Alina Mungiu-PPippidi lanseaz\ De ce nu iaau românii premiul Nobel

„Cine m\ cite[te ca s\afle de partea cui s`nt `[ipierde realmente vremea“

Iulia Blaga

Filmele toamneiToamna aduce `n s\lile române[tiaproape 20 de filme. O singur\ pre-mier\ local\ Despre oameni [imelci, de Tudor Giurgiu, anun]at\pentru 14 septembrie, a c\rei cam-panie de marketing a fost deja des-chis\. La o prim\ vedere, pu]inefilme de festival sau europene [ifoarte multe americane.

» pag. 2-3

Actualitate

ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Interna]ionala lui Ion Iano[iTrebuie spus c\ Ion Iano[idescrie cu r\ceal\ de bricidiverse momentebiografice, `nt`mpl\ri pecare memoriali[tii lecalculeaz\ [i le valorific\emo]ional de obicei.

» Un text de C. Rogozanu

`n paginile 10-11

~n volumul lansat de Alina Mungiu-Pippidi la Polirom, cititorii vor g\si c`teva dintre r\spunsurilecare au atras sute de mii de cititori [i mii de comentatori ai editorialelor semnate de una dintre celemai cunoscute voci ale societ\]ii civile din România zilelor noastre. „Mecanismul social care face cameritul s\ se ridice la suprafa]\ nu a reu[it niciodat\ s\ se dezvolte `n România, societate organizat\pe insule de interese, f\r\ acea zon\ de intersec]ie unde s\ func]ioneze obiectivitatea, nu intereselepure [i clientelismul, ca `n restul societ\]ii.“

Citi]i interviul realizat de George Onofrei `n paginile 8-9

Radu Pavel Gheo

De la distan]\,isteriaToat\ lumea e nemul]umit\, to]i pargata s\ se `ncaiere [i s\-[i smulg\capetele unii altora, nimeni nu as-cult\ pe nimeni [i toat\ lumea e ne-vricoas\. Acolo, `n mijlocul fiertu-rii na]ionale, e mai greu s\ remarcicomportamentul deviant care a cu-prins ca o epidemie discursul pu-blic, dar odat\ ce te dep\rtezi pu]in,te apuc\ groaza.

» pag. 5

Adriana Babe]i

Mobil\ [i pl\cereNu v\ lega]i prea tare de lucruri, nuv\ `ngriji]i at`ta de ce-i `n afaravoastr\, m\rginit, trec\tor [i u-[or de atins. Apleca]i-v\ spre celel\untrice [i lucra]i acolo cu s`rg.Ah, ce bine sun\ cum le zic `n des-chidere, ca din Carte. M\car s\ sevad\ c\ [tiu care-i p\rerea ̀ n]elep-]ilor despre de[ert\ciunea dra-gostei noastre, uneori bezmetice,pentru lumile de obiecte din jur.

» pag. 14

Românii e de[tep]i

Secretul Adrianei

Cronic\ de carte

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012

2 » actualitate

Filmele toamnei

Iulia Blaga

Hotelul Marigold

Anun]at pentru 7 septembrie, Ho-telul Marigold/The Best Exotic Ma-rigold Hotel e o dramedie britanic\semnat\ John Madden, care se `n-dep\rteaz\ de performan]a f\cut\de acesta cu Shakespeare in Love.Beneficiind `n continuare de actoriunul [i unul (Judi Dench, Bill Nighly,Maggie Smith, Tom Wilkinson [i al-]ii), Madden ne duce ̀ n India ̀ mpre-un\ cu un grup de pensionari en-glezi, mai exact `ntr-un a[ez\m`ntexotic pentru v`rsta a treia. Filmulnu are un subiect r\sun\tor, nu aluat premii, dar promite 124 deminute tihnite al\turi de ni[te ac-tori de clas\ c\rora se pare c\ le-a[i priit voiajul. Plus limba lor su-perb\, plus culorile Indiei...

Brutele

Dac\ distribuitorii se vor ]ine decuv`nt cu ce au declarat site-uluiCinemagia, `n aceea[i s\pt\m`n\ar intra pe ecrane [i cel mai recentfilm al lui Oliver Stone, Brutele/Sa-vages, o ecranizare a romanuluiomonim al lui Don Winslow. O echi-p\ de numero[i actori cunoscu]i –de la nou-veni]ii Taylor Kitsch [iBlake Lively p`n\ la John Travolta,Benicio Del Toro [i Salma Hayekintr\ ̀ n ac]iunea complicat\ [i ani-mat\ a unei pove[ti cu trafican]i dedroguri, mafio]i [i poli]i[ti mai multsau mai pu]in corup]i. Ecourilecritice ale filmului au fost ames-tecate, dar preponderent bune.

Tinker Bell: Secret of theWings

Ca s\ fie fericit [i copilul, nu doarmama [i tata, `n 7 septembrie eprogramat s\ intre pe ecranele

române[ti [i un film de anima]ie,Tinker Bell: Secret of the Wings(curios, de[i premiera lui ameri-can\ e 23 octombrie!). Produs deDisneyToonStudios, filmul regi-zat de Peggy Holmes [i Bobs Gan-naway o are `n centru pe TinkerBell, z`na din Peter Pan, carepleac\ `nso]it\ de ni[te prieteniprin P\durea Iernii s\ afle secre-tul aripilor de z`n\. Mae Whitman,care a fost fiica pre[edintelui ame-rican `n Ziua Independen]ei, `[i`mprumut\ vocea eroinei. LucyLiu, Timothy Dalton [i AnjelicaHouston `[i dau [i ei concursul.

~n afara legii

Prezentat `n Competi]ia Oficial\a Festivalului de la Cannes din a-cest an, ~n afara legii/Lawless eun film de gen care aduce un oma-giu filmelor cu gangsteri (din pe-rioada prohibi]iei sau nu), f\r\ ainova `ns\ prea mult (probabil nicic\ s-ar mai putea printre dalele depiatr\ puse de Martin Scorsese,Francis Ford Coppola sau SergioLeone). Av`ndu-i `n rolurile princi-pale pe Shia LaBoeuf, Tom Hardy,Gary Oldman, Mia Wasikowska,Jessica Chastain [i Guy Pearce (ga-leria tot mai numeroas\ de vedete

e o caracteristic\ a ultimilor doi anila Hollywood), Lawless se inspir\din romanul par]ial real al lui MattBondurant, un str\-str\nepot alpersonajelor de pe ecran. Filmul eimpecabil realizat, dar ca `n cazulaltor filme hollywoodiene de azi,cli[eele folosite `l fac destul de in-consistent pe din\untru.

Resident Evil: R\splata

Milla Jovovich revine cu job-ul eisezonier, Resident Evil, iar `n a-ceast\ toamn\ ia [i salariul. Resi-dent Evil: Retribution (care la noiintr\ cu titlul Resident Evil: R\s-plata) e din nou scris [i regizat deso]ul actri]ei, britanicul Paul W.S.Anderson, inspir`ndu-se nu doardin ce s-a mai f\cut p`n\ acum `nmaterie de SF (inclusiv Inception),ci [i din filmele asiatice. Ini]ial,Anderson trebuia s\ filmeze p\r-]ile a cincea [i a [asea `n acela[itimp, dar s-a hot\r`t s\ se fac\ o a[asea parte [i ultima numai dac\partea a cincea va merge bine. Ce-ea ce ne `ndoim c\ se va `nt`mpla.

Despre oameni [i melci

Al doilea lungmetraj regizat de Tu-dor Giurgiu (premiera 14 septem-brie) era ini]ial g`ndit de scenaristul

Ionu] Teianu s\ fie un film trist.Dar povestea muncitorilor de laARO C`mpulung, deci[i s\ v`nd\c`t\ sperm\ va fi nevoie ca s\-[ir\scumpere fabrica, n-avea cums\ fie perceput\ altfel ca o come-die de public. E ceea ce `ncearc\[i Tudor Giurgiu, miz`nd pe inter-pre]ii Andi Vasluianu, Monica B`r-l\deanu, Dorel Vi[an, Jean-Fran-çois Stevenin [i Robinson Steve-nin, ca [i pe muzica evocatoare alui Julio Iglesias.

Campania

Campania/The Campaign e o co-medie la zi `n care Zach Galifiana-kis [i Will Ferrell s`nt doi candida]i`n Congresul American. Regizat deJay Roach (cunoscut pentru seriaAustin Powers), filmul bifeaz\ toa-te locurile comune ale luptei poli-tice americane `n care discredita-rea adversarului poate `mbr\ca for-mele cele mai elucubrante – de laamante ap\rute peste noapte p`-n\ la leg\turi cu Al-Qaeda, vio-len]\ `mpotriva copiilor [i sim-patii comuniste.

Terapie de cuplu

Alt\ comedie a[teptat\ a toamnei eTerapie de cuplu/Hope Springs,

fie [i pentru c\ orice rol pe carepune Meryl Streep m`na se trans-form\ `n aur. Programat s\ intrepe ecranele noastre `n 21 septem-brie, filmul lui David Frankel (Dia-volul se `mbrac\ de la Prada) are`n centru doi so]i (interpreta]i deMeryl Streep [i Tommy Lee Jones)care, `n speran]a reg\sirii pasiu-nii fizice stinse de c`]iva ani, se`nscriu la o terapie-fulger ]inut\de medicul interpretat de SteveCarrell. Cum nu doar subiecteleoriginale s`nt pe duc\ la Holly-wood, ci [i vocabularul, titlul fil-mului reia f\r\ nici o problem\de copyright pe cel al unei come-dii romantice din 2003 `n care ju-cau Colin Firth, Minnie Driver [iHeather Graham.

Love[te [i fugi

Love[te [i fugi/Hit and Run emult mai haios dec`t o sugereaz\titlul – e constatarea respectatu-lui critic american Roger Ebert,de[i al]i critici nu s-au distrat maideloc. Comedia lui David Palmer[i Dax Shepard, care a intrat peecranele de peste Ocean `n 22 au-gust [i care la noi e a[teptat\ `n21 septembrie, e un roadmoviedespre un fost mafiot evadat din

Toamna aduce `n s\lileromâne[ti aproape 20 defilme. O singur\ premier\ lo-cal\ – Despre oameni [imelci, de Tudor Giurgiu,anun]at\ pentru 14 septem-brie, a c\rei campanie demarketing a fost deja des-chis\. La o prim\ vedere,pu]ine filme de festival sau eu-ropene [i foarte multe ameri-cane. V`rfurile sezonului s`ntcel mai recent film din seriaJames Bond, Skyfall, care lanoi intr\ cu titlul 007: Coordo-nata Skyfall (premiera 26 oc-tombrie) [i `nchiderea serieiTwilight, Saga Amurg: Zori deZi – Partea II (premiera 16noiembrie).

~n afara legii/Lawless

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012

actualitate « 3

programul pentru protec]ia mar-torilor pentru a-[i ajuta iubita s\ajung\ la Los Angeles. Bine`n]e-les, cei doi s`nt urm\ri]i [i de toa-t\ lumea poli]i[ti, fo[ti colegi defapte rele, fostul iubit al actualeiiubite. Coregizorul Dax Shepard ascris [i scenariul [i joac\ rolulprincipal, secondat de Kristen Bell,Kristin Chenoweth, Tom Arnold[i Bradley Cooper.

Premium Rush: Curs\f\r\ fr`ne

Joseph Gordon-Levitt, unul din-tre cei mai talenta]i [i mai solici-ta]i tineri actori americani aimomentului, de]ine `n filmul deac]iune Premium Rush: Curs\ f\-r\ fr`ne rolul unui angajat al uneifirme de curierat care are partede o zi infernal\ `n goana bicicle-tei. Cele 90 de minute ale filmuluipar s\ fie bine folosite de regizo-rul David Koepp – cel pu]in a[aspun cronicile. Filmul ar putea fiun divertisment alert pus `n evi-den]\ de interpret\rile lui Jo-seph Gordon-Levitt [i Michael Sha-nnon (`n postura antagonistului).

A Royal Affair

Danezul En kongelig affære/A Ro-yal Affair e printre pu]inele filme„serioase“ ale toamnei. A avut pre-miera `n competi]ia Festivaluluide la Berlin 2012 de unde a plecatcu Ursul de Argint pentru inter-pretare masculin\, pentru MikkelFølsgaard, respectiv cu Premiulpentru scenariu. Plasat `n seco-lul al XVIII-lea, la curtea regeluiChristian al VII-lea, filmul lui Ni-kolaj Arcel e o dram\ de epoc\ cerecreeaz\ o poveste de dragoste ce-lebr\ `n istoria Danemarcei. Fil-mul produs de Zentropa [i `n careMads Mikkelsen are rolul princi-pal a avut parte [i de cronici foar-te bune. Mai important poate esuccesul lui de cas\. A fost v`ndut`n 78 de teritorii, iar `n Marea Bri-tanie, de pild\, a devenit filmuldanez cu cele mai mari `ncas\ri.

Probabil c\ tot nevoia de a evadadin cotidian `i `mpinge pe oamenispre acest film, dar nu spunemmai mult deocamdat\.

Justi]ie la limita legii

Justi]ie la limita legii/The Swee-ney, care e programat s\ intre `ns\lile din România la sf`r[itul luiseptembrie, a deschis `n luna au-gust Festivalul de la Locarno.Bazat\ pe serialul britanic omo-nim din anii ’70, pelicula regizat\de Nick Love are `n centru doimembri ai unei brig\zi a poli]ieilondoneze, Flying Squad, specia-lizat\ pe jafuri armate [i crime.Rolurile principale s`nt de]inutede Ray Winstone [i Ben Drew (cu-noscut ca rapper sub numele descen\ Plan B).

ParaNorman

Programat s\ intre pe ecranele ro-mâne[ti `n 5 octombrie, ParaNor-man e un film de anima]ie `n stop-motion [i 3D (e, de fapt, al doileafilm realizat vreodat\ `n stop-mo-tion [i 3D). A[a cum o sugereaz\titlul, eroul e un b\iat pe nume Nor-man care are facult\]i paranor-male (vorbe[te cu mor]ii) pe carenimeni nu le ia `n serios, cu ex-cep]ia unui alt b\iat persecutat,obezul Neil. Beneficiind de o exe-cu]ie curat\ [i de un scenariu `n-grijit, filmul produs de Laika [iregizat de Sam Fell [i Chris But-ler beneficiaz\ [i de vocile unoractori cunoscu]i, de la Casey Af-fleck [i Anna Kendrick p`n\ laJohn Goodman.

Looper: Asasin `n viitor

Dac\ 2011 a fost anul Ryan Gos-ling, 2012 e anul Joseph Gordon-Levitt. Actorul `n v`rst\ de 31 deani `i d\ replica lui Bruce Willis`n Looper: Asasin `n viitor, un SFnoir regizat de Rian Johnson (TheBrothers Bloom) `n care Gordon-Levitt e un asasin pl\tit care cir-cul\ `n viitor pentru a ucide la

comand\ [i care intr\ `n vrie c`nddescoper\ c\ urm\toarea victim\e viitoarea versiune a lui `nsu[i(Bruce Willis). Dac\ o s\ ne prin-dem urechile `n poveste sau nuvom vedea la `nceputul lui octom-brie, c`nd intr\ la noi filmul. Dindistribu]ie mai fac parte EmilyBlunt, Paul Dano [i Jeff Daniels.

End of Watch

End of Watch `l readuce pe ecra-ne pe Jake Gyllenhall `n posturaunui poli]ist din Los Angeles de-venit ]inta unui cartel al droguri-lor. Filmul e regizat de David Ayercare, `nainte de a se apuca de re-gie (Street Kings), a scris scenari-ile la Zi de instruc]ie/Training Day[i Furios [i iute/The Fast and theFurious. Anna Kendrick e elemen-tul feminin al distribu]iei.

Ronal the Barbarian

Ronal the Barbarian/Ronal barba-ren e al doilea film danez al toam-nei [i al doilea `n 3D. Pelicula pa-rodiaz\ Conan barbarul, Putereadragonilor/Dungeons & Dragons[i alte produc]ii de gen.

Taken 2: Teroare `nIstanbul

Realizat de Olivier Megaton, Ta-ken 2: Teroare `n Istanbul e con-tinuarea lui Taken (2009), dar aschimbat regizorul. E produs de a-cela[i Luc Besson [i `i are `n frun-tea distribu]iei pe Liam Neeson,Maggie Grace [i Famke Janssen,c\rora li se adaug\ croatul RadeŠerbed ija `n postur\ de mafiot al-banez. Mafiotul `i r\pe[te `n Istan-bul pe fostul spion interpretat deNeeson [i pe fosta lui so]ie (Jans-sen), iar fiica acestora (Grace) vatrebui s\-i ajute s\ scape.

Lay the Favorite

Cel mai recent film al lui StephenFrears, dramedia Lay the Favori-te, `[i plaseaz\ ac]iunea `n lumeapariurilor sportive americane [i

are la baz\ cartea autobiografic\omonim\ a lui Beth Raymer. A-ceasta e interpretat\ de RebeccaHall, al\turi de care apar BruceWillis, Catherine-Zeta Jones [i Vin-ce Vaughn.

Astérix & Obélix: ~nslujba Majest\]ii Sale

Astérix & Obélix: ~n slujba Majes-t\]ii Sale/Astérix et Obélix: AuService de Sa Majesté. A patra a-daptare a celebrelor benzi desena-te ajunge la noi `n 19 octombrie,purt`nd semn\tura lui Laurent Ti-rard. Filmul adapteaz\ c\r]ile As-térix chez les Bretons [i Astérixet les Normands, iar distribu]ia epe m\sura bugetului uria[: GérardDepardieu, Catherine Deneuve, Fa-brice Luchini, Edouard Baer, JeanRochefort, Gerard Jugnot [.a. Pen-tru a v\ `mprosp\ta memoria, ple-c`nd la film\rile pentru Astérix &Obélix (din Irlanda), Gérard De-pardieu a f\cut pipi `ntr-un avional companiei Ryanair. Rezultatulacestei situa]ii jenante e o `ntor-s\tur\ de condei pe ecran.

Hotel Transilvania

Hotel Transilvania e alt\ anima]ie`n 3D, produs\ de Sony PicturesAnimation, `n care Adam Sandler`[i `mprumut\ vocea contelui Dra-cula, proprietarul Hotelului Trans-ilvania unde se preg\te[te s\ s\r-b\toreasc\ cei 118 ani[ori ai fii-cei sale Mavis (Selena Gomez). Ke-vin James `i d\ voce lui Franken-stein, Fran Drescher e nevasta luiFrankenstein, iar Steve Buscemi un v`rcolac corp ansamblu. Proiec-tul dateaz\ din 2006 [i p`n\ la ur-m\ l-a realizat Genndy Tartakovski,care [i-a legat numele, printre al-tele, de Dexter s Laboratory ([i ca-re, dac\ veni vorba, e b\rbat).

007: Coordonata Skyfall

Al 23-lea film din seria Bond, Sky-fall/007: Coordonata Skyfall, e a[-teptat cu ner\bdare `n 26 octom-brie, de[i i-am `nv\]at deja traile-rul pe de rost. James Bond (DanielCraig) [i Raoul Silva (Javier Bar-dem) se `nfrunt\ din nou, sub co-manda lui Sam Mendes, iar filmule prima produc]ie Bond lansat\ `ns\lile IMAX. Secretul longevit\]iinu e Aslavitalul, ci o combina]iede elemente despre care vorbimla momentul potrivit.

Holy Motors, Killing ThemSoftly, ~n c\utarea lui NemoFilmul lui Léos Carax, Holy Motors(unul dintre cele mai interesantefilme din acest an de la Cannes), arputea fi [i el lansat ̀ n aceast\ toam-n\ ̀ n România. Killing Them Softly,violentul [i kitsch-iosul film al luiAndrew Dominik pentru care BradPitt [i-a ar\tat maioul decoltat laCannes, e a[teptat [i el. Re[apat `n3D, deja clasicul Finding Nemo/~nc\utarea lui Nemo (2003) va fi re-lansat pe ecrane `n 16 noiembrie,urm`nd s\ fie lansat pe Blue-ray[i Blue-ray 3D `n decembrie 2012.

Saga Amurg: Zori de Zi –Partea II~n fine, nu putem trage cortina f\-r\ Saga Amurg: Zori de Zi – ParteaII/The Twilight Saga: BreakingDawn Part 2 care iese pe 16 no-iembrie spre disperarea unora [iu[urarea altora. La un an dup\ `n-ceputul sf`r[itului (Zori de zi Par-tea I) [i odat\ ce crizele cauzateunora dintre spectatori de efec-tele fotosensibile ale momentuluina[terii au fost uitate, c`nteculde leb\d\ al seriei introduce co-pilul `n ecua]ie [i promite un fi-nal supercalifragilistic.

Iar noi `nc\lec\m pe-o [a [i amspus povestea a[ea....

Terapie de cuplu/Hope Springs

Resident Evil: R\splata

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012 www.suplimentuldecultura.ro

Tr\iesc pe P\m`nt oamenicare nu au nimic de spus. Cutoate astea, o parte dintre ei]in cu tot dinadinsul s\ sefac\ auzi]i [i s\ fie cuantifi-ca]i `n clasa de[tept\ciuni-lor sau `n cea a `n]elep]ilor.Dota]i cu o crunt\ lips\ a sim-]ului realit\]ii, ace[ti indi-vizi pla]i ca un celofan bine`ntins supravie]uiesc cu cre-din]a c\ to]i cei din jurul lors`nt t`mpi]i. Sau, ̀ n limbajullor, c\ pun botul foarte u-[or. {i c\, `mbr\c`nd `n ad-jective pompoase banalit\]i-le pe care le z\mislesc verbalsau `n scris, ori gonfl`ndu-le p`n\ la limita exploziei

bunului-sim], vor fi percepu]icel pu]in interesan]i, dac\ nuchiar de-a dreptul geniali.

Genul \sta de oameni se`nt`lne[te [i `n produsele me-diatice de la noi [i de aiurea.Exist\ ziare [i televiziunicare [i-au f\cut un ]el din alua cititorii sau telespectato-rii drept idio]i cu g`ndirea tre-cut\ la cele ve[nice, care `n-ghit orice prostie pe care a-ceste institu]ii de pres\ o lan-seaz\ la ap\. Prostiile `n ca-uz\ pot fi g\site u[or, cu pre-ponderen]\ `n paginile sauemisiunile care trateaz\ te-me sociale (a se citi violuri,crime, accidente), din sport

sau din lumea monden\ (ase citi b`rfe, zvonuri [i alte-le asemenea).

Tehnica primar\ pe careo reg\sim `n astfel de mani-fest\ri este cea a caracteri-z\rilor extreme pentru ori-ce fel de eveniment, oric`tde banal ar fi acesta: totuleste senza]ional, nemaiv\-zut, nemai`nt`lnit sau denecrezut . Acestea s`nt `n-s\ caracteriz\ri ce pot p\reaf\cute de ni[te bie]i amatori,`n ochii jurnali[tilor carecred, pesemne, c\ au voca]iide clarv\z\tor. Clarv\z\toriis`nt `ns\ ni[te bie]i circ\ra[icu globuri de sticl\ care nu

fac dec`t s\ dea jalnic senza-]ia c\ intr\ `n mintea actori-lor (de cele mai multe ori, ne-ferici]i) unui eveniment. Tre-buie, nu-i a[a?, s\ ai har ca s\`]i dai seama c\ victimele u-nui accident au trecut princlipe de groaz\ . Sau c\ un c\-l\tor onorabil al CFR-ului aavut o c\l\torie de co[mar ,din cauz\ c\ i-a explodat toa-leta `n fa]\ [i pe haine. Ceamai savuroas\ r\m`ne, `ns\,

strategia de ame]ire a bie-tului public ne[tiutor, pe ca-re o practic\ unii jurnali[tisportivi. Ziarul ProSport sauteleviziunea sport.ro au de-venit a[i `n a intra `n mintea

patronilor din fotbal, altfelnu se poate explica pream-bulul oric\rei [tiri despreechipa Steaua: Gigi Becaliva `nnebuni c`nd va citi/ve-dea asta! .

A doua este tehnica descri-erii gheboase. Nu [tiu cums\-i zic altfel capacit\]ii edi-torilor de [tiri de a ̀ ndoi per-cep]ia asupra unei situa]ii`ntr-at`t de mult, `nc`t reali-tatea nu se mai vede deloc.Prezen]a actri]ei Sharon Sto-ne `n România nu a blocatnici activitatea multina]io-nalelor, nu le-a provocat ve-cinilor s\i nop]i nedormite

din cauza emo]iei [i, `n ge-neral, nu a `nsemnat mai ni-mic. Cu toate acestea, `nde-osebi jurnalele de [tiri aleteleviziunilor a[a-zis gene-raliste s-au `ntrecut `n a fa-brica o realitate inexistent\.M\car Antena 1 a dat-o pebune la final: Sharon Sto-ne [i-a luat r\mas bun de laRomânia f\r\ lacrimi, f\r\[ampanie .

A[a `[i vor lua r\mas bun,r`nd pe r`nd, [i consumatoriide media pe care ace[ti jurna-li[ti `i consider\, constant,primate pe care le p\c\le[ti cuun glob colorat din sticl\.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Audien]\ pentru maimu]e

4 » opinii

Dup\ alegerile locale, caii mari pecare se afla U.S.L.-ul `]i ofereau pa-riuri sigure: conform logicii mi[-c\rilor electorale, nimic nu maiputea `mpiedica aceast\ forma]iu-ne s\ triumfe la generale. Urma ovar\ `n principiu lini[tit\, `n ca-re nimeni n-ar fi avut de c`[tigatsau de pierdut din punct de vede-re politic, [i o toamn\ scurt\, `ncare electoratul avea s\ fie maidegrab\ atras spre proiectul nou,puternic, care c`[tigase `ntre timpguvernarea [i localele.

Acesta a fost primul moment. Pri-ma schi]\? Victor Ponta [i Crin

Antonescu n-aveau altceva de f\-cut dec`t s\ a[tepte alegerile gene-rale. Primul, [ef al unui Guvernce putea flutura promisiuni [i, peici pe colo, putea c`rpi c`te ceva dingre[elile guvernelor precedente,avea s\ mai atrag\ c`teva voturipe linie administrativ\. Al doilea,`ntr-o opozi]ie entuziast\ fa]\ deTraian B\sescu, sanc]ion`nd ori-ce eroare public\ a deja derutatu-lui pre[edinte, avea la r`ndu-i ar-gumente maxime s\ adune altevoturi. Iar schi]`nd astfel viitorulde atunci, nimic nu putea `mpie-dica U.S.L.-ul s\ ob]in\ o victorie

zdrobitoare `n toamna electoral\.Mai mult, for]`nd acel uninominalpur, prost `n principiu, dar bunpentru ei, cei din U.S.L. aveau s\-[iasigure o domina]ie cov`r[itoare`n Parlament. Pe-atunci, o aseme-nea for]are n-ar fi `nsemnat o ca-tastrof\ de imagine, n-ar fi atrascine [tie ce reac]ii din str\in\tate.{i totu[i, dintr-un orgoliu stupid,care nu prea are a face cu calcululpolitic s\n\tos, U.S.L.-ul a dat cupiciorul acelui moment. {i a dis-trus schi]a de proiect, trec`nd lasuspendarea `n Parlament a pre-[edintelui Traian B\sescu.

Ce a urmat se [tie. La un mo-ment dat, `nainte de referendum,dup\ reac]iile interna]ionale [idup\ ce B\sescu [i P.D.L.-ul auprofitat din plin de ele, declinulU.S.L.-ului era deja clar. Referen-dumul p\rea a nu mai atrage nici

40% din electorat, unul la r`ndu-ideja `mp\r]it `n dou\ entit\]i, o-puse nu doar electoral, ci chiarpe baz\ de ur\. Nici un c`[tig nuse mai profila pentru cei de la gu-vernare. S-a `nt`mplat totu[i o mi-nune. Una de care orice forma]iu-ne politic\ serioas\ s-ar fi ag\]at[i ar fi transformat-o, din nou, `ntriumf. Al doilea moment deci. Adoua schi]\. Peste 46% din elec-torat a venit la vot. 7.400.000 de oa-meni i-au spus lui B\sescu, `n modclar, c\ nu-l mai vor. {apte mili-oane, patru sute de mii! Un punctde pornire excelent. Un extraordi-nar moment pentru ca U.S.L.-uls\ accepte regulile jocului de eiimpuse, s\ lase din m`ini inutilapre[edin]ie interimar\ [i s\ ̀ ncea-p\ goana dup\ c`[tigarea acestuiimens electorat. Ar fi fost simplu:o chestiune de procedur\, im-pus\ nedrept la nivel european,anulase voin]a at`tor oameni.U.S.L.-ul, de[i la putere prin Par-lament [i Guvern, ar fi avut [an-sa unei opozi]ii vehemente `n nu-mele acestui electorat. Ar fi trebuits\ `ncheie atunci nebunia de va-r\ [i s\ profite de darul oferit depopor. ~ntr-un asemenea caz, gon-flarea neru[inat\ a num\rului dealeg\tori, captivitatea Cur]ii Con-stitu]ionale [i a Parchetului, fur-tul votului prin impunerea cvo-rumului ar fi devenit instrumen-te electorale, arme pentru o lupt\`n numele celor aproape 7 milioa-ne [i jum\tate, [i nu `n speran]ade a se men]ine la putere, `n modinutil, aproape meschin.

Ce a urmat se [tie iar\[i prea bi-ne. ~n loc s\ atrag\ masa imens\anti-B\sescu, U.S.L.-ul a reu[it s\-idezam\geasc\ pe mul]i dintreace[ti oameni. O dovad\ `n acest

sens e reac]ia minor\ a lor dup\reinstalarea lui Traian B\sescula Cotroceni. Catastrofa electoral\a acestei alian]e devine iar\[i pre-vizibil\. C\ci un procent care s\nu-i asigure majoritatea conforta-bil\ `n Parlament se nume[te dejacatastrof\. E clar c\, dac\ U.S.L.-ulva avea `n decembrie sub 50% sauchiar pu]in peste 50%, cu B\sescupre[edinte, nu mai au nici o [ans\s\ ob]in\ Guvernul. ~n varianta cupu]in peste jum\tate din voturi, eu[or de presupus c\ vor fi dinnou disloc\ri importante, de tipU.N.P.R., care-i vor aduce celeilal-te p\r]i puterea. Iar `n condi]iile ac-tuale, e extrem de greu de crezut c\U.S.L.-ul va reu[i un scor electoralcu suficient de mult peste 50%.

{i totu[i, mai tr\im un moment.~n care se poate na[te o nou\ schi-]\. Mai s`nt c`teva luni, timp `ncare alian]a condus\ de Ponta [iAntonescu ar trebui s\-[i schim-be radical ]inta. S\ renun]e, `nprimul r`nd, la a insufla speran]efalse oamenilor. S\ ias\ din r\z-boi. S\ nu mai cear\, cu dispera-re `n glasuri, ie[irea oamenilor `nstrad\. S\ le vorbeasc\, ̀ n schimb,`n mod special acelor 7.400.000.S\-i fac\ s\ [tearg\ cu buretelegrosolanul e[ec politic [i s\ learate c\ ei, cei din U.S.L., pot to-tu[i s\ se schimbe. C\ pot guvernabine. C\ pot fi o solu]ie. C\, maiales, singura [ans\ de anihilare po-litic\ a puterii imense a lui TraianB\sescu o reprezint\ votul oame-nilor din toamn\. E, `n mod cert,ultima oportunitate a acestei alian-]e. La cum s-au mi[cat `ns\ `n ul-timele dou\ luni, avem cu to]iimotive bine ̀ ntemeiate s\ nu-i cre-dem capabili s\ se aga]e de aceast\oportunitate.

Momente ]i schi\e Circul nostru v\ prezint\:Lucian Dan Teodorovici

» Mai s`nt c`teva luni, timp `n care alian]a condus\ dePonta [i Antonescu ar trebui s\-[i schimbe radical]inta. S\ renun]e, `n primul r`nd, la a insufla speran]efalse oamenilor. S\ ias\ din r\zboi. S\ nu mai cear\,cu disperare `n glasuri, ie[irea oamenilor `n strad\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012

opinii « 5

Suplimentul lui Jup

Biblioteca din Petrila

Stau de c`teva zile `n Split, pe ma-lul M\rii Adriatice. S`nt [i nu s`nt`n concediu: de[i prin fa]a aparta-mentului `n care stau trop\ie miide turi[ti, ce se cheam\ unii pe al-]ii ̀ n zeci de limbi de diminea]a p`-n\ pe la dou\ noaptea, nu m\ simt`ntru totul de-al lor. Am venit lao reziden]\ literar\ acordat\ defunda]ia Kurs din Split [i numit\

Marko Marulic , dup\ unul dinmarii umani[ti croa]i din secoleleXV-XVI. A[adar, `ncerc s\ scriu,s\ m\ documentez, s\ caut locuri,personaje [i situa]ii bune pentru opoveste [i, `n primul r`nd, s\ sur-prind o atmosfer\.

Venind din România ̀ n Croa]ia,primul lucru la care te g`nde[ti e

r\zboiul din fosta Iugoslavie, deacum dou\ decenii. Dar Splitul nua avut de suferit prea mult de peurma lui. Iar ceea ce surprinde [i `ndeamn\, inevitabil, la compa-ra]ii e normalitatea vie]ii coti-diene. Zilnic m\ las, moale, `n voiaritmului vie]ii locale, molcome,`ncetinite de c\ldur\ [i cu tonuriluminoase. Apoi deschid compu-terul, caut [tiri din România [is`nt zguduit de `ncr`ncenarea cucare acolo, departe, dar acas\, poli-ticienii [i partizanii lor se ̀ mproa[-c\ necontenit cu acuza]ii [i insul-te. Toat\ lumea e nemul]umit\,to]i par gata s\ se `ncaiere [i s\-[ismulg\ capetele unii altora, nimeninu ascult\ pe nimeni [i toat\ lu-mea e nevricoas\. Acolo, `n mijlo-cul fierturii na]ionale, e mai greus\ remarci comportamentul de-viant care a cuprins ca o epidemi-e discursul public, dar odat\ ce tedep\rtezi pu]in, te apuc\ groaza.

Privesc de aici, dintr-o ]ar\ numult diferit\ de a noastr\, dintr-osocietate cu destule probleme, chiardac\ mai prosper\ [i mai a[ezat\,[i m\ cuprinde o team\ neputin-cioas\. Nu v\d nici o logic\, nicio f\r`m\ de responsabilitate `ntot ce se `nt`mpl\. De viziune sausentimentul datoriei fa]\ de ]ar\ori concet\]eni m\ [i tem s\ maivorbesc. To]i au senza]ia c\ au drep-tate, c\ trebuie s\ aib\ dreptate

[i `nainte de toate, c\ trebuie s\`i striveasc\ pe cei din tab\raopus\ adic\ pe to]i cei ce au op\rere c`t de c`t diferit\. To]i [tiuce trebuie s\ fac\, dar nimeni nuface nimic. Principala preocuparea românilor e s\ strige c`t mai tare,`n speran]a c\ or s\ acopere vo-cea du[manilor. To]i [tiu re]etafericirii sociale, dar ]ara e tot maipr\p\dit\. Nic\ieri nu am v\zut b\-tr`ni at`t de tri[ti, de s\r\c\cio[i[i de nervo[i ca `n România, oa-meni at`t de g\l\gio[i [i de ]`f-no[i, g\[ti care s\ se distreze at`tde zgomotos [i de furios, cu un soide disperare mizer\.

Aici nici m\car de foarte de-parte v\d b\tr`ni cu fe]e destin-se, care stau diminea]a la bere pemalul m\rii [i vorbesc despre fot-bal, despre politic\, chiar [i de-spre r\zboiul din fosta Iugoslavie.Rareori aud pe cineva s\ ridice gla-sul. Doar vorbesc. Discut\. Apoi facplaj\ [i `noat\ destin[i `n marealimpede. Oamenii se plimb\ searape str\zile din centru sau stau laterase [i iar beau bere, dar aproapedeloc alcooluri tari. Atunci c`ndcineva ridic\ vocea, po]i fi sigurori c\ e str\in, ori c\ vorbe[te de-spre echipa de fotbal Hajduk Split,care e aproape un cult cu mii de a-dep]i fanatici.

{i ̀ n Croa]ia exist\ corup]ie. Po-liticienii fac afaceri dubioase [is`nt `njura]i de cet\]eni. Pre]uriles`nt mari [i mai cresc , iar mo-neda na]ional\ scade. Lumea e ne-mul]umit\ [i a[teapt\ intrarea `nU.E. cu speran]\ [i cu reticen]\.Dar e altceva, e altfel. Toate asteapar normale. Exist\ o logic\, o nor-malitate a vie]ii cotidiene, pecare po]i s\ o `n]elegi.

România ̀ ns\ nu mai pot s\ o ̀ n-]eleg. De aproape un an [i din ce`n ce mai tare. Pare o lume isteric\,`n care se url\ mult [i se acumulea-z\ furie distructiv\. Agita]ia bez-metic\ [i lipsit\ de sens `n care sezbate ]ara asta nefericit\ m\ ̀ nfioa-r\. Am zis odat\ despre Româniac\ e un stat e[uat. Nimic din ce se `n-t`mpl\ acum nu-mi contrazice ide-ea. {i cred c\, gra]ie liderilor ei,politici [i de opinie, e `mpins\ totmai mult `ntr-o groap\ din carenu [tiu dac\ se mai poate salva.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

De ladistan\`,isteria

» Toat\ lumea e nemul]u-mit\, to]i par gata s\ se`ncaiere [i s\-[i smulg\capetele unii altora,nimeni nu ascult\ penimeni [i toat\ lumea enevricoas\. Acolo, `n mij-locul fierturii na]ionale,e mai greu s\ remarcicomportamentul devi-ant care a cuprins ca oepidemie discursulpublic, dar odat\ ce tedep\rtezi pu]in, teapuc\ groaza.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012

6 » muzic\

Festivalul de laBayreuth ]i „evreii“ din 1876 p[n` [n 1945*

„Vocile `n\bu[ite“, nu este greude `n]eles, s`nt cele ale muzicie-nilor evrei, c\rora, `ncep`nd din1933, odat\ cu venirea nazi[tilorla putere `n Germania, li s-a in-terzis s\ mai participe la via]amuzical\ oficial\ a statului.

Proiectul expozi]ional, ce a im-plicat o remarcabil\ cercetare is-toric\ al c\rei rod a fost o suit\ devolume-catalog, publicate sub ge-nericul „Voci amu]ite. Expulzarea«evreilor» din Oper\ din 1933 p`-n\ `n 1945“, a debutat `n 2006, cu oprim\ expozi]ie la Opera din Ham-burg. Urm\toarele expozi]ii, `nso-]ite de volume de studii aferente,au fost organizate la Dresda („Ex-pulzarea evreilor [i politica into-lerant\ `n teatrele din Dresda din1933 p`n\ `n 1945“), la Darmstadt(„Lupta/Der Kampf [i Teatrul Na-]ional de la Darmstadt al landuluiHessen ) [i Stuttgart ( Lupta `nTeatrul Na]ional de la Stuttgart allandului Württemberg“).

Anul acesta expozi]ia a fost orga-nizat\ la Bayreuth, celebrul centrumuzical wagnerian, sub titlul „Fes-tivalul din Bayreuth [i «evreii» din1876 p`n\ `n 1945“. Organizatorii eis`nt cercet\torul `n istorie HannesHeer, ziaristul Jürgen Kesting [ispecialistul `n design grafic PeterSchimidt. Cum era de a[teptat, pefundalul perpetuei dezbateri `n ju-rul festivalului [i al rolului jucat defamilia Wagner `n perioada na]io-nal-socialismului, iar ulterior ̀ n mi-nimalizarea colabor\rii familiei cunazi[tii [i cu propaganda Reich-ului hitlerist, expozi]ia a f\cut s\curg\ mult\ cerneal\ `n jurul ei.

