'" -Invatatura liudistadespresucc'esulin afaceri ~i in viata

itorulde diarnante

20

I

Slefuitorul,~diamante

ntreaga lurns, peste un milian de oameni S8 opresc zilnic ...

pentru a gasi in ,,$Iefuitorul de diamante" s.trategii care ii ajula sa oblina~cesulpe plan financiar ~iin viala personala. In dear Z8CS ani, aceasta carteare are la baza inlelepciunea din "Sutra $Iefuilorului de diamante", 0 vecheiere tibetana - a devenil Biblia in domeniul afacerilor: a fost tradusa in pestelimbi si folosita pentru a construi, la nival mondial, afaceri de miliarde dearL Prin cs S8deosebe~teaceasta carte despre succesul in afaceri de toateelalle carti pe care le.ai citit pana aeum? Luerarea originala, "$Ieluitorul demanta", esta caa mai vacha carte tiparita din Jume. Aceasta luerars tibetanalsemneaza in scris un sistem de principii formulate de Buddha in urma cu;Ie 2 500 de ani. Ini\ial aeeasta inva\atura s.a transmis pe eale orala, ulteriordata cu aparitia scrisului - a inceput sa fie gravata pe frunza lungi de palmier.

ilia de tala, revizuita, cuprinde intreaga carte initialS., dar 9i 0 secliune naua l?i~resantaintitulata Pove~ti de succes inspirate de ..•$/efuitoru/ de diamante"., relateaza, direct de la sursa, experienlele adevarate ale unor oameni care auI~itcu ajutorul acestei carli.

scopera cum l?i tu poli avea succes in viala 9i in munci:i l?i nu uita sa caulinarea earJii ,,$Ieluitorul de diamante", 0 lucrare intilulata "Geslionarea karmai:daruie9ti se intoarce la tine, in afacerea 9i in viala ta".

GeskelVIichaelRoachLama ChristieMcNally

SlefuitorUl,~diamante

Invatatura budistadespresucce;ul in afaceri ~iin via!a

Traducere: Emilia Ichim

Editura VIDIABucure~ti,2014

TheDiamondCutter:The Buddha onManagin~ 'rour Busine!lsand Your LifcIGt'sh.••M.ichael Roach, lAma Christie l\:lcNallyCopyright <0 2000, 2009 by C,slie J\-lichad Roar_h

All rights reserved.Published in the United Statesby ThfC"cRivers Prt'5.\.an imprill! of the Crown Publi."hingGroup, a division of Random HOllse,Inc.. New i'ork.www.crownpubli!lhing.com

'lllrcc Rivers Pressand the'Iugboat designarc rt'wstercdtrndcmarksof R:mdom House,Inc.

Originally publishing in hardco\'er in the United States by Doubleday. New York, in2000, and subsequentlypublished in trade paperback in the United Statesby DoubledayReligion, an imprint of the Crown Publi~hjngGroup, a division of Random House. Inc..New York, in 2009.

Coleetiv de redaeJie&dactor-jY: Nicolcta RaduCoordonatorderedncjit: I ulia IchimTraducere: Emilia IchimRtdactare: Nicoleta RaduCorectura:Julia IchimCcpertii Ii Ie1moredactare:Ciprian Dl1da~

Descricrca elPa Bibliotecii Nap-onale a RomanieiROACH, GESHEMICHAEL

~]efuitorul dediamantc: invataturabudista despresuccesulin afaceri ~iin viatli/ GesheNlich;)c1 Roach, Lama Christie l\'1cNally;LTad.: Emilia Ichim. - Bucurqti : Vidia, 20) 4-

ISBN 978-006-8414-35-5

I. l\tfcNally, Lama Christie

294.3659.1

~Jefuitorul dediamante:

Inva~atura blldista dcsprc succcsul in af.:'1ccri ~iin viala

ISBN 978-606-8414-35-5

~ 2014 Editura VIOlAAdrcsa: or 6 - CP 41 Bucurqti

Internet: \VV\'W."idia.roc~mail:office@\.ictia.ro

lOatc drcpturilc asupra acesteicciilii sunt rC7.ervatcEditurii VIOlA. Nicio parte a acestuivolum nu poatc fi rcprodusa. in nicio forma. tara permisiunea scrisa a Editurii VIOlA.VIDIA estcmarcl. inrcgistr3ta a Xposcd l'vlcdia S.R.L.

Cuprins

Cuvant-fnainteInvatatura budista~iafacerilc

Obiectivul nT. 1

SCi ca~tigi baniCapitolullDe unde vine aceastainva\atura

Capitolul 2Ce semnific5.numele cartii

Capitolul3Cum a aparut ,,~Iefuitorul de diamante"

Capitolui 4Potentialul ascunsal tuturar lucrurilor

CajJitollll 5Principii pentru folosirea potenlialului

Capitolul 6Cum sa folose~tisingur poten\ialul

Cajlitolul 7Corela\iile sauprablemeleobi~nuite intftlnite in afaeeri ~iadevaratele solu\ii pentm de

CajJitol,,18Actul adevamlui

7

17

23

33

49

63

85

II 1

175

Obieetivul nr. 2Cum sa te bueuri de bani

sau sa te oeupi de eorpul ~i demin tea ta

Capitolul9Pregatireapentru 0 nouazieuajutorul momentuluide lini~te 195

Capitolul /0Cum sa-ppastrezimintealimpede~icorpul sanatosdela un an la altul 209

Capitolui //Cerculsaucumsaaqionezi pc tennen lung 225

Capitolul /2Vacuitateaproblemelor 245

Cuvant-inainte

invatatura budista ~iafaeerile

7$lcfuitorul de diamantc, r~heI\:lichacI Roach, Lama Christie McNally

Vreme de~aptesprezeceani, din 1981pana in 1998,amavutonoareasalucrezcuOfer~iAyaAzrielant,proprietarii Cor-

porapei Andin International Diamond ~i totodata nucleul debazaal companieipealecareitemeliiaveasaseina1leunadintrecelemai mari firme produdltoare de diamante~i bijuterii dinlume.Companiaapornit la drum cuun imprumut de50 000dedolari ~icu doar trei saupatru angajali,printre care~ieu.CandampIecatdin firma pentru a-mi dedicain intregimetimpul insti-tutului depregatirepecareI-aminfiinlat in NewYork,vanzarilenoastredepa~isera100demilioanededolarianual~iaveampeste500deangajapin sucursaledin intreagalume.

Cilt timp am lucrat in industria diamanteloram dus0 viala du-bla. Cu ~apteani inainte dea intra in acestdomeniuamabsolvitUniversitateaPrinccton cu diploma de merit, dupa ce fusesempremiat cu Medalia Prezidenpalapentru Tinerii Studenp,caremi-a fostinmanatala CasaAlba dePre~edinteleStatelorUnite,~ica~tigasemBursaMcConnell, oferitade :;icoaladeAfaceri Inter-naponale\Voodrow\VilsonaUniversitapiPrinceton.

Subven}iaacordatade~coaJasus-amintitami-a dat posibilitateasaplec in Asia pentru a studiacu lama tibetani chiar in 1aca~ulSfin}ieiSaleDalai Lama. ~a a inceput iniliereameain tainelefilosofiei antice a Tibetului, iar aceastapregiitire a atinspunc-tul culminant in 1995,cand am devenitprimul americancare~i-aincheiatcei 20 de ani de studiu riguros~ideprobenecesarepentru dobandireastravechiu1uigrad degeshe, adicamaestrualinvaliiturii budiste.Inca de la absolvireauniversitapiincepusemsa locuiescin manastiri budiste,atilt in StatcleUnite, cat ~i inAsia, iar in 1983rncusem1egaminteleprin careintram in randulciilugarilor budi~ti.

289

253

271

299

369

371

Obieelivul nr. 3Sa prive~ti fnapoi~isa ~tii ea a meritat

Capitolui /3Shirley

Capitolul /4Instrumentulsuprempentru a-ti gestionaviala

Capitolul 15Adevaratulizvor al bogalieisau economia nelimitarii

Pove~tidesuecesinspiratede,,:;ilefuitoruldediamante"

Referinle

Despreautori

~lefuitor\ll de diamante

Dupa ceam ajunsciilugarbudislcu 0 pregatiresoiida,maestrulmeuprincipal - Khen Rinpoehc,adicii "Preliosulstare!" - m-aincurajat saintru in lumeaafilcerilor.EI mi-a spusca, dqi ma-nastireaesteun loc idealpentru a aprofundaideile remarcabileale in\elepciunii budiste,"laboratorul" perfectpentm a verificaacesteidealuri in via\a realaar puteafi un birou americanpul-sanddeactivitate.

avreme m-amimpotrivit ideii, pentru cii nu rnaputeamhotansapariisescpaceamicii noastremanastiri~i eram neJini~titdeimaginea pc care 0 aveaIn desprc oatncnii de afaceri americani:lacomi,lipsili descmpule,nepasatori.Intr-o zi insa,dupaceamascultatun discursinallator rostit dc maestrulmeu in fa\a unuigmp de studen\i,i-am spusca 0 sa-iurmez rccomandarile~i0sa-rni caut ceva de lucru int1'-o firola.

Cu caliva ani inainte, in timpul meditaliilor zilnice pe care Iepracticam in mana.stirc, avusescrn un soi de vizillne, a~aca ~tialndeja in ce domenill voi alege sa lucrez: ceva eare avea in modsignr Icgaturacu diamantele.Nu ~tiamnimic despreacestene-stemate~i,ea sa fiu sineer, nu rna Sllntcmn atras in niciun fel debijuterii; niei in fmnilia mea nu seocupase nilueni Cll acest me~te-~ug.A~aca,asemeneainocentuluiCandide,aminceputsacolindatclierele~Iefuitorilordediamante,intrebanddacavrea cinevasarna acccpte ea L1cenic.

Sacaulisaintri in afacerilccudiamantein felul acestaeste,intr-oanumita l11asura,ca ~i cum ai incerca sa te alaturi Mafiei: breaslaprelucratorilorde diamanteeste0 socictateinchisa~iextremdediscretacare,prin tradi\ie, reunqte exclusivmcmbrii unei fami-Iii. La vremea acecabelgieniicontrolaupia\a diamantelormaimari - celede un caratsaude pesteun carat; majorilateapie-trelor mm mici erau lucratede israelieni;iar evreii hasidici depeStrada47, situatain CartieruJDiamantelordin Ncw York,seocupaude ceamai mareparte a comef\ului angrode pe pialainterna americana.

Sanuuitam caintregulstocalune; casedediamante,chiar~iin-ventamJcelormaimari firme deaeestfel,incapein catevabaxuri

8

Cuvant-inainte

mici careseamanafoarte bine cu ni~tebanalecutii de pantofi.:;li nici nu existamijloacepentru a detectaun furt de diamantein valoarede catevamilioane de dolari: po\i savari in buzunarun pumn saudoi dediamante~isaie~ilini~tit pe u~a- nu exista.vreunechivalental detectoruluidemetalecarear puteasadeadeurma pietrelor.In consecin\a,majoritateaproprietarilor i~ianga-jeazaliii, nepo\ii sauverii ~inicidecumcine~tiecebaiatciudatdeorigineirlandeza,carevreasasejoacecu diamantele.

Din cate imi amintesc,am merspe la vreo 15 atelierediferiteunde am solicitatun post de ucenic~i toatem-au respinscat mbatedin palme.Un batranceasornicardintr-un ora~eldin apro-pierem-a smtuit saincerc saurmezcursuri de evaluatorde dia-mantela Institutul Americandc Gemologiedin NewYork;mi-aspusca,dacaob\ineam0 diploma in domeniu,aveammai multe~ansesaimi gasescdelucru ~ipoatesaintalnescpecinevasus-puscaresarnaajute.

La institut I-amcunoscutpedomnul Ofer Azrielant. Urma, ~iel,un cursdeevaluarea diamantelordefoartebunacalitate,cunos-cutesubnumeJedepietre "pentm investi\ii" saupietre "certifica-te". Pentma facediferen\adintre un diamant certificat extremde valoros~iun falssau0 piatra tratata trebuie safii capabil sadetecteziorificii minusculesauimperfecliuni dlt un varf de ac,in condiliile in carepe suprafa\adiamantului sauchiar pe lenti-leJemicroscopuluisea~azazecide firiceledepraf careseplimbadintr-o parte in alta ~i incurcii observa\iile.Astfel cii amandoieram acoloca sa inva\am cum sane ferim de investi\ii careneputeaufacesapierdemtot.

Am fostpe lac impresionatde intrcbarile pe careIepuneaOfer,de modul in care analiza ~i dezbateafiecare idee pe care ne-oprezentaprofesorul.M-am hotaratsaincercsaapelezla ajutorulsaupentru a-mi gasiun loc de muncasauchiar sa-Iconvingsarnaangajezela firma lui, a~acaamlacutimediatcuno~tin\acuel.Dupa cateva saphimani, in ziua in care am terminat ell exame-nclepentru absolvireacursuluideevaluatordediamantepecarcIe-amsuslinutlalaboratoareleGIA (GemologicalITlStiluleqf Amenca-

9

~lefuitorul de diamante

Institutul AmericandeGemologie)din New York,aminventatascuzacasarnaduc la el in birou ~isaii cerun post.

Spremarclemeunoroc,tocmaii~ideschideaa filiala in Americadupa ce infiinlasedeja0 mica firma la el acasa,in Israel.Cumspunearn,am intrat in biroul lui ~i I-am rugat staruitor sa rnainvelemeseriein domeniulafacerilorcu diamante."Fac tot ceenevoie, nuinai Uisati-ma sa incerc. Fac orcline in birou, spal gea-muri, orice", i-am zis.

Iar el mi-a raspunsa~a:"Nu am bani sateangajez.Dar ~tii cumfaccm?0 savorbesccu proprietarul biroului - iI cheamaAlexRosenthal- ca savad dacaestede acordsafacempe din douacheltuielilepentru plata salariului tau.A~aa sate poli ocupadediverse comisioane ~iservicii pen tru amandoi".

Am inceput a~adarcu 0 SllUbade comisionarpHitit cu 7 dolaripe ora, de~iabsolvisemUniversitateaPrinceton;mergeampcjosspreCartierul Diamantelorprintr-un NewYork invaluit in aburiincin~ipe timp de vara saub,mtuit de viscoI pe timp de iarna,trag'mddupaminesacidepanzaordinaraplini cuaur~idiaman-te careurma safie prelucrate~imontatein inele.Ofer, solia lui,Aya, ~i un bijutier taciturn ~igenial din Yemenstateauin jurulaceluia~ipupitru deinchiriat, cuminealaturi, impaqind diaman-tclepe categorii,schilandpiesenoi ~iincercandsagasimc1ienli.

Leafa0 primeam rar,demulte 01; cu intarziere,in tot acesttimpOfer straduindu-sesaoblina imprumuturi de la prietenii lui dinLondra, insa la scurt timp reu~isemsastrangsuficientcat saimicumpar primul meucostumdeafaceri,pe careI-ampurtat zi dezi, luni intregi. De multe ori sc intampla sa lucram pana dupamiezul nappi, iar eu aveammult demerspanala camarulameaafIata intr-o mica manastirea comunitapi budisteasiaticedinHowell, in NewJersey.Nici nu ajungeambine ca, dupa catevaore, trebuiasafiu din nou in picioarecasaiau autobuzulinapoispreManhattan.

Dura ce afacere~noastras-a dezvoltat cat de cat, ne-ammu-tatm centru,mal aproapede cartierul propriu-zisal bijutierilor,.

10

Cuvant-inainte

~i am luat hotarareacur,,:joasade a angajaun maestrubijutier,carestiiteasingur in halamaredin caresecompunea"fabrica"noastrii~iconfeqionaprimele noastreinelecu diamant.I~scurttimp am ajunssarna bucur de suficientaincredereincat saimipot indeplini dorinla de a sta~ieu in fala unui lot de diamantevrac pe care sa rna apucsa Ie sortezpe categorii.Ofer ~iAyam-au intrebat dacaa~fi clispussaimi asumraspundereapentrunou-infiinlata diviziedeachizilii dediamante(dincarela vremeaaceearaceam parte eu ~i i';ca a persoana).Am fost incantatdeocazia care mi seoferea, a~adi ill-am avantat in acest proiect rnrasastaupeganduri.

Una dintre regulilepe caremaestrulmeu tibetanimi spusesecava trebui saIe respectcandrnavoi ducesalucrezla biroul uneifirme imi impuneasapastreztacereain legaturacu faptulcaSlllltbudist.Trebuia safiu tunsnormal (nu rasin cap)~isarnaimbracin haineobi~l1Uite.Principiile budistedecarernafoloseamin ac-tivitateameatrebuiauaplicatediscret,raraanunluri saufanfara.Pedinauntru trebuiasafiu un inlelept budist,iar pedinafara,unomdeafaceriamericantipic.

M-am apucata~adarde trcaba, incercandsaconducdivizia inconformitate cu principiile budiste,dar rara ca nimeni sa ~tieasta.Inca dela inceputamstabilit0 inlelegerecusOliiAzriclant:eu trebuiasarna ocupde tot ce linea deDivizia Diamante~isarealizezunprofit sel;osdin tranzacliilecupietre;in schimb,erampedeplin autorizatsafacangajari~iconcedieri,sahotariiscasu-pra salariilor~imaririlor salariale,sastabilescnumarulorelordelucru ~isadecidresponsabilitaIilefiecaruiangajat.Important erasalivrezprodusulla timp ~isaasigurun profit substanpal.

Carteade fala prezinta povesteaDiviziei Diamantea societapiAndin International, a~acum am construit-o eu pomind de lazeropentru a a inalla, pe bazaprincipiilor culesedin stravecheainlelepciunebudista,la nivelul uneiafaceride taliemondiaIa,cuun profit anual de milioane de dolari. Nu am realizatacestlu-cru de unul singur ~i nici nu s-a linut cont exclusivde parerilemele,dar pot saspuncamai toatedeciziile~ipoliticile aplicate

11

~lefuitorul de diamante

in divizianoastrain perioadain careamocupatfunqia device-pre~edinteau fostalimentatedeprincipiiIepe careIevei gasiinpaginileacesteidrti.

Caresunt,pescurt,acesteprincipii?Elesuntin numarde trei.

Primulprincipiuspuped afacereatrebuiesafie prospera:d tre-buiesaaducabani. In America~iin alte tari occidentalepredo-mina conceptia di esteoareClun imoral ca oamenii care incearcasadud 0 viataspirituala sareu~easdin afaceri,saca~tigebani.in concepliabudistainsa,nu banii in sinesuntun lucm rau; defapt,0 persoanacaredispunedemaimulteresursepoatesafacapentm omeniremult maimultefaptebunedecatcinevalipsit deresurse.Problemaestemai degrabacum faccmace~tibani, dadi.intelegemdeundevin ~icumsafacem in aJafil incat ei sa mna in con-tinuare ~idacaatitudinea rwastraftla debani ramane 0 atitudine siiniitoasii.

~adar, esenlialesaca~tigambaniprin mijloacecurate~icinstitc,saintelegemfoartebinedeundeYinacqti bani,astfelincatsursalor sanu dispara,~isapastram0 perspectivasanatoasaasupralor cat timp dispunemdeei. Atata vremecat facemtoateacestelucmri, ca~tigulfinanciarestein deplinaconcordantacuun moddeviataspiritual;'\iunge,de fapt,saseintegrezemtr-un mod deviataspiritual.

AI doileaprincipiu spuneca trebuiesane bucuramdebani; cualtecuvinte,sainvatamcumsanepastramsanatateamintii ~iatrupului in timp cefacembani.Activitateaprin careneconstru-im bunastareanu trebuiesaneepuizezefizic ~ipsihicastfelincatsanunemaiputembucuradeca.Omul deafacericarei~idistm-.gesanatateamuncindanuleazainsu~iscopulafacerii.

Conform celui de-al treileaprincipiu, trebuieca la final sapopprivi in urma spretot ceai realizat~isapoli spunecumanapcinima ca toli anii in care te-ai ocupatcu afacerileau avut unrost.Srar~ituloridrei initiative in carene angajam,ca de altfelsraqitulviepi fiecaruiadintre noi, esteinevitabilpentru oriceomcares-a implicat vreodatain afaceri.~i, in momentul cel mai

12

Cuvant-inainte

important al activitalii - la sraqit, candneuitam inapoi spretotce am inraptuit -, trebuiesaconstatamca atitudineanoastra~imodul in carene-amcondusafacerileau insemnatcevape ter-men lung,cevacareamarcatpozitiv lumeain caretrmm.

in concluzie,scopul oricarei afaceri, al stravechilor invataturitibetane~i,defapt,al oridrei iniliative umaneesteimbogalirea-dobandireabunastarii,atat a celeiexterioare,cat~ia celeilaun-trice. De aceastabunastarene putem bucura doar dacaavemgrija casanatateanoastrafizica~imentalasaramanainfloritoare.~i, pe tot parcursul vielii noastre,trebuie sa cautiim sa facemin ap fel incat aceastaprosperitatesaaiba0 semnificalie~imaibogata.

Aceastaesteleqia pe care am invatat-o din tot ce am realizatimpn~unacu echipaDivizici Diamantede la Andin Internatio-nal. Este0 1ecliepecarepoatesa0 invete~isaa apliceoriceom,indiferentdepregatireasaudeconcepliilepe careIeare.

13

•

Obiectivul nT. 1

sA CA..$TIGI BANI

De unde vineaceastii fnviitiiturii

Capitolull

~

17

~ in limba veche a Indiei aceastainva~iturasen1UIle~teArya Vajra Chedaka Na111.a Prajnya ParantitaMahayana SlItra.

In limba tibetana senume'1tePakpaSherabKyi Parol-tu ChinpaDorje Ch"paShejawaTekpaChenpoyDo.

Jar in limba englezasenume'1teTheDianwnd Cutter,aHighAncient Bookfrom theWayof Compassion,aBookwhich TeachesPeifectWisdom (,,~lefuitorul dediarnante, 0 inalta invatatura straveche desprinsadin Calea Compasiunii, 0 carte care ne lnvata desprcintelepciunea perfecta"). ~

~Icfuitorul de diamant(" Geslul\1ichncl Roach, lAma Chn5tic McNally

Prin cesedeosebe~teaceastacartedesprereu~itain afaceridetoatecelelaltecarti pe carele-ai citit pfmaacum?Prin sursa

mesajuluipe carevrem sa11transmitemaici: un vechi tratat defilosofiebudistanumit ,,:;ilefuitorulde diamante". Rfllldurile pecareIe-amreprodusmai sussuntcelecu careIncepecartea.

in ,,:;iIefuitoruldediamante" seascundeIntelepciuneastravechecare nc-a ajutat sa facemdin Andin International 0 companiecu vanzari anualedepeste100demilioanede dolari. Estebine

~lefuitorul de diamante

sa~timde la inceput catecevadespreaceastacarte impartanta,pentm a intelegerolul pe carel-ajucat ca in istariajumatatii derasarit a lumii in care trailn.

,,~lefnitonJ1de diamantc" cste cea mai vcche carte tiparita dinlume.Din caleqia British J\;luseumfaceparte un exemplarcaredateazadin 868 d.Hr., apamt a~adarcu aproximativ 600de aniinainte deBiblia tiparita deGutenberg.

,,~Iefuitorul de diamante" este 0 lucrare care consemneaza In

scrisunsistemdeprincipii formulatedeBuddhain urma cupeste2500 dc ani. Initial aceastainvataturas-atransmispe calearala,ulteriar - adatacu aparitia scrisului- a inceput safie gravatii.pefrunzelungi depalmier.Sefalaseauramuri rezistentedepalmier,pe care, in prima faza, euvintele erau scrijclite ell ajutarul unuiac.Zgihieturile tac,;,tecu aculerauapai umplute cupraf decar-blme,prin ITccare.In AsiadeSudinca segasesccarli imprimateprin aceastametada,carepat fi citite lara probleme.

Existaudouametodepentru a pastra la un loc fmnzele depal-mier. U neon, ell un instrument de perfarat, serncea 0 gaudi prinmijlocul teancului de fnmze ~i se treceaprin ea 0 sfoaracarestrangeafrunzele.Alteori carlile erau impachetatein bucap depanza.

Variantaoriginala a );;lefuitomlui dediamante" a fast transmisade Buddha in sanscrita,limba vechea Indiei, caresepresupuneca are 0 vechimede circa + 000 de ani. Cand a ajunsin Tibet,in urma cu apraximativ I 000 de ani, carteaa fost tradusa inIimba tibetana.Aici, secolela rand, conlinutul ei a fostciaplit inblacuri din lemn~iimprimat peIa~iilungi dehartie confeqionatamanual,acoperindblocul cucerncala~ipresandhartiapestebloccuun rulou. AcesteIa~iilungi dehartie sepastreazainta~urateinbucali depanzacalaratein nuantevii de~afransaude castaniu,a reminiscentaa periaadeiin carecarlile eraugravatepe frunzedepalmier.

,,~lefuitarul de diamante" s-a raspandit~i in alte tari mari dinAsia,printre careChina,Japania,Careea~iMangalia. in ultimii

18

Capitolull

2 500deani a fastretiparita denenumarateari in limbile acestartari, intclepciuneadesprinsadin paginileei transmitandu-secaama~tenireneintrerupta,depe buzelemae~trilarfiec~reigeneratiiin can~tiintadiscipolilar din generapaurmataare.In Mongalia,depilda, carteaeracansiderataatat de impartanta, ineat fiecarefamilie pastracu grija un exemplarpe un altar amenajatin casa.o data saude daua ari pe an, calugarii budi~tidin imprejurimieraurugati sameargadin easain casa~isaciteaseatexlul cu vacetarepentru intreagafamilie, impart~indu-le tuturor binecuvan-tareaintelepciunii cuprinsein el.

Intelepciunea lransmisa de ,,~Iefuitarul de diamante" nu esteu~ardedabandit.Textul ariginal, eadealtfelmultedintre textelecare-i aparlin lui Buddha,esteeamuftatintr-un limbaj intesatdenlisticism asupra caruia daar un macstnl in carne ~i oase poatefacelumina, apelandla principalele lamuriri ~i interpretari apa-rule in serisdc-a lungul secalelar.Panala nai au ajunstrei astfeldeexplicatii serisein tibetana,a earorvechimeesteeuprinsaintreI 600~i I 100deani.

insa, mai impartant dccat atat, de curand s-adescaperitun ca-mentariu asupralucrarii mull mai recent~imai u~arde inteles.In ultimii 12ani am partieipat, impreuna cu un grup de calegi,la Proiectulde Slacarein FarmatDigital a OperelarClasicedinSpatiul Asiatic, avand ca scapcanservareaveehilar scrieri fila-saficetibetane.Vreme de un mileniu acestecarti s-aupastratinmarile manastiri ~ibibliateci din Tibet, protejatede razbaaie~icatropiri prin marelezid natural a!Catuitdin munlii Himalaya.Situatia s-a schimbat insa odata cu inventarea avionului, iar in1950Tibetul a fastinvadatdeChina camunista.

In timpul invaziei ~ial acupapeicarei-a urmat - ~icare canti-nua ~iastazi- au fastdistrusepeste5 000de bibliateci ~icolegiimanasticein care sepastrauacesteapereesenliale;doar faarteputine carti au fasttranspartatede refugiatii cares-auaventuralpejos in periculaasacalatariepestemunpi Himalaya,aproapedevarful Everest.Ca saiii faci a ideedespreamplaareadistmgerii,incearcasaiti imaginezicaStateleUnite a fastatacatadea mare

19

~lefuitoru] de diamante

putere care a incendiat aproape toate colegiile ~i universitalile,impreuna cu caqile din bibliotecile de acolo. Imagineaza-li casingurele carli rama,e au fost cele care au putut fi transportate inmaini de refugialii piecali pe jos catre Mexic, ciilatorind sapta-mani sau luni intregi pentm a ajunge la destinatie.

Prin Proiectul de Stocare in Format Digital a Operelor Clasi-ce din Spaliul Asiatic rcli.gialii tibetani din taberele din Indiasunt invalali sa introduca in computer acestescrieri arneninlatecu disparilia; ulterior, documentele sunt organizate ~i stocate peCD-ROM sau incarcate pe web pentm a fi puse gratuit la dispo-zilia miilor de savanli din lumea intreagii. Pana:acum am reu~itsa salvam in jur de ISO000 de pagini de rnanuscrise irnprirnatepe blocuri din lemn, ajungand pana in cele rnai indepartate col-!Uri ale lurnii pentru a da de urrna carlilor care nu au ie~it nicio-data din Tibet.

Adanc ingropata intr-o colectie priifuita de manuscrise din SanktPetersburg, in Rusia, mn avut naroeul sa deseoperim un exem-plar dintr-o interpretare exceplionala a ,,:;>lefuitoruluide diarnan-te", adusa in Rusia de primii e:>:ploratoricare au ajuns in Tibet.Comentariul se nume~te "Lamuriri despre Calea Eliberarii" ~ia fost elaborat de un mare lama tibetan numit Choney Dra1:paShedrup, care a trait intre anii 1675 ~i 1748. Coincidenla faceca acest lama sa provina tocrnai de la manastirea tibetana underni-am desavar~it eu studiile: Sera Mey. Numele sub care a ra-mas eunaseut peste veaeuri este "Chaney Lama" sau "Lama dinChoney", 0 regiune situata in partea de esta Tibetului.

in cuprinsul carlii de fala yom folosi citate extrase din variantaoficiala a ,,~lefuitorului de diamante", alaturi de textul explicativdin "Larnuriri despre Calea Eliberarii". Este pentru prima oaracand aceasta interpretarc deosebit de importanta e tradusa inlimba engleza.Pelanga fragmentele selectatedin acestedoua lu-crari extraordinare yom recurge la clarificarile care s-au transrnisprin viu grai in ultimii 2 500 de ani, a~acum mi-au fost impartii~i-te de mae~trii mei. ~i, in cele din unna, vorn prezenta intamplarireale pc care Ie-am trait in perioada petrccuta in lurnea celoT

20

Capitolul 1

iniliali in afacerile cu diamante, pentru a arata cum secreteleacestei inlelepciuni stravechi te pot indrurna sprc 0 reu~itii maisigura, atat in viala profesionala, cat ~i in cea pcrsonala.

21

Capitolu12

~

Ce semnificii numele ciirtii

1\

Insu~ititlul ,,~lefuitomJ de diamante" cuprinde 0 doza insemna-ta de in!elcpciune ascunsa,iar inainte de a intra efectiv in su-

biect pentru a afla cum putem atinge succesulcu ajutoml acesteiin!elepciuni, s-ar cuven; sadiscutam despresemnifica}ia lui. Vomrecurge mai indi la explica}ia fonuulata de Lama din ChoneyaSlIpraacestui titlu deosebit de lung:

Textul de baza folosit aici incepe Cllurmatoarele cu-vinte: "in limba vechea Indiei, accastainva!atura senume~teArya Vajra ... ". lata care sunt tennenii co~respunzatori fiecami cuvant sanscrit din titlu: aryainseamna "sacnl", iar vajra inseamna "diamant".Chedaka are in!elesul de "taietor", iar prajnyaselnnifica ,,intelepciune".

23

Param inseamna "in eealalta parte", iar ita in-seamna "plecat" - amandoua la un loc au sensul de"perfecIiune". Nama inseamna "chemat". Mahainsealnna "superior" ~ise refedi la "compasiune",iar yana are in!clesul de "cale". Sutra se traduceprin "carte stdivcche".

$lcfuitOTlll de diamantc, {,esht! Mich<'lcl Ro<\ch, l.am(J Christie McNally

~lefuitorul de diamantc

Celmai important aici cstccuvantul"diamant", intrucat explicafelul in carepoli sareu~qtiin afaceri~iin viala. Diamantelesem-nifiea,in vecheatraditie tibetana,un potenlial ascunsal tuturorlucrurilor: de regula,acestaestedesemnatprin termenulde "va-cuitate".Un om deafaceripc deplincon~tientdeacestpotentialajungesadobandeascaprin aceastainsa~icheiasuccesului,atatdin punctdevederefillanciar,cat~ipeplanpersonal.in capitolulurmator yom explicamult mai amanunlit acestpotential; pen-tru moment,e suficicntsa~timca potentialul care seregase~tein orice lueru se aseamana, sub trei aspeete importante, ell undiamant.

in primul rand, diamantulpur esteun lucru a cami alcatuireseapropiecelmai mult de ceeaceamputca numi substantafizicaabsoluttransparenta.Imagilleaza-li un panou mare din stiela;depilda, unul dintre aceleamontateintr-o u~aglisantadin stielacareda intr-o curte interioara.Vazuta din fata, stielapare ab-solut transparenta- atat de transparenta,incat s-aintamplat ca;,eciniivenili in vizita saintre prin acestepanouri~isaIe sparga.Insa,dacaneuitam in lungulpanoului,aceastastiela,cadealtfelmai toatecelelaltetipuri de stiela,area nuantadeverde-inchis.Aceastaculoareesteefectulcumulatal unei cantitati infime deimpuritali coustandin particuledefier raspanditepetoatasupra-fala stielei~iseobservacelmai bineeandneuitamprintr-o masacompactadin stiela.

Diamantul pur esteinsa diferit. in meserianoastra,cand stabi-lim valoareadiamantelor,avemin vederein primul rand [ipsaculorii - diamantcleperfectincolore sunt celemai rare ~imaivaloroase.Diamantelecompletincoloresuntinelusein e1asa"D",lucrul aeestafiind intr-un fel consecinlaunei erori din trecut.Canda fostinventatsistemulmoderndeevaluarea diamantelor,existaudejamulte sistemeconcurente.Litera "N.' era folositaeuprecaderepentru a desemnadiamantelefoartefine sauincolore,dupacare,pelocul al doileapescaravalorica,veneaudiamantelecotate cu litera "B" - ~i ~a mai departe, in ordinea litereloralfabetului.

24

Capitolul 2

Din pacate,fiecarecompanieinlelegeaaltcevaprin ealificativelede ,,/\', "B" ~i eelelalte, iar acest lucn1 putea, bineinleles, sa Ie deamari batai de capclienlilor. Calificativul "E" acordatde 0 firmaunui diamant aproapeincolor putea safie confundatcu "B" -ulpe carealta firma il acordaunui diamant galben-mediu.Motivpentm carecreatorulnoului sistemahotaratpur ~isimplucano-tatia sainceapacu 0 litera situatacevamai in josul alfabetului-~i a desemnatpiatra ceamai valoroasa~i ceamai incolora culitera "D".

Dacane-amuita printr-o fereastraconfectionatadin diamantdeealitatea I'D" (presupunand di ar putea sa existe un diamant aditde mare), am vedeaca ea esteperfect transparenta.Daca amprivi de-alungul unei ferestredin diamantdecalitatea"D", amve-dea-otottransjJarenta.in astaconstanaturaunui lucm absolutpursautransparent.Daca intre tine ~ialteinevasoarafla un zid elindiamantlat depesteun metm ~idacasuprafatalui nu ar reflectalumina, nici nu ai vedeadiamantul.

Potentialulde reu~itaascunspe care ni-I dezviiluie ,,~lefuitorulde diamante" esteexact ca panoul acestadin diamant. Ne in-conjoaraelin toatepartile, in orice moment; fiecareobiect ~i fi-ecarepersoanadin juml nostru detin acestpotential. ~i toemaiel ne conduce,dacaestevalorificat, spre reu~itacerta in afaeeri~i in viala personala.Ironia vietii noastreesteca, de~ipotentia-lui acestae impregnat in fiecarepersoana~iin fieearelucru elinjurul nostru,pentru noi esteinvizibil: pur ~i simplu nu-l vedem.,,~lefuitoruldediamante"i~ipropune,a~adar,saneinvelecumsavedemacestpotential.

Al doilea aspectcareconferadiamantului 0 semnificaliedeose-bita esteduritatealui. E pur ~isimpJumaterialul celmai dur elinUnivers.Diamantul nu poatefi zgariatdecatcu un alt diamant:potrivit uneia elintre metodele de masurare a duritatii, scaraKnoop, diamantul estedepestetrei ori mai dur decaturmatomlmineraldin Jistacelormai dureminerale- rubinul. ~i nici macardiamantelenu pot zgaria alte diamante decat daca diamantulzgariat are a direclie "moale".

25

~lefuitorul de diamante

De fapt,aceastaeste~imetoclaprin caresunt"taiate" cliamantele.eu toate ca nu poate fi zgariat,diamantul poate fi "c1ivat"saudespicatcle-alungedunui plan, ~a cum despid\mcu toporul 0bucatade lemn. Pentrua taia un diamant, luam catevabucalc1eramasede la alt diamant pe careI-am tiliat - sauluam0 bucatade diamant in starebruta, carenu e suficientdepur casapoataajungela stadiuldepiatra prctioasa- ~ineapuciimsadespicam~isaslaramambudilile panaIe transformamin praf.

Acestpraf de diamant estecernut cu grija, fiind trecut printr-oseriedesitecu ochiuri foartemici sauprintr-o pIasadin fier panacandoblinem 0 pudra foartefina, pe care0 punemintr-o stic1u-la. in continuare,pregatimprin crcstareun discmare,plat, din0lel calit: tra,am linii ingustepc toata suprafalalui, pana candoblinem0 rCleadecrestaturisubliri. Apoi acoperimroatacu uleifin. De cdc mai muIteori, in compoziliaacestuiaintra in primldrandulei demasline,insaficcaretilietor arcpropria reletapentrua ajunge la anlestecul eel Inai potrivit.

Discul din 0lel sefixeazape un ax legat de un motor, montatpc 0 Inasa grea, consolidata eu bare rezistente din ote!, pentrua impiediea aparitia vihratiilor in 1110mentuJin care roata ince-pe sa sc invarta ell 0 viteza de cateva sute de rotatii pc Illinut.Apoi praful de diamant sepresarapcstesuprafalaacopcritacuulei,panacandseformeaza0 pastacenu~ie.

De multe ori, diamantul brut nu aratacu nimic mai spectaculosdecatun crista!destancastropit cu noroi - pulina ghealacrista-lina prinsasubun inveli~pestril cu aspectdezeamamaroniesaugalben-verzuie.Esteposibil ca acestinveli~,dadi seintampla saai 0 zi proasta,saseintinda pana la miez- cu aItecuvinte,dupaceai polizatjumatate din piatra, constalidi bucatade diamantbrut pecareai clat0 groa?ade bani nu valoreazaabsolutnimic.

Acest cristal se fixeaza iotr-o cupa mica numidi "montura", iarmontura seata~eazade un suport careseamanacu bralul sus-pendataI unui patefonvechi.Piatrasefixeazain montura cu unadezivspecialcare nu seinmoaie in timpul ~Iefuirii, cand dia-mantul seincalzqte.

26

,

CapitoluI2

Pevremeacandamintrat pentru prima oaraucenicla unme~ter~Iefuitor,SamShmuelof,pcntru lipirea pietrei sefolosea0 pastaclintr-unamestecdeazbestcu apa.Imediat cepiatra seincingea,azbestulseusca~isccantracta,fi,xanclperfectdiamantulin mon-tura. Pastaa oblineam mestecandazbestul- astaseintamplainaintesasedescoperecapana~icelmai mic fragmentcleazbestpoatesaprovoaceaparilia cancerului~i imi amintescca un ~Ie-fuitor a Iacutdin aceastacau?a0 tumoaremarein zonagatului.

in eontinuare, pornim mOlorul, avand grija sa nu apara nici ceamaiu~oaravibralie candseinvarte roata:la unelema~inidetiiiatmai vechi aliniereadiscului ne lua catevaore.Apai mqterul sea~azape un scauninalt asemanatorcu scaunelelefolositepentruhranireabebelu~ilor~iseapleacapesteroata.Apucii suportulincaree fixatapiatra bruta ~iil trecefoarteu~orpesteroatacareseinvarte ell viteza.

Diamantul esteincomparabilmai dur decAl0lelul, a~aca,dacamqterul apasapreatarepesteroatacumuchiaasculitaaunui di-amantbrut, piatra vaineepesapatnmdaprin disc.Piatrasetreceu~orpestelama discului, apoi, printr-o mi~carede rasucire,seridicii supartulpana!anivelulochilor.in manacealaltatrebuiesaavem0 lupa.Mqterii verificastadiulpraeesuluide"tiiiere" (de~i,defapt, esteyorbadepolizare)decatevaori pcminut, venindcupiatrapana in dreptul felei ~iapoi rasucind-oin sensinverspen-tru a0 aducedin noudeasupradisculuiprintr-o mi~carelina - caamajoretacarerasuce~teun baston.

Canclridicampiatradepepolizor casa0 examinam,0 frecamdeunprosoppe careil linem pe umar,indepartiincl,;,Ieiul~iprafulde diamant care s-au acumulatpe suprafalaei. Intr-un minutsauclouaoblinem prin polizareun punct plat, 0 adanciturami-nuscula in diamant, care ne va servi drept "fereastra" spre inte-norul pietrei. Ne uitam atent cu lupa prin aceastafereastra,casaveclemdacii in interior existaorificii saucrapaturi,pentru ciiapoiyom incercasaIe potrivim in a~afel incat saIe putemeli-minaprin ~IefuiresaumacarsaIe plasamintr-o pozilie catmaiinafensiva,aducandu-Iela margineadiamantului pe masurace

27

~lefuitorl.ll de diamante

piatra incepesacapeteforma.Un punct intunecatramascaptivaproapedevarful diamantului,depilda,seva reflectain fatetelede la bazapictrei, creandiluzia unui intreg ciorchinedepuncte,candde fapteyorbadeunul singur- carefacecapiatraoblinutala final sanuvalorezemai nimic.

Acestproeesprin careexaminamdiamantul prin fereastrapo-lizata, incercandsane faeem0 imagineexactadesprecum vafi orientatapiatra finita, seamana foartemult cu situatiain carepregatim0 bucatademarmuracareurmeazasafie folositala re-alizareaunei sculpturi,pentrua valorilieala maximumculoarea~i texturanaturalaalematerialului.Pregatireapentru ~Iefuireauneipietremari poatenecesitapolizareamai multor ferestreinstratulexterior,apoi stucliereapietreisaptamanisauchiar luni larand,proiectandmodelegeometricedin careva rezultacelmaimarediamantcarcpoatefi oblinut din materialulbrut.

Micile peteintunecatepe careIe vedemeateodatain interiorulunui diamantsuntdecelemai multeori cristaledediamantmaimici care au rmnas captive inauntrul unui crista! mai mare pemasuraeeacestas-aformat.Diamantelesuntalcatuitedin car-bonobi~nuit,cares-atopit subaqiuneacaldurii intensedintr-unco~vulcanic~ia ramasprins in adanculpamantului,in eonditiidepresiuneextrema,lucm careadusla transformareastructuriiatomieea earbonuluiobi~nuitin structuraspecificadiamantu-lui. De h'lpt,acestediamantcfoartemici pot apareain impre-jurari dintre celemai diferite. De pilda, sepot forma exact inpunctul de impact in careunmeteoritceconIinecarbonlove~tePamantul,provocandaparilia unui crater cu catevanestematemici in mijloc.

Simpaticele"diamantecu diamant" pot saaparafie sub formaunor petenegre,fie, dacasuntilliniate pe axapotrivita, subfor-ma unui buzunarinvizibil creatinauntrul pietrei brute. Orieumar Ii, pentru ~Iefuitorsunt0 marepacoste,pentru ca genereazain interiorul pietreimici zanedetensiune.Candpiatra ajungepepolizar ~imqterul ~lefuitorincepesa-~ipuna in aplicareplanuldemodelareamarginilor saufaletelornestematei,diamantuldaimpresiacaseimpotrive~teprocesuluideprelucrare.

28

Capitolul2

Cu tot weiul folosit, cfmd ajungein contaetcu diseuldin 0lel,piatra ineepesa lipe ca 0 Furie. Atelierelede ~lefuitsituatepeStrada47 din Cartierul Diamantelor din New York secompundecelemai multe ori din mai multe incaperi compartimentate,cenu~ii,prost luminate, amenajatela et'\ielesuperioareale cla-diriIor prin careseperinda diamantein valoarede miliarde dedolari destinateatat pielei interne, cat ~i bijutierilor din afaraStatelorUnite. Imagineaza-tir{tndUl~intregi de~Iefuitoriapleeatideasuprama~inilordepolizat,apasandlaturile platealediaman-tului pestediseuldin otel, in tipetelecade franedefectealepie-trelor.:;llefuitorii,obi~nuilicuhaosul,i~ivadlini~titi de treaba,cuprivirile ealme,profund concentrali,in mijlocuI'acestuivaeann.

Prin frecareapietrei de disculdin Olelsecreeaza0 cantitatedeenergieatat demare, incat diamantul brut devinein scurt timpincandescent,capatand0 nuanla fluorescentade ro~u-aprins,~ipoateprovoca0 arsurala fel deuratacaorieealt carbuneaprins.In momentulin carecaldura'\iungela zonadetensiunedinjurulunei incluziuni, piatra poatesaexplodezein intregime,zburandcuvitezadepedisculdin otel~iimpra~tiindbucalele~i~chii printoatacamera.Dad. esteyorbade0 piatramare,poli savezieumseprefacin nisipdediamantcatevasutedemii dedolari.

De eee important ca diamantul estematerialuleelmai dur dinUnivers?Gande~te-tela ideeaoricarui lueru care ilustreazasu-perlativul: celmai inaIt, celmai scurt,celmai lung,celmai mare.Mintea noastraselupta saeuprindaacestconcept,pentru eadefapt nu existanimic atat deinalt ineatsanu-i mai putemadaugaincavreodoi centimetri sauatat de scurtincM sanu mai putemretezadin el un fragmenteatdemie.

Potentialulascunsdesprecareamvorbit esteeevaabsolutin ade-varatul sensal cuvantului, ~a cum nu poateIi niciun lucm dindomeniul fizic. Estenatura ceamai inalta pe care0 poateaveaun lucru, esteadevarulabsolutdin fiecarepersoana~idin liecareobiect. In natura, duritateac1iamantuluicsteinsu~ireaprin careun obiectdin Universseapropiecelmai mult deabsolut:cacidi-amantulareceamaimareduritatecareexista.:;liastfeldiamantul

29

~lefuitorul de diamante

estesemnilicativ sub acestal doilea aspect- ca 0 metalora careexprima cevacu adcvarat absolut.

Sa revenim acum la acelebuca\elc de cliamant impra~tiate pc po-deaua fabricii de ~lefuit dupa ee0 piatra a explodat din interior ~ia zburat de pc discuI polizomlui. Ele ne amintesc de calitatea ceamai importanta a diamantelor. Fiecare diamant are 0 structuraatomica foarte simpla, e alcatuit din carbon pur, nealterat. Car-bunele clintr-un creion ~i carbonul clin compoziJia unui cliamantsunt, de fapt, una ~iaceea~isubstanta.

Atomii de carbon din mina unui crcion sunt legap intre ei subforma de placi cu adcrenta scazuta, ca foile rocilor de ~ist saustraturile unui foitaj de patiserie bine filcut. Cand treci cu varfulcreionului peste 0 foaie de hartie, aceste straturi se desprind inplaci, a~ternandu-sepe suprafata colii. Numim aceastaoperatiu-ne scriere ell ereionul.

Atomii de carbon pur clin structura unui diamant sunt legali intreei cu totul altfel, prezentand 0 simetrie perfecta in toate direcpile,fapt ce impiedica desprindereaplacilor de materi~ ~iface ca clia-mantul safie ceamai dura substan\acunoscuta. In ciuda acestuilueru, interesant este ca orice diamant, de ariunde ar proveni, ealcatuit clin aceia~iatomi simpli de carbon legali intre ei prin ace-la~i tip de stmctura atomica. Aceasta inseamnii cii orice filramade cliamant esteperfect identica, la nivel molecular, cu orice altabucata de cliamant.

Ce legatura are aceastainsu~ire cu potenpaJul ascunsaJlucmri-lor? Dupa cum am spus,Olice lucru clin Univers - indiferent dacaesteyorba de lucruri neinsuflelitc cum sunt pietrele sauplanetelcsau de vietap ca furnicile sau animalele - are propriul potentialascuns,propria natura absolutii. Ideea pc care vreau sa 0 subli-niez esteca potentiaJul ~i natura absoluta pe care Ie intalnim infiecare dintre exemplele amintite sunt identice cu cele pc care Ieputem descoperi in oricare alt exemplu. Astfel ca, ~i din acestpunct de vedere, potentiaJul ascunsal lucmrilor - acea caJitatecarenepoate ducesprereu~ita,deopotriva spiritual a~imateriala-esteasemeneacliamantului.

30

Capitolul 2

lata, a~adal;de ceseregase~tecuvantul "diamant" in titlul acesteicat1i.Diamantul esteperfect transparent~iaproape invizibil; po-tenlialul ascunsal tuturor lucrurilor din jurul nostru estela fel degreu de vazut. Diamantul are 0 insu~~reprin care~eapropi~ f~ar-te mult de cevaabsolut - estecel mm dur lucru clin cate eXlsta-,iar potenlialul ascuns al lucrurilor este adevarul lor pur ~iabsolut. Orice filrama de diamant care existain Univers are ace-e~i structura ca oricare alt diamant - structura un.ui diamant100%pur. Acela~i.lucru sepoate spune desprepotenllalul ascunsallucmrilor: liecare particicii clin acestpotential estela fel depura~iconstituie 0 realitate la fel de absoluta ca oric~re alta manifes-tare a sa.

De ce se nume~tcinsa eartea aceasta ,,$lejUitorul de diamante"?De altfel, unii dintrc primii traduciitori in limba englezachiar auomis prima parte a titlului, nerealizand cat estede importantapentm semnilicatia intregii carli.

Aici trebuie precizat, in cateva cuvinte, ca existadoua modalitappentru a descoperi potentialul aseunsallucrurilor, natura lor ab-soluta. Una ar fi sa "vedem" accasta natura citind explicatiile inlegatudi eu ea, cum este cea pe eare 0 re~asi~in carte a.de f~ta...'apoi sa stam ~i sa reflectam adanc la exphcaplle respectlVepanacand ajungem sa in\elegem ~i sa putem folosi acest potential.A doua modalitate e sa intram intr-o starede meclitatieprofunda~isa"vedem" acestpotential in mod nemijlocit, cu ochii mintii.

A doua modaJitate estemult mai puternica, cu toate ca potentia-luI poate Ii utilizat cu suecesde oricine ii inlelege principiul.

eei care au vazut acestpotential in mod nemijlocit i~idau seamain scurt timp di au vazut c::evaabsolut. ~i eauta in minte ccva ell

caresa il poatii compara. In lumea noastra obi~nuita, lucml careseapropie cel mai mult de acestpotenlial absolut, lucml obi~nuitcare este cel mai aproape de a Ii ceva in mod absolut, estedia-mantul - obiectul cel mai clur.

De~i in lumea in care triiim diamantul se apropie cel mai multde absolut, nu sepo ate campara decal Intr-o oarecare 11lasudi ell

31

Cum a apiirut,,~lefuitorul de diamante"

Neaflam pe punctul de a porni intr-o importanta ciiliitoriespreun taramcompletnou,undeyomdescoperiidei despre

cumsa ili gestioneziafacerile~iviala personala,idei careprac-tic nu au mai fost prezentateniciodataintr-o cartemodernapcaceastatema.Inainte deastainsa,nu ar stricasaafiamcatecevadesprelocul ~iperioadaistoricain carea fostcomunicataaceastainva!a tura.

I

33~lefujtonl1de diamantc, CesluMichael Roach, l.nma Christie l'vIcNally

Pentruinceput yom apelachiar la ,,$lefuitorul de diamante". Seintamplacu mai bine de 2 000 de ani in urma, in India antica.Un om bogat,un prinl pe numeSiddharta,subjugainimile mul-limilor a~acum avcasafacii 500deani mai tarziu un alt barbat,penumelisus.Crescusein bogalia~ifastulunui palat, insa,dupaceavazutoamenisuferind- dupacea inlelescanu avemcumsaevitampierdereatuturor lucnn~lor~ioameniJorla care;inem celrnaimuIt in aceastaviala -, a parasitpalatul ~ia pornit singurincautareaoriginii acesteisuferinle~ia modului in caream puteasaii punemcapat.

$i, dupa eea ajunsla inlelegereadeplinaa acestor lucruri, a in-ceputsaIearateoamenilorcaleasa.Mul;i ~i-auparasitciiminul

~lefuitorul de diamante

potenlialulascunsdesprecareamvorbit ~ipc careil yomdescriemai amanunlit in capitoleleurmatoare,eaciacestpotenlial estecevacuadevaratabsolut.Din aceastaperspectiva,cliamantule 0metaforacompletnepotrivita,motivpentrucareeste,,~lefuit"saudep~it deputereaa cecaceesteintr-adevarabsolut.lata ~adardeeeaceastastravechecartedeinvalaturi senume~te,,$lefuitoruldediamante":pentrucane facesainlelcgemun tip depotentialcareesteabsolutintr-o masura~imaimaredecMcliamantuJ,acli-cii decatobiectulcelmai dur ~iaflat celmai aproapede absolutdin lumeaobi~nuitacareneinconjoara.

Daca toate acesteali separ pulin cam dificile, nu te nelini~ti.Tocmai astai~i propune ,,$Iefuitorulde cliamante":sane ajutesadepa~imacesteclificu1tali.Secretulmecanismuiuiprin caresemi~cain realitatelucrurile,secretulpentrua obline succesulade-varat ~ide durataatat in viala de zi cu zi, cat ~i in afaceri,estecevaprofund,carenusepoatevedealaraefort.Dar un lucru estesigur:meritaefortul.

32

~lefuitorul de diamante

pentm a-I urma, imbrali~fmd de bllnavoie un mod de viala sim-pIli, viala de ci\llIgar, renunland la averi ~ipastri\ndu-~i gandireaIimpede dupa ce ~i-all eliberat cllgetul de povara datoriei de atine minte cc ~icine era al lor.

Dupa multi ani, un discipol povestqte cum a fost rostita pentmprima oara invalatura ,,$Iefllitorului de diamante". EI iI nume~tepe Buddha, Inaestrul sau,)lCuceritorul":

~ L-am auzit odatiilo datii pe Buddharostind acestecuvinte.

Cuceritorul siilii,;;1uia la Sravasti, in parculranduit de An.ata Pindada in griidinile Prin-1lJluiJetavan. In reuniune cu el era 0 adunarcmare alciituitii din 1250 de ciilugiiri care eraudiscipoli de rangul intai, aliitU1; de 0 mulli-me uria,]ii de discipoli adepli ai Ciiii Compa-siunii - ,]i ace,]tia, tot fiinlC miirele ,]i pline desfinlenie. ~

"L-am auzit odata/o data pc Buddha rostind acestecuvintc" esteo fonnuHi de inccput pc care 0 intalnirn freevent in stdivechi-Ie carti de invalaturi, intrucat multe au fost scrisemult dupa ceBuddha a parasit acca"ta lllmc. La vremca aceeaoamenii aveaucapacitatea de a mcmora pc loc indrumarile primite de la mariinlae~tri.

Cllvantu~ "oelata" /,,0 data'" care apare aiei este incarcat. de sem-nificatii. In ptimul rand, sc rcfcra la llivelul extraordinar de in-teligenla Cll care erau dotali oamenii simpli din India antica - 0

marturie in acest sens fiind faptul ca erau capabili sa invele pedinafara un concept chiar din monlentul in care Ie era cOlnunicat~i totodata sa ii inleleaga semnificalii!c cele mai profunde. in aldoilca rand, cuvantul nc da de inleles ca ,,$lefuitoml de diaman-tc" a fast rost.it a singllra data,ceea cc inseamna ca inlelepciuneapc care 0 contine accasHi invatatura - cunoa~terca principiuluicare pune totul in nli~carc - estc ceva pre~ios~irar intalnit inlurnca accasta.

34

Capitolul 3

Lama (lin Chaney, in comentariul sauasupra ,,$lefuitorului de di-atnante", ne afcra Inai tT).ulte15.nluriri asupra contextului in carea fast c01nunicata aceasta Inare invatatura. Cuvintele ext rase di-rect din ,,$Iefuitor" sunt tiparite ell caracterc :ingro~ate:

Prin acestecuvinte scpregate~tesccnacomunidlriiinvalaturii. Person'\iul pc care il auzim vorbind esteeel care a consemnat in sens aceasta Invatatura.

EI sp"ne in primul rand ca I-a auzit pc Buddharostind invatatura. Odata, eu sensu] decandva,Cuceritorw siilii'1luia la Sravasti, iI! parculranduit de Anata Pindada in griidinile Prin-tuluiJetavan. in reuniune cu el- adicaalaturi cue1- era 0 adunare mare alciituitii din 1 250 deciilugiiri care erau discipoli de rangul in-tai, aliituri de 0 mullime uria,]ii de discipoliadcPli ai Caii Compasiunii - ~i ace~tia,totfiinle marete ,]i pline de sfintenie.

Ei, bine, in India existau ~aseor~e nlari, pnntrecare eel cunoscut sub n111nele de ,.Sravasti". Ora~ulacestasegaseape domeniul Regelui PrascnaAjita ~isemandrea cu lin loc de 0 rara frumusele - super-bele gradini ale unui personaj cunoscut sub numelede Prinlul.Jetavall.

L, un moment dat, la ca\iva ani dupa ceCuceritorula atins illuninarea, un nlare proprietar pe numeAnata Pindada s-a hotarat sa construiasca un tem-plu marel ~i neasemuit de frumos, in care sa locu-iasca Buddha ~i adeplii sai. Pentru asta, a venit laPrinlulJetavan ~i i-a cumparat gradinilc, platindu-iatatea mii de monede incat ar fi putut, efectiv, saacopere gradinile Cll aur.

L, randul lui,Jctavan i-a oferit Cuceritorului 0 par-cela desprinsa din loturile destinate ingrijitorilor

35

~lefuitoruI de diamante

propneta\lI. In gradinile acestea,Anata Pindada,recurgand la iscusin\alui Shariputra, a conduslucrarile executatede artizaniadu~iatat de pe pa-manturileconsacratezeilor,cat~idepecelealeoa-menilor, pentru a amenaja un pare nemaivazut.

Cand pat'cula fostgata,Cuceritorul - in\elegandci\jetavan i~i doreaacestlucru - a dat templuluiprincipal numeleacestuia.In ce-Iprive~tepeAnataPindada,el era un spirit superiorcareseintrupasespecial,luandinlaliprea unuiOmcareputeasajoa-cerolul deprotectorfinanciaralMaestrului.Era in-zestratcuputereadea vedeazadiminteledepietre~imetalepre\ioaseingropatelamareadancime,subapasauchiarsubpamant,~iputeasasefoloseascadeacestebogaliioricanddorea.

Mesajulacestorranduri din deschiderea,,~Iefuitoruluide dia-mante"e semnificativ.Buddhaurmeazasai~i expunadoctrinain fa\aunui grup dedilugari careau hotarat, la fel ca apostoliilui Iisus,sa-~ilaseindeletnicirileobi~!,uite~isa-~idediceexisten\apentru a invata calealui Buddha.Insa, inainte de toate,acestevemmentsedatoreazaoamenilorputernici, oameniIorbogalicareauaparut~iau lacutcuputin\aproducerealui.

Principala forta carepuneain mi~careresorturileeconomice~ipoliticeale stateIorde pe tot cuprinsulIndiei anticeera regali-tatea:capete!eincoronateerauechivalentuIexactal comunita\llde afaceridin societateamodernaa Occidentului.Astiizi, candvorbimdesprcBuddha~idespreideilebudiste,suntemtentali saneducemcugandulIa un barbatcu inlalipre ciudata,cu aspectoriental,cucocsauturban~i- dacaamvazutvreodatacumesteredat de statuiIechineze~ti- cu un zambetlarg ~i burta mare.Mai potrivita ar fi insaimagineaunui print inalt ~igratios,careci\latoreadiscretprin tara ~icxpuneacu eruditic, convingere~icompasiuneidei pe careorice om Ie poatevalorificapentru areu~iin via\a~ipentrua daunsenspropriei existcnte.

36

CapitoluI 3

Cat dcspreadep\ii lui, nu ar trebui sa nc limitam Ia imagineaunor calugari-ceqetoricu capetelerasecarestaupe pamant cupicioareleincruci~ate~ipsalmodiazamantraom in fataunui zid.Poateca, in vechime,ceimai mari mae~tribudi~tieraumembriifamiliilor regale,cei careerauinzestralicu forta ~i talentul de aconducetari ~ia organiza0 intreagaeconomic.Exista,bunaoa-ra, 0 mare invataturabudistanumita "Kalachakra" sau"Roatatimpului" care,peparcursulultimelor secole,a fosttransmisaincadruIunor reuniunispecialedefiecareDalai LamaalTibetului.La inceput insa,eaa fost comunicatade Buddharcgilor Indieiantice,adicaunor persoanecu un discernam~nt~i cu abilita\iextraorrunare, care au transmis-o altor regi, pe pareursul multorgenera\ii.

Aduc in disculieacestaspectpentru ca a~vreasaatragaten\iaasupraunei percep\ii gre~iteprivind viata spirituala interioaraa fiecaruiadintre noi in general~iasupraconceptii1orbudisteinspecial.Budismulaafirmat dintotdeaunacatrebuiesanealegemmomentulpotrivit ~i locul potrivit pentru a adoptaviata retrasaaunui dilugar,pentrua triii departedeoamenidacavremsain-vatiimsaslujim lumea.Insalumeatrebuiesa0 slqjim, iar pentruastatrebuiesamergemin mijlocuI ei.

De-a lungul aniIor petreculi in firma la caream Iucrat, am fostfrapatdenumaruImaredepersonalitalimarcantedin lumeaafa-ceriIorcaremi-audezvaluitextraordinaraprofunzimeavietii lorspirituale.Ma gfmdescin specialla Dhiru Shah,un comerciantdediamantedin Bombay(ora~carea fostredenumitdecurand,primind un numemult mai potrivit, Mumbai). Daca iI vezi pedomnul Shah coboranddin avion la aeroportul Kennedy dinNewYork, prima impresieestea unui barbat oache~,destuldescund,cuochelari,cuparu] rarit ~i,eventual,cuun zambettimid.Treceprin multime~iseducesai~iridicebagajul,un geamantanmic ~iuzat,apoi seurca intr-un taxi ~i tragela un hotel modestdin Manhattan,undeia masadeseara,compusadin catevafeliidepainc coaptain casa,painepe caresoliasa,Kctki, i-a prega-tit-o ~ii-a a~ezat-ocugrija ~iafeqiunein bagaj.

37

~lefuitorul de diamante

In realitate insa, domnul Shah esteunul dintre cei mai puterniciachizitori de diamante din lume, el cumpara zilnic mii dc pie-tre pentru corporalia Andin. Totodata este, rnra exagerarc, unuldintre oamenii cu ceamai profunda spiritualitate din cati am cu-noseut vreoclata. Bogatia vic\ii sale interioare Ini-a dezvaluit-odiscret, odata cu trecerea anilor.

Domnul Shah este adept al doctrinei jainiste. Jainismul este 0credinla straveche, aparuta in India acum mai bine de 2 000 deani, in aeeea~ipcrioad5 eu budisrnul. Anl stat unullflnga altullT11ini~teaseni, a~eza\ipe podeaua dicoroasa a teqlplului din earti-erul sau, un edificiu din piau"a simplu, dar rafinat, lnaltat intr-uncolI tihnit in mijlocul haosului care domne~te in Bombay. Preoliitree in tacere pnn fa~aaltarului, In raeoarea intunerieului dinsanetuarul central, eu ehipurile stralucind in hllnina bl,lnda a l1,i-eilor eandcle ro~iiCll lllei, aprinsc dinaintea statuii zeului ]a carese inehina.

Femei in rochii vaporoase din matase intra in lini~te~iating pa-mantul ell vencrape, apai, tot in lini~tc, se a~azaca sa sc roage.Copiii vorbesc in ~oapta trec{md de la 0 statuie la alta, privind curespect la cele 0 mie de fiinle sacre. Oamenii de afaceri i~i lasaservietele ~i pantofii jos, la scara templului, ~i urca pio~; treptelecare duc spre portal, unde sea~azapentru a intra, la fel de discret,in comuniune spirituala eu Mahavlra.

Aici, in templu, poti sa stai alaturi de spiritul tau regasit, poIi sauiti cu desavar~irede timpul care sescurge,pOli sauili in ce zi teafli sau ca trebuie sa te ridici ~i sa pleci acasa,pOI; sa te deta~ezide cele0mie de tranzaqii zilnice, pOli sauili de Cladirea Operei.

Cladirea Operei estesimbolul afacerilor cu diamante din India,unde trude~te cam 0 jumatate de milion de oameni, ~lefuind,in casedin chirpici sau in c1adiri inalte de birouri in valoare demilioane de dolari, majoritatea diamantelor din lume, pentnla fi livratc c1ienlilor din America, Europa, OrientuI Mijloeiu ~iJaponia. Cladirea Operei consta de fapt in doua constructii vechi~i dariipanate, una de 16 ~i cealalta de 25 de etaje, numite astf~1

38

Capitolul 3

dupa cHidirca vechc l?l eazuta in nuna a llI1111 teatnl de operasituat in apropierc, in inhna BOIl1bayului.

Ca sa intn in aceste c15.c1iri, Inai intai ~lIngi cu 0 ma~inaharhuitaintr-Q parcare uncle nu ai loc saarunci un ac, dura care trebuie saip croie~ti drum spre0 intrare din beton, satreci printr-o mu1limealdtuita din negustori de diamantc aftali la inceput de carieracare i~i striga unii altora oferte ~i contraoferte ~i ftuturii pacheleleuzate din hartie in care sllnt catevapietricele. Partenerii de tran-zaqie fac front comun in fala cumpariilOrilOl; infigandLl-~idege-tele unul in palma celuilalt intr-un limbaj invizibil al semnelorprin care seinleleg intre ei cih de mult sacrea,ca prelul inaintede a ineheia tranzaclia.

Dupa ce li-ai croit drum printre acqti oamcni lipsili de impor-tanta, te ciiznqti sa-Ii faei loc prin mU!limea care seinghes~,iesaprinda singurul ascensorrablagit care functioneaza astazi.(Intot-deauna ai de rczolvat aceastadilema: saiei liftul, riscand saramaibloeat intre etaje diteva arc bune cladi se intrerupe eurentul, sal!sa urci pe jos ede aproximativ 20 de ~irLlri de trepte ~i saajungicu cam~a noua !eoareade transpiralie din cauza aerului cald ~iumed din Bombay.) Ajuns sus,in fala ta sedeschidc 0 combina-lie exotica de incllictori indiene, detectoare digitale de mi~carc~i senzori de sunet sofisticali, care iti permit accesul in raiul dinbirou.

Aici seschimba lucrurile. in birourile mai mari intalne~ti marmu-ra Ia tot pasul: Inarmudi pc podea, Inannura pc percli, marmudiin toata baia; tot din Inarnlura sunt saclurile capodoperelor an-tice sculptate cu maiestrie, !'evenite in lara prin filiala belgianacare Ie-a trimis inapoi. Seprea poate ca accesoriiIetoa!etei sa fieplacate Cllaur ~i chia!' vasul de toaleta sa fie 0 combinalie nemai-vazuta de scaun prelungit in partile late!'ale cu doua aripi dinpoqelan in forma de talpici care iIi permit, dad dore~ti, sate urei~isate ghemuiqti in vechiul stil indian.

Dincolo de u~ile interioare incuiate seafla camere cu aparate si-lenlioase de aer conditionat, unde lucreaza ~iruri lungi de tinere

39

:;ilefuitoruI de diamantc

indienceimbracatein sariurilevaporoascpc care Ie poarta fe-meiledin India de ca.tevamilenii incoace.Ele staua~ezateintr-olini~tedesavar~itasub luminile Huorescentecu radiatii dintr-unanumit spectruin faia cateunui maldar ordonat de diamanteacarui valoarepoateajunge~i la 0 sutade m"~de dolari. De subfaldl11;lesariurilorbraielelor seintind ~i,cu 0 pensetaspeciala cuvarf subiire,extragdin griimadacateun diamant,il ridica panain dreptul lupei specialede bijutier pe care 0 tin lipita de ochicu cealaltiimana,apoi, cu 0 bolta gratioasa,il aruncape deasu-pra blocului de foi din hartie alba ~ifina, lacandu-lsa aterizezeintr-una dintre celecinci gramezimai mici de.diamantediferite,in functiede categoric~idepret.

Singurelesunetecare se aud in incaperesunt zgomotul u~orprodus de pensetacare se freacade hartie ~i rapaitul aproapeimperceptibilal pietrclor aruncatein gramadacorespunzatoare.Aceastascenaserepetain ateliereledesortaredin intreagalume,indiferent ca seafta in New York, Belgia,Rusia,Africa, Israel,Australia,Hong Kong sauBrazilia.

Odataam mersin provincieca savedemcum se~lefuiesc,efec-tiv, diamantele.Multe diamantesuntfasonatein casa,unde totimembrii familieidau0 manade~utor. In fiecarezi, pietrelebru-te ies din marile firme de diarnantedin Bombaypentru a luadrumul prO\;ncieiprintr-o reteavastade curieri care Ie trans-porta in genti mici, cu trenul, cu biciclctasaupcjos. Pietrcleseintorc zilnic in acela~ifel ~iin celedin urma ajungundevaintr-unatelierde sortare,iar de acolo,intr-o cutiuia din metalpazitadeun agentBrinks,in avionulcaredecoleazain fiecarenoaptespreNewYork.

Navsarie un ora~tipic de ~lcfuitoride diamante,situat in statuiGtuarat,in zonadenord a Bombayului.Aici seaftaceamai marcconcentrarede fabrici de diamante.Puhoaiede muncitori vin laNavsaridin toatecolturilc larii, aspirandla unul dintre celemaistabilelocuri demuncapecareIepoti gasiin India. Seangajeaza'pentru aproximativ~aseluni, deobiceipanala una dintre marile

40

Capitolu13

sarbatorireligioase,cum ar fi Diwali. La staqitul acesteiperioa-dei~i incaseazaprima de concediu~i a doua zi pleacadin ora~,parcurganduneori I 500 de kilometri, pentru a se intoarce sasteacatevasaptiimanicu soiiiIe~icopiii lor ~ipentru a-~iinvestibanii in recoltade porumb a vreunui vecin.Apoi i~i facdin noubocceluia~iseintorc la fabricii pentru inca pse luni.

Dacavrei sacumperi diamantedin Navsari,ai parte de 0 expe-rienia pc carenu 0 pop trai nicmerialtundeva.Imagineaza-ticaincercisatreci printr-o multime de oamenicareseintinde pe unkilometrusaudoi, de-alungul unui drum depamantdin mijloculunui orii~elindian. Fiecareom din aceastamultime striga cat iltine gura, tinand stransin mana un mic petie de hartie indoitain care arc unul saudoua diamanteminuscule,doar cu 0 ideemai mari decatpunctul de la star~itulacesteifraze.Pietrelesuntinca acoperitede uleiul folosit la polizare, care Ie da 0 nuaniade cenu~iumat, astfelca, in plin soare,numai un nebun- sauun negustorindian extremde experimentat- ar aveacurajul sacumpere0 piatra, neavandcum sa-~idea seamadacaestealba(adicapretioasa)saugalben-deschis(adicalara nicio valoare).

Ma~inile i~i croiescdrum din arnbelesensuri,claxonand, prinmasacompactade oarneni.Soarelete ardein cre~tetulcapului.Camap depe tine esteimbacsitade un praf fin care,amestecan-du-setreptat cu transpiratia, se prefaceintr-o mazgamaronie.~trengariide pe stradai~i croiesc,~iei, drum prin gloatii, pc ge-nunchi~icoate,tarandu-seefectivprintre picioarelecomercianp-lor in sperantacavor gasivreolaramadediarnantscapatapejos,ca ni~tepui degainacarescurmadupagraunte.

Locurile cele mai indepartate ale imperiului diamantelor dinIndia sealla in apropierearegiunii Bhavnagar,langa coastadevesta Marii Arabiei, acoloundeincep de~erturileRajasthanului~i jaipur, ora~uI din gresie roz al negustorilor de smaralde.Dhiru Shah m-a dus acolo cu un avion ~ubred;iata-ne urcaiiintr-o ma~ina,in drum spre locul eel mai sacru aI jaini~tilor,muntelePalitana.

41

\

~lefuitorul de diamante

Ne oprim la ultima fabricadediamantedin drumul nostn!,carenu estedecat0 vila construitala margineade~ertului.Berndince~timiniaturaleeeaiindian concentrat~idreseumirodenii, spi-onali din spatelezidurilor ImbracateIn faian\a~ial viilurilor decopiii ~i femeileexoticedin gospodarie,care chicotesc~i cascaguralaprima persoanaalbacares-aabatutprin acelelocuri dupafoartemult timp. Cand trccemde ultima casa~iultima fabrica,nesimlim deparcane-amlasaIn urma via\a Intreaga,uitand delumeaafacerilorpentru ane regasi,urcandcolinelesubmontane,via\a interioara.

Innoptam intr-un cruuinmodestdelapoalelemuntelui,construitde breaslaprelucriitorilor de diamantepentru cei asemenea.lor,casapoad vemaici ori decateori ii aducenevoiaspirituala.Ina-inte de rasaritul soarelui,Dhiiu rna duce,In lini~te,Intr-o curtespecialadeundeIncepccarareacareurcaspremunte.Pepere\iidin piatra sunt sapaterugaciuni vechi de 2 500 de ani; aici nelasampantofii, pentru caascensiuneapecarareadin piatra panaIn cre~tetulmuntelui trebuiesafie realizatacupicioarelegoale,Insemnde respectpentru caracterulsacrual aceluiloc.

Ne mi~camla unisoncu mii de alli pelerini in Intunericul de di-naintea zorilor. Aerul esterece, iar urmele sapateIn piatra desubtalpilenoastrenevorbescdespremilioaneledepicioarecare,de secole,urcaastfelpemunte In fiecarediminea\a.Urcu~uldu-reaza cateva ore, insa noua nu ni separe lung, pentnl ca suntemInconjurali de gandurile~i rugaciunilecclorlalli, care ne inspiriila fel demulta siguran\aca~istancadesubpicioarelenoastre.

In celedin urma ajungemIn varf, p~ind Inauntrul unei re\eledemici temple,capele~ialtaresapateIn piatrii, undeemai Intu-neric decatIn beznadeafara.Inaintam pur ~isimpluorbe~tecatsim\im casepoate,ne a~ezamcarepe undea ajuns~iramanemacolo,meditandpe piatra rece.Existaun curent subterancaremurmura aproapeimperceptibil, dar nu estenicio lumina. Auzicum pulseazainimile miilor depelerini din jurul tau, Iepercepirasuflarea~isimli a~teptarea.

42

Capitol"l 3

Stamcu to\ii cu fa\a la rasarit,pevarful versantuluicaredominacampia indiana.Apoi, In timp eemeditam,observamcaIntune-rieul careseIntrezare~tedin spateleoehilor Inchi~iIncepesasemodificeu~or;In eurandapar nuan\eletrandafirii, apoi celede~ofran,iar in celedin urma bronzul auriu al soareluiindian carerasare.Starncu to\ii cufundali in meditalie,gandindu-nefiecarela via\a lui ~ila cumsane-otraim la intoarcere.

Nimeni nu bea apa~i nu recurgela nicio alta forma.de hrana;peacestmunte ar echivalaaproapecu un sacrilegiu.In celedinurma ne ridicam, ne luam ramasbun de la templeIn cel mairespectuosmod cuputin\a ~iIncepemsacoborilmmuntcle,peju-matatealunecandla vale.Stareasuf1eteascaseschimbaIntr-unadesarbatoare,copiii rad ~imergInainteplini de insuf1e\ire.Pen-tru prima oara In via\a Incepi saapreciezimiracolul pe care ilreprezintapantofii, pemasuracepicioareleIncepsa\i seumne~isacrape.Insaacestlucru faceca tot cete InconjoarasaIi separaundar ~imai preljos.

Abia dupaaceeaaflu caDhiru Shah,acestnegustor dediamantebine dispus,mieu\ ~inegricios,~i-apetrecutani buni din tinere-Ie la picioarelemaqtrilor spirituali de pe acestmunte;abiamaitarziuaflu ca,demulteori, in timpul ciilatoriilor pecareIeintre-prinde la New York pentru a lua parte la ~edin\elecu directoriifilialelorinternalionale,el esteIn plina perioadadepostspiritual,rugandu-senoaptea tarziu In mica lui camerade hotel situatadeasupraluminilor stridentedin TimesSquare.Birourile saledinBombayemana0 ciildurii intensacum esteceadin sanuluneifamilli; aregrija detop lucratorii deacoloca~icumar fi copiii lui,peunul il ajuta cu cheltuieliledenunta,pealtul cubanii necesaripentru incinerareacuivadrag - ~ia~amai departe.De~ifaceinfiecarezi tranzaclii demilioanede dolari, estefoarteatentsanusefoloseascade niciun banu\ carenu i secuvinepedeplin.

:;lila el acasalucrurile suntla fcl dechibzuit aranjate.In perioadaIn caream colaborat Indeaproapecu domnul Shah~icu cei dinfamilia lui, ani dezile ei au locuit Intr-un apartamentcat 0 cutiedechibrituri de la etajul al treileaal unei c1adirimici ~i lini~tite,

43

:;ilefuitorul de diamante

intr-o suburbie numita Vileparle. Doamna Shah era bogata~iinainte de casatorie,dar Dhiru - impreunacu fiul sauVikram -au sporit bogaiia familiei, rnotiv pentnt care cci din jurul lor iitot bateaula cap sa i~i ia 0 locuinia mai mare. Copiii cresc,IespUlleauei, ~iau nevoiede camereseparate.Insafamilia a con-tinuat salocuiascaa~acum era obi~mritade ani de zile: buniculaveacameralui confortabilapc 0 latura a bucatariei~iera tratatcu dragoste~irespectdetoatalumea,iar ceilalii, candveneaoradeculcare,ie~eauchicotindpc balcon~ii~ipregateaua~ternutu-rile unullanga altul subcerul instelat,casasebucurein timp cedormeaude aerulnOPlii~idemireasmacopacilorinflorili. Chiar~idupa ce ~i-auconstl1.1itin sfaqit un imens apartamentde luxintr-o enclava exclusivista a ora~ului, pan a la urma au ajuns sadoarma tot laolalta,intr-o incaperemica, pe colluI cladirii. Astaii facepc ei fericili.

Talcul acesteipove~tic foartesimplu.Oamenii din America, in-clusiveu,au avutintotdeauna0 parerefoartecinica despreacelefiinle pc careIe numim "oamenideafaceri",iar in perioadaado-lescenleimele,in anii '60, sanume~tipc cinevaa/aceristaproapecaechivalacu 0 insulta.Imagineastereotipaesteaceeaa unui lupimbracatin costumdeafaceri,carevorbe~teprearepede,traiqtedoarpentrubani ~ifacetot cepoatecasaii oblina, fara sa-ipesedenevoilecelordinjur. Sanegandiminsamai bille.

Lumeaafacerilordeastazireprezintain mod indiscutabilun vastrezervorcarestrangelaolaltaoameniicei rnai inzestralidin lara.Ei au energia~icapacitateade a facetot ce trebuie facut pentrua duceun lucru la bun sfar~itmai bille decM oricine a1tcineva.Producpe bandarulantabUlluri ~iserviciiin valoaredemiliardcdedolari, cupreciziaunui mecanismdeceasornic,perfeclionandconstantprodusele,reducandtot mai mult timpul dc produciie~i cheltuielilenecesarepentru realizarealor. Pentru ei, inovaiia~i eficienlasunt un mod de viala, intr-o masuramult mai maredeci\.!in oricarealt sectoral societaliinoastre.

Oamenii de afacerisunt atenli, flexibili, minulio~i ~iperspicace.Cei care nu au acesteinsu~irinu rezista,caci lumea afacerilor

44

Capitolu13

arepropria puritate, propriul procesde scleCiienaturala: dacanuproduci, nimeni nu te acceptapreamult limp, la niciun niveldintr-o companie.Patronii,conducerea~i,cu atat mai mult, cole-gii te excluddin mijlocullor dacanu te pui seriospe treaba~inuproduci.Am vazut astade multe ori; e ca ~icum organismultauar respingeun anticorp strain.

Cei mai mari oameni de afaceri au 0 capacitateprofund anco-rata in interior - tat~esc,ca noi tOli de altfel, dar poate intr-ornasuramai mare,dupa 0 viaia spiritualaadevarata.Din lumeanoastraau vazut mai mult decatcei mai mulli dintre noi; ~tiucepoate~ice nu poatesaIe ofere.De la lucrurile spiritualepretindo anumitalogica;sea~teaptaca metoda~irezultatelesafie clare,la fel de clareca termenii ~icondiliile oricarei afaceri.De multeori renunla la 0 viala spirituala activa, insa nu din lacomie sauindolenla, ci pur ~isimplu pentru ca nicio calespirituala nu s-aridicat la nivelul a~teptarilorlor. );;Iefuitorul de diamante" a fostconceputexactpentru asemeneaoarneni- talentali, tenace~icuminteaasclilita

Sanu accepliniciodataideeaca,din cauzacate indeletnice~ticuafacerile,nu ai ocazia,timpul sau calitalile personale pc care Iereclama0 viala spiritualain adevaratulsensaI cuvantuluisaucaangajareaintr-o viala interioara profunda intra oarecumin COn-tradiclie cu exercitareaunci carierein lumeaafacerilor.,,:;i1efuito-rul dediamante" neinvala catocmaioameniiatra~ideafaceriauforta necesarapentru a inlclege~ia indeplini practicile spiritualemai profunde.

Aceastainvalatura estefolositoarenu doar pentru oameni,ci, inmod cat sc poate de limpede, ~i pentru afaceri. ~i lucrul acestaestein deplina concordanlacu mesajullui Buddha. in America,dupa cate separe, comunitateaoamenilor de afaceri s-a a~ezatin fruntea unci revolulii discrete,dar sigure,care urmare~tesatransformemodul in carenecarmuim deopotrivaafacerile~ivia-la personala, folosindu-nedeinlelepciuneadin vechimepentnl aindeplini obiectivespecificelumii moderne.

45

~lefuitorul de diamante

lar acum, in lac de incheiere, sa vedem cum s-a trezit ~i cum amers Buddha la lucru in ziua in care a rostit cuvintele );>lefuito-rului de diamante":

e--...-..., in dirnineata aceeaCuceritorul 'j'i-a im-bracat ve'j'rnintelede ciilugar 'j'i 'j'alul depurtatpe deasupra,'j'i-aluat bolul de cer'j'it 'j'i a intratin marele ora'j'Sravasticasaumble din casaincasa, cerand semenilor sai, ca un adevarat ca-lugar budist, putina mfmcaredecareseputeaulipsi. ~i dupa cea strans a'i'acihevabucate,s-aintors din ora'j''j'i s-a infruptat din ele.

Dupa ce a terrninat demancat, Buddha a pusdeoparte bolul 'j'i ,?alul,caci nu se abateanici-odata de la obiceiul de a nu manca nimic sea-ra, ca sa aiba tot timpul mintea !impede. S-aspiilat pe picioare, apoi s-a a~ezatpe 0 pernacare fusesepregatita pentru el. :;ii-aincruci'i'atpicioarele in pozitia lotusului, 'j'i-a indreptatspatele 'i'i ,?i-aadus gandurile intr-o stare decontemplatie.

Dupa aceeamai multi calugiiri s-au apropiatdeCuceritor ,?i,ajungandlangael, s-auaplecat'j'i i-au atins picioarele cu fruntea. Au lacut roa-tii in jurul lui de trei ori eu cinstirea cuvenita'j'i pe urma s-aua,?ezatpejos, intr-o parte. Maitanarul ciilugar Subhuti laeeaparte din multi-mea de diseipoli adunata atunei ,?is-a a'j'ezatodatacu ei.

Apoi mai tfmarul ealugiir Subhuti s-aridieat depe perna pe care 'j'edea,a lasat, eu 0 mi,?eareeuviineioasa,sa-i eadade pe umiir eoltul ve'j'-mfmtului eare-i aeopereatrunchiul 'i'i a inge-nuneheat, a'j'ezandu-'j'ipe pamant genunehiuldrept. S-a uitat la Cueeritor, 'j'i-a impreunat

46

Capitolul3

palmele in dreptul inirnii 'j'i a lacut 0 plecaciu-ne. Pe urma I-a rugat stiiruitor pe Cuceritor,spunandu-i:

0, Cueeritorule, tu, Buddha- CelCeaAtinsDesavar'j'irea,Nirnieitorul Vrajma'j'ului in-truehipat de Gandurile Primejdioase, CelCare a Atins Ilurninarea Deplina -, ai datmulte invataturi pline de folos aeestordis-eipoli adepti ai Caii Compasiunii, aeestorfiinte marete 'j'i pline de sfintenie.Toatain-vatatura pe care ne-ai diiruit-o tu; Buddha,ne-afost demare ajutor.

~i tottu, CelCeaAtinsDesavar'j'irea,Nimiei-torul Vrajm~ului intruehipat deGandurilePrimejdioase, Cel Care a Atins IluminareaDeplina,le-aidaruit invataturaaeelora,?idis-eipoli dandu-Ie limpede indrumare. Oriceindrumare !impede pe care ne-ai dat-otn, Cuceritorule, a fost Ull lueru minunat.~i este,Cuceritorule, un lueru minunat.

~i aiei Subhuti a intrebat asa:

0, Cueeritorule, ee au de taeut toti aceiacare au apueat-o pe Calea Compasiunii?Cum satraiaseaei?Cum sasepoarte?Cumseeuvinesaramana gandurile lor?

~i atunei, earaspuns la intrebiirile lui Subhuti,Cueeritorul a grait urmatoarele:

Preabine, 0, Subhuti, prea bine. lata eeamde spus, 0, Subhuti, 'j'i iata eetrebuie sa ti-neti minte: adevarat esteeaCel Cea AtinsDesavar'j'irea a taeut mult bine eelor careauapucatpeCaleaCompasiunii,aeestorfi-inte marete 'j'ipline desfintenie,daruindu-le

47

Un punct de pornire foarte potrivit ar Ii surprinzatoml dialogdintre Buddha ~idiscipolul sall Subhuti:

Potentialul ascunsal tuturor lucrurilor

49

Ei, bine,acumsuntemgatasapatrunclemin miezul problemei.Rccunoa~te!Vrei safii bun in afaceri, iIi clorqti 0 viala per-

sonalareu~ita,dar totoclataai un instinct puternic care iii spunedi viata nll ar insemna marc lucnl daca nll ar avea~i 0 latudispirituala.Ai vrea saca~tigimilioane, dar ~isameditezi.

Capitolu14

~

Certestedi, pentnl a aveaell adevaratsuccesin afaceri,e nevoiedecevadin intuilia profunda caremergemana in manacu vialaspirituala.in fellll acestaai posibilitateanu doar saoblii priijituradorita, ci sa te ~i infrupti din ea. in capitolul dc fala vom vorbidcsprepotentiallli careseregase~tein toatc lucmrile - un conceptpecarebudi~tii 11numcsc"vacuitate" -, insanu e cazulsaiti fae]acumgriji din cauzadenumirii lui eiudatesau,mai exact, nu ecazulsaincerci sa-linlelegi mai devremcdecatar trebui. Nu cstecatu~ide pUlin vorba dcsprecccacesugereazatermcnul "vacui-tate", ci, pur ~isimplu, dc sccretuloricarui tip de rcu~ita.

:;ilcfuitorul de diamantc, Gt.rht tvlichac1Roach,tnma Chri!;tic McNally

:;;lefuitorul de diamante

invatatura plina de folos.Adevarat este caCel Cea AcinsDesavar']ireale-a dat limpe-deindrumare acestordiscipoli, prin invata-tura ceamai limpede.

1;>ipentru ca a']a stau lucrurile, 0, Subhuti,asculta ,]i ia aminte la cele ce voi spuneaeum, pentru ea ele sa ramana bine inti-parite in inima ta, eaeiva voi dezviilui cumseenvinesa traiasea~i cum seenvine sasepoarte ~i cum se euvine sa gandeascaeeicareau apucatpe CaleaCompasiunii.

"A']a va fi", a spus mai tanarul ciilugarSubhuti, apoi s-a a']ezatsa asculte, dupa cwn11indemnase Cuccritorul. Atunci Cuceritorul~i-ainceputcuvantarearostind cuvintelecareurmeaza... ~

48

~lefuitorul de diamante

~ Taniirul ciilugiir Subhuti griii ciitreCuceritor, plin de cuviintii, dupii cumurmeaza:

0, Cuceritorule, cum se numeo;;te inviitiituraaceastaaparte? Cum se euvine sa 0 soeotimnoi?

Iar Cuceritorul ii raspunse, zieand:

0, Subhuti, aeeastaeste.invatatura care vor-beo;;tedespre "intelepciunea desiivaro;;itii" o;;ia~aar trebui sa 0 soeotiti ~ivoi.

De ce este ao;;a?Pentru cii, 0, Subhuti, intelep-ciunea desiivaro;;itii despre care vorbeo;;te CelCe a Atins Desiivaro;;irea este totuna cu inte-lepciunea desav3.r~itacare nu ar putea existanicicand.

~i tocmai de aceeaputem sa Ii zicem "in!e-lepciune desavar~itii".

Spune-mi, Subhuti, ce gandeo;;ti? Se aHii vreoinviitiiturii pe care Cel Ce a Atins Desiivar-~ireasa 0 incredin!eze vreodata, el insu~i,cuiva?

La care Subhuti riispunse cuviincios:

Nu, 0, Cuceritorule, nu se aHa niciuna. Nici-cand nu soar putea giisi vreo inviitiiturii pecare s-o poatii incredinta insuo;;i Cel Ce aAtins Desiivaro;;irea. ~

Cu acestecuvinte, ,,:;ilefuitorul de diamante" da impresia ca seafunda in acel univers in care nimic-nu-are-Iogica prin care, dinpacate,s-atacut cunoscutbudismul in cultura noastra.Nimic maineadevarat, insa.

"

50

Capitolu14

Savedem acum ce sespune de fapt aici ~i dc ce, apoi sa incer-camsaID\elegemcum am putea aplica acesteidei in activitateanoastra.Pentru ca ele chiar pot Ii pusein practica - iar cuvinte-Ieintrebuin\ate in acestdialog cuprind adevaratul secretal uneie,asten\epe deplin reu~ite.

Dialogul ar putea Ii interpretat in felul urmator:

SUBHUTI: Cum sanumim cartea?

BUDDHA: Numi\i-o "in\e1epciuneadesavar~ita".

SUBHUTI: Cum trebuie saconsideramcahea?

BUDDHA: Considerap-o ca liind inva\atura desa-vaqita. ~i, daea va intrebap de ce, motivlt! estecain\e1epciuneadesavar~itadesprecarescriu e in\elep-eiunea desavaDjita care oricunl nu ar putea sa cxisteniciodata - ~i tocmai de aceeaam hotarat sa daucarpi numele "in\elepciunea desavaqita". Dar spu-ne tu, Subhuti, gandeaioare ca aceastacarte desprecare vorbim este 0 carte adevarata?

SUBHUTI: Nicidecum. Noi ~timeatu nu scrii nici-odara carli.

Esen\aacestuidialog ~i totodata cheia potenlialului ascunsal tu-turor lucmrilor seaHain fraza urmatoare: "Poti sa ii spui caqiicarte ~i poti sa te gandqti la ea ca la 0 carte adevarata tocmaipentru ca eanu ar Ii putut safie niciodata 0 carte". Aceastafrazaareun inleles foarte precis~ifoarte concret; nLleste0 elucubra\ie,climpotriva, conpne tol ce trebuie sa ~tii pentm a reu~i atat invia\apersonala, cat~iin afaceri.

Saluam un exemplu intalnit foarte frccvenl in lumea afacerilor,pentru a ilustra aceastaidce desprepotcn\ialul ascuns.ESleyorbadespreproprietatea imobiliara.

Cfmd am pornit la drum cu Andin, am inchiriat 0 incaperesau doua dintr-un birou mai mare apartinand unei lirme de

51

~lefuitoruI de diamante

bijuterii, in apropieredeEmpireStateBuilding.Patronii,Ofer ~iAya, stateauintr-o eameramidi aflatalangaun birou modularceva mai mare unde, in jurul unei mese Inari, stateam eu, Udi(celcareseocupade diamante),Alex (ereatorulde bijuterii) ~iShirley(doamnade la computer).Diamantcleerausortatepe 0marginea mesei,in vremece la capatulopuserau introduseincomputerinregistriinlecontabile.in tot acesttimp, eu vorbeamla telefonuldepe un alt eoll al mesei,ineercandsaaflu numelesecretarclorcarelucraupentnlmatii cumpariitoridebijuterii dinor~, casaputemmergedirect la persoanacarelua deciziile.

Toatagama noastrade bijulerii secompuneadin vreo 15ineleale caror fotografii incapeaupe 0 pagina,cu careOfer ~i Ayaalergaumra astampar,aratandu-lein dreapta~i in stanga.Eradistractiv sa lucrezi penlru ei, pentnI ca nu aveau nid cea maimidi ideedesprecumsefacafacenlein America,motiv pentrucare, in mod paradoxal, erau mult mai creativi, intrucat nu cu-no~teautoatelucnlnle carenuaveaucumsafunqioneze(~ieare,totu~i,pentrueiau funclionat)sallaccledetaliicarepur ~isimplunu erau permise (bunaoara, sa mergi imbdicat intr-un lricou alechipeide fotbaJDallasCowboysla 0 intrunire Clldireetorii exe-cutivi ai unuiadintre cclemaimari lanluri desupermagazinedinlume).

Ofer veneala birou~inepuneatot feluJdeintrebari trasnitedes-pre America.De pilda: "Aici in calendarseriecii mainee ZiuaMarmotei. E sarbatoarenalionala?Trebuie sa va luali liber?Trebuie sava pJatimziua asta?".~i recunoscca uneori ehiarii spuneamca ziua respectivae 0 sarbatoarefiarte importanlii inAmerica.

Pedealta parte,nu pricepeauin ruptul capului de ce~i-ardoncinevasaajungaacasamai devremedeora 23.00,a~acacelmaiadesea lucram pana la ora aceea, ca sa nu mai spun di uneoriplecam~imai tarziu. Navetape care0 laceam intre serviciu~imanastireaundelocuiamduraaproapedouaorenumaipe unuldintresensuri,ap caajungeamacasapeJa1.00,iar la 6.00eramdin nou in picioare ca sa Ina intorc in ora~.

52

Capitolul 4

Diamantele~ibijuteriile veneaude la fabrica din Israel~imer-geaudirect la client; probabil Jumeacredeaca avempropriaunitatedeproduqie, canddecelemai multe on noi nu laceamaltcevadecatsadam fi.lgain centru, la ofieiul de expediliesecu-rizataBrinksArmored aflat la interseqia dintre Bulevardul5 ~iStrada47,sadamjos toatecelelalteetichetedepecutiasositadelaTelAviv,salipim unadinlre etichetelenoastrecunumelectien-tului ~isaIeducemcu un etajmai sus,la sediuJacestuia.

imi aducamintedeun incidentingrozitorcucarem-amconfrun-tatodata,candatrebuit sadesfac0 astfeldecutiepentruaseparabijuteriilecareurma sa~jungala doi clienli diferili. Deschizandcutia,am dat cu ochii deun morman uria~de inelecu diamant,din aur de culoareacuprului. Am fugit intr-un suflet la biroulnostru(dintre Stdizile 33 ~i34),cu comandacarea starnit 0 se-riefuribundade telefoanecatreOrientul Mijlociu. Problemaesteurmaloarea:aurul de 14karatepoatefi modclat in multe feluri.in sistemulfolositpentru masurareaproportiei deaur din aliaje,carefolosqte karatul (spredeosebiredesistemulutilizat in cazuldiamantelor,undeunitateade masurae caratu~,0 proporlie de24dekarateinseamnaaur pur; insaacestaestemult preamoalecasapoatafi intrebuinlat la confeqionareabijuteriilor, astfelca,purtat in condilii normale,un inel din aur de24 dekaratepur ~isimplus-ar dezmembra.De aceeaadaugiimin compozitiealtemetale,pentru a-i conferi0 duntatemai mare.

Dacaun sfertdin aliaj estereprezentatde altemetale,inelul vaavea18karate(~itot a~a)- in aceastatara a1i~eledin aur per-misesunt de 18, 14~i 10karate.Metal,d adaugatpentru a faceinelulmai rezistentii imprima ~inuantapecareacesta0 vaaveala final: dacaadaugi nichel, aurul va capata0 nuanla galben-deschis;dacaadaugicupru, va avea0 nuantaro~iaticalucioasa.eu ajutorul diferitelor combinatii seobtin ~i alte nuanle. in ceprive~tepreferintele,amencanusuntatra~idenuanteledegalbenmediuspredeschis;asiaticiipreferain generalnuantelede gal-benintens;iar multor europeniIeplac nuanteleaproapearamii.Din grqeala, comanda noastrafuseselucrata din matenalul cunuantapreferatadeeuropeni.

53

~lefuitorul de diamante

Aceastaesteuna dintre amintirile mele celemai dragi din aniide inceput ai firmei noastre: cu toata ga~cade trei sau patru in~i,alergam ca nebunii prin ora~,navalemn' iotr-un atelier de aco-periri metaliceundeselucra in condilii grele~icautamsa-lcon-vingem pe patron sa aplice la repezealaun strat de aur galben(carecostafoartemult) pesteaurul ro~iatic.Stateamcot la cot cuacc~tiviitori ITlultinlilionari injurul unci Inese Ia care Iucrau vreo15portoricane, iar Ofer ~iAya zbierau unul la altul diversein-struqiuni in ebraica,feteleurlau in spaniola~inimeni nu inlelc-gea de ce vrem Doi sa pladin1 aurul tot Cll aul'; in SCUl'ttimp insastateam to~ Ulnar langa 11ln~iI;coco~atidcasupra aceslor inele Cll

diamante,'aplicfmdu-leCupensulani~tesubstanlechimicespecia-lepentru aprotejapartile carenu voiamsacapetenuanlagalbuie.

Pe urma ne-am inccrcat ~i noi narocllI, deschizandu-ne propriafabricii. Spaliul eraaproapeidentic cu celdedinainte: 0 inciiperedepc 0 stradadin N1anhattan,cu ni~tepereli imen~idin baredefier intinzfmdu-sede-a lungld ~ide-a latul unei pardoselinefini-sate din eiment, la care sc adauga prima noastra casa de valoriadevarata. .;;i de locul aeestama leagaamintiri la fel de dragi:cum am sra~iatmochetade la vechiul sediuin searain careampiecat de acolo ~i cum ne-am tarat prin tot biroul, scormoninddupa a~ehiilede diamant care ne scapaserain cele catevalunicat am lucrat in acel loc (~iam gashcatevasute);cum 0 colegaa ralnaS incuiata din gre~eaUi0 noapte intreaga in naua ca.:;a devalori ~i cum, in tot acesttimp, sOlulei seintreba cum eposibilsa dimanenl atal de tarziu peste prograln; cum transpiram eu insingurul costumpe care il aveam(~icare era din Wna)in miezde vara, cand in New 'York e Inai rau decat Intr-o sauna, pentrllca maestrulmeu insistasesa nu renunl nicio clipa la inrali~areade om de afaceri, or astainsemnasaport zilnic costutnul ~i nuaveanl vale nici sa-mi scot haina, nici sa-Ini sIabcsc cravata.

Dupa ces-auscurs,credeu, vreo~aseluni de la infiinlarea fiibri-cuteinoastre,avcnit timpul saluam 0 hotararecupl~virela nece-sitatea de a ne fnuta in alta parte. ~iam inceput sa ne intrebam:saneasumamoarerisculde a nemuta in Cartierul Diamantelor

54

Capitolul4

saunu?Dad inchiriem un spaliu mare ~i comenzilescad?Dardaca.inchiriem un spaliumic ~iprimim comenzimari - cumyomputeasaIe facemfala?

A~ad am inchiriat camjumatate dintr-un rnicetajal uneicladidparaginiteaflatechiar la intrarea in cartieml principal, 0 soluliedecompromis intre r;scul pe care il reprezentamutareaintr-unspaliu mai mare ~i siguranla pe care ne-o oferea0 chirie rnaimica. Eu imi petreceamtimpul singur, pe un scauninstalat in"Departamentul Diamante" (0 incaperedestulde mica);uneorilucrmn in "DcpartamcntuI Sisteme" (0 camera minuscula careerautilizata ~icasalade~teptare), iar alteodin cameradevalori(0 ma~inariemidi, verticala, in care intrau doi oameni cam cadouamumn intr-un sarcofag).Fabricapropriu-zisaconstaintr-oincaperemai mare in carelucra un singur~lefuitor,intr-un coil.

Camiiltr-un an dezile vanzarilenoastres-audublat (~iastaaveasaseintample aproapein fiecarean, vreo zeceani la rand), a~adi riscul pe care it presupunea inchirierea unui spatlu mai maredevenise0 necesitate.Lucram cot la cot, la propdu, ~ichiar glu-meam intre noi spunandcapentru fiecare I 000dedolari din sa-lariul pe careil ci\~tigaiiii reveneaudoi centimetri ~ijumatate depupitru, iar pevremeaaceeamie irni reveneaupanala 38decen-timetri. Din Inative de securi tate, nu putcam sa aducem inallntnlfurnizorii de diamantebrute, de aceeanegociamin picioare,peholul dintre vestibul(numita"capcanapentm oameni" sauspaliudeaccescontrolat)~isaladea~teptare,pentm caceiJallivanzatoridediamantesanu audaprelurile pe careIeofeream celordintai.Imagineaza-licastai in picioare intr-un hoi rnic ~iprost luminat,caai in mana 0 hartiula 1'1ina cu mii de diamanteminusculesiincercisastrigi suficientde tare incat saacoperizgomotulfabriciidin spateletau,dar totodatanu vrei sate aucIaceicarea~teaptaincameradin fal"; calculezipreluri complicatepentru diferite cali-tali de diamante, rate aledobanzii ~iacorduri deplali eplonate,in timp ce persoanadin fala ta incearca sa fad acela~ilucm.Demulte ori situalia astama fiiceasamagandescla doi spadasinicaresedueleazaintr-un dulap.

55

~lcfuitorul de diamante

Pentru di tot am alnintit de "capcana pentnl oameni", aceastaeste0 zonaspecialadin interiorul unei firme de diamanteundevizitatonu intra insotit de un zumzctce sedeclan~eazain mo-mentul in caretreceprin u~ade la intrare,esteverificatde 0 ca-mera de luat vederisauprintr-un geamsecurizatin timp ce seinchideprima u~a,apoi treceprintr-o a douau~a,inso\it de ace-la~isemnalacustic,pentruapatrundein incintapropriu-zisa.Unmecanismelectricnu perrniteca u~ilesasecleschidaam;lI1douaodata,fapt cepoateducela situa\ii foarteinteresantecandai ra-masultimul in firma, seara,~iai trecut deja de u~adin interior,dar \i-ai uitat cheiade la u~adeafara.

Ajun~iin aceststadiu,amluat hotararcaprudentasainchiriem ~icealaltajumatatedeetaj.Candspa\iu!pus la dispozi\iede intre-gul etaja seazutiara~ila aproximativ50decentimetripentru unpupitru, ammai inchiriat un nivel ~iam legatceledouapaliereprintr-o scara.Insaspa\iuls-aredusdin nou la 50 de centimetride persoana,vanzarilesedublau constant,a~aca am inchiriaturmatonl! etaj clisponibil- care,din piicate,seafta la douaetajedistan\adecelelalte.

Candamajunsdin nousaneconfruntamcuproblemaspatiului,eracu neputin\asaconvingipecinevasasemute,astfelincat numaiputeaminchiria incaun etaj.Am incercatin claclireaimediatalaturata,cumai putine niveluri, insanu am gasitniciun spatiuliber.A~aeaam inchiriat un etaj la douacladiri distan\a,sufici-entdesusincat sanu afectamcladireamai scundadin mijloc, ~iamdesra~uratprin aer,pc deasupraei, toateacelecabluri ilegaledecareaveamnevoiepentru a neconectacomputerelela re\ea.ArataucasarmelederufepecareIeveziintinseintre blocuriledelocuin\eieftine din Brooklyn,numai eaale noastreseintindeauprintre turnurile din O\el~isticladin inimaManhattanului.

Acum insa ne aftam in situa\iastanjenitoarede a fi nevoi\i safacemnenumaratecursein jos ~iin sus,umbland pe stradacupachetemari dediamante- uneori ~icu rubine, safire,ametiste~imultealtefeluri denestemate- doarcasaneimpartim munca

56

Capitolul4.

intreateliereledesortaredin cladiri diferite.Erapericulos,in plusCartierul Diamantelor incepusesaseextindasprezonanoastra,a~aea pre\urile chiriilor crqteau tot timpul. A trebuit sahota-dim cum sa facemca sane punem la adapostafacereacareneaduceadejaincasarianualedemai multemilioanededolari ~iincareerauimplica\i aproximativ 100 de angajati.Ajungemastfeliarii~ila problemaproprietatii imobiliare ~i la poten\ialul ascunsallucrurilor.

In New York exista0 anumita speciede oamenide afacericaretrebu;esacumpereziarul The l1/all StreetJournal in fiecarediminea-laoIndiferent daeail cite~tisaunu (iar impresiameaesteeafoarteputini il citesc),in multe companii esteimportant safii vazut cuziarulindoit la subra\dimineata,candteavantiin pasvioi pesca-riledela intrare. :;>imai bine esaai grija sati setrimita in fiecarezi un exemplarcaresa-Iifie varatpe subu~abiroului in jurul orei9.00in a~afel incat 0 parte din titlul The Wall StreetJournal sasepoatavedeaclar de pe coridor. In ceprive~teamanuntulcu ora9.00,ideeaestecaziarul sasteaacolopanacandapari tu, cu un.aerrelaxat,pe la 9 ~ijumatate. Fiecareangajatmarunt caretreceprin fatau~iibiroului tau inainte de9.30va vedeaziarul acolo,0dovadaclaracii inca nu ai ajunsla birou - ~icu aceastaocaziei~ivaaminti eatil e~ti~ef~inu e~tiobligatsaajungipanala ora 9.05'easasemnezicondica.

Rareleocazii in carechiar citeam The Wall StreetJournaL erau defiecaredata 0 experien\afoarte ciudata pentru mine. Exact peprimapagina,in ciimpul din dreapta(pentrucii zonadin stangaerezervatain totalitate~tirilorpescurtdin lara ~idin strainatate),segaseaun articol plin deentuziasmdespreun om deafaceri,depilda GeorgeSoros,care ~i-aasumatriscuri uri~e, aventuran-duc'seintr-o investitiedin carea obtinut un ca~tiglara precedent.Eraaclamatcaun "vizionar", 0 persoanaa careiintuitie depa~eaeumult restulpie\ei,0 persoanacarea avutcurajul ~iincredereasa-~icroiascadrum sprenoi culmi aleprofitluui, in vrcmeceoa-meniideafacerimai putin inzestrati~imai conservatoriseluptaudingreusatina pasul.

57

~lefuitorul de diamante

Pe la pagina 4 dadeai pesteun articol despre0 firma care sezhateasasementinape linia deplutire din cauzaconduceriiin-vechite, care dinlasesc ancorata in vechile metode; consiliul deadministralieconcediaset0ti viceprqcdinlii ~inumisein frunteacompanieiun nou director generalexecutiv.La 0 saptamanasauo luna dupa aceeadeschideamiara~iz;arul (de fapt, obi~nuiamsa-I~terpelescde sub up altui viceprqedinte ~i sa-Ipun la locinainte sa~unga ella serviciu).Pcprima paginagaseamun arti-col laudativ la adresaunei firme careramasesefidelametodelorce-~idovediseraeficienlade-a lungul anilor ~i oblinuseprofituriserioasein trimestrul respectiv.Era vorbadespre0 companiedineategoria"blue chip" (mare~iprospera),condusadecinevacareavuseseinlelepciuneasanu seabat" de la principiile statornicitedemultii vreme.Apoi, campe la pagina4, dadeaicu oehiideunarticol undeera critieat aspruun capitalistnesabuitcarepusesein joe aqiunile firmei salein celmai imprudent mod cuputinla.

Ce m-a frapat a fost ea numclegeniilor care i~i asumauriseuriintr-o lunaerauacele~i cu numelenesabuililorcareriseaupestedlteva luni. lar numeleeonscrvatorilorfraieri de luna astaerauacele~i cu numeleconservatorilorgeniali dintr-un numar ulte-rior. Sau, eventual, geniul care se incunlctase sa ri~te i~iconti-nua aseensiunea,in timp ee eonservatontl fraier se prabu~caineontinuare. Orieum, nimeni nu parea sa bage de seama ea exactacelea;i acJiuni, intreprinse deexact aceiati indivizi Jau de ace/eati companii,JeJoldau cu rezultate diflrite, aproape aleatorii.

Celegaturaareaeeastaobservatiecu problemaproprietalii imo-biliare?Cum poatesanedezvaluieeavreun "potcntial ascuns"?Imagineaza-lieuceintrebari nc confruntamcandaminceput sastudiemseriosproblemacumpararii unui sediunumai al nostru,dupa atalia ani de nesiguranla,in carene-amtot intrebat daeaerabinesamai inchiriem saunu alte spatii,dacasaneextindemsaunu. Oarear trebui saunu safacemacestpasuria~?

Intr-un moment ca acesta, orice om de afaccri incepe sa-~ifadianumite calcule,sa evaluezeplusurile ~i minusurile. 0 c1adiremare~ nouava impresionac1ientii,dandu-Ieimpresiade fOrla

58

Capitolu] 4.

atatlor, cat ~ifurnizorilor. Sau,cine~tie?PoateVOl'aveasenzatiacane-amintinsmaimult deca.tneline plapuma- poatec1ienlilorIevafi teamaeava trebui saere~temprelurile casaneacoperimnoileeheltuieli~ipoateeafurnizorii scVOl'gandieanc-auvandutpreaieftin pietrele- ~ieanecumparamnoulsediupebanii lor.

Poateca,dacanemutamdin Cartierul Diamantelor,pentru fur-nizorii depietre va fi mai greu~imai riscantsane livrezemarfalatimp easane facemtreaha.Dar poatecuhanii eeonomisitidinchirievomputeasaIeoferimpreluri maimari~iastfelvomatragemaimulli vanzatori~ivomca~tigamai mult.

Poateeadin cauzamutarii la noul sediuangajaliiVOl'~ungemaigreu la serviciu, po ate ca jumatatea de ora care se va adauga laciilatoriacumetroul ii va determinape cei huni sapiece~isai~icautedelucru mai aproapedeCartierul Diamantclor.Saupoatecaoamenilor Ie va placea ca noul nostru cartier generalseaftaintr-o zona mai lini~tita,eu magazine pitore~ti~irestaurante careserveseportii mult mai mari decatceledin centru.

Poateca valoareaproprietatilor va crqte vertiginosdupa cenevom muta ~iasta seva reflecta ell mai l11ulta gencrozitate in ran-damentulinvestitiilor racutedepatroni. Saupoatecapiala imo-biliara din New York va trecedin nou ~ipe nea~teptateprintr-ocrizasevera~ivomaveadeplatit rateipotecareuria~e.

Poateca economiade seara,avantajul oferit de faptul ca vomproducetotul intr-un singur loc, nevadaposibilitateasascademprelurile~isadam lovitura pe piala. Sau,poate,cheltuielilepen-trusustinereauneiunilati mari deproductie,chiar~iin perioade-Iedeaetivitatescazuta,neVOl'sufocainectu!cu incetul.

Daeaai activat suficientde mult in domeniul afacerilor~i qticu adevaratsincereu tine, ~tii ca, din acestpunet, lucrurile potlua foarte u~ororice intorsatura. Daea te hotara~tisaeumperic1adirca~itotul mergebine,qti un geniu- ai racut0 afacercne-maipomenita.Dad ai cumparatc1adirea~iluerurilemergprost,e~tiun mare lampit - pentn! ca ai 'lscat. !;Ii dad nu cumperi

59

~lefuitorul de diamante

cladirea ~i lucrurile merg bine, ~i daca nu cumperi ~i lucrurilemerg prost - ei, bine, ~tii ceseva spunedespretine. Iar tu ~tii ca,once s-ar intampla, e~tiaceea~ipersoana.

Ajungem astfel, incet, dar sigur,la potentialul ascunsallucrurilor.

o tranzactie imobiliara cum a fost ceaprin care Andin Interna-tional a achizitionat 0 cladire mare Cunoua etaje in zona de vesta Manhallanului esteun exemplu bun de potential ascunssau 0ilustrare a conceptului pe care budi~tii il numesc"vacuitate".

Aici esteimportant saintelegem ca, in problema cladirii ~ia cum-pararii ei, se ascunde,sub toate formele ~i simultan, potentialulcare face ca aceastaactiune safie un lucru bun sauun lucru rau.

Daca achizitionam cladirea ~i valoarea proprietatilor imobiliaredin New York scadebrusc (~irna tern ca exact asta s-a intamplateand ne-am cumparat sediul), achizitionarea cladirii esteun lu-cru rau - pentru patronii no~tri, Ofer ~iAya.

Daca achizitionam cladirea ~i dintr-odata toti conducatorii dedepartamente au in birourile lor mai mult spatiu decat inainte,achizitia esteun lucru bun - pentru conducatorii de departamen-te.

Daca achizitionam cladirea ~i toti angajatii din New Jersey tre-buie sapiarda inca 0 j umatate de ora cu transportul, achizitia eun lucru rau - pentru ei. Dar esteun lucru bun penlru cei dinBrooklyn, care i~i scurteazanaveta.

Daca achizitionam cladirea ~i asta Ie da impresia furnizorilor dsuntern puternici financiar, esteun lucru bun - pentru noi. Dardaca aceea~iachizitie Ie da impresia ca am lacut averepe seamalor, esteun lucru rau pentru noi.

Daca eliminam insa expresiile "pentru noi" ~i"pentru ei" ~i incer-cam sa apreciem daca noua cladire sau cumpararea ei este,prinea fnsiiji, un lueru bun sauun lucru rau?RaspuI1Sulevident, dacastai sa te gande~timacar 0 clipa, este ca, fn sine, achizitionarea

60

Capitolul4

cladirii nu este nici un lucnt rau, nici un lucru bun - depindedoar de perspectiva din care prive~ti situalia. Ea pare sa fie unlucru bun pentnt unii, adica pentru cei care au de ca~tigatde peurma ei, ~iun lucru rau pentru altii, care au depierdul. Insa cum-pararea unei cladiri nu are un caracter inerent bun sau rau - eanu are 0 asemenea calitate, nici in sine, nici de la sine; este ,goalii,lipsita de orice insu~ire de acestfel.

$i exact acesta este sensul conceptului de "vacuitate": lucrurilepot evolua in orice direqie, nu exista niciun "atribut" al cladirii,nici in sine, nici de la sine, totul depinde de modul in care 0 per-cepem.Acesta estepotentialul ascunsallucrurilor.

in lreacat fie spus, lucrul acestaeste valabil pentru tot ce se in-tampla in lumea in care traim. Putem saspunem ca vizita la me-dicul stomatolog pentru 0 operatie de canal radicular estefnsineJidela sine un lucru r;iu? Ei, bine, daca ar fi a~a,ar trebui ca tuturorsaIi separa un lucru rau. Totu~i, dad starnsane gandim - orieatde rea ni soarparea noua, operatia de canal radicular poate sapara un lucru bun penln. altii: un dentist lara scrupule ar puteasa0 considere 0 ocazie buna ca saplateasca taxa de ~colarizarepetrimestrul in curs pentru fiul saucare merge la colegiu; pentruasistentacare seocupa deprogramari ar putea sainsemne 0 acti-vitatesuficienta incat sa-i asigurecontinuitatea la locul de munca;pentru furnizorul de echipamente dentare ar putea reprezentaprilejul de a mai vinde 0 curie cu scringi. Nici macar 0 astfel deprocedura dureroasa nu are calitatea inerentii de a fi un lucru rausauun lucru bun. in sine sau de la sine, indiferent cum 0 percep.oamenii, ea nu are 0 asemenea esenta; este neutra, goaHi, vida.Pescurt, cuprinde in ea "un gol", iar acesta- dupa cum ne invatacelemai profunde scrieri de intelepciune tibetana - estepotenti-alul sauascuns~iabsolul.

La fel stau lucrurile ~icu oamenii dinjurul nostru: gande~te-te,.depilda, la colegii de serviciu care te enerveazacel mai multoPar saaiba calitatea sau insu~ireade a fi agasanti prin ei in~i~i. "Naturaagasanta" pare sa izvorasdi on sa se reverse dinspre ei cafre tine.Gandqte-te insa ~i la urmatontl aspect: allii (poate un alt coleg,

61

Principii pentrufolosirea potentialului

1) aceasta persoana nu arc, in sine, DlClO insu~irecare 0 face agasantasauplacuta;prin ea insa~i,aceasta pcrsoana este "goala") "neutra", "vida";

63

Capitolu15~

1\

Incapitolulprecedentamvorbit desprepotentialulascunscaresercgase~teIn toate lucrurile - un conceptpe carebudi~tii11

numesc "vacuitatc". Am vazut cat se poate de lirnpcde ca mmiedin ceni seintampla nu esteun lucru rau sauun lucru bunprine!insup.,pentru ca- dacaar fi ap - toti oarneniidinjurul nostruI-arresimtiIn acela~ifel.De pilda, persoanaagasantadela servi-eiu despre care am vorbit ar face tlltllror exact accea~iimpresiedadi "natura sa agasanta" ar fi eeva inerent, care se rcvarsa dininterjorulaceleipersoane~istrabatecameraIndreptandu-secatrenoi.In rea!itateInsa,aproapeintotcleaunaexistacinevacareconsi-cleracapersoanarespectivaebuna~iadorabila.

Acestfapt aredouaimplicalii importante:

2) motivul pentnl care0 percepemcapeopersoanaagasantai~iareprobabil origineain altaparte.

Undeseafta,apdar, aceastaorigine?Raspunsullaaceastaintre-bareseregasqtein anumiteprincipii carestaula bazadeblocarii

$Icfuitonll de diamantcJ Ges/u~JichaelRoachJ JAllUl Christie McNally

~lefuitorul de diamantc

AClun, in paranteza fie spus, putCITI sa revenim la cc anl zis ina-inte ~isane dam seamacea \'nIt saspunaBuddha in legaturacu invalatura sa:"Poli saii spui cartii carte~ipOli sate gande~tila ea ca la 0 carte adevaratatocmai pentru ca eanu ar fi pututsafie niciodata0 carte". Dadl ne folosimde termenii referitorila achizitionarcaunei c1adiri,ideeapoate fi exprimata in felulurmator: "Poti saspuicaachizitionareac1adiriiesteun lucru bun~ipOli saconsideriachizitionareac1adiriiun lucru bun, intrucatachizitionareac1adiriinu ar fi putut safie niciodataun lucru bun[sauun lueru raul in sine, adicaprin eainsa~i,indiferent de felulin care 0 vedem noi n.

Ce legaturaau toateasteacu afacerile?Cum poatesaconstituieacestpotential ascunscheia succesuluiatat in vial" persona!a,cat ~ipc plan profesional?Pentrua afta toate acesteatrebuiesa~timcum functioneazaprincipiile din spatelevalorificarii acestuipotential.

poatecinevadin familia lor, sOliasauun copil) ii vad cape ni~teoamenifoarteafectuo~i~isimpatici.Cand seuita la aceia~iindi-vizi, cand ii privescin aceea~iincapere~i din acela~iunghi dincareii prive~titu, mcandexactacelea~ilucruri, ei vadcevabun.

Separeca nu existacatu~ide pUlin 0 "natura agasanta"careserevarsadinspreacestcpersoanecatreei - iar acestfapt dovedqtefoartelimpedecaacestcaracternu reprezintii0 insu~ireintrinseciiaoa111enilor.Ei nuau 0 astfeldeinsu~ireprin ei In~i~i,altfelaceas-ta insu~ires-ar dezvalui ~i altora; sunt, rnai curand, asemeneaunor ecrane goaIc, ncutre, pe care oarnenl difcrit-i vael lucruri di-ferite.Este0 dovadafoartesimpla~idenecontestata "vacuitatii".saua potenl-ialuluiascuns.$i Jafel seintampla cu tot ce seaftape lumeaasta.

62

$lefuitoruI de diamante

potenlialului ascunsal Illcrurilor, principii pentru folosirea po-tenlialului de a aveasuccesin. afaceri ~i in viata personala. latacespline Buddha in );ilefuitorul de diamante" despreconstruireaunei afaceri perfecte ~ia unei vie(i perfecte - a~adar,a unei lumiperfecte saua paradisului.

~ lar atunci Cuceritorul spuse:

Sa zicem, 0, Subhuti, ca un discipol adept alCaii Compasiunii ar spune a,?a:"Ma silesc saintemeiez 0 lume desavar~ita". Atunci D-ar

spune adevarul. ~

Marele maestru Lama din Choney explica acesterfmduri cripticein felul urmator:

Buddha vrea sa arate ca, pentru ca 0 fiinta sa atin-ga cea mai inalta treapta a desavar~irii despre caream vorbit mai devreme,fiinta aceastatrebuie sacla-deascamai intfu 0 lume perfecta in care sa atingaaceastadesavaqire. Prin urmare, Cuceritorul iispunelui Subhuti:

Sa zicem ca un discipol adept al Call Com-pasiunii ar spune sau ar gandi in sinea lui "Masilescsa intemeiez 0 lume desavar~ita".;;i sazicem ca, totodata, ar fi incredintat ca lumile perfec-te ar putea saexisteprin ele insele~i ca intemeiereaacestor lumi soarputea intaptui de la sine. in cazulacesta,discipoluI n-ar spune adevarul.

In urmatoarele randuri din ,,~lefuitorul de diamante", Buddhacontinua, oferind explicatia de mai jos:

~ De ce una ca asta? Pentru ca Cei Ceau Atins Desavar,?irea au spus Iimpede caaeeste Iumi desavar,?ite, aeeste "Iumi desa-. var,?ite" pe eare ne silim sa Ie infiiptuim, n-arputea sa existe nieieand. ~i toemai de aceeaIe zicem "Iumi desavar,?ite". ~

64

Capitolul 5

In acestcontext putem sa echivalam "Iumea perfecta" cu "afa-cercaperfecta". Primul aspect pe care trebuie sa il relinem aieiesteca ar fi gre~it saspunem ca afacereaperfecta ar putea existaprin ea ins~i. Nici cartea, nici actul cumpadirii unei cliidiri, nicipacosteade coleg alaturi de care iii petreci timpul la serviciu -nimeni ~i nimic nu vine de la sine, in mod unilateral. Nimic dinwate acesteanu esteun lucru rau sau un lucru bun in sine, prinnatura sa,pentru ca, daca ar fi a~a,toata lumea l-ar resimli astfel.

Or, nu este cazul. A~adar, aceste lucruri sunt lipsite de insu~iri,neutre sau, cum spun budi~tii, "goale". ~i, cu toate acestea, noiresimtim unele lucruri ca fiind bune, iar pe altele ca mnd rele.Daca aceastaperceptie nu se datoreaza lucrurilor in sine, careestecauza ei?Daca am putea sa rezolvam aceastaenigma, poatecaam reu~isaftcern in tL[afil inclit lucrurile sa se intlimple tL[a cum dorimnoi sa se inllimple.

Nu e nevoie sa reflectam mai mult de cateva momente ca sa nedam seama de un lucru: este cat sepoate de limpede ca modulin care vedem lucrurile vine din noi intitle. Faptul cii un coleg deserviciu este 0 persoana care ne enerveaza sau ne inspira este 0problema de perceptie personala. Dovada: alIi colegi vad aceapersoanain moduri diferite, poate chiar opuseperceptiei noastre.

Ce inseamna cii lucrurile vin din noi in~ine? ~i cum putem safolosim acestfenomen in avantajul nostru?

Cred ca ceamai importanta chestiune desprecare trebuie sadis-cutam in primul rand estecum sa facem ca acestelucruri sa nuvina din noi in~ine. E u~or sa spunem ca modul in care vedemoamenii ~i lucrurile estecevaizvorat din min tea noastra, din per-cepliile noastre,dar un lucru cstedureros de limpede: nu inseam-na ca putem sa~i control am modul in care vedem lucrurile ~i ciipentru astaesuficient savrem. Nu existaniciun om de afaceri pelumea astacare sa-~ifi doril e~ecul,care sa fi vrut sa dea faliment~isa treaca prin durerea provocata de faptul cii ~i-a deceplionatangajatii, ~i-a lasat furnizorii neplatiti sau ~i-adezamiigit solia ~icopm.

65

~lefuitorul de diamante

Sepreapoateca,dintr-un motiv saualtul, perceptianoastdides-pre falimentsaizvorasdidin minteanoastdi,dar astanu inseam-na ca falimentul ne va ocoli doar pentm cavrem noi sane oco-leasca.Acel cevacarenefacesavedemlucrurile intr-un fel sauinaltul ne constrtinge saIe vedcmin felul respectiv,impotriva voinleinoastre,in ciudaa cene dorim noi in prczent.

Ajungem in felul acestala conceptulbudist de tipare mentale,care reprezinta adevarata semnificatie a cuvantului ,,karma".Dar, pentru ca existaatat demulte conceptiigre~ilecareseve-hiculeazain jurul acestuicuvfml, ne yom limita la termenul de"tipare mentale" .

Imagineaza-lidi mintea ta esteun magnetoscop.Ochii, urechi-Ie ~i toale celelalteorganede simi sunt lentilele prin carevezi.Aproapetoatebutoanele~iselectoareledecaredepindecalilateainregistrariisunt legatede intentia ta - deceanumevrei tu saseintample~idin cemotive.Apdar, cumserealizeaza0 inregistra-re?Cum ajungsaseimprime in minteanoastdi tiparelecarenecalauzescsprereu~itaori spreqec in afaeeri?

Savorbimmai intfti despreconceptuldetipar mental.Imaginea-za-ti eaminlea este0 bueatade chil foarte sensibila:de fiecaredatacandintra in contactcuun luCfu,acellueru lad 0 amprentaasuprachitului. insaacestchit are~ialteproprietati uimitoare.inprimul rand, estecomplel transparent~i inefabil - nu seamanacatu~ideputin cu corpul nostru,intmcat nu ealciituit din carne,sange~ioase.

Pentrubudi~ti,creierulnu esteacelati lucru cumintea,dqi sepoatespuneca0 parte a mintii estelo.calizata,din anumitepunctedevedere,in apropiereaereicrului.Insaminteaare~icapacitateadeaseextinde,ajungandpanala extremitateamainii: de~ipoti saitidai seamaeanditi atingecinevadegetul,ceacarecon~tientizeazaacestlucru estede fapt mintea. !'vlaimult decatatat, sazieemcitte-a~intrebadacaai cevabunatati tentantein frigiderul deacasa;in cazulacesta,ochiul minIii taleajungepana acolo,iar memo-ria ta scoatela ivealacatevalucruri ramaseprobabil in frigider

66

Capitolul 5

deazi-dimineata;~adar, con~tiintata, prin mijlocirearatiunii ~iamemoriei,a calatorit, intr-un anumesens,dincolode limitelelizicealelumii taleimediate,dincolodecorpul taufizic,~iaajunsin altaparte. lar daeari-a~spunesate gande~tila stelesaumaidepartedeele,unde te-aiducecumintea?

Chitulpe ca~eiI reprezintaminteaomeneascaare0 alta insu~ireinteresanta.Incearcasa-riimaginezieae format dintr-o singurabucatacareselunge~teca un fir de tiiilei de la inceputulpanalasra~itulvietii tale (saupoatechiar dincolo de acestedouamo-mente,insanu neyomocupaacumdeaceastaproblema).Cualtecuvinte,seprelunge~lein limp. Informatiile intiparile in minte inc1asaintiii, tiparelecarecontin notiunile e1ementarecaretrebuielnsu~iteacum se transmit mai departe, motiv pentru care in clasaa doua~tim deja sa citim cuvinte intregi. De altfel, acestaestemotivulpentm care~timsacitim ~iastiizi.

Noi,ceidin Occident,nu preasuntemobi~nuitisavorbimdespreprocesuldeinvalarecadespreun procesde"implantaredelibera-t3.de tipare", insa, daca starn sa ne gandim mai bine, exact acestaestemotivul pentm carene trimitem copiii la ~coala:in sperantacitinvatatomldela clasaintai sevapricepesaimprimecatevati-parein minlea luiJohnny ~i,lotodata,in sperantacaacestetiparevorrezistain timp ~ivor fi acolo~iin momentulin careJohnnyvamergela facultateademedicina,casanu lim nevoitisanebazamdoarpeserviciiledeasigurarisociale.Acceptam,ce-idrept,ideeadetiparementale,cu toatecanepreocupaextremdeputin cumfunctioneazaintregul proces- depilda, dececreiemlnostrunuere~tein dimensiunipemasuraceinaintamin varsta~iilumplemelltoateinformaliile acumulatede-alungul anilor?

Savorbim acumdespreaceIe tipare careneconstrangsaperce-pem lucruri altminteri "goale" sau "neutre" (sau "vide") ca peluemri bune sau rele. (in treacat fie spus,sunt sigur ca din toteeai citit aici desprenOliuneade "vacuitate" ti-ai dat seamacaeanu arenicio legaturacu ideeade lucm ,,lipsitdesens"saude"gaurinegre"saucu ideeadea incercasanu tegande~tila nimic;nll arelegaturacu nimic din toate astea.Nu inseamnadecatca

67

~lefuitorul de diamante

lucrurilebunesaurelecareni seintamplanu seintamplapentrueaa~avor ele.)

Aceste tipare care stau la baza experientelor "bune" sau "rele"ni sefixeazain minte in trci moduri diferite: cand facemceva,candspunemcevasauchiar cind ne gandim la ceva.Magne-toscopulnostru incorporat, adica mintea noastra,ramane tottimpul pornit - la un anumit nivel,minteainregistreazain modconstanttot cevedemprin lentilelepe care Ie reprezintaochii,urechile~i restulorganismuluinostru;inclusivgandurilecarenetrec prin minte seimprima. Cand te vezipe tine dand 0 manadeajutor unui angajatcareseconfruntacu dificultali, in minteata scimprimaun tipar pozitiv.Candtevczi spunand0 minciunancvinovata unui client sau unui furnizor, ti se imprima in minteun tipar negativ.

Butonul de control aJintenliei dc pe camerade inregistratestecel mai important dintre factorii carcdecid cat de adancsevaimprima tiparul. Daeail ajuli pe angajatulrespectivnu pentrueaiIi pasapreamult deel, ci pentrucaproblemalui iii afecteazaproduqia ~iprofiturile,tiparul pozitiv careseimprima in minteata nu inseamnamai nimic. DaeaiI ajuli pentru eaqti con~tienteaproblemapc care0 are il facesafie nefericit, tiparul pozitivva fi mult mai putcrnic. lar daeaiI ajuli pentru ea rccimo~ticalinia de dcmarcatie dintre "mine" ~i "tine" este artificiala ~i diproblemacareil afecteazapeunul dintrenoi neafccteazadefaptpetoli - pescurt,pentrucateveziluptandimpotriva du~manuluinostrucomun,suferinlaumana-, tiparul imprimat in acestfelva fi realmentcunul dintre celemai puternicetipare caresepotintipari in minteanoastra.

Sunt ~ialte aspectecareconteaza.in primul rand, emo(iile.Depilda,daeaspuifurnizorului aceaminciunanevinovatapentrueae~tifoartefurios,tipaml negativcareIi seimprima in minte estemult maiputernic.

in aIdoilearand,putemvorbi dea~a-numita"identificarecorec-ta". Dacaii ceri unui client un prel mai maredintr-o eroarepe

68

Capitolul5-care ai comis-o rnra sa iti dai sealna, din cauza ca, sa zicem, aicitit gre~itprelu! afi~atpe ecranulcomputerului, liparul negativcareIi seimprima in minteestemult mai slabdecatcelcarear firezultatdacaai fi inlelesclar caprelul nu estecoreet.

Conjunctura sauimprejurarile legatede persoanafala de careintreprinzi0 anumitaacliunejoaca,~icle,un rol important candvineyorbadecatdeputernicva fi tiparul mentalrezultat.

Dupadoi sautrei ani de tranzaclii Cupachetemari dediamante~lefuite,m-am gandit ca a~pre\Uimai mult diamanteledacaa~inlelegecumsuntprelucrate.A~aca,incercandsadaudecinevacaresaimi aratecumseface,aminceputsabatpela u~ilemicilorateliereferitedeochii lumii, careproduceaudiamante~Iefuitedeocalitatemult mai buna decatmarfape care0 afi~auvanzatoriiambulan(idepe Strada47.

L-ameautatpe unul dintre mqterii ~Iefuitorirenumili in zona;din cateimi amintesc,lucra pe atunci la cel mai mare diamant~Iefuitdin lume, 0 piatra "fancy" galben-canarde peste400 decarate,care[usesecumparatade lanlul demagazinedebijuteriiZales.Mi-a spuseapot sarna duc din cand in cand sa rna uitcumlucreaza,dar astaa fosttot. ("Fancy",fiindca veni yorba, Iisesp"nediamantelorcoloratein mod natura!,cumar fi pietrelecunuanledegalbenintens,maroniu saualbastru,cum estedia-mantulHope).

Am dat pesteni~te~Iefuitoridin Africa de Sud ~i am stat la eicatevazile, insain atelierullor eraumult preamulte scandaluri.o altaproblemaeraca trebuiasagasescpe cinevadispussarnainvelemeseriesearatarziu, pentru ca la Andin inca lucram innqtire pesteprogramcasanepunemafacereaperoate.A~aI-amintalnit pe SamShmuclof

"Shmuel",cum Ii spuneamnoi, esteun adevaratgentlemandinJumeaafacerilorcudiamante.Solia lui, Rachel,a fostmanameadreaptala Andin ~iei i sedatoreaza0 buna parte din succesuldivizieinoastre.Sama acceptatsama invelemqte~ugul~Iefuirii

69

1?lefuitorul de diamante

diamantelor noaptea~i in zilelede duminidi: unul dintre moti-velepentru carein comertulcudiamantedin NewYork lucreazaatat demulp evreiortodoqi esteaceladi brcaslarespectasaba-tul, adicaziua de sambata,a,tfel ca pc Strada47, dacaqti cre-dincios,nu e~tiobligatsalucrezisambata.

Prima oara cand am pa~itin atelieml de ~Iefuitdiamanteundelucra Shmuelm-am simtit caDante ciilauzit deVirgiliu la cobo-rareain infernoShmuelm-a luat debrat ~im-a conduspfmala 0intrare aproapeinvizibila, aflata intre doi zgarie-noriplaca\i cumarmuradepc "Stradal\.1are"(Strada47,evic!ent),~ideacololaun ~censormicul care, dupa ce a ureat cu chiu cu vai vreo zeceetaje,~i-adeschisu~ile~ine-alasatintr-un coridor stramt~iprostluminat, marginit de0 parte~idealtadeni~teu~iinguste.Fiecareu~aera0 combina\icciudata,in carevopseauascorojita~iaspec-tul uzatcontrastauputernic cu broa~tele~ilacatelestralucitoare,noi ~igrele,cu inmp~areexotica.Mai toateu~ileavcaulipite pcele catecinci sau~aseplacu\e iefline, scrisede mana, care,dincate am aHat lnai tarziu, reprezentau "aIias"-uriIe, adidi cliferitelenumesubcarcfunc\ionauna~iaceea~ifirma aunui negustorma-runt de diamante, alcatuita dintr-un singur am; bunaoadi, cinevacaresenumeaBennieAshtar putea sa-~idesm~oareactivitateasub urmatoarele nume:

Ashtar International DiamondCorporation

(acareimarmconstaintr-o cuUemicadepantofiplina cu diamanteciudatepecarele-a~Iefuitinultimele luni, alaturi decatevapietrede-adreplulurate, care nu se vindeau ~i pc care i Ie Iasase cine-va in urma cumulti ani in contulunei datorii pe

carenu putusesai-o achite)

,Ben-AshWorldwideJewelryManufacturingFacility

(careoferea capvacerceiciudali pc carei-a mcutsingurmai demult,cupietre~Iefuitedeel - pentru

70

Capitol111 5

cii a auzit cabijutierii ca~tigamai mult decM~Iefu-itorii dediamante~ieabanii sefacmult mai u~orap -, ~idin carebineintelescanu a reu~itsayanda

nimic)

SimzevDiamond CuttingandRepair International Factory

(aceasta rcprezenta adevarata afacere, care canstaintr-o masacuun discpentru polizareadiamante-lor, botezalainvariabil cu numelecopiilor,Simon~iSe'eva;oricum, toatalumeaii spuneaAtelierul de

~Ieluit al lui Bennie)

BenjaminRareandExoticGemstone,Limited

(aicierayorbadeceledouakilogramede"ghealaroz", aclidi de.pietre din zirconiu cubic sintetic deculoare roz pe care s-a Hisat eonYins sa Ie cumperecu ani in urma, in 1993,candau fostla modatimpde~aseluni, insaBenniele-apastrat~apteluni, insperantacapre\ullor vacontinuasacreasca,iaracumagentullui deasigurareseplangeacapungacupietre ii ocupapreamult spapuin seif ~iil ame-

ninta ca0 aruncii).

Pemasurace inaintam prin holul eiudat, la urechilenoastrein-cepesaajungaun zgomotascutit,ca ~icum ne-amapropiade0pe~teraimensaunde au ramascaptivi milioane de lantari careforfotescinnebuni\i. U~a esleun dispozitiv enorm de culoarcgri-inchis,carenu arenici numar,niei placutacu numelefirmei.Chiar in col\ul dintre lavan ~iperete,mult deasuprau~ii,i~i in-undegatul sprenoi 0 cameradesupraveghere.Shmuelapasapesonerie,apoi a~teptiim.

Niciun raspuns.

71

:?lefuitorul de diamante

Mai suna0 datii,apoiinca0 data~iin celedin urma seaudecine-vastriganddedincolodeu~a:"Da, cinee?",(Camereledesupra-veghere,unt defecte~inimeninu aretimp sauchef saIe repare.)

"Shmuel!"

"Da, bine,bine", dupacareauzim lacateledeschizandu-seunuldupaaltul, apoiditeva lanturi ~i,in celedin urma, cuun scartait,sedeschide~iu~a.

Zgomoteleteasalteazadin toatepartile~iiti invaluiecapul~iure-chile - toatescra~netelede roli ~iurletelede.sirena~i loviturilede ciocanpneumaticcu careai de-afaceintr-o jumiitate de orademerspejos pe0 stradadin NewYorkaici suntcomprimateincatevasecunde.Shmuelimi aratadrumul subprivirile uimite alepatronului,pecareil lini~tqte - "E in regula,e cumine" - ~irnaduce,trecandprin spatiuldeaccescontrolat(careestetot defect),in atelierulpropriu-zis.

La limita vartejului de zgomotpur rasarcatevacapetecareseuita savadaceseintampla- nu eyorbanici deunjar, nici deunposibil elient -, apoi eoboarala loc exactla timp ea saverificedadi nu cumva discul a patruns in diamant eu un micron maimult decattrebuiain scurtulrastimpcatau ridicat eapu!.

Vreocincimeselungiseintind de-alungul inciiperii, cani~tener-vuri. Pefiecaremasasuntmontatetrei saupatm discuri din me-tal careseinvart, iar in fata fiecami discstaun me~ter~Iefuitor,~ezat pe un scauninalt, aplecatpestepiatra la care lucreaza.Posturilede lueru suntdispusede 0 parte ~ide cealaltiia mesei,pentm a economisispaliul careestefoartepretios cand iIi des-la~oriactivitateaintr-o eladirecaresenumara printre celemaiscumpeproprietatidin lume- astfelincat fiecare~Iefuitorlucrea-za la doar aproximativun metru distantade urmatorul, cu falala ultimu!. in cele10- 14orepezi pecareIepetrecila bancui delucru, nuvezidecatfatapersoaneidcpestemasa~inu poti decatsaspericaesteun omcu carepoti discutalucruri interesante.

Lumina caredomnqte intr-un astfeldeateliernu 0 gase~tinica-ieri in altaparte.Pemasuraceinveli~ulmaroniu al diamantului

72

Capitolul 5

brut esteindepartat prin polizare~iies la ivealafatetelelimpezicani~teoglinzi din cristal,sedesprindparticulemici dediamant,caresecombinacu uleiul fin depesuprafatadisculuidin metalalpoJizorului.Viteza incredibila cu careseinvarte roata facesaseimpra~tieprin aer piciituri minusculede ulei amestecatcu prafmagicde diamante; aceastamaterie lipicioasaplutqte pana laperetelesaupersoanaceamai apropiata~isedepuneacolo.

Asasefacecafiecarecentimetrudin acestloc estecenu~iu,cenu-~i~1mat. Peretiisunt cenu~ii,pardosealae cenu~ie,corpurile deiluminatsuntcenu~ii,mainile ~ichipurile oamenilorsuntcenu~ii,la fel sunt ciima~ile,pantalonii, chiar ~i ferestrele.Poti sate alEla 300 demetri subpamant saula etajul 40 al unui zgarie-noridin stielastraIucitoaredin inima New Yorkului (~imulte atelierefunqioneazain astfelde eladiri),nu ai cum sa-tidai seama dupalumina estompata ~i cenu~ieeare incearca sa razbata inauntruprin ferestre.lntotdeaunam-a impresionatpriveli~teanestemate-lor splendidecareseivescdin mijlocul acestoriaduri invaIuiteinumbra,la fel demult caimagineafiorii de lotus roz depeun lacdelangamanastireanoastradin India, care rasaredin singurullucru cepoatesa-ioferesprijin: un amestecde mal ~i reziduuri.Esteyorbade0metaforapecarebudi~tii0pretuiescfoartemult-,,Amputeasafim ca fioareade lotus?Am puteasasorbim toatasuferinta~ineoranduialadin viata noastra,sainfiorim pe seamaei ~isane prefacem,slujindu-nede ea,intr-una dintre acelene-stemate rareale lumii - intr-o fiinla plina de compasiuneadeva-rata?" .

Shmuelimi aratade undesaincep,imi da catevainstructiuni debaza,apoirnapunesastaupeun scauninalt carescartaie,fiancatpe 0 parte de Natan ~ipe cealaltii deJorges.Natan e un evreuhasidicdin Brooklyn; in fiecarezi vine la serviciucu un autobuzspecial,in carefemeileciilatorescintr-o parte~ibarbalii in cealal-ta, despartitiprintr-o perdea;fiecareparte i~i spunerugaciuneain timp ce vechiul autobuz~colarde culoaregalbenatraversea-zaPodulBrooklyn ~iCartierul Chinezesc,croindu-~idmm spreCartierul Diamantelor.Natan esteun norocos,pentru ca are un

73

~]efuitoru] de diamante

contract stabil cu un mare produditor de bijuterii, pentm care~Iefuiqte sferturi (pietre de 25 de puncte, adidi de un sfert decarat).In conditii normale,platanu sestabilqte a~a- munealuiar valoraaproapecatpretul pietrei finite, poateehiarmai mult-,insaei negociazain produscdelux, iar dIe oferaun pret avanta-jos la 0 cantitatefixa. A~aca,dad munce~tedin rasputeri,poatesaca~tige0 paine.

Jorgesestefacut din cu totu! alt aluat. Esteunul dintre me~terii~lefuitoride diamante din Puerto Rico: aprig ~i f1u~turatic,tra-ganduneori cate0 betiedupacarenumai apar~la lucru cu zile-Ie,alteori Iacandu-senevazutcatevasaptamanicasaseducaaca-sa,in PuertoRico, ~i aparandla serviciueadin senin,de parcaar fi lipsit doar catsabea0 cafea.Dar cu catamaiestrielucreaza!La nimeni nu mai gasqti astfcldc maini, caresazboareca ni~telibelule pe deasupradisculuide ~lefuit,scolandadevarateoperedeartadin cdemai durepietrebmte. Lui ii suntincredintatecelemai bunepietre ne~lefuitedin lume~i,chiar in momentulacesta,in mainile lui ferme scra~nqteun diamant de 12 carateincinspana la inro~ire in contact cu discul din otd care urla. Odata~Iefuit,diamantulva ajungesavalorezepeste50 000dedolari.

Shmud ia 0 montura pentnl fixareadiamantului, veche,dar so-lida, din coleqia ciudatade unelteinfipte in gaurile de pc mar-gineabancului de Iucm; probabil eaesteehiarmonturape carea invatat elmeserie,0 adevaratapiesademuzeudin perioadadeineeput a ~lefuirii diamantelor.Capatul bralului care estecon-feqionat din lemn fin de esentatare are ata~atun gat grosdincupru, terminat cu0 bila din plumb. Incalze~tebila pe0 parte,cuo lampa despirt mica pe care0 tine la indemana,pana candseinmoaieplumbul. Apoi, cu 0 mi~carerapida, infige piatra bmtain bila din plumb ~i0 indeasaprin catevalovituri u~oareaplicatecupaTtilelateraleale unghiilor.

Stmctura atomica perfecta a diamantului face ca eI sa fie nudoar unul dintre celemai transparentematerialedin Univers,ci~i unul dintre celemai bunematerialeconductoarede caldura~ielectricitate.Daca ~ezi un mic diamant patrat subun circuit

74

capitolul 5

electricsensibil- cum ar fi, sazicem,un intrempator minusculdintr-unsatelit-, circuitul nu sesupraincalze~teniciodata,pentmdi diamantulabsoarbecalduramaibinedecMoricarealt materi-al.Dealtfel,multedinIre celemai buneechipamenteprodusedeNASAau in componenladiamante.Imi adueamintede0 piatramarepe careNASA a comandat-ounei finne din apropiere-trebuiasafie aproapeperfecta~isaaibaun diametm apreciabil.A fost taiata in forma de disc, urmand sa fie folositapentm aprotejalentila exterioaraa unci cameredefilmat pl.asateintr-unsatelittrimis peMarte - pentru ca diamantul esteImpermeabllla aproapeorice tip de acid saula alt gendeco~oziune.Au taiatcbiar~i0 a douapiatra de acestlei, ca rezervapentru cazul incaresoarfi intamplat cevacuprima. Nici nuvreausamagandesccati-a costal.In fine, Shmueltrebuiasasemi~terepede,pentmcadiamantulconducecalduramai bine decatmetaleleprelioasecumsuntauml ~iargintul ~idin caclzaastatepoli alegecu 0 ar-sura [oane ura-ta.

Primapiatra pe care mi-a incredinlat-o Shmuelera 0 bucatazdravanade "bort", adicauna dintre crealiile nereu~iteale na-turii in materiede diamante. in cazulacestor pietre,materialulnus-acristalizatcum trebuie~i,in loc sasemenecugheata,inte-rioml diamantului arata ca 0 gelatinatulburede culoareverde-kaki.In general,acestepietrenu suntbunedecatsaIepisezi~isapresariprafu!pe disculde~Iefuitori saIe folose~ticape un fel defaletacu careseniveleazadisculdin fier prin locurile undea fost"mu~cat"saucrestatde vreun diamant recalcitrantcu 0 direcliedeprelucrarenea~teptatde dura. Piatrabmta cantare~tecatevacarate,insanu valoreazanici 10dolari, a~acii nu avemnimic depierdutdacaeu tai gre~ittoateunghiurile.

lar unghiurile trebuiesafie perfecte.Dintre toatesubstanlclena-turaledin Univers,diamantul arecelmai inalt grad de refraqie,iar acestlucm sedatoreazatot structurii saleatomiceperfecte."Refractia" este capacitatca unui Inaterial de a absorbi lumina~i.dea 0 deviadinspre0 faletasauoglindainterioarasprefatetaopusa,iar dea~oloinapoi, catreochiulprivitomlui. Dacaunghiul

75

~lefuitorul de diamante

careformeazaparteadejos sauvarful diamantului estepreaas-cupt, lumina seva refractaprin spatesauprin lateral,dandu-i unaspectintunecat,chiar ~ipcntru un ochi neexperimentat.Dacavarful estetaiat prcaplat, lumina striibatepur ~isimplu diaman-tul desusin jos, ca~icumar treceprin fundul plat al unui paharcuapa,faptcefacecapiatrasanu aibaniciun fel desclipire.Unadintre celemai greledeprinderipecaretrebuiesa~iIeinsu~eascaucenicule sataie faleteledin parteadejos a diamantului exactin unghiul care trebuie: 40,75 grade,pc cat posibil nici macarjumatate degradmai mult saumai pupn.

Acum Shmuel,ca un profesordesavar~itce este,nu imi da voienici maear sa folosesc 0 montura moderna cu rcglare automataa unghiului; trebuiesaincep in celmai simplu mod cu putinla:cu0 bucatarotundadediamantinfipta in plumb, la capatul uncibaghetedin cupru. Ca saohpn unghiul, inclin bralul din cupru~i il pn apasatpestediscul de ~Iefuit.Dupa ce am razuit capvamicroni din diamant,trcbuiesarasucescbagheta,ridicandpiatrapanain dreptul lupei debijutier, casaverific unghiul cu ajutorulunui instrumentbizarcarescamanacuun fluture din fier.Distan-la focalaa lupei cstedeaproximativ2,5ccntimetri, adicatrebuicsastaucufalaproptita in palmacamjumatatcdin zi. Pentrua-mipastraechilibrul degetelorcu carcpn lupa trebuiesa-mi folosescnasulcapunct desprijin - pentru camana,dacanu are0 supra-fala de suspnerc,nu c suficicntde stabilapentru a impiedica 0incluziunemicroscopicasa-Iijoace prin fala ochilor in timp ceverifici dacain interiorul pietrci existapeteintunecatedecarbon;eca~icum te-ai incuia intr-o debaracuun microscopin brale ~ite-aiapucasacauppurici in toiul unui cutremur.

Abia dupavreojumatate deora imi dauseamacade fapt nu rnauit la particuleledin interiorul pietrei, ci la porii pielii de pc de-getulaflatpc parteacealaltaa diamantului.Din cauzaca trebuiesalin drept~iinstrumentulpentrumasurareaunghiurilor, ~ilupa,~imontura in caree fixata piatra, saamgrija sanu-mi tremuredegetele,sarnauit la luminadin unghiulpotrivit, saimi lin respi-ralia ~isarnastraduiescsanu audscr~netul discurilor de~lefuit

76

CapitoluI 5-

dinjurul meu, rnasimt pulin coplqit. Cu coadaochiului rna uitdin cand in cand la ceasulal carui ac indicator abia setar~te,mi~candu-separcadin cein cemai incct pc masuraceseapropieoradeplecare.

Launmomentdat seiscapUlinaagitape~i,candrnauit, il vadpeJorges- sau,mai exact,vad fundulluijorges (omulerapUlin camrotofei)- care umbla in patnl labe, cu nasul in podea.Postura,din dite aveam sa aflu nlai tarziu, este una obi~nllitain lunlea ec-lor carelucreazacu diamante,0 vezi de fiecaredata cane!cinevascapacate0 piatra pcjos. Este0 priveli~tedeneegalat- 0 incape-replina cuoameniin toatafirea,mulp dintre eimilionari distin~i,care se tadisc pc bnl.nci incoace ~i inca la, napustindu-se asuprafiecaruighemotocmic de scamede pc podea~idestacandu-lcugrija in speranlaca vor gasi0 piatra carea sarit de pc discsaudinpensetacuiva.La cursuldeevaluarea diamantelornu aveamvoie sa plcdim aeasa pana cand nu gaseam piatra rataeitoare ~iimi aduc aminte cii intr-o zi am fost nevoili sa ramanem dupacursuritrei orepentru caun briliant destuldemarezburaseprinsala~i aterizasein collul catedrei, ramaseseblocat acolo ~i numaiajunscsepc podeauapc careamcercctat-odemai multe ori,centimetru ell centimetru.

Sareveniminsala povesteanoastra.jorgcsumbEide-abu~ileainlung~i-nlat, mai inta; in lini~te(oarecum),apoi cevamai zgomo-lOS,injurand potolit in spaniola;nu treccmult ~iil vad~ipcNatanin patru labepe poclea,iar Jorgesii arunca lui Shmuel0 privirein caresecite~te0 u~oariiclisperarc~icarevreasaspuna:"Avemo problema.Popsavii sane dai 0 manade ajutor?". In ditevaminute toata suflareadin atelier estcpc jos, lasanddiamantelede catevasute dc mii de dolari suspenclatedeasupradiscurilorcareseinvart ~i dand la ivcalii fraternilatea dintre lucratorii dediamante.Un om a pierdut 0 piatra de 12carate,ceamai marepiatracarea poposit in atelierullor dupamulta vreme.

Am cautatpananoapteatarziu.Mai intai am cercetatfiecaremi-limetruposibil depodea,apoipervazurilcferestrelor(din fcricire,numai fuseseradeschisedc ani buni, a~aca cra exclusca piatra

77

~lefuitorul de diamante

sa fi zburat in mainile vreunui negustor de diamantedin cale-afara de noracos - in trecut se intamplasede multe ori peStrada47). Apoi am luat la manatoatebuzunarelede la cami4i(unadintre ascunzatorilepreferate);apoi man~etelede la panta-loni; apoi pantofii; apoi ~osetele;apoi am verificatsubcut.ele,inpantaloni, in Ienjerie,in toate genlile, cutiile, collurile ~i crapa-turile. Am cautatpana~i in paml celor careil mai aveau(undeseprind demulteori pietrelemici)- tot lara rezultat.Dupa caream mai cautat 0 data pestetot, apoi inca 0 data. Era aproapedimineala cfllld ne-amlasatpaguba~i,rUPlide obosealapana laultimul, caci toatalumearamasesesaajutela cautari.

Incidentul acestaesteun exempludesprecat de adancsepoateimp rima in minte un tipar in momentul in care faci un bine sauun rau cuiva aflat in marc dificultate. In breasla~lefuitorilordediamanteexistapolile de asigurarecarear putea acoperipagu-belein cazulunor astfelde accidente,insaaproapenimeni nu ~iIepoatepermite. I-ar fi trebuit un an intreg luiJorgesca sapla-teascapiatra pierduta~inu incapeindoiala eaar fi platit-o - astafaceparte din codul de onoareal ~lefuitorilorde diamante.Toliceicare~i-aulasattreabadeopartecasadea0 manadeajutor lacautareadiamantului ratacitau lacut-ocasaajutepecinevaaflatla stramtoare;indiferent dacane oprim din eefacem~ieautamsaiI ajutampecelcaresegasqteintr-o astfeldesitualiesauigno-ram nevoialui, tiparul (pozitiv saunegativ,dupa caz)va fi multInai puternic.

In diminealaurmatoare,casarevenim,proprietarul atelieruluiaprimit un telefonde la mqterul careocupacameraalaturatadepeacel~i hoI. L-a intrehatdacaampierdut noi 0 piatramare.0gasisepejos, in colluI undei~i aveabiroul contabilul lui. Atunciam lacut cuno~tinlapentru prima oara cu onestitateaabsolutaprin care se remarcaaproapefiecare individ din breaslacelorcare lucreazacu diamantebrute - ~i am fost profund impresi-onat. Ne-amdat seamaca piatra rico~asedin collul demetal albancului de ~Iefuit,zburaseprin camera,plonjaseintr-o crapa-tura mica de sub plinta, trecuscprintr-o gaura dintre perete~i

78

Capitol1.l1 5

podea~iiqise peparteacealalta,tot printr-o crapaturaaplintei.Nuenevoiesaspuncat derecunoscatora fostJorges.

Un tipar se imprima mai puternic nu doar cand te compoqiintr-un anumefel cu 0 persoanaatlata in mare dificultate,ci ~idind intreprinzi 0 aqiunc fala de cinevacareli-a fost de mareajutorsaufala de cincvainzestratcu ni~tecalitali personaledeexceplie.Una esadai afaralara nido mustraredecon~tiinlaunangajatcarenu a lucrat dccat foartepUlin in firma ~inu a avutmciocontribulie deosebita~icu totul altcevaesatrimili acasaunmuncitorcarea fostalaturi defirma multavreme~iapusumandla dezvoltareaei, pentru simplul motiv ca perso;marespectivamaiarepulin pana facevechimeacarei-ar permitesasebucurein tihna de beneficiilepensionarii.Una e saiIi plate~ticu intar-zierefactura la telefon~icu totul altcevae saincalei0 inlelegereverbaHi cu 0 persoana m5orinimoasa care ti-a pus In palma unsaculelprelioscu diamante.

In lumeaafacerilorcu pietreprelioaseexistaastfelde inlelegeri.Prin tradilie, intregul comertdediamantecu ridicataarela bazaconccptul de mazal. "Mazal" este prescurtarca expresiei "mazelun b'rachah" din Iilnba kli~,care inseamna "sa tc bucuri san5otos"deceva.Cei care lucreazacu diamante0 folosesccu sensulde"batem palma" sau "a~aramane". Majoritatea afacerilor cu dia-mante care se reaIizeaza Ia cellnai inalt nive! se bazeaza In totali-tatepeacestconceptdema;:al saudeangajamentverbalprin careteobligi sarespeqi0 invoiala.Oamenicarepoatenus-auintillnitniciodatafala in falavand~icumparaunul delaaltul prin tclefonpietrein valoaredemilioanededolari, cuun singurcuvant:"ma-zal".Odataceai rostitacestcuvant,li-ai asumatangajamentulcaveionora inlelegerea,oricesoarintampla.

Respectareaconceptuluidemazal reprezintainsu~imotorul afa-cerilor cu diamante.Cat despreincalcarealui, nid nu s-apo-menit vreodatade a~aceva.Cand vfmzatorul~i cumparatorul,dupa0 negocieredura,spunamandoi"mazal", inlelegereaeca~isapatain piatra, chiar daea,de fapt, seintiparqte doarin inimile

79

~lefuitorul de diamante

lor. Nu existacontractesausemnaturi.Vei plati sumape careaipromis-o in ziua convenita, pentru ca ai spus "mazal".

lti pOli imagina, a~adar,ca amprentasautiparul care li seim-prima in minte estemult mai puternic dmd ai nesocotitspiritulinselegenimazal sauai intreprins cevaimpotriva unei persoanecuinsu~iriextraordinarc.Un exempludeastfeldecomportamentcste practica pc care noi 0 nlllnim "substituire", aclica indilcareasistemuluideincredin\areamarfii pebazade "memonu", 0 altatraditie sacraa acesteibresle.

Sa zicemca Vfmzatoml A tnmite un colet sauun pachetmicdehfutie in careseafta300dediamantevrac de un carat catteCumparatorul B, diruia i Ie incredin1eaza pe baza de "memoriu')sauin consigna\ie.CumparatorulBare ladispoziliecatevazilecasaexaminezecu atenliepietrele,apoidecidedacasaIeeumperepe toatesau.saia doar ciitevaon niciuna. Daeasehotara~tesaeumperetoatepietrele,bincintelescasea~teaptasapnmeasca0oarecarereduceredin pre\ul total al pachetului~i tocmai sumafinala rezultataill urma reduceniva faceobiectulunor negocieriaprinse, care pot sa avanseze on sa stagneze saptamani intregi.

In cazul in careCumparatorulB sehotara~tesacumperedoarditevapietredin pachetulofent deVanzatomlA, VanzatorulAesteindreptalit pnn tradi!iesacearaunpre\ individualmai marepentru fiecaredintre pietrelepc caresehotara~tesaIe pastrezeCumparatomlB. Seintamplaap pentm capiesaceamai bunadin pachetestein modnormal mult mai valoroasadedit ralu~cacea urata din acela~ipachet; in eonsecinta, cand "lei caimacuI"saucumpenpietrelecelemai bune,secuvinesadai pc elecevamaimulto

Dacaeste0 persoanalipsitadescrupule,Cumparatoml B poatesa-itelefonezeVanzatomluiA pestecatevazile ~isa-ispunaa~a:"Tocmaiam terminat deverificatmarfape caremi-ai tnmis-o -~inu-mi vinesacredcapOlisa-miofen asemeneadrek (nimicun).Tnmite-li imediatpazniculsaIe ia inapoi,pentru camie mi-ar firu~inesamontezaeestemizeni in bijuteriile mele".

80

Capitolul 5

(In treaeatfie spus,ill idi~ "drek" inseamlla"gulloi". Daca ai 0disputaCuun negustorindian, folose~tiin loc de "drek" cuvan-wi "karab". Daea e rus, spui .,ITIUSor". Oncum, ai inte1cs ideea.Candcumpen pietrele de la altcineva,intotdeaunamarfa careIi seofera e ,,0mizene". Cand vinzi pietrele caire eineva- chiardacasuntacelea~ipietre "de mizene" pe care ti le-aofent altci-~cvade diminea!a -, ele sunt intotdeauna un "mitziaH, adica un"chilipir incredibil".)

Cutoateacestea,in celed'ttevazile CumRaratorulB a examinatdiamanteleofente de Vanzatoml A, ~i inca foarte atent.A alesunasaudoua dintre pietrele celemai valoroase~i le-a inlocuitell eateva diamante de ealitate inferioara, dar care eantarese totatat,din stoculsau.Diamantelesuntcafulgii dezapada:nu exis-tapietre identice~inimeni, dar absolutnimeni nu arecum sai~iaminteasca exact CUln arata fiecare piatra din inventaru! sau, maialesin cazulstocunlorcumsuntcelepc careIedelineAndin - deaproximativun sfertdemilion dediamante.Exista~anseman catlimetli satlUobservevreodatacapietreleau fostinlocuite.

Ce-idrept, amconceputtrucuri pnn caresanedamseamadacaamfostvictime aleitl~elatonilordeacestfel. Pentmcadiamante-Ienupot fi zganate,nu po\i saiei pur ~isimplu un ac~isa-tiscniinitialelepe pietre. Au fost conceputeinsa, specialpentm acestdomeniu, aparatc ell raze laser fine Cll care, daca 1ii neaparat,poti samarchezi0 latma a diamantului cu un numar de identifi-careabiaperceptibil. (Oncum, costaatatdemult, incat numen-tasaIefolosimdecatpentm diamantelepecareIenumim "pietrecertificate"sauin cazulproduselormai valoroase.)Am descopent~imetodedeutilizarc a razelorX pentru adetectafalsunle~isub-stituinle; am reu~itsavenficammii de pietre odata, cu ajutomlutlui mic aparatRontgenmobil pe careil lineam intr-o dubacucareputeamsanedeplasamin difente locun.

In aricecaz,in realitate,pUlinii comerciantidediamantecarei~ipermit sainlocuiascamarfa~ung mai devremesaumai tarziu safaca0 gre~ealaevidentacandcomit 0 in~elatone.(Adesea,nccin-stea~iprostiasaJa~luiescla un loc, la felca diamantul ~igranatul,

81

~lefuitorul de diamante

a piatra ro~iecareIe indica speciali~tilarin prospcqiuni pasibilaprezenIaadiamantelar.)Vesteafaceincanjurullumii intr-a zi saudaua~i,dlnd negustarulrcspectivvasalicitaun pachetcuprodu-se, de fiecare data se va trezi ea prinle~teacela~iraspuns: "Nu, nuavem aceste produse astazi".

Ideeaesenlialaesteca.,pnn fapta lui, Cumparatarul B a in~e-lat incrcdereasacraa VanzataruluiA: a mcut rau unci persoanecarea avut increderein el ~ia caieatin picioarecodulde anoarercprezentatdemazal, un mativ in plus ca amprentagenerata defaptalui sai seintipareascamult mai puternic i.nminte.

Slilul specificin carefacicevabunsaucevarau influenlcaza,~iel,profunzimea~iforla cucaretiparul respectivseimpnma in chitulcareestemintea taoSa luam ca exemplucazul in carenu daarca nu iIi plate~tila timp un furnizor, dar il mai ~iduci cu varba.lata catevadintre scuzclearhicunoscutepe careie-amauzit de-alungul activitalii melein acestdameniu:

"Cecul a fasttrimis prin po~tasaptamanatrecuta;~tili ~idumneavaastracumlucreaza

pa~tadin NewYork!"

,,~efuldepartamentuluinastrudecontabilitateafurnizorilor s-a nlutat in aIt birou; nu, inca nu ~tiIn

ce interior are."

"Ne-am schimbatprogramuldecantabilitate~inuputemsascaatcmcecunla imprimanta decata

data Ia doua saptatnani, vinerea."

,,~tiu catermcnul deplataerade90 dezile,darnai am crezutca.estevarbade90 dezile de la

tnomentul in care vom termina sortareadiamantelarpecategani" (carepaatesadureze

maimulte saptamani).

"Pana~icampaniile-gigantcum esteCoca-Colamai intaTzie a zi sau dOlia; ce atflta tevatllra.?"

82

Capitolul 5

(Daar ca tu spuiastadupaceai intarziatdejadaualuni.)

"Sun tern foarte ocupati aculn; cecul dUl110eaVOas-tra va fi gatapestea zi saudaua;nuvreli savenili

dumneavoastra atunci, dupa pranz?"(Astainseamnacadepartamentulnastrudecantabilitatea fastinstruit sava inmanezececlIl 10tr-0 vineri, Ia zeceminute dupa ce

seinchidebanca,in a~afel incatin contul oostru sa scmai stranga

trei zile declabanda.)

Sigurcametodaceamai cunascuta~iceamai simplaesteeschi-varea;scali rcccptarul din furca la taatetelefaaneledin biroul decontabilitatesau (dacae~tisadie)instalezia banda inregistrataell 0 voce [oarte suava care recita: "Apelul dumneavoastdi esteimportant pentru noi! Va rugam saa~teptaticatevamomente,cattimp reprezentanliino~tnseocupadealIi c1ienlila fel eleva-loro~i!".Faciin ap fel ind.t aceastainregistraresaserepetela fie-care aproximativ 30 de secundc, adaugi 0 nlLlzica faarte agresivapefundal~iastfeltipaml generateleacliuneanegativapecareaiintrepnns-aestemult mai p"lernie decatar Ii fastin aitecandilii - ~iastanumaidin cauzasliluilli folosit.

Factarulelecisivdecaredepinelemadul in caresevar fixa tiparelein mintea ta estecancluzialegatadegandul,cuvantulsauactiu-nea intreprinsa; ell alte cll"inte, daca te bucuri di ai meut-a, dacaai repetaexpenenlasaudacaiIi asumiraspunelereapentru ceaimcut.Dacada, atunci tiparul estecu atatmai pulernic - inelife-rentdacaesteunul pozitiv sauunul negativ.

Concluzionand,acesteasunt principiiie tiparelormentale.Min-teanoastraesteca 0 pelicula fotograficafaartesensibila~ioriceexperienlala careaexpunem- in special,oncelucnI bunsauraupe carene vedemmcanclu-Iin legaluracu alte persoane- lasao urma clara sau0 amprenta;la fel ca urmele lasatepe zapadaproaspatadeunporumbelsaudeun lup, urmecarerezistamultavrClnc.

83

Acum avemtoatepieselepuzzle-ului,tot cetrebuiesa~tiipen-tru a te foloside inlelepciuneaprofunda aTibetului antic in

via!" ~i in proiecteletale.Nu ramanedecatsap"nem totul capla cap.

A~adar,putem sadecidempur ~isimplu ca, dad. totld vine dinmintea noastra,yom alegesavedemtoate lucrurile rele care niseintampla ca pe ni~telucruri bune?Ca orice afacereproastaeste0 afacerebuna?9tii foane bine ca nu mergea~a.Nu pOlisacumperi0 casaon saiIi trimili copiii la facultatebazandu-tedoarpe donnIe. Separe ca tot ce nc determina savedem lucrurile

85

Capitolul6

~

Cum sa folose~tisingur potentialul

Mai intai, am vazut ca totul are un potenlial ascuns,un fel defluiditate legatade ceeacear puteaIi. Nicio persoanape care0intaInim nll este agasanta prin natura ei, pentru ca intotdcaunaexista cineva care 0 considera fermecatoare; indiferent CUlTI ni separ ceilalp,faptul caii vedemintr-un anumefel nu estecevacarevinedinspreei. De undevine,atunci?Evident ca, intr-un fel saualtul, vine de la noi, din minteanoastra.

$lcfuitorul de diamantc, Grshe l\Iichacl Roach. l.nmn Christie McNally

1?lefuitorul de diamante

Cum neinflllen\eaZa,iala aeestetipare?Putemsane folosimdeeIe?Putemsafacemca lucrurile saseincimple ~a cum dorimnoi?Ca sain\e1egemtoateacestea,trebuiesafacemlegaturain-tre principiile potenpalului~ipotenpalulpropriu-zis.

84

~l.efuitorul de diamante

intr-un fel sau altul aClioneazaintr-un mod care ne constrange;cu alte cuvinte, ce ne face savedcm lucnllilc bune sau lucrUlilerele care ni seintamplii ne obligii savedemacestelucruri in felul

in care Ie vedem.

Seintampla a~adoar din cal1zaacelor tipare mentale dcsrre caream vorbit rnai devreme, iar arta inlelepciunii budiste presupu-ne sa ~tii cum sa inlorci lucmrile in avantajul tau. Pentru asta,lrebuie sa ~tii cum fl1nqioneaza acestetipare asupra taoSa neintoarcem chiar la );ilefuilorul de diamante" penlru a gasiun sfatin aceastiiprivinla.

~ Iar Cuceritorul zise:

Spune-mi, Subhuti, ce gande'?ti despre .asta?Sa zicem ca un fiu sau 0 fiica de vita nobila arIua to ate planetele Iocuite din aeeasta galaxiemare, 0 galaxie care are de 0mie deori 0miede planete, inmultite inca 0 data cu 0 rnie, ,?iIe-ar imbraca in cele ,?apte feluri de giuvae-ruri ,?i Ie-ar aduce in dar cuiva. Ar face acestfiu san acea flieR sa rasara munli de bunatatemulti ,?imareti printr-o faptii ca asta? ~

Aici Buddhaseavantapc un tarfun dificil; poatecaeelmai nimeritar fi saapelam la Lama din Choney,ca sane fie calauzain talma-cirea fiecami fragment. lata eumexplicacl euvinteledemai sus:

in sectiuneaurmatoare a sutrei, Buddha vrea sade-monstreze un anumit lucn1. in sec?unile de Inai susam vorbit despreatingereaeeleimai inalle trepte adesavar~irii,despreactul comunicarii acestorlucruricaIre ceilalli ~ia~amai deparle.

Niciunul dinIre acesteacte, ca de altfel mcmn altobiect din Univers, nu exista in sau de la sine.To-tu~i,el existafiirii indoiala in perceptia noastra.Esteadevarat, a~adal;cii oricine infiiptuie~te actul de adarui.genereazabunalate in felul acesta.insa orice

86

capitolul 6

persoana care cercetcaza principiilc din spateleace~torIl~cruri, oricine se gande~leintens la ele ~iapOlmechteazaasupralor, genereaza0 bunatate in-finit mai mare.

Pentru a transmite aceastaidee, Cuceritorul il in-treaba pe Subhuti, incepand ap.: "Ce giinde'1tidespre asta? Sa zieem ca un fiu sau 0 fiicii devita nobila ar Iua to ate planetele Iocuite dinaeeastagalaxiemare, 0galaxiecareare de0mie de ori 0mie de planete, inmultite inca 0

data cu 0mie...".

Galaxia amintita aid cstc descrisa in "ComoaraCunoa~terii Superioare" in felul urmator:

Numim gaIaxie "de ordinul intai"o mie de planete loeuite,Fieeareplaneta fiind aIdituita dinpatru continente,S~riibatutaprin mijloe de un Ianl muntos~l eu un taram in care traiesc fiinte deosebite,Deasupra dinlia se aHa "Lumea celor pun".

omie de galaxii din acesteaFormeaza0 galaxie "de ordinul al doilea",lar 0 mie de galaxii de acestfel alcatuiesco gaIaxie "de ordinul aI treilea".

"Sa mai presupunem", continua Buddha caacest fiu sau aeeastafiica de vila noblla" arimbraca aceste planete in ce1e ,?apte feluride giuvaeruri: in aur, argint, cristal, lapislazuli,smarald, piatra karketana ~i perla ro~ie.~i sa zicemca dupa aceeaar aduce aceste planete in dareuiva.Ar face acest fiu san aceastafiica sarasarii munp de buniitate multi '1i marepprintr-o fapta ca asta, prin simplul fapt dea faceun astfelde dar?".

87

~lefuitoru] de diamante

Ne intoareem acumla );;lefuitorul dediamante":

~ Jar Subhuti raspunse:

0, Cuceritorule, ar rasari munti de bunata-te multi ,;,i mareti. Da, Cueeritorule, multiar rasari. Acest fiu sau aeeasta ruea de vitanobila ar faee intr-adevar sa rasara muntide bunatate multi ,;,i mareti printr-o faptaea asta. ~i de ee soar intampla astfel? Pentruea, 0, Cueeritorule, aee,;,cimunti de bunatatemareti sunt ni,;,te munti de bunatafe mareti.care nu ar putea exista nicieand. ~i toemai deaceea Cei Ce au Acins Desavar,;,irea numese"muntii de bunatate mareti munti de buna-tate mareti". ~

Lama din Choneyexplica~iacestfragment:

Drept raspuns,Subhuci zise:

Ar rasiiri mUllli debunatatemulti ~imareli - iarace~timunli de bunatatemareli sunt ni~temunli debunatatea cararexistelllanu amputeasa0 stabilimdedit in perceplianoastra,sub forma in carepoateexistadoarunvissau0 iluzie:insaace,;,timunti debunatate marep. nu ar putea nicicand sa exis-te ca ni~temUllli carear existaill ~ide la sine.CeiCe au Acins Desavar,;,irea vorbesc, la randullor, in sensconvenlianaldespreei; numind "muntiide bunatate mareti munti de bunatate ma-reti", desemnandu-iapdar prin acestnume.

Aceastaseqiune i~ipropune sademanstrezea seriede idei dife-rite. Faptelebunesaurelepe carele-ai savar~itpana acum~icelepe care Ie vei savar~ide acum inainte sunt de a~anatura incatcelesavaqitein trecut numai sunt,iar celepe careurmeazasaIesavar~e~tiin viitar inca nu au aparut.

88

Capitolul6

In consecinla,ele nu exista;in acel~i timp insa, ar trebui saad-mitemca, intr-un sensmai general,eleexistatotu~i.Tatodata, artrebuisaadmitem ca fapteleacesteasunt legatede f1uxuIcon~li-inlei celui care le-a camis ~i ca ele produc efectelecorespunza-toareasuprapersoaneirespective.Acestechestiunidificile, ~i nunumai,sunt abordateprin cuvintelecitatemai sus.

,,;>lefuitoruldediamante" continua:

~ Jar atunei Cuceritorul spuse:

Sa zieem, Subhuti, ea un fiu sau 0 fiiea devita nobila ar lua toate planetele loc~ite dinaeeastagalaxie mare, 0 galaxie care are deo mie de ori 0 mie de planete, inmultite ineao data ell 0 mie, !?ile-ar imbraca pe toate ince1e,;,apte feluri de giuvaeruri ,;,i le-ar adueein dar cui va.

Pe de alta parte, sa zieem ea acest fiu sauaceastafiica ar tine maear 0 strom ell patruranduri din aceasta invatatura ~i ar taImaei-oaltora ,;,ii-ar invata bine. Savar,;,ind aeeasta adoua fapta, ar face sa rasara munti de buna-tate mareti, mult mai multi deeat prin pri-ma fapta amintita: bunatatea care s-ar ivi arfi nemarginita, cu neputinta sa fie cuprinsamacar ell mintea. ~

Lama din Choneyexplicii ultimele paragrafedupa cum urmeaza:

Mai intai ar trebui savorbim desprecuvantul "stro-Ia" care esteintrebuinlat aici. eu toate ca aceastacrealie straveche- in versiuneatradusain limba ti-betana - nu este sensain versuri, ideea transmisa deacestfragmentestecaeaar puteafi redatain versuriin limba de origine, sanscrita.Verbul "ar pne" serefera la "a tine minte" sau a memora. Dar, in ace-la~i limp, poate safie folosit~icu sensuI de a line in

89

~Iefuitorul de diamante

mana0 carte~i,in ambelecazuri,dea recita textulcu voce tare.

Cuvintele "ar taImaci-o bine" sunt folosite cusensulde a citi cu vocetare randurile cartii ~i de aIe explicacelorlalti corect..Cuvintele "i-ar invatabine" sereferala a-i invata corectpe ceilalti sem-nificatia sutrei - ~i acesta,in definitiv, estecel maiimportant lucru.

Sapresupunem acum di cincva ar tine aceastacartestraveche~iar facecu eatoatelucrunle amin-tite, in loc sasava~eascacealaltafaptabunadesprecares-avorbit mai inainte. 0 astfel de persoanaar £aceatunci sarasaramunti de bunatatemareticares-arintinde la infinit, dincolo deputereanoas-tra de a rnasura.

Am vazut, a~adar,di orice eveniment care ni se intampla este. 'lntr-un anume sens,"neutnl" sau "vid". Continutul pc care il ve-dem in el - aelicafaptul di il resimtimcape cevapIacut saune-placut - nu estecevacareprovineelinnaturaintamplarii respec-tive.Separe cavinemai curanddin parteanoastra,dqi - dupatoateaparenjele- lucrul acestaseintampla intr-un modpe carenu il putemcontrolain momentulrespcctiv.

Aici se afla secretultiparelor mentale.Acesteasunt imprimatein minte a~acum am aratat mai sus:prin porlile con~tiinteidesine,in momentul in caresavar~imun lucru prin careajutampecinevasaufacemrau cuiva.Forjacu careseimprima eledepindedenumero~iifactoripe carei-amprezentatin linii generale,prin-tre caresenumara:intentiile noastre,putereasentimentelorcarene incearca;cal de bine ne dam seamade ceeace facem.stilul,in care actionam; masura in care ne "asumam" fapte1e ulterior;anumitedetaln legatede persoanafata de caream savar~itfap-ta respectiva- cinevaaflat in mare elificultate,cinevacarene-afostde mare ajutor saucinevainzestratcu calitati personaledeexceptie.

90

capitolul 6

Mai ramanede cliscutatin ce fel influen\eazaacestetipareper-ceptianoastraasupralucrurilor carene inconjoara.Potrivil stra-vechilorscrieri budiste,"magnetoscopul"saucamerade filmatclinminteanoastrainregistreazaaproximativ65 de imagini dis-tinctesauimpresii cat ai pocni 0 datadin degete.Acesteimpresiiintra, am puteaspune,intr-un loc afiat in subcon~tientulnostnl,uncle dlman zile, ani sau decenii, reproducandu-sc in fiecare mi-lisecunda,in timp cemomenteleseparateinregistratedeminteanoastraapar~ielisparintr-o clipa,succedandu-seprecumcadreleunui film ~idandu-neiluzia continuitatii.

La fel caseminteledin natura,semintelesaeliteir; fluxul con~tiin-tei continuasasedezvolte~idupaceau fostplantate~i,tot cainnatura,crescexponential.Proportiile LIllUitipar mentalimplan-tat in prima zi a lunii sedubleazapanaa douazi, pentm cain atreia zi sa se lnareao;ca de patru ori, astfel ca, pan a in a cincea zia lunii, tiparul va avea0 amploaredc 60 deori mai maredecatla inceput.

Principiul careseaplicaaici nu ar lrebui sanemire delocdaca.starnbine sane gandim.Saluam, de pilda, greutateasaumasa,exprimatain grame, a unci ghinde in comparatiecu greutateastejaruluicareva cre~teelinea- practic, fiecarelona din trun-chiul copaculuicorespundeunui gram din samanladin cares-adezvoltat.Vecheainlelepciunetibetana spuneca~iseminlelesa-

- dite in ffiiDtca omeneasdi sc comporta la fel; sa ne gandim numaila exemplulpe careni-l ofera"masa" agenliilorguvernamentaledepe tot cuprinsulStatelorUnite in comparatiecumica licarirea unui gand legat de un nou tip de guvernarecarea incollit inmintea parinlilor patriei in anii 1700 - germenul din cares-adezvoltattotul. Potisategande~lila primul momentdin copilariata candai intelesimportanla banilor ~isaveziacumcatdin viala~ielingandurile tale din ultimii 20 de ani ai deelicatobiectivuluidea-i obtine.

Vorbim aici despreun conceptpc caretibetanii il numesckenyenehenpo: aelicaun mare potential pentru profit ~i un mareriscde

91

$lefuitorul de diamante

pieraere,carev~nla pachet.Chiar ~i faptelefoartencinsemna-te sauneintenlionatepc careIe savaqim fala de alte persoanesadescin minteanoastraseminlecare,cu timpul, infloresc,pre-schimbandu-sein expel~enleuria~e.Cumajung,apdar, sainDo-reascaacesteseminle?Caresuntregulilecarefunqioneazaaici?

Mintea noastd esteca un depozitimenscareadaposte~temii ~imii detiparementaJe.Elesunta~ezatela rand,gatade decolare,la fel ca a~oanelecarea~teaptapepistaunui aeroport.Tipare-Iemai puternice- conformprincipiilor desprecaream discutatmai devreme- decoleazaprimele, in timp ce tiparelemai slaberaman in urma, acumuland insa din ce in ce mai multa energiecu fiecarec1ipade a~teptarepetrecutape spaliul de decolarealminlii. De ficcaredatacandintreprindemfala deallcincva0 ac-liune carcne imprima un tipar mai plllernic deca.tcelepe carcIeavemdejain minte,acestlipar lrcce in fala, la fel caun avioncaruiaturnul decontrol i-a acordatintaietalefala decelelalte.

Cfmda~onul carereprezintatiparul celmai puternic decoleaza- Cualtecu~nte,candamprentaintiparita in minle ajungela ni-velulcon~tientului-, eacoloreaza(maimult decilt atat,determinif)intreaganoastd percepliecupri~re la cvenimentulpecareil Ira-im in acelmoment.Candin fala ta seprezintaun ansamblualea-tuit din patru cilindri mobili deculoareapielii, ala~alide0 figuramaimare,in formadetanc,in con~tientultauapareun tipar careili comandasainterpreteziacestedatenoi cape 0 "persoana".

o figuraovaladeculoarerozaparein mijlocul unei figuri in for-ma deou careseaDadeasuprafigurii in forma de tane. Imedi-at dupa aceea,in cadrul figurii. ovaleapare0 figura cilindricastriilucitoare,de culoarero~ie,careincepesasemi~leincoace~iincolo.In preajmacilindrului respectivnivelul dedecibeliincepesasemodificerapid,odatacusilabele~ivocalclecarescamestecaintr-un anumcfel.Concomitent,la nivelulcon~tientuluitauajun-geun tipar negativimprimat in ultimelezile,careiii comandasainterpretezinoile dateca fiind ,,~eful,care lipa la mine". ~i a~amai departe.

92

Capitolul6

Existapatru reguli careguvcrncazamodul in carc tiparele im-primate in tr:cllt ."iI~lfloresc"in minlea~noastdi, obligandll-n('~savcdcmlucrunle dmJurul nostrupetrecandu-sea~acumsepetrec:

1. Conlinutul generala! expenenlei impuseasupra noastra de tiparul respeetiv tre-buie saeorespundaeueonlinutu! genera!al experientei initiale, care a provo cat im-pnmarea tiparului.

Aceasta inscamna di un tipar care s-a imprimat in mintea noas-tra printr-o aqiune negativa- 0 fapta pe carea.msavaqit-o cuscopulde a facerau cuiva- nu poatedeCalsane constrangasapercepemun anumit lucru ca pc 0 experienlacu consecinlene-pIacute.Pedealtaparte,un tipar imprimat in urma unei acliunipozitive- printr-un lucru pc care I-am realizat cu scopulde aajutape cineva- nu poatedecMsane constrangiisaper<;:cpemunanumit lucru capc 0 expericnlacu consecinleplacute.In ter-menisimpli, 0 aqiune negativanu poateducedecatla rezultatenegative,iar 0 acliunepozitiva nu poateducededit la rezultatepozitive.Am puteaspuneca la acestlucru s-areferit Iisuscanda spusca nici strugurii nu crescdin spini, nici smochineledinmaracini.

2. Forta tiparului se amplifiea lara intreru-pere cat timp ramane in subcon~tient;cuaIte euvinte, pana eand infiore'?te ,?ineconstrange sa traim 0 anurnita experien-tii, buna sau rea.

Am vorbit deja despreacestfenomen,ideeafiind ca pana ~iac-liunile foarte neinsemnatesausavaqite lara nici ceamai micaintenliepot provocain vii tor perceplii depropoJ1i,icolosale.

3. Nieio expenenla, denieiun feI, nu are loedaeanu a fost implantat mai intai tiparulcaresa0 declan,?eze.

Ideeaesenlialaaici estecafieeare experienlaprin caretrecemesledeclanptii.de un tipar imprimat anterior: nimic din jurul nostru

93

Capitolul6

mai desavar~itva fi modul in carc vor fi sadite in min tea noastrachiar ~isemintele celor mai nesemnificative fapte, cuvinte ~igan-duri ~i cu atM mai puternice vor fi rezultatele lor in procesul demodelare a lumii din noi ~idin jurul nostm.

95"

Tot ceavemde !acut aCllmesastabilim ce fel descopuri urmarim~isa ne folosim apoi de regula numaml unu pentm a identificatiparele specifice care ne pot determina saIe percepem.Numimacesteprocese "corelatii", iar asta inseamna di pOli saporne~tiinsensinvers, de la un anumit rezultat pe care ti-I dore~ti,~isaiden-tifici tiparele specificecare te pot determina savezi acestrezultat.

in majoritatea cazurilor, tiparele mentale specificede care ai ne-voiepentm a obtine un anumit rezultat in viata personalasau inafaceri sunt aproape opusul a ceeace tinde sane impuna naturaumana. Sa presupunem, de pilda, ca firma ta sezbate sa rezistepe piata ~i ca ai inceput sa ai probleme cu incasarile. Instinctulnatural al aproape oricarui individ sau reprezentant al unei cor-porapi aBate in aceastasituape ii impune sa recurga la restmc-turari. Primele pe Iista reducerilor seplaseazaactele de caritate~ sponsorizarile, urmate de privilegiile ostentative,cum ar fi bi-letelede avion la clasabusinesspentm deplasarilemai scurte alepersoaneIordin conducere.

Urmeaza acelecheltuieli care seincadreaza undeva intre benefi-cii ~isalarii, cum ar fi, sazicem, facilitatile de transport catre casapentm angajatii care lucreaza pana tarziu. in continuare, se re-nunta la primele de concediu; apoi, incetul cu incetul, la maririledesalarii, ajungandu-se in cde din urma la inghetarea lor; dupacareesteluat in vizor fondul de asigurari sociale- ,,Am gasit unplan mai bun de asiguriiri de sanatate", ap suna anuniul !acutdeconducerea unei companii care seconfmnta cu probleme, unanunt care cu siguranta ii va nclini~ti pe angajatii mai vechi, pen-tm ca in spatele lui se ascundede obicei 0 manevra de reducerea indernnizatiilor existente.Aceste reduceri treptate afecteaza~istareade spirit a firrnei, de la varf pana la baza, declan~and0Jipsagenerala de intelegere, din toate punctele de vedere:

Pentru a ilustra acest adevar, Buddha ii spune lui Subhuti ca epreferabil sa sc limiteze sa ia ,,9leruitorul de diamante" ~i sa-~iinsu~easca0 seriede nopuni din cuprinsul saudecat saofere cui-va in dar 0 planeta intrcaga sauchiar un miliard de planete im-briicate in giuvaeruri de pret. Aceastapentru ca cel care doar seapropie de intelegerea modului in care tiparele ne constrang savedem lumea nOaSlraa~acum 0 vedempoate sa inceapa apoi sapuna, in mod con~lient, bazeleunei vieti ~iunei lumi desavar~ite.Cu cat intelegem mai bine acestproces, cu atal mai puternic ~i

~lefuitorul de diamantc

Regula numaml patru este un fel de reciproca a regulii numa-rul trei; ~i anunle, dadi este adevarat di nido experienta, de ni-ciun fel, nu are loc decat dad; exista dinainte un' tipar care sa 0provoace, nu mai putin adevarat cstc ca - odata ce un tipar s-aimprimat in min tea noastra - el lrebuie sa duca la 0 experienta.Tiparele nu se irosesc niciodata; produc inloldeauna un efect, neobliga inloldeauna sa percepem ceva.

Ar mai trebui sa precizez ca in a doua regula formulata mai susseineadreaza~icitatul din );;lefuitoml de diamante" pe care I-amprezentat la inceputul capilolului de rata.9i ca, dintre toate ideilecuprinse in aceasta carte, aceasta estecea mai ilnportanta pentrusuccesulin afaceri ~i in viata personala:

Chiar ~i 0 fapta relativ neinsemnata, dacaeste savar~ita cu con~tiin\a clara a moduluiin care tiparele ne determina sa percepemintr-un anume fel 0 lume altminteri "neutrii"sau "goaHi", va produce efectc eA"'traordinare.

- nid oamenii, nici lucrurile, ntCt evenimentele propriu-zise ~inici macar gfmdurilc noastre- nu apare !ara safi fost provocat deun tipar care s-a imprimat in mintca noastra ~icare iesela supra-fata con~tiintei, obligandu-ne sait percepem.

4. Odata ce un tipar a fost sadit in min teano astra, trebuie sa aiba drept consecin\ao experienta: niciun tipar nu se irose~te.

94

~lefuitorul de diamante

"Incasarile sunt din ce in cc Inai mid, a~adi va trc-bui sa amanam ell dheva llini maririle de salarill."

"De cesamai ramanpesteprogrampentm proiec-tul asta?Oricum llll-mi mare~tenimeni salariul."

"Samai amanam0 datamarireasalariilor;tot nu-~ifacenimeni treaba."

"De eesa-midaueuinteresulsasalvezfirma candeitot .amana marirea salariilor?"

"Am redusla sangecheltuielile,dar situaliafinanci-ara se prezinta din ce in ce mai prost."

~i a~amaideparle.Esteimportant, in eonsecinla,saaimarcgrijala reaqia ta naturalii faladeproblemacucareteconfnmli, pentmca soarputeaca reaqia aceastasanu facadecatsaperpetuezeproblema.In limba tibetana aceslfeno~en estenumit "korwa"sau"cercullara desrar~ital suferinlei". In firma ta banii sunt totmai pUlini, a~aca ineepisaiei masuriprin careIe refuzi celor-lalli ajutorul decareaunevoie;incepisavorbqti desprereduceri;dar, eel mai important, iii schimbimodul de gandire, care numai esteorientat sprecrealie~icreativitate,ci spredefensiva~iconsolidare.

Fiecaredintre aeestereaelii iii imprima in minte noi tipare, caresunt tipare negative.De fiecaredata cand refuzi saacorzi fon-duri sauajutor eelorcaredepinclde tine imprimi un t;par carete uasili sa uezicumJi JieJi seuor rquza aceleGjisumeji ace!tl}i ajutor. Aceslfenomenia amploaredatorita regulii numarul doi eu privire latiparelementale:esteyorba despremodul in careseintensificiiputerealor cucarramanmaimultavremein subeon~tient.Apoi,eandtiparul deelan~eazaun nou val deproblemefinanciare,re-aclionezip,intr-o atitudine~imai plina de zgarcenie,ducand laereareaunui al trcileaval. Efectulcumulatseprezintasubformaspiraleidescendentecareseobservaatatde frecventin cazulfir-melorcareselupta sasupravieluiasca.

96

Capito!u! 6

Consecinlalogicii a celor aratatemai suspare safie cii ar trebuisaneferimsafacemreducerisausaadoptam0 gancliredominatadezgareenieca raspunsla presiunilefinanciare.Aceastaconelu-zieinsatrebuienuanlata.Am afirmat mai devremecaexistatreimodalitatiprin caresepoateimprima un tipar: prin fapte,vorbe~ ganduri. Dintre toate,ceamai importanta este,de departe,atreia;cu alte cuvinte, tiparele celemai profunde sunt generateexelusivdeatitudini.

Cevreausasubliniezesteca, drept raspunsla presiunilefinan-ciare(incliferentdacaneconfruntamcuelein afacerisauacasa),mai presusde toatetrebuiesaevitamstareadespint dominatadeavarilie.Esteadevaratcii nu mai existafonduri pentru benefi-ciilepe careIe acordai inainte ~ica, de fapt, chiar e~tinevoit sasisteziplata acestorbeneficiipentru ca deocamdatanu mai suntbani pentru ele, insa esenliale sa nil gandejti ca un <garcit, sa nuiii pierzi creativitatea,sa nu renunti la 0 perspectivageneroasain adevaratulsensal cuvantului din cauzalimitarilor impusedenouasitualiefinaneiara.

Dacate cufunzi intr-o staredespirit guvernatade zgarcenie,re-fuzandu-lecelorlalli ceeacede fapt ai putea- chiar ~iin situaliafinanciarade acum- saiii permili lara probleme,vei da na~tereunor tipareputernicc carepractic vor hotari dacavei reu~isaunusate redresezi.

!"fai existaun aspectesenlialpc carear trebui sail precizamaici.In eadrulaeestuistraveehisistemfilosofienu vorbim despremo-dul in care0 anumita atitudine ar puteasa deaculoareperceplieitale cu privire la situalia ta finaneiara,ei mai curand liimurimdetaliileunui procescarepraclic condiJioneazarealitateadinjllrul tiiu.Nu neocupamde cegandejti in legaturacu faptul cii nu pOlisaiiiplate~tidatoriile.Vorbim despremodul in carecegande~tidecideefectivdacapoli saiii plate~tisaunu datoriile. Ideeafundamen-talapecarevremsa0 exprimamaici esteprofunda~inu serega-se~teill niciun alt sistemcareneinvalacumseconduce0 afacere:banii aparprin cultivareauneisldri generoasedespirit.

97

~lefuitorul de diamante

Sa luam ca exemplu situa(ia de pe oricare piala.

Diamantele, trebuie sa 0 spunem, nu valoreaza aproape nimic.Buca(ile de bort mici, urate, diforme, in nuante de negru ~imaro.niu sau diamantele industriale care nu arata mai bine decat pie-tri~ul sau nisipul joaca un rol extraordinar in economia mondia.la. Anumite echipamente cum sunt blocurile cilindrilor montatela automobile ~ipieseleimportantc ale avioanclor de linic trcbuiefasonatecu ajutorul 0lelului.carbon, carc cstecalit pana in punc.tul in carepoate tiiia ~imodela 0lelul cu precizia absolut necesarapentm ca acestepiesesafunclionczc. 0telul-carbon trebuie, ~iel,ascu(it, iar diamantul estecel mai bun element din lume folositin acestscop.

De aceea,diamantul senumara printre mineralele strategiceabosolut necesarepentm industria modern a, alaturi de alte elemen.te ca uraniul ~i plutoniuI. Ani de zile, guvernul Statelor Unite aacumulat rezerve de diamante industriale in eventualitatea unuidizboi sau a unei alte catastrofe care sa nn nlai permita accesultarii la rezervelede care aveanevoie ~icare la vremea aceeaerauconcentrate in zacamintc pe fundul unor rauri din d'tteva stateafricane.

In timpul Razboiului Rece, Statele Unite a luat chiar masuriprin care a vrut saseasigureca stateledin Blocul de Est precumUniunea Sovietidi nu VOT mat putea sa se aprovizioneze cu dia-mante de acesttip. In mod ironic, astai-a silit pc ru~i saexplorezein lung ~i in lat imperiul pe care il reprezenta Uniunea Sovieticapentru a-~i face rost singuri de zacaminte de diamante.

Go~urile vulcanice in care segasescdiamantele sunt formatiuniin forma de morcov a caror intindere poate sa varieze de la unmetru sau doi pana la cateva sute de metri in zona unde stra.pung scoartapamantului. Gand ne croim dmm in interiomlunuico~vulcanic in cautarea minereului de diamant, sapandpana laadancimi de catevazeci sau chiar sute de metri, de regula co~ulseingusteaza tot mai mult ~i devine din ce in cemai greu de cx.ploatat. Go~urile sunt de fapt ni~te canale prin care, in urma cu

98

Capitolul 6

foartemulta vreme, lava s-a ridicat dinspre nucleul pamantuluicatre suprafata, purtand cu ea diamantele in curs de f~rmare.,\cestecanale sunt pline cu un minereu de culoare verZUle,carepoarta numele de kimberlit; uneori trcbuie sasco(ichiar ~i0 tonadematerial de acestfel pentru ca la sra~it sagase~ti0 cantitate dediamant nu mai mare decat spa(iul ocupat de guma de ~tersdincapatulunui creion, ~a ca (in ciuda concep(iei generalc),exploa-tareadiamantclor costa,~i inca foarte mull.

Rcpartizarea zacamintelor pe cuprinsul globului esteuna dintredovezilepe care sesprijina teoria potrivit careia continentele lu-mii ar fi fost candva unite, iar oceanelecare Ie separaastiizi ar re-prezenta crapaturile sau fisurile care.s-au cre~t ca_n~s-~u formatcontinentcle. Dupa cum foarte multa lume ~tJe,zacamIlltele celemai importante segasescin Africa deSud. Aici, depilda - in m.ij-loculunor d.mpuri care apartineau fratilor de Beer,doi fermieriburi imboga(ip -, a fost descoperita faimoasasursade diamanteDeBeerscare, impreuna cu mina Kimberley, situata pe aceea~iproprietate, produce diamante demilioane de caratede cand fra-lii de Beer au vandut terenul pe nimica toata, prin 1870. Aceastamina a ~idat numcle renumitului cartel al diamantclor DeBeers,o organizape puternica ~ineobosita care controleaza de pesteunsecol0 buna parte din comertul international cu diamante brute.

Se intampla un lucru interesant in ccle cateva milioane de anidecare estenevoie pentru ca umftatura in forma de con aparutain urnla enlptiei unui co~vulcanic in care se afHi diamante saseaplatizeze, ajungand la accla~i nivel cu terenul din jur. Ploi-Ie,vantul ~i efectelecaldurii ~i ale inghelului provoaca eroziuneatreptata a conului. Diamantele bmte scapadin "stanca albastra"saudin minereu ~iajung in paraia~e,apoi in rauri ~i fiuvii, iar deacolo in ocean.

Diamantele se nurnara printre ccle rnai grele minerale, compa-rabile, din acestpunct de vedere, cu aunt! ~i,pentru ca sunt multmai dure decat piatra obi~nuita, au tendinta sa i~i sapernici 10-ca~uriin rocile de pe fundul rflllrilor. Unele dintre ele, inevitabil,sedesprind din nou ~i i~i croiesc drum pana la mare. Doar ccle

99

~lefuitorul de diamante

mai pure diamante - cele care nu au nici cea ITIai mica crapatudisau fisura - supravietuiesc accstci aventuri, care poate sa durezemiliardedeam.Ceamai fabuloasadescoperirein acestsensesteprobabil ceade pe coastade vesta Africii, acolo unde fluviulOrangesevarsain OceanulAtlantic.

Pcmasuracepietre1eprovenitedin co~urilcvulcanice serost~:goleaula valepc fluviul Orange,iar de acolo in I;,are,.c~,re~!J1oceanicicarematuracoaste1ecuputeredesecole1l1tregJlmpm-geaupietre1einapoi sprecontinent,arundmdu-Iepe plaja .undece1emaibunediamantedin lumezaceauimpra~tiatecaflonce1e-Iedeporumb la vremeadmd au fostdescoperitede exploratoriigermaniin 1908.Una dintre fotografiilemelepreferatee~teceain carespeciali~tiiin prospeqiuni aparmergandde-a~)ll~J1e~?,;plaja careaveasasenumeascaSperrgeb"t sau"Z?na mterzls~ 'culegandpur ~isimpludepcjos cristaleperfecte~lfoarteman.

In orice caz insa, ~i in Brazilia existazone unde albiile rau-rilor sunt tiesite de diamante,zone cum ar fi bazinul rauluijequitinhonha din apropierede Diamantina,un or~~e1pitore~ccuaspecte1velianpecare11gasimin modernulstatMinasGerais.Totu~i,in aceasta!aranuexistaco~urivulcanicedeundearputeaprovenidiamante1e.Acestlucru estevalabil ~i in cazula.lt?rza:c5.mintedin aluviunilesaudin raurile afIatein vestullndiel, laracarea dat lurnii prime1ediamantemari din istorie- capodoperecumsuntpietre1eKoh-i-noor ~iOrlov - cu mult inainte sasefideseoperitrezerve1edin Africa.

Daca luam harta lumii ~i aducem extrcmitati1esudice aleAmericii deSud~ilndiei inapoi undeerau- de0 parte~idealtaaAfricii deSud,lipite deea-, esteclar deundeprovin diaman-te1edin rauri: din uria~eleco~urivulcanicedin sudulAfricii, cares-auerodat,iar pietre1es-aurevarsatin rauriledin Brazilia ~idinPodi~ulDekkandin India, inainte ca acelecontinentesasedes-prindade formatiuneaoriginara.

Caracteristicilegeologiceale terenurilor din jurul marilor co-~urivulcanicecu diamantedin"Africa deSudseamanain multe

100

Capitolul 6-

privinle cu cclealepamanturilor din Siberia,iar acestfapt a fastabservatdemarelcgeologrusVladimir Sabolevde-alungtJ!ani-lar in care escrocheriilepuse la calede americaniau ingreunataprovizionareaUniunii Sovietieecu diamantelcafrieaneneeesa-reindustriei.Subeanducerealui Sobalev,aufasttrimisein inghe-lata tundra siberiana.mai multe echipede gealogi,eumisiuneadeagasizacarnintedediamante.

Din pacate,pc atunei existaufaartc pu!ine instrumentepentrudetectareazaeamintelordediamanteprin aerofotografiesauprinaltemijloaee.Aproapesingurametodaprin careputeai saiii daiseamadeprezen!aminereuluialbastruerasastai.exactdeasupraco~uluivulcanie~i,pentru ca treabasafie ~imai complieata,seputeaintampla caminereulsazacasubcativametri de pamantsimplu,ingramadit aeolodeseeoleintregi. Una dintre legende1ecarecireulain lumeaafaeeriloreu diamantespuneca intr-o zi, ,o femeie-geologcareeutreierapustiul inghept al Siberieiin cau-tareazaeamintelordediamantmult-visatedeSobolevaplecatlavanatoare,incercandsafaearost de carneproaspatacu earesadeaputina savoaremeselorpregatiteaeolo.

La un moment dat a zarit cevami~candu-sein departare- 0

vulpero~ieeares-afacut nevazutaintr-un tufi~.A ridicat arma, aluatvulpeain catareapu~tii ~i,printr-un norocnesperat,a reu~itsaseopreascaexactinaintedeaapasapetragaci:blanavulpii erapatataintr-o parte, iar pata aveaexactaeeea~inuan!aalbastn,iecaminereul din zacamintelede diamant. Femeiaa urmarit vul-peapana in vizuina carecoboraintr-un co~vulcamceeaveasaconstituieprima marc descoperiredezacamintedediamantcdepcteritoriul Rusiei:minaMir saumina "Pacii".

Lamal bine de patru deceniide la aeeastaintamplare,Rusiaadevenituna dintre eclcmai mari forle in domeniuIcxtracliei dediamante,datorita eo~urilorvulcanice descoperitcrecent, ras-panditepe tot cuprinsulvastuIuihinterland din nordul inghelat.Existaaici ora~eintregi demineri, carelocuicscpeplatformesus-pendatcdeasuprasoIuluicenuscdczghealaniciodata,construitecuajutorulunui sistemimpresionantdepiloni ingropali adancin

101

~lefuitorul de diamante

pamfmtul inghqat bocna. Aparatele de aer condiponat trebui~sa sulle in permanenta aer rece in spatiul dintre acesteora~e~ltundra aflata dedesubt, pentru ca gheata sa nu se topeasdi ~i saprovoace scufundarea ora~elor intr-o mocirla de noroi pe juma-

tate inghetat.

Cfmd primele diamante rusqti au inceput sa invadcze piete-Ie de diamantc din lumea intreaga, inimile producatorilor dediamante de pe tot cuprinsul globului s-au umplut de spaima.Eu studiasemlimba rusalaPrinceton, a~acaamparticipat ladltevacercetari efectuate de echipa De Beers Industrial Division delfmga Londra, in incercarea de a tinc pasul cu reali~arile de c~reerau capabili ru~ii. Eram profund interesat de tot cc Itlsemna dia-mant inca de la experienta din 1975 ~ivoiam sa~tiu totul despreafaccrile cu acestepietre; prin urmare, m-am oferit sa traduc ar-ticole desprediamante din diferite jurnale ~tiinpfice rusqti.

Eram foarte ingrijorap, pentru ca~tiamca ru~ii aflaseradeja cumsaproduca diamantul perfect in laborator; pionierii acesteimeto-de erau oamenii de ~tiinta americani de la General Electric, careo testaseraell ajutorul un or pistoanc irnense, ciudate, prin carepneau bucatele de grafit (carbune folosit la fabricarea minelor decreion) sub presiune foarte mare timp indelungat, inciiIzind inacela~itimp intregul amestecpana cand incepea sa semenecuprocesul care se produce s~b ~an:ant, la .mare ad~nci~e, CaI:~sc formeaza diamantele ventabIle 1t1co~unlevulcamce ltl care I~l

au origin ea.

Din fericire, cantitatea de energie .necesarapentru a continuaprocesul pana la obpnerea unui diamant brut de un carat eracomparabila cu cantitatea de curent electric de care ~sten~vo:ie pentru a lumina timp de cateva ore u~ or~~ ~e d~menslUl~mai mici; era mult mai castisitor saproducl 0 pIatra pnn aceast~metoda decat sa cauti acul in carul cu tan ~i sa incerci sa smulgIdiamantul dintr-o tona de pamfmt albastru, a~aca simlul practicspuneaca nu e rentabil sa faci diamantele la tine ac~sa.Afacerilecu diamante trebuiau ferite de amenintarea falsulUl perfect, ma-terializat printr-un diamant sintetic sau rcalizat in laborator, care

102

CapitoluI 6

era in toate privintc1e la fel de pur ~i de frumos ca un diamantadeva rat.

Probabil ca, ric gandeam noi, ru~ii au descoperit totu~i0 metodapentru a reduce eosturile de produqie la diamantele sinteticc -pareasafie singura explicape pentI.uaparilia bruscaa unor canti-tali imensede pietre hrutc provenitc din Siberia, avfmd in vcdereurmatorul aspcctimportant al extracliei dc diamante: tehnologiade prelucrare a diamantelor brute pc care 0 cuno~teamla vrc-mea aceea inlplica folosirca unar cantitati uria~ede apa pentru aelibera pietrele de sub stratul de pamant albastrui. Multa vremeacest lucru s-a rcalizat prin sfaralnarea minereului in roci de 0

anumita dimensiune, folosindu-se ni~te rop dintate foarte mari(care, intamplator, aproape intotdcauna laceau in a~afel incatdiamantul cu adevarat uria~ pc care il descopereaioca7.ionalsasespargain budti mai mici.)

l\tIinereul olarun!it astfel era atl1t'stecat apoi ell apa ~ivarsat subforma unul terei llria~ pe blatul unci rnese late acapcritc eu apasta graasa de ulei care scmana ell unsoarea pClltru 05ii. Totdatorita structlllii lor atomice perfect<"diamantc1etind saaderemai bine decat orice alt mineral la suprafete acoperite cu unsoa-reo:;lIamul format din apa ~i minereu de diamant se impra~tiapeste unsaare; diamantele se lipeall, iar restul slIbstan!ci tie var-sa pe aJatun. Dupa care unsoarca pentru osii era razuita de pcma'5a, stransa intr-un container uria~~iindilzita pana cand se

transforma intr-un lichid in care diamantele brute sc liisau pefundul vasului.

Noi ~tiam insa ca e imposibil sa captezi ~i sadepozitezi cantitatiatat de man de apa in zonele lara accesla mare de la limita Cer-cului Polar, pentm ca apa ar ingheta pur ~isimplu imediat ce arintra in contact ell aerul. Pc vrenlca aceea, detaliile despre indus-tria rnamantelor din Unillnea Sovietica erau considerate secretde stat - diamantcle crall indispensabile in productia de auto-mobile ~iavioanc, rachctc ~i tancuri, mativ pentru care oricinedczvaluiaastfelde informal;; era pa5ibil de pedeapsacu moartea.

103

~lefuitorul de diamante

Nu aveam de unde sa~tim ca sub solui inghept al Siberiei chiarerau co~uri vulcanice naturale care conlineau mine veritabile dediamante ~icii ru~ii descoperisera0 noua metoda inteligenta pen-tru a separa diamantele de pleava. Mai toate diamantele, C>llldsunt expusela radialii X, emit 0 lumina u~oara:.suntfluorescente,iar la unele dintre ele aceastaproprietate esteatat de puternica,incat pana ~irazelede soarepot saIe facii salumineze (dand astfeln~tere mitului despre diamantul "alb cu reftexe albastre"). Mi-nereulfaramilat era intins pe 0 masapresaratacu orificii mici, iarsub fiecare orificiu seafta un jet puternic de aeroRazele X erautrecute sub forma de unda pe deasupra minereului, iar senzoriidetectau pietrele ftuorescente. Ace~tia declan~aujeturile de aer,care proiectau cu precizie piatea intr-un bazin special, prevazutin partea de jos cu 0 tava din sticla, unde sestrangeau diaman-tele. Bineinleles cii tava era asigurata printr-o incuietoare flartebuna~i in apropiere segaseaun gardian care pazea comoara ca

pe Ocllii din cap.

Ne~tiind de aceastadescoperire, cei care lucrau in industria dia-mantelor ~i erau la curent cu progresele ru~ilor se temeau foartetare ca acqtia gasisera0 metoda revolulionara pentru a produ-ce cantitali mari de diamante artificiale. A'ta, ~tiam foarte bine,pUlea saduca Ia prabu~irea a ceeace noi, in lumea afacerilor cu

diamante, numim "Overhang".

"Overhang" esteun termen utilizat pentru a desemna totalitateadiamantelor ~lefuite acumulate in intreaga lume mm alesin ulti-m"~aproximativ 60 de ani, pe masura ce clasade mijloc din lariledezvoltate a ajuns sa ca~tigeindeajuns de mult incat s5.-~ipoatapermite un inel cu diamante ca simbol allogodnei ~i, totodata, pemasura ce zacamintele viabile de diamante descoperite in toatalumea au asigurat sporirea rezervelor in a~afel incat sa putemline pasul cu dezvoltarea acesteiclasemijlocii.

Sa ne gandim 0 clipa: dupa ce diamantul a fost smuls din rocaalbastra~ipreschimbat prin ~Iefuireintr-un briliant cu 58 de fate-te scanteietoare, locul lui in istoria familiei esteasigurat. Nimeninu arunca diamantele; ele sunt transmise cu dragoste ~i grija din

104

Capitolul 6

genera\ie in genera\ie. Poateca pietrelc sunt scoase~imontate inalte inele, pandantive sau altfel de bijuterii pe masllra ce modaseschimba, fiind daruite apoi fiicelor sau nepoatelor. Gum suntcelemai dure obiecte din Univers, diamanteJe tind sadainuiascaaproape Ia nesfiiqit. Inleleplii tibetani au 0 gluma care sp"ne didiamantul estegenul de lucru care mai devreme sau mai tarziue nevoit sa i~i caute un nou stapi"lll, dupa ce stapanul pe care I-aavut pana atunci imbatrane~tc sau Inoarc. Diamantele durcazave~nic- noi insa nu trmm ve~nic)din cate se pare.

Diamantele obi~nuite intrebuin\ate Ia confeeponarea bijuteriilor(spredeosebire de rudcle lor cu insu~iri de superinan care se fo-losescin industrie) nu au absolut nicio valoare reala: de ce sa nurecunoa~tem, exista 0 muilime de margele din sticla tot atat defrunloase, dadi nu chiar mai frumoase, iar diamantelc vor costaintotdeauna doar atat cat cineva e dispus saplateascii pentru elela un moment dat. Valoarea cantitalii uria~e de diamante aftateastazi in mainile oamenilor - a~a-numitul Overhang - estedoaro problema de percep\ie, care line de increderea consumatoruluiin caracterul exceplional ~i nepieritor al diamantelOlo

Dacii ru~ii ar fi creat un produs sintetic intr-adevar ieftin - undiamant adevarat confeqionat in laborator -, asta ar fi insemnatprabu~irea Overhang-ului: p,ata ar fi fost invadata de 0 avalan~adediamante acumulate de persoaneparticulare din toate colluri-Ie lumii, care ar fi intrat in panica ~iar fi incercat sascoatamacarcaliva dolari pe inelul de la bunica inainte ca diamantele sa setransforme in produse tot atat de banale cum sunt bomboancle.Ar fi putut sa fie co~marul negustorului de diamante - un co~marcare,din fericire, nu s-a transformat niciodata in realitate.

Revenirn astfel Ia problema pie\ei, care este0 chestiune deosebitde sensibiJain lumea afacerilor cu diamante libere. ° firma caAndin putea sa ofere oricand cateva mi, de modele diferite debijuterii. Fiecare model implicii 0 configuralie u~or diferita a di-amanteJor;sa zicem, un diamant de un carat montat in mijlocullInei bra\ari, cu cateva pietre de un sfert de carat in par\ile latera-Ie~i 0 cantitate suficienta de a~chii de diamante presarate in a~a

105

~lefuitorul de diarnante

fel indh safie intrunita greutateaminima legala pentru 0 piesafinita dedouacarate.

Problemaesteca nu se~tie niciodata ce comandapoate veniintr-o zi de la 0 firma caJ. C. PenneysauIvlacy's(doi dintreclienlii no~tn importan;i). Cinevaca Penneypoatesacomandepenea~tcptate1000 debucilti din bralara descnsamai sus~isacearaca produselesaajunga in magazinein 15zile. Oamenii dela DepartamentulAchizitii a1Diviziei Diamanteincepatunci unjoc subtildepoker;0 versiunea ,,joculuide-aI~ul" careerafoar-te la modain ora~ulmeu natal d.nd eramadolescent:doi copiismintili seurcain cate0ma~ina~iseindreaptaunul catrece!alaltell viteza maxima, frontal, pana eand unul dintre ei "se sperie" ~icedeaza,schimb'mddirectiam~inii.

in raportunle cu piala, noi trebuiesadam impresiaca nu avemnevoiedepietresaueanu avemfoartemarenevoiedee!e,astfelincat prelul sa nu atinga nivelun exorbitante.Iar piala trebuiesa-~ilina marfapanacandesiguracadisperareanoastraa atinspunctul culminant~icayomplati prewl celmai marecasaobli-nemproduseleastazi.insa,dacaunadintre parti, oricarear fi ea,a~teapta0 zi in plus,jocul s-aterminat: diamantele~ung iar~isanu mai valorezenimic, fie pentru ca am raeutrost de marladin altaparte,fie pentrucaonorareacamenziia ajunssanecostepreamult.

Cu nenumaratelemodeledebijuterii de tot felul pe care0 firmade diamantetrebuiesaIeofereclientilor in zilelenoastre,e de-adreptul imposibil sapastreziun anumit stocdin multitudineadepietre de careai puteaaveanevoiela un momentdat. Poatediieri firma nu aveanevoienici macarde 0 piatra de dimensiunea~i calitateanecesarepentru bralara amintita mai devreme;iaracumnetrebuieaproximativ20 000debucali, catmai repede.

o cantitateatat demare nu va fi disponibilaniciodatape 0 sin-gurapiala din lume;prin urmare, trebuiesanea1ertamaameniide pe tot globul ca sainceapasaachizilionezepachetemari deprodusecatsepaatedediscret,inainte saseraspandeascavestea

106

Capitolul6

caavemnevoiede aceltip dediamante.Dad! seaOa,"valoarea"diamantelo:sarein aer - iar noi am canvenitdeja cu Penneyasupraunlll prel fix pentrubijuteriile pecareIeyomlivra: numaiavemcumsacre~temprelul.

I~ta un exempluconcre~despreforla potentialului ascuns~i auparelo~me~tale.Am vazut acestpotenlial funqionand demiideon ~Ipoll fi slgur ca estereal. Un cumparatorde diamantedinNew.Y?rk~pe numeKishan, areun "presentiment"legatdeco,:,anda~Ida l~ntelefonunui anumit negustor,din celecatevazeClde neguston care activeaza in or~.

Printr-o coinc.idenla,firma acestuinegustortocmai a primit dela sucursaladm Hong Kong 0 cantitatemarede pietrede tipulceIorpe care vrea sa Ie cumpereKishan. Dc fapt, unchiul dinAntwerparede raeutsaptamanaviitoare0 platasubstantiala ca-treDe Beerspentnl ni~tediamantebrute livrate sucursaleidinLon~:a.A ~ai :u~at ~ifirma aceeadebijuterii depeStrada49,ca.sa11~punacasta.prostcu incasarilepentrueain.canu~i-apri-ITI.lt~anlldeI~n~~Uucarelanl desupermagazine.In fine,pOlisaleip,etreIechtarm dupa-amiazaasta:2 000debucali la un prelfoarteavantaJos.

Alt cumparator,di~ a1t~r~ saude pe alt continent- de piIda,pnetenulnostruDhlru dmBombay-, incepe,~iel,sadeatelefoa-n~.~u g~sqte imediat ce ii trebuie,insaincepsaaparapachetenUClofentede negustoriidin ora~0 data la catevaore.Cu multaostene~a~idupanegocieridure,in scurttimp reu~e~tesacumpe-resuficlentedtamanteincat sapoad livra partealui din coman-cla.Nu~ai ca firma eentraladin New York i~iva fi cheltuit dejaeeam.aJmare parte dm fluxul de numerar disponibil pentn. acumparamarfa u~ordeprocurat din NewYork ceeaceinseam-naca,dupacecaamuncit mai mult, va trebui ;i saa~teptepfmacandi~ivaprimi banii.

U~al treil~acumparator,Yoramdin Tel Aviv,sazicem,incepepnnadacatev~telefoane.lafurnizorii lui obi~nuiti.insadiferenladefusorar la mvelmondtal faceca filialeledin NewYorksaIe fi

107

~lefuitorul de diamante

dat dejade ~tirepartenerilordin Israeldi Andin cautaacesttipdepietre.Brusc,prc\uI crqte ~i,cu dlt da mai multc :clefoane,cu atatparemai disperatin ochiivfmzatorilor- a~~rcnandastfelo nouacre~tereapre\ului, intrucat ei simtca la m1jloc.es~e~ co-manda ell termen scurt de livrare: lllai clevreme salt 111mtarzlU. vatrebui sacedeze~isaplateascaorieit estenevoiepentm aobImemarfala timp.

Apdar, celde-altreileacumpar~t~r,:,at~mite coma~dat~rzi~~ila suprapre\,vaIi platit mult mal t~rzlU~Im~ecazul;a malamlll-tim ceseva intamplacu prima 1m destaqlt de anm momentulin careachizitomlde laJ. C. Penneyil vasunaacasa,intr-o zi d.eweekend,peOfer,patronuldelaAndin, ~~sevaint:resadece".1-ciobra\aranuaajunsin magazin;la~ou.azil~~upacecampamapublicitarapentru acestmodela llupanzlt strazile.

intrebareadecisivala caretrebuiesaraspundemesteurmatoa-rea:cumseexplicadiferen\adintrc celetrei pie\e,aparutaintr-oanumezi? Dc ce agenliadin New York a lacut rost de prodl~-seatat de u~or?Sa Ii fost cumparatorulmai priceput?II: foloslto strategieneobi~nuid?Safi fostpe piala mai multe pletre .deaceastamarime?Sau,pur ~isimplu,a fostyorbadenoroc?Pn~-cipiul poten\ialului ascuns~i al tiparelor mentalespunea~a:111

niciun caz.

Pialapentmun anumitarticol, intr-un anumitor~ ~iintr.-~anu-mid zi nu esteded'ttun alt exemplude lucm carenu emCI bun,. . - d I sl'neDaca.ar fi a-a in ziuaaceeaoricarui vanzatornlel rau ea. "i , _ "

saucumparatordin ora~i-ar Ii Ia ~elde..~~o~sa.ude gr:u .sa111:

cheietranzaq:iicu articolul respecuv.~tll msacanu seill:m.nPI:~a. Unii negustorivor spunedi in ziuaaceeale-ame:s"bml~~r .(ceeace,in limbajul codificatfolositin lumeaafa,:enlo:cu dia-mante,inseamnacaa fost0 zi incredibil.de bunii - ~lmel~1nu.vreasarecunoascafa\adeal\i:icaii mergeblOe,altfel,m malp.u\1n~eo saptamana,toata Iumeadin ora~i-ar.oferi p:e\~n.mal m~n).Alii negustorivor spunecaa fostceamalproastaZldin an- ~Ipebunadreptate.

108

Capitolul 6

prin urmare,pia\aeste"neutra" sau- in termeni budi~ti- goala.Nu enid buna, nid rea prin ea insa~i;ea estc buna sau rea claarin percepliaunui anumit negustorde diamante,intr-o anumitazi. ModuJ in care'ne afecteazapiala - fie ca estebuna cu noi,lie di lucreazain dcfavoareanoastra- pana la mma (Iasfar~i-tul zilei sall la linalul ut:ei cariereindeJungatein orice domeniu)pareaproapealeatoriu.Insaadevarulecii intotdeaunapialapareprielnica:ri,prin urmare, esteprielnicii pentru acclom deafacericareprocedeazain a~afel inc:h la nivelul con~tientuluilui saaparatiparelementalepotrivite la un momentdat.

Doi oarnenide afaceri pot sa cauteacelea~idiainante, pe careincearcasaIecumperedelaacele~i companiidepeaceea~ipia\ain aeeea~izi ~isa8ealeagaeu rezultateeompletdiferite. ~i astanudin cauzacaar Ii yorbadespredoualumi ~idouapie\ediferitecarefunqioneazain acela~itimp in ziua respectiva,ci pentm caaceioamenideafacerisuntconstran~i,fieearedetiparelepecareIearedejaimprimate in minte,saperceapapiala in douamoduriradicaldiferite.~i ambelemoduri deperceppesunt la fel de rea-Ie.Unul dintre cei doi va eomandamarfade careare nevoie,pecandceliilaltnu va reu~i.

Ajungemastfella esenlacarlii de fala: cum folosimfaptul acestapentru a reu~iin viala personalii ~i in afaceri?Riispunsulesteevident. Tot ce trebuie sa facem e sa ne dam scama care este acelliparpecareni-I putemimprima in minte in a~afcl incat mai t3.r-ziusapercepempiala a~acumvremnoi sa0 vedem:avantajoasa.Jar acest lucnl presupune in primul rand sa cultivam anumitestaridespirit, sarespectamanumitestandardedeco~portamentji sacunoa~temmodul in care putem recurge la putereaa~a-numitului "act al adevarului".

109

Capitolu17

~

Corelafiile sauproblemele obi~nuiteintii.lnite in afaceri~iadevaratele solufii

pentru ele

Lasffir~itul capitolului anterior am vorbit desprc "vacuitatea"pielelor. Trei cumpariitori incearcii saprocurede pe piala

catevamii decliamantede0 anumitadimensiune~icalitate.Unulclintreeiareun"presentiment",daun teIefonsaudoua~ireu~e~telara niciun efort. Unu! da mai multe telefoane~iare mai multdefurdi, dar in celedin urma 0 scoatela capat.Unul practicqueazain incercareadea facerostdemarfa.Cumparatoriidinexemplulnostruerauelinor~e diferite, insanu conteaza,toateasteas-arIi putut intampla in aceIa~iora~.

Potrivitvechiiganeliritibetane,"presentimentele"sau"instincte-Ie"careii ghideazape oameniideafaceridesuccesprin hali~ullranzacliilor~iaI pielelor reprezinta0 inflorire directaa unui ti-parmental- iar astate ajuta sainlelegimai bine ceseintamplacfmdun tipar puternic seridica la suprafalacon~tientului.Ast-feldeoameni,candseconfruntacu 0 problemade afaceri,vaddintr-odatafoarte ciaI' ce au de facut. Far;;'saezite,fara sai~ipunavreo intl'ebare.

~icfuitorulde diamantc, Guilt .Michael Roach.. lAma Christie McNally III

~lcfuitorul de diamante

Lumea spune despre ei ca sunt indivizi "straluciti", "perspicace"sau care au ,,0 atingere magica"; nimic mai pH'icut dedit sa tenumeriprintre acqti oameni- safii unuldintre ceicarefaclegeapepiala sauunjucator debascballcarereu~e~tede fiecaredatalovitura de homerun ~ispuneca vedemingead'tt un pepenedemare chiar inainte sa0 loveasca.Insa nimic nu e mai frustrantdecatsiififisl unul dintre oameniicu instinctebune~isaajungisanu Iemai ai - estemult mai rau decatdacanu le-ai fi avutdela bun inceput. In oricc caz,ar fi bine sa~timcum safacemcaacesteinstinctesasemanifestecu regularitate.

Ajun~iaici, neyomintoarcela ,,~lefuitorulde diamante"pentrucatevaobserva(iirefcritoarela instincte:

~ Sa zicem, 0, Subhuti, ca un anumit omajungemacar la 0 singura clipa de intelege-re ~i credinta in cuvinteleunei ciirti stravechicare ne invata inte1epciunea cuprinsa in car-tea aceasta.Cel Ce a Atins Desavar~irea,0,Subhuti,cunoa~teun am caacesta.Cel CeaAtins Desavar!!jirea, 0, Subhuti, vede un om caacesta.Un asemeneaom, 0, Subhuti, a zamis-lit ~i a strans in sine, ferindu-l de primejdii,unmunte debunatatenemasurata.~

De undeYininstinctelc?In capitolulanterioramamintit de "co-rdatii", care inseatnna tipurile de actiuni salt de ganduri ce "secoreleaza" ell sau condllc la anlllnitc tipare care, la randul lor,ducla rezultatelespecificepecared,utamsaIeob(inemin afacen~iin vialanoastriidezi cuzi. Acumestemomentulsaidentificamacesteac(iuni, pentm ca, clad. inlelegemcu adevaratprocesul- dacaaclionam~tiindcum funqioneazatiparele~i potenlialuldin spatelelor -, putem sa"strangemin noi" 0 energieuria~acaresane ajute saimprimam afacerilornoastredirec(iadoritadenoi. Oameniicareaqioneaza~tiindacestlucru tind saatragaatenlia altor persoanecareaqioneazain acela~ifel ~i incep saaibatot mai mult succes.

112

capitolul 7

Poa~:caceama,~es.titap~ocl:ma\iecarea ie~itvreodatadin guraunu!1llieleptbud!st111legaturacu acestecorelalii esteceapecareovomprezentain randurileurmatoare;eaapartineunuimaestmindianpenumeNagarjuna,carea rostit-oin urma cuaproxima-tiv I 800de ani. Strofeledemaijos sunt extrasedin lucrareasainti:ulata,,~ir~gulde nestem~te"~ivorbescmai intm desprecelemalbeneficet'parepe carem Ieputemimprima in minte:

Am savaspunin catevavorbe fmmoaseleinsu~iriAle cclor careau apucat-opeCaleaCompasiunii:

Daruirea~imorala,rabdarea~istraduinla,Concentrarea,inlelepciunea,compasiunea

~ialteleasemenea.

Daruirea inSeanlna sa imparti ahara ce ai,lar moralainseamnasafaci bine cclorlalli.Rabdarea inseamna sa te Jepezi de man ie,

lar striiduinla cstebucuriacarespore~tetot ceebun.

Concentrareaesteincordareaminlii intr-unsingurpunct, lipsit cleganduri rele,

lar inlelepciuneahotara~teceesteadevaml.Comr.asiuneaesteun soideinteligenlasuperioara,

lmpletita stranscu iubireapentru tot cevicluiqte pepamant.

Strofaurmatoarene oferachiar corelaliileamintite:

Actul daruirii aducebel~ug,din moralaizvora~te0 Jume buna,

Riibdareaaducefmmusele,straduinla te inalla.Concentrareaaducepace,din intelepciune

vine libertatea;lar compasiuneainraptuie~tetoate lucmrile

spre care nazuiIn.

113

~lefuitorul de diamante

Acum neyomindreptaatenjiaasupraultimei strofe,carevorbe~-tedespreconsecin\aultima a acestortipare:

Cel careia toateacesteinsu~iri:;iiIe.ducc la desavar~irepe toatelaolaltaajunge

In acclloc al cunoa~teriideneinchipuit,Undeva fi cu nimic mai prejosdecat

protectorul lumii.

Acestestrofeconstituiepoateceamai celebralista sumara(maisunt~ialte lucrari in caresediscutadespresutede tipare ~ides-pre rezultatclelor) a corcla!iilor dintre aqiuni specifice,tipareleasociatelor ~iceeacene facelesavedem.PutemsaIe rezumamdupa CU111urmeaza:

I) Ca satevezipe tine reu~indin afaceri~iprosperanddin punctdevederefinaneiar,imprima-ji in subcon-~tienttipare legatedeacestrezultatcultivand0 staredespirit plina degenerozitate.

2) Ca sa te vezi pe tine intr-o lume care este,macarla modul general,un loc foarte fericit, imprima-liin subcon~tienttiparecorespunzatoarecultivandunmoddevia\apIin demoralitate.

3) Ca sate vezi pe tine deopotrivasanatosdin punctde vederefizic ~i atragator,imprirna-li in subeon-~tienttipare corespunzatoarerefuzandsa Ie infuriivreodata.

4) Ca sa te vezi pe tine ca pe un lider deopotriva invia!a personala~i in afaceri,imprima-Ii in subcon-~tienttiparecorespunzatoareimplicandu-tebucurosin demersuriconstructive~iutile.

5) Casatevezipetine capabilsaiii focalizeziminteainpermanen!a,imprima-Ii in subcon~tienttipare co-respunzatoarepracticandmetodeprin caresaacee-sezistarideconcentrareprofundasaudemeditalie.

114

capitolul 7

6) Casatevezipc tineeliberatdintr-o lumeundelucru-rile nu merga~acumvrei tu, imprima-!i in subcon-~tienttipareeorespunzatoareitJSu~indu-\iprincipiilepotentialului ascuns~itiparelormentale.

7) Ca saIe vezipe tine ob\inand tot ce Ii-ai dorit vre-odata ~i ca sa ii vezi ~i pe cei din jur oblinand totce ~i-audorit vreodata,imprima-ti in subcon~tienttipare corespunzatoarecultivand 0 atitudine plinadecompasiunefa!adeceidinjurul tau.

$tiu ca ai inceput dejasate intrebi cum seaplic5.in via\a realawateacestelucmri caresunaatatdenobil.Voiprezenta0 situa\ieconcrela,in a~afel incat saiii faci 0 ideedespremodul in careprincipiilepoten!ialului~itiparelorcontroleazatot ceseintamplain firma tao

Sazicem~a: lucrez la Andin International de ca!ivaani ~ipunin practicaprincipiile pe careIe-amprezentatpanaacum:facinmod deliberat exact aceIe lucruri care imprinla in 111inteaIneatiparele care 11150 vor face sa Ina vad inconjurat de succes.

Intm peu~adin fataanoului nostruscdiusitualin parteadevesta NIanhattanului: cl5.direa are placi frulnoase din granit care im-podobescfa!adaprincipala~i Ll~idin sticlacristalinacaredau inhal.0 rafaladevant rccedinspreraul Hudsonmaizbe~lcin mo-mcntulin caredeschidu~a,iar din gberetapazniculuimasaluta,inclinandamabil din cap,John Vaccaro,un fostpolitist dur care.alucratla metrou,remnnit penlru Celu!in care~tiesatransportein siguran\aun pachetcudiamantedela 0 cladirela alta,chiar~isubochii uneiadintre bandelede talhmi columbienicarei~i facveaculpeStrada47,a~teptandcavreunuldintreceicarelucreazain breaslasalasegardajos.

Fiecaredintre obiectele~ipersoancledin scenadescrisamai susareaccla~ipoten!ial ascuns- fiecareeste1ntr-oanumitaprivin-Iii fluid, eligibil pentru a deveni cevapozitiv saucevanegaliv.Intamplareaface sa imi pladi pliicilc din granit de pc fa!ada

115

~lefuitorul de diamante

c1adirii:stralucescin luminadiminelii panadincoloderflU~idausediuluinostruun aerrespectabil.Pentruunmuncitor carespalageamuri~i lucreazape 0 schelasuspendatala etajul al noualea,acelea~iplaci din granit reprezintaun pericol careii poateame-nin\avia\a~iar preferacasediulnostrusaaibapeelinafaracara-midaobi.~nuita.

in cernaprive~te,modul in carevadeugranitul esteefectulunuitiparpozitivpecaremi I-amfixat in minte- insacarear fi acesta?Aici patrundemintr-o problemafoarteprofunda- ceaa corcla-;iilor elintretipare ~icc vedem,corela\ii caredep~escorizontuloamenilorobi~nuili. Cu toateacestea,ele seregiisescin carlilestravechialemarilor maqtri ~iganditoridin trecutulindepartat.Tiparul asociatacesteiinsu~irispecificeagranitului, careestesu-prafa\alui neteda,seintamplasafie generatdeblande\eacucarete adresezicelorelinjur.

l'vluncitorulcarespaJageamurivedeacela~igranit capecevape-riculos~i esteu~orde in\elesca tiparul caredeterminaaceastapercep;ievineelinlipsade respectfa\adevia\a,pe carea mani-festat-ola un momentdat in trecut.Acum, pentru mintea unuioccidental,carenu estedelocobi~nuitacu acestmod degandire~iastanumaidatoritamiturilor ~iprejudeca;ilornoastrecultura-Ie,aceastaexplicailepareun mit. Pedealtaparte,tocmai acestaesteargumentulpe care,chiar in mediul nostru cultural, IisusHristosI-afolositin favoareaunuimoddevia\aetic,staruindca0actiune imoraHi nu poate avea0 urmare pozitiva, a~acum nu potie~ifructedulci din semin\cledeciulini saudin ghimpi.

Scrierilebuelistemergmai departe~ine cxplicadinamicaexac-ta elinspateleacestuiadevar,aelicaexactlegeacareguverneazatiparele~icenedeterminaelesavedemcandneuit5.mla obiec-te altminteri "goale" sauneutre,cum ar fi un bloc elin granit.Pescurt,esteyorbadespre0 metodageniala~ieficientapentruafaceca lucrurile saseintamplea~acum vrem noi - iar succesulextraorelinaral Diviziei Diamante de la Andin International eo dovadaclocventacarene aratacat de adevarataesteaccasla

116

Capitolul 7

metoda.Dupacum.spuneainsu~iBuddha,poil oricandsaincerciaceastametodapentruun timp ~isavezi cumfunqioneazain ca-zul tau.Celmal rau lucru care;i sepoateintamplaesafii pentruo vremefoartebun ~igeneroscu ceilal;i.

Candspunemc5.muncitoml carespalageamurilea doveditlipsade respectfa\a de viala ~i de aceeapercepegranitul ca pe unpotenlial pericol, cevrem saspunemnu esteca, probabil, aceapersoana~i-aimprimat in minte acesttipar prin cine~tiecefaptaoribila prin care a atentat la via\a altor oameni. A~acum ammentionat,la toatetiparele fOrlacrqte exponenlialin timpul pecareit petrecin subcon~tient.Tot ceducela e~eculunei afaceri- tot ceduce la blocareatreptataa f1uxuluide numerar~iii de-termina pe angaja(isaseimpra~tiepe la firmele concurenteindecursdeun ansaudoi - eslein modnormal ifectul cumulatal mai mul-lorftpte Ji ganduri negativeminore,mici minciuni nevinovate~imiciizbucniri deemoili negativeprecumaccescledezgarcenie,tiparemodestecares-aupreschimbatin stejari uria~ ~i contorsionail:realitatea unei mari afaceri care Illl mai merge.

Tot aici, esteextremde important sa in\clegemca nu e yorba devreun [enomensocialsaupsihologicin care tu minli pe alili ~i,in consecin\a,~iei temint pe tine sautu qti zgarcitcu alili, prinllrmare ~iei sunt zgarciti ell tine. Aceasta aTfi ceca ce Hoi numinlcorelare"aparenta" intre aqiune ~irezultat~inu arelegaturacuideea pc care VTem sa 0 transmitem prin aceasta carte.

o persoananu te minte pur ~isimplupentn! ca tu al min;it-o -nu eJGstaa~aceva;acestfapt trebuie sa seexplice intotdeaunaprin procesulimprimarii unui tipar in minlea ta, iar apoi prin in-f10rireaacestuitipar - vev ca cinevate minte pentru ca tu \i-aifixat anterior in minte un tipar careinflore~te~iteftce sa ve;:;icumo persoanatc minte. Nu existapersoanacarestapur ~i simpluacolo,de capul ei, ~i dintr-odata incepesa te minta. Nimeni nupoatevreodatasa te minta decatdac5.tu, lara sa-Ii fi dat scamasaulara safi putut controlaacestlucru, \i-ai implantat in minteun tipar spunand0 minciuna: nu esteyorbadesprefelul in care

117

~lcfuitoTul de diamante

comportamentul tau define~temodul in care !i seprezinta lucru-rile. Ci, mai curand, IUGnllile in sine sunt provocate de tiparele tale-lumea din juml tau, oamenii din jurul tau ~i chiar felul tau de afi, toate sunt 0 crea!ie a faptelor, cuvintelor ~igandurilor tale din

trecut, bune sau rele, fa!a de al!ii.

A~adar, re~ne toate acesteaspectein timp cevom trece in revistacateva corelatii tipice extrasedin via!a reala a oamenilor de afa-ceri. Nu e vorba de vreun basm pe care ~ I-a spusinva!atoml inc1asaintai: "Strive~te un gandac,Johnny, savezi cum intr-o bunazi vei ajunge un gandac pe care allii il vor calea in picioare". Maidegraba estevorba de adevaruri cognitive ale caror temelii solideseregasescin ex-perienleleconcrete ale unor indivizi remarcabilicare Ie-au testat ~i Ie-au folosit cu succesin ultimele doua milenii~ijumatate. Pescurt, funqioneaza - ~i funqioneaza impecabil.

In!elePtii din Tibet ne inva!a ca, in situa~ile in care acestelegipar sa nu func!ionezc, se inrampla a~adin cauza ca noi nu Ierespectam; iar eu cred ca, daca e~tisincer cu tine, vei constata cainteleptii au drcptate. Legile accsteatrebuie rcspcctate mai mulltimp _ ~i trcbuie completatc cu 0 sinceritatc absoluta fala de pro-pria pcrsoana ~i cu 0 in\elegere sensibila a principiilor definitemai sus- daca vrem sa ne aduca succesulpromis. Sa Ie incercipentm 0 perioada ~i apoi sarenunti la ele e ca ~i cum ai abando-na un program de exerci\ii sportive dupa trei zile pentm ca nu ai

ob!inut inca mu~chii uml1a!i pe care !i-i dorcai.

Pentru ca acesteprincipii sa ne aduca succesul dorit in afaceti~i in via!a personala, trebuie sa Ie respectam cu aproape aceea~concentrare ~i perseverenla de care estenevoie pentru a ajungeun bun pianist sau un jucator de golf foarte versat, lucru delocu~or.Juinata!ile dc masura 1111 funqioneaza ~i, daca nu e~ti ca-pabil de un asemeneaefort, po!i sa dai cartea deoparte chiar inc1ipaasta.Aceste corela!ii, ca sarevenim, provin din doua dintrecele mai importante scrieri filosofice pe care le-a dat lumii Asia:"Marea carte a pa~ilor de pe calea iluminarii", de maestrultibetan Tsongkapa cel l\tare (1357 - 1419 d.Hr.), ~i "Coroana

118

Capitolul 7

de cu\ite", scrisa de iniele t I . d'mativ 1000d.Hr.). p u Il1 tan Dharma Rakshita (aproxi-

IProbllen::e tipiee de afaeeri ~iadevarateleor so ttln potriv't - 1 I . ... z uz e epclttlut cup.,inse in

,,~lefU1toruldediamantc"

Problenta 'lr. 1:Situalia fi '. . .intr-o stare de l1uctualt'ep nancJa~aa compamel esteinstabila

ermanenta.

SolttJia: Fii mai dispus s' Ii . .'\iutat sa Ie dob' d . . a- Impar\! profiturile su cei care te-auan e~tl~! nu te abate de I tI d .

niciodata sa c.a<tio-inici ma'c b' a reg'- a e a nu Illcerca.. ' ". ar un anu\ de pe ur ...

neclllstlte. Un lucm care tr b" • rna une! aC\Jurnimparli cu cei di' . e me re\Jnut e ca nu suma pe care 0. . n Jur esteceacare determina forta tip I'tI se va Imprima in minte c' . '" ~~ am tU careA ' I nlal curand miisura .. .d'tmparp ce ai, chiar daeanu estemull. 'n care qt, lSPUS sa

Problenta 11r.2: Investiliile ca itale c .~eJ~r~duc~e,.computerele sau alftomobi~~ ~~: s~c~~~an~entel~ep~!~eon sanu mai prezinte garanlii in funclionare. a rapt

SOlttlla: Nu mai fi invidios e aI . . . .tatealor; concentreaza-te asp \Joame,:! ?e afacen ~lpe activi-in ~a fel incat sade . .' <. upra comparne! tale, transformand-o

VlI1a lI10vatoarc crcati '" . I'" .....para rau pentru succesulalt ' va ~lp acuta, lara sa iii

ora.

Problenta 11r.3: Pozilia .•pare ca iii pierzi autoritate~e care 0 OCUPIIII firma e instabila, se

Solt'1ia' Ai ". . ... . gnJa ca mClOdatasanu ii trat . . •dlllJur; coboara la nivelullor sta' . . eZl cu aroganla pc ceicare luereaza eu tine. ' J pnntJ e oatnenJ, aseulta-i pc cei

Problenta nr. './.Ct' •luemrile pent~, c~r o~s a!t ca nu.poli sa te bucuri de banii ~i de

e at muncH atat de Olltlt.

119

~lefuitorul de diamante

Sol"tia: Niciodatasanu pOI1ipica ce!orlal\ipentru rezultate!eeforturilorpc careIe-audepusei; nu temai comparacu allii, pur~isimplubucura-tedeceai: fii tu insu\i~iapreciazaceai tu.

Probletna rtr. 5: Orieill de importanta saude interesantaardeveniactivitateata, ai tot timpul impresiaeanu e de-ajuns;tesim\i cople~itdeun sentimentdenemul\umire.

Sol"tia: Aceea~ica la problemaanterioara

Probletna rtr. 6: Angaja\ii ~iceilal\imembridin conducereparsafie tot timpul in conflict.

Sol"tia: Ai mare grija sa nu te implici niciodata in genul dec1iscu\iccareare ca scop,explicit sausubin\e!es,dezbinareaoa-menilor.Oricum, nu conteazadacasubiectulacestordisculii esteadevarat sau nu, atata vreme cit pnncipala ta inten\ie e sa faciastfe!incat doi oamcnisaseindeparteze~imai mult decaterauinainte sadeschizitu gura. ,,Ai auzit cea spuseadespretine?",,$tii cecredee! de fapt despreultimul tau proiect?"$tii cum ecandseintamplaastfe!delucruri.

in oricecaz,sanu uitam canu e neaparatvorbadespreun tiparcares-acreatin ultima saptamfmasauluna; ar puteafi un tiparmult mai vechi,carecu siguran\aa luat 0 amploarecu atatmaimare eu cat a dimas Inai multii. vrelne in subcon~tient.Ce vremsasubliniemaici estecapoate Iu IlUmai afiJe::.iacel lip decomporlmllenlcarea dus la imprimarea liparului careIJi creeadi aClllllprobleme.Oricumar fi, soluliaesteaceea~i.Trebuie saevili cu darzenierepetareaacestuitip de comportament,chiar ~icande vorba de chestiuniminore.Tu, III special,pentrucae~timarcatckiar deaceastiiproblema,trebuiesaai ~imai maregrija decatceilalli sanu te la~iantrenat

in c1isculiicareseamanavrajba.

Apropo, ai observatca solulia nu are aproapeIlimic de-afacecugestulde a mergela ace~tioameni~i a incercasa-i convingisasepoartefrumosunii cu al\ii? lata cheiaincrec1ibilde profundaa acestuimod deabordarea problemei:faptul cii ei seceardi in

120

Capito)u) 7

prezenla la, In lumea la, este0 experien\acu caret b' -fi Ii d' . . re mesate con-,r:~nd III .ca~,zaunUltJ!:,arimprimat III milliea la. indreptfllldu-te1\1m rep\1Vla\a,afacenle~ilumea. '

Probletna rtr. 7.E.ti t t t' I ... d f: • .' , o. Impu prechspussaai problemecupar-tenem ea acen;te cer\Jmereucuei, oridlt dedesi-ai schimba.

Sol"tia: Aceea~ica la problemaanterioara

P~?bletn~~r.,8: 'Ie pomene~tirazganc1indu-tein rivin a r-pmlor declzll candnu mai estenimic de lac t.' p. _ ! po.oti dad d- d r u , mcep' sanu malp . ova a e Jermitatecandvine vorbadeafaceri.

Sol"Jia: Aceastaproblemaare d --tu - , I ° (; Qua cauze care nu prea au Ie-ga ra mtre ee' pnm - , . -ceilaljimembri ~i con~' ca ~~~\Ipas~~e angajalii tai ~i nici deen\ilor ~i furnizorilor teu~:7IdrmJUru tau; a doua,cain fa\a clio. . d ept persoanacarede fapt nu e~timClpe .e~arte:Es.te.f~artegreu sa te ferqti de acestlucru inI~ea. pc1i~naildeliluzll~lm~e!iitoriipecare0 reprezintamec1iuldea,acen n z ee noastre ins- d - .. ' .a, acareu~e~tlsate inla\i~eziexacta~ac~m~~tl.- pe.scurt,daeaqti capabil sa-Ii pastreziun nivelsupe.nor

he_I~teg~tate.-, mmtea~ideciziile tale in afaceli vor fi

preCIse,otarate~Ieficlcnte.

Retine,nu esltvorbaea.toticlienlii ta, aftaincetulcu incetulcii estiun om on~st~1au mat multa incredere in tine e viitor Ti ')gene:a!d~ailiudmea cillslitii seric1iciila suprafa\aco~.ti t I' . l!mruleazamJurul t" I" ' en u 111~lcre-au0 reaItatem careoameniisullt one~ti It"' '1talesuntrapide~iclare,iar banii Yinu~or. ' 10 aran e

Unii o~meni cred ca acestgen de realitate cantarete mai u!Ill decatvechealor realitate adevarata" c' d d r ~ I P -t t di •• , an C lapt ucrunlcausa ~a ~to:deauna.Seprea poateca 0 ma~inacarete 10-;e!te pe stradasafie doar efectulunui tipar vechiIn momentul in care ai r- _.. c~res-a creat~ . ~ aeut un rau CUlva~l care a1unge acumIn con~t1entllltau dar - 11- . - • r. . " . '

• o. .' a1ce sa-I laCl - tot te vel alege cup,cloarelerupte din cauzaI . T. b'" . 'A Ii . _ ,. Ul. Ie we sa te ol)l~nlliqti ell asta~aUnC!lOnCazade fapt lucmrile, dar situatiapoatefi depa~ita..

)21

~lefuitorul de diamante

Problema nr. 9: Vrei samai cumpcri 0 eompanie; seintrevedeo oportunitate de afaceri care nu are cum sadea gre~,dar pentrucare va fi nevoie de bani, iar tu nu rcu~qti sa faci rost de ei.

SolttJia: E foarte simplu.' Trebuie sa nu mai fii adt de zgarcit inafaceri ~i in viata personala. Daruiqte, daruie~te, damiqte celordin jur; ai grija ca afacerile pe care Ie inchei sa fie in avantajulambelor parsi. Am mai spus-o ~i cu alta ocazie, nu esteyorba desuma de bani aflata la mijloc, important e sapastrezi - pe parcur-suI intregii zile - 0 stare de spirit intr-adevar generoasa, creativa,care se revarsa neincetat ~i in care vrei sa vezi cpm toata lumeaprospera. Ben Franklin a fost poate cel mai mare om de stat, sa-vant ~i om de afaceri din istoria Americii - iar raspunsul pe careI-a dat rivalilor sai a fast invitatia de a face parte dintr-o societatenoua, numita Camera de Comert, care i~i propunea sa gaseasdimodalitati de cooperare pentm extinderea jJietelor, Iacandu-i mai

bogati pe toti cei care se implicau.

Fiindca am adus yorba, trebuie spus ca acest mod de gtindire insine creeaza tipare puternice in mintca tuturor celor implicati.Un gmp de oameni de afaceri poate, prin colaborarea dintrenlelnbrii sai, sa creeze in mintea fiecarui Inembru tip are care saII determine savada 0 realitate comuna cum ar fi 0 piata in plinadezvoltare. Fara niciun fel de problema. Insa, in paranteza fiespus, acest lucru Ill' se intamplii din cauza di tiparele pot fi im.piirta~ite sau sepot transmite de la 0 persoanii la alta - a~acevaeste imposibil. Mai curfmd, se intamplii pentm di un grup deoameni care acponeaza in mod concertat ~igeneros gencreazatip are care infloresc sub forma unei experiente comune cum ar fio companie de suceessau 0 natiune mai prospera. Acesta estejimotivul pentm care unele tari sunt mai bogate decat altel~ - insaacestae un subiect prea complex pentm a fi abordat aici. In oricecaz, daca stam sane gfmdim la principiu, putem saajungem la 0perceptie de-a dreptul uimitoare asupra bogatiei la nivel global.

•Problema nr. 10: E~ecurile provocate de evenimente exterioa.re, a~a-numitelecazuri de "fot1a-majora" - cauze naturale cum

122

Capito1ul 7

sunt vremea nefavorabila, problemele de infrastructura a ora~u-lui sau intreruperile de curent electric -, it' afecteaza activitatea.

SolttJia: Ai foarte mare grija sa iIi indepline~ti promisiunile, maialesangajamentele ca nu te vei abate de la anumitc principii carete vor ghida in afaceri ~i in viata personala.

Mintea se razvratqte la gandul ca pfma ~i fortele din afara, cumar fi vremea sau modul de desIa~urarea traficului dintr-un ora~,ar putea fi rczultatul tiparclor noastre comportamentale; totu~i,conform legilor acestei intclepciuni stravechi, exact de aici provinele. Nu uita ca aceste cvenimente sunt "vide", "ne;.utre" sau "goa-Ie". Cineva intra in ora~ pe 0 anumita mta in cel mai u~or modcu putinta, ehiar ~i in zilcle cu traficul cel mai aglomerat pe alterute; iar cand ninge sau ploua in exces,unii vor face avere (admi-nistratorii partiilor de schi sau fabricant'i de umbrele).

Modul pozitiv sau negativ in care seriisfrange asupra noastra unanurnit eveniment nu cstc ceva care provine din evenimentul in~ine;e limpede, dadi starn sa ne gandim macar un moment, diesteyorba de ceva care i~i are originea in perceptiile noastre. Iaracestepercept'i nu apar din senin, ele ne sunt impuse de tipare-Ie comportamentului noslru din trecut, in ~a fel incat confinutulcomportamentului din lrecut (infidelitatea fata de proprii!e stan-darde) se aseamana cu efectul exterior pe care il produce acclcomportament (vremea capricioasa ~i infrastructura nesigura).

Problema nr. 11: Iii dai seama ca nu reu~e~tisa te concentreziori sa-ti pastrezi conccntrarea cand te confrunli cu 0 situat'e soli-citanta sau ai de luat 0 decizie importanta in afaceri.

SoluJia: Petreceputin timp in fiecare zi canalizandu-p ganduri-Ie,intr-o maniera calma ~i concentrata, spre intrebiirile profunclelegatede viata. Ai face tot ce faci acum clad ai ~ti ca vei muri lanoapte?Ti-ai pus prioritatile in ordine? Nu cumva, muncind maimult ~i impliciindu-te in tranzaqii mai importante, te ascunzi def~pt de intrebarile complexe legale de modul in care iti traie~tivlata?

123

I

~lefuitorul de diamante

Opre~te-tcpu\in ~igfmdqtc-te la viala ta ~ila lucmrile carecon-teaza.Tipaml generatdefaptul cain fiecarezi petrecipupn rimpin felul acestaseive~tein minteacon~rientasubforma uneiextra-orclinarecapacitapdeconcentrare.Ajungemastfella 0 chestiunefoarteimportanta:nu doarevenimenteleexterioare~ioameniidinjur rezultaclininflorirea acestortiparevechidin minteata - lnSlqimodul in care iJi percepi conytiinJa;ipropriile gdnduri cste,la rfmdul sau,consecinlacomportamentului~ia tiparelordin treCtlt,carei~icra-iescdrumprin minteacon~tientain ordineacorespunzatoare.

Proble»la nr. 12: ip daiseamacanu reu~e~tisapricepiconceptecomplexedeafacerisautiparedepialaori anumitedinamicicumsuntcelealepraceselorsausistemelorcompletedefabricape.

Soltttia: Accepta-!J,lipsurileclinpropriul sistemdeconceptiige-neralecuprivire la cauzeleevenimentelorimportantecaresepe-trecla nivelglobal.Sarecunoa~tem:nu existadecattrei explicaliifundamentalepentrutot ceseinti'unplain lume,pentm lucmri caincalzireaglobalasaupentru razboaieleizbucnitelunaaceastainanumitelari ori pentm insa~irealitateavielii ~ia moqii - pentruintrebarile prin careincercamsaaflamde ce suntern aici, cumamajunsaici ~idecelucrUl~leseintampia ~a cumseintampla.

Nu po!J,safaciabstrac!J,edeintrebareadecefunc!J,oneazalumea~a cum funclioneaza~i totodata sate a~tep!J,sa inlelegi de ceafacereata mcrge(saunul a~acummerge.lar aceastanu este0problemacare\ine deconvingeri,dc orientareareligioasasaudeoricealtccvadegenulacesta,dupacumnici motivul pentm carcexplodcaza0 bombaatomicanu estecevacaredepindedefaptulcae~tiirlandezsautasmanian.

Explicafia nT. 1: LucrurileYindenicaieri,totul csteintamplator,nuexistaabsolutniciun tipar ~inicio logicain modul in caresepe-treclucrurile ~iin cauzelelor.Acestaestemodul deabordare~ri-in!J,ficsauteoria BigBang."Totul decurgedin a1tceva,iar metoda~tiin!J,ficadepindede coerenlacauzei~i efectului. Excep\JefacevenimenteleimportanteprecuminceputulUniversului,carepur

124

Capitolul 7

~isimplus-aivit pc nea~teptatedin neant."Suntemaici din cauzacacevaaexplodatCll mull, mull limp ill urmil: anumiti electronis-auciocnit de alp electroni ~i au format atomi care s-aucombinatin tot felul demolecule~iau ramaslipili unii deal!ii suficientdemult incatsaproducaun gazcareseinvarteain spirala~icares-asolidificatdin cauzacaun alt nu-~tiu-ces-acioenitdeel ~i~a s-aformatmateria,din care0 bucalicaa format Soarele,iar dintr-opatamica a aparut Pamantul,apoi s-a format marea~i din eas-atarat afara0 vietatemicula care~i-apierdut pe dnlm catevapicioare,iar bunicul ~ibunica ta au aparut, ~iei, din intamplarepeundevape acolo ~i,cesamai vorbim totul esteintamplator, .~icu astabasta.Daca ai inceput dcja sarazi, sa~tii cii razi chiardeteoriape careseintemeiazaconcepliadesprelume a culturiinoastre ~i care este,intr-aclevar, foarte nostima.

ExplieaJia nT.2: Lumea din jurul nostm~i tot ceseafla in easuntrezultatulefortului con~riental unei funle foarte puternice carein principiu transcendeexperienlanoastraimediata.Aceastaex-plicatienu ne lamurqte de undeprovmein primul rand aceastaflinla (tot din efortul con~tiental unei aile jiinJe puternice?).Toto-data, nu justifidi cruzimea de neinteles cu care soarta Ii trateazapemulti dintre noi - moarteaunor copiJa~iin incendii infiora-toarecare cuprind intr-o clipa et'\iele superioareale blocuriJorcuapartamentedc inchiriat; faptul caunii oameni i~i traiesctotampul care Ie esteharazit pe aceastaplaneta prin~i in capcanasingmatalii~iangoasei;faptul cii toatelucmrile pentru caremun-cim~itoli cei la caretinemin aceastaviala vor fi inevitabil smul~idelanganoi.

Explicafia nT.3: 10cmai principiile desprecare am discutat aici.Nimic nu esteintamplator, nimic nu esteaccidental~i nu existanimenidincolo de noi pe caresadam vina pentru lumeain caretdim. Experienlelepe careIe traim sunt in deplina concordanlaCllmodul in careii tratampeceidinjur, nu pentru caap a hota-rat0 fiinla din afara,ci in conformitateperfectacu 0 legemoralacarecstetot atat de certa,incontestabilasi implacabila cumestec - ,loqa gravita!J,onala.[n orice caz,catevaore de refleqie sincera,

125

~lefuitorul de diamante

cam0 data la douazile,asupraoriginii pe carecrezi intr-adevarca ar puteasa0 aiba aceastalume cu oamenii~iinti'llnplarile eipot faceminuni pentru capacitateade a conceptualizatiparelemai complexealepietelor~ialemodurilor dedemlarea afaceri-lor, iar toate acesteate transforma intr-o persoanacu mult maimult succes.

Proble ••.•a nr. 13: Preturilechiriilor suntpreamari! Nu gase~tio cladirepentm sediulnoii filiale.

Solufia: Ai grija saii ~uti pc ceilalti sai~igaseascaun acoperi~deasupracapului atuncidmd aunevoie.Din nou,pare0 simpli-ficareexageratasaspuicarefuzultaudea-i oferimatu~iiMarthaun pat in care sa doarma dind a venit in ora~in conccdiu arputea aveavreo legaturacu faptul ca nu reu~e~tisagiisqti unspatiupentru nouata filiala multimilionara, in~aaceastaexplica-tie seincadreazaperfectin legileexpuseaici. In subcon~tientseimprima un mic tipar, carecu timpul seamplifica,iar in celedinurma seridica la suprafatacon~tientului,obligi'mdll-tesate con-frunti cu aceea~iproblemaa lipscispatililui decareai nevoie.Nurespingedin start aceastasolutieconsiderandca este0 prostie,testeaz-o~iveziceseintampla!Nu uita insacavorbim despreunefort concertatde a gasispaliupentru cei din jur careau nevoiedeeI,alaturi de0 continuaraportarerationalala principiile pre-zentateaici: liparelesuntmult mai puternicecandIe creezi~tiindfoartebine cefacio

Proble ••.•a nr. 14: Firmele~ipersoaneledin mediul lau de afa-ceri pc careIe consideriextremde capabile~ivrednicedestimapar sa czite sase asocieze Cll tine.

Solufia: Acesttipar seimprima prin proastaalegerea asociati-lor.De regula,in afaceriavemtendintasanealiemcuceicarepotsaneajutecelmai mult din punct devederefinanciar - cei carene pot oferi sprijin seriossaualte resursede careavemnevoie,anumite abilitati sau rclatu - ~i, sub constrangereanevoilor cucareneconfmntam la un momentdal, esteposibil satrecemcu

126

Capitolul 7 .

~e~~reauncleprobl~:nedestuJde evidentepe careIe au poten-pain.n?~tnp~rt:nen m eepnve~tecaracterul,sinceritatea~ialteInsu~lnasemanatoare.

insa,la un m~mentdat, un partenerlipsit de integritateajungein~otdeau~~.sa.d~unezeafacerii,pc candceicu un puternicsimtalmtegntat" ajuta1atransformareacompaniei in ccledin urma-

•• ' C ,

in~-unpu...t:rnic sueees financiar. In paranteza fie spus, aiel existaadi~ere_ntamtre negocieriledure~icinstitepede0 parte~ireaua-credintape de alta parte: prqedintele companieiAndin Oferera,:n,:1~ntre ceim~ duri negociatoricu careti-ai fi dorit vre~odala.saal de-aface.Imi aducamintedi, la inctputurile firmei,unadmtre angajate,careocupafllnC\:iade sef de birou a venitintr-o zi la mine~im-a intrebat dad a~pute~sarnaduc~uin 10-cul.eiin biroulllli Ofer penlm evaluareadesffiqit dean.Am fostpUP"~ocalde propunereaei ~i am intrebat-ode ceDumnezeuvrea sa fae eu asta.

"Pentruca de fiecaredata imi ofera0 marire de salariude toataje~a;~i.esteatilt deconvingator,incat ~ung saplecdin biroulluidandu-Idreptatecanumerit niciun banllt in plus!"

eu to~t.eace~tea,ideeaesteca,de,fi negocia ca un tigru, Ofer nu ~i-aluatlllclOdatacuvantlll inapoi odataces-ainvoit safacaun lucru~i credcaastaarefoartemarelegaturacusuccesulfirmei Andin:

p'rob~e71"l::- nr. 15: Concurenlaestenecnltatoare~iparesaiasaV1ctonoasadefiecaredatacandintri in confruntaredirectacuea.

Sol~fia: Una dintre principalelecauzealeacestuifenomenesteaspnmeacu careIe vorbe~licclor din jur. ScrieriIedin vechimeau ? r.n0dalit~teinteresantapentru a explica modul in carecespm~~unge.sasuneaspru.Ele impart vorbeleasprein douaca-tegom:_cUVlntelenepJacuteprin continutul lor ~i cuvintelecaresun~pJa~ut~,dar sunt rostite cu intentia de a Ii aspre.A~adar,daca.d?jem.ndaspru un angaj~t de fata cu mai multi colegil:npn~,. e,:de~~,un a~tfelde t1p~rnegativ,acela~ilucru sein-tampla~l candn anmCl0 remarcaaparentnevinovata,depilda

127

~lefuitorul de diamante

"l\ili-a placut la nebunie prezcntarea pentru Sears!", unui ~n~~)atde la vanzari care ~tii ca abia s-aintors de la blroul de ~ChIZ1P:I~Icelor de la Searscu coada intre picioarc, lara sa ~ oblmu: l11Cl~comanda. in concluzie, evita in mod constant once fo:ma durade adresare, pc 0 perioada lunga, gimdindu-tc doar cate tlpareeviJi sa iii imprimi in minte - apoi relaxe~za-tc ~i pnve~te cum se

schimba lucrurile in privinla concurenlel.

Problema ••r. 16:De fiecare data cand te implici serio.sintr-~afaeereell eineva, persoana respectiva seintoarcc.::im~o:nva ta ~J

te injunghie pc la spate,iar povestcaserepeta Ia nesfa~lt.

Solutia: Tipaml care gcnereazaaecas!asi:.ualie l~isei.mprima inminte printr-o atitudine foarte spcClficafala de cellall.!. de fiecar:data cand vedem pc altcineva dand gre~in oriee acUVltatc- fie caestevorba de 0 colega carc i~i varsa din grqeala c~f~a pe h~m:saudc un rival care picrde catevamilioanc de dolan dm c~uza~aun client a dat faliment -, avem un mic sentiment de sausfac\Jeascunsasaude supcrioritate in fa~anecazului Cll cares~c~.nfnm-ta persoana rcspectiva. Aceasta ciuc1aleniespecifi~a ~m.nlnuma-ne este un fapt atat de obi~llllit, ir:cat vechlle scn':.n tlbetanc ~plaseaza printrc primii zcce facton care r:e tulbura :u~etul. S:parc ca avem obiceiul sa manifestam un l11te~es,~esanatosfalade suferinlele celor din jur; iar aspectul c~l_n.lal urat esteobsesJamarclui public pentru nenorocirile celebntalilor.

Pentm a preveni instalarea acestui ...tipa~ trebu~esa inCercan1saempatizam cu oricine arc 0 problen:a, chlar daca.~stevorba_~eunrival. E mult mai plflCUtsa paruclpl la 0 compcu\Je aJ~lc~a mtrecampanii pline de creativitate ~i energie c~re j~aca_cmsut.une!ecu altele - in care direetorii ftrmelor pot chlar saJasadm c_an~111candIa 0 cina impreuna - decat sarazi dc un om afla~.la?aman~:Tine Ininte ~imaxima urmatoare:"Fii.b~lnCD ~amen~,~andUfCl,s-ar putea sa tc intalne~ti din nou cu Clcand vel cobon .

Imi permit sa iii dau un mic sfat, mai ~es.lie, dircct,:r mai tanar:trateaza cu respect pe toata lumea - mdiferent daca e vorba de

128

Capito1u17

un coleg din conducerc, de cel mai umil angajat sau de cel maiaprig concurent. Am vazut, lara exagerare, zeci de directori careaUajuns sa ii aiba ~efi chiar pc oamenii cu care se purtau uratcand erau ei la conducere - iii dai seama cum sunt tratali acum.

Problema "r. 17:Concepi un proiect major, 11planuie~ti panala ultimul detaliu, munce~ti din rasputeri ca sa11pui pe roate, iarel pur ~i simplu e~ueaza.

Solutia: Aceasta problema este tot efectul unui tipar foarte spe-cial: neinlelegerea modului in care funclioneaza.in realitate lu-crurile. Ei, bine, nu doar faptul ca nu ai inlclcs principiile desprecaream discutat aici iii ri'istoarna planurile: de fiecare data candincepi un proiect cu 0 idee activa gre~ita despre cum funclio-neazalucmrile - de exemplu, ideea ca daea depui destul efort ~imunce~tiin plus destule ore, ar trebui sa iasa totul bine - iii fixeziin minte un tipar care te facc sa co"tinui sa fnjelegigreyit cumfilllcfio-neazalucrurile ~i sa dai gre~ in continuarc.

De vina nu este capitalul - cxista multe proiecte care beneficia-za de capital suficient ~i totu~i c~ueaza.Nici oamenii nu sunt devina - muIte proiecte in care sunt implicali oameni capabili seduc de rapa. Nici piala nu are nicio fegatura - undeva pe aceea~ipiala cineva lucreaza la un proiect similar care merge foarte bine.Raspunsul nu sta nici in cat de mult munce~ti - unii oameni numuncescpractic deloc ~i totu~i se pare ea reu~esc,pe cand alliilucreazapeste program ~i in weekend, dar proiectlll sedovedqtea fi un fiasco. Cheia succesului este rna; curand starea de spirit -o stare de inlelegere deplina a principiilor prezentate aici. Pro-iectelepe care Ie realizam Cllnoscand acesIe principii, in aceastastare de cuno~tere, funC\ioneaza. Punct. lar gandirea limpedeimprima tiparc care sevar manifesta la nivelul con~tientului - totsubfonna de gandirc limpede!

Problema ••r. 18:Oamcnii din juml tau nu se implicii sa teajute cand ai cea mai mare nevoie de ajutor.

129

~IefuitoruI de diamante

Soltlfia: Aceastaproblemaestetot efectulaceluisoi de placerebolnavicioasape care li-o provoacaproblemelealtora. Cel rna;bun lueru pc care il pOli facee saincerci sa te implici in oricesitualiein carepOlisadai 0 manadeajutor - indiferentdacaastainseamnasaoferi 0 aspirinaunui colegdebirou pe careil doarecapul ori saiti suflecimanecile~isate apuci de lucru in ultimaseara in eare se luercaza pana tarziu la pregatirea unei prezentaripentru un client foarteimportant. Sau,celputin, fii foarteatentcumgandqti ~irefuzasate complaciin aceafascinatiemorbidafala denecazurilealtor oameni.

Problema nr. 19: Nu reu~qti sate controlezi~ite infurii pean-gajati,pe furnizori, peclienti, pevreme,pe telefon~ipe aproapeoricealtceva.

Soltl/ia: Acesttip de furie este0 problemainteresantain lumeapotentialului~ia tiparelormentale.Eaestetot 0 consecin/Ii a fapul-lui cadorim raul altuia- saucelputin canu ne intristeazadeloccandvedemcaanumiti oameniauprobleme.In treacatfie spus,eyorbade0 atitudine foarteobi~nuitafatadepersoanelecarenesunt antipatice~i, dacastarnsane gandim, esteuna dintre celemai urate faletealemintii omene~ti.De ce sadorim raul cuiva,cmar ~i al celor carene dorescnoua raul?Necazuriledin viatanoastra, problemele ell care ne confruntam in afaceri sau neca-zuriledin familiesuntdu~manulcomunal nostru,al tuturor.Suntla fel caSIDA saucancerul,0 suferintacarenu folose~tenimanui,o nenorocireabatutaasupralumii noastre.

Dacavremcuadevaratsareu~im,la oricenivel, la toateniveluri-Ie,trebuiesacautamsapunemcapatnefericirii suborice forma~idin oricesuflet- chiar~ial celorcareconcureazacunoi pentruurmatoareaavansaresaupentrusuprematie pepiata.

Problema nr. 20: Atmosferadepe piala ~idin companieparehaotica,plina de sui~uri~icobori\~uricarenu au niciun rostsaulogid.

Soltlfia: Din nou, acesttip de haosesterezultatulunei intentuhaotice,al faptului d dorqti e~eculcelorlalti. Dezordineacare

130

Capitolul 7

semanifestala nivel global, la nivel de piala, la nivel de firma(indiferentdad esteyorba de firma ta saude concurenla)~i lanlvelpersonalnu edecattot 0 formadenefericirepentmcelaflatin valtoareaei - iar noi trebuiesaajungemla un stadiuin caresanu dorim raul nimanui. Tiparul careni seimprima in minteci\nddorim binele tuturor celor din jur, chiar ~ial celorcu careneaflamin competitie,creeaza0 piata stabila- 0 economiecaresedezvoltaconstant~ioferafiecan,ijudtor maimult decat~i-arfi dorit vreodata.

Consecinlalogicape careaceastaconceptie0 areasupraecono-I11icieste una profunda: nu e adevarat di rcsursele sunt limitate~icadoar anumi? oamenipot fi bogati la un momentdal. Gan-dqte-te numai la nouabogatiepc carea adus-oin plusinventiacomputeruluipersonalsaula plusuldebogaticgeneratdeinven-tia telefonului;gi'mdqte-tela bogatiapecarear puteasa0 creezelanivelglobalvastelerC\cledeeomputerepersonalcsaudeeom-puteredestinatefirrnelor - fie eaeyorbadeinternet saudecevaasemanator care urmeaza sa apara.

Dinperspectivapotentialuluiaseuns~ia liparelormentale,aeeas-ta nouabogatieesterezultatul noilor tipare din mintea tuu,roreelor implicati, careau aparut la nivelul con~tientului,lacandu-isaperceapanoi sursedebogatiepentm gmpuri mari deoameni.Caracterullimitat al resurselorin comparatiecu numarultot maimarc de oameni este un fenolnen care l~iare cauzele sale; dad'i.tiparelear fi fostdiferite, tot atat de binear fi existatresursecareseinmullesccu aceea~ivitezasauchiar putin mai repededeCalpopulatiaplanetei.Trebuie sa fim suficientde vizionari incat sacream~ialtebogatii vaste~isanu ne limitam ,~ilorul saupe noiin~ineIa cea fostpanaacum.

Problema "r. 21: Coruptia semanifestain domeniul in careactivezi,in modulin careguvernul intervine in activitateata, infelulin careinteractioneazafirmeleintre ele,in comportamentulindividual al angajatilor.

131

~lefuitorul de diamante

Soltttia: :;\i in acestcaz,soluliaestefoarteplacuta: bueura-/e inmod eOTl}tientde reufitele tuturor eelor din JUT - deopotrivade reu~itelemari ~ide reu~itelemici, de succesulfirmei tale saude succesulconcurenlei.Apreciazaun lucru bine Iacut, indiferent cine esteautorullui ~irefuzasaceclezisentimentuluijosnic deinvidie fatade fericireaaltuia.Viala esteextremdescurta;~itu, ~iadversariitiii veli fi mOrl! ~idali uitarii cat ai clipi din ochi, iar 0 razadefericire adcvarata cste un lucnJ extrCln de far.

Cfmdcinevadin firma ta face0 treababunasauii suntrecunos-cutemeritelepentru 0 contributieimportanta,opre~te-IpehoI ~ifolose~te-tede prilej pentru a-v spori fericireaiffiparta~indsuc-cesuleu el, in loc sala~iinvidia sa-Iiotraveascauna dintre aceleclipe fmmoasedin viala, careoricum aparmult prea rar ~i trecmult prearepede.

Candun rival vine cu 0 nouaideeexcelenta,intra in yorbacu ella 0 expoziliecomercialasaula un evenimentcaritabil ~i expri-rna-v placerea~iadmiralia sincerapentru realizarealui. TipaTulmental sMit prin acest tip de eomf,oTtament va urca in con~tientultausubforma urmatoarei idei exeelentede fle fliaJiiI :;\iestemult mai pla-cut ap decatsastaiacasa,suparatpe lucmrile bunecareIi s-auintamplataltora.

Problema ttr. 22: Odata cu trecereaanilor, observimici pro-blemedesanatatecareseaduna~iincepsaseagravezeincet, darsigur.

Soltt!ia: Pentruaceastaproblemaexista0 solu\ie foarte preci-sa~i satisfacatoare.Cerceteazafirma in amanunt,privind-o cualii ocmdecatpana acum:strabatefiecarecoridor, pascu pas,~iamnca0 privire in fiecaredepartamentoIncearcasalocalizeziorice factor carear puteaaveaun efectnegativasuprastarudesanatateaoricamiadintre angajati.Lumina e suficientdebuna?Birourile~iscaunelesuntaranjatelinand contde confortul ~isa-natateaoamenilor?Respeqiintr-adevartoatereglementarilepri-vind prevenirea~istingereaincendiilor~isiguranlain muncasau

132

Capitolul 7.

telimitezi samontezipanol~rile~iindicatoarelein privinta caroraguvernulestefoartestrict?Iii faci vreoclatatimp sate asiguricalefii ~iangajap.;din firma tasuntferili demuncain exces,IllI doardeceape carele-o impui tu, ci ~idemuncain excespe careautendinlasa~i-oimpunasinguri?Tiparul imprimat prin grija fatade ceilalli se dezvolta la nivelul con~tientului,manifestandu-seprintr-o staredesanatatemai bunala nivel personal.

Nici in cazul acestalucmrile nu sevor schimbapestenoapte.Dacaiii aminte~ticomparaliadin paginileanterioare,ecaatuncicfmdinveli sacanli la pian sauteantrenezipentru a cleveniun asin materiedegolf. Grija pentru bunastareatuturor celorcarelu-creazala tine in firma trebuiesa~unga la un nivel in caresacon-stituie0 parte naturaladin viala ta - trebuiesasemanifestela feldeautomatca interpretareaunei partituri depian bine invatate,candmfunilealunecapc clapesingure,fadi saIeurmare~ti- daea.vreicaefecteleasuprasanataliitalesasefacasimlite.

Problema ttr. 23: Strategiiledepiata carefunclionau in cazultaunumai dau rezultate.

Soltt!ia: Dacii lucrezi clecevavreme in domeniu, ~tii cum sepetreclucmrile: ili incepi activitateain forta, cu 0 ideenouasaucuun produsnoupc pia\a. Banii incepsacurga.Singurata pro-blemaserioasaestecum sa faci fala tuturor comenzilor,cum sainstmie~tioameninoi pc masuracefirma seclezvoltain ritm ra-pid. E~tiin al noualeacer,totul iti mergedin plin li temiri decefirmclecare~i-auinceputactivitateainaintea ta nu pot sapricea-pii ceaude facut.

Dupa un an saudoi, intr-o buna zi cel mai important client altau ili arata graficul comenzilorplasatede firma lui, in ordineafurnizorilor - ~ifirma ta estepe locul al doilea.Nici macarnu aiauzitclefirma depeprimulloc. Ili trimili oameniiprin magazinecasacumperecatevadintre produselefirmei respective,oricarear fi ele,~iincerci saintelegi cum procedeazaconcurenla.Crezid ai descoperitcevacepoli safaci ~i tu ~i ili mobilizezi tmpele

133

~lefuitorul de diamante

cu un discursferm prin care Ie reaminte~tice s-aintamplat cuCoca-Colacandi-a lasatpeceidela Pepsisai~i facalocpepiala,Dupa caretrimili pe terentop directorii, casafacace~tiuei maibine; directorii cunoscsituapa,~tiuceau de fiicut, iesla ataccasa faca ce au fiicut dintotdeauna~i sunteli convin~icu tOlii calucrurile vor mergea~acumaumersmereu,

Trec zile ~isaptamani~i- pentrupnma oara- te simpca~icumai maqalui pe un dmm lung de pra plin de noroi. Mai intai 0sursasiguriidereu~ita,apoiincaunanumaidaurezultatelescon-tate,cumseintampla in trecut.La unmomentdatsurvinepnmacriza reala de descurajare - momentul in care oamenii rcalizeazaca lucrunle s-auschimbat~ica, din nu se~tiecemotiv, vecheavraja numai funC\ioneazacainainte.

Cand ai ajunsintr-o ataresitualie,poli sadai vina pe multe lu-cmn. Competipape piala a devenitmult mai strfUlsa.Nu mai eu~orsavii cu cevanou in categoriade produsepe careIeoferafirma ta, cum era la inceput, candai intrat pe piala. Caliva oa-Ineni-cheie care chiar faceau lucrurile sa mearga nu rnai sunt infirma saufabricile din cutare lara strainasunt acum in colaps.Cuno~tiscuzele,ai mai trecutprin astade0mie deon.

i" punclul acestaesteesenpalsa inlelegi ca nu ai stabilit de cevechiletale strategii nu mai funqioneaza;nu ai fiicut decatsaarap cum nu mai funcponeaza.Adevarataintrebareestenu caresunt factorii careau aparut ca saiii ameninlemodul tradiponaldeabordare,ci de ceexactin acestmomentace~tifactori au capaci-w/ea saiii ameninleafacenle.Jaracestaestetot efectulunui tiparimpnmat in mintea ta, al unci expenenlecares-aintipant aco-10 in trecut ~icareacumajungein pnm-planul percepliilor tale.Trebuiesain\elegemun lucru: nu strategiilede afacenin sinei~ischimbaeficienla.Dneon 0 strategiefuncponeazaani dezile,aI-teon func\ioneazacfttevaluni, iar alteon nu funcponeazadeloc,Dneon schimbareastrategiiloreste0 mi~careinteligenta,alleonmai inteligenl e saIe lasam a~acum sunt.Nu condipiledin afa-ra seschimba.Perceppilenoastreseschimba.Strategiiletale vorcontinuasaintre ~isaiasadin actualitatein lumeata atatavremecat nu inldegi cii tot ceseschimbade fapt suntpercepliiletale,

134

Capitolul 7.

in ori~ecaz,.tipan~lcaredeterminaschimbareapercepliilor tale- en~ te cuvmte,~?arul prin careseexplicii defapt de ce iIi veziamemnl~teslrategl1lepecarele-ai folositdela bun inceput- nestedecal rezultalul unei anumite forme d' 1-' d u" . e ln~eaClune, e ne-cIllstecaresemamfestain felul tau de a ca'liga ba . D'" • I' ' , m, m nousa ~e lnte egeln: pnn asta nu vrem sa spunem neaparat cii vinzi;,xtm~toare.c~renu vor funC\ionaniciodata~icii tu ~tiicanu vorrUlndC\lOna.mc~o_datasaucadesfii~oricine~tiecealta activitatela,e e necmstlta Aq cum a .bl I . .'. . m spus,nparelecarenecreeazapro-,;mesuntceemlCI- npareleminore - pecareni Ie imprimam

nemcetatpe parc I 'I . 0 . - ', ". u.rsuZleJ. mica exagerarefala de un osibilchent.ca ~aPul manape prima comanda,0 micaminciuPna"necesarapnn "fi ' -. I" care te Jusn CIpentru intarziereacomenzii in falau.."~ic I~~t :xbls:ent~0 mica ajustarea bilanlului pe caretrebuiesaI prezmll ancn care ';-a acordat f, d 'I. }"'" on un c necesarepentntu~.pro~ectrecent.Ferqte-tede acesttip de eticaderizorie evitac tar ~~ceamal u~oariidevierede la integritateata - i v;i con-s:a;aca.metodelepe carele-ai folositde la inceputvo! continuasallmqlOnezefoartebine.

Problema nr. 24. De multe . . ,, d'f, .'. on al un sentrmentdedescurajarell1.1erent dacaafa~enleip merg bine saunu. incepi saai mic;eplsoadededepreslesaude lipsii de increderein tine.

Solufia: ~i pentm f, 1 .d" .. enomenu acesta eXIsta un remediu foarteIreclt~Islm!;'lu.Analizeazamodul in care interaqionezi cu'ceicare ucreazapentm tme E . •. .. •d d' f, , ,XIStasltua\11In careii incurajczisasee eal,n.vreun ella mici in~elatorii?Ai vreopoliticii ex ~imatasautacIta,carele-ar~uteada deinlelesangajaplorci tol~rezi'unc?mport~mentnegan,vsaunecinstil fala deun client,deun fur-~Izor,fala dealt angajatsauchiar fala decinevadin concurenla?

In IUI:,eaafacerilor~udiamante,intotdeaunaamfostuimit canda~ vazut ang~Jato.ncare i~i incurajeazaangajalii sa in~eleun~lent sauun :,val In numelelor, Din cand in candaveamde-a~.ce~~.firme In carepatronii i~i invalau oameniicum sainducii

C len\1IIn eroare,sa intocmeascarapoarte falsepentru auditori

135

~lefuitorul de diamante

sauchiar sadenaturezeanumitedatecum ar fi greutateaunorpietre. Am avut un furnizor care dlteva saptamani la rand ne-alivrat paehetecu pietrepretioaseambalatein folie din plasticeubuledeaer,in ap fel ind,t erafoartegreusaverifieamexactcat

cantareaupietrelefara saIeamestecam,

Seofcrisesane livrezerubine dejapotrivite pc nuanle,in seturicareputeau fi montateu~or,de pilda intr-o bratara eu un mo-del constandin einci pietreprelioasecu taieturamarehizsauinforma de luntre, dispusein linie dreapta,in mod normal, ca sate asigurieatoateeelecinci pietreaveauexactaceea~inuanta~iexactacela~ieontur,eranevoiede0 muneaextremdeincordata~i de un "expert in potrivirea pietrelor", eu un simI excclentaleulorii, La majoritateaoamenilor,0 vedereatat de buna, eapa-citateade a facediferenlaintre nuanlefoarte asemanatoare,sepierdedupavarstade40 deani - perceptiaculorii sedeteriorea-za treptat cu mult timp inainte de aceastavarstii, motiv pentrucaree foartegreusagasqti un expertin potrivirea culorilor eu

adevaratexperimentat.

Casarevenim,cram foarterecunoseatoripentru ofcrta deseturidepietregatacombinate~ine-amganditca ar fi 0 afaeerebuna~ipentrufurnizor,intrucat defieearedatacandaveamdeonorato eomandamaimarieicii,apelamin primul rand la el.La ineeputnu ne-amganditeanu yom puteasacfmtarimpietrelecum tre-buieodataeeau fostambalatein plastic,insa,ap cumerafiresc,amluat catevapachetela intamplare~ Ie-amverifieat.

Eseroeheriaconstaintr-o metodafoarteinteligenta:greutateain-scrisapejiecare setdepietreeraexagerataexactcuaccla~iprocent,un proeentmie,dar foarteprofitabil intr-un domeniuin care1%sau2%dintr-ovanzarepoatesareprezintetot profitul tau,Sumade bani care treeedin mana in manaintr-o afacerecu mii depietrepretioaseesteatatdemare~icirculaatat de repede,ineat,dacaoprqti pentrutine chiar ~iun singurprocent,pop.saip.duobleziprofitul panalasfaqitul anului,A~adar,furnizorul preferasaimparta la mii deseturidepietresumacu carenein~eladecatsaexagerezegrosolangreutateadoarpentnl catevadintre ele,

136

Capitolul 7

Am tacutmalecasavedemdaca 'linut Cudiscrelie0 eVl'd I- r ' vacOlltm_ua- ~i.acontinuat.Amen a loarte exacta a ... '1corespundeaucu reall'tatea ' • 'greutall or carenu~Iampastrat "- fiplasticcu sutelede rubine a bal • cl! gnJa e,carefoliedin, ' m , ate111ea In celed1l1 • I1I1Vltatpe furnizor sa 'fi _'. ' urma -amyen cegreuta\1le1I11p - ' , -rectezefactunle apo" _ reunacu n01~Isaco-• _ • ' I am 1I1ceputsareducemtre t t 'I

panacandam incetatdefinitiv colaborareacu el.p a comenzle,

In~amoralaacesteipove~tiesteeae 0 mare '- ' • 'celcarelucreazapentru tinesafie ' "p:osue sa.11I1vel'pe, _ ' 1 nec1l1stl\1caeste0 nai 't t -crezlcac1l1evapecarel-ai inv'itat sa-• I p' , Vl a esa

• ••••• • <: 'i A ln~ee entru tIne nu va . -ge,cu,~mpul, sa Ie ln~'eleI' jJe tine, In anii careauurmat furnt~m Icupnc1l1as-aconfruntat cu rna ' I I. ' ' z rudin interim pierden'l d ' dn pr? ) erned1l1cauzafurturilor

, e e zecI e mn de dol 'fi' d I 'zilei, Iar patronii doi frali e ' 'b'l ,an 111 a ord1l1eaan,avandde lup~atcu c1if~ri;~'\ur:~;e:nmal nefericili .d: la ~n lareu~ite~ia~amai departe, p e personale,casatomne-

Aceastatristele saud 'careti seimpri 0.. epresle.esterezultatul direct aI unui tipar,. rnammmtecandii inc " ,

pentru tine sa dovedeascaahce a d u:aJ,:zlpe~elcarelucreazatranzacp.ilepe careIeefect '> •v. ecat mt:gntate absolutain. . ueaza In nUlnele tau Iar cand ....lI1tegntateatutumr angajatilorfirme' tid I 'I '. spnJ1I11pfmalacelmai umil a;' • I ae, e ace mal1I1a1tnivel,i deincredere• gapt, dobande~tlun sentimentdebucurie'1 In munca tao

Problem.a nr. 25' 0 "d"r' .. amen11111Jurul tau simpli anga' h fic lenl' saufurnizori nu credniciod t- '. '. ~a,.,~e ,adevarul. ' . a a ce SPUItu, chlar dadi spui

Solutia: In afaceri,cei mai mulp.dintre noi:~o~ep~tl~lat\~n~va!idemici minciuni faladee~~~~;j:c~~~~~:~, s eu mlllCluna, dar semai intam 1- A - d :.ceva~mr~ortant,oameniitrecdestulderep~~:'pl;s~:'in~~ae~~;:::eVOl'a esprealtceva:nu spuidecatadevarulade". .asteanu te credenimeni <:t" • fi arat, cu toate

• . ' 'f n catpoate de fn,strant~icauneo '

Pcuc~tp~'otestezImai vehement,cu atatmai mult are'celalalti;~reslacanu qtl completsincer,

137

~]efuitorul de diamante

Esleimportant sain\elegemcaaceastaimpresiepecare0 arece-lalalt nu estecevacear puteaprovenidin sinceritateatadeacum:una dintre reguliledupa carefunqioneazatiparelementale esteurmiitoarea:conlirllltullor trebuiesafie in concordan\iicu ifectllll~r,cu alte cuvinle niciodatii nu ai puteasaobiii un rezultatnegatIv(faptul ca cine~acredeca11miniJ)in urma unui til?arpozitiv (ti-parul imprimat defaptulcae~tisincerin mod con~t1ent).LlPS~deincrederepecarecei1a1iJ0manifestafaiii detinevinem~ cura~ddin actelenecinstitepe care le-ai savaqit in trecut, elnar ~l dinformele relativ minore de incorectitudine,~idin tiparelepe careIe-auimprimat elein minteata.

Solupain acestcazesateexprimiin celmai ex:,ctmodcuputin.iii.Nu trcbuie sa uitam ee eonseeinte arc in reahtate mtnC'luna: mln~

lind vei da altei pcr~oane0 anumita itnpresie asupra unul obiectsan eveniment oarecarc, impresie care nu corespunde eu cea pccare0 ai tu in legaluracu acela~ilucru.A~adar,fiind completsin-cerin tot cespuinu faci decatsateasigurica impresia liisaladecu-vintele taleasupraaltei persoanecorespundeintocmai impresieistatornicitein mintea taoEstemult mai dificil decatceinielegemnoi in.modnormal prin sinceritate!jnsa,dacavei procedain felulacesta0 bunabucatadevreme,credibilitateata va fi recunoscutaatatin firma ta, cat ~ipepia\ape careactivezi~i,pe langafaptulcatevei simpminunat,vei avea~ifoartemult deca~tigat.

Proble •••a 11r. 26: De fiecaredatacand le angajeziin vreo for-madeiniiJativacomuna- fiecaesteyorbadeun proiectdegrup,de un parteneriat incheiat pentru a atingeun anumit scopsaude fuziuneacu alta firma -, separecalucrurile nu funcponeaza.

SoluJia: Din nou, remediul penml acesttip de p~oblemaestepupn diferit faia de solulia la care te-ai a~tepta.In, mo~ sur-prinzator,nu prea are legaturacu demersulde a-I strangemtr-ocamerapc top cei implicaii, incercandsa-iconvingisacolabore-zemai bine unii cu alpi. Mai curand, trebuie saai ,foartemaregrija, ~ideaceastadata,safii tu insupabsolutsincer.Intot~e~unatrebuie saincerci sa te asiguri d modul in care Ie prezm\1ce~lorialiJ lucrurile Ie dii 0 impresie exactil asuprafelului in carevezl

138

Capitolul 7

tLIproblema- cu alte cuvinte,efectulvorbelor tale trebuiesafiedeap natura incat ceilal\i saajungasaaibainlotdeaunaaceea~ipercepiieca tine asupraobiectuluisauevelJimentuluiin cauza.

Se spune di "rnineiuna are pieioare seurtc". Acest tip de sinccri-tateabsolutavenitadin interior ~imai alescon~tiinlafaptului cae~tiabsolulsincerduc la 0 mare lini~tesufleteasca~iimprima insubcon~lienttipare foarle rezistente,caremai tarziu '\iung la ni-velulcon~tientuluiprin pcrcepiJaunui consensdeplin~ia reu~iteioricarciaqiuni colcctive in carete implici impreunacu aliJi.

Proble •••a 11r. 27: Lucrczi intr-un domeniuin careoameilli sein~alafoartemult unii pe aliii.

SoluJia: Aceastaeste0 problemafrecventadecaresuntsigurcai-ai auzit plangandu-sepemulp oamenicarelucreazain tot feluldedomenii. "M-am saturatpanapestecapdelegi - tOli avocaliieu care am avut dc-a face in bran~aasta, inclusiv eel pcntru carelucrez, sunt necinstiti" sau "Toata lumea din industria muzicaHicauta sa te jecmaneasdi" sau "Bijutierii n-au niciun fel de scru-pule" .

~i in acestcaz,soluliacsleaceea~i:poiJevitasatraiqti inconjuratde0 astfeldelumedad qti completcinstitin toateafaceriletale.Procedandastfel,treptat-treptatvei intalni tot mai pupni oamenicaresavreasate in~elepe tine saupe oricineallcineva- pentn.ca fiecarepersoanacu careai de-afacede-alungul vielii ~icarevreasa in~eleesteefectul unui tipar pe careIi I-ai imprimat intrecul prin faptul d tu insull nu ai dat dovadadecinsteabsoluta.

Proble •••a 11r. 28: ~eful tau iii vorbqte adeseaintr-o manierajignitoare.

SoluJia: Aceastaproblemapoatefi evitatadacaai foartemaregrija saiiJ controlezisenlimentulde furie de fiecaredatacandepe calesapuna stapanirepe tine - de pilda, cand ~efulip vor-

be~teintr-o manierajignitoare! Daca studiezicu atenlievechilescrieritibetane,eelmai tare te frapeazaurmatorul lucnl: reacpa

139

~lefuitorul de diamante

natural" fata de 0 expcrien\ancgativaimprima tocmai tiparulcare te facesa treei din nou exactprin aceea~iexpelienta. Pescurt dad te inn,rii pe ~efultau pentru d te-a insultat, i!i im-plimi in minte chiar tiparul carete obligasavezicumacela~i~efte va insultaiara~ipeviitor.

Prin urmare,ie~ireadintr-un razboideacestfel trebuiesafie uni-laterala.Dc multeori vedemcummicile conflictedin Iumecrescin intensitate~isetransformain problememajoredlOd anumi\iindivizi saugrupuri detari refuzasapunacapatciclului violentei:Daca ei mi-au flicul rau, Irebuiesa le raspundcu aceeayimoneda.Ide.eafundamentala aici esteca trebuie sa Ie retragi din conflict, chlardad celaIaltinca nu a consimtit sa fad acc1a~ilucru odata cutine.Refuzi- 0 data,dedouaori, chiar de0 sutadeori dad estenevoie("Cui te love~tepesteobrazul drept, intoarce-i ~i celalaltobraz") - sa raspunziunci insulte cu alta insulta ~i,pracedflOdastfel,alungi din mintea ta aceletiparecareduc la perpetuareaconflictului. In felul acestavei intrerupeciclul violentei.

Dc multe ori Iespunin glumaprietenilormei caacestaesteade-varatulmijloc prin carepoti eliminadin birau persoanelecareteagaseazafoarterau - nu impu~dlOdu-isaua1tccvade feluJasta,ci refuzandsaperpetueziviolentaimpreunacuei.Daca,pent~u0perioadasuficientde lunga,e~tiindeajunsdeingaduitor cuClOe-vacarete insulta oricinear fi acesta,dad refuziin modconstant, .... .saraspunziatitudinii negativetot cu 0 atitudine.negahva,.velve-deacum- incet,dar sigur- asemeneaoamemdlspardl~ Vla\ata:Vor fi transfera!ipe ne~teptate in alt or~, sevor p~nslOnam:,devremevor fi recrutatidealtafirma, in fine,nu arennportanta.Pot sas~uncu mflOape inima ca, dupa ani de ~ile in care.ampusin aplicareacestprincipiu la Amlin Internat1on.~,~m ~J~'~Ssalucrez intr-un mediu in careabsoluttoti oamenndin diVlzlacondusademineerauatatdebuni, incat era0 adevarataplaceresastaicu ei dedimineatapanaseara.Era0 adevaratabucuriesamergi la serviciu~ibineintc1esd astaa Iaeut ca?i\~7.ianoastr~safie foarteprafitabila: in momentul in caremal multl.oamen~talentatimunceseintr-adevarla unison~iin armomeunll cu al\ll

140

Capitolul 7

~ieuei in~i~i,jumatate dintre problemelecareimpiedica0 firmasai~iatingaadevaratulpoten!ial dispar.

Problenta nr. 29: Constaticaanii petrecuti in lumeaafacerilor~i-aupus0 amprentanedoritaasupraaspectuluitau exterior.

Solufia: Sa treci aceastachestiunepe listaprablemelorde afa-cen poate parea 0 prostie, insa oricinc aetlveaza de eeva vrelne indomeniulcorporatistpoatesaiIi spunacii - orieat de nedreptarfi - la serviciuaspectulfizic are ralul sauin stabilireapostului pecarei1ocupi ~ia salariuluipc careil ca~tigi.

La fel de bine ~tii, dad lucrezi demult intr-o firma mare,d, intimp,intregul stil dc viata impusde activitateaintr-o corporatieparesaaibaun impact extremde negativasupraaspectuluifizica1oamenilor.Cand Yindirect depe bancile~colii,oamenii au 0infiiti~arerelativ luminoasa~i placuta, apoi, dupa ca!iva ani deafaceridure in viata reala, incep saaiba fire de par a1be,burtacareatarnasaufundul mare-lucruri degenulacesta.Ai tendintasadai vina pe surmenajulprovocatde stilul deviata: pe serileincarelucrezi pana tarziu pentru a finaliza 0 comanda,pc depla-sarilein interesdeserviciucaresuntla ordineazilei, pe bucuriilesaudezamagirilezilnice prilejuite de rasturnarile de situatiedinafaceri.Te gandqti ca dacalucrurile soarmai lini~ti putin, ai in-cepesaarati din nou bine - dar nu ai niciodata ragazulsaaflidaeaestea~a.

Solutiaacesteiprablemeestepu!in nea~teptata,insa functionea-za.Trebuie sa iji dai loatii silinja pentru ca in mintea ta sa nu sestrecoarenici ceamai mica urma de furie fata de altcineva.Ve-chilescrieri tibetanespunca- dacaai degandsaprivqti aceastasolutiecu toata seriozitatea- trebuie sate retragi din fata senti-mentulu;de furie ~isaai grija sate ferqti de ea in permanenta,chiar~i inainte de intrunirea cauzclorcarear puteaprovoeaunastfcldeepisod.Fiindca am adusyorba, cauzcleconcreteale fu-riei sunt sentimentele de iritare in legatura ell un anumit Iuerucareprecedfuria.

141

~lefuitoru] de diamante

Apdar, daca.vrei cu adevaratsade,,;i expert in ;.;t;u;ea.fu~ei,mai intai trebuiesade.;i expert in arta de a nu lasarnmlCsatesupere:sate fere~tide fune e.;t;md preludiul ei,c~reinseamnasaip pierzi eumpatulon sateder~nJezeun anumltmCldent- In:ruferentdad, esteyorba deun mlCdezastrulegatde 0 comandapentru un client important saudeun amb~'teia~iseatdin senin_intrafie in drum spre0 intrunire importanta. EVltareaconstantaa[urici' are ca cfect, pe termen lung, imprimarea in minte a unortipare foarteinteresantecarete vor.facesapercepi~isaii v:zi ~ipe allii cum pereepaspectultau fizlc ca.fimd unul ~oarteplaeut.Chiar dacaanii de acti.;tate in domernulcorporatist trec pestetine, tu nu iIi ad'lli varsta.Este0 soluliemult mai ~impla~i rn~iieftina dedit eremeleexotice,antrenamentclela salasauoperal'-ile esteticede toatefelunle.

Problema nr. 30: Oneatdebinep-ai facetreaba,tot timpul e~ticriticat deoameniidin jurul tau.

Solujia: Pentrua rezolvaaeeastaproblem~.trebuies~fiiflarte ~e-ceptiolamodul in carefaptele~ivorbeletale11 afecteazapece~dinjur ~isaacorzi0 atenpedeosebitaacestuiaspect.Cu ~ltecUVlnte,inainte saspui on sa faci ceva,gande~te-tefoarte bme cemflu-enla ar puteaaveaaceI lucru asupracelorcu carelucre~i.Exist.o vechelucrareburustaintitulata "ComoaraCunoa~temSupen-oare" scnsain urma cu pesteI 600de ani, carespuneeaoncefapta'bunape careai savaqit-ovreodataare la bazauna d!nt~eurmatoareledouacaractenstici:on gnja deaprocedaastfelmcatsapoli fi mandru dc tinc, on grija de a_proc:dain a~a~elincihceilalli safiemandn,pebunadreptate,catevadco~por,tandu~t~astfe!.Cu altecu.;nte, candincercisaramai receptlv,avandgnpca tot ce faci saaiba 0 inftuenla pozitiva ~i sanatoasaasuprata~iasupracelor runjur, aproapeintotdeaunaiii imprimi in mintetiparepozitive.

Aici ar trebui saspunemcatevacu.;nte despreimaginea~e:a~e~i-auformat-oamericaniiin legaturacu rurectorul~efirmatanar~i cu tupeu - abil, neobosit,spiritual, batandu-~iJOctot tlmpul

142

Capitolul 7

deeeidin jur carenu pot sapna pasulcu e!.Esteimportant sainlclegemcaoamenii de felul acestatriiiescpe seamaenergidpodti-ve din buut: energiaveche,provenitadin tipareJevechi care,pemasudi ce actioncaza de la 0 zi la alta, se uzeaza, se epuizeaza.Cornportarnentullor arogant, lipsit de respect,~i tendinla de aignoramodul in carefaptele~ivorbelelor ii afecteazape cei dinjur nu pot decat sa sadeasdi sClninle care ii vor obliga sa sc vada,larandullor, cnticapdetot mai mulli oamenipemasuraceavan-seazain cariera.

Sanuuitam un lucru: lipsade respectfaladesentirnentclealtoranuatragerurectdezaprobarea,dqi dinamicaa~aparesafuncpo-neze.Mai eurand,comportamentullipsit derespectimplanteazain rninteatanarului director un tipar carecoboarain subeon~ti-ent, ramane a vrelne acolo, devenind din ce in ce mai puternic,dupacarerevinela nivclul minlii con~tiente~isemanifestapnnexpenenladezaprobanidin parteacelorlalli. ~i invers,dad de?-aprobareacelorlalli este0 problemacucareteconfrunli frccvent,eelrnai important lucru pe carepOli sail faci e samanife~tiinmodcon~tient,zi de zi, un interescrescandfala de fclul in carecefaci~icespuiar puteasa-iafectezepe ceicarelucreazaziinicinpreajmata.

Problema nr. 31: Proieetclepe careIe increrunlezioameniJordinsubordinenu ajungniciodatasasefinalizeze.

Solujia: Tiparul caredeterminaapanlia aeesteiproblemepoatefi blocatmanifestand0 gnja deosebitapentru a u~uramuneaal-tor oameni din firma. Dadi cineva are nevoic de rCSUfse pentru aimplementaun sistemdemanagemental inforrnaliilor (SM!), tetransformiin avocatullui~iiI rogipepatronsaiamasunpentrucapersoanarespectivasapnmeascatot ajutorul decarearenevoie,chiar~ipe cheltuialadepartamentuluitau. Dad alta ruviziearenevoiede ditiva lucraton de-ai tiii, eu imprumut, ca saterminelinproiectsaptamanaasta,renunpbucurosla ei - ~i,apropo,nuii trimip pe coda~i;ofera-ipc ceimai buni.Dad cinevaconteazapetine saii pui la dispozipeni~tecifre de careare nevoieca sa

143

I

~lefuitorul de diamante

termineun raport la carelucreaza,ai grija saIeprimeasca,chiardacaiii ramanemai pulin timp casatermini treabapeeare0 ai

tu de lacut.

Tiparele carei~i au origineain acesttip de comportamentSUntfoarteputernice~iin scurttimp vei vedcaca toateactivitalilepecareIe delegisubordonalilortai suntdusela bun siaqit la timp,cucheltuielimaimici decateeleprevazutein buget~icu0 calitate

pestea~teptaliletale.

Proble •.•.•a Itr. 32: ProiectelepecareIeiniliezi sedesla~oaralaraproblemela inceput,apoiseimpotmolese.

SolIt/ia: Camulte dintre problemeleprezentateaici, ~iaceastaprovine dintr-un tipar greu de ghicit, dar care, dadi starn sa negandim,are logica.Existain cadrul stravechiuluisistemfi.losoficperpetuatdetradilia tibetana0 meditaliespecialapecare0 polipractica, numita "nleditalia rccl1no~tintei".

A~aza-tepeun scaun,intr-un coillini~tit din firma (~tiiundesunt,chiar dacasuntpuline),undcvaunde~tiica nu 0 sate deranjezenimeni timp de cinci sau zcce lninute. Treci in revista. toate lu~crurile bunedin viala ta ~igandqte-tela oamenii careau lacutposibil fiecarc(\intrc acestelucruri. Poateca iscusin\adeosebitadecaredai dovadain activitatcata ai deprins-odela 0 persoanacare s-a d\znit sa te instruiasca. :;;i poate di asta s-a intamplat ell

ani in urma; totu~i,nu crezi di persoana respectiva ar aprcdadacaar primi un semnde la tine, un bilet demullumire pentrudaml pecareIi I-a lacut~icareili prinde atat debine dupaatata

vrcnle?

Existapersoanela tineacasa- sOlulsausolia,parintii saucinevacare faceanumite treburi pe langa casapentm tine - a carorprezenlain viala ta iIi permite sa iii desla~oriactivitatea?Candle-aimul\umit ultima oadi?Nu-i a~acade fapt ai in jurul tau 0intreagareleade sprijin, carete ~uta saajungi la birou ~isaiiifaeitreaba?Angajalii de la cura\atorie?Dentistul?Po~ta~ul?Per-sonaluldela.magazinulalimentar,oameniide la bandi, celcare

144

Capitol"1 7

iii adu,:~zia~ulin fiec~r.e.dimineala?Ai puteasaspui:"Bine, daroame~llacelasuntplatttt - nu soartrezi dimineala safacatoatelucmnle asteapentruminedacanu ar aveacevadec~tigat".

Totu~i,_n.u.acestaesteesenlialul.Esteadevaratca ace~tioamenisuntpla?tt, dar ast~r:u schimbacu nimic faptul ca i~i cheltuiescoreprellOasedin vlala, momentevaloroasedin pulinii lor ani incares~b,ucurad.esanatate,ajucindu-tepe tine sarealizezice iii?ore~.tt.Faptul,:anu :ecunoa~temcat demult nesprijina ceidinJU.:,_c~.nu apre':lemcatdemult din tot cefacemsedatoreazabu-natalll celorlalpesteun defectfoartemareal gandirii occidentalemoderne. •

Mai mult ?ec~tatat~exist~0 I~g.aturadirecta intre recuno~tinlap.ec.are0 slm.~mfala decellalp ~Ifericireadecareavemparte invlala: oamerUlf~art.efe~ci~ tind safie profund con~tienlide citdem:llt ~-austradu~tcellaltt ca sa-iajute safie fericili ~isaIe fieu~or(mdlferentdacaau fostsaunuplatili pentm asta;acestaesteun ~spectde care u~ spirit cu adevaratfericit sepreocupapreapupn) - cu a1t: cu;nnte,oamenii intr-adevar fericili rind sa fiefoartere~unoscatonpentm fi.ecaremica favoarecareacontribuitla bu:una I~r: Oam~nii nefericiti, dimpotriva, tind sa i~i adan-ceascanefenclreaeVltandoricegandcaresaIeaducaamintecat~': m~lt Ie-au o~eritceilalti: ,:atdemult s-ausacrificatcei din jurmdifelent dacaau fostplatlp saunu - casa-iajutesafie fericili.

~adar, dacavrei inlr-adevar sate asigurica proiectelecareau,?ceputin fO:I~vor continuala reI,ai roartemaregrija saplantezi.ttparelepotnVltecaretevor ajutasavezicumacestlucm setnns-forma in :c:;alit~te:~corda-Ii timpul ~i manifestagrija nece~arape~tr~a-I' expnmam ,-"odconstantrecuno~tinlasincerafala detoll celea~efacparte dm re\eauadesprijin din juml tau. Nici inacestca: ttpare.lenu trehuiesafiecreateneaparatprintr-o acliuneconcreta.- de~l.a;!,uneac, de bunaseama, elocventa.Principa-l~l estes.aC.UltIVlm p.ermanenlaganduri pline de recuno~tinla-saapreCleZIcu adevarat,cand te ui\i diminea\a la eastronulcucer~a1ed~nfala ta, cii sutesaumii deoameni~i-ausacrificatcelemal pre!,oasemomente din scurta viala care ne estc harazita

145

~lefuitorul de diamante

pentru ca tu saai mancarepemasa.Acestmod degandireesteun lueru foarterar in lumeamoderna, dar,odataceil adopli, tesimli minunat. incearca-I!

Problen"la nr. 33: Peparcursulactivitiilii talee~tiexpusadeseala un mediu nepliicut- trebuiesaciilatore~tiin interesde servi.ciu ~i salucrezi in lari unde striizile sunt insalubre;faci navetatrecandprin zonecu un aerfoartepoluat; lucreziintr-o uzinaincareprocesulde fabricalie a produselorimplica folosireaunorsubstanlechimicenocive;~ia~amai departe.

SoluJia: Pentm aceastaproblema, rezolvareatipica esteunafoartegreudeghicit, insatoatecaqile din vechimesuntdeacordin privinla modului in caretrebuiesaprocedezi.Cerceteazafir-ma saudepartamentulpe careil conducica savezi dacaexistamanifestariindecentesaucazuri de haquire sexuala~i,dacaIegiisqti, elimina-Ie.

Unul dintre aspecteleeelemai placutealemediului de lucru laAndin International era absenlaaproapetotala a oricareiadinmultitudineadeformedehaquire la serviciuearoradeatateaoriIe cadvictime femeile.De la patron in jos, femeileeraurespec-tatepentru eontribulia pe careeraucapabilesa0 aduea~ierauperfeeteligibilecanderayorbademariri desalariu,promovari~inumiri in posturideconducere,totul depindeain exclusivitatedeperformanla.incepand'cupatronul,niciun ~efnu asupusnicio-data0 femeievreunui comportamentdegradantmanifestatprinatingerinedorite,priviri, fJuieraturisaucuvinteobscene~ialteledegenulacesta.

Lipsacomportamentuluivulgar eravizibila ~ireconfortanta:ni-meninu sepreta la glume"ca intre baieli" despresex~ifemei;nusefoloseauexpresiideocheate;iar cultura organizalieinu incu-raja barbalii ~ifemeilecasatoritesai~i incalcein timpullucruluijuramintele fala departeneruldeviala.

Din nou,poateparea0 abordarefoartesimplistasacrezicamur-dariacareiii afecteazamediul exteriorar puteafi produsulunui

146

Capitolul 7

soidemurdariecare~i-apuspeceteaasupramoduluiin carevor-be~tisaugandqti. ldeeaaceastaesteatatde straina deviziuneaasupralumii pe care0 avemnoi, occidentalii,incat aproapecaseamanacu 0 povestedeadormit copiii.Gande~te-tepulin: toatelucrurileau0 cauza.Existaunmotiv pentrucareanumiteregiunialelarii suntafectatedepoluare,iar altelenu.Acumiii spuiin si.neata: "Normal caexistaunmotiv.in unelezonesuntmaimultem~ini, mai multe co~uride fum ~ilegimai pulin strictecaresalina in frau fenomenulpoluarii".

Gandireatibetanafaceinsa0 distinqie claraintre "cum" ~i"dece".Dacaspuica0 anumita zonaestemaipoluatiipentrucaaco-10 existamai multe sursedepoluare,nu explicidecatcum aparepoluarea.insaaceastanu explico.deloede ceacestesursedepoluareseintamplasafieprezenteexactin zonarespectiva,lamomentulrespectiv.9tim cu topi ca furnalele~ico~urilede fum polueaza.Nu astaesteintrebarea.Adevarataintrebare,care li-a stat in-totdeaunapebuze,dar, cand erai mic, Ii s-a spus so.nu mai pui allileainITebiiri, estein prhnul rand de ce sunt cO'j'urile de fumacolo 'j'i nu altundeva?

Acumminteaserazvrate~teiarii~i~ispune:"Ce intrebarestupida!Pentrucaap staulucrurile ~icu astabasta".Dar Dare~tiinlanuneinvala ca totul are0 cauza?Nu sebazeazaintreagasocietateoccidentalape ideeaeaoriceevenimentare0 explicalieraliona-la?Nu incapeindoiaHicamolivul poluo.rii esteco~ulde fum. Careesteinsa in primul rand motWul penITu care cOjUl deftm seaflo. acolo?Nuar trebuisaputemidentifica~icauzaaceasta?CaciprezenJa cOJuluidefumacolonu este,~ica, un cveniment in sine?~inu era yorba ditoateevenimentelesuntdeclanptedeanumitecauze?

Adevarul esteca acesteco~uride fum sunt acolopentru cii tue~tiobligatsaIevezi - e~ticonstranssaIepercepi- deun tiparcareaajunsin con~tientultauveninddin subcon~tient.Tue~tieelcarea creatpoluarea~isurseleprin intermediul caroraajungela tine printr-o acpuneI) anlmoaro. efectuluicarea declan~at-o~i2) similaro. din punclul de vedereal confinutului tot cu efectulamintit.Iar inlelepciuneademii deani a ilu~trilor ganditoridela celalalt

147

~Iefuitorul de diamante

eapatallumii spuneeamediulambiantmurdarsauunit mirosi_tor arcdreptcauzaeomportamentuldubioscuconotatii sexuale.

Nu e~tiobligat nici sacrezi,nici sanu crezi- cel mai bine e saincercisoluliaaceasta.Starpe~teacestgendelucruri din firma ta- lucruri careafecteaza,probabil, stareadespirit a tuturor celorcarelucreazain firma - ~ivezidad in felulacestaobtii un mediumaiplacut,inclusivsubaspectfizic.Saveziinseamnasacrezi.

Problema nr. 34:Nu te poti bazapc oameniidin jurul tau: Iedai cevade racut~i nu ~tii niciodatasigurdacavor duce treabapana la capat.Trebuiesaincredinleziaceea~isarcinala trei oa-menidiferiti casate asigurid va fi dusala bun sra~it ~i,pe dea-supra,trebuiesastai tot timpul cu ochii pefiecaredetaliu,oricatdemic - unmoddelucru epuizant~iineficient.

SoluJia: Din nou, una dintre principalelemasuri la care poprecurgeca sa iti asiguriperceplia (~i,in consecinla,realitatea)seriozitatiioamenilorcu carelucrezi esteca tu safii consecvent~idemnde incredereintr-un contextfoartespecific,de pilda inciisniciesauin alte angajamenteasemanatoareasumatefala defamilia taoIn zilclenoastrenu mai estela modasavorbe~tipreamult despreacestgende seriozitate,insa,potrivit legii potentia-lului ascunsal lucrurilor ~i a tiparclor generatede faptelenoas-tre, aceasta este una dintre eele mai importante masuri pe careputem saIe luam pentnl a ne asigurastabilitatea,atat in vialapersonala,cat~iin afaceri.

Euamcrescutin perioadariizboiuluidin Vietnam~ia protestclorcareI-auinsotit,protesteindreptateimpotrivaa tot ce noi consi-deramd suntideileabsurdealegenerapeide dinainteanoastrii,printre careinstituliilede riizboi ~idreptuldeposesieasupraalteipersoaneprin dsatorie.Mamameaafostprintreprimelefemeidi-v0rtatedin or~ul nostru~iimi amintesccapentrudeciziapc carea luat-oa fostnevoitasaindureprivirile ~icomentariileveeinilordin cartier'Iisaluptepentrua-~ic~tiga existenlacamamasingurii.

Insacombinatiadintre a te dsatori dintr-un capriciu~ia divortaapoiraranicioproblema,adeseadupaeeauvenitpelumecopiii,

148

Capitolul 7

carevor aveamult de suferit pe parcursulevenimentcIor,este0aeliunecareimprima in minte tipare foartedaunatoare~iinflu-enleazain mareparte perceppilenoastreasuprafiecarui aspecta1lumiiinconjuratoare.Marile scrieri in caresereflectii inlelep-ciuneatibetana ne arata limpede ca lipsa a ceeace am puteanumiordine sociala, prin caresecaracterizeazacultura noastraoccidentala- simplul fapt d 0 persoanacaremergepe 0 stradadintr-unora~americanaruncapejos un pahar din hartie rarasa-ipesenici cat negru subunghiede felul in care lucrul acestavaafectape urmatoarea.persoanacareva trecepe acolo-, esteprodusulnou-descoperiteinoastreincapacitapde a ne respectaangajamenteleunii fala de altii. Dacavrei saai angajappe ca:etepopbaza,fii tu insup0 persoanape carepot contasOlul!sOlJaji copiii tiii.

Problema nr. 35:Nu ai niciun fel de independenlafinanciara;nupopsafii stapanpeviap ta- nupop, in special,saiei hotarariinprivinla lucrurilor pecarele-aidobanditprin forteproprii fariisateconsulpcu altepersoane.

SoluJia: Pentruaceastaproblema foarte specifica,solup~e sarespecpcu marestricteleproprietatea~ispaliul cclorlalp. Intr-ofirma,acestIucru inseamnasaai grija sanu te folose~ti,sazicem,deresurseIealtor departamentesaualtor persoanedin conducerelarasate asigurimai intm ca sunt de acord cu astain mod ex-pres;sausapui resurscletale la dispozipacclorlalpori decateoriestenevoie~iori decateori e~tiintr-o situatiecareip permite sasatisfacinevoiarespectiva;pe scurt,saimpart! cu ceilalti ~efidinjuruI taupentru a va atingescopurilecomune.

ConceptuIdesprecareestevorbaaici eacelade"un singurtrup"ji esteexprimat cat sepoate de clocvent intr-o scrierebudistaintitulata"Ghidul modului deviala al riizboirucului sfant",scrisain Asia in urma cu aproximativ I 300 de ani. Gande~te-telaideea iJustrata de expresiile "corpul meu" sau "persoana mea".In mod normal, avem tendinla accentuatasa punem semndeegalitateintre de ~ilimita pielii noastre:dad nelinem demana,

149

~lefuitorul de diamante

"persoana mea" se termina in varfurile degetelor mele, iar "per~soanata" incepedin varfurile degetdor lale.

Cand 0 femeieare un copil insa, estefoarte limpede ca apareo nouadefinipea expresiei"persbanamea"; granita "persoaneimde" s-aextins~iasupracopilului ~iorice vatamareprovocatacopilului este0 vatamareprovocatamamei,carereaetioneazacao "Ieoaicii ce i~i apad puii". Definipa pe care0 dai "persoaneitale" seextinde~iimediat ceti-ai cumparat0 ma~inanoua,astainsemnandcaveiaveadeplatit alteratelunarecareip vor inghipomarepartedin salariu.in NewYork,in viata rea!aaceastanouadefinipeseafirma candvezi 0 g~cii de adolescenpoperandpestrada,incercandportierelema~inilor~icercetandprin geam10-curuedin spate.leri acestlucm eradoarun fapt enervantdesprecare sepoate sa-i fi pomenit la un moment dat gardianului laintrareain cladire;astazi,candderbedeiiseapropiedema~inala

ceanoua,acestfapt este0 adevaratacrima - ~ie foarteposibilsatenapustqti in stradacasaii oprqti ori sachemiin grabapolipa.

"Persoanata" poatesase~ireduca,un ehirurg iti spunecaunuldintre rinichii tai a dezvoltat0 formapunecanceroasa~itrebuieextirpat, asuelcii; dupa0 midi lupta interioara,incepi sate diso-cie;;.i de rinichiul respectiv- treci printr-un procesin careincepisa it separi de a~a-numita"persoana a ta") iar pana in ziua opera-tiei te-ai impacatcompletcu gandulcanu vamai facepartedin"persoana ta".

"Persoana mea" in sensul de "interesc1e mde" Intr-o firma marcpoate, la randul ei, sasemiqoreze ori saseextinda. Un semnsigur care indica sanatateaunei companii estecand pentru fie-care~efdedepartamentdefinitia "propriei persoane"se=tinde,incluzandtoatecddalte divizii - binde diviziei taleeste~ibinelediviziei mele,pentm ca suntem0 singurafirma. Esteimportantsaiti dai seamaca toateacesteanu suntfictiune- nu estecu ni.micmai artificial saextinzidefinitia "persoaneitale" asupraa treidivizii decatsa0 extinzi doarasupradiviziei tale,doarpentm cacinevaa spusintr-o bunazi di tu qti ~efu]aceleidivizii, moment

150

Capitolul 7

in careti-ai extins"persoana"in a~afd incatsaacoperedoaraceadivizie.

Semnificapa"persoaneimde" este0 chestiunededeeiziein fie-caremoment al vietii noastre,iar lirnitareaacesteiala cepareafi preocuparea"ta" imediatareprezinta- dupacumnearatii ve-cheaintelepciunetibetana- izvoml tuturor problemelordin via-tapersonala~idin afaceri.Nu vreausafiu intelesgre~it- nu esteyorbaaici desprecine ~tiece sentimentnobiL Esteun conceptcatsepoate de pragmatic.Toti simt'm nevoiasa fim indepen-dent',deopotrivadin punct devederefinanciar~iorganizaponaLAceastaindependentaseobpneTespectdndcu slricleji principiul deaimparpcu oameniidin organizatietoateresurseledecaredispui.Obi~nuie~te-tecu ideea.Dacanu dai nimic, nu oblii nimic. Gra-du]de independentala carevei ajungela un momentdat este0perceptie~i,in consecinta,0 rea.litateiscatade tiparelepecaretiIeimprimi in minte impartindu-p resurse]ebucuros~icon~tientcuceila.lpoamenidin firma.

Proble1na nr. 36: in afaceriledezi cu zi, oamen;;dinjurul tau- clienp,furnizori ~iangajap- au tendintasatepoartecuyorba.

SoluJia: Raspunsulla aceastaproblemaeste,iara~i,una dintreacelesolutii carealtminteri nici nu ti-ar treceprin cap.:;itimcutolii cat defmstrant poatefi cand,in afaceri,intram in situalii incare nu suntem siguri in ce rnasura putem sane incredem in ce nespuneceliilalt.Un client neda asiguraricanevaplati 0 an'umitasuma pana la 0 anumita data; iar mai tarziu ne dam seama diaceastaplata nu va veni ]a data respectiva~inici macar in jumlacesteidate~icaacelclient a~tiutastatot timpuL

Un furnizor ne asiguraca materia prima de careavemnevoiecasareaJizam0 comandavitala pentm unul dintre ceimai im-portanti clienpai no~triva ajungein depozitulnostru]a timp, casaaflamapoi ca furnizom] nici macarnu aremarfa respectiva-sau,~imai rau,a avut-o~ia livrat-o unei firme concurentela ace-ea~idata,pentm cai-a oferit0 sumapupnmaimare.Un angajat

151

~lefuitorul de diamante

iesede la ~e(linp organizatain biroul tau ava~dde indeplinit 0sarcinaesentialacare faceparte dintr-un prOlectmat complex;angajatulcupricina~i-atacutbinetrcabap;maacum,ap ca,tarasail presezi,din cand in dmd il mai intrebi cum.merglucrurile~i de fiecaredata primqti ~sigura~ca partea_lUI de prOle~ts:desla~oaraconform planulul. Apm ,"ne .zll~am _carctrebUlesaprezinti proiectul~iiti dai seamac~tre~UIesaamamto:ul pentrucapartealui de proiect nu e tcrmlllata ~l,de fapt, a batut pasulpeloc in tol acesttimp.

Potisaneutra1izeziacesttipar al oan:e~il~:caretepo_art~cuvo~-ba actionandpe doua fronturi. Mal l~tat.'trebUlesa_fi:cap_abdsaidentifici oricesentimentde trufie canuasepoatesa-lfi cazutvictima.Viata in afacerie rapida~inemiloasa- stelelesei~altarepcde~iseprabu~csccu rasunet-, ap ca.s-arputeacredcc~tru-fia este0 ispitarara intr-o firma. Oamen1ldeafacenSU1ltpnnt~ecclemai inteligcnte~italentatcpersoanedin lumea?cclden~a1a,insapar saaiba0 lacunadin acestpunctdevedcre~?mcapaclta~edeacontrola0 emotiecareestefoartenelalocul.e~mtr-~ lume Incare0 singurazi proastatepoateamncadmpozl\1ade~ceprqe-dintedediviziein ceadc "fostmanagerin diutareaUOlnpostdeincepator in domeniul adlninistrativ".

Poatecaceamai gravaproblemain cazularoganteiestenu atatcaeneplacutapentrutoti ceidinjur, catedaunatoarepe~trude-partamentultau. Crescatoriide iaci din Ti~et au 0 v~rba::,varaiarba cre~temai intai pep<J,ji~tilejoase~labtapc urma urcaspr:poalelepiscurilor acoperiteCl~zapa~a".Ideeap,: carevrem s~o subliniemesteca 0 persoanalipslta de arogant~- .0.re~soanaumila- sepricepemult maibinesaii ascul~epec~,,~al\1,mdtfer?~lunde s-ar pIasa aee~tiadin urnla pe sea~alerarhlca a companleI,~i sefolosescde tot ce aud pentru a atmgesuccesul- pentru adescoperi~imaimultepaji~tiimbel~ugate.

Intotdeaunaavemposibilitateasainvatameateeeuade la fiecar:persoanapecare0 int;L1nimpeparcu.rsul.u~leizile_delucru dacasunterndispu~isanedestupamurechl1e'i1 saaseul~n eeare.des/:uspersoana respeet!ua.ASlanu inseamnaca trebUIesa acceptl once

152

Capitolu] 7

sugestiesmintitavenitadin parteacelorcu carelucrezi;in defini-tiv,sepresupunecaai ajunspanaaici pentru cae~ticapabilsaieideciziiblme.Totu~i,defoartemulteori vei auzidela oameniitaiideicareincanus-aucrista1izatnici macarin mintealor - dircqiiin caremerg sausolutii paI1ialecare,pusecap la cap,ar trebuisasugerezemodului tau degandire0 strategiemai cuprinzatoa-re- dacae~tifoarte receptivcand te plimbi in timpul zilei prindepartamentulsaudivizia pe care0 conduci,astfelincat sareliifragmentelede idei pecareIeauzi.

AIdoileafront pecaretrebuiesaaqionezi presupunesaeviti eap-canade a trai pentru caceilalti sa-ti recunoascamentele.La unmomentdat, in carierasauin viatapersonala,fiecaretrebuic sanematurizamastfelineat safacemceestebine ~icorectnu pen-truaprimi multumirile saulaudelecuiva,ci pur ~isimplupentrudi trebuie sa facem asta, iar noi sunten) eei mai in rnasudi sarealizamlucrul respeetiv.De altfel,putemspunecaun ~efdede-partament sau un administrator ell cat estemai bun, ell atat arernaiputina nevoiede recunoa~teredin parteacclorlalti. Mamcleaugrija de copiii mici pentru ca sunt celemai indicate sa facaacestluert! la momentul respectiv~iinvata satraiascalara.sase~teptecaceipecareii shtiescsai~iexprimeimediat recuno~tinlasau apreclerea.

~efii~iconducatorii de firma cu adevaratcompetenticautamaidegrabametodeprin carepot saii facape eeilalti sasimtaca Iesunt rccunoscute mcritele; in eel Inai bun caz, praetiea aceastanu estedoar 0 alta strategiede condueerea firmei, ci reAectarnaicurandadevarataperceptiea~efilorfatadesituatiadinjurullor:suntfoarte receptivi~icon~tientidecontributia celorcarelu-creazapentru ei, de aceeaIe recunosc~iIe riisplatesccontributianu din cauzaca aceastaeste0 metodabuna pentru a-~imotivaangajatii~ia~amai departe,ci pentru ca ,eellnosesincerca~i ceidinjurullor, nu doar ei in~i~i,joaca, fiecarein felullui, un rol im-portant~inecesarin succesulfirmei - chiar~iin calitateaaparentlimitatadeoperatoral uneima~inisaudepaznieal unei u~i.

153

~lefuitorul de diamante

Renun\alaobiceiuldeasperasaiti fierecunoscutemeritcleori saprimqti laude-obi~nuie~le-tesacauri neobositprilejuri in caresa-Ii exprimi aprecierea~isa-i lauzi pe eeidin jur - ~ivei vedeadintr-odataeanimeni din lumeata (client, furnizor sauangajat)nu te va mat induce 1n eroarc niciodata. Din nou, acesta esteefectultiparului generatde faplul ca e~tipe deplin con~tientdecontribu\ia celordin jur.

In incheiere, ar treblli sa sublinienl ca nu at de ce sa fii ncsinceron sa tnventezi scuze ca sa lallzi pc cineva sau sa iti exprimi apre-ciereacfmdpersoanarespectivanu0 merita.Ideeafundamentalae ca 0 firma, indiferent ca.tdemaresaudemicaesteea,cu greuar puteasafunc\ioneze,la oricenivcl, lara activitateadiscrela~idevotata a unui anurnit nucleu de oarneni, care au lucrat binealaturi de tine atihavreme~iin mod atat deconstant,incat pro-babil ca nici nu mai vezi cat demult te ajuta. in afaceri,dar ~iin via\apersonaHi,un lucru esteevident:cu cat cinevanesluje~-te mai mull ~i mai indeaproape,cu atat mai pulin ii recuno~-lemmeritele~iajutorul. ~tii despreceesteyorba- dacate gan-dqti numai cand te-ai dus ultima oara acasacu un buchet delrandafiri ~i0 cutie cu bomboanedc ciocolatasaula alte situa!iidc felulacesta. .

Proble>na nr. 37: Nimeni din firma nu !ine cont decespui tu;oricesugestiecu carevii esteignoratasauconsideratastupida.

Solufia: Oricine apetrecutsuficienttimp in jurul meseidin salade~edinlea unei firme mari va apreciasolu\iadesprecareyomvorbi in continuare.Uneori felul in caree~tiignorat esteatatdeevident,incat incepi efectivsa te temi ca 0 iei razna. E luni ~iparticipi la 0 ~edin\acu conducereacaredureaza~aseore (~iseprelunge~tepesteora mesei;~efulspune:"Puteli saie~ilidupaeeterminam ~i sastali mai mult la restaurantuldin apropiere;faeeucinste";numai cadupaaceeaai de rezolvat0 situatiedecrizacarea aparut in departamentultau pentru ca ai fost in ~edinlatimp de~aseore~ioamenii tiii nu au putut saia legaturacu tine~i- cuno~tipovestea,dar nu despreastaeyorbaaici).

154

Capitolul 7

~efulvreasaauc;1apropuneri desprecumsafacemeconomiitri-mestrulacesta.(In treacatfie spus,schimbllrilede replici pecareIeveiciti in continuarechiar auavutloc.)0 persoanacareintam-plator seafla in graliile ~efuluila momentulrespectivspune:"Saincercamsafolosimca ciorne toate rapoartelemai vechiredac-tatela computer;saIe spunemoamenilorsanu mai scoatadincopiatorhartie bunaca sa0 foloseascapentru noti\e- mai binesa!inem0 cutiecu rapoartevechi,listatedecomputerpe0 singu-raparte,~isaii indemnampeoamenisaIefoloseascapeacclea".

~efulseuita dejur-imprejurul mesei;toata lumeaparesafie deacordcu propunerea,de~icei mai multi dintre noi ne gandimdi, de fapt, nll vom face cine ~tiece econolnie dadi. va trebui cacineva sa treadi din btrou in birou in fiecare zi ca sa imparta ra-poartclevechi- dar,in fine, inlen\ia e buna.

"Buna idee", spune el. "Altcineva?"

Ridic ~ieumana."Ce-ar fi sapunemin lift un covora~specialincaresaseprinda diamanlelefoarle mici carecadde pepantofiioamenilorin drum spreie~ire?in fiecarezi, cfmdplecacasa,vadomultimedepietricelepecarepersonaluldecllra\eniecarevineseara Ie strange ell aspiratorul ~iapoi Ie arunca."

Trebuiesaiii spuncadeobiceipachetclecudiamantecucarelu-cramcon\ineaumii depietre,iar unclediamanteerauclliarflartem~ci_- a:3t .de mici, inCal, dadi se intalnpla sa stranuli mai tare~n saatlDgI.u~.orcu fiml de la telefon0 gramajoaraclepietre intlmp cete lasaJpe spatarulscaunuluisaudaeacinevaanl11cauncreionpe ~iroul tau, mllite clintrede puteausaaterizezedirectpe poclea.In momentlll in careselovescclepoclea,pietriccleleautendinla sarico~ezein moclmisterios,saalunece01; sasefacanevazuteprin incapere,ascunzfll1c1u-sein ultimulloc in carele-arputea gasi cineva.

Canclseintampla~a cumai multepietl;cele,te ridici cugrija (ine~entuah~ateaca au ajunscateva~ila tine in poala)~i te cllIciinvarflll plclOareiorpana in colllli camereicasaieimaturicapentru

155

~lefuitorul de diamante

praf. Mergi in varful picioarelor pentnl ca pietricelelecare auaterizatcu varful in suspot saseinfundein talpile pantofilor ~ipoti saIeduci clincolodeu~ileperimetruluidesecuritate,in baiesauin lift, unde,nu se~tiede ce,separecamulte clintreelesedesprind~icad- motiv pentrucareamvenitcupropunereadeapunecovora~ulin lift.

Dupa aceeate ~ezi in patru labe~iincepisamergi de-abu~ilcaprin ineapere,lucrupc carenimeninu il consideriiriclicolpentruca toatalumea[acela fel candscapapietricelepejos. Maturi euatenliesau,eventual,te apleci~imai mult, pentru ca ochiul tausaprinda un unghi caresa-ipermita sadistingasclipireaunuiaclintrecopiii rataciti, chiar dacaseafla la clistanlade cativame-tri. Diamantcle- ceamai dura substanlacunoscutade oameni~icu .celmai mareindieede refraqie dintre toatematerialele~totodataceamaimarecapacitatedea respingelumina careintrain contactcu suprafalalor - au 0 sclipirefoartespecificaatuncicand rico~eazadin ele 0 razade lumina cat de mica venita desus,0 sclipirela careoricine lucreazacu cliamanteleestefoartesensibil.

Sepoateintamplasamergilini~titpc un coridor acoperitcumo-chetaclin zonabirourilor unde lucreazaclirectorii cxecutivi,sazare~tisclipireaaceastatocmai intr-un colI ~isate apleci,ca sate ricliciintr-o clipa tinand in palma0 piaU;aincreclibildemicii-luerul acestadevineun reflex,un instinct.Imi aducamintecainfalasecliuluiInternationalPaperdepeStrada45,prelungindu-sepfll1apeAvenueof Americas,eraun trotuar turnat clintr-unma-terialspecial,in sensuI ca,inaintesaseintareascacimentul,[useseincorporatin clun praf sclipitor.Astarnascoteaclinminli candmergeamsprecasa,pentru ca "instinctul meu legatde sclipireapietricelei de pe podea" se declan~aadesea~i rna pomeneamaplecandu-mafara savreauca saculegde pejos biata oila ra-mcita.

in orice caz,aceastasclipirenu sevedeintotdeauna,pentnl capietricclelenu aterizeazatot timpul in unghiul potrivit fala de

156

Capitolul 7

lumina de sus,~a ca trebuiesamaturi toata camera- cu mareatentie~ifoarteincet.Dupa caredai de-adura intr-un colI tot ceai strans~itea~ezipc vine casacercetezi:firele depar ~imatrea-la (c~readue pulin cu pietrele [oartemici) cazutela intamplare,firmltunle dela cartofii prajiti de ieri, capsele~iagrafelemari debirou (subcaresoarputeaascunde0 pietrieica)~i toatepietrelepecarele-aipierdut acumtrei sapmmani~ipecarenu le-aigasitatunci.Nu Iegasqti niciodata pe celecareIi-au scapatacum~Iaruneleclintreeleajung intotdeauna in lift.

~e[ulserote~teeuscaunul(bineinlelescaesinguruldin incaperecare are scaun rotativ, n-am inteIes niciodata de ce) ~i rnarelic:,,Astae ceamai tampitapropunerepecaream auzit-ovreodata,Roach".Existaun fel dearta de a te [acenevazutca~icum nicinu te-aiafla la masain timpul ~edinleieuconducerea,iar eu re-curgdeindata la ea.

,,Am 0 idee", toarcepersoanacarea fost in graliile ~eluluitoa-ta luna. ,,~titi batoanelede eiocolatape careIe facemcadoudesarbatori furnizorilor ~i clientilor - celepe care scrieANDIN?Ali observatcat suntdegroase?Ce-ar fi saIe despachetamcandajungla noi ~isa riizuim doi milimetri de la suprafala,iar din cio-colatape care0 oblinem safacemaltebatoane?"

~efulse lasape spatein scaun,cu un aer triumfator, ~i seuitalunglapersoanarespeetiva.Noi nu ~timcesacredem,nusuntemsiguridacaa fostsaunu 0 gluma(n-afost),a~acanestriiduim saparemneutri pana cand ~efulspune"Stupid" (~iatunei ineuvi-inlam din cap)sau"Genial" (~iatunci incuviinlam din capmairepede~ieumai mult entuziasm).

eu toateacestea,povesteaareun alt final, pecareil cuno~tifoar-tebine.Dupa 0 saptamanavezica oameniide servieiuintind inlift un covordin cauciuca carni fala esteconfeqionatadin fibresubliri.E~tiin drum spreie~ire,obosit,cucapulinjos, caun cainebatut, ~i scaneziinstinetiv podeauaJiftului in cautarede pietreratacite.

157

:?lefuitorul de diamante-

"Ei, ce faceli aid, oameni buni?", intrebi tu.

"Punem covora~e1easteanoi in lift - e a idee nemaipomenita.~ti\i pietrice1eleaccleacareseprind in taJpilede la pantofii oa-menilor~iajungin fiecarezi in lifturi?Covora~e1easteasuntmcu-te in a~afel ineatpietre1esaseagatedee1e,dupacare,in liecareseara,Ie scuturam~i adunampietricele1ela un lac cu resturiledeaur din fabrica~iin fclul astasunt reciclate~iajunginapoi lasectiadediamante,in lac safie luatecu aspiratorul~iaruncatela

gunoi de oarnenii care fac cura~enie."

"Super", spui tu, "stra~nieaidee. A cui a fast?"

"Ei, a ~efului... $ti\i caarea mintebrici."

Aceastapercep\ie foarte frustrantaestedeclanpta de un anu-mit gende tipar - iar genulacestade tipar seimprima prin pa-lavrageala.Intcresant cste ca scrierile inteleptilor din India ~iTibetul antic, redactatecu mii de ani in urma, definescpaJavra-gealaca fiind "angajareadc buna voie ~i cu pHlcercin disculiiinutile despresex,nelegiuiri, razboi~ipolitica". Oamenii ma in-treabaadeseacum deam limp sacoordoneztoateproiectelepecare Ie avcm in derulare in hnnea intreaga - iar raspunsul estedi.ma ferescin mod con~tientsafac I;sipadevorbe.EsteyorbadetoateaeeJeare de eonversatiipe careIepoarta oameniidmcl ci-tescziarul saui~ibeaucafeaua,in carescocupadeevenimentelecaresepetrecin lume saudealti oamenidesprecare~tiu foartepu~in,care nn au absolut nicio 1egatura cu ei ~iasupra earora nu

pot aveanicio inflLlen\a.

POl'saadaugiaici aproapeorice~tireaparutain oriceemisiunede te1eviziune, in oriee ziar sau revista; tot in aceasta categorieintra apro'apetoatc celelaltecornpollentealesectorului"divertis-ment" al posturilor dc te1cviziune~ide radio; ~iaproapetot ceaispusvreodatacuiva desprealtcinevaclaarca sate auzivorbind.ometodafoartebunaprin carepoti saverificidaeaa~tirepublica-ta intr-un ziar sauintr-o revistaarevreorelevantapentrutine estetestulcelor trei zile. La trei ziledupaceai citit un ziar important

158

Capitolul 7

de la prima panaIa ultima . - -amanat<i in sfar<ital' p~gllla (astapentru caz.~borultauS-a

" ,avut tImp sa il e't tipe tot), Illcearcasaiti pui ordine i .d . I .e~_ pc to.tsauaproapefragmenteledeinfor' h' ~ I el ~Isanotezlundevatoate

. ma,.1pecarepIe amintqti din tot ceai citit.

:reI constataca nu iti aminte ti d ' - .tlcolelecitite .i nici di I ~ . ecat unul saudouadmtre ar-

O_' ' nee nu al retlllut prea I -

aca-l a~a,ce sens are sa Je citesti? t . .m"~lte amanuntc.extraordinara,dar nu infin't-. ' '. Puteleamm\1lomcnqti esteun spaliu limitat pentru a stloa.caJI computerele,avemin creier

c: ea Inlormal11.

Budismulpune mare prel e tacer' .Noi avemobiceiul cl s p ~, dm motlVe.foartepractice.. ' e pre careValpo e t' . I'

dllltre capitoleleurmato _ V S 1 mal mu te mtr-unulditaUl in dicere pentn ar~,sa ne retragem in locun uncle sa mc-zilepana la douasapta~IPe.nO~decar~sepot prelungide la doua. nanI tImp In ca "t- ,

~tIent savorbim M' . . re eVlam,m mod con-_' ' . . '\Jontatea oamemIo'd' A . ..tan occIdentalenu all incercat .. d ~ ,.n mcnca~1din altein afaracazurilor exceplionale(n:e,~ atammic d~genulacesta;fastbolnav~isingur in casa r~';; ~Ia_vutlaz:ngttiisaueandaiuna saudouazile in t t- J.. l' ab,I ca nu ill statmai mult de. ' oa a Vlala ta de acltlt '" - - fiClueva. ~i cea mai mar _ J , lara sa vorbit Cll. e parte a acestor'0 b' . d -

vel da singur seama d ~" . " c nvor In, upa CUITIiti" aca InCerCI lzolarea" C '

slmplulIlutile ~inedistragatenlia. m acere,suntpur ~i

Sa ranlui 0 vreme singur Cll tine in ce " ~"" ~a metodaextraorelinara ct. ,a mm~esavar~Itatacereestein caresealla afaceriletafe~ ~~radlIltelegem profunzimestareamai tarziu. Deocamdata-> fi' espretoateacesteayom vorbi

c:; •• C su Clent sa Spt - .constrangesa vezi cum e)'ti ignorat chiar . _l!lel~ca tlparLlIcaretcgeneratde faptul ca te im lic" eli JZ c~ndm! cu 0 sugestubunaec8te0 problemacarepare~a I III _ sculll ~ra :08t.~i dad asta

.. fi reVlnamereLlIII Vlat t b .eVl\Jcu oartt marestricteJemult . I d ' < ,.a a, trc mesaangajcziin paJavrageli.' mm mu t ecataI!I oameni,sate

Problema nr. 38: E~tiprofund JJ .te increderea'daca-,'na'nt . }U Jur~tdin cauzaeaiii Iipse<-

, c:; 1 e eral loarte S1' :sexactcontrariu1. gur pe tIne,acumsimli

159

~lefuitorul de diamante

SoluJia: La randul ei, aceastaproblema poate fi remediata com-plet daea evi\i arice fel de convcrsa\ii inutile - nu doar genul dediscu\ii desprecarc tocmai am vorbit, ci ~i0 alta categorie la fel deimportanta. Este yorba despre discursul tipic, lipsit de con\inut,intrebuin\at atat de desin lumca afacerilor, prin care oamenii dcafaceri prczinta planuri mare\e ~i fac declara\ii bombastice, insaniciodata nu urmaresc pana la capat desla~urareaevenimentelorca saseasignreea lucrul respectiv chiar seintilmpla. Acest feno-men sc observa cu precadere in timpul ~edin\elor organizate inmarile companii pentru a planifica anul care urmeaza: ore in ~irde hotarari ~i planuri lipsite de con\inut despre care absolut to\icei prezen\i ~tiu ca, in realitate, sunt imposibil de realizat.

Trebuie sa precizez di nu ma refer aici la genul de angajamentnerealist, dar plin dc entuziasm al oncarui antreprenor adevarat;nid la creativitatea frenetidi a putinilor oameni care nu doar caau viziune, dar nu sedau in Uhuri nici de la munca dejos pentru atransforma in realitate un vis pu\in prababil. Aici esteyorba des-pre planunle lacute in mod repetat numai pe jumatate ~i desprevorbaria care irose~tercsursele ~iaten,ia oan1enilor.

~adal; daeavrei saai garan\ia ca vei.fi plin de incredere in tinein anii care urn1eaza, inceardi. sa tc asiguri ca vorbe~tinumai ~inumai despre lucruri pe care chiar inten\ionezi sa Ie duci la bunslaqit, di nu iIi irosqti ore prelioase din viala vorbind desprelucrun care nu sunt cu adevarat importante. Exista un echilibrufoarte fragil intre vis ~i \~ziune, intre fantezic ~i speranla, iar ma-suradifercn\ei dintre ele0 da, in general, tendinla ta de a-Ii trans-forma 0 buna parte din visuri in realitatea uimitoare a unei fiinlecare abia a vazut lun1ina zilei.

Problema nr. 39: Consta\i ca nu po\i sa te bucun de odihnabinemeritata; nu reu~e~tisa te relaxezi ~i nu te bucuri niciodatacu adevarat de vacan\a - tihna in adevaratul sensal cuvantului

esteccva care te depa~qte.

SoluJia: Capacitatea de a te relaxa, deprinderea de a veni acasade la ser"iciu ~i a te bucura cu adevarat de momentele de riigaz

160

Capito1u1 7

pe care Ie~e~\i din p~~, .e~teun lucru pe care pOli sail descoperi,la fel, daca ~tn cum sa 1\1Implantezi in minte tiparele corccte -n~.e eeva a~tomat,,.nu e ceva ell care nc-am nascut ell totii ~i~lC~nu e 0 bmecuvantare acordata doar catorva oameni ale~i lamtamplare.

La ~a~du~.~or~aceste tipare speciale se impnma in primul randdacaal gn]a savorbqti doar despreacele lucruri care au 0 insem-?at~te~i un fo~os- ~iSaevili discupile lara rast sau lara finalitate,mdlferent ?aca e vor?a de barla sau de idei ori planuri absurdepe care oncum nu al de gand sa Ie urmezi. Firul dilauzitor inaces.tc~z e se:ztimentulunui scopbine difinit. Ideea esen\iala e sa vor-be~tt can.d al u~ motiv sa vorbe~ti, cilnd exista un scop sau unluc,:, de mlaptlllt; rezultatul pe care il ob\ii in felul accstaestcuns~ntlment.de ,;,ul\umir: sau de ~mplinire, pentru ea \i-ai implinitVlatapunand m practtca planunle exprimate in cuvinte.

Nici in ace~tcaz.n~ trebuie uitat cii - daea e~tigenul de persoanacare are deja oblcelUl savorbeascadoar cand are ceva importantde spus - asta nu inseamna neaparat ca in min tea ta nu existatip~~err;ai vechi, i.mp~mate in tre~ut, intr-o perioada in care obi~-nlllal sa vorbe~tt lara rast, sau tIPare care iniJial au fost de micaamfloar:, dar care a~,ramas 0 vrcme in subcon~tient ~i s-au con-solida: 1tI tot.acest tlmp, pana cand au ajuns sa te constranga sate vezl ca lacand parte din categoria acelor oameni nefericiti carenu sepot bucura de odihna.

Important':. Sacon~tientizezi ca dad nupoji sa te bucuri de peri-oadelc.de ragaz, cu slgllranja ai imprimate in minte acestetipare.~ory~tl~a~elor poate fi. blocata dad ai mare grija sa nu te anga-]ezlltl moun fel de aqltltle similara: sa nu rostesti absolut Diciuncuvant c~re ar putc.a fi inuti! sau lara sens.Poate ca alii oameni,;u .coleqla lOT speclfica de tipare, i~i pot "permile" acesl lucru,ltIsa.nu csle ~i cazul tau. Daca problema caracteristica asociataunUl anumit tipar iii da balm de cap inseamna cii tu - dintTetali0m::en1z -=- trebule sa te fere~ti sa mai ai vrco tangenta, orieal demarunta, cu acesl gcn de tipal:

161

, I

~lefuitorul de diamante

Problema nr. 40: Ai 0 problemavizibila cu sineroniz~re~.De in-dataceincepisaai succespc0 piala,easeprabu~e~te;le~lde!:,e0piala aflatain plin avant,care.continuasaaibas~ccesmult limpdupa ce tu Ii-ai rctrasbanii. Intotdeaunanoul tau produs.paresaajungapc piala in acela~itimp cu_u~ produscevam.albunlansatde concurenla.Comandafermacatreun furmzor :mpor-tant ajungeacolola catevaziledupaceeIa crescutprelunle.

SoluJia: Din nou,problemao.~ons~tuic~ce:soi?ev?rbarieprincareiii aba\i resursele,oamenll~lgandunlem direcp.a.unor pla-nuri pecare- dacastaisategande~t'un moment-. ~lClnumten-\ionezi saIe duci vreodatapanala ~apat.:'-~:,dar,al foar:emaregrija safaci cespuicaai degandsafaCl~lsa~u ,:orbe~udesprelucruri pe carenu ai intenlia realasaIe inlaptUlqU.

Problema nr. 41: Cand Ieceri celordin jur safacaceva,nu te

asculta nimen].

Solllfia: Aceastaestede fapt0 varian.taa J;'roblemeinr. 37, ,:aresereferala acelesituatii in carenimemnu \InccontdeceSPUltu.Tiparul carestalaba;a ei - ~a cumsoarputeasabanuie~ti_- ?s:egeneratdeobiceiuldeavorbi tot ti~p.ul desp~elucrun ~ra ~lClOimportanla reala.Prin urmare,dacaa~ac:astaproble,,?a,trebUlesaneutralizezitiparelecare0 provoaca,sate gande~:,l~to.t~eau.nadedouaori inainte sadeschiziguracasavorbqt1;sam:ntol~deaunagrija caatuncicandvorbqti saai despuscevafolosltor~1

cuadevaratsemnificativpentruceidinjur.

Problema nr. 42: Separe ca oamenii din firma ta secearta

foartedesintre ei.

Solllfia: Intr-o firma, ~tiifoartebine~atdemul~.i~i~una,,?pre?~ta asuprabunei funclionari a intregu.c~mpannmlc:le cl~cmndintre indivizi. 0 diviziepiina deangajap.caresesusp.nreClprocseconducepractic singura,pe cand0 divizie dezbinata~in ca:eoameniisecontrazic~iseatacaunii pc allii, esteunm_e~.1U.p,: catde pagubos,pe atat de obositor.Munca greapare'san lacapc

162

Capitolul 7-

oamenimai putemici ~imai unili, pc candvorbelegreleau caefeclimediat secareadeenergiea intregii divizii ~ia fiecaruian-gajat in parte. Cfmd lucram la Andin, imi petreceamaproapefiecarepauzademasa1uanddeoparteangajaliive~niccertali ~iincercandsa-i fac saseinleleagaintre ei; nu depUlineori mi-atrect,tprin capcade faptsumaacccaridicolacucarecramplatito primeam doar ca sa ii fac pc oamenisa lucrezein buna in-lelegere.~i cand chiar reu~eamsapastrezpaceaintre angajali,producliamergeade la sine.

Dupa cum am aratat in paginileanterioare,la problemanr. 6,certuriledintr-o firma - indiferentdacaesteyorbadesprecertu-rile dintre tine ~ialtcinevasaudesprecerturiledintre alte douapersoane- provin din liparelecareseimprima candspui,fiedinrautate, fie ca barfa, lucfuri care ii indeparteaza pe oameni uniideallii. Sepoatecaoameniiimplicali safiedejaprietenisaudu~-mani sau chiar doi oameni care nu secunase foarte bine intre ei-insa-, din cauza a ce i~aispus unuia dintre ei sau amandurora,ajungsaseinstrainezeunul de altul mai mull decatinainte safi Incepul tu savorbe~ti.Penlrua contracaraacesttipar trebuiesaincerci pe toale cailesaapropii alIi oameni,oriunde~iori decateori ai posibilitatea,chiar ~i in chestiuniminore- ~iastadediminealapanaseara.

Pelangaaceaslamicapracticaareconcilieriizilnice,la-Ii 0 reguladin a te feri sacultivi ganduri ostilela adresaoricareipersoaneclinfirma. Fiecare~efsaudirectordintr-o firma arealIi caliva~efisaudirectori carei-aumcutla unmomentdal zile [ripte,deaceeae~tiinelinat saai 0 mica tresariredeplacerecandauzi ca unulclintreei areanumiteprobleme,chiar dacaeyorbadeproblemecarein celedin urma ii vor afecta~ipe ceiJaIlioamenidin firma,inelusivpe tine.

Esteyorbaaici despreun tipar carecoboaraIn subcon~tient,ra-maneacolo 0 perioada,devinemai putemic, apoi seridica lasuprafalacon~tientului~ite delerminasapercepicaoameniidinjurul tau se ceardi intre ci. Se cearhi. intre ei; se cearta ell tine; tu

163

~lcfuitorul de diamantc

simti 0 oarecareplacerecandvezicaau 0 problema;acestlucrugenereazaun nou tipar carete vacondilionasaii vezipe ceidinjur certandu-se;in fine, ai inlelesideea.Aproape once lipaT negalilipe careJi-I vei impnma vTeodatiiin minle esleun tipar careIe va delerminasa ved exaelluernl decareineereaisa le.tere/li candai generalprimul lipar.Roataseinvarte.

Proble1'na nr. 43: Triiie~ti intr-un mediusocial~ide afaceriincarerumeninu punepre\ pe integritate;in carenumai pro~tiiaua conduit5. etiea stricta de la care nu se abat nici In~carun ceas;in care "cei cumsecade ies pc ultilnulloc".

Solutia: Gu aceastainccpemsaatingemchestiunilecelemaiprofundedin lumeaafacerilor:celecareaulegaturiieupuritateageneraHi a ceca cc noi numim l,viziunea asupra lumii" cultivatadesectoruldeafacerisauindustriain careactivam.Esteadcvaratd in lumea comeTlUluiexistapiele ~i industrii intrcgi care linla integritatemai mult decat altele~ioriceom de afacericu ex-perienlapoatesane spunacaa lucra intr-o industrie carepunemareprel pe cinste~idreptateesterealmente0 experien\acareiii innobileazaneincetatsuftetul;pc candalucraintr-o lumemes-chinain carebunatateae considerataprostieconstituiein sine0experienladegradanta.Trebuiesaai 0 inima deghealacasanusim\i diferenla.

Dacateafti intr-o astfeldesitualie,esteimportant saiti dai seamacaatmosferacoruptadin jurul tau nu esteun lucru pe caretre-buiesacautisa-Ievili in primul randprin mijloaceexterioare;cualtecuvinte,probabil d nu veiputeasaeviti tovarii~iaoart;l,enilorpentru caremorala nu inseamnanimic schimbandcircumstan-\eleexterioare,pentm simplul motiv ca nu acestecircumstan\esuntcelecarefacposibilaexisten\aacestoroameni,ci tipareledinminteataoIn ultimeledeceniiamangajatpractic sutede oameniin diferiteposturi~ide-alungul anilor mi s-aintamplat caunii sapIecepc nea~teptate- foartepu\ini, e adevarat.

Deobicei,in astfeldesitualii discu\iadecurgecama~a:

164

CapitoluI 7

,,M-arnhotaratsaplcc din firma".

"De ce, ee $-a intamplat? Pot sa te-~ut ell ceva?"

"N-areniciun rost;eutare(deobiceiesteyorbadesprccinevacarelucreazaaproapede angaJatulrespectiv~i are cevamai multaautoritatedecatell rnascoatedin minli. Nu mai pot salucrezcucl;echiar incompetcnt~isimteam-a~descurcamult mai bineinalta firma, subconducereaunui ~efmai inteligent.De fapt, am~ifostla un interviu ~iamaeceptatun postla 0 alta firma, a~acaaveliaici preavizulmeudedouasaptamani."

"Bine, vad ca nu mai e nimic de Iacut. Dar te rog sapiistrezilegaturacu noi ~isa-midai de ~tirecum iii mergela noul loc demundi."

Deobicei,in lumeaafacerilorcudiamanteintr-o astfeldesitualieacceplipreavizuldedouasaptfunaru,mul\ume~tifmmos~iil rogipe angaJatulsuparatsa ramanapc loc, apoi clai trei telefoane.Unulla serviciuldepaza,casatrimita un agentcaresastealangapersoanarespeetivacat timp elibereazabiroul (savadadad nucumvaexistapietre pretioasecare~i-augasit loe in vreun sertarin perioaclain careangajatula stransin el toata aceastanemul-lumire).Unulla departamentulde resurseumane,casaanulezecarelu]de accesal angajatului,astfelineat sanu mai poata intrain zona caseiclevalori. :;;i ultimul la serviciul de salarizare,easaii platcascaimediat in avanssumacuverutapentru ultimeledouasaptamanidelucru: estemult mai ieftin a~adeeatsaajungiin situatia in care angajatulpleacadin firma fie ~i cu doua-treibriliantemici.

In oriceeaz,iei legaturaeu fostulangajatdupa aproximativ treisaptamani,casail intrebi cummerglucrurile la noulloe demun-ca;la urma urmei, nu stricasaafli catecevadesprecemai faceconcurcn\a.De celemai multe ori, persoanain cauzapare rela-xata~imu1lumitade noua situalie. Ii spui sa te mai contaetezepeste0 jumiitate dean,casaiti spunacummergetreaba.Atunei,

165

~lefuitorul de diamante

aproape invariabil, incepi sa auzi exact acelea~inemultumiri pecare fostul angajat Ie aveadind lucra la tine in firma.

Tiparelepentru care suntem inconjurati de persoane nepotrivite,dupa cum vedcm, nu seschimbadaca intervenim asupra circum-stantelor exterioare. Tibetanii spun ca cei mai multi dintre noi,cand intram intr-o incapere in care se afta zece oameni, gasimacolo trei persoanecare ne plac mult, trei persoanecare ne suntantipatice ~i patm persoane care nu ne sunt nici simpatice, niciantipatice. Daca intram apoi intr-o alta incapere cu zeceoameni,situatia va [i aceea~i.Chiar daca am lua zeceoameni care ne-auplkut din trei saupatm astfel de incaperi ~i i-am strangelaolaltaintr-o alta incapere, tot am ajunge in situapa in care trei ne plac

~i trei nu ne plac.

Aceastanu este0 funqie a realitatii exterioare; de altfel, nici nuexista a~aceva. Este mai curand 0 problema legata de tiparelepc care Ie avem imprimate in minte. Nu trebuie sacauti in afaradomeniului tau de activitate ca sa gase~tiun mediu mai onest;schimba-ti tiparele, deprinde-te in cel mai strict mod cu putinliicu integritatea in adcvaratul sensal cuvantului, cu logica vigu-roasa din spatele integritalii, apoi relaxeaza-te ~i bucura-te deschimbarea care sepctrece chiar sub ochii tai in mediul in careiti des~ori activitatea. Schimbarea va [i generata de noile taletipare, nu de fuga ta dintr-o situatie neplacuta, remediu care,prinel insu~i,nu are cum sa funcponeze.

Problenta nr. 44: Constati ca ai inceput sanu mai fii in forma;problemele par din ce in cemai greu de rezolvat, iti e tot mai greusaIii pasul cu schimbarile care sepetrec in jurul tau ~isepare ca,atunci cand te confrunti cu provocari complexe in afaceri, nu mai

qti la fel de ager ca inainte.

Soln/ia: Pana aici am vorbit pe larg despre categoriile de tipa-re mentale care creeazamediul in care ip desra~oriactivitatea jicategoriile de oameni cu care intri in contact de-a lungul uneizile. Ce putem saspunem insa despreminte - despreintelectul insine?Stravechile scrieri ale inteleptilor tibetani spun ca aceasta,

166

Capito1u1 7

deci ~i ~apacitatea noastra de a gandi limpede, constituie tot 0perc':Ptle.pe :are ne-o impu~ tiparele pe care ni Ie-am impri-mat m mmte m trecut. ~I mal spun ca daca nu respecti in modconst:,-ntre.gulac~rc.spune cit bunatatea genereazii lucmri bune-.mal precIs, dac~ mCImacar nu recuno~ti existentaacestuiade-var profund -, dnar mtelectul tau va aveade suferit.

Oam~nii :are. au .avut privilegiul sa traiasca in apropiereapreotll?~-c~lugan tlbetam povestescmulte despre perspicacita-tea le~lta dm comun de care dau dovada ace~timae~tri in fatap:o_blemelo~de ca.rene lovim cel mai frecvent.Un prieten al meucaJ.atore~pn? In~Ia cuma~ina,impreuna cu un lama refugiat careabta ~os:,.e~n Tlbet~acesta era un dilugar in varsta care panaatunci~ralsemtr-o regnn~eindepartata din munlii Himalaya~ipanad?c~rand nU'pusesemClOdata,la propriu, picioml intr-o ma~ina.~I, bm,:, ,:,,~ma cu care caliitoreau s-astricat, iar ~ofeml s-adatJOsca sandice capota ~isaseuite la motor.

Ca!ug~1 a c~bor~t ~i ~I,.pentru c~.- ap cum scrie in caf\ile~tr:vedn -::e_bmesa te_u~\Jla oamenn care fac lucruri pc care tum~anu ~tll saIe:f~cI~ca:, a.p s-ar putea sa inveli cevacare iti vapnnde bme mal tarzlU ~Ivel putea sadai a mana de ~utor cuiva,u!1;deva.S-~~ple:at pes.temotor, ~mobiect pe care il vedeapentrupnma oara m vIala lUI, ~I, folosmdu-se de pupnele cuvinte dinlimba englezape c.areIe ~tia,a intrebat cum functionau partile luicomponente.Apm a spus,aratand spre alternator: Uite pe astatrebuie sa il repan". "

~i, bin.einleles,a avut dreptate; de multe ori imi imaginez creierulacestUllama ca pe:.un fel.d~ computer extrem de rapid care par-curg~toate f~nc\JIleposlblle ale fiecarei piese in parte, pe bazafunc\Jilor pUlmelor componente al caror mod de operare il in-\c1~ge.- aproape reinventand, in minte, motorul cu combustie,c.h!~~m u:,",Pc,: seuita lung la acestobiect modern ~i complicatjl I~.II.magmeazacum funcponeaza -, apoi ajunge la a concluziemdicand,pe baza unci logici de fier, care epiesacares-adefectat:

Ace.astacapacitate dezvoltata de a gandi, de a deduce soluti aunelprobleme mult mai repede ~imai limpede decat majoritatea

167

~lefuitoru] de diamante

oamenilor nu sedatoreazanici materialuluigenetic,nici alimen-tatiei ~ini~imacarexerciliului;eanu estedecMun alt tip deper-ceptie,a percepliedeclan~at~de un tiparment~l, un tiparsa~itanterior in rninte.lar celmatputermcm1jlocpnn carepoll sad!acestgende tipareecat sepoated~simplu: infe~gand.cumJun~Iio-neazatiparelecarecreeazalumeaehnJurulnostru~IapmaC\IOnandpebazaacesteiintelegeriurmandcaleaintegritatii personale.

Problema ••r. 1:5:Principiileechita\iinu par saseaplicein via-ta taode fiecaredatacandqti nedreptatit,fie deUl)co~eg,fie deun rival in afaceri,separeca autoritatile(~efultau saulllstan\elejudecatore~ti)nu iIi acordaniciodataajutorul ~iproteclia la carespera!.

SolttJia: Dacastaibine sate gandqti, faptul ~a_n.utehucu~ d~ajutoml ~i proteclia cuvenitadin parteaautontaplo: re?r~zlI~tao defec\iunefundamentala~iprimejdioasacare.sul,:"neIII lllsa~lordinealucrurilor - poatecanicio imprejurarcdin vJataunlll amnuemai fmstrantadecatceain careestelezat,i~icautadreptateacuvenita dar eaIi esterefuzatii.Aceastaperceplie,aceastareali-, . . .tateparticularaarecauzespecifice:un tipar care\1 s-aImpn~atin minte cand la randul tau, ai r'!filzat sa recurw}t,ordmea lucrunlor,modul in car~funqioneazaele cu adevarat,negandindeosebiprima regulaa tiparelor.Aceastaprima regu.laspune_caun ti~arimprimat in urma unei aqiuni prin careat rac~t rau altclllva,in mod con~tient~ideliberat,nu poateducedecatla un rezultatnegativ:0 percep;;enegativa,0 experientanegativain careesteimplicatalumcadinjurul saudin interiorul tau.

Iar tu calci in picioareacestprincipiu dc fiec~reda.tacal~d_g~n-de~tisaute compor;i altminteri - de fapt, on de cateo~ savar-~e~tiin mod con~tient0 fapta rea in sperantade a obtr~ecevabun. Yorbim aici despreacelemici minciuni (careconstltUlcu.ntipar negativ)pc careIespuipcntru aincheia0 afac.ere(percep~epozitiva),despreevaziuneafiscala (tipar negativ)pnncare "~r:n_a-re~tisapastrezimai mulp bani pentru tine (percep~epo.zluva);saudespregiisireaunei solu;;icasanu platqtl 0 taxa de Import

168

Capito1u17

substantiala (tipar negativ),ca sapop sascazipreturile la pro-dusul tau ~i sa il faci mai competitiv (perceppepozitiva).Esteesential sa inte1egem ca, din punctul de vedere al co••Ji-mttttitti, niciun rezultat pozitiv (reu!j'ita in afaceri !j'i peplan personal) nu poate avea la baza 0 cauza negativa(cum ar fi lezarea sau in!j'elarca altcuiva).

Altfel spus,esteabsolutimposibil ca 0 perceptiepozitiva sa re-zultedintr-un tipar negativ.De fiecaredatacanddoargandeJtiinfelulacesta,de fiecaredatacandnegiordineanaturalaa tuturorlucrurilor - in mod implicit saudirect - iti imprimi in minte incaun tipar care te va constrangesavezi rasturnataordineasocialaexterioaraa lumii in caretriiie~ti; in traducere,tribunalul sau~e-ful vor decidein defavoareata, chiar daca"dreptatea"paresafiedeparteatao

In concluzie,solu;;aesteextremdesimpla:giise}te-fi.timpul necesar}ifli ifortul sa te familiarizezi cu noile idei prezentateaici (care,de altfel, reprezinta 0 noutatedoar pentru lumea occidentala),cu intregul conceptcarespuneca lumea ta esle0 creafiea inlegritafi.isau a lipsei tale de inlegntate.Treci pesteacealetargicpericuloasaauneiculturi carerefuzasareftectezela adevarataorigine a lumii~ia tuturor relelor din ea. De ceun om queaza in afaceri, iaraltul reu~e~tc,atata vreme cat amandoi au urmat aceia~ip~i?Evenimentelenegativetrebuiesaprovinadin faptenegative:asi-gurii-teca ai intelescum ~ide ce,apoi relaxeaza-te~i bucura-tedefocuriledeartificii.

Problema "r. 1:6: Incetul cu incctul iti dai seamaca, de-alun-gul carierei tale in lumea afacerilor, nivelul integrita(ii tale ascazutin modvizibil ~iingrijoriitor.

SolttJia: Ultima solupe,legatiideultima problemaprezentatainacestcapitol al unei car;; in caree vorba despreins~i integrita-teain afaceri,estecevaabsolutne~teptat - cacipierdereaproprieiinlegntafi esle0 percepfiecare ifi. esleimpusa de lipsa de respectpentru in-tegritalede care ai dat dovadii in trecut. Pur ~i simplu, ai nutrit atata

169

~lef\litoru] de diamante

anlar de vrCll1C parerea nClnarturisita di in afaccn integritatcanu are nicio importan\a, inei\! acum e~tinevait sate eonfnm\i cupierderea propriei integrita\i. Jar adevaratul dezastru in aceastasitua\ie esteca tocmai poten\ialul aseunscare te-ar fi putut purtape culmile succesuluiva aqiona acum impotriva ta, intruca.t tipa-I'ul care te face sa intelegi gre~itadevarata cauza a lucrurilor estecel mai greu de depa~it- ~iasIapentru ea tiparele/)otfi depii"ite doarinfelegtindu-Ie.Dadl nu in\elegi cum po\i sa ai sueeesin afaeeri ~iin via\a personala, nu ai cum sain\elegi vreodata acestelucruri.

Solu\ia. evident, e sa te straduie~ti sa i\i infrfll1gi rezislen\a natu-rala fa\a de modul de g;ll1dire prezentat in cartea de fa\a. Dacastai sa Ie gandqti, multe dintre parerile ~iconeep\iile tale despreoriginea succesului ti-au fast inoculate la 0 varsta frageda: n1ultedintre ipotezele tale in legaturii eu viap Ii-au fost transmise deinva\atorii din claseIeintai ~i a doua care, daca i-ai intalni acum~i ai vorbi cu ei, le-ar frapa prin gandirea lor ridieola.

l)aca vrei sa te bucun de reu~itaadevaraHi, trebuie s~"t Inveti sadepa~qti acele moduri de gandire ~i de comportament care, pepareursul eatorva decenii din ,,~a\ata, fie s-audovedit eonlrapro-ductive, fie "':'incazul celmai bun - au fostaproapearbitrare in eeprivqte capacitatea de a produce efectele dorite. Personalitiilileell adevarat remarcahile care ~i-aupus amprenta asupra fiedireiepoci ~i aSl1prafiecarei regiuni de pc glob au fost nevoite sa-~irccxamineze toate conccptii1e eu care au crescut.

Nu lasa suceesultau in afaceri ~i in via\a personala la discreliaunor presupuneri ~i prejudeca\i neverificate specifice \arii ~i cul-turii din care faci parte. Nu trebuic sa uitf'llU ca viziunea culturiinoastre dcspre bine sau diu, corcctitudine sall incorectitudinc,reu~itasaunereu~itaseschimba de la an la an intr-o via\a de om.Cand eram copil ~i locuiam in sud-vestu!Statelor Unite, una din-tre celemai mari lliriidelegi pe care Ie putea savaqi un infractor

era "sa traga numere".

Eu nu ~tiaInce inseamna "sa tragi" nllmere, a~aca aln Intrebat~ope mama. Ea mi-a spus ea nunlai oaIncnii dii trag nUlnere ~iasta

170

Capitolu17

deobicei in zona de sud a ora~ului, dincolo de ~inclcde cale fera-taoCa ace~tiai~i injecteaza heroina in bra\, seimbata prin baruri~i trag .nume~e.Trag;rile aveau loe in felul urmator: mai mul\ioamemsestrangeaumtr-o indipere intunecata ~i ii dacleaubaniunui o~ care Ie dadea un nunlar, iar dupa ce strangea 0 gramadade bam de la 0 mullime de oameni ~idupa ce fiecare ob\inea unnumar, ornul inchidea ochii ~ialegea unul, iar persoana care aveanuma.rul al~s"c.a~tigatoli banii pu~i de ccilalli (dupa ce organiza-torulJoculul l~l lua partea cuvenita pentrl1 ostenealapc care ~i-odaduse).

i~l,7ileIen?astre, in S:atele Unite jocul acestase nume~te,Jote-ne . Lotena e ~on~~saAde ~llvern.Pe tilllpuri, cd care cxtnigeaunumere erau bagap III Illclusoare. Acum cei care conduc lotel~ile"!.n,sesp"ne, in.ajutorul popu}aliei. Facexact acela~ilucru. Doareaacum nu mal esteImoral. Tnanii 1920, in Statele Unite dC\i-nereasauconsumul de alcool constituia un delict federal. Acumesteceva legal ~isofistieat. II u~trii parin Ii fondatori ai Amencii iitineau pc oamenii de culoare in sclavic ~ivrenle de cateva deceniiau avut nenUlnarate dezbatcri prin care au Incercat sa stabilcasca?~caacqtia .sunt animale sauoameni. in New York esteilegal sa1\1maltrat~zl ammal.u.lde companie, pe baza presupunel~i ca ~iel are sentlmentc. :Nblioane de anllnalc foarte asemanatoare suntucisepentru carne in fieeare zi in StateleUnite. Separe cii elenuau sentunentc.

Nu.e yorba aici despre exprimarea unei pozilii cu privire la jo-cunle de noroe, rasism, cOllSumulde carne sau refuzu] de a c~n-sumacarne. Este doar 0 aseqiune refcritoare la deprinderea de~ crede tot ee.ili sp"ne cultura in care ai crescut. Nu po\i sa telI1creZIpur ~lsnnplu orbe~tein icleilecu careai crescut indiferentcine1i le-a ::ransmis- inva\atorii de la ~coalaprimara, 'parin\ii taisau?amenll car~ frecventeazaacee~i biserieasauacel~i templuca lI~e. Nu pop sa ~ecepli pur ~i simplu orbe~te tot ce este la~oda, le~al sauadmls la un moment dat in col\ul de lume pe careiI nume~tl "acasa". Nu poli sa urmezi 0 anumitii cale in afaceridoar pentru ca a~afac to? ceilal\i in acestmoment.

171

~lefuitorul de diamante

Intotdeauna m-a uimit obiceiul lui Ofer, proprietarul de laAndin, careneconvocain salade~edin\e0 datala catevaluni ~ineftuturacate0 carteprin fa\aochilor,exclamandplin de entu-ziasm:"Astae!Uite ceamdescoperiteuin libraria dela aeroportcandma duceamla Dallas!Avemaici raspunsullatoateproble-meleafacerilornoastre!".9i ne arata un exemplardin cel mairecentbestsellerdesprecumsaraciafaceri.

"Ofer, tu ~tiicine a sens cartea asta?"

"Da, normal, tipul careline prin toatalara discursurimotivalio-naledesprecumsaai succesin afaceri."

,,9iai ideecatca~tigael anual?"

"Nu ~tiu.A, uite, scrieaici, separeca face80 sau90 dem"~pcan."

,,~itu cat ca~tigiintr-un an?"

"Pm, eu c~tig doua milioane."

,,9iatuncidececitqti tampeniaastadecartescrisa~eun individcarenu ca~tigadecat0micapartedin catca~tigitu?Iii dai seamacain carteaastascrieca ar trebui safaci exactopusula ceeacespuneaautoml caI1iideanultrecut?"

Petrecernatat demult timp flicdnd qfaceri, incat ar trebui safimdispu~isarezervamun pic de timp pentru a in\elegecumftncJi-oneaziideft.pt qfacerile;in definitiv,am cruJaani buni din viaJanoastriidacaam inlelegede la inceputmotivelefundamentalecare faccasuccesulin afacerisaaparasaunu.Reu~ita,in via\apersonalasau in afaceri, este 0 consecinta - ~i once consecinta are 0 cauza.Cand repeli acelea~icauze,oblii acelea~iconsecin\e.Daea faciafaceriintr-omanieracarenu duceintotdeaunala acelea~irezul-tateinseamnacanu ai descoperitcauzelc.Dacanu ~tii cecauzestaula bazaunui rezultat,dar continuisaincercicevacare~tiidinuproduceintotdeaunaefectuldorit inseamnacaqti indolent~inu trebuie sa te miri dl nu ai succes.

172

Capitolu1 7

Un lucru asupraearuiacarlile stravechisuntde acord in unani-mitate estecapacitateaminlii umane.Poten\ialulei estepur ~isimplu nelimitat. Cite~tecarteaaceasta- nll 0 data, ci de maimulte ori, revenindla eamereu, in specialla partea referitoarela "corela\iile" sausoluliile realepentru probleme1especificeCll. careseconfrunta oamenii de afaceri.Important estenll atat sarelii caree solu\iapentru fiecareproblemain parte- astaPOl'saaftiin oricemomentdeschizandcartea~iparcurgandlistaproble-melor-, cat saincepi sadobandqti 0 in\elegeremai profundaamoduluiin carerealitatea,ft.ptulln sinedea reuti saudea qua Inqfaceri,esleefictul tiparelorpe careni Ie imprimiim singuri Inminte,prin faptclebunesaurclepe careIesavaqim fala decei din j~r pe parcursuluneizile de lucru. Dupa aceeavei puteasaiii proiecteziviitorul,iar lucrurile vor ie~iexacta~acum iii dore~ti.

173

~lcfuitorlll de diamantc, G'rsht l\IichaC'l Roach. l.I1mn Christie McNally 175

Acester,mduri exprima ceeace tibetanii numescun act al ade-varului:

Actul adevarului

Capitolul8

~

Daca ct amjQelt! ell este arievii.rat,Fie ea acesle lucruri sa se UYajJluiasca.

~ Prin binecuvantareafaptului caCeiBiruitori~i fiii ,?ifiicele lor nu pot nicicandda gre,?;

Prin putereafaptului capotenjialul ascuns~i tot cevedeminjur sepotrivescpe deplin;

Prin puterea firii celeimai profundea lucrurilor~i a adevarului caresp"ne catoatelucrurile atarna de felu! in care Ie vedem;

~iprio tilria adevarului a ceeaceNe dorim din adanculsufletului,

Fie ca lucrul pentru care ne rugamsase infiiptuiasca~A~acum ne este nadejdea, numai,?inumai dela sine.~

.,

~lefuitorul de diamante

Sanu ne ascundemdupa deget.in lumeaafacerilorvedemtottimpul oamenicumsecade,oameniintegri caresuntmfmcali Cufulgi cu tot ~idap la 0 parte,cu toatecalitaplelor. $i totodatave.demoameniegoi~ti~iimorali careintorcbanii cu lopata.Cumseimpacatoateacesteacu celediscutatepanaacum?

Dacaneintrebam"pentru cetriiiesccei riii, pentruceii vezi im-batranind~isporindin putere", cumar spuneBiblia (Iov21:7),~ideceoameniicinstippar sanu aibapartedeprosperitate,siste-mul prezentataici constituie0 explicapefoartesimpla.Existaca-tevaprincipii fundamentaledesprecareyomvorbi i~ continuare.

1. Cauzele preeed rezultatele.

Acestprincipiu esteatatdeevidentincat,ap cumseintamplacucelemai multe lucn,ri evidente,ne scapacomplet.Daca cinevasebucurade succcspe plan financiar,acestlucru trebuie sasedatoreze- conformcelerdiscutatepanaacum- tiparelorpecare~ile-aimprimat in minteprin generozitateadecareadat dovadaci'mdva.In consccinla,succesuldeacumprovinedin faptul eainlrecut~i-acultivat0 staredespirit gencroasa.

Aceastanu inseamniineapiiratcapersoanacaresebucuradesuccesare 0 stare de spirit generoasiiIi acum, dupa cum nici prezenlauneiplacintecumerepemasadin bucatariata nu ins::~n.a ca.a~unmar carea inceput sacreascasubpodeauabucatanel.Placmtacumereesteun efectprodusdemarul earea crescutdeja;iar unmar care incepe sa creasca acum reprezinta cauza merelor careurmeaza sa apara.

Esteperfectverosimilcaun om demaceri.desuceessase.bu,:uredeefecteletiparelorgeneroaseimplantateIn trecut,.darpn~ laco-mia sauzgarcenialui deacumsaimplantezealte t'pare,din careva rezultadezastrulfinanciardin viitor.

2. Cauzele sunt mai modeste dedit rezultatele lor.

IIi reamintescca tiparele imprimate in in:prejuriiri ?eosebitdeintense- 0 micafaptabuna insoptade0 ViecompasJUnesauunmic dar faeut cuivacareare nevoiedisperatade el - au 0 forla

176

Capitolul 8

uria~a;~icaforla tuturor tiparelor crqte exponenlialin perioadalor de incubapedin subcon~tient.0 persoanacaresebucura inprezentde0 prosperitateextraordinara.sepoatesafi savar~itfaladealtapersoanaun actdebunavoinlarelativmarunt, intr-o situ-alieprecumceleprezentatemai sus;estefoarteposibil.

3. Este nevoie de timp pentru ea luerurile sa ereasea.

Nu ineapeindoiala ca tiparelesecomportii la fel caplantele.Ni-meninu sadqte flori luni pentru ca apoi sasteain gradina toataziua de marti, a~teptandsa rasarafiorile, apoi sa fie suparat~idezamagitpentru ca nu au crescutpanaseara.

Am ciiutat saprezint in!ormaliile cuprinsein carteadefala intr-omanieracatmai moderna~itotodatasapastrezcu strictelesem.nificalia textelor straveehioriginale.Existainsaaici un amanuntcaretrebuie precizat de la bun inceput - un amanunt care nuseva bucurade preamulta simpatiein epocanoastradominatade filosofia de tip McDonald's. Plantarea~j cultivarea tiparelormentalenecesitatimp Ii riibdare. Am iniliat in acestsistemunmarenumar de oameni ~i exista un anumit procent care renunta intot-deaunala jumatatea drumului. Principiile rezumatein aceastacartetrebuie respectatefara intrerupere, luni la rand, inainte deanea~teptala rezultateconcrete.

Oamenii care nu reu~escsa aiba succesulsperat folosindaces-teprincipii nu reu~esc,invariabil, dintr-unul dintre urmatoareledouamotive: fie nu respectaacesteprincipii 0 perioadasuficientdelunga, fie nu Ie respectafoartebine (~ide regulasunt absolutconvin~ica Ie respectafoartebine, pana la un moment,candstausasegandeasciimai bine ~ii~i dau seamadeacestlucru). Sanuuitamcii tiparelementaleseimprima cu 0 vitezade65deimpre-sii in intervalul necesarpentru a pocni 0 data din degete,adica65de imprcsii pe secunda.Catevaintenlii nobile strecuratede-alungulunei zile in carenu faci decatsate enervezi~isateplangideceidinjurul taunu vor ducepractic la niciun rezultatvizibil ~inici nu ar trebui sate a~teppla a~aceva.

177

~lefuitorul de diamante

Primii budi~tidin Tibet eraucunoscujisubnumcledeKadampa-erau oameni simpli, pastori, dulgheri sau tarani, care au fostatr~i deacesteidei noi a~acumsuntatra~ipe~tiidc apa,in felullor simplu,darminunat.Purtaulot timpul cueiun saculetcupie-tre din carejumatatecraualbc~ijumatateeraunegre.De fiecareda~acfll1daveauun gandbun sauspuneaucevadebinecuivaoridadeaudovadade bunalate fata de alta persoana,scoteaudinsaculet0 pietricicaalba~i0 bagau,sazicem,in buzunarulstang.De fiecaredatacandaveauun gandnegativfatadealtcinevasauspuneauori savaqeau0 rautatefatadealtapersoana,scoteau0pietricicaneagra~i0 bagauin buzunaruldrept. .

La srar~itulzilei, inainte sameargala culcare,i~iscoteau.din bu-zunare toatepietricclele.~i numaraugramajoarelede pletncelealbe~ipietricelenegre.I~i dadeauseamaimediat, a~acum veiface~i tu, ca pietricelelenegrceraumult mai multc decatcelealbe.Asta nu vreasainsemneca suntemtoli riii ~i ca ar trebuisane simlim tot timpul vinovali ori mar~avi- inseamnapur ~isimplucaseintampla ca, la baza,majoritateaminlilor din aceslcolt deUnivers (~imai existamulte alte colluri) safie construiteasuelincat safunqionezeap. 0 insu~ircfoarte,foarleimportan-ta aminlii noastreinsa- ~ivei vedeacaeadevarat- estecapoatefi educaw, fiind extraordinarde receptivain aceast~privinta. C.uputin exerciliu,minleapoatesainveteaproapeonce;nu trebUledecatsa-Iiconcentrezitoataalenliaasupraacelui lucru.

4.. Este bine sa ai un sistem deurmarire.

Divizia Diamante de la Andin International segaseala etajulal patruleaal cladirii noastredin Manhattan.Subsolul~icalevaetajedejos erauocupatede0marefab,icadebijute?i, careintr~timp s-amutat in mareparte pesteocean.ConfeqlOnareaunelbijuterii nu seamanacu fabricareaunui articol compl~x,cumarfi 0ma~ina,careestealcatuitadin mii depiesemobile.In general,o bijuterie secompunedin douaparli: piatra ~ipiesain caresemonteazapiatra.

Cu toate acestea,esteuimitor prin cateetapetrebuie sa trea-ca, sazicem,un inel cu diamantepfll1asaajunga in magazin.

178

Capitolul8

Totul incepein DepartamentulComercial:cinevagfllldqte unmodelnou ~i i-I prezinta in linii mari designerului.Apoi' desig-nerul ia schita~i 0 definitiveaza,transformand-ointr-un desenla scara,pe careil aratapersoanelorimportante,il ajusteazapcici pecolo,apoi iI predaangajatuluicareseocupadeintocmireaspecificajiilortehnice.

Acestaanalizeazapicsadin perspectivainginerului:corpul ine-lului esuficientde robustpentnl a rezistala accidenteobi~nuite?(Odatani s-aintamplat ca0 clientasanereturnezeun inel com-plet turtit; spuneaca e defect,ciar,candam strans-ocu u~a,arecunoscutca I-aprins subcapaculcarei-a cazuipestemanapccandcuratavasulde toaleta;ii-am inlocuit, oricum.)Piatraarein jurul ei suficientmetalcaresa0 lina sanucada?Piesapoatefifabricatacu u~urintain cantitali mari? Patrundedestulaluminaprin parjile laterale~iprin spale,in a~afel incat piatl'a saaibastraIucireacorespunzatoare?;ii tot a~a.

Apoi piesaajungela persoanacareseocupadecalcululpreluluidecost.Aceastahotara~tedacapiesae fezabiladin runct deve-derc economic. Merita banii pe care 1i va pHiti clientul? Dianlan-tul e tot atat de mare prceum cel care apare pc descnsauc~ilnaimare?Cum esteprelul in comparajiecu preturilepieselorsimi-laredepepiala?Putemsareducempe undevacantitateadeaurfadi sa schimbarTI aspectul sau fiira sa se trezea~dicineva ea i sedezmembreazainelul pe degct?Care e risculsaconfeqionam0

cantitatemaredeastfeldeprodlise~isaramanemeuelein stoc?

Dupa aceea se rcalizeaza ~i se testeaza L1na sau doua piese. Pro-cedeulfolositpentru turnareainelului in aura ramaspracticne-schimbatdemii deani, depe vremeame~teriloraurari egipteni.Esteyorbadespreproccsull1lunitturnare cucearapierduta;pen-tm inceput,mc~terulcarerealizeazamodelul ia desenul~isculp-teazacu atenlieun ~ablondintr-o cearafina~irezislenta.

Acest~ablondin cearaestescufundatapoi intr-un cubulel dincauciucIichid careseintare~tcin jurul cerii. Dupa careintra inscenaun mqter taietorde~abloane;acestaia0 daltachirurgicala

179

~]efuitorul de diamante

foarte fina ~i taie cu grija cubuletuldin cauciucdin lateral, cape 0 chifla pentru hamburgcr,pi'u:acand rcu~e~tesascoatacuatenlie~ablonuldin cearaini\ial. In continuare,pe una dintreparlile lateralealecubuleluluidin cauciucsesapaun canalcareporne~tede la suprafala~iducecatrecavitateain forma de inelramasadupa indepartareapblonului din ceara.Accastava fimatrila pentrucapiiledin cearaaleprimului ~ablon:acesteclonesenumescpur ~isimplu"modeledin ceara".

Un specialistin injeclii cu cearaia celedouaparli alematrilei,Ie lipe~tecu 0 bandadin cauciucrezistcnta,dupaca~efixeazaincapatuIexterioral canaluluiduzaunei m~ini carescuipacearafierbintesubpresiune.Cearasescurgeprin canal~iumplecavi-tateain forma deinc!. Ci'mdcearaseracqte, bandadin cauciucsedesprinde,apoi cearasescoatecu grija din matrila. Dacapemodeluldin cearaexistazgarieturisaualte imperfeqiuni, un fi-nisoria 0 periemica~iIeneteze~te;emult mai u~orsaproccdezia~aaCUffi, cand lucrezi cu ceara, dccflt mai tarziu, cand vei lucracupiesadin aur.

In continuare,un mqter specializatin confeclionareapomilordin cearaia catevamodele~iIelipqte de0 tija, tot din ceara;mo-deleleseramificaasemeneacrengilorunuiporndeCraciun,fiindlegatedc tija prin codiladin cearacareseformeazain momentulin carecearasubpresiuneeintrodusain matrila prin cana!.Apoipomulsescufundain intregimeintr-o baiedeipsos,cu vanul injos, la suprafalaramananddoarsuportultijei.

Dupa ceseintare~teipsosul,sebagaintr-un cuptor special,undepomuldin cearasctopqte. In urmaprocesuluide topire ramanedoar ipsosul,cu 0 releade canaledeschisecareduc la cavitali-Ic dc forma inelelor ce urmeazaa fi turnate.Apoi intervine unmqter turnator ~iincepesacombinea1iajelecarevor da inelul~liexactculoarca~iduritateacaretrebuie:aliajeleYinin saculeledmpanzapline cumici lingouri deaur pur saucugranuledeargint.

Pentrumqterul turnator,provocareanu selimiteazanicidecumla realizareacombinalieicorectedin caresa rezulte aspectul~i

180

Capitolul8

rezistenlapieseifinite; ~imai important esaoblina exact proporliacaretrebuieintre aur ~icelelalteali'\ie,astfelincat sa'\iungala unamestecrealde 14sau 18karate,adica la 0 propoqic de aur de14/24sau18/24, nicio laramain plussauin minus.Ciici in astaconstauna dintre cheileprofitului unci tirme debijuterii. Costulmanopereipe principalelepieledin intreagalume estein esenlaacela~i;prelul aurului estefix; ~itoatalumeaplatqte, speramnoi,acelea~itaxe,accize~ia~amai departe.

A~adar,singuraintrebareecatdeprecispOlisacontrolezilucrunprecumprocentul de aur din inelul pe care il realizezi:trebuieca in final saoblii un incl cu 0 proporlie de aur de 14/24, apcumprevedelegea- adicade 14karate,dacaastavinzi -, altfcliii veipierde renumelepepiala. Pcde altaparte, tc straduiqti sanu dep~e~ti nici macar cu 0 larama proporlia de 14/24, altfelsecheamaca ai pierdut sumade bani corespunzatoare.La oraactuala, in acestdomeniusefolosescaparatede analizaspectro-scopicafoartesofisticateaI carorprel poateajungela sutedemiidedolan, care insapot sa iii indice exact,pana la a sutapartedintr-un procent,cat aur coniinepiesafinita.

Am folosit un astfel de aparat ca sa verificam daca pieselepccareni Ie livra un furnizor thailandezconiineau suficientaur; afost~ocatcand i-am aratat cali bani pierdeapentru ca ne dadeaprea mu.lt aur. In afaccri, e bine ca ~ifurnizorii saaiha de ca~tigat,a1tfelvor man prelunle catretine, iar incompetenlalor vaafectacompetitivitateata pepiala.

Aliajelesunt amestecate~i topite pana cand devin lichide,dupacaresuntinjectatcsubpresiunein canalcledin ipsos.Dupa ces-aracitauml, ipsosulsesparge,dandla ivealaunporndeCraciundinaur de ale dinl] ranllui atarna incle in loc de ornamcntc. ACUITIintra in acliune"bijutierul", carenu are nicio legaturacu persoa-nacareconducemagazinulde bijuterii: in produc~adebijuteni,acestaestemqterul caretaiesaupilqte aun,l dupaturnare.

BijutieruJia 0 foanecade tinichigeriegreasau,cventual,un taie-tor pneumaticcarepoatesaiii retezedegetulla fel de u~orcum

181

~Jefuitorul de diamante

poate satreacaprintr-un bulgare de aur ~icare incepe sadesprin_da inelele de pe crengulele pomului. Scopul e foarte simplu: sataie suficient de aproape de inel inclt sa nu lase0 protuberanladin aur careseva irosi, insa nu chiar atat de aproape incat doam_na Smith sa se aleaga cu un inel de logodna rare are 0 gaurapc 0 parte sau alta. Acum inele1es-au transfonnat in ap-ziscle"piese turnate" ~i urmeaza sa famana peste noapte in tanlburul

de curalarc.

in timpul procesului de racire in ipsosul in care a fost turnat, po-fiul din aur s-aoxidat pUlin la exterior, dipatand un.inveli~ foarteneplacut la vedere, rare amintqte de scoaqa LlilUicopac. A~aca,in aeeasta ctapa, piesele turnate nu seanlana deloe Cll indlnt5..toarele ine1l1~estr5.lucitoare pc eare Ie asociclll in tTIod normalell auntI; sunt ni~teabieete 111ici, arse~iIipsite de stralueire de pcsuprafala carora trebuie indeparta!i caliva microni de material.Prin urmare, trebuie on sa Ie scufunzi il1tr-o baic de arsenic ~iacizi fcarte nocivi, ori sa Ie antnci in taIllburul de curatare pentrupiesc turnate.

Tamburul esteun mic .cilindru sau rotor plin cu margele specialedin rnetal sau plastic, atl1cstecatC" cu 0 pasta lichida. Arunci acolomai multe p,eseturnate care au fost desprinsedin pomi, pornqtima~ina~ia la~isameargapana a doua zi dimineala. Orice procescare se poate desra~uranoaptea ~i fara supraveghereestebine-vernt, intrucat timpul tau total pana la momentul in care ineleletrebuie saajunga la client poate fi de ordinul orelor, pe masud eeseapropie termenul de livrare.

Pieseleturnate ies din tambur cu un luciu ~ters~i ~ung in mai-nile me~terului care monteaza pietrele. l'vIontatoni sunt 0 specieciudatii, un clan de oameni aparte. De multe on sunt ni~teuna~ipneteno~i, a~ezalipe taburete mititele care abia daca ating iniil-limea de 0 jumatate de metr!;,. (Acest lucm ii silqte sa i~i linaspate1edrept cand lucreaza.) In fala lor se afta un pupitru cu alimba din lemn care se intincle spre ei; cleasupramesei seafta arelea complicata de suporturi pentru burghie, cu 0 mullirne deinstrumente dintrc cele nlai variate.

182

Capitolu) 8

]'v1ontatorulpnrnqte de la departarnentul de pietre prelioase unpachet rnie eu diamante pc care Ie arunea intr-o cana mica. Incontinuare, ia un burghiu ~iexecutain piesaturnata un rnie loca~pentru piatra; pentm aceastapoate safie nevoiesa faca 0 gauracomplet noua sau doar anumite crestatun in ni~teproeminenlecareexista deja acolo, fiincl prevazute inca din faza de proiecta-reo Ia apai un con Ininuscul din ceara ~i lnceardi sa potnveascape varful conului partea de sus a diarnantului; 0 operalie caresearnanaeu incercarea de a line un mar in echilibru in varfulunui baston. Dupa care intoarce conul cu dexteritate ~iintroducepietrieica in gaudi, uitandu-se printr-un vizor specifll, exact ca unchirurg cardiolog. Montatorii au Cu siguranla mainile cde rnaisignredin aceastabreasla.

Apci ia c unealta care seanlana Cll un tnlc deschizator de con-serve~i fixeaza piatra in loca~ul din aur. Pentru astanu e nevoiedecatde forla bmta, de aceearnulli rnontaton de pietre arata dela briiu in susca ni~te gonle. Totu~i, in afad de forla e nevoie~ide finele, pentru ca aceastaesteetapa in care piatra sepoateciobi sau sparge,iar montatoml va fi nevoit saplateasca0 partedin costul fiecarei pietre pe care a strica. Unii mqten sunt platilimai bine toemai din eauzariscului pe care il presupunernontareaanurmtor tipuri de pietre. De pilda, mai bine de un sfert dintresmaraldele utilizate intr-o fabnea de bijuterii sepoate deterioraIn faza de nlontare, pcntru eft. se numa-ra printrc cde mai moipietre prelioase.

De la montator inclul ajunge la ~Iefuitor, care lustruie~te aurulpana cand ii da un luciu frumos ~i indeparteaza toate crestaturilepe care rnontatom] Ie-a adaugat piesei lara sa vrea. Apoi inelulajunge intr-un recipient de fierbere cu ultrasunete, care curalapiesade toateparticulele rezultate din contactul ell discuI depoli-zare~i totodata love~tepiatra de catevam', de on, simuland mo-dul in care ar putea fi folosita de 0 adolescentaagitata in prirneleluni de la cumparare. Daca piatra llll cade acolo insearnna ca,dupa toate probabilitalile, inellil e gata sa fie purtat.

183

~lefuitorul de diamante

Dqi realizareaunui ind cudiamantepresupunemaimulteetapedecatti-ai fi putut imagina,faptestedi nusuntdeasamblatdeditdoua~omponente.A~astandlucrurile, esteuimitor ca intr-o fa-bricaobi~nuitacam30% dintre ineleleprodusesuntintoarsedindrum intr-o anumita faza,din cauzaunei problemede calitate.Sepoatecaprofitul incasatdepe urma unui inel safie doar decapvadolari ~i,defiecaredatacand0piesatrebuiesaseintoardiin producpepentm a fi retu~ata,sepoatefoa~tebmecaaces~lu-cm satecostemai mult decatintregultauproht, un modpolIticosdea spunecadefapt ii dai clientului ine1ulgratis.

lmagineaza-lica tc alEla masadin salade~edinlea firmc~,.ala-turi de 12viceprqedinli ~idepatroni, ~icamasae acopentaCusutede inele splendirle,stralucindintr-o adevaratasimfoniedeeulori: topaze,turmaline, diamante,perle~iametiste..~i fiecareinel are pe el 0 midi zgarietura care il ra~esa nu In~l~valorez:nimic, decinil mai poatefi Iivrat clientulUl.Va treblll saIe trecipe toatela rebuturi,ceeaceinsea~~adi, de~iIi sem~e sufletul,trebuie sa arunci a creal1e supcrba, Impreuna Cll toata sudoareape care ai investit-o ca sa 0 realizczi, intr-un acid clocotit caredizolvaaurul ~i lasapiatra intreaga(dupacareaurul esteextrasdin acid,filtrat ~irefolosit).

Dupacatevaoredediscupiaprinse(nimeni.nllr.e,:u.noa~te,:azga-rieturile aparintr-o seqiecarefacepar.tedill d~,:zIaI~I),ll-aI f5.-cut0 ideedestuldeclaradespreprovemenpzganetunlor.Acum,intamplareafaceca in seqia cu pricina salucreze~i~t~angajal~foarteindaratnici cares-arputeagandi la 0 metodapnn caresamai facaalte zgarieturipe inde dac5.suntm.ustrapf5.p~.pe~trucalitateaproastaa lucr5.rii.A~acanoi, la Andm, ne-amgandltlaun sistem pe care I-am nlunit, simplu, "nulnaditoarc".

lata in ce constasistemul:ii anunppe liderii cultllrali ai depar-tamentului (muncitorii care au ceamai mare influenfii asupracelorlalp,spredeosebiredeliderii politici - persoan_eledin condu-cereala nivelmediu,caredemulteori nusebucuradepreamarcpopularitateprintre muncitorii adevarap)ca vr:i.o 1l11n;iiriitoare ~inele10rcareiesdin seclialor cu acesttip dezganetura.Nu vrel

184

Capitolul8

decat0 evidenlaa zgarieturilor.Fad acuzalii, f5.riiinvinovaliri,f5.riisancpuni- doar sa fim anunlali in fiecaresaptamana,peaceastafoaiedehartie,cateinde ieszgariatedin seC\ie.

~tii ce seintampla atunci. Odata adoptat sistemulde evidenla,fenomenuldisparein catevazile ~inimeni nu sesimteprost.Re-zultateoblinute fiira vreun sentimentde vinovalie,pentm cii decelerna;multe ori, vinovalia creeazanoi probleme.Dar celega-turaau toateacesteacu tiparelementale?

Popsainlelegi perfectteoria din spateleacestuiexemplu:lucru-rile au acestpotenlial ascunsdatorita caruiapot evoluain oricedireqie, iar tiparelepecaremi Ie-amimprimat in mil1tein trecutspeculeazaacestpotential~ihotarascasupramodului in carevadtoful, chiar ~ipropriile ganduri. insa, in realitate,safii capabilsaurmeziaceastiiinldepciune ~isa0 transformi in reu~itain aface-rile cucareteocupiestecu totul altceva.Ceamai bunametodaesainstitui un sistemdeurmarire - fiira saanalizeziori sanutre~tivreunsentimentdevinovatie- decaresate folosqti doarpentrua inregistra in mod constantin cestadiute alli.

in limba tibetana acestsistemdeurmarire estecunoseutsubnu-melede tUlldruk sau"depse ori pezi"; noi ii spunemcarnelelulcu~aseinsemnarisaucarnelelulcompletatdepse ori. Dacaurmeziacestsistem,oblii rezultate.Dacanu il unnezi, nu oblii rezultate.Acestaestepractic unul dintre celema; importante mesajealecarlii de fala - ~adar, urmare~te-necu atenlie dac5.iii dore~tiintr-adevarsareu~qti.

Mergi ~icumpara0 agendamicii pecaresa0 pOlipurta in buzu-nar.Apoi mai parcurge0 datacde 46 deproblemetipicepentmoameniide afaceripe careIe-amprezentatin capitolul anterior~iidentifica trei problemecaresepotrivesccelmai bine in eazultau.Acesteasunt celemai mari trei problemeale tale ~iasupralor urmeazasa te concentrezi.in momentul in care 0 anumitaproblemadisparesauajungela un anumit grad de amdiorare,inlocuie~te-ocu a patra dintre problemelecde mai mari de pelista- ~iap mai departe.

185

~lefuitorul de diamante

Imparte catcvac1intrepaginilcagendeiin ~asecasule.~uficicntdemari incat in fiecare~aincapacinci saupse propOZ'I'1.Numcro-teaza dislltele, apci sene cateva euvinte eare sa te ajute sa-~i.rea~mintestisolutiafiecareiproblemc,cate0 solutiein fiecarec1intreprimeietrei casulc.Apoi procedeazain acela~ifelcu celelaltetreiciisule.Pcprimde trei casuleurmeazasa Ie folose~tiinainte depranz;peurmatoareletrei Ievei lasapentm dupapranz.

Dimineala,inainte sapleci la scrviciu,uita-te0 datapestesoluliadin prima ca~ula.De exemplu,sazicemca ai problemanr. 3?:oameniidin firma ~idin afarafirmei te poartacu vqrba.Solullaacesteiprobleme,dacaiii aminte~ti,spuneaca trebuiesaai grijasaevili sentimentelede mandrie ~i dorinla ne~anatoasade a-Iifi reeunoseute meritele; exprimata in tenncni pozitivi, inseamnasaasculli~isainveti de la tOli eeidin jumI tau, giisindtotodatamodalitati prin care sa aeorzi recunoa~tereacelor persoane eareo merita.

Acum, in partea stanga a disutei pune un mie sem.n ,,+:' ~i~eri~langael un lucru la carete-aiganditsaupecareI-a! rosuton l-~laeutcu 0 zi in urrna ~icarete-aaduscel rna!aproapededepa-~ireaacesteiprobleme:poateca ti-ai lacut timp sate gand.e~tiI~un luerubunpecareun angajatil facein modregulat~lI-a!opntpeangajatulcupricina casaiimullumqti in c~vintesimple.Nuscriepove~tilungi, pentru ea in felul atestaslstemulva devemobositor~ivei renunlala el. Limiteaza-tela catevasecundedere-flectiesineeraasuprapropriului eomportament~iscriecevascurt~irapid.

Nu folosi generalitati- generalitatilelIU functioneazaaiei. Nuvrem savedemin acestecasuleafirmatii de genul "Sunt foalieamabil cu lumeade la ~erviciu".Vrem savedemafirmalii pre-cum "Marti !a ora 15.15m-am dus la birou! lui Susan~i i-a~mullumit de fala cu toata lumeapentm.ca in ultimele~ase!uma linut evidenlastocuriloratat debine ~idediseret".Acestmoddeurmarire con~ticntaamicilor talesucccseiIi creeazain minteun tipar foartepute.mic~i:in scurttimp,veicon:ta:aca!,r?blemaoamenilorcare te lIlduc m eroarea mceputsadlspara,m mod

186

Capitolul 8

atat de constant~i de sigur ca niei macarnu ai observatce seintampla.

Apoi, dupa semnul ,,+" serie un semn ,,-" ~i ineearca sa-ti mnin-te~tiun lucm pecarenul-ai lacutatatdebinein privintaaceleia~iprobleme,in ultima zi ~aucat mai recent.Ai puteasa~crii, depilda,"Am refuzatsaascultpropunerealui Mark de~prepolitieiledeachizitii ieri la ora 14.30,pe candstateamin picioarc langabiroul lui". Repet,trebuie sa Ie exprimi fn lameni concreii,pentrucii metodacarneleluluicu ~aseinsemnaridoar a~ava da roade.Nu uila ca tiparele~eamplificii in perioadalor de incubatiedinsubcon~tient:rezultatelesemnificativevor aparea,chiar ~i prinimprimareaunor tipareminore,insatrebuiesafie legatedesitu-alii concrete.

La srar~it,trece 0 midi mentiune eu textul "de facut" sub sem~nul ,,-". Accsta rcprczinta un plan de bataie pentru ziua in curs,cevau~orde realizat,dar foartesemnificativpentruschimbareapecarevrei sa0 faci asuprapropriei persoane.Poatefi yorbadecevasimplu, de genul: "Gandqte-te la douasugestiipe care Iile-a lacut Robert de-alungul tirnpului" ~au"Mullume~teastazicelputin unei persoanedin seqiadepietrecolorate".Ai grija caplanurilepecareIeineluziin rubrica "de laeut"safiemodeste;defapt,ai grija ca tot ceiii noteziin carne\elulcu~aseinsemnarisafiescurt~icuprinzator- la urma urmei, e~ti0 persoanaocupata~idacateapucisascriipove~tilungi, vei aJungesanumai ai timppentrualtelucruri.

Mai presusde toate,aminte~te-lideceIii de faptcarnelelulpen-tm insemnari.Nu casate simli vinovatpentru lucmrile pe carenu le faei bine - in Iimba tibetana flU exista euvant pentru "vino-vatic". Gelmai apropiat termenar fi acelade "regret inteligentcaretedeterminasafaci!ucrllrile altfel". Esteyorbadespreincer-careafoarterece~icalclllatadea-ti corectarealitateaviitoare,dea0 facemai profitabila~imai semnificativa- ~inll e nimic rall inasta,mai alesdacalucml acestaseintamplapentrucae~tiama-bi] ~ibun cu ceilalti.Te afli acumin domeniulauxiliar pe care11reprezintagradina min\ii, unde alegi semintelesau tiparelepe

187

~lefuitorul de diamante

care vrei sa Ie sadesti in mintea tal analizanel care tiparc creeazalucrurilc pc care v;ei sa Ie realizezi - plantezi in mod con~tientacele seminle, apoi te opre~ti pentru a te bucura de sliccesul ex-

traorclinar care va veni.

Dupa aceea, pc parcurslll ziIei, la cate 0 insemnare in carnelelcam 0 data la doua ore. Fa astain lini~te, a~ezatla biroul tau (toa-ta lumea va crede ca qti un director important care i~i verificiiprogramul incarcat), sau, daca sunt prea multi oameni in jur orieste prea multa agita\ie, cu toate telefoanele care suna ~i tot cese intampla in birou, du-te intr-un colilini~tit, langa.aparatul decafea sau in alta parte, ~i scrie acolo in carnele!. Eu am cerut demulte ori voie si; ies din ~edinlele cu conducerea sub pretextul ciimerg la toaleta, ca sa im; fac insemnarile acolo.

Este important ca insemnarile sa fie repartizate de-a lungul in-tregii zile - de aceease~i numqte "carnelelu! completat de ~aseori". Ideea e sa dilnru tot timpul in legatura. ell tine sau sa te veri-fici 0 data la cateva ore, inainte saseintample ceva rau in min teataoDaca faci 0 insemnare la ora 8.00, in timpul pauzei de cafeade la 10.30 la-Ii timp ~imai scrie una. Apoi mai scrie 0 insemnarela pranz, una dupa-muiaza. ~ieventual una in dnllll spre casa.Seara, tarziu) incheic sena ell a ~aseainsemnare, apoi - chiarinainte de culcare - citeste insemnarile !acute pc tot parcursulzilei ~i creeaza 0 casuta s~parata,in care vei trece cele lnai bunetrei lucmri ~i cele mai rele trei lucruri pc care Ie-ai lacut toataziua. Nu uita, prin acestsistem nu faci decat salii evidenJaa tot ceai !acut, ai spus~iai gandit in timpul zilci, lara sa tejudeci ~i larasa te simli vinovat. Tinand aceastaevidenjii,automat te vei traniforma.Traniformandu-te,~i realitatea ta se va transforma in tot ce ai visatvreodata. Daca vei folosi acest sistem 0 perioada destuI de inde-

lungata, vei fi uimit de rezultatele obtinute.

5. Cand inlelegi ce faci, lucrul pe care il realizezidevine infinit mai puternic.

Acurn pOli sa-Ii imaginezi de ce oamenii care raman credincio~iprincipililui integritatii in afacel; nu par sa i~i primeasca displata

188

Capitolul 8

la timp! Trebuie sa Iii bun lot timpul, in mod constant, pc parcursulintregii zile, chiar dad e yorba de chestiuni min ore. 9i trebuiesa pastrezi aceasta atitudine vreme indelungata. 9i, in cele dinurma, trebuie sa dai plante10r timpul de care au nevoie ca sacreasca- caci in asta consta insa~i natura relaliei cauza-efcct ~i atiparelor care actioneaza asupra potenlialului ascuns.

Mai exista aici cateva mici detalii care vor accelera considerabilprocesu!. Dad vei folosi carnelelul cu ~aseinsemnari ~i totodatavei injelegeintregul proces, metoda va functiona ~i rnai bine. Cualte cuvinte, opre~te-te din cand in cfmd ~i reftecteaza asupra atot ce se intampla cu adevarat. Ai 0 problema in"afaceri - exactin acel~i dorneniu, in aceea~i firma sau in acela~i departamentin care mulli allii nu au aceastaproblema - pentru ca in min tea faexista tip,!re care te determina sa vezi lucruri1c altfel decat ceilallioameni. Incearca sa identifici aceste tipare ~i sa Ie dezactivezi,imprimand exact tiparele opuse.

Dacii {tii cumjUnclioneaza luerunl, ~i daca nu pierzi din vedere mo-dul in care ele funqioneaza, lucmrile vor merge mult mai rapid~icu mult mai multa forta. Acesta este~imotivul pentru care per-soanelor care par sadea dovada de multa integritate in afaceri nuIe merge foarte binc tot timpu!. Nu e suficient sa iii desla~ori ac-tivitatea pc baza unui cod etic, orid\! de strict, daca procedezi infelu! acesta doar din instinct sau pentm ca e~ti obligat prin lege,constrans de cutun1ele din industria in care activezi, de compor-tamentul colegilor tai sau pilI' ~i simplu la in clemnul ferrn al alteipersoane care nu ~tie sa iti explice cum funqioneaza lucrurile.Conduila etica in vial" personala{i in qfaciJ1itrchuiesafie animata de cu-/l0aftereaclara{i con{tientaa tij)mtior pe careIeimprimii acestcomportamentin subcon{tient{i a.ftlului in careacestlueru va determinaima{i realitateacanereitale u!terioare.

6. incheie intotdeauna cu act"l adevarului.

Ajungem astfel, din nOli, la actul adevarului. Una e sa ~tii dpentru a reu~i in viala personala sau in afaceri trebuiesa ai uncomportament integrll ~i cu totuJ altceva e sa aqionezi pc baza

189

:;;lefuitorul de diamante

acestuiprincipiu ora de ora ~izi de zi. Cfmd cuno~ti cat sepoatede dar mecanismulprin careJune/ioneazacuadevamtacestelucruri,ajungi la un nivel ~imai inalt. De aici mai ai totu~i de facut un paspentru ca aceastafO'1asainceapa imediat sa lucreze in favoareata intr-un fel care, evident, nu poate fi pus decat pe seama noiitale perceptii asupra lumii ~i a noului tau mod de a te comporta

in aceastalume.

Acest pas este actul adevarului. La sra~itul zilei, eventual indrum spre casa, scoate carnetelul cu ~aseinsemnari. Recitqtetoate lucrurile pozitive pe care le-ai notat in ultimde 24 de ore.Gande~te-tecum fiecare dintre acestelucruri pozitive \i-a impri-mat in minte tipare foarte puternice care vor face in a~afel incatsavezi 0 lume cu totul noua in viitor ~isadobfmde~ti,deopotrivain afaceri ~i in viata personala, un succesmult mai mare decat i\ipoti imagina acum. Bucura-te chiar ~ide cde mai mici reu~itepecare le-ai inregistrat in incercarea ta de a urma calea integritalii

absolute.

Imagineaza-\i apoi ce presupune aceasta integritate absoluta.Imagineaza-ri eaprivqti in urma, la una dintre zilde de lucru, ~ica poV saspui, cu toata sinceritatea, ca ai fost pe deplin onest infiecare minut al zilei - in comportamentul tau fata de ceilalV, infiecarecuvant atent chibzuit pe care I-ai adresatcdorlalV ~ichiarin celemai intime ganduri ale tale.Ai fost bun ~icinstit cu fiecarepersoanadin jur, ai trait in cinste deplina ~iaeum e~tiin masurasaspui: da, a fost 0 zi traita in integritate absoluta.

De eate ori ai 0 astfel de zi (~i pentru asta vei avea nevoie deceva antrenament) sau chiar ceva care seapropie de 0 astfel dezi, mergi mai departe, realizeaza aetul adevarului. Cand recurgila puterea cuprinsa in actul adevarului, conferi mai multa fortatuturor tiparelor imprimate in ziua respectiva. Actul adevarului

suna Cain a~a:

Daca esleadevamteil, de-a lungul ,ntregii zi!e cares-a seurs,amfist atent la tot eeIe-am spuseelorlal/i Ji la tot eeam,rifiiptuitfa/a deedlalJiJi ehiar Latot eeamgdndit ,n !egatura

190

Capitolul 8

eu edlalJi ji ea as!fel m-am purtat ,n eelmai cinstit mod'~treagaz~ eufiecarepersoanacu caream avut de-a.ftce,fiesase~as~a0 nouaputere.$iprin aceastanoua/lUterefie caeuJZ toj! eetcaretraiesc,n lumeameasa dobiindimprin muneanoastraadevarata./ericireJi pros/Jeritate,fm/JTeuna.

Cand ~ealizeaz.aun astfel de act al adevarului, tibetanii i~i ima-glIl~aza cum clin IIllma lor se revarsa raze puternice de luminaaun:, ca ~l cum soarde s-ar afla in pieptul lor. i~i inchipuie dl~un:~naaceastaseraspandqte asupra tuturor celor din jur - maiIIltm asupra persoanelor din aeela~iautobuz cu ei sazicem apoiasu~rafiedirei persoanc aflate in dnun spre casal~ acel mO~1ent)apOlasupra tuturor celor de acasaeare a~teaptaintoarcerea ce-lorlal\i.

Apdar, ~o~qte fie~anli om clin ju rul tau aeda~i sucecsin viatape.rso.n~!a~l profeslOnalape care speri sa il atingi tu insu\i: daeapnncl~nle despre care ai ci.tit in acestepagini - conccptele depotenp~l ascuns ~lde tlpare llnpnmate in Ininte - sunt adevarate,prosJ;>e~tateaar putea sa bata la u~afiecaruia dintre cci care Ie-aufol~Slt~l, de f~pt, la up fiecaruia dintre noi, in aecla~itimp: ar fimal mult decat suficlent pentru toata lumea ~i cupa fiedinlia ardape dinafara.

191

obiecti.vul nr. 2

eUM sA TE BUeURI DE BANISAU sA TE OeUPI DE eORPUL fjI DE

MINTEA TA

Capitolu19

~

Pregiitireapentru 0 nouii zicu ajutorul

momentului de lini~te

Sa presupunem acum ca ai inteles esenta);;lefuitorului de dia-mante": ai inleles ca nimic din ce exista Uti este a~acum este

prin natura sa,altfel tot ceexistaar parea exact la fel pentru toatalumea. Ai in\eles totodata di - intrud,t felul in care i!i apar lucru-rile nu poate sa vina din neant - probabil ca vine din partea tao;>iai inteles ca modul in care vezi lucrurilc esteefectul semintelorsau al tiparelor pc care \i le-ai imprimat in minte mai demult,cand ai tacut, ai spussauai gi'mdit un lucru bun sau rau despre0alta persoana.

in cele din urma ai inteles di, datorita tuturor acestor lucruri,poti sa i!i construie~ti viitorul, pur ~isimplu tinand evidenta mo-dului in care actionezi ~i gande~ti de-a lungul unei zilc. IdeeafundamentaJaesteca ai dobandil ccea ce, de-a lungul istoriei ~iin istoria afaccrilor, orice om ~i-adorit sadobandcasca:comrolulasuprapropriului destin. ;>tii cc trebuie safaci pentru a reu~i.

A~dori saspun aici cateva cuvinte desprc0 seriedemetodc dife-rite prin care po!i samergi ~imai departe ~isaajungi sate bucurila maximum de reu~iteletalc. Ganditorii budi~ti spun ca una e sareu~qti in viata - sa dobandqti succesulmaterial, de pilda - ~icu totul altceva e sa te bucuri de reu~ita. A~adar,in capitolul defata ~i in cele care vor urma yom discuta desprediverse metodeprin care poti safii fericit zi de zi in timp ce te straduiqti saob!iisuccesulin activitatea taoPentru inceput, trebuie sainveti cum saiti "setezi ziua" .

.;ilcfuitorul de diamantc, Geskelvlichacl Roach, l.nma Christie McNally 195

~lefuitorul de diamante

Inteleptii tibetani numescacestpracespenpa tang. Expresiain-seamnasadai tonul intregii zile petrecfmdcf,tevamomenteinlini~te,dimineata;totodata,seaprapieca sensde 0 alta expre-siecareinseamna"a slobozi0 sageata".Acestmomentde lini~-te pe careil petrecidimineala,standsingurin taceredeplina~ipregatindu-tigandurilepentru ziua care incepe,esleasemeneacarneteluluicu ~aseinsemnari:absolutesentialpenlm a puleaducela bun sffi~it sarcinadea atragedepartea ta reujita depli-na in plan personal~i in afaceriin anii carevor urma. Aceastapractidl i~iarc radaeinilein str;,vechileinvataturialelui Buddha,printre care se numara "Cartea Luminii de Aur", rostita ell peste2 000 de ani in urma; poate ca intre timp unele lueruri s-auschimbatin lumeain caretraim, nu insa~iprincipiile fundamen-tale referitoarela felul in caretrehuiesane pregatimziua, cares-autransmisde la maestrula discipol subforma unei practiciprafunde,personale~idurahilc, in cadml unei traditii carea ra-masne~tirbitasecolede-arandu!.lata in ceconstaea~icumpolipraceda~itu; in fiecaredimineala.

Conform unciversiunifoarteprafundea acesteipractici, trebuiedefapt saincepichiar din noapteadedinainte.Dupa cete ajeziin pat, mai intai treci in revista ziua care tocmai s-a incheiat, a~acumamaratatmai sus.Vezicaresuntcelemai bunetrei lucmnpc carele-ai lacut, le-aispussaule-aigandit,apoi celemai reletrei lucruri. Concentreaza-tein specialasupralucrurilor bune~i,pcmasuraceadormi- pemasuracetecufunziin lumeavisurilorcare,dupa cum spunmani maqtri tibetani, seapropie in mul-teprivinte de lumeacrepuscularadintre moarteacareurmeazaacesteiviet! ~itrezireain viata urmatoare-, gfmdCjte-tedinaintela momentul in careva incepesasuneceasuldimineala. Gan-dejte-tedinaintelaprimeleganduricareili vorveni in minte ime-diat dupacete trezCjti,la primelemomentecandte intinzi, cajtiji deschiziochii.DupacumeposibilsaIi observatdejain viap ta,acesteeatevaminute- dealtfel,urmatoml intervaldeaproxima-tiv 0 ora- suntdecisivepentmaimprima zileiun inceputpozitiv.:;;icel mai bun modpentru a p~i cu dreptul in nouazi e sait!seteziziuaprintr-o perioadadelini~te~imeditatiein singuratate.

196

Capitolul 9

Exis~acatevatehnici de bazapentm a practica acestgende re-flecpepersonalain tacere,tehnici care au fost dezvoltatede-alungulsecolelordemarii mae~triai Tibetului ~ideceidedinain-~ea!or. D.acaIe cuno~ti~i~efolosqti, aceastaperioadade lini~te'~ smgurat:te - eh.'ardac~nu dureazadecatcatevaminute peZ!- p~atesa~evmaunadmtre celemai importante ~imai preti-oasedin toataVlatataoPentminceput, trebuiesagasestiin casasauin apartamentulin carelocuiejti un loc in caresaiti petrecimomentuIde lini~te. .

Est~important saai.u~ loc izolat, numai al tau, in caresa-li pe-trec! ,?,o,:,entulde hmj~ede la inc:putul zilei. Trebuie sa spu-nem,mamtede toate,ca nu este0 Ideebunasapractici aceastatehnicain pat, un loc in careabia te-ai trezit dintr-un somnlungji careesteinca invaluit in somnolenta~iumbre.Patuleste10c~1in c~~e.ai fost~onditionattoataviata sataci ~isaadormi; a~aca,daca1\1 petrecimomentulde lini~tein pat, estefoarteprobabil sali se~a~asomn.Esteimportant sate daijos din pat ji saincepi satem!~tl.

In -:ibet, calugarii seduc ~i sc stropescpc fata cu apa,apoi i~isuflanasul~u pu.te:eca sapo~ta respiralara zgomot in timpulmomentulUlde hm~tede dlmmeata.La manastireanoastra,infiecaredimineata incepea0 adevaratasimfoniecand setrezeauc~lu~rii Ji ~oatalumeai~i suflanasu!.Apoi trebuiesate spelipe~mpcasaaJun gustplkut in gura in timpul meditatieiin lini.jte;j! acestaestetot unul dintre lucmrile care te ajuta sa-li pastreziconcentrarea.Dupa aceeaveimergesabeicevacasaiti hidratezic.o.rful- ~e:i, sueori un stropde cafeadacaejti obi~n~itcu ea-jl 1\1 sorb!bautura in timp cefaci curateniein oazata delini~te.

Aceastaoazade lini~teesteun colt specialdin casasauaparta-mentul in care locuiejti undemergi in fiecaredimineataca sa-tipetreeimomentul de lini~te.Probabil ca primul lucru 'earear Iidespusestecaar trebui safie un loe lini~tit in caretoatecelelaltepersoanedin casa au fost de acordca poli sa-ti traiestimomen-tul de.1ini~tede dimineata lara sa fii intrerupt. Unii 'oameni deafacenpe care ii cunoscobi~nuiescsa eliberezeun colti~ordin

197

~lefuitorul de diamante

pivni\a ~i sa il amenajeze in acest scop; alpi, care au mai pupnspaliu, cumpara unul dintre accle fmmoase paravane japoneze~i il instaleaza intr-un colI al apartamentului; a1tii ajung la 0 in-lelegere cu familia, care ii lasasa foloseaseadoar ei camera de ziintre orele 7.00 ~i 7.30, dc pilda. Orice alegereai face, asigura-teea ceilal\i iii respecta spapul in momentul de lini~te ~i ai grija saclimini orice alp factori care ar putea sate intrempa.

Asta inseamna ea trebuie sascop din priza telefonul din camera;sate asiguri ca ceilalp nu vor da sonoml tare la dispozitivcle radiosauTV din preajma ta; ~i saai grija sate izolezi de zgomotele deafara, inchizand, de pi Ida, ferestrele care dau spre un drum sauo artera foarte cireulata. Perioada ~i locul ales trebuie sa fie catmai lini~tite cu putinla, in funcpe ~ide condipile specificein carelocuie~ti. Daea la ora 7.00 zgomotul din casa sau de afara esteprea mare, ai putea sa incepi mai devreme, dqi esteesenlial sate odihne~tibinc noaptea - sa dormi cate ore ai nevoie in modnormal- pentm ca momentul de lini~te sadea roade.

Daca oaza ta de lini~te esteun loc special,in care te simp aproapeea intr-un spaliu sacru, lucrurile vor merge rnult mai bine. Tre-buie safie un loc curat ~i ingrijit; de altfel, primullucru pe care ilfacem dimineala cand intram in acestspapu e samaturam pupnsausa~tergempraful ori sa facempUlina ordine. lar lucrul acestail facem chiar daca estedeja foarte curat, pentru ca in fclul acestaavemocazia sane ~imi~eampupn. Inlcleppi tibetani spun ca, intimp ce te invarp prin locul acestamcand curalenie, e bine saipirnaginezi ea astfel iIi faci curalenie in afaceri, in viala ~i in min-teoDaca vei deveni un "obi~nuit" al acesteipructici (~iva trebuisaseintiimple a~a,altfel niciuna dintre metodele prezentate aicinu va funcpona), la un moment dat vei constata ca in collul taulini~tit nu a mai ramas cine ~tiece curalenie de meut: poate doarcateva ghemotoace de praf pe ici pe colo sau cateva buealelerazlele de hartie. Atunci intri ~i mai in detaliu ~i incepi sa cureliorice impuritate aproape imperceptibila de pe podea sau de pealt obiect. Acest proces reprezinta faza in care p-ai pus la punctafacerile ~i viala personala atat de bine, incat nu mai e nevoie

198

Capitolul 9

decM samenlii pupn ordinea din cand in candoInsa aceastaor-dine trebuie menlinuta ~i nu trebuie sauitiim niciodata ce repre-zinta ea cand tnuncim.

Un colI retras care este foarte curat ~i ordonat ":iuta la lini~tireaminIii. Urmatoml pas e sa gase~ticeva confortabil pe care sa tea~ezi~i sa te cufunzi in tacere. Cufundarea in aceastatacere sea-mana Cll intrarea 1ntr-o stare de reverie sau de visare ell ochii des-chi~i ori cu senzapape care 0 ai cand iii asculpmuzica preferata.~tii despre ce este yorba, starea aceea in care te la~i pe spate ~iinchizi ochii sau te uiti pur ~i simplu in gol, liisandu-Ii gfmduri-Ie sa zboare libere in timp ce corpul tau sta relaxat ~i nemi~cat.Important e sagase~tiun loc in care poti sa-Ii "parchezi" corpulin acest fel, in timp ce te adance~ti tot mai mult in lini~tea dinmintea tao ldeea e sa-Ii a~ezi corpul intr-o pozipe in care sa sesimta confortabil pana cand mintea ta decide sa seintoarca dinmomentul de lini~te.

Invalaturile tibetane din vechime recomanda ca aceastapozitiesaintmneasca anumite condilii. Cea mai importanta dintre ele esaiii tii spatele drept; exista ceva in mecanismul de funcponaredin profunzimea sistemului nervos care, spun inleleppi din Tibet,Illcreaza mai bine daeastai drept ~ite ajuta saip focalizeziminteapc parcursul momentlllui de lini~te. Este bine sa te a~ezipe cevamoale, dar pUlin ferm ~isa-Ii sprijini u~or zona de sub coccis (ex-tremitatea inferioara a sacrumului, la baza coloanei vertebrale)folosind 0 perna: acest lucru te ajuta sa iIi mentii spateledrept.Poti sa-Ii incmci~ezi picioarele daea iii estemai comod ap, dar ebine ~i daea stai in pozitie normala, cu picioarele lasate in jos ~icu talpile pc podea - pozitia ~ezandobi~nuita.

Lasa-ti mainile sa atarne moi in poala, cu palmele in sus,~i in-cearcasa-Ii relaxezi tot corpul. 0 metoda buna prin care pOli sate rela.'l:ezie sa respiri lent ~i adanc de mai multe ori. In limbatibetana, aceastapractiea poartii ciudatul nume de ookjoong-ngoop,are 0 vechime de cel pUlin I 600 de ani ~i a aparut pentm pri-ma oara intr-un text numit "Comoara Cunoa~terii Superioare".Ideea esteca, pe parcursul momentului de lini~te, sa-Ii focalizezi

199

~lefuitoru] de diamante

minteadi.tre interior, blocfmdoricealt gfmdsaucxperientadinafara;acestlucru il realizamcrcfmda legaturiiintre minte~i res-piralie, pemasuraceinspiram~iexpiram.

Numai caincepemcuaerulcareiese~iabiaapoi neconcentramasupraaerului carepatrundein organismulnostru!Lucmrile Sedesla~oarain felul urmator: i~i fixezi atenlia asuprainterioruluicelordouanari, dinspreexteriorcatreceledoua fosenazale.Teimagineziin posturaunei santinelccarestadepazain fataac,:s-tor caverne in miniatura ca sa vada daca iese sau intra cineva. Intimp ce inspiri ~i expiri, inceareasacon~tientizezi.senzatiilepecare!i Ie provoacaaerulcandatingemucoa,anazala:aerulmairece~imai uscatcareintra ~iaerulumed~icaldcareiese.Nu uitaeanu ai voiesa-Iiparase~tipostul:minteanu trebuiesazboare;ea trebuie sa ramana concentrata asupra interiorului nasului ~iasuprasenzatieiprovocatedeaerulcareintra ~iiese.Dacacinevatrante~tea u~asauvorbqte tare, soarputeaca acestlucru sa-Iidistragaatenlia timp de a secunda,insavei urmari cu strictetesa-Ii recapeticat mai repedeconcentrareaasupraprocesuluiderespiralie.

Conformtradiliei din vechime,exerciliultrebuierepetatpedura-ta a zecerespiralii,cu precizareaea,dacaaten\iaiii estedistrasain modsemnificativ~ipierzi ~imI,trebuiesaiei numaratoareadela inceput.Candnumaram,expira\iaeconsiderataprimajuma-tateami~eariirespiratorii,iar inspiratiaestea douajumatate.Sespunecaaceastametodade a numara respiratia(caree opusulmetodeinoastre,in care inspiratia, relinereaaerului in piept ~iapoi eliberarealui ar puteasareprezintea singurami~careres-piratorie,a~acumseintampla,depilda, la inot) area capacitatesporitadea canalizaminteacatreinterior saudea neajutasaneconcentramgandurileasupralumii noastre!auntrice.Daca~iseintamplasapierzi demulte ori ~irul numaratorii panasaajungila zeceinseamnaeaai problemecu concentrarea.Acesteproble-mevor afectatot celine deperformanlata in afaceri,de aceeatrebuiesaacorzia atenliespecialamomentuluide lini1tepe caretrebuiesail practici regulat,in fiecaredimineata.

200

Capitolu19

Polisainchizi ochii sausaii !ii deschi~i;nu arepreamareimpor-tanIa,atat timp cat nu i~ipierzi concentrarea.Dad inchizi ochii,soarputeasa~isefacasomn,un lucru caresedatoreazatot condi-lionarii de-oviala in legaturacu somnu1.Dadi ii !ii deschi~i,soarputeasate pomene~tica te ui~i la diverselucruri din camera~iiIi pierzi ~irul gandurilor.Vechilescrieri tibetanespunin aceastaprivinta ea,daearama; cu ochii deschi~i,ar trebui sacauli sanuiii fixezi privirea asupraunui obiect anume;ochii trebuie lasatisapriveasdipur ~isimplu in gal, inaintea ta, ca~icum ai visacuochiideschi~i,mrasateuiti la nimic. Totu~i,ar fi binedaeaai pu-teasa-Iiindrepti privirea a ideein jos, coborandputin pleoapelc.

Acum, dupace te-aia~ezatin pozilia corecta,cum ar trebui sa-Iipetrecimomentulde lini~te?~i cat ar trebui sadureze?Yomras-pundemai intai la adouaintrebare.EstebinedacapOlisapetreciin fiecarezi 15- 30 deminute in lini~te.lar parteacu "in fiecarezi" este importanta; Jucrurile acestea nu func!ioncaza daca nu Iepractici in mod suslinut,zi dezi, lara intrerupere.Ceamai bunametodaprin' carepoli sa te asiguri ea iii folose~timomentul delini~tein fiecarezi e sail practici zilnic La aceea;i ora. Eu Iaceamnavetala New York plecanddin centrul statului NewJerseyinfiecaredimineata la aceea~iora - a douajumatate a dmmului.cu autobuzulsedesla~lIrape a autostradadreapta,iar in ultimulminut Iaceaa bucla, intrand in Tunelul Lincoln ~i de acolo inManhattan. 0 parte din drumul spreNewYorkmOlaiam,dar infiecaredimineala ma trezeamexactla aceea~iora, chiar in falatunelului, casaimi pun haina~icravata.

in drum spre casa,in prima parte a ealatoriei trageamun puidesomn,ca sama refacdupa agitalia din timpul zilei ~idupa 0noaptenedormita; aproapeintotdeaunaalipeam la aceea~iora,aproximativ 18.15.Situalia aceastaadurat mai bine dezeceani,astfelincat - chiar ~iin zilelecanclnu selucra saueram in con-cecliu- incepeasama ia somnulexactla 18.15,oriunclem-a~fiaflat.Acela~ilucru a inceput saseintample ~icumasaclepranz:atalia ani ne-amIuat pauzademasala ora 13.00, incat, indife-rent in ceparte aglobului m-a~fi aflat sauaricea~fi Iacut in acel

201

~lefuitorul de diamantc

moment,la ora 13.00(orastandarddeEst)incepeasami sefacao foamedelup. Acela~iprincipiu estevalabil ~iin cazulmomen-tului zilnic de lini~te.

Incepesa-Ii formezi aceastadeprinderein fiecarezi la ora 7.00,sazicem.La inceput va fi putin mai greusaiii intri in mana.Nue~tiobi~nuitcumomentulde lini~te~inici nu tepricepi preabinesafolose~tiaccastapractica. Dar, dacanu renunli ~icontinui sail practici exactla aceea~iora in fieearezi, incepesadevinaunreflex,la fel camancatulsaudormitul. Dupa aceeaveidevenidincein cemai bun panacand,dupaun tim1',momentulde lini~teva devenipentru tine parteapreferataa zilei.

Acum, ce ar trebui sa facemin acestmoment de Iini~te?Candte uili la 0 imaginecu Sfinlia SaDalai Lama stand~imeditanddiminea1a,sepoatesa1i separa ca nu faceabsolutnimic. Ni-mic mai neadevaratinsa.De la inceputul~ipanala slaqitul mo-mentului de lini~tetreciprintr-o seriefoartcconcretadeexercipimentale,aproapela fel caunjucator de fotbal careurmeazaunprogram standardde antrenamentla sala. lar in momentul incareai ajunssapractici foartebineacesttip demedita1ie,minteata ~icapacitateacorespunzatoaredea-ti conduceafacerileestelafel desupla,puternica~irapidacala oricesportivprofesionist.

Inca din primul momentin carete-aia~ezat,asigura-tecaadoppopozitiecatsepoatedeconfortabila.Dacanu tesimti foarteeon-fortabil din prima, cu siguran1arna;tarziu vei incepesate foie~ti.Ajusteaza-tipozilia, avandgrija saai spateledrept, apoi ramaia~aun minut saudoua, acomodandu-tecu lini~tea.Incearcasafac;catmai putin zgomotcandtemi~ti.1ncearcasanu faci delocmi~caribru~te.indreapta-ti incet aten1iasprepropria respira(ie~iincepesanumeri pana la zecerespiratii lente,profunde- larasa-Ii1ii respira(iasausa0 for1eziin vreun fel. incearcasa-Iiblo-chez;in mod con~tienttoatecelelaltesimturi: nu-Ii fixa privireape nimic, nu ascultanimic, incearcasanu simti mirosulmiculuidejuncarete a~teapta- ~ia~amai departe.in clipa in carereu-~e~tisaajungi la azecearespiratielenta,e~tipregatitsateconcen-treziasupraproblemeipc careai ales-opentru astazi- nu teajuta

202

Capitol"19

cu nimic dacain tot acesttimp testraduiqti doarsa-Iiurmare~tirespira(ia,pentru ca acestlucru nu te lini~te~tedecatpentru 0

perioada scurta; in momentul in care, ajuns la serviciu, te love~tideprima problemaserioasaa zile;,toatalini~teasespulbera.

A~adar,parteaceamai importanta a momentuluide lini~teesterezervatarezolvarii,intr-o manieraproactiva~ideliberata,auneiproblemecarete impiedicasadobande~tisuccesul,fie in afaeeri,fie in viata personala.Sapresupunemca te love~titot timpul deproblemanr. 18,desprecaream vorbit in prima parte a cartii:nimeni din firma, niei cei din conducere,nici angajalii de rand,nu saresate ajutein momentelecritice in careai nevoiedispera-ta de ajutor. In primul rand, cufunda-tein lini~teadin minteataurmand metodade a numara respiratia~i rama;acoloun timp,doar bucurandu-tede lini~te.Apoi eoneentreaza-tein mod con-~tientasupraproblemei.

Mai intai gandqte-te la un cazconcretin careproblemata s-aivit din nOll in ultima saptamana sau aproxinlativ 0 sapdimana(nu va fi greu sagase~tiun exemplu).Ai grija sanu generalizezicand~ungi aici: gandqtc-te la 0 situatieconcretain carecinevanll tc-a ajutat cand ai avut nevoie. Caudi in menlorie ~i reprezin-ta-tl exact ziua, locul ~i ora - rcvezi camera in care crai, langacinestateaisaucinesemai anaprin preajma.Aminte~te-ticumaicerut ajutorul pe carenu l-ai primit, apoi reconstituiecu atentiescenarefuzului:aminte~te-\iexpresiilepecareIeafipu persoane-Ie in timp cevorbeau,amintqte-\i senza\iilepe care le-ai incer-cat.De fapt, in aceastaetapae llevoiedeputin autocolltrol,casanu cazi iara~ipradasupariirusaufuriei, a~acaai grija.

In continuare,allalizeazavacuitateasaupotentialul prezentinaceastasituatie.Nu uita ca astapresupunesaobservidiferitclemoduri in carecelelaltcpersoancpcrcepeauevenimentulin timpcesederula. Esteevident ca persoanacarea refuzatsate ~uteI1U aveanicio problemacu faptul catil aveai0 problema.Defapt,probabil ca nici nu 0 considera0 problema.Spredeoscbiredetine,care0 percepeaicape0 problemamajora.

203

~lefuitorul de diamante

Accastainseamnacaproblema,de fapt, nu era0 problemapnneainsa~i- dacaar fi fosta~a,to\i ceiprezen!iar fi perceput-olafel,adicaar fi vazutin eaexactacela~itip deproblema.Adevarulesteinsacaproblemaeragoala,vida, neutrii:unii 0 vedeaucapeo problema,a1\iinu 0 vedeaucape 0 problema.Cu alte cuvin-te, camctaul eiproblematicvcneadin altaparte- ~i,dupacum amdisculat mai sus, nu ne ralnane decat sa adlnitem di venea din

minteatao

~adar, tu inventai 0 problemaacolo unde nu existaniciuna?in niciun caz.Doar pentru ca mintea ta laceadin,chestiunearespectiva0 problemanu inseamnaca problemanu exista;defapt, exact asta transforma un anumit lucm intr-o problema.~i nu inseamnanici ca,dadi ai hotaratsanu faci din ea0 proble-ma,eanu vafi 0 problema.Sepreapoatecarefuzulcelorlal(ideate ajutasanu fiedecat0 percep\ie,insapercep\ia~iconsecin\eleei sunt foarte reale: nu vei reu~isa termini treaba pe care 0 ai determinat, iar ~efiinu vor tolcra a~aceva.Poli sai(i dore~tiP;llIanu mai po(i caproblemarespectivasanu fie 0 problema~ipo(iincercaoncatsanll 0 pnve~tiastfel,eaeste0 problema~ivei aveadesufentdin cauzaei.

in continuare,in lini~teainsta1atain incapere~i in mintea ta,mergi la sursaproblemeicare,acum~tii,esteun tipar impnmatla unmomentdat in trecut,candaltcinevas-aconfruntatcu ace-e~i problemadin cauzataoDupa ce a ramas stocatin creier,acesttipar a statin subcon~tientultau, a devenitcu fiecarezi totmai puternic, exactcaun pe~tenesa(ios,apoi,canda venit mo-mentul,s-andicat la suprafa\acon~tientului.A nuanlat,ba chiara generatpercep\iiletale in timpul faimosuluiincident in care!i-a fostrefuzatajutoru!.Nemernicul in toatapovesteaastanu afostceliila1t~efsaucelalaltangajat,ci tu insu!i,~itot tie iIi revinesarcinadea indrepta lucrunle.

Acum, du-tecumintea,in mod con~tient,la ziua carestasain-ceapa~icautasaanticipezi0 situalieasemanatoarecares-arpu-tea ivi. incearcasai!i imagineziunde ai puteasta, cine ar mai

204

Capitolul 9

puteafi cu tine ~icecuvintes-arputeaspunein timpul urmato-mlui incident in care\i seva refuzaajutorul de careai nevoiecasa.iii. faci treaba.Apoi, tot in minteata, incearcasarecurgi la unmlCJOCde ro!. Imagineaza-licum obi~nuiaisareaqionezi intr-oastfeldesitua\ie.Cutare~efnute-aajutat,a~acaplanuiestisafaciIn a~afel incat nici el sa fiU primeasdi. niciun ajutor cli~parteadepartamentuluitau in saptamanilecarevor urma.

Acurn ~t~iinsa di reactia "nonnala" este exact opusul reactieicorecte.In momentul in care refuzi sa ~u\i pe cinevaca sa teriizbuni pentru catu nu ai primit ajutor,i\i impnmi in minte incau~ tipar .carete oblig~savezi cum iii esterefuzatajutonll ~i in~ltor. P~~ ur~arc, ultllnul 1:ICrula c:arear trebui sategande~tiesarefuzl~ltu sacolaborezlcanclaltcIllevaa refuzatsacolaborezecu ti.ne.De fapt, ar trebui safaci tocmaicontranul: sai\i impnmiun upar care tc va detennina sa vezi cum data viitoare vei aveaparte de colaborareade careai nevoie.lar acestlucru nu sepoaterealizadeC/itcolaborand,unilateral, cu cealaltapersoana:acordanclu-iajutoml chiar dacaearefuzasate ~ute pe tine. Imagineaza-\ices-ar intfunpla dadi toadi llllnea ar rccunoa~teea asta esteeel maibun lucm pe carepot sa11facatoli cei implica(i!

Acesttip dejoc clerol pe careil desla~onin mintea ta in timpulmedita\ieiin lini~tenu edoar expresiaunui sentimentnobi!.Esteun exerci\iufoarte bine calculat,in ap fel incat sa-Ii aducasuc-cesulin afacen~iin "iap personala.La un moment dat a doua

• A • '

Zlsau111 zJ1eleurmatoare,situapape careli-ai imaginat-ochiarvaaparea.~i, candva aparea,vei fi pregatit. Tiparul comporta-mental:ezult~t din faptul caai studiatlogicasitua\iei~iai planuitcumvel.reacponacledataaceastasedeclan~eazaaproapeauto-mat. Pnmul Impulsva fi sa reacponezica mai inainte. Practicaneintreruptaa noului mod de abordarepe parcursulmedita\ieite va facesate opre~ti~isa-Iiaminte~tica trebuiesaadop\i noulup de comportament.In felul acestapui capat ciclului violen\eimlar din intenoml lui, refuzandsaperpetuezigre~eliledin via\ata, refuzandsa-Ii impnmi tiparele care te vor obliga sa Ie veziaparanddin nou.

205

~Iefuitorul de diamante

Intelegi, a~adar,cat de valorospoate fi acestmoment de lini~tepentru ziua de lueru careurmeazasainceapa~iceideegenialaera, in Tibetul antic, sa exersezirezolvareaproblemelor inain-te ca ele sa apara. Atmosferapropice a momentului de lini~te~i a spatiului de desfa~urarea acestuiafaceca tiparelecare nedetermina sa reaqionam a~acum trebuie sa seintipareascaInprofunzime,iar celecatevaminutepc careIededicamdimineataacestuitip demeditatiereprezinta0 investitieinestimabilapentruorele urmatoare.

In Tibet existaobiceiulde a incheiamomentulde l!ni~teintr-unmod specific.La sfflqit, imagineaza-tipentru catevadipe cae~tiexact~a cumsperisaajungi Intr-o bunazi. Dc pilda, imaginea-za-ti ca ai eulesdeja roadelepentru ca ai studiat carteade fa\a~i~-ai insu~itprincipii Ie de functionarea liparelor mental~~iapotentialuluiascuns.Banii curgfaraoprire;~iparteaceammfru-moasae ca~tiiexactcum functioneazalucmrile ~icum saIe facisafunctioneze~ipc viitor. Mai muh decatatat, cuno~titoti p~iicaretreouieurmati pentru a te asiguraca te bucuri ~idin punctdevcderespiritual de banii ca~tiga\i.Continua sai\.i completezicu grija carnetelulcu ~aseinsemnari~isapractici mpmentuldelirt.i~tein fiecarediminea\a,astfelincatsateocupi imediatdepro-blemeleapamte~iai grija sanu seiveascape nea~teptatealtelenol.

Insanutrebuiesateopre~tiaici.Gande~te-tein sineataoastaetotcei\.idorqti safii? Nu creelcaexistapc lumeaastavreunomcaresanu-~idoreasdisafie mai muh elecateste.Ce-arfi sanezugra-vim pc noi in~inenu doar capc rt.i~teoameniboga\i,ci, in egalamasura,capeni~tefilantropi desavar~iti:ca~tigitonedebarn,dar~iimparti altora0 multime,iar lumeate respectacape 0 persoa-nacarenu numaica facebani, dar ~tie~icumsaii foloseascaa~acumtrebuie,cumsai~iajutesemeniicu ei ~i,in felul acesta,sasebucurede satisfaqiasupremape carei-o ofera banii. Mai multdecatatat, de cenu \.i-aiimaginaca qti sanatosca la 20 deani,pentm caexacta~aveiajungedacavei aveagrija sa-pimpl~ntez!tiparelecorespunzatoare,prin grija pecare0 arati pentruVla\a~l

206

Capitolul 9

sanatateasemenilortai. Eu a~adaugala final 0 gramadade ca-litati personaleCuadevaratextraordinare:loialitate,sensibilitate,grija, integritateabsoluta,insu~ireadea fi un prietendenadejdepentru toti oamenii pc care ii Intalne~ti,un model pentru toticopiii ~ipentru al\i oamen;deafaceridin tara,un sotsau0 sotiemodel,~tii tu, toatecalitatileunui adevaratcerceta~.Pentruca,inadanculsufletului,de fapt astanedorim cu to\ii safim.

Inteleptii tibetani spunca aceastaar trebui safie ultima parte amomentuluide lini~tede dimineata:dipele in carei~ imaginezidi e~tipersoana cea mai implinita, cea mai inteleapta ~i cca maiplina de compasiunela carete poti gandi. In lini~teape calesasedestramecareprecedamomentul in carete vei ciajos de pecanapea, stai cateva minute ~istdiduie~te-tesa te vezi a~acum aiputeafi. Acest lucru iIi imprima in minte un tiparflnr!e pulerniccaretevaajutasaajungiap intr-o bunazi.Veivedea.Acum,ia-odin loc~idu-te la serviciu;probabil caai intarziat!

207

Capitolul 10~

Cum sii-fi piistrezi mintealimpede ~icorpul siiniitosde la un an la altul

.Dad; iIi pastreziobiceiul insemnarilorde ~aseori pe zi ~ pe

eelaImeditaliei in tacerein fiecaredimineala,in scurttimpvei constataca, pulin eatepulin, zilla ta de lucru incepesasesehimbe.lncet, dar sigur,refuzul tau de aperpetuaciclul negati-vitali; ineepesafacaordine in viala ta, putin cateputin, in fieca-reungher.Mai intai dispare0 problema,apoi inca una, aceastapersoanaagasantasetransformain prieten; alta estetransferata;alta semuta la alta firma ~i,in eeledin urma, incepi savezi cae~tiinconjurat deoamenicareiji plac~icamuncata edeopotrivarnotivanta~iincununatadesucces. .tvlomentulde Iini~tedeclimi-neata,pe langafaptul cii iii pune Ia dispozitiemunitie sllficientapentru0 viata intreagapentru a rezolvaproblemeleintampinatelaserviciu,areefectuldea-Ii menlinein permanentaspiritul multrnaimultumit ~imai impacat.

A~adar,in capitoluI de fala ~i in eel care urmeazaa~dori sa-Iiprezintin detaliumoduI in earepOli sate bucuri la maximumdesuccesultau - ~i,mai concret,modul in carepoIi sate asiguriea~icorpul iIi va fi tot atilt de sanatosea~iminteaatunei candvei

~lcfuitonl1de di<lmantc, (:esh~Mic,hadRoach, Lama Christie McNally 209

~lefuitorul de diamante

ajungepe culmile succesului.In lumeaafacerilor,trist estedi, inmomentul in care pot sa spuna di au "reu~it"ell adeva~at)multii~ivOl'fi sacrificatsanalatea~ifamilia casaajungaaici. In acesteranduri yom vorbi putin desprecum safaci ca saobpi prajituradorita~isate~iinfrupp din ea:cuI!' safii celmai desucces~e.fdinfirma ~itOlodatacelmai sanatos.In modparadoxal,celmal bunlucrupe careil pop facecasaip pastrezicorpul !ii.nar~iputernice sate ingrijqti demintea ta; sa0 protejezide ceeacemae~triitibctani numesc "suferinla min!ii".

Stravecheafilosofie budista define~te"suferinta minill" drept,,oriceemotiecaretulbura lini~teasufleteascaa celui care0 tra-ie~te".Ai puteasa.ii spuipur ~isimplu"g<'mdulcelrau". Sufenntaspiritului poateIua mii de forme diferite, insa i.ncele~i_nurm~totul serezumala ~aseforme,caresuntcelemat rele:saIt' plaealucrurile intr-un mod grqit; saip displacalucrurile intr-un modgre~it;sanutrqli sentimentede tmfie; sanu intelcgi cum func-poneazalucmrile cu adevarat;saai 0 atitudine de ncincredereindolenta fata de adevarurileimportante; saai 0 viziunegre~ita

asupralumii.

Faptul de a-ti placeasaua-p displaceaun anumit lueru ~n~r-unmod "grqit" arc un intelesspecific.Contrar unoI'prezentanero-nate ale g<'mdiriilui Buddha,nu e deloc grqit sa ip placa sausanu ip plaeaanumite lucruri. AI' trebui saiti plaeafamilia ta,profesorii tai saubunatatea,de pilda; lui Buddha ii placesanevada fericili; insa nu ii place sa vad5. cum in cea mai marc partea timpului neprovoeamsingurinefericirea.Dacaip placeun lu-cm intr-un fel careiti tulbura lini~teasaucarete impinge safacirau altcuivapentru a aveaacellucru numai penlm tine,vorbimdespre0 suferintaamintii: noi spunemcaesteun mod "natang"de a tine la ceva,pentm caa facerau cuivaca saobtii un lucrupentm tine estecelmai bunmod dea nu obpnelucrul respecnv.

Ideeape carevrem sa0 transmiteminsain acestcapitol in careyom invata catecevadespresuferintelemin?i esteca elesema-nifestaintr-un modcareiii afecteazasanatateadela 0 ora la alta,

210

Capitolul 10

de-alungul intregii zilepetrecutela birou. Existatextesacrecares-aupastratin Himalaya ~icaredescriudetaliatfelul in carearede s~tferitcorpul nostrude pe urma acestorganduri negative;esuficlentsaspunemeainsu~iprocesulde imbatranireestransle-gatdeacesteganduri rele.Astainseamnaca,defiecaredatacandte superila serviciu,de fiecaredatacandestifuriossauiritat de. .'heearedata cande~tiinvidiospe un all viceprqedinteori simticeva asema.nator,ceva sc sufodi in corpul diu; tc treze~tieu unfir saudouadepar alb; Ii seadance~teun rid; inima mai slabqtepupn. La srar~it,toateacesteaseaduna~ite imbatranesc,racan-du-tesamaipierzi 0 partedin vigoareapecare0 aveaiin tinerete.~i,in cde din urma, spun aceste carli, i!i aduc cl;iar moartea.

Prin urmare,scopulprezentuluicapitolesaiii oferecatevaindiciilegatede modul in carepOli sa iii gestioneziacesteganduri peparcursulzilei. Pentruinceput,neyomintoarcela ,,~Iefuitomldediamante", intr-un puncl in careBuddhadescrie0 inlamplarepecarea trait-o intI'-unadintre vietileanterioare.Povesteaspunea~a:Buddl~aeraun dilugar cunoscutsubnumelede"Invatatorulrabdarii". Intr-o zi seafla in padure~imeditasprijinit cu spatelede un copac, intr-un loc unde re$eledin Kalingka ~i suita luiobi~nuiausameargala vanatoare.In ziuaacceaie~ise~ireginacus~llaet,seduseserasaculeagaflori ~isaseplimbeprin padureinlnTIpcesOlulei ~ivanatorii lui i~i urmareauprada.

A~adar,regina intra intr-o poiana~i il gasqtepc calugantlcaremcditeaza.Ea esle0 persoanaprofund religioasa~ia~leaptademultunprilej pentru aafladelaunmaestmbinepregatitraspun-surilela catevaintrebari foarte importante de natura spirituala.A~aca il intrentpe pe calugardin meditape,iar el sestraduiqt••saii raspundala toateinlrebarile.

lntre timp, regele~ivanatorii lui hailuiesc-o'caprioaracarerugechiarin poianacupricina. Regele,ealarefiind, seuita in jos delainalpmeala careseana~ii~ivedereginaintr-o alitudineserioasadiscutandcu ealugarul;gandindu-seeae eevanecuratla mijloc:regeleIe porunce~teoamenilor sail legepe omul srantde ni~te

211

:;ilefuitorul de diamantc

laru~i inlip\i in pam{Ult, cu ma;nile ~ipicioarele departate. Dupaaceeaseapuca saii retcze calugaruiui degetelede la maini ~i dela picioare, unul cateunul, apoi altc paq; alecorpului.

lata cum descrieBuddha intamplarea de mai susin ,,~Iefuitorulde diall1ante"; exprinlarea estepu!in obscura, insa nu te nelini~tidin pricina asta- 0 vom analiza in detaliu ~i0 vei inlelege perfect

pana la sffiqitul capitolului.

~ De ce stau luerurile ~a? Pentru ea,0, Subhuti, a fost 0 vreme dl.nd regele dinKalingka a ineeput sa reteze partile mai marlo;;iprelungirile mai miei ale trupului meu. Inmomentul acelanu nll-a venit in minte ni-ciun gand despre sine, niei despre vreo fiin!asim~itoare,nici desprevreo faptura vie, nicidespre vreo persoana - nu am avut niciungaud de aeest reI. Insa niei nu eram lipsit de

oriee gaud. ~

Mai intai yom vedeaceinlelcge Lama din Choney din spuseleluiBuddha; citateleextrasedirect din ,,~Iefuitorul de diamante" sunt

tiparite cu litere ingro~ate:

Din cemotiv stau luerurile ao;;a?Pentru cii, odi-nioara, a fost 0 vreme eand regele din Kaling-ka a cazut prada banuielii funeste ca a~ Ii avut 0

legaturacu femeia lui. A~aca a ineeput sa retezepar!ile mai marl o;;iprelungirile mai nllei aletrupului meu. (Ultimele serefcra la degetelede la

maini ~ide la picioare.)

In momentul aecla practicam riibdarea, concen-trandu-ma sainleleg lipsa existenlei inerente din fi-ecaredintre cele trei elementecare alcatuiescactulrabdarii. In timp cernaconcentramasupra"sinellli"care exl.sta in mod conventional, no nn-a venitin nllnte nieiun gand care sa exprime credinla

212

Capitolul 10

intr-un "sine" care exista ell adevarat: a~adar, IlU

coneepeam eevacare s-ar putca incadra intre "si-nele" care existaell adcvarat~i0 "persoana"careexistain realitate.

In momentul acela nu am avut nieiun gand defcluJ acelor conceptii care exprima credinla ca lu-cmrile exista in realitate. Insa, in acel~i timp, nuera niei ca ~i cand a~ fi fost lipsit de orlee altgand convenlional.

Subhuti spune aici urmatoarele: mi-a venit, intr-adcvar, in mintc gandul ca nu trebuie sa imi pierdrabdarea; mi-a venit, intr-adevar, gandul ca trebuiesa suport dllrerea de bunavoie ~i ca nu trebuie sarna lastulburat de raul care imi esteprovocat. ~i amavut, intr-adevar. accl gand prin care mi-am rccon-firm at ca ~till ca niciull lucru care exista pe lumeaasta nu are 0 cxistenla de sine stat5toare.

In cantinuare, Buddha incepesaseexplice:

e----.., De ee stau luerurile ao;;a?Sii zieem, 0,

Subhuti, ea in momentul aeela nll-ar fi ve-nit in minte un gand oarecaredespresine.Atunei nll-ar fi venit in minte o;;igandul de afaceran cuiva.

Mi-ar fi venit in minte gandul despre 0 fiin!asim!itaare aarecare o;;igandul despre 0 taptu-ra vie aareeare o;;igandul despre 0 persoanaoarecare.~i, din cauzaasta,mi-ar Ii venit innllnte o;;igandnl de a face rau euiva. ~

Lama din Chancy clarifica lucrurile:

lata de ce stau luerurile ao;;a.Sii zieem ea inmomentul aeela mi-ar fi venit in minte ungaud oareeare despre sine, prin care m-~ fi

213

~lefuitorul de diamante

gandit la "mine" ca eXlstand in luod absoluL Sau sapresupunem di mi-ar fi venit in minte orieare dintreeclelalte ganduri amintite. Atunci mi-ar fi venitin minte ~i gandul de a face rau cuiva; reu-litatea e insa ea nu mi-a venit in minte un astfcl de

gand.

A~adar, s-ar parea di ultimcle randuri pot fi rezu-

mate catn aju:

Regelefmi laia degetelede la maini Ii de la picioare Ii alteparii ale corpulu~ enpedeapsaIJeniru0flipla pe careeunu 0siivarlisem~Daca alunci m-a)r;ji uital la oricare dintre noi enla 0persoana,s-arji Imllli scima f'!JiLTiif'i s-arji pulul sa-milreacaprin capgandlll dea fncercasa ii flic rail regelui.insanu am aOlltnicilln gi/nd defillli acesw.Ii deaceeaamflist inslaresa 1l1Jma laspracla./icriei.

Este un pasaj destul de difici!' 9i apoi, ce legatura are cu ideea dea nu-ji distruge organismul la birou, lasand emojiile negative sapuna stapanire pc tine? rvlal intal vom vorbi despre cateva dintrefeluritele moduri in care ai putea iniclege gre~it acesterandUli (~icare au fost inie1esegre~it de-a lungetl secolelor), apoi yom explica

eevor c1esaspuna de rapt.

De-a lungul timpului s-aperpetuat 0 eoncepiie grqita care a por-nit de la serierile bucliste de aeestgen; de la texte1ecare spun canu exista "sine" sau "persoana". Oanlenii ered di asta iJlsearnnaca exista un fel de loe in care pOii sate retragi cand ai 0problema,un loe care estegol sau in care ai inlpresia ca tot ee vezi esteirea]~i atunei problema dispare sau pur ~i simplu nu mai ai legaturacu ea. Aee~ti oameni ar spune ea dad" de pilda, ai avea0 proble-ma eu cineva care e suparat pe tine, ai putea pur ~i simplu sa teprefaei intr-un rei ca persoana respectiva nu e acolo sau sa refuzisa te gandqti la ea ~i atunci nu ai mai avea nicio problema. 9iei ered di asta vreln sa SpUnClTI cand ne ferenIn Ia "niciun reI desine" ~ica despreastavorbe~te~iBuddha cand spune "nicio fiinia

simj:itoare ~i nieio Iaptura vie ~i nicio persoana".

214

Capitolul 10

Totu~i,Buddha nu vrca nieideeum sa spuna a~aeeva, iar 0 ase-menea concep~e ntl o ,sate '\iute nici in privin\a emoiiilor nega-~ve~eIa .seI;'lclu; de pI1c1a, nu te ajuta eu nimie dadi ineerci sa-ti~m~gtne~1ea 0 anumita experienia negativa pur ~i simplu nu sel~ta?lpla sa~ ca, intr-un reI sau altul, ntl 0 triiie~ti in realitate oriea .atputea mtr-un fd sa te deta~ezide ea. Cand e~ti la dentist ~istatpe scaun, Jardentlstul care luereaza pe eanalul radicular atin-ge un ne.;v- sau cand ~~ti jintuit la pamant, cu mainile ~ipieioa-rde. d.eparta~e~I '~ne cllleva ~i ij:i taie degete!c de la maini ~i de~aplclOare ~l toate celdalte -, nu servqte la nimic sa iji inehipuimtr-u!' fel sau a1tulcii nici tu, nici ccliilalt nu esteacolo. Incearcii~l at sa vezi. Nu asta a vrut sa spuna Buddha. '

~artea ~n car: este yorba de ,Jipsa oricii.rui gand" poate sa fiemiele~sa !!"rq~t Ia reI de u~?r.Oamenii au citit astfd de randuri ~is-~u~an~l:tea seopul unUI buclist care inceardi sa rezolve a situ-~tICdlfic~a .c sa stca ~i sa incerce sa nu se gandea.sdi Ia nilnic: sa1l1.eereeS~-~lgoleaseamin tea de orice gand sau, poate, sa fie con-~tle.:'tde lVIrea lor, dar sanu Ie asculte ~isanu intre in niciun fd inl~gaturii cu.de. Ni.ei la asta nu s-a referit Buddha; poji sa incercijl tu ~ceastaexpenenia dat.aviitoare cand dentisttll iji perforeazaun dmt~. Nu folosqtc la mmic. Nu a~apunem capat durerii. InconclUZle,ce a vrut saspuna Buddha de fapt?

Ne yom r:feri aeum la 0 situajie reala din lumea afacerilor eu di-aman!c; campul tau de bataie va fi sala de ~eclin\esauetajulundes~ana fa~ne,:, a~acii e mai bine sa luam un exemplu real dinv~aiareala. Cand lucram ea vieepre~edinte la Andin, obi~nuiamsa.m:r~ dest~11de des peste ocean, in Asia, ca sa stau 0 vreme lam!,nasurea ubetana u~de m.i-am,desavaqit stucliile. Am ajuns lao.'n\deger: cu patronn, sOill Azndant, prin care ma angajam sapastre~l.e~aturapnn tdefon ~i sa fiu oricand pregatit sama ocupd~aclllzl\lIle ~e ~l~mante, d.epilda clin Bombay (care nu era preadeparte de manasure) sau clin Bdgia.

La vremea aceea "sa piistrezi legatura" nu era 0 treaba roarteu~oara; manastirea fusese infiiniata in cateva corturi clin mij-loeul unei paduri dese din sudul lncliei, dupa ce eateva sute de

215

~lefuitorul de diamante

calugarisupravieluitori(manastireanoastranumarainipal peste8 000 de calugan,dar ceimai mulli au fastuci~iori silip sare-nunle la roba)au fugit pestemunlii Himalayain timpul invazieiTibetului. Cfmd am ajuns aeolo~i mi-am inceput studiilc, nuerau decatcatevasutede calugari,0 modestasalade adunari~ini~tecolibesimplein careloeuiaucalugarii.Cel mai apropiatpost telefonicde undeputeai saiei legaturacu StateleUnite Seafla in Madakeri, la trei are demerseum~ina. In consecin\a,pentru un seurtape!te!efoniepe careil efeetuai"ca sapastrezileg;J.tura"pierdeaiaproapetoataziua- astadacareu~eaisasta-bilqti contactultelefonic.

Apdar, iata-main aceastacasuladin pamant cocolatain vanulunui munteimpadurit din India, aplecatpesteun telefonantic,incercandsaaudcestngaOfer dela cclalaltcapatal firului, dinbiroul lui comoddin stielacu ferestrecaredauspre\\lorld TradeCentersauspreraul Hudson:

"Netrebuiepietre!Am primit 0 comandauria~a!Avemnevoiede10000 decaratecaretrebuiesaajungalaNewYork in zecezile!Vorbe~tecu cei de la birourile din Bombay!~i din Anvers!Da-ib5.taie!" .

Aeum, 10000decaratein eazulaeestuitip depietrear insemnaaproximativun milion de diamantemici; ~ipentru fieearedia-mantpc careil eumperidepepiala soarputeasatrebuiaseasateuip la douasautrei. Cu aItecuvinte,ai deverificatcatevamilioa-nedediamantein zeeezile.Sapresupunemcaiii ia zeeeseeundeeasaalegi0 pietncica~isateuili la eaeulupa.Astainseamnacanecarepersoanasaverificepse pietrice!epeminut, adica360peora. SazicemcapOlisaa Iii a~acinci orepezi fad saip omoriocbii - reu~e~tisaverifieipoate2 000 depietrepe zi, in celmaibun caz. Prin urmare, va trebui sa implici eel pUlin I 000 deoamenidin echipata, mai mulle zile, numai ca sate apropii definalizareacomenzii.Ap camai intreb 0 data:

"Zecemii decarateai spus,nu-i ap, Ofer?E~tisigur?Zecemii?"

216

Capito1u110

"Da, da, far~inta~ie~e,ocupa-techiar din searaasta!Da telefoa-ne,t:e,~e~t.e:1pc.to\1dm toata!umea,numa intereseazacumfaci!Bafta! . ~l mchlde.

!m.i notez in ju.:nal cantitatea~i tipul de pietre solicitate,apoimu.p.etr~~urmato~.releca~evaore ineercandsaiau legaturacuachlzlt?nIpe careII a~emm toata Iumea.Cand parasescpostuItel~f~n~c~n ~adaken, aproapecas-afacut noapte;ie~imintr-ogradina ~,cula dm care.p'.'temadmira 0 imensavale superba,~ed~s.fatamcu aerul sern~Icu mirosul florilor salbaticeindiene~Ipn~~ s.tel~lecar.e:asar.Ma simt bine,am aceastarebenefidIzvo~ata~n mdephmreapromisiunii de a duceun lucru Ia buns0~~t,ehIa:dad e nevoiede un cfort colosal.Apoi ne ingrama-dim I': ma~ma~ubredaamanastirii~ine intoarcem pentru indaproxlm~uv~ sapt~manadestudiuintenssubindru:nareaunoradmtre celmal man lama ai lurnii.

Cam in ac~la~itirr:p cu diarnantelecare incep sasereversedint~a.tecO~lunlelurnll spresediuldin New York,ajung~ieu la ser-:"CIU,plm depraf ~iarsdesoare.Ofer rnachearnala eIin biroutar eU.lntru relaxat, cu increderea in sine a unui director executi~c~re~I~afacu~treaba,chiar dad nu pareasaaibasorpde izban-da.Ma a~ez~I~tept sacurgafelicitarile.

"Ce naibaseintampla?" incepeel.

"Cum adidi?"

"Ce-i cu toatediamanteleastea?Ai ideeceinseamnaastapentrufluxul denumerar?Ai innebunit?"

Cuno~tisen.zalia~Simli c~ip fugepamantuldesubpicioare.Nu eyorbade0 slmplagrqe~ladecomunicaresaude0gafain afaceri-estevo.rbadespredephnaafirrnarea stani in careseafla lumea~oas:ra,Ium':,ain caretraim cu topi. De cenu sepoatecalucru-nle sa~earga c~,mtr~bl1l_e??red ca acurnai inceput sain\elegila cerna refer.SaconUnuammsa.

"Stai.pupn, Ofer.Tu mi-ai spussaIecumpar - rni-ai spuscaavepnevOlede 10000 de caratedit mai curandcuputinla."

217

-I

~lefuitorul de diamante

"Zece mii de carate?!Glumqti! 'fi-am spus I OOO!Ce tot vor-be~ti?Cum Doamne iarta-ma sacomand 10000 decarate?"

"Dar a~ami-ai spus, sacumpar 10000. imi amintescperfect,~tiuca te-am intrebat de doua saude trei ori. Chiar mi-am notat injurnal atunci, in timp ce vorbeam cu tine la tclefon. Vite-aici,10000 scrie."

"De unde sa~tiu eu dmd ai notat tu a~aceva?Poateastas-ain-tamplat chiar azi-dimineala! Eu n-am zis 10000. Cine-ar fi atatde nebun ineat saziea 10OOO?"

in studiereaemoliilor negative,candexerseziarta deaevitaaceleganduri care te imbatranesc inainte de vreme, acestaestemo-mentul hotarator. in general,in afaceriai nevoiede 0 minte caresai}i meargabrici ~ide reflexerapide, insanimic nu secomparacu ceeace i}i trebuie in acestmoment. Probabil ca ai la dispo-zitie cam trei secunde ca sa iti organizezi apararea inainte sa fiicople~itde senzaliiputernice de indignare, nedreptate~ifurie. inacestesecundeva trebui sa iei masuri foarte puternicc, proactive,altfel va fi prea tarziu. lar acestemasuri trebuie saineluda con-ceptelede "absen\a a sinelui" ~i "absenla a gandurilor" desprecaretoemai ne-avorbit Buddha.Numai caacumtrebuie saaflamcea vrut saspunael de fapt cand a amintit de aeestelucruri. Salegam acesteconcepte de situa}ia concreta, din viala reala, pecare toemai am prezentat-o.Ne yom folosi de cele"trei clemen-te" pe care Ie-aamintit Buddha in legaturacu ealugarulcaruia iierau taiate degeteledin porunca regeluidin Kalingka.

Cele"trei elemente"sereferala trei componentealesitua}ieicaresedeslllijoarain acestmoment:~efulcare}ipa (Ofer),vicepre~edin-tele la care}ipa (eu,din pacate)~ifaptul ca intregul evenimentarcloc. Fiecaredintre acesteelementeare caracteml lui vid sau,~acum i-am spuspanaacum,propriul "potenlial". De fapt, in aceas-ta situa}ieexistaun intreg complexdeastfeldeelementeeupoten-}ial propriu, carecontribuie la aceastaincu'reatura~ivor contribuitotodata la rezolvareaei, iar acestaestemotivul pentm earevacu-itatea("poten}ialul") lucrurilor estecevaatat deminunat.

218

Capitolul 10

Care este.p~te~lialul .incazul~efului?in momentul acestaeJparefo~rteu~a~,Ins.anu. wta di daca acum ar intra in birou parteneralUI - adlca sopa lUI,Aya - ar spunedespreel ca arata minunatap eum salveazael firma de un cretin iresponsabilearea luat-~pe aratura ~i cumpara diamante de care nu avemnevoie~i pecarenu avemcu cesaIeplatim. A~acael nu esteun monstrusauun geniu prin eI insu~i,depinde doar de eel careprive~te;dupacum am spus~e~tateaori, in sineel estegol sauvid, iar faptul capareb,~nsaur~u111.acestmoment depindeexelusivde tiparelepecareml Ie-amImpnmat in minte in trecut.

Am}nte~te-\i~ide ce~iilaltaspectpe eareil men\ionamintotdeau-na 111acestpunct, ~l anume ca, de~iesteadevaratea modul incare arata el acum e ceva condi}ionat ~i chiar creat de minteamea, asta nu inseamna in niciun caz di pot sa il transform intr-opers~ana?? t~eabain mijlocul acesteiscene~i eapentm astaesufi.clentsa1:'" d.oresc.aces~lucru. .';'iastapentru caeu (spredeo-s:~lre_deSO\lalUI)am Impnmate in minte tiparecarernaconstrangsaIi vad eape un ~ef foarte suparat in momentul acesta.A~adar,cel:n~.bun lucru p: .carepot sail fac c saam foartemaregrija sanu lmI lmplantez nlClun tipar nou acum.

P?,,:teeate int.rebidesprecefeJde tipar nou estevorba. Ei, bine,ce":1 zlcedeun ~p~r carete condi}ioneazasavezicumun ~ef}ipa latl.nepen:nl c~al la:CUlexactce Ii-a spusel safaci?.';'icum ~unge;11Iev,,:saal~aun tlpar ca acesta?Existaun singurmod prin eare1\1pop fi.:'a111m11lteun astfelde tipar -}ipand la 0 persoanacume ~efultau, care incearcasavorbeascadesprece considerael caeste.ogre~ealagrava~ieostisitoare.Prin urmare, carear fi eelmais~uJ:!dlu:ru pecareai puteasa-Ifaci in acestmoment,candcineva\Ipa la tIne?Te-ai prins: sa\ipi ~itu.

Daea i\i la~imintea saparcurga acestprocessaumaear 0 bunab~c,,:tadin acestproces,i\i dai seama ea in cele trei secundede~natr~teca frustrarea ~i fwia sa te prinda in vartejul lor ~isa te~arascala vale s~intampla catevalucruri. in primu] rand, evi}il~p:,ma:ea unUltlpar mental care\i-ar creamulteproblememaitarzlU.Sapresupunemca te duci saiii iei pahaml cu cafeadepe

219

~lefuitorul de diamante

margineabiroului ~iclingre~ealaiei un paharcu ~c!dclO~~,idri~(un lueru cared1iarsepoateinta~pla.intr~ofal:mca_debl~utemdacanu e~tisuficientdeatent).Ai 0 cliscut>eammatacu c~neva~~a canu obsenri;ridici paharulpfmain d.reptulbu~elor;m~ep~sail inclini; apoi, in ultimul moment,slmt>un u~orlZ ~eaCld~lpui imediatpaharuljos, cu un suspindeu~urare.~eal~z,:reap.ecare0 reprezintafaptul cap-ai stavilit frustrarea~l f~n~ '~.ulb-mul moment- victoria faptului caai raspunsapelulUlmmt>'talein timpul ferestreideoportunitatedetrei secunde~it~-aist~pfmitfuria evitandinstalareabombeicu ccasreprezentatade bparulpe c~reurma saV-I imprimi in minte - este0 u~uratela fel de

mare.

Nu uita, un singur moment de [urie, un s~ngurmome~t in :a:eti-ai fixat acestgende tipar negativin mmte,poatesaducam~itor la zile,saptamanisauchiar perioademailungiin ..ca.re.vatrebuisaexperimenteziefecteleacestuitipar asupralum,uclinJU:rul tau. In momentul in carevei fi capabilsa folose~baceastaintelepciunestravechepentru a preinta:,:pina.chiar~i0 si.ngurasecundade furie, tot efortulpe careI-almvesnt?entru ~m~el:-ge ideile cuprinsein cartea de fata iti va raspl~t1tc:' ?~sosmta:Tocmaite-aisalvatde0mulvmedeprobleme~lsuparan;tocmatai alesundrumcliferit~inuveimai aveaaccidentulpecareurmasail ai daeanuai fi schimbatdireqia chiaracum.

Cum rfimane insa ell problema "absenlei sine1ui" ~i a "absen-tei gandurilor"?Acum,dupaceamdep~it un ~ncid~~~concre:acesteconceptesuntu~ordeinteles."Absentasme!m ms.ea~naca~efultaunuare0 naturain sine- nuare0 naturap:opne 1m,0natura care vine din partea lui, 0 natura ell care s-a nascut - carefaceclinelun personajantipaticcareppa,nici maca:in .m~~en-tul acesta.Dacaar aveaintr-adevar0 astfeldenatura,pana~lso-pa lui I-arvedeain momentulacelacapeunpersonajantipatic-insa nu seintampla a~a.Apdar, "absentasinelui" inse~mna.caoriceai vedeala el vine din parteata, nu clinpartea lut. Nu m-seamnaca,intr-un anumefel, el nu existasauca te-ar ajuta cucevadacate-aiprefacecael nueacolo.

220

Capitolul 10

Part:~ referitoare.Ia"ganduri."inseamnasarenunpla conceptiagre~ltapecare0 aIdespreel. Inseamnacatrebuiesaincetezisailmaiconcepicapeccvarauprin el insu~i~isaincepisategande~tila el ca la un ecrangol, pe careruleazaun film de maresuccespentrusotialui, in timp cepentru tinesederuleazain momentulacelaun film degroaza.lar proiectorul este,bineintcles,minteata, activatade impulsurileelectricenumite "tipare rezultateclinfaptelepe care le-ai sava~it fata de alpi in trecut". Dupa cumamspus,ideeapecarevremsa0 subliniemnu estenicidecumcate~araju~ain vreunfel sanu tegande~tila nimic, sanujudeci ni-mlCcafimd bun saurau,sanu ai nicio senzatiesaunicio emope.Sanu uitam: intregul eveniment,felul in careap~ri tu in ochiitai ~iin OCMcelorlalp~i relul in care~efultau aparein ochii tiii~iai celorlalti(acesteafiind celetrei elemente),toateacesteasuntlaraindoiala reale.Oameniadevarapsufera,firme adevarateaupierderi, vicepre~eclinpadevaratii~i vad urmatoareaprima deconcediuduca.ndu-sepeapasambetei,insanu din motivelecarecredeaitu ca stauJabazaacestor probleme.Toateacesteasuntconsecintafaptelortaledin trecut.

Prinurmare,ceedelacut acum?In primul rand,saintelegilim-~:de.c~- dacala.'Ia~itul celortrei secundeai 0 reacpenegativa-lp vel tmplanta upare negative noi, care vor avea aceea~iaroma~Ipc careva trebui saIe inghip clinnoumai tarziu.Astaammaisp.us:o.Savorbim acumdespreurmarile imecliatealenegativita-\11:sarecunoa~tem,nu neajutacu nimic dacaneinfuriem.

intr-o stravechescrierebuclistainclianaexista0 strola celebracarespunea~a:

Daca0 situavesepoaterezolva,De cesate superidin cauzaei?

Dadi 0 situapenu sepoaterezolva,La cebun satesuperi?

Esteyorba aici despreavantajul imediat al refuzului de a cedasentimentuluide furie. Principalaprovocarea trecut: refuzi sa

221

~lefuitorul de diamante

ai 0 reaqie negativa~iin felul acestatc protejezipe tine, impie-did\nd aceastasituapesaserepetein viitor. Acum trebuiesaterepliezispreinterior ~isanu la~isaseapropienici ceamai micaurma de furie; de fapt, samergi mai departe~i sacauti saim-primi minpi tale 0 atitudine pozitiva. in loc saincepi 0 discutiein contradictoriudesprecineestedevina pentru caai cumparatdiamantele,in loc sate ceJ1iin legaturacu cine estede fapt celcareadatpestecapfluxul denumeral',trebuiesaiv indrepp ime-diat atenVaspresolu\iacareseimpuneacum.Acestaestepoatecelmai importantmesajal intregului exercitiuin acestcontext:ijidai seama cii, datoritii ftptului cii ai respins sentimentul dejUric inainte Sapuna complet stiipiinire pe mintea ta, vei putea Sa iii canalized imediat in-treaga energieciitre re<.olvareaproblemei. Mintea ip estelimpede,chipulsenin,respiraparegulata,iar inima ip batenormal.

A~aar trebui saprocedezicandte confrunp cu 0 problemagra-va, iar acestaestecelmai bun lucru pentru corpul tau ~ipentrusanatateatapc term"n lung.Dc fiecaredatacandrespingicatevamomentede furie sauoricealta emotic negativa,adaugivietii ~icariereitalccatevaoredesanatate~ifericire,pentrucain celedinurma toateseaduna.lar candvine vorbade treburile imediate,estemult mai inteligent sate ocupi de problemeintr-o staredespirit absolutcalma~isenina.

in incheiere,imi permit sai!i dau un sfat.Probabil ca ai obscr-vat dejaca,in aceastacarte,intregulmoddeabordareaminte~tefoartemult deartacultivarii unci gradini.Premisanoastraestecaproblemelesuntcreatedesemintelcsautiparelepc careni Ie-amsaditin minte in trecut.Cflnd acestetipareajunglaun anumitni-vel deputere,candexplodeazasausuntpc punctul saexplodeze~isasetransformein plante,estemult prea tarziu samai facemcevain privinta lor. ;ii, invers,este0 dovadade naivitatesacrezicapop saplantezi0 samantadiminea\a~isatea~teppla cine~tiecerezultatpana seara.

Ideeaesen!ialae ca trebuiesaIii pregatit saprive~ticu un ochicritic rezultateledirecte ale acpunilor talc. S-ar putea sa fii instaresa-!i lini~t~~timintea imediat ~isafii gatasate ocupi de0

222

Capitolul 10

anumitap.:obl~m~judedlnd la rece,dar astanu inseamnacatu~idePU\In.~ato\1cel_prezenpseVOl'calma.$i nici ca solupapecareo propUl,maceastastarede spirit calmava funcponaneaparat:nuu~tacaacestlucru depindedesemintelesaditecumult timp inurma.1nseamnii cit te ocupidegradinaviitorului tau- inseamnii citin lumeacaretea~teaptavei aveapartede tot mai putinesitua\iitenswnate.

223

Capitolul 11

~

Cercul sau cum saac}ionezi pe termen lung

"Incapitolul precedentam vazut ca supraveghereapropriilorstari de spirit ~ievitarcaemo\iilor negativenu doar ca fac1'0-

sibila0 realitatemai surazatoarepeviitor, elecontribuie in modsemnificativla bunastareanoastrafizicii imediatii.~i la sanatatcapc termen lung,pc parcursulanilor de carierain lumeaafaceri-lor; ca sa nu mai spun em ca fiecare zi petrecuta la serviciu devinemultmaiplacutadacaputemsacombatem~iin celedin urma sainfrangemcompletoricestaredespirit negativa.

in capitoluldefata~ dori saprczint incaun truc utilizat demariiin\elcpt! tibetanipentru a-~ipastrasanatateafizica~ipcntru a-~iment!necrcativitateamentalala coteinalteP'lIla la varstefoarteinaintate.Nu cdelocneobi~nuitsaintalne.~ticiilugari tibetanitre-cut!dc 60 sau70deani careau un apetit intelcctualincpuizabil~i0 curiozitatelaramargini ~isuntcapabilisafie activi orein ~ir~isacoboaretreptelccupasvioi intr-o manieracarcpentruceidinOccidentdevine inaccesibiladupa varstade 40 de ani. Truculacestasenumqte /sam.

In limba tibetana "tsam" insealnna "grani~a"sau "linie de de-marca\ic", iar cuvantul estefolositpcntru a descriearta de a tcdesprindedin candin candde indeletnicirile tale- adicasaeva-deziintr-un loc undesapop, intr-un feI,satraseziin jurul tau uncercin caresastai lini~tit ~isareftectezicatevaminute.

in cei peste15ani de aclivitate la Andin International, eu amrespectatregulaCercului.Aveamun ritual strict, pe careil prac-ticam cu acordul patronilor ~i carepresupuneasaimi iau liberin fiecaremiercuri, pentru a rna putea deta~ade birou ca sa

:;;lcfuitorul de diamantc, GeshtMichael Roach. I.ftJTUI Christie McNally 225

~lefuitorul de diamante

reflectez~isaimi gasescinspiraria.La inceput,amcerutsami seaplice0 penalizarela salariupentru acestezile in care lipseam.lvlai tarziu, cand efectelepozitiveale Cercului au inceput sasevada,salariulmeua ajunsla nivelul celor carenu lipseau0 datape saptamana.Am alesziuademiercuri pentru ca atunci laturaadministrativaa activitalii meleaveacelmai pulin desuferit:in-totdeaunaaveamdouazile consecutive,fie luni ~imarli, fiejoi ~ivineri, in caretrebuiasarnaocupde"0 negocieresaude0proble-ma depersonalpentru rezolvareacareiaeranevoiedemai multde 0 zi.

Ca masurapractica, am pregatit un adjunct foarte bun caresaimi tina locul; acestlucm imi dadea libertateasaevadezin Ce!c~isarevincu f0'1eproaspetepecaresaIepun in slujbafirmei. Inacela~itimp, confereadiviziei noast.reautoritate administrativasporita,un lucm foarteutil mai alesin perioadeledevan. Oame-nii era\)obi~nuitisaprimeaseaindicarii in chestiunimajoreori dela mine,ori de la adjunctulmeu,~a cadin punct devederead-ministrativ ne venea mult tuai u~orin motnentele in care trebuiasacre~temdintr-odatacapacitateadelucru cu 20 sauchiar 30%.

In parantezafie spus,acestaesteun fenomenobi~nuitin industriabijuteriilor ~iaprelucdrii eliamantelor,intrucat aproximativ60%elinvanzariletotale serefed la perioadaCraciunului. Toamnaproduceamsaptamanalpana la opt sau10000 deinelepesapta-mana,pentru cadupaAnul Nou produqia sascadala I 000 sau2 000 deinele.Astainseamnacatrebuiesairi pori extinde~imic-~oraechiparaelicalde la 0 luna la alta~isadispuideautoritateanecesarapentru a conduce0 divizie care la un moment dat arputeasaajunga"dedouaori maimaredecatin urma cu~aseluni.

Estefoarte important sanu prive~tiziua petrecutain Cerccapeo simplazi deodihna,0 gurade oxigenpentru un director caremuncqte elingreu- de~ipeminechiarm-a ajutatin privinta na-vetei,careduradouaorenumaipeun sens,safacfatapresiuniifi-zicepecare0 simleamzilnic la intrarea~iie~ireaelinManhattan.!\Iraicurandsepoatespunecazilelepetrecutein Cercerauorga-nizate~iefectuatecu strictete,pentm a beneficiadin plin deele.

226

Capitolul II

Ideeaesaterupi derutinazilnica;saiii facitimp easategande~timaimult la callze ~imaiputin lametodacaretrebuiefolositapentrufinalizareaproiectului In lucm - sa Iii faci timp saplanifici, sareflectezi~i,poatc celmai important, saprime}ti noi imjJlllsuri, noisursedeinspiratie.

In perioadacat am lucrat la Anelin,am intervievat~iamangajatsutede oameni,iar cei mai multi elintreei s-audescurcatfoartebine.Bineinteleseaamincercatsagasesclaei calitatileobi~nuite:integritate,loialitate,spirit de echipa,respectfata de cei elinjur,inteligenta~ionestitate.Casafiu sincer,decelemai multeori numainteresafoartemult competenja.Experientam-ainvatatcamin-teaomeneascaesteatat de puternid incat pori invata destulderepede,peoricine,aproapeoricemeseriedepelumeaasta,insaenevoiedeani intregi casadezbaripc cinevadeobiceiuriproaste~itrasaturidecaracternegative,depiIdadeprindereadeamintisaunepasarefata de cei din jur, iar acesteastrica un muncitormaimult decatlipsadeaptitudini tchnice.

Un true folosit la interviurile de angajarepe carea~vreasa\i-Iimparta~eseera testullegatde timpulliber: amdescoperiteain-trebareaceamai importanta pe carepOlisa0 adresezicuivaestecefacein timpul liber. Andin esteun loc undesemunce~tedingreu,iar programul de lucru - mai alesin perioadaaglomerataasarbatorilor- poatefi extremdeduroCu catpetrccimai multeore intr-un loe, Cuatat petrec;mai putin timp in alta parte. larnumarullucrurilor noi pc careIepoti invatain preajmaacelora~ioamenicucareimparti aceea~iincapere,luna deluna, estetotu~iIimitat.

Dad nu teduci niciodata~iprin alte locuri - daeanu vezinimicnOll, dadi nu vorbe~tiniciodata ell cineva nOll -, creativitatca tava aveade suferit.$i nu e nicio exageraredacaspunemcadoarcatevaminutedecreativitateadevaratafolositapentru a concepesistemenoi pot fi mult mai profitabile pentm 0 firma decatsap-tamanisauchiar luni intregi deore lucratepesteprogramde~eficareau ramasancorati in vechiulsistem.In coneluzie,meritasasacrificicatevaminute pentru a afla cam la ce fel de impulsuri

227

~]efuitorul de diamantc

creatoareesteexpusin mod normal un potentialangajatin tim-pul pecarenu il petrecela serviciu.

Euamconstatatdi aproapetoti indivizii care,candsuntintrebatice fac in timpul liber, raspund"in general,ma uit la televizor"sunt angajali carora Ie lipse~teinspiratia.Cei care citescmultecarti (cuexcepliaromanelorsiropaase)suntdecelemai multeorifoarteatenli ~i foartc creativi ca angajati.Cei care scriu proza,darmai alesceicarescriupoeziiau0 imag:inalieextraordinara~isuntcapabilisagaseascafoarteu~orsolulii orig:inalela probleme-Iecucareseconfnmta.Proaspeliiparinli insatrebuie.safie scutilideintrebareaaceasta,pentrucasingumlraspunspecareil dau,~ipebunadreptate,estecai~ipetrectot timpulliber avfll1dgrija decopilul lor - ~i,fiindca tot am adusvorba,copiii sunt unadintreede mai man surse de inspiratie ~i creativitate. ~i,in sffir~it, separecaoameniicarei~idedica0 bunapartedin timpulliber unoractivitati in beneficiulcelorlalli - cei caredau 0 manade ajutorla bisericaori careantreneazacopiii din LigaJunioriJorsaufacin weekendvoluntariatla spitaluldin localitate- sunt,dintre toli,ceimai stabiii ~imai creativiangajati.

in orice caz trebuie sa subliniemca, intr-o masuramull mai, d.

maredecat~i-arputeaimag:inacineva,esteesenlialcaun lrec-tor executivsaaibaun fel dea douaviala - 0 pasiunesecundaraarziitoare,fie caestevorbadescris,fotografie,sportsau.volunta-riat - casapoatacontribui cu noi sursedecreativitate.Imi aducaminte,depilda, momentulin carem-am intors intr-o zi dintr-oincursiune mai lunga in Cere (pe care 0 voi povesti mai tarziu inacestcapitol),m-am~ezat in fala unci cutii din carton plina cudiamante(unfel decutiedepantofi in caresuntdepozitatepietri-celescanteietoarein valoaredeun milion dedolari) ~irna uitamlapacheteledin hartie in careseallaudiamanteleca~icumnua~mai fi vazutniciodataap ceva.

Estevorba desprebucalelede hartie caresepliazii, pe careoa-menii Ie-aufolositsecolede-arandulpentm apastradiamantele;dupacum sepoatesa-Ii fi dat seama, eletrebuieindoite intr-unfel anume,casanu cadapietrele- insaforma de bazaa ramas,

228

Capitolul II

cred eu, nesehimbatain tot acesttimp. Acela~ilucru sepoatespunedespremodul in care trebuiesanotezi conlinutul fiecamipachel. Parteade sustrebuie sa contina 0 descrieregeneralii apietrelor din pachet,de exempJu,"pietre rotundede un sfert decarat". Undeva, pe la mijloc, gase~ti0 menliune referitoare lacalitate, de pilda "alb, cu ineluziuni, culoareaJ". in collul dindreaptajos se trece greutateapachetului de pietre, exprima-ta cu exactitate,pana la 0 sutime dintr-un carat; de exemplu,,,10,27carate". .'}ibineinlelescaundevasubcapaculinterior apa-re un mie cod careindica prelul pietrelor; astfel,un cod precumZLD4 ar putea sainsemne"prel cerut, 2 000 de,dolari; prel devfll1zare,I 800dedolari; a nu seacceptasubnicio forma un prelmai mic de I 600dedolari".

Pevremuri, in firmele debijuterii eraregulacapersoanacareluao piatra din pachetsafaca0 menliune pc capaculinterior, cevadegenul "CM a luat trei pietre ca sa facaprototipurile de inelpe data de 08.04". Cand pachetulsegolea,semai intampla cacineva sa incerce sa fadi 0 socoteala aproximativa a pietrclor carefficeauobiectul acestormenliuni, ca savadadaca totalul cores-pundeacu insemnarileiniliale, insadecelemai multe ori nimeninu sesinchiseaprea mult pana in momentul in careera dar calipseaucliamante.Cum spuneam,stateamin fala unci cutii plinecuastfeldepachete,uitandu-ma lung la eadin nouaperspeetivadobanditain Cerc in perioadacat lipsisemsaptamana aceea,~ideodatami-a venit 0 ideenoua.

Ideeaaceastanu rni-a dat pacevreo36 deore; nu prea reu~eamsaador!!" a~aca am tat dezvaltat-o,adaugandu-itat mai multedetalii. In principiu, inainte elea fi pliata, pc hartie trebuiau im-primateni~teranduri specialepecaregestianariistocurilor dedi-amanteerauobligali saIecompleteze~isatreacaautomatnuma-ml depietre ramase,indiferent dacaaveauchef saunu. Canelseterminau dlndurile ~iomnenii flU mai aveau uncle sa compJetcze,erauobligali saschimbehartia ~isaverificenumarul ~igreutateadiamantelorramasela momentul respectiv.Intenlionat am fficutliniile mai groase,pentm capachetelefolositecelmai des(~icare

229

~lefuitorul de diamante

astfeltreceauprin mai multe maini) safie verificatela intervalemaiscurte.

Apoi ne-avenit ideeasacodificamambalajeleprin culori, "'ja cain dheva saptamaniprin divizia noastra,,;uinceputsaseperin-de pachetein toate culorile curcubeului.In felul acestanu maiera nevoiesadesfacipachetul ca savezi ce calitate sau formaaveaupietreledin interior, iar oamenilor Ie era mai u~orsanuamcstececulorile intre ele (un lucru catastrofalcand lucrezi cuvreo douasprezecenuante,doar u~ordiferite,depietr~).C:atevaore mai tarziu ne-avenit ideeasaimprimiim amball!Jelem a~afel incat sapoata fi perforate~i,dupa folosirc,turtite ~ilegateindosare;astfel,pe langafaptul capentru fiecarepiatra scoasadinmagazie dimanea 1apastrarc semna.turapersoanei care a luat-o,acestsistemreprezenta~i0 copiede rezervaa inventarelornoas-trecomputerizatein situatiain caresedefectaucalculatoarelesauseintamplacevacu fi~ierele.

Dupaaceeaam inceputsanejucam cu dimensiunilepac~etelor;saaplicamdiferitedungiin funqie detipul detaieturaadmman-telor; ~imulte alte inovatii careau Iacut din metodelenoastrede inventariere~i control cel mai complexsistemdin domeniulprelucrarii diamantelor.Iar acesta?repet,in i,:du~triamondi.al~a diamanteloresteunul dintre putmelemodun pnn carepot' sascoti cu sigurantaun profit mai maredecatconcurenta,a~andin vederecamateriaprima estein marepartemonopohzata(nupreaesteloc dc tranzactii in adevaratulsensal cuvantului),iarmanoperade ~lefuireexecutatademe~tericalificati areun prelfix pestetot in lume.

Mai tarziuamavut0maresatisfactiecandamvazutcamiciIefi-lialedin intreagalumecareseocupaucuachizitionareadepietrepretioasepent;'" noi au preluat (~ide multe ori au imbunatatit)sistemuldescoperitde noi. Dad de-alungul anilor aceastame-toda de protejarea gestiuniine-aajutat saeconomisim,:,acarun procentdin costuldiamantelorpl.a.titede Andin,.vo:blm deun profit suplimentardeordinul a milioanede dola?. ~I .totu!apornit de la 0 zi petrecutain Cerc, clepartede servrclu,mtr-un

230

Capitolul 11

!ocunclem-amduscasacapat0 perspectivanouaasupralumii.Intotdeaunam-a uimit felul in carealte companii incercausastoareade la ~efiilor catmai mult din timpullor liber,pentm caapoisasemire candvedeaucasuntamtdeobositiincatnuaveauniciodataidei noi saucanu intrau niciodatain contactcu nimic(inafaracleacela~ibirou din carenumai ie~eau)caresaIeinsuneacesteidei noi.Acum,dad amreu~itsateatragdeparteaideii deCerc,savedemcumfunctioneazael defapt.

Existii catevareguli de bazape care trebuiesaIe respecticandvreisa-Iiplanifici 0 zi petrecutain Cerc.Ceamai importantiiestecaCerculsaaiba loc regulat,in aceea~izi, 0 data'pesaptamanasaudin douain douasaptamani,~icaperioadaaceastasafie invi-olabilii. Cualtecuvinte,daea!I-ai alesmiercureacazi pecarevrcisa0 petreci in Cerc,nu cedanieiodala ispitei sauneccsitatiideafolosiziuademiercuri cazi normaladelucru.Motivul estefoartesimplu:majoritateaoameniIorcapabiIidin lumeaafacerilorsuntdependentidemunca.Ei muncescindiferentdacaausaunu delucru ~i,intr-un fel, i~i asumade fiecaredatamai mult decatarputeafinalizavreodata.In felul acestaziuaramaneinteresanta-adrenalinasemcntinc la cotc maxime ~i, dupa cum ~tieoricedirector,adrenalinacreeazadependentatotala.

Oamenii ramaneausalucrezela Andin ani dezile chiar ~idupaccar fi putut sapiecein altaparte~isaprimeaseaun salariumultmai marepentru simplulmotiv ca firma eramereuin cre~tere~iexistauintotdeaunanoi culmi de cucerit, in fiecarezi a anului.S-arputeasacrezica ideeaCcrcului sunaminunat~is-arputeachiarsa0 incercidouasautrei miercuri la rand,insapoti fi sigureapana la sfaqitul lunii vei gasiun pretextsate intorci la biroupentm cine~tieceurgenta"foartc mare"; din momentulacelaaiintrat pe panta descendenta.Ca multe dintre practiciIe~iideileprofundeprezentatein cartea de fata, ideeaCerculuinu poate sa

juneJioneze daeanu esteaplicatain mod constant~istaruitor.Estcesentialca,de la bun inceput,sasubscriila principiul ca- daea Ieoprefli din munea peniru 0 zi, clziar in mijloeul saptiimdnii lueraloare - teveiintoarcela birou cu idei extraordinarecarevor compensain-sutit timpul petrecutdepartede serviciu.

231

1.1

I~lefuitorul de diamante

Pcntnl ca aceste idei lninunate sa se fadi auzite in rnintea ta intimp ce te aAi in Cerc, esteesenlialsa te cufunzi in tacere. Pri-majumatate a zilei dedicateCerculni, de dimineala pana la ora14.00,sa zicem, trebllie sa 0 petreci singur, in lini~te. Fara tde-roane, rnra televizor, tara nicio alta sursa de zgomot care sa teimpiedice saauzi acesteidei remarcabilepc care Ie ai in minte:nid radioI niei muzