hcl 385-2015 anexa 1

88
pag 1 B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009 C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax: 021.346.22.23 DENUMIRE PROIECT: Lucrari de extindere retea de alimentare cu apa in Pestisu Mare FAZA DE PROIECTARE: Studiu de Fezabilitate DATA : Decembrie 2014 CUPRINSUL VOLUMULUI (1) REZUMAT ................................................................................................................................................................... 3 1.1. OBIECTIVELE PROIECTULUI ................................................................................................................................. 3 1.2. IDENTIFICAREA PROIECTULUI ............................................................................................................................. 3 1.3. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE............................................................................................................................ 3 1.4. ANALIZA OPTIUNILOR ............................................................................................................................................ 3 1.5. INVESTITIA PROPUSA ........................................................................................................................................... 4 1.6. ANALIZA COST-BENEFICIU ................................................................................................................................... 4 1.7. CADRUL INSTITUTIONAL ....................................................................................................................................... 6 1.8. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.................................................................................................... 7 1.9. PLANUL DE IMPLEMENTARE ................................................................................................................................ 7 (2) INFORMATII GENERALE .......................................................................................................................................... 8 2.1. INTRODUCERE IN STUDIUL DE FEZABILITATE ................................................................................................... 9 2.2. ZONA DE PROIECT............................................................................................................................................... 11 (3) CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI .................................................................................................................. 13 3.1. DOCUMENTELE NATIONALE STRATEGICE SI OBIECTIVE RELEVANTE PENTRU PROIECT ........................ 14 3.2. REZULTATELE MASTERPLAN-ULUI.................................................................................................................... 17 3.3. CARACTERISTICI NATURALE DIN ZONA DE PROIECT ..................................................................................... 20 3.4. EVALUAREA SOCIO-ECONOMICA ...................................................................................................................... 23 3.5. CADRUL LEGAL SI INSTITUTIONAL .................................................................................................................... 25 3.5.1 CADRUL LEGISLATIV CONECTAT LA SECTORUL APEI .................................................................................. 25 3.5.2 CADRUL ADMINISTRATIV GENERAL ................................................................................................................ 27 3.5.3 POLITICA REGIONALA - CADRU INSTITUTIONAL IN SECTORUL APEI DIN ROMANIA................................. 28 (4) ANALIZA SITUATIEI CURENTE SI PROGNOZE .................................................................................................... 31 4.1. INFORMATII GENERALE DESPRE SISTEMUL DE APA...................................................................................... 31 4.1.1 RESURSE DE APA .............................................................................................................................................. 31 4.1.2 POLUAREA APEI ................................................................................................................................................. 32 4.1.3 CONSUMUL CURENT DE APA SI ESTIMAREA CERERII DE APA ................................................................... 34 4.1.4 DEBITE DE APA UZATA SI INCARCARI ............................................................................................................. 36 4.1.5 IMPACTUL DEVERSARII APEI UZATE ASUPRA CONSUMATORILOR DIN AVAL ........................................... 37 4.1.6 OCUPAREA TERENULUI SI STATUTUL LEGAL ................................................................................................ 37 4.2. INFRASTRUCTURA EXISTENTA DE ALIMENTARE CU APA .............................................................................. 38

Upload: others

Post on 27-Nov-2021

7 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 1

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

DENUMIRE PROIECT: Lucrari de extindere retea de alimentare

cu apa in Pestisu Mare

FAZA DE PROIECTARE: Studiu de Fezabilitate

DATA : Decemb rie 2014

CUPRINSUL VOLUMULUI

(1) REZUMAT ................................................................................................................................................................... 3

1.1. OBIECTIVELE PROIECTULUI ................................................................................................................................. 3

1.2. IDENTIFICAREA PROIECTULUI ............................................................................................................................. 3

1.3. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE ............................................................................................................................ 3

1.4. ANALIZA OPTIUNILOR ............................................................................................................................................ 3

1.5. INVESTITIA PROPUSA ........................................................................................................................................... 4

1.6. ANALIZA COST-BENEFICIU ................................................................................................................................... 4

1.7. CADRUL INSTITUTIONAL ....................................................................................................................................... 6

1.8. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI .................................................................................................... 7

1.9. PLANUL DE IMPLEMENTARE ................................................................................................................................ 7

(2) INFORMATII GENERALE ............................. ............................................................................................................. 8

2.1. INTRODUCERE IN STUDIUL DE FEZABILITATE ................................................................................................... 9

2.2. ZONA DE PROIECT ............................................................................................................................................... 11

(3) CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI .................... .............................................................................................. 13

3.1. DOCUMENTELE NATIONALE STRATEGICE SI OBIECTIVE RELEVANTE PENTRU PROIECT ........................ 14

3.2. REZULTATELE MASTERPLAN-ULUI .................................................................................................................... 17

3.3. CARACTERISTICI NATURALE DIN ZONA DE PROIECT ..................................................................................... 20

3.4. EVALUAREA SOCIO-ECONOMICA ...................................................................................................................... 23

3.5. CADRUL LEGAL SI INSTITUTIONAL .................................................................................................................... 25

3.5.1 CADRUL LEGISLATIV CONECTAT LA SECTORUL APEI .................................................................................. 25

3.5.2 CADRUL ADMINISTRATIV GENERAL ................................................................................................................ 27

3.5.3 POLITICA REGIONALA - CADRU INSTITUTIONAL IN SECTORUL APEI DIN ROMANIA ................................. 28

(4) ANALIZA SITUATIEI CURENTE SI PROGNOZE .............. ...................................................................................... 31

4.1. INFORMATII GENERALE DESPRE SISTEMUL DE APA ...................................................................................... 31

4.1.1 RESURSE DE APA .............................................................................................................................................. 31

4.1.2 POLUAREA APEI ................................................................................................................................................. 32

4.1.3 CONSUMUL CURENT DE APA SI ESTIMAREA CERERII DE APA ................................................................... 34

4.1.4 DEBITE DE APA UZATA SI INCARCARI ............................................................................................................. 36

4.1.5 IMPACTUL DEVERSARII APEI UZATE ASUPRA CONSUMATORILOR DIN AVAL ........................................... 37

4.1.6 OCUPAREA TERENULUI SI STATUTUL LEGAL ................................................................................................ 37

4.2. INFRASTRUCTURA EXISTENTA DE ALIMENTARE CU APA .............................................................................. 38

Page 2: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 2

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

4.2.1 SISTEM ZONAL DE ALIMENTARE CU APA HUNEDOARA ............................................................................... 38

(5) PARAMETRI DE PROIECTARE............................. .................................................................................................. 39

5.1. CRESTEREA POPULATIEI.................................................................................................................................... 39

5.2. ALIMENTAREA CU APA ........................................................................................................................................ 40

5.2.1 CEREREA DE APA DOMESTICA ........................................................................................................................ 40

5.2.2 CEREREA DE APA NON-DOMESTICA ............................................................................................................... 40

5.2.3 TRATAREA APEI ................................................................................................................................................. 41

5.2.4 CONDUCTELE ..................................................................................................................................................... 41

(6) ANALIZA OPTIUNILOR ............................. .............................................................................................................. 42

6.1. OPTIUNI PRIVIND ALIMENTAREA CU APA POTABILA ...................................................................................... 42

6.1.1 OPTIUNI STRATEGICE SI DEFINIREA LIMITELOR AGLOMERARILOR ........................................................... 42

6.1.2 OPTIUNI GENERALE .......................................................................................................................................... 43

8.1.3 OPTIUNI HUNEDOARA ....................................................................................................................................... 45

(7) PREZENTAREA PROIECTULUI ............................ .................................................................................................. 49

7.1. PREZENTAREA GENERALA A PROIECTULUI .................................................................................................... 50

7.1.1 ALIMENTARE CU APA ........................................................................................................................................ 50

7.2. IMPACTUL ASTEPTAT AL PROIECTULUI SI INDICATORI DE PERFORMANTA ............................................... 57

7.3. ASISTENTA TEHNICA ........................................................................................................................................... 58

7.4. COSTURILE ESTIMATIVE ALE PROIECTULUI .................................................................................................... 63

(8) REZULTATELE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE .......... .............................................................................. 64

8.1. OBIECTIVELE PROIECTULUI ............................................................................................................................... 65

8.2. OBIECTIVELE SPECIFICE .................................................................................................................................... 65

8.3. ANALIZA FINANCIARA .......................................................................................................................................... 65

8.4. ANALIZA ECONOMICA ......................................................................................................................................... 67

8.4.1 OBIECTIVELE ŞI SCOPUL ANALIZEI ................................................................................................................. 67

8.4.2 FACTORI DE CONVERSIE .................................................................................................................................. 67

8.4.3 IDENTIFICAREA BENEFICIILOR ECONOMICE ALE PROIECTULUI. ................................................................ 70

8.4.4 EXTERNALITĂŢI NEGATIVE ............................................................................................................................... 70

8.4.5 CONCLUZII PRIVIND ANALIZA ECONOMICĂ .................................................................................................... 71

8.5. ANALIZA DE SENZITIVITATE ............................................................................................................................... 71

8.6. ANALIZA DE RISC ................................................................................................................................................. 72

(9) REZULTATELE ANALIZEI INSTITUTIONALE ................ ........................................................................................ 75

9.1. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI ................................................................................................................ 76

9.2. ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA .......................................................................................... 76

9.3. OPERATORUL REGIONAL ................................................................................................................................... 76

9.4. DELEGAREA SERVICIULUI .................................................................................................................................. 77

(10) REZULTATELE EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ..... .................................................................... 78

(11) STRATEGIA DE ACHIZITII SI PLANUL DE IMPLEMENTARE .... ......................................................................... 79

11.1. INTRODUCERE ................................................................................................................................................... 79

11.2. STRATEGIA DE ACHIZITII .................................................................................................................................. 87

Page 3: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 3

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

(1) REZUMAT

1.1. OBIECTIVELE PROIECTULUI

Obiectivul general al Proiectului este acela de a contribui la indeplinirea obiectivelor Axei

Prioritare 1 din POS Mediu (2007 – 2013) prin derularea unor investitii specifice in domeniul apei

potabile pentru regiunea Hunedoara.

Ca urmare a implementarii Proiectului, se urmaresc urmatoarele obiective specifice:

a. Conformarea cu Directiva CE 98/83/CE privind calitatea apei potabile destinata consumului

uman, in aria de proiect;

b. Asigurarea serviciului de alimentare cu apa potabila la o presiune adecvata si fara

intreruperi in furnizare;

c. Asigurarea calitatii si disponibilitatii serviciilor de alimentare cu apa conform principiilor

bazate pe maximizarea eficientei costurilor, a calitatii in furnizare si a suportabilitatii

populatiei;

1.2. IDENTIFICAREA PROIECTULUI

Prezentul proiect se refera la lucrari de alimentare cu apa pentru cartierul Pestisu Mare din

municipiul Hunedoara. De pe urma acestor investitii vor beneficia locuitorii din cartierul Pestisu Mare

- 1140 locuitori.

1.3. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

In momentul de fata cartierul Pestisu Mare nu beneficiaza de sisteme centralizate de retele de

alimentare cu apa, existand o conducta DN160 mm OL conectata la reteaua mun. Hunedoara

conducta ce se opreste insa in zona industriala a cartierului Pestisu Mare.

1.4. ANALIZA OPTIUNILOR

Diversitatea solutiilor strategice şi tehnologice conduce la necesitatea analizarii de optiuni.

Obiectivul analizei optiunilor este gasirea solutiilor prin care pot fi atinse tintele stabilite in modul cel

mai eficient din punct de vedere al costurilor.

Pentru alimentarea cu apa a Cartierului Pestisu Mare din Municipiului Hunedoara, se propune

o retea de distributie noua, din tevi de polietilena. Apa va fi preluata din Hunedoara, dintr-o conducta

Page 4: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 4

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

existenta Dn350mm, situata pe bulevardul Traian, vis-a-vis de fabrica Draexmaier. Transportul apei

spre Pestisu Mare se va realiza la presiunea disponibila, atat prin conducta existenta Peid Dn

160mm, cat si printr-o conducta noua, proiectata din teava Peid Dn200mm, prevazuta a se executa

pana Ia intrarea in Parcul Industrial, pe un traseu paralel cu conducta existenta Dn 160mm, aceasta

nefacand parte din prezentul proiect. Conducta va fi amplasata in lungul DJ687, Ia limita amprizei si

va traversa raul Cerna, calea ferata si o parte din zona industriala cu care se intersecteaza DJ 687.

Prin aceasta solutie vor fi asigurate debitele si presiunile necesare in intreagul cartier Pestisu Mare,

cu exceptia unor zone situate Ia cote inalte, pentru care au fost propuse instalatii locale de ridicare a

presiunii apei.

Bransamentele se executa pana la limita de proprietate, fiind prinse robinetul de concesie si

caminele de bransament. Caminele de bransament vor fi din material plastic. Numarul

bransamentelor este de 380 bucati, din PEID PN6 PE 100, De25mm.

In cartier Pestisu Mare este prevazuta o retea de distributie din tevi de polietilena amplasate in

lungul strazilor.

Pentru alimentarea cu apa a zonei situate in dreapta raului Cerna este necesara

subtraversarea caii ferate si supratraversarea raului Cerna cu conducta de apa.

In aceasta varianta exista un grad mai mare de asigurare a cerintei de apa si nu exista

cheltuieli cu energia pentru pomparea apei si pentru intretinerea si inlocuirea unor utilaje functionale.

1.5. INVESTITIA PROPUSA

Prin proiect se urmareste extinderea retelei de alimentare cu pentru intregul cartier Pestisu

Mare. Reteaua de alimentare cu apa proiectată are lungimea L = 12403 m. Sursa de apa este

reprezentata de reteaua existenta a mun. Hunedoara.

1.6. ANALIZA COST-BENEFICIU

Proiectul propus, prin natura sa, este in coordonanta cu Axa prioritară 1 – POS Mediu ce are

ca obiective:

- Furnizarea serviciilor de apă la tarife accesibile:

- Asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările urbane:

- Crearea unor structuri inovatoare şi eficiente de management al apei:

Page 5: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 5

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Beneficiile directe: accesul la serviciile de apă pentru populatia din cartierul Pestisu Mare.

Beneficiile indirecte reies din:

- crearea de noi locuri de munca în timpul fazei de constructie; - cresterea economica prin îmbunatatirea infrastructurii în zona de proiect. - serviciile eficiente si adecvate vor duce la ceresterea numarului de investitori in regiunea

proiectului. - îmbunatatirea conditiilor de igiena si de sanatate în zona de proiect: apa potabila sigura va

contribui la reducerea riscurilor de sanatate pentru populatie. - imbunatatirea calitatii vietii populatiei din zona serviciului prin asigurarea accesului la

serviciile de apa potabila, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. - economii de cost in resurse pentru viitorii clienti prin evitarea costurilor pentru puturile de

pompare.

Perioada de referin ţă:

Perioada de referință reprezintă numărul de ani pentru care sunt furnizate previziuni în

Analiza Cost-Beneficiu.

Perioada de referință a proiectului va fi considerată de 30 de ani conform Ghidului Analiza

Cost Beneficiu pentru proiectele de apă finanțate din Fondul de Coeziune şi Fondul European de

Dezvoltare Regionala în 2007-2013.

În urma analizei financiare s-au concluzionat următoarele:

Rata Financiara Interna de Rentabilitate (FRR/C) conduce la o valoare negativă, deci

inferioară valorii pozitive de 5,00% (necesită sprijin financiar).

Valoarea Prezenta Neta Financiara a investiției (VAN/C) este, de asemenea, negativa

(necesita sprijin financiar).

FRR/C= necalculabil < +5,00%

VAN/C= -1008,88 mii euro

Indicatorii analizei productivității capitalului investit sunt următorii:

FRR/K= necalculabil < +5,00%

VAN/K= -115,37 mii euro

În urma analizei economice s-au concluzionat următoarele:

ERR conduce la o valoare superioara valorii de 5,50% (impact pozitiv).

ENPV este, de asemenea, pozitiva (impact pozitiv).

Raportul beneficiu/cost este mai mare de 1.

Page 6: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 6

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

ERR= 8,21% > +5,50%

ENPV= 303,75 mii euro

Raportul beneficiu / cost = 1,68

Examinând rezultatele analizei de senzitivitate, se constata următoarele:

• Variația indusa la FRR/C de către variația variabilelor critice, menține valorile FRR/C

necalculabile dar negative deci inferioare Ratei de Actualizare financiare (5%);

• Variația indusa la VAN/C, de către variația variabilelor critice, menține valorile VAN/C

în limite negative;

• Variația indusa la ERR de către variația variabilelor critice, menține valorile ERR

superioare Ratei de Actualizare Economice (5,5%);

• Variația indusa la ENPV de către variația variabilelor critice, menține valorile ENPV în

limite pozitive.

1.7. CADRUL INSTITUTIONAL Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) 2007-2013 este unul dintre cele mai

importante programe operationale din punct de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai

importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. POS Mediu a fost elaborat de catre

Ministerul Mediului, in calitate de Autoritate de Management pentru acest program si in coordonarea

Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, in calitatea sa de coordonator al

procesului de pregatire a Romaniei pentru accesarea Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru

perioada 2007-2013.

Obiectivul global al POS Mediu vizeaza imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si

a standardelor de mediu si, in acelasi timp, contribuie substantial la realizarea angajamentelor de

aderare si la respectarea legislatiei de mediu. Astfel, POS Mediu urmareste reducerea diferentei

dintre infrastructura de mediu care exista intre Romania si Uniunea Europeana, atat din punct de

vedere cantitativ, cat si calitativ.

Unul dintre obiectivele specifice ale POS Mediu este reprezentat de imbunatatirea calitatii si

a accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa in majoritatea

zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea unor structuri regionale eficiente pentru managementul

serviciilor de apa/apa uzata.

Potrivit politicii stabilite la nivel national si reflectate in POS Mediu 2007-2013, atingerea

acestui obiectiv este conditionata de parcurgerea unui proces de regionalizare, caracterizat prin

Page 7: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 7

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

implementarea, in aria Proiectului, a unui cadru institutional, adecvat pentru a imbina serviciile de

alimentare cu apa legate de ariile de dezvoltare din regiunea respectiva, in cadrul unui proces de

operare in comun. In acest mod se urmareste sa se asigure concentrarea serviciilor furnizate catre

un grup de unitati administrativ-teritoriale dintr-o anumita zona geografica.

Elementele institutionale cheie ale regionalizarii sunt urmatoarele:

- Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);

- Operatorul Regional (OR);

- Contractul de Delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare

1.8. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Prin analiza situaţiei privind posibilul impact asupra mediului s-a stabilit:

- factorul de mediu apa nu va fi poluat, având în vedere modul organizat în care se realizează;

- factorul de mediu aer nu va fi influenţat deloc, deoarece nu se produc emisii de puluanţi în

atmosferă;

- poluarea fonică se raportează în special la zona studiată şi nu afectează zonele locuite.

Lucrările propuse, trebuie să se realizeze astfel încât să nu influenţeze în niciun fel lucrările

existente în zonă;

1.9. PLANUL DE IMPLEMENTARE Realizarea proiectului implică două etape principale, care includ, la rândul lor, mai multe

activităţi:

� Etapa I - Etapa preopera ţional ă

Activitatea 1.1. Proiectare şi ob ţinerea de autoriza ţii:

1.1.1. Realizarea documentaţiei de licitaţie

1.1.2. Organizare licitaţie

1.1.3. Realizarea proiectului tehnic

1.1.4. Obţinerea autorizaţiilor necesare

1.1.5. Semnarea contractelor pentru lucrări

Page 8: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 8

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Activitatea 1.2. Construc ţie retea alimentare cu apa:

1.2.1. Organizare de şantier;

Aceasta acţiune constă în amenajarea zonelor în care se vor derula activităţile prevăzute în proiect

în vederea creării condiţiilor necesare desfăşurării activităţii de construcţii montaj.

Responsabil: Constructor.

1.2.2. Realizarea lucrărilor de construcţie;

Aceasta acţiune cuprinde totalitatea lucrărilor pentru execuţia obiectivelor investiţiei, astfel:

- realizarea statiilor de pompare;

- realizarea reţelei de alimentare cu apa;

- instalarea caminelor de vane;

- realizarea alimentării cu energie electrică a statiilor de ridicare de presiune

Responsabil: Constructor.

� Etapa II - Monitorizarea şi supervizarea lucr ărilor de construc ţie

Activitatea de monitorizare şi supervizare se referă la asigurarea serviciilor de consultanţă de

specialitate pe durata implementării proiectului. Serviciile de consultanţă vor fi solicitate numai

pentru activităţile şi ariile de expertiză pentru care solicitantul nu dispune de resurse proprii (experţi

tehnici, verificatori de proiect, diriginti de santier, etc.).

Activitatea de asistenţă tehnică de specialitate se referă la clarificarea anumitor soluţii date

de proiectant, punerea în practică şi urmărirea modificărilor proiectului survenite pe parcurs din

diferite motive obiective, etc. Supervizarea şi monitorizarea este asigurată de către diriginti de

santier.

Această activitate se desfăşoară în acelaşi timp cu activitatea anterioară de construcţii.

(2) INFORMATII GENERALE

Proiectul urmareste dispozitiile Programului Operational Sectorial de Mediu şi se adreseaza

unor sisteme zonale de alimentare cu apa si aglomerari din municipiul Hunedoara. Proiectul

urmareste realizarea sistemelor de alimentare cu apa din aria de proiect identificata mai sus,

constand in urmatoarele masuri:

- Realizarea retelei de alimentare cu apa pentru intregul cartier Pestisu Mare;

- Conectarea la sursa de apa reprezentata de reteaua existenta a Mun. Hunedoara;

Page 9: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 9

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Obiectivul general al Proiectului este acela de a contribui la indeplinirea obiectivelor Axei

Prioritare 1 din POS Mediu (2007 – 2013) prin derularea unor investitii specifice in domeniul apei

potabile pentru regiunea Hunedoara.

Ca urmare a implementarii Proiectului, se urmaresc urmatoarele obiective specifice:

a. Conformarea cu Directiva CE 98/83/CE privind calitatea apei potabile destinata consumului

uman, in aria de proiect;

b. Asigurarea serviciului de alimentare cu apa potabila la o presiune adecvata si fara

intreruperi in furnizare;

c. Asigurarea calitatii si disponibilitatii serviciilor de alimentare cu apa conform principiilor

bazate pe maximizarea eficientei costurilor, a calitatii in furnizare si a suportabilitatii

populatiei;

Proiectul reprezinta o etapa in cadrul reabilitarii generale si extinderii infrastructurii de

alimentare cu apa in regiunea Hunedoara, continuand procesul investitional derulat prin programele

anterioare de creare a sistemelor regionale in sectorul apei.

