document3

Rezidentiat 2004472 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 13Pancreatitele acute

BIBLIOGRAFIE:1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1113001. Care din urmatoarele conditii pot determina o valoare fals normala a amilazelor serice la un pacient cu pancreatita acuta:

HipercolesterolemiaA. HipertrigliceridemiaB. HipocalcemiaC.HiperglicemiaD.HiperbilirubinemiaE.

(pag. 1921)

M1113002. Care din urmatorii factori inhiba secretia pancreatica:SecretinaA. ColecistokininaB. Nervul vagC.SomatostatinaD.Sarurile biliareE.

(pag. 1919)

M1113003. Care din urmatoarele determinari anunta instalarea sindromului de detresa respiratorie acuta in pancreatita acuta:

HipoalbuminemiaA. HipoxemiaB. Acidoza respiratorieC.Alcaloza metabolicaD.HipocalcemiaE.

(pag. 1921)

M1113004. Urmatoarele manifestari sistemice pot sa apara in pancreatitele acute cu EXCEPTIA:Revarsate pleuraleA. Hipotensiunea arterialaB. PneumotoraxC.Sindrom de detresa respiratorie a adultuluiD.Revarsat pericardicE.

(pag. 1922)

M1113005. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:Neoplasm pulmonarA. Perforatie viscerala abdominalaB. Infarctul miocardic acutC.Cetoacidoza diabeticaD.Ocluzia vaselor mezentericeE.

(pag. 1921)

472 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


M1113006. Pierderea brusca a vederii in evolutia pancreatitei acute este datorata:EpiscleriteiA. Retinopatiei PurtscherB. Glaucomului acutC.Scleromalaciei perforansD.Hemoragiei corneeneE.

(pag. 1922)

M1113007. Complicatii unui pseudochist pancreatic sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:DurereA. RupturaB. HemoragieC.Hidronefroza bilateralaD.AbcesE.

(pag. 1926)

M1213008. Icterul din pancreatita acuta se datoreste:hemolizeiA. trombozei de vena portaB. compresiei coledoculuiC.in exclusivitate litiazei coledociene asociateD.in pancreatita acuta nu apare icterE.

(pag. 1920)

M1213009. Care sunt indicatiile pentru drenaj ale pseudochisturilor pancreatice?toate pseudochistele la orice dimensiuneA. pseudochistele peste 3 cm diametruB. pseudochistele peste 5 cm diametru prezente la 2 saptamani dupa debutul pancreatitei acuteC.pseudochistele de orice dimensiune insotite de durereD.pseudochistele peste 5 cm diametru si care persista mai mult de 6 saptamaniE.

(pag. 1925)

M1313010. Simptomul principal in pancreatita acuta este:durerea abdominalaA. febraB. varsaturaC.icterulD.socul.E.

(pag. 1920)

M1313011. Care din urmatoarele afectiuni nu este inclusa in diagnosticul diferential al pancreatitei acute:

Perforatia visceralaA. Ocluzia venelor mezentericeB. Anevrism disecant de aortaC.Sindrom de intestin iritabilD.Cetoacidoza diabetica.E.

(pag. 1921)

M1413012. Cea mai frecventa localizare a pseudoanevrismelor ce complica pancreatita acuta este la nivelul:

a. mezenterica superioaraA.



a. duodenopancreatica superioaraB. a duodenopancreatica inferioaraC.a. gastrice scurteD.a. splenicaE.

(pag. 1926)

M1413013. Factorii care predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic sunt urmatorii, cu EXCEPTIA:alimentatia parenteralaA. pancreatita acuta cu peste 3 factori de riscB. laparotomia precoceC.pancreatita postoperatorieD.utilizarea nejudicioasa a antibioticelorE.

(pag. 1924)

M1513014. In pancreatitele acute, procesul de activare a enzimelor digestive de catre hidrolazele lizozomale se realizeaza la nivelul:

canalului WirsungA. ampulei VaterB. celulelor acinareC.celulelor pancreasului endocrinD.lojei pancreaticeE.

(pag. 1920)

M1513015. Afectarea neuropsihica la pacientii cu pancreatita acuta consta in:nevroza depresivaA. paralizie de nervi perifericiB. hemiparezaC.tetraplegieD.psihozaE.

(pag. 1922)

M1513016. Simptomul major caracteristic pancreatitelor acute il reprezinta:distensia abdominalaA. greataB. varsatura bilioasaC.durerea abdominalaD.paloarea tegumentaraE.

(pag. 1920)

M1513017. In pancreatitele acute icterul poate apare datorita:edemului capului de pancreasA. litiazei intrapancreaticeB. pseudochistelor de corp de pancreasC.rezorbtiei abceselor din loja pancreaticaD.actiunii sistemice a enzimelor proteoliticeE.

(pag. 1920)

M1513018. Principalul mecanism de aparitie a ascitei pancretice este reprezentat de:hipertensiunea portala segmentaraA. tromboza venei spleniceB. ruperea canalului pancreatic comunC.cresterea presiunii in vena cava inferioaraD.



insuficienta drenajului limfatic prin vasele mezentericeE.

(pag. 1926)

M1513019. Afectarea oculara care poate apare in evolutia pancreatitelor acute este reprezentata de:uveita anterioaraA. iridociclitaB. keratoconjunctivitaC.amauroza acutaD.atac acut de glaucomE.

(pag. 1922)

M1613020. Pancreatita acuta nu poate fi determinata de urmatoarele cauze:postcolangiopancreatografie endoscopica retrogradaA. obezitateB. etilism cronicC.ulcer penetrantD.pancreas septatE.

(pag. 1920)

M1613021. Simptomul major al pancreatitei acute este:greata si varsaturiA. distensia abdominalaB. durerea abdominalaC.diareeD.icterulE.

(pag. 1920)

M1613022. Urmatoarele elemente clinico-biochimice sunt cuprinse in scorul Rason al pancreatitelor acute severe:

varsta sub 55 de aniA. hipertensiune arterialaB. hipercalcemieC.leucopenieD.hiperglicemia peste 11mmol/lE.

(pag. 1921)

M1613023. Dintre complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:abces pancreaticA. gastrita erozivaB. pneumonieC.tromboza arterei renaleD.encefalopatieE.

(pag. 1922)

M1613024. Nu constituie complicatie a pancreatitei acute:infarctul intestinalA. retinopatia PurtscherB. hemoragia gastro-intestinalaC.hipertensiunea arterialaD.icterul obstructivE.

(pag. 1922)



M1613025. Pacientii cu pancreatita severa secundara litiazei biliare se pot ameliora prin:papilotomia in primele 36-72 de ore de la debutA. dieta cu restrictie de lipideB. lavajul peritonealC.exercitiul fizicD.controlul diabetuluiE.

(pag. 1924)

M2213026. Diagnosticul pancreatitei acute este stabilit, de obicei prin prezenta unui nivel crescut al amilazei serice de peste:

2 ori valorile normaleA. 3 ori valorile normaleB. 1,5 valorile normaleC.2,5 ori valorile normaleD.1,8 ori valorile normaleE.

(pag. 1921)

M2213027. La electrocardiograma unui pacient cu pancreatita acuta se poate intalni una din urmatoarele modificari:

scurtarea segmentului PRA. bloc atrioventricular de gradul IB. extrasistole ventriculare si supraventriculareC.modificari ale segmentului ST si ale undei TD.largirea complexului QRSE.

(pag. 1921)

M2213028. In pancreatita acuta, cel mai frecvent leucocitele au valori cuprinse intre:40000-50000 leucocite/microlitruA. 15000-20000 leucocite/microlitruB. 7000-10000 leucocite/microlitruC.50000-60000 leucocite/microlitruD.2000-3000 leucocite/microlitruE.

(pag. 1921)

M2213029. In pancreatita acuta hipocalcemia apare in aproximativ:25% din cazuriA. 50% din cazuriB. 75% din cazuriC.30% din cazuriD.10% din cazuriE.

(pag. 1921)

M2213030. Factorii etiologi ai pancreatitei acute sunt multipli. Medicamentele intervin in etiopatogeneza bolii in proportie de:

3%A. 5%B. 7%C.15%D.2%E.

(pag. 1919)

M2213031. In ce procent apare afectarea pulmonara in pancreatita acuta?25-30%A.



40%B. 10-20%C.5%D.23%E.

(pag. 1920)

M2213032. Abcesul pancreatic complica pancreatita acuta in procent de:3-4%A. 7-8%B. 10-12%C.15%D.20%E.

(pag. 1924)

M2213033. Intr-o pancreatita acuta pancreasul necrozat se infecteaza intr-un procent de:40-60%A. 75%B. 80%C.25%D.10%E.

(pag. 1924)

M2213034. Intr-o pancreatita acuta pancreasul necrozat se infecteaza cel mai adesea cu:germeni gram pozitiviA. germeni gram negativiB. anaerobiC.Clostridium difficilaeD.Stafilococ aureu hemoliticE.

(pag. 1924)

M2213035. Rata mortalitatii intr-un pseudochist pancreatic complicat cu ruptura si hemoragie este de:14%A. 25%B. 40%C.60%D.80%E.

(pag. 1926)

M2213036. In ascita de cauza pancreatica produsa prin ruptura ductului, concentratia amilazei din lichid este:

5000-10000 UI/lA. 10000-15000 UI/lB. peste 20000 UI/lC.sub 5000 UI/lD.15000-20000 UI/lE.

(pag. 1926)

M2213037. Pseudoanevrismele pot complica evolutia unei pancreatite acute in proportie de:5%A. 10%B. 15%C.20%D.



25%E.

(pag. 1926)

M2213038. Pe electrocardiograma unui pacient cu pancreatita acuta se poate intalni una din urmatoarele modificari:

devierea la stanga a axului QRSA. modificari ale segmentului ST si ale undei TB. scurtarea segmentului PRC.bloc atrioventricular de gradul ID.largirea complexului QRSE.

(pag. 1921)

M2213039. Care parazitoza intervine in etiopatogeneza pancreatitei acute?LambliazaA. AscaridiozaB. OxiurozaC.TaeniazaD.StrongiloidozaE.

(pag. 1920)

M2213040. La pacientii cu pancreatita acuta hipoxemia apare in procent de:10%A. 15%B. 20%C.25%D.30%E.

(pag. 1921)

M2213041. La pacientii cu pancreatita acuta modificarile radiologice pancreatice apar in proportie de:10%A. 20%B. 25%C.peste 50%D.40%E.

(pag. 1921)

M2213042. Rata mortalitatii in abcesul pancreatic nedrenat este:25%A. 45%B. 60%C.80%D.aproape 100%E.

(pag. 1924)

M2213043. Inhibitorul proteazic Gabexate este eficient in una din urmatoarele forme de pancreatita acuta:

asociata hipertrigliceridemieiA. consecutiva colangiografiei endoscopice retrogradeB. secundara consumului de alcoolC.medicamentoasaD.din fibroza chisticaE.

(pag. 1924)



M2213044. Drenajul abceselor pancreatice prin tehnici nechirurgicale inregistreaza succes in procent de:

20%A. 30%B. 45%C.50-60%D.70-75%E.

(pag. 1924)

M2213045. Exista cazuri de pancreatita acuta la care substratul etiologic nu poate fi stabilit prin explorari conventionale. Acest aspect este intalnit in procent de:

35%A. 30%B. 25%C.10%D.15%E.

(pag. 1923)

M2213046. O parte din pacientii cu carcinom pancreatic se prezinta cu pancreatita acuta. In ce procent se realizeaza aceasta?

7%A. 5%B. 2%C.10%D.0,5%E.

(pag. 1923)

M2213047. Care afirmatie NU este adevarata?2/3 din pacientii cu pancreatita acuta recurenta fara cauza evidenta au litiaza biliara ocultaA. Nivelul crescut al apolipoproteinei CII reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea unei pancreatite acuteB. Medicamentele ce cresc brusc nivelul trigliceridelor la valori de peste 100 mg/dl pot precipita un puseu de pancreatita acuta

C.

Niveluri ale trigliceridelor serice sub 300 mg/dl nu reprezinta risc de dezvoltare a pancreatitei acuteD.Examinarea aspiratului duodenal este utila in cazurile de pancreatita acuta recurentaE.

(pag. 1920, 1923)

M2213048. Pancreatita acuta este o boala autolimitata care se remite spontan intr-un procent de:75% din cazuriA. 85-90% din cazuriB. 60% din cazuriC.95% din cazuriD.65 % din cazuriE.

(pag. 1923)

M2213049. La un pacient cu pancreatita acuta, cu indexul severitatii CT 1 sau 2, probabilitatea unei pancreatite acute prelungite sau a unor complicatii serioase este:

redusaA. neglijabilaB. moderataC.mareD.foarte mareE.

(pag. 1924)



M2213050. La un pacient cu pancreatita acuta la examenul CT dinamic cu contrast se constata marirea in volum a pancreasului, o colectie lichidiana peripancreatica si necroza unei treimi din pancreas. Indexul severitatii CT in acest caz este:

2A. 5B. 3C.6D.8E.

(pag. 1924)

M2213051. La un pacient cu pancreatita acuta la examenul CT dinamic cu contrast se constata marirea in volum a pancreasului, 3 colectii lichidiene peripancreatice si necroza a peste jumatate din pancreas. Indexul severitatii CT in acest caz este:

3A. 5B. 7C.9D.11E.

(pag. 1924)

M2213052. La un pacient cu pancreatita acuta la examenul CT dinamic cu contrast se constata inflamatia pancreasului a grasimii peripancreatice si absenta colectiilor lichidiene si necrozei. Indexul severitatii CT in acest caz este:

1A. 2B. 3C.4D.6E.

(pag. 1924)

M2213053. La pacientii cu pancreatita acuta si indexul severitatii CT intre 7 si 10 rata mortalitatii este de:

10%A. 13%B. 15%C.17%D.22%E.

(pag. 1924)

M2313054. Care din următoarele anomalii nu apar în pancreatita acută:Hematocrit Ht > 50%A. LeucocitozăB. HipercalcemieC.Hipoxemie.D.HiperglicemieE.

(pag. 1921)

M2313055. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă este indicată în pancreatita acută determinată de:

alcoolA. traumatisme abdominaleB. ulcer penetrantC.calculi biliariD.



hipertrigliceridemiaE.

(pag. 1924)

M2313056. Simptomul principal în pancreatita acută este:icterulA. şoculB. durerea abdominalăC.febraD.hematemezaE.

(pag. 1920)

M2313057. Care din următoarele afecţiuni nu este inclusă în diagnosticul diferenţial al pancreatitei acute:

Anevrism disecant de aortăA. Ocluzia venelor mezentericeB. Sindrom de intestin iritabilC.Cetoacidoza diabetică.D.Perforaţia visceralăE.

(pag. 1921)

M2513058. Precizaţi care dintre următorii factori inhibă secreţia pancreatică:FenilalaninăA. SomatostatinăB. TriptofanC.ValinăD.Acidul gastricE.

(pag. 1919)

M2513059. Precizaţi care dintre următoarele medicamente nu determină pancreatită acută:TetraciclinăA. AmpicilinăB. NitrofurantoinC.EritromicinăD.Acid valproicE.

(pag. 1920)

M2513060. Menţionaţi care dintre următoarele mecanisme nu sunt implicate în patogenia pancreatitei acute:

Reacţia de hipersensibilitate determinată de unele medicamenteA. Activarea intrapancreatică a enzimelor proteoliticeB. Scăderea secreţiei de bicarbonat din sucul pancreaticC.Actiarea şi eliberarea de peptide bradikininice şi substanţe vasoactiveD.Activarea intrapancreatică a zimogenelorE.

(pag. 1920)

M2513061. Simptomul major al pancreatitei acute este reprezentat de:Durerea abdominalăA. GreaţăB. VărsăturiC.Distensie abdominalăD.Hipomotilitate intestinalăE.

(pag. 1920)



M2513062. Complicaţiile pulmonareale pancreatitei acute cuprind următoarele manifestări cu EXCEPŢIA:

Atelectazii pulmonareA. PneumonieB. Abces mediastinalC.BronşiectaziiD.Sindromul de detresă respiratorie a adultuluiE.

(pag. 1922)

M2513063. Precizaţi care dintre următorii factori nu predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic:Pancreatita postoperatorieA. Tratamentul cu gabexateB. Alimentarea precoce pe cale oralăC.Laparotomia precoceD.Utilizarea nejudicioasă a antibioticelorE.

(pag. 1924)

M2513064. Precizaţi care dintre următoarele manifestări nu constituie complicaţii ale pseudochistului pancreatic:

DurereaA. RupturaB. HemoragiaC.AbcesulD.Infarctul enteromezentericE.

(pag. 1926)

M2613065. Pancreatita acută poate fi determinată de următoarele cauze cu excepţia:OreionA. ObezitateB. Etilism cronicC.Hepatite viraleD.Pancreas septatE.

(pag. 1920)

M2613066. Simptomul major al pancreatitei acute este:VărsăturiA. FebraB. Durerea abdominalăC.DiareeaD.IcterulE.

(pag. 1920)

M2613067. Semnul Cullen din pancreatita acută este secundar:HemoperitoneuluiA. Catabolizării tisulare a hemoglobineiB. Pseudochistului pancreaticC.Trombozei de arteră renalăD.IcteruluiE.

(pag. 1922)

M2613068. Nodulii tegumentari eritematoşi în pancreatita acută apar prin:Reacţii autoimuneA.



Fenomene de vasculităB. Necroza ţesutului gras subcutanatC.Sunt însoţiţi de pruritD.Însoţesc întotdeauna durerea din pancreatita acută.E.

(pag. 1920)

M2613069. Durerea din pancreatita acută devine mai intensă:În decubit ventralA. În ortostatismB. În decubit dorsalC.Poziţia genu-pectoralăD.decubit lateralE.

(pag. 1920)

M2613070. Icterul în pancreatita acută:Este frecventA. Însoţeşte durerea întotdeaunaB. Este însoţit de hemoragie digestivă superioarăC.Nu este frecventD.Dispare înaintea apariţiei dureriiE.

(pag. 1920)

M2813071. Simptomul principal in pancreatita acuta este:febraA. varsaturaB. durerea abdominalaC.icterD.distensia abdominalaE.

(pag. 1920)

M2813072. Care dintre factorii de prognostic Ramson Imrie din pancreatita acuta sunt luati in considerare in primele 48 ore:

varsta peste 55 aniA. LDH seric >400UI/lB. leucocitozoza >16000/μlC.hipoxemia ( PO2<60mmHg)D.hiperglicemia >11mmol/l (>200mg/dl)E.

(pag. 1921)

M2813073. Diagnosticul diferential al pancreatitei include urmatoarele boli CU EXCEPTIA:colecistita acutaA. colica biliaraB. colica renalaC.infarct miocardicD.neoplasm pulmonarE.

(pag. 1921)

M2813074. Complicatiile locale ale pancreatitei sunt:sindromul de detresa respiratorie a adultuluiA. abcesul pancreaticB. tromboza arterei/ venei renaleC.moarte subitaD.



encefalopatieE.

(pag. 1922)

M2813075. Examenele de laborator evidentiaza, de obicei, in pancreatita, urmatoarele modificari CU EXCEPTIA:

leucocitozaA. hipocalcemieB. hiperglicemieC.hipoglicemieD.hipertrigliceridemieE.

(pag. 1921)

M2913076. Care din următoarele nu fac parte dintre criteriile Ranson apreciate la 48h pentru evaluarea supravieţuirii în pancreatita acută:

Hipocalcemia<1,9mmol/l (<8mg/dl)A. Scăderea hematocritului cu peste 20%.B. Hipoxemia PO2<60mmHg.C.Hipoalbuminemia <32g/l.D.Creşterea creatininei >1,8mmol/l (>5mg/dl)E.

(pag. 1921)

M2913077. Simptomul major în pancreatita acută este:Greaţa şi vărsăturile.A. Distensia abdominală cu meteorism.B. Durerea abdominală.C.Şocul (prin hipovolemie, Kinine etc.)D.Subfebrilitate.E.

(pag. 1920)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1113078. Care din urmatorii factori influenteaza nevativ supravietuirea in pancreatita acuta:Varsta > 55 aniA. Hipocalcemia <1,9 mmol/l (< 8 mg/dl)B. Hipoxemia (PO2 < 60 mmHg)C.Hiperglicemia > 11 mmol/l (> 200 mg/dl)D.Hiperbilirubinemia > 3mg/dlE.

(pag. 1921)

M1113079. Care din urmatoarele proprietati apartin sucului pancreatic:Are o concentratie mare de bicarbonatA. Are un pH acidB. Contine enzime glicolitice, lipolitice si proteoliticeC.Enzimele proteolitice sunt secretate sub forma activaD.Toate enzimele pancreatice au un pH optim acidE.

(pag. 1919)

M1113080. Care din urmatoarele conditii sunt factori etiologici ai pancreatitei acute:Ingestia de bauturi alcooliceA. Litiaza biliaraB. MedicamenteleC.



HipercolesterolemiaD.HipocalcemiaE.

(pag. 1920)

M1113081. In patogenia pancreatitei acute sunt implicate urmatoarele:Activarea intrapancreatica a enzimelor proteoliticeA. Scaderea concentratiei de bicarbonat din sucul pancreaticB. Activarea si eliberarea substantelor vasoactive ( bradikinina,histamina)C.Mecanism imun cu activarea complementuluiD.Reactie de hipersensibilitate (medicamente)E.

(pag. 1920)

M1113082. Examenul fizic al pacientului cu pancreatita acuta arata:IcterA. Eritem marginatB. Noduli tegumentari eritematosiC.Disparitia matitatii hepaticeD.Hipertensiune arterialaE.

(pag. 1920)

M1113083. Diagnosticul de laborator al pancreatitei acute se bazeaza pe:Amilaze serice crescuteA. Lipaza serica crescutaB. HiperglicemieC.LeucopenieD.Hemoculturi pozitiveE.

(pag. 1921)

M1113084. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:Necroza pancreaticaA. Colectii pancreatice lichidieneB. Tromboza de vena portaC.HematurieD.HemotoraxE.

(pag. 1922)

M1113085. Complicatiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:HipovolemiaA. Coagularea intravasculara diseminataB. OligurieC.HipoglicemieD.HipercolesterolemieE.

(pag. 1922)

M1113086. Mecanismul producerii ascitei in pancreatita acuta este:Ruptura canalului pancreatic comunA. Insuficienta cardiacaB. Pseudochistul fisuratC.Sindromul nefroticD.HipotiroidiaE.

(pag. 1926)



M1113087. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:Analgetice pentru durereA. Aspiratie nasogastricaB. Oprirea oricarui aport alimentar oralC.CorticoterapieD.Antiinflamatorii nesteroidieneE.

(pag. 1923)

M1113088. Semnele caracteristice ale abcesului pancreatic sunt urmatoarele:FebraA. LeucocitozaB. Deteriorare rapida a pacientului ameliorat initialC.Suflu sistolic paraombilicalD.Circulatie colaterala abdominalaE.

(pag. 1924)

M1113089. Diagnosticul diferential al ascitei pancreatice se face cu urmatoarele afectiuni:Carcinomatoza peritonealaA. Peritonita tuberculoasaB. Pericardita constrictivaC.Sindromul Budd-ChiariD.Sindrom FeltyE.

(pag. 1926)

M1213090. Care dintre factorii enumerati cresc secretia pancreatica?somatostatinaA. acizii grasi cu lant lungB. triptofanulC.metioninaD.sarurile biliareE.

(pag. 1919)

M1213091. Cauze de pancreatita acuta pot fi:alcoolulA. litiaza biliaraB. hipoparatiroidismC.furosemidD.penicilinaE.

(pag. 1920)

M1213092. Care sunt cauzele de luat in considerare la pancientii cu pancreatita acuta recurenta fara o cauza evidenta:

microlitiaza vezicularaA. alcoolulB. medicamenteC.hipertrigliceridemiaD.pancreasul septatE.

(pag. 1920)

M1213093. Durerea in pancreatita acuta are urmatoarele caractere:este intermitenta cu caracter colicativA. se amelioreaza in decubit dorsalB.



este constanta, sfredelitoareC.se amelioreaza la flexia trunchiului si ridicarea genunchilorD.este localizata in epigastruE.

(pag. 1920)

M1213094. Cauzele socului din pancreatita acuta sunt:durereaA. infectiaB. hipovolemiaC.eliberarea de peptide kininiceD.actiunea sistemica a enzimelor proteoliticeE.

(pag. 1920)

M1213095. Urmatoarele elemente caracterizeaza amilazemia din pancreatita acuta?valorile sunt crescute de cel putin 3 oriA. nivelul amilazei se coreleaza intotdeauna cu severitatea pancreatiteiB. cresterea amilazei serice este cel mai sensibil test pentru diagnosticul pancreatitei acuteC.activitatea amilazei serice creste paralel cu a lipazei sericeD.modificarile morfologice apreciate ecografic se coreleaza cu nivelul amilazei sericeE.

(pag. 1921)

M1213096. Care sunt cauzele hiperglicemiei din pancreatita acuta?secretia scazuta de insulinaA. aparitia anticorpilor antiinsuliniciB. secretia crescuta de glucagonC.secretia crescuta de hormoni glucocorticoiziD.secretia crescuta de catecolamineE.

(pag. 1921)

M1213097. Care sunt markerii de mare perspectiva pentru aprecierea evolutiei pancreatitei acute:fibrinogenulA. proteina C reactivaB. lipazaC.elastaza granulocitara sericaD.peptidul activator al tripsinogenului urinar (PAT)E.

(pag. 1922)

M1213098. Care modificari sunt indicatori cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta?LDH seric > 400 ui/lA. tensiunea arteriala < 90 mmHgB. PO2 < 60 mmHgC.scaderea hematocitului cu peste 10%D.albumina serica < 3,2 g/dlE.

(pag. 1921)

M1213099. Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea abcesului pancreatic dupa pancreatita acuta?pancreatita postoperatorieA. alimentarea precoce pe cale oralaB. utilizarea nejudicioasa a antibioticelorC.leucocitozaD.febraE.

(pag. 1924)



M1313100. Socul din pancreatita acuta poate fi explicat prin:"Arsura retro peritoneala" - hipovolemie secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiul retroperitoneal.

A.

vasodilatatie si cresterea permeabilitatii vasculare.B. hipoglicemie.C.activarea sistemului renina angiotensinaD.eliberarea in circulatia a enzimelor lipolitice si proteolitice.E.

(pag. 1920)

M1313101. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in pancreatita acuta:Icterul este frecvent si este datorat unei hemolize asociate.A. Icterul este frecvent si se datoreaza in 75% din cazuri unui calcul prezent in coledocul distal.B. Icterul nu apare in pancreatita acuta.C.Icterul nu este frecvent in pancreatita acuta.D.Cand apare icterul se datoreaza compresiunii portiunii intrapancreatice a canalului biliar secundar edematierii pancreasului cefalic.

E.

(pag. 1920)

M1313102. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:apare la 10-20% din pacientiA. raluri bazale, atelectazii, revarsate pleuraleB. hemoptizii la debutul boliiC.predominenta modificarilor pe partea stangaD.apare la sub 5% din pacienti.E.

(pag. 1920)

M1313103. Care din urmatorii parametri sunt considerati indicatori cheie ai insuficientei organice in pancreatita acuta ?

hipotensiuni (TA<90mmHg)A. tahicardie (AV>130/min)B. oligurie (mai putin de 50 ml pe ora) sau creatinina in crestereC.calciu seric > 1,9 mmoli/lD.albumina serica >3,2 g/l.E.

(pag. 1921)

M1313104. Care din urmatorii parametri trebuie evaluati in primele 48h in pancreatita acuta (Ranson-Imrie)?

hematocritA. sechestrare lichidianaB. bilirubinaC.glicemieD.creatinina.E.

(pag. 1921)

M1313105. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:necrozaA. colectia pancreatica lichidianaB. accidentul vascular cerebralC.ascita pancreatogenaD.icter obstructiv.E.

(pag. 1922)



M1313106. Complicatiile sistemice pulmonare in pancreatita acuta:revarsat pulmonarA. atelectazii pulmonareB. hemoptiziiC.bronsiectazieD.sindrom de detresa respirator.E.

(pag. 1922)

M1313107. Complicatiile sistemice cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:hipotensiuneaA. moartea subitaB. modificari EKG ale segmentului PQC.pericardita purulentaD.infarct miocardic.E.

(pag. 1922)

M1313108. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:analgeticeA. antibioticeB. fluide IV si coloiziC.post alimentarD.aspiratie nazogastrica.E.

(pag. 1923)

M1313109. Urmatoarele afirmatii despre retinopatia Purtseher sunt adevarate:complicatie frecventa a pancreatiteiA. complicatie rara a pancreatitei acuteB. se manifesta prin pierderea brusca a vederiiC.se manifesta prin diplopieD.are modificari specifice la fundul de ochi.E.

(pag. 1923)

M1313110. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste amilazele serice in pancreatita acuta:

Exista o corelatie stransa intre nivelul amilazelor si severitatea pancreatitei acute.A. Sunt obisnuit crescute de 3 ori valoarea normala.B. Amilazele tind sa se normalizeze la 48-78 de ore chiar daca pancreatita acuta ramane evidenta.C.Pacientii cu acidoza au valori fals crescute ale amilazei serice.D.Pacientii cu acidoza au valori fals scazute ale amilazei serice.E.

(pag. 1921)

M1313111. Care din urmatoarele anomalii pot fi intalnite in pancreatita acuta:LeucocitozaA. Hematocrit Ht > 50%B. HiperglicemieC.HipercalcemieD.Hipoxemie.E.

(pag. 1921)

M1413112. Urmatoarele elemente caracterizeaza dozarea amilazei serice in pancreatita acuta:nivelul amilazei serice se coreleaza strins cu severitatea pancreatitei acuteA. amilaza revine la valori normale dupa 12 ore de la debutul afectiuniiB.



pacientii cu acidoza pot prezenta valori fals crescute ale amilazei sericeC.raportul dintre clearance-ul amilazei si al creatininei este crescut la pacientii cu forme severe de pancreatita acuta

D.

amilaza serica este strict specifica pentru diagnosticul de pancreatita acutaE.

(pag. 1921)

M1413113. Pancreatita acuta severa se caracterizeaza prin urmatoarele:albumina serica > 32 g/lA. LDH seric > 500 UI/lB. valori crescute ale amilazei sericeC.semnul CullenD.hemoconcentratieE.

(pag. 1921)

M1413114. Medicamente responsabile in mod definit de producerea pancreatitei acute sunt:furosemidA. penicilinaB. rifampicinaC.acid valproicD.pentamidinaE.

(pag. 1920)

M1413115. In diagnosticul de laborator al pancreatitei acute:dozarea lipazei pancreatice este utila la pacienti cu cauza nepancreatica de hiperamilazemieA. amilaza serica are valori mult crescute la pacientii cu pancreatita acuta si hipertrigliceridemieB. cetoacidoza diabetica se poate insoti de niveluri crescute ale amilazei totaleC.nivelul izoamilazei poate ramane crescut pana la 14 zile de la debutul necrozei pancreaticeD.hipocalcemia se intalneste in 80% din cazuriE.

(pag. 1921, 1922)

M1413116. Asocierea pancreatita acuta – hipertrigliceridemie se caracterizeaza prin:niveluri ale trigliceridelor serice intre 250-300 mg/dl se asociaza cu risc crescut pentru pancreatita acutaA. pacientii cu deficit de apolipoproteina C II au o incidenta crescuta a pancreatitei acuteB. majoritatea pacientilor cu pancreatita acuta au hipertrigliceridemieC.amilaza serica are adesea valori fals normale la acesti pacientiD.hipertrigliceridemia face parte din criteriile Ranson-Imrie ce influenteaza negativ supravietuireaE.

(pag. 1921, 1923)

M1413117. Factorii ce influenteaza negativ supravietuirea in pancreatita acuta sunt:lichid peritoneal serocitrinA. varsta > 55 aniB. obezitateaC.AST serica intre 100-200 UI/lD.hipoxemia (PO2 < 60 mmHg)E.

(pag. 1921)

M1513118. Precizati care dintre urmatorele afectiuni pot constitui cauze de pancreatita acuta:litiaza biliaraA. hipertrigliceridemiaB. ciroza hepaticaC.postoperatorD.angeita necrozantaE.



(pag. 1920)

M1513119. Mecanismele aparitiei socului in pancreatitele acute includ:hipovolemia secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiul retroperitonealA. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininiceB. efectele sistemice ale enzimelor proteoliticeC.reflexele axonice localeD.eliberarea de toxine microbiene in circulatia sistemicaE.

(pag. 1920)

M1513120. Indicati care dintre urmatoarele afectiuni pot evolua cu niveluri serice crescute ale amilazelor:

perforatia intestinalaA. infarctul intestinalB. cetoacidoza diabeticaC.colecistita cronica scleroatroficaD.colita ulcerativaE.

(pag. 1921)

M1513121. Criteriile Ranson/ Imrie de evaluare la internare a pacientilor cu pancreatita acuta includ:leucocitoza peste 16.000/mmcA. hipocalcemie sub 1,9 mmol/lB. cresterea creatininei serice peste 1,8 mmol/lC.hipoalbuminemie sub 3,2 g/dlD.hiperglicemie peste 11 mmol/lE.

(pag. 1921)

M1513122. Afectarea pleuro-pulmonara intalnita in pancreatitele acute consta in:atelectazie pulmonaraA. pneumonieB. sindrom de detresa respiratorie a adultuluiC.infiltrat nodular apicalD.hidrotoraceE.

(pag. 1922)

M1513123. Complicatiile metabolice care pot surveni in evolutia unei pancretite acute sunt:hiperglicemieA. hipocalcemieB. hipofosfatemieC.alcaloza hipercloremicaD.hipomagnezemieE.

(pag. 1922)

M1513124. Factorii de risc care predispun la aparitia abcesului pancreatic ca o complicatie in evolutia pancreatitelor acute sunt:

varsta peste 55 de aniA. socul hipovolemicB. alimentarea precoce pe cale oralaC.laparotomia precoceD.tratamentul antibiotic incorect efectuatE.

(pag. 1924)

M1513125. La pacientii cu pancreatita acuta, pseudoanevrismele vasculare aparute in evolutie se



localizeaza la nivelul:arterei spleniceA. arterei hepaticeB. arterei renale stangiC.arterei duodenopancreatice superioareD.arterei duodenopancreatice inferioareE.

(pag. 1926)

M1513126. Complicatiile locale ale pancreatitelor acute sunt reprezentate de:abcesul pancreaticA. icterul obstructivB. hemoragia intraperitoneala masivaC.tulburarile paroxistice de ritmD.colestaza intrahepaticaE.

(pag. 1922)

M1613127. Pancreatitele acute medicamentoase sunt determinate prin:hipertrigliceridemie si hipercalcemieA. reactie de hipersensibilitateB. spasm oddianC.producerea unui metabolit toxicD.reflux duodeno-pancreaticE.

(pag. 1919)

M1613128. Pancreatitele acute pot fi cauzate de:infectii cu mycoplasmaA. insuficienta renalaB. tratament cu sulfamideC.boala de reflux gastro-esofagianD.infarct miocardicE.

(pag. 1920)

M1613129. Pancreatita acuta la pacientii cu transplant renal este consecinta urmatorilor factori:hipercalcemiaA. hipertrigliceridemiaB. infectii viraleC.medicamente (glucocoticoizi, azatioprina, L-asparaginaza, diuretice)D.obstructia ampulei VaterE.

(pag. 1920)

M1613130. Socul in pancreatita acuta se produce prin:contaminare microbianaA. hipovolemiaB. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininiceC.ileusul paralitic difuzD.efectele sistemice ale enzimelor proteolitice si lipoliticeE.

(pag. 1920)

M1613131. Care dintre urmatoarele semne indica prezenta unei pancreatite necrotice severe:semnul HomansA. semnulStraussB. semnul CullenC.



semnul CourvoisierD.semnul TurnerE.

(pag. 1921)

M1613132. Reprezinta complicatii sistemice ale pancreatitelor acute:coagulare intravasculara diseminataA. infarctul intestinalB. icterul obstructivC.moarte subitaD.boala ulceroasaE.

(pag. 1922)

M1613133. Dintre criteriile de prognostic Ranson al pancreatitelor acute severe, la internare, fac parte:hipoxemia (PO2 < 60mmHg)A. leucocitoza > 16000/ulB. AST serica >250UI/lC.scaderea hematocritului cu peste 10%D.hiperbilirubinemia > 4mg/dlE.

(pag. 1921)

M1613134. Complicatiile pseudochistului pancreatic sunt:abcesulA. infarctul intestinalB. rupturaC.oligurieD.hemoragiaE.

(pag. 1926)

M2213135. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta consta in aparitia de:revarsate pleuraleA. atelectaziiB. fibroza pulmonaraC.raluri bazaleD.pneumotoraceE.

(pag. 1920, 1922)

M2213136. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?Nu exista o corelatie intre severitatea pancreatitei acute si nivelul amilazelor sericeA. Cresterea amilazelor serice de peste 3 ori valorile normale este patognomonica pentru pancreatita acutaB. Dupa 48-72 ore de evolutie nivelul amilazei totale tinde sa se normalizezeC.Raportul dintre clearance-ul urinar al amilazei si respectiv al creatininei este scazutD.Pancientii cu acidoza pot prezenta valori fals crescute ale amilazei sericeE.

(pag. 1921)

M2213137. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?Amilazemia normala exclude diagnosticul de pancreatita acutaA. 25% din pacienti au hipoxemieB. Examenul CT poate confirma suspiciuna clinica de pancreatita acuta chiar si in conditiile amilazemiei normale

C.

Hiperglicemia este determinata de eliberarea redusa de glucagonD.Pe electrocardiograma pot apare modificari care mimeaza ischemia miocardicaE.

(pag. 1921)



M2213138. Care sunt modificarile biochimice ce pot apare intr-o pancreatita acuta?Scaderea colestazei sericeA. HiperbilirubinemieB. HiperglicemieC.Scaderea LDHD.HipoalbuminemieE.

(pag. 1921)

M2213139. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modificarile biochimice din pancreatita acuta sunt adevarate?

Hipocalcemia apare in 80-85 din cazuriA. Cazurile severe pot prezenta hemoconcentratieB. 25% din pacienti pot avea hipoxemieC.Nivelul lipazei pancreatice ramane crescut pana la 7-14 zileD.Leucocitoza apare in mod exceptionalE.

(pag. 1921)

M2213140. Care din urmatoarele elemente clinice pot fi intalnite intr-o pancreatita acuta?Durerea abdominala severa si continuaA. Greata si varsaturiB. BradicardieC.Hipotensiune arterialaD.IcterE.

(pag. 1920)

M2213141. Pancreatita acuta presupune diagnostic diferential cu:anevrismul disecant de aortaA. cetoacidoza diabeticaB. diverticuloza colonicaC.pneumoniaD.metroanexitaE.

(pag. 1921)

M2213142. In pancreatita acuta cretiriile Ranson la internare sunt:varsta sub 55 aniA. leucocitoza peste 16000 leucocite/microlitruB. AST seric sub 200 UI/mlC.PO2 sub 60 mmHgD.LDH seric peste 400 UI/lE.

(pag. 1921)

M2213143. In pancreatita acuta criteriile Ranson in primele 48 de ore sunt:leucocitoza peste 16000 leucocite/microlitruA. scaderea hematocritului cu peste 10%B. hipoalbuminemia sub 3,2 g/dlC.PO2 peste 60 mmHgD.hipocalcemia sub 8 mg/dlE.

(pag. 1921)

M2213144. Care sunt factorii care influenteaza negativ supravietuirea in pancreatitaa acuta?Scorul APACHE II sub 9A. ObezitateaB.



Lichidul peritoneal hemoragicC.PO2 sub 60 mmHgD.varsta sub 55 aniE.

(pag. 1921)

M2213145. Care sunt indicatorii insuficientei de organ intr-o pancreatita acuta?PO2 sub 60 mmHgA. Hipotensiune (TA sub 90 mmHg)B. AST si ALT crescuteC.HipopotasemieD.Calciu sub 8 mg/dlE.

(pag. 1921)

M2213146. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul diferential dintre pancreatita acuta si cetoacidoza diabetica nu sunt adevarate?

In cetoacidoza diabetica tabloul clinic este dominat de greturi si varsaturi, durerea abdominala lipsindA. Amilazemia creste in pancreatita acuta si ramane normala in cetoacidozaB. Lipaza serica creste in pancreatita acuta si ramane normala in cetoacidozaC.In cetoacidoza diabetica amilazemia este crescuta prin intermediul izoamilazei salivareD.La pacientii cu acidoza pot apare valori fals crescute ale amilazemieiE.

(pag. 1921)

M2213147. Care din urmatorii markeri biochimici sunt considerati factori predictivi ai evolutiei severe in pancreatita acuta?

LeucopeniaA. Nivelul mult crescut al fosfatazei alcalineB. Peptidul activator al tripsinogenului urinarC.Cresterea alfa 2 globulinelorD.Proteina C reactivaE.

(pag. 1922)

M2213148. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?Marea majoritate a pacientilor nu au hipertrigliceridemieA. Trigliceridele serice sub 300 mg/dl nu reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea pancreatitei acuteB. Trigliceridele serice peste 350 mg/dl sunt asociate cu o mare probabilitate de a dezvolta pancreatitaC.Nivelul crescut al apolipoproteinei CII predispune la pancreatita acutaD.Pacientii cu asocierea pancreatita acuta hipertrigliceridemie sunt predispusi la noi episoade de pancreatitaE.

(pag. 1922-1923)

M2213149. Leziunile de citosteatonecroza din pancreatita acuta se pot localiza la nivelul:tegumentelorA. oaselorB. tesutului celular subcutanatC.pleureiD.SNCE.

(pag. 1922)

M2213150. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta nu sunt adevarate?Pancreatita acuta edematoasa este de regula o afectiune usoara si autolimitataA. Medicamentele pot determina pancreatita acuta prin reactie de hipersensibilitateB. Ascaridioza poate evolua cu pancreatita acutaC.Activarea si eliberarea de peptide bradikininice determina vasoconstrictie si ulterior leziuni necroticeD.



Ischemia pancreasului nu poate determina singura activarea tripsinogenuluiE.

(pag. 1919-1920)

M2213151. Care din urmatoarele infectii virale pot evolua cu pancreatita acuta?OreionulA. Zona zosterB. Hepatita viralaC.Infectia cu virus coxackieD.infectia cu virusuri gripaleE.

(pag. 1920)

M2213152. Precizati medicamentele cu asociatie definita in etiopatogeneza pancreatitei acute:sulfamideleA. metronidazolB. furosemidC.estrogeniD.antiinflamatoare nesteroidieneE.

(pag. 1920)

M2213153. Precizati medicamentele cu asociatie probabila in etiopatogeneza pancreatitei acute:inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensineiA. azatioprinaB. ampicilinaC.eritromicinaD.diuretice tiazidiceE.

(pag. 1920)

M2213154. Care din urmatoarele afiramatii referitoare la etiopatogeneza pancreatitei acute sunt adevarate?

Ischemia dupa interventia chirurgicala pe cord poate determina pancreatita acutaA. Pancreatita apare la 10% din pacientii cu transplant renalB. Medicamentele pot determina pancreatita acuta prin reactii de hipersensibilitateC.Cele mai frecvente cauze de pancreatita acuta sunt: ingestia de alcool si afectiunile tractului biliarD.Hipocalcemia poate fi cauza de pancreatita acutaE.

(pag. 1919-1920, 1923)

M2213155. Cauzele metabolice ale pancreatitei acute sunt reprezentate de:hipercolesterolemieA. hiperuricemieB. hipertrigliceridemieC.insuficienta renalaD.hipopotasemieE.

(pag. 1920)

M2213156. Care din urmatoarele boli pot evolua cu pancreatita acuta?Lupus eritematos sistemicA. Purpura trombotica trombocitopenicaB. SclerodermiaC.Purpura Henoch SchonleinD.Poliartrita reumatoidaE.

(pag. 1920)



M2213157. Care din urmatoarele afectiuni metabolice pot determina pancreatita acuta?Sindromul chilomicronemieiA. Hipercolesterolemia comuna "poligenica"B. Sindromul de deficienta al apolipoproteinei CIIC.HipertrigliceridemiaD.Hipercolesterolemia familialaE.

(pag. 1920)

M2213158. Durerea abdominala din pancreatita acuta se caracterizeaza prin:cresterea intensitatii in decubit dorsalA. ameliorare dupa emisia de gaze sau materii fecaleB. caracterul intermitent, colicativC.asezarea pacientului cu trunchiul flectat si genunchii ridicati accentueaza durereaD.este simptomul major al pancreatitei acuteE.

(pag. 1920)

M2213159. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta nu sunt adevarate?Durerea abdominala se insoteste frecvent de greata, varsaturi si distensie abdominalaA. Iradierea durerii epigastrice se face strict in etajul abdominal superiorB. Distensia abdominala este determina de hipomotilitatea gastrica si intestinala precum si de peritonita chimica

C.

Icterul nu este frecventD.Nodulii tegumentari eritematosi sunt produsi printr-o vasculita a vaselor miciE.

(pag. 1920)

M2213160. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?In producerea socului intervine hipovolemiaA. Formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice determina vasoconstrictieB. Revarsatul pleural se localizeaza mai frecvent in pleura stangaC.Zgomotele intestinale sunt de regula diminuate sau aboliteD.Semnul Cullen consta in coloratia rosie albastruie al flancurilorE.

(pag. 1920-1921)

M2213161. Retinopatia Purtscher care poate complica un episod de pancreatita acuta se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

se datoreaza nevritei opticeA. la fundul de ochi se deceleaza hemoragii retiniene si aspect vatuitB. este o complicatie raraC.mecanismul de producere este reprezentat de ocluzia arterei retiniene posterioare cu granulocite agregateD.la fundul de ochi venele apar dilatate si arteriolele spastice, cu lumen redusE.

(pag. 1923)

M2213162. Care din urmatoarele afectiuni pot constitui substratul etiologic al hemoragiei gastrointestinale ce complica o pancreatita acuta?

Esofagita de reflux severaA. Boala ulceroasaB. Necroza hemoragica cu erodarea vaselor importanteC.Tromboza de porta cu dezvoltarea de variceD.Gastrita erozivaE.

(pag. 1922)

M2213163. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ascita pancreatogena ce complica pancreatita acuta sunt adevarate?



Se produce prin ruptura canalului pancreatic comunA. Are ca substrat un pseudochist fisuratB. Tinde sa se acumuleze in bursa omentalaC.Lichidul peritoneal hemoragic influenteaza negativ supravietuirea in pancreatita acutaD.Apare datorita infarctului intestinalE.

(pag. 1926)

M2213164. Hipotensiunea arteriala care poate apare intr-o pancreatita acuta se datoreaza:hipoalbuminemieiA. modificarilor EKG nespecifice care simuleaza un infarct miocardic acutB. hipovolemieiC.tahicardieiD.emboliei grasoase la nivelul SNC cu ischemia centrilor vasopresoriE.

(pag. 1922)

M2213165. Care sunt complicatiile cardiovasculare care pot apare intr-o pancreatita acuta?Tromboza atrialaA. Modificari nespecifice ST-TB. Colectie pericardicaC.Moarte subitaD.Largirea complexului QRSE.

(pag. 1922)

M2213166. Care din urmatorele afirmatii referitoare la abcesul ce complica o pancreatita acuta sunt adevarate:

este o colectie purulenta flu delimitataA. evolueaza o perioada lunga de timp (4-6 saptamani)B. de obicei este micC.apare la 15-20% din pacientiD.alimentatia precoce pe cale orala este un factor de riscE.

(pag. 1924)

M2213167. Care sunt factorii de risc ce pot favoriza dezvoltarea unui abces pancreatic la un pacient cu pancreatita acuta?

Alimentatia precoce pe cale oralaA. Laparotomia precoceB. Punctia unui pseudochistC.Etiologia biliara a pancreatitei acuteD.Formele recurente de pancreatita acutaE.

(pag. 1924)

M2213168. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la necroza pancreatica ce complica o pancreatita acuta sunt adevarate?

Necroza pancreatica infectata se trateaza prin drenaj percutan si antibioticeA. Insuficienta multiorganica este factor de risc pentru dezvoltarea necrozei pancreatice infectateB. Diagnosticul precoce al necrozei pancreatice infectate se face prin aspiratia cu ac sub ghidaj CTC.Pancreasul necrozat se infecteaza cel mai adesea cu germeni anaerobiD.Colectiile lichidiene extrapancreatice nu necesita aspiratie prompta sub ghidaj CTE.

(pag. 1924)

M2213169. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pseudochsitele ce complica o pancreatita acuta sunt adevarate?

Peretele este constituit dintr-un epiteliu unistratificatA.



Se dezvolta intr-o perioada de 1-4 saptamani de la debutB. Complica 30% din cazuriC.Cel mai frecvent se localizeaza in capul pancreasuluiD.Principala acuza este durerea abdominalaE.

(pag. 1924-1925)

M2213170. Pseudochistul pancreatic ce complica o pancreatita acuta se caracterizeaza prin:se localizeaza predominant in corpul sau coada pancreasuluiA. se rezolva spontan in 15-40% din cazuriB. nivelul amilazemiei este normalC.peretii sunt constituiti din tesut necrozat, tesut de granulatie si tesut fibrosD.pseudochistele mai mari de 5 cm care persista mai mult de 6 saptamani se dreneazaE.

(pag. 1924-1925)

M2213171. Un pseudochist pancreatic care nu se resoarbe spontan se poate complica cu:rupturaA. hemoragieB. abces pancreaticC.necroza infectataD.durereE.

(pag. 1926)

M2213172. Ascita pancreatica se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:nivel crescut al amilazei in lichidul asciticA. albumine sub 3 g/dl in lichidul asciticB. se poate produce prin ruptura canalului pancreatic comunC.apare la 75% din cazurile cu pseudochist pancreaticD.amilazemie normalaE.

(pag. 1926)

M2213173. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la patogeneza pancreatitei acute sunt adevarate?Enzimele proteolitice sunt activate in pancreasA. Enzimele proteolitice sunt activate in lumenul intestinalB. Infectiile virale pot activa proenzimeleC.Ischemia nu poate declansa singura autodigestiaD.Enzimele proteolitice pot fi activate de endotoxinaE.

(pag. 1920)

M2213174. Care din urmatoarele entitati pot fi cauza de pancreatita acuta?Enteropatia glutenicaA. Diverticulul duodenalB. Litiaza biliaraC.Steatoza hepatica acuta de sarcinaD.Polipoza colicaE.

(pag. 1920)

M2213175. Care din urmatoarele afectiuni pot fi cauza de pancreatita acuta?Boala WhippleA. Insuficienta renalaB. Cancerul pancreaticC.Cancerul gastricD.Fibroza chisticaE.



(pag. 1920)

M2213176. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta NU sunt adevarate?Disfunctia sfincterului Oddi poate evolua cu pancreatita acuta recurentaA. Pancreatita acuta poate apare dupa interventii chirurgicale pe creierB. In pancreatita acuta durerea este intotdeauna severa si constantaC.Proenzimele sunt transformate in enzime proteolitice la nivelul lumenului intestinalD.Utilizarea de contraceptive orale se poate asocia cu pancreatita acutaE.

(pag. 1920)

M2213177. Care din urmatoarele afectiuni poate fi cauza de pancreatita acuta?Ingestia de alcoolA. AscaridiozaB. Ulcerul esofagianC.Rectocolita ulcerohemoragicaD.Diabetul zaharat cu cetoacidozaE.

(pag. 1920)

M2213178. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?Coloratia albastra periombilicala apare secundar hemoperitoneuluiA. Majoritatea alcoolicilor nu fac pancreatitaB. 15% din cazurile de pancreatita acuta sunt induse medicamentosC.Fibroza chistica poate fi cauza de pancreatita acutaD.Imunoreactivitatea serica tripsin-like (ITL) este scazuta in pancreatita acutaE.

(pag. 1916, 1919, 1920, 1921)

M2213179. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la datele de laborator dintr-o pancreatita acuta sunt adevarate?

Activitatea lipazei serice creste paralel cu cea a amilazeiA. In pneumonie pot apare nivele fals crescute ale amilazei in lichidul pleuralB. Un titru crescut al lipazei si tripsinei serice stabileste diagnosticul de pancreatita acutaC.Imunoreactivitatea serica tripsin-like (ITL) este scazuta in pancreatita acutaD.Nivelul lipazei pancreatice poate ramane crescut pana la 7-14 zileE.

(pag. 1916, 1921)

M2213180. Care din urmatorii parametri se iau in considerare la stabilirea scorului Ranson la internare?VarstaA. GlicemiaB. HematocritulC.CreatininaD.AlbuminemiaE.

(pag. 1921)

M2213181. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile unei pancreatite acute sunt adevarate?

Revarsatul pleural de cauza pancreatica este de regula masivA. 15% din pacientii cu pseudochist pancreatic au si ascita de cauza pancreaticaB. Diagnosticul precoce al infectiei pancreatice poate fi stabilit prin examen CTC.Infarctul intestinal poate complica pancreatita acutaD.Pseudoanevrismele apar mai frecvent prin interesarea arterei spleniceE.

(pag. 1924, 1926)

M2213182. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pseudochistul pancreatic care complica



pancreatita acuta sunt adevarate?25-40% din cazuri se rezolva spontanA. Un pseudochist cu dimensiuni in scadere se trateaza conservatorB. Se dezvolta intr-o perioada de 5-6 saptamani dupa debutul unei pancreatice acuteC.Pseudochistele cronice sterile pot fi tratate prin aspiratie cu acD.Jumatate din pacienti au concomitent si ascita pancreaticaE.

(pag. 1924, 1925, 1926)

M2213183. La care din urmatoarele medicamente este descrisa o asociere definita cu pancreatita acuta?

FurosemidA. PrednisonB. TetraciclinaC.Beta blocanteD.NifedipinaE.

(pag. 1920)

M2213184. Care din urmatoarele entitati pot evolua cu pancreatita acuta?HipertrigliceridemiaA. Cancerul gastricB. Ulcerul penetrantC.Infectiile cu MycoplasmaD.hipocalcemiaE.

(pag. 1920)

M2213185. Care din urmatorii factori sunt implicati in aparitia pancreatitei acute de dupa transplantul renal?

Interventia chirurgicalaA. Infectiile viraleB. UremiaC.Medicamentele administrateD.HipocalcemiaE.

(pag. 1920)

M2213186. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la durerea din pancreatita acuta sunt adevarate?Este constantaA. Are caracter sfredelitorB. Se amelioreaza dupa varsaturiC.Se accentueaza in decubit dorsalD.Iradiaza frecvent in spateE.

(pag. 1920)

M2213187. Care din urmatorii factori influenteaza negativ supravietuirea in pancreatita acuta?DenutritiaA. Lichidul peritoneal hemoragicB. Oliguria (sub 50 ml/h)C.Scorul APACHE sub 7D.Calciu seric sub 8 mg/dlE.

(pag. 1921)

M2213188. Care din urmatoarele elemente apartin criteriilor Ranson in primele 48 de ore?Scaderea hematocritului cu peste 10%A.



Calciu seric sub 8 mg/dlB. ALT serica peste 150 UI/lC.Varsta sub 55 de aniD.ObezitateaE.

(pag. 1921)

M2213189. Care din urmatoarele entitati pot evolua cu hiperamilazemie?Cancerul ovarianA. Abcesul pancreaticB. SarcinaC.Cancerul de colonD.PneumoniaE.

(pag. 1917)

M2213190. Hiperamilazemia poate fi intalnita in:anevrismul de aortaA. rectocolita ulcerohemoragicaB. oreionulC.enteropatia glutenicaD.traumatismul cerebralE.

(pag. 1917)

M2213191. Hiperamilazemia poate fi expresia biochimica a urmatoarelor boli:cetoacidoza diabeticaA. abcesul pulmonarB. cancerul de pancreasC.carcinomul mamarD.afectiunile hepatice croniceE.

(pag. 1917)

M2213192. Tratamentul pancreatitei acute asociate hipertrigliceridemiei include:exercitiul fizicA. blocantii H2B. beta blocanteleC.evitarea alcooluluiD.restrictia de lipideE.

(pag. 1924)

M2213193. Tratamentul ascitei pancreatice ce insoteste o pancreatita acuta include:aspiratia nazogastricaA. paracenteza evacuatorieB. administrarea de albumina intravenosC.octreotidulD.interventia chirurgicala daca ascita continua sa se refacaE.

(pag. 1926)

M2213194. Care din urmatoarele medicamente au asociatie definita cu pancreatita acuta?Diureticele tiazidiceA. AmpicilinaB. SulfamideleC.EritromicinaD.PentamidinE.



(pag. 1920)

M2213195. Care sunt complicatiile metabolice ce pot apare intr-o pancreatita acuta?Alcaloza metabolicaA. HipocalcemiaB. HipertrigliceridemiaC.Scaderea HDLD.EncefalopatiaE.

(pag. 1922)

M2213196. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?Incidenta pancreatitei acute este crescuta la pacientii cu SIDAA. Primele doua cauze implicate in etiologia pancreatitei acute sunt alcoolul si afectiunile tractului biliarB. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu un puseu de pancreatita acutaC.Obezitatea reprezinta un factor ce influenteaza supravietuirea in pancreatita acutaD.Pancreasul septat reprezinta o cauza de pancreatita acuta recurentaE.

(pag. 1920, 1921, 1923)

M2213197. Care din urmatoarele entitati pot fi substratul etiologic al pancreatitei acute recurente?Cancerul pancreaticA. Pancreasul septatB. HipertrigliceridemiaC.Deficitul de apolipoproteina CIID.Sindromul chilomicronemieiE.

(pag. 1920)

M2213198. Intr-o pancreatita acuta, examenul CT dinamic cu contrast imbunatatit este indicat in urmatoarele situatii:

la toti pacientii cu boala severaA. scorul APACHE II sub 9B. deteriorare clinica progresivaC.in pancreatitele acute la care nivelul trigliceridemiei este peste 1000 mg/dlD.la pacientii cu 3 sau mai multe semne RansonE.

(pag. 1924)

M2213199. Care din urmatoarele afectiuni pot fi cauza de hiperamilazemie?Carcinomul esofagianA. Pancreatita cronicaB. Neoplasmul de colonC.OreionulD.Cetoacidoza diabeticaE.

(pag. 1917)

M2213200. In care din urmatoarele afectiuni pot apare cresteri ale amilazemiei?Pneumonia acutaA. Insuficienta renalaB. Abcesul pancreaticC.Traumatismul cerebralD.Infarctul miocardic acutE.

(pag. 1917)

M2213201. Care din urmatoarele afirmatii NU sunt adevarate?Valorile amilazei serice peste 3 ori fata de normal sunt patognomonice pentru pancreatita acutaA.



In arsuri pot apare cresteri ale amilazemieiB. In cancerul pancreatic nu apare hiperamilazemieC.Administrarea morfinei se poate insoti de cresterea amilazemieiD.Raportul dintre clearance-ul urinar al amilazei si respectiv al creatininei este de regula scazut in pancreatita acuta severa

E.

(pag. 1917, 1921)

M2213202. Ce complicatii pulmonare pot apare intr-o pancreatita acuta?Traheobronsita acutaA. Abcesul mediastinalB. Fibroza pulmonaraC.PneumoniaD.Sindromul de detresa respiratorieE.

(pag. 1922)

M2213203. Tratamentul conventional al unei pancreatite acute include:administrarea alimentelor pe sonda nazo-gastricaA. analgeziceB. fluide intravenosC.oprirea oricarui aport alimentarD.antisecretoareE.

(pag. 1923)

M2213204. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul unei pancreatite acute sunt adevarate?

Anticolinergicele nu sunt indicateA. Administrarea alimentelor se face pe sonda nazo-gastricaB. Antibioticele nu aduc beneficii in tratamentul formelor usoareC.Blocantii H2 sunt ineficientiD.Cuparea durerii intense necesita uneori morfinaE.

(pag. 1923-1924)

M2213205. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul unei pancreatite acute forma usoara sunt adevarate?

Se opreste aportul alimentar per osA. Se administreaza lichide i.v.B. Tratamentul cu inhibitori H2 este ineficientC.Se impune tratamentul cu antibioticeD.Dieta lichidiana este inceputa de obicei in zilele 3-6E.

(pag. 1923-1924)

M2213206. Tratamentul pacientilor cu pancreatita asociata hipertrigliceridemiei include:scaderea in greutate pana la greutatea idealaA. evitarea beta blocantelorB. exercitiul fizicC.evitarea AINSD.administrarea de blocanti H2E.

(pag. 1924)

M2313207. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute includefluide intravenoase şi coloiziA. glucagonB. analgeziceC.



oprirea oricărui aport alimentar oralD.blocanţii H-2E.

(pag. 1923-1924)

M2313208. Examenul TC dinamic cu contrast îmbunătăţit este recomandat la pacienţii cu pancreatită acută în următoarele situaţii:

pacienţi cu pancreatită moderatăA. pacienţi cu 3 sau mai multe semne RansonB. pacienţi care prezintă deteriorare clinică progresivăC.pacienţi cu suspiciune de pancreatită acută de cauză biliarăD.pacienţi cu pancreatită severăE.

(pag. 1924)

M2313209. Cauzele care pot favoriza formarea abcesului pancreatic sunt:laparotomia precoceA. întârzierea reluării alimentaţiei pe cale oralăB. drenaj chirurgical inadecvatC.etiologia postoperatorie a pancreatiteiD.etiologia biliară a pancreatiteiE.

(pag. 1924)

M2313210. Pseudochisturile pancreatice:se dezvoltă într-o perioadă de 1-4 săptămâni după debutul pancreatitei acuteA. apar la circa 35% din pacienţii cu pancreatită acutăB. se rezolvă spontan în 25-40% din cazuriC.nu pot fi palpate în regiunea epigastricăD.sunt localizate în 85% din cazuri în capul pancreasuluiE.

(pag. 1924-1925)

M2313211. Şocul din pancreatita acută poate fi explicat prin:eliberarea în circulaţia a enzimelor lipolitice şi proteolitice.A. "Arsura retro peritoneală" - hipovolemie secundară exudării sângelui şi proteinelor plasmatice în spaţiul retroperitoneal.

B.

activarea sistemului renină angiotensinăC.vasodilataţie şi creşterea permeabilităţii vasculare.D.hipoglicemie.E.

(pag. 1920)

M2313212. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în pancreatita acută:Icterul este frecvent şi se datorează în 75% din cazuri unui calcul prezent în coledocul distal.A. Icterul nu este frecvent în pancreatita acută.B. Icterul este frecvent şi este datorat unei hemolize asociate.C.Icterul nu apare în pancreatita acută.D.Când apare icterul se datorează compresiunii porţiunii intrapancreatice a canalului biliar secundar edemaţierii pancreasului cefalic.

E.

(pag. 1920)

M2313213. Afectarea pulmonară în pancreatita acută se caracterizează prin:predominenţa modificărilor pe partea stângăA. hemoptizii la debutul boliiB. raluri bazale, atelectazii, revărsate pleuraleC.apare la 10-20% din pacienţiD.apare la sub 5% din pacienţi.E.



(pag. 1920)

M2313214. Care din următorii parametrii evaluaţi la internare sunt consideraţi factori ce influenţează negativ supravieţuirea (în cadrul criteriilor Ranson - Imrie) ?

Hiperglicemie mai mare de 200 mg/dlA. Vârsta mai mare de 65 de aniB. Leucocitoză mai mare de 16.000/mmcC.LDH seric > 200 UI/l.D.Leucocitoză mai mare de 10.000/mmcE.

(pag. 1921)

M2313215. Care din următorii parametri sunt consideraţi indicatori cheie ai insuficienţei organice în pancreatita acută ?

oligurie (mai puţin de 50 ml pe oră) sau creatinină în creştereA. albumină serică >3,2 g/l.B. hipotensiuni (TA<90mmHg)C.tahicardie (AV>130/min)D.calciu seric > 1,9 mmoli/lE.

(pag. 1921)

M2313216. Care din următorii parametri trebuie evaluaţi în primele 48h în pancreatita acută (Ranson-Imrie)?

creatinina.A. hematocritB. bilirubinaC.colesterolD.sechestrare lichidianăE.

(pag. 1921)

M2313217. Complicaţiile locale ale pancreatitei acute sunt:necrozaA. accidentul vascular cerebralB. icter obstructiv.C.ascită pancreatogenăD.colecţia pancreatică lichidianăE.

(pag. 1922)

M2313218. Complicaţiile sistemice pulmonare în pancreatita acută:bronşiectazieA. hemoptiziiB. atelectazii pulmonareC.revărsat pulmonarD.sindrom de detresă respirator.E.

(pag. 1922)

M2313219. Complicaţiile sistemice cardiovasculare în pancreatita acută sunt:modificări EKG ale segmentului PQA. infarct miocardic.B. hipotensiuneaC.moartea subităD.pericardită purulentăE.

(pag. 1922)



M2313220. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute include:fluide IV şi coloiziA. analgeticeB. post alimentarC.antibioticeD.aspiraţie nazogastrică.E.

(pag. 1923)

M2313221. Următoarele afirmaţii despre retinopatia Purtscher sunt adevărate:complicaţie rară a pancreatitei acuteA. se manifestă prin diplopieB. complicaţie frecventă a pancreatiteiC.are modificări specifice la fundul de ochi.D.se manifestă prin pierderea bruscă a vederiiE.

(pag. 1923)

M2313222. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte amilazele serice în pancreatita acută:

Amilazele tind să se normalizeze la 48-78 de ore chiar dacă pancreatita acută rămâne evidentă.A. Există o corelaţie strânsă între nivelul amilazelor şi severitatea pancreatitei acute.B. Pacienţii cu acidoză au valori fals scăzute ale amilazei serice.C.Sunt obişnuit crescute de 3 ori valoarea normală.D.Pacienţii cu acidoză au valori fals crescute ale amilazei serice.E.

(pag. 1921)

M2513223. Secreţia pancreatică este stimulată de:Sărurile biliareA. TriptofanB. SomatostatinăC.ValinăD.Acidul gastricE.

(pag. 1919)

M2513224. Pancreatita acută poate fi determinată de:Virusul citomegalicA. AscaridiozăB. GiardiozăC.TetraciclinăD.OmeprazolE.

(pag. 1920)

M2513225. La examenul fizic al pacientului cu pancreatită acută se constată:TahicardieA. Hipotensiune arterialăB. Noduli tegumentari eritematoşiC.IcterD.Eritem polimorfE.

(pag. 1920)

M2513226. Prezenţa unei pancreatite necrotice severe este indicată de:Coloraţia discretă albastră periombilicalăA. IcterB.



Coloraţia roşie-purpurie-albastră sau verde-maro aflancurilorC.SubfebrăD.Hipotensiune arterialăE.

(pag. 1920)

M2513227. În pancreatita acută datele de laborator indică:Valori crescute de peste trei ori faţă de normal ale amilazei sericeA. Creşterea activităţii lipazei sericeB. LeucocitozăC.HipercalcemieD.HipoglicemieE.

(pag. 1921)

M2513228. Precizaţi care dintre următoarele examene paraclinice nu sunt utile pentru diagnosticul de pancreatită acută:

Ecografia abdominalăA. Urografia renoureterovezicalăB. Endoscopia digestivă superioarăC.Tomografia computerizată abdominalăD.ColonoscopiaE.

(pag. 1921)

M2513229. Diagnosticul diferenţial al pancreatitei acute include următoarele boli:Colecistita acută şi colica biliarăA. Ocluzia vaselor mezentericeB. Anevrismul disecant de aortăC.Pericardita acutăD.Ocuzia intestinală acutăE.

(pag. 1921)

M2513230. Precizaţi factorii care influenţează negativ supravieţuirea în pancreatita acută la internare:Vârsta>55 aniA. Hiperglicemie>160 mg/dlB. LDH seric>200 ui/lC.AST serică>250 ui/lD.Leucocitoză> 16000/microlE.

(pag. 1921)

M2513231. Precizaţi factorii care influenţează negativ supravieţuirea în pancreatita acută în primele 48 de ore:

Scăderea hematocritului cu peste 10%A. Sechestrare de lichid>2000 mlB. Hipoalbuminemie< 2,5 g/dlC.Hipocalcemie<8 mg/dlD.Hipoxemie ( PO2< 60 mmHg )E.

(pag. 1921)

M2513232. Indicatorii cheie ai insuficienţei organelor în pancreatita acută sunt:Hipotensiunea ( TA< 90 mmHg )A. Tahicardia> 130 bătăi/minutB. Calciu seric< 6 mg/dlC.Albumina serică< 4,2 g/dlD.



Oliguria ( <50 ml/h )E.

(pag. 1921)

M2513233. Care dintre următorii markeri poate să prezică evoluţia la pacienţii cu pancreatită acută:Complementul sericA. Proteina C reactivăB. Elastaza granulocitară sericăC.FibrinogenulD.Peptidul activator al tripsinogenului urinarE.

(pag. 1922)

M2513234. Complicaţiile locale ale pancreatitei acute sunt:Abcesul pancreaticA. Pseudochistul pancreaticB. ChilotoraxulC.Hemoragia intraperitoneală masivăD.PiuriaE.

(pag. 1922)

M2513235. Complicaţiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:Sindromul de detresă respiratorie a adultuluiA. Abcesul mediastinalB. HipoglicemiaC.HipercalcemiaD.Hipotensiunea arterialăE.

(pag. 1922)

M2513236. Complicaţiile metabolice ale pancreatitei acute sunt:HipercolesterolemiaA. HiperglicemiaB. HipocalcemiaC.HipopotasemiaD.HipertrigliceridemiaE.

(pag. 1922)

M2513237. Complicaţiile cardiovasculare ale pancreatitei acute includ:Hipotensiunea arterialăA. Moartea subităB. MiocarditaC.Revărsatul pericardicD.EndocarditaE.

(pag. 1922)

M2513238. Complicaţiile unui pseudochist pancreatic sunt:DurereaA. RupturaB. DisfagiaC.HemoragiaD.ChilotoraxulE.

(pag. 1922)

M2513239. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute include:



AnalgeziceA. Fluide venoase şi coloiziB. Oprirea oricărui aport alimentar oralC.ColecistokineticeD.Aspiraţia nazogastricăE.

(pag. 1923)

M2513240. Semnele caracteristice abcesului pancreatic sunt:FebraA. LeucocitozaB. HipoglicemiaC.Ileusul paraliticD.Deteriorarea rapidă a stării pacientuluiE.

(pag. 1924)

M2513241. Primele cauze de mortalitate ale pseudochistului pancreatic sunt:Infarctul intestinalA. RupturaB. OliguriaC.AbcesulD.HemoragiaE.

(pag. 1926)

M2513242. Următoarele semne indică posibilitatea hemoragiei dintr-un pseudochist pancreatic:Creşterea masei tumorale pancreaticeA. Suflu localizat la nivelul masei tumorale pancreaticeB. Scăderea rapidă a hematocritului şi hemoglobinei în absenţa unor semne evidente de pierdere de sângeC.OliguriaD.DiareeaE.

(pag. 1926)

M2513243. Ascita pancreatică nu este determinată de:Tromboza venei spleniceA. Insuficienţa drenajului limfatic prin vasele mezentericeB. Hipertensiunea portală segmentarăC.Ruperea canalului pancreatic comunD.Creşterea presiunii în vena cavă inferioarăE.

(pag. 1926)

M2513244. Diagnosticul diferenţial al ascitei pancreatice se face cu:Carcinomatoza peritonealăA. Peritonita tuberculoasăB. Pericardita constrictivăC.Tumorile abdominale giganteD.Sindromul Budd-ChiariE.

(pag. 1926)

M2513245. Şocul din pancreatita acută se produce prin:HipovolemieA. Formarea şi eliberarea crescută de peptide kininiceB. Scăderea secreţiei de bicarbonat din sucul pancreaticC.Efectele sistemice ale enzimelor proteolitice şi lipoliticeD.



Mecanism imun cu activarea complementuluiE.

(pag. 1920)

M2613246. Cauze de pancreatită acută sunt:Traumatisme abdominale directeA. ObezitateB. Consum de alcoolC.Antibiotice de tip cefalosporineD.OreionE.

(pag. 1920)

M2613247. Pancreatita acută care apare la pacienţi cu transplant renal are ca şi cauze:HipercalcemiaA. Medicamente (glucocorticoizi azatioprin)B. Calculi biliariC.Infecţii viraleD.TraumatismeE.

(pag. 1920)

M2613248. Afectarea pulmonară în pancreatita acută constă în:Raluri bazaleA. AtelectaziiB. Astm bronşicC.Revărsate pleurale stângiD.BronhopneumoniiE.

(pag. 1920)

M2613249. Cauze infecţioase de pancreatită acută sunt:OreionA. Hepatită viralăB. EctrovirusuriC.Helicobacter PyloriD.Bacilul KochE.

(pag. 1920)

M2613250. Medicamente care induc pancreatita acută sunt:SulfamideA. FurosemidulB. CarbamazepinaC.DideoxiinozinăD.CeftriaxonE.

(pag. 1920)

M2613251. Modificările paraclinice în pancreatita acută sunt:LeucopenieA. Hiperamilazemie sericăB. Lipaza scăzutăC.Htc > 50 % în formele severeD.HiperglicemieE.

(pag. 1921)

M2613252. Complicaţiile unui pseudochist pancreatic sunt:



RupturaA. HemoragiaB. AbcesulC.HipertrigliceridemiaD.HiperglicemiaE.

(pag. 1926)

M2613253. Criteriile Ranson la internare sunt:Vârsta < 55 aniA. Leucocite > 16 000/ulB. LDH < 400 U/lC.Hiperglicemie > 200 mg/dlD.AST serică > 250 U/lE.

(pag. 1921)

M2613254. Criteriile Ranson în primele 48 ore sunt:Vârsta > 55 aniA. Leucocitoză > 16 000/ulB. Sechestrare lichidiană > 4 000 mlC.Hipoalbuminemie < 3,29 d/dlD.AST serică > 250 u/lE.

(pag. 1921)

M2813255. Indicatorii cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta sunt:hipotensiune ( TA<90mmHg)A. tahicardie (>130 batai/minut)B. hipoxemie PO2<60mmHgC.hipertensiuneD.oligurie (<50ml/h)E.

(pag. 1921)

M2813256. Criteriile Ramson / Imrie luati in considerare in considerare la internare sunt:varsta >55aniA. leucocitoza > 16000/μlB. hiperglicemie >200mg/dlC.hipoxemie (PO2<60mmHg)D.scaderea hematocritului cu peste 10%E.

(pag. 1921)

M2813257. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include:perforatia visceralaA. ocluzia intestinala acutaB. anevrism disecant de aortaC.cetoacidoza diabeticaD.neoplasm pulmonaryE.

(pag. 1921)

M2813258. Cauze de pancreatita acuta pot fi:alcoolulA. acidul valproicB. furosemidC.litiaza biliaraD.



penicilaminaE.

(pag. 1920)

M2813259. Durerea abdominala, simptomul major al pancreatitei acute, se caracterizeaza prin:constanta, sfredelitoareA. localizata in epigastruB. intermitenta, colicativaC.se amelioreaza cand pacientul se aseaza cu trunchiul flectat si genunchii ridicatiD.se amelioreaza in decubit dorsaE.

(pag. 1920)

M2813260. Complicatiile unui pseudochist pancreatic sunt:durereA. hemoragieB. ascitaC.infectieD.ruptureE.

(pag. 1922)

M2813261. Intre complicatiile sistemice ale pancreatitei acute se incadreaza:pulmonareA. colectii pancreatice lichidieneB. ascita pancreatogenaC.renaleD.metaboliceE.

(pag. 1922)

M2813262. Care dintre urmatoarele semen indica o pancreatita necrotica severa:semnul CourvoisierA. semnul TurnerB. semnul CullenC.semnul HomansD.semnul StraussE.

(pag. 1921)

M2813263. Retinopatia Purtscher se caracterizeaza prin:pierderea brusca si severa a vederiiA. aspect de flacoane de vata si hemoragii la examenul fundului de ochiB. este determinate de ocluzia arterei retiniene posterioareC.este o complicatie rara a pancreatitei acuteD.este o complicatie frecventa a pancreatitei acuteE.

(pag. 1923)

M2813264. Complicatiile cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:hipotensiuneA. moarte subitaB. revarsat pericardicC.tromboza de vase sanguine (vena splenica, vena porta)D.modificari EKG nespecifice ST-T care mimeaza infarctulE.

(pag. 1922)

M2813265. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:



raluri bazale, atelectazii, revarsate pleuraleA. apare la 10-2-% din pacientiB. tuse productive de la debutul boliiC.predominanta modificarilor pe partea stangaD.predominanta modificarilor pe partea dreaptaE.

(pag. 1920)

M2813266. Tratamentul conventional al pancreatitei include:analgeziceA. aspiratie nazogastricaB. fluide i.v. si coloiziC.antibioticeD.oprirea oricarui aport alimentarE.

(pag. 1923)

M2813267. Factorii care predispun la formarea abcesului pancreatic sunt:pancreatita severa cu 3 sau mai multi factori de riscA. pancreatita postoperatorieB. alimentare precoce pe cale oralaC.laparotomie precoceD.alimentatie parenteralaE.

(pag. 1924)

M2813268. Ascita pancreatogena – diagnostic diferentiat se face cucarcinomatoza peritonealaA. peritonita tuberculoasaB. pericardita constrictivaC.sindromul Budd-ChiariD.neoplasm pulmonaryE.

(pag. 1926)

M2913269. Semnul Cullen din pancreatita acută:Reprezintă coloraţia discretă, albastră periombilicală.A. Este datorat hemoperitoneului.B. Reprezintă coloraţia roşie-purpurică-albastră a flancurilor.C.Reflectă catabolizarea tisulară a hemoglobinei.D.Indică pancreatită acută necrotică severă.E.

(pag. 1921)

M2913270. Dintre criteriile Ranson pentru evaluarea pancreatitei acute la internare fac parte:Hipoxemia PO2<60 mm Hg.A. Leucocitoza >16000/ microl.B. Creatinina >1,8 mmol/l (>5mg/dl) după lichide i.v.C.Hiperglicemia >11mmol/l (>200mg/dl)D.LDH seric >400 UI/l.E.

(pag. 1920)

M2913271. Primele două cauze de pancreatită acută, ca frecvenţă sunt:Hipertrigliceridemia.A. Alcoolismul.B. Oreionul.C.Afecţiuni ale tractului biliar.D.



Traumatismele.E.

(pag. 1923)



Tema nr. 14Diabetul zaharat



M1214001. O anumita configuratie a genelor HLA poate conferi susceptibilitate pentru:diabetul zaharat insulinodependent tip 1A. diabetul zaharat secundarB. coma diabetica hiperosmolaraC.diabetul zaharat non-insulinodependentD.diabetul juvenil de tip adultE.

(pag. 2267)

M1214002. Este necaracteristic pentru diabetul zaharat insulino-dependent:debutul dupa varsta de 40 de aniA. debutul bruscB. debutul prin coma cetoacidozicaC.“luna de miere”D.greutatea normala sau scazuta a pacientuluiE.

(pag. 2271)

M1214003. Prima decizie care se ia in stabilirea dietei la un pacient cu diabet zaharat este:stabilirea aportului de hidrati de carbonA. stabilirea aportului de lipideB. stabilirea aportului caloricC.stabilirea aportului de proteineD.restrictia aportului de dulciuriE.

(pag. 2271-2272)

M1314004. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:Deshidratare profundaA. Cresterea marcata a ureei si a creatinineiB. Acidoza metabolica severaC.Rata de mortalitate crescutaD.Glicemie mult crescutaE.

(pag. 2281)

M1314005. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATPA. Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor includ cresterea numarului receptorilor insulinici si cresterea transportului glucozei insulino-mediat.

B.

Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepaticaC.In contrast cu metforminul, sulfonilureicele nu dau hipoglicemieD.Sulfonilureicele de a doua generatie sunt eficiente in doze mai mari comparativ cu cele din prima generatieE.

(pag. 2276 - 2277)

M1414006. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt



Complicatia acuta este coma hiperosmolaraA. Complicatia acuta este cetoacidozaB. Varsta instalarii obisnuit este < 40 aniC.Glucagon plasmatic-mare,supresabilD.Insulina plasmatica- mica spre absentaE.

(pag. 2270)

M1414007. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt urmatoarele, cu EXCEPTIADebut la mijlocul vietii sau mai tarziu >40 aniA. Pacientul tipic este supraponderalB. Simptomele debuteaza brusc cu poliurie, polidipsie, polifagieC.Se diagnosticheaza frecvent cand o persoana asimptomatica este gasita cu glicemie crescuta la o examinare de laborator de rutina

D.

Daca poate fi obtinuta scaderea in greutate, pacientii pot fi tratati numai prin dietaE.

(pag. 2271)

M1414008. Referitor la hemoglobina A1C se poate spuneEste un component hemoglobinic putin mobil electroforeticA. Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o perioada precedenta de 3 saptamani

B.

Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o perioada de 3 luni

C.

in medie, subiectii nediabetici au valori ale hemoglobinei A1C mai mici de 10%D.Masurarea hemoglobinei glicate nu da o evaluare obiectiva a controlului metabolicE.

(pag. 2277)

M1514009. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:scaderea eliberarii de insulinaA. producerea unei insuline anormaleB. autoimunitatea si insulita cu distructia celulelor betaC.hiperinsulinismul si rezistenta crescuta la insulinaD.cauze hormonale precum feocromocitomul si sindromul CushingE.

(pag. 2267-69)

M1514010. Mecanismul primar prin care derivatii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la pacientii diabetici este reprezentat de:

stimularea eliberarii de insulina din celulele betaA. scaderea numarului de receptori insulinici perifericiB. cresterea rezistentei la insulinaC.stimularea gluconeogenezei hepaticeD.eliberarea hormonilor de contrareglareE.

(pag. 2276)

M1514011. Cel mai obisnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:sindromul extrapiramidalA. polineuropatia perifericaB. epilepsieC.sindromul de tunel carpianD.sciatalgiaE.

(pag. 2283)

M1514012. Tratamentul cu insulina in diabetul zaharat poate fi administrat sub mai multe scheme de tratament. Tehnica cu multiple injectii subcutanate cu insulina implica:



administrarea unei singure doze de insulina cu actiune lentaA. administrarea a una sau doua injectii pe zi de insulina cu actiune intermediaraB. administrarea a doua injectii pe zi de insulina cu actiune rapidaC.administrarea de insulina cu actiune rapida inaintea fiecarei mese, impreuna cu o doza de insulina cu actiune intermediara sau lunga seara

D.

administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaza insulina continuu int-un ritm bazal cu ritmuri programate crescute inainte de mese

E.

(pag. 2272-74)

M1514013. Ce reprezinta fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:hipoglicemia produsa prin administrarea unei doze crescute de insulinaA. hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemieB. cresterea valorii glicemiei dimineata devremeC.cresterea nivelului plasmatic al trigliceridelor cu scaderea HDL-colesteroluluiD.cresterea necesarului de insulina in timpul interventiilor chirurgicaleE.

(pag. 2276)

M1514014. Rezistenta la insulina in diabetul zaharat este definita arbitrar ca necesitatea administrarii zilnice pentru controlul hiperglicemiei si prevenirii cetoacidozei a cel putin:

10 unitati de insulinaA. 40 unitati de insulinaB. 50 unitati de insulinaC.100 unitati de insulinaD.200 unitati de insulinaE.

(pag. 2286)

M1614015. Efectele epinefrinei care intervin in reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:Blocheaza secretia de insulinaA. Stimuleaza eliberarea glucagonuluiB. Activeaza glicogenolizaC.Scade capacitatea de a raspunde la incarcare exogena de glucozaD.Toate raspunsurile de sus sunt corecteE.

(pag. 2265)

M1614016. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu EXCEPTIA:Pancreatita cronica la alcooliciA. Sindromul CushingB. HipertiroidismulC.AcromegaliaD.MedicamenteE.

(pag. 2266)

M1614017. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele:Varsta instalarii peste 40 de aniA. Raspunde la terapia sulfonilureicaB. Pacienti supraponderali, obeziC.Complicatia acuta: cetoacidozaD.Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulinaE.

(pag. 2270)

M1614018. Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Cresterea glucozei plasmatice dimineata devremeA. Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemiaB.



Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestereC.Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemieD.Este mai frecvent la varsta mai inaintataE.

(pag. 2276)

M1614019. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:Dilatatie gastrica acutaA. Tromboza vascularaB. Sindrom de detresa respiratorieC.Gastrita erozivaD.Toate cele enumerate mai susE.

(pag. 2280)

M1614020. Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin:Proteinurie 300-500mg/ziA. Proteinurie 30-300mg/24 oreB. Proteinurie sub 1,2g/24 oreC.Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urinaD.Proteinurie intre 1-5µg/ 24oreE.

(pag. 2283)

M2214021. Substratul primar pentru formarea corpilor cetonici (in cursul cetoacidozei diabetice) este:glucozaA. aminoaciziiB. fosfolipideleC.acizii grasi liberiD.colesterolulE.

(pag. 2277)

M2214022. Sindromul tardiv de edem cerebral ce poate apare in cursul tratamentului cetoacidozei diabetice se previne cu:

solutie RingerA. solutie salina (ser fiziologic)B. bicarbonat de sodiuC.glucoza 5%D.clorura de potasiuE.

(pag. 2279)

M2214023. Care este momentul optim de administrare a insulinei la un bolnav cu cetoacidoza diabetica si potasiul seric foarte scazut?

Imediat ce bolnavul s-a prezentat la medicA. Se administreaza concomitent insulina + potasiuB. Dupa 60-90 min pana se administreaza 40-50 mmoli potasiuC.La 10-15 min dupa administrarea solutiei RingerD.La 2-3 ore dupa administrarea a 40-50 mmoli potasiuE.

(pag. 2279)

M2214024. Care este antidiabeticul oral ce se prefera a fi administrat la bolnavii cu diabet zaharat non-insulino-dependent si boala renala?

TolbutamidA. MetforminB. GlipizidC.GliburidD.



GlibornuridE.

(pag. 2276)

M2214025. Testul standard de toleranta orala la glucoza se face cu:50 g glucozaA. 75 g glucozaB. 100 g glucozaC.150 g glucozaD.200 g glucozaE.

(pag. 2266)

M2214026. Care este valoarea glucozei plasmatice dupa post (peste noapte) pentru diagnosticul diabetului zaharat?

glicemia 120 mg/dlA. glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl o singura dataB. glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl in doua ocazii repetateC.glicemia mai mare sau egala cu 180 mg/dlD.glicemia mai mare 200 mg/dlE.

(pag. 2266)

M2214027. Ce caracterizeaza diabetul zaharat noninsulino dependent?Varsta instalarii dupa 40 de aniA. Greutatea corporala micaB. Se complica frecvent cu cetoacidozaC.Insulina plasmatica scazutaD.Nu raspunde la terapia sulfonilureicaE.

(pag. 2270)

M2214028. Manifestarea clinica datorata hiperglicemiei din diabetul zaharat este:polidipsiaA. obezitateaB. inapetentaC.cefaleeaD.transpiratiileE.

(pag. 2271)

M2214029. Care din afirmatiile referitoare la "perioada lunii de miere" din evolutia diabetului zaharat insulinodependent este adevarata?

Nu necesita tratament cu insulinaA. Doza de insulina trebuie crescutaB. Se datoreste glucagonului plasmaticC.Apare dupa un exces alimentarD.Este cauzata de scaderea epinefrinei sericeE.

(pag. 2270-2271)

M2214030. Care este necesarul minim de proteine pentru o buna nutritie a bolnavilor cu diabet zaharat?0,4 g/kg/ziA. 0,9 g/kg/ziB. 2 g/kg/ziC.1,9 g/kg/ziD.2-3 g/kg/ziE.

(pag. 2271)



M2214031. Care este necesarul zilnic de proteine la un bolnav cu diabet zaharat si nefropatie diabetica?0,8 g/kg/ziA. 1,5 g/kg/ziB. 0,9 g/kg/ziC.2 g/kg/ziD.0,3 g/kg/ziE.

(pag. 2272)

M2214032. Care este cantitatea de grasimi din numarul total de calorii la un bolnav cu diabet zaharat, nonobez, fara hiperlipidemie?

40%A. 30%B. 50%C.45%D.10%E.

(pag. 2272)

M2214033. Rata de productie zilnica a insulinei la subiectii nondiabetici de greutate normala este de:aproximativ 25 U/ziA. 50 U/ziB. 40 U/ziC.10 U/ziD.100 U/ziE.

(pag. 2272)

M2214034. Cand un pacient cu diabet zaharat tratat cu insulina va reduce doza?Premergator unei interventii chirurgicaleA. Cand anticipeaza un efort fizic semnificativB. In cursul unei infectii intercurenteC.Daca este hipertensivD.Inaintea unor explorari de laboratorE.

(pag. 2273)

M2214035. La persoanele sanatoase eliminarea renala (pragul renal) a glucozei apare la o glicemie de:150 mg/dlA. 140-160 mg/dlB. 180-200 mg/dlC.210 mg/dlD.120-130 mg/dlE.

(pag. 2274)

M2214036. Pierderea raspunsului catecolaminic in evolutia diabetului zaharat poate duce la:neuropatie diabeticaA. cataractaB. retinopatieC.hipoglicemie ignorataD.nefropatie diabeticaE.

(pag. 2275)

M2214037. Fenomenul Somogyi se refera la:hiperglicemia indusa prin excesul de hidrati de carbonA. hiperglicemia cauzata de oprirea insulineiB.



hiperglicemia de rebound secundara unei hipoglicemiiC.hipoglicemia indusa de foameD.hipoglicemia indusa de insulinaE.

(pag. 2276)

M2214038. Care este atitudinea cand suspectam fenomenul Somogyi?Se creste doza de insulinaA. Se reduce doza de insulinaB. Se modifica regimul alimentarC.Se administreaza numai insulina cu actiune rapidaD.Se recomanda efort fizicE.

(pag. 2276)

M2214039. Care este durata de actiune hipoglicemianta a preparatului Glipizid?6-8 oreA. pana la 24 de oreB. 4-6 oreC.10-12 oreD.16 oreE.

(pag. 2277)

M2214040. Care medicament antidiabetic oral poate induce acidoza lactica?TolbutamidulA. MetforminulB. GliburidulC.GlipizidulD.ClorpropramidulE.

(pag. 2277)

M2214041. Tratamentul edemului cerebral ce poate apare in evolutia cetoacidozei se face cu:solutie RingerA. ser fiziologicB. bicarbonat de sodiuC.manitolD.clorura de potasiuE.

(pag. 2280)

M2214042. Rata de mortalitate in coma hiperosmolara din diabetul zaharat este de:20%A. 25%B. 10%C.peste 50%D.40%E.

(pag. 2281)

M2214043. Leziunea proliferativa din retinopatia diabetica este:formarea de noi vaseA. microanevrismeleB. exudate dureC.pete vatuiteD.dilatari venoaseE.

(pag. 2282)



M2214044. Intr-o perioada de 10 ani care este procentul de bolnavi cu retinopatie diabetica simpla ce progreseaza spre boala proliferativa?

5%A. 8%B. 2-3%C.10-18%D.20-25%E.

(pag. 2282)

M2214045. HTA aparuta in evolutia nefropatiei diabetice se trateaza cu:nifedipinA. propranololB. atenololC.captoprilD.metoprololE.

(pag. 2283)

M2214046. Prin microalbuminurie se intelege excretia renala de albumina pana la nivelul de:400-450 mg/ziA. 500-550 mg/ziB. 30-300 mg/ziC.600 mg/ziD.peste 800 mg/ziE.

(pag. 2283)

M2214047. Neuropatia vegetativa din diabetul zaharat se manifesta clinic prin:paresteziiA. hiperestezieB. dificultate la inghitireC.durere ce mimeaza herpesul zosterD.durere ce mimeaza un abdomen acut chirurgicalE.

(pag. 2283)

M2214048. Diareea diabetica se trateaza cu:codeinaA. aspirinaB. acetaminofenC.loperamidD.fenitoinE.

(pag. 2283)

M2214049. Ce se intelege prin memorie hiperglicemica?Raspunsul hipoglicemic exagerat la insulinaA. Lipsa de raspuns la antidiabetice oraleB. Rezistenta periferica la insulinaC.Evolutia complicatiilor diabetice dupa normalizarea glicemieiD.Aparitia anticorpilor antiinsulinaE.

(pag. 2285)

M2214050. Necrobiosis lipoidica diabeticorum este prezenta pe:umeriA. palmeB.



fata flexorie a articulatiilorC.fata anterioara a picioarelorD.regiunea lombaraE.

(pag. 2285)

M2214051. Mucormicoza rinocerebrala, afectiune in relatie specifica cu diabetul zaharat, se trateaza cu:ampicilinaA. penicilinaB. amfotericina BC.tetraciclinaD.streptomicinaE.

(pag. 2285)

M2214052. Rezistenta la insulina este definita ca necesitatea a:100 U insulina/ziA. 80-100 U insulina/ziB. 200 sau mai multe U insulina/ziC.50-60 U insulina/ziD.70 U insulina/ziE.

(pag. 2286)

M2214053. Rezistenta la insulina prin anticorpi antiinsulina se poate trata cu:insulina + metforminA. insulina + tolbutamidB. prednison in doze mariC.azatioprinaD.ciclofosfamidaE.

(pag. 2286)

M2314054. Dieta in diabetul zaharat:Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din caloriiA. Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omegaB. La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din numarul total de calorii

C.

Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati

D.

Deoarece dietele cu glucide in cantitate mica pot incetini progresia nefropatiei, necesarul glucidic trebuie limitat la 0,8 g/kg/zi

E.

(pag. 2271-2272)

M2314055. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazuteA. Prezenta gaurii cationiceB. Niveluri plasmatice crescute ale peptidului CC.Concentratiile plasmatice ale sodiului scazuteD.pH > 7,45E.

(pag. 2278)

M2514056. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:hiperinsulinismA. rezistenţa crescută la acţiunea insulineiB. producerea unei insuline anormaleC.autoimunitatea şi insulita cu distrucţia celulelor betaD.



cauze hormonale precum feocromocitomul şi sindromul CushingE.

(pag. 2267-69)

M2514057. Cel mai precoce semn al afectării lente şi progresive a celulelor beta ce va duce la dezvoltarea diabetului zaharat insulino-dependent este:

creşterea nivelului glucozei sanguineA. alterarea testului de toleranţă la glucozăB. glicozuriaC.cetoacidozaD.anticorpii anticelulă insularăE.

(pag. 2269)

M2514058. Necesarul caloric zilnic la adulţii care desfăşoară o activitate medie se situează cu aproximaţie la valoarea de:

10-12 kcal/kgA. 20-22 kcal/kgB. 34-36 kcal/kgC.48-50 kcal/kgD.60-62 kcal/kgE.

(pag. 2271)

M2514059. Necesarul de proteine la o persoană adultă pentru o bună nutriţie este de aproximativ:0,5-0,6 g/kg/ziA. 0,9-1,5 g/kg/ziB. 3,5-4 g/kg/ziC.6-7 g/kg/ziD.8-10 g/kg/ziE.

(pag. 2271)

M2514060. Tehnica cu multiple injecţii subcutanate cu insulină în tratamentul diabetului zaharat implică:

administrarea unei singure doze de insulină cu acţiune lentăA. administrarea a două injecţii pe zi de insulină intermediarăB. administrarea a două injecţii pe zi de insulină cu acţiune rapidăC.administrarea de insulină cu acţiune rapidă înaintea fiecărei mese, împreună cu o doză de insulină cu acţiune intermediară sau lungă seara

D.

administrarea prin folosirea unei pompe ce eliberează insulina continuu într-un ritm bazal cu ritmuri programate crescute înainte de mese

E.

(pag. 2272-74)

M2514061. Iniţierea terapiei cu insulină în diabetul zaharat prin tehnica cu mai multe injecţii se face cu o doză raportată la kilogram greutate corporală de:

0,1-0,2 unităţiA. 0,6-0,7 unităţiB. 1,5-2 unităţiC.2-3 unităţiD.5-10 unităţiE.

(pag. 2273)

M2514062. Mecanismul primar prin care derivaţii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la pacienţii diabetici este reprezentat de:

stimularea gluconeogenezei hepaticeA. stimularea glicolizeiB.



stimularea eliberării de insulină din celulele betaC.scăderea numărului de receptori insulinici perifericiD.eliberarea hormonilor de contrareglareE.

(pag. 2276)

M2514063. Ce reprezintă fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:creşterea valorii glicemiei dimineaţa devremeA. creşterea necesarului de insulină în timpul intervenţiilor chirurgicaleB. creşterea rezistenţei periferice la insulinăC.hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemieD.hipoglicemia produsă prin administrarea unei doze crescute de insulinăE.

(pag. 2276)

M2514064. Cel mai obişnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:sindromul extrapiramidalA. epilepsieB. polineuropatia perifericăC.hemiplegieD.sindromul de hipertensiune intracranianăE.

(pag. 2283)

M2514065. Actual un pacient diabetic îşi urmăreşte eficacitatea tratamentului cu insulină prin:măsurarea greutăţii corporaleA. urmărirea simptomelor (ex. frecvenţa nicturiei)B. autodeterminarea glicemieiC.autodeterminarea glicozurieiD.determinarea hemoglobinei glicozilateE.

(pag. 2271)

M2614066. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt următoarele:Vârsta instalării peste 50 de aniA. Răspunde la terapia sulfonilureicăB. Pacienţi supraponderali, obeziC.Complicaţia acută: cetoacidozăD.Nivelul glucagonului scăzut, nesupresibil cu insulinăE.

(pag. 2276)

M2614067. Efectele epinefrinei care intervin în reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:Blochează secreţia de insulinăA. Stimulează eliberarea glucagonuluiB. Activează glicogenolizaC.Scade capacitatea de a răspunde la încărcare exogenă de glucozăD.Toate răspunsurile de sus sunt corecteE.

(pag. 2265)

M2614068. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu excepţia:HipertiroidismulA. Pancreatita cronică la alcooliciB. Sindromul CushingC.AcromegaliaD.MedicamenteE.

(pag. 2266)



M2614069. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt următoarele:Vârsta instalării peste 50 de aniA. Răspunde la terapia sulfonilureicăB. Pacienţi supraponderali, obeziC.Complicaţia acută: cetoacidozăD.Nivelul glucagonului scăzut, nesupresibil cu insulinăE.

(pag. 2270)

M2614070. Referitor la efectul Somogyi sunt adevărate următoarele afirmaţii:Creşterea glucozei plasmatice dimineaţa devremeA. Necesită niveluri crescute de insulină pentru a menţine normoglicemiaB. Mecanismul de formare: valul nocturn de descărcare a hormonului de creştereC.Se referă la hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemieD.Este mai frecvent la vârstă mai înaintatăE.

(pag. 2276)

M2614071. Cetoacidoza diabetică se poate complica cu:Tromboză vascularăA. Dilataţie gastrică acutăB. Sindrom de detresă respiratorieC.Gastrită erozivăD.Toate cele enumerate mai susE.

(pag. 2280)

M2614072. Microalbuminuria din nefropatia diabetică se defineşte prin:Proteinurie 500-1000mg/ziA. Proteinurie 30-300mg/24 oreB. Proteinurie sub 1,5g/24 oreC.Proteinurie peste 0,5g/ 1 mililitru de urinăD.Proteinurie între 1-5μg/ 24oreE.

(pag. 2283)

M2614073. Biguanidelese pot administra şi la pacienţi cu afectare renală severăA. acţionează prin stimularea eliberării de insulină din celulele beta pancreaticeB. pot determina acidoză lacticăC.sunt medicamente de primă alegere în tratamentul comei hiperosmolare noncetoacidoticeD.cresc numărul de receptori insuliniciE.

(pag. 2276)

M2614074. Tratamentul comei diabetice hiperosmolare noncetoacidotice constă din:diuretice de ansăA. fluide intravenosB. cardiotoniceC.glucagon i.v.D.bicarbonat i.vE.

(pag. 2280)

M2614075. În tratamentul cetoacidozei diabetice sunt indicate următoarele:medicamente din grupa glinidelorA. beta-blocanţiB.



corticosteroiziC.insulină (25-50 unităţi i.v.)D.MeguanE.

(pag. 2279)

M2814076. Cauze de rezultate fals pozitive la testul de toleranta orala la glucoza:exercitiu fizicA. dieta adecvataB. anxietatea din timpul punctieiC.obezitateaD.boli concomitenteE.

(pag. 2265)

M2814077. Glucagonul in diabetul zaharat:serveste la sustinerea majoraA. serveste in cazul postului prelungitB. este principalul hormon de contrareglareC.nu este necesar pentru mentinerea nivelului glucozei sanguineD.este inlocuit de hormonul de crestere in absenta acestuiaE.

(pag. 2275)

M2814078. Fenomenul Somogyi:reprezinta glicemia de rebound in urma unui episod hipoglicemicA. reprezinta cresterea glucozei plasmatice dimineata devremeB. necesita cresterea insulinei pentru mentinerea normoglicemieiC.apare datorita valorilor nocturne scadere a hormonului de crestereD.apare datorita unui cleareance crescut al insulineiE.

(pag. 2276)

M2914079. Cel mai precoce semn de modificare retiniană în retinopatia diabetică este:Ocluzia capilarelor retiniene.A. Şunturile arterio-venoase.B. Creşterea permeabilităţii capilare.C.Hemoragii retiniene.D.Apariţia de anevrisme saculare şi fusiforme.E.

(pag. 2282)


M1214080. Care dintre urmatoarele afirmatii privind testul de toleranta oral la glucoza sunt corecte ?valoarea predictiva a unui test pozitiv este mai putin certaA. se efectueaza la pacientii cu simptome de diabet zaharatB. rezultatele testului pot fi influentate de anxietate, boli concomitente, dieta inadecvata, lipsa efortului fizicC.valori ale glicemiei intre 140 mg/dl si 200 mg/dl la 2 ore dupa ingestia de glucoza permit diagnosticul diabetului zaharat

D.

poate diagnostica “toleranta alterata la glucoza”E.

(pag. 2265-2266)

M1214081. Diabetul zaharat primar de tip 2 este:produs prin mecanisme imuneA. prezent numai la adultiB.



rezistent la cetoacidozaC.consecinta lipsei absolute de insulinaD.insotit frecvent de obezitateE.

(pag. 2266)

M1214082. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in diabetul zaharat non-insulinodependent tip 2 ?

distructia autoimuna a celulelor betaA. insulinorezistentaB. reducerea masei de celule endocrine pancreaticeC.depunerea de amilin in insulelel pancreaticeD.secretia anormala de insulinaE.

(pag. 2270)

M1214083. In insulinoterapia conventionala se folosesc:numai insulina rapidaA. 1-2 injectii cu insulina intermediaraB. 2 injectii de amestec de insulina rapida si intermediaraC.trecerea de la 1 la 2 injectii de insulina cand doza totala depaseste 50-60 de unitatiD.algoritmuri pentru ajustarea dozelor de insulinaE.

(pag. 2272-2273)

M1214084. Care dintre urmatoarele afirmatii privind obiectivele terapeutice in tratamentul diabetului zaharat sunt corecte?

glicemii a jeun de 60-130 mg/dl sunt acceptabile in insulinoterapia conventionalaA. in insulinoterapia intensiva obiectivul ideal pentru glicemia preprandiala este 60-130 mg/dlB. glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 120 mg/dlC.glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 65 mg/dlD.glicemia mai mica de 200 mg/dl la 1 ora postprandial este un obiectiv acceptabilE.

(pag. 2273)

M1214085. Efectele administrarii derivatilor de sulfoniluree la pacientii cu diabet zaharat sunt:cresterea transportului intracelular de glucoza mediat de insulinaA. inchiderea canalelor de potasiu si depolarizarea celulelor betaB. inhibarea gluconogenezei hepaticeC.stimularea secretiei de insulina endogenaD.cresterea activitatii receptorului kinazic al insulineiE.

(pag. 2276-2277)

M1214086. La un pacient cu diabet zaharat hipoglicemiile pot fi:produse de tratamentul cu metforminA. rare la cei cu nefropatie diabeticaB. mai frecvente la cei la care se dezvolta o insuficienta corticosuprarenalaC.prelungita la cei tratati cu derivati de sulfonilureeD.cauza fenomenului SomogyE.

(pag. 2276-2277)

M1214087. Care dintre urmatoarele afirmatii privind microalbuminuria la un pacient cu diabet zaharat nu sunt corecte ?

prezice mortalitatea cardiovascularaA. se diagnosticheaza cand albuminuria depaseste 550 mg/ziB. este nevoie de o singura dozare pentru confirmareC.inseamna albuminurie situata intre 30 si 300 mg/ziD.



poate fi produsa de scaderea concentratiei de heparan-sulfat proteoglican din membrana glomerularaE.

(pag. 2283)

M1214088. Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:deshidratare extremaA. valori moderat crescute ale glicemieiB. valori scazute ale bicarbonatului sericC.rata de mortalitate peste 50 %D.hipervascozitatea sanguinaE.

(pag. 2280-2281)

M1314089. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt false?

Debutul este de obicei dupa virsta de 40 de aniA. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulinaB. Debutul este intotdeauna sub virsta de 40 de aniC.De obicei pacientii sunt obeziD.Nivelulurile plasmatice de insulina sunt normale spre mariE.

(pag. 2271)

M1314090. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent sunt adevarate?

Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabilA. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mariB. Pacientul tipic este subponderalC.Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolaraD.In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidozaE.

(pag. 2271)

M1314091. Dieta in diabetul zaharat:La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din numarul total de calorii

A.

Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati

B.

Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din caloriiC.Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omegaD.Necesarul minim proteic pentru o buna nutritie este in jur de 0.9g/kg greutate corporala pe ziE.

(pag. 2271 - 2272)

M1314092. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?Fenomenul Somogyi se refera la o crestere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitind niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia

A.

Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricind apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale scurte de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome

B.

Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normaleC.Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cind simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente

D.

Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea glucozei sangvine la ora 3 P.M.

E.

(pag. 2276)

M1314093. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?Metforminul actioneaza in primul rind prin stimularea eliberarii de insulina din celula ßA. Metforminul poate determina acidoza lacticaB.



Hipoglicemia data de Metformin tinde sa fie severa si prelungitaC.Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu si secretia de insulina

D.

Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepaticaE.

(pag. 2276 - 2277)

M1314094. Cetoacidoza diabetica:Apare frecvent in diabet zaharat non-insulino-dependentA. Este cauzata de intreruperea aportului de insulinaB. Necesita deficit de insulina cuplat cu o scadere a concentratiei de glucagonC.Poate fi determinata de o interventie chirurgicalaD.Poate fi determinata de administrarea unei doze crescute de insulinaE.

(pag. 2277)

M1314095. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:Greata si varsaturiA. PolifagieB. Dureri abdominaleC.DeshidratareD.Respiratie KussmaulE.

(pag. 2278)

M1314096. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:Niveluri plasmatice crescute ale ß-hidroxibutiratuluiA. Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazuteB. Prezenta gaurii anioniceC.Concentratiile plasmatice ale sodiului scazuteD.pH > 7,45E.

(pag. 2278)

M1314097. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:Infarct miocardicA. Sindrom de detresa respiratorieB. Edem cerebralC.Tromboza vascularaD.HipercheratozaE.

(pag. 2280)

M1314098. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:Dilatatie si ocluzie capilaraA. MicroanevrismeB. Sunturi arteriovenoaseC.Vase noiD.Hemoragii in vitrosE.

(pag. 2282)

M1314099. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatieA. Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10 - 15ani)B. La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normalC.Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in membrana bazala glomerulara

D.



Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata de filtrare glomerulara scazind, in medie, cu 1ml/min pe luna

E.

(pag. 2282 - 2284)

M1314100. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmind distributia unuia sau a mai multor nervi spinali

A.

Mononeuropatia diabetica este, de obicei, autolimitataB. Polineuropatia periferica diabetica se caracteriseaza prin durere care se accentueaza la mersC.Reflexele osteo-tendinoase in polineuropatia periferica diabetica sunt absenteD.Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografieE.

(pag. 2283)

M1314101. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese

A.

In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri scazute programate inainte de mese

B.

Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cind se anticipeaza o activitate sustinuta sau un efort semnificativ

C.

Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu diabet zaharat insulino-dependentD.Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decit dupa antidiabetice orale.E.

(pag. 2272 - 2273, 2276)

M1414102. Fac parte dintre caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulino dependent urmatoarele, cu EXCEPTIA

Locus genetic - necunoscutA. Greutate corporala - normala sau micaB. Insulina plasmatica - mica spre absentaC.Complicatia acuta - coma hiperosmolaraD.Glucagon plasmatic – mare, rezistentE.

(pag. 2270)

M1414103. Cauzele formelor secundare de diabet zaharat suntAtaxia-teleangiectaziaA. LipodistrofiileB. Administrarea de hormoni steroiziC.Arsurile usoareD.Infectiile viraleE.

(pag. 2266)

M1414104. Terapia intensiva cu insulina nu este indicata in urmatoarele cazuri, exceptandCopii sub 7 aniA. Persoane dupa transplant renalB. Persoane cu boala coronariana asociataC.Persoane cu AVC asociatD.Femei insarcinateE.

(pag. 2274-2275)

M1414105. Complicatiile cetoacidozei diabetice suntTromboza vascularaA. Anorexie,greturiB. MucormicozaC.



Temperatura corporala sub normalD.Sindromul de detresa respiratorieE.

(pag. 2280)

M1414106. Leziunile aterosclerotice aparute la pacientul diabetic pot cauzaClaudicatie intermitentaA. La barbati, impotenta functionalaB. Boala arteriala coronarianaC.Hipertensiune arterialaD.Accident vascular cerebralE.

(pag. 2282)

M1414107. Leziunile simple din retinopatia diabetica sunt, exceptandPete vatuiteA. MicroanevrismeB. CicatriceC.Hemoragii in vitrosD.Hemoragii(puncte sau pete)E.

(pag. 2282)

M1514108. Diabetul zaharat insulino-dependent prezinta urmatoarele aspecte clinice:debut de obicei inainte de 40 de aniA. debutul simptomelor poate fi bruscB. prezinta pierdere in greutate dupa o perioada de mai multe zileC.aparitia cetoacidozei in timpul unei intercurente sau dupa o interventie chirurgicalaD.nivelul insulinei plasmatice este crescutE.

(pag. 2271)

M1514109. Hipoglicemia la pacientii diabetici insulino-dependenti poate fi cauzata de:lipsa unei meseA. efort fizic neasteptatB. scaderea dozei de insulinaC.eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglareD.instalarea complicatiilor renale ale diabetuluiE.

(pag. 2275-76)

M1514110. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice cuprinde:anorexie, greata si varsaturiA. tuse cu expectoratie hemoptoicaB. respiratie KussmaulC.dureri osoaseD.alterarea starii de constienta sau coma francaE.

(pag. 2278)

M1514111. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:administrarea de insulina intravenosA. administrarea de glucagon intravenosB. administrarea intravenoasa de solutie salina izotona sau Ringer lactatC.administrarea de potasiuD.administrarea de diureticeE.

(pag. 2279)



M1514112. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta complicatii ale retinopatiei proliferative din diabetul zaharat:

formarea anevrismelorA. hemoragia in vitrosB. dezlipirea de retinaC.cataractaD.pierderea vederiiE.

(pag. 2282)

M1514113. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice:hialinizarea arteriolelor aferente glomerulareA. proliferarea endotelialaB. formarea de semilune celulare epitelialeC.nodulii Kimmelstiel-WilsonD.corpii hematoxilinici GrossE.

(pag. 2282)

M1514114. Care dintre urmatoarele clase de medicamente reprezinta agenti hipoglicemianti orali utilizati in tratamentul diabetului zaharat:

SulfonilureiceleA. BipiridineleB. BiguanideleC.TiazolidindioneleD.Inhibitorii de HMGCoA reductazaE.

(pag. 2276-77)

M1514115. Ateroscleroza coronariana ca si complicatie tardiva a diabetului zaharat poate conduce la instalarea unui infarct miocardic ce poate avea urmatoarele trasaturi:

este silentiosA. debut brusc cu simptome de insuficienta ventriculara stangaB. artere coronare angiografic normaleC.absenta semnelor electrocardiografice caracteristiceD.enzime de necroza miocardica normaleE.

(pag. 2281-82)

M1614116. Derivatele de sulfoniluree:Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula betaA. Cresc numarul de receptori insuliniciB. Scad transportul insulino-mediat al glucozeiC.Cresc eliberarea de insulinaD.Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a celulei beta

E.

(pag. 2276)

M1614117. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate in caz de boala renala semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat):

TolbutamidA. GlipizidB. GliburidC.ClorpropamidD.TolazamidE.

(pag. 2276)



M1614118. Metforminul:Este derivat de acarbozaA. Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizicB. Nu poate fi prescris ca monoterapieC.Poate determina acidoza lacticaD.Nu trebuie administrat in caz de boala renalaE.

(pag. 2276)

M1614119. Cetoacidoza diabetica:Este cauzata de intreruperea aportului de insulinaA. Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicaleB. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozeiC.Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogeneticD.Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagonE.

(pag. 2277)

M1614120. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:Greturi, varsaturi, anorexieA. Durere abdominalaB. Respiratie KussmaulC.Semne de supraincarcare volemicaD.OligurieE.

(pag. 2278)

M1614121. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica:Este o complicatie a diabetului insulino-dependentA. Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichideB. Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmoticiC.Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diureticeD.Apare la tineriE.

(pag. 2280)

M1614122. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala)A. Hiperglicemie extremaB. Scaderea azotului ureic sanguin si a creatinineiC.Cresterea osmolaritatii sangvineD.Scaderea vascozitatii plasmaticeE.

(pag. 2281)

M1614123. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:Disfunctie esofagiana cu dificultate la inghitireA. Ulcer duodenal cronicB. Evacuare gastrica intarziataC.Diaree, constipatieD.Sindrom Mallory-WeissE.

(pag. 2283)

M2214124. Cetoacidoza diabetica apare ca urmare a:aportului crescut de lipideA. supradozarii insulineiB. infectiilor intercurenteC.



interventiilor chirurgicaleD.intreruperii aportului de insulinaE.

(pag. 2277)

M2214125. Cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:hiperglicemieA. diureza osmoticaB. hiperhidratareC.deshidratareD.hipervolemieE.

(pag. 2277)

M2214126. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la cetoacidoza diabetica:deficitul de insulina creste eliberarea acizilor grasi liberiA. deficitul de insulina reduce eliberarea acizilor grasi liberiB. glucagonul accelereaza oxidarea acizilor grasi liberiC.glucagonul scade malonil CoA hepaticaD.glucagonul stimuleaza acetil-CoA carboxilazaE.

(pag. 2277-2278)

M2214127. Clinic, cetoacidoza incepe cu:transpiratiiA. anorexieB. greataC.varsaturiD.hipertensiune arterialaE.

(pag. 2278)

M2214128. La examinarea unui bolnav cu cetoacidoza necomplicata se poate constata:respiratie KussmaulA. febraB. temperatura normalaC.temperatura scazutaD.alterarea starii de constientaE.

(pag. 2278)

M2214129. Care sunt anomaliile metabolice prezente in coma cetoacidotica?Alcaloza metabolicaA. Deficitul de magneziuB. HipertrigliceridemieC.HiperamilazemieD.HipersodemieE.

(pag. 2278-2279)

M2214130. Diagnosticul diferential al cetoacidozei la un bolnav cu diabet zaharat nediagnosticat anterior se face cu:

uremiaA. cetoacidoza alcoolicaB. intoxicatiiC.diabetul insipidD.pancreatita acutaE.

(pag. 2279)



M2214131. Care sunt primele teste de laborator ce se efectueaza pentru diagnosticul de cetoacidoza diabetica?

hemoglobina glicozilata (A1C)A. leucocitele din sangele perifericB. corpii cetonici din urinaC.glucoza urinaraD.glucagonul sericE.

(pag. 2279)

M2214132. Care sunt dozele de insulina necesare pentru tratamentul cetoacidozei diabetice?Initial in bolus i.v. 80-100 UA. Initial in bolus i.v. 25-50 UB. Apoi 30-40 U/h pana cand cetoacidoza se remiteC.15-25 U/h pana cand cetoacidoza se remiteD.50-60 U/h pana cand cetoacidoza se remiteE.

(pag. 2279)

M2214133. Cand este indicat bicarbonatul la bolnavii cu cetoacidoza diabetica?pH-ul seric 7,25A. pH-ul seric 7B. pH-ul seric 6,9C.pH-ul seric 7,3D.pH-ul seric 7,2E.

(pag. 2279)

M2214134. Alcalinizarea rapida a unui bolnav cu cetoacidoza diabetica poate duce la:cresterea eliberarii oxigenului in tesuturiA. scaderea eliberarii de oxigen in tesuturiB. scaderea functiei ventriculare stangiC.diureza osmoticaD.cresterea aviditatii hemoglobinei pentru oxigenE.

(pag. 2279)

M2214135. Care sunt complicatiile digestive ce pot apare in evolutia cetoacidozei diabetice?Ulcerul gastricA. Ulcerul duodenalB. Gastrita erozivaC.Dilatatia gastrica acutaD.Esofagita de refluxE.

(pag. 2280)

M2214136. Care dintre urmatoarele situatii pot masca prezenta cetoacidozei diabetice?Infectiile intercurenteA. Hipoxia severaB. Interventiile chirurgicaleC.Colapsul vascularD.DiselectrolitemiileE.

(pag. 2280)

M2214137. Care sunt complicatiile cetoacidozei diabetice?Infarctul miocardicA. Tromboza vascularaB.



Edemul cerebralC.Hipertensiunea arterialaD.Sindromul de detresa respiratorieE.

(pag. 2280)

M2214138. Care sunt factorii ce pot supradiagnostica diabetul zaharat prin testul standard de toleranta orala la glucoza?

Secretia de epinefrinaA. Eliberarea glucagonuluiB. Lipsa exercitiului fizicC.Dieta bogata in fibre vegetaleD.Anxietatea cauzata de punctia venoasaE.

(pag. 2265)

M2214139. Dupa testul standard de toleranta orala la glucoza, diagnosticul de toleranta alterata la glucoza este sugerat de:

glicemia la 2 ore 130 mg/dlA. glicemia la 2 ore 140-200 mg/dlB. glicemia la 2 ore 120 mg/dlC.o alta valoare a glicemiei in cele 2 ore mai mare sau egala cu 200 mg/dlD.glicemia la 2 ore 115 mg/dlE.

(pag. 2266)

M2214140. Care din urmatoarele clase de diabet corespund diabetului zaharat primar?diabetul zaharat autoimun (tip I)A. diabetul zaharat nonautoimun (tip II)B. diabetul zaharat datorat pancreatitei croniceC.diabetul zaharat din distrofia miotonicaD.diabetul zaharat din feocromocitomE.

(pag. 2266)

M2214141. Diabetul zaharat de cauza hormonala apare in urmatoarele circumstante:feocromocitomA. acromegalieB. hipertiroidismC.sindrom CushingD.tratament cu hormoni steroiziE.

(pag. 2266)

M2214142. Referitor la diabetul zaharat subliniati corelatiile adevarate:diabet zaharat insulino dependent - rezistent la cetoacidozaA. diabet zaharat insulino dependent - predispus la cetoacidozaB. diabet zaharat tip I - mediat nonimunC.diabet zaharat tip II - mediat imunD.diabet zaharat tip I - mediat imunE.

(pag. 2266)

M2214143. Care din afirmatiile referitoare la transmiterea diabetului zaharat insulinodependent sunt adevarate?

transmiterea este autosomal dominantaA. transmiterea este autosomal recesivaB. predispozitia genetica este cauzalaC.predispozitia genetica este permisivaD.



HLA la frati nonidentici scade riscul transmiteriiE.

(pag. 2267)

M2214144. Ce risc are "amprenta sexuala" in transmiterea diabetului zaharat tip I?Tata diabetic transmite cu un risc scazutA. Mama diabetica transmite boala cu risc mai crescutB. Tata transmite boala cu un risc de 5 ori mai redus decat mamaC.Gena susceptibila la tati este HLA-DR4D.Gena susceptibila la tati este HLA-BO7E.

(pag. 2267)

M2214145. Diabetul zaharat tip I se poate asocia cu urmatoarele boli autoimune:poliartrita reumatoidaA. tiroidita HashimotoB. insuficienta suprarenalaC.lupus eritematos sistemicD.periarterita nodoasaE.

(pag. 2269)

M2214146. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diabetul zaharat tip I sunt adevarate?Este o boala autoimunaA. Insulele pancreatice sunt infiltrate cu PMNB. Celulele beta pot fi distruse direct de un virusC.Exista anticorpi antiinsuliniciD.Sistemul imun normal ataca tesuturile "self"E.

(pag. 2269)

M2214147. Referitor la diabetul zaharat tip I care dintre urmatorii factori pot actiona prin asa-zisul "mimetism molecular"?

Proteinele din soiaA. Albuminele din laptele bovinB. Albuminele din ouC.Proteina a virusului CoxackieD.Proteine din carnea bovinaE.

(pag. 2269)

M2214148. Subliniati afirmatiile corecte privind distructia celulelor beta si dezvoltarea diabetului zaharat insulino dependent:

rezerva de insulina se reduce bruscA. rezerva de insulina scade lentB. anticorpii anticelula insulara apar precoceC.in faza tolerantei scazute la glucoza, glicemia a jeun este normalaD.debutul poate fi brusc cu hiperglicemieE.

(pag. 2269)

M2214149. Anticorpii implicati in patogeneza diabetului zaharat insulino dependent sunt:anticorpii antiinsuliniciA. anticorpi fata de proinsulinaB. anticorpi fata de decarboxilaza acidului glutamicC.anticorpi antimitocondrialiD.anticorpi fata de celulele producatoare de glucagon (celule alfa)E.

(pag. 2269)



M2214150. Celulele implicate in atacul celulelor beta si dezvoltarea diabetului zaharat insulino dependent includ:

PMNA. limfocitele CD8+B. macrofageleC.plasmociteleD.celulele endoteliale ale ductelor pancreaticeE.

(pag. 2269)

M2214151. Aratati care sunt afirmatiile adevarate referitoare la diabetul zaharat noninsulino dependent?Are agregare familialaA. Se asociaza frecvent cu obezitateaB. Se transmite autosomal dominantC.Se transmite autosomal recesivD.Nu are caracter familialE.

(pag. 2270)

M2214152. Rezistenta la insulina in diabetul zaharat noninsulino dependent se explica prin:cresterea sintezei de grasimi in ficatA. depozitarea grasimilor in pancreasB. excesul alimentar cu hidrati de carbonC.depozitarea grasimilor in muschiD.reducerea aportului alimentar de hidrati de carbonE.

(pag. 2270)

M2214153. Caracteristicile diabetului zaharat insulino dependent sunt:apare dupa 40 de aniA. raspunde la tratamentul cu insulinaB. glucagonul plasmatic este crescutC.raspunde la terapia sulfonilureicaD.insulina plasmatica crescutaE.

(pag. 2270)

M2214154. Care din urmatoarele caracteristici pledeaza pentru diabetul zaharat noninsulino dependent?

Coma cetoacidozicaA. Coma hiperosmolaraB. Glucagonul plasmatic ridicat dar supresibilC.Glucogonul plasmatic ridicat si rezistentD.Rezistenta periferica la insulinaE.

(pag. 2270)

M2214155. Tulburarile metabolice din diabetul zaharat se datoresc:excesului de glucagonA. polifagieiB. polidipsieiC.poliurieiD.deficitului de insulinaE.

(pag. 2271)

M2214156. Care din afirmatiile referitoare la diabetul zaharat noninsulino dependent sunt adevarate?Simptomele incep bruscA.



Simptomele incep gradatB. Nu dezvolta cetoacidozaC.Ficatul este sensibil la glucagonD.Ficatul este rezistent la glucagonE.

(pag. 2271)

M2214157. La un bolnav cu diabet zaharat tratat cu insulina, pentru a evita hipoglicemia, distributia caloriilor in cursul zilei este urmatoarea:

20% la micul dejunA. 45% la pranzB. 30% pentru cinaC.35% pentru pranzD.15% pentru seara tarziuE.

(pag. 2272)

M2214158. Ce se intelege prin terapia conventionala cu insulina?Administrarea a 3 injectii/zi insulina cu actiune rapidaA. Administrarea a 3 injectii/zi insulina rapida + 1 injectie la miezul noptiiB. Administrarea 1 injectie/zi insulina lentaC.Administrarea a 2 injectii/zi insulina intermediaraD.Administrarea a 2 injectii/zi insulina lenta cu mici cantitati de insulina rapidaE.

(pag. 2272)

M2214159. In cursul terapiei diabetului zaharat prin tehnica cu multiple injectii de insulina subcutanat, insulina cu actiune rapida va fi divizata astfel:

40% la micul dejunA. 50% la micul dejunB. 30% la pranzC.30% la cinaD.45% la pranzE.

(pag. 2273)

M2214160. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul diabetului zaharat prin tehnica cu multiple injectii de insulina administrate subcutanat sunt adevarate?

Initierea terapiei se face cu 0,6-0,7 U insulina/kgA. Ajustarea dozei de insulina intermediara se face pe baza glicemiei la 1h postprandialB. Ajustarea dozei de insulina rapida se face pe baza glicemiei a jeunC.Insulina intermediara se administreaza la 9 searaD.Ajustarea insulinei rapide se face pe baza glicemiei la 1h postprandialE.

(pag. 2273)

M2214161. Preparatele de insulina cu actiune intermediara sunt folosite in:urgentele diabeticeA. tratamentul conventional cu insulinaB. terapia prin injectii multiple de insulina subcutanatC.administrarea subcutanata continua de insulinaD.in cursul unor infectii intercurenteE.

(pag. 2274)

M2214162. La un bolnav cu diabet zaharat tratat de peste 10 ani cu insulina, actiunea insulinei rapide are urmatoarele caracteristici:

incepe la cateva minuteA. debutul actiunii la aproximativ 1 oraB.



un varf maxim la 6 oreC.are efecte masurabile la 16 oreD.se mentine efectul si la 24 de oreE.

(pag. 2274)

M2214163. La un bolnav cu diabet zaharat cu debut recent tratat cu insulina actiunea insulinei rapide are urmatoarele trasaturi:

debutul actiunii la cateva minuteA. efectul maxim la 2 oreB. durata de 6-8 oreC.durata pana la 16 oreD.efect maxim la 6 oreE.

(pag. 2274)

M2214164. Insulina intermediara are urmatoarele trasaturi:actiunea incepe la 2,5 oreA. actiunea incepe 1/2 oreB. un varf maxim la 11 oreC.perioada totala de actiune 25 oreD.varf maxim la 3 oreE.

(pag. 2274)

M2214165. Prin mentinerea la o femeie cu diabet zaharat a unei glicemii normale pe timpul sarcinii se previne:

macrosomia fetalaA. aparitia edemelorB. mortalitatea perinatalaC.sindromul de detresa respiratorieD.aparitia HTAE.

(pag. 2274)

M2214166. Ce categorie de bolnavi cu diabet zaharat vor fi exclusi de la tratamentul intensiv cu insulina?

Persoanele in varstaA. Persoanele cu boli coronarieneB. Bolnavii cu accidente vasculare cerebraleC.Bolnavii cu ulcer gastricD.Bolnavii cu hepatita cronicaE.

(pag. 2275)

M2214167. Care sunt semnele hipoglicemiei diurne la un bolnav cu diabet zaharat?TranspiratiaA. NervozitateaB. Tegumentele deshidratateC.FoameaD.TremorulE.

(pag. 2275)

M2214168. Care sunt hormonii de contrareglare ce intervin in hipoglicemie?GlucagonulA. EpinefrinaB. TiroxinaC.ParathormonulD.



ProlactinaE.

(pag. 2275)

M2214169. Simptomele vegetative si modificarile functiei cerebrale declansate de hipoglicemie in evolutia diabetului zaharat apar la o glicemie de:

50-55 mg/dlA. 70-72 mg/dlB. 90 mg/dlC.75-85 mg/dlD.95 mg/dlE.

(pag. 2275)

M2214170. Hipoglicemia din diabetul zaharat poate fi determinata de:boala renala diabeticaA. hipertiroidismulB. insuficienta suprarenala autoimunaC.anticorpii circulanti antiinsuliniciD.excesul alimentar de hidrati de carbonE.

(pag. 2276)

M2214171. Subliniati afirmatiile adevarate referitoare la fenomenul Dawn:apare hiperglicemie dimineata de vremeA. este dependent de fenomul SomogyiB. necesita cresterea dozei de insulinaC.necesita scaderea dozei de insulinaD.este independent de fenomenul SomogyiE.

(pag. 2276)

M2214172. Medicamentele antidiabetice derivate de sulfonil uree actioneaza prin:cresterea gluconeogenezeiA. inducerea glicolizeiB. stimularea eliberarii de insulina din celulele betaC.cresterea numarului de receptori insuliniciD.inhiba gluconeogeneza hepaticaE.

(pag. 2276-2277)

M2214173. Medicamentele din clasa biguanide utilizate in tratamentul diabetului zaharat actioneaza prin:

stimularea secretiei de insulinaA. inhiba gluconeogeneza hepaticaB. creste dispozitia glucozei la nivelul muschilorC.creste numarul receptorilor insuliniciD.inhiba anticorpii antiinsuliniciE.

(pag. 2277)

M2214174. Subliniati dozele zilnice si numarul de administrari pe zi a urmatoarelor hipoglicemiante orale:

Clorpropramid 1500 mg de 3 ori/ziA. Glipizid 2,5-40 mg de 1-2 ori/ziB. Tolbutamid 500-3000 mg de 2-3 ori/ziC.Metformin 600-800 mg de 3 ori/ziD.Gliburid 30-60 mg de 3 ori/ziE.



(pag. 2277)

M2214175. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la derivatii de tiazolidindione utilizati in tratamentul diabetului zaharat:

scad triglicerideleA. scad acizii grasi liberiB. cresc activitatea receptorului kinazic al insulineiC.reduc absorbtia intestinala a glucozeiD.stimuleaza gluconeogeneza hepaticaE.

(pag. 2277)

M2214176. Precizati care sunt afirmatiile corecte referitoare la hemoglobina glicozilata (A1C):este prezenta numai la bolnavii cu diabetA. este prezenta si la persoanele sanatoaseB. da o estimare a controlului diabetic pe o perioada precedenta de 3 luniC.la persoanele sanatoase este la o valoare de peste 10%D.concentratia creste in prezenta hiperglicemieiE.

(pag. 2277)

M2214177. Care din urmatorii factori de mediu pot initia mecanismele patogenetice in diabetul zaharat insulino-dependent?

Virusul coxsackie B4A. Albumina din laptele de vacaB. Streptococul beta hemoliticC.Stafilococul aureuD.Virusul urlianE.

(pag. 2268)

M2214178. Care sunt semnele de prognostic prost la prezentarea unui bolnav cu cetoacidoza diabetica?

HiperglicemiaA. HipotensiuneaB. AzotemiaC.Prezenta corpilor cetonici in urinaD.Coma profundaE.

(pag. 2280)

M2214179. Coma hiperosmolara ce poate sa apara in evolutia diabetului zaharat non-insulino-dependent este precipitata de:

dializa peritonealaA. manitolB. fenitoinC.consum excesiv de grasimiD.efortul fizicE.

(pag. 2280)

M2214180. Referitor la coma hiperosmolara din diabetul zaharat precizati afirmatiile corecte:deficitul mediu de lichid este 10-11 lA. terapia initiala se face cu glucoza 5%B. terapia initiala se face cu solutii izotoneC.2-3 l de solutii izotone se administreaza in primele 5-6 oreD.la obezi se fac doze mici de insulinaE.

(pag. 2281)



M2214181. La diabetici ateroscleroza apare mai devreme decat la populatia generala. Leziunile aterosclerotice pot fi initiate de:

LDL oxidateA. glicozilarea neenzimatica a lipoproteinelorB. adezivitatea plachetara crescutaC.sinteza redusa de tromboxan A2D.sinteza crescuta de prostaciclinaE.

(pag. 2281)

M2214182. Care sunt leziunile simple din retinopatia diabetica?Hemoragia in vitrosA. Deslipirea de retinaB. Sunturile arterio-venoaseC.Permeabilitatea vasculara redusaD.MicroanevrismeleE.

(pag. 2282)

M2214183. Tratamentul retinopatiei diabetice se face cu:fotocoagulareA. vitrectomia pars planaB. antiagregante plachetareC.trombostopD.prednisonE.

(pag. 2282)

M2214184. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice?Largirea membranei bazale glomerulareA. Ingrosarea mezangialaB. Hialinizarea arteriolelor aferente glomerulareC.Nodulii Kimmelstiel-WilsonD.Ocluzia glomerularaE.

(pag. 2282)

M2214185. Polineuropatia periferica din diabetul zaharat se manifesta prin:paresteziiA. durere profundaB. hiperestezieC.disfagieD.diareeE.

(pag. 2283)

M2214186. Ulcerul piciorului diabetic este cauzat de:pantofi nepotrivitiA. intepaturi prin corpi strainiB. neuropatia vegetativaC.deformarea osoasa a picioarelorD.boala vascularaE.

(pag. 2284)

M2214187. Sorbitolul este implicat in patogeneza urmatoarelor complicatii ale diabetului zaharat:cetoacidozaA. coma hiperosmolaraB.



neuropatie diabeticaC.retinopatieD.nefropatieE.

(pag. 2284)

M2214188. Care dintre urmatoarele afectiuni par a avea o relatie specifica cu diabetul zaharat?Colecistita emfizematoasaA. Litiaza renalaB. Pielonefrita emfizematoasaC.Murcormicoza rinocerebralaD.Pneumonia cu streptococ betahemoliticE.

(pag. 2285)

M2214189. In care din urmatoarele situatii apare rezistenta prereceptor la insulina?ObezitateA. Sindrom WernerB. Anticorpi antiinsulinaC.Insulina anormalaD.Sindrom de hipertrofie pinealaE.

(pag. 2286)

M2214190. Alergia la insulina se poate manifesta prin:greturiA. varsaturiB. urticarie generalizataC.prurit localD.anafilaxieE.

(pag. 2287)

M2314191. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt false?

De obicei, pacientii sunt obeziA. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulinaB. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mariC.Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este crescutD.Debutul este de obicei dupa varsta de 40 de aniE.

(pag. 2271)

M2314192. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent sunt adevarate?

Pacientul tipic este obezA. In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidozaB. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabilC.Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mariD.Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolaraE.

(pag. 2271)

M2314193. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea glucozei sangvine la ora 3 P.M.

A.

Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cand simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente

B.

Fenomenul Somogyi se refera la hipoglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hiperglicemieC.



Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricand apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale scurte de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome

D.

Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normaleE.

(pag. 2276)

M2314194. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu si secretia de insulina

A.

Metforminul poate determina acidoza lacticaB. Metforminul poate creste dispozitia glucozei la nivelul muschiului si tesutului adiposC.Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepaticaD.Hipoglicemia data de metformin tinde sa fie severa si prelungitaE.

(pag. 2276-2277)

M2314195. Cetoacidoza diabetica:Acidoza metabolica se explica prin nivelurile plasmatice crescute ale acetoacetatului si beta-hidroxibutiratului

A.

Poate fi determinata de o interventie chirurgicalaB. Apare frecvent in diabetul zaharat non-insulino-dependentC.Este cauzata de intreruperea aportului de insulinaD.Leucopenia, frecvent foarte marcata, este o trasatura a acidozei metabolice in sineE.

(pag. 2277)

M2314196. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:PolifagieA. Transpiratii profuzeB. Respiratie KussmaulC.Dureri abdominaleD.AnorexieE.

(pag. 2278)

M2314197. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:MucormicozaA. Edem cerebralB. HipercheratozaC.Dilatatie gastrica acutaD.HipopotasemieE.

(pag. 2280)

M2314198. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Transpiratii profuzeA. Rata de mortalitate crescutaB. Cresterea marcata a ureei si a creatinineiC.Acidoza metabolica severaD.Cresterea marcata a betahidroxibutiratului si a acetoacetatuluiE.

(pag. 2281)

M2314199. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:Vase noiA. Pete vatuiteB. Sunturi arteriovenoaseC.Permeabilitate capilara crescutaD.CicatriceE.



(pag. 2282)

M2314200. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10-15 ani)A. Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in membrana bazala glomerulara

B.

La debut, rinichii sunt de obicei miciC.La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normalD.Microalbuminuria reprezinta eliminari urinare de albumina intre 10 si 30 mg/ziE.

(pag. 2282-2283)

M2314201. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?Polineuropatia periferica diabetica se caracterizeaza prin durere care se accentueaza la mersA. Radiculopatia diabetica este de obicei autolimitataB. Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmand distributia unuia sau a mai multor nervi spinali

C.

Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografieD.In polineuropatia periferica intalnim frecvent semnul BabinskiE.

(pag. 2283)

M2314202. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?Actiunea initiala a sulfonilureicelor este aceea de a creste eliberarea de insulina cu scaderea nivelului glucozei sangvine

A.

Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor include cresterea numarului receptorilor insulinici si cresterea transportului glucozei insulino-mediat

B.

Hipoglicemia este mai rara dupa agenti orali decat dupa insulinaC.Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATPD.Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepaticaE.

(pag. 2276-2277)

M2314203. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cand se anticipeaza o activitate sustinuta sau un efort semnificativ

A.

Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decat dupa antidiabetice oraleB. In administrarea continua s.c. a insulinei sunt folosite preparatele cu actiune intermediaraC.Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese

D.

In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri crescute programate inainte de mese

E.

(pag. 2272-2273, 2276)

M2314204. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul dawn sunt false?Fenomenul dawn se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemieA. Fenomenul dawn se refera la o scadere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitand scaderea dozelor de insulina pentru a mentine normoglicemia

B.

Fenomenul dawn ar putea fi explicat prin valul nocturn de descarcare a hormonului de crestereC.Fenomenul dawn ar putea fi evitat prin scaderea dozajelor insulinei in perioadele criticeD.Fenomenul dawn necesita de obicei scaderea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normaleE.

(pag. 2276)

M2314205. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la coma hiperosmolara sunt false?Este precipitata de proceduri terapeutice cum ar fi dializa peritoneala sau hemodializaA. Boala poate fi initiata de steroiziB. Frecvent, pacientul prezinta respiratie KussmaullC.



Este obisnuit o complicatie a diabetului insulino-dependentD.Pacientii prezinta deshidratare profundaE.

(pag. 2280-2281)

M2314206. Referitor la nefropatia diabetica:Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiri renale, rata de filtrare glomerulara scazand, in medie, cu 1 ml/min/luna

A.

Progresiunea bolii renale este accelerata de hipotensiunea arterialaB. Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatieC.Obisnuit, azotemia incepe aproximativ la 12 ani dupa diagnosticarea diabetuluiD.Hipoaldosteronismul hiporeninemic impune evitarea incarcarilor cu potasiu din exteriorE.

(pag. 2282-2283)

M2314207. In ceea ce priveste tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:Tratamentul intensiv cu insulina se recomanda la persoane cu boli coronariene sau AVCA. Tratamentul intensiv nu se recomanda la pacientii in varstaB. Tratamentul intensiv cu insulina determina o crestere semnificativa a frecventei si severitatii hipoglicemiilorC.Tratamentul intensiv cu insulina are avantajul de a determina scaderea in greutate a pacientuluiD.Tratamentul intensiv cu insulina determina reducerea complicatiilor degenerative ale diabetuluiE.

(pag. 2274-2275)

M2514208. Capacitatea organismului de a răspunde la o încărcare exogenă cu glucoză poate fi uneori scăzută datorită descărcării de epinefrină ce produce:

blocarea secreţiei de insulinăA. împiedică acţiunea insulinei în ţesuturile ţintăB. stimularea eliberării de glucagonC.stimularea producerii de glicogenD.activarea glicogenolizeiE.

(pag. 2265)

M2514209. Cauzele secundare de diabet zaharat sunt:pancreatita cronicăA. hipertiroidiaB. acromegaliaC.insuficienţa corticosuprarenală cronicăD.deficitul de alfa-1 antitripsinăE.

(pag. 2266)

M2514210. Diabetul zaharat autoimun (tip 1) poate fi frecvent asociat cu alte endocrinopatii autoimune precum:

feocromocitomulA. boala CushingB. insuficienţa suprarenalăC.tiroidita HashimotoD.acromegaliaE.

(pag. 2269)

M2514211. Anticorpii anticelulă insulară implicaţi în producerea diabetului zaharat insulino-dependent includ anticorpii faţă de:

insulinăA. proinsulinăB. glucozo 6 fosfat dehidrogenazăC.decarboxilaza acidului glutamicD.



carboxipeptidaza HE.

(pag. 2269)

M2514212. Diabetul zaharat non-insulino-dependent tip 2 se caracterizează din punct de vedere fiziopatologic prin:

secreţie anormală de insulinăA. rezistenţă la acţiunea insulineiB. producţia de anticorpi anticelulă insularăC.distrucţie directă a celulelor beta de către un virus sau toxinăD.scăderea nivelului glucagonului plasmaticE.

(pag. 2270)

M2514213. Diabetul zaharat insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinico-paraclinice:debut de obicei după vârsta de 50 de aniA. debutul simptomelor poate fi brusc cu sete, poliurie şi apetit crescutB. prezintă pierdere în greutate după o perioadă de mai multe zileC.apariţia cetoacidozei în timpul unei intercurenţe sau după o intervenţie chirurgicalăD.nivelul insulinei plasmatice crescutE.

(pag. 2271)

M2514214. Diabetul zaharat non-insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinico-paraclinice:debut de obicei înainte de 30 de aniA. pacienţii de obicei sunt supraponderaliB. simptomele apar progresivC.diagnosticul este pus frecvent la o examinare de laborator de rutinăD.insulina plasmatică este scăzutăE.

(pag. 2271)

M2514215. O dietă cu 50% grăsimi cu 33% acizi graşi mononesaturaţi şi 35% carbohidraţi are următoarele efecte:

scade nivelul glucozei sanguineA. scade nivelul de insulinăB. scade nivelul VLDLC.scade nivelul HDLD.determină scădere în greutateE.

(pag. 2272)

M2514216. Hipoglicemia la pacienţii diabetici insulino-dependenţi poate fi cauzată de:lipsa unei meseA. efort fizic excesivB. scăderea dozei de insulinăC.eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglareD.instalarea complicaţiilor renale ale diabetuluiE.

(pag. 2275-76)

M2514217. Agenţii hipoglicemianţi orali folosiţi în tratamentul diabetului zaharat sunt:TolbutamidulA. GlipizidaB. MetforminulC.CarvedilolulD.TroglitazonaE.

(pag. 2276-77)



M2514218. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice poate cuprinde:anorexie, greaţă şi vărsăturiA. dureri precordialeB. tuse cu hemoptizieC.respiraţie KussmaulD.alterarea stării de conştienţă sau comă francăE.

(pag. 2278)

M2514219. Investigaţiile paraclinice în cetoacidoza diabetică relevă:glicemie în general peste 400mg/dlA. glicozurieB. cetonurieC.pH sanguin peste 7,45D.hipernatremieE.

(pag. 2278-79)

M2514220. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:administrarea de insulină intravenosA. administrarea de glucagon intravenosB. administrarea intravenoasă de soluţie salină izotonă sau Ringer lactatC.administrarea de potasiu în funcţie de ionogramăD.administrarea de aminoacizi esenţialiE.

(pag. 2279)

M2514221. Ateroscleroza coronariană ca şi complicaţie tardivă a diabetului zaharat poate conduce la instalarea unui infarct miocardic ce poate avea următoarele trăsături:

este silenţiosA. debut brusc cu simptome de insuficienţă ventriculară stângăB. artere coronare angiografic normaleC.absenţa semnelor electrocardiografice caracteristiceD.enzime de necroză miocardică normaleE.

(pag. 2281-82)

M2514222. Retinopatia proliferativă ca şi complicaţie a diabetului zaharat poate prezenta următoarele aspecte:

edem papilarA. vase de neoformaţieB. hemoragie în vitrosC.dezlipire de retinăD.cicatriciE.

(pag. 2282)

M2514223. Cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice sunt:proliferare endocapilarăA. proliferare extracapilarăB. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulareC.nodulii Kimmelstiel-WilsonD.corpii hematoxilinici GrossE.

(pag. 2282)

M2514224. Menţinerea unui nivel sanguin normal al glucozei pe timpul sarcinii previne:naşterea prematurăA.



macrosomia fetalăB. sarcina gemelarăC.sindromul de detresă respiratorie a nou-născutuluiD.mortalitatea perinatalăE.

(pag. 2274)

M2514225. Hormonii de contrareglare care intră în acţiune în situaţii acute de hipoglicemie sunt:glucagonulA. cortizolulB. epinefrinaC.hormonul de creştereD.tiroxinaE.

(pag. 2275)

M2514226. Glucagonul ca şi hormon de contrareglare în caz de hipoglicemie acţionează prin următoarele mecanisme:

stimularea sintezei de glicogenA. creşterea producţiei hepatice de glucozăB. scăderea utilizării glucozei în ţesuturile nonhepaticeC.scăderea glicogenolizeiD.inhibarea secreţiei de insulinăE.

(pag. 2275)

M2514227. Tratamentul atacurilor hipoglicemice constă în:administrarea de zahăr sau băuturi nealcoolice ce conţin zahărA. perfuzia cu soluţie salină izotonăB. administrarea unei doze mai scăzute de insulinăC.administrarea de glucagonD.administrarea de beta-blocanteE.

(pag. 2276)

M2614228. Tratamentul cetoacidozei diabetice constă în::Insulinoterapie 25-50 unităţi i.v.A. Fluide intravenos (soluţii saline şi Ringer lactat)B. Suplimentarea sodiuluiC.Tratamentul cu bicarbonat este contraindicată (în special dacă este prezentă hipotensiunea arterială)D.Glucagon i.m.E.

(pag. 2279)

M2614229. Complicaţiile cetoacidozei diabetice pot fi următoarele, CU EXCEPŢIA:sindrom hemoragiparA. gastrită erozivăB. sindrom de detresă respiratorieC.infarct miocardic acutD.astmă bronşicE.

(pag. 2280)

M2614230. Derivatele de sulfoniluree:Au receptori, care reprezintă subunitatea canalului KATP, care controlează potenţialul de membrană a celulei beta

A.

Cresc numărul de receptori insuliniciB. Scad transportul insulino-mediat al glucozeiC.



Cresc eliberarea de insulinăD.Acţionează prin inhibarea eliberării de insulină din celula betaE.

(pag. 2276)

M2614231. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate în caz de boală renală semnificativă (fiind exclusiv metabolizaţi şi inactivaţi de către ficat):

TolbutamidA. GlipizidB. GliburidC.ClorpropamidD.TolazamidE.

(pag. 2276)

M2614232. Metforminul:Face parte din grupa glinidelorA. Este utilă la pacienţii obezi cu DZNID, care nu răspund la dietă şi efort fizicB. Nu poate fi prescris ca monoterapieC.Poate determina acidoză lacticăD.Nu trebuie administrat în caz de boală renalăE.

(pag. 2276)

M2614233. Cetoacidoza diabetică:Este cauzată de întreruperea aportului de insulinăA. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneză maximă cu scăderea utilizării periferice a glucozeiB. Se dezvoltă datorită blocării procesului cetogeneticC.Se asociază cu scăderea relativă sau absolută a concentraţiei de glucagonD.Poate fi determinată de infecţii, intervenţii chirurgicaleE.

(pag. 2277)

M2614234. Clinic, cetoacidoza diabetică se manifestă prin următoarele, cu excepţia:Semne de supraîncărcare volemicăA. Greţuri, vărsături, anorexieB. Durere abdominalăC.Respiraţie KussmaulD.OligurieE.

(pag. 2278)

M2614235. Tratamentul cetoacidozei diabetice constă în:Insulinoterapie 25-50 unităţi i.v.A. Fluide intravenos (soluţii saline şi Ringer lactat)B. Suplimentarea sodiuluiC.Tratamentul cu bicarbonat este contraindicată (în special dacă este prezentă hipotensiunea arterială)D.Glucagon i.m.E.

(pag. 2279)

M2614236. Coma diabetică hiperosmolară noncetozică:Este o complicaţie a diabetului insulino-independentA. Rezultă dintr-o diureză hiperglicemică susţinutăcu aport redus de lichideB. Poate fi precipitată de hemodializă, alimentaţie prin sondă cu formule bogat proteice, agenţi osmoticiC.Poate fi iniţiată de steroizi, agenţi imunosupressivi, diureticeD.Apare la tineriE.

(pag. 2280)



M2614237. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:Semne neurologice (comiţialitate, hemiplegie tranzitorie, comă superficială)A. HipoglicemieB. Scăderea azotului ureic sanguin şi a creatinineiC.Creşterea osmolarităţii sangvineD.Scăderea vâscozităţii plasmaticeE.

(pag. 2281)

M2614238. Polineuropatia vegetativă la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:Disfuncţie esofagiană cu dificultate la înghiţireA. Ulcer duodenal cronicB. Evacuare gastrică întârziatăC.Diaree, constipaţieD.Sindrom Mallory-WeissE.

(pag. 2283)

M2614239. Cauze de diabet zaharat secundar pot fi următoarele afecţiuni:corticosteroiziA. sindromul ConnB. hipotiroidismulC.acromegaliaD.hepatita cronicăE.

(pag. 2266)

M2614240. Caracteristicile diabetului zaharat tip 2 (insulinoindependent) sunt următoarele, CU EXCEPŢIA:

apare la tineri, normo- sau subponderaliA. răspunde la terapia sulfonilureicăB. apare la pacienţi supraponderali, obeziC.răspunde numai la tratament combinat (insulină+biguanide)D.complicaţiile vasculare sunt rareE.

(pag. 2270)

M2614241. Complicaţiile cetoacidozei diabetice pot fi următoarele, CU EXCEPŢIA:sindrom hemoragiparA. gastrită erozivăB. sindrom de detresă respiratorieC.infarct miocardic acutD.astm bronşicE.

(pag. 2280)

M2614242. Referitor la tolbutamid sunt adevărate următoarele afirmaţii:face parte din grupa biguanidelorA. este metabolizat şi inactivat exclusiv de ficatB. acţionează prin inhibarea alfa-1 glicozidazeiC.este medicamentul de primă alegere în diabetul zaharat tip 1D.creşte eliberarea de insulină la nivel pancreaticE.

(pag. 2276)

M2614243. Coma diabetică cetoacidotică se caracterizează prin următoarele:este o complicaţie frecventă a diabetului tip 1 (insulinodependent)A. se poate complica cu sindrom de detresă respiratorieB.



este cauzată de supradozaj de insulinăC.se dezvoltă datorită blocării procesului cetogeneticD.se asociază cu valori pH de peste 7,4E.

(pag. 2277)

M2614244. Derivatele de sulfoniluree:nu pot fi prescrise în monoterapieA. produc hipoglicemieB. scad numărul de receptori insuliniciC.sunt de primă alegere la pacienţii obeziD.cresc eliberarea de insulinăE.

(pag. 2276)

M2614245. Coma hiperosmolară noncetoacidotică:este cauzată de creşterea aportului de insulinăA. apare mai frecvent la persoane în vârstă, cu un grad avansat de ateroscleroză cerebralăB. se dezvoltă datorită blocării procesului cetogeneticC.se asociază cu creşterea azotului ureic sanguin şi a creatinineiD.se poate asocia cu semne neurologice (ex. hemiplegie tranzitorie)E.

(pag. 2281)

M2814246. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin complicatii pe termen lung ce afecteaza:plamaniiA. rinichiiB. nerviiC.sistemul ososD.vasele de sangeE.

(pag. 2265)

M2814247. Cauze de diabet zaharat secundar:boala pancreaticaA. infectie viralaB. tulburari hormonaleC.substante chimiceD.medicamenteE.

(pag. 2266)

M2814248. Care dintre episoadele premergatoare de infectie virala sunt implicate in aparitia diabetului zaharat:

hepatitaA. rujeolaB. mononucleoza infectioasaC.varicelaD.oreionE.

(pag. 2268)

M2814249. Nu sunt scheme de tratament in administrarea insulinei:standardA. conventionalaB. administrarea intramusculara continua de insulinaC.injectii intramusculare multipleD.administrarea subcutanata continua de insulinaE.



(pag. 2272)

M2814250. Derivatele de sulfonil uree actioneaza prin:inhibarea gluconeogenezei hepaticeA. simularea eliberarii de insulina din celulele beta pancreaticeB. crestrea numarului de receptori insuliniciC.cresterea transportului glucozei insulino-mediateD.cresterea nivelului mediu de insulina plasmaticaE.

(pag. 2276)

M2814251. Cetoacidoza diabetica apare in:efort fizicA. intreruperea aportului de insulinaB. preponderent in diabetul zaharat noninsulino dependentC.infectiiD.interventii chirurgicaleE.

(pag. 2277)

M2814252. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt:hiperpotasemiaA. hipercalcemiaB. infarctul miocardicC.edemul cerebralD.hiperglicemiaE.

(pag. 2280)

M2814253. Nu sunt caracteristice retinopatiei proliferative diabetice:formarea de vase noiA. permeabilitate capilara crescutaB. cicatrizareC.pete vatuiteD.sunturi arterio-venoaseE.

(pag. 2282)

M2814254. Care sunt afectiunile neobisnuite specifice pacientului diabetic:colecistita edematoasaA. otita interna malignaB. pielonefrita emfizematoasaC.colecistita emfizematoasaD.otita externa malignaE.

(pag. 2285)

M2814255. Rezistenta la insulina apare in:obezitateA. acanthosis nigricansB. sindromul WernerC.subponderabilitateD.sindromul de hipoplazie pinealaE.

(pag. 2286)

M2914256. Caracterele neuropatiei periferice din DZ includ:Poate determina revenirea precoce la poziţia normală după testarea reflexului gleznei.A.



Este simetrică, bilaterală.B. Implică precoce afectarea sensibilităţii vibratorii şi dispariţia ROT.C.Implicarea fibrelor motorii duce la apariţia articulaţiilor Charcot tipice cu tulburari de mers.D.Durerea este predominant nocturnă.E.

(pag. 2283)

M2914257. Fenomenul Somogyi:Necesită scăderea dozelor de insulină.A. Este mai frecvent la copii.B. Se datorează hipoinsulinizării nocturneC.Reprezintă hiperglicemia de rebound ca urmare a unui episod hipoglicemic.D.Necesită creşterea dozelor de insulină.E.

(pag. 2275)

M2914258. Monitorizarea controlului diabetului zaharat prin HbA1c:Estimează controlul glicemiei pe o perioadă de 4 luni.A. Valori peste 10% arată un diabet slab controlat.B. Reprezintă hemoglobina glicată ireversibilşi de aceea este o evaluare obiectivă.C.HbA1c apare prin glicarea enzimatică a unor aminoacizi di lanţul ß al HbA.D.Este preferabilă dozării nivelului total al Hb glicate.E.

(pag. 2277)

M2914259. În tratamentul diabetului zaharat tip 2 asociat cu boală renală semnificativă se preferă dintre sulfonilureice datorită metabolizării hepatice:

Glipizidul.A. Clorpropamidul.B. Tolbutamidul.C.Gliburidul.D.Tolazamidul.E.

(pag. 2276)



Tema nr. 15Ulcerul gastric si duodenal



M1115001. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comune pentru anumite tipuri de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care este cea mai frecventa interventie asociata osteomalaciei

vagotomia cu bulbantrectomieA. vagotomia cu piloroplastieB. rezectia gastrica proximalaC.rezectia gastrica cu anastomoza gastrojejunalaD.rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenalaE.

(pag. 1771)

M1115002. Prin examen radiologic baritat cu dublu contrast sansa detectiei ulcerului duodenal este de50-55%A. 90%B. 25-30%C.75-80%D.60%E.

(pag. 1762)

M1115003. Precizati unde vor penetra cel mai frecvent ulcerele duodenaleîn pancreasA. la nivelul colecistuluiB. în ficatC.în colonD.în tractul biliarE.

(pag. 1768)

M1115004. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comune pentru anumite tipuri de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care este cea mai frecventa interventie asociata osteomalaciei

vagotomia cu bulbantrectomieA. vagotomia cu piloroplastieB. rezectia gastrica proximalaC.rezectia gastrica cu anastomoza gastrojejunalaD.rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenalaE.

(pag. 1771)

M1215005. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce a ulcerului peptic, se datoreaza:

infectiei cu Helicobacter pyloriA. consumului de antiinflamatoare nesteroidieneB. regurgitarii bilei in stomacC.hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulinaD.supracolonizarii bacterieneE.



(pag. 1770)

M1215006. La pacientii cu ulcer duodenal se constata prezenta frecventa a:anticorpilor antirujeoliciA. anticorpilor antirubeoliciB. anticorpilor anti-herpes simplexC.anticorpilor anti-ShigellaD.anticorpilor anti-citomegalovirusE.

(pag. 1761)

M1215007. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:varsatura alimentaraA. hematemezaB. durereaC.senzatia de greataD.scaderea ponderalaE.

(pag. 1761)

M1215008. Care este cel mai precis mijloc de diagnostic al ulcerului duodenal?examenul baritatA. endoscopia digestiva superioaraB. ecografia abdominalaC.determinarea secretiei acide gastriceD.testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter pyloriE.

(pag. 1762-1763)

M1215009. Cea mai redusa rata a complicatiilor aparute dupa interventia chirurgicala pentru ulcer o are:

vagotomia + antrectomie Billrot IA. vagotomia + antrectomie Billrot IIB. vagotomia + piloroplastieC.vagotomia proximala gastricaD.antrectomia izolataE.

(pag. 1768-1769)

M1215010. Pacientii supusi interventiei chirurgicale pentru ulcer peptic, avand un complex de simptome vasomotorii aparute dupa mese, au:

ulcer recurentA. sindrom de ansa aferentaB. sindrom dumpingC.sindrom Zollinger-EllisonD.malabsorbtie globalaE.

(pag. 1770)

M1215011. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce a ulcerului peptic, se datoreaza:

infectiei cu Helicobacter pyloriA. consumului de antiinflamatoare nesteroidieneB. regurgitarii bilei in stomacC.hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulinaD.supracolonizarii bacterieneE.

(pag. 1770)



M1315012. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la mecanismele secretiei gastrice nu este adevarata ?

Histamina stimuleaza secretia acida gastrica prin cresterea calciului citosolic în celulele parietale.A. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea directa a celulelor parietale.B. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea eliberarii de histamina din celulele ECL.C.Somatostatina inhiba eliberarea de histamina din celulele ECL.D.Stimularea vagala creste secretia acida gastrica si prin eliberarea de gastrina din celulele G antrale.E.

(pag. 1757)

M1315013. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea secretiei gastrice este neadevarata ?Calciul administrat intravenos stimuleaza secretia acida.A. Reducerea pH-ului gastric la 3.0 produce o inhibitie partiala a eliberarii de gastrina.B. Secretia gastrica acida este stimulata de cafea si neinfluentata de cafeaua decofeinizata.C.Etanolul pur este un stimulant slab al secretiei acide.D.Prezenta acidului în duoden scade secretia gastrica de acid.E.

(pag. 1757)

M1315014. Referitor la manifestarile din ulcerul duodenal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

Durerea epigastrica apare de regula la 90 minute pâna la 3 ore dupa mese.A. Durerea ulceroasa necalmata de antiacide, cu iradiere dorsala poate sugera penetratie în pancreasB. La pacientii cu ulcer de canal piloric alimentatia agraveaza simptomatologia.C.Hemoragia gastrointestinala care complica ulcerul duodenal se manifesta frecvent prin rectoragii.D.Zona de sensibilitate abdominala este situata la majoritatea pacientilor la jumatatea distantei ombilic-apendice xifoid

E.

(pag. 1761-1762)

M1415015. Un pacient cu ulcer duodenal la care durerea este amplificata de alimentatie si care asociaza si varsaturi ne poate atrage atentia asupra urmatoarei complicatii:

penetratie in pancreasA. malignizareB. perforatieC.stenoza piloricaD.toate variantele sunt corecteE.

(pag. 1761)

M1415016. Urmatoarele afirmatii legate de tratamentul infectiei cu Helicobacter Pylori sunt adevarate cu EXCEPTIA:

cea mai eficienta este tripla terapie doua saptamaniA. asocierea unui antagonist de H2 la tripla terapie sase saptamani creste putin eficientaB. administrarea triplei terapii o saptamana pare la fel de eficientaC.tetraciclina poate genera hepatotoxicitate si anafilaxieD.înlocuirea Tetraciclinei cu Amoxicilina creste putin eficientaE.