G\zduit\ `n paralel `n cl\direaPrim\riei ora[ului Bayreuth [i,parte a ei, expus\ pe panouri ̀ n mar-ginea parcului ce `nconjoar\ ce-lebra Festspielhaus construit\ deWagner, expozi]ia pare s\ fie pri-vit\ cu reticen]\, `n mod sigur cu

pruden]\, de cele dou\ fiice [i succe-soare ale lui Wolfgang Wagner, careadministreaz\ ̀ n prezent festivalul.~ntrebat\ despre aceast\ reticen]\,`ntr-un recent interviu cu „Frank-furter Rundschau“, Katharina Wag-ner r\spundea simptomatic: „Pros-tii. Expozi]ia este pe o bucat\ de p\-m`nt ce apar]ine ora[ului Bayreuth.A[a c\ nu eu s`nt aceea care pot saunu s\ acord permisiunea. ~n termenide con]inut, cred c\ expozi]ia esteexcelent\. {i s`ntem mul]umi]i c\ea poate r\m`ne acolo p`n\ `n oc-tombrie 2012 [i poate fi v\zut\ `ndirect\ leg\tur\ cu Festspielhaus-ul“.

Unul dintre curatorii expozi]iei[i autor al mai multor studii din vo-lumul-catalog este convins [i nu-[iascunde opiniile, fiind citat zilele a-cestea de postul de radio DeutscheWelle cu afirma]ia c\, „ne`ndoielnic,Richard Wagner a pus bazele ideo-logiei pentru to]i succesorii s\i cuopusul s\u Judaismul ̀ n muzic\ [i,`n mod special, cu scrierile sale anti-semite din ultimii ani de via]\. El afost `ntr-adev\r un antisemit radi-cal [iar] ideea sa era de a alunga e-vreii din Germania –[i asta ̀ n 1879!“.

Expozi]ia este structurat\ `n ju-rul unor documente de epoc\, `ntrecare o scrisoare a lui Arnold Schön-berg adresat\ ̀ n 1923 pictorului Va-sily Kandinsky, instruc]iunile dedeportare ale evreilor, `ntre cares-a aflat [i Magda Spiegel, o cunos-cut\ contralto, date de poli]ia dinFrankfurt `n 1942, o m\rturie a luiStefan Zweig din 1944 [i o declara-]ie a dirijorului Karl Böhm din1978, un [ef de orchestr\ cunoscutpentru simpatiile sale naziste.

Biografiile a 44 de personalit\]iproeminente – compozitori, dirijori[i soli[ti vocali –, cu predilec]ie din-tre cei expulza]i din via]a muzica-l\ a Festivalului de la Bayreuth,ilustreaz\ persecu]iile suferite depeste 90 de muzicieni evrei lega]idirect de scena operei, r\mase `nc\departe de a fi cunoscute publicu-lui larg `n toat\ amploarea lor. Vo-lumul-catalog include altfel o serieimpresionant\ de texte [i studii de-spre politica muzical\ nazist\ subal Treilea Reich, rolul jucat de evreipe scena muzical\ a timpului [i con-secin]ele, adesea nefaste iar pe planpersonal tragice, ale interdic]iei lor.

{ase studii detaliate ale docu-menta]iei disponibile de arhiv\,semnate de Hannes Heer, Boris vonHaken [i Eckhart Dietzefelbinger,

traseaz\ istoria Festivalului de laBayreuth [i a muzicienilor evrei ̀ nmomente-cheie, 1889, 1912, 1924 [i a-poi pe parcursul `ntregii perioadenaziste. Atitudinea fa]\ de muzi-cienii evrei [i gradul persecu]iilorau traversat faze diferite, HannesHeer ilustr`nd, de exemplu, distinc-]ia dintre tolerarea evreilor la fes-tival de c\tre Richard Wagner, `nciuda afirma]iilor sale notorii c\„rasa evreiasc\“ este un du[man`nn\scut al rasei umane pure [i altot ce este nobil sau ceea ce cer-cet\torul nume[te politica de „a-partheid“ dus\ de Cosima Wagner`ntre 1908 [i 1930.

Neputin]a noastr\ nu le poate a-corda victimelor, pentru a nu le tr\-da, dec`t amintirea, este referin-]a-cheie, pe urma spuselor lui The-odor W. Adorno din 1959, subliniat\`n prefa]a volumului de administra-torii Funda]iei culturale federale,unul dintre principalii sponsori aiproiectului. {i, cum tot ei o amintesc,a fost nevoie de peste 50 de ani ca a-pelul filosofului s\ fie acceptat [i s\capete o form\ `n lumea muzical\.Dar nici pe departe acceptat de to]i[i definitiv, ̀ n m\sura ̀ n care nu toa-te ramurile familiei Wagner, carede-]in fonduri documentare, au proce-dat la cedarea lor unor institu]iide cercetare [i arhive publice pen-tru a fi studiate `n mod liber.

*Die BBayreuther FFestspiele uun ddie„Juden“ 11876 bbis 11945. VVerstummtestimmen. Eine Austellung von HannesHeer, Jurgen Kesting, Peter Schmidt.Berlin: Metropol Verlag, 2012, 412 p.,ill.; Die VVertreibung dder „„Juden“ aaus dderOper 11933 bbis 11945. VVerstummtestimen. KKurzdokummentation..., 4 CDSet und Buch, Axel Springer AG,Membran International GmbH, 2006.

„Voci `n\bu[ite, amu]ite“, „Vocireduse la t\cere“ s-ar puteatraduce denumirea german\(Verstummte Stimmen) a ex-pozi]iei itinerante care, de c`]i-va ani, parcurge principaleleora[e-centre muzicale aleGermaniei. De fiecare dat\`nso]it\ de o prezentarespecific\ locului [i de unfoarte util catalog, adaptat [iel fiec\rui centru muzical `ncare a poposit, expozi]ia esteacompaniat\ de o colec]ie deimprim\ri istorice, ap\rut\ `n2006 sub egida Editurii AxelSpringer [i a casei de discuriMembran International GmbH.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Participam la o sindrofie blues-maniac\, ajuns\ `n faza c`nd vor-be[te fiecare cu fiecare, neascul-t`ndu-se niciunul. Atunci a picatcel c\ruia m\ voi str\dui s\ nu-ipomenesc numele. Insul era mini-stru, c\p\tase faim\ de rocker,p\rea antrenat la b\utur\, capa-bil chiar s\ ne bage pe to]i sub ma-s\. (Sau lua pastile anti-alcool?)Toat\ aten]ia mesenilor s-a `n-dreptat asupra lui. Unii doreaus\-i afle secretele, al]ii s\-l `n-jure `n direct, fiindc\ asta e „re-gula democra]iei“: s\ stai la obere [i s\ critici guvernul. Pre-ocup\ri `nalte pe capetele noa-stre, de bun\ seam\! {i-n acest con-text, cineva supune ministruluichestiunea arz\toare, la care eud\dusem un r\spuns ce-i con-trariase pe convivi: care chita-rist e mai bun – Ritchie Black-more sau Jimmy Page? Mirosindopinia majoritar\, ministrul atran[at ca-n orice campanie e-lectoral\: ultimul! Am priceput in-stant c`te ceva din filosofiax(sau natura?) animaluluipolitic, gata s\ `nghit\ obroasc\ r`ioas\ doar ca s\ fac\pe plac mul]imii... A[aprocedeaz\ respectivul [i azi,cu o dexteritate ce-l situeaz\ `nprim-planul televiziunilormogulice [i-n preferin]elep\pu[arilor ce dicteaz\ dinumbr\ tactica unui guvern pla-giat parc\ dup\... Manualul `n-t`mpl\rilor, c\r]ulia zurlie a lui{tefan Agopian (pe care, apropo,nu l-am z\rit deloc `n peisajulverii curente!).

Am `nceput textul rock po-menind intempestiv despre unpolitician guraliv [i `nchipuit,al c\rui nume va fi rapid uitat,de[i s-a trezit din somn direct `nfruntea na]iei, situa]ie ce st\ subcupola defini]iei populare „prosts\ fii, noroc s\ ai“. Motivul se vadeslu[i mai jos. Acum, s\ `ncheisubiectul fierbinte, precizez c\

simpatia nu mi-e dedicat\ celuilalt,pre[edintele cu nume buhuitor,c\ruia ast\ iarn\ i-am trimis oscrisoare f\r\ dop, adic\ deschi-s\. Ambii au reu[it s\ terfeleasc\no]iunea [i prestan]a func]iei dePre[edinte al Republicii, box`ndasiduu cu n\lucile imagina]iei pro-prii, una mai turmentat\ ca alta.Pe urma infectului meci, s\ fiavut oare c`[tig de cauz\ ideea re-galit\]ii? Se discuta pe-un forumc\ asta e `ntrebarea necesar\ lareferendum. Am propus, mai `nglum\, mai `n serios, ca schimba-rea formei de guvern\m`nt a ]\-rii s\ `nceap\, dat\ fiind situa]iafamiliei regale vechi, prin re`n-temeierea dinastiei. Concret –invitarea cuiva s\ fie Rege. Pecine? Pe fratele viitorului Rege alMarii Britanii, prin]ul Harry.Deja anumite leg\turi s-au `nfi-ripat `ntre familia sa [i plaiurilenoastre. Unica obiec]ie primit\a fost c\ persoana `n chestiune ecam... tripper din fire. La v`rstalui, nu-i r\u, zic eu. Iar dup\ celep\timite cu pre[edintele-juc\tor,nu cred c\ un Rege petrec\re] araduce mai mult\ debandad\. Edrept, România s-a bucuratde activitatea pe tron [i prin al-covuri a unui rege playboy, c\ru-ia nu i-a stat `n caracter s\ se ab-]in\ de la amestecul `n treburi-le guvern\rii, a[a cum o f\cu-ser\ `nainta[ii s\i. Analogia cuagitatul prezident e absolut sem-nificativ\.

Desigur, prima [i principala ca-litate a unui Rege musai s\ fieonoarea. Cuv`ntul dat, chibzuitbine, trebuie ]inut `ntocmai. A[aceva lipse[te deopotriv\ politi-cienilor b\[tina[i, maturiza]i lasecond-hand, ca [i unor „prieteni“de care sperai s\ te sprijini `nvreo b\t\lie dus\ pe baza unorprincipii comune. O fi onoareaceva desuet [i straniu `n lumeacontemporan\, dar cu at`t maitrebuincioas\. Altfel...

M-am pomenit scriind frazelede mai sus dup\ ce-am v\zut devreo dou\ ori DVD-ul Black-more’s Night – A Knight in York,captura concertului din 30 sep-tembrie 2011, la Grand OperaHouse. E un spectacol deja o-bi[nuit menestrelilor moderni,aduna]i de Ritchie [i de Candice.S\ sper c\-i vom vedea [i-n Ro-mânia? Poate c`nd va fi Regat,condus cavalere[te de-un Prin]...Rocker, nu manelist!

Un cavaler din York

www.suplimentuldecultura.ro

Drago[ Buhagiar vorbea foartefrumos despre via]a postum\ acostumelor de teatru. ~nc\rcatede o teatralitate special\, c\ci aurecreat sear\ de sear\ vie]i [i si-tua]ii imaginare care ne-au emo-]ionat [i ne-au `nv\]at c`te ceva,sf`r[esc `nfund`nd magaziile, lup-t`ndu-se cu moliile [i praful. Uniicreatori le refolosesc. Krystian Lu-pa, de pild\, lucreaz\ fiecare no-u\ montare, f\r\ excep]ie, utiliz`ndcostume [i decoruri vechi. Sceno-grafiile noi `l `nhib\, nu i se parcredibile. Ar\t`nd ca scoase dincutie, nici m\car patinarea nu lespore[te verosimilitatea. Cele ceau deja o mic\ istorie scenic\ s`ntmai apropiate de via]a real\ lacare, zice Lupa, teatrul trebuie s\

r\m`n\ conectat. Revenind la Dra-go[ Buhagiar, din tandre]e profe-sional\ fa]\ de vestimenta]iile descen\ imaginate de-a lungul ani-lor, a lucrat cu Dan Puric specta-colul nonverbal Costumele. Moti-va]ia estetic\ era s\ le prelungeas-c\ via]a, m\car c`torva dintre e-le, `ntr-un eseu coregrafic `n carerochii de scen\, redingote, p\l\rii[i alte accesorii specifice `[i caut\personajele.

Calea unui spectacol epuizat du-ce `ntr-o singur\ direc]ie: amin-tirea. E arhivat `n memoria celorcare l-au realizat [i a celor care l-auv\zut. Dintre diverse tipuri de stoca-re, cea scris\, a cronicarilor [i tea-trologilor, rezist\ cel mai mult. Al-bumele, monografiile, antologiile

prelungesc existen]a unor crea]iialtfel efemere. M\rturisind [i al-tora, care nu le-au v\zut ori caredoresc s\-[i reaminteasc\, despretraseul lor scenic.

Produse culturale depatrimoniu

~ncerc`nd s\ `nving\ trecerea tim-pului, a[ez\mintele teatrale cublazon se `ngrijesc s\ men]in\ viiproduc]ii ce s-au remarcat `n dife-rite feluri. Le conserv\ `n reper-toriu, transform`ndu-le `n produ-se culturale de patrimoniu, prezen-t`ndu-le publicului `n serii recordde reprezenta]ii, pe parcursul u-nui num\r surprinz\tor de sezoa-ne teatrale. Distribu]ie dup\ dis-tribu]ie `[i predau [tafeta artisti-c\, prelu`nd personajele, adeseachiar la mul]i ani de la dispari]iafizic\ a realizatorilor ini]iali, con-serv`nd cu profesionalism [i stric-te]e versiunea princeps. Crea]iilede genul acesta au o relevan]\ spe-cial\. S`nt fie spectacolul-fonda-tor, fie o oper\ reper, realizate dearti[ti cu contribu]ii estetice sem-nificative. Cel mai cunoscut exem-plu `l reprezint\ Teatrul parizianHuchette, care conserv\, de pestejum\tate de secol, variantele sceni-ce ale premierelor absolute cu C`n-t\rea]a cheal\ [i Lec]ia lui Eu-gène Ionesco. Men]inerea pe afi[este, pe de o parte, o tentativ\ de aprelungi durata trec\toare a tea-trului, rezumat\ la timpul uneireprezenta]ii; pe de alt\ parte, ostrategie de marketing cultural,de focalizare a aten]iei. Mii de tu-ri[ti poposesc acolo sear\ de sear\,pentru a participa la aceast\ neo-bi[nuit\ c\l\torie `n anii 50 ai sce-nei pariziene, c`nd teatrul absurdu-lui revolu]iona estetica vremii.

La Praga, la Laterna Magika, du-p\ 35 de ani de la data premierei,se joac\ cu egal succes WonderfulCircus. Un total de peste 6.200 dereprezenta]ii. Realizatorii au tre-cut `n enciclopediile teatrului re-cent: Evald Schorm, Jan Svankma-jer, Jirí Srnec (regia), Josef Svo-boda (scenografia), Zdenek Seydl(costume, m\[ti), Emil Sirotek (fil-m\ri). Iar pe afi[ s-au rulat p`n\`n prezent numele a 21 de Clovnitri[ti, 23 de Clovni veseli, 21 de

Seduc\tori [i 29 de Venus, eroiiprincipali. Dac\ e circ, obligatoriutrebuie s\ fie [i clovni! Doi, com-plementari, n\scu]i, ironic, din do-u\ ou\ purtate de valurile ̀ nspuma-te ale m\rii, pornind `n c\utarealui Venus. Zei]a din Na[terea lui Ve-nus de Boticelli, tablou din carebalerina care o ipostaziaz\ se des-prinde [i coboar\, c\p\t`nd tridi-mensionalitate. De altfel, cit\rileculturale s`nt frecvente, iar joculbi-tridimensional e dezvoltat pe totparcursul spectacolului. Pe corti-na alb\ devenit\ ecran, de la ni-velul solului se ridic\ un cort decirc, iar parcursul protagoni[ti-lor [i al celor ce `i privesc `ncepe.Ideea de c\l\torie pe care se con-struie[te scenariul e generoas\, o-ferind ocazie dup\ ocazie de a a-junge c`t ai clipi `n locuri specta-culoase imagistic. {i posibilitateaunor popasuri, precum [atra de ]i-gani, pretext al unui `nfocat dansbohemian r\spl\tit cu aplauze lascen\ deschis\.

Wonderful Circus a fost conce-put ̀ n 1977, fiind o oper\ de pionie-rat! Secven]ele subacvatice, trase-ele balerinei-fluture, c`nd aeriene,c`nd `n microcosmul insectelor, `n-c`nt\ [i acum. Spectacolul are cursi-vitate, mijloacele scenice s`nt com-binate echilibrat, imaginile curg,story-ul e simplu, dar limpede.Chiar dac\, desigur, high tech-ulactual ar face minuni `n m`na luiSvoboda! Stilul Laternei Magika,avangardist la data premierei luiWonderful Circus, s-a individua-lizat [i definit tocmai prin combi-narea interpret\rii live cu proiec-tarea unor secven]e filmate ante-rior. Iar asta i se datora `n princi-pal lui Josef Svoboda, fondatorul

companiei. Filmul nu este o sim-pl\ ilustrare a ac]iunii ori mijlocde creare a unui decor virtual. In-genios s`nt realizate trecerile in-terpre]ilor din starea live `n ceafilmat\-proiec]ie, [i invers: totulla vedere, f\r\ trucaje, dansatoriipreling`ndu-se de pe cortina tipecran direct pe sc`ndura scenei.~n cheie ludic\, publicul din filmprive[te spre publicul din sal\,ca ̀ ntr-o panoramare. Jocul cu pro-por]iile, cu perspectiva, dinami-ca imaginilor s`nt impecabil ges-tionate artistic. Iar `ndemnul lavisare contamineaz\ privitorii.

De 35 de ani, Wonderful Circuse sold out. Cine merge s\-l vad\?Pachetele turistice pragheze in-clud [i c`te un spectacol. Agen]ii-le de turism v`nd [i acum foartebine spectacolul lui Svoboda, caun divertisment de calitate, speci-fic locului. Care a f\cut istorie.

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Teatru: efemeritate ]i longevitate

» Calea unui spectacolepuizat duce `ntr-osingur\ direc]ie:amintirea. E arhivat `nmemoria celor care l-aurealizat [i a celor care l-au v\zut. Dintre diver-se tipuri de stocare, ceascris\, a cronicarilor [iteatrologilor, rezist\cel mai mult.

Dac\ v\ place s\ merge]i la teatru, trebuie s\ v\ fi `ntrebatm\car o dat\ ce se `nt`mpl\ cu spectacolele dup\ ce ies de peafi[. Mai mult dec`t `n alte arte, `n cele ale spectacoluluiimaterialitatea lor le face s\ se disipe, chiar dac\ `n urm\ r\m`ndecoruri, costume, tip\rituri, fotografii ori `nregistr\ri video.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012

Interviu realizat de George Onofrei

Se poate r\spunde ̀ ntr-o singu-r\ propozi]ie la `ntrebarea de cenu iau românii premiul Nobel?

Absolut. Pentru c\ mecanismul so-cial care face ca meritul s\ se ridi-ce la suprafa]\ nu a reu[it nicio-dat\ s\ se dezvolte `n România,societate organizat\ pe insule deinterese, f\r\ acea zon\ de inter-sec]ie unde s\ func]ioneze obiec-tivitatea, nu interesele pure [i cli-entelismul, ca `n restul societ\]ii.Ce numea Habermas sfera publi-c\ nu s-a dezvoltat `n România, un-de exist\ doar publicuri separate,partide, clanuri, g\[ti. Or, dac\mecanismul obiectiv care ridic\valoarea la suprafa]\ nu exist\,ceea ce vom propune noi mereu laNobel sau alte premii va fi inferiorsociet\]ilor unde mecanismul func-]ioneaz\. Se poate, desigur, `nt`m-pla ca un savant sau scriitor românstabilit `n str\in\tate s\ mai iavreun Nobel, ca Palade, nu e nimic`n neregul\ cu românii, doar cuRomânia. Dovada c\ e un proiectcolectiv e[uat, [i nu oamenii s`ntf\r\ de merit, este c\ la ora astacine are talente convertibile, de lafilm la [tiin]\, se afirm\ direct `nOccident.

Cum crede]i c\ ar reac]iona co-legii români ai celui care ar reu-[i totu[i o asemenea performan]\?

Cum spunem noi `n sociologie, eeronat\ `ntrebarea care cere cui-va s\ speculeze un eveniment im-probabil. Dar altfel, p\str`nd pro-por]iile, mi s-a p\rut c\ dnii Puiu[i Porumboiu au reac]ionat foartepozitiv c`nd frate-meu a c`[tigat Pal-me d Or, de[i [i ei au contribuit,[i stilistic, [i cu impresia, la val.Valoarea recunoa[te valoarea, mi-zeriile din profesiunile noastres`nt mai ales `ntre non-valori.

Nu e atitudinea dvs. o form\ dea ̀ ncuraja lumea s\ plece? Dvs.

preda]i `n Germania, ce ave]i a-colo ̀ n plus fa]\ de ce avea]i aici?

Nimeni nu are nevoie de `ncuraja-rea mea, nu au existat niciodat\`n istoria noastr\ o asemenea mi-gra]ie a valorilor [i o contraselec-]ie mai sever\. Cine r\m`ne tre-buie s\ aib\ voca]ie de cruciat, s\lupte pentru schimbarea reguli-lor jocului, dar `n realitate mul]idin cei care r\m`n sau se `ntorc seacomodeaz\, [i a[a se reia cerculvicios. ~n ce m\ prive[te, am c`[ti-gat ceva enorm, s`nt ̀ ntre egali, numai am parte de colegi care daunote proaste studen]ilor pentru c\[tiu mai mult dec`t ei. G`ndi]i-v\ c\atunci c`nd am plecat aveam maimulte lucr\ri ISI dec`t cele dou\departamente de politologie din Bu-cure[ti `mpreun\, ce atmosfer\crede]i c\ era? C\ ]ineam [edin]ecum s\ ne ̀ mbun\t\]im performan-]a academic\? Nu, efortul era cums\ se ob]in\ pozi]ii superioare ce-lor la care erau `ndrept\]i]i prinmerit, asta era ocupa]ia princi-pal\ [i principalul talent `n careerau socializa]i studen]ii. Dac\ r\-m`neam, nu c`[tigam cel mai ma-re grant `n [tiin]e sociale dat vreo-dat\ de UE, c\ nici nu a[ fi avuttimp s\ `l scriu. Pe scurt, am l\sat`n România din activitatea mea cee datoria noastr\ s\ facem aici,lupta pentru construirea altorreguli ale jocului; `n rest activit\-]ile mele intelectuale le-am relo-cat unde este competi]ie pe baz\de merit, singura care te ajut\ s\te dezvol]i.

A]i scris multe texte dedicateproblemelor din `nv\]\m`ntulromânesc, despre fabricile dediplome , despre viziunea ve-tust\ asupra actului educa]ionalcare exist\ la noi, cu mult `na-inte de a ap\rea scandalul pla-giatului lui Victor Ponta. Cumse explic\ faptul c\, de[i s-auf\cut at`tea reforme, educa]iapare s\ mearg\ tot mai prost?

Problemele de ac]iune colectiv\s`nt cel mai greu de rezolvat [itrag la fund România. Nu legi noipot rezolva problema educa]iei, cicapacitatea de a articula voin]a ce-lor mai performan]i c\ avem [iacum [coli [i profesori buni [i a oextinde la restul. {tim ce avem def\cut, am v\zut din marele num\rde reac]ii la textul meu Trei fa-limente ale educa]iei la români civismul, universalitatea, utilita-rismul , dar nu putem face. Dau unexemplu din agricultur\: `n 1990]\ranii au demantelat sistemulde iriga]ii ca s\ ia fiecare acas\ obucat\ s\ o pun\ la vreun rost in-ferior, domestic, [i terenurile lorau devenit de[ert. Educa]ia [i sis-temul de s\n\tate s`nt ca iriga]i-ile, bunuri publice care necesit\cooperare pe baza unor valori co-mune, sau se instaleaz\ de[ertul,cu care nu te lup]i prin decrete.

Ce crede]i c\ se va alege de scan-dalul plagiatului Ponta, ̀ n preaj-ma reunirii Senatului Univer-sit\]ii Bucure[ti, ̀ n care s-ar pu-tea solicita retragerea titluluide doctor?

Ca unul care se procupa de plagi-at [i `nainte de povestea cu Ponta,cred c\ nimic. Nici m\car nu credc\ `i vor retrage titlul de doctor.Ar trebui, dar ar trebui s\ retrag\multe altele, to]i oamenii politici,[efii din poli]ie [i justi]ie au docto-rate pe care nu le-au scris ei, le-auplagiat tot felul de negri din di-ferite surse. Pe scurt, nu [tiu da-c\ exist\ mas\ critic\ `mpotrivaimposturii academice compara-bil\ cu cea a impostorilor acade-mici, care, ei, formeaz\ o mas\ cri-tic\. {i, iar\[i, unde obiectivitatenu e, nimic nu e, for]a ar fi fost maimare la protestele contra lui Pon-ta dac\ `n fruntea celor care pro-testau nu erau [i impostori acade-mici, [i unii care f\cuser\ front`n jurul unui intelectual prietencare `[i declarase un doctorat

c`nd nu `l avea, ceea ce e o fraud\.Standardele au valoare [i cap\t\for]\, doar dac\ exist\ obiectivi-tatea de a le aplica uniform.

Citesc at`tea comentarii `n pre-s\, dar de[i nu s`nt de acordcu ce spune, m\car de la AlinaMungiu r\m`n cu ceva , `mim\rturisea un amic de cur`nd.Aceasta s\ fie re]eta succesu-lui editorialelor dvs., argumen-ta]ia riguroas\ [i mai pu]inumoarea?

Ca s\ fie cineva sensibil la argu-menta]ii, trebuie s\ nu aib\ inte-rese `n chestiunea respectiv\, s\

judece [i ra]ional, [i dezinteresat,altfel argumentele, oric`t de so-fisticate, nu influen]eaz\ opinii-le. Editorialele mele s-au institu-]ionalizat, s`nt printre cele maivechi din pres\, ne`ntrerupte, jo-ia, `n edi]ia tip\rit\ din Românialiber\ , de [apte ani, citite de laAdrian N\stase la Traian B\ses-cu. S`nt citate la televiziuni c`ndeu nu s`nt aici, `n timpul anului a-cademic, deci for]a lor st\ `n auto-ritate. Dar cum am mul]i cititori,probabil s`nt motive diferite careatrag pe unii sau al]ii, eu s`nt re-cunosc\toare tuturor c\ citesc pes-te zece mii de semne [i un limbajcare uneori e destul de abstract.

8 » interviu

Alina Mungiu-Pippidi:

„Cine m` cite]te ca s` afle de partea cui s[nt []ipierde realmente vremea“De ce r`vnesc românii la premiul Nobel f\r\ s\ `l ob]in\? ~n noul volum al Alinei Mungiu-Pippidi, De ce românii nu iau premiul Nobel, ap\rut recent la Editura Polirom `n colec]ia„Ego. Publicistic\“, cititorii vor g\si c`teva dintre r\spunsurile care au atras sute de mii decititori [i mii de comentatori ai editorialelor semnate de una dintre cele mai cunoscute vociale societ\]ii civile din România zilelor noastre.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012

interviu « 9

A]i solicitat României libe-re s\ elimine posibilitatea dea comenta `n subsolul textelordvs. De ce?

Am suprimat comentariile `n mo-mentul `n care ofeream teren gra-tuit pentru postacii pl\ti]i de par-tid, la foarte mare audien]\, da-torat\ mie, nu lor. Nu fac serviciipe gratis la partide. Oamenii pots\ `mi scrie sau s\ comenteze li-ber pe Romaniacurata.ro, ceea ce[i fac. S\ sper\m c\ o s\ reu[imcu timpul s\ `mpiedic\m acest gende privatiz\ri necuvenite a ceeace ar trebui s\ fie sfera public\.Cine vrea s\ m\ `njure o poate fa-ce pe ziare.com, unde nu moderezdeloc, [i nici editorii, astfel c\ ori-ce vulgaritate apare. Dar nu vul-garitatea vreau s\ o previn, de[iar trebui s\ fie obliga]ia publica-]iilor s\ ]in\ spa]iul public salu-bru, ci manipularea. Nu permit ni-m\nui s\ foloseasc\ audien]a [iautoritatea mea pentru manipu-lare, [i se ajunsese la 80% comen-tarii scrise de postaci, a[ fi pututs\ v`nd spa]iu de reclam\. Sperdup\ alegeri s\ revenim.

A]i reu[it `n anii din urm\ s\`i sup\ra]i pe mai to]i actoriipolitici importan]i de la noi [i,mai niciodat\, opinia sau po-zi]ionarea dvs. nu a fost previ-zibil\. Cum se face?

Vede]i, nimeni din Occident nuar fi sau nu e surprins de reac]i-ile mele, c\ exist\ [i acolo obser-vatori ai României, toate s`nt pre-vizibile, c\ s`nt principiale, nupersonale. Cine m\ cite[te ca s\afle de partea cui s`nt `[i pierderealmente vremea. Mai degrab\surpriza acolo e c\ asemenea com-portamente s`nt excep]ia, nu regu-la. Nimeni nu ar putea crede c\discu]i num\rul total de votan]idup\ scrutin, po]i pune ministrupe favorita [efului statului, incom-petent\ [i nici m\car onest\, po]ida afar\ Avocatul Poporului pemotiv c\ lupt\ cu guvernul, c`ndel asta trebuie s\ fac\, prin defi-ni]ia sa etc. De asemenea, nimeniautonom din România nu trebuies\ se preocupe de sup\rarea oame-

nilor politici. Ei trebuie s\ nu nesupere pe noi, c\ noi form\m opi-nia public\, [i nu pot cump\ra petoat\ lumea. Nu c\ nu ar `ncerca,dar nu prea au ce oferi competi-tiv cu ce poate un om de valoareob]ine singur, ICR sau TVR nus`nt tentante, cum cred ei c\ s`nt.

Cum se vede România acum, du-p\ criza politic\, din perspec-tiva dvs. poate aceea de a fi`n acela[i timp [i `n, dar [i `n a-fara nebuniei d`mbovi]ene ?

Foarte prost. Obiectivitatea e lap\m`nt, [i nu avem, ca Irlanda pevremuri, un mare proiect de con-struc]ie na]ional\ care s\ aduc\`napoi pe to]i cei care pleac\ ma-siv, cei mai `ntreprinz\tori. {idac\ nu se opre[te hemoragia, f\-c`nd abstrac]ie de cine a plecat de-ja, ac]iunea colectiv\ devine [i maiproblematic\, pentru c\ pleac\mul]i `ntreprinz\tori, sau oamenic\rora nu le plac regulile joculuid`mbovi]ean.

Multe dintre articolele cuprin-se `n volum surprind derapaje-le guvern\rilor anterioare, dar[i ale pre[edintelui recent sus-pendat [i, ulterior, revenit laCotroceni. Vor r\m`ne ele acum`ntr-un insectar la vederea c\ru-ia vom fi mult timp fascina]i?

Asta e o ]ar\ cu evenimente mul-te [i dezvolt\ri pu]ine, a[a e sub-dezvoltarea `n genere. Evenimen-tele s`nt doar un fel de materialanecdotic care fac textele noastrede pres\ a[a de amuzante, de astane citesc zeci de mii de oameni.Dar fondul profund e neschimbat,din p\cate, [i eu asta urm\resc `neseurile mele, chiar dac\ `mi per-mit s\ m\ mai amuz cu regele sa-lamurilor sau suferin]ele noilor`mbog\]i]i.

De cine v\ mai sim]i]i apropiat\din r`ndul anali[tilor români?{i despre cine cunoa[te]i c\ [i-arfi p\strat simpatia fa]\ de dum-neavoastr\?

Tr\im `n lumi diferite. Num\rulmeu de citate interna]ionale e mo-nitorizat de departamentul co-municare al universit\]ii mele,deci de acela trebuie s\ m\ preo-cup. Numai anul acesta am ]inutconferin]e la Banca Mondial\, Har-vard, eu tr\iesc `n lumea interna-]ional\, am prieteni ziari[ti la ca-re pre[edin]ii de la noi pl\tesc a-veri la firme de lobby [i tot nu ca-p\t\ acces, deci presa din Româniao privesc mai ales ca material delucru. Regret c`nd aud c\ mul]i oa-meni pe care `i citeam cu pl\cerepe vremuri s-au `nregimentat, darv\d cu pl\cere c\ din presa econo-mic\ t`n\r\ vine mai mult\ obiec-tivitate, probabil pentru c\ oame-nii aceia [tiu m\car un domeniu,`n vreme ce `n România cine scriedespre alegeri nu prea [tie marelucru despre alegeri, la fel cine

scrie despre politic\ extern\ etc.Prietenii mei de mare `ncredere`i vede]i pe Romaniacurata.ro, [ilista e deschis\.

Se spune: despre mor]i numaide bine . Tabloul pe care i-l fa-ce]i exoticului George Pruteanue departe de acest dicton, totu[i`l privi]i cu simpatie: clovn afost toat\ via]a . Un clovn, darprieten?

Trezesc sentimente fa]\ de to]i mor-]ii despre care scriu, dar fa]\ deei a[a cum erau de fapt, nu fa]\ deun portret conformist f\cut de unportretist de falez\. ~n editorialelemele, pentru mul]i oameni carenu au avut acces la ei, fac acestefiguri mai vii dec`t au fost pre-zentate vreodat\ `n pres\, chiar laceasul desp\r]irii, [tiu lucrurirelevante despre oameni pe carei-am cunoscut [i le pun `n luminacare trebuie. ~n fond, to]i trebuies\ r\m`nem `n amintirea oameni-lor a[a cum am fost, nu cum n-amfost, cine cite[te necroloagele din

The Economist , lectura meapreferat\ s\pt\m`nal\, [tie c\ lacase mari nu scrii doar de bine,altfel ar fi ca un tablou de nunt\retu[at sau covorul pe perete cuR\pirea din Serai. Dar dac\ a fostvreodat\ un martor al autenticei r\-piri din Serai, care poate povesti,ie[i din kitsch? Eu s`nt acel mar-tor, [i de asta necroloagele mele auavut zeci de mii de citiri, pentru c\au spart conformismul cu care vor-bim noi despre mor]i, Monica Lo-vinescu, Elisabeta Rizea, Georgi-c\ Pruteanu, Vasile Paraschiv.

Apare tot timpul la dvs. aceast\observa]ie, o sintetizez groso-lan c\ le putem avea pe toate(intelectualice[te, moralice[teetc.), dar n-avem proiect. A a-p\rut un eseu `n La Repubbli-ca ̀ n care scria c\ România, cutoate defectele sale, ar putea`n 20 de ani deveni o mic\ El-ve]ie . Ce proiect ne-ar trebuipentru a ajunge acolo?

Proiect la mine `nseamn\ capaci-tate de ac]iune colectiv\ ca pro-iect social. Eseul citat trebuie c\s-a referit doar la turism, sau e e-ronat, c\, uite, Italia nu a ajuns oElve]ie, nici vorb\ de a[a ceva, `nac]iunea colectiv\ nu se poate com-para cu ]ara cantoanelor, [i nu doarfiindc\ s-au unit cu 50 de ani mait`rziu dec`t cantoanele. Cu oameniidin România a[a cum interac]ionea-z\ ei acum nu o s\ facem nici un passpre Elve]ia `n urm\torii 20 de ani.

Vara asta pare c\ am devenit ona]iune de legali[ti [i consti-tu]ionali[ti . Dar nu exist\ in-stitu]ie a statului parc\ s\ nu-[ifi ar\tat fa]a hidoas\ `n peri-oada aceasta. Acum se acuz\ po-litizarea excesiv\ , pe care to-tu[i au practicat-o to]i. C`t demare s\ fie ipocrizia [i c`t de na-

ivi s\ fim c\ va ̀ ncerca vreo for]\politic\ s\ schimbe lucrurile?

Ipocrizia e maxim\, [i nu va fi maimult\ obiectivitate `n politic\ p`-n\ nu va fi cerere mai mare pentruobiectivitate `n societate. C`nd eracriza la CCR, lumea m\ oprea pestrad\ la Sinaia [i `mi zicea s\str`ng pe al]ii s\ facem un fel de altreilea pol, cel de arbitraj. Le-amspus s\ ̀ mi spun\ ei pe cine s\ sun,cine a mai protestat [i contra coma-s\rii alegerilor [i a manipul\riilistelor la referendum, de exemplu,[i eu sun. Sun pe oricine, dar a[tepts\ mi se spun\ cine s`nt acei oameniobiectivi, reprezentativi pentru a-ceast\ societate cu care s\ facemgrup, s\ spunem stop la degradarea

institu]iilor, s\ ̀ nfigem steagul re-gulilor de toat\ lumea respectate,chiar c`nd nu ne convin.

Ce r\m`ne din societatea civil\româneasc\ `n urma trierii `n-tre societatea civil\ a USL [isocietatea civil\ a lui B\sescu ?

Foarte pu]in. {i pentru c\ societa-tea noastr\ nu investe[te `n asta,exist\ pu]ini voluntari [i aproapedeloc dona]ii, [i atunci societateacivil\ se afiliaz\, ca s\ supravie-]uiasc\. Din nou, SAR e o excep-]ie pentru c\ eu s`nt autonom\,inclusiv financiar. Mai preocupant ec\ avem proiect de contra-societatecivil\, gen colonelul Dogaru, socie-tate civil\ care e de fapt militar\.

„F`r` obiectivitate nu po\i avea nici un proiect social sustenabil“

Nu mai s`nte]i o prezen]\ foarte activ\ `n cultur\. De ce asta?

S`nt foarte ocupat\ cu munca mea academic\ `n str\in\tate [i ceacivic\ aici. Am publicat recent c`teva fotografii `n presa str\in\,vreo dou\ `n The Economist , dar nu am timp nici s\ `mi pun fo-tografiile pe pagina personal\. S`nt `ns\ un privilegiat consuma-tor de cultur\, rar s\ existe vreo expozi]ie de interes pe planet\ pecare s\ nu ajung s\ o v\d `ntre dou\ [edin]e, `n spa]iul de 48 deore, c`t e vizita mea standard undeva. Mai fur timp s\ fac c`te undocumentar, cum a fost Where Europe Ends, `ntre timp postat `nversiune englez\ pe YouTube, dar e greu `n doar dou\ s\pt\m`ni.

Cu toaste astea, a]i solicitat Avocatului Poporului s\ sesizezeCurtea Constitu]ional\ `n privin]a celebrei ordonan]e de ur-gen]\ privind ICR. De atunci, s-au mai ad\ugat reducereabugetului cu o treime a institu]iei, `nchiderea iminent\ a TVRCultural [i privarea AFCN de fondurile de la Loteria Na]io-nal\. E o prigoan\ a tot ce `nseamn\ mediu artistic sau o libe-ralizare total\ a mediului artistic?

O combina]ie. Nu s`nt bani, [i oamenii de cultur\ cei mai vocaliau fost cu B\sescu, ca atare nu a avut cine s\ `i apere la restruc-turarea bugetar\. Dar poate `nv\]\m [i noi ceva din toate astea?Nu era mai de succes, mai sustenabil [i, finalmente, mai rentabildac\ ICR investea `n a convinge agen]i profesioni[ti din str\in\-tate s\ preia arti[ti români (nici Dan Grigore nu are agent), dec`ts\ tot extind\ de la an la an cl\dirile [i salariile, `n progresie in-vers\ cu austeritatea? Ast\zi cl\direa ICR e ocupat\ de unii carecer s\ nu fie nimeni demis f\r\ evaluare [i angajat f\r\ concurs,dar c`nd am pledat cu HRP acum c`]iva ani s\ fie to]i directoriinumi]i prin concurs deschis, la care s\ se poate `nscrie oricine,m-a refuzat net. Azi erau mai proteja]i dac\ aceast\ procedur\ arfi fost pus\ `n practic\. Dac\ nici pe ai no[tri nu reu[im s\ `i con-vingem, nu po]i `mbr\]i[a austeritatea doar c`nd se aplic\ altora,c\ obiectivitatea e nu doar etic\, ci [i practic\, c\ f\r\ ea nu po]iavea nici un proiect social sustenabil, ce s\ mai spun de ceilal]i?Cu ce s\ `nfr`nezi egosimul din societatea noastr\? Numai cuobiectivitatea. Dac\ nu avem asta, nu avem nimic.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012 www.suplimentuldecultura.ro

10 » carte

Interna]ionala lui Ion Iano[i

C. Rogozanu

P\rin]ii. Un tat\ retras, timid, ac-tiv `n re]elele comuniste ilegaledin perioada r\zboiului. O mam\expansiv\ care pleac\ de acas\ laun moment dat. Tat\l nu va reu[iniciodat\ s\ treac\ complet pesteasta, scrie I.I. Era o personalitateexploziv\, scriitoare, jurnalist\. Ascris despre anii petrecu]i `n An-glia o carte: Ne-am dus s\ slug\rim`n Anglia (ar fi traducerea din ma-ghiar\). Semna cu pseudonimulLátó Anna.

Trebuie spus c\ Ion Iano[i de-scrie cu r\ceal\ de brici diversemomente biografice, `nt`mpl\ri pecare memoriali[tii le calculeaz\[i le valorific\ emo]ional de obi-cei. Exemplele s`nt nenum\rate,chiar descrierea p\rin]ilor, cu dra-goste, dar f\r\ floricele inutile.Despre tat\l s\u spune la un mo-ment dat cum a `mp\rt\[it soartamultor comuni[ti curajo[i: c`ndtovar\[ii lor au ajuns la putere,curajul s-a transformat `n la[ita-te. Avea s\ devin\ corector pen-tru o publica]ie româneasc\ delimb\ maghiar\. La fel de secis`nt unele g`nduri despre sinesau despre unii prieteni. Interna-]ionala mea e mai ales o lec]ie deanti-eroism. Nu exist\ eroism `na[a vremuri. ~ns\ noi am cititmai ales mi(s)tificare memoria-listic\ la greu `n to]i ace[ti ani.Fie una normal\, venit\ din par-tea unor oameni afla]i `n mijloculevenimentelor, fie tot soiul de e-[afodaje dubioase, propagandisti-ce sau pur [i simplu narcisistice.Iano[i e un al doilea exemplu, dup\Marino, de cum po]i scrie cu r\-ceal\ aproape [tiin]ific\ despremomente limit\. Abia `n ultimaparte a memoriilor, atunci c`ndprieteni apropia]i se duc, c`nd sin-gur\tatea g`nditorului de st`ngadevine ap\s\toare, are unele pagini`n care `[i permite r`nduri sensi-bile. Marino r\m`nea ̀ ns\ agresiv,f\r\ mil\, [i fa]\ de sine, [i fa]\de al]ii. La el impresiona gradul deautoflagelare [i de autoanulare

[i, prin asta, gradul de autentic`n judecarea celorlal]i. La Iano[iimpresioneaz\ `ncercarea de ap\stra la rece vremuri extrem defierbin]i.

Care s`nt p\catele luiIano[i?

Numele lui Ion Iano[i a fost ex-trem de prezent `n ultimul dece-niu `n tot felul de pamflete, ata-curi la persoan\. Cum noteaz\ cuam\r\ciune autorul, cauza pares\ fi fost un eseu al lui Adrian PaulIliescu care, `n Anatomia r\uluipolitic, scria un text elogios la a-dresa profesorului Iano[i. Dup\aceea au urmat invectivele luiMih\ie[, apoi au venit [i al]ii dinnoul (al c`telea?) val anticomu-nist, ziari[ti, activi[ti politici etc.care au ]inut s\-l execute pe b\-tr`nul marxist. De ce nu l-a ajutatpe cutare, de ce a participat laregimul Dej fiind `n CC ( in-structor ), de ce a girat sistemul.Eu a[ traduce cam a[a nelini[tileunor contemporani: De ce ai t\-cut `n acele vremuri grele c`ndnoi, \[tia mai tineri, am t\cut `nvremurile ceva mai u[oare? Dece nu i-ai zis vreo dou\ lui Dej,de[i noi nu i-am spus nimic luiCeau[escu? Noi avem o scuz\ c\am t\cut, nu mai erau omor`]ioameni... .

Ce a f\cut Iano[i, care-i s`ntp\catele? Cei de dreapta ur\sc lanoi tot ce `nseamn\ st`nga. Iaracei pu]ini de st`nga `i ur\sc peunii dintre cei vechi pentru e[e-cul ceau[isto-comunist sau pen-tru diverse simpatii politice alesocial-democra]ilor v\zu]i ca ur-ma[i ai vechiului regim maisimplu, e inacceptabil ca un in-telectual s\ fi ]inut cu Iliescu, deexemplu.

C`nd a ap\rut un fragment dinaceast\ carte pe criticatac.ro, unprieten a `ntrebat la comentariiimediat de ce l-a dat afar\ Iano[ipe Tordai Zador, un profesor lafilosofie, cur\]at `n una dintrecampaniile dejiste `n 1952, c`ndgruparea Pauker era acuzat\ de

devia]ionism de dreapta. Am c\-utat pasajul cu acest nume de ca-re nu auzisem. Tordai Zador apa-re `ntr-o enumerare, cu mul]i da]iafar\ de la Bolyai . Iano[i spu-ne c\ Tordai s-a refugiat la Bu-dapesta [i c\ a continuat cerceta-rea `n filosofie. Nu men]ioneaz\nimic despre o implicare persona-l\ `n acest caz. Men]ioneaz\ `ns\un alt caz `n care a fost martor lao astfel de excludere cu victimaavea s\ `ntre]in\ leg\turi ami-cale mai t`rziu. Asta nu `nseam-n\ c\ nu `ncearc\ s\-[i descrie c`tpoate de precis rolul `n sistem [ic`t mai clar c`t de penibil [i ne`n-semnat era ca simplu martor `n-tr-o excludere gata anun]at\.

S\ o lu\m cu `nceputul. Ajun-ge la Cluj student. Merge `n tab\-r\ de lucru `n 1948. O descrie calm,complet `mpotriva imaginilor pecare le [tim despre munca cu stu-den]i: A[adar, am petrecut aproa-pe cinci s\pt\m`ni `n tab\ra dinValea Alb\. F\r\ ironie, verbular putea fi receptat `n ambele sen-suri. A fost, cu adev\rat, [i un timpde petrecere. Munca nu ne exte-nua. Reuniunile de sear\ ne f\ceaupl\cere. Ne sim]eam bine `mpreu-n\. Nu mimam defel entuzias-mul. E posibil ca al]ii s\-[i amin-teasc\ brig\zile de tineret din va-ra anului 1948 ca pe o corvoad\`mpov\r\toare. Nu a fost cazulmeu . |sta e Iano[i, nu spune ceam vrea poate s\ auzim. Nu-[i as-cunde naivit\]ile: `n 1949 `i trimi-te tat\lui s\u o felicitare tov\r\-[easc\ pentru o verificare cu suc-ces (erau verificate dosarele).

C`[tig\ o burs\ pentru studii`n URSS, la Leningrad. ~n 1949 `[i`ncepe studiile. Este martor pa-siv (cum altfel?) al interven]iilorprompte asupra materiei filosofi-ce de studiu pricinuite de diversemedita]ii publicate de Stalin.Mai r\u e c\ acesta intra inclusiv`n zona de estetic\ , specializa-rea lui Iano[i. A fost `ns\ un stu-dent s`rguincios, a ]inut pasul cumodific\rile. ~[i descrie convin-g\tor situa]ia: ~n termeni melo-dramatici: un adolescent bra[o-vean, cu existen]a periclitat\,trec`nd prin frustr\ri, p\r\sit demam\, eliminat din [coli, aciuatla periferii, trimis la ]ar\ `n tim-pul bombardamentelor, `nvin-g`ndu-[i cu greu complexele acu-mulate unul care s-a mai des-tins `n cei doi ani clujeni , prinvoia sor]ii, adic\ a `nt`mpl\rii, ni-mere[te brusc `ntr-unul dintre ce-le mai ilustre, omagiate, c`ntateora[e europene! Chiar [i `n cuvin-te mai sobre: cum s\ nu-l fascine-ze pe un provincial aceast\ me-tropol\, `n care `i era dat s\ tr\ias-c\ ani de zile `ntre furtuni, darferit de ele?! . Pentru protec]ie e

mai bine uneori s\ te g\se[ti `nochiul ciclonului.

Iano[i parcurge atent fiecare animportant, fiecare etap\, contex-tualizeaz\, explic\, descrie, une-ori cu mult prea multe detalii. {i,destul de rar, polemizeaz\. Vrea s\anuleze idei preconcepute. Una din-tre ele, mitul studen]ilor din URSSrecruta]i automat de KGB (denu-mire oricum improprie, KGB vaap\rea la un an dup\ moartea luiStalin): pe l`ng\ faptul c\ erau miide studen]i români `n ora[ele uni-versitare sovietice ([i Iliescu a stu-diat `n perioada aceea, dar la Mos-cova), deci imposibil s\ fie recru-ta]i automat to]i, Iano[i spunec\ nimeni niciodat\ n-a `ncercatacolo s\-i abordeze nici pe el, nicipe apropia]ii lui. (Avea s\ experi-menteze asta `n România au fostdou\ `ncerc\ri ale Securit\]ii.) A-par alte pove[ti `ns\. Una aproa-pe comic\, cu unul dintre studen]iide la Leningrad care `l bate pe unneam] mai pirpiriu pe care-l nu-me[te nazist . Mai t`rziu, aveaus\ afle c\ unchiul b\iatului eranimeni altul dec`t Walter Benja-min, scriitorul [i filosoful care sesinucisese `n 1940 l`ng\ Port-Bou,`n Pirinei, de groaz\ c\ nu va a-puca s\ traverseze mun]ii p`n\ `nSpania pentru a se salva .

~n 1956, dup\ moartea lui Sta-lin, Hru[ciov face un lucru ne-a[teptat: denun]\ cultul persona-lit\]ii. Un gest care avea s\ schim-be `ntr-un mod implacabil [i po-litica lui Dej. Iano[i are `n acestepagini analize extrem de subtileale situa]iei, mai ales c\ poate a-naliza comparativ [i situa]ia dinUngaria [i mai [i [tia destul debine situa]ia `n URSS dup\ [aseani de studiu. Iano[i urm\re[teatent cum Dej p\c\le[te noile di-rective, `nt\rind politica stalinis-t\, declan[`nd noi epur\ri [i, maiales, declan[`nd noua linie na]io-nalist\ pe care Ceau[escu avea s-oduc\ mai departe exacerb`nd-o.Analizeaz\ [i politica dubl\ a luiDej care i-a asigurat [i `ncredereasovietic\, [i colaborare cu noi be-neficii momentul Ungaria 56 afost negociat cum se cuvine (a[aajunge marele filosof Lukacs Gy-orgy la Snagov, re]inut al\turi deImre Nagy scap\ totu[i de con-damnarea cu moartea).

Ar mai fi de notat felul `n careIano[i a perceput atunci revolte-le din Ungaria 1956. O opinie apar-te `n care are `ncredere o are ta-t\l vitreg, Erdélyi László: Ca ur-mare, Laci a oscilat `n aprecieri,la `nceput mai ap\sat pro, spresf`r[it net contra; iar mama i-a

„Am fost un metec“, a[a `[i `ncepe memoriile Ion Iano[i.Maghiara [i germana le [tie de mic, cu româna se adapteaz\mai t`rziu. Apoi `nva]\ rusa. E din Bra[ov, un loc delocprietenos cu evreimea `n anii celui de-Al Doilea R\zboi –poveste[te o scen\ umilitoare de la [coal\ (pe care Janine,so]ia sa, l-a rugat s\ nu o povesteasc\) –, dar ceva mai feritdec`t alte locuri din România unde umilin]ele s-au terminat cucrime. N\scut `n 1928. ~n 1945 intr\ `n UTC, avea 17 ani [i 8luni [i `[i asuma singura op]iune posibil\ atunci – comunismulca garan]ie `mpotriva a tot ce se `nt`mplase p`n\ atunci.

» Iano[i parcurge atent fiecare an important, fiecareetap\, contextualizeaz\, explic\, descrie, uneori cumult prea multe detalii. {i, destul de rar,polemizeaz\. Vrea s\ anuleze idei preconcepute.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012 www.suplimentuldecultura.ro

carte « 11

creditat judecata. Ce opinii mi-atransmis? ~n principal ideea c\,dac\ un timp fusese vorba de odisiden]\ care nu atenta la natu-ra or`nduirii, reformi[tii au pier-dut, pas cu pas, terenul `n fa]atendin]elor restauratoare: cardi-nalul Mindszenty devenise condu-c\torul efectiv al mi[c\rii, spriji-nit de revenirea unor oameni po-litici din exil, ca [i a latifundia-rilor dornici s\-[i redob`ndeasc\terenurile na]ionalizate. Motivul,sus]inea Laci, pentru care majo-ritatea ]\r\nimii, spre deosebirede o parte a muncitorilor, nu s-a a-l\turat revoltei a fost tocmai tea-ma de a-[i pierde p\m`ntul, peri-clitat de a fi retrocedat vechilorproprietari de mo[ii imense .

Apoi, teoria clovnilor-tirani nue de ignorat. A[a cum Hru[ciovfusese sluga umil\ ([i umilit\) alui Stalin, a[a se profila figura luiCeau[escu. Dej ob]ine retragereatrupelor [i, la pu]in timp, `ncepes\-[i securizeze pozi]ia [i linia a-siatic\ prin eliminarea tuturorrivalilor posibili. Iano[i vine cumulte argumente, cu priviri `na-poi care merit\ citite [i citate.

Iano[i trece pe la catedra de es-tetic\ Marxist-Leninist\ de la In-stitutul de Arte (Teatru [i Cine-matografie, a avut studen]i mul]i,actori [i regizori care aveau s\ de-vin\ celebri) `n func]ia de in-structor `n Comitetul Central.Prima func]ie pare s\-i dea [i oidee despre rolul s\u la CC. {efulPavel }ugui `i d\ o list\ a unor in-telectuali maghiari exclu[i `n 1949[i `i cere o not\ informativ\ `n ba-za c\reia s\ fie re`ncadra]i, ceeace se [i `nt`mpl\ `n numai o lun\:

Mi se rezerva, de bun\ seam\,rolul unui pion `n jocul dinaintearanjat . Iano[i ajunge `n CC dindorin]a partidului de a avea ̀ n r`n-durile sale mai mul]i speciali[ti .Ironic, treaba seam\n\ mult cu mi-tul tehnocratului din alte vre-muri. Mai era [i argumentul `n-crederii `n sistem, `nc\ `ntre]i-nute: Am acceptat. Nu aveam`nc\ re]ineri fa]\ de func]iile po-litice . Nu afl\m mari lucruri noidespre marele [ef Leonte R\utu,afl\m `ns\ c`te ceva despre atmo-sfera de lucru. Stilul mereu ace-la[i: directive [i executare. {i mun-c\ de birou, rapoarte ̀ n care nimeninu a intervenit, mai scrie Iano[i.

O carte care genereaz\discu]ii

Problema criticilor e una singur\.~ntrebarea sun\ a[a: cum ai pu-tut s\ stai acolo v\z`nd epur\riledin jur? Unul dintre r\spunsuri `lcitez pe larg: Cei din Sectorul deliteratur\ am avut vreun rol `n a-ceste ru[inoase procese ideologi-ce ori penale? Nici unul. Urm\reamdin izolarea noastr\ execu]iile in-telectualilor bucure[teni. Nu amfost consulta]i `n leg\tur\ cu vreu-na dintre ele. Nu ne-am num\ratprin-tre «ale[ii» trimi[i la [edin]ele

publice de la Teatrul CCS sau Fa-cultatea de Drept. Personal am par-curs numai «dosarul Földes» [i amasistat la excluderea lui din par-tid de la Cluj. Eram func]ionariiunui «Castel» kafkian. Ne f\ceamapari]ia `n «satul» de la poalelecastelului, ne `nt`lneam cu c`te unlocuitor, `l primeam de regul\ laInforma]ii, c`teodat\ `n incintaferecat\ sub [apte lac\te. Habarn-aveam `ns\ despre ce se petre-ce `n sferele `nalte ale CC (adic\`n cabinetele de la etajele inferi-oare), cine ce ordine emite, sprea fi prompt executate. ~n]elegeammotivele pentru care 1956 a n\scuts`ngeroasele replici `n 1958-1960.Detaliile lor le aflam ̀ ns\ indirect[i vag, `n m\sura `n care se stre-curau `n pres\, erau pomenite `nreuniuni, ni le relatau unii mar-tori oculari. {ansa de a nu fi fostangrenat `n acest t\v\lug nu m\scutea de angoase; mul]i vor cre-de c\ nici de responsabilit\]i .

Nu [tiu de ce mi-au venit ̀ n min-te compara]ii stranii cu lumea deazi. Ce se `nt`mpl\ dac\ `ntreba]iun simplu func]ionar de la banc\de ce nu v-a spus toate detaliile [ichichi]ele comisioanelor pe carele presupune un credit. Sau un e-xecutor judec\toresc de ce arunc\oameni afar\ din cas\. Sau dac\`ntreba]i un jurnalist de ce ascris un text mincinos sau de celucreaz\ `ntr-un trust media caredifuzeaz\ [i prostii. Sau dac\ `n-treba]i un inginer de ce accept\ oconstruc]ie sub standarde doarca s\ fac\ investitorul economiietc. E explica]ia lui Lenin, amin-tit\ de autor la un moment dat: nus`nt dec`t o roti]\ [i un [urub .Statutul de roti]\ [i [urub nu ab-solv\ pe cineva de remu[c\ri. Dar

Iano[i [tie s\ nu contracareze cueroisme , a[a cum au f\cut alteroti]e [i [uruburi din sistem.

Scrie la fel de re]inut [i ra]ional de-spre cum [i de ce a recomandat pu-blic\rii Jurnalul de la P\ltini[.

Iese din CC [i se concentreaz\asupra muncii din Facultatea deFilosofie din Universitatea Bucu-re[ti. S`nt iar\[i pasaje interesan-te despre cum au evoluat lucruri-le acolo. Cartea e imens\, faptele [inotele de acolo pot genera multmai multe discu]ii dec`t cele c`tevanote pe care le-am f\cut eu. E re-curent\ o atitudine pe care am res-pectat-o la acest om, felul `n careap\r\ tocmai pentru c\ a citit [i[tie, acuza]iile `n bloc, cele maimulte baz`ndu-se pe citate aiureascoase din context textele unorMarx sau Lenin. E un pasaj `n ca-re demonstreaz\ cum Lenin a com-b\tut proletcultismul. C`t despreMarx, au fost multe ocaziile `n ca-re Iano[i a tot fost nevoit s\ ex-plice iar [i iar chestiuni simpledespre ce a `nsemnat marele g`n-ditor [i de ce e important s\ nu-larunc\m la gunoi, mai ales `n a-cela[i timp `n care restul lumii `lredescoper\ (a c`ta oar\?).

Iano[i chiar `ncheie reafirm`n-du-[i credin]a `n st`nga. Este inte-resat de nelini[tirile din ultimultimp de tip occupy, de[i [tie c\s`nt simple anticip\ri f\r\ con-sisten]\. St`nga tradi]ional\ adisp\rut , scrie Iano[i. Ce dife-ren]\ era `ntre Blair [i Thatcher?E asta o problem\ pentru st`nga?

Acum ea este marginal\. {i o vre-me a[a va [i r\m`ne. Nu-i un motivsuficient pentru ca un om de st`ngas\-[i renege a[tept\rile, oric`t arfi ele de utopice.

Ion Iano[i, Interna]ionala mea. Cronicaunei vie]i, Editura Polirom, 2012

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012

12 » avanpremier\

Don DeLillo – Cosmopolis„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\ unfragment din romanulCosmopolis de Don DeLillo,care va ap\rea `n cur`nd, `ncolec]ia „Biblioteca Polirom.Proz\ XXI“, `n traducerea dinlimba englez\ a Veronic\i D.Niculescu.

– Fragment –

Podeaua limuzinei era din marmu-r\ de Carrara, din carierele unde st\-tuse Michelangelo cu jum\tate demileniu `n urm\, ating`nd cu v`r-ful degetului piatra alb\ `nstelat\.

S-a uitat la Chin, plutind `n de-riv\ pe scaunul lui rabatabil, pier-dut `n g`nduri hoinare.

C`]i ani ai? Dou\[doi. Ce? Dou\[doi. Pari mai t`n\r. Eu am fost

`ntotdeauna mai t`n\r dec`t to]idimprejurul meu. ~ntr-o zi lucru-rile au `nceput s\ se schimbe.

Eu nu m\ simt mai t`n\r. M\simt practic niciunde. Cred c\ s`ntgata, de fapt, s\ p\r\sesc afacerea.

Bag\ o lam\ de gum\ `n gur\[i `ncearc\ s\ n-o mesteci. Pentrucineva de v`rsta ta, cu `nzestrareata, exist\ un singur lucru `n lumecare merit\ urmat, din punct devedere profesional [i intelectual.Care anume, Michael? Interac]iu-nea dintre tehnologie [i capital. In-separabilitatea.

Liceul a fost ultima provo-care adev\rat\, a zis Chin.

Ma[ina se deplasa `ntr-un am-buteiaj de pe Third Avenue. Dispo-zi]iile clare ale [oferului erau s\avanseze `n intersec]ii blocate [inu s\ zac\ la coad\.

Am citit o poezie ̀ n care [obo-lanul devine moneda de schimb.

Da. Ar fi interesant, a zis Chin. Da. Ar avea impact asupra

economiei globale. {i numai numele. Mai bun

dec`t dongul sau kwacha. Numele zice totul. Da. {obolanul, a zis Chin. Da. {obolanul s-a depreciat

ast\zi fa]\ de euro. Da. Exist\ o `ngrijorare cres-

c`nd\ c\ [obolanul rusesc se vadevaloriza.

{obolani albi. G`nde[te-te. Da. {obolani `ns\rcina]i. Da. V`nzare masiv\ de [obo-

lani ruse[ti `ns\rcina]i. Anglia se converte[te la [o-

bolan, a zis Chin. Da. Se al\tur\ trendului, mo-

neda universal\. Da. SUA stabile[te [obolanul

etalon. Da. Fiecare dolar american,

echivalentul unui [obolan. {obolani mor]i. Da. Trezoreria de [obolani

mor]i amenin]\ s\n\tatea mondial\. Tu c`]i ani ai? a ̀ ntrebat Chin.

Acum, c\ nu mai e[ti mai t`n\r de-c`t to]i ceilal]i.

S-a uitat dincolo de Chin, spre [i-rurile de numere curg`nd `n direc-]ii opuse. ~n]elegea c`t de mult `n-semnau acestea pentru el, rosto-golirile [i salturile datelor pe un e-cran. A studiat diagramele din ci-fre ce `nsufle]eau ni[te modele or-ganice, fluturi arip\-de-pas\re [icochilii cu mai multe `nc\peri. Erao dovad\ de `ngustime a min]ii s\sus]ii c\ numerele [i graficele e-rau rezultatul pres\rii la rece a n\-b\d\ioaselor energii umane, toa-te soiurile de dor [i sudoare noc-turn\ reduse la unit\]ile lucidepe pie]ele financiare. De fapt, infor-ma]ia `n sine era plin\ de suflet[i str\lucire, un aspect dinamic alprocesului vie]ii. Aceasta era eloc-ven]a alfabetelor [i sistemelor nu-merice, acum pe deplin realizat\ ̀ nform\ electronic\, `n zero-unici-tatea lumii, imperativul digital cedefinea fiecare r\suflare a miliar-delor de fiin]e de pe planet\. Aiciera tres\ltarea biosferei. Trupuri-le noastre [i oceanele erau aici, cog-noscibile [i parte a `ntregului.

Ma[ina a `nceput s\ mearg\. ~ndreapta, pe col]ul nordic, se z\reaprima dintre frizerii, Filles et Gar-çons. L-a sim]it pe Torval a[tep-t`nd, din fa]\, ordinul de-a oprima[ina.

Nu departe, se z\rea firma celuide-al doilea stabiliment [i a rostito fraz\ codificat\ `ntr-un transmi-]\tor amplasat `n peretele glisantdintre [ofer [i compartimentul

din spate. Aceasta a generat o co-mand\ pe unul dintre monitoare-le de bord.

Ma[ina s-a oprit `n fa]a unuibloc situat `ntre cele dou\ saloa-ne. A cobor`t [i a intrat `n pasajulca un tunel, f\r\ s\ mai a[tepte caportarul s\ se t`r`ie p`n\ la tele-fonul lui. A p\truns `n spa]iul `n-chis al cur]ii interioare, numind`n g`nd ce vedea `n jur, euonymus[i lobelia, iubitoare de umbr\, `n-tunecatele stele coleus, gl\di]a cufrunzele sale cu spini [i p\st\ilenedesf\cute. Nu-i venea deloc `nminte numele latin al arborelui,dar [tia c\ o s\-i vin\ c`t de cu-r`nd sau c`ndva `n str\fundurilev`ltorii calme a urm\toarelor nop]ilipsite de somn.

A trecut pe sub o bolt\ `n cru-ce, cu z\brele albe acoperite de hor-tensii c\]\r\toare, [i apoi a intrat`n cl\direa propriu-zis\.

Un minut mai t`rziu se afla `napartamentul ei.

Ea i-a pus o m`n\ pe piept, tea-tral\, ca pentru a se convinge c\ seafla cu adev\rat acolo, `n carne [ioase. Apoi s-au `mpleticit, `ncle[-ta]i, spre dormitor. S-au lovit decadrul u[ii [i au rico[at. Ea nu re-u[ea s\ se debaraseze de un pantofcare ̀ i c\dea, iar el i l-a scos ̀ mpin-g`ndu-l cu piciorul. A proptit-o `ndulapul de perete, cu un grilaj mi-nimalist executat `n c`teva s\pt\-m`ni de doi dintre asisten]ii ar-tistului, lucr`nd cu instrumentede m\surat [i creioane de grafit.

N-au luat dezbr\catul `n seriosdec`t dup\ ce au terminat de f\-cut dragoste.

Te a[teptam? Eram doar `n trecere.

St\teau de-o parte [i de alta a pa-tului, aplec`ndu-se [i r\sucindu-sepentru a-[i `ndep\rta ultimele o-biecte vestimentare.

{i te-ai g`ndit s\ pici a[a, nu?Dr\gu]. M\ bucur. A trecut cevavreme. Am citit, bine`n]eles.

Acum st\tea `ntins\ cu fa]a `njos, cu capul `ntors pe pern\, [i `lprivea.

Sau am v\zut la TV? Ce? Ce? Nunta. Ce ciudat c\ nu

mi-ai spus. Nu-i a[a ciudat. Nu-i a[a ciudat. Dou\ mari

averi, a zis ea. Ca unul dintre ma-riajele la nivel `nalt puse la cale `nb\tr`nul imperiu al Europei.

Numai c\ eu s`nt un cet\]eanmonden, cu o pereche de ou\newyorkeze.

Ridic`ndu-[i organele genitale`n m`n\. Apoi s-a `ntins `n pat, pespate, privind lung ̀ ntr-o lamp\ dinh`rtie pictat\, suspendat\ de tavan.

C`te miliarde reprezenta]ivoi doi `mpreun\?

E poet\.

Asta e? Credeam c\ e o Shifrin. Un pic din am`ndou\. A[a de bogat\ [i proasp\t\.

Te las\ s\-i atingi p\r]ile intime? Ar\]i splendid ast\zi. Pentru cineva care are pa-

truzeci [i [apte de ani [i `n]elege,`n sf`r[it, care-i problema ei.

{i anume? Via]a e prea contemporan\.

C`]i ani are consoarta ta? Nu con-teaz\. Nu vreau s\ [tiu. Spune-mis\ tac. Dar, mai `nt`i, `nc\ o `n-trebare. E bun\ la pat?

~nc\ nu [tiu. Asta-i problema dintotdeauna

cu banii, a zis ea. Acum, zi-mi s\ tac.El i-a pus o m`n\ pe-o fes\. Au stat

o vreme `n t\cere. Ea era o blond\decolorat\, pe nume Didi Fancher.

{tiu ceva ce-ai vrea s\ [tii.El a zis:

Ce? Exist\ un Rothko, `n pro-

prietate privat\, despre care amavut privilegiul de-a mi se aducela cuno[tin]\. E pe cale s\ devin\disponibil.

L-ai v\zut. Acum trei sau patru ani. Da.

{i e str\lucit.El a zis:

Dar capela? Ce-i cu ea? M-am tot g`ndit la capel\. Dar nu po]i cump\ra cape-

la, ce naiba. De unde [tii tu? Contactea-

z\ responsabilii. Credeam c-o s\ fii `nc`ntat

de pictur\. O singur\ pictur\. Nuai nici un Rothko important. }i-aidorit mereu unul. Am vorbit de-spre asta.

C`te tablouri s`nt `n capelalui?

Nu [tiu. Paisprezece, cincis-prezece.

Dac\ `mi v`nd capela, o p\-strez intact\. Spune-le.

O s-o p\strezi intact\ unde? ~n apartamentul meu. E su-

ficient loc. Pot s\ fac [i mai mult. Dar oamenii vor s\ o vad\. N-au dec`t s\ o cumpere. N-au

dec`t s\ supraliciteze peste mine. Iart\-mi felul lacrimogen `n

care-o s\ spun asta. Dar capelaRothko apar]ine lumii.

E a mea, dac\ eu o cump\r.Ea s-a `ntins [i l-a plesnit peste

m`n\, d`ndu-i-o la o parte de pe fund.El a zis:

C`t vor pe ea? Nu vor s\ v`nd\ capela. {i eu

nu vreau s\-]i ]in lec]ii despre spi-ritul de sacrificiu [i responsabilita-tea social\. Fiindc\ nu cred nici oclip\ c\ e[ti at`t de crud pe c`t pari.

Ai crede. Ai accepta felul `ncare g`ndesc [i m\ comport, dac\a[ veni din alt\ cultur\. Dac\ a[fi un dictator pigmeu, a zis el, sauun despot al cocainei. Cineva de

la tropicele fanatice. }i-ar pl\cea,nu-i a[a? Ai pre]ui excesul, mono-mania. Oamenii \[tia st`rnesc unfream\t delicios `n al]i oameni. Oa-meni ca tine. Dar trebuie s\ exis-te o separare. Dac\ arat\ [i mirosca tine, lucrurile devin confuze.

{i-a ̀ mpins subra]ul spre fa]a ei. Aici odihne[te Didi. Capti-

v\ `n vechiul puritanism.S-a sucit cu burta `n jos [i acum

st\teau mai apropia]i, cu [oldurile[i umerii ating`ndu-se. I-a lins con-turul urechii [i [i-a cufundat fa]a`n p\rul ei, scormonind u[urel.

A zis: C`t? Ce `nseamn\ s\ cheltuie[ti

bani? Un dolar. Un milion. Pentru o pictur\? Pentru orice. Acum am dou\ lifturi pri-

vate. Unul e programat s\ c`nte lu-cr\rile pentru pian ale lui Satie[i s\ se deplaseze cu o vitez\ depatru ori mai mic\ dec`t cea nor-mal\. A[a se cuvine pentru Satie[i acesta e liftul pe care `l iau c`ndam o anumit\ stare, s\ zicem, de ne-lini[te. M\ calmeaz\, m\ ̀ ntrege[te.

{i cine-i cel\lalt lift? Brutha Fez. |sta cine-i? Un star rap sufist. Nu-l [tii? ~mi mai scap\ chestii. M-a costat bani grei [i m-a

f\cut un du[man al poporului pu-nerea `n circula]ie a celui de-aldoilea lift.

Bani pentru tablouri. Banipentru tot. A trebuit s\ `nv\] cums\ `n]eleg banii, a zis ea. Am cres-cut f\r\ griji. Mi-a luat ceva timps\ `ncep s\ m\ g`ndesc la bani [ichiar s\ m\ uit la ei. Am `nceputs\ m\ uit la ei. S\ m\ uit atent\ labancnote [i monede. Am aflat cumte sim]i dac\ faci bani [i `i cheltu-ie[ti. E o satisfac]ie intens\. M-aajutat s\ fiu un om. Dar nu mai[tiu ce s`nt banii.

Ast\zi pierd tone de bani.Multe milioane. Pariez `mpotrivayenului.

Yenul nu-i amor]it? Pia]a valutar\ nu se `nchide

niciodat\. Iar Nikkei-ul1 ruleaz\ zi[i noapte acum. Toate schimburilemajore. {apte zile pe s\pt\m`n\.

Mi-a fost dor de asta. Taredor. C`te milioane?

Sute de milioane.Ea s-a g`ndit la asta. Apoi a `n-

ceput s\ [opteasc\: C`]i ani ai tu? Dou\[opt? Dou\[opt, a zis el. Cred c\ vrei Rothko-ul \sta.

Scump. Dar, da. Ai mare nevoies\-l ai.

De ce? O s\-]i aduc\ aminte c\ e[ti

viu. Ai tu ceva al t\u, ceva receptivla mistere.

El [i-a a[ezat u[or degetul mij-lociu `n f\ga[ul dintre fesele ei.

AUTORUL

Don DeLillo, romancier, eseist [i dramaturg american, s-a n\scut `n1936, ̀ n New York. Dintre romanele sale fac parte White Noise (1985),Libra (1988), Underworld (1997),al\turi de Cosmopolis (2003) [i Fal-ling Man (2007). De-a lungul cari-erei, i s-au decernat numeroasepremii de prestigiu, printre ca-re Premiul Academiei Ameri-cane de Arte [i Litere, NationalBook Award, PEN/FaulknerAward [i PEN/Saul Bellow Pri-ze, `n 2010, pentru realiz\rilesale `n literatura american\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012

{i a zis: Mistere. Nu te vezi pe tine `n fiecare

tablou care-]i place? Sim]i cum tescald\ pe din\untru o dogoare. Eceva ce nu po]i analiza [i desprecare nu po]i vorbi cu precizie. Cefaci `n clipa aceea? Te ui]i la untablou pe un perete. Asta-i tot. Darte face s\ te sim]i viu pe lumeaasta. ~]i spune da, e[ti aici. {i da,e[ti uman `ntr-un grad mai pro-fund [i mai dulce dec`t ai [tiut.

El a str`ns pumnul [i i l-a `nde-sat ̀ ntre coapse, rotindu-l u[or ̀ na-inte [i `napoi.

Vreau s\ te duci la capel\ [is\ faci o ofert\. Oric`t ar fi. Vreautot ce-i acolo. Pere]i [i tot.

Pentru o clip\, ea nu s-a mi[cat.Apoi s-a eliberat, corpul desprin-z`ndu-se de pumnul care-l a]`]a.

El a privit-o cum se `mbr\ca.Se `mbr\ca `ntr-o manier\ super-ficial\, de parc\ s-ar fi g`ndit `ncontinuare la vreo treab\ care tre-buia terminat\, oricare ar fi fostaceea, cea pe care o `ntrerupseseel la sosire. Intrase `ntr-o etap\post-senzual\, potrivindu-[i bra-]ul `ntr-o m`nec\ bej, [i acum p\-rea mai [tears\ [i mai trist\. El`[i dorea un motiv pentru care s-odispre]uiasc\.

~mi amintesc ce mi-ai spusc`ndva.

{i anume? Talentul e mai erotic atunci

c`nd e irosit. Ce-am vrut s\ zic? a `ntre-

bat ea. Voiai s\ zici c\ eram ne-

cru]\tor de eficient. Talentat, da.~n afaceri, `n achizi]iile persona-le. ~n organizarea vie]ii mele, `ngeneral.

M\ refeream [i la felul de-aface dragoste?

Nu [tiu. Te refereai? Nu chiar necru]\tor. Dar da.

Talentat. {i, `n acela[i timp, o pre-zen]\ autoritar\. ~mbr\cat sau dez-br\cat. Un alt talent, b\nuiesc.

Dar pentru tine lipsea ceva.Sau nu lipsea nimic. Asta erachestia, a zis el. Tot acest talent[i pofta. Utilizate. Permanent fo-losite a[a cum se cuvine.

Ea `[i c\uta un pantof pierdut. Dar nu mai e valabil acum,

a zis ea.

El a privit-o. Nu credea c\ ar fivrut s\ fie surprins, nici m\carde o femeie, aceast\ femeie, care`l `nv\]ase cum s\ priveasc\, cums\ simt\ umezeala `nc`nt\rii pefa]\, pl\cere topindu-se `ntr-o tr\-s\tur\ de pensul\ sau o dung\ deculoare.

Ea s-a aplecat `nspre pat. Dar`nainte s\-[i culeag\ pantoful desub o cuvertur\ care se rev\rsa-se pe podea, i-a prins privirea.

Nu, pentru c\ `ndoiala a`nceput s\ intre `n via]a ta.

~ndoial\? Ce e `ndoiala? a zisel. Nu exist\ `ndoial\. Nimeni nuse mai `ndoie[te.

Ea [i-a strecurat piciorul ̀ n pan-tof [i [i-a aranjat fusta.

~ncepi s\ crezi c\ e mai in-teresant s\ te `ndoie[ti dec`t s\ac]ionezi. E nevoie de mai mult cu-raj pentru a te `ndoi.

Ea `nc\ mai [optea, de-acum `n-toars\ cu spatele la el.

Dac\ m\ face mai sexy, a-tunci unde te duci?

Ea se ducea s\ r\spund\ la te-lefonul care suna `n birou.

Avea o [oset\ pus\ c`nd i-a venit`n minte. G. triacanthos. {tia c\ os\-i vin\, [i a[a a [i fost. Denumi-rea botanic\ a arborelui din curte.Gleditsia triacanthos. Gl\di]a.

Acum se sim]ea mai bine. {tiacine era [i s-a `ntins dup\ c\ma-[\, `mbr\c`ndu-se c`t ai clipi.

Torval st\tea `n fa]a u[ii. Pri-virile nu li s-au `nt`lnit. S-au dusla lift [i au cobor`t `n hol `n t\cere.L-a l\sat pe Torval s\ ias\ primul[i s\ verifice zona. Trebuia s\ ad-mit\ c\ omul `[i f\cea treaba bine,`ntr-o coregrafie bl`nd\ alc\tuit\din mi[c\ri sacadate, disciplinat[i simplu. Apoi au traversat curtea[i au ie[it `n strad\.

Au r\mas l`ng\ ma[in\. Torvali-a indicat tunsoarea care a[tepta`n oricare dintre direc]ii, la numaic`]iva metri. Apoi a r\mas cu pri-virea fix\ [i goal\. Auzea o voce`n casc\. Era un moment tensio-nat, se sim]ea a[teptarea plin\ de`nc\rc\tur\.

Cod albastru de amenin]a-re, a zis el `n cele din urm\. Omla p\m`nt.

{oferul ]inea u[a deschis\. E-ric nu s-a uitat la [ofer. Uneori seg`ndea c\ s-ar putea uita la [ofer.Dar `nc\ n-o f\cuse.