Lucrarile de investitii in domeniul apei potabile vizeaza asigurarea furnizarii catre locuitorii din

cartierul Pestisu Mare a apei potabile la calitatea impusa de cerintele legislatiei in vigoare (care

transpun prevederile Directivei 98/83/EC privind apa destinata consumului uman). In vederea

maximizarii eficientei infrastructurii existente de tratare a apei, sistemele zonale de alimentare cu

apa existente au fost extinse prin inglobarea unui numar de localitati care pot fi alimentate cu apa

potabila de la statiile existente de tratare a apei.

2.1. INTRODUCERE IN STUDIUL DE FEZABILITATE

Proiectul urmăreşte implementarea legislaţiei şi a politicii Uniunii Europene în domeniul

protecţiei mediului, asigurarea securităţii sanitare a locuitorilor şi dezvoltarea infrastructurii necesare

pentru creşterea nivelului de dotare edilitară pentru cetăţenii din cartierul Pestisu Mare, Mun.

Hunedoara.

Implementarea in bune conditii a acestui Contract va conduce la urmatoarele rezultate:

Page 10: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 10

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

1. Proiectul este aprobat si implementat cu respectarea obiectivelor incluse in Cererea de

finantare, in conformitate cu prevederile legislatiei nationale si incadrandu-se in bugetele alocate, cu

respectarea termenelor partiale si finale stabilite;

2. Asigurarea conformarii cu cerintele Directivei 98/83/EC privind calitatea apei destinate

consumului uman in aria de proiect;

3. Proiectul este implementat conform Cererii de Finantare, cu respectarea prevederilor

Contractului de Finantare astfel incat obiectivele proiectului sa fie realizate in termenul si cu

fondurile aprobate.

STRUCTURA RAPORTULUI

In prima parte a acestui Studiu de Fezabilitate se prezinta situatia existenta generala, precum

cadrul socio-economic si institutional si de asemenea nivelul actual al serviciilor in ceea ce priveste

facilitatile de apa in zona proiectului.

Au fost efectuate investigatii, masuratori si analize pentru a se identifica cererile viitoare de

apa, pentru a se defini cat mai realistic nevoile populatiei in cadrul sectorului de apa.

In continuare, s-a intocmit o analiza a situatiei actuale si proiectii, s-au stabilit parametrii de

proiectare, s-a realizat analiza de optiuni, iar apoi s-a prezentat proiectul. In final, se prezinta

rezultatele analizei financiare si economice, a celei institutionale si evaluarea impactului asupra

mediului. Se prezinta de asemenea si strategia de achizitii si planul de implementare.

Studiul de Fezabilitate include urmatoarele capitole:

CAPITOLUL 1. REZUMAT

CAPITOLUL 2. INFORMATII GENERALE

CAPITOLUL 3. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI

CAPITOLUL 4. ANALIZA SITUATIEI CURENTE SI PROGNOZE

CAPITOLUL 5. PARAMETRI DE PROIECTARE

CAPITOLUL 6. ANALIZA OPTIUNILOR

CAPITOLUL 7. PREZENTAREA PROIECTULUI

CAPITOLUL 8. REZULTATELE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

CAPITOLUL 9. REZULTATELE ANALIZEI INSTITUTIONALE

CAPITOLUL 10. REZULTATELE EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

CAPITOLUL 11. STRATEGIA DE ACHIZITII SI PLANUL DE IMPLEMENTARE

Page 11: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 11

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

2.2. ZONA DE PROIECT

Romania este situata in sud – estul Europei in aval de Dunare incluzand Delta Dunarii, cu

deschidere la Marea Neagra in partea de sud-est a tarii. Tarile vecine sunt: Ucraina la nord, Ungaria

la vest, Serbia la sud-vest, Bulgaria la sud si Moldova la est.

Populatia: aproximativ 21,35 milioane de locuitori.

Suprafata: aproximativ 238.000 km2

Capitala: Bucuresti

Relief: variat; Muntii Carpati (altitudine maxima 2.544 m), dealuri si podisuri in centru si in

zona Sub-Carpatilor si campii in sud (intre Dunare ai Muntii Carpati) si in vest.

Climat: temperat- continental de tranzitie, specific pentru Europa Centrala.

Principalul fluviu: Dunarea

Actualul proiect se refera la cartierul Pestisu Mare din municipiul Hunedoara, ce face parte din

regiunea de dezvoltare VEST compusa din judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis.

Figura 2.1– Aria proiectului (sursa adrvest.ro)

Judetul Hunedoara este situat în regiunea Transilvania România. Județul face parte din

Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva. Județul Hunedoara este

așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu

(S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri

Page 12: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 12

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiu. Depresiunile întinse ale Hațegului

și Zarandului se află pe teritoriul județului.

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României) și are

o populație de 418.565 locuitori (sursa INS 2011)

Cartierul Pestisu Mare apartine de Municipiul Hiunedoara si este situata în regiunea central-

vestica a ţării, în partea centrală a judeţului Hunedoara, în Depresiunea Hunedoara, pe raul Cerna.

Populatia deservita de sistemele de alimentare cu apa din cartierul Pestisu Mare este de 1140

locuitori.

Figura 2.2– Aria proiectului - Judetul Hunedoara (s ursa: Wikipedia)

Page 13: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 13

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Figura 2-3 – Aria proiectului – cartirul Pestisu ma re (sursa: Google Maps)

(3) CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI

Aderarea la Uniunea Europeana implica atat drepturi cat si obligatii pentru Romania. Toate

aceste drepturi si obligatii deriva din tratate si legislatie adoptate de Uniunea Europeana inca de la

formarea ei pana in prezent, din acquis-ul UE cu care Romania trebuie sa se conformeze, la fel ca si

celelalte state membre.

In sectorul de apa, legislatia din Romania este in mare parte in conformitate cu Acquis-ul

comunitar, dar sunt necesare masuri suplimentare pentru a se ajunge la o conformare deplina, cu

preponderenta in localitatile mai mici.

In urma negocierilor cu Comisia Europeana pentru Capitolul 22 – Mediul, in perioada

urmatoare, Romania are anumite angajamente, care implica investitii substantiale in sectorul de apa

intr-o perioada destul de scurta.

In Romania, majoritatea serviciilor publice de apa sunt de multe ori ineficiente, in special din

cauza numarului mare de operatori mici, cei mai multi dintre ei ocupandu-se si de alte activitati

(transport public, termoficare, electricitate, etc), a numarului redus de investitii pe termen lung, al

unui management ineficient, din cauza lipsei unor obiective si planuri de afaceri pe termen lung.

Page 14: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 14

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Ca o consecinta, in ultimii ani, Romania a inceput un proces de regionalizare a serviciilor

publice, cu scopul de a asigura servicii eficiente. In ciuda dificultatilor intampinate, proiectele

regionale reprezinta cea mai viabila modalitate pentru sustinerea regiunilor si a autoritatilor

regionale in promovarea dezvoltarii economice in ariile mai putin dezvoltate, prin imbunatatirea

infrastructurii de mediu. Regionalizarea este legata de reorganizarea semnificativa a operatorilor

publici existenti (in special in sectorul de apa), care vor constitui noii operatori regionali. Aceste

companii vor implementa proiecte majore de investitii si vor opera infrastructura rezultata din

finantarea UE.

3.1. DOCUMENTELE NATIONALE STRATEGICE SI OBIECTIVE RELEVANTE PENTRU PROIECT

Referire la Tratatul de Aderare

Tratatul de Aderare semnat intre Romania si Uniunea Europeana la 25 aprilie 2005 contine

termenele finale pentru conformarea cu Directivele si prevede ca, prin derogare de la dispozitiile

articolelor 3, 4 si 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/CEE, cerintele privind sistemele de colectare si

epurare a apelor urbane uzate nu se aplica in intregime pe teritoriul Romaniei pana la 31 decembrie

2018, in conformitate cu urmatoarele obiective intermediare:

La 31 decembrie 2013, conformarea cu articolul 3 din directive trebuie realizata in

aglomerarile urbane cu populatie echivalenta mai mare de 10.000

La 31 decembrie 2015, conformarea cu dispozitiile articolului 5 alineatul (2) din directive

trebuie realizata in aglomerarile urbane cu populatie echivalenta mai mare de 10.000

Romania este obligata sa asigure extinderea treptata a sistemelor de colectare prevazute la

articolul 3 in conformitate cu urmatoarele niveluri minime generale de echivalent locuitori:

69% la 31 decembrie 2013;

80% la 31 decembrie 2015.

Romania este obligata sa asigure extinderea treptata a tratarii apelor reziduale prevazute la

articolele 4 si 5 alineatul (2) in conformitate cu urmatoarele niveluri minime generale de echivalent

locuitori:

61% la 31 decembrie 2013;

77% la 31 decembrie 2015.

Prin HG 352/2005 Romania a declarat intregul sau teritoriu drept zona sensibila, acest aspect

presupunanad obligatia ca toate aglomerarile umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti sa

Page 15: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 15

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

fie prevazute cu statii de epurare cu nivel avansat de epurare, respectiv treapta tertiara (eliminarea

azotului si fosforului).

In Tratatul de Aderare este prevazut de asemenea ca, prin derogare de la dispozitiile

articolelor 5 alineatul (2) si 8, precum si ale anexei I partile B si C la Directiva 98/83/CE, valorile

stabilite pentru urmatorii parametri nu se aplica in intregime pe teritoriul Romaniei in conditiile

stabilite mai jos:

Pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu

si pesticide in aglomerarile urbane cu mai putin de 10.000 locuitori;

Pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide

si mangan in aglomerarile cuprinzand intre 10.000 si 100.000 locuitori.

Referire la Programul Operational Sectorial Mediu

Programul Operational Structural de Mediu contribuie la implementarea prioritatii 3 a Planului

national de Dezvoltare 2007 – 2013, «Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului». Din perspectiva

internationala, POS Mediu are la baza Strategia Europeana de Dezvoltare Durabila si al 6-lea

Program de Actiune pentru Mediu.

Strategia globala a POS Mediu, in acord cu Politica de Coeziune si cu CNSR (Cadrul National

Strategic de Referinta), vizeaza reducerea discrepantelor existente intre Romania si Uniunea

Europeana in ceea ce priveste standardele si serviciile de mediu.

Obiectivul global al POS Mediu consta in imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si

a standardelor de mediu, vizand, in principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.

Pentru atingerea obiectivelor specifice ale POS Mediu au fost identificate axe prioritare. In

cadrul Axei Prioritare 1 „Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”, obiectivele

urmarite sunt:

Asigurarea serviciilor de apa, la tarife accesibile;

Asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile umane;

Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;

Crearea de structuri inovatoare si eficiente de management al apei.

Principalele probleme pe care le adreseaza axa prioritara se refera la:

- accesul redus al comunitatilor la infrastructura de apa si apa uzata (52%),

- calitatea necorespunzatoare a apei potabile;

Page 16: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 16

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

- eficienta scazuta a serviciilor publice de apa cauzate in principal de numarul mare de

operatori mici, multi dintre acestia desfasurand diferite alte activitati (transport public, incalzire

urbana, electricitate locala, etc.)

- slabe investitii pe termen lung,

- managementului ineficient,

- lipsa strategiilor de dezvoltare pe termen lung si a planurilor de afaceri, etc.

Populatia se structureaza in doua mari categorii, in functie de distributia apei potabile:

- populatia care beneficiaza de alimentare cu apa;

- populatia care nu beneficiaza de alimentare cu apa.

Tinand cont de slaba dezvoltare a sectorului de apa din Romania (in ceea ce priveste

infrastructura si serviciile publice), aspect reflectat si in cadrul angajamentelor de conformare cu

aquis-ul Uniunii Europene in perioade de tranzitie relativ scurte, POS Mediu prevede ca la finantare

se va acorda prioritate proiectelor mari de infrastructura, care acopera mai multe aglomerari la nivel

regional / judetean si care:

- vor aduce o contributie importanta in conformarea cu directivele de apa;

- vor avea un impact considerabil in ceea ce priveste dezvoltarea regionala prin adresarea

unor nevoi de dezvoltare urgente ale comunitatilor mari, pe baza unei strategii pe termen lung si prin

imbunatatirea capacitatii institutionale locale in elaborarea si implementarea politicilor din sectorul

de apa.

Pe termen mediu, se intentioneaza ca procesul de regionalizare si infiintarea operatorilor

regionali sa asigure o absorbtie de succes a granturilor la nivel local prin cresterea capacitatii

acestor operatori in ceea ce priveste managementul proiectelor cu finatare internationala si sa

asigure, de asemenea, faptul ca noile facilitati construite din fonduri ale Uniunii Europene sunt

operate in mod adecvat.

Autoritatile Locale (Consiliile Judetene si Consiliile Locale) prin Operatorii Regionali sunt

beneficiarii operatiunilor cuprinse in acesta axa prioritara.

Activitatile indicative ce urmeaza a fi finantate prin Axa Prioritara 1 a POS Mediu sunt:

Constructia/modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii;

Constructia/reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile;

Extinderea/reabilitarea retelelor de distributie a apei;

Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc.

Page 17: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 17

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitatie), management

si publicitate ( inclusiv constientizarea publicului), imbunatatirea guvernarii institutionale.

3.2. REZULTATELE MASTERPLAN-ULUI

Programul Operational Sectorial de Mediu ia in considerare prevederile stabilite intre Romania

si UE, Capitolul 22 – Protectia mediului inconjurator, si reprezinta baza selectarii proiectelor ce

urmeaza a fi sprijinite prin intermediul serviciilor de consultanta.

In acest sens, in 2009 s-a intocmit Master Planul pentru judetul Hunedoara, definitivat in

octombrie 2014 tinand cont de cerintele pentru accesarea fondurilor europene in perioada de

finantare 2014-2020, avand ca obiectiv general oferirea unei baze de decizie pentru strategia locala

pentru dezvoltarea sectorului de apa si de apa uzata, in concordanta cu obiectivele generale

negociate de Romania in cadrul procesului de aderare si postaderare.

Principalul scop al strategiei prezentate in Master Planul revizuit este de a identifica masurile

prioritare cu cele mai reduse costuri (din punct de vedere tehnic si institutional) pentru a realiza

obiectivele definite la nivel judetean.

Obiectivul general al Master Planului este sa ofere o strategie locala pentru dezvoltarea

durabila a sectorului de apa si de apa uzata astfel incat sa fie in concordanta cu obiectivele generale

negociate de Romania in cadrul procesului de aderare si post-aderare. Pentru judetul Hunedoara,

aceste obiective sunt conformarea legislativa la angajamentele de tranzitie si obiectivele

intermediare convenite intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei pentru implementarea

Directivei 91/271/CEE a CE cu privire la colectarea si tratarea apelor uzate urbane, si conformarea

la Directiva 98/83/CE a CE cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, asa cum a fost

transpusa in legislatia romaneasca de Legea nr. 458/2002 si care sa conduca la imbunatatirea

performantelor operationale a infrastructurii de apa a municipiului, pentru a se asigura viabilitatea

financiara si operationala. Deasemenea s-a urmarit imbunatatirea performantelor operatorului

regional SC APA PROD SA DEVA pentru asigurarea viabilitatii financiare si operationale ale

acestuia, respectiv pentru dezvoltarea durabila a sistemelor de alimentare cu apa.

Pentru ca municipiul Hunedoara sa poata realiza investitiile propuse si pentru a se conforma

cu cerintele standardelor europene, trebuie sa se ia urmatoarele masuri:

- Programul de investitii propus spre finantare din POS Mediu etapa II (2014-2020) se va

adresa in principal localitatilor medii si mici, vazute ca zone problematice de catre ROC, deoarece

genereaza pierdere operationala;

Page 18: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 18

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

- Unificarea tarifelor pe intreaga arie de operare cel mai tarziu in 2015;

- Lucrarile vor reprezenta o continuare a investitiilor realizate prin POS Mediu I, coordonate cu

investitii realizate din alte surse de finantare;

- Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apa in principal pentru aglomerari cu

2.000-10.000 p.e.;

- Se pot include si alte elemente de investitii cum ar fi reabilitari si inlocuiri ale componentelor

vechi si deficitare responsabile de pierderi mari;

- Costurile specifice estimate:

- investitii in sistemul de alimentare cu apa: max 1000 E/locuitor;

Analiza de optiuni

Master Planul a fost dezvoltat pe doua componente: alimentarea cu apa si apa uzata (inclusiv

colectarea, tratarea apei si depozitarea namolului). Pentru ambele componente, au fost elaborate

mai multe analize de optiuni fiind utilizata o aplicatie GIS care contine date referitoare la topografie,

altimetrie, hidrologie, limite administrativ teritoriale si ariile construite.

Criteriile de constituire a aglomerarilor pentru sectorul de apa uzata au fost stabilite in

conformitate cu cerintele si recomandarile cuprinse in Directiva 91/271/EEC si "termeni si definitii ai

Directivei 91/271 de tratare a apei uzate". Un accent deosebit a fost acordat zonelor "suficient

concentrate". Deasemenea, s-a stabilit ca definirea aglomerarilor sa se realizeze in functie de

conditiile specifice ale municipiului referitoare la urmatoarele elemente: densitatea populatiei,

hidrologia, topografia, cadrul socio-economic local/regional si infrastructura existenta.

Concluzii si probleme cheie

Master Planul cuprinde analiza de optiuni pe doua componente: alimentarea cu apa si apa

uzata (incluzand colectare, epurare si evacuare).

Pentru componenta alimentare cu apa se evidentiaza si se compara diferite alternative de

dezvoltare tehnica. Aceasta include folosirea surselor de apa, procesele de tratare, planul retelelor

de distributie a apei potabile.

Pentru fiecare schema propusa au fost analizate diverse optiuni tehnice, fiecare optiune avand

avantajele, dezavantajele si costurile sale, care se iau in considerare in vederea alegerii celei mai

bune solutii pentru sistemul respectiv.

La nivelul sistemului zonal de alimentare cu apa Brad, analiza de optiuni a luat in considerare

necesitatea asigurarii cerintei de apa pentru localitatile Baia de Cris, Buceresti, Criscior, Luncoiu de

Jos, Ribita si vata de sus in sistem centralizat si in sitem descentralizat.

Page 19: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 19

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Deasemenea, pentru sistemul zonal de alimentare cu apa Deva, analiza de optiuni a luat in

considerare necesitatea asigurarii cerintei de apa in sistem centralizat si in sistem descentralizat

pentru localitatile Santamaria Orlea, Totesti, Rau de Mori, General Berthelot, Sarmisegetuza,

Rachitova, Bretea Muresana, Ilia, Bacea, Sarbi, Boz, Tarnavita si Branisca.

Analiza de optiuni la nivelul sistemului zonal Simeria a luat in considerare adoptarea unei

solutii optime din punct de vedere tehnico-economic pentru asigurarea cerintei de apa la nivelul

orasului Geoagiu.

Prin analizele efectuate si prin adoptarea solutiilor tehnice in regim centralizat, au fost obtinute

reduceri ale costurilor de investitie in medie cu aproximativ 20%, iar in ceea ce priveste costurile de

operare si intretinere a sistemelor de alimentare cu apa, reducerea a fost de aproximativ 40%.

In general solutiile adoptate in cadrul sectorului de apa prezinta avantajul asigurarii cerintei de

apa din surse sigure si la parametri de calitate prevazuti de cerintele legislative in vigoare, cu

implicatii directe asupra scaderii costurilor de investitie si in special a celor de operare si intretinere

aferente.

Concluziile rezultate in urma elaborarii analizei pentru selectia alternativelor optime in

domeniul sistemelor de alimentare cu apa sunt:

- pentru indeplinirea conditionalitatilor de conformare este necesara reabilitarea si/sau

extinderea sistemelor actuale de alimentare cu apa municipale sau orasenesti care sa asigure in

continuare deservirea populatiei din zonele urbane si periurbane, precum si reabilitarea si/sau

extinderea sistemelor de alimentare cu apa existente in localitatile situate in zone rurale care

beneficiaza in prezent de infrastructura de apa (sursa subterana).

- in vederea asigurarii cerintei de apa pentru populatia din localitatile cu mai mult de 50

locuitori si care nu beneficiaza in prezent de aceste servicii, este necesara executia unor sisteme

noi de alimentare cu apa (surse subterane de apa).

Stabilirea amplasamentelor retelelor de alimentare cu apa este in stransa legatura cu strategia

de dezvoltare urbanistica la nivelul fiecarei aglomerari. Alegerea amplasamentelor in cazul statiilor

de tratare se face, de regula, in functie de urmatoarele elemente:

- corelarea distantelor intre locatii si facilitatile de captare, transport si distributie, in cazul

sistemelor de alimentare cu apa;

- conditii geologice si hidrogeologice;

- riscul de inundabilitate;

- distanta fata de infrastructura rutiera existenta pentru facilitatea accesului;

- distanta intre ariile construite;

Page 20: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 20

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

- alte considerente, ca de exemplu: disponibilitatea terenurilor si pretul acestora in zona

analizata, zone cuprinse in ariile protejate sau destinate altor obiective.

Adoptarea variantelor optime pentru sistemele de alimentare cu apa a avut in vedere

urmatoarele elemente:

- imbunatatirea calitatii apei potabile, eliminarea riscului si asigurarea sanatatii publice;

- protectia mediului, in particular, a calitatii apei raurilor si a apei subterane;

- cresterea numarului de locuitori bransati la sistemele de alimentare cu apa;

- cresterea sigurantei sistemelor de alimentare cu apa;

- reducerea consumurilor specifice de energie si a costurilor de investitie, operare si

intretinere.

3.3. CARACTERISTICI NATURALE DIN ZONA DE PROIECT Judetul Hunedoara

Clima judeţului Hunedoara este caracterizată de climatul de munte şi de un climat continental

moderat de deal, în restul judeţului. Iernile sunt relativ umede, iar verile sunt însorite, cu regim

pluviometric echilibrat.

Vântul predominant în judeţul Hunedoara bate în timpul iernii pe direcţia vest-nord-vest, iar în

timpul verii pe direcţia est-sud-est.

Relieful judeţului Hunedoara se compune din unitati montane (68%) carora le sunt intercalate

intinse spatii depresionare (32%) cu caracter colinar in lungul raurilor Mures, Strei, Jiul de Est, Jiul

de Vest si Crisul Repede.

Masivele situate la sud de Mures apartin Carpatilor Meridionali, cu exceptia Muntilor Poiana

Rusca care sunt inclusi in Carpatii Banatului. Altitudinile maxime se gasesc in Varful Mandra 2519m

(Muntii Parang) si Varful Peleaga 2509 m (Muntii Retezat), iar cele minime in Lunca Muresului, in

zona localitatii Zam (170m).

Hidrografie. Reţeaua hidrografică a judeţului Hunedoara aparţine mai mult bazinului râului

Mureş decât bazinelor râurilor Jiu şi Crişul Alb. Densitatea reţelei hidrografice este cuprinsă între 0,5

km/km² şi 1,1 km/km². Reţeaua hidrografică a judeţului aparţine, din punct de vedere al tipului de

alimentare, tipului moderat.

Râul Mureş este principala arteră hidrografică a judeţului. Îl străbate pe o lungime de 105 km.