(pag. 1763)

M1415017. Care din urmatoarele afirmatii legate de ulcerul gastric este falsa:durerea este accentuata de ingestia de alimenteA. greturile si varsaturile reflecta de obicei obstructie mecanicaB. poate apare scadere ponderala datorita aversiunii fata de alimenteC.hemoragia apare in 25% din cazuriD.perforatia gastrica se intalneste mai rar decat hemoragiaE.

(pag. 1767)



M1415018. Antibioticele utilizate pentru infectia cu Helicobacter Pylori nu includ:metronidazolA. tetraciclinaB. claritromicinaC.amoxicilinaD.streptomicinaE.

(pag. 1764)

M1515019. Daca la un pacient cunoscut cu istoric de ulcer duodenal, durerea ulceroasa devine constanta, nu mai este ameliorata de antiacide sau ingestia de alimente, va orientati catre:

perforatia libera a ulcerului în cavitatea peritonealaA. posibila penetratie în structurile învecinateB. simptomatologie premergatoare hemoragiei digestive superioareC.stenoza piloricaD.asocierea refluxului gastroesofagianE.

(pag. 1761)

M1515020. Care dintre urmatoarele medicamente utilizate pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori la pacientii ulcerosi poate determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:

MetronidazolA. AmoxicilinaB. TetraciclinaC.Subsalicilat de bismutD.Inhibitori de pompa de protoniE.

(pag. 1763)

M1515021. Incidenta ulcerului duodenal la rasa alba este mai mare la pacientii cu:HLA B8A. HLA DRW3B. HLA B5C.HLA DRW4D.HLA B18E.

(pag. 1761)

M1515022. Doza standard de lansoprazol utilizata în tratamentul ulcerului duodenal este:20 mg/ziA. 20 mg de 2 ori pe ziB. 30 mg/ziC.40 mg/ziD.40 mg de 2 ori pe ziE.

(pag. 1766)

M1515023. Ulcerul gastric se localizeaza mai frecvent:Pe mica curburaA. Pe marea curburaB. JuxtacardialC.La nivelul fornixuluiD.În regiunea antro-piloricaE.

(pag. 1767)

M1515024. Simptomul cel mai frecvent întâlnit în ulcerul gastric este:durerea epigastricaA.



varsatura alimentaraB. meteorismul abdominalC.anorexiaD.greataE.

(pag. 1767)

M1615025. Urmatoarea afirmatie este falsa:Ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastricA. Ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomaculuiB. AINS sunt responsabile pentru 75-80% din ulcerele gastriceC.Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitateaD.Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii interne a ulcerului

E.

(pag. 1767)

M1615026. Secretia gastrica de bicarbonat este:inhibata de calciuA. inhibata de agentii colinergiciB. inhibata de AINS, cum este aspirinaC.stimulata de agentii alfa-adrenergiciD.stimulata de etanolE.

(pag. 1759)

M1615027. Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile la vârsta fertila:

metronidazolA. lansoprazolB. misoprostolC.sucralfatD.cimetidinaE.

(pag. 1764)

M1615028. Referitor la ulcerul gastric, urmatoarea afirmatie este adevarata:mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare fata de cea prin perforatia unui ulcer duodenal

A.

hemoragia apare in 55 % din cazuriB. perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastricaC.ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecventD.atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburiE.

(pag. 1767)

M1615029. Urmatoarea afirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa:durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsuraA. la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastruluiB. durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masaC.episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de câteva zile pâna la saptamâni sau luniD.durerea se amelioreaza de regula la câteva minute dupa masa sau dupa administrare de antiacideE.

(pag. 1761)

M2215030. Urmatoarea afirmatie cu privire la omeprazol este adevarata:blocheaza receptorii H2A. doza este de 60 mg/ziB. creste metabolismul hepatic al medicamentelorC.



stimuleaza pompa de protoniD.doza administrata este de 20 mg/ziE.

(pag. 1764)

M2215031. Secretia acida gastrica poate fi inhibata de:ingestia de alimenteA. consumul de cofeinaB. consumul de bere si vinC.hiperglicemieD.calciu administrat intravenosE.

(pag. 1757, 1758)

M2215032. Eliberarea de gastrina este blocata complet la un pH gastric de:4,5A. 3B. 2C.2,3D.sub 1,5E.

(pag. 1758)

M2215033. Carbonatul de calciu este folosit de multe decenii in tratarea ulcerului peptic. Care este afirmatia falsa?

Este un antiacid puternic si ieftinA. Aproximativ 10% din calciu ingerat este absorbitB. Ingestia sa determina inhibarea secretiei gastrice acideC.Poate determina aparitia sindromului lapte-alcalineD.In doze excesive creste nivelul seric al calcemieiE.

(pag. 1765)

M2215034. Una din urmatoarele afirmatii este falsa:la pacientii care au suferit operatie pentru ulcer este comuna prezenta unei steatorei usoareA. la pacientii care au suferit operatie pentru ulcer nu apare niciodata o steatoree usoaraB. steatoreea poate fi demostrata prin teste chimiceC.malabsorbtia postoperatorie poate fi cauzata de o pancreatita cronica preexistentaD.malabsorbtia postoperatorie poate fi cauzata de un sprue celiac latent preexistentE.

(pag. 1771)

M2215035. Care afirmatie este corecta?Vitamina B12 este absorbita in mod activ la nivelul ileonului distalA. Vitamina B12 este absorbita in mod pasiv la nivelul ileonului distalB. Factorul intrinsec secretat de celulele G antrale este necesar absorbtiei vitaminei B12 in ileonul distalC.Factorul intrinsec secretat de celulele enterocromafice gastrice este necesar absorbtiei vitaminei B12 in ileonul distal

D.

In urma rezectiei gastrice partiale anemia megaloblastica secundara deficitului de vitamina B12 este frecventa

E.

(pag. 1770)

M2215036. Dupa rezectia gastrica partiala anemia megaloblastica secundara deficitului de vitamina B12 este rara si apare la:

20%A. 14%B. 30%C.10%D.



50%E.

(pag. 1770)

M2215037. La pacientii cu vagotomie si antrectomie pentru ulcer duodenal gastrita bontului se dezvolta la:

20%A. 30%B. 40%C.50%D.60%E.

(pag. 1770)

M2215038. Care afirmatie este corecta?Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 60 de ori mai mare decat este necesarA. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 80 de ori mai mare decat este necesarB. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 100 de ori mai mare decat este necesarC.Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 120 de ori mai mare decat este necesarD.Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 130 de ori mai mare decat este necesarE.

(pag. 1770)

M2215039. Dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptic, frecventa ulcerului recurent este de aproximativ:

1%A. 5%B. 0,5%C.20%D.25%E.

(pag. 1769)

M2215040. Hemoragia digestiva superioara din ulcerul duodenal survine la:5-10% din pacientiA. 30-35% din pacientiB. 15-25% din pacientiC.1-5% din pacientiD.40-50% din pacientiE.

(pag. 1768)

M2215041. Perforatia libera in cavitatea peritoneala in ulcerul duodenal apare la:30% din pacientiA. 0,2% din pacientiB. 15% din pacientiC.2-3% din pacientiD.23% din pacientiE.

(pag. 1768)

M2215042. Cel mai frecvent ulcerul duodenal (in special cel posterior) poate penetra in:splinaA. ficatB. colon transversC.pancreasD.rinichiul stangE.

(pag. 1768)



M2215043. Cati dintre pacientii cu ulcer gastric au concomitent si ulcer duodenal?1%A. 5%B. 10%C.20%D.25%E.

(pag. 1767)

M2215044. Care este procentul in care antiinflamatoarele nesteroidiene sunt implicate in aparitia ulcerului gastric?

5-10%A. 10-13%B. 1-5%C.30%D.15-25%E.

(pag. 1767)

M2215045. Vagotomia tronculara cu antrectomie reprezinta procedeul chirurgical prin care:se realizeaza vagotomie supraselectivaA. se sectioneaza trunchiul vagal si se efectueaza piloroplastieB. se efectueaza vagotomie proximala gastrica si se extirpa antrulC.se sectioneaza trunchiul vagal, se extirpa antrul cu anastomoza Billroth I sau Billroth IID.se sectioneaza trunchiul nervului vagE.

(pag. 1769)

M2215046. In ulcerul gastri procedeul chirurgical recomandat este:vagotomie tronculara cu extirparea antruluiA. vagotomie selectiva cu piloroplastieB. vagotomie proximala gastricaC.antrectomie cu anastomoza Billroth IID.antrectomie cu anastomoza gastroduodenalaE.

(pag. 1769)

M2315047. Care dintre afirmaţiile referitoare la gastrină nu este adevarată?stimularea vagală determină creşterea eliberării de gastrină din celulele G antraleA. gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei gastriceB. secreţia de gastrină este stimulată de somatostatinăC.stimularea vagală determină scăderea pragului de răspuns al celulelor parietale la concentraţiile gastrinei circulante

D.

gastrina este prezentă şi în mucoasa duodenalăE.

(pag. 1757)

M2315048. Cu referire la reglarea secreţiei acide gastrice, care dintre afirmaţiile următoare nu este adevarată?

histamina este cel mai important stimulant al secreţiei acide gastriceA. prostaglandinele stimulează secreţia acidă gastricăB. histamina stimulează secreţia acidă gastrică prin creşterea AMPc în celulele parietaleC.gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei gastriceD.stimulul fiziologic principal al secreţiei gastrice acide este ingestia de alimenteE.

(pag. 1757)

M2315049. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la reglarea secreţiei acide gastrice este adevarată?



gastrina si acetilcolina stimulează puternic producţia de AMPc in celulele parietaleA. gastrina stimulează secreţia acidă gastrică exclusiv prin acţiunea asupra celulelor parietaleB. prostaglandinele stimulează secreţia gastrică acidăC.histamina este eliberată de celulele ECL atat prin acţiunea gastrinei cât şi a activităţii colinergiceD.somatostatina stimulează eliberarea de histamină din celulele ECLE.

(pag. 1757)

M2315050. Următoarele afirmaţii privind implicarea Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului peptic sunt reale, cu excepţia:

H. pylori produce proteaze si fosfolipaze care determină reducerea grosimii si vâscozităţii stratului de mucus

A.

majoritatea pacienţilor colonizaţi cu H. pylori nu dezvoltă niciodată o ulceraţie şi rămân asimptomaticiB. prevalenţa colonizării gastrice cu H. pylori scade odată cu vârstaC.producţia de urează de către microorganism este necesară pentru colonizarea gastricăD.probabilitatea de apariţie a ulcerului duodenal creşte odată cu creşterea densităţii bacteriei in antruE.

(pag. 1760)

M2315051. Următoarele afirmaţii privind terapia de eradicare a H. pylori în ulcerul duodenal sunt adevărate, cu excepţia:

tetraciclina utilizată în schemele de terapie asociată poate fi hepatotoxicăA. "noua triplă terapie” de eradicare include inhibitori de pompă de protoniB. ranitidina citrat de bismut se poate folosi în asociere cu claritromicinaC.preparatele pe bază de bismut au rol în terapia de eradicare a H. pyloriD.sucralfatul este inclus în majoritatea schemelor de eradicare a H. pyloriE.

(pag. 1764)

M2515052. La pacienţii cu ulcer duodenal valorile medii ale debitului acid bazal sunt cuprinse între:2-4 mEq/hA. 3-5 mEq/hB. 4-6 mEq/hC.5-7 mEq/hD.6-8 mEq/hE.

(pag. 1758)

M2515053. Secreţia gastrică de bicarbonat este stimulată de următorii factori cu EXCEPŢIA:AcetazolamidăA. Anumite prostaglandine din clasele E şi FB. CalciuC.Agenţii colinergiciD.Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclicE.

(pag. 1759)

M2515054. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la prostaglandinele endogene sunt false:

Stimulează secreţia de mucus gastric şi de bicarbonat din mucoasa gastrică şi duodenalăA. Stimulează regenerarea celulelor epitelialeB. Participă la menţinerea fluxului sanguin al mucoasei gastriceC.Contribuie la dezvoltarea gastritei erozive hemoragiceD.Participă la menţinerea integrităţii barierei mucoasei gastriceE.

(pag. 1759)

M2515055. Prevalenţa ulcerului duodenal la populaţia vestică este estimată a fi cuprinsă între:6-15%A.



5-10%B. 7-12%C.10-17%D.15-20%E.

(pag. 1759)

M2515056. Următoarele afirmaţii cu privire la epidemiologia ulcerului duodenal sunt adevărate cu EXCEPŢIA:

Peste 95% din ulcerele duodenale sunt localizate în partea proximală a duodenuluiA. Se estimează că prevalenţa ulcerului duodenal la populaţia vestică este cuprinsă între 15 şi 20%B. De regulă ulcerele duodenale sunt mai mici de 1 cm în diametruC.Ulcerele duodenale apar aproximativ la fel de frecvent la bărbaţi ca şi la femeiD.Cel puţin 60% din ulcerele duodenale vindecate suferă recurenţăE.

(pag. 1759)

M2515057. Următoarele afirmaţii cu privire la infecţia cu Helicobacter pylori sunt corecte cu EXCEPŢIA:H. pylori este prezent la 75-90% dintre pacienţii cu ulcer duodenalA. H. pylori este prezent la 75-85% dintre pacienţii cu ulcer gastricB. 15-20% dintre persoanele infectate cu H. pylori vor dezvolta un ulcer în timpul vieţiiC.Infecţia preexistentă cu H. pylori creşte riscul dezvoltării ulterioare atât de ulcer duodenal cât şi de ulcer gastric

D.

Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H. pylori se corelează direct cu riscul de ulcer duodenal şi ulcer gastricE.

(pag. 1759)

M2515058. Rata recidivelor ulcerului peptic în primul an după terapia de eradicare, cu succes, a Helicobacter pylori este:

Mai mică de 15%A. Mai mare de 15%B. Mai mică de 10%C.Mai mare de 20%D.25%E.

(pag. 1760)

M2515059. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:Durerea epigastricăA. GreaţaB. VărsăturileC.Distensia abdominalăD.PirozisulE.

(pag. 1761)

M2515060. Obiectivul actual al tratamentului ulcerului duodenal este:Ameliorarea dureriiA. Eradicarea Helicobacter pylori şi vindecarea boliiB. Prevenirea recurenţei ulceroaseC.Prevenirea complicaţiilorD.Supresia secreţiei acide gastriceE.

(pag. 1763)

M2515061. Doza standard de Omeprazol utilizată în tratamentul ulcerului duodenal este de:30 mg/ziA. 20 mg/ziB. 30 mg de 2 ori pe ziC.



20 mg de 2 ori pe ziD.40 mg/ziE.

(pag. 1764)

M2515062. Pentru prevenirea ulcerelor induse de antiinflamatoarele nesteroidiene se utilizează Misoprostol în doză de:

100 mg de 4 ori pe ziA. 100 mg de 2 ori pe ziB. 200 mg de 2 ori pe ziC.200 mg de 4 ori pe ziD.200 mg de 3 ori pe ziE.

(pag. 1764)

M2515063. Simptomul cel mai frecvent în ulcerul gastric îl constitiue:AnorexiaA. Durerea epigastricăB. GreaţaC.Scăderea ponderalăD.PirozisulE.

(pag. 1767)

M2515064. Aplicarea combinată a examenului radiologic, endoscopic şi histologic permite diferenţierea ulcerului gastric malign de cel benign cu o acurateţe de:

75%A. 80%B. sub 90%C.peste 97%D.95%E.

(pag. 1767)

M2515065. Precizaţi care este cel mai frcvent simptom la pacienţii cu ulcer stomal:Durerea abdominalăA. Distensia abdominalăB. EructaţiileC.PirozisulD.Scăderea ponderalăE.

(pag. 17690)

M2515066. Sindroamele de ansă aferentă apar mai frecvent după următoarele tipuri de intervenţie chirurgicală:

Vagotomie cu piloroplastieA. Vagotomie proximală gastricăB. Antrectomie cu gastrojejunstomieC.Rezecţie gastrică parţială cu gastrojejunostomieD.Vagotomie cu antrectomieE.

(pag. 1770)

M2615067. Concentraţia estimativă a HCl secretat de celulele parietale este de aproximativ:100mMA. 160mMB. 180mMC.200mMD.



250mME.

(pag. 1756)

M2615068. Cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei acide gastrice este:AcetilcolinaA. HistaminaB. GastrinaC.ColecistokininaD.SomatostatinaE.

(pag. 1757)

M2615069. Faza cefalică a secreţiei gastrice e determinată de următoarele cu excepţia:Vederea alimentelorA. Gustul alimentelorB. Mirosul alimentelorC.Distensia mecanică a stomaculuiD.Anticiparea ingestiei unui alimentE.

(pag. 1757)

M2615070. Secreţia gastrică de bicarbonat este inhibată de următoarele, cu excepţia:AINSA. AcetazolamidăB. CalciuC.Agenţi alfa adrenergiciD.EtanolE.

(pag. 1759)

M2615071. Următoarele stimulează secreţia de bicarbonat:AINSA. AcetazolamidăB. Dibutiril-guanozinmonofosfat ciclicC.EtanolD.Agenţi alfa adrenergiciE.

(pag. 1759)

M2615072. Cel mai precis mijloc de diagnostic al Ulcerului duodenal este:Examenul radiologic baritatA. Testul HPB. Examenul endoscopic al tractului digestiv superiorC.RMND.Ecografia abdominalăE.

(pag. 1762)

M2815073. Cel mai precis mijloc de diagnostic in ulcerul duodenal este:examenul baritatA. ecografia abdominalaB. endoscopia digestive superioaraC.testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter PyloriD.determinarea secretiei acideE.

(pag. 1762)

M2815074. Care dintre urmatoarele medicamente utilizarea in eradicarea cu Helicobacter Pylori poate



determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:amoxicilinaA. inhibitori de pompa de protoniB. tetraciclinaC.antiacideD.famotidinaE.

(pag. 1763)

M2815075. Cea mai fracventa localizare a ulcerului gastric este pe:marea curburaA. mica curburaB. la nivelul fornixuluiC.regiunea antropiloricaD.juxtacardialE.

(pag. 1767)

M2815076. Dintre interventiile de mai jos, rata cea mai redusa a complicatiilor o are:vagotomie+antrectomie Billroth IA. vagotomie+antrectomie Billroth IIB. vagotomie+piloriplastieC.vagotomie proximala gastricaD.antrectomie izolataE.

(pag. 1768)

M2815077. Urmatoarele sunt complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic, CU EXCEPTIA:ulcer recurrentA. sindrom de ansa aferentaB. diareea postvagotomieC.constipatia postvagotomieD.sindrom dumpingE.

(pag. 1770)

M2915078. Helicobacter Pylori:Este un bacil anaerob Gram negativ.A. Majoritatea pacientilor colonizati cu HP sunt simptomaticiB. După colonizare invadează mucoasa gastrică.C.Produce urează ce catalizează hidroliza ureei în amoniac şi dioxid de carbon.D.Majoritatea persoanelor cu infecţie cu Helicobacter Pylori dezvoltă ulcer duodenal sau gastric.E.

(pag. 1759-1760)

M2915079. Cel mai puternic stimulant al secreţiei acide gastrice este:Histamina.A. Somatostatina.B. Gastrina.C.Acetilcolina.D.Prostaglandinele.E.

(pag. 1757)




M1115080. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperatorriscul de ulcer recurent postoperator este mai mare in cazul unui ulcer gastric decat pentru ulcerele duodenale

A.

ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtireB. cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maximC.examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcere stomale)

D.

eficienta pe termen lung a antisecretoarelor in ceea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale este incerta

E.

(pag. 1769)

M1115081. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptiaapare in cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomieA. apare in cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunalaB. caracteristic apar distensie si durere abdominala in prima ora postprandialC.greata si varsaturile nu sunt caracteristiceD.poate genera malabsorbtieE.

(pag. 1770)

M1115082. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumpingsindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa meseA. se trateaza prin masuri dieteticeB. analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standardC.pacientii pot prezenta sincopeD.simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic inaltE.

(pag. 1770)

M1115083. Despre implicatiile fumatului în ulcerul duodenal este adevarat case asociaza cu raspuns mai slab la tratamentA. creste secretia acida gastricaB. poate precipita golirea accelerata a acidului gastric în duodenC.creste mortalitatea prin ulcerD.favorizeaza metaplazia gastricaE.

(pag. 1761)

M1115084. Caracteristicile durerii din ulcerul duodenal sunt urmatoarele, cu exceptiaapare de regula în primele 3 ore dupa masaA. cel mai frecvent recidivele sunt însotite de exacerbarea dureriiB. frecvent durerea apare noaptea si scoala bolnavul din somnC.daca este exacerbata de ingestia de alimente/acompaniata de varsaturi sugereaza penetratia ulceroasaD.cel mai frecvent durerea este localizata în partea dreapta a epigastruluiE.

(pag. 1761)

M1115085. Despre tratamentul ulcerului duodenal este adevarat catransaminazele pot creste în cursul tratamentului cu ranitidinaA. doza de famotidina recomandata este de 40 mg/ziB. sucralfatul neutralizeaza acidul clorhidricC.preparatele de bismut reduc secretia acida gastricaD.omeprazolul nu este indicat în tratamentul pacientilor cu sindrom Zollinger-EllisonE.

(pag. 1765, 1766)



M1115086. Identificati afirmatiile eronate privind epidemiologia ulcerului gastric (UG)incidenta este aproximativ egala pe sexeA. UG se diagnosticheaza mai frecvent decât ulcerul duodenal (UD) deoarece este aproape întotdeauna simptomatic

B.

apare de obicei la vârste mai avansate decât UDC.UG benigne sunt frecvent descoperite la nivelul fundului gastric, aria cu densitate de celule oxintice maxima

D.

gastrita care acompaniaza UG este mai severa în cazul ulcerelor asociate de antiinflamatoare nonsteroidiene

E.

(pag. 1767)

M1115087. Ulcerul gastric (UG) are urmatoarele caracteristici etiopatogenice, cu exceptiaaproximativ un sfert din pacienti asociaza ulcer duodenalA. nu se asociaza cu hipersecretie acida gastricaB. majoritatea pacientilor prezinta nivele crescute ale gastrinei sericeC.aproximativ un sfert din UG sunt cauzate de consumul de antiinflamatoare nonsteroidieneD.evacuarea stomacului este accelerata la pacientii cu UGE.

(pag. 1767)

M1115088. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul chirurgical al ulcerului sunt adevaratevagotomia proximala gastrica este grevata de cea mai mare rata a recurentelorA. mortalitatea în cazul vagotomiei asociind antrectomie este mai mica decât în cazul asocierii vagotomiei cu piloroplastie

B.

procedeul recomandat pentru tratamentul ulcerelor gastrice este antrectomia cu anastomoza gastroduodenala (Billrot I)

C.

în caz de vagotomie proximala este obligatorie asocierea cu un procedeu de drenajD.cea mai redusa rata a complicatiilor postoperatorii se înregistreaza în cazul vagotomiei proximale gastriceE.

(pag. 1768, 1769)

M1115089. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperatorriscul de ulcer recurent postoperator este mai mare în cazul unui ulcer gastric decât pentru ulcerele duodenale

A.

ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtireB. cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maximC.examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcere stomale)

D.

eficienta pe termen lung a antisecretoarelor în ceea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale este incerta

E.

(pag. 1769)

M1115090. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptiaapare în cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomieA. apare în cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunalaB. caracteristic apar distensie si durere abdominala în prima ora postprandialC.greata si varsaturile nu sunt caracteristiceD.poate genera malabsorbtieE.

(pag. 1770)

M1115091. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la gastropatia de reflux biliar sunt adevarateapare la un numar apreciabil de pacienti dupa excluderea duodenului din circuitul digestivA. afectarea mucoasei este parcelaraB. tratamentul consta în administrarea de colestiramina care leaga acizii biliari, facilitând astfel excretia acestora

C.



clinic se manifesta prin disconfort abdominal si varsaturiD.pacientii prezinta satietate precoceE.

(pag. 1770)

M1115092. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumpingsindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa meseA. se trateaza prin masuri dieteticeB. analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standardC.pacientii pot prezenta sincopeD.simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic înaltE.

(pag. 1770)

M1215093. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la ulcerul duodenal, sunt adevarate?ulcerele penetreaza mucoasa si submucoasaA. fundul ulcerului contine epiteliu intactB. ulcerele duodenale au de obicei peste 1 cm diametruC.majoritatea ulcerelor duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenuluiD.fundul ulcerului poate contine sange sau exudat proteicE.

(pag. 1759)

M1215094. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, se localizeaza in:stratul superficial al mucusului gastricA. stratul profund al mucusului gastricB. intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastriceC.epiteliul mucoasei gastriceD.submucoasaE.

(pag. 1759)

M1215095. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, este agresiv asupra mucoasei gastrice prin:

productia de ureazaA. secretia factorului activator al trombocitelorB. sinteza complexului glicoprotein-lipidic al stratului de mucusC.productia de superoxiziD.absenta genei cag AE.

(pag. 1759-1760)

M1215096. Prezenta Helicobacter pylori in organismul uman poate fi diagnosticata prin:cultura din secretia gastricaA. hemoculturaB. testul respirator cu ureeC.examen histologic al fragmentului de mucoasa gastrica recoltat prin endoscopieD.testul rapid al ureazeiE.

(pag. 1760)

M1215097. “Noua tripla terapie” in tratarea ulcerului peptic se bazeaza pe:subsalicilat de bismutA. omeprazolB. claritromicinaC.metronidazolD.sucralfatE.

(pag. 1764)



M1215098. Aparitia ulcerului gastric este favorizata de:scaderea nivelului seric al gastrineiA. accelerarea evacuarii stomaculuiB. regurgitarea continutului duodenalC.consumul de antiinflamatoare nesteroidieneD.prezenta ulcerului duodenalE.

(pag. 1767)

M1215099. Complicatiile ulcerului peptic sunt:hemoragiaA. sindromul Zollinger-EllisonB. obstructiaC.perforatiaD.malignizareaE.

(pag. 1768)

M1315100. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la vindecarea ulcerului gastric:Monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratament complet.A. Vindecarea trebuie sa fie completa in doua saptamani de la inceperea tratamentului.B. Absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate.C.Vindecarea completa aparenta garanteaza benignitatea ulcerului.D.in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa si de biopsie de la nivelul acestuia

E.

(pag. 1768)

M1315101. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele efecte secundare:

Amoxicilina- rash cutanat;A. Metronidazolul- alterarea gustului;B. Tetraciclina- hepatotoxicitate;C.Preparatele de bismut- scaune acolice;D.Metronidazolul in cura scurta- convulsii.E.

(pag. 1763-1764)

M1315102. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele implicate în apararea mucoasei gastrice si duodenale la agresiunea clorhidro-peptica sunt neadevarate ?

Mucusul gastric are rol protectiv.A. Concentratia crescuta a sarurilor biliare prin refluxul biliar cu pH alcalin are rol protectiv.B. Ionii de bicarbonat secretati de celulele gastrice epiteliale neparietale au rol protectiv.C.Fluxul sagvin al mucoasei nu constituie un element esential în aparare.D.Prostaglandinele din clasa E împiedica lezarea mucoasi gastrice.E.

(pag. 1759)

M1315103. Urmatoarele afirmatii referitoare la terapia ulcerului duodenal sunt adevarate:Sucralfatul este absorbit la nivelul tractului intestinal în proportie de 90%.A. Preparatele de bismut coloidal reduc secretia acida gastrica.B. Agentii anticolinergici pot determina aritmii cardiace.C.Toate schemele folosite în tripla terapie includ Misoprostol.D.IPP pot determina cresteri moderate ale gastrinei serice.E.

(pag. 1766)

M1315104. Endoscopia digestiva superioara are valoare în diagnosticul ulcerelor duodenale în



urmatoarele situatii:atunci când ulcerul duodenal a fost diagnosticat anterior pe baza examenului radiologic baritat;A. pentru detectarea ulcerelor suspectate în absenta imaginilor radiologice diagnostice;B. pentru excluderea ulcerului ca sursa de hemoragie gastrointestinala activa ;C.în conditiile în care modificarile radiologice sunt nesugestive privind activitatea ulcerului ;D.pentru identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru detectare radiologica.E.

(pag. 1762)

M1315105. Urmatoarele afirmatii cu privire la complicatiile ulcerului gastric sunt adevarate:Perforatia gastrica se întâlneste mai frecvent decât hemoragia.A. Mortalitatea prin perforatia ulcerului gastric este mai mare decât cea prin perforatia ulcerului duodenal.B. Localizarea ulcerului la nivel antral distal poate determina obstructia caii de evacuare.C.50 % din ulcerele gastrice complica prin hemoragie.D.Obstructia caii de evacuare este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric.E.

(pag. 1767)

M1315106. Referitor la diagnosticul radiologic al ulcerului gastric se pot afirma urmatoarele:Investigatia radiologica poate fi folosita ca unic criteriu de determinare a caracterului malign sau benign.A. Benignitatea este sugerata de prezenta pliurilor gastrice radiante de la marginea ulcerului.B. 50% din ulcerele care par benigne la examenul radiologic se dovedesc maligne dupa endoscopie.C.Ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburi.D.Ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne decât cele mici.E.

(pag. 1767)

M1315107. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la vindecarea ulcerului gastric:Monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratament complet.A. Vindecarea trebuie sa fie completa în doua saptamâni de la începerea tratamentului.B. Absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este înalt sugestiva pentru malignitate.C.Vindecarea completa aparenta garanteaza benignitatea ulcerului.D.În cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa si de biopsie de la nivelul acestuia

E.

(pag. 1768)

M1315108. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele efecte secundare:

Amoxicilina- rash cutanat;A. Metronidazolul- alterarea gustului;B. Tetraciclina- hepatotoxicitate;C.Preparatele de bismut- scaune acolice;D.Metronidazolul în cura scurta- convulsii.E.

(pag. 1763-1764)

M1415109. Care din urmatorii factori au fost asociati cu o incidenta crescuta a ulcerului duodenal:rudele de gradul intîi ale pacientilor cu ulcer duodenalA. grupa sanguina A2B. boala pulmonara cronica obstructivaC.pacienti cu insuficienta renala cronicaD.hipoparatiroidismE.

(pag. 1761)

M1415110. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea din ulcerul duodenal:este accentuata de ingestia de alimenteA.



durerea apare pana la aprox. 60min. dupa masaB. se amelioreaza la administrarea de antiacideC.la 10% din pacienti este localizata in partea dreapta a epigastruluiD.episoadele dureroase pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luniE.

(pag. 1761)

M1415111. Precizati care sunt afirmatiile adevarate legate de explorarea paraclinica a ulcerului duodenal:

explorarea cu substanta de contrast reprezinta metoda initiala cea mai utilizataA. la examenul baritat ulcerul duodenal tipic se prezinta prin deformarea marcata a bulbului duodenalB. explorarea cu bariu este cel mai precis mijloc de a diagnostica UDC.endoscopia este utila în diagnosticarea ulcerului duodenal superficialD.examenul baritat este util în identificarea ulcerelor mici.E.

(pag. 1762)

M1415112. Precizati care din urmatoarele enuntari legate de diagnosticul ulcerului gastric sunt adevarate:

prezenta plicilor gastrice radiante la marginea ulcerului sugereaza malignitateaA. ulcerele gastrice mari peste 3cm sunt mai frecvent maligne decât cele miciB. pentru excluderea malignitatii sunt suficiente 2 biopsii de la marginea craterului ulcerosC.vizualizarea endoscopica permite aprecierea dimensiunilor ulceruluiD.ulcerele generate de AINS sunt de regula mai mari si pot fi diagnosticate radiologicE.

(pag. 1767)

M1515113. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni in ulcer sunt:stimularea secretiei de mucus protectorA. cresterea viscozitatii mucusului gastricB. inhiba retrodifuziunea ionilor H+C.inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+D.produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastriceE.

(pag. 1766)

M1515114. Incidenta ulcerului duodenal este mai mare la pacientii cu:insuficienta renala acutaA. ciroza hepatica alcoolicaB. hiperparatiroidismC.transplant renalD.bronhopneumopatie cronica obstructivaE.

(pag. 1761)

M1515115. La pacientii cu sindrom ulceros, endoscopia digestiva superioara este indicata pentru:confirmarea imaginii de nisa duodenala evidentiata printr-un examen baritat anteriorA. aprecierea gradului de deformare a bulbului duodenalB. diagnosticarea ulcerelor care determina hemoragie digestiva superioaraC.depistarea ulcerelor la pacienti simptomatici dar fara imagine radiologica caracteristicaD.la pacienti cu modificari radiologice nesigure în ceea ce priveste activitatea ulceruluiE.

(pag. 1762)

M1515116. Efectele preparatelor de bismut în tratamentul ulcerului duodenal sunt:citoprotectieA. stimularea productiei de mucus si prostaglandineB. antisecretorC.



diminuarea tonusului sfincterului piloricD.cresterea peristalticii gastroduodenaleE.

(pag. 1763)

M1515117. Mecanismele de actiune a sucralfatului în ulcerul duodenal sunt:Blocarea refluxului gastroesofagianA. Blocarea retrodifuziunii ionilor de H+B. Diminuarea efectelor nocive ale pepsinei si acizilor biliariC.Reducerea secretiei de gastrinaD.Stimularea prostaglandinelor tisulare endogeneE.

(pag. 1766)

M1515118. Mecanismele prin care prostaglandinele E actioneaza favorabil în cicatrizarea ulcerului sunt:Stimularea secretiei de mucus gastricA. Diminuarea fluxului sanguin gastricB. Stimularea secretiei de bicarbonatC.Stimularea regenerarii celulelor mucoasei gastriceD.Diminuarea refluxului alcalin biliar în zona antro-piloricaE.

(pag. 1766)

M1515119. Reactiile adverse ale preparatelor de hidroxid de aluminiu utilizate în tratamentul ulcerului duodenal sunt:

hipotensiune arterialaA. cefalee cu caracter migrenoidB. cresteri tranzitorii ale aminotransferazelor hepaticeC.constipatieD.depletie sistemica de fosfatiE.

(pag. 1764)

M1515120. Hiperaciditatea întâlnita frecvent la pacientii cu ulcer duodenal determina aparitia durerii epigastrice prin:

spasme esogastrice etajateA. reflux duodeno-gastricB. stimularea acida a receptorilor chimiciC.alterarea motilitatii gastriceD.aparitia zonelor de metaplazie intestinalaE.

(pag. 1761)

M1515121. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni în ulcer sunt:stimularea secretiei de mucus protectorA. cresterea vîscozitatii mucusului gastricB. inhiba retrodifuziunea ionilor H+C.inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+D.produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastriceE.

(pag. 1766)

M1615122. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate:sunt de regula mai mari de 1 cm in diametruA. peste 95%din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenuluiB. la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 35-55%C.10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer într-un moment al vietii.D.evolutia naturala a ulcerului netratat consta în vindecare spontana si recurentaE.



(pag. 1759)

M1615123. “Noua tripla terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente:omeprazolA. subsalicilat de bismutB. metronidazolC.tetraciclinaD.claritromicinaE.

(pag. 1764)

M1615124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false:doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vietiiA. H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitivB. H.pylori invadeaza mucoasa gastricaC.H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice.D.Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei în amoniac si dioxid de carbon.E.

(pag. 1759)

M1615125. Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii:incidenta maxima este plasata în cel de-al saselea deceniuA. ceva mai mult de ½ din ulcerele gastrice apar la femeiB. durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecventC.perforatia gastrica se intalneste mai rar decât hemoragia gastricaD.ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata însotite de gastrita antrala.E.

(pag. 1767)

M1615126. Dozele utilizate in “tripla terapie “ sunt:subsalicilat de bismut –1 tableta de 3 ori pe ziA. subsalicilat de bismut – 2 tablete de 4 ori pe ziB. amoxicilina 500mg de 2 ori pe ziC.tetracilina 500 mg de 3 ori pe ziD.metronidazol 250mg de 3 ori pe ziE.

(pag. 1764)

M1615127. Prostaglandinele exogene exercita urmatoarele actiuni care au ca rezultat cresterea apararii mucoasei:

stimuleaza secretia de mucus gastricA. stimuleaza secretia gastrica si duodenala de bicarbonatB. scad fluxul sanguin gastricC.mentin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de H+D.inhiba regenerarea celulelor mucoaseiE.

(pag. 1766)

M1615128. Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma:H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastricaA. H.pylori se evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate cu hematoxilinaB. Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100%C.Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 %D.Anticorpii (Ig G si Ig A) împotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pyloriE.

(pag. 1760)

M1615129. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:boala pulmonara cronica obstructivaA.



ciroza alcoolicaB. insuficienta cardiacaC.transplant renalD.hipoparatiroidismE.

(pag. 1761)

M1615130. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:boala pulmonara cronica obstructivaA. ciroza alcoolicaB. insuficienta cardiacaC.transplant renalD.hipoparatiroidismE.

(pag. 1761)

M2215131. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 95-100% dintre pacientii cu ulcer duodenalA. Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 75-85% dintre pacientii cu ulcer gastricB. Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 75-85% dintre pacientii cu ulcer duodenalC.Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 95-100% dintre pacientii cu ulcer gastricD.Helicobacter pylori nu este implicat in ulcerogenezaE.

(pag. 1759)

M2215132. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:helicobacter pylori este un bacil microaerofilA. helicobacter pylori poseda un echipament enzimatic saracB. ureaza produsa de helicobacter pylori il protejeaza de efectele acidului gastricC.helicobacter pylori poseda proteina cu efect chemotactic pentru polimorfonucleareD.microorganismul produce proteaze ce cresc grosimea stratului de mucusE.

(pag. 1759, 1760)

M2215133. Testele diagnostice pentru helicobacter pylori sunt:cultura din sucul gastricA. examenul histologic al biopsiilor gastriceB. cultura din biopsiile din mucoasa gastricaC.testul rapid al ureazeiD.hemoculturaE.

(pag. 1760)

M2215134. Urmatoarele teste diagnostice pentru helicobacter pylori necesita endoscopie:testul ureazeiA. testul respirator cu uree marcata cu C13 sau C14B. culturaC.examenul serologicD.antigenul fecalE.

(pag. 1760)

M2215135. Rata de recidiva a ulcerului este:cu 50% mai mica dupa tratamentul de eradicare a helicobacter pyloriA. de 70-80% dupa monoterapie cu antagonisti de H2B. mai mica de 15% dupa tratamentul de eradicare a helicobacter pyloriC.de 98% dupa monoterapie cu antagonisti H2D.de 45% dupa eradicarea helicobacter pyloriE.



(pag. 1760)

M2215136. Coloratiile folosite pentru examinarea histologica in diagnosticul infectiei cu helicobacter pylori sunt:

hematoxilina eozinaA. GiemsaB. albastru alcianC.Warthin-StarryD.coloratia PASE.

(pag. 1760)

M2215137. Afirmatiile adevarate privind testele serologice pentru helicobacter pylori sunt:neinvaziveA. diferentiaza intre infectia activa si cea vindecataB. necesita endoscopieC.folosite pentru epidemiologiceD.titrul scade rapid dupa eradicareE.

(pag. 1760)

M2215138. Afirmatiile false privind cultura pentru identificarea helicobacter pylori sunt:este utilizata larg pentru studii epidemiologiceA. este esentiala daca apare rezistenta al antibioticeB. nu necesita endoscopieC.nu este utilizata daca apare rezistenta la antibioticeD.are o sensibilitate de 70-95%E.

(pag. 1760)

M2215139. Testul respirator pentru identificarea helicobacter pylori:foloseste carbon marcat C14 sau C13A. necesita endoscopieB. nu este utilizat pentru monitorizarea terapieiC.este simplu de efectuatD.necesita prealabil tratament cu antibioticeE.

(pag. 1760)

M2215140. Care dintre afirmatiile cu privire la ulcerul duodenal sunt adevarate?Exista o evacuare rapida a stomaculuiA. Secretia de bicarbonat este crescuta prin acidifierea din lumenul duodenalB. Poate apare metaplazia gastrica a mucoasei duodenaleC.Se produce colonizarea cu helicobacter pylori la nivelul metaplaziei gastriceD.Evacuarea gastrica este intarziataE.

(pag. 1761)

M2215141. Afirmatiile adevarate privind implicarea factorilor genetici in patogenia ulcerului duodenal sunt:

frecventa la rudele de gradul I este de 10 ori mai mare decat in populatia generalaA. se constata frecventa crescuta a grupului 0I secretorB. frecventa la rudele de gradul I este de 3 ori mai mare decat in populatia generalaC.se constata frecventa crescuta a grupului 0I nesecretorD.apare frecvent la grupul sanguin AIIE.

(pag. 1761)

M2215142. Care dintre afirmatiile de mai jos cu privire la fumat sunt corecte?



Se asociaza cu o incidenta crescuta a ulcerului duodenalA. Creste secretia de acid gastricB. Fumatul nu creste secretia acida gastricaC.Inhiba secretia pancreatica de bicarbonatD.Accelereaza golirea gastricaE.

(pag. 1761)

M2215143. Afirmatiile false privind incidenta ulcerului duodenal sunt:este mai mare la fumatoriA. este mai redusa la pacientii cu hiperparatiroidismB. este crescuta la pacientii cu ciroza hepaticaC.este crescuta la pacientii cu bronhopneumopatie cronica obstructivaD.este scazuta in mastocitoza sistemicaE.

(pag. 1761)

M2215144. Este adevarat ca in ulcerul duodenal:stresul contribuie la activarea ulceruluiA. personalitatea de tip A se insoteste de cresterea incidentei ulcerului duodenalB. factorii psihici au efect controversatC.stresul nu influenteaza activarea ulceruluiD.anxietatea este un factor de activare a boliiE.

(pag. 1761)

M2215145. Durerea din ulcerul duodenal:are frecvent caracter de arsuraA. este produsa de stimularea receptorilor chimici gastriciB. apare imediat postalimentarC.este determinata de alterarea motilitatii gastriceD.este localizata in hipocondrul dreptE.

(pag. 1761)

M2215146. Afirmatiile corecte cu privire la durerea din ulcerul duodenal sunt:durerea nu se amelioreaza dupa ingestia de alimenteA. ingestia de alimente este urmata de un rebound al eliberarii de gastrinaB. episoadele dureroase sunt mai lungi decat perioadele de acalmieC.apare la 90 min- 3 h dupa masaD.uneori durerea are caracter nedefinitE.

(pag. 1761)

M2215147. Care dintre afirmatiile de mai jos privind ulcerul duodenal sunt false?Modificarea caracterului durerii atentioneaza asupra aparitiei complicatiilorA. O complicatie de temut este malignizarea ulceruluiB. Durerea calmata de ingestia de alimente sugereaza obstructie piloricaC.Durerea care iradiaza posterior indica penetratia ulcerului in pancreasD.Hemoragia din ulcerul duodenal se insoteste numai de melenaE.

(pag. 1761)

M2215148. Urmatoarele afirmatii cu privire la cimetidina sunt adevarate:este un inhibitor ai pompei de protonA. doza pentru tratarea ulcerului peptic este de 800-1200 mg/ziB. doza pentru tratarea ulcerului peptic este de 300 mg/ziC.creste nivelul transaminazelor sericeD.



creste metabolismul hepatic al medicamentelorE.

(pag. 1764)

M2215149. Care sunt afirmatiile false cu privire la misoprostol?Este un inhibitor H2A. Reduce secretia de acid gastricB. Se administreaza pentru eradicarea helicobacter pyloriC.Produce constipatieD.Se poate administra in sarcinaE.

(pag. 1764)

M2215150. Care sunt afirmatiile false cu privire la sucralfat?Se administreaza cu 3 ore inainte de masaA. Se administreaza cu 1 ora inainte de masa si la culcareB. Este un inhibitor ai pompei protoniceC.Leaga pepsinaD.Determina diareeE.

(pag. 1764)

M2215151. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la administrarea antiacidelor in tratamentul ulcerului peptic:

cele care contin magneziu provoaca constipatieA. determina sindromul lapte-alcalineB. se administreaza la 4 ore dupa meseC.se administreaza la 1 si 3 ore dupa mese si la culcareD.cele care contin aluminiu determina constipatieE.

(pag. 1764)

M2215152. Factorii etiopatogenetici implicati in ulcerul gastroduodenali sunt:pepsinaA. prostaglandineleB. acidul clorhidricC.helicobacter pyloriD.AINSE.

(pag. 1756, 1758)

M2215153. Unul dintre factorii de agresiune implicati in aparitia ulcerului peptic este acidul clorhidric. Care sunt afirmatiile corecte?

Acidul clorhidric este secretat de celulele parietale de la nivelul antruluiA. Acidul clorhidric este secretat de mucoasa oxintica de la nivelul corpului si fundului stomaculuiB. Concentratia de acid clorhidric secretata este de 160 mMC.Etapa finala a secretiei ionilor de hidrogen este pompa de protoni (H+ - K+ ATP aza) localizata la nivelul membranei apicale a celulelor parietale

D.

Aceasta pompa de protoni schimba ionul de hidrogen cu ionul de clor la nivelul membranei microvilozitareE.

(pag. 1756)

M2215154. Helicobacter pylori este un factor important in aparitia:polipilor gastriciA. leiomiomului gastricB. ulcerului gastric si duodenalC.limfomului gastricD.cancerului gastricE.



(pag. 1756)

M2215155. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre gastrina:este un factor de agresivitate in aparitia ulcerului pepticA. este un factor de aparare fata de aparitia ulcerului pepticB. este secretata de celulele D ale glandelor fundice gastriceC.stimuleaza secretia acida gastricaD.inhiba secretia acida gastricaE.

(pag. 1757)

M2215156. Urmatoarele afirmatii privind gastrina sunt false:secretia de gastrina este stimulata de somatostatinaA. secretia de gastrina este inhibata de somatostatinaB. este secretata de celulele G antraleC.este inhibata de neuropeptidul eliberator de gastrinaD.poate fi gasita si in mucoasa duodenalaE.

(pag. 1757)

M2215157. Secretia acida gastrica este stimulata de:acetilcolinaA. somatostatinaB. histaminaC.gastrinaD.prostaglandineE.

(pag. 1757)

M2215158. Urmatoarele afirmatii cu privire la histamina sunt adevarate:este continuta in granulele citoplasmatice din mastociteA. este secretata de celulele parietaleB. este continuta in granulele celulelor enterocromafin-likeC.este secretata de celulele D antraleD.este secretata de celulele endocrine din glandele oxinticeE.

(pag. 1757)

M2215159. Mecanismele de aparare ale mucoasei gastrice sunt:secretia de mucusA. secretia de bicarbonat din celulele epiteliale gastriceB. reinnoirea celulelor epitelialeC.microcirculatia gastricaD.secretia de pepsinogenE.

(pag. 1758)

M2215160. Urmatoarele afirmatii cu privire la somatostatina sunt false:este secretata de celulele D ale mucoasei antraleA. inhiba direct secretia celulelor parietaleB. stimuleaza secretia de gastrinaC.inhiba eliberarea de histaminaD.stimuleaza secretia celulelor parietaleE.

(pag. 1758)

M2215161. Urmatoarele afirmatii cu privire la mucusul gastric sunt adevarate:este un factor de aparare al mucoasei gastriceA.



grosimea stratului de mucus este crescuta de prostaglandinele EB. grosimea stratului de mucus este redusa de antiinflamatoarele nesteroidieneC.grosimea stratului de mucus este redusa de prostaglandinele ED.faciliteaza retrodifuziunea moleculelor de pepsinaE.

(pag. 1759)

M2215162. Care dintre afirmatiile cu privire la helicobacter pylori sunt adevarate?Este un bacil Gram pozitivA. Este spiralat microaerofilicB. Colonizeaza portiunile profunde ale stratului de mucusC.Este un bacil Gram negativD.Colonizeaza suprafata stratului de mucusE.

(pag. 1759)

M2215163. Mentionati raspunsurile corecte cu privire la claritromicina:este un nou antibiotic aminoglicozid folosit in terapia de eradicare a helicobacter pyloriA. poate fi utilizata in locul metronidazoluluiB. rata de eradicarea a helicobacter pylori in tripla terapie cu inhibitori de pompa de protoni este de 90%C.rata de eradicare a helicobacter pylori in tripla terapie cu inhibitori de pompa de protoni este de 70%D.doza este de 250 mg/ziE.

(pag. 1764)

M2215164. Dintre medicamentele utilizate in tratamentul ulcerului peptic este adevarat ca lansoprazolul:

inhiba H+/K+ ATP azaA. doza recomandata este de 30mg dimineata si 30 mg searaB. doza recomandata este 30 mg dimineataC.folosirea in doze mari la sobolani cauzeaza tumori carcinoide gastriceD.creste metabolismul hepatic al medicamentelorE.

(pag. 1764)

M2215165. Urmatoarele afirmatii privind antagonistii receptorilor H2 sunt adevarate:sunt inhibitori puternici ai secretiei acide bazaleA. sunt inhibitori puternici ai secretiei acide stimulateB. sunt inhibitori puternici ai secretiei de bicarbonatC.reduc recurenta anuala cu 20%D.rata vindecarii ulcerului peptic este similara cu cea a tratamentului cu antiacideE.

(pag. 1765)

M2215166. Precizati afirmatiile corecte cu privire la cancerul gastric postgastrectomie partiala:apare la 3-4 ani postoperatorA. apare la 8 ani postoperatorB. apare dupa 15 ani postoperatorC.posibilitatea dezvoltarii unui adenocarcinom gastric trebuie luata in considerare la mai multi ani postoperator daca apar simptome abdominale

D.

apare in primul an postoperatorE.

(pag. 1771)

M2215167. Malabsorbtia globala este o complicatie postoperatorie a ulcerului peptic. Care sunt afirmatiile corecte?

Scaderea ponderala poate apare ca o manifestare a malabsorbtiei globaleA. Scaderea ponderala apare la 60% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partialaB. Scaderea ponderala apare la 30% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partialaC.



Scaderea ponderala apare la 90% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partialaD.Scaderea ponderala este mai rara dupa vagotomia fara rezectieE.

(pag. 1771)

M2215168. Malabsorbtia globala este o complicatie postoperatorie pentru ulcerul peptic. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte?

Scaderea ponderala are drept cauza principala reducerea aportului alimentarA. La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este sub 7 g/ziB. La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este de 10g/ziC.La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este in jur de 15 g/ziD.Pierderea de grasimi la bolnavii cu rezectie gastrica depaseste 15 g/ziE.

(pag. 1771)

M2215169. Cauzele maldigestiei si malabsorbtiei globale care este o complicatie postoperatorie a ulcerului peptic sunt:

concentratia mica de bila de la nivelul lumenului intestinalA. evacuarea gastrica rapidaB. raspunsul pancreatic redus la ingestia de alimenteC.dispersia crescuta a alimentelor in stomacD.tranzitul accelerat al bolului alimentar prin intestinul subtireE.

(pag. 1771)

M2215170. Dintre complicatiile postoperatorii pentru ulcerul peptic fac parte osteomalacia si osteoporoza. Care sunt afirmatiile corecte?

Apar frecvent dupa gastrectomii totaleA. Apar frecvent dupa vagotomia cu piloroplastieB. Osteomalacia apare frecvent dupa anastomoza de tip Billroth IC.Osteomalacia apare frecvent dupa anastomoza de tip Billroth IID.Sunt secundare malabsorbtiei vitaminei CE.

(pag. 1771)

M2215171. Ostemalacia si osteoporoza sunt complicatii postoperatorii pentru ulcerul peptic operat. Care dintre afirmatii sunt corecte?

Apar secundar sindromului DumpingA. Apar secundar malabsorbtiei calciului si vitaminei DB. Incidenta fracturilor la barbatii cu rezectie gastrica este de 2 ori mai mare comparativ cu barbatii fara rezectie gastrica

C.

Incidenta fracturilor la barbatii cu rezectie gastrica este de 4 ori mai mare comparitiv cu barbatii fara rezectie gastrica

D.

Postoperator se recomanda tratament profilactic cu vitamina D si calciuE.

(pag. 1771)

M2215172. Reglarea secretiei gastrice cuprinde 3 faze:faza cefalica, gastrica si intestinalaA. faza cefalica cuprinde componentele corticala si hipotalamicaB. faza cefalica este mediata prin activare simpaticaC.faza gastrica rezulta din stimularea receptorilor chimici si mecanici din peretele gastricD.faza intestinala este determinata de prezenta alimentelor din intestinul subtireE.

(pag. 1757)

M2215173. Preparatele de bismult coloidal sunt utilizate in terapia ulcerului. Care afirmatii sunt corecte?

Reduc secretia acida gastricaA.



Inhiba activitatea pepsineiB. Nu au efect in eradicarea helicobacter pyloriC.Stimuleaza secretia de prostaglandineD.Stimuleaza secretia de glicoproteina din sucul gastricE.

(pag. 1766)

M2215174. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la dispepsia nonulceroasa sunt corecte?Sunt afectiuni caracterizate prin durere persistenta in etajul abdominal superiorA. Sunt afectiuni la care nu se detecteaza o cauza organicaB. Prevalenta infectiei cu helicobacter pylori este de 50%C.Helicobacter pylori este responsabil de simptomele acestor pacientiD.Tratamentul de eradicare a helicobacter pylori nu este indicatE.

(pag. 1762)

M2215175. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la rolul endoscopiei in diagnosticul ulcerului sunt corecte?