Omul la p\m`nt era ArthurRapp, directorul general al Fon-dului Monetar Interna]ional. Ar-thur Rapp tocmai fusese asasinat`n Coreea de Nike Nord. Se `nt`m-plase cu doar o clip\ `n urm\. Erica privit cum se `nt`mpl\ iar [i iar,`n replay-uri obsesive, `n timp cema[ina se t`ra spre un nod de peLexington Avenue. ~l ura pe Ar-thur Rapp. ~l ur`se dinainte s\-l`nt`lneasc\. Era o ur\ purs`nge,metodic\, bazat\ pe controverseteoretice [i de interpretare. Apoil-a `nt`lnit pe om [i l-a ur`t la mo-dul personal [i haotic, cu o violen-]\ considerabil\ a sufletului.

Fusese omor`t `n direct pe Mo-ney Channel. Era trecut de miezulnop]ii `n Phenian, iar el acordacomentariile finale unei intervie-vatoare, `n beneficiul publiculuinord-american, dup\ o zi [i-o noapteistorice, pline de ceremonii, recep-]ii, mese, discursuri [i toasturi.

Eric l-a privit semn`nd un docu-ment pe un monitor [i preg\tin-du-se s\ moar\ pe un altul.

Un b\rbat `n c\ma[\ cu m`ne-c\ scurt\ a intrat `n cadru [i s-a a-pucat s\-l ̀ njunghie pe Arthur Rapp`n figur\ [i `n g`t. Arthur Rapp s-aag\]at de el [i p\rea c\ vrea s\ `ltrag\ mai aproape, ca pentru a-iface o confesiune. S-au pr\v\lit `m-preun\ pe podea, `nc`lcindu-se `ncablul microfonului intervieva-toarei. A fost [i ea tras\ `n jos cuei, o femeie supl\, a c\rei fust\ cr\-pat\ s-a ridicat `n susul coapselor[i a devenit punctul central deobserva]ie.

~n strad\ urlau claxoanele.Pe unul dintre monitoare era

un plan apropiat. Era fa]a c\rnoa-s\ a lui Arthur Rapp, explod`nd `nspasme de [oc [i durere. Sem\nacu o mas\ de materie vegetal\ stri-vit\. Eric voia s\ o mai arate o da-t\. Mai ar\ta]i-o o dat\. Bine`n]elesc\ a[a au f\cut, iar el a [tiut c\ os-o fac\ iar [i iar, de-a lungul nop-]ii, noaptea noastr\, p`n\ c`ndimaginea era stoars\ de emo]iesau toat\ lumea de pe p\m`nt a-puca s\ o vad\, oricare dintre as-tea s-ar fi `nt`mplat mai `nt`i, darel o putea vedea din nou dac\ voia,oric`nd, prin scanarea recupera-torie, o tehnologie ce p\rea deja su-p\r\tor de lent\, sau putea recupera

cu `ncetinitorul o imagine a fe-meii suple [i a microfonului ei dem`n\ atunci c`nd s`nt absorbi]i`n scena de groaz\, putea sta acolocu orele dorindu-[i s\ o fut\, chiaracolo, pe loc, `n v`rtejul s`ngeros alcu]itului [i al membrelor de totfelul [i al carotidelor sf`rtecate,printre ]ipetele sacadate aleasasinului care biciuia a-erul, cu telefonul mobilprins la curea, [i gemeteleb\[icate, buh\ite, ale mu-ribundului Arthur Rapp.

Un autocar turistic blo-ca drumul, perpendicularpe bulevard. Era din acelaetajat, cu valuri de fum ie-[indu-i de sub burt\ [i [i-ruri de capete jalnice i]in-du-se de la nivelul de sus,suedezi [i chinezi impasi-bili, cu borsetele doldorade valut\.

Michael Chin `nc\ semai afla pe scaunul raba-tabil, cu fa]a spre geamuldin spate. Ascultase re-lat\rile audio ale asasina-tului, dar nu se `ntorseseca s\ se uite la monitoare.

Eric `l privea acum, `ntreb`n-du-se dac\ faptul c\ t`n\rul se ab]i-nea era o form\ de rigoare moral\sau o apatie at`t de profund\, `nc`tnu putea fi str\puns\ nici m\carde muzele sexului [i mor]ii.1 Indicele bursier al Japoniei, cel maiurm\rit de pe pia]a asiatic\.

CARTEA

Cosmopolis, roman e-cranizat `n 2012 de regi-zorul David Cronen-berg, poveste[te o zidin via]a lui Eric Pack-er, un magnat multimi-liardar care `ncearc\s\ traverseze Manhat-tanul `n limuzina sa, cas\ se tund\ la vecheafrizerie unde mergea`mpreun\ cu tat\l s\u`n copil\rie. C\l\toriase desf\[oar\ cu dificul-tate, din cauza bloca-jelor `n trafic provoca-te de o vizit\ a pre[e-dintelui Statelor Unite,iar Eric are ocazia s\mediteze, s-ar spune, lavia]a sa, la viitorul saunimicnicia lumii, `ns\atmosfera devine `nc\-rcat\, claustrofobic\ [icur`nd au loc o serie de evenimente care-i transform\ ziua `ntr-ocobor`re halucinant\ `n infern.

Franz Kafka, Metamorfoza [i alte povestiri, tradu-cere din limba german\ de Mihai Isb\[escu, colec]ia„Top 10+“, Editura Polirom, 192 de pagini, 17.95 lei

Franz Kafka, reprezentant marcant al prozei mo-derne, a influen]at puternic mul]i scriitori, de la e-xisten]iali[tii francezi la Salinger sau Saramago.

Edi]ia de fa]\ reune[te cele mai cunoscute [imai reprezentative povestiri ale lui Franz Kafka.Personajele sale, victime ale unui univers ostil, ab-surd, tr\iesc drama imposibilit\]ii unei evad\ri,at`t din propria condi]ie, c`t [i dintr-un spa]iu con-centra]ionar exterior. Fie c\ s`nt `nc\tu[ate `n cor-pul unei g`ng\nii `nsp\im`nt\toare, fie c\ s`nt vic-time ale unui sistem opresiv, aceste personaje au`n comun o vin\ tragic\, la r\d\cinile c\reia nu potajunge.

Andrei Ruse, Soni, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Ego. Proz\“, EdituraPolirom, 256 de pagini, 26.95 lei

~ntreb\ri incomode, sex [i droguri, `ntr-un roman contemporan despre dec\dere [iiluminare.

Povestea Soniei, o t`n\r\ de dou\zeci [i [ase de ani care afl\ c\ are cancer lastomac [i numai o jum\tate de an de tr\it, ne conduce c\tre `n]elegerea sensului [ia libert\]ii omului `ntr-o societate urban\ tot mai agitat\, lipsit\ de sentimente [iplin\ de artificial. Dincolo de ritmul de cavalcad\ nebuneasc\ spre moarte [i debravada dureroas\, perfect justificat\ de circumstan]e, Soni are puritate [i un ro-mantism cu care tinerii vor rezona `ntotdeauna. C\ci, dup\ cum spune personajulprincipal, nu e nimic aici `n afara dorin]ei noastre de a muri c`t mai t`rziu posibil .

Soni este o stare de spirit. (Bookblog.ro)Un must-read. Cartea are toate [ansele s\ ajung\ una cult. ( Evenimentul Zilei )Soni te face s\ ape[i p`n\ la p\m`nt pedala de accelera]ie [i s\-]i pui `ntreb\ri se-

rioase despre propria ta identitate. (All News)

SEMNALE

avanpremier\ « 13

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012 www.suplimentuldecultura.ro

14 » carte

Florin Irimia

{i totu[i, c`nd citim povestirile, im-pecabile nu doar pentru un autort`n\r, ci pentru orice autor, singu-rul lucru care ne surprinde estetocmai surprinderea lui Roth. At`tlumea descris\, c`t [i felul `n careeste ea prezentat\ reu[esc s\ ne fa-c\ s\ vrem s\ afl\m c`t mai multedespre acest univers, dar [i de-spre America `n sine.

Continu\m, a[adar, prezentareavolumului cu Epstein, cea mai e-vreiasc\ povestire, care `l surprin-de pe eroul eponim, un b\rbat `njur de cincizeci de ani, `n plin\ cri-z\ conjugal\. Toat\ lumea face sex`n jurul lui, numai el nu. El [i so-]ia lui, Goldie, adic\ pentru c\ da-c\ el nu face, nu face nici ea. Fe-meia a ajuns la o v`rst\, la v`rstaaceea c`nd carnea `ncepe s\ at`r-ne [i ce era odinioar\ frumos a-cum a devenit hidos. St`rnit degoliciunea unei tinere evreice a-cuplat\ cu potentul [i frumosuls\u nepot venit s\-l viziteze, Ep-stein ia hot\r`rea s\ o seduc\ pemama acesteia, o femeie `nc\ a-tr\g\toare, de[i, normal, nici eanu mai e la prima tinere]e. Zis [if\cut. Cei doi se zbenguiesc ca ni[-te adolescen]i prin tot felul de mo-teluri ieftine [i s-ar fi zbenguitmult [i bine dac\ domnului Ep-stein nu i-ar fi ap\rut o erup]ie`ntr-un loc unde erup]iile nu pot`nsemna dec`t un singur lucru.Iese scandal. Epstein neag\ tot. A-poi, pe ascuns, se duce s\-i cear\socoteal\ amantei. Nu [tim ce sepetrece acolo, dar ne putem `nchi-pui. Epstein face un atac de cord`n casa acesteia. Este chemat\ sal-varea. De peste drum, familia a-dulterinului, so]ie, fiic\ [i nepot,vede tot, dar `nc\ nu `n]elege. A-poi cineva le aduce la cuno[tin]\cine este victima. Nu, n-a murit.Dar nu mai avea mult. DoamnaEpstein uit\ pe loc de necazurilepricinuite de bunul [i s\rmanulei so]. Nu [i de pat\ `ns\. ~l `n-treab\ pe doctor dac\ nu poate s\i-o scoat\. Nu de alta, dar dac\ totse duce la spital... Doctorul se ui-t\ s\ vad\ la ce se refer\ femeia.

E o irita]ie , vine, rapid, diagnos-ticul. {i da, normal c\ putem s\i-o scoatem. Ce simple par lucru-rile c`nd s`nt rostite de-un medic!

Nu po]i cunoa[te omul dup\c`ntecul pe care-l c`nt\ este ceamai scurt\ povestire din volum,un fel de pild\ ce are de-a face cufaptul c\ tot ce faci, bun sau r\u,r\m`ne undeva consemnat, [i nu`n sensul religios, al unei Judec\]ide Apoi. Astfel, `ntr-o zi, vei pu-tea avea nepl\cuta surpriz\ s\ fiichemat la Comisia pentru Inves-tigarea Activit\]ilor Antiamerica-ne [i ulterior s\ r\m`i f\r\ loc demunc\. Povestioara, `n care nara-torul `]i aminte[te c`teva `nt`m-pl\ri cu ni[te bullies din vremealiceului, surprinde [i preocupa-rea timpurie a lui Roth pentru a-buzurile mccarthysm-ului, preocu-pare care [i-a g\sit cel mai bineexpresia `n M-am m\ritat cu uncomunist, roman ap\rut aproapepatruzeci de ani mai t`rziu.

~n `ncheiere: cea maitulbur\toare povestire

Pentru a domoli furia genera]ii-lor mai `n v`rst\, Roth `[i `ncheievolumul cu Eli, fanaticul, cea maitulbur\toare povestire. Eli Peckeste un t`n\r avocat, membru debaz\ al comunit\]ii evreie[ti dinWoodenton, New York, acolo undeevreii moderni convie]uiesc `ndeplin\ armonie cu gentilii mo-derni, protestan]i sau catolici. A-cum, b\tr`nul Tzuref, evreu emi-grant, de cur`nd venit din Germa-nia, purt\tor de kippa [i hainenegre, vrea s\ perturbe aceast\convie]uire pa[nic\, modern\ [i e-mancipat\, prin construirea unei

yeshiva, o [coal\ `n care educa]iaeste tradi]ional-religioas\, iar pro-fesorii poart\ p\l\rii talmudice[i-[i las\ barba [i perciunii s\ creas-c\ `n voie. El a `naintat comunit\-]ii o cerere pentru construirea [co-lii taman `n zona reziden]ial\ aora[ului, cerere ce nu-i va fi apro-bat\ dec`t cu anumite condi]ii, unafiind ca fondatorii ei s\ fie de-acords\ renun]e la hainele tradi]iona-le, s\ se tund\, s\ se b\rbiereasc\[i s\ se `mbrace ca orice americandin a doua jum\tate a secolului XX.Problema e c\ unii dintre ace[ti oa-meni nu au dec`t un singur r`ndde haine, pe cele tradi]ionale, pro-blema e c\ lumea `i prive[te ca peni[te fanatici religio[i, un fel de Pil-grims iudaici, oameni supersti-]io[i, incapabili s\ fac\ fa]\ timpu-rilor actuale. Problema e c\ dom-nul Eli Peck e un t`n\r cu un is-toric al c\derilor nervoase, extremde influen]abil [i sensibil, a c\ruiso]ie urmeaz\ s\ nasc\. Mai c\ s-ar`nvoi s\-i lase `n pace [i s\ nu semai pun\ de-a curmezi[ul dolean-]elor lor. Totu[i nu poate. O `n-treag\ comunitate st\ cu ochii peel. Astfel, `ntr-un acces de mil\,combinat cu furie, combinat cusil\, el se ofer\ s\-[i doneze dou\r`nduri de haine (costum, c\ma[\,p\l\rie, cravat\, ciorapi [i pantofi)unuia din s\rmanii habotnici ve-ni]i `n America de peste ocean,un b\rbat pe care `l vede adeseastr\b\t`nd t\cut trotoarele or\[e-lului [i d`nd fiori tuturor celor cucare se intersecteaz\. Drept pen-tru care pune toate lucrurile `n-tr-o cutie [i o a[az\ la u[a veneti-cului. A doua zi, g\se[te `n fa]au[ii sale aceea[i cutie, doar c\ dedata asta ea con]ine doar un sin-gur r`nd de haine: costumul cel ne-gru [i p\l\ria talmudic\. Costu-mului `i lipsesc c`]iva nasturi [i emurdar, miroase... A ce miroase?A ceva r`nced, a ceva acru, dar nua transpira]ie. A ce, atunci? Pur[i simplu miroase a negru. {i a

ispit\. A ispita de-a-l `mbr\ca. Ca`ntr-o povestire de Nathaniel Hawt-horne, cei doi, schimb`ndu-[i `n-tre ei costumele, fac [i un schimbde identit\]i. Astfel, odat\ ajuns laspital s\-[i vad\ copilul nou-n\-scut, Eli trece drept nebun [i c`nd`ncepe s\ protesteze i se face rapido injec]ie. Medicamentul `i lini[-ti sufletul , ne informeaz\ narato-rul, dar nu-i p\trunse `n ad`nc,acolo unde ajunsese negreala. Ci-tind povestirea, aproape c\ putemresim]i [i noi negreala , iar dac\n-o sim]im `ndeajuns, exist\ sufi-ciente c\r]i [i documentare cares\ ne-ajute s-o facem. Citind car-tea, m-am g`ndit, nu o dat\, la cumar ar\ta azi Ia[ul, dac\ evreii luin-ar fi fost m\tr\[i]i de aici, cefarmec ar fi avut cartea lui Roth,dac\ ie[ind la plimbare prin ora[,m\car c`te ceva din lumea descri-s\ de el s-ar fi g\sit, `ntr-o form\sau alta, [i pe str\zile noastre. Unexerci]iu de imagina]ie pe carenu l-am putut duce la bun sf`r[it.

Philip Roth, La revedere, Columbus,traducere [i note de Ona Frantz, colec]ia

„Biblioteca Polirom. Seria de autor«Philip Roth»“, Editura Polirom, 2012

Nu v\ lega]i prea tare delucruri, nu v\ `ngriji]i a-t`ta de ce-i `n afara voastr\,m\rginit, trec\tor [i u[orde atins. Apleca]i-v\ spre ce-le l\untrice [i lucra]i acolocu s`rg. Ah, ce bine sun\cum le zic `n deschidere, cadin Carte. M\car s\ se va-d\ c\ [tiu care-i p\rerea `n-]elep]ilor despre de[ert\ciu-nea dragostei noastre, une-ori bezmetice, pentru lumi-le de obiecte din jur. M\cars\-mi las o gean\ de speran-]\, pentru ca, la cap\t de tot,s\ `n]eleg cum poate explo-da bucuria deplin\, aia cu ma-juscul\, `ntr-o chilie. Dar p`-n\ atunci oameni s`ntem

m\ cam `ncearc\ susurul desiren\ al micilor hedonisme.{i, f\r\ s\ m\ leg de vreuncatarg, f\r\ s\-mi `nfund u-rechile cu cear\, m\ las `nvoia dulcelui c`ntec [i m\tot duc. Nu m\ remu[c [inici mare vin\ nu-mi scotpe nas, din simplul motivc\ uneori pl\cerile astea`mi fac foarte bine [i m\ re-a[az\ pe linia de plutire, caun prozac. Drept care stre-cor aici, `n rubric\, ultimaisprav\ ce mi-a adus nu undram, ci un chintal de bu-curie.

Fire[te c\ a[ fi putut de-p\na motive mult mai serioa-se care mi-au s\ltat inima

pre] de o s\pt\m`n\: expo-zi]ia artistei poporului dinCanada (progenitura Oana),ditai cartea despre Faulknera lui MM, iure[ul amazoa-nelor mele `naintea atacu-lui final, r\corirea vremii,triumful legii [i drept\]ii,stagiunea `n aer liber a O-perei, cu sute de oameni `m-p`nzind seara Parcul Roze-lor. Acum, c\ le-am m\rtu-risit, pot s\ recunosc `n li-ni[te [i pace c\ mo] peste toa-te motivele de `ntremare s-aa[ezat Mandy. A intrat ̀ n via-]a mea alalt\ieri la pr`nz,adus\ cu o dub\ [i c\rat\ pebra]e de doi fl\c\i nici m\carv`njo[i. Spus direct, Mandy

asta e o garnitur\. Adic\ ocanapea, un fotoliu [i un cubcare se face c`nd m\su]\, c`ndtaburet pentru picioarele obo-site. {i care-i chestia?

Chestia e c\ visez la o gar-nitur\ ca Mandy de peste40 de ani, de c`nd `mi tot ca-ut, ca o g\in\ ame]it\, unloc numai al meu `n care s\m\ cuib\resc pentru citit,cugetat, t\if\suit, lenevit oripentru un tihnit a]ipel. Dinmulte [i stupide motive, n-afost s\ fie. C`nd aveam bani,nu era spa]iu, c`nd a fost spa-]iu, n-am mai avut bani. U-na peste alta, n-am apucats\ stau vreodat\ comod cuo carte sau revist\ sub nas,iar lumina s\-mi vin\ dinbel[ug, ]intit pe pagin\, de laun lampadar sau veioz\. Num-am cufundat niciodat\

`ntr-un fotoliu din pielesau catifea, moale, primitor,cum am v\zut prin filme c\fac marile doamne prin sa-loane, dar mai ales scriito-rii sau savan]ii dup\ ce `[iaprind c`te-o pip\. ~ntre noifie spus, nu eram nici m\-car o mic\ doamn\, darmi-te una mare, cum nici scri-itor sau savant nu eram. ~nplus, nu-mi pl\cea s\ fu-mez. Dar am tot visat s\ m\a[ez `ntr-un cuib sub form\de canapea sau fotoliu. A-cum, c`nd cu laptopul `n bra-]e `mi scriu rubrica [i stauturce[te ba pe canapea, ba

`n fotoliu, ba chiar pe cu-bul-taburet, v\ dezv\lui unsecret. De mult n-am prinso diminea]\ care s\-mi adu-c\ at`ta bucurie. E soare, pegeam se v\d brazii [i celedou\ r`nduri de salc`mi dinfa]a casei, miroase a cafea[i lavand\, n-am deschis `n-c\ televizorul, nici prin zia-re nu m-am v`r`t. A[a c\ to-tu-i cumva bl`nd, neted [i lin`n jurul meu, f\r\ ca vreoscam\ s\-mi destrame raiul.Nimic nu-mi st\ `mpotriv\.Nici m\car g`ndul c\ p`n\la chilia cu pat de sc`ndurimai am cale lung\.