Bazinul râului are 6.591 km². Între afluenţii importanţi ai Mureşului se numără Orăştie (sau Apa

Page 21: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 21

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Oraşului), cu o lungime de 47 km, Strei, lungime 89 km, Geoagiul, lungime 34 km şi Călanul,

lungime 20 km.

Jiul are în judeţul Hunedoara un bazin hidrografic de 1.050 km².

Crişul Alb străbate judeţul Hunedoara pe o lungime de 66 km.

Lacurile naturale din judeţ sunt în majoritate de origine glaciară şi se găsesc în cea mai mare

parte în Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu şi Parâng.

Cea mai mare densitate de lacuri este în Munţii Retezat, peste 80 lacuri. Cele mai importante

de menţionat ar fi lacurile Bucura, Zănoaga, Custuri. Cea mai mare întindere dintre lacurile alpine o

are Lacul Bucura, cu o suprafaţă de peste 10,5 hectare, iar lacul situat la cea mai mare altitudine

este Lacul Tăul Mare (sau al Custurii), situat la 2.270 metri înălţime.

Soluri. Solurile montane din judeţul Hunedoara, de la altitudini de peste 1.700 metri, sunt

soluri scheletice. Zonele aflate la altitudini cuprinse între 1.000-1.700 metri altitudine au soluri brune

tipice, mai ales în sudul judeţului.

Dealurile înalte au soluri brune şi brun-roşcate de pădure, slab, puternic sau secundar

pozdolite. Frecvent se asociază cernoziomuri, soluri brune de terasă, soluri brune sau brun-roşcate

de pădure.

Pe văile râurilor cu lunci extinse, Mureş, Strei, Crişul Alb, Cerna Inferioară, se găsesc soluri

aluviale, gleice, cernoziomuri levigate.

Vegetatia si fauna.

Judetul Hunedoara este caracterizat printr-o mare varietate a vegetatiei, a carei repartitie

altitudionala este conditionata de relief si conditiile topoclimatice specifice. Vegetatia alpina, cu

perioada de vegetatie scurte este mai intinsa in zonele inalte ale Muntilor Retezat, Godeanu, Parang

si se dezvolta pe soluri primare, in conditiile unui climat aspru. Elementul caracteristic al acestui etaj

altitudional il constituie prezenta pajistilor cu rogoz de munte (Carex Curvula), rugina (Juncus

trifidus), parusca (Festuca myrtillus), argintica (Dryas octopetala. Vegetatia subalpina, cu sufrafete

extinse in muntii Parang, Tarcu, Sureanu, Retezat si Godeanu conserva in parte trasaturile

vegetatiei alpine, o serie de plante ierboase: iarba stancilor ( Agrostis rupestris), paiusul pestrit

(Festuca violaceea), taposica (Nardus stricta), la care se adauga prezenta ienuparului (Junipirus

sibirica), jneapanului (Pinus montana), salciilor pitice (Salix herbaceea, Salix sireticulata) si a

smardarului (Rhododendron kotschi). In zona alpina si subalpina a muntilor Retezat sunt localizate

cateva specii endemice, in cursul acestui etaj altitudional existand specii declarate monumente ale

naturii: floarea de colt (Leontopodium alpinum), ghintura galbena (gentiana lutea), papucul doamnei

Page 22: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 22

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

(Cypripedium calceolus), orhideea (Leocorchis frinaldskyana), argintica (Dryas octopetala) si

angelica (Angelica archangelica)

Repartitia, densitatea si bogatia faunei judetului Hunedoara sunt in legatura directa cu

altitudinea reliefului, specificul florei si impactul factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare

ale acesteia. Principalele specii faunistice ale Romaniei se regasesc si pe teritoriul judetului

Hunedoara. In zona montana traiesc capra enagra, vulturul plesuv sur, vulturul plesuv brun, acvila,

cerbul carpatin, ursul carpatin, cocosul de munte, rasul, lupul, vulpea, vidra precum si o serie de

endemisme. In zonele cu dealuri regasim cerbul lopatar, ursul, capriorul, mistretul, iepurele, dihorul,

veverita, rasul, pisica salbatica, bizamul si o serie de pasari( ciocanitoarea pestrita, pitigoiul,

scortarul, gaita, cinteza, cioara de semanatura, stancuta, cotofana, grangurul, privighetoarea, sitarul,

potarnichea, corbul etc) alaturi de care apar specii de curand statornicite (rata salbatica,

pescarusul, fazanul).

Fauna ichtiologica este reprezentata de salmonide (unele aclimatizate, ex pastravul

curcubeu), lipani, scobari, cleni, crapi, mrene, stiuci, somni.

Ariile naturale protejate din judetul Hunedoara conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - ZONE PROTEJATE sunt:

Rezervatia stiintifica Gemenele, Pestera cu Corali, Pestera Zeicului, Complexul carstic Ponorici -

Cioclovina, Piatra Crinului, Pestera Sura Mare, Pestera Tecuri, Locul fosilifer Lapugiu de Sus, Locul

fosilifer cu dinozauri de la Sanpetru, Pestera Cizmei, Dealul Colt si Dealul Zanoaga, Fanatele Pui,

Fanatele cu narcise Nucsoara, Mlastina Pesteana, Calcarele de la Fata Fetii, Varful Poieni, Magurile

Sacarambului, Padurea Chizid, Padurea Bejan, Locul fosilifer Ohaba - Ponor, Muntele Vulcan,

Podul natural de la Grohot, Padurea Slivut, Calcarele din Dealul Magura, Dealul Cetatii Deva,

Magura Uroiului, Tufurile calcaroase din Valea Bobalna, Cheile Madei, Cheile Crivadiei, Dealul si

Pestera Bolii, Arboretumul Simeria, Codrii seculari pe Valea Dobrisoarei si Prisloapei, Padurea

Pojoga, Calcarele de la Godinesti, Cheile Jietului, Cheile Ribicioarei si Uibarestilor, Cheile Cernei,

Cheile Taia, Apele mezotermale Geoagiu-Bai, Rezervatia Boholt, Calcarele de la Boiul de Sus,

Paleofauna reptiliana Tustea.

Reteaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniuni Europene pentru conservarea

naturii. Este o retea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene, unde specii vulnerabile de

plante, animale si habitate importante trebuie protejate.

Page 23: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 23

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Reteaua Natura 2000 este alcatuita din:

Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) pentru protectia pasarilor salbatice avand

ca baza legala Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice

transpusa in legislatia prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.964/2007 privind

instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

Situri de Importanta Comunitara (SCI) pentru protectia unor specii de flora si fauna dar si

habitate avand ca baza legala Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice transpusa in legislatia prin HG 1284/2007 privind

declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania.

Scopul acestei retele ecologice este de a proteja biodiversitatea Europei printr-o dezvoltare

durabila, fara a se aduce prejudicii comunitatii locale si de a promova activitatile traditionale, care nu

pun existenta acestor animale, plante si habitate in pericol. Cartierul Pestisu Mare nu este inclus in

niciun sit NATURA 2000.

3.4. EVALUAREA SOCIO-ECONOMICA

Judetul Hunedoara este situat în regiunea Transilvania România. Județul face parte din

Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva. Județul Hunedoara se

întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României) și are o populație de 453.730

locuitori (la nivelul anului 2012 - sursa Directia Judeteana de Statistica Hunedoara).

Pentru perioada 2013 – 2042, conform datelor prezentate in Master Planul pentru sectorul de

apa si apa uzata al Judetului Hunedoara, populatia judetului Hunedoara va inregistra o scadere,

atat in zona urbana, cat si in cea rurala.

Tabel 3.1 Evolutia populatiei judetului Hunedoara in perioada 2013 – 2042

Numar locuitori 2013 2020 2025 2030 2035 2040 2042

RURAL 101.692 99.576 98.091 96.628 95.188 93.768 93.207

URBAN 192.027 188.030 185.227 182.466 179.744 177.064 176.003

TOTAL 293.719 287.606 283.318 279.093 274.932 270.833 269.210

Sursa: Master Planul pentru sectorul de apa si apa uzata - judetul Hunedoara

Page 24: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 24

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Tabel 3.2. Evolutia populatiei municipiul Hunedoara

Numar locuitori 2011 2012 2013 2014 2020 2035 2040 2042

60.525 60.343 60.162 59.982 58.910 56.314 55.475 55.142

Economia judetului Hunedoara

Potrivit informatiilor statistice disponibile pe web site-ul Directiei Jdetene de Statistica, in

judetul Hunedoara erau la nivelul anului 2012 8732 unitati locale in diferite sectoare economice, in

scadere fata de anul 2010 - 9330 unitati locale active. Dupa numarul de salariati ai fiecareia,

majoritatea acestor unitati sunt considerate ca fiind mici - 7470 unitati cu pana la 9 angajati in 2012

doar 42 unitati avand peste 250 angajati.

Daca luam in considerare tipul activitatii desfasurate de unitatile locale active din judetul

Hunedoara constatam ca cele mai multe - 3340 unitati in 2012, 3685 unitati in 2010 au ca activitate

comertul cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si a motocicletelor, a

bunurilor personale si casnice. Locul 2 este ocupat de industria prelucratoare 940 unitati in 2012

fata de 1032 unitati in 2010, urmata la mare distanta de constructii - 769 unitati in 2012 fata de 838

unitati in 2010 si activitatile profesionale, stiintifice si tehnice - 737 unitati in 2012. In agricultura,

silvicultura si pescuit exista 282 unitati in 2012 , cu 6 unitati mai mult decat in 2010, din care una

singura are peste 250 angajati. Cele mai putine unitati locale active sunt cele care au ca activitate

productia de energie electrica si termica, gaze, apa-canal: 27 unitati 2012 fata de 19 in 2010, din

care 4 aveau peste 250 angajati.

Potrivit aceleiasi surse - Institutul National de Statistica, Statistici Judetene - personalul

unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii din judetul Hunedoara era in

anul 2012 de 48861 persoane, iar cifra de afaceri a acestor unitati - 14334 milioane lei, valoarea

investitiilor brute se ridica la 1681 milioane lei. Cifra de afaceri a unitatilor locale active din domeniul

transporturilor a fost de 574 milioane lei, iar investitiile brute in acest domeniu s-au ridicat la 43

milioane lei in anul 2012.

Page 25: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 25

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

3.5. CADRUL LEGAL SI INSTITUTIONAL

3.5.1 CADRUL LEGISLATIV CONECTAT LA SECTORUL APEI

Cadrul legislativ relevant pentru serviciul de alimentare cu, urmare a dobandirii calitatii de stat

membru al Uniunii Europene de catre Romania incepand cu data de 1 ianuarie 2007, este format

din directive europene cu incidenta in domeniul apei si de legislatia romaneasca prin care sunt

reglementate aspectele institutionale din domeniul apei si de legislatia romaneasca prin care sunt

reglementate aspectele institutionale din domeniul organizarii si functionarii serviciului de alimentare

cu, precum si cele care reglementeaza calitatea apelor si protectia acestora impotriva poluarii.

Legislatia romaneasca relevanta privind serviciile de apa este reprezentata de urmatoarele

acte normative:

Legislatia primara:

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile

ulterioare;

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile

si completarile ulterioare;

Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr. 246/2005;

Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si

completarile ulterioare;

Ordonanta Guvernului nr. 198/2005 privind construirea, alimentarea si utilizarea Fondului

de intretinere, inlocuire si dezvoltare (IID) pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor

publice care beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene si care

aproba Normele pentru constituirea, alimentarea si utilizarea Fondului IID;

Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice, cu modificarile si completarile

ulterioare;

Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, cu modificarile si

completarile ulterioare;

Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile

ulterioare.

Page 26: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 26

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Legislatia secundara:

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, cu

modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de

Utilitati Publice (A.N.R.S.C.) nr. 65/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau

modificare a preturilor/tarifelor prentu serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare;

Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. nr. 88/2007 pentru aprobarea Regulamentului – cadru al

serviciului de alimentare cu apa si canalizare;

Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. nr. 89/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini – cadru

al serviciului de alimentare cu apa si canalizare;

Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. nr. 90/2007 pentru aprobarea Contractului – cadru de

furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare;

HG nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licentelor in domeniul

serviciilor comunitare de utilitati publice;

Ordinul presedintelui A.N.R.S.C. nr. 440/2008 privind modificarea tarifelor pentru acordarea

si mentinerea licentelor in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice;

HG nr. 717/2008 pentru aprobarea Procedurii-cadru privind organizarea, derularea si

atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice, a criteriilor de

selectie-cadru a ofertelor pentru serviciile comunitare de utilitati publice si a Contractului-cadru de

delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice;

HG nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru si a statutului-cadru ale

societatilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice.

Reglementari comunitare privind serviciile de apa:

Directiva 82/176/CEE privind valorile limita si obiectivele calitative pentru evacuari de

mercur din sectorul electrolizei cloralcanilor, amendata de Directiva 2008/105/CE privind

standardele de calitate a mediului in domeniul apei, de modificare si de abrogare a Directivelor

82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 86/820/CEE ale Consiliului si de modificare a Directivei

2000/60/CE;

Directiva 84/513/CEE privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru evacuarile de

cadmiu, amendata de Directiva 2008/105/CE;

Page 27: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 27

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Directiva 84/156/CEE privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru evacuarile de

mercur din alte sectoare industriale decat cel al electrolizei cloralcanilor, amendata de Directiva

2008/105/CE;

Directiva 84/491/CE privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru evacuarile de

hexaclorciclohexan, amendata de Directiva 2008/105/CE.

Directiva 86/280/CEE privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru avacuarile

anumitor substante periculoase incluse in Lista I din Anexa la Directiva 76/464/CEE, amendata de

Directiva 2008/105/CE;

Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinata consumului uman, amendata de

Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 si Directiva (CE) nr. 99/2008;

Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei,

amendata de Directivele 2007/118/CE, 2008/32/CE, 2008/99/CE si 2008/105/CE;

Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calitatii apei de imbaiere si de abrogare a Directivei

76/160/CEE, amendata de Directiva (CE) nr. 99/2008;

Directiva 2008/105/CE privind standardele de calitate a mediului in domeniul apei, de

modificare si de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 84/156/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului ai de

modificare a Directivei 2000/60/CE.

3.5.2 CADRUL ADMINISTRATIV GENERAL

Cadrul general administrativ la nivel national, judetean si local, este reprezentat de o serie de

institutii publice cu atributii si responsabilitati diferite, cu privire la crearea sistemului legislativ

necesar organizarii si functionarii serviciilor de utilitati publice.

Astfel, la nivel national, Statul sprijina prin masuri legislative, administrative si economice

dezvoltarea durabila a serviciului de alimentare cu apa, precum si a sistemelor aferente. Guvernul

Romaniei asigura realizarea politicii generale a statului in domeniul serviciilor de utilitati publice, in

concordanta cu Programul de guvernare si cu obiectivele Planului national de dezvoltare

economico-sociala a tarii.

Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice

(A.N.R.S.C.) reprezinta institutia publica de interes national cu personalitate juridica, aflata in

subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, care reglementeaza,

monitorizeaza si controleaza la nivel central activitatile din domeniul serviciilor comunitare de utilitati

publice. Atributiile acesteia se refera in principal la: acordarea licentelor de operare operatorilor,

Page 28: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 28

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

avizarea tarifelor propuse de operatori, elaborarea si stabilirea regulamentelor-cadru si a caietelor

de sarcini-cadru, monitorizarea indeplinirii indicatorilor de performanta (nivelurile de servicii), a

regulilor aplicabile in materie de licente, a reglementarilor tarifare etc.

Potrivit reglementarilor in vigoare, autoritatile administratiei publice locale au competenta

exclusiva pentru infiintarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea si controlul functionarii

serviciilor de alimentare cu apa, precum si pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea,

administrarea si exploatarea bunurilor proprietate publica sau privata a unitatilor administrativ

teritoriale, aferente sistemelor de alimentare cu apa.

3.5.3 POLITICA REGIONALA - CADRU INSTITUTIONAL IN S ECTORUL APEI DIN ROMANIA

In conditiile reglementate prin Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) 2007-

2013, regionalizarea este un element cheie pentru imbunatatirea eficientei infrastructurii si a

serviciilor de alimentare cu apa, sub aspectul calitatii si costurilor, in vederea atingerii obiectivelor de

mediu, dar si a asigurarii sustenabilitatii investitiilor, operarii si implementarii strategiei de dezvoltare

pe termen lung a sectorului de apa si a dezvoltarii armonioase a zonelor.

Obiectivul principal la realizarea unui sistem public regional de alimentare cu apa il reprezinta

optimizarea serviciilor oferite prin utilizarea de resurse si facilitati comune.

Regionalizarea sistemelor de alimentare cu apa si a operatorilor in general conduce la

integrarea infrastructurii; a sistemelor si procedurilor financiar-contabile; a sistemelor si procedurilor

comerciale (relatiile cu clientii, facturarea si incasarea facturilor), a resurselor umane, a sistemelor si

a procedurilor de management.

Principalele avantaje ale regionalizarii serviciilor de alimentare cu apa sunt:

furnizarea serviciilor la nivel regional prin sisteme integrate si cu un management mai

profesionist care va conduce in timp la reducerea risipei de apa, promovarea conservarii resurselor,

minimizarea investitiilor si la protectia surselor de apa;

cresterea capacitatii de pregatire si implementare a proiectelor de investitii precum si a

capacitatii de negociere a finantarii;

imbunatatirea calitatii serviciilor furnizate, a relatiei cu clientii si a perceptiei acestora privind

operatorii;

Page 29: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 29

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

realizarea de economii cu impact asupra eficientizarii anumitor categorii de costuri:

centralizarea activitatii de facturare si managementul financiar, unitatea de implementare a

proiectului la nivel central, managementul laboratoarelor la nivel centralizat, etc.;

conducerea activitatii prin folosirea instrumentelor de management moderne si eficiente si

reducerea implicarii factorului politic in desfasurarea activitatii.

Scopul procesului de regionalizare a serviciilor din domeniul apei, este de a asista autoritatile

locale in crearea unor operatori regionali de servicii publice in domeniul apei si canalizarii si de a

intari capacitatea autoritatilor locale de a controla efectiv activitatile acestui operator regional prin

intermediul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara de utilitati publice pentru serviciul de alimentare

cu apa si de canalizare (ADI).

Procesul de regionalizare in judetul Hunedoara a fost complet implementat si este functional.

Elementele institutionale cheie in cadrul acestui proces de regionalizare sunt:

- Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara de utilitati publice pentru serviciul de alimentare

cu apa si de canalizare (ADI) AQUA PREST HUNEDOARA reprezinta structura de cooperare cu

personalitate juridica, de drept privat, cu statut de utilitate publica, infiintata, in conditiile legii, de

unitatile administrativ-teritoriale in scopul reglementarii, infiintarii, organizarii, finantarii, exploatarii,

monitorizarii si gestionarii in comun a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare pe raza de

competenta a unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si realizarea in comun a unor

proiecte de investitii publice de interes zonal sau regional, destinate infiintarii, modernizarii si/sau

dezvoltarii, dupa caz, a sistemelor de utilitati publice aferente serviciului de alimentare cu apa si de

canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a serviciului; Asociatia s-a infiintat in anul 2008 de un

numar de 30 autoritati publice din judetul Hunedoara. Ulterior documentele de constituire ale ADI

"Aqua Prest Hunedoara" au fost modificate astfel incat sa cuprinda noua structura cu 45 membri.

Operatorul Regional (OR) - S.C. APA PROD S.A. reprezinta societatea comerciala cu capital

social integral al unitatilor administrativ-teritoriale membre ale unei Asociatii de Dezvoltare

Intercomunitara, infiintata in baza hotararilor autoritatilor deliberative ale acestora. Operatorul

Regional asigura, potrivit reglementarilor in vigoare, atat gestiunea propriu-zisa a

serviciului/activitatii de alimentare cu apa si de canalizare pe raza de competenta a unitatilor

administrativ-teritoriale asociate, inclusiv administrarea, functionarea si exploatarea sistemelor de

alimentare cu apa si de canalizare aferente acestora, cat si implementarea programelor de investitii

publice de interes zonal sau regional realizate in comun in cadrul Asociatiei, destinate infiintarii,

modernizarii si/sau, dupa caz, dezvoltarii infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor

Page 30: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 30

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

servicii/activitati. Sociatetea S.C. Apa Prod S.A. are un numar de 1012 angajati, iar in prezent

principala activitate desfasurata este de a asigura servicii de alimentare cu apa, de la captare,

tratare si transport pana la distributia apei in localitatile din bazinul hidrografic Strei - Mures - Cerna,

precum si de a asigura serviciile de colectare si epurare a apelor uzate in mun. Deva, Hunedoara,

Brad, in orasele Hateg, Calan, Simeria, Geoagiu si in comunele Sintamaria Orlea, Bretea Romana,

Bacia, Ilia si Criscior. Dezvoltarea viitoare a activitatii operatorului vizeaza urmatoarele directii

strategice:

- Modernizarea si dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa operate in prezent;

- Extinderea ariei de operare si in alte unitati administrativ teritoriale;

- Continuarea activitatii de imbunatatire a performantelor financiare, tehnice, operationale si

manageriale (demarata in cadrul proiectului FOPIP).

Capitalul social al operatorului regional se ridica la valoarea de 835.310 lei, fiind distribuit

83.531 actiuni, numerotate de la 1 la 83.531, fiecare cu valoarea nominala 10 lei, capitalul fiind

platibil integral de catre actionari.

- Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciului este un contract incheiat in forma scrisa,

prin care Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara, in calitate de delegat, atribuie, pe o perioada

determinata, unui operator licentiat, in calitate de delegat, care actioneaza pe riscul si raspunderea

sa, dreptul si obligatia de a furniza/presta un serviciu de alimentare cu apa si de canalizare sau,

dupa caz, activitati din componenta acestui serviciu, inclusiv dreptul si obligatia de a administra si de

a exploata infrastructura tehnico-edilitara aferenta serviciului/activitatilor furnizate/prestate, in

schimbul unei redevente, dupa caz.

Contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare a fost

incheiat in data de 04.05.2009 intre Asociatia de dezvoltare intercomunitara " Aqua Prest

Hunedoara" si societatea comerciala APA PROD S.A. Obiectul contractului il constituie delegarea

exclusiva a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, precum si exploatarea

sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe

intreg teritoriul definit de aria delegarii. Obiectivul pe termen mediu si lung al Contractului de

delegare este Dezvoltarea Regionala. Aria delegarii delimiteaza intregul teritoriu unde sunt furnizate

Serviciile in cadrul Ariei de Competenta Teritoriala a Autoritatii delegate.

Page 31: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 31

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

(4) ANALIZA SITUATIEI CURENTE SI PROGNOZE

4.1. INFORMATII GENERALE DESPRE SISTEMUL DE APA

4.1.1 RESURSE DE APA

4.1.1.1 Informatii generale

Judetul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al raului Mures, care aduna apele de pe

partea centrala a judetului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crisului Alb, iar cele

din partea de sud de bazinul Jiului.

Crisul Alb, dupa un scurt sector superior montan de la izvor, curge prin depresiunea Brad,

intrand de aici in sectorul sau inferior piemontan si de campie. Pana la iesirea din judet are

aproximativ 74 km, cu un bazin de peste 1000 kmp si un debit mediu Q=13.9 mc/s.

Muresul are cca 109 km lungime un bazin hidrografic de 6591 kmp in cuprinsul judetului si un

debit cuprins intre 93 mc/s la intrarea in judet si 142 mc/s in restul judetului. Afluentii raului Mures

sunt Geoagiu (41km), Strei (93 km, cu afluentiiRau Barbat, Rausor, Serei, RauAlb, Rau Mare),

Cerna (73 km), Ardeu (25 km), Orastie (51 km), Sibisel (28 km), Zlata (18 km), Galbena (34km),

Canal Carlete (19km), Breazova (29 km), Pestis (22km), Certej (18 km), Sarbi (24 km), Ritisoara (7

Km), insumand la nivelul bazinului hidrografic mures un total de 591 km.

Jiul dreneaza Depresiunea Petrosani formandu-se prin unirea a doi afluenti principali: Jiul de

Vest si Jiul de Est. Pana la localitatea Targu-Jiu raul are un regim tipic de munte, caracterizat prin

ape mari de primavara de lunga durata. Dupa ce strabate pe o lungime de 51 km [e directia vest-est

depresiune Petrosani, culegand apele din versantul sudic al Retezatului Mic si din versantul nordic

al muntilor Valcan, se uneste cu Jiul de Est care izvoraste din versantul sudic al muntilor Surianu, la

altitudini in jur de 1500m.

Volumul total de ape prelevat de folosintele consumatoare de apa din sursa de suprafata si

subterana pe anul 2013 din judetul Hunedoara, aferent bh Crisuri a fost de 1981,062 mii mc

comparativ cu cerinta la nivelul anului 2013 de 1308,309 mc, procentul de realizare pe judet fiind de

66.04%.

Realizarea volumelor captate, pe destinatii, in judetul Hunedoara pe bh Jiu conform datelor de

Balanta apei pe anul 2013, se prezinta in felul urmator:

- Rauri interioare 38486,264 mii mc;

- Subteran 1430,437 mii mc;

- Recirculare 33969,740 mii mc;

Page 32: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 32

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

- Realizat 73886,441 mii mc.

Din acest volum de apa pentru industrie s-au folosit 23100,682 mii mc, iar pentru populatie

cantitatea de apa folosita in 2013 este de 16816,019 mii mc.

Conform informatiilor transmise de Administratia Bazinala de Apa Mures, pe bazinul

hidrografic Mures, la nivelul judetului Hunedoara au fost desemnate 97 corpuri de apa avand o

lungime totala de 1932.26 km, dintre care:

- 84 corpuri de apa naturale in luncgime totala de 1700.02 km;

- 11 corpuri de apa puternic modificate din punct de vedere hidromorfologic in lungime totala

de 190.59 km;

- 2 corpuri de apa artificiale in lungime totala de 41.67 km;

In anul 2013 au fost monitorizate 22 corpuri de apa in lungime totala de 714.15 km din care:

- 13 corpuri de apa naturale (498.60 km);

- 7 corpuri de apa puternic modificate (173.89 km);

- 2 corpuri de apa artificiale (41.66 km).

4.1.1.2 Cartierul Pestisu Mare

Cartierul Pestisu Mare din Municipiul Hunedoara, nu dispune de un sistem centralizat de

alimentare cu apa. In prezent localnicii se alimenteaza din puturi si fantani individuale. Exista o

conducta De 160 mm de alimentare a parcului industrial situat la limita localitatii spre municipiul

Hunedoara. Alimentarea conductei se face din reteaua municipiului Hunedoara.

4.1.2 POLUAREA APEI

In conformitate cu Directiva Cadru in Domeniul Apei, se considera presiuni semnificative

presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apa studiat. Dupa

modul in care functioneaza sistemul de receptie al corpului de apa se poate cunoaste daca o

presiune poate cauza un impact.

Au fost identificate urmatoarele presiuni semnificative punctiforme, avand in vedere evacuarile

de ape epurate sau neepurate in resursele de apa de suprafata:

a. Aglomerarile umane (identificate in conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea

apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.) care au

sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fara statii de epurare si care evacueaza in resursele de

apa; de asemenea, aglomerarile <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme daca

Page 33: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 33

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare,

aglomerarile umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta si epura

amestecul de ape uzate si ape pluviale in perioadele cu ploi intense.

b. Industria:

i. instalatiile care intra sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii

– 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Poluantilor Emisi

(EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa;

ii. unitatile care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante; prioritare peste

limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste

Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul

acvatic al Comunitatii;

iii. alte unitati care evacueaza in resursele de apa si care nu se conformeaza legislatiei in

vigoare privind factorul de mediu apa.

c. Agricultura:

i. fermele zootehnice sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii

– 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Poluantilor Emisi

(EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa;

ii. fermele care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante prioritare peste

limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste

Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul

acvatic al Comunitatii); iii. alte unitati agricole cu evacuare punctiforma si care nu se conformeaza

legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa.

Activitatile agricole, in special irigatiile si fertilizarea sunt surse de poluare difuza a apelor de

suprafata si freatice cu nitrati si fosfor proveniti din ingrasamintele chimice si substante toxice

provenite din pesticide. Din zootehnie rezulta ape uzate incarcate cu substante organice, nitrati,

suspensii, etc.

Alte surse de poluare a apelor pot fi:

− exfiltratii din reteaua de canalizare;

− infiltratii din fosele septice;

− reziduuri solide depozitate in mod neadecvat;

−surse ocazionale (spalarea animalelor, a utilajelor, deversari diverse – in special

necontrolate);

Page 34: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 34

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

− surse accidentale (inundatii si alte calamitati, poluari accidentale datorate unor accidente

industriale, etc.).

In bazinul hidrografic Mures sunt inventariate un numar de 197 folosinte de apa care folosesc

resursele de apa de suprafata ca receptor al apelor evacuate. In urma analizarii surselor de poluare

punctiforma, tinand seama de de criteriile mentionate mai sus, au rezultat un numar de 90 surse

punctiforme semnificative (42 urbane, 32 industriale si 16 agricole).

In aglomerearea Deva exista un numar de 32 agenti economici monitorizati de APA PROD si

care prezinta impact asupra calitatii apei uzate deversate in reteaua de canalizare. Agentii

economici existenti desfasoara o gama variata de activitati, dupa cum urmeaza: transporturi rutiere

de marfuri, spalatorie auto, intretinere autovehicule, procesarea carnii, comert alimentar, preparare

mancare si comercializare, reciclare materiale reciclabile sortate, activitati de tiparire, fabricare

articole din fire metalice, fabricare echipamente electrice de iluminat, productie cabluri auto, hotel,

prelucrare lemn, fabricarea produselor de morarit, carburanti, activitati de asistenta spitaliceasca,

apalarea si curatarea articolelor textile si a produselor din blana, tesere, vopsire, finisare, imprimare

si confectionare tesaturi, fabricarea painii si a produselor de patiserie, tratarea si acoperirea

metalelor, fabricarea constructiilor metalice.

4.1.3 CONSUMUL CURENT DE APA SI ESTIMAREA CERERII D E APA

Consumul actual este impartit in doua tipuri:

- Consum casnic (populatie);

- Consum noncasnic (institutii publice si agenti economici)

Consumurile de apa de la populatie au fost estimate pe baza cantitalilor de apa distribuita la

cetateni. S-a efectuat o diferentiere in functie de tipul de locuinta. In acest mod s-au estimat

consumurile locuitorilor de la case, respectiv de la bloc.

Analiza consumului specific de apa, la nivelul zonelor urbane aferente judetului Hunedoara,

pentru diferite categorii de utilizatori prezinta valori caracteristice cum ar fi:

Tabel 4.1 Consumul mediu facturat pe anul 2013

Nr. Localitatea Consumul mediu facturat- 2013 (mc/zi)

1 Deva 12457

Page 35: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 35

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

2 Hunedoara 5394

3 Orastie 1775

4 Brad 1412

5 Hateg 991

6 Simeria 1358

7 Calan 1064

8 Geoagiu 440

Previziunile privind cererea de apa se bazeaza pe cererea de apa pentru consumul de nevoi

gospodaresti, nevoi publice, activitati industriale si comerciale, precum si apa necontorizata.

Consumul de apa este influentat de diferiti factori. Unul dintre cei mai importanti este scaderea

consumului ca urmare a instalarii contoarelor de apa si cresterea tarifului pentru a se acoperi

investitiile de modernizare a sistemului. De asemenea, la reducerea consumului de apa contribuie si

reabilitarea retelelor, o mai buna operare si intretinere, la fel ca si reducerea apei necontorizate.

Proiectiile pentru cererea de apa au fost estimate pe baza STAS 1343/1-2006 si pe baza

situatiei curente.

Pentru a calcula consumul de apa in judetul Hunedoara au fost luate in considerare

urmatoarele elemente:

- situatia actuala privind accesul la sistemul centralizat de alimentare cu apa;

- numarul consumatorilor conectati;

- populatia existenta si evolutia numarului de locuitori in intervalul 2013-2042;

- termenele de conformare aferente infrastructurii de apa;

- dinamica populatiei conectate la sisteme de alimentare cu apa in perioada 2012-2042;

consumul specific estimat.

Page 36: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 36

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Tabel 4.2 Evolutia numarului de locuitori conectati la sistem e de alimentare cu apa in

jud. Hunedoara

An 2013 2015 2018 2020 2030 2040 2042

Total populatie deservita- sisteme urbane

174.320 178.237 184.682 186.255 187.866 182.306 181.213

% 88.2% 91.8% 94.8% 96.2% 100% 100% 100% Total populatie deservita-

sisteme urbane 42.192 50.671 61.121 67.110 86.181 83.630 83.129

% 43.2% 52.1% 64.5% 70.1% 92.8% 92.8% 92.8%

Total populatie judet 216.512 231.028 246.803 253.365 274.047 265.936 265.138

% 75.6% 80.7% 87.6% 90.8% 99.5% 99.5% 99.5%

Estimarea cererii de apa pentru consum gospodaresc

Consumul la nivel urban va scadea datorita tendintei de scadere a populatiei si a consumului

specific in zonele urbane. Se estimeaza ca, in zonele rurale cererea de apa va prezenta o tendinta

de crestere in perioada 2014-2025, ca rezultat al construirii de moi sisteme de alimentare cu apa si

al extinderii celor existente.

Estimarea cererii de apa pentru institutiile public e si agentii economici

Conform STAT 1343/1-2006, pentru evaluzarea cerintei de apa aferente institutiilor publice s-

au utilizat urmatoarele valori ale debitelor specifice:

- hoteluri - 150-250 l/om/zi;

- centre comerciale - 25-50 l/om/zi;

- scoli cu cantine - 200-400 l/elev/zi;

- service-uri auto 25-50 l/autoturism/zi;

- birouri - 30-60 l/om/zi

Cerinta aferenta agentilor economici este caracterizata de variatii mari ale debitului in functie

de tipul activitatii desfasurate, locatie, tehnologie aplicata, numarul de angajati, etc. Cererea de apa

industriala a scazut in ultimii ani datorita crizei economice si a aplicarii unor tarife majorate.

4.1.4 DEBITE DE APA UZATA SI INCARCARI

nu este cazul

Page 37: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 37

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

4.1.5 IMPACTUL DEVERSARII APEI UZATE ASUPRA CONSUMA TORILOR DIN AVAL

nu este cazul

4.1.6 OCUPAREA TERENULUI SI STATUTUL LEGAL

Pentru stabilirea solutiilor tehnice privind extinderea si sistemelor de alimentare cu apa pentru

cartierul Pestisu Mare incluse in prezentul studiu de fezabilitate s-a avut in vedere ocuparea

domeniului public.

Extinderea retelelor se va face in lungul tramei stradale, iar executia acestora se va coordona

cu celelalte lucrari subterane si de suprafata existente sau de perspectiva, conform prevederilor

STAS 8591/1-91.

Se considera a fi ocupate temporar suprafetele pe care se desfasoara lucrarile de excavare,

transport, montaj si proba de presiune la conducte, respectiv o banda avand 2 m latime pentru

conductele de alimentare cu apa.

In aceasta categorie sunt suprafetele afectate pe timpul executarii retelelor, care isi vor relua

utilitatea dupa sfarsitul lucrarilor. Suprafetele ocupate definitiv sunt suprafete de teren destinate

constructiei noilor statii de tratare, statiilor de pompare, clorare si extinderii fronturilor de captare.

Pentru organizarea de santier este necesar sa se stabileasca o suprafata de cca. 1.500-3.000

mp, in extravilan/intravilan, aferenta spatiilor pentru personalul de santier si depozitarea tuburilor si a

materialelor ce urmeza a fi puse in opera.

Toate lucrarile de reabilitare si extindere la sistemele de apa cuprinse in proiect se vor

desfasura pe numai pe terenuri publice.

Tabel 4.3 Situatia ocuparilor de teren

Denumire Ocupat definitiv (mp) Ocupat temporar (mp)

obiect Intravilan Extravilan Intravilan Extravilan

Retea de alimentare cu apa - - 12050 -

Organizare de şantier - - 1500 -

TOTAL - - 13550 -

TO T AL GENER AL - 13550

Page 38: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 38

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

4.2. INFRASTRUCTURA EXISTENTA DE ALIMENTARE CU APA

Avand in vedere ca studiul de fezabilitate se refera la cartierul Pestisu Mare ce apartine de

municipiul Hunedoara se va prezenta sistemul de alimentare cu apa al municipiului Hunedoara

4.2.1 SISTEM ZONAL DE ALIMENTARE CU APA HUNEDOARA

Sistemul de alimantare cu apa Hunedoara deserveste 48.727 locuitori (81,24%) din totalul de

59.982 locuitori si include captarea, tratarea apei, inmagazinare si pompare si retea de distributie.

Pentru sistemul zonal Hobita - Hunedoara sursele de apa sunt reprezentata de priza

executata pe raul Barbat in dreptul localitatii Hobita, sursa de suprafata de la Lacul Cincis si sursa

subterana constituita din 5 foraje amplasate in incinta STAP Sanpetru, in partea de sud-vest a mun.

Hunedoara. statia de tratare poate furniza 330 l/s. Aductiunile de la surse insumeaza 12.7 km DN=

800-1000-2000 mm OL, PREMO si fonta ductila. Capacitatea de inmagazinare a municipiului

Hunedoara este Vtot=18.800 mc. Reteaua de distributie existenta insumeaza 90.3 km, avand

conducte din PEID si OL.

Principalele deficiente ale sistemului de alimentare cu apa:

- pierderi de apa cauzate de avariile inregistrate la retelele de transport si distributie - 67%

pentru sistemul de alimentare cu apa a municipiului Hunedoara, cu referire la apa prelevata de la

sursa;

- conducte vechi si neprotejate supuse fenomenelor de coroziune a apei si solului de pozare;

- consumuri energetice specifice mari;

- pentru cea mai mare parte a fronturilor de captare existente nu sunt asigurate zone de

protectie sanitara si debitele necesare;

- starea avansata de uzura a constructiilor si echipamentelor existente in complexele de

inmagazinare- pompare;

- inexistenta unor surse suplimentare de asigurare a necesarului de apa si lipsa facilitatilor de

combatere a efectelor de poluare accidentala

Page 39: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 39

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

(5) PARAMETRI DE PROIECTARE

5.1. CRESTEREA POPULATIEI

Atat prognozele la nivel national cat si cele europene si mondiale prezinta o tendinta de

scadere a populatiei Romaniei in fiecare dintre variantele optimiste, medii si pesimiste.

Aceasta tendinta are la baza fenomene sociale precum:

- mentinerea unui spor natural scazut;

- schimbarile in structura pe varste a populatiei cauzate de imbatranirea populatiei;

- soldul miscarile migratorii negative (diferenta dintre emigranti si imigranti).

Trendul descendent prognozat de specialisti este observabil chiar din 1990 cand populatia

Romaniei era de 23.206.720 locuitori (la 01 iulie), numarul scazand treptat pana la 21.565.119

locuitori la 1 ianuarie 2007. Rata anuala medie de crestere a populatiei la nivel national in perioada

1990 – 2000 a fost de -0,34%, comparativ cu -0,56% in intervalul 2000 – 2007.

La nivelul judetului Hunedoara prognoza are in vedere aceasi tendinta de scadere a a

populatiei atat in mediul rural cat si in cel urban.

Tabel 5.1 Evolutia populatiei judetului Hunedoara in perioada 2013 – 2042

Numar locuitori 2013 2020 2025 2030 2035 2040 2042

RURAL 101.692 99.576 98.091 96.628 95.188 93.768 93.207

URBAN 192.027 188.030 185.227 182.466 179.744 177.064 176.003

TOTAL 293.719 287.606 283.318 279.093 274.932 270.833 269.210

Page 40: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 40

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

5.2. ALIMENTAREA CU APA

5.2.1 CEREREA DE APA DOMESTICA

Cerintele de apa proiectate in perioada de planificare 2014-2042 sunt evaluate pentru fiecare

amplasament, conform informatiilor si procedurilor prezentate mai jos, situatia pentru anii

intermediari fiind interpolata.

Cerinta de apa pentru localitatile considerate este diferita de la o localitate la alta, pentru

evaluari fiind luate in calcul datele furnizate de catre operatorii locali ai sistemelor de alimentare cu

apa (serviciile din cadrul Primariilor). Pe zonele care sunt in aria de acoperire a operatorului regional

s-au folosit date puse la dispozitie de acesta. Cerinta de apa din zona rurala va continua sa fie

satisfacuta din surse locale de apa. Retelele se vor proiecta pentru cerinta de bransare la case

asumandu-se cerinta maxima din viitor.

La stabilirea cerintei de apa domestica s-a tinut seama de prevederile SR 1343-1/2006 care a

modificat consumurile specifice, tinand seama de normele europene, astfel incat debitele specifice

utilizate in prezentul studiu de fezabilitate sunt urmatoarele:

Tabel 5-2 Valorie debitelor specific gospodaresti

Zone sau localitati diferentiate in functie de grad ul de dotare cu instalatii de apa rece, calda

Debite specifice

(l/om,zi)

Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate pe strazi

50

Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curti 55 Zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda, cu prepararea individuala a apei calde

110

Zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda, cu prepararea centralizata a apei calde

165

5.2.2 CEREREA DE APA NON-DOMESTICA

CEREREA DE APA PENTRU NEVOI INDUSTRIALE

Valorile tipice de proiectare pentru estimarea debitelor din zonele industriale care nu au deloc

sau au putine industrii de tip proces ud sunt cuprinse intre 7.5 si 14 mc/ha,zi pentru dezvoltarile

industriale usoare si intre 14 si 28 mc/ha,zi pentru dezvoltarile industriale mijlocii.

Pentru evaluarea viitoarei cereri de apa a fost adoptata abordarea bazata pe angajat, intrucat

ofera un nivel inalt de siguranta in ceea ce priveste proiectiile cererii de apa. Cererea industriala de

apa va scadea probabil, dupa introducerea contoarelor de apa si dupa introducerea unei noi

structuri tarifare in baza COR, spre nivelurile acceptate la nivel international.

Page 41: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 41

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

CEREREA DE APA PENTRU NEVOI PUBLICE SI ACTIVITATI C OMERCIALE

Cererea pentru nevoi publice se refera la cerinta de apa a institutiilor precum scoli, spitale,

sedii ale autoritatilor locale si centrale, spalarea strazilor, gradini publice, etc. Estimarea cerintei se

bazeaza in general pe evidentele contorizate ale consumului actual, daca sunt disponibile. In caz

contrar, trebuie avut in vedere estimarea data in standardele romanesti numerele 1343/1-2006 si

1343/2-2006. Cerinta zilnica pentru utilizatorii majori se poate baza pe urmatoarele date:

Tabel 5-3 Valorie debitelor specific gospodaresti

Cerinta de apa pentru nevoi publice Debite specifice

Scoli 50 l/elev Birouri 30 l/angajat Atelier/Magazine 15-50 l/ angajat Spitale 250-450 l/pat Hoteluri 150 l/pat Restaurante 60 l/loc

Cerinta neidentificata a consumatorilor publici va fi cuantificata utilizand un aport de 20%

peste cerinta casnica.

5.2.3 TRATAREA APEI

Sursele de apa sunt selectate pentru a satisface cerinta zilnica maxima asteptata pentru

perioada relevanta a proiectului, inclusiv consumul de apa nejustificat. Acolo unde pierderile la

tratare sunt semnificative, aceste pierderi sunt luate in calcul. In vecinatatea surselor de alimentare

cu apa va exista o zona de protectie sanitara cu utilizare si acces restrictionat, respectandu-se

norme in vigoare (Hotararea de guvern 101/1997)

Calitatea apei brute trebuie sa permita tratarea acesteia la calitate potabila prin mijloace

traditionale. Substantele toxice si metalele grele nu trebuie sa fie prezente in apa bruta. Cerintele

pentru calitatea apei brute de suprafata sunt date in Hotararea de Guvern 100/2002, conforma cu

Directiva Europeana nr 75/440/CEE.

5.2.4 CONDUCTELE

Conductele magistrale de transport de la sursa la reteaua de distributie trebuie dimensionate

pentru cerinta zilnica maxima. Instalatiile de inmagazinare in capatul magistralei de transport trebuie

sa asigure debitul maxim orar in sistemul de distributie. Reteaua de distributie va fi dimensionata

Page 42: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 42

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

pentru debitul maxim orar, asa cum s-a mentionat anterior. Vitezele apei se vor mentine la mai putin

de 2m/sec. Materialele recomandate sunt PEID, fonta ductila, poliesteri armati cu fibra de sticla

(GRP).

(6) ANALIZA OPTIUNILOR

Diversitatea solutiilor strategice şi tehnologice conduce la necesitatea analizarii de optiuni.

Obiectivul analizei optiunilor este gasirea solutiilor prin care pot fi atinse tintele stabilite in modul cel

mai eficient din punct de vedere al costurilor.

Analiza optiunilor va fi diferentiata pe sisteme de alimentare cu apa.

6.1. OPTIUNI PRIVIND ALIMENTAREA CU APA POTABILA

6.1.1 OPTIUNI STRATEGICE SI DEFINIREA LIMITELOR AGL OMERARILOR

Analiza optiunilor la nivel de master Plan actualiz at

La elaborarea strategiei generale si a programelor de investitii pe termen lung aferente au fost

luate in considerare urmatoarele optiuni:

Optiunea: sistem centralizat – conceptul are la baza faptul ca sistemele de alimentare cu

apa ale centrelor urbane deservesc in prezent si localitatile aflate in zonele periurbane. Aceste

sisteme dispun de facilitati de captare transport, tratare, inmagazinare-pompare si distributie, pentru

care sunt necesare lucrari de reabilitare si/sau extindere in vederea indeplinirii conditionalitatilor de

conformare. Pentru restul localitatilor aflate in zona rurala, au fost propuse solutii tehnice care

cuprind asigurarea cerintei de apa in regim centralizat, fie prin extinderea facilitatilor existente, fie

prin executia unor facilitati noi.