Nu este necesara in ulcerul duodenal diagnosticat radiologicA. Nu este necesar in caz de hemoragie gastrointestinalaB. Are rol in identificare ulcerelor mici nedetectate radiologicC.Are rol la pacientii cu modificari radiologice nesigureD.Are rol in diagnosticarea helicobacter pyloriE.

(pag. 1762)

M2215176. Cea mai eficienta strategie de eradicare a helicobacter pylori este tripla terapie. Aceasta consta din asocierea unor medicamente in dozele:

subsalicilat de bismut 2 tb de 4 ori/ziA. peptobismol 2 tb de 4 ori/ziB. tetraciclina 250 mg de 4 ori/ziC.amoxicilina 500 mg de 4 ori/ziD.tetraciclina 4x500 mg/ziE.

(pag. 1763, 1764)

M2215177. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la agentii anticolinergici sunt adevarate?Blocheaza receptorii muscarinici din celulele parietale gastriceA. Reduc secretia acida gastricaB. Pirenzepina este un agent colinergic neselectivC.Pot determina aritmii cardiaceD.Atropina este un agent colinergic selectivE.

(pag. 1766)

M2215178. Dupa vagotomie cu piloroplastie pacientii cu ulcer duodenal pot dezvolta gastrita bontului gastric. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la gastrita sunt false?

Nu contribuie la o absorbtie redusa de vitamina B12A. Contribuie la o absorbtie redusa de vitamina B12B. Nu poate progresa catre atrofie gastricaC.Poate apare si dupa vagotomie cu antrectomieD.Poate apare si dupa gastrectomie totalaE.

(pag. 1770)

M2215179. Pacientii cu rezectie gastrica partiala nu dezvolta deficit de vitamina B12 deoarece:stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 100 de ori mai mare decat este necesarA. corpul gastric contine o cantitate mica de celule parietaleB. portiunea de stomac rezecat este de regula corpulC.



portiunea de stomac rezecat este de regula antrulD.antrul contine o cantitate mare de celule parietaleE.

(pag. 1770)

M2215180. Dupa interventia chirurgicala pentru ulcer pacientii pot prezenta niveluri serice reduse de vitamina B12. Care afirmatii sunt corecte?

Factorul intrinsec secretat de celulele parietale gastrice este necesar absorbtiei acesteiaA. Mecanismul malabsorbtiei este dat de hipoclorhidria gastricaB. Mecanismul malabsorbtiei este dat de supracolonizarea bacterianaC.Anemia megaloblastica secundara este prezenta invariabil dupa gastrectomie totalaD.Anemia megaloblastica secundara este prezenta invariabil dupa gastrectomie partialaE.

(pag. 1770)

M2215181. Dupa o interventie chirurgicala pentru ulcer peptic anemia care poate apare este secundara:unei malabsorbtii a vitaminei B12A. unei absorbtii deficitare a fierului la pacientii cu vagotomie si piloroplastieB. unei absorbtii deficitare a fierului la pacientii cu gastrojejunostomie Billroth IIC.unui aport alimentar deficitar a folatilorD.unui ulcer recurent precoce postoperatorE.

(pag. 1770, 1771)

M2215182. Dupa interventia chirurgicala pentru ulcer peptic diareea care apare:este secundara vagotomiei supraselectiveA. este secundara vagotomiei tronculareB. apare la 8 ore postprandialC.apare la 2 ore postprandialD.apare la 6 ore postprandialE.

(pag. 1770)

M2215183. Diareea postvagotomie este secundara urmatoarelor mecanisme:intreruperea fibrelor simpatice care inerveaza viscerele abdominaleA. cresterii cantitatii de lichide din intestinul subtireB. golirii intarziate a stomaculuiC.actiunii osmotice a alimentelorD.intreruperii fibrelor vagaleE.

(pag. 1770)

M2215184. Care dintre afirmatiile cu privire la sindromul Dumping precoce sunt false?Apare la un interval de 3 ore dupa meseA. Apare la un interval de 90 min dupa meseB. Simptomele prezentate de pacient sunt ameteli, palpitatii, diaforezaC.Este secundar hipoglicemiei determinata de eliberarea excesiva de insulinaD.Se trateaza prin limitarea consumului de lichide la meseE.

(pag. 1770)

M2215185. Care dintre afirmatiile cu privire la sindromul Dumping tardiv sunt false?Apare la 30-60 min dupa meseA. Apare la 90-180 min dupa meseB. Simptomele vasomotorii care apar sunt secundare evacuarii rapide a alimentelorC.Simptomele vasomotorii care apar sunt datorate inhibarii reflexelor autonome secundare distensiei intestinului subtire

D.

Simptomele nu se amelioreaza cu octreotid 50 micrograme de 3 ori/ziE.



(pag. 1770)

M2215186. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la sindromul Dumping secundar interventiei chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevarate?

In cazurile severe simptomele se trateaza cu un antagonist de somatostatina, octreotidA. Se recomanda un regim dietetic bogat in alimente lichideB. Se recomanda un regim dietetic cu limitarea alimentelor lichide sau solide cu continut de zaharC.Doza de octreotid necesara este de 100 micrograme de 3 ori/zi subcutanD.Doza de octreotid necesara este de 50 micrograme de 3 ori/zi subcutanE.

(pag. 1770)

M2215187. Gastropatia de reflux biliar poate apare dupa interventia chirurgicala pentru ulcer peptic si se trateaza cu:

colestiramina administrata cu scopul legarii acizilor biliariA. devierea continutului duodenal printr-o anastomoza Y a la RouxB. administrare de cisaprid 10 mg inainte de mese si la culcareC.administrare de cisaprid 20 mg inainte de mese si la culcareD.administrare de cisaprid 5 mg inainte de mese si la culcareE.

(pag. 1770)

M2215188. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la gastropatia de reflux secundara interventiei pentru ulcer peptic sunt adevarate?

Refluxul biliar poate fi demonstrat prin scintigrafie cu Tc99m-HIDAA. Un alt termen folosit pentru aceasta complicatie este cel de varsaturi bilioaseB. Diagnosticul poate fi stabilit prin endoscopie care evidentiaza inflamatia mucoaseiC.Bila refluata este singura raspunzatoare de aparitia simptomelorD.Satietatea precoce care apare nu poate fi ameliorata printr-o anastomoza in Y a la RouxE.

(pag. 1770)

M2215189. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la sindromul de ansa aferenta?Se manifesta prin distensia abdominala, durere la 90-120 min postalimentarA. Apare frecvent dupa anastomoza Billroth IIB. Distensia abdominala si durerea nu se calmeaza dupa varsaturiC.Este cauzat de drenajul insuficient al ansei intestinale aferenteD.Este cauzat de distensia prin secretie biliara si pancreaticaE.

(pag. 1770)

M2215190. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la sindromul de ansa aferenta sunt corecte?Deseori ansa aferenta este dificil de evidentiat cu ajutorul examenului radiologic baritatA. In acest sindrom nivelul amilazelor serice poate fi moderat crescutB. In acest sindrom nu apare cresterea serica a amilazelorC.Tratamentul consta in corectarea chirurgicala a obstructiei incomplete a ansei intestinale aferenteD.Tratamentul consta in transformarea anastomozei Billroth II in anastomoza gastroduodenalaE.

(pag. 1770)

M2215191. La pacientii cu rezectie gastrica si anastomoza gastrojejunala poate apare sindromul de ansa aferenta. Care sunt afirmatiile adevarate cu privire la aceasta complicatie?

Este cauzat de suprapopularea bacteriana a ansei aferenteA. Este cauzat de staza in ansa eferentaB. Se insoteste de malabsorbtia grasimilor dar nu si a vitaminei B12C.Se insoteste de malabsorbtia grasimilor si a vitaminei B12D.Cedeaza prin tratamentul chirurgical al ansei eferenteE.

(pag. 1770)



M2215192. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la pacientii cu antrectomie si gastrojejunoanastomoza:

hipersecretie acida gastrica secundara cresterii masei celulelor parietaleA. hipersecretie acida gastrica secundara eliberarii de gastrina din mucoasa antrala rezidualaB. nivelul seric al gastrinei poate fi normal la acesti pacientiC.nivelul seric al gastrinei poate fi moderat crescut la acesti pacientiD.endoscopia cu biopsia anastomozei poate gasi mucoasa antralaE.

(pag. 1770)

M2215193. Care afirmatii sunt corecte referitor la ulcerul recurent (postoperator)?Este determinat de infectia persistenta cu helicobacter pyloriA. Este o complicatie a unei rezectii gastrice de obicei defectuoaseB. Este depistat in 95% din cazuri prin examen baritatC.Cel mai frecvent simptom este durereaD.Examenul endoscopic nu este indicat decat rareoriE.

(pag. 1769)

M2215194. Mecanismele implicate in aparitia ulcerului recurent postoperator sunt:vagotomia incompletaA. vagotomia supraselectivaB. rezectia gastrica defectuoasaC.persistenta infectiei cu helicobacter pyloriD.stenoza gurii de anastomozaE.

(pag. 1769)

M2215195. Dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptic frecventa ulcerului recurent este aproximativ:

3-10% pentru ulcerele duodenaleA. 3-10% pentru ulcerele gastriceB. 2% pentru ulcere gastriceC.2% pentru ulcerele duodenaleD.20% pentru ulcerul duodenalE.

(pag. 1769)

M2215196. Tratamentul ulcerului recurent dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptice se face cu:

inhibitori de pompa de protoniA. prokineticeB. agonisti de receptori H2C.vagotomie transtoracica in cazul unei vagotomii anterioare incompleteD.ranitidina, cimetidina, famotidinaE.

(pag. 1769)

M2215197. Diagnosticul ulcerului recurent postoperator se stabileste prin:examen baritat in aproximativ 50-60% din cazuriA. evidentierea infectiei cu helicobacter pyloriB. examen endoscopicC.determinarea debitului acid bazalD.determinarea debitului acid bazal si stimulatE.

(pag. 1769)

M2215198. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la ulcerul recurent pe antru restant sunt corecte?



Nivelul gastrinei la acesti pacienti poate fi normal sau moderat crescutA. Nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este scazut, constant sau usor crescutB. La pacientii cu gastrinom nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este substantial scazutC.La pacientii cu gastrinom nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este substantial crescut peste 200 ng/l

D.

Tratamentul consta in rezectia antrului restantE.

(pag. 1770)

M2215199. Complicatiile ulcerului peptic includ:diareeaA. perforatiaB. penetratiaC.sindromul Mallory-WeissD.obstructia caii de evacuare gastricaE.

(pag. 1768)

M2215200. Principalele tipuri de interventii chirurgicale pentru ulcer sunt:gastrectomia totalaA. vagotomie cu antrectomieB. vagotomie cu piloroplastieC.vagotomie supraselectiva cu piloroplastieD.vagotomie proximala gastricaE.

(pag. 1768)

M2215201. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate?Ulcerul duodenal apare cu 10 ani mai tarziu decat ulcerul gastricA. Ulcerul gastric apare cu 10 ani mai tarziu decat ulcerul duodenalB. Din punct de vedere clinic ulcerul duodenal este depistat mai frecventC.La autopsie ulcerul gastric are aceiasi frecventa cu a ulcerului duodenalD.Ulcerele gastrice sunt superficialeE.

(pag. 1767)

M2215202. Tratamentul sangerarii active din ulcerul peptic se face prin:fotocoagulare cu laserA. electrocauterizareB. injectare locala a unui agent vasoconstrictorC.termocauterizareD.antiacideE.

(pag. 1768)

M2215203. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la ulcerul gastric?Frecvent este profund depasind mucoasaA. Din punct de vedere histologic prezinta arii de gastrita adiacenta mai extinse decat in ulcerul duodenalB. Din punct de vedere histologic prezinta arii de gastrita adiacenta mai putin extinse decat in ulcerul duodenalC.Aproape toate ulcerele gastrice benigne sunt situate distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa gastrica secretanta de acid gastric

D.

Aproape toate ulcerele gastrice benigne sunt situate proximal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa gastrica secretanta de acid gastric

E.

(pag. 1767)

M2215204. Care sunt caracteristicile ulcerului gastric benign?Aproape toate ulcere gastrice benigne sunt situate distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa gastrica secretanta de acid gastric

A.



Sunt rare la nivelul fundului stomaculuiB. Sunt frecvent acompaniate de gastrita cronica atrofica corporealaC.Sunt frecvent acompaniate de gastrita antrala cu grade variabile de atrofie a mucoaseiD.Gastrita este frecvent prezenta in cele secundare consumului de AINSE.

(pag. 1767)

M2215205. Simptomatologia obstructiei caii de evacuare gastrica include:greturiA. diareeB. distensie abdominalaC.scadere din greutateD.varsaturiE.

(pag. 1768)

M2215206. Dintre factorii patogenetici implicati in aparitia ulcerului gastric mentionam:acidul clorhidric si pepsinaA. rata secretiei gastrice de acid clorhidric este normala sau scazutaB. helicobacter pyloriC.nivelul seric al gastrinei este crescutD.nivelul seric al gastrinei este scazutE.

(pag. 1767)

M2215207. Urmatoarele afirmatii cu privire la ulcerul gastric sunt adevarate:helicobacter pylori este un factor patogenetic importantA. contractarea infectiei cu helicobacter pylori se face mai tarziu in cursul vietii fata de pacientii cu ulcer duodenal

B.

evacuarea gastrica este intarziataC.AINS sunt un factor patogenetic importantD.regurgitarea continutului duodenal in stomac nu este implicata in patogenezaE.

(pag. 1767)

M2215208. Care dintre afirmatiile privind ulcerul gastric sunt false?Durerea epigastrica este simptomul cel mai frecventA. Durerea nu este accentuata de ingestia de alimenteB. Ameliorarea durerii dupa ingestia de antiacide este frecventa comparativ cu ulcerul duodenalC.Scaderea ponderala apare ca rezultat al anorexieiD.Scaderea ponderala nu apare ca rezultat al unui sindrom de malabsorbtieE.

(pag. 1767)

M2215209. Mortalitatea prin perforatie unui ulcer gastric este:de 10 ori mai mare fata de perforatia prin ulcer duodenalA. de 3 ori mai mare fata de perforatia prin ulcer duodenalB. mortalitatea mai mare este determinata de varsta mai inaintata a pacientilorC.mortalitatea mai mare este determinata de invazia masiva a peritoneului prin perforatia gastricaD.mortalitatea mai mare este determinata de intarzierea diagnosticuluiE.

(pag. 1767)

M2215210. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte?Ulcerele gastrice pot fi identificate la examenul radiologic baritatA. Ulcerele gastrice benigne si maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburiB. Ulcerele gastrice produse de AINS sunt mai profunde si pot fi identificate la examenul radiologic baritatC.Pliurile gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitateaD.



1-8% din ulcerele gastrice benigne la examenul radiologic se dovedesc a fi maligneE.

(pag. 1767)

M2215211. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la ulcerul gastric?Endoscopia permite diagnosticul de localizare si aprecierea dimensiunilor saleA. Pentru excluderea malignitatii sunt necesare cel putin 4 biopsii din marginile ulceruluiB. Pentru excluderea malignitatii sunt necesare cel putin 6 biopsii din marginile ulceruluiC.Prin combinarea examenelor endoscopic, radiologic si histologic diferentierea de un ulcer malign se face cu o acuratete de 97%

D.

Prin combinarea examenelor endoscopic si radiologic diferentierea de un ulcer malign se face cu o acuratete de 97%

E.

(pag. 1767)

M2215212. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ce priveste carbenoxolona:a fost utilizata pentru tratamentul ulcerului gastricA. este un produs de hidroliza a acidului glicirizinicB. reduce secretia acida gastricaC.creste secretia si vascozitatea mucusului gastricD.nu influenteaza durata de viata a celulelor epiteliale gastriceE.

(pag. 1768)

M2215213. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ce priveste ulcerul gastric:cele benigne trebuie sa se vindice in 2-3 luni de la inceperea tratamentuluiA. cele benigne trebuie sa se vindece in 2-3 saptamani de la inceperea tratamentuluiB. absenta micsorarii ulcerului sub tratament sugereaza malignitateaC.repetarea gastroscopiei nu este necesara dupa tratamentD.70% din ulcerele depistate maligne se pot vindeca incomplet sub tratament medicalE.

(pag. 1768)

M2315214. Următoarele afirmaţii cu referire la mecanismele secreţiei gastrice nu sunt adevărate:gastrina stimulează secreţia gastrică acidă prin influenţarea producţiei de AMPcA. acetilcolina stimulează producerea de AMPcB. distensia mecanică gastrică stimulează secreţia acidăC.histamina reprezintă factorul principal de stimulare a secreţiei gastrice acideD.stimularea vagală creşte secreţia acidă gastrică prin eliberarea de gastrină din celulele G antraleE.

(pag. 1757)

M2315215. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele secreţiei gastrice sunt adevărate?

stimularea vagală determină inhibarea eliberării de somatostatină din celulele D antraleA. gastrina stimulează direct celulele parietale gastriceB. histamina determină creşterea calciului citosolic in celulele parietale gastriceC.prostaglandinele reduc generarea de AMPcD.gastrina stimulează secreţia acidă prin promovarea eliberării de somatostatină din celulele D antraleE.

(pag. 1757)

M2315216. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la mecanismele apărării mucoasei gastrice si agresiunii clorhidropeptice sunt adevărate?

sărurile biliare au rol protectiv prin refluxul biliar cu pH alcalinA. bicarbonatul, secretat de celulele gastrice parietale, are rol protectivB. prostaglandinele participă la menţinerea fluxului sanguin al mucoasei gastriceC.grosimea stratului de mucus protector este crescută de prostaglandinele ED.secreţia gastrică de bicarbonat este stimulată de etanolE.



(pag. 1759)

M2315217. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la reglarea secreţiei acide gastrice sunt adevărate?

prezenţa acidului in duoden creşte secreţia acidă gastricăA. etanolul pur este un stimulant slab al secreţiei acide gastriceB. hiperglicemia stimulează secreţia acidă gastricăC.secretina promovează secreţia acidă gastrică prin stimularea secreţiei de pepsinogenD.un factor stimulant al secreţiei acide gastrice este calciul administrat intravenosE.

(pag. 1758)

M2315218. Următoarele afirmaţii privind măsurarea secreţiei acide gastrice sunt false:agentul preferat pentru stimularea debitului acid maximal este pentagastrinaA. debitele acide măsurate la femei au in general valori mai mari decât cele măsurate la bărbaţiB. subiecţii cu ulcer gastric au secreţia acidă normală sau diminuată faţă de subiecţii normaliC.evaluarea debitului acid gastric este utilă in sindromul Zollinger EllisonD.la pacienţii cu ulcer duodenal valorile medii ale DAB sunt cuprinse intre 2-3 mEq/hE.

(pag. 1758)

M2315219. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la factorii implicaţi in patogeneza ulcerului duodenal sunt adevărate?

factorii genetici au rol in patogeneza ulcerului duodenalA. fumatul nu creşte secreţia acidă gastricăB. incidenţa ulcerului duodenal este mai mică la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivăC.ulcerul duodenal este frecvent intilnit inainte de 15 aniD.incidenţa crescută a ulcerului duodenal la fumători poate fi determinată de inhibarea secreţiei pancreatice de bicarbonat

E.

(pag. 1761)

M2315220. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la tratamentul infecţiei cu H. Pylori folosind metronidazol sunt adevărate?

folosirea indelungată de metronidazol poate determina apariţia convulsiilorA. asocierea alcoolului in timpul terapiei poate cauza reacţii analoage celei la disulfiramB. rezistenţa la metronidazol apare la mai puţin de 5% din tulpinile de H. Pylori izolate in America de NordC.utilizarea metronidazolului poate determina apariţia colitei pseudomembranoaseD.alterarea gustului este o reacţie secundară posibilă in cazul utilizării de scurtă durată a medicamentuluiE.

(pag. 1764)

M2315221. Care dintre următoarele afirmaţii privind manifestările clinice ale ulcerului duodenal sunt neadevărate?

la pacienţii cu ulcer de canal piloric, mesele calmează simptomatologiaA. durerea epigastrică apare postprandial precoceB. hemoragia care complică evoluţia ulcerului duodenal se poate manifesta prin hematemeză şi/sau melenăC.modificările caracterului durerii ulceroase pot sugera apariţia complicaţiilorD.durerea se ameliorează la administrarea de antiacideE.

(pag. 1761)

M2315222. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele acţiunii prostaglandinelor sunt adevărate?

determină creşterea fluxului sanguin gastricA. au acţiune pe Helicobacter pyloriB. stimulează secreţia de mucus gastricC.inhibă secreţia gastrică şi duodenală de ioni de bicarbonatD.



stimulează regenerarea celulelor mucoasei digestiveE.

(pag. 1766)

M2315223. Următoarele afirmaţii privind terapia in ulcerul duodenal sunt adevărate:schemele de eradicare a Helicobacter pylori includ misoprostolulA. sucralfatul acţionează prin legarea acizilor biliari, reducând efectele lor nocive asupra mucoaseiB. rolul principal al preparatelor pe bază de bismut in tratamentul UD este determinat de efectul acestora pe H. pylori

C.

agenţii anticolinergici pot determina efecte secundare cardiaceD.sucralfatul se absoarbe in tractul intestinal in proporţie de 80%E.

(pag. 1766)

M2315224. Următoarele afirmaţii cu privire la vindecare în ulcerul gastric sunt neadevărate:persistenţa ulcerului la aceleaşi dimensiuni după 2-3 luni de terapie medicală corectă sugerează malignitatea

A.

vindecarea completă aparentă conferă certitudinea benignităţii ulceruluiB. nevindecarea ulcerului după terapia medicală completă impune probe bioptice de la nivelul leziunii ulceroase

C.

monitorizarea vindecării se face prin examen radiologic gastroduodenal după tratament completD.vindecarea trebuie să fie completă la 3 săptămâni de tratamentE.

(pag. 1768)

M2315225. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la examenul radiologic în diagnosticul ulcerului gastric sunt reale?

80% din ulcerele gastrice care par benigne la examenul radiologic baritat se dovedesc maligne după examen anatomopatologic

A.

ulcerele gastrice produse de AINS pot fi diagnosticate întotdeauna radiologicB. ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi gastriceC.investigaţia radiologică nu poate fi utilizată ca unic criteriu de stabilire a caracterului malign/benign al unui ulcer gastric

D.

ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligneE.

(pag. 1767)

M2315226. Care dintre următoarele entităţi pot fi complicaţii postoperatorii ale ulcerului?gastropatia de reflux biliarA. sindromul de ansă aferentăB. diareea postvagotomieC.sindromul Zollinger EllisonD.ulcerul recurentE.

(pag. 1769)

M2315227. Care dintre următoarele afirmaţii privind complicaţiile ulcerului sunt adevărate?ulcerele duodenale localizate posterior pot penetra în pancreasA. ulcerele localizate la nivelul canalului piloric pot determina obstrucţia evacuării gastriceB. ulcerul la care se evidenţiază endoscopic vas vizibil în crater are risc crescut de resângerareC.perforaţia liberă în cavitatea peritoneală este cea mai frecventă complicaţie întîlnită în ulcerul duodenalD.cea mai frecventă complicaţie a ulcerului gastric este obstrucţia căii de evacuare gastricăE.

(pag. 1767)

M2315228. Care dintre următoarele afirmaţii privind complicaţiile hematologice după intervenţiile chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevărate?

anemia megaloblastică secundară este frecventă în cazul rezecţiei gastrice parţialeA. hipoclorhidria şi supracolonizarea bacteriană sunt implicate în malabsorbţia vitaminei B12B.



anemia după intervenţie chirurgicală pentru ulcer se instalează de obicei rapid în câteva săptămâniC.absorbţia deficitară a fierului alimentar poate reprezenta o cauză de anemie la pacienţii cu stomac operat şi gastojejunoanastomoză

D.

anemia postoperatorie poate fi secundară pierderii de sânge printr-un ulcer recurent precoceE.

(pag. 1771)

M2515229. Secreţia acidă gastrică este stimulată de:HistaminăA. ColecistokininăB. AcetilcolinăC.CafeaD.HiperglicemieE.

(pag. 1757)

M2515230. Precizaţi care dintre următorii factori nu inhibă secreţia acidă gastrică:HiperglicemieA. Ingestia de bere şi vinB. Prezenţa acidului în stomacC.Prezenţa de soluţii hipertone sau de grăsimi în duodenD.HistaminăE.

(pag. 1758)

M2515231. Secreţia de mucus este stimulată de:Iritarea mecanică a mucoasei gastriceA. Iritarea chimică a mucoasei gastriceB. Distensia mecanică a stomaculuiC.CafeaD.Stimularea colinergicăE.

(pag. 1759)

M2515232. Indicaţi care dintre următorii factori inhibă secreţia gastrică de bicarbonat:AspirinăA. AcetazolamidăB. CalciuC.Agenţii alfa-adrenergiciD.EtanolE.

(pag. 1759)

M2515233. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la infecţia cu Helicobacter pylori sunt corecte:

Este un bacil scurt, spiralat, Gram negativA. Poate adera la suprafeţele luminale ale celulelor epiteliale gastriceB. Invadează mucoasa gastricăC.Joacă un rol principal în patogeneza ulcerului gastric şi duodenalD.Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H. pylori nu se corelează cu direct cu riscul de ulcer gastric şi duodenal

E.

(pag. 1759)

M2515234. Helicobacter pylori intervine în patogeneza ulcerului gastric şi duodenal prin:Producerea de ureazăA. Secreţia de factor activator al trombocitelorB. Stimularea secreţiei gastrice de bicarbonatC.Producerea de proteaze şi fosfolipazeD.



Stimularea secreţiei de mucus gastricE.

(pag. 1759-1760)

M2515235. Următoarele afirmaţii cu privire la epidemiologia infecţiei cu Helicobacter pylori sunt corecte:

Prevalenţa colonizării gastrice cu H. pylori creşte cu vârstaA. Ratele de infecţie cu H. pylori cresc în condiţii socioeconomice precareB. În ţările în curs de dezvoltare H. pylori apare în general la persoanele de pste 60 de aniC.Majoritatea pacienţilor colonizaţi cu H. pylori nu dezvoltă niciodată o ulceraţieD.Rata de infecţie cu H. pylori este mai crescută la asiaticiE.

(pag. 1760)

M2515236. Prezenţa Helicobacter pylori în organism nu poate fi identificată prin:Testul respirator cu ureeA. Testul rapid al ureazeiB. Examen histologic al fragmentului de mucoasă gastrică recoltat prin endoscopieC.Cultură din secreţia gastricăD.HemoculturăE.

(pag. 1760)

M2515237. Rolul factorilor genetici în patogeneza ulcerului duodenal este argumentat prin:Frecvenţa de aproximativ trei ori mai mare a bolii la rudele de gradul întâi ale pacienţilor cu ulcer duodenal comparativ cu populaţia generală

A.

Frecvenţa crescută a grupului sanguin BIII la pacienţii cu ulcer duodenalB. Frecvenţa crescută a grupului sanguin OI nesecretor la pacienţii cu ulcer duodenalC.Incidenţa crescută la bărbaţii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B5D.Incidenţa crescută la bărbaţii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B27E.

(pag. 1761)

M2515238. Precizaţi care dintre următorii factori intervin în patogeneza ulcerului duodenal:Helicobacter pyloriA. Factorii geneticiB. FumatulC.Prostaglandinele din clasa ED.Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclicE.

(pag. 1760-1761)

M2515239. Incidenţa ulcerului duodenal este mai mare la pacienţii cu:Liliază renalăA. Insuficienţă renală cronicăB. HiperparatiroidismC.Mastocitoză sistemicăD.Ciroză hepatică alcoolicăE.

(pag. 1761)

M2515240. Durerea din ulcerul duodenal se caracterizează prin:Localizare în partea dreaptă a epigastrului la circa 10% dintre pacienţiA. Nu trezeşte pacientul ţn timpul nopţiiB. Apare de regulă la 90 de minute până la 3 ore după masăC.Se accentuează la câteva minute după masăD.Se ameliorează după administrarea de antiacideE.

(pag. 1761)



M2515241. Pentru diagnosticarea ulcerul duodenal se utilizează:Radiografia abdomonală simplăA. Examenul baritat al tractului gastrointestinal superiorB. Tomografia computerizată abdominalăC.EcoendoscopiaD.Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superiorE.

(pag. 1762)

M2515242. Endoscopia digestivă superioară are o mare valoare diagnostică în următoarele cazuri:Detectarea ulcerelor suspectate în absenţa imaginii radiologice diagnosticeA. La pacienţii cu modificări radiologice nesigure în ceea ce priveşte activitatea ulceruluiB. Examinarea ulcerului diagnosticat pe baza examenului radiologic baritatC.Identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologicD.Identificarea sau excluderea ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale activeE.

(pag. 1762)

M2515243. Endoscopia digestivă superioară are o mare valoare în diagnosticul ulcerului duodenal deoarece permite:

Vizualizarea directă şi fotografierea ulceruluiA. Localizarea ulceruluiB. Biopsia de mucoasă duodenală pentru definirea caracteristicilor histologice ale ulceruluiC.Determinarea mărimii ulceruluiD.Stabilirea unei baze de referinţă pentru confirmarea vindecării ulceruluiE.

(pag. 1762-1763)

M2515244. Precizaţi care dintre următoarele afimaţii cu referitoare la ulcerul duodenal sunt corecte:Pentru eradicarea infecţiei cu H. pylori cea mai eficientă este tripla terapie timp de două săptămâniA. Tripla terapie în combinaţie cu administrarea unui antagonist de receptori H2 timp de 6 săptămâni îmbunătăţeşte uşor rata de vindecare a ulcerului

B.

Înlocuirea tetraciclinei cu amoxiciclina în tratamentul ulcerului duodenal creşte puţin eficienţaC.Eficienţa triplei terapii este mai redusă în cazul administrării timp de o săptămână faţă de două săptămâniD.Supresia secreţiei acide gastrice nu contribuie dispariţia simptomelorE.

(pag. 1763)

M2515245. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina următoarele efecte secundare:

Amoxicilina-reacţii alergiceA. Tetraciclina-rash cutanatB. Sucralfat-diareeC.Ranitidină-perturbarea gustuluiD.Cimetidină-creşterea creatinineiE.

(pag. 1763)

M2515246. Folosirea de scurtă durată a metronidazolului în terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori poate determina următoarele reacţii adverse:

GreaţăA. VomăB. DiareeC.Alterarea gustuluiD.ConstipaţieE.

(pag. 1764)

M2515247. Folosirea îndelungată a metronidazolului în terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter



pylori poate produce următoarele reacţii adverse:ParesteziiA. Creşterea creatinineiB. Creşterea nivelului transaminazelor sericeC.ConvulsiiD.ConstipaţieE.

(pag. 1764)

M2515248. Prostaglandinele exogene utilizate în tratamentul ulcerului duodenal exercită următoarele acţiuni:

Stimulează secreţia de mucus gastricA. Inhibă secreţia gastrică şi duodenală de bicarbonatB. Menţin sau cresc fluxul sanguin gastricC.Menţin bariera gastrică împotriva retrodifuziunii ionilor de hidrogenD.Stimulează regenerarea celulelor mucoasei gastriceE.

(pag. 1766)

M2515249. În patogeneza ulcerului gastric sunt implicate:Hiposecreţia acidă gastricăA. Evacuarea întârziată a stomaculuiB. Creşterea secreţiei gastrice de bicarbonatC.Regurgitarea conţinutului duodenalD.Antiinflamatoarele nesteroidieneE.

(pag. 1767)

M2515250. Metodele majore de diagnostic ale ulcerului duodenal sunt:Radiografia abdominală simplăA. Ecografia abdominalăB. Examenul radiologic baritatC.Tomografia computerizată abdominalăD.Endoscopia digestivă superioarăE.

(pag. 1767)

M2515251. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la ulcerul recurent sunt corecte:Riscul de apariţie este de 3-10% în cazul ulcerelor duodenaleA. Recurenţa este de aproximativ 15% în cazul ulcerelor gastriceB. Recurenţa este mai frecventă după vagotomie cu piloroplastieC.Riscul de apariţie este scăzut după vagotomia proximală gastricăD.Recurenţa este mai frecventă după vagotomia cu antrectomie decât după vagotomie cu piloroplastieE.

(pag. 1769)

M2515252. Menţionaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la rolul examenului baritat în diagnosticul ulcerului recurent sunt adevărate:

Constituie investigaţia de elecţie în diagnosticul ulcerului recurentA. Are o valoare limitatăB. Are o valoare diagnostică superioară endoscopiei digestive superioareC.Identifică aproximativ 50-60% din ulcerele stomaleD.Identifică aproximativ 75% din ulcerele stomaleE.

(pag. 1769)

M2515253. Manifestările clinice cele mai frecvente ale gastropatiei de reflux biliar sunt:Saţietatea precoceA.



SincopaB. Disconfortul abdominalC.VărsăturileD.DiaforezaE.

(pag. 1770)

M2515254. Sindromul dumping precoce se manifestă prin:PalpitaţiiA. TahicardieB. SincopeC.AmeţeliD.Hipotensiune posturalăE.

(pag. 1770)

M2515255. Pacienţii cu sindrom dumping tardiv prezintă:AmeţealăA. Dureri osoaseB. PalpitaţiiC.DiaforezăD.ConfuzieE.

(pag. 1770)

M2615256. Secreţia gastrică acidă este stimulată de:GastrinaA. SomatostatinaB. HistaminaC.AcetilcolinaD.ProstaglandineleE.

(pag. 1757)

M2615257. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:acidul clorhidricA. PepsinaB. MucusulC.BicarbonatulD.ProstaglandineleE.

(pag. 1759)

M2615258. Care din următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevărate:Între 75-85% dintre pacienţii cu UD au infecţia cu H.pyloriA. Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H.pylori se corelează direct cu riscul de UDB. Doar 15-20% dintre persoaele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer în timpul vieţiiC.În ultimii 40 de ani frecvenţa UD a cres cut în Statele UnitD.evoluţia naturală a ulcerului netratat constă în vindecare spontană si recurenţăE.

(pag. 1759)

M2615259. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la H.Pylori sunt adevărate:H.pylori produce proteaze şi fosfolipazeA. H.pylori este un bacil spiralat Gram negativB. H.pylori invadeaza mucoasa gastricăC.H. pylori poate adera la suprafeţele luminale ale celulelor epiteliale gastricD.În ţările în cus de dezvoltare infecţia cu H.pylori este rarăE.



(pag. 1759-1760)

M2615260. Carbenoxolona are următoarele efecte:reduce secreţia acidă gastricăA. creşte durata de viaţă a celulelor epiteliale ale mucoasei gastriceB. creşte vâscozitatea mucusului gastricC.scade secreţia de mucus gastricD.este un produs de hidroliză a acidului glicirizinicE.

(pag. 1768)

M2615261. Următoarele afirmaţii despre ulcerul recurent sunt adevărate:apare la 5% din pacienţii operaţi pentru ulcer pepticA. Riscul unui ulcer recurent este de 3-10% în cazul ulcerelor duodenaleB. Vărsăturile sunt cel mai frecvent simptomC.Examenul baritat este cel mai important pentru diagnosticD.Durerea abdominală constituie cel mai frecvent simptomE.

(pag. 1769)

M2615262. Complicaţiile tratamentului chirurgical în UG şi UD sunt:Gastropatia de reflux biliarA. Constipaţia postvagotomieB. Sindromul dumping tardivC.Sindromul dumping precoceD.Pancreatita acutăE.

(pag. 1770)

M2615263. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul chirurgical al UD sunt false:Procedeul Billroţ II presupune anastomoza stomacului restant la duodenul proximalA. Prin vagotomia selectivă sunt secţionate numai ramurile vagale care inervează stomaculB. Vagotomia proximală gastrică cruţă ramurile vagale care inervează antrul.C.Vagotomia cu antrectomie constituie un procedeu cu o rată ridicată de recurenţăD.Complicaţiile imediat cât şi tardive sunt mai rare după vagotomia proximală gastrică decât după vagotomia tronculară

E.

(pag. 1769)

M2615264. “Noua triplă terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde următoarele medicamente:omeprazolA. amoxicilinaB. ranitidinaC.carbenoxolonaD.claritromicinaE.

(pag. 1764)

M2715265. Secreţia gastrica de bicarbonat este stimulata de:ionii de calciuA. prostaglandinele E si FB. alcoolC.antiinflamatoarele nesteroidieneD.acetazolamidaE.

(pag. 1759)

M2715266. Despre gastrina si secretia ei se pot afirma urmatoarele:secretia este stimulata de somatostatina produsa de celulele D din antruA.



este cel mai puternic stimulant cunoscut al secretiei gastriceB. forma heptadecapeptidica este forma principala a gastrinei in mucoasa antralaC.este prezenta si in mucoasa duodenala in zonele proximaleD.neuropeptidul inhibitor al secretiei de gastrina este secretat de celulele D antraleE.

(pag. 1757)

M2715267. Pompa de protoni de la nivelul celulelor parietale gastrice este:etapa finala a secretie ionilor de hidrogenA. este o enzima Ca++/K+-ATP-azaB. este localizata la distanta de membrana apicala a celulei parietaleC.schimba hidrogenul pentru potasiu prin membrana microvilozitaraD.pentru fiecare ion de H+, pompa elibereaza un ion de bicarbonat in circulatia venoasa gastricaE.

(pag. 1756)

M2715268. Implicarea fumatului in ulcerul duodenal se face prin urmatoarele mecanisme:creste secretia acida gastricaA. inhiba secretia pancreatica de bicarbonatB. incetineste trecerea acidului gastric in duodenC.se asociaza cu predispozitia pentru infectia cu Helicobacter PyloriD.fumatorii au o rata de raspuns mai buna la tratamentul citoprotectorE.

(pag. 1761)

M2715269. Durerea in ulcer:jumatate din cazurile de recurenta a ulcerului duodenal sunt asimptomaticeA. exista o discordanta intre activitatea ulcerului, rezolutia simptomatologiei si vindecarea ulceruluiB. absenta durerii de tip ulceros exclude ulcerulC.se insoteste frecvent de scadere ponderalaD.se insoteste frecvent de diareeE.

(pag. 1762)

M2815270. Helicobacter Pylori se localizeaza in:submucoasaA. stratul superficial al mucusului gastriceB. stratul profound al mucusului gastriceC.epiteliul mucoasei gastriceD.intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastriceE.

(pag. 1759)

M2815271. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal:durerea epigastrica este simptomul cel mai frecventA. apare de regula la 90 minute pana la 3 ore dupa masa sau trezeste pacientul din somnB. durerea se amelioreaza la cateva minute dupa masa sau dupa administrarea de antiacideC.durerea apare imediat dupa masaD.episoadele pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luniE.

(pag. 1761)

M2815272. Factorii favorizanti ai ulcerului duodenal sunt:factorii geneticiA. fumatB. consumul de inhibitori de pompa de protoniC.intarzierea evacuarii gastriceD.infectia cu Helicobacter PyloriE.



(pag. 1760)

M2815273. “Noua tripla terapie” a ulcerului peptic include:omeprazolA. claritromicinaB. metronidazolC.subsalicilat de bismuthD.tetraciclinaE.

(pag. 1764)

M2815274. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:mucusA. acidul gastricB. pepsinaC.bicarbonatD.prostaglandineleE.

(pag. 1759)

M2815275. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate CU EXCEPTIA:monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratamentul completA. vindecarea trebuie sa fie completa in 2 saptamani de la inceperea tratamentuluiB. absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitateC.vindecarea completa garanteaza benignitatea ulceruluiD.in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa si de biopsie de la nivelul acestora

E.

(pag. 1768)

M2815276. Antibioticele utilizate pentru infectie cu Helicobacter Pylori sunt:metronidazolA. amoxicilinaB. claritromicinaC.tetraciclinaD.streptomicinaE.

(pag. 1764)

M2815277. Prostaglandinele E actioneaza favorabil in cicatrizarea ulcerului prin:diminuarea fluxului sanguine gastricA. stimuleaza secretia de mucusB. stimuleaza secretia de bicarbonateC.stimuleaza regenerarea celulelor mucoasei gastriceD.inhiba secretia de bicarbonateE.

(pag. 1766)

M2815278. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare:ranitidina-perturbarea gustuluiA. cimetidina-creste nivelul transaminazelor sericeB. antiacide-pot produce diaree sau constipatieC.sucralfatul-diareeD.omeprazol-creste metabolismul hepatic al medicamentelorE.

(pag. 1764)

M2815279. Incidenta ulcerului este crescuta la pacientii cu:BPOCA.



ciroza hepatica alcoolicaB. IRAC.hiperparatiroidismD.transplant renalE.

(pag. 1761)

M2815280. Helicobacter pylori actioneaza asupra mucoasei prin:productie de ureazaA. productie de superoxiziB. secretie de factor activator al trombocitelorC.sinteza complexului glicoprotein lipidic al stratului de mucusD.absenta genei cag AE.

(pag. 1759-1760)

M2915281. În ceea ce priveşte ulcerul peptic şi medicamentele:Aspirina produce mai frecvent ulcer duodenal decât ulcer gastric.A. Glucocorticoizii nu sunt ulcerogeni.B. Nu există dovezi că vreunul din AINS ar avea un risc ulcerogenmai mare decât celelalte.C.AINS produc ulcer prin afectarea mai degrabă a apărării mucoasei decât prin exacerbarea factorilor agresivi.

D.

Discomfortul gastrointestinal după AINS se corelează puternic cu apariţia ulcerelor cronice.E.

(pag. 1772)

M2915282. Factorii de risc dovediţi pentru leziunile mucoasei produse de AINS sunt:Sexul masculin.A. Asocierea AINS cu glucocorticoizi.B. Vârsta înaintată.C.Sexul feminin.D.Infecţia cu Helicobacter Pylori.E.

(pag. 1772)

M2915283. Eradicarea Helicobacter Pylori:Se indică atunci când infecţia se asociază cu ulcer gastric.A. Nu e necesară dacă ulcerul gastric survine în cursul terapiei cu AINS.B. Se indică atunci când infecţia se asociază cu ulcer duodenal.C.Cel mai eficient regim terapeutic pentru eradicare este tripla terapie (preparat de bismut, metronidazol, tetraciclină).

D.

Asocierea supresiei secreţiei acide la tripla terapie nu creşte rata de eradicare.E.

(pag. 1763, 1768)



Tema nr. 16Ciroza hepatica si complicatiile cirozei



M1116001. Dintre indivizii cu consum alcoolic excesiv dezolta ciroza:10-15%A. 20%B. 30-35%C.50%D.60%E.

(pag. )

M1116002. In diagnosticul diferential al encefalopatiei hepatice intra urmatoarele entitati, cu una sau mai multe exceptii:

encefalopatia WernickeA. delirium tremensB. intoxicatia acuta cu metanolC.psihoza KorsakoffD.supradoza de sedativeE.

(pag. )

M1116003. Unii pacienti cu encefalopatie hepatica pot dezvolta:degenerescenta cerebeloasaA. parapareza spasticaB. sindrom de lob parietalC.sindrom de lob frontalD.sindrom LericheE.

(pag. )

M1116004. Compusii si metabolitii care pot contribui la dezvoltarea encefalopatiei hepatice sint:flumazenilulA. fenoliiB. ionii amoniuC.acizii grasi cu lant lungD.acizii grasi cu lant mediuE.

(pag. )

M1116005. Presiunea normala in vena porta este:20 cm solutie salinaA. 10-15 cm solutie salinaB. sub 5 cm solutie salinaC.15-20 cm solutie salinaD.5-10 cm solutie salinaE.

(pag. )

M1116006. Asociat vasopresinei, in singerarea din varice esofagiene se mai folosesc:



octreotidulA. nitroglicerina in perfuzie venoasaB. nitroprusiatul de sodiuC.metronidazolulD.diazoxidulE.

(pag. )

M1116007. Pacientii cu ascita:excreta surplusul de apa in mod normalA. nu prezinta reducerea sensibilitatii la peptidul natriuretic atrialB. prezinta reabsorbtie renala crescuta de sodiuC.prezinta reabsorbtie renala scazuta de sodiuD.prezinta, in 95% din cazuri, peritonita bacteriana spontanaE.

(pag. )

M1116008. In sindromul hepato-renal:biopsia renala este frecvent normalaA. biopsia renala arata modificari similare cu cele din glomerulonefrita membrano-proliferativaB. pielografia (urografia) arata modificari ale sistemului pielo-calicealC.examenul urinei arata modificari similare cu cele din glomerulonefriteD.in mod tipic concentratia de soooodiu urinar este mai mare de 5 mmol/LE.

(pag. )

M1116009. Despre stadiul I al encefalopatiei hepatice este adevarat ca:este prezenta letargiaA. pacientul poate fi in coma, cu raspuns la stimuli durerosiB. pacientul poate avea confuzie marcataC.pacientul poate fi in coma, fara raspuns la stimuli durerosiD.pacientul prezinta tulburari de somnE.

(pag. )

M1216010. Ce cantitate de alcool si cat timp trebuie sa consume un pacient pentru a dezvolta ciroza hepatica alcoolica?

500 ml whisky/zi cel putin 10 aniA. 100 ml whisky/zi 5 aniB. 2 sticle (a 500 ml) de bere/zi 8 aniC.200 ml vin/zi 10 aniD.150 ml vin/zi 9 aniE.

(pag. 1878)

M1216011. Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se face cu:vitamina DA. vitamina AB. colestiraminaC.silimarinaD.vitamina KE.

(pag. 1883)

M1216012. Care este boala ce determina hipertensiune portala la nivel sinusoidal?sindromul Budd-ChiariA. tromboza venei cave inferioareB. boala venoocluzivaC.



schistosomiazaD.ciroza hepaticaE.

(pag. 1885)

M1216013. Cum se calculeaza doza de propranolol in tratamentul hipertensiunii portale?mg/kg corpA. g/kg corpB. se ajusteaza pana la reducerea pulsului de repaus cu 25%C.se ajusteaza pana la scaderea tensiuni arteriale diastolice la cel putin 70 mmHgD.se calculeaza in functie de nivelul albuminelor sericeE.

(pag. 1886)

M1216014. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:azotemie crescutaA. poliurieB. biopsia renala cu modificari de tip glomerulonefriticC.eliminarea excesiva de natriu prin urinaD.hematurieE.

(pag. 1890)

M1216015. Tratamentul sangerarilor prin ruptura varicelor esofagiene se face cu:somatostatinaA. lactulozaB. ursofalkC.silimarinaD.colchicinaE.

(pag. 1886)

M1316016. Urmatoarele afirmatii privind sindromul hepato-rena sunt adevaratel:este de obicei salvator.A. se face eficient prin perfuzie intravenoasa cu dopamina la pacientii hipovolemici.B. se face eficient prin perfuzie cu albumina desodata la pacientii hipovolemici.C.se face corect cu vasodilatatoare.D.se face doar prin administrare de diuretice de ansa.E.

(pag. 1890)

M1316017. Urmatoarele afirmatii despre ciroza biliara secundara sunt adevarate, cu exceptia:febra si durerile colicative de tip biliar sunt tipice pentru tabloul clinic.A. in ser exista lipoproteina X.B. colangita este o complicatie frecventa.C.ruperea ductelor biliare duce la formarea de lacuri biliare.D.pentru ca obstructia biliara se produca ciroza sunt suficiente 3 luni.E.

(pag. 1883)

M1316018. Urmatoarele afirmatii referitoare la caracteristicele clinice ale cirozei biliare primitive sunt adevarate, cu exceptia:

fatigabilitatea este frecvent un simptom important.A. icterul precede intotdeauna aparitia pruritului.B. cresterea prelungita a nivelului lipidelor serice releva aparitia xantelasmelor si xantoamelor.C.la 75% la pacientii cu ciroza biliara primitiva pot fi evidentiate semne clinice de sindrom Sicca.D.artrita reumatoida, sindromul CREST, sclerodermia pot fi intalnite cu frecventa crescuta in ciroza biliara primitiva.

E.



(pag. 1882)

M1316019. Testele de laborator in ciroza biliara primitiva releva, cu exceptia:activitatea 5 nucleatidazei este crescuta in ser.A. rareori la pacientii cu caracteristici histologice sugestive pentru ciroza biliara primitiva Ac antimitocondriali pot fi negativi.

B.

prezenta unei lipoproteine serice anormale in ser, lipoproteina X.C.cresterea cantitatii cuprului in ficat.D.cresterea lipidelor in ser in putine cazuri.E.

(pag. 1882)

M1416020. Bacterascita monomicrobiana non neutrocitica este definita de urmatoarele date de analiza a lichidului de ascita:

absenta bacteriilor in culturiA. > 500 leucocite/microlitruB. > 500 neutrofile/microlitruC.< 250 neutrofile/microlitruD.> 10.000 leucocite/microlitruE.

(pag. 1890)

M1416021. Masuri eficiente dovedite in terapia cirozei biliare primitive sunt urmatoarele:glucocorticoiziiA. D-penicilaminaB. metotrexatC.acid ursodezoxicolicD.ciclosporinaE.

(pag. 1883)

M1416022. Stadiul II al leziunilor histopatologice din ciroza biliara primitiva este caracterizat de:corpi Mallory si scleroza hialina centralaA. noduli de regenerare mari separati de benzi fibroaseB. infiltrat inflamator redus, ductopenie si proliferarea canaliculelor biliare miciC.congestie pasiva, fibroza si necroza pericentrolobularaD.hepatocite incarcate lipidicE.

(pag. 1882)

M1416023. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

sediment urinar neremarcabilA. hipotensiuneB. rinichi normal la biopsia renalaC.concentratie urinara a Na > 5 mmol/lD.ineficienta administrarii de dopamina intravenosE.

(pag. 1890)

M1516024. Care dintre urmatorii neurotransmitatori este implicat in aparitia encefalopatiei hepatice:levodopaA. bromocriptinaB. cetoanalogi ai aminoacizilor esentialiC.acid gama-aminobutiricD.aminoacizi cu lant ramificatE.

(pag. 1891-1892)



M1516025. Care dintre urmatoarele medicamente este utilizat in tratamentul cirozei biliare primitive:ursodiolulA. lamivudinaB. salazopirinaC.glucocorticoiziiD.interferonul alfa-2bE.

(pag. 1883)

M1516026. Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in vena porta de:10 cm solutie salinaA. 15 cm solutie salinaB. 20 cm solutie salinaC.12 cm solutie salinaD.peste 30 cm solutie salinaE.

(pag. 1885)

M1516027. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal hipertensiva la pacientii cirotici se utilizeaza:

propranololA. blocanti de H2B. protectoare de mucoasa gastricaC.saruri de aluminiu sau magneziuD.prostaglandine cu efect citoprotectorE.

(pag. 1887)

M1516028. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea de lichid peritoneal este:100 mlA. 300 mlB. 10 mlC.peste 500 mlD.peste 1000 mlE.

(pag. 1888)

M1516029. In tratamentul sindromului hepato-renal din ciroza hepatica un efect benefic il poate avea:administrarea de vasodilatatoareA. albumina desodataB. perfuzia cu dopaminaC.sunturile chirurgicale porto-cave selectiveD.propranololul intravenosE.

(pag. 1890)

M1616030. Care din urmatoarele modificari ale analizelor de laborator nu caracterizeaza ciroza biliara primara?

Cresteri marcate ale fosfatazei alcaline.A. Hiperlipidemie.B. Anticorpi antinucleari in titru peste 1:40.C.Crestere progresiva a bilirubinemiei.D.Hipoprotrombinemie.E.

(pag. 1882)

M1616031. Ciroza biliara primitiva este asociata cu numeroase afectiuni presupus autoimune, cu EXCEPTIA:

Tiroidita autoimuna.A.



Glomerulonefrita membranoproliferativa.B. Sindrom Sicca.C.Sindrom CREST.D.Fenomene Raynaud.E.

(pag. 1881)

M1616032. Urmatoarele afectiuni sunt cauze mai frecvente de ciroza biliara secundara cu EXCEPTIA:Stricturi postoperatorii ale cailor biliare.A. Calculi biliari.B. Pancreatita cronica.C.Tumori maligne ale pancreasului sau coledocului.D.Colangita sclerozanta primara.E.

(pag. 1883)

M1616033. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza variceala?

Administrare de vasopresina, 0,1 – 0,4 unitati/minut.A. Sclerozare endoscopica a varicelor.B. Tamponament cu sonda Sengstaken-BalkemoreC.Evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica.D.Administrare de somatostatina in bolus 250 µg urmat de perfuzie 250µg/ora.E.

(pag. 1886)

M1616034. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care prezinta:

Peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru.A. Peste 250 leucocite/microlitru.B. Peste 250 lecocite polimorfonucleare/microlitru.C.Peste 80% limfocite.D.Aspect chilos.E.

(pag. 1890)

M1616035. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri:Restrictie sodata.A. Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI).B. Sunturi portosistemice selective.C.Tratament diureticD.Restrictie de proteine in alimentatie.E.

(pag. 1892)

M2216036. Care dintre urmatorii neurotransmitatori este implicat in aparitia encefalopatiei hepatice:levodopaA. bromocriptinaB. cetoanalogi ai aminoacizilor esentialiC.acid gama-aminobutiricD.aminoacizi cu lant ramificatE.

(pag. 1891-1892)

M2216037. Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in vena porta de :10 cm solutie salinaA. 15 cm solutie salinaB. 20 cm solutie salinaC.



12 cm solutie salinaD.peste 30 cm solutie salinaE.

(pag. 1885)

M2216038. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal hipertensiva la pacientii cirotici se utilizeaza:

propranololA. blocanti de H2B. protectoare de mucoasa gastricaC.saruri de aluminiu sau magneziuD.prostaglandine cu efect citoprotectorE.

(pag. 1887)

M2216039. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea de lichid peritoneal este:100 mlA. 300 mlB. 10 mlC.peste 500 mlD.peste 1000 mlE.

(pag. 1888)

M2216040. In tratamentul sindromului hepato-renal din ciroza hepatica un efect benefic il poate avea:administrarea de vasodilatatoareA. albumina desodataB. perfuzia cu dopaminaC.sunturile chirurgicale porto-cave selectiveD.propranololul intravenosE.

(pag. 1890)

M2216041. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza variceala?

administrarea de vasopresina 0,1-0,4 unitati/minutA. sclerozarea endoscopica a varicelorB. tamponament cu sonda Sengstaken-BalkemoreC.evaluare a pierderii de volum si substitutie volemicaD.administrarea de somatostatina in bolus 250 micrograme urmat de perfuzie 250 micrograme/oraE.

(pag. 1886)

M2216042. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:azotemie crecutaA. poliurieB. biopsia renala cu modificari de tip glomerulonefriticC.eliminarea excesiva de natriu prin urinaD.hematurieE.

(pag. 1890)

M2216043. Bacterascita monomicrobiana non neutrocitica este definita de urmatoarele date de analiza a lichidului de ascita:

absenta bacteriilor in culturiA. > 500 leucocite/microlitruB. > 500 neutrofile/microlitruC.< 250 neutrofile/microlitruD.> 10.000 leucocite/microlitruE.



(pag. 1890)

M2216044. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

sediment urinar neremarcabilA. hipotensiuneB. rinichi normal la biopsia renalaC.concentratie urinara a Na > 5 mmol/lD.ineficienta administrarii de dopamina intravenosE.

(pag. 1890)

M2216045. Alegeti situatia in care se aplica denumirea de colangita autoimuna:caracteristici histologice de ciroza hepatica si anticorpi antinucleari pozitiviA. anticori anti-muschi neted si aspect histologic de ciroza biliaraB. caracteristici histologice de ciroza biliara primitiva si anticorpi antimitocondriali pozitiviC.anticorpi antimitocondriali negativi si aspect histologic de ciroza biliara primitivaD.caracteristici histologice de ciroza biliara primitiva si anticorpi antimitocondriali negativi dar cu prezenta anticorpilor antinucleari si anti-muschi neted

E.

(pag. 1882)

M2216046. Care este terapia specifica pentru ciroza biliara primitiva?nu existaA. glucocorticoiziB. D-penicilaminaC.azatioprinaD.vitaminele liposolubileE.

(pag. 1883)

M2216047. Care este la adulti cauza cea mai frecventa de ciroza biliara secundara?calculii biliari cu colangita infectioasa suprapusaA. colangita sclerozanta primaraB. tumori pancreaticeC.fibroza chisticaD.chisturile coledocieneE.

(pag. 1883)

M2216048. La ce nivel este situata de obicei hipertensiunea portala ce complica ciroza hepatica?sinusoidalA. presinusoidalB. postsinusoidalC.la nivelul venelor hepaticeD.proximal de sinusoidele hepaticeE.

(pag. 1885)

M2216049. Alegeti situatia in care ciroza alcoolica ar trebui sa fie prima luata in considerare ca diagnostic:

ingestie prelungita de alcoolA. semne fizice de boala hepatica cronicaB. istoric de ingestie prelungita sau excesiva si semne fizice de boala hepatica cronicaC.hepatomegalie si teste functionale hepatice modificateD.icter, febra, hepatomegalie sensibila si ascitaE.

(pag. 1880)



M2216050. Care din urmatoarele terapii medicamentoase este rezervata cazurilor severe de hepatita alcoolica si encefalopatie ?

prednison sau prednisolonA. colchicinaB. aminoacizi cu lant ramificatC.tiaminaD.acetaminofenE.

(pag. 1880)

M2216051. Care din urmatoarele aspecte morfopatologice este tipic pentru ciroza postnecrotica ?ficatul este micsorat de volumA. predomina hepatomegaliaB. mai frecvent se intalnesc noduli mari de regenerareC.tesutul conjunctiv este discret reprezentatD.exista dilatari marcate ale canaliculelor biliareE.

(pag. 1881)

M2216052. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care prezinta:

peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitruA. peste 250 leucocite/microlitruB. peste 250 leucocite polimorfonucleare/microlitruC.peste 80% limfociteD.aspect chilosE.

(pag. 1890)

M2216053. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri:restrictie sodataA. sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI)B. sunturi portosistemice selectiveC.tratament diuraticD.restrictie de proteine in alimentatieE.

(pag. 1892)

M2216054. In diagnosticul diferential al encefalopatiei hepatice intra urmatoarele entitati, cu una sau mai multe exceptii:

encefalopatia WernickeA. delirium tremensB. intoxicatia acuta cu metanolC.psihoza KorsakoffD.supradoza de sedativeE.

(pag. 1891)

M2216055. Unii pacienti cu encefalopatie hepatica pot dezvolta:degenerescenta cerebeloasaA. parapareza spasticaB. sindrom de lob parietalC.sindrom de lob frontalD.sindrom LercheE.

(pag. 1891)

M2216056. Compusii si metabolitii care pot contribui la dezvoltarea encefalopatiei hepatice sunt:flumazenilulA.



fenoliiB. ionii amoniuC.acizii grasi cu lant lungD.acizii grasi cu lant mediuE.

(pag. 1891)

M2216057. Presiunea normala in vena porta este:20 cm solutie salinaA. 10-15 cm solutie salinaB. sub 5 cm solutie salinaC.15-20 cm solutie salinaD.5-10 cm solutie salinaE.

(pag. 1885)

M2216058. Asociat vasopresinei, in sangerarea din varice esofagiene se mai folosesc:octreotidulA. nitroglicerina in perfuzie venoasaB. nitroprusiatul de sodiuC.metronidazolulD.diazoxidulE.

(pag. 1886)

M2216059. Pacientii cu ascita:excreta surplusul de apa in mod normalA. nu prezinta reducerea sensibilitatii la peptidul natriuretic atrialB. prezinta reabsorbtie renala crescuta de sodiuC.prezinta reabsorbtie renala scazuta de sodiuD.prezinta, in 95% din cazuri, peritonita bacteriana spontanaE.

(pag. 1888)

M2316060. Sindromul Budd-Chiari se caracterizează prin:ocluzia venei porteA. ocluzia venei mezenterice superioareB. ocluzia arterei hepaticeC.ocluzia venelor suprahepaticeD.ocluzia trunchiului celiacE.

(pag. 1884)

M2316061. Următoarele manifestări caracterizează encefalopatia hepatică, cu excepţia:flapping tremorA. obnubilareB. modificări EEGC.disociaţii puls temperaturăD.tulburări ale ritmului somn/vegheE.

(pag. 1890)

M2316062. Prognosticul nefavorabil în hepatita alcoolică se asociază cu, exceptând:Creşterea > 1,5 ori faţă de control a indicelui de protrombină;A. Hiperbilirubinemie marcată;B. Indice de diferenţiere > 32;C.Ascita şi encefalopatia;D.Creşterea transaminazelor.E.



(pag. 1880)

M2316063. Următoarele afirmaţii referitoare la sindromul Budd-Chiari sunt adevărate:Ascita este uşor remisibilă sub tratament;A. Diagnosticul este stabilit prin venografie hepatică sau biopsie hepatică;B. Semnele şi simptomele de insuficienţă cardiacă sunt întotdeauna prezente;C.Cauza cea mai frecventă este tromboza de venă portă;D.Biopsia hepatică arată proliferarea şi dilatarea canaliculelor şi ductelor biliare portale .E.

(pag. 1884)

M2516064. Ciroza alcoolică are cel mai frecvent aspectmacronodularA. micronodularB. de steatoză hepatică heterogenăC.de stază biliarăD.pseudonecrozeE.

(pag. 1878)

M2516065. Frecvenţa alcoolicilor care dezvoltă ciroză hepatică este de:10-15%A. 1-5%B. 10-15 ‰C.1-5 ‰D.20-25%E.

(pag. 1878)

M2516066. Care din următoarele entităţi este considerată precursorul major al cirozei alcoolice:steatozaA. hepatita autoimunăB. glicogenozaC.hepatita alcoolicăD.hiperlipemiaE.

(pag. 1878)

M2516067. Fibroza fasciei palmare (Dupuytren) se asociază frecvent cu:granulomatoza WegenerA. ciroza postviralăB. ciroza biliarăC.hepatita autoimunăD.ciroza alcoolicăE.

(pag. 1879)

M2516068. În orientarea etiologiei colestazei la un pacient cu ciroză alcoolică, prima metodă de investigaţie pentru excluderea obstrucţiei biliare extrahepatice este:

biopsia hepaticăA. scintigrafia hepaticăB. ultrasonografiaC.radiografia abdominalăD.colangiografiaE.

(pag. 1880)

M2516069. Tratamentul cu colchicină este indicat în:ciroza postviralăA.



hepatita autoimunăB. hepatita cronică viralăC.hepatopatiile alcooliceD.ciroza biliară secundarăE.

(pag. 1880)

M2516070. Ciroza postnecrotică are un aspect morfologic:micronodularA. steatozicB. cu dilatarea venelor hepaticeC.macronodularD.cu microtromboze pe ramurile porteE.

(pag. 1880)

M2516071. Ciroza criptogenică este descrisă atunci când etiologia este:determinată geneticA. viralăB. alcoolicăC.biliarăD.necunoscutăE.

(pag. 1881)

M2516072. Ciroza care se asociază cu sindromul CREST este:ciroza postviralăA. ciroza alcoolicăB. ciroza cardiacăC.ciroza biliară primitivăD.ciroza biliară secundarăE.

(pag. 1881)

M2516073. Mecanismul patogenic în ciroza biliară primitivă este dat de:obstrucţia căilor biliare extrahepaticeA. răspuns imun alteratB. necroza hepatocitarăC.steatoza heterogenăD.transformarea cavernoasă a venei porteE.

(pag. 1881)

M2516074. Anticorpii antimitocondriali circulanţi de tip IgG (IgM) sunt decelaţi frecvent în:ciroza alcoolicăA. hepatita alcoolicăB. ciroza biliară secundarăC.ciroza postviralăD.ciroza biliară primitivăE.

(pag. 1881)

M2516075. După aspectul morfologic, evoluţia cirozei biliare primitive este împărţită în:4 stadiiA. 2 stadii cu sau fără asocierea tulburărilor de coagulareB. stadiu compensat sau decompensatC.cu sau fără prezenţa encefalopatiei hepaticeD.cu sau fără asocierea anemieiE.



(pag. 1882)

M2516076. Sindromul sicca se evidenţiază frecvent în:ciroza postviralăA. ciroza biliară secundarăB. ciroza biliară primitivăC.ciroza alcoolicăD.hepatita alcoolicăE.

(pag. 1882)

M2516077. Presiunea venoasă în vena portă (în cm soluţie salină) este de:30-35 cmA. 1-5 cmB. 5-9 cmC.40-45 cmD.10-15 cmE.

(pag. 1885)

M2516078. Cea mai frecventă cauză a hipertensiunii portale este:sindromul Budd-ChiariA. boala veno-ocluzivă hepaticăB. insuficienţa cardiacăC.predispoziţia geneticăD.ciroza hepaticăE.

(pag. 1885)

M2516079. Octreotidul utilizat în hemoragiile varicelor eso-gastrice este:vasodilatator splanhnicA. anestezic localB. sedativC.blocant al receptorilor H1D.vasoconstrictor splanhnic directE.

(pag. 1886)

M2516080. Doza eficientă de octreotid în hemoragiile variceale eso-gastrice este de:25-50 microgr/hA. 25-50 g/ziB. 25-50 mg/minC.500-1000 microgr/hD.25-50 microgr/săptămânăE.

(pag. 1886)

M2516081. Gastropatia portal-hipertensivă se vizualizează prin:ecografieA. radioscopie baritatăB. CTC.RMND.endoscopieE.

(pag. 1887)

M2516082. Sub tratament ambulator de diminuare a ascitei şi edemelor la un pacient cu ciroză hepatică este recomandată o scădere zilnică de:

3 kgA.



1 kgB. 0,5 kgC.4 kgD.5 kgE.

(pag. 1889)

M2516083. Un regim adecvat pentru a induce o balanţă negativă a sodiului şi a permite diureza la un pacient cu ciroză hepatice şi ascită conţine NaCl în cantitate de:

10 gA. 0,2 gB. 2 mgC.20 gD.2 gE.

(pag. 1889)

M2516084. Doza maximă de spironolactonă administrată în ciroza hepatică decompensată este de aproximativ:

400 mg/ziA. 100 mg/ziB. 25 mg/ziC.400 g/ziD.400 microgr/ziE.

(pag. 1889)

M2516085. În tratamentul iniţial al ascitei voluminoase, cea mai eficientă şi puţin costisitoare motodă este:

paracenteza evacuatorieA. administrarea de vasopresinăB. injectarea de somatostatinăC.ligatura endoscopică a varicelor esofagieneD.restricţia de sodiuE.

(pag. 1889)

M2616086. Care din următoarele virusuri nu produc ciroză hepatică?Virusul hepatiteiA. Virusul hepatitei BB. Virusul hepatitei CC.Virusul hepatitei DD.CitomegalovirusulE.

(pag. 1881)

M2616087. Următoarele medicamente pot precipita encefalopatia portală cu excepţia:DiureticeA. SedativeB. CorticoterapiaC.TranchilizanteD.NarcoticeE.

(pag. 1891)

M2616088. Care din următoarele medicamente nu se folosesc în tratamentul hemoragiei din varicele esofagiene:

OcterotidA. NitroglicerinăB.



BetablocanteC.Blocante ale canalelor de calciuD.SomatostatinE.

(pag. 1886)

M2616089. Care din ummătoarele afirmatii cu privire la tratamentul hipertensiunii portale sunt false?Betablocantele se folosesc în doze care reduc frecvenţa cardiacă cu 25%.A. Betablocantele nu mai sunt indicate la pacientii care au avut sângerare varicealăB. Se poate folosi propranololul sau nadololul.C.Şunturile portosistemice chirugicale nu cresc supravieţuirea bolnavilor cirotici.D.Există posibilitatea realizării unor sunturi portosistemice nechirugicalE.

(pag. 1886)

M2616090. Peritonita bacteriană spontană se caracterizează prin următoarele modificări ale lichidului de ascită, cu exceptia:

Peste 500 leucocite/microlitruA. Peste 250 leucocite/microlitruB. Peste 50% polimorfonucleare neutrofileC.Lichid ascitic tulbureD.Culturi bacteriene pozitiveE.

(pag. 1890)

M2616091. Care din următoarele nu sunt factori majori în definirea encefalopatiei portale:Aspect caracteristic al EEGA. Combinaţii schimbătoare de semne neurologice (asterixis, rigiditate, hipereflexie)B. Alterări ale stării de conştienţă.C.Afecţiuni hepatocelulare acute sau cronice sau şunturi porto-sistemiceD.Fetorul hepaticE.

(pag. 1891)

M2616092. În tratamentul encefalopatiei hepatice se folosesc următoarele medicamente cu excepţia:NeomicinaA. LactulozăB. MetronidazolC.Antagonisti de benzodiazepineD.BetablocanteE.

(pag. 1893)

M2616093. Care din următoarele modificări ale hemogramei nu pot fi întâlnite în hepatita alcoolică acută?

Anemie hemoliticăA. Anemie prin deficit de acid folic si vitamina B12.B. Anemie prin pierderi de sângC.LeucocitozăD.Trombocitoză.E.

(pag. 1879)

M2616094. Următorii parametri biologici şi clinici sunt indicatori de prognostic nefavorabil în hepatita alcoolică acută, cu exceptia:

EncefalopatiaA. AscitaB. Icterul severC.Vârsta înaintatăD.



Retenţia azotatăE.

(pag. 1880)

M2616095. Următoarele medicamente pot produce ciroză hepatică, cu excepţia:Contraceptivele oraleA. MetilprednisolonB. MetotrexatC.IsoniazidăD.OxifenisatinE.

(pag. 1881)

M2716096. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:hipernatremieA. hipertensiuneB. diagnosticul impune biopsia renalaC.azotemie care se agraveaza in absenta unor cauze identificabile de disfunctie renalaD.sediment urinar incarcat cu cilindrii hialiniE.

(pag. 1890)

M2816097. Ciroza alcoolica se intalneste cel mai frecvent in:America CentralaA. America de Nord, Europa de Vest, America de SudB. Europa de EstC.IndiaD.ChinaE.

(pag. 1878)

M2816098. Tratamentul de prima linie in scopul controlarii sangerarilor acute ale varicelor esofagiene se face cu:

interventie endoscopicaA. tratament perfuzabil cu vasopresina cu o rata de 0,1-0,4 u/minB. administrarea de betablocantiC.nitroglicerina in perfuzieD.isosorbid dinitrat sublingualE.

(pag. 1887)

M2816099. Folosirea glucocorticoizilor in tratamentul cirozei alcoolice se face:intotdeauna cu rezultate buneA. este controversataB. ar trebui, probabil, sa fie rezervata cazurilor severe de boala cu un indice de diferentiere mai mare de 32C.se face, de regula, indiferent de valoarea indicelui de diferentiereD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1880)

M2916100. Substanţa cel mai des incriminată în patogeneza encefalopatiei hepatice:Acidul gama-amino butiric.A. Amoniacul.B. Mercaptanii.C.Fenolii.D.Acizii graşi cu lanţ scurt.E.

(pag. 1891)



M2916101. Cel mai frecvent factor precipitant pentru encefalopatia hepatică la pacientul cirotic este:Excesul proteic în alimentaţie.A. Dezechilibrele electrolitice.B. Infecţiile acute.C.Constipaţia.D.Sângerările gastrointestinale.E.

(pag. 1891)


M1116102. Corpii Mallory se intilnesc in:ciroza biliara secundaraA. hepatita alcoolicaB. by-pass jejuno-ilealC.boala WilsonD.hepatita autoimuna tip IE.

(pag. )

M1116103. Tulburarile metabolice intilnite in ciroza alcoolica sint:acidoza respiratorieA. hiperfosfatemiaB. hipofosfatemiaC.azotemia prerenalaD.hipomagnezemiaE.

(pag. )

M1116104. In encefalopatia fepatica se folosesc urmatoarele antibiotice cu spectru larg, cu una sau mai multe exceptii:

tetraciclineiA. cefriaxonuluiB. ampicilineiC.oxacilineiD.metronidazoluluiE.

(pag. )

M1116105. Majoritatea pacientilor cu ciroza alcoolica mor prin:hemoragii masive din varice eso-gastriceA. complicatii ale unei insuficiente renale croniceB. hemoragii din leziuni Mallory-WeissC.encefalopatie hepaticaD.complicatii ale acidozei respiratoriiE.

(pag. )

M1116106. Ciroza biliara primitiva este asociata cu alte afectiuni cum ar fi:tiroidita autoimunaA. cancerul medular tiroidianB. esofagita de refluxC.acidoza tubulara renalaD.boala WilsonE.

(pag. )



M1116107. Leziunile histologice din ciroza biliara primitiva se aseamana cu cele din:ciroza biliara secundaraA. hemocromatozaB. reactia grefa contra gazda consecutiva transplantului hepaticC.reacti agrefa contra gazda consecutiva transplantului de maduva osoasaD.hepatita cronica virala cu virus hepatitic BE.

(pag. )

M1116108. Semne clinice tardive in ciroza biliara primitiva sint:icter de intensitate variabilaA. xantelasmeB. splenomegalieC.cianoza centralaD.glositaE.

(pag. )

M1116109. Aproape intotdeauna in ciroza biliara secundara sint prezente:hiperfosfatemieA. cresterea fosfatazei alcalineB. hiperbilirubinemie conjugataC.hipocolesterolemieD.cresterea 5-nucleotidazei sericeE.

(pag. )

M1116110. Semnele asociate singerarii din varicele esofagiene ar putea fi:tahicardie posturala usoaraA. bradicardieB. episoade de fibrilatie atriala paroxisticaC.alcaloza metabolicaD.soc hemoragicE.

(pag. )

M1116111. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuro-psihiatric caracterizat prin:asterixisA. modificari ale comportamentuluiB. modificari ale starii de constientaC.modificari electroencefalografice similare cu cele din epilepsieD.halucinatii vizuale si auditiveE.

(pag. )

M1116112. Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sint:hiperpotasemiaA. hipovolemiaB. administrarea de sedativeC.hipopotasemiaD.singerarile gastrointestinaleE.

(pag. )

M1116113. Cei mai importanti factori patogenetici ai encefalopatiei hepatice sint:disfunctia severa hepatocelularaA. hemoragia digestiva superioaraB. hemoragia digestiva inferioaraC.



suntarea intra- si extrahepatica a singelui venos portal spre circulatia sistemicaD.hipopotasemiaE.

(pag. )

M1216114. Care din urmatoarele semne sugereaza ciroza hepatica de etiologie alcoolica?marirea de volum a glandelor parotideA. ascita sub tensiuneB. hipertrofia falangelor distaleC.sindromul hemoragiparD.flapping tremorE.

(pag. 1879)

M1216115. Ciroza biliara primitiva se poate asocia cu urmatoarele boli autoimune:tiroidita autoimunaA. pielonefrita cronicaB. acidoza tubulara renalaC.sindromul CRESTD.glomerulonefrita cronicaE.

(pag. 1881)

M1216116. Care sunt semnele si simptomele in ciroza biliara primitiva?pruritulA. fatigabilitateaB. icterulC.dureri osoaseD.dispneeaE.

(pag. 1882)

M1216117. Cauzele cirozei biliare secundare sunt:litiaza coledocianaA. pancreatita cronicaB. alcoolulC.virusul BD.colangita sclerozanta primaraE.

(pag. 1883)

M1216118. Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul asictei din ciroza hepatica si actioneaza prin economisirea de potasiu?

spironolactonaA. acidul etacrinicB. furosemidulC.triamterenulD.amiloridulE.

(pag. 1889)

M1216119. Care afirmatii privind diagnosticul peritonitei bacteriene spontane prin analiza lichidului ascitic sunt adevarate?

PMN>250/microlitru si cultura bacteriana pozitivaA. limfocite > 300/microlitruB. PMN < 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (monomicrobiana)C.limfocite > 500/microlitruD.leucocite > 10.000/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (pentru mai multe microorganisme)E.



(pag. 1890)

M1216120. Care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice?hemoragiile gastrointestinaleA. excesul de glucide din alimentatieB. constipatiaC.consumul exagerat de legumeD.hipopotasemiaE.

(pag. 1891)

M1216121. Subliniati mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentul encefalopatiei hepatice:lactulozaA. metronidazolulB. diazepamulC.proteine alimentare pana la 150-200 g/ziD.ampicilinaE.

(pag. 1892)

M1316122. Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor esofagiene sunt adevarate:

80% din cazuri se opresc spontan.A. controlul terapeutic al sangerarii se obtine la 50% din cazuri.B. resangerea apare la mai putin de 50% din cazuri.C.50% se opresc spontanD.tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si stomatostatinei.E.

(pag. 1886)

M1316123. Aspectele morfopatologice caractersitice pentru ciroza hepatica postnecrotica sunt urmatoarele cu exceptia:

pierdere extensiva confluenta de celule hepatice.A. prezenta de granuloame periductale si foliculi limfatici.B. colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctiv.C.pierderea hepatocitelor doar la nivelul limitantei interne.D.noduli neregulati de hepatocite regenerative.E.

(pag. 1880)

M1316124. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevarate, cu exceptia:

exista terapie specifica, eficienta.A. glucocorticoizii sunt intotdeauna eficienti.B. D-penicilamina nu pare a fi eficienta si prezinta multiple efecte secundare.C.tratamentul cu Ursodiol determina ameliorarea simptomatica.D.colestiramina poate fi utila pentru tratamentul pruritului.E.

(pag. 1883)

M1316125. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca.A. inhibitorii de H2 receptori in doze mari.B. suntul porto sistemic transjugular intrahepatic.C.sunturile chirurgicale porto sistemiceD.omeprazolul in administrare cronica.E.

(pag. 1887)



M1316126. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare secundare, sunt adevarate, cu exceptia:

indepartarea obstructiei biliare este cel mai important pas.A. antibioticele pot fi utile ca terapie profilactica sau in infectiile acute supradaugate.B. in absenta dezobstructiei evolutia este constant catre ciroza hepatica.C.tratamentul cu Ursodiol este de electie.D.corticoterapia este frecvent eficienta.E.

(pag. 1883)

M1316127. Care din urmatoarele afirmatii despre ciroza cardiaca sunt adevarate?examenul macroscopic al ficatului arata adesea "ficat cu aspect tigrat".A. dimensiunile ficatului sunt intotdeauna scazute.B. pot aparea dureri in hipocondrul drept prin dilatarea capsulei Glisson.C.sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene sunt evidente.D.nu exista teste hepatice specifice constant alterate.E.

(pag. 1884)

M1316128. Urmatoarele afirmatii privind sindromul Budd-Chiari sunt adevarate:ascita este severa si netratabila.A. semnele si simptomele de insuficienta cardiaca sunt intotdeauna prezente.B. cauza cea mai frecventa este tromboza de vena porta.C.diagnosticul este stabilit prin venografie hepatica sau biopsie hepatica.D.biopsia hepatica demonstreaza congestie centrolobulara si dilatarea sinusoidelor.E.

(pag. 1884)

M1316129. Care din urmatoarele medicamente pot fi implicate in etiopatogenia cirozei hepatice:IzoniazidaA. rifampicinaB. metotrexatulC.azatioprinaD.metildopaE.

(pag. 1881)

M1416130. In patogeneza cirozei biliare primitive intervin urmatorii factori:anticorpi anti LKM1A. anticorpi antimitocondrialiB. anticorpi anti-SLAC.expresia aberanta a moleculelor de histocompatibilitate clasa I la nivelul epiteliului biliarD.defectul limfocitelor T supresoareE.

(pag. 1882)

M1416131. Elemente clinice care pledeaza in favoarea etiologiei etanolice a unei ciroze hepatice sunt:hipertrofia parotidianaA. pruritulB. contractura DupuytrenC.pericardita cronica constrictivaD.episoade de orbire nocturnaE.

(pag. 1879)

M1416132. Examenele de laborator in diferitele tipuri de ciroza hepatica pot furniza urmatoarele informatii:

nivelul seric al ALT in hepatita cronica alcoolica este crescut disproportionat fata de ASTA.



acantocitoza poate fi prezenta la alcoolicii ce asociaza ciroza cu anemie hemoliticaB. lipoproteina X este specifica cirozei biliare primitiveC.in ciroza cardiaca nivelul AST poate creste tranzitor foarte mult dupa episoade de debit cardiac scazutD.in ciroza biliara secundara se inregistreaza cresteri moderate a AST si ALTE.

(pag. 1879, 1883, 1884)

M1416133. Etiologia cea mai frecventa a cirozei biliare secundare la copil este reprezentata de:colangita sclerozanta primaraA. stricturile postoperatoriiB. atrezia biliara congenitalaC.fibroza chisticaD.chisturile de coledocE.

(pag. 1883)

M1416134. In terapia complicatiilor majore ale cirozei, urmatoarele afirmatii sunt corecte:blocantele receptorilor H2 sunt utile in tratamentul gastropatiei portal hipertensiveA. administrarea de albumina iv. dupa practicarea paracentezei este utila la pacienti fara edemeB. terapia cu nadolol este eficienta in prevenirea recidivei sangerarii varicealeC.durata terapiei antibiotice in peritonita bacteriana spontana este de 10-14 zileD.administrarea intraarteriala selectiva a vasopresinei este superioara administrarii iv. in controlul hemoragiei variceale

E.

(pag. 1886, 1889, 1890)

M1416135. In tratamentul sangerarilor varicelor din cirozele hepatice:scleroterapia profilactica in absenta unei sangerari dovedite reduce mortalitateaA. propranololul administrat la pacienti cu varice mari care nu au sangerat prelungeste supravietuireaB. riscul encefalopatiei hepatice este mai mare in cazul efectuarii sunturilor chirurgicale comparativ cu suntul portosistemic transjugular intrahepatic (SPTI)

C.

vasopresina controleaza sangerarea variceala si previne resangerarea la peste 80% dintre pacientiD.hiponatremia si insuficienta renala acuta sunt efecte secundare ale terapiei cu vasopresinaE.

(pag. 1886, 1887)

M1516136. Aparitia trombocitopeniei la pacientii cu ciroza hepatica alcoolica se datoreaza:anticorpilor antitrombocitariA. sindromului antifosfolipidic asociatB. carentei de acid folicC.hipersplenismuluiD.efectului inhibitor al alcoolului asupra maduvei osoaseE.

(pag. 1879)

M1516137. Modificarile anatomo-patologice caracteristice stadiului I al cirozei biliare primitive sunt:distrugerea ductelor biliare mici si mediiA. infiltrat cu celule inflamatorii si granuloame periductaleB. proliferarea canaliculelor biliare de dimensiuni miciC.fibroza periportala sub forma unei retele de tesut conjunctiv cicatricialD.diminuarea numarului hepatocitelorE.

(pag. 1882)

M1516138. In patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii factori:hipoalbuminemiaA. scaderea rezistentei vasculare intrahepaticeB. cresterea volumului intravascular efectivC.



reducerea presiunii oncotice plasmaticeD.scaderea perfuziei renaleE.

(pag. 1888)

M1516139. Reducerea dozelor de spironolactona in tratamentul ascitei din ciroza hepatica este impusa de:

cresterea azotemieiA. hiperpotasemieB. scaderea densitatii urinareC.aparitia hematurieiD.hipomagneziemieE.

(pag. 1889)

M1516140. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane la pacientii cu ciroza hepatica este sustinut de:prezenta unui lichid tulbure la paracentezaA. culturile bacteriene din lichidul de ascita pozitiveB. numarul neutrofilelor este 150/microlitruC.debut acut cu febra, frisoane, dureri abdominale difuzeD.rectoragii recidivanteE.

(pag. 1890)

M1516141. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt:azotemieA. hipotensiuneB. hipernatremieC.oligurieD.concentratia urinara a sodiului peste 5mmol/lE.

(pag. 1890)

M1516142. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:modificari ale starii de constientaA. nevroza obsesivo-fobicaB. areflexie osteotendinoasa in stadiile incipienteC.asterixisD.modificari electroencefalografice distincteE.

(pag. 1890)

M1616143. Care din urmatoarele modificari paraclinice sunt frecvente la pacientii cu ciroza alcoolica?Raport AST/ALT>2.A. Raport ALT/AST>2.B. Hipofosfatemie.C.Hipomagneziemie.D.Hipocalcemie.E.

(pag. 1878,1879)

M1616144. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate?Restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica.A. Este indicat repausul la patB. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme.C.Scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita.D.Diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul.E.

(pag. 1889)



M1616145. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu:Norfloxacin.A. Ciprofloxacin.B. Cefotaxim.C.Trimetoprim-sulfametoxazol.D.Ampicilina.E.

(pag. 1890)

M1616146. Care dintre urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice?Tratamentul diuretic.A. Constipatia.B. Excesul de proteine in alimentatie.C.Hiponatriemia.D.Hiperkaliemia.E.

(pag. 1891)

M1616147. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica?Acetaminofen.A. Izoniazida.B. Metotrexat.C.Contraceptive orale.D.Corticosteroizi.E.

(pag. 1881)

M1616148. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu EXCEPTIA:

Consumul de contraceptive orale.A. Sindroame mieloproliferative.B. Hemoglobinurie paroxistica noctuna.C.Invazie tumorala a venei cave superioare.D.Sindrom Raynaud.E.

(pag. 1884)

M1616149. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu:Glucocorticoizi.A. D- peniciliamina.B. Acid ursodeoxicolic.C.Colchicina.D.Acid chenodeoxicolicE.

(pag. 1883)

M2216150. In patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii factori:hipoalbuminemiaA. scaderea rezistentei vasculare intrahepaticeB. cresterea volumului intravascular efectivC.reducerea presiunii oncotice plasmaticeD.scaderea perfuziei renaleE.

(pag. 1888)

M2216151. Reducerea dozelor de spironolactona in tratamentul ascitei din ciroza hepatica este impusa de:

cresterea azotemieiA.



hiperpotasemieB. scaderea densitatii urinareC.aparitia hematurieiD.hipomagneziemieE.

(pag. 1889)

M2216152. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane la pacientii cu ciroza hepatica este sustinut de:prezenta unui lichid tulbure la paracentezaA. culturile bacteriene din lichidul de ascita pozitiveB. numarul neutrofilelor este 150/microlitruC.debut acut cu febra, frisoane, dureri abdominale difuzeD.rectoragii recidivanteE.

(pag. 1890)

M2216153. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt:azotemieA. hipotensiuneB. hipernatremieC.oligurieD.concentratia urinara a sodiului peste 5 mmol/lE.

(pag. 1890)

M2216154. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:modificari ale starii de constientaA. nevroza obsesivo-fobicaB. areflexie osteotendinoasa in stadiile incipienteC.asterixisD.modificari electroencefalografice distincteE.

(pag. 1890)

M2216155. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate?restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeuticaA. este indicat repausul la patB. scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edemeC.scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascitaD.diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidulE.

(pag. 1889)

M2216156. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu:norfloxacinA. ciprofloxacinB. cefotaximC.trimetoprim-sulfametoxazolD.ampicilinaE.

(pag. 1890)

M2216157. Sindromul hepato-renal, complicatie a cirozei hepatice, se caracterizeaza prin:oligurie progresivaA. hipernatriemieB. hiperazotemieC.hipernatriurieD.hipotensiune arterialaE.



(pag. 1890)

M2216158. Care din urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice?tratamentul diureticA. constipatiaB. excesul de proteine in alimentatieC.hiponatriemiaD.hiperkaliemiaE.

(pag. 1891)

M2216159. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica?acetaminofenA. izoniazidaB. metotrexatC.contraceptive oraleD.corticosteroiziE.

(pag. 1881)

M2216160. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu EXCEPTIA:

consumul de contraceptive oraleA. sindroame mieloproliferativeB. hemoglobinurie paroxistica nocturnaC.invazie tumorala a venei cave superioareD.sindrom RaynaudE.

(pag. 1884)

M2216161. Alegeti cauzele posibile de dezvoltare a trombozei de vena porta:policitemia veraA. trombocitemie esentialaB. deficit de proteina C si SC.deficit de antitrombina IIID.fibroza portala usor ciroticaE.

(pag. 1885)

M2216162. Care din urmatoarele sunt manifestari clinice majore ale hipertensiunii portale?hemoragiile din varicele gastro-esofagieneA. splenomegalia cu hipersplenismB. ascitaC.encefalopatia hepatica acuta si cronicaD.icterulE.

(pag. 1885)

M2216163. Alegeti afirmatiile corecte despre diagnosticul hipertensiunii portale:existenta varicelor esofagiene este cel mai bine documentata de esofagoscopia cu fibroscop opticA. prezenta varicelor esofagiene ofera un sprijin indirect diagnosticului de hipertensiune portalaB. presiunea venoasa portala poate fi masurata prin cateterizare percutana transhepatica sau prin canularea transjugulara a venelor hepatice

C.

presiunea din vena hepatica masurata prin canulare transjugulara este de obicei crescuta in hipertensiunea portala presinusoidala

D.

angiografia mezenterica si hepatica pot fi utile pentru evaluarea preoperatorieE.

(pag. 1885)



M2216164. Alegeti afirmatiile corecte despre terapia cu propranolol a hipertensiunii portale:reduce presiunea portalaA. are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnicB. are efecte asupra sistemului venos portalC.creste debitul cardiacD.este eficienta in prevenirea primei sangerari de la nivelul varicelor esogastriceE.

(pag. 1886)

M2216165. Alegeti caracteristicile clinice corecte ale sangerarilor variceale esogastrice:au loc adesea datorita unor factori precipitantiA. de obicei se prezinta ca o hematemeza nedureroasa, masivaB. semnele asociate merg de la tahicardie postural usoara pana la soc profundC.pacientii cu varice pot sangera si datorita existentei altor leziuni gastro-intestinaleD.la pacientii cu hemoragii anterioare nu e necesara excluderea altor surse de sangerareE.

(pag. 1886)

M2216166. Alegeti afirmatiile corecte legate de tratamentul cu vasoconstrictoare al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor esogastrice:

perfuzia intravenoasa cu vasopresina determina cresterea fluxului sanguin in sistemul venos portalA. controlul sangerarii variceale cu vasopresina se obtine intr-o proportie de pana la 80% din cazuriB. terapia cu vasopresina se poate asocia cu ischemia cardiaca si a tractului gastro-intestinalC.izosorbid dinitratul sublingual poate reduce complicatiile terapiei cu vasopresinaD.somatostatina si octreotidul sunt mai putini eficienti si produc mai multe complicatii decat vasopresinaE.

(pag. 1886)

M2216167. Terapia cu agenti blocanti beta-adrenergici are urmatoarele indicatii in hipertensiunea portala:

in tratamentul sangerarilor acute la nivelul varicelor esogastrice cu hipertensiune si hipovolemieA. reducerea riscului hemoragiilor digestive superioare recurenteB. tratamentul profilactic cu blocanti neselectivi la pacientii cu varice mari care nu au sangerat niciodataC.tratamentul cu propranolol in prevenirea sangerarilor recurente la cirotici cu gastropatie hipertensiva portala severa

D.

pentru prelungirea supravietuirii la ciroticii fara sangerare varicealaE.

(pag. 1886)

M2216168. Care din urmatorii parametri de laborator sunt specifici cirozei biliare primitive?anticorpii antimitocondriali, titrul > 1:40A. fosfataza alcalina crescutaB. cresterea aminotransferazelor sericeC.VSH crescutaD.nivelul crescut de IgM sericaE.

(pag. 1882)

M2216169. Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul ascitei din ciroza hepatica si actioneaza prin economisirea de potasiu?

spironolactonaA. acidul etacrinicB. furosemidulC.triamterenulD.amiloridulE.

(pag. 1889)

M2216170. Care afirmatii privind diagnosticul peritonitei bacteriene spontane prin analiza lichidului



ascitic sunt adevarate?PMN > 250/microlitru si cultura bacteriana pozitivaA. limfocite > 300/microlitruB. PMN < 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (monomicrobiana)C.limfocite > 500/microlitruD.leucocite > 10.000/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (pentru mai multe microorganisme)E.

(pag. 1890)

M2216171. Care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice?hemoragiile gastrointestinaleA. excesul de glucide din alimentatieB. constipatiaC.consumul exagerat de legumeD.hipopotasemiaE.

(pag. 1891)

M2216172. Alegeti mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentul encefalopatiei hepatice:lactulozaA. metronidazolulB. diazepamulC.proteine alimentare pana la 150-200 g/ziD.ampicilinaE.

(pag. 1892)

M2216173. Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor esofagiene sunt adevarate:

80% din cazuri se opresc spontanA. controlul terapeutic al sangerarii se obtine la 50% din cazuriB. resangerarea apare la mai putin de 50% din cazuriC.50% se opresc spontanD.tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si somatostatineiE.

(pag. 1886)

M2216174. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiacaA. inhibitorii de H2 receptori in doze mariB. suntul porto-sistemic transjugular intrahepaticC.sunturile chirurgicale porto-sistemiceD.omeprazolul in administrare cronicaE.

(pag. 1887)

M2216175. Care din urmatoarele afirmatii despre ciroza cardiaca sunt adevarate?examenul macroscopic al ficatului arat adesea "ficat cu aspect tigrat"A. dimensiunile ficatului sunt intotdeauna scazuteB. pot apare dureri in hipocondrul drept prin dilatarea capsulei GlissonC.sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene sunt evidenteD.nu exista teste hepatice specifice constant alterateE.

(pag. 1894)

M2216176. Urmatoarele afirmatii privind sindromul Budd-Chiari sunt adevarate:ascita este severa si netratabilaA. semnele si simptomele de insuficienta cardiaca sunt intotdeauna prezenteB.



cauza cea mai frecventa este tromboza de vena portaC.diagnosticul este stabilit prin venografie hepatica sau biopsie hepaticaD.biopsia hepatica demonstreaza congestie centrolobulara si dilatarea sinusoidelorE.

(pag. 1884)

M2216177. Examenele de laborator in diferitele tipuri de ciroza hepatica pot furniza urmatoarele informatii:

nivelul seric al ALT in hepatita cronica alcoolica este crescut disproportionat fata de ASTA. acantocitoza poate fi prezenta la alcoolicii ce asociaza ciroza cu anemie hemoliticaB. lipoproteina X este specifica cirozei cirozei biliare primitiveC.in ciroza cardiaca nivelul AST poate creste tranzitor foarte mult dupa episoade de debit cardiac scazutD.in ciroza biliara secundara se inregistreaza cresteri moderate a AST si ALTE.

(pag. 1879, 1883, 1884)

M2216178. In terapia complicatiilor majore ale cirozei, urmatoarele afirmatii sunt corecte:blocantele receptorilor H2 sunt utile in tratamentul gastropatiei portal hipertensiveA. administrarea de albumina iv. dupa practicarea paracentezei este utila la pacientii fara edemeB. terapia cu nadolol este eficienta in prevenirea recidivei sangerarii varicealeC.durata terapiei antibiotice in peritonita bacteriana spontana este de 10-14 zileD.administrarea intra-arteriala selectiva a vasopresinei este superioara administrarii iv. in controlul hemoragiei variciale

E.

(pag. 1886, 1889, 1890)

M2216179. Caracteristicile morfopatologice cardinale ale cirozei hepatice cuprind:fibroza extensivaA. formarea de noduli regenerativiB. necroza hepatocitaraC.colapsul retelei de reticulina de sustinereD.steatozaE.

(pag. 1878)

M2216180. Ciroza reprezinta o entitatedefinita morfopatologicA. ce se asociaza cu un spectru de manifestari clinice caracteristiceB. reflecta lezarea cronica ireversibila a parenchimului hepaticC.entitate exclusiv morfopatologicaD.entitate exclusiv clinicaE.

(pag. 1878)

M2216181. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice rezulta din:necroza hepatocitaraA. colapsul retelei de reticulina de sustinereB. depunerea ulterioara de tesut conjunctivC.distorsiuni ale patului vascularD.steatoza macrovezicularaE.

(pag. 1878)

M2216182. Caracteristicile clinice ale cirozei hepatice:deriva din alterarile morfologiceA. adesea reflecta severitatea lezarii hepaticeB. sugereaza intotdeauna etiologia cirozeiC.indica cu exactitate patogenezaD.



precizeaza gradul fibrozeiE.

(pag. 1878)

M2216183. Pierderea functiei masei celulare hepatice in ciroza hepatica poate conduce la:icterA. edemeB. coagulopatiiC.o varietate de tulburari metaboliceD.hipertensiune portalaE.

(pag. 1878)

M2216184. Fibroza si modificarile vasculare hepatice in ciroza hepatica conduc la:hipertensiune portalaA. varoice gastro-esofagieneB. splenomegalieC.hepatomegalieD.steatozaE.

(pag. 1878)

M2216185. Ascita si encefalopatia hepatica in ciroza hepatica poate rezulta din:insuficienta hepatocelularaA. hipertensiunea portalaB. ambele de mai susC.fibroza perisinusoidalaD.steatoza microvezicularaE.

(pag. 1878)

M2216186. Ciroza alcoolica se caracterizeaza prin:existenta unor cicatrice fine, difuzeA. pierderea destul de uniforma a celulelor hepaticeB. mici noduli regenerativiC.steatoza macrovezicularaD.corpi MalloryE.

(pag. 1878)

M2216187. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia cirozei alcoolice:doar 10-15% dintre alcoolici dezvolta cirozaA. femeile par a dezvolta leziuni hepatice induse de alcool la niveluri de consum mai miciB. femeile au niveluri crescute ale alcool-dehidrogenazei din mucoasa gastrica si rata crescuta de metabolizare a alcoolului

C.

mecanismele imune sunt nesemnificativeD.factorii genetici sunt foarte importantiE.

(pag. 1878)

M2216188. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia leziunilor hepatice induse de alcool:ficatul gras alcoolic apare la majoritatea marilor bautoriA. ficatul gras alcoolic este reversibil la oprirea consumului de alcoolB. hepatita alcoolica este considerata precursorul major al cirozeiC.ficatul gras alcoolic este un precursor inevitabil al hepatitei alcoolice sau cirozeiD.depunerea de colagen in spatiile perivenulare in hepatita alcoolica apare tardiv in procesul de cirogenezaE.

(pag. 1878)



M2216189. Alegeti situatiile corecte in care diagnosticul de ciroza postnecrotica poate fi pus sau suspicionat la unii pacienti:

accidental, intraoperatorA. postmortem, la autopsieB. prin biopsie hepatica percutana in caz de hepatosplenomegalie asimptomaticaC.simptome si semne de hipertensiune portalaD.icter colestatic severE.

(pag. 1881)

M2216190. Selectionati abordarile terapeutice utilizate de obicei in ciroza postnecrotica:tratarea complicatiilor hipertensiunii portale, incluzand controlul asciteiA. terapia antifibroticaB. tratamentul prompt al infectiilorC.ingestie crescuta proteica la ciroticul subnutritD.sedarea pacientului cu coma hepaticaE.

(pag. 1881)

M2216191. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia si patogeneza cirozei biliare primitive:cauza ramane necunoscutaA. poate fi implicat un raspuns imun alteratB. este frecvent asociata cu afectiuni autoimuneC.este rezultatul obstructiei indelungate a ductelor extrahepatice de calibru mareD.la majoritatea pacientilor se identifica niveluri serice crescute de IgG si ComplementE.

(pag. 1881)

M2216192. Care din urmatoarele alterari sunt cel mai frecvent intalnite in ciroza biliara primitiva ?anticorpi antimitocondriali circulanti de tip IgGA. niveluri serice crescute de IgM si crioproteineB. anticorpi antinucleari circulantiC.IgA serica crescutaD.limfocitozaE.

(pag. 1881-1882)

M2216193. Alegeti modificarile morfo-patologice intalnite in stadiul I al cirozei biliare primitive:distrugerea ductelor biliare mici si mediiA. infiltrat dens de celule inflamatorii de faza acuta si cronicaB. usoara fibrozaC.proliferarea canaliculelor biliare mai miciD.descrestere a numarului ductelor interlobulareE.

(pag. 1881-1882)

M2216194. Alegeti caracteristicile clinice care survin precoce in ciroza biliara primitiva:pruritulA. fatigabilitateaB. icterulC.melanozaD.steatoreea si malabsorbtia vitaminelor liposolubileE.

(pag. 1881-1882)

M2216195. Care dintre urmatoarele manifestari clinice reflecta alterarea excretiei bilei in ciroza biliara primitiva ?

echimozeleA.



durerile osoaseB. orbirea nocturnaC.dermatitaD.splenomegaliaE.

(pag. 1881-1882)

M2216196. Selectati afirmatiile corecte despre examenul fizic in ciroza biliara primitiva:poate fi in intregime normal in stadiul incipient al boliiA. initial apare icterul, hiperpigmentareaB. xantelasmele, xantoamele, hepatomegalia, splenomegalia apar mai tarziu in evolutia boliiC.sindromul sicca survine rarD.alte modificari frecvente sunt artrita reumatoida, sclerodermiaE.

(pag. 1881-1882)

M2216197. In ciroza biliara primitiva se intalnesc urmatoarele caracteristici de laborator intr-un stadiu presimptomatic:

fosfataza alcalina serica de 2-5 ori crescutaA. activitate serica a 5"-nucleotidazei scazutaB. nivelul bilirubinei serice de obicei crescutC.aminotransferazele serice de obicei normaleD.testul anticorpilor antimitocondriali pozitivi in titru de mai mare de 1:40E.

(pag. 1882)

M2216198. Alegeti afirmatiile corecte despre testul anticorpilor antimitocondriali in ciroza biliara primitiva:

testul este absolut specific pentru boalaA. testul este sensibil pentru boalaB. testul pozitiv se intalneste la peste 90% dintre pacientii simptomaticiC.diagnosticul bolii, cand bilirubina si aminotransferazele serice sunt normale, este sprijinit de pozitivitatea testului

D.

titrul este mai mic de 1:40 cand testul este pozitivE.

(pag. 1882)

M2216199. In care dintre urmatoarele situatii trebuie luat in considerare diagnosticulde ciroza biliara primitiva?

femeile de varsta mijlocie cu prurit neexplicatA. nivel crescut al fosfatazei alcaline la femeile de varsta mijlocieB. determinarea pozitiva a anticorpilor antimitocondrialiC.anticorpi impotriva proteinei E2 absentiD.anticorpi antinucleari si anti-muschi neted prezentiE.

(pag. 1882)

M2216200. Alegeti medicamentele care pot fi utile in incetinirea progresiunii ciroza biliara primitiva:azatioprinaA. colchicinaB. glucocorticoiziC.metotrexat sau ciclosporina in doze miciD.ursodiol (13-15 mg/Kg pe zi)E.

(pag. 1883)

M2216201. Care din urmatoarele tratamente au fost invocate pentru controlul pruritului in ciroza biliara primitiva?

colestiraminaA.



rifampicinaB. vitaminele A si KC.plasmaferezaD.suplimentarea zinculuiE.

(pag. 1883)

M2216202. Alegeti simptomele si semnele tipice pentru ciroza biliara secundara:febra, reflectand atacul de colangitaA. durerile in hipocondrul drept sau colici biliareB. hipertensiunea portalaC.pruritulD.icterulE.

(pag. 1883)

M2216203. Alegeti din urmatoarele modificari ale testelor de laborator pe cele prezente in ciroza biliara primitiva:

hiperbilirubinemia neconjugataA. cresterea fosfatazei alcalineB. cresteri pronuntate ale aminotransferazelor in colangita de complicatieC.anticorpi antimitocondriali pozitivi de obiceiD.steatoreeE.

(pag. 1883)

M2216204. Alegeti afirmatiile corecte despre patogeneza hipertensiunii portale:presiunea normala in vena porta este inalta (>30 cm solutie salina)A. rezistenta vasculara din sinusoidele hepatice este mareB. hipertensiunea portala rezulta cel mai frecvent din rezistenta opusa curgerii sangelui portalC.sistemului venos portal ii lipsesc valveleD.ciroza hepatica complicata cu hipertensiune portala determina rezistenta crescuta de obicei la nivel sinusoidal

E.

(pag. 1885)

M2216205. Alegeti, dintre urmatoarele, cauzele frecvente de hipertensiune portala:ciroza hepaticaA. obstructia de vena portaB. tromboza de vena hepaticaC.boala venoocluziva hepaticaD.fibroza portala non ciroticaE.

(pag. 1885)

M2216206. Acumularea de grasime in ficatul alcoolicilor este rezultatul unei combinatii dintre:alterarea oxidarii acizilor grasiA. preluarea si esterificarea crescuta a acizilor grasi in scopul formarii de triglicerideB. diminuarea biosintezei si secretiei lipoproteinelorC.neoglucogeneza crescuta hepaticaD.glicogenoliza hepatica diminuataE.

(pag. 1878)

M2216207. Caracteristicile morfologice ale hepatitei alcoolice include:degenerarea si necroza hepatocitelor adesea cu aspect de balonA. infiltrat de leucocite polimorfonucleare si limfociteB. prezenta in hepatocitele lezate de corpi Mallory sau hialin alcoolicC.



hepatocite cu mari vacuole citoplasmatice macroveziculare de lipideD.septuri conjunctive periportale si pericentrale cu formare de noduli de regenerareE.

(pag. 1878)

M2216208. Corpii Mallory sau hialinul alcoolic sunt:inalt sugestivi dar nu sunt specifici pentru hepatita alcoolicaA. aglomerari de material perinuclear intens eozinofilB. apar frecvent in obezitate, diabet zaharatC.material similar morfologic se poate intalni in asociere cu B. Wilson si ciroza indiana a copilarieiD.reprezinta o probabilitate crescuta a evolutiei catre cirozaE.

(pag. 1878)

M2216209. Morfopatologia si patogeneza cirozei alcoolice implica:consumul continuu de alcoolA. distrugerea continua de hepatociteB. aparitia fibroblastelor la locul leziuniiC.de obicei evolutia cirozei continua si dupa oprirea consumului de etanolD.pierderea de hepatocite nu depaseste in general capacitatea de inlocuireE.

(pag. 1878-1879)

M2216210. Caracteristicile clasice ale ficatului gras alcoolic sunt adesea:minime sau in intregime absenteA. hepatomegalia, uneori acompaniata de sensibilitateB. icter severC.ascita moderataD.edeme exprimateE.

(pag. 1879)

M2216211. Alegeti caracteristicile clasice prezentate adesea de pacientii cu hepatita alcoolica:anorexie, greata, varsaturiA. stare de rau general, scadere ponderalaB. icterC.diareeD.splenomegalieE.

(pag. 1879)

M2216212. Caracteristici clinice frecvente in ciroza alcoolica sunt:icterulA. eritroza palmara, stelutele vasculareB. marirea de volum a glandelor parotide si lacrimaleC.hipertrofia falangelor distaleD.contracturile DupuytrenE.

(pag. 1879)

M2216213. Alegeti afirmatiile corecte despre testele hematologice si biochimice de rutina la pacientii cu ficat gras alcoolic:

sunt de obicei normaleA. se pot intalni minime cresteri ale aspartat aminotransferazei sericeB. ocazional sunt crescute nivelurile fosfatazei alcalineC.bilirubina este intotdeauna normalaD.leucocitoza este adesea prezentaE.

(pag. 1879)



M2216214. Anemia din afectiunile hepatice si ciroza indusa de alcool poate rezulta din:pierderi gastrointestinale acute si cronice difuzeA. deficienta nutritionala coexistenta (in special de acid folic si vit. B12)B. hipersplenismC.efect direct supresiv al alcoolului asupra maduvei osoaseD.deficit de eritropoetinaE.