Secretul Adrianei

Adriana Babe]i

La revedere, Columbus!Bine ai venit, Roth! (II)~n prefa]a edi]iei aniversare a luiLa revedere, Columbus, din 1990,Roth `[i m\rturisea surprindereaavut\ la primirea prestigiosuluiNational Book Award pentru ocarte care `nsemna nu doar undebut literar, dar care, `n poves-tirile sale, se concentra exclusivpe via]a oamenilor din comu-nit\]ile evreie[ti americane dinNew York [i New Jersey. Dece ar fi fost cineva interesat deaceast\ lume?

Mobil\ [i pl\cere

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012

interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici RReeddaaccttoorr-[[eeff::George OnofreiRReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca BaraboiSSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin IorgaRRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

365 titluridisponibile

Terapiile colective alelui Emir KusturicaRegizor, actor, muzician [i, mainou, constructor (a investit `nridicarea or\[elului Andric-grad, omagiu adus laureatuluiNobel Ivo Andric), EmirKusturica este un artist foartegr\bit [i energic, capabil ca`ntr-o singur\ zi s\ `nt`lneasc\doi pre[edin]i, dup\ care s\ajung\ `n Spania – cu oescal\ la Cannes – pentruturneul european al trupeisale, No Smoking Orchestra.

~n tot acest program aglomeratse poate g\si `ns\ timp pentru uninterviu pentru „Le Figaro“, discu-]ie ce explic\ rolul artei `n secolulXXI, dar [i despre noul or\[el pecare regizorul ̀ l construie[te ca de-dica]ie pentru Ivo Andric.

„Muzica forma]iei No SmokingOrchestra“, spune Kusturica, „esteconceput\ s\ vindece oamenii, `i fa-ce mai puternici [i mai ferici]i, iarvia]a lor devine atunci mai u[oar\.Am resim]it eu ̀ nsumi aceasta, chiardup\ Underground care a fost un mo-ment serios pentru mine, foarte sum-bru. M-am ̀ ntrebat atunci: «Care es-te scopul artei ast\zi?». Arta poate [itrebuie s\ ac]ioneze ca o form\ de te-rapie colectiv\, iar muzica o face maibine dec t̀ cinema-ul. Aceste dou\ ar-te posed\ aceea[i structur\. Cu NoSmoking Orchestra utiliz\m diver-se moduri de expresie artistic\ [i decombinare a unor genuri muzicalediferite, un crossover muzical `ntr-oambian]\ dionisiac\. Scopul este s\`i aducem pe spectatori la cathar-sis, cel mai bun mod de a comunicacu publicul `nc\ din Antichitate!“

C`t despre film, Kusturica estede p\rere c\ „cinema-ul va existaat`ta vreme c`t va exista Festivalulde la Cannes“ pe care regizorul tin-de s\-l vad\ ca un bastion `mpotri-va unei industrii „grand public ca-re sufoc\ orice dimensiune uman\“.„Nou\zeci la sut\ din ce «merge»este stupid“, crede Kusturica. „Darcinema-ul are totu[i o dimensiu-ne ideologic\. El trebuie s\ aco-pere subiecte existen]iale majo-re, politice, istorice, culturale [is\ reflecte toate celelalte `ntreb\ripe care ni le punem; or, `n toateacele filme idioate care au succesnici m\car eroii nu mai exist\.Iar dac\ nu m\n`nci hamburger,nu `]i plac jocurile video [i nu re-spec]i Hollywood-ul e[ti repede con-siderat o oaie neagr\, ceea ce estefoarte periculos.“

VViiaa]]aa sseexxuuaall\\nneeddoorriitt\\ aa ccllaassiicciilloorrVai [i amar de romanele clasice ale literaturii britanice care aufost sexualizate cu for]a la ini]iativa unei mici edituri cunume evocator, Total-E-Bound, ce vrea s\ profite din plin denebunia v`nz\rilor seriei erotice „Fifty Shades of Grey“.

Romanele nu au fost rescrise; pur [i simplu textul original afost p\strat intact, dar `n el au fost inserate pasaje explicite re-dactate de autori moderni, scene lips\ care plac cititorilor(spune editura). Pe coperta fiec\rei c\r]i s`nt trecu]i at`t autorulclasic, c t̀ [i scriitorul care a acceptat s\ `mbog\]easc\ textul original.

Primele trei victime s`nt Jane Eyre [i M`ndrie [i prejudecat\ alui Jane Austen (cu toate detaliile pe care edi]ia clasic\ nu a vruts\ le reproduc\), dar [i Un studiu `n ro[u al lui Conan Doyle `ncare Holmes [i Watson vor fi mult mai apropia]i, explicit vor-bind, dec`t [tia]i.

Alte dou\ romane rescrise pe gustul cititorilor lui Total-E-Bound s`nt Northanger Abbey de Jane Austen [i 20.000 deleghe sub m\ri al lui Jules Verne `n care prof. Arronax este h\r-]uit la bordul submarinului Nautilus de harponierul Ned Land.

{tia]i c\ [i musulmanii au supereroii lor? O ras\ deoameni cu superputeri a c\ror genez\ este un r\spunsla desantul hoardei americane, dar nu numai....

Ei au fost inventa]i de Naif al-Mutawa, un doctor ̀ npsihologie din Kuweit care a decis s\ „vorbeasc\ pelimba copiilor“. „S`nt tat\l a cinci b\ie]i [i eram ̀ ngri-jorat c`nd vedeam mesajele la care este re-dus\ cultura mea. Am dorit s\ combat extre-mismul [i s\ transmit un puternic mesajmulticultural“, explic\ dr. al-Mutawa `ntr-uninterviu acordat ziarului „Liberation“.

Ace[ti eroi s`nt numi]i „Cei 99“ – 99 decopii proveni]i din 99 de ]\ri, dota]i cu puterice corespund celor 99 de atribute ale lui Alah [i care`nfrunt\ un personaj malefic, Rughal, care vrea s\acapareze cele 99 de atribute pentru a deveni zeu –„o metafor\ pentru extremism“, asigur\ autorul.

Primele albume ale acestei benzi desenate (cu aju-torul unor vedete americane), lansat\ `n 2006 `n Ku-weit, st`rnesc sup\rarea clericilor musulmani [i s`nttemporar interzise `n Arabia Saudit\. Personaj cubune instincte economice, Naif al-Mutawa `[i creeaz\propria companie media [i `[i public\ albumele [i `n

SUA. Un parteneriat cu postul The Hub du-ce la difuzarea unei serii TV, deja prezen-tat\ ̀ n majoritatea ]\rilor arabe. Pre[edin-tele Obama se declar\ `nc`ntat de aceast\serie, dar ea inflameaz\ blogosfera conser-vatoare american\ care o consider\ oform\ nou\ [i teribil de insidioas\ de Ji-

had cultural , acuza]ie respins\ de autor care arat\c\ seria lui nu este religioas\ , iar cei 99 nu au in-dentitate musulman\, valorile lor fiind universale.

Pagin\ realizat\ de Drago[ Cojocaru

Cum se spune „Superman“ [n arab`?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 364 » 1 – 7 septembrie 2012

Bun\ diminea]a. Li-ber?

Da, poftim. La Cotroceni, v\ rog. Sigur... Ia uite-l [i pe

\sta. Las\-m\, frate, [i pemine s\ ies de-aici, c\-s cuclient! Hai, d\-te-n... La Co-troceni unde anume? Lac\mine?

Nu, nu, chiar la intra-rea principal\, la palat.

Aha... A]i v\zut,dom le, ce abrambureal\-iacolo? Nu se mai `n]elegecine, care e pre[edinte, vi-ne unu , altul pleac\, staic\ acuma io-s pre[edinte,b\i m`nca-v-ar, nu le-ar maiajunge banii [i puterea. Nu[tiu ce m\-sa pot s\ fac\cu at`ta b\net. ~n]eleg, `]ifaci o cas\, dou\, hai, treima[ini, da gata... {i lumeae proast\, c\ dac\ ie[eauto]i `n strad\ s\ le dea foc,

nu a[a, numai cu lozinci,s\ le... cu pietre, m\-n]ele-ge]i, cu b`te, ca la greci.

Scuze... Alo, da... A, tuerai? S\rut m`na... Nu [tiu,nu ̀ n]eleg de ce nu-mi apa-re num\rul. Poate nu [tiueu s\ setez ceva la telefon...Da, e nou, mi l-au dat ieri...Cum s\ fiu, a[a [i a[a... Nu,n-am putut s\ dorm, mi-ecam grea]\. Am stat [-amcitit toat\ noaptea din Con-stitu]ie. Stai un pic... M\scuza]i, o s\ v\ rog s\ mer-ge]i mai `ncet, nu m\ simtprea bine.

Da, da. Mul]umesc. Scuze... ~n

taxi... Nu, n-am vrut. Au zisc\-mi trimit o ma[in\, daram preferat s\ merg eu sin-gur... Voiam s\ iau autobu-zul de fapt, dar am ̀ nt`rziat[i n-am mai avut cum. Di-minea]a vine [i greu... Da,

mam\, sigur... Mi-am luattot... Da, [i pijamalele... Eh,crezi c\ n-or avea a[ternu-turi acolo?... Da, [tiu c\ le-aiapretat. S\rut m`na pen-tru pachet. Checul a fost mi-nunat... {i eu sper s\ fiebine. M-am preg\tit, am a-pucat s\ citesc din tot. Dartot am emo]ii... S\ fie, mul-]umesc... Te sun eu dup\...S\rut m`na mult. Te pup.

Ia uite-i [i pe \[tia,cu lucr\rile lor. Au ̀ nchis [istrada asta. At`ta le maimut\ de colo colo. D\ pestecap toat\ circula]ia. {i m\-car dac-ar lucra repede. Caafar\. ~n dou\ luni, gata.Nuu, la noi `n trei ani dac\ajung abia la jumate! Cas\ mai cear\ dup\ aia ni[tebani, [ti]i, nu ne-au ajunsbanii. C\ la noi s\ sapi dou\gropi cost\ c`t un sfert dinLas Vegas... S`nte]i student?

Poftim?

Merge]i la examen? A, nu... Sau, da, m\

rog, e tot un fel de examen... Toat\ via]a e un mare

examen, s\ [ti]i. {i la sf`r[it,vezi cu ce not\ treci bacul,`n lumea cealalt\. Treci cubacul, m\-n]elege]i? He hehe... Prima zi la serviciu?

Exact. A]i v\zut c-am ghicit?

Imediat cunosc omul. Dac\noi asta facem, lucr\m cuoameni. Vezi tot felul, v\da]i seama. Ce lucra]i?

Pre[edinte. Ooo, asta n-a[ fi ghi-

cit. Pre[edinte de ce? M\scuza]i c\ v\ `ntreb.

De ]ar\. S`nt pre[e-dintele României pe lunaseptembrie.

Hai las\-m\! Dup\ aia `n octom-

brie o s\ fie altcineva, `nnoiembrie altcineva [itot a[a.

Cum a[a? A[a bine. E noul sis-

tem de conducere al ]\rii.O s\ v\ rog s\ opri]i aici,vreau s\ mai merg un picpe jos. Nu m\ simt foartebine. C`t face?

Nu face nimic... Pen-tru dumneavoastr\? ~mida]i [i mie un autograf?Pentru so]ie. Vai, ce-o s\ sebucure... Poftim, o cheam\Nora... Mul]umesc. Ce-a]iscris aici, m\ scuza]i?

Cu prietenie. Prietenie... Da, uite

asta ne lipse[te nou\. Pri-etenie. A[a e. Avem preamul]i du[mani. Mul]umesc,s\n\tate. V\ ]in pumnii laexamen.

Cu totul schimbat de cum `l [ti-am din copil\ria lui p`n\ la ulti-mul Batman, Gordon-Levitt ̀ [i as-cunde privirea o]elit\ `n spateleunui p\r p`n\ la umeri, suger`ndrezerve nelimitate de energie di-strug\toare. A[a cum scria cineva,Hesher e un fel de Boudu sauvédes eaux, dar, spre deosebire deeroul lui Jean Renoir, eroul e un s\l-batic cu inim\ mare, nu lipsit depl\cerea diabolic\ de a face exactce nu se a[teapt\ de la el, exact cenu se cade s\ fie f\cut [i exact `nmomentul cel mai prost. E, mai de-grab\, o combina]ie aproxima-tiv\ de Boudu [i Ted, ursule]ul deplu[ al lui Mark Wahlberg dinrecenta comedie american\.

Probabil c\ Susser nici nu afost con[tient de pariul pe care l-a

pus cu povestea acestui vagabondcoleric intrat cu for]a `n via]a u-nei familii zguduite de un deces,via]\ pe care o va scutura de de-presie a[ez`nd-o pe linia de plu-tire. C`nd filmul s-a terminat, nu`]i va fi greu s\ observi c\ a fostconstruit pe o schem\ clasic\, `n-t`lnit\ des `n filmele americanemainstream, dar regia lui Susserironizeaz\ aceast\ re]et\, fiindu-i`n egal\ m\sur\ fidel. E o rela]ieambigu\ stereotipurile cinema-tografului american s`nt `n egal\m\sur\ bifate [i ironizate, filmulplec`nd de la [i `ntorc`ndu-se laschem\.

Un film provocator `nmod discret

Hesher debuteaz\ cu un copil go-nind pe biciclet\ ̀ n urma unei ma-[ini care tracteaz\ o alt\ ma[in\lovit\, f\c`ndu-te s\ `n]elegi dinprima tragedia care s-a petrecut.Surpriza vine odat\ ce Hesher `[iface apari]ia [i o vreme nu [tii da-c\ e bun sau r\u , de[i b\nu-ie[ti (doar a[a ai fost `nv\]at lacinema) c\ `n spatele atitudiniilui amenin]\toare se ascunde unmiez dulce. Dar cu c`t scenariulnu evit\ locurile comune, cu at`tnici nu risc\ s\ devin\ stereotip.~n primul r`nd, Hesher e at`t depu]in previzibil ̀ nc`t te po]i a[tep-ta la orice. Faptul c\ personajele

s`nt construite minu]ios e doarunul dintre detaliile ce deosebescfilmul de produc]iile mainstream.Oamenii de pe ecran nu au doarcute `n personalit\]ile lor compli-cate, dar ele se mai [i transform\cu lentoarea unui glob de sticl\ale c\rui fa]ete s`nt pe r`nd puse`n valoare de modul cum se plim-b\ lumina pe ele. Grija regizoruluide a da fiec\rei interpret\ri nuan-]ele cele mai autentice face cato]i cei care apar pe ecran s\ deaexact ce trebuie, c`nd trebuie. Da-c\ figura lui Gordon-Levitt `]ipoate r\m`ne `n minte dup\ ce aiv\zut filmul, poate cea mai deli-cat\ construc]ie o face Piper Lau-rie `n rolul bunicii. ~nc\rcat\ demachiaj, ea joac\ la minimul efort,cu o delicate]e [i o elegan]\ demnede orice premiu de interpretare.

De fapt, filmul acesta a fost `ngeneral cam trecut cu vederea.Oamenii nu s-au `mbulzit s\-lvad\ ̀ n s\li, iar criticii au fost des-tul de c\ldu]i, l\ud`nd mai ales ac-

torii. Merita mai mult. A[a cumfenteaz\ schema mainstream,tot a[a evit\ [i stereotipurile fil-mului independent. E un film decalibru mic, dar provocator ̀ n moddiscret. Nimeni nu o afirm\ r\s-picat, dar Hesher apare nu ca unantagonist amenin]\tor, ci, maidegrab\, ca un model patern multmai interesant pentru copilul alc\rui tat\ `ndopat cu pastile areb\rb\]ia lene[\. Ca s\ fie recali-brat\, aceast\ familie trebuie a-dus\ la punctul de fierbere. ~n re-plic\, Hesher `[i p\streaz\ mis-terul, dar se sugereaz\ c\ atitu-dinea provocatoare are ceva in-fantil r\mas la acest stadiu dinpricina unei traume (nu neap\ratcea evocat\ de el). Natalie Port-man are un rol episodic, discret dar postura ei de produc\tor agirat realizarea filmului.

Hesher de Spencer Susser. Cu: JosephGordon Levitt, Devin Brochu, Rainn

Wilson, Natalie Portman

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Copii-minuneAce[ti Shirley Temple ai literatu-rii universale. Dup\ cum urmeaz\:

Andrea Wexler (0 ani): poate s\-n-ha]e [i s\ ron]\ie litere de lemn cuo dexteritate despre care The NewYork Times a spus c\ `]i taie r\-suflarea . A primit o burs\ Guggen-heim `nc\ de pe vremea c`nd eradoar un embrion, pentru ca mai apois\ i se acorde [i grant-ul MacArthurFetus. ~n prezent, e lector la Co-lumbia, unde studen]ii a[teapt\cu ner\bdare primele ei cuvinte.

Abigal Conklin (10 ani): a devenitcunoscut\ `n America dup\ ce atradus `n lolspeak (limba pisicilorlol sau p\s\reasc\ de pisici) MareleGatsby. Se pare c\ aceast\ versi-une ar fi mai bun\ dec`t originalul(prima fraz\ sun\ a[a: OH HAI, INMAI YOUNGR AN MOAR VULNERA-BLE YEERS MAI FATHR GAEV MI-NESUM ADVICE DAT IHAS TURNZIN MAI MIND EVR SINSE.). Abigala fost dus\ de urgen]\ la spital dup\ce a `ncercat s\ rescrie Finnegan sWake cu un singur emoticon. Acumpred\ cursuri de literatur\ memela Universitatea Brown.

Christie Muffert (10 ani): a nime-rit la primul curs de creative writingc`nd avea 6 ani ̀ ncerca s\ scape deorele de voluntariat la magazinulbio al p\rin]ilor ei. Destul de retra-s\, Christie accept\ doar prezen]asurorii ei, Dipsy, un c\]el pe carep\rin]ii l-au crescut ca pe propriullor copil. The Bums of Center Slopee un volum zguduitor de memorii,`n care t`n\ra scrie despre depen-den]a de fenicul a p\rin]ilor ei.

Cassandra Bartlett (9 ani): ceamai t`n\r\ scriitoare de romane dedragoste din lume. Fluxul narative uneori `ntrerupt de transcriereapropriilor ei chicoteli.

{i al]ii, g\si]i cu to]ii `ntr-un textdin Tin House , una dintre nenu-m\ratele reviste literare sclipitoa-re din SUA, care are, printre altele,[i o [coal\ de var\ ̀ n Portland la ca-re mi-ar pl\cea tare mult s\ merg.Textul e scris de Seth Fried (ca [icum te-ai duce la restaurant [i-ai ce-re Un Seth pr\jit, v\ rog! ), aurulc\r]ii The Great Frustration, un vo-lum de povestiri foarte l\udat de

Publishers Weekly [i NationalBooks Critic Circle. L-am c\utat peFacebook [i l-am g\sit, o poz\ deprofil cu un nas de clovn [i un tipsimpatic ̀ n spatele lui, i-am scris cas\-i spun c`t m-au distrat copiii luiminune imaginari, mi-a r\spuns zi-c`ndu-mi c\ Bucure[tiul s-ar puteas\ fie un ora[ dr\gu] [i gata, ne-am`mprietenit.

Joseph Gordon-Levitt emarea surpriz\ din Hesher,film independent de debutsemnat de un anumeSpencer Susser care, de[i aavut premiera mondial\ laSundance `n 2010, ajungede-abia acum pe ecranelenoastre.

Film

Iulia BLAGA

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

BOBO

Diminea\a [nspre Cotroceni

16 » fast food

» Hesher a fost `n gene-ral cam trecut cu ve-derea. Oamenii nu s-au`mbulzit s\-l vad\ `ns\li, iar criticii au fostdestul de c\ldu]i, l\u-d`nd mai ales actorii.Merita mai mult.

Bunul s`lbatic]i r`ul necesar