Optiunea: sistem descentralizat – care are in vedere urmatoarele:

- reabilitarea si/sau extinderea sistemelor actuale de alimentare cu apa municipale sau

orasenesti care sa asigure in continuare deservirea populatiei din zonele urbane si periurbane;

- reabilitarea si/sau extinderea sistemelor de alimentare cu apa existente in localitatile situate

in zonele rurale care beneficiaza in prezent de infrastructura de apa (surse subterane de apa) ;

- executia unor sisteme noi de alimentare cu apa (surse subterane de apa) care sa asigure

alimentarea cu apa a populatiei din localitatile cu mai mult de 50 locuitori si care nu beneficiaza in

prezent de aceste servicii.

Page 43: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 43

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

6.1.2 OPTIUNI GENERALE

Procesul de analiza a posibilelor optiuni se realizeaza, in general pe diverse nivele de optiune,

dupa cum urmeaza.

Criterii generale:

- Analiza optiunii pentru resursele de apa (apa subterana in comparatie cu apa de suprafata);

- Analiza optiunii pentru sistemul de apa potabila (componenta acestuia);

- Analiza optiunii pentru materialele din care sunt realizate conductele in sistemul de

distributie;

Avand la baza analiza aceasta, urmatoarele optiunii au fost luate in considerare:

- sursa de apa subterana, in loc de sursa de apa de suprafata, unde este posibil;

- sisteme independente de alimentare cu apa pentru a deservi fiecare localitate;

- materiale pentru conducte incluse in sistemul de apa potabila.

Criterii specifice:

Alegerea optiunilor a fost realizata pentru fiecare obiect tehnologic din investitia propusa, prin

compararea avantajelor şi dezavantajelor optiunilor analizate şi justificand selectarea uneia sau

alteia dintre optiuni. In majoritatea cazurilor, in special unde activitatile principale sunt lucrari de

reabilitare, acest nivel de optiune a fost considerat ca fiind suficient pentru luarea unei decizii.

- reabilitarea si extinderea captarii existente in loc de o noua sursa subterana;

- noi surse subterane in loc de captari de suprafata;

- noi surse subterane in loc de reabilitarea frontului de puturi existent;

- reabilitare retea in loc de inlocuire;

- inlocuirea conductelor vechi din reteaua de distributie in loc de reabilitare.

Sistemele de alimentare cu apa pot folosi captari din apa de suprafata sau captari din apa

subterana, ceea ce determina procesul de tratare folosit pentru potabilizarea apei.

Page 44: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 44

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Un sistem de alimentare cu apa ce folose şte drept sursa apa de suprafata este alcatuit

din urmatoarele componente:

- Captarea – priza de apa;

- Statie de pompare apa bruta;

- Conducte de aductiune;

- Statie de tratare a apei potabile cu:

- Pre-oxidare;

- Coagulare – floculare;

- Sedimentare;

- Filtrare rapida cu nisip;

- Post-oxidare si adsorbtie (doar daca exista micro-poluanti);

- Dezinfectare finala cu clor;

- Statie de pompare apa tratata;

- Conducte de transport a apei;

- Rezervoare de apa si statii de pompare;

- Retea de distributie.

Un sistem de alimentare cu apa ce foloseşte drept sursa apa subterana este alcatuit din

urmatoarele componente :

- Captarea apei subterane;

- Conducte de aductiune;

- Statie de clorare/tratare;

- Rezervoare de apa şi statii de pompare;

- Conducte de transport a apei;

- Retea de distributie.

In conformitate cu proiectul, optiunile generale pentru reabilitarile şi extinderile conductelor de

alimentare cu apa s-au ales dupa procesul de selectare, care este prezentat in urmatorul tabel:

Page 45: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 45

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Tabel 6-1 Analiza optiunii tipului de material

Nr. Crt

Analiza optiunii

Avantaje/dezavantaje Selectarea optiunii Observatii

1 Otel

Conducte pentru toate diametrele. Protectie interna

si externa dificila si costisitoare. Bun raspuns la sarcinile dinamice. Usor de asamblat prin sudura. Bun

raspuns la coroziunea interna si externa.

Polietilena de densitate mare (PEID) pentru

diametre sub 400 mm si fonta ductila pentru conducte cu

diametru mare

- folosirea otelului - buna protectie este limitata datorita faptului ca aceasta protectie

este distrusa cand se asambleaza cu sudura; este recomandat doar in cazuri speciale pentru tunele sau

sarcini dimanice de la suprafata (linii de

tramvai,autobuze); - PEID este cea mai buna optiune in aceste conditii datorita costului scazut si asamblarea foarte usoara; - fonta ductila este cel mai

bun material; are proprietatile

otelului la rezistenta si coroziune; din pacate este cel

mai costisitor si pentru instalare necesita macara (diametrul mare), datorita

greutatii mari; - GRP este foarte bun pentru

buna protectia impotriva coroziunii si pentru

asamblarea usoara si a materialului usor; costul este intre PEID si fonta ductila; rezistenta este limitata

fata de fonta ductila.

2

Polietilena de inalta densitate (PEID)

Conductele uzuale pentru diametre sub 800 mm. Buna

protectie impotriva coroziunii, usor de asamblat prin sudura. Material usor. Raspuns slab la sarcinile dinamice. Material ieftin

3 Fier ductil

Conducte toate diametrele. Material greu.

Foarte bun impotriva coroziunii. Foarte bun

raspuns la sarcinile dinamice. Material scump.

4 Poliesteri armati cu

sticla GRP

Conducte pentru toate diametrele. Material usor. Buna protectie impotriva

coroziunii. Rezistenta normala ,raspuns slab la

sarcinile dinamice. Usor de instalat. Material scump.

6.1.3 OPTIUNI HUNEDOARA

Cartierului Pestisu Mare face parte din sistemul de alimenatere cu apa Hobita - Hunedoara.

Extinderea retelei de alimentare cu apa pentru cartierul Pestisu Mare se va face din reteaua

existenta a municipiului Hunedoara, fara a fi necesara modificarea parametrilor tehnici ai acesteia.

Sistemul de alimentare cu apa Hobita-Hunedoara prezinta urmatoarele particularitati:

- Sursa de apa este atat una de suprafata – captare din raul Barbat sat Hobita, dar si sursa

subterana – 3 puturi aflate in incinta statiei de tratare apa din Sanpetru. Nu se constata deficiente la

nivelul sursei de apa. Priza de apa de la raul Barbat a fost reabilitata in cadrul masurii ISPA

Page 46: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 46

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

- Magistrala de aductiune a apei brute totalizeaza 41.4 km si este formata din mai multe

tronsoane de materiale diferite: 27.9 km otel, 12.8 km Premo, 0.7 km canal deschis. Existenta unui

tronson de conducta uzata din otel cu lungimea de 1.1 km pozat intr-o zona cu alunecari de teren

provoaca avarii frecvente si intreruperi in alimentarea cu apa.

- Statia de tratare a apei potabile – Uzina de apa de la Sanpetru prezinta urmatoarele facilitati:

Pre-clorinare, floculare, filtre rapide, facilitati de dezinfectie. Exista si patru statii de clorinare

amplasate in interiorul structurilor existente de inmagazinare apa. Nu se constata probleme, uzina

fiind construita in cadrul programului ISPA. Instalatiile de clorinare sunt noi.

- Magistrala de aductiune a apei tratate totalizeaza 12.7km si este formata din mai multe

tronsoane cu materiale diferite: 8.6 km otel, 1.0 km DCI, 3.1 km PEID. Conductele de otel sunt

vechi, prezentant un grad de coroziune avansat si avarii frecvente.

- Statii de pompare a apei potabile sunt in numar de 3 bucati: SP Sanpetru-Severin, SP

Ciuperca, SP Hasdat. Pe langa acestea mai exista 9 statii auxiliare de repompare. Statia de

pompare Hasdat este in stare proasta si necesita interventie in vederea reabilitarii.

- Reteaua de distributie a apei insumeaza 90.3 km avand 73.7 km conducte din otel si 16.6 km

conducte din PEID. Conductele din otel sunt uzate cu un grad avansat de coroziune care determina

avarii frecvente.

Urmatoarele optiuni au fost analizate:

- Sistem de alimentare din reteaua existenta a mun Hunedoara la presiunea si debitul

disponibile.

- Sisteme de alimentare din reteaua existenta a mun Hunedoara cu executarea unei statii de

ridicare a presiunii in Mun Hunedoara.

Optiunea 1:

Se studiaza ca o varianta posibila de alimentare cu apa a Iocalitatii Pestisu Mare, marirea

capacitatii de transport a actualei conducte Hunedoara-Pestisu Mic, prin realizarea unei statii de

pompare in Hunedoara, in apropierea punctului de bransare Ia conducta existenta Dn350mm. In

aceasta varianta, pe traseul cuprins intre punctul de preluare a apei din Hunedoara si punctul de

intrare in Parcul Industrial nu mai este necesara realizarea unei noi conducte. Reteaua de

distributie a apei in cartierul Pestisu Mare ramane identica cu cea propusa in optiunea 2.

Page 47: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 47

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Avantajele optiunii 1 pentru alimentarea cu apa:

În această variantă nu mai este necesara realizarea statiilor locale de ridicare a presiunii.

Dezavantajele optiunii 1 pentru alimentarea cu apa::

Aceasta varianta implica cheltuieli de exploatare mult mai mari, datorita consumului de

energie si intretinerii utilajelor de pompare. Exista riscul neasigurarii cerintei de apa pe timpul

reparatiilor la statia de pompare sau in situatia unor intreruperi accidentale a alimentarii cu energie

electrica.

Optiunea 2:

Pentru alimentarea cu apa a cartierului Pestisu Mare se propune o retea de distributie noua,

din tevi de polietilena. Apa va fi preluata din Hunedoara, dintr-o conducta existenta Dn350mm,

situata pe bulevardul Traian, vis-a-vis de fabrica Draexmaier. Transportul apei spre cartierul Pestisu

Mare se va realiza la presiunea disponibila (fara a fi necesara modificarea parametrilor tehnici ai

retelei de apa existenta a municipiului Hunedoara), atat prin conducta existenta Peid Dn 160mm,

cat si printr-o conducta noua proiectata din teava Peid Dn200mm, prevazuta a se executa pana Ia

intrarea in Parcul industrial, pe un traseu paralel cu conducta existenta Dn 160mm. Conducta va fi

amplasata in lungul DJ687, Ia limita amprizei si va traversa raul Cerna, calea ferata si o parte

din zona industriala cu care se intersecteaza DJ 687. Conducta nou proiectata Dn200 mm are

lungimea totala de 3658m din care 2270m din caminul existent CE pana in caminul CVG1 si este

inclusa in lungimea totala de 12.403m. Prin aceasta solutie vor fi asigurate debitele si presiunile

necesare in intreagul cartier Pestisu Mare, cu exceptia unor zone situate Ia cote inalte, pentru care

au fost propuse instalatii locale de ridicare a presiunii apei.

In cartierul Pestisu Mare este prevazuta o retea de distributie din tevi de polietilena amplasate in

lungul strazilor. Lungimea totala a conductelor instalate este de 12403 m din PEID si OL la care se

adauga bransamentele in numar de 380 bucati ce totalizeaza 2660 ml. Deasemenea pe conductele

nou instalate se vor monta 70 hidranti incendiu si 56 camine de vane. Pentru ridicarea presiunii in

doua zone cu cote ridicate ale geometriei terenului se vor realiza doua statii de ridicare a presiunii.

Acestea se vor echipa corespunzator cu armaturile necesare functionarii ( pompa ridicare presiune,

rezervor, aparatura de masura si control, etc). Se va asigura prin proiect conectarea acestora la

energie electrica.

Page 48: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 48

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Pentru alimentarea cu apa a zonei situate in dreapta raului Cerna este necesara subtraversarea

caii ferate si supratraversarea raului Cerna cu conducta de apa.

In aceasta varianta exista un grad mai mare de asigurare a cerintei de apa si nu exista cheltuieli

cu energia pentru pomparea apei si pentru intretinerea si inlocuirea unor utilaje functionale.

Avantajele optiunii 2 pentru alimentarea cu apa:

- În această variantă există un grad mai mare de asigurare a cerinței de apă şi nu există

cheltuieli cu energia pentru pomparea apei şi pentru întreținerea şi înlocuirea unor utilaje

nefuncționale;

- Asigurarea cerinței de apă;

- Folosirea de materiale moderne - tuburi din peid;

- Îndeplinirea în totalitate a prevederilor din normativele în vigoare;

- Scăderea discrepanţelor de ordin economic, socio-cultural dintre țara noastră şi țările membre

UE;

- Stoparea migrației populației din zona rurală către mediul urban sau alte zone;

- Creșterea nivelului investițional şi atragerea de noi investitori autohtoni şi străini;

- Creșterea calității vieții;

- Creșterea veniturilor populației şi sporirea contribuției la bugetul de stat, a taxelor şi

impozitelor;

- Crearea de noi locuri de munca.

Dezavantajele optiunii 2 pentru alimentarea cu apa::

- Necesita montarea a doua statii de ridicare a presiunii pentru doua zone ale localitatii.

Conform analizei multicriteriale prezentate in cadrul analizei cost beneficiu optiunea

recomandata este optiunea numarul 2, conectarea la reteaua existenta a municipiului Hunedoara la

presiunea si debitul disponibile, fara afectarea parametrilor tehnici ai retelei de apa existenta in

municipiul Hunedoara, si infiintarea retelei de alimentare cu apa folosindu-se conducte PEID in tot

cartierul Pestisu Mare.

Page 49: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 49

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Astfel, optiunea completa propusa pentru reteaua de alimentare cu apa a localitatii

Pestisu Mare este urmatoarea:

Pentru alimentarea cu apă a cartierului Pestișu Mare se propune o rețea de distribuție noua, din

țevi de polietilenă. Apa va fi preluată din Hunedoara, dintr-o conductă existentă Dn350mm, situată

pe bulevardul Traian, vis-a-vis de fabrica Draexmaier. Transportul apei spre Pestișu Mare se va

realiza la presiunea disponibilă, atât prin conducta existenta Peid Dn 160mm, cat şi printr-o

conducta noua proiectata din țeava Peid Dn200mm, prevăzută a se executa până Ia intrarea în

Parcul industrial, pe un traseu paralel cu conducta existentă Dn 160mm. Conducta va fi amplasată

în lungul DJ687, Ia limita amprizei şi va traversa râul Cerna, calea ferată şi o parte din zona

industrială cu care se intersectează DJ 687. Prin această soluție vor fi asigurate debitele şi

presiunile necesare în întregul cartier Pestișu Mare, cu excepția unor zone situate Ia cote înalte,

pentru care au fost propuse instalații locale de ridicare a presiunii apei.

În cartierul Pestișu Mare este prevăzută o rețea de distribuție din țevi de polietilenă amplasate în

lungul străzilor. Lungimea totala a conductelor instalate este de 12403 m din PEID si OL la care se

adauga bransamentele in numar de 380 bucati ce totalizeaza 2660 ml. Deasemenea pe conductele

nou instalate se vor monta 70 hidranti incendiu si 56 camine de vane

Pentru alimentarea cu apă a zonei situate în dreapta râului Cerna este necesară subtraversarea

caii ferate şi supra traversarea râului Cerna cu conducta de apă.

În această variantă există un grad mai mare de asigurare a cerinței de apă şi nu există cheltuieli

cu energia pentru pomparea apei şi pentru întreținerea şi înlocuirea unor utilaje funcționale.

(7) PREZENTAREA PROIECTULUI

Prezentul proiect la faza Studiu de Fezabilitate urmareste extinderea retelelor de alimentare

cu apa pe raza cartierului Pestisu Mare, din Municipiul Hunedoara.

Reteaua de alimentare cu apa ce se va infiinta in cartierul Pestisu Mare va avea drept sursa

de apa reteaua municipiului Hunedoara la presiunea si debitul disponibile in acest moment, fara

afectarea parametrilor tehnici ai acesteia.

In cadrul acestui proiect nu sunt necesare lucrari ample pentru infiintarea a noi surse de apa

sau statii de tratare. Conform prevederilor din Master Plan, acolo unde este posibil se vor folosi

structurile existente.

Page 50: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 50

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

7.1. PREZENTAREA GENERALA A PROIECTULUI

7.1.1 ALIMENTARE CU APA

Pentru alimentarea cu apa a cartierului Pestisu Mare se propune o retea de distributie noua,

din tevi de polietilena. Apa va fi preluata din Hunedoara, dintr-o conducta existenta Dn350mm,

situata pe bulevardul Traian, vis-a-vis de fabrica Draexmaier. Transportul apei spre cartierul Pestisu

Mare se va realiza la presiunea disponibila, fara afectarea parametrilor tehnici ai retelei din care se

face bransarea, atat prin conducta existenta Peid Dn 160mm, cat si printr-o conducta noua

proiectata din teava Peid Dn200mm, prevazuta a se executa pana Ia intrarea in Parcul industrial, pe

un traseu paralel cu conducta existenta Dn 160mm. Conducta nou proiectata Dn200 mm are

lungimea totala 3658m din care 2270m din caminul existent CE pana in caminul CVG1 si este

inclusa in lungimea totala de 12.403m. Conducta existenta Dn 160mm nu este inclusa in lungimea

totala de 12.403m.

Conducta va fi amplasata in lungul DJ687, Ia limita amprizei si va traversa raul Cerna, calea

ferata si o parte din zona industriala cu care se intersecteaza DJ 687. Prin aceasta solutie vor fi

asigurate debitele si presiunile necesare in cartier Pestisu Mare, cu exceptia unor zone situate Ia

cote inalte, pentru care au fost propuse instalatii locale de ridicare a presiunii apei.

In cartierul Pestisu Mare este prevazuta o retea de distributie din tevi de polietilena amplasate in

lungul strazilor.

Pentru alimentarea cu apa a zonei situate in dreapta raului Cerna este necesara subtraversarea

caii ferate si supratraversarea raului Cerna cu conducta de apa.

7.1.1.1 Reţeaua de alimentare cu apa

Reteaua de alimentare cu apa proiectată are lungimea L = 12403 m. La acesta se adauga

lungimile conductelor de bransament ce totalizeaza 2660 m.

Tabel 7-1 Diametrele folosite la reteaua de alimenta re cu apa

Tip conducta UM Lungime (m)

Conducte PEID De 75 mm SDR17.6 PN6 ml 1627

Conducte PEID De 110 mm SDR17.6 PN6 ml 6105

Conducte PEID De 160 mm SDR17.6 PN6 ml 662

Conducte PEID De 200 mm SDR17.6 PN6 ml 3658

Page 51: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 51

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Conducte OL Dn 100 mm PN10

ml 128

Conducte OL Dn 200 mm PN10 ml 223

Conducte Peid De25 mm (bransamente inclusiv robinet concesie si camin bransament – 380 bucati)

ml 2660

Intreaga retea de alimentare cu apa se va alimenta din reteaua existenta a Mun. Hunedoara la

presiunea disponibila, fara afectarea parmetrilor tehici ai acesteia. Pentru alimentarea a doua strazi

din cartierul Pestisu Mare s-au instalat doua statii pentru ridicarea locala a presiunii. Legatura se va

face intr-o conducta existenta Dn350mm, situata pe bulevardul Traian, vis-a-vis de fabrica

Draexmaier. Transportul apei spre cartierul Pestisu Mare se va realizea la presiunea disponibila fara

afectarea parametrilor tehnici ai acesteia, atat prin conducta existenta Peid Dn 160mm, cat si

printr-o conducta noua proiectata din teava Peid Dn200mm, prevazuta a se executa pana Ia

intrarea in Parcul industrial, pe un traseu paralel cu conducta existenta Dn 160mm. Conducta va fi

amplasata in lungul DJ687, Ia limita amprizei si va traversa raul Cerna, calea ferata si o parte

din zona industriala cu care se intersecteaza DJ 687.

Datorita faptului ca drumurile localitatii nu au denumiri, pe planul de situatie s-a facut o

numerotare a acestora pentru usurinta corelarii partilor scrise cu cele desenate. S-a folosit

prescurtarea DS (drum satesc). Lungimile de conducte cu diametrele si materialele instalate pe

fiecare strada sunt urmatoarele:

Tabel 7-2 Lungimile de conducte si materialele ins talate pe fiecare strada

Nr.

crt. Denumire artera

Conducta proiectata

retea distributie apa

Materialul

conductei Diametrul conductei

Lungime

(m)

1 DS1

(DRUM FARA NUME 01) PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 75 mm 115

2 DS2

(DRUM FARA NUME 02) PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 75 mm 150

3 DS3

(DRUM VICINAL 239) PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 75 mm 100

4

DS4

(DRUM VICINAL 136 +

DRUM FARA NUME 03)

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 75 mm 175

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 427

5 DS5

(DRUM VICINAL 389) PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 256

6 DS6

(DRUM FARA NUME 04) PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 75 mm 230

Page 52: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 52

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

7 DS7

(DRUM VICINAL 495) PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 160 mm 127

8

DS8

(DRUM VICINAL 763 +

DRUM VICINAL 787)

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 350

9 DS9

(DRUM VICINAL 763) PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 145

10

DS10

(DRUM VICINAL 695/1

– tronson 1)

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 195

11

DS11

(DRUM VICINAL 695/1

– tronson 2)

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 75 mm 135

12

DS12

(DRUM VICINAL 1154 +

DRUM VICINAL 2985)

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 75 mm 360

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 560

13 DS13

(DRUM VICINAL 986)

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 554

OL, PN 10 DN 100 mm 70

14 DS14

(DRUM VICINAL 987)

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 75 mm 130

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 180

15

DS15

(DRUM VICINAL 319 +

DRUM VICINAL 591)

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 200 mm 1221

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 160 mm 535

OL, PN 10 DN 200 mm 12

16

DS16

(DRUM FARA NUME 05) PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 200

17 DS17

(DRUM FARA NUME 06) PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 150

18 DS18

(DRUM VICINAL 834/1)

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 75 mm 100

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 100 mm 200

19 DS19

(DRUM VICINAL 528)

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 75 mm 132

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 123

20 DJ (Spre Pestisu Mic) PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 949

21 DJ (Spre Almasu Mic) PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 260

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 29

22 DJ687

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 110 mm 1527

PEHD, PN 6, SDR17.6 DN 200 mm 2437

OL, PN 10 DN 200 mm 223

OL, PN 10 DN 100 mm 46

TOTAL 12403

Reteaua de alimentare cu apa va fi echipata cu camine de vane de sectorizare, camine de

golire si aerisire-dezaerisire. Caminele vor fi realizate din beton avand dimensiuni de 1.5x1.5x2

metri in numar de 44 bucati si 1.5x2x2 metri - 12 bucati, dimensiunile acestora variind in functie de

echiparea fiecarui camin in parte.