(pag. 1879)

M2216215. Alegeti raspunsurile corecte legate de examinarile de laborator in afectiunile hepatice si ciroza indusa de alcool:

leucocitoza este adesea prezenta in hepatita alcoolica severaA. nivelurile serice ale AST sunt frecvent crescuteB. nivelul ALT este tipic mai mare decat nivelul AST in steatohepatita alcoolicaC.nivelurile globulinelor serice sunt de obicei normaleD.timpul de protrombina in ser este frecvent prelungitE.

(pag. 1879)

M2216216. In care din urmatoarele situatii ar trebui luat in considerare diagnosticul de hepatita alcoolica ?

alcoolic care a consumat cantitati importante de alcoolA. alcoolic care prezinta icter, febraB. alcoolic cu ficat marit de volum si sensibilC.alcoolic cu atrofie hepatica nedureroasaD.alcoolic cu teste functionale hepatice minim modificateE.

(pag. 1880)

M2216217. Alegeti situatiile in care o biopsie hepatica percutana poate fi utila pentru diagnosticul bolii hepatice alcoolice sau cirozei:

in deosebirea pacientilor cu afectare hepatica mai putin avansata de cei cu cirozaA. excluderea hepatitei viraleB. evaluarea pacientilor care neaga consumul de alcoolC.pentru a confirma constatarile tipice pentru hepatita alcoolica sau cirozaD.pentru excluderea prezentei obstructiei biliare extrahepaticeE.

(pag. 1880)

M2216218. Alegeti afirmatiile corecte legate de prognosticul afectiunilor hepatice si cirozei induse de alcool:

ficatul gras alcoolic si fara complicatii are un prognostic bunA. hiperbilirubinemia marcata, cresterea creatininei serice, prelungirea marcata a timpului de protrombina, ascita si encefalopatia sunt asociate cu un prognostic nefavorabil pe termen scurt la pacientii cu hepatita alcoolica

B.

abstinenta de la alcool, terapie precoce si adecvata pentru a preveni sau impiedica aparitia complicatiilorC.recuperarea clinica poate fi completa in atacurile repetate de hepatita alcoolicaD.prognosticul global al pacientilor cu afectare hepatica avansata ramane in general favorabilE.

(pag. 1880)

M2216219. Alegeti factorii de prognostic nefavorabil pe termen scurt in hepatita alcoolica:bilirubinemia moderataA. cresterea creatininei sericeB. prelungirea moderata a timpului de protrombinaC.ascitaD.encefalopatieE.



(pag. 1880)

M2216220. Alegeti dintre urmatorii termeni pe cei sinonimi cu ciroza postnecrotica:ciroza macronodularaA. ciroza posthepatiticaB. ciroza multilobularaC.ciroza micronodularaD.ciroza LaennecE.

(pag. 1880)

M2216221. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfologic prin:pierdere extensiv, confluenta, de celule hepaticeA. colaps al stromei si fibrozaB. benzi extinse de tesut conjunctiv continand ramasite ale multor triade portaleC.noduli neregulati de hepatocite regenerative variind ca marimeD.proces inflamator necrozant al triadelor portaleE.

(pag. 1880)

M2216222. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia cirozei postnecrotice:are numai cauze specificeA. hepatita B sau C poate reprezenta un factor preexistent pana la trei sferturi din ciroza postnecrotica aparent criptogenica

B.

hepatita C explica numarul mare de cazuri de ciroza posttransfuzionalaC.ciroza postnecrotica se poate dezvolta la pacientii cu hepatita cronica de tip autoimunD.ciroza postnecrotica nu poate surveni in afectiunile hepatice avansate sau ciroza biliara primitivaE.

(pag. 1881)

M2216223. De care dintre urmatoarele caracteristici clinice sunt legate de obicei simptomele clinice in ciroza postnecrotica ?

ascitaA. splenomegaliaB. hipersplenismulC.encefalopatia si varicele esofagiene cu potential de sangerareD.icterul colestatic intensE.

(pag. 1881)

M2216224. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu:glucocorticoiziA. D-penicilaminaB. acid ursodeoxicolicC.colchicinaD.acid chenodeoxicolicE.

(pag. 1883)

M2216225. In encefalopatia hepatica se folosesc urmatoarele antibiotice cu spectru larg, cu una sau mai multe EXCEPTII:

tetraciclineiA. ceftriaxonuluiB. ampicilineiC.oxacilineiD.metronidazoluluiE.

(pag. 1892)



M2316226. Manifestările clinice majore ale hipertensiunii portale includ următoarele, cu excepţia:ascitaA. splenomegaliaB. edemeleC.icterulD.hemoragiile prin ruptură varicealăE.

(pag. 1885)

M2316227. Factorii care intervin în geneza ascitei sunt:hipertensiunea portalăA. hipertensiunea arterială esenţialăB. hipoalbuminemiaC.hiperaldosteronismul secundarD.tratamentul cu diureticeE.

(pag. 1883)

M2316228. Peritonita bacteriană spontană se caracterizează prin:prezenţa în lichidul de ascită a mai mult de 250 de polimorfonucleare pe microlitruA. culturi bacteriene întotdeauna pozitiveB. debut brusc uneoriC.agravarea progresivă a icterului şi instalarea encefalopatiei hepaticeD.peste 10.000 leucocite pe microlitru şi floră polimicrobianăE.

(pag. 1890)

M2316229. Factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice sunt:diuretice tiazidiceA. sângerări digestiveB. infecţiiC.antibiotice din clasa penicilinelorD.intervenţii chirurgicaleE.

(pag. 1891)

M2316230. Tratamentul encefalopatiei hepatice presupune următoarele:restricţie proteicăA. laxativeB. antibiotice cu spectru largC.neurolepticeD.antidepresiveE.

(pag. 1892)

M2316231. De utilitate în tratamentul hemoragiilor variceale sunt:vasopresinaA. tamponamentul cu sonda Sengstaken- BlakemoreB. somatostatinaC.splenectomiaD.sclerozarea endoscopicăE.

(pag. 1886-1887)

M2316232. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la etiopatogenia cirozei alcoolice sunt adevărate:

Cantitatea şi durata ingestiei de etanol par să fie cei mai importanţi factori care determină lezarea hepatică;A. Perioada de latenţă care precede dezvoltarea cirozei este direct proporţională cu nivelul consumului zilnic B.



de alcool;Este posibil ca factorii nutriţionali să amplifice efectele nefaste ale ingestiei cronice de alcool;C.Femeile par a dezvolta leziuni hepatice la niveluri de consum mai mari decât bărbaţii;D.80 – 85% dintre alcoolici dezvoltă ciroză.E.

(pag. 1878)

M2316233. Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la aspectele morfologice sunt sugestive pentru etiologia alcoolică a cirozei:

Prezenţa de hepatocite lezate care conţin corpi Mallory;A. Stază biliară şi zone focale de necroză centro-lobulară;B. Colangită sterilă sau infectată;C.Prezenţa unor cicatrici fine cu pierdere de celule hepatice şi formare de noduli regenerativi mici;D.Colaps al stromei şi fibroză care produce benzi extensive de ţesut conjunctiv.E.

(pag. 1878/1879)

M2316234. Afecţiunile hepatice induse de alcool se exprimă paraclinic prin:Testele biochimice de rutină sunt de obicei normale la pacienţii cu ficat gras;A. Nivelurile serice ale AST sunt frecvent crescute;B. Raportul AST/ALT este < 2;C.La unii alcoolici este prezentă anemia hemolitică;D.Leucocitoza este adesea prezentă în hepatita alcoolică.E.

(pag. 1879)

M2316235. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tabloul clinic al cirozei biliare primitive sunt false:

90% dintre pacienţi sunt femei cu vârsta peste 70 de ani;A. Fatigabilitatea este frecvent un simptom precoce important;B. Pruritul este adesea un simptom tardiv;C.Xantelasmele şi xantoamele se datorează creşterii prelungite a nivelului lipidelor serice;D.75% dintre pacienţi pot prezenta semne clinice de sindrom sicca.E.

(pag. 1882)

M2316236. Probele de laborator în ciroza biliară primitivă relevă, cu excepţia:Creşterea de 2 – 5 ori a nivelului fosfatazei alcaline;A. Scăderea activităţii 5-nucleotidazei în ser;B. Titrul anticorpilor antimitocondriali > 1/40 la 90% dintre pacienţi;C.Scăderea cantităţii de cupru în ficat;D.Scăderea importantă a colesterolului seric neesterificat (pag. 1882).E.

(pag. 1882)

M2316237. Care dintre afirmaţiile privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevărate:Nu există terapie specifică;A. Glucocorticoizii ameliorează afectarea osoasă;B. D-Penicilamina prezintă multiple efecte secundare;C.Tratamentul cu ursodiol determină ameliorarea simptomatică şi biochimică;D.Rifampicina şi antagoniştii opiacei se administrează pentru ameliorarea pruritului.E.

(pag. 1883)

M2516238. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice rezultă dininfiltraţia limfocitară difuzăA. necroza hepatocelularăB. distorsiuni ale patului vascularC.



colapsul reţelei de reticulină şi depunerea de ţesut conjunctivD.regenerarea nodulară a parenchimului hepaticE.

(pag. 1878)

M2516239. Aspectele morfopatologice de definire ale cirozei cuprindinfiltrarea grasăA. trombozele în sistemul portB. chistele hepaticeC.fibroza extensivăD.nodulii regenerativiE.

(pag. 1878)

M2516240. Ascita şi encefalopatia hepatică rezultă datoritătulburărilor de coagulareA. icteruluiB. insuficienţei hepatocelulareC.creşterii transaminazelorD.hipertensiunii portaleE.

(pag. 1878)

M2516241. Aspectul de corpi Mallory este dewscris la nivelul hepatocitului în:hepatita autoimunăA. boala WilsonB. diabetul zaharat slab controlatC.by-pass-ul jejuno-ilealD.hepatita alcoolicăE.

(pag. 1878)

M2516242. Anemia în ciroza alcoolică se datorează:hipersplenismuluiA. deficienţei de acid folicB. sângerărilor gastro-intestinaleC.hemolizeiD.infiltraţiei limfocitare hepaticeE.

(pag. 1879)

M2516243. Ciroza biliară primitivă este mai frecventă la:bărbaţiA. vărstniciB. copiiC.femeiD.între 35 şi 60 aniE.

(pag. 1882)

M2516244. Simptomele precoce în ciroza biliară primitivă sunt:fatigabilitateaA. pruritul palmo-plantarB. apariţia echimozelorC.steatoreeaD.ascitaE.

(pag. 1882)



M2516245. În stadiul presimptomatic al cirozei biliare primitive, diagnosticul paraclinic este orientat de:creşterea fosfatazei alcoline sericeA. creşterea 5-nucleotidazeiB. titrul anticorpilor antimitocondriali peste 1/40C.hiperamoniemieD.hipoprotrombinemieE.

(pag. 1882)

M2516246. În ciroza biliară primitivă este indicat tratament cu:ursodiol (acid ursodeoxicolic)A. colestiraminaB. vitamina K parenteralC.vitamina A parenteralD.sulfasalazinăE.

(pag. 1883)

M2516247. Sindromul Budd-Chiari este favorizat de:folosirea contraceptivelor oraleA. policitemia rubra veraB. hipertensiunea portalăC.ascităD.sindroame mieloproliferativeE.

(pag. 1884)

M2516248. Din complicaţiile majore ale cirozei hepatice fac parte:encefalopatia hepaticăA. peritonita bacteriană spontanăB. sindromul RaynaudC.sindromul siccaD.sindromul hepato-renalE.

(pag. 1885)

M2516249. Manifestările de hipertensiune portală sunt:icterulA. hemoragiile variceale gastro-esofagieneB. splenomegaliaC.ascitaD.encefalopatia hepaticăE.

(pag. 1885)

M2516250. În tratamentul hipertensiunii portale se folosesc:transplantul hepaticA. inhibitorii de pompă de protoniB. blocanţii de calciuC.propranololulD.inhibitori ai enzimei de conversieE.

(pag. 1886)

M2516251. Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul varicelor eso-gastrice include.heparinaA. vasopresinaB. scleroterapiaC.



ligaturile endoscopiceD.papaverinaE.

(pag. 1886)

M2516252. Efectele secundare severe la vasopresina administrată pentru tratamentul sângerărilor varicelor eso-gastrice includ:

insuficienţa renală acutăA. ischemia cardiacăB. crioglobulinemiaC.hiponatremiaD.ischemia tractului gastro-intestinalE.

(pag. 1886)

M2516253. Pentru reducerea complicaţiilor tratamentului cu vasopresină în hemoragiile variceale eso-gastrice, se poate administra:

nitroglicerină în perfuzie venoasăA. isosorbid dinitrat sublingualB. amoxicilinăC.silimarinăD.preparate cu fierE.

(pag. 1886)

M2516254. Factorii patogenici ai ascitei din ciroza hepatică includ:hipertensiunea portalăA. hipertonia vagalăB. hipoalbuminemiaC.creşterea adrenalinei şi noradrenalinei sericeD.hiponatremiaE.

(pag. 1888)

M2616255. Ciroza biliară primitivă se caracterizează biologic prin:Creşterea fosfatazei alcalineA. Prezenta anticorpilor antinucleariB. Creşteri peste 200 UI ale transaminazelor sericeC.HipercolesterolemieD.Prezenţa anticorpilor ANCAE.

(pag. 1882)

M2616256. Ciroza biliară primitivă beneficază de tratament cu:CorticosteroiziA. UrsodiolB. ColestiraminăC.InterferonD.Vitamine hidrosolubileE.

(pag. 1883)

M2616257. Hepatita alcoolică acută se poate manifesta clinic prin:Greţuri şi vărsăturiA. FebrăB. Dureri abdominaleC.Erupţii cutanateD.Mialgii şi artralgiiE.



(pag. 1879)

M2616258. Care din următoarele afirmaţii referitoare la epidemiologia cirozei alcoolice sunt adevărate?Alcoolul este cea mai frecventă cauză a cirozei.A. Perioada de latentă a apariţiei cirozei este direct proporţională cu durata consumului.B. Doar 25-50% din alcoolici vor dezvolta ciroză hepatică.C.Tipul băuturii alcoolice şi modalitatea consumului sunt factori determinanţi faţă de cantitatea consumată.D.Femeile sunt mai susceptibile decât bărbaţii la acţiunea alcoolului.E.

(pag. 1878)

M2616259. Care din următoarele manifestări cutanate pot apărea în ciroza alcoolică?Stelute vasculareA. Eritroza palmarăB. Diminuarea pilozităţii corporaleC.IcterD.Atrofie testiculară.E.

(pag. 1879)

M2616260. Examinările de laborator pot releva în ciroza alcoolică următoarele:Cresteri predominate ale ALTA. Cresteri predominante ale ASTB. Raport AST/ALT peste 2C.Raport AST/ALT sub 2D.Scurtarea timpului de protrombină.E.

(pag. 1879)

M2716261. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre perfuzia intravenoasa cu vasopresina in cazul rupturii de varice esofagiene la un cirotic:

conduce la vasodilatatie generalizata si scadere a presiunii sanghine in variceA. controleaza singerarea la peste 80% din cazuriB. resingerarea apare la peste jumatate din pacienti dupa intrerupereC.insuficienta renala acuta poate fi o complicatie a acestui tratamentD.asocierea cu venodilatatoare (nitroglicerina, isosorbid dinitrat) ii scad eficientaE.

(pag. 1886)

M2716262. Metode de scadere a presiunii in sistemul venos portal folosite la pacientul cirotic sunt:sunt porto-sistemic transjugular intrahepaticA. sclerozarea varicelor esofagieneB. blocaj beta-adrenergic cu propranolol sau nadololC.somatostatina in doze miciD.scleroterapia iterativaE.

(pag. 1886)

M2716263. Suntul chirurgical porto-sistemic la un bolnav cirotic:nu reduce riscul hemoragiei recurenteA. mortalitatea globala a pacientilor operati este egala cu cea a pacientilor neoperatiB. creste morbiditatea prin encefalopatie portal-sistemicaC.este intotdeauna selectivD.in cele de urgenta, mortalitatea postoperatorie precoce depaseste 30%E.

(pag. 1887)

M2716264. Diagnosticul encefalopatie hepatice din ciroza hepatica este:un diagnostic de excludereA.



insotit de crestere marcata a transaminazelorB. poate fi sugerat de cresterea amoniacului seric, in anumite situatii cliniceC.asociat neconditionat cu icterD.pentru confirmare necesita tomografie computerizata hepaticaE.

(pag. 1891)

M2816265. Corpii Mallory sunt prezenti in:numai in hepatita alcoolicaA. se intalnesc in obezitatea morbidaB. by-passul jejuno-ilealC.diabetul zaharat slab controlatD.boala Wilson, ciroza indiana a copilarieiE.

(pag. 1878)

M2816266. Datele paraclinice in ciroza indusa de alcool indica urmatoarele modificari:cresterea disproportionata a nivelurilor serice de ASAT fata de nivelele ALAT, adica raportul ASAT/ALAT>2A. hipoalbuminemieB. leucopenie si trombocitopenieC.leucocitoza in hepatita alcoolica severD.timp de protrombina in ser frecvent nu este modificatE.

(pag. 1878)

M2816267. Prognosticul nefavorabil pe termen scurt al ficatului gras alcoolic consta in:hiperbilirubinemie marcataA. cresterea creatinei sericeB. prelungirea marcata a timpului de protrombina, ascita, encefalitaC.indicele de diferentiere (valoare>32)D.indicele de diferentiere (valoare<32)E.

(pag. 1880)

M2816268. Eficacitatea agentilor β-adrenergici arata ca:beta-blocantii reduc riscul hemoragiilor digestive superioareA. scad incidenta sangerarilor si prelungesc supravietuireaB. propranololul previne sangerarile recurente in cazul pacientilor cu ciroza si gastropatie hipertensiva severaC.eficacitatea acestora este complet nulaD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1887)

M2816269. In peritonita bacteriana spontana, complicatia cirozei:debutul este abrupt cu febra, frisoane, dureri abdominale generalizateA. exista un numar mai mare de 500 leucocite/ml sau mai mult de 250 leucocite/PMNB. determinarea pH este intotdeauna necesaraC.lipsa ameliorarii dupa terapia standard de 48 ore sugereaza ca peritonita poate fi secundara unei infectiiD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 1888)

M2816270. Tromboza venei porte apare in:stari de hipercuagulabilitate incluzand policitemia veraA. trombocitemia esentialaB. deficit de proteina CC.deficit de proteina S, antitrombina IIID.nici un raspuns nu este corectE.



(pag. 1885)

M2816271. In formarea lichidului de ascita sunt implicatii urmatorii factori:hipoalbuminemiaA. reducerea presiunii oncotice plasmaticeB. hipertensiunea portalaC.hiperreactivitatea marcata a axului renina-angiotensina-aldosteronD.scaderea activitatii simpaticoE.

(pag. 1888)

M2816272. Sindromul hepato-renal se caracterizeaza prin:agravarea azotemieiA. oligurieB. retentie avida de sodiumC.hipotensiuneD.poliurieE.

(pag. 1890)

M2816273. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfopatologic prin:pierderea extensive, confluenta de celule hepaticeA. colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctivB. noduli neregulati de hapatocite regenerative variind ca marimeC.prezenta corpilor MalloryD.toate raspunsurile sunt incorecteE.

(pag. 1880)

M2816274. In tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale se folosesc:sunturi neselective termino-terminaleA. sunturi latero-lateraleB. anastomoza spleno-renala proximalaC.sunturi selectiveD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1887)

M2816275. Obstructia postsinusoidala apare in urmatoarele afectiuni:sindromul Budd-ChiariA. obstructii la nivelul cavei inferioareB. boala venoocluziva hepaticaC.tromboza de vena portaD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 1885)

M2916276. În ciroza biliară primitivă:Sunt caracteristici AAM (ac. Antimitocondriali) de tip IgM.A. Adesea primul simptom este pruritul.B. Fosfataza alcalină creşte de 2-5 ori dar in stadiile tardive.C.Cel mai adesea sunt afectate femeile.D.Se asociază frecvent cu afecţiuni de natură imună (CREST, sicca).E.

(pag. 1881/1882)

M2916277. Factorii implicaţi în ascita din ciroza hepatică sunt:Hipoaldosteronismul secundar.A.



Hipertensiunea portală.B. Creşterea descărcării simpatice la nivel central.C.Creşterea sensibilităţii la acţiunea peptidului natriuretic atrial.D.Resorbţia renală crescută de Na.E.

(pag. 1888)

M2916278. Peritonita bacteriană spontană la pacienţii cu ciroză si ascită:Se diagnostichează când există >500 leucocite/microlitru în lichidul de ascită.A. Cel mai frecvent este determinată de pneumococi.B. Cel mai frecvent este determinată de bacili enterici gram-negativi.C.Terapia empirică se face cu cefotaxim sau cu ampicilină cu aminoglicozid.D.Recurenţa este relativ frecventă.E.

(pag. 1890)



Tema nr. 17Sindromul icteric



M1117001. Urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de icter nuclear, cu o exceptiehemolizaA. alcaloza metabolicaB. hipoalbuminemiaC.unele medicamenteD.excesul de acizi grasi liberiE.

(pag. 276)

M1117002. In afectiunile biliare extrahepatice asociate cu icter obstructiv concentratia de bilirubina creste, ulterior atingandu-se un platou; precizati la ce nivel se situeaza acesta

3-4 mg/dlA. 30-40 mg/dlB. 5-10 mg/dlC.10-15 mg/dlD.20-25 mg/dlE.

(pag. 279)

M1117003. Care este cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugateanemia hemolitica autoimunaA. resorbtia unui hematom voluminosB. anemia hemolitica microangiopaticaC.sindromul GilbertD.hepatita acutaE.

(pag. 280)

M1117004. Specificitatea ecografiei abdominale in detectarea canalelor biliare extrahepatice dilatate, in lipsa antecedentelor chirurgicale hepatobiliare este de

peste 90%A. 70-75%B. 58-63%C.88%D.sub 50%E.

(pag. 280)

M1217005. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la bilirubina delta (biliproteina) sunt adevarate:reprezinta o forma de bilirubina neconjugataA. este legata reversibil, necovalent de albuminaB. este excretata prin rinichiC.reprezinta bilirubina conjugata legata covalent, ireversibil de albuminaD.are un timp de injumatatire scurt si dispare rapid din serE.

(pag. 275)



M1217006. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de producerea icterului este falsa:poate apare prin supraproductie de bilirubinaA. se poate datora captarii hepatice scazuteB. se produce prin preluare hepatica crescutaC.se poate datora conjugarii hepatice scazuteD.se poate datora excretiei scazute a bilirubinei in bilaE.

(pag. 278)

M1217007. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de hiperbilirubinemia predominant conjugata din boala hepatocelulara si colestatica hepatica este falsa:

se poate produce prin ocluzia canaliculelor de catre bila ingrosataA. se poate produce prin ocluzia canaliculara de catre hepatocitele umflateB. se poate produce prin obstructia ductelor biliare intrahepatice terminale prin celule inflamatoriiC.se poate produce prin scaderea permeabilitatii membranei hepatocelulareD.se poate produce prin inhibitia specifica a proteinelor de transport membranareE.

(pag. 279)

M1217008. In care dintre urmatoarele tulburari hepatocelulare, icterul nu este de tip obstructiv sau colestatic:

hepatita alcoolica si steatoza alcoolicaA. colestaza intrahepatica recurenta benignaB. colangita sclerozanta primitivaC.ciroza biliara primitivaD.icterul indus de acidul flavaspidicE.

(pag. 278-279)

M1217009. Care dintre urmatoarele cauze nu produce scaune acolice hem-pozitive (scaune”de argint”):carcinomul ampularA. carcinomul periampularB. colangiocarcinomulC.hepatocarcinomulD.carcinomul pancreatic invaziv in caile biliareE.

(pag. 279)

M1317010. Ce diagnostic sugereaza la un pacient icteric palparea unei vezicule biliare destinse, nedureroase ?

Litiaza coledociana.A. Colecistita acuta.B. Obstructie biliara distala prin tumora maligna.C.Colangiocarcinom.D.Colangita.E.

(pag. 280)

M1317011. Afectarea excretiei bilirubinei este frecventa in ciroza de orice etiologie in stadiul tardiv, dar apare mult mai devreme intr-un caz:

Ciroza alcoolica.A. Ciroza virala B.B. Ciroza virala C.C.Ciroza biliara primitiva.D.Boala Wilson.E.

(pag. 279)

M1317012. Absenta completa a glucuronil transferazei caracterizeaza icterul din:



Sindromul Rotor.A. Ciroza biliara primitiva.B. Sindromul Crigler Najjar tip I.C.Hepatita alcoolica.D.Colangiocarcinom.E.

(pag. 278)

M1317013. Icterul din sindromul Gilbert este determinat de:Deficitul dobandit usor de glucuronil transferaza.A. Deficitul ereditar usor de glucuronil transferaza.B. Absenta ereditara a glucuronil transferazei.C.Obstructia biliara extrahepatica.D.Tulburari ereditare in excretia hepatica a bilei.E.

(pag. 278)

M1317014. Icterul fiziologic neo natal este determinat de:Leziuni hepatocelulare.A. Hemoliza.B. Deficit tranzitor de glucuronil transferaza.C.Malformatii biliare.D.Stare septica.E.

(pag. 278)

M1417015. Precizati care din urmatoarele reprezinta o cauza atat de hiperbilirubinemie conjugata cit si neconjugata:

pancreatitaA. hemobiliaB. litiaza biliaraC.Sdr. Crigler-Najjar de tip.1D.starile septiceE.

(pag. 278)

M1417016. Un pacient cu o nuanta verzuie a icterului ce asociaza scadere ponderala,adenopatii si splenomegalie spre ce afectiune ne poate orienta:

colangiocarcinomA. carcinom ampularB. carcinom periampularC.hepatita cronica gravaD.cancer pancreaticE.

(pag. 280)

M1417017. Un pacient ce prezinta un icter progresiv cu nuanta verzuie,scadere ponderala,scaune acholice hem pozitive si o vezicula biliara palpabila la examenul fizic ne orienteaza spre urmatorul diagnostic:

hepatocarcinomA. hepatita cronica gravaB. ciroza biliaraC.carcinom ampularD.colangita sclerozantaE.

(pag. 280)

M1417018. Precizati care din urmatoarele explorari noninvazive este cea mai utila in diagnosticul Sdr.Budd-Chiari:



tomografia computerizataA. rezonanta magnetica nuclearaB. ecografiaC.ecografia combinata cu analiza DopplerD.radiografiaE.

(pag. 280)

M1517019. Sindromul Rotor se caracterizeaza prin:icter prin captare hepatica scazuta a bilirubineiA. icter prin conjugare scazuta a bilirubineiB. icter prin eritropoeza ineficientaC.afectarea excretiei hepatice a bilirubineiD.icter prin compresia ductelor biliareE.

(pag. 278)

M1517020. Mecanismul de aparitie a icterului neonatal este:eritropoeza ineficientaA. hemoliza intra si extravascularaexcesivaB. deficit tranzitor de transferaza hepaticaC.infectii neonataleD.stricturi ale cailor biliare intrahepaticeE.

(pag. 278)

M1517021. Icterul Crigler Najjar tip II apare datorita:deficitului moderat de transferaza hepaticaA. supraproductiei de bilirubinaB. captarii hepatice scazute a bilirubineiC.afectarii excretiei hepatice a bilirubineiD.colangitei sclerozanteE.

(pag. 278)

M1517022. In conditii normale, excretia zilnica a urobilinogenului este de maxim:1 mgA. 2 mgB. 4 mgC.10 mgD.2 gE.

(pag. 276)

M1517023. Icterul asociat cu prezenta scaunelor acholice si hem-pozitive (scaune "de argint") se intalneste in:

hepatita acuta viralaA. boala hepatica alcoolicaB. carcinomul hepatocelular primitivC.carcinomul ampularD.hemangiom hepaticE.

(pag. 279)

M1517024. Care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu bilirubinurie:icterul din colangita sclerozantaA. sindromul GilbertB. sindromul Crigler-Najjar tip IC.



icterul hemoliticD.icterul neonatalE.

(pag. 278)

M1617025. Coloratia icterica a tegumentelor, sclerelor si mucoaselor devide vizibila cand nivelul plasmatic al bilirubinei depaseste:

1-1,5 mg/dlA. 2-2,5 mg/dlB. 4-5 mg/dlC.3,5-4 mg/dlD.1,5-2 mg/dlE.

(pag. 275)

M1617026. Concentratiile serice normale ale bilirubinei varieaza intre:2-10 micromol/lA. 7-22 micromol/lB. 5-17 micromol/lC.20-54 micromol/lD.33-75 micromol/lE.

(pag. 275)

M1617027. Prezenta bilirubinuriei marcate este un semn pentru:Ciroza hepaticaA. Hepatita acutaB. HemoglobinopatieC.Obstructia biliara completaD.Sindromul GilbertE.

(pag. 279)

M2217028. Care din tulburarile metabolismului bilirubinei se asociaza cu hiperbilirubinemie predominant conjugata si bilirubinurie:

conjugare hepatica inadecvataA. excretie redusa de pigment conjugatB. preluare hepatica scazuta a bilirubineiC.productie crescuta de pigmentD.functie hepatocelulara alterataE.

(pag. 1841)

M2217029. Icterul fiziologic neonatal este determinat de:leziuni hepatocelulareA. hemolizaB. afectarea preluarii hepatice a bilirubineiC.deficit tranzitor de glucuronil transferazaD.hiperproductie de bilirubinaE.

(pag. 1842)

M2217030. Un pacient cu hiperbilirubinemie neconjugata usoara la care se accentueaza gradul icterului dupa post prelungit, are mai probabil:

Sindrom Dubin - JohnsonA. Sindrom RotorB. Sindrom Crigler - Najjar tip IC.Sindrom GilbertD.Sindrom Crigler - Najjar tip IIE.



(pag. 1843)

M2217031. Urina pacientilor cu sindrom Dubin Johnson contine predominant:coproporfirina IIIA. acizi biliariB. urobilinogenC.coproporfirina ID.coproporfirina IIE.

(pag. 1844)

M2217032. La pacientii cu ciroza si hepatita, nivelul bilirubinei serice are tendinta sa nu depaseasca:25 mg/dlA. 50 mg/dlB. 35 mg/dlC.60 mg/dlD.15 mg/dlE.

(pag. 1846)

M2217033. Inelul Kayser-Fleischer observat la examenul obiectiv al unui pacient icteric, sugereaza:ciroza biliara primitivaA. colangita sclerozanta primitivaB. boala WilsonC.tumora hepaticaD.carcinom ampularE.

(pag. 280)

M2217034. Cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugate este:sindrom RotorA. sindrom Dubin-JohnsonB. sindrom GilbertC.sindrom Crigler-Najjar tip ID.sindrom Crigler-Najjar tip IIE.

(pag. 280)

M2217035. Diagnosticul neinvaziv al sindromului Budd-Chiari este pus de:rezonanta magnetica nuclearaA. punctie biopsie hepaticaB. computer tomografieC.ecografie abdominala combinata cu DopplerD.radiografiaE.

(pag. 280)

M2217036. Specificitatea ecografiei si a tomografiei computerizate in identificarea ductelor biliare extrahepatice dilatate este:

50%A. 75%B. peste 90%C.80%D.60%E.

(pag. 280)

M2217037. In afectiunile biliare extrahepatice asociate cu icter obstructiv, concentratia de bilirubina



creste atingandu-se un platou la valori de:3-4 mg/dlA. 30-40 mg/dlB. 5-10 mg/dlC.20-25 mg/dlD.10-15 mg/dlE.

(pag. 279)

M2217038. La un pacient icteric, palparea unei vezicule biliare destinse, nedureroase, sugereaza:litiaza coledocianaA. colecistita acutaB. obstructie biliara distala prin tumora malignaC.colangitaD.ciroza biliara primitivaE.

(pag. 280)

M2217039. Cea mai frecventa cauza de urina galben maronie intensa , exceptand urina concentrata este :

bilirubinuriaA. porfiriaB. hemoglobinuriaC.ocronozaD.melanomulE.

(pag. 278)

M2217040. Icterul Criegler-Najjar tip II apare datorita:supraproductiei de bilirubinaA. captarii hepatice scazute a bilirubineiB. afectarea excretiei bilirubineiC.leziuni hepatocelulare severeD.deficit moderat de transferaza hepaticaE.

(pag. 278)

M2217041. Icterul fiziologic neonatal este determinat de:leziuni hepatocelulareA. hemolizaB. afectarea preluarii hepatice a bilirubineiC.deficit tranzitor de glucuronil transferazaqD.hiperproductie de bilirubinaE.

(pag. 1842)

M2217042. Un pacient cu hiperbilirubinemie neconjugata usoara la care se accentueaza gradul icterului dupa post prelungit, are mai probabil:

Sdr. Dubin - JohnsonA. Sdr. RotorB. Sdr. Crigler - Najjar tip IC.Sdr. GilbertD.Sdr. Crigler - Najjar tip IIE.

(pag. 1843)

M2217043. Inelul Kayser-Fleischer observat la examenul obiectiv al unui pacient icteric, sugereaza:CPBA.



colangita sclerozanta primitivaB. boala WilsonC.tumora hepaticaD.carcinom ampularE.

(pag. 280)

M2217044. Diagnosticul neinvaziv al sindromului Budd-Chiari este pus de:RMNA. punctie biopsie hepaticaB. CTC.ecografie abdominala combinata cu DopplerD.radiografiaE.

(pag. 280)

M2217045. Specificitatea ecografiei si a TC in identificarea ductelor biliare extrahepatice dilatate este:50%A. 75%B. peste 90%C.80%D.60%E.

(pag. 280)

M2317046. Colangita sclerozantă se asociază frecvent cu:ulcerul gastricA. diverticuloza colonicăB. polipoza adenomatoasă familialăC.colita ulceroasăD.sindromul de intestin iritabilE.

(pag. 279)

M2317047. Sindromul icteric neînsoţit de durere în epigastru sau hipocondru drept apare de obicei în:litiaza coledocianăA. obstrucţia biliară malignăB. colangita acutăC.colecistita acutăD.tumoră hepatică cu ritm de creştere rapidE.

(pag. 280)

M2317048. Inelele Kayser-Fleischer sunt specifice pentru:ciroza alcoolicăA. sindrom GilbertB. colangiocarcinomC.boala WilsonD.sindrom Dubin-JohnsonE.

(pag. 280)

M2317049. Ce diagnostic sugerează la un pacient icteric palparea unei vezicule biliare destinse, nedureroase ?

Obstrucţie biliară distală prin tumoră malignă.A. Colangită.B. Colecistita acută.C.Litiaza coledociană.D.



Colangiocarcinom.E.

(pag. 280)

M2317050. Afectarea excreţiei bilirubinei este frecventă în ciroza de orice etiologie în stadiul tardiv, dar apare mult mai devreme într-un caz:

Ciroza biliară primitivă.A. Boala Wilson.B. Ciroza virală C.C.Ciroza virală B.D.Ciroza alcoolică.E.

(pag. 279)

M2317051. Absenţa completă a glucuronil transferazei caracterizează icterul din:Ciroza biliară primitivă.A. Sindromul Crigler Najjar tip I.B. Hepatita alcoolică.C.Sindromul Rotor.D.Colangiocarcinom.E.

(pag. 278)

M2317052. Icterul din sindromul Gilbert este determinat de:Absenţa ereditară a glucuronil transferazei.A. Deficitul dobândit uşor de glucuronil transferază.B. Obstrucţia biliară extrahepatică.C.Deficitul ereditar uşor de glucuronil transferază.D.Tulburări ereditare în excreţia hepatică a bilei.E.

(pag. 278)

M2317053. Icterul fiziologic neo natal este determinat de:Deficit tranzitor de glucuronil transferază.A. Leziuni hepatocelulare.B. Malformaţii biliare.C.Hemoliză.D.Stare septică.E.

(pag. 278)

M2317054. În sindroamele icterice, când tabloul clinic este mai sugestiv pentru colestază sau ciroză biliară, calea cea mai directă pentru diagnostic este furnizată de:

Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă.A. Biopsia hepatică.B. Ecografia abdominală.C.Colangiografia transhepatică.D.Computertomografie.E.

(pag. 281)

M2517055. Icterul poate fi detectat când nivelul bilirubinei serice depăşeşte:4-4,5 mg/dlA. 3-3,5 mg/dlB. 2-2,5 mg/dlC.1,5-2 mg/dlD.2-3 mg/dlE.

(pag. 275)



M2517056. Concentraţiile serice normale ale bilirubinei variază între:0,5-1,5 mg/dlA. 0,5-1 mg/dlB. 1-2 mg/dlC.0,3-1 mg/dlD.1-1,5 mg/dlE.

(pag. 275)

M2517057. Valorile normale ale fracţiunii directe sau conjugate a bilirubinei măsurate prin teste clinice de rutină sunt estimate la:

0,3-1 mg/dlA. 0,1-0,5 mg/dlB. 0,5-1 mg/dlC.0,3-0,6 mg/dlD.0,5-1,5 mg/dlE.

(pag. 275)

M2517058. În condiţii normale,excreţia urinară zilnică de urobilinogen nu depăşeşte:4 mgA. 2 mgB. 3 mgC.5 mgD.1,5 mgE.

(pag. 276)

M2517059. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la bilirubina neconjugată sunt false:Reprezintă mai mult de 90% din bilirubina serică la indivizii normaliA. Aproximativ 80% derivă din disrugerea eritrocitelor îmbătrâniteB. Este hidrosolubilăC.Este legată necovalent de albuminăD.Poate produce efecte neurotoxice neonatale prin retenţia în ganglionii bazali ai creieruluiE.

(pag. 275)

M2517060. Precizaţi în care dintre următoarele tulburări hepatocelulare icterul asociat nu este obstructiv sau colestatic:

Hepatita alcoolică şi infiltrarea grasă a ficatului indusă de alcoolA. Sindromul GilbertB. Sindromul Dubin-JohnsonC.Sindromul RotorD.Colestaza intrahepatică benignă recurentăE.

(pag. 279)

M2517061. În obstrucţia completă a ductelor biliare extrahepatice nu se constată:IcterA. Hiperbilirubinemie predominant conjugatăB. Bilirubinurie marcatăC.Scaune acoliceD.Absenţa bilirubinemiei în urinăE.

(pag. 279)

M2517062. Nuanţa verzuie a icterului nu se întâlneşte în:Ciroza biliarăA.



Colangita sclerozantăB. HepatosteatozăC.Hepatita cronică gravăD.Obstrucţia malignă cu evoluţie lungăE.

(pag. 279-280)

M2517063. În sindromul Gilbert creşterile variabile ale bilirubinei neconjugate nu se asociază cu:Stresul fizicA. Administrarea de contraceptive oraleB. FebrăC.Infecţia recurentăD.Ingestia masivă de alcoolE.

(pag. 280)

M2517064. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii privitoare la colangiopancreatografia endoscopică retrogradă sunt false:

Oferă oportunitatea inspectării şi biopsierii ampulei Vater şi duodenului înconjurătorA. Permite vizualizarea ductelor pancreatice pentru a detecta semne de litiază a canalelor pancreatice sau mici tumori pancreatice

B.

Este abordarea preferată a calculilor intraductali restanţi după colecistectomia chirurgicală sau laparoscopică

C.

Permite biopsierea directă a epiteliului ductal biliar şi capului pancreaticD.Nu permite vizualizarea ampulei VaterE.

(pag. 281)

M2617065. Concentraţiile serice normale ale bilirubinei variază între:2-10 micromol/lA. 5-17 micromol/lB. 7-22 micromolC.20-54 micromol/lD.33-75 micromol/lE.

(pag. 275)

M2617066. Concentraţia serică a bilirubinei atinge un platou la nivelul:200-300 micromol/lA. 375-522 micromol/lB. 450-570 micromol/lC.620-854 micromol/lD.510-680 micromol/lE.

(pag. 279)

M2617067. Prezenţa bilirubinuriei marcate este un semn pentru:Ciroza hepaticăA. Hepatita cronicăB. Hemoliză extravascularăC.Obstrucţia biliară completăD.Sindromul Dubin JohnsonE.

(pag. 279)

M2617068. Concentraţia serică normală a bilirubinei directe sau conjugate este:2,5-6,8 micromol/lA. 7,3-22 micromol/lB. 2,5 –10,5micromol/lC.



1,7–8,5 micromol/lD.3,3-7,5 micromol/lE.

(pag. 275)

M2617069. Coloraţia icterică a tegumentelor, sclerelor şi mucoaselor devine vizibilă când nivelul plasmatic al bilirubinei depăşeşte:

1-1,5 mg/dlA. 3–3,5 mg/dlB. 4-5 mg/dlC.3,5-4 mg/dlD.2–2,5 mg/dlE.

(pag. 275)

M2617070. Scaunele acholice pledează pentru:Icter din sindromul RotorA. Icter din hepatocitolizăB. Icter din sindromul GilbertC.Icter cu bilirubinemie predominant conjugatăD.Icter cu bilirubinemie predominant neconjugatăE.

(pag. 275)

M2717071. In legatura cu excretia renala a bilirubinei sunt adevarate urmatoare afirmatii:urina contine bilirubina detectabila doar prin procedee spectro-fotometrice sensibileA. exista un proces de secretie tubulara pentru bilirubina neconjugataB. sarurile biliare scad filtrarea glomerulara a bilirubinei conjugateC.prezenta bilirubinei in urina apare doar in hiperbilirubinemiile neconjugateD.bilirubina neconjugata este filtrata la nivelul glomerulilor renaliE.

(pag. 276)

M2817072. In conditii normale, excretia urinara zilnica de urobilinogen nu depaseste:3 mgA. 8 mgB. 4 mgC.6 mgD.1 mgE.

(pag. 276)

M2817073. Icterul neonatal apare:in pima zi de viataA. intre a cincea zi si a zecea zi de viataB. intre a doua zi si a cincea zi de viataC.dupa o saptamana de viataD.intre a sasea zi si a noua zi de viataE.

(pag. 278)

M2817074. O activitate moderat scazuta a glucuronil-transferazei apare in:sindromul Crigler-Najjar tip llA. sindromul RotorB. icter neonatalC.sindromul Crigler-Najjar tip lD.sindromul GilbertE.

(pag. 278)



M2817075. Cel mai frecvent simptom asociat cu colestaza cronica este:durerea abdominalaA. icterulB. pruritulC.altralgiiD.febraE.

(pag. 279)

M2917076. Cea mai frecventă cauză de creştere uşoară a fracţiunii neconjugate a bilirubinei este:Eritropoieza ineficientă.A. Sdr. Gilbert.B. Anemia hemolitică autoimună.C.Anemia hemolitică microangiopatică.D.Resorbţia hematoamelor.E.

(pag. 280)


M1117077. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate sunt adevarateeste hidrosolubilaA. se caracterizeaza printr-o mare afinitate pentru lipide, spre deosebire de bilirubina neconjugataB. se excreta renalC.poate forma cu albumina un complex covalent ireversibilD.in mod normal reprezinta circa 90% din bilirubina circulanta sericaE.

(pag. 275)

M1117078. Precizati unde nu poate fi dozata bilirubinain lichide articulareA. in lichidul cefalorahidianB. lacrimiC.salivaD.lichid pleuralE.

(pag. 275, 276)

M1117079. Urmatoarele pot fi surse de bilirubina, cu exceptiaeritrociteleA. promielociteleB. citocromii hepaticiC.nucleoproteineleD.mioglobinaE.

(pag. 275)

M1117080. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarateicterul scleral apare in general mai precoce decat icterul generalizatA. consemnarea icterului scleral nu este utila pentru diagnosticul diferential al icterului cu carotenemiaB. la pcientii anemici icterul este mai pronuntatC.in zonele edematoase icterul este mai pronuntatD.zonele cu deficit motor au tendinta de a ramane necolorate in cazul icteruluiE.

(pag. 275, 276)



M1117081. In care din urmatoarele sitatii vom avea urobilinogenul crescut in urinacolestazeA. hemolizeB. boli hepatocelulareC.obstructii biliare extrahepaticeD.consum medicamentosE.

(pag. 276)

M1117082. Identificati afirmatiile adevaratetestele uzuale detecteaza in mod normal cantitati mici de bilirubina in urinaA. bilirubina conjugata este filtrata renalB. detectarea bilirubinei in urina sugereaza o hiperbilirubinemie neconjugataC.prezenta sarurilor biliare intensifica eliminarea renala a bilirubinei conjugateD.pacientii cu obstructii de tract biliar au in mod obisnuit nivele mai mari ale bilirubinei serice comparativ cu cei cu leziuni hepatocelulare grave

E.

(pag. 276)

M1117083. Precizati care din urmatoarele situatii se asociaza cu cresterea predominanta a bilirubinei neconjugate

eritropoieza accelerataA. hemoliza intravascularaB. tratamentul cu cloramfenicolC.tratamentul cu clorpromazinaD.activitatea scazuta a glucuronil-transferazei hepaticeE.

(pag. 278)

M1117084. Precizati prin care din urmatoarele mecanisme bilirubina poate creste in starile septicecaptare hepatica scazutaA. supraproductia de bilirubinaB. conjugare scazuta a bilirubineiC.obstructie intraductalaD.afectarea excretiei hepaticeE.

(pag. 278)

M1117085. In care din urmatoarele afectiuni ereditare apare icter prin afectarea excretiei hepaticesindromul RotorA. icterul neonatalB. sindromul GilbertC.sindromul Crigler-NajjarD.sindromul Dubin-JohnsonE.

(pag. 278)

M1117086. Care din urmatoarele situatii sunt favorizate de existenta unei sarcinicolestazaA. steatozaB. congestia hepaticaC.insuficienta hepatica acutaD.intreruperea selectiva a transportului bilirubineiE.

(pag. 279)

M1117087. In care din urmatoarele circumstante clinice poate sa apara "sindromul ductului biliar disparut"

ciroza biliara primitivaA.



boala de iradiereB. colangiocarcinomC.infectia cu citomegalovirusD.SIDAE.

(pag. 281)

M1117088. Precizati care din urmatoarele cauze de colestaza intrahepatica asociaza frecvent semne clinice de colestaza cu ducte de calibru normal

ciroza biliara primitivaA. chimioterapia intraarteriala hepaticaB. colangita sclerozanta primaraC.unele medicamenteD.alcoolismE.

(pag. 281)

M1117089. In care din urmatoarele circumstante vom identifica frecvent hiperbilirubinemie conjugata fara anomalii enzimatice hepatice

colangiocarcinomA. hepatita acuta la debutB. sarcinaC.septicemieD.dupa interventii chirurgicale recenteE.

(pag. 280)

M1117090. Precizati care sunt factorii care favorizeaza cresterea bilirubinei serice la pacientii cu sindrom Gilbert

febraA. efortul fizicB. postulC.alcoolulD.expunerea la soareE.

(pag. 280)

M1217091. Care sunt caracteristicile bilirubinei neconjugate:reprezinta majoritatea bilirubinei serice la indivizii normaliA. deriva in cea mai mare parte din distrugerea eritocitelor imbatraniteB. este legata covalent de albuminaC.in perioada neonatala are afinitate crescuta pentru celulele din ganglionii bazali ai creieruluiD.in hiperbilirubinemii persistente formeaza cu albumina un complex covalent numit bilirubina deltaE.

(pag. 275)

M1217092. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la conjugarea bilirubinei sunt adevarate:bilirubina neconjugata preluata in hepatocit este hidrosolubilaA. conjugarea bilirubinei cu acidul glucuronic ii creste hidrosolubilitateaB. reactia de conjugare are loc in microzomii hepatici (reticul endoplasmic)C.reactia de conjugare este catalizata de bilirubin-glucuronil-transferazaD.bilirubin-monoglucuronidul reprezinta forma principala de bilirubina excretata in bilaE.

(pag. 276)

M1217093. Care dintre urmatoarele conditii favorizeaza nivelurile circulante crescute de bilirubina neconjugata, nelegata de albumina si riscul de icter nuclear:

hemolizaA. hipoalbuminemiaB.



acidozaC.expunerea la lumina albastraD.niveluri serice crescute de acizi grasi liberiE.

(pag. 276)

M1217094. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata datorata deficitului activitatii glucuronil-transferazei se intalneste in urmatoarele circumstante:

sindromul Crigler-NajjarA. sindromul GilbertB. icterul neonatalC.sindromul Dubin-JohnsonD.sindromul RotorE.

(pag. 278-279)

M1217095. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice se caracterizeaza prin:icter si hiperbilirubinemie predominant conjugataA. bilirubinurie marcataB. absenta bilirubinei in urinaC.scaune hiperpigmentateD.scaune acoliceE.

(pag. 279)

M1217096. Icterul asociat hiperbilirubinemiei predominant conjugate se poate datora:hemolizeiA. unei boli hepatocelulareB. resorbtiei unui hematom voluminosC.unei obstructii biliare intrahepaticeD.unei obstructii biliare extrahepaticeE.

(pag. 279)

M1217097. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda este tehnica cea mai utila pentru diagnosticul:

colestazei intrahepaticeA. tumorilor ampulei VaterB. tumorilor ductelor pancreaticeC.calculilor coledocieni pe coledoc nedilatatD.colangiocarcinomuluiE.

(pag. 280-281)

M1317098. Care dintre urmatoarele afirmatii despre colangiopancreatografia endoscopica retrograda (CPER) sunt adevarate ?

Este frecvent tehnica preferata pentru diagnosticul si tratamentul obstructiilor biliare distale.A. Este abordarea preferata a calculilor intraductali restanti dupa colecistectomie chirurgicala sau laparoscopica.

B.

Este metoda de explorare de prima intentie in orice sindrom icteric.C.Are dezavantajul ca nu permite vizualizarea ampulei Vater.D.Permite vizualizarea ductelor pancreatice si biopsierea directa a epiteliului ductal.E.

(pag. 281)

M1317099. Care dintre urmatoarele afirmatii despre icterul determinat de supraproductia de bilirubina sunt adevarate ?

Este secundar hemolizei intra sau extravasculare.A. Apare in stari cu eritropeieza ineficienta.B.



Este insotit de prurit.C.Nivelul bilirubinei serice creste de obicei peste 10 mg%.D.Nivelul bilirubinei serice este de regula crescut pana la 3 - 4 mg%.E.

(pag. 278)

M1317100. Care dintre urmatoarele ictere asociaza hiperbilirubinemie predominant conjugata ?Colangita sclerozanta.A. Administrare de contraceptive orale.B. Icterul neo natal.C.Administrare de cloramfenicol.D.Sindromul Crigler Najjar.E.

(pag. 278)

M1317101. Care dintre urmatoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant neconjugata ?

Hemoliza.A. Litiaza biliara.B. Sindromul Gilbert.C.Sindromul Dubin Johnson.D.Icterul colestastic de sarcina.E.

(pag. 278)

M1317102. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice determina icter cu:Hiperbilirubinemie predominant conjugata.A. Hiperbilirubinemie predominant neconjugata.B. Absenta bilirubinuriei.C.Bilirubinurie marcata.D.Scaune acholice.E.

(pag. 279)

M1317103. Care dintre urmatoarele medicamente pot produce colestaza ?Androgeni.A. Acid ursodezoxicolicB. Izoniazida.C.Contraceptive orale.D.Clorpromazina.E.

(pag. 278)

M1317104. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat cu o faza obstructiva sau colestatica includ:

Hepatita alcoolica.A. Infiltrarea grasa a ficatului indusa de alcool.B. Sindromul Gilbert.C.Sindromul Rotor.D.icterele din ultimul trimestru de sarcinaE.

(pag. 279)

M1417105. Care din urmatoarele reprezinta cauza unei hiperbilirubinemii neconjugate:eritropoeza insuficientaA. Sindromul GilbertB. Sindromul RotorC.Sindromul Dubin-JohnsonD.



Nutritie parenteralaE.

(pag. 278)

M1417106. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata recunoaste drept cauza:hepatitele viraleA. cirozaB. pancreatitaC.post prelungitD.sindromul GilbertE.

(pag. 278)

M1417107. Identificati care din medicamentele enuntate pot reprezenta o cauza a unui proces colestatic:

clorpromazinaA. fenobarbitalulB. acetaminofenulC.izoniazidaD.steroizii anabolizantiE.

(pag. 279)

M1417108. Prezenta unor scaune acholice ne pot orienta spre urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:colangita sclerozantaA. cancer de cap de pancreasB. litiaza coledocianaC.chist coledocian inflamatD.ciroza biliara primitivaE.

(pag. 279)

M1417109. Prezenta la un pacient a unor scaune acholice hem pozitive poate fi data de:cancer de cap de pancreasA. litiaza coledocianaB. ciroza biliara primitivaC.colangiocarcinomD.intoxicatie cu acetaminofenE.

(pag. 279)

M1417110. Precizati spre ce boli hepatice ne pot orienta un icter cu o nuanta verzuie:ciroza biliaraA. hepatita acuta virala tip BB. hepatita cronica grava postvirusalaC.cancer de cap de pancreasD.litiaza coledocianaE.

(pag. 279)

M1517111. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata aparut ca urmare a captarii hepatice scazute a bilirubinei se intalneste in:

hemoliza extravascularaA. post prelungitB. stari septiceC.inhibitie medicamentoasaD.colangita sclerozantaE.

(pag. 278)



M1517112. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata datorita afectarii excretiei hepatice se intalneste in:

colestaza intrahepatica recurentaA. colestaza de sarcinaB. colestaza indusa medicamentosC.colangiocarcinomD.postoperatorE.

(pag. 278)

M1517113. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata prin obstructie biliara intraductala se intalneste in:

boala hepatica alcoolicaA. ciroza biliara primitivaB. chistele coledocieneC.carcinomul ampularD.hemobilieE.

(pag. 278)

M1517114. Sindromul Dubin Johnson se caracterizeaza prin:icter prin supraproductie de bilirubinaA. icter prin hemoliza intravasculara in excesB. icter prin afectarea excretiei hepatice a bilirubineiC.icter prin colestaza extrahepaticaD.hiperbilirubinemie conjugataE.

(pag. 278, 280)

M1517115. Indicati care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata:

icterul Crigler Najjar tip IA. icterul laptelui de sanB. icterul dupa nutritie parenterala prelungitaC.icterul din colangiohepatita orientalaD.icterul determinat de chistele coledocieneE.

(pag. 278)

M1517116. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata sunt:icterul indus de contraceptive oraleA. icterul din boala hepatica alcoolicaB. icterul postoperatorC.icterul din starile de post prelungitD.icterul hemoliticE.

(pag. 278)

M1517117. Examenul clinic al unui pacient evidentiaza numeroase escoriatii si prezenta icterului cu tenta verzuie. Indicati posibila etiologie a sindromului icteric:

sindrom GilbertA. ciroza biliaraB. colangita sclerozantaC.obstacol malign pe caile biliare cu evolutie indelungataD.hiperplazie nodulara focalaE.

(pag. 279-280)

M1517118. Icterul colestatic din sindromul ductului biliar disparut (SDBD) poate fi intalnit in



urmatoarele circumstante etiologice:colangita sclerozanta primaraA. ciroza biliara primitivaB. rejetul de transplant hepaticC.boala de iradiereD.SIDAE.

(pag. 281)

M1617119. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata apare in urmatoarele afectiuni:Sindromul GilbertA. Sindromul Dubin-JohnsonB. Sindroame de hemoliza.C.Litiaza coledocianaD.Neoplasm de cap de pancreasE.

(pag. 278)

M1617120. Hiperbilirubinemia predominant conjugata apare in urmatoarele afectiuni:Litiaza coledocianaA. Sindromul Crigler-NajjarB. Sindromul GilbertC.Ciroza biliaraD.Sindromul Dubin-JohnsonE.

(pag. 278)

M1617121. Pentru bilirubina conjugata sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Este excretata in bilaA. Se absoarbe din intestinB. Nu se absoarbe din intestinC.Apare in urinaD.Nu apare in urinaE.

(pag. 276)

M1617122. Riscul de icter nuclear este crescut in urmatoarele conditii:HemolizaA. Tratament cu lumina albastraB. HipoalbuminemieC.Efort fizicD.Alcaloza metabolicaE.

(pag. 276)

M1617123. Pentru sindromul Dubin- Johnson sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Este un deficit ereditar de glucuronozil transferazaA. Este un defect al excretiei biliarubineiB. Este caracterizata prin hiperbilirubinemie neconjugataC.Este caracterizata prin hiperbilirubinemie conjugataD.Este prezenta si o anomalie in excretia coproporfirinelorE.

(pag. 1844)

M1617124. Pentru icterul recurent de sarcina sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Este de tip colestaza extrahepaticaA. Este de tip colestaza intrahepaticaB. Clinic se manifesta prin prurit si icterC.



Fosfataza alcalina si colesterolul sunt semnificativ crescuteD.Modificarile clinice si de laborator persista dupa nastereE.

(pag. 1845)

M2217125. Dintre tulburarile metabolismului bilirubinei, care se asociaza cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata:

productie crescuta de pigmentA. preluare hepatica scazuta a bilirubineiB. conjugare hepatica inadecvataC.excretie redusa de pigment conjugatD.functie hepatocelulara alterataE.

(pag. 1841)

M2217126. Icterul din anemiile hemolitice se caracterizeaza prin:este datorat hiperbilirubinemiei neconjugateA. adesea exista si o crestere usoara a bilirubinemiei conjugateB. in prezenta febrei gradul icterului va fi mai micC.reticulocitozaD.intensitate mai mare in prezenta sepsisuluiE.

(pag. 1842)

M2217127. Hemoliza ca si cauza a icterului este sugerata de:cresterea urobilinogenului fecalA. prezenta reticulocitozeiB. scurtarea duratei de viata a eritrocitelorC.nivelul mediu al bilirubinei serice de peste 8 mg/dlD.absenta unor semne de boala hepaticaE.

(pag. 1842)

M2217128. Icterul prin productie crescuta de pigment poate fi intalnita in:infarcte pulmonareA. rupturi de anevrisme aorticeB. functie hepatica alterataC.scurgeri din vase sanguine dupa cateterismeD.sindrom GilbertE.

(pag. 1842)

M2217129. Complicatiile hemolizei cronice includ:calculi pigmentari in colecistA. icter nuclear la varsta adultuluiB. depunerea de bilirubina in ganglionii bazali la toti pacientiiC.icter nuclear la valori peste 20 mg/dl la nou nascutiD.cresterea bilirubinei neconjugate serice nu este nociva per se cu exceptia stadiului de sugarE.

(pag. 1842)

M2217130. Fractiunea timpuriu marcata a bilirubinei reprezinta:bilirubina derivata din alte surse decat distrugerea eritrocitelor circulanteA. sinteza bilirubinei din hemul nonhemoglobinic din ficatB. este scazuta in porfiria congenitala eritropoieticaC.este crescuta in talasemieD.sinteza bilirubinei din hemul hemoglobinic in maduva osoasaE.

(pag. 1842)



M2217131. Afectarea preluarii hepatice a bilirubinei se caracterizeaza prin:poate fi determinata de unele medicamenteA. este intalnita in unele cazuri de sindrom GilbertB. apare dupa administrarea de acid flavaspidicC.hiperbilirubinemie conjugataD.nu diminua dupa oprirea medicamentului care e incriminatE.

(pag. 1842)

M2217132. Icterul fiziologic al nou-nascutului:se datoreaza alterararii conjugarii bilirubineiA. se insoteste de hiperbilirubinemie conjugataB. este prezent in momentul nasteriiC.se manifesta prin hiperbilirubinemie neconjugata tranzitorieD.apare intre a doua si a cincea zi de viataE.

(pag. 1842)

M2217133. Diagnosticul icterului neonatal se bazeaza pe:hiperbilirubinemie neconjugata sub 5 mg/dlA. in prezenta eritroblastozei, nivelul bilirubinei depaseste 20 mg/dlB. revenirea la normal a nivelului bilirubinei serice pana la 2 saptamaniC.hiperbilirubinemie conjugata peste 5 mg/dlD.prezenta icterului in momentul nasterii exclude diagnosticulE.

(pag. 1842)

M2217134. Sindromul de bila vascoasa reprezinta:cresterea excretiei bilirubinei conjugateA. afectarea preluarii hepatice a bilirubineiB. defectul de excretie a bilirubinei conjugateC.hiperbilirubinemie conjugata la copii cu eritroblastozaD.apare in contextul unui ficat "imatur"E.

(pag. 1842)

M2217135. Urmatoarele afectiuni referitoare la encefalopatia bilirubinica sunt false:apare la nou nascutii cu hiperbilirubinemie neconjugata de peste 20 mg/dlA. se produce prin depunerea bilirubinei neconjugate in ganglionii bazaliB. abordarea terapeutica este fototerapiaC.protoporfirinele sintetice nu au efect in redurecerea bilirubinemiei sericeD.nu duce la decesE.

(pag. 1842-1843)

M2217136. Sindromul Gilbert este:deficit partial ereditar de glucuronozil transferazaA. are transmitere genetica claraB. evolueza cu hiperbilirubinemie neconjugata peste 7 mg/dlC.bilirubina serica a pacientilor este aproape toata neconjugataD.deficit tranzitor de glucuronozil tranferazaE.

(pag. 1843)

M2217137. Icterul din sindromul Gilbert se caracterizeaza prin:este fluctuentA. se accentueaza dupa interventii chirurgicale, febra, infectiiB. se atenueaza dupa ingestia de alcoolC.



teste functionale hepatice normaleD.este prezent la 3-10% din populatia generalaE.

(pag. 1843)

M2217138. Mecanismele posibile ale hiperbilirubinemiei din sindromul Gilbert sunt:scaderea preluarii bilirubinemieiA. accentuarea hemolizeiB. functie hepatocelulara alterataC.scaderea glucuronozil transferazeiD.absenta glucuronozil transferazeiE.

(pag. 1843)

M2217139. Scaderea usoara a glucuronozil tranferazei in sindromul Gilbert se reflecta prin:scaderea bilirubinemiei serice dupa FenobarbitalA. scaderea bilirubinemiei monoconjugate in bilaB. cresterea bilirubinemiei serice dupa FenobarbitalC.cresterea bilirubinemiei monoconjugate in bilaD.aparitia hemolizeiE.

(pag. 1843)

M2217140. Diagnosticul sindromului Gilbert se bazeaza pe:hiperbilirubinemie neconjugata usoaraA. absenta simptomelor sistemiceB. fara hemoliza exprimata sau identificabila clinicC.teste de rutina normale ale functiei hepaticeD.biopsie hepatica cu modificari la microscopia opticaE.

(pag. 1843)

M2217141. Sindromul Crigler - Najjar tip I se caracterizeaza prin:niveluri crescute ale bilirubinei neconjugate 20-45 mg/dlA. deficit partial de glucuronozil transferazaB. transmitere autosomal recesivaC.decesul survine datorita icterului nuclearD.nu raspunde la terapia cu FenobarbitalE.

(pag. 1843-1844)

M2217142. Terapia in sindromul Crigler - Najjar tip I include:plasmaferezaA. administrarea de FenobarbitalB. transplant hepatic ortopicC.terapie geneticaD.fototerapieE.

(pag. 1843-1844)

M2217143. Icterul din sindromul Crigler - Najjar tip II se diferentiaza de tipul I prin:bilirubina serica intre 6 si 20 mg/dlA. bilirubina monoconjungata in bila in cantitate crescutaB. aparitia icterului nuclearC.raspuns la administrarea de FenobarbitalD.absenta bilirubinei conjugate in bilaE.

(pag. 1843-1844)



M2217144. Icterul "alaptarii la san" apare prin:inhibarea glucuronozil transferazei de unele componente din laptele maternA. actiunea unor medicamente (novobiocin)B. la copii tratati cu vitamina KC.diminua la intreruperea alaptariiD.la copii tratati cu CloramfenicolE.

(pag. 1844)

M2217145. Inhibarea glucuronozil tranferazei este data de:novobiocinA. hipotiroidismB. vitamina KC.pregnandiol din laptele maternD.cloramfenicolE.

(pag. 1844)

M2217146. Urmatoarele stari produc sau contribuie la icterul post operator:anemia hemoliticaA. hipertensiuneB. agenti anestezici (halotan)C.socD.tranfuzii cu sange conservatE.

(pag. 1845)

M2217147. In ceea ce priveste sindromul Rotor urmatoarele afirmatii sunt adevarate:nu se deceleaza pigment in celulele hepaticeA. prezenta in hepatocite a unui pigment negruB. exista o crestere a coproporfirinelor urinare totaleC.exista o crestere tardiva a curbei de eliminare a BSP-ului la 90 de minuteD.exista o alterare a capacitatii de stocare a ficatuluiE.

(pag. 1844)

M2217148. Caracteristice pentru sindromul Dubin Johnson sunt:defect al excretiei biliare a bilirubineiA. hiperbilirubinemie predominant neconjugataB. valorile bilirubinei serice cuprinse intre 3-15 mg/dlC.homozigotii prezinta niveluri semnificative ale bilirubinemiei neconjugate sericeD.serul contine mai multa bilirubina monoconjugata decat biconjugataE.

(pag. 1844)

M2217149. Manifestarile clinice al sindromului Dubin Johnson include:pruritul si steatoreeaA. hepatomegalie usoaraB. gradul icterului este accentuat de boli intercurenteC.contraceptivele orale pot produce prima aparitie a icteruluiD.in aproximativ un sfert din cazuri exista o usoara sensibilitate hepaticaE.

(pag. 1844)

M2217150. Biopsia hepatica la pacientii cu sindrom Dubin Johnson arata:ficat normalA. ficat negruB. nu exista pigment negru in hepatociteC.



prezenta pigmentului negru in zona centrolobularaD.alterari severe de structuraE.

(pag. 1844)

M2217151. Referitor la colestaza intrahepatica recurenta benigna, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:exista obstructie biliara mecanicaA. se caracterizeaza prin atacuri recurente de prurit si icterB. evolueaza spre cirozaC.nivelul fosfatazei alcaline este marcat crescutD.etiologia e necunoscutaE.

(pag. 1844-1845)

M2217152. Icterul recurent de sarcina se manifesta prin:prurit si icterA. colestaza intrahepaticaB. nivelul bilirubinei serice de obicei <6 mg/dlC.anomaliile clinice si de laborator nu diminua dupa nastereD.fosfataza alcalina este normalaE.

(pag. 1845)

M2217153. Modificarile functiei hepatice din timpul unei sarcini normale:apar in special in ultimul trimestruA. bilirubina serica fie nu creste sau fie creste <2mg/dlB. constau in cresteri usoare ale fosfatazei alcaline sericeC.bilirubina serica creste peste 2 mg/dlD.constau in cresteri ale retentiei de BSPE.

(pag. 1845)

M2217154. Icterul recurent de sarcina trebuie diferentiat de:hepatita viralaA. steatoza hepatica acuta idiopatica de sarcinaB. steatoza hepatica indusa de tetraciclinaC.sindrom RotorD.Crigler - Najjar tip IE.

(pag. 1845)

M2217155. Manifestarile clinice induse de medicamente ce produc colestaza si leziuni de hepatita acuta sunt:

rashA. febraB. reactie inflamatorie hepaticaC.artralgiiD.neutrofilieE.

(pag. 1845)

M2217156. Colestaza intrahepatica postoperatorie benigna se caracterizeaza prin:hiperbilirubinemie predominant conjugata, poate atinge 20-40 mg/dlA. apare postoperator in a 2-a a 3-a ziB. intervine dupa operatii majoreC.tipic, ALAT/GPT e usor crescutD.morfologie hepatica normalaE.

(pag. 1845)



M2217157. Cele mai frecvente afectiuni asociate cu icter sunt:hepatitaA. medicamenteB. cirozaC.obstructie biliaraD.icter neonatalE.

(pag. 1846)

M2217158. Cele mai frecvente cauze de obstructie biliara extrahepatica sunt:calculiA. tumoriB. adenopatiiC.parazitiD.stricturiE.

(pag. 1846)

M2217159. Tabloul clinic sugestiv pentru obstructia biliara extrahepatica este:febra, durere, frison, (dar nu sunt prezente intotdeauna)A. se asociaza cu cresterea bilirubinei conjugate si FAB. nivelul bilirubinei serice rar depaseste 35 mg/dlC.se asociaza cu cresterea bilirubinei neconjugateD.FA e normalaE.

(pag. 1846)

M2217160. Prezenta la un pacient icteric a scaunelor acholice, hem pozitive ne orienteaza spre diagnosticul de:

carcinom ampularA. litiaza coledocianaB. colangiocarcinomC.carcinom pancreaticD.ciroza biliara primitivaE.

(pag. 279)

M2217161. Icterul, in cazul unor interventii chirurgicale biliare precedente, poate sugera:boala litiazica remanentaA. stricturi biliareB. obstructie recurenta data de o tumora in crestereC.boala litiazica recurentaD.colangita sclerozanta primitivaE.

(pag. 279)

M2217162. Sarcina poate predispune la:colestazaA. obstructie biliaraB. steatozaC.insuficienta hepatica acutaD.congestie hepaticaE.

(pag. 279)

M2217163. Un pacient icteric care prezinta un ficat marit, sensibil are mai probabil:inflamatie hepatica acutaA. ciroza biliaraB.



tumora hepatica ce creste rapidC.litiaza coledocianaD.carcinom pancreaticE.

(pag. 280)

M2217164. Icterul insotit de febra, sensibilitate epigastrica sau in hipocondru drept este mai frecvent determinat de:

colecistitaA. litiaza coledocianaB. colangitaC.carcinom ampularD.cancer de cap de pancreasE.

(pag. 280)

M2217165. Atrofia testiculara, care se datoreaza statusului hiperestrogenic din ciroza hepatica, poate fi foarte accentuata in:

ciroza hepatica alcoolicaA. ciroza hepatica viralaB. hemocromatozaC.ciroza hepatica autoimunaD.ciroza hepatica medicamentoasaE.

(pag. 280)

M2217166. Urmatoarele semne clinice sugereaza ciroza hepatica de etiologie alcoolica:eritem palmarA. teleangiectazii facialeB. limfadenopatiaC.retractie DupuytrenD.splenomegaliaE.

(pag. 280)

M2217167. La examenul fizic al pacientului icteric, prezenta splenomegaliei, ne orienteaza spre diagnosticul:

hepatita cronica activaA. ciroza hepaticaB. hepatita alcoolica gravaC.litiaza coledocianaD.hepatita acuta viralaE.

(pag. 280)

M2217168. La un pacient cu icter, scadere ponderala, limfadenopatie, splenomegalie, diagnosticul este, mai probabil de:

colangiocarcinomA. limfom metastatic larg diseminatB. carcinom ampularC.hepatita cronica severaD.carcinom pancreaticE.

(pag. 280)

M2217169. Nuanta verzuie a icterului sugereaza:ciroza biliara primitivaA. colangita sclerozantaB. hepatita cronica gravaC.



obstructie maligna cu evolutie indelungataD.litiaza coledocianaE.

(pag. 279-280)

M2217170. Constatarea la examenul de laborator a unei hiperbilirubinemii predominant neconjugata, ne orienteaza spre:

anemie hemolitica autoimunaA. eritropoieza ineficientaB. resorbtia unui hematom voluminosC.hepatita colestaticaD.obstructie biliara intrahepaticaE.

(pag. 280)

M2217171. Hiperbilirubinemia conjugata fara anomalii enzimatice hepatice se poate intalni in:sarcinaA. hepatita cronica activaB. septicemieC.dupa interventii chirurgicale recenteD.obstructie biliara extrahepaticaE.

(pag. 280)

M2217172. Hiperbilirubinemia conjugata izolata apare in:sindromul RotorA. sidrom Dubin-JohnsonB. sindrom GilbertC.sindromul colestazei intrahepatice recurente benigneD.sindrom Crigler-Najjar tip IE.

(pag. 280)

M2217173. Cresterea disproportionata a aminotransferazelor fata de alte enzime hepatice ne orienteaza spre diagnosticul de:

hepatita toxicaA. hepatita viralaB. ciroza biliara primitivaC.leziuni hepatocelulare ischemiceD.colangita sclerozantaE.

(pag. 280)

M2217174. Cresterea importanta a fosfatazei alcaline, 5 nucleotidazei si/sau gamma-glutamil-transpeptidaza este sugestiva pentru:

colestaza intrahepaticaA. obstructia biliara extra hepaticaB. ciroza hepaticaC.hepatita acuta viralaD.hepatita toxicaE.

(pag. 280)

M2217175. Printre cauzele frecvente de hepatita toxica se numara:acetaminofenulA. isoniazidaB. agenti anestezici halogenatiC.RifampicinaD.EtambutolE.



(pag. 280)

M2217176. Urmatoarele virusuri pot determina leziuni de hepatita:Epstein-BarrA. citomegalicB. UrlianC.rotavirusuriD.virusul hepatitic EE.

(pag. 280)

M2217177. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda, pe langa colangiografie, ofera urmatoarele avantaje:

este preferata pentru diagnostic si tratamentul obstructiilor biliare distaleA. permite biopsierea ampulei VaterB. vizualizeaza ductele pancreaticeC.poate detecta semne de litiaza a canalelor pancreaticeD.nu permite biopsierea directa a epiteliului ductal biliarE.

(pag. 280-281)

M2217178. Un pacient cu semne clinice de colestaza dar cu ducte biliare de calibru normal, are mai probabil:

ciroza biliara primitivaA. colestaza intrahepatica medicamentoasaB. colestaza intrahepatica alcoolicaC.litiaza coledocianaD.carcinom ampularE.

(pag. 281)

M2217179. Obstructia biliara extrahepatica fara dilatare ductala se intalneste in:colangita sclerozanta primitivaA. chimioterapia arteriala intrahepaticaB. ocazional in colangiocarcinomC.sindromul ductului biliar disparutD.carcinom pancreaticE.

(pag. 281)

M2217180. Sindromul ductului biliar disparut apare in:rejectia postransplant hepaticA. SIDAB. infectia cu virus citomegalicC.boala de iradiereD.limfom non HodgkinE.

(pag. 281)

M2217181. la un pacient cu icter si ducte nedilatate, cu pierdere ponderala, adenopatii sau afectiune inflamatorie instestinala, pentru diagnostic este indicata:

punctie biopsie hepaticaA. CTB. RMNC.colangiografieD.analiza citologica a bileiE.

(pag. 281)



M2217182. Rareori, sindromul ductului biliar disparut se asociaza cu:boala HodgkinA. sarcoidozaB. administrarea de FlucloxacilinaC.anticonvulsivanteD.hemocromatozaE.

(pag. 281)

M2217183. Prezenta bilirubinei in urina este dovada:hiperbilirubinemiei conjugateA. hiperbilirubinemiei neconjugateB. punct de diferentiere in evaluarea precoce a icteruluiC.sindromul GilbertD.sindromul Crigler-Najjar tip IE.

(pag. 276)

M2217184. Urmatoarele pot fi surse de bilirubina, cu exceptia:eritrociteleA. promielociteleB. citocromii hepaticiC.nucleoproteineD.mioglobina muscularaE.

(pag. 275)

M2217185. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate sunt adevarate:se excreta renalA. are o mare afinitate pentru lipide spre deosebire de bilirubina neconjugataB. este hidrosolubilaC.poate forma cu albumina un complex covalent ireversibilD.reprezinta in mod normal 90% din bilirubina serica circulantaE.

(pag. 275)

M2217186. Care din urmatoarele mecanisme sunt implicate in cresterea bilirubinei din starile septice:supraproductie de bilirubinaA. conjugare scazuta a bilirubineiB. obstructie intraductalaC.afectarea excretiei hepaticeD.captare scazutaE.

(pag. 278)

M2217187. Precizati care sunt factorii care favorizeaza cresterea bilirubinei serice la pacienti cu sindrom Gilbert:

febraA. efort fizicB. postC.alcoolD.expunerea la soareE.

(pag. 280)

M2217188. Bilirubina nu poate fi dozata in:lichide articulareA. lichid cefalo-rahidianB.



lacrimiC.salivaD.sucul pancreaticE.

(pag. 275-276)

M2217189. Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul urobilinogenului sunt adevarate:se produce prin hidroliza bilirubinei conjugate sub actiunea bacteriilor coloniceA. o parte este preluata in ficat prin circulatia portala si reexcretata in bilaB. in colestaza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativC.in hemoliza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativD.excretia urinara zilnica nu depaseste 4 mgE.

(pag. 276)

M2217190. Care din afirmatiile urmatoare despre colangiopancreatografia endoscopica retrograda sunt adevarate?

este metoda de prima intentie in orice sindrom ictericA. permite vizualizarea ampulei VaterB. permite vizualizarea ductelor pancreatice si biopsierea directa a epiteliului ductalC.are dezavantajul ca nu permite biopsierea ampulei VaterD.este tehnica preferata pentru diagnosticul si tratamentul obstructiilor biliare distaleE.

(pag. 281)

M2217191. Care dintre urmatoarele medicamente pot produce colestaza:androgeniA. contraceptive oraleB. acid ursodezoxicolicC.clorpromazinaD.izoniazidaE.

(pag. 278)

M2217192. In colestaza intrahepatica cresc urmatoarele enzime:5 nucleotidazaA. fosfataza alcalinaB. colinesterazaC.gama glutamil transpeptidazaD.glutation 5 transferazaE.

(pag. 280)

M2217193. Urmatoarele afirmatii referitoare la icterul recurent de sarcina sunt false:clinic se manifesta prin prurit si icterA. este de tip colestaza extrahepaticaB. este de tip colestaza intrahepaticaC.fosfataza alcalina si colesterolul sunt crescuteD.modificarile clinice persista dupa nastereE.

(pag. 1845)

M2217194. Icterul este:detectat cand bilirubina serica este mai mare sau egal de 34-43 micromoli/lA. intalnit numai in afectiuni cu hiperbilirubinemie conjugataB. diferentiat de carotinemie prin absenta icterului scleral in aceasta afectiuneC.insotit de nuanta verzuie a pielii in hiperbilirubinemie conjugata, accentuata sau de lunga durataD.detectabil la valori mai mici de bilirubina decat 2-2,5 mg/dl la pacientii cu edemeE.



(pag. 275)

M2217195. Bilirubina conjugata are urmatoarele caracteristici:este hidrosolubilaA. reprezinta mai mult de 90% din bilirubina sericaB. este capabila sa fie excretata de rinichiC.poate forma un complex covalent ireversibil cu albumina, denumita bilirubina deltaD.in perioada neonatala celulele creierului au o afinitate pentru ea, facilitand retentia sa in creierE.

(pag. 275)

M2217196. Referitor la metabolismul bilirubinei, urmatoarle afirmatii sunt false:reactia de conjugare are loc in reticului endoplasmatic, fiind catalizata de bilirubin-glucuronil tranferazaA. in conditii normale numai bilirubina conjugata poate fi excretata in bilaB. excretia urinara zilnica de urobilinogen nu depaseste 14 mgC.prezenta bilirubinei in urina este dovada hiperbilirubinemiei conjugateD.bilirubina conjugata serica tinde sa atinga un platou la niveluri sub 510-680 micromoli pe ora la pacienti cu leziuni hepatocelulare grave

E.

(pag. 276)

M2217197. Icterul nuclear:poate fi prevenit prin tratament intens cu lumina albastra la pacientii cu icter neonatalA. este accentuat de hemolizaB. este micsorat de hipoalbuminemieC.este marit de acidozaD.este diminuat de niveluri crescute ale acizilor grasi liberiE.

(pag. 276)

M2217198. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata:este considerata cand reactia Van den Bergh indica 50% din bilirubina serica totala ca fiind neconjugataA. este sugerata de absenta bilirubinei in urinaB. este considerata cand reactia Van den Bergh indica 80-85% din bilirubina serica totala ca fiind conjugataC.este sugerata de prezenta bilirubinei in urinaD.poate sa apara in deficitul ereditar de transferazaE.

(pag. 278)

M2217199. Hiperbilirubinemia predominant conjugata poate sa apara in:boala hepatica alcoolicaA. colestaza indusa de contraceptivele oraleB. colangiocarcinomC.icterul laptelui de sanD.icterul neonatalE.

(pag. 278)

M2217200. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat ca faza obstructiva sau colestatica sunt:

hepatita alcoolicaA. colestaza intrahepatica benigna recurentaB. sindromul GilbertC.reactii medicamentoase (Clorpromazina)D.sindrom Crigler- Najjar tip IIE.

(pag. 279)

M2217201. Mecanismele care explica excretia scazuta a bilirubinei conjugate in boala hepatocelulara si



boala colestatica sunt:ocluzia canaliculara de catre hepatocitele umflateA. obstructia ductelor terminale intrahepatice prin celule inflamatoriiB. activarea proteinelor de transport membranareC.ocluzia canaliculara de bila ingrosataD.impiedicarea recaptarii pigmentului excretatE.

(pag. 279)

M2217202. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice se manifesta prin:icter cu hiperbilirubinemie predominant neconjugataA. bilirubinurie marcataB. absenta bilirubinurieiC.scaune acoliceD.atigerea unui platou al bilirubinei serice la nivelul de 30-40 mg/dlE.

(pag. 279)

M2217203. Obstructia partiala a ductelor biliare extrahepatice se manifesta prin:icter, daca clearence-ul bilirubinei in duoden este incapabil sa echilibreze nivelul productiei de pigmentA. presiunea intrabiliara crescutaB. gradul icterului depinde de prezenta unei boli hepatocelulare simultaneC.prezenta colangitei poate exacerba afectarea excretiei de bilirubinaD.nu apare icter decat daca este intrerupt drenajul biliar la peste 90% din parenchimul hepaticE.

(pag. 279)

M2217204. Icterul din bolile hepatocelulare se caracterizeaza prin:sunt afectate toate cele trei etape ale metabolismului bilirubineiA. in cea mai mare masura este afectata captarea bilirubineiB. predomina bilirubina neconjugata in serC.in cea mai mare masura este afectata excretia bilirubineiD.predomina bilirubina conjugata in serE.

(pag. 278)

M2217205. Cauze de hiperbilirubinemie predominant neconjugata:sindromul Dubin-JohnsonA. sindromul GilbertB. sindromul RotorC.colangita sclerozantaD.sindromul Criegler-Najjar tip IIE.

(pag. 278)

M2217206. Care dintre urmatoarele afectiuni se asociaza cu hiperbilirubinemia predominant conjugata?nutritie parenteralaA. ciroza biliara primitivaB. colangiohepatita orientalaC.post prelungitD.icterul laptelui de sanE.

(pag. 278)

M2217207. In evaluarea pacientului icteric, scaunele acholice sugereaza:chist coledocian inflamatA. litiaza coledocianaB. ciroza biliara primitivaC.



colangita sclerozantaD.colita ulceroasaE.

(pag. 279)

M2217208. Care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu bilirubinurie:icter hemoliticA. icter neonatalB. icterul RotorC.colangita sclerozantaD.colestaza recurenta benigna intrahepaticaE.

(pag. 1846)

M2217209. In bolile hepatocelulare (hepatite si ciroze) icterul poate fi determinat de :afectarea excretiei biliareA. reducerea conjugarii bilirubineiB. cresterea conjugarii bilirubineiC.reducerea captarii bilirubineiD.obstructie biliara extrahepaticaE.

(pag. 278)

M2217210. Icterul postoperator este accentuat de :afectare renala concomitentaA. sepsisB. stare de socC.hipertensiune arterialaD.hipotensiune arterialaE.

(pag. 1845)

M2217211. Bilirubina neconjugata se caracterizeaza prin:circula in plasma stans legata de albuminaA. celulele creierului au o mare afinitate fata de eaB. formeaza cu albumina un complex ireversibilC.se excreta renalD.are afinitate pentru lipideE.

(pag. 275)

M2217212. Icterul prin productie crescuta de pigment poate fi intalnita in:infarcte pulmonareA. rupturi de anevrisme aorticeB. functie hepatica alterataC.scurgeri din vase sanguine dupa catererismeD.sindrom GilbertE.

(pag. 1842)

M2217213. Complicatiile hemolizei cronice include:calculi pigmentari in colecistA. icter nuclear la varsta adultuluiB. depunerea de bilirubina in ganglionii bazali la toti pacientiiC.icter nuclear la valori peste 20 mg/dl la nou nascutiD.cresterea bilirubinei neconjugate serice nu este nociva per se cu exceptia stadiului de sugarE.

(pag. 1842)



M2217214. Icterul din sindromul Gilbert se caracterizeaz prin:este fluctuentA. se accentueaza dupa interventii chirurgicale, febra, infectiiB. se atenueaza dupa ingestia de alcoolC.teste functionale hepatice normaleD.este prezent la 3-10% din populatia generalaE.

(pag. 1843)

M2217215. Scaderea usoara a glucuronozil tranferazei in sdr. Gilbert se reflecta prin:scaderea bilirubinemiei serice dupa FenobarbitalA. scaderea bilirubinemiei monoconjugate in bilaB. cresterea bilirubinemiei serice dupa FenobarbitalC.cresterea bilirubinemiei monoconjugate in bilaD.aparitia hemolizeiE.

(pag. 1843)

M2217216. Modificarile functiei hepatice din timpul unei sarcini normale:apar in special in ultimul trimestruA. bilirubina serica fie nu creste sau fie creste <2mg/dlB. constau in cresteri usoare ale FA sericeC.bilirubina serica creste peste 2 mg/dlD.constau in cresteri ale retentiei de BSPE.

(pag. 1845)

M2217217. Icterul recurent de sarcina trebuie diferentiata de:hepatita viralaA. steatoza hepatica acuta idiopatica de sarcinaB. steatoza hepatica indusa de tetraciclinaC.sindrom RotorD.Crigler - Najjar tip IE.

(pag. 1845)

M2217218. Manifestarile clinice induse de medicamente ce produc colestaza si leziuni de hepatita acuta:

rashA. febraB. reactie inflamatorie hepaticaC.artralgiiD.neutrofilieE.

(pag. 1845)

M2217219. Cele mai frecvente afectiuni asociate cu icter:hepatitaA. medicamenteB. cirozaC.obstructie biliaraD.icter neonatalE.

(pag. 1846)

M2217220. Cresterea disproportionata a aminotransferazelor fata de alte enzime hepatice ne orienteaza spre diagnosticul de:

hepatita toxicaA.



hepatita viralaB. CBPC.leziuni hepatocelulare ischemiceD.colangita sclerozantaE.

(pag. 280)

M2217221. Cresterea importanta a FA, 5 nucleotidazei si/sau gamma-glutamil-transpeptidaza este sugestiva pentru:

colestaza intrahepaticaA. obstructia biliara extra hepaticaB. ciroza hepaticaC.hepatita acuta viralaD.hepatita toxicaE.

(pag. 280)

M2217222. Un pacient cu semne clinice de colestaza dar cu ducte biliare de calbru normal, are mai probabil:

ciroza biliara primitivaA. colestaza intrahepatica medicamentoasaB. colestaza intrahepatica alcoolicaC.litiaza coledocianaD.carcinom ampularE.

(pag. 281)

M2217223. Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul urobilinogenului sunt adevarate:se produce prin hidroliza bilirubinei conjugate sub actiunea bacteriilor coloniceA. o parte este preluata in ficat prin circulatia portala si reexcretata in bilaB. in colestaza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativC.in hemoliza excretia urinar a urobilinogenului creste semnificativD.excretia urinara zilnica nu depaseste 4 mgE.

(pag. 276)

M2217224. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat ca faza obstructiva sau colestatica sunt:

hepatita alcoolicaA. colestaza intrahepatica benigna recurentaB. sindromul GilbertC.reactii medicamentoase (Clorpromazina)D.sindrom Criegler- Najjar tip IIE.

(pag. 279)

M2217225. In evaluarea pacientului icteric, scaunele acholice sugereaza:chist coledocian inflamatA. litiaza coledocianaB. ciroza biliara primitivaC.colangita scleropzantaD.colita ulceroasaE.

(pag. 279)

M2317226. Care dintre următoarele afirmaţii despre rolul ecografiei abdominale în explorarea unui sindrom icteric sunt adevărate ?

Diferenţiază cauzele intrahepatice de icter de obstrucţia extrahepatică.A. Are specificitate mare pentru cauzele de icter cu hiperbilirubinemie neconjugată.B.



Detectează canalele biliare extrahepatice dilatate, cu mare sensibilitate.C.Specificitatea pentru identificarea ductelor extrahepatice dilatate este sub 90%.D.Nu detectează calculii intraductali in 40% din cazuri.E.

(pag. 280)

M2317227. Care dintre următoarele afirmaţii despre colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (CPER) sunt adevărate ?

Are dezavantajul că nu permite vizualizarea ampulei Vater.A. Permite vizualizarea ductelor pancreatice şi biopsierea directă a epiteliului ductal.B. Este frecvent tehnica preferată pentru diagnosticul şi tratamentul obstrucţiilor biliare distale.C.Este metoda de explorare de primă intenţie în orice sindrom icteric.D.Este abordarea preferată a calculilor intraductali restanţi după colecistectomie chirurgicală sau laparoscopică.

E.

(pag. 281)

M2317228. Care dintre următoarele afirmaţii despre icterul determinat de supraproducţia de bilirubină sunt adevărate ?

Nivelul bilirubinei serice creşte de obicei peste 10 mg%.A. Nivelul bilirubinei serice este de regulă crescut până la 3 - 4 mg%.B. Este secundar hemolizei intra sau extravasculare.C.Apare în stări cu eritropeieză ineficientă.D.Este însoţit de prurit.E.

(pag. 278)

M2317229. Care dintre următoarele ictere asociază hiperbilirubinemie predominant conjugată ?Sindromul Crigler Najjar.A. Administrare de contraceptive orale.B. Administrare de cloramfenicol.C.Colangita sclerozantă.D.Icterul neo natal.E.

(pag. 278)

M2317230. Care dintre următoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant neconjugată ?

Litiază biliară.A. Hemoliză.B. Sindromul Dubin Johnson.C.Sindromul Gilbert.D.Icterul colestastic de sarcină.E.

(pag. 278)

M2317231. În bolile hepatocelulare (hepatite şi ciroze) icterul poate fi determinat de:Reducerea conjugării bilirubinei.A. Creşterea conjugării bilirubinei.B. Obstrucţie biliară extrahepatică.C.Afectarea excreţiei biliare.D.Reducerea captării bilirubinei.E.

(pag. 278)

M2317232. Obstrucţia completă a ductelor biliare extrahepatice determină icter cu:Absenţa bilirubinuriei.A. Hiperbilirubinemie predominant conjugată.B. Bilirubinurie marcată.C.



Scaune acholice.D.Hiperbilirubinemie predominant neconjugată.E.

(pag. 279)

M2317233. Care dintre următoarele medicamente pot produce colestază ?Izoniazida.A. Androgeni.B. Contraceptive orale.C.Acid ursodezoxicolicD.Clorpromazina.E.

(pag. 278)

M2317234. Tulburările hepatocelulare în care icterul poate fi asociat cu o fază obstructivă sau colestatică includ:

Infiltrarea grasă a ficatului indusă de alcool.A. icterele din ultimul trimestru de sarcinaB. Hepatita alcoolică.C.Sindromul Gilbert.D.Sindromul Rotor.E.

(pag. 279)

M2317235. Care dintre următoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant conjugată ?

sinromul GilbertA. sindromul Dubin-JohnsonB. boala hepatică alcoolicăC.colangita sclerozantăD.stare septicăE.

(pag. 278)

M2317236. Pruritul se asociază frecvent cu icterul din:hemolizăA. colangită sclerozantăB. sindrom GilbertC.sindrom RotorD.ciroza biliară primitivăE.

(pag. 279)

M2517237. Bilirubina neconjugată are următoarele proprietăţi:Este hidrosolubilăA. Are afinitate pentru lipideB. Este excretată renalC.Se leagă reversibil de albumina sericăD.Poate forma complexe covalente reversibile cu albuminaE.

(pag. 275)

M2517238. Bilirubina conjugată posedă următoarele proprietăţi:Este hidrosolubilăA. Nu se absoarbe în intestinB. Se absoarbe intestinalC.Poate forma complexe covalente ireversibile cu albuminaD.Nu este excretată renalE.



(pag. 275)

M2517239. Pentru bilirubina delta sunt adevărate următoarele afirmaţii:Este o formă de bilirubină neconjugatăA. Nu este excretată prin rinichiB. Are un timp de înjumătăţire serică de 15-20 zileC.Are un timp de înjumătăţire scurt şi dispare rapid din serD.Este detectabilă în plasmă în condiţiile unei hiperbilirubinemii conjugate prelungiteE.

(pag. 275)

M2517240. Bilirubina este prezentă în:Lichidul pleuralA. LacrimiB. SalivăC.Lichidul cefalorahidianD.Sucul pancreaticE.

(pag. 275-276)

M2517241. Riscul de icter nuclear este mărit în:HemolizăA. HipoalbuminemieB. AcidozăC.AlcalozăD.Niveluri serice crescute ale acizilor graşi liberiE.

(pag. 276)

M2517242. Tulburările metabolismului bilirubinei pot surveni prin următoarele mecanisme:SupraproducţieA. Captare hepatică scăzutăB. Captare hepatică crescutăC.Conjugare hepatică scăzutăD.Excreţie scăzută a bilirubinei în bilăE.

(pag. 278)

M2517243. Bilirubina circulantă derivă din:Eritrcitele îmbătrâniteA. Citocromii hepaticiB. MielociteC.Mioglobina muscularăD.PlasmociteE.

(pag. 275)

M2517244. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt false:La pacienţii anemici icterul este detectat la niveluri mai mici de bilirubinăA. Icterul scleral este un semn mai sensibil de hiperbilirubinemie decât icterul generalizatB. Carotenodermia provoacă icter scleralC.Apariţia icterului este influenţată de fluxul sanguin şi de edemeD.La extremităţile paralizate şi edematoase icterul este mai pronunţatE.

(pag. 275-276)

M2517245. Icterul se caracterizează prin:Creşterea nivelului seric al bilirubineiA.



Pigmentareagalbenă a pielii şi sclerelorB. Creşterea transaminazelorC.Coloraţia galbenă a pieliiD.Închiderea la culoare a urineiE.

(pag. 275)

M2517246. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul hepatic al bilirubinei sunt adevărate:

Bilirubina neconjugată captată de hepatocit este hidrosolubilăA. Conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic îi scade hidrosolubilitateaB. Reacţia de a bilirubinei are loc în aparatul GolgiC.Reacţia de conjugare a bilirubinei este catalizată de bilirubin-glucuronil-transferazăD.Reacţia de conjugare a bilirubinei se desfăşoară în doi timpiE.

(pag. 276)

M2517247. Precizaţi caredintre următoarele afirmaţii privitoare la metabolismul urobilinogenului sunt adevărate:

Este produs prin metabolizarea bilirubinei conjugate de către bacteriile ileale şi coloniceA. Poate fi reabsorbit din intestinul subţire şi colon şi intră în circulaţia portalăB. O parte este preluat de ficat şi excretat în bilăC.În condiţii normale excreţia urinară zilnică depăşeşte 4 mgD.În colestază producţia şi excreţia urinară a urobilinogenului sunt crescuteE.

(pag. 276)

M2517248. Hiperbilirubinemia predominant neconjugată prin deficit în activitatea glucuronil-transferazei nu se întâlneşte în:

Icterul neonatalA. Sindromul Dubin-JohnsonB. Sindromul RotorC.Sindromul GilbertD.Sindromul Crigler-NajjarE.

(pag. 278)

M2517249. Hiperbilirubinemia predominant conjugată din boala hepatocelulară şi boala colestatică hepatică se datorează următoarelor mecanisme:

Ocluzia canaliculelor de către bila îngroşatăA. Ocluzia canaliculelor de către hepatocitele umflateB. Obstrucţia ductelor biliare intrahepatice terminale prin celule inflamatoriiC.Inhibiţia specifică a proteinelor de transport membranareD.Scăderea permeabilităţii membranei hepatocelulareE.

(pag. 279)

M2517250. Icterul asociat cu hiperbilirubinemie predominant conjugată se întâlneşte în:Eritropoieză ineficientăA. Boli hepatocelulareB. Obstrucţie biliară intrahepaticăC.Stare septicăD.Obstrucţie biliară extrahepaticăE.

(pag. 279)

M2517251. Precizaţi care dintre următoarele medicamente produce colestază:CloramfenicolA. Steroizi anabolizanţiB.



AcetaminofenC.ClorpromazinăD.IzoniazidăE.

(pag. 279)

M2517252. Menţionaţi care dintre următoarele medicamente produce necroză hepatocelulară:AcetaminofenA. PregnandiolB. CloramfenicolC.IzoniazidăD.ClorpromazinăE.

(pag. 279)

M2517253. Sarcina predispune la:ColestazăA. Necroză hepatocelularăB. Colangită sclerozantăC.Steatoză hepaticăD.Insuficienţă hepatică acutăE.

(pag. 279)

M2517254. Colestaza intrahepatică sau obstrucţia extrahepatică se caracterizează prin creşteri ale:Fosfatezei alcalineA. 5-NucleotidazeiB. AminotransferazelorC.Gama-glutamil-transpeptidazeiD.AcetilcolinesterazeiE.

(pag. 280)

M2517255. Hiperbilirubinemia conjugată fără anomalii enzimatice hepatice se poate întâlni în:SarcinăA. SepticemieB. După intervenţii chirurgicale recenteC.Stres fizicD.Ingestie masivă de alcoolE.

(pag. 280)

M2517256. Hiperbilirubinemia conjugată izolată poate fi întâlnită în următoarele situaţii:Post prelungitA. Sindromul RotorB. Sindromul Dubin-JohnsonC.Stare septicăD.Unii pacienţi cu sindromul colestazei intrahepatice recurente benigneE.

(pag. 280)

M2517257. Hepatită toxică este produsă mai frecvent de:AcetaminofenA. ClorpromazinăB. IzoniazidăC.Agenţi anestezici halogenaţiD.PregnandiolE.

(pag. 280)



M2517258. Indicaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la rolul ecografiei abdominale în explorarea unui sindrom icteric sunt false:

Diferenţiază cauzele intrahepatice de icter de obstrucţia extrahepaticăA. Identifică ductele biliare extrahepatice dilatateB. Nu reuşeşte să detecteze aproximativ 40% din calculii intraductaliC.Specificitatea pentru detectarea ductelor extrahepatice dilatate este mai mică de 90%D.Este utilă pentru identificarea cauzelor de icter cu predominanţa bilirubinei neconjugateE.

(pag. 280)

M2617259. Hiperbilirubinemia predominant neconjugată apare în următoarele afecţiuni, cu excepţia:Sindromul GilbertA. Sindromul Dubin-JohnsonB. Sindroame de hemoliză.C.Litiază coledocianăD.Neoplasm de cap de pancreasE.

(pag. 278)

M2617260. Hiperbilirubinemia predominant conjugată apare în următoarele afecţiuni, cu excepţia:Litiază coledocianăA. Sindromul Crigler-NajjarB. Sindromul GilbertC.Ciroza biliarăD.Sindromul Dubin-JohnsonE.

(pag. 278)

M2617261. În colestaza intrahepatică nu cresc enzimele:Glutation –S- transferazaA. Gama glutamil-transpeptidazaB. 5-nucleotidazaC.Fosfataza alcalinăD.ColinesterazaE.

(pag. 280)

M2617262. Referitor la bilirubina neconjugată nu sunt adevărate următoarele afirmaţii:Circulă în plasmă legată strâns de albuminăA. Circulă în plasmă nelegată de albuminăB. Celulele creierului au o afinitate faţă de bilirubina neconjugatăC.Celulele creierului nu au o afinitate faţă de bilirubina neconjugatăD.Apare în urinăE.

(pag. 275)

M2617263. Referitor la bilirubina conjugată sunt adevărate următoarele afirmaţii:Nu este excretată în bilăA. Se absoarbe din intestinB. Nu se absoarbe din intestinC.Apare în urinăD.Nu apare în urinăE.

(pag. 276)

M2617264. Riscul de icter nuclear este crescut în următoarele condiţii:HemolizăA. Tratament cu lumină albastrăB.



HipoalbuminemieC.Efort fizicD.Alcaloza metabolicăE.

(pag. 276)

M2617265. Referitor la sindromul Gilbert sunt adevărate următoarele afirmaţii:Este un deficit ereditar de gama glutamil transpeptidazăA. Este un deficit ereditar de glucuronozil transferazăB. Este caracterizat prin hiperbilirubinemie neconjugatăC.Este caracterizat prin hiperbilirubinemie conjugatăD.Testele funcţionale hepatice sunt normaleE.

(pag. 1843)

M2617266. Referitor la sindromul Dubin- Johnson sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:Este un deficit ereditar de glucuronozil transferazăA. Este un defect al excreţiei biliarubineiB. Este caracterizată prin hiperbilirubinemie neconjugatăC.Este caracterizată prin hiperbilirubinemie conjugatăD.Este prezentă şi o anomalie în excreţia coproporfirinelorE.

(pag. 1844)

M2617267. Referitor la icterul recurent de sarcină nu sunt adevărate următoarele afirmaţii:Este de tip colestază extrahepaticăA. Este de tip colestază intrahepaticăB. Clinic se manifestă prin prurit şi icterC.Fosfataza alcalină şi colesterolul sunt semnificativ crescuteD.Modificările clinice şi de laborator persistă după naştereE.

(pag. 1845)

M2717268. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata apare in:hemoliza intra si extravascularaA. tratamentele cu colramfenicol sau pregnandiolB. colangita sclerozantaC.reactii adverse la contraceptive orale sau clorpromazimaD.diabet zaharatE.

(pag. 278)

M2717269. Despre sindromul Gilbert sunt adevarate urmatoarele afirmatii:este un rezultat al deficientei de piruvat-kinaza hepaticaA. este cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugateB. este asociat cu frecvente anomalii enzimatice hepaticeC.pe termen lung, evolueaza cu tulburari neurologice prin impregnarea structurilor cerebraleD.aparitia icterului este favorizata de febra, alcool, infectiiE.

(pag. 280)

M2717270. Sunt sugestive pentru colestaza intrahepatica cresteri predominante ale urmatoarelor enzime

5-nucleotidazaA. aminotransferazeleB. gamma-glutamiltransferazaC.lactic-dehidrogenazaD.fosfataza acidaE.



(pag. 280)

M2817271. Bilirubina este prezenta in urmatoarele lichide ale corpului cu exceptia:lichid articularA. lacrimiB. sucul pancreaticC.lichidul cefalorahidianD.lichidul pleuralE.

(pag. 275-276)

M2817272. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate nu sunt adevarate ?liposolubilaA. se secreta renalB. reprezinta circa 90% din bilirubina serica circulantaC.poate forma cu albumina un complex covalent reversibilD.are o afinitate mai mare pentru lipide, spre deosebire de bilirubina neconjugataE.

(pag. 275)

M2817273. Sursele de bilirubina sunt urmatoarele:eritrociteleA. mioglobinaB. nucleoproteineleC.enzimeleD.citocromii hepaticiE.

(pag. 275)

M2817274. Care sunt cele trei faze ale procesului de metabolizare hepatica a bilirubinei ?preluarea hepaticaA. supraproductie de bilirubinaB. depozitare hepatocitaraC.conjugare hepaticaD.excretia prin bilaE.

(pag. 276)

M2817275. Riscul de icter nuclear este marit in urmatoarele conditii, cu exceptia:hemolizaA. alcaloza metabolicaB. hiperalbuminemieC.unele infectiiD.acidoza metabolicaE.

(pag. 276)

M2817276. Urina galbena sau portocalie este datorata urmatoarelor medicamente cu exceptia:AmpicilinaA. RifampicinaB. TiaminaC.EritromicinaD.SulfasalazinaE.

(pag. 278)

M2817277. In care din urmatoarele afectiuni ereditare apare icter prin deficit ereditar de transferaza:icter neonatalA.



sindromul RotorB. sindromul GilbertC.sindromul Dubin-JohnsonD.sindromul Crigler-NajjarE.

(pag. 278)

M2817278. In care din urmatoarele tulburari hepatocelulare, icterul nu este de tip obstructiv sau colestatic:

icterul indus de steroiziA. icterul din primul trimestru de sarcinaB. hepatita alcoolicaC.sindromul GilbertD.neoplasmul hepatic( hepatocarcinom)E.

(pag. 279)

M2817279. Care din urmatoarele cauze pot produce scaune acolice hem positive ( scaune de argint ) ?carcinom pancreaticA. colangiocarcinomulB. hepatocarcinomulC.colangita sclerozantaD.carcinom ampularE.

(pag. 279)

M2817280. Cauzele frecvente de hepatita toxica sunt date de:rifampicinaA. izoniazidaB. acetaminofenulC.clorpromazinaD.agenti anestezici halogenatiE.

(pag. 280)

M2817281. Sidromul ductului biliar disparut poate apare in urmatoarele afectiuni cu exceptia:infectia cu virus hepatic tip CA. boala de iradiereB. leucemie limfatica cronicaC.infectia cu virus citomegalicD.rejectia transplantului de ficatE.

(pag. 281)

M2817282. Care din urmatoarele afirmatii despre icterul determinat de supraproductia de bilirubina sunt false ?

apare in stari cu eritropoieza ineficientaA. apare doar secundar unei hemolize intravasculareB. nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 5-6mg/dlC.este insotita de febra si de durere abdominalaD.nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 3-4mg/dlE.

(pag. 278)

M2917283. În ceea ce priveşte prezenţa bilirubinei în ţesuturi:Apare în lichidele corpului (pleural, cefalorahidian, articular) invers proporţional cu conţinutul în albumine.A. Nu apare în secreţiile adevărate (lacrimi, salivă şi lichid pancreatic).B. La pacientul icteric extremităţile paralizate şi edematoase tind să rămână nrcolorate.C.



Bilirubina neconjugată eliberată în plasmă se leagă covalent de albumină.D.Bilirubina conjugată poate forma un complex covalent ireversibil cu albumina.E.

(pag. 275)

M2917284. Excepţiile de la regula asocierii hiperbilirubinemiei predominant neconjugată cu hemoliza intravasculară sau cu resorbţia unui hematom voluminos sunt:

Colestaza intrahepatică.A. Tulburări rare, ereditare ale glucuronil-transferazei.B. Sdr. Gilbert.C.Hepatita virală acută.D.Insuficienţa hepatică în stadiul final.E.

(pag. 279)

M2917285. Hiperbilirubinemia predominant conjugată fără anomalii enzimatice hepatice este neobişnuită dar se poate întâlni în:

Infarcte masive de organ.A. Septicemie.B. Colestaza intrahepatică.C.Sarcină.D.Intervenţii chirurgicale recente.E.

(pag. 280)

M2917286. Hiperbilirubinemia conjugată izolată este manifestarea primară în:Sdr. Rotor.A. Sdr. GilbertB. Colestaza intrahepatică recurentă benignă.C.Sdr. Dubin-Johnson.D.Sdr. Crigler-Najjar.E.

(pag. 280)


document3

Documents