Page 53: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 53

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Pentru locuintele individuale, bransamentele la consumatori (in total 380 buc.) se vor

executa din conducte PEID, PN 6, PE 100 mm, De 25 mm, pana la limita de proprietate, fiind

prevazut robinetul de concesie si caminul de bransament in domeniul public. Bransamentele la

consumatori vor fi asigurate prin proiect in procent de 100%.

7.1.1.2 Subtraversari/supratraversari

Extinderea retelei de distributie apa potabila in cartierul Pestisu Mare presupune executia a

doua supratraversari a raului Cerna, doua supratraversari a paraului Petac (Pestis, Patac, Roata), 2

supratraversari a zonei industriale, patru subtraversari de cale ferata si sase subtraversari a

drumului judetean DJ687.

Tabel 7-3 Subtraversari/supratraversari necesare pe traseul retelelor de distributie apa potabila

Denumire subtraversare/supratraversare UM Lung ime (m)

Supratraversare Rau Cerna Conducta OL ZN Dn 200 mm Preizolata, amplasata aparent la nivelul tablierului podului, fixata pe suporti de sustinere.

m 68

Subtraversare cale ferata Conducta PEHD 200 mm in tub de protectie OL 300 mm. m 25

Supratraversare Zona industriala Conducta OL ZN Dn 200 mm Preizolata, amplasata aparent la nivelul tablierului podului, fixata pe suporti de sustinere.

m 95

Subtraversare DJ687 Conducta PEHD 200 mm in tub de protectie OL 300 mm. m 15

Supratraversare Zona industriala Conducta OL ZN Dn 200 mm Preizolata, amplasata aparent la nivelul tablierului podului, fixata pe suporti de sustinere.

m 60

Subtraversare DJ687 Conducta PEHD 200 mm in tub de protectie OL 300 mm. m 20

Subtraversare DJ687 Conducta PEHD 200 mm in conducta protectie OL 300mm m 20

Subtraversare DJ687 pe sub tablier pod Conducta preizolata OL ZN Dn 100 mm Sustinuta pe console fixate pe culee.

m 28

Supratraversare Parau Petac Conducta OL ZN Dn 100 mm Sustinuta pe structura din profile metalice. m 18

Subtraversare DJ687 Conducta PEHD 160 mm in conducta protectie OL 250mm m 16

Subtraversare DJ687 Conducta PEHD 160 mm in conducta protectie OL 250mm m 18

Supratraversare Parau Petac Conducta OL ZN Dn 200 mm Preizolata, autoportanta. m 12

Page 54: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 54

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Subtraversare CF Conducta PEHD 110 mm in conducta protectie OL 200mm

m 15

Subtraversare CF Conducta PEHD 110 mm in conducta protectie OL 200mm

m 20

Subtraversare CF Conducta PEHD 110 mm in conducta protectie OL 200mm

m 20

Supratraversare Rau Cerna Conducta OL ZN Dn 100 mm Preizolata, montata pe suporti fixati de structura podului

m 70

Pentru stingerea incendiilor pe reteaua de distributie apa potabila s-au prevazut hidranti de

incendiu cu Dn80 mm. Hidranţii supraterani vor fi amplasati in trotuar la maxim 2m de marginea

cailor de circulatie, sau minim 5m de zidul cladirilor pe care le protejeaza iar prin intermediul lor se

va putea realiza si spalarea retelei de alimentare cu apa. Raza de actiune a unui hidrant este de 100

m. S-a prevazut un numar de 70 hidranti supraterani Dn 80 mm. Racordarea hidrantilor la conducta

de apa se va face prin intermediul unei conducte de PEID, pozata cu generatoarea superioara la

limita adancimii de inghet.

Pentru echilibrarea retelei dar si pentru acoperirea tuturor strazilor din cartierul Pestisu Mare

s-au efectuat subtraversari ale drumului judetean ale caii ferate, si supratraversari ale celor doua

cursuri de apa de pe suprafata localitatii, Paraul Petac si Raul Cerna. Subtraversarile se efectueaza

prin foraj orizontal in conducta de protectie. Subtraversarea liniilor de cale ferata si a drumurilor cu

conducte care transporta lichide cu nivel liber se va face in conformitate cu STAS 9312-87 –

“Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte – Prescriptii de proiectare”. Executia forajului

orizontal se va face de catre o intreprindere specializata, care dispune de utilajul necesar si un

personal cu calificare adecvata.

Conducta din PEID va fi pozata cu precadere in afara partii carosabile cat si pe trotuar

urmand ca sapatura pentru pozarea conductelor retelei de distributie sa se executa atat manual cat

si mecanizat, iar umplutura si compactarea se vor realiza in straturi de 10-15 cm. Conductele se vor

aseza pe un pat din material necoeziv avand granulometria intre 1-7mm si grosimea de 10 cm

grosime, deasemenea peste generatoarea superioara se va realiza un strat de umplutura cu

grosime de 20 cm din acelasi material necoeziv cu aceeasi granulometrie. In continuare se va folosi

ca material de umplutura materialul rezultat din sapatura selectat.

Proba de presiune se realizeaza, pe cat posibil, inaintea umplerii complete a transeei, pentru

a putea examina efectiv tronsonul de conducta supusa probei si, in special, toate imbinarile care vor

trebui sa ramana descoperite. Proba hidraulica de presiune a unei retele constituie examenul final:

Page 55: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 55

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

ea permite, in special, sa se verifice daca montajul imbinarilor a fost bine facut si in mod corect. Ea

este realizata de antreprenor pe masura avansarii lucrarilor. Lungimea tronsoanelor supuse probei

depinde de configuratia santierului (traseu, profil al tronsonului supus probei). Se recomanda sa nu

se depaseasca lungimi de 500 m: cu cat tronsonul supus probei este mai mare, ca atat este mai

dificila depistarea eventualelor pierderi de apa.

Daca s-au respectat toate conditiile de pozare, conductele vor fi un excelent mijloc de

transport, sigur, economic si durabil.

Inainte de punerea definitiva in functiune a retelei de apa potabila, ca si dupa orice reparatie

efectuata pe o conducta de apa, se va dezinfecta reteaua inainte de distribuirea apei la

consumatori. Dezinfectarea se poate efectua fie cu clor, fie cu permanganat de potasiu. Ea se face

imediat dupa spalare, pe tronsoane separate de restul retelei si cu bransamentele inchise.

Este absolut necesar sa se respecte un timp de contact minim pentru operatia de

dezinfectie. Acest timp de contact depinde de produsul utilizat si de doza introdusa.

Solutia se mentine in retea 24 h dupa care se evacueaza prin robinetele de golire si se

procedeaza la o noua spalare cu apa. Spalarea se considera terminata in momentul in care mirosul

de clor dispare, iar clorul rezidual se incadreaza in limitele admise. Dupa terminarea spalarii este

obligatoriu efectuarea analizalor fizico-chimice si bacteriologice.

Se recomanda ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea retelei in reteaua de

canalizare sa se faca cu luarea de masurilor necesare de neutralizarea clorului.

In cazul in care dezinfectia si darea in exploatare a retelei trece o perioada de timp mai mare de 3

zile sau in cazul in care, dupa dezinfectare, apa transportata prin tronsonul respectiv nu indeplineste

conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectia se repeta.

Din reteaua de alimentare, distributia apei la consumatori se face prin intermediul

bransamentelor care vor fi pozate la o adancime de 1.0m fata de generatoarea superioara a

conductei (adancimea de inghet).

Deasupra intregii retele de de alimentare cu apa potabila si deasupra fiecarui bransament la

o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei s-a prevazut montarea unei grile

de avertizare din polietilena de culoare albastra.

La pozarea conductei se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Retele de distributie STAS 8591/97-

Amplasarea in localitati a retelelor subterane.

Page 56: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 56

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

7.1.1.3 Indicatorii tehnici ai investitiei:

Tabel 7-4 Indicatorii tehnici ai investitiei:

RETEA ALIMENTARE APA

Nr

Crt DENUMIRE UM CANTITATE

0 1 2 3

1 Conducte PEID De 75 mm SDR17.6 PN6 ml 1627

2 Conducte PEID De 110 mm SDR17.6 PN6 ml 6105

3 Conducte PEID De 160 mm SDR17.6 PN6 ml 662

4 Conducte PEID De 200 mm SDR17.6 PN6 ml 3658

5 Conducte OL Dn 100 mm PN10 ml 128

6 Conducte OL Dn 200 mm PN10 ml 223

7

Bransamente PEID De 25 mm SDR17.6 PN6 (2660ml)

inclusiv robinet concesie si camin bransament buc 380

8 Hidranti buc 70

9 Camine vane buc 56

10 Statii ridicare presiune buc 2

Page 57: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 57

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

7.2. IMPACTUL ASTEPTAT AL PROIECTULUI SI INDICATORI DE PERFORMANTA

Impactul asteptat al proiectului este de a conforma sistemele zonale de alimentare cu apa.

Prin implementarea masurilor descrise in prezentul capitol se vor reliza aceste conformari. Principalii

indicatori care caracterizeaza investitia si impactul acesteia sunt prezentati in tabelele urmatoare:

Tabel 7-5 Indicatorii de performanta pentru aliment area cu apa

a. Indicatori de performanta ai sistemului de alimentare cu apa potabila Municipiul

Hunedoara

Nr. Crt. Descriere U.M.

Inainte de

proiect

Indicatori conform Proiect

Investitii necesare realizarii

indicatorilor

Indicatori finali

Apa Total populatie in aria aglomerarii Hunedoara loc. 59.982 59.982 4.891.371

inclus TVA 59.982

Grad de acoperire cu servicii (% din populatie conectata la un sistem alimentare cu apa)

% 81,24% 1,9% 4.891.371 inclus TVA 83,14%

Hunedoara

Populatie deservita (populatie conectata la sistem alimentare cu apa)

loc. 48.727 1.140 4.891.371 inclus TVA 49.867

Hunedoara

Page 58: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 58

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

b. Indicatori fizici generali ai sistemului de alimentare cu apa potabila Municipiul

Hunedoara

Nr. Crt. Descriere U.M.

Inainte de

proiect

Indicatori conform Proiect

Investitii necesare realizarii

indicatorilor

Indicatori finali

Apa

1 Numar de bransamente nr 9.208 380 9.588 Hunedoara

2 Sursa de apa (foraje) nr 5 0 5 Hunedoara

3 Inmagazinare apa nr 5 0 5 Hunedoara

4 Statie de potabilizare apa nr 1 0 1 Hunedoara

5 Statii ridicare presiune nr 3 2 5 Hunedoara

6 Retea de distributie km 90,3 12,403 102,703

Hunedoara

7 etc

7.3. ASISTENTA TEHNICA Asistenta Tehnica necesara implementarii proiectului se va concentra in principal pe:

- Managementul proiectului;

- Supervizarea executiei investitiilor prevazute prin proiect;

- Publicitatea proiectului si asigurarea elementelor de identitate vizuala

Managementul Proiectului

Domeniul de aplicare al activitatii care va fi efectuata de catre un Consultant calificat va cuprinde,

dar nu se limiteaza la, urmatoarele sarcini:

- Planificarea si coordonarea

- Revizuirea Studiului de Fezabilitate si pregatirea unui Raport de Inceput care ar trebui sa includa

lucrarile si detaliile legate de lucrarile programate, care ar trebui implementate;

Page 59: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 59

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

- Trecerea in revista a studiilor existente/documente si alte resurse disponibile si formularea celei

mai bune abordari de implementare, inclusiv un calendar realist de implementare a proiectului;

- Planificarea cerintelor fluxului de numerar, precum si stabilirea de prioritati pentru implementarea

activitatilor si alocarea resurselor, in stransa colaborare cu Beneficiarul;

- Monitorizarea nevoilor proiectului, in consultare cu partenerii, agentiile partenere si echipa de

management a Beneficiarului (UIP). Furnizarea de suport si consultanta tehnica pentru expertii

responsabili cu implementarea activitatilor in cadrul fiecarei componente de implementare a

proiectului;

- Realizarea de consultari regulate cu echipa de management a Beneficiarului privind progresele

proiectului si problemele legate de acestea, precum si furnizarea de actualizari asa cum au fost

solicitate de echipa de management a Beneficiarului;

- Identificarea nevoii de suplimentare de actiunilor, de elaborare a propunerilor de revizuire si de

implementare a documentatiilor, inclusiv a termenilor de referinta pentru implementare;

- Suport al Beneficiarului pentru utilizarea resurselor sale in cadrul planificarii si implementarii

proiectului (formare, ghiduri, instrumente, lectii invatate etc).

Implementare si management

- Asistarea Beneficiarului in implementarea schemelor si scenariilor propuse pentru implementarea

sistemului de alimentare cu apa in zonele urbama si rurale ale proiectului, in conformitate cu

obiectivele si normele nationale si europene;

- Monitorizarea/evaluarea performantei proiectului in raport cu componentele aprobate, asa cum se

evidentiaza in planurile si obiectivele de lucru si de a lua masuri corective, dupa cum se considera

necesar;

- Monitorizarea si asigurarea coerentei intre stadiile de executie ale proiectului si resursele materiale

disponibile;

- Sprijin in derularea contractantelor de servicii/bunuri si de logistica, necesare pentru

implementarea proiectului;

- Asistarea Beneficiarului in proiectarea si instituirea unui sistem de management de mediu, cu o

abordare sistematica a planificarii, controlului, masurarii si imbunatatirii eforturilor de mediu depuse

de organizatii implicate, companii si operatori;

- Asistarea Beneficiarului in cadrul procedurilor de achizitie publica, asigurand suport in ceea ce

priveste documentatia de achizitii, atribuirea contractelor,

Coordonare institutionala

Page 60: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 60

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

- Parteneriat puternic si coordonare cu Beneficiarul si alte parti interesate, in cadrul zonei de

aplicare a proiectului;

- Cooperarea cu sectiunile relevante ale Beneficiarului pentru activitatile legate de politicile UE in

domeniul alimentarii cu apa potabila;

- Reprezentarea Beneficiarului in negocieri si intalniri pe probleme de fond/administrative cu

Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, organisme de coordonare inter-agentii si alte parti

implicate;

- Asigurarea unei coordonari stranse cu Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, partile

interesate cheie si echipa de management a Beneficiarului pe parcursul implementarii proiectului;

- Organizarea de reuniuni si grupuri de lucru cu partenerii de proiect pentru a discuta despre

activitatile si perspectivele proiectului;

- Prezentarea agentiilor partenere si altor organisme a obiectivelor si rolului proiectului, precum si

abordarea politica/programatica a Beneficiarului, asa cum se cere si este solicitat de catre echipa de

management a Beneficiarului;

- Pregatirea proiectului legata de activitatile de publicitate si identitate vizuala.

Functii de raportare

- Pregatirea de rapoarte regulate si ad-hoc cu privire la desfasurarea proiectului dupa cum s-a

convenit in Planul de Implementare si, atunci cand se cere, si a comentariilor asupra rapoartelor

proiectului daca este necesar;

- Pregatirea de rapoarte de analiza a progresului implementarii proiectului;

- Organizarea in vederea livrarii la timp a evaluarii externe a proiectului.

Supervizarea executiei investitiilor prevazute prin proiect

Consultantul responsabil cu supervizarea in constructie va fi responsabil cu gestionatea si

supravegherea contractelor de lucrari si in general va indeplini toate obligatiile de Inginer, asa cum

sunt definite in Conditiile din FIDIC Galben si in Cartea Rosie din Contractul pentru Constructie,

precum si in Contractele de achizitii de bunuri din cadrul proiectului.

Supervizarea constructiei va fi necesara pentru a se asigura ca lucrurile sunt realizate in

conformitate cu specificatiile de proiectare, de siguranta calitatii de constructii, de supravegherea

sigurantei lucrarilor, si daca este necesar, pentru a oferi un serviciu de control al costurilor pentru

Beneficiar.

Gama de servicii pe care o va oferi Consultantul, in legatura cu supravegherea executiei investitiilor,

trebuie sa includa, dar nu se limiteaza la:

Page 61: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 61

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

- Asigurarea la locul de munca a personalului adecvat din domeniul ingineresc si de mediu, daca

este necesar;

- Auditarea lucrarilor de constructie ale Contractorului in vederea conformarii lor cu proiectul si/sau

caietele de sarcini;

- Verificarea asigurarilor/garantiilor/obligatiilor Contractorului;

- Sa aprobe si sa pregateasca autorizatiile Contractorului. Sa se implice in aplanarea oricaror

conflicte si furnizarea sprijinului necesar pentru rezolvarea reclamatiilor conform procedurilor de

arbitraj;

- Revizuirea proiectului si a tuturor modificarilor necesare aferente partilor desenate din cadrul

proiectului in concordanta cu situatia reala din teren;

- Construirea si implementarea unui program de asigurare a calitatii si a Controlului Calitatii pentru

toate lucrarile din proiect;

- Furnizarea unei supervizari corecte si a controlului de calitate a constructiilor;

- Respectarea statutara a managementului de executie a proiectului;

- Inspectia tehnica a materialelor din teren si a fortei de munca implicata in executia investitiilor

prevazute in proiect;

- Monitorizarea planificarii, programului si evolutiei in executie a Contractorului;

- Asistenta furnizata Beneficiarului in problemele contractuale si de plati;

- Asigurarea oricaror laboratoare necesare in teren pentru controlul calitatii sau stabilirea ca astfel

de servicii sa fie furnizate de institutiile autorizate;

- Raportare si inregistrari ale stadiului executiei lucrarilor;

- Participarea la teste si inspectii.

Publicitatatea proiectului si asigurarea elementelo r de identitate vizuala

Avand in vedere ca prezentul proiect este finantat din fonduri europene, pe toata durata de

implementare a sa, Beneficiarul va trebui sa respecte elementele de identitate vizuala ce se

regasesc in Manualul de Identitate Vizuala pentru Instrumentele Structurale in Romania 2007- 2013.

De asemenea, Beneficiarul va utiliza pentru toate produsele de comunicare realizate in

cadrul Proiectului, urmatoarele elemente, in aceasta ordine: sigla Uniunii Europene, sigla Guvernului

Romaniei, sigla POS Mediu, precum şi sigla Instrumentelor Structurale, insotite de mentiunea

„Proiect co-finantat prin Fondul de Coeziune”

Totodata, Beneficiarul va asigura o informare transparenta şi corecta a mass-media asupra

Proiectului finantat prin Programul Operational Sectorial „Mediu”, astfel :

- Va anunta prin comunicate de presa inceperea şi incheierea activitatilor din Proiect.

Page 62: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 62

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Beneficiarul va transmite comunicate mass-media pe tot parcursul desfaşurarii Proiectului,

cu conditia ca informatia respectiva sa fie de interes pentru public (exemplu: crearea de locuri de

munca, protectia consumatorilor, creşterea calitatii serviciilor publice etc.). Comunicatul de presa va

fi transmis Organismului Intermediar/Autoritatii de Management odata cu transmiterea sa catre

mass-media.

- Va publica, la finalizarea Proiectului, o informare asupra acestuia şi a rezultatelor, in ziarul local cu

cea mai mare audienta conform Studiului National de Audienta (SNA) realizat de Biroul Roman de

Audit al Tirajelor. Informarea va include urmatoarele elemente obligatorii: sigla Uniunii Europene,

sigla Guvernului Romaniei, sigla POS Mediu, sigla Instrumentelor Structurale in Romania, in

aceasta ordine, valoarea Proiectului, titlul Proiectului, denumirea şi elementele de identificare ale

Beneficiarului.

In cadrul contractului de Asistenta tehnica de management si supervizare, Consultantul declarat

castigator:

- Va acorda asistenta AC in scopul respectarii prevederilor Manualului de identitate vizuala intocmit

in conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 1828/2006 si cerintele legislatiei romanesti;

- Va informa populatia locala cu privire la lucrarile propuse in cadrul Proiectului si avantajele obtinute

in cadrul implementarii;

- Va informa populatia cu privire la probabilitatea de a fi afectata de lucrarile de constructie

- Va realiza Brosura “Poveste de Succes” la finalizarea lucrarilor;

- Se vor urmari urmatoarele aspecte :

- Montarea panourilor de afisaj in conformitate cu standardul stabilit; panourile vor fi amplasate in

toate locatiile proiectului;

- Dupa finalizarea lucrarilor, panourile vor fi demontate in termen de cel mult sase luni dupa

finalizarea lucrarii si inlocuite cu placi comemorative definitive pe infrastructurile accesibile publicului

general;

- Vor fi expuse afişe la sediile organismelor care implementeaza sau care beneficiaza de pe urma

proiectului (Primarii, etc.);

- Toate notificarile privind ajutorul acordat beneficarilor trimise de autoritatile competente vor

mentiona contributia Uniunii Europene la finantarea proiectului si pot preciza valoarea sau procentul

finantat prin instrumentul comunitar in cauza;

- Toate publicatiile (broşuri, foi volante sau buletine informative) consacrate proiectului vor contine

pe pagina de titlu o referire clara la contributia Uniunii Europene si, unde este cazul trebuie sa

Page 63: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 63

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

figureze finantarea implicata in proiect precum si sigla Comunitatii daca este folosita si stema

nationala sau regionala;

- La toate evenimentele precum conferinte, seminarii, etc referitoare la Implementarea participarea

Comunitatii Europene va fi facuta explicit prin afişarea drapelului european in salile de intilnire si de

asemenea sigla Comunitatii Europene trenbuie sa figureze pe documente.

7.4. COSTURILE ESTIMATIVE ALE PROIECTULUI

7.4.1 COSTURI DE INVESTITIE

In tabelul urmator este prezentata investitia propusa, pe fiecare componenta investitionala.

Tabel 7-1 Investitia propusa

Nr

Crt Componenta investitie

Valoare investitie de baza

MII EURO

0 1 3

1 Retea alimentare cu apa 1.230,830 I TOTAL INVESTITIE DE BAZA 1.230,830

II

Alte cheltuieli ( Amenajarea terenului, utilitati, proiectare si asistenta tehnica, dirigentie de santier, diverse si neprevazute, darea in exploatare, salarii UIP, audit) 111,995

TOTAL APLICATIE 1.342,825

In urma solutiei tehnice propuse, valoarea de investitie a prezentului proiect este de 1.342,825 mii EURO, in preturi curente, cu TVA ( respectiv 1.085,904 mii EURO, fara TVA). Din totalul costurilor de investitie, peste 90% este reprezentata de investitia de baza

Page 64: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 64

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Figura 7-2 Costurile de investitie ale proiectu lui

Tabel 7-2 COSTURI UNITARE

Item* Indicator Unitate Costuri unitare

1. Costurile unitare de investiţii pentru alimentarea cu apă

1.1 Total costuri de investiţie per cap loc pentru alimentarea cu apă € / cap loc 854.74

1.2 Costuri de investiţie per capacitate a staţiilor de tratare a apei instalate € / cap loc -

1.3. Costuri de investiţie per lungime a reţelei de distribuţie € / km 99,169

1.4 Costuri de investiţie pentru staţiile de pompare a apei potabile per capacitate instalată

€/ (l/s) -

(8) REZULTATELE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE Scopul Analizei Economico-Financiare este acela de a oferi o privire de ansamblu asupra

abordarii si metodologiei aplicate si de a evidentia concluziile principale ale Analizei Cost Beneficiu.

Analiza Cost-Beneficiu (ACB) este efectuata in conformitate cu obiectivele prezentate in POS Mediu

si cu regulile stabilite in Regulamentul 1083/2006 al Consiliului pentru perioada de programare

actuala 2007 - 2013 a Fondului European de Dezvoltare Regionala.

Page 65: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 65

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Principiile generale metodologice care trebuie aplicate pentru fondurile structurale sunt prevazute in

"Ghidul pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investitii ", publicat de catre Unitatea de

Evaluare a DG Regio (Iunie 2008).

Analiza financiara a luat in considerarare Documentul de Lucru nr. 4 „Ghidul pentru realizarea

Analizei Cost-Beneficiu” (versiunea August 2006), ce stabileste regulile de lucru pentru a promova

coerenta ACB pentru aplicatii din cadrul FC si FEDR.

8.1. OBIECTIVELE PROIECTULUI Obiectiv general: dezvoltarea unui sistem durabil de alimentare cu apă în judeţul Hunedoara

prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor existente şi reducerea impactului negativ, în conformitate cu

practicile şi politicile UE şi în contextul Axei Prioritare 1 a POS de mediu.

8.2. OBIECTIVELE SPECIFICE

Proiectul propus, prin natura sa, este in coordonanta cu Axa prioritară 1 – POS Mediu ce are

ca obiective:

- Furnizarea serviciilor de apă, la tarife accesibile:

- Asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările urbane:

- Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă:

- Crearea unor structuri inovatoare şi eficiente de management al apei:

Avand in vedere cele mentionate mai sus, pentru a asigura un nivel de trai civilizat in conditii

igienico-sanitare normale si pentru a feri populatia de eventualele imbolnaviri se impune respectarea

conditiilor impuse de catre standardele si normativele in vigoare atat din Romania cat si cele din

Uniunea Europeana.

8.3. ANALIZA FINANCIARA

Analiza financiară se bazează pe cea mai importantă tehnică utilizată în finante, cea a valorii

în timp a banilor sau analiza fluxurilor de numerar actualizate (discounted cash flow analysis –

DCF), pornind de la identificarea şi cuantificarea:

- Cheltuielilor necesare realizării proiectului (pregătire, implementare, bunuri durabile

realizate)

- Veniturilor generate de proiect în faza operaţională

Page 66: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 66

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

- Obiectul analizei financiare este evaluarea beneficiilor proiectului propus.

- Determinarea costului proiectului. Acesta va cuprinde costurile care trebuie suportate în

perioada iniţială precum şi cele care vor apare ca rezultat direct al acceptării şi implementării

proiectului

- Previzionarea fluxurilor de numerar estimate ca rezultând în urma proiectului, inclusiv

valoarea activelor la sfâşitul perioadei lor de exploatare în cadrul proiectului

- Evaluarea gradului de risc al proiectului, pe baza distribuţiei de probabilitate a fluxurilor de

numerar

- Determinarea costului adecval al capitalului (rata de actualizare ce va fi folosită la

actualizarea fluxurilor de numerar din cadrul proiectului).

- Actualizarea fluxurilor de numerar (exprimate ca valoare prezentă), prin exprimarea valorilor

viitoare în timp a banilor de-a lungul orizontului de timp. Sumele recalculate după

actualizare, reprezintă estimarea valorii, la momentul prezent a activului sau activelor

proiectului pe durata orizontiului de timp.

ACB a fost elaborata in conformitate cu principiile metodologice stabilite in Ghidul Analiza

Cost Beneficiu pentru proiectele de apă finanţate din Fondul de Coeziune şi Fondul European de

Dezvoltare Regională in 2007-2013.

Pe baza cerintelor din aceste documente, ACB este elaborata prin aplicarea “metodei

incrementale”, pentru a asigura ca numai beneficiile si costuri direct atribuibile proiectului sunt

considerate in analiza.

Proiectul este realizat pe o structura deja existenta si este necesara o separare intre situatia

deja existenta si cea din urma realizarii proiectului. Astfel, in ceea ce priveste costul incremental si

beneficiile incrementale este necesara compararea a doua scenarii: un scenariu cu proiect si fara

proiect.

Rata financiara de actualizare, folosita in analiza este de 5%, conform ghidului ACB.

Concluzii privind ANALIZA FINANCIARA

In urma analizei s-au concluzionat următoarele:

Rata Financiara Interna de Rentabilitate (fRR/C) conduce la o valoare negativă, deci inferioară

valorii pozitive de 5,00% (necesita sprijin financiar).

Page 67: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 67

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Valoarea Prezentă Netă Financiară a investiţiei (fVAN/C) este, de asemenea, negativă (necesita

sprijin financiar).

FRR/C= necalculabil < +5,00%

VAN/C= -1008,88 mii euro

8.4. ANALIZA ECONOMICA

8.4.1 Obiectivele şi scopul analizei

Scopul analizei economice este de a demonstra ca proiectul are o contribuție pozitivă netă pentru

societate şi, prin urmare, merită să fie cofinanțat prin fonduri UE. Pentru alternativa selectată,

beneficiile proiectului ar trebui sa depășească costurile proiectului şi, mai specific, valoarea

actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie sa depășească valoarea actualizată a

costurilor economice ale proiectului.

Costurile economice (spre deosebire de cele financiare) sunt măsurate în termeni de resurse sau

oportunitate de costuri; beneficiul la care s-a renunțat (pierderea de oportunitate).

În mod similar, beneficiile proiectului pot fi măsurate în funcție de sumele pe care persoanele care

beneficiază de proiect sunt gata sa le plătească (condiții de disponibilitate de a plăti) sau alternativ,

în costurile evitate, ca urmare a punerii în aplicare a proiectului, precum şi în termen lung a

beneficiilor externe care sunt rezultatele implementării proiectului şi care nu sunt captate de analiza

efectuata în termeni financiari.

8.4.2 Factori de conversie

Conversia costurilor proiectului din preturi de piața în preturi contabile implică detalierea costurilor

proiectului pe diferite categorii după cum este prezentat mai jos conform Ghidului Analiza Cost

Beneficiu pentru proiectele de apă finanțate din Fondul de Coeziune şi Fondul European de

Dezvoltare Regională în 2007-2013:

Page 68: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 68

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

1. Produse comercializate: această categorie cuprinde toate bunurile şi serviciile incluse în

costul proiectului care pot fi evaluate pe baza preturilor mondiale. Pentru o economie

deschisă, cu licitații internaționale pentru procurarea de echipamente, materiale şi servicii,

această categorie va cuprinde în mod normal, cele mai multe din costurile proiectului. Nici o

conversie nu este necesară deoarece preturile de pe piață se presupune că reflectă preţuri

economice.

2. Produse netranzacționate: această categorie cuprinde toate bunurile şi serviciile care trebuie

sa fie achiziționate pe piața internă, ca de exemplu, transportul intern şi construcțiile, unele

materii prime, şi consumul de apă şi de energie. Conversie de la financiar la preturi

economice se face de obicei printr-un factor de conversie standard (SCF). SCF este, de

obicei, calculat pe baza mediei diferențelor între preţurile interne şi internaționale (de

exemplu: FOB şi preturile CIF de frontieră) datorită tarifelor comerciale şi barierelor. SCF va

fi de 1, dacă nu este altfel justificată.

3. Forța de muncă calificată: această categorie cuprinde componenta de muncă a costului

proiectului, care este considerată insuficientă. Nicio conversie nu este necesara deoarece

preturile de pe piață se presupune că reflecta preţuri economice.

4. Forța de muncă necalificată: aceasta categorie cuprinde componenta de muncă a costului

proiectului, care este considerată în surplus (de exemplu: într-un context de șomaj). Corecție

care să reflecte costul de oportunitate al forței de muncă ar putea fi calculat ca (1-u) * (1-T ),

în cazul în care u este rata regională a șomajului şi t este rata plaților de asigurări sociale şi

taxele relevante incluse în costurile forței de muncă.

5. Achiziția de teren: Această categorie cuprinde terenul utilizat în proiect chiar şi atunci când

nici un cost financiar nu este inclus ca parte din costul proiectului corecție a cheltuielilor de

teren intenționează sa adapteze pentru producția neta. În acele cazuri în care terenul a fost

achiziționat la valoarea de piață factorul de conversie aplicabil este 1 deoarece se

presupune ca valoarea de piața reflectă valoarea actuală a producției în viitor.

6. Plăti de transfer: Aceasta categorie cuprinde taxele indirecte (de exemplu: TVA), subvenții,

transferuri şi plăti pure incluse în preturile de piața utilizate pentru a estima costurile

proiectului. Toate aceste costuri trebuie sa fie eliminate pentru scopul analizei economice.

Page 69: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 69

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Factorul de conversie pentru forța de muncă necalificată s-a calculat pe baza ratei de șomaj pentru

Romania, prognozată de Comisia Națională de Prognoză pentru anul 2014:

FC forța de munca necalificată = (1 - u) * (1 - t) = (1 - 0.053) * (1 - 0.45) = 0.52

A fost considerată următoarea structură a personalului în cadrul acestui proiect:

10% - personal cu studii medii şi superioare;

20% - personal calificat;

70% - personal necalificat;

FC forța de munca = 0.52 * 0.70 + 1 * 0.30 = 0.66.

Pentru determinarea factorului de conversie pentru cheltuieli s-a considerat următoarea structură:

Cheltuieli de investi ție Forța de muncă 20% Materiale de construcție şi utilaje importate 30% Materiale de construcție şi utilaje autohtone 50% Cheltuieli de între ținere şi operare Forța de muncă 40% Materiale de construcție şi utilaje importate 10% Materiale de construcție şi utilaje autohtone 50%

Următorii factori de conversie au fost considerați în analiză: Factori de conversie

Articol Pondere investi ție

FC investi ție

Pondere exploatare

FC exploatare

Forța de muncă 20% 0.66 40% 0.66 Materiale de construcție şi utilaje importate

30% 1 10% 1

Materiale de construcție şi utilaje autohtone

50% 1 50% 1

Total FC 100% 0.93 100% 0.86

Page 70: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 70

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

8.4.3 Identificarea beneficiilor economice ale proiectului.

Estimarea beneficiilor economice ale proiectului presupune identificarea a beneficiilor

proiectului, care au fost clasificate în următoarele trei categorii principale:

a. Beneficii din îmbunătățirea accesului la apă potabilă;

b. Beneficii din îmbunătățirea calității apelor de scăldat şi alte ape de suprafață;

c. Economii ale costurilor cu resursele

- pentru clienți

- pentru operator

Beneficii economice ale proiectului in primul an de exploatare

Tip Valoare unitara

Valoare monetara /an

Total Mii Euro

Acces la apa potabila

420 148 Euro/gospodărie/an

63.40

Îmbunătățiri ale corpurilor de apa (use)

1140 20.4 Euro/persoana/an

23.72

Îmbunătățiri ale corpurilor de apa (non use)

420 0.004 – 0.011 Euro/gospodărie/an/KM

râu

0

Economii de costuri clienți – foraj privat

420 315 Euro/gospodărie/an 0

Economii de costuri operator – captare apa

- - 0

Economii de costuri operator – consum energetic

- 25 Euro/tona 0

8.4.4 Externalităţi negative

nu este cazul

Page 71: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 71

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

8.4.5 Concluzii privind ANALIZA ECONOMICĂ În urma analizei s-au concluzionat următoarele:

ERR conduce la o valoare superioara valorii de 5,50% (impact pozitiv).

ENPV este, de asemenea, pozitiva (impact pozitiv).

Raportul beneficiu/cost este mai mare de 1.

ERR= 8.21% > +5,50%

ENPV= 303.75 mii euro

Raportul beneficiu / cost = 1.67

8.5. ANALIZA DE SENZITIVITATE Scopul analizei de sensivitate este de a selecta variabile critice şi parametri ale caror variaţii,

pozitive sau negative comparate cu valoarea de bază are efectul cel mai mare asupra valorii FRIR/c

şi FVAN/c care pot cauza schimbări semnificative a acestor parametri. Se recomandă considerarea

acelor parametri pentru care variaţia pozitivă sau negativă cu 1% produce o variatie a valorii FRIR/c

si în valoarea de baza a FVAN/c.

Analiza de sensitivitate va determina gradul de senzitivitate a FRR/C şi FVAN/C la variaţiile

nefavorabile ale variabilelor cheie selectate:

• Scădere venituri din exploatare (cu 1%)

• Creştere venituri din exploatare (cu 1%)

• Scădere costuri de exploatare (cu 1%)

• Creştere costuri de exploatare (cu 1%)

• Scădere costurilor de investitie (cu 1%)

• Creştere costurilor de investitie (cu 1%)

Pentru fiecare variabilă cheie considerată, s-a recalculat indicatorii pentru un interval de variaţie de

[-1%, +1%].

Concluzii privind ANALIZA DE SENZITIVITATE

Examinand rezultatele analizei de senzitivitate, se constata urmatoarele:

• Variația indusa la FRR/C de către variația variabilelor critice, menține valorile FRR/C inferioare Ratei de Actualizare financiare (5%);

Page 72: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 72

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

• Variația indusa la VAN/C, de către variația variabilelor critice, menține valorile VAN/C în limite negative;

• Variația indusa la ERR de către variația variabilelor critice, menține valorile ERR superioare Ratei de Actualizare Economice (5,5%);

• Variația indusa la ENPV de către variația variabilelor critice, menține valorile ENPV în limite pozitive.

8.6. ANALIZA DE RISC Nu există informaţie rezonabilă pentru a defini o distribuţie de probabilitate pentru variabilele

cheie, astfel, evaluarea riscurilor va fi efectuată prin definirea de scenarii optimiste şi pesimiste, care

includ toate variabilele-cheie, şi calcularea apoi a celor două valori extreme pentru indicatorii de

profitabilitate pe baza aceste două scenarii.

Scenariul pesimist a fost considerat cel in care cheltuielile de exploatare cresc cu 5% iar veniturile

din exploatare scad cu 15%.

Scenariul optimist a fost considerat cel in care cheltuielile de exploatare scad cu 5% iar veniturile

din exploatare cresc cu 15%

Concluzii privind Riscul Investiţiei

Analizele de risc şi senzitivitate au evidenţiat integritatea şi stabilitatea modelului de analiză

financiara.

Valorile aşteptate pentru indicatorii economici studiaţi arată că investiţia rămâne în

continuare in limitele stabilite chiar şi în condiţiile în care factorii de influenţă vor avea variaţii

defavorabile.

Gestiunea riscului proiectului

Categoriile de Risc ale Investitiei

Proiectul este adaptat normelor tehnologice şi măsurilor recomandate de Uniunea

Europeană şi legislaţia naţională,

În ce priveşte riscurile de natură financiară, beneficiarul prezintă o capacitate de

management şi de implementare a proiectului corespunzătoare,

Categoriile de Riscuri asociate Proiectului se sintetizează astfel:

� Tehnice

• Proasta execuţie a lucrării

• Lipsa unei supervizări bune a desfăşurării lucrării

Page 73: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 73

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

� Financiare

• Întârzierea plăţilor

� Legale

• Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru execuţia lucrării

Instituţionale

• Lipsa colaborării instituţionale

• Lipsa capacităţii unei bune gestionări a resurselor umane şi materiale

Gestiunea riscului Construcţiei

În vederea diminuării riscului proiectului se au în vedere următoarele:

• Bună colaborare între proiectant şi beneficiar atât în perioada de pregătire a

proiectului, cât şi în perioada de implementare.

• Încadrarea în limitele de buget de către contractor în perioada de implementare

• Cooperare între toate părţile implicate în derularea proiectului: Autoritate de

Management, Beneficiar, Proiectant, Constructori şi Consultant/ Supervizor,

Gestiunea Riscurilor Proiectului

Riscurile legate de realizarea proiectului care pot apărea pot fi de natură internă şi externă

• Internă – pot fi elemente tehnice legate de îndeplinirea realistă a obiectivelor şi

care se pot minimiza printr-o proiectare şi planificare riguroasă a activităţilor

• Externă – nu depind de beneficiar, dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat

de management al riscului

Acesta se bazează pe cele trei sisteme cheie (consacrate) ale managementului de proiect,

Sistemul de monitorizare

Constă în compararea continuă a situaţiei de fapt cu planul acestuia: evoluţie fizică, cheltuieli

financiare, calitate (obiectivele proiectului sunt congruente cu activele create),

O abatere indicată de sistemul de monitorizare (evoluţie programată/stare de fapt) conduce la un set

de decizii a managerilor de proiect care vor decide dacă sunt posibile şi/sau anumite măsuri de

remediere,

Page 74: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 74

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Sistemul de control

Este intenţionat să între în acţiune repede şi eficient când sistemul de monitorizare indică abateri,

Membrii echipei de proiect au următoarele atribuţii principale:

• a lua decizii despre măsurile corective necesare (de la caz la caz)

• autorizarea măsurilor propuse

• implementarea schimbărilor propuse

• adaptarea planului de referinţă care să permită ca sistemul de monitorizare să

rămână eficient

Sistemul informa ţional

Va susţine sistemele de control ţi monitorizare, punând la dispozitia echipei de proiect (în timp util)

informaţiile pe baza cărora ea va acţiona, Pentru monitorizarea proiectului (primul sistem cheie al

managementului de proiect) informaţiile strict necesare sunt următoarele:

• măsurarea evolutiei fizice

• măsurarea evolutiei financiare

• controlul calităţii

• alte informaţii specifice care prezinta interes deosebit,

Mecanismul de control financiar

Întelegem prin mecanism de control financiar prin care se va asigura utilizarea optimă a fondurilor,

un sistem circular de reguli care vor ajuta la atingerea obiectivelor proiectului evitând surprizele şi

semnalizând la timp pericolele care necesită măsuri corective, Global, acest concept se referă la

urmatoarele:

• stabilirea unei planificări financiare

• confruntarea la intervale regulate a rezultatelor efective ale acestei planificări

• compararea abaterilor dintre plan şi realitate

• împiedicarea evoluţiilor nedorite prin luarea unor decizii la timpul potrivit

Principalele instrumente de lucru operative se bazează pe analize cantitative şi calitative a

rezultatelor.

Page 75: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 75

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

(9) REZULTATELE ANALIZEI INSTITUTIONALE Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) 2007-2013 este unul dintre cele mai

importante programe operationale din punct de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai

importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. POS Mediu a fost elaborat de catre

Ministerul Mediului, in calitate de Autoritate de Management pentru acest program si in coordonarea

Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, in calitatea sa de coordonator al

procesului de pregatire a Romaniei pentru accesarea Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru

perioada 2007-2013.

Obiectivul global al POS Mediu vizeaza imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si

a standardelor de mediu si, in acelasi timp, contribuie substantial la realizarea angajamentelor de

aderare si la respectarea legislatiei de mediu. Astfel, POS Mediu urmareste reducerea diferentei

dintre infrastructura de mediu care exista intre Romania si Uniunea Europeana, atat din punct de

vedere cantitativ, cat si calitativ.

Unul dintre obiectivele specifice ale POS Mediu este reprezentat de imbunatatirea calitatii si

a accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa in majoritatea

zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea unor structuri regionale eficiente pentru managementul

serviciilor de apa.

Potrivit politicii stabilite la nivel national si reflectate in POS Mediu 2007-2013, atingerea

acestui obiectiv este conditionata de parcurgerea unui proces de regionalizare, caracterizat prin

implementarea, in aria Proiectului, a unui cadru institutional legat de ariile de dezvoltare din

regiunea respectiva, in cadrul unui proces de operare. In acest mod se urmareste sa se asigure

concentrarea serviciilor furnizate catre un grup de unitati administrativ-teritoriale dintr-o anumita

zona geografica.

Elementele institutionale cheie ale regionalizarii sunt urmatoarele:

- Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);

- Operatorul Regional (OR);

- Contractul de Delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apa.

Scopul analizei institutionale este de a se asigura de existenta unui cadru institutional

adecvat pentru o buna implementare a proiectelor si o buna exploatare a instalatiilor de

infrastructura construite cu fonduri ale Uniunii Europene. Analiza institutionala detaliaza aspecte

referitoare la principalele elementele ale cadrului institutional necesar in vederea organizarii si

functionarii in mod eficient a serviciilor de alimentare cu apa din Aria proiectului.

Page 76: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 76

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

9.1. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI Proiectul propune investitii la reteaua de apa in cartierul Pestisu Mare, Jud. Hunedoara.

Cartierul apartine administrativ teritorial de mun. Hunedoara.

9.2. ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara de utilitati publice pentru serviciul de alimentare cu

apa si de canalizare (ADI) AQUA PREST HUNEDOARA reprezinta structura de cooperare cu

personalitate juridica, de drept privat, cu statut de utilitate publica, infiintata, in conditiile legii, de

unitatile administrativ-teritoriale in scopul reglementarii, infiintarii, organizarii, finantarii, exploatarii,

monitorizarii si gestionarii in comun a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare pe raza de

competenta a unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si realizarea in comun a unor

proiecte de investitii publice de interes zonal sau regional, destinate infiintarii, modernizarii si/sau

dezvoltarii, dupa caz, a sistemelor de utilitati publice aferente serviciului de alimentare cu apa si de

canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a serviciului; Asociatia s-a infiintat in anul 2008 de un

numar de 30 autoritati publice din judetul Hunedoara. Ulterior documentele de constituire ale ADI

"Aqua Prest Hunedoara" au fost modificate astfel incat sa cuprinda noua structura cu 45 membri.

9.3. OPERATORUL REGIONAL

Operatorul Regional (OR) - S.C. APA PROD S.A. reprezinta societatea comerciala cu capital

social integral al unitatilor administrativ-teritoriale membre ale unei Asociatii de Dezvoltare

Intercomunitara, infiintata in baza hotararilor autoritatilor deliberative ale acestora. Operatorul

Regional asigura, potrivit reglementarilor in vigoare, atat gestiunea propriu-zisa a

serviciului/activitatii de alimentare cu apa si de canalizare pe raza de competenta a unitatilor

administrativ-teritoriale asociate, inclusiv administrarea, functionarea si exploatarea sistemelor de

alimentare cu apa si de canalizare aferente acestora, cat si implementarea programelor de investitii

publice de interes zonal sau regional realizate in comun in cadrul Asociatiei, destinate infiintarii,

modernizarii si/sau, dupa caz, dezvoltarii infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor

servicii/activitati. Sociatetea S.C. Apa Prod S.A. are un numar de 1012 angajati, iar in prezent

principala activitate desfasurata este de a asigura servicii de alimentare cu apa, de la captare,

tratare si transport pana la distributia apei in localitatile din bazinul hidrografic Strei - Mures - Cerna,

precum si de a asigura serviciile de colectare si epurare a apelor uzate in mun. Deva, Hunedoara,

Page 77: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 77

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Brad, in orasele Hateg, Calan, Simeria, Geoagiu si in comunele Sintamaria Orlea, Bretea Romana,

Bacia, Ilia si Criscior. Dezvoltarea viitoare a activitatii operatorului vizeaza urmatoarele directii

strategice:

- Modernizarea si dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa operate in prezent;

- Extinderea ariei de operare si in alte unitati administrativ teritoriale;

- Continuarea activitatii de imbunatatire a performantelor financiare, tehnice, operationale si

manageriale (demarata in cadrul proiectului FOPIP).

Capitalul social al operatorului regional se ridica la valoarea de 835.310 lei, fiind distribuit

83.531 actiuni, numerotate de la 1 la 83.531, fiecare cu valoarea nominala 10 lei, capitalul fiind

platibil integral de catre actionari.

9.4. DELEGAREA SERVICIULUI

Delegarea managementului serviciilor este fundamentul organizarii institutionale şi

operationale a managementului serviciului de apa şi de canalizare şi este destinata sa:

- ofere o relatie echilibrata intre autoritatile locale şi operatorul regional;

- concentreze contractul de delegare pentru pregatirea, finantarea şi executarea planului de

investitii ca baza pentru intarirea performantei operatorului;

- conduca aspectele cheie pentru o gestionare eficienta, dinamica şi durabila a sistemului de

apa şi de canalizare, in special in ceea ce priveşte: sistemul de management al patrimoniului şi de

provizionare financiara; sistemul tarifar.

Legea 51/2006 defineşte contractul de delegare, in articolul 30 alin. (6), ca fiind acel contract

incheiat in forma scrisa, prin care unitatile administrativ-teritoriale, individual sau in asociere, dupa

caz, in calitate de delegatar, atribuie, pe o perioada determinata, unui operator licentiat, in calitate

de delegat, care actioneaza pe riscul şi raspunderea sa, dreptul şi obligatia de a furniza/presta

integral un serviciu de utilitati publice ori, dupa caz, numai unele activitati specifice acestuia, inclusiv

dreptul şi obligatia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitara aferenta

serviciului/activitatii furnizate/prestate, in schimbul unei redevente, dupa caz.

Conform statutului ADI, modalitatea de gestiune a Serviciului este gestiunea delegata, care se

realizeaza in baza unui contract de delegare a gestiunii, atribuit in mod direct, conform prevederilor

art. 31 din Legea nr. 51/2006 şi ale art. 21 din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apa

şi de canalizare, Operatorului Regional SC APA PROD SA.

Page 78: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 78

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare a fost

incheiat in data de 04.05.2009 intre Asociatia de dezvoltare intercomunitara " Aqua Prest

Hunedoara" si societatea comerciala APA PROD S.A. Obiectul contractului il constituie delegarea

exclusiva a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, precum si exploatarea

sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe

intreg teritoriul definit de aria delegarii. Obiectivul pe termen mediu si lung al Contractului de

delegare este Dezvoltarea Regionala. Aria delegarii delimiteaza intregul teritoriu unde sunt furnizate

Serviciile in cadrul Ariei de Competenta Teritoriala a Autoritatii delegate.

(10) REZULTATELE EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIUL UI

Cadrul legal in domeniul protectiei mediului este asigurat in Romania prin OUG nr.

195/2005(MO nr. 1196/30.12.2005) privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr.

265/2006 (MO nr. 586/06.07.2006) modificată şi completată de OUG nr. 57/2007 (MO nr.

442/29.06.2007), OUG nr. 114/2007 (MO nr. 713/22.10.2007) (aprobată de Legea nr. 70/2013)

OUG nr. 164/2008 (MO nr. 808/03.12.2008) (aprobată de Legea nr. 226/2013), OUG nr. 71/2011

(MO nr. 637/06.09.2011) şi OUG nr. 58/2012 (MO nr. 706/16.10.2012) (aprobată de Legea nr.

117/2013),

În Romania, Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si

private asupra mediului este transpusa total prin HG nr.445/2009 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice si private asupra mediului, modificata si completata de HG nr.17/2012 si

implementata în legislatia nationala prin urmatoarele acte normative :

Ord. nr. 135/76/84/1284/27.04.2010/ pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (ordinul comun al Ministerului Mediului

si Padurilor, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,

Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului);

Ord. 19/13.01.2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a

efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes

comunitar;

Ord. nr. 863/26.09.2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

Page 79: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 79

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Ord. nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra

mediului in context transfrontiera si de participare a publicului la luarea deciziei in cadrul proiectelor

cu impact transfrontiera Conform prevederilor Ord. nr. 135/76/84/1284/2010 pentru aprobarea

Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private

sectiunea 2, art. 6, alin(1) coroborat cu prevederile HG 1000/2012 art. 8, alin(2), lit.gg) stipuleaza ca

agentiile judetene pentru protectia mediului sunt responsabile pentru parcurgerea etapelor

procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si pentru emiterea acordului de mediu, precum

si pentru parcurgerea etapelor procedurii de evaluare adecvata, pentru toate proiectele care fac

obiectul metodologiei de evaluare a impactului asupra mediului si ale caror amplasamente se

situeaza pe teritoriul judetului respectiv.

(11) STRATEGIA DE ACHIZITII SI PLANUL DE IMPLEMENTA RE

11.1. INTRODUCERE

Strategia propusa pentru implementare si achizitii acopera investitile ce au fost identificate si

stabilite in Master Plan ca fiind prioritare pentru conformarea cu termenele identificate in Tratatul de

Aderare.

11.1.1 INFORMATII GENERALE

Deoarece Romania a aderat la Uniunea Europeana in ianuarie 2007, investitiile propuse in

cadrul acestui proiect vor fi finantate prin fonduri europene, acestea tinand cont de reglementarile

nationale si cele din UE in domeniul achizitiilor de lucrari si servicii.

Presupunand ca aplicatia pentru aceste fonduri va fi aprobata, componentele specifice vor

trebui implementate in concordanta cu reglementarile procedurilor contractuale finantate din Bugetul

General al Comunitatilor Europene.

Principalele cerinte ale Strategiei Achizitiilor sunt rezumate dupa cum urmeaza:

Organizarea si gruparea diferitelor componente ale proiectului in cel mai bun mod posibil,

tinand cont in acelasi timp de regulile de achizitie nationale si cerintele UE;

Competitia pentru contracte sa fie deschisa organizatiilor din UE si din tarile eligibile;

Transparenta totala si impartialitate in toate fazele achizitiei, in concordanta cu cerintele

legislative nationale si europene;

Page 80: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 80

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Folosirea standardelor europene, nationale si internationale in specificatiile tehnice;

Folosirea unor forme de contract standard, recunoscute international si/sau local;

Selectarea unor contractanti competenti si adecvat calificati.

Strategia de achizitie urmareste asigurarea unor lucrari, servicii si bunuri care ofera cea mai

buna valoare din punct de vedere economic si al eficientei, raspund adecvat cerintelor proiectului si

pot fi implementate intr-un timp relativ scurt.

11.1.2 DEFINITII

Contract de achizitie publice - contractul care include de asemenea si categoria de

contracte de achizitii publice de utilitati, astfel cum sunt definite in conformitate cu art. 229 alin. (2),

pentru interese pecuniare, incheiat in scris intre una sau mai multe autoritatile contractante, pe de o

parte, şi unul sau mai multi operatori economici, pe de alta parte, avand ca obiect executia de

lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, in sensul OUG nr. 34/2006 cu modificarile si

completarile ulterioare;

Contract de concesiune de servicii - contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi

contractul de servicii, cu deosebirea ca in contrapartida serviciilor prestate contractantul, in calitate

de concesionar, primeşte din partea autoritatii contractante, in calitate de concedent, dreptul de a

exploata serviciile pe o perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani

prestabilite;

Procedura de atribuire - etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta (Beneficiarul

Final) si de catre candidati/ofertanti pentru ca acordul partilor privind angajarea in contractul de

achizitie publica sa fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitatia deschisa, licitatia

restransa, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de solutii;

Candidat - oricare operator economic care a depus candidatura in cazul unei proceduri de

licitatie restransa, negociere sau dialog competitiv.

Candidatura - documentele prin care un candidat isi demonstreaza situatia personala,

capacitatea de exercitare a activitatii profesionale, situatia economica si financiara, capacitatea

tehnica si profesionala, in vederea obtinerii invitatiei de participare pentru depunerea ulterioara a

ofertei, in cazul aplicarii unei proceduri de licitatie restransa, negociere sau dialog competitiv;

Contractant - ofertantul care a devenit, in conditiile legii, parte intr-un contract de achizitie

publica;

Page 81: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 81

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Documentatie de atribuire - documentatia ce cuprinde toate informatiile legate de obiectul

contractului de achizitie publica si de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini

sau, dupa caz, documentatia descriptiva;

Licitatie electronica - procesul repetitiv realizat dupa o prima evaluare completa a ofertelor,

in care ofertantii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce

preturile prezentate si/sau de a imbunatati alte elemente ale ofertei; evaluarea finala trebuie sa se

realizeze in mod automat prin mijloacele electronice utilizate;

Mijloace electronice - utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea si stocarea de

date care sunt difuzate, transmise si receptionate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte

mijloace electromagnetice;

Ofertant - oricare operator economic care a depus oferta;

Oferta - actul juridic prin care operatorul economic isi manifesta vointa de a se angaja din

punct de vedere juridic intr-un contract de achizitie publica; oferta cuprinde propunerea financiara si

propunerea tehnica;

Operator economic - oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrari

- persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in

domeniul care ofera in mod licit pe piata produse, servicii si/sau executie de lucrari;

Operatorul sistemului electronic Licitatii - persoana juridica de drept public care asigura

autoritatilor contractante suportul tehnic destinat aplicarii, prin mijloace electronice, a procedurilor de

atribuire;

Propunere financiara - parte a ofertei ce cuprinde informatiile cu privire la pret, tarif, alte

conditii financiare si comerciale corespunzatoare satisfacerii cerintelor solicitate prin documentatia

de atribuire;

Propunere tehnica - parte a ofertei elaborata pe baza cerintelor din caietul de sarcini sau,

dupa caz, din documentatia descriptiva;

Sistemul electronic de achizitii publice - SEAP desemneaza sistemul informatic de utilitate

publica, accesibil prin internet la o adresa dedicata, utilizat in scopul aplicarii prin mijloace

electronice a procedurilor de atribuire;

Vocabularul comun al achizitiilor publice - CPV - desemneaza nomenclatorul de referinta

aplicabil contractelor de achizitie publica, adoptat prin Regulamentul nr. 2.195/2002/CE al

Parlamentului European si al Consiliului privind vocabularul comun al achizitiilor publice, modificat şi

revizuit prin Regulamentul (CE) nr.213/2208 al Comisiei.

Page 82: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 82

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Zile - zilele calendaristice, in afara cazului in care se mentioneaza ca sunt zile lucratoare.

Termenul exprimat in zile incepe sa curga de la inceputul primei ore a primei zile a termenului şi se

incheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului; ziua in cursul careia a avut loc un

eveniment sau s-a realizat un act al autoritatii contractante nu este luata in calculul termenului. Daca

ultima zi a unui termen exprimat altfel decat in ore este o zi de sarbatoare legala, o duminica sau o

sambata, termenul se incheie la expirarea ultimei ore a urmatoarei zile lucratoare.

Achizitie. Achizitia este procesul obtinerii de materiale si echipamente, servicii si constructii

de lucrari; este un proces ce contine intreg ciclul de viata al contractului de bunuri sau servicii.

„Ciclul de viata” este perioada de la definirea initiala a nevoii de afaceri pana la sfarsitul duratei de

viata a contractului de bunuri sau servicii. Achizitia are un scop mai extins decat „achizitionarea”,

„cumpararea” sau „darea in exploatare”. Se refera la asigurarea unei garantii pentru obtinerea unor

servicii si produse care sa satisfaca cel mai bine nevoile utilizatorilor, ale beneficiarilor finali si ale

organismelor nationale.

Planul de Implementare (Programul de Investitii) defineste investitiile pe "Termen lung si

Termen scurt", masurile, bugetele, timpul, procesul si procedurile pentru proiectele programate in

concordanta cu perioadele de tranzitie pentru Directivele relevante, indicate in “Planul Local de

Actiune pentru Implementarea Acquis-ului Comunitar” dezvoltat de Ministerul Mediului si

Schimbarilor Climatice.

Planul de achizitie a lucrarilor. Planul de achizitie este un grafic in care componentele de

servicii, lucrari si echipamente ce trebuie achizitionate sunt grupate dupa tipul lor de oferta, conform

regulilor planului de achizitionare si ordonate cronologic pentru a arata inceputul si finalul procesului

de achizitionare.

Strategia de achizitie. Specificarea metodelor pentru implementarea legala si financiara a

Planului de Achizitii, inclusiv definirea procedurilor de ofertare si contractare pe baza legislatiei

nationale si europene. O strategie de achizitii descrie contributia procedurii de achizitii pentru a

indeplini obiectivele strategice ale beneficiarului. O strategie de achizitii ofera un cadru si o

metodologie de achizitii pentru anumite bunuri, servicii si lucrari pentru a ajuta dezvoltarii Autoritatii

Contractante. Strategia este stabilita la faza de inceput a procesului si asigura Autoritatea

Contractanta ca abordarea este potrivita pentru achizitia propusa.

Strategia de achizitii defineste modul in care pot fi procurate diferitele elemente ale proiectului

avand un buget si o perioada de timp limitata. Aceasta va analiza posibilitatea de a grupa sau nu

anumite componente. O strategie de achizitii este creata pentru a oferi o definitie a procedurii de

achizitii si a formei de contract. Strategia de achizitii ia in calcul procedurile de achizitie anterioare.

Page 83: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 83

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Acest aspect nu trebuie privit ca unul izolat. Se vor urmari rezultatele achizitiilor anterioare, in

special cele care au vizat bunuri si servicii similare, si se vor lua in calcul atat partile bune, dar si

cele rele ale acestora in procesul de decidere a strategiei de achizitii. Se doreste pornirea intr-o

directie favorabila si nu repetarea greselilor anterioare.

11.1.3 LEGISLATIE

Achizitia proiectelor din sectorul de apa si apa uzata trebuie sa se realizeze in conformitate cu

cerintele stabilite de legislatia romana si Directivele UE in vigoare.

Printre altele, trebuie luate in considerare urmatoarele reglementari:

Ordin nr. 51 din 13/03/2009 (Ordin 51/2009) privind accelerarea procedurilor de licitatie

restransa si negociere cu publicare prealabila a unui anunt de participare;

Ordonanta de urgenta nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a

contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii cu toate

modificarile si completarile ulterioare.

www.anrmap.ro

Ordinul ANRMAP nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selectie;

Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor

referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG nr. 34/2006, reinstaurata pe baza

Deciziilor nr. 1056/2006 si Deciziilor nr. 1337/2006;

Hotararea de Guvern nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a dispozitiei

privind atribuirea contractelor de achizitii publice de OUG nr. 34/2006 cu toate modificarile si

completarile ulterioare

Ordinul ANRMAP nr. 171/2012 privind continutul de clarifica a documentatiei de licitatie

Ordinul ANRMAP nr. 170/2012 privind interpretarea articolului 69 indice 1 din OUG nr.

34/2006

Ordinul ANRMAP nr. 136/2012 privind notificarea contractului de achizitie publica/

semnarea acordului-cadru.

Ordinul ANRMAP nr. 313/2011 privind interpretarea anumitor dispozitii a procedurilor de

atribuire contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si servicii

Page 84: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 84

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Ordinul ANRMAP nr. 302/2011 privind aprobarea procesului verbal de deschidere a

ofertelor de intalnire si procedura standard de raport ce face referire la procedurile de atribuire a

contractelor de achizitii publice, de lucrari si a contractelor de concesiune de servicii

Ordinul ANRMAP nr. 314/2010 privind punerea in aplicare a certificatului de participare cu

oferta independenta

Directiva 2004/18/CE "Coordonarea procedurilor pentru acordarea contractelor de lucrari

publice, contracte publice de furnizare si contracte de servicii publice";

Directiva 1874/2004/CE pentru modificarea Directivei 2004/17/CE si 2004/18/CE in ceea ce

priveste aplicarea procedurilor referitoare la acordarea contractelor;

Decizia 2005/15/CE referitoare la regulile detaliate pentru aplicarea procedurilor din

Articolul 30 din Directiva 2004/17/CE;

Reglementarea Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 cu privire la dispozitiile generale ale

Fondurilor Structurale;

Directiva 92/50/CEE referitoare la contractele de servicii publice; Directiva 93/36/CEE

contracte de furnizare;

Directiva 93/37/CEE contracte de lucrari publice; 97/52/CE din 13 Octombrie 1997 pentru

modificarea contractelor de servicii, contractelor de furnizare si a contractelor de lucrari publice.

11.1.4 PROCESUL DE ACHIZITIE

Strategia pentru zona proiectului strans aliniata in conformitate cu prioritatile strategice ale

Programului Operational Sectorial Mediu. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita,

inadecvata privind serviciile de apa si va dezvolta un sistem modern si eficient, pentru a permite

respectarea standardelor europene si romanesti. De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea

calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul de apa.

Investitia urmarita in cadrul acestul proiect este: Lucrari de extindere retea de alimentare cu

apa in Jud Hunedoara, cartierul Pestisu Mare.

Procedurile de achizitie care se vor aplica pentru acest contract pot fi urmatoarele:

Licitatie deschisa si/sau Licitatie Restransa, in cazul in care, in conformitate cu OUG

34/2006 cu completarile si modificarile ulterioare, valoarea estimata fara TVA a contractelor de

achizitie publica, amintite ma sus, este egala sau mai mare decat echivalentul in lei al urmatoarelor

praguri:

Page 85: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 85

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

a) pentru contractul de furnizare: 130.000 euro;

b) pentru contractul de servicii: 130.000 euro;

c) pentru contractul de lucrari: 5.000.000 euro.

Conform legislatiei in vigoare, procedura licitatie restransa va fi aplicata doar in cazul unei

concurente mari intre operatorii economici (de obicei, mai mult de 8 ofertanti), care va fi estimata de

Autoritatea Contractanta, in baza experientei sale acumulate in cazul unor proceduri similare.

Conform legislatiei in vigoare, autoritatea contractanta are obligatia de a atribui contractele de

achizitie publica prin aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa. Prin exceptie,

autoritatea contractanta are dreptul de a aplica alte proceduri de atribuire numai in circumstantele

specifice prevazute la art. 94, art. 110 alin. (1), art. 122 sau 124, din OUG 34/2006 cu completarile si

modificarile ulterioare.

Cerere de oferta , in cazul in care, in conformitate cu OUG 34/2006 cu completarile si

modificarile ulterioare, valoarea estimata fara TVA a contractelor de achizitie publica, amintite ma

sus, este mai mica decat echivalentul in lei al urmatoarelor praguri:

a) pentru contractul de furnizare: 130.000 euro;

b) pentru contractul de servicii: 130.000 euro;

c) pentru contractul de lucrari: 5.000.000 euro.

Incredintare directa. Conform Art. 19 din OUG 34/2006 cu completarile si modificarile

ulterioare, autoritatea contractanta are dreptul de a achizitiona direct produse, servicii sau lucrari, in

masura in care valoarea achizitiei, estimata conform prevederilor OUG 34/2006, nu depaşeşte

echivalentul in lei a 15.000 euro pentru fiecare achizitie de produse, servicii sau lucrari. Achizitia se

va realizeaza pe baza de document justificativ.

In cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica sau egala cu

echivalentul in lei a sumei in euro prevazute la art. 19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.

34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitii publice, de concesiune de lucrari publice şi a

contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum a fost

modificat şi completat, ca şi normele privind autoritatea contractanta publica de achizitii publice nu

vor fi solicitate alte documente decat cele prevazute de Legea privind achizitiile publice

(documente:factura şi / sau a contractului).

Incepand cu 1 ianuarie 2007, toate autoritatile contractante au avut obligatia de a se inregistra

in SEAP (sistemul electronic de achizitii publice), astfel avand dreptul de a initia proceduri de

achizitie publica.

Page 86: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 86

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

Anunturile de participare la licitatie vor respecta legislatia romaneasca privind achizitiile

publice, vor fi publicate in SEAP (sistemul electronic de achizitii publice), in Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene si optional in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, Achizitii publice.

Conform articolului 55 din OUG 34/2006, Autoritatea Contractanta va publica anuntul de

participare si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in cazul in care valoarea estimata a contractelor

depaseste urmatoarele praguri:

- atunci cand autoritatea contractanta se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art.

8 lit. a) -c), iar valoarea estimata a contractului de furnizare sau de servicii care urmeaza sa fie

atribuit este mai mare decat echivalentul in lei a 130.000 euro;

- atunci cand autoritatea contractanta se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art.

8 lit. d) sau e), iar valoarea estimata a contractului de furnizare sau de servicii care urmeaza sa fie

atribuit este mai mare decat echivalentul in lei a 400.000 euro;

- atunci cand valoarea estimata a contractului de lucrari care urmeaza sa fie atribuit este mai

mare decat echivalentul in lei a 5.000.000 euro.

Page 87: HCL 385-2015 Anexa 1

pag 87

B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 14, Bl.Y11, Sc.1, Et.9, Ap.174, Sector 3, Bucuresti

E-mail: [email protected] Nr. de inreg. C.C.: J40/8739/2009

C.U.I.: RO25872722 Telefon/fax : 021.346.22.23

11.2. STRATEGIA DE ACHIZITII

12.2.1 PROCESUL DE ACHIZITIE

Ca strategie de achizitii se propune urmatorul program:

contracte de executie lucrari;

contracte de servicii.

Toate contractele (executie lucrari, asigurare servicii) vor fi incheiate in urma unor poceduri de

achizitie publica, aplicate in conformitate cu regulile si specificul fiecarui contract.

Conform art. 18, OUG 34/2006, procedurile de atribuire a contractului de achizitie publica

sunt:

Licitatia deschisa;

Licitatia restransa;

Dialogul competitiv;

Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare;

Negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;

Cererea de oferte;

Concursul de solutii.

Conform legislatiei in vigoare, procedurile de licitatie deschisa si licitatie restransa sunt

procedurile standard si obisnuite prin care se desemneaza oferta castigatoare. Totusi, prin exceptie

si numai in circumstantele specific prevazute in legislatie, autoritatea contractanta are dreptul de a

aplica celelalte proceduri prevazute.

Totodata, in conformitate cu prevederile legisaltive, procedura de achizitie „licitatie restransa”

va fi aplicata de Autoritatea Contractanta doar in cazul unei concurente generale (din experienta)

mai mari intre operatorii economici (de obicei, mai mult de 8 ofertanti).

Intocmit

Ing. Octavian SAVA

Page 88: HCL 385-2015 Anexa 1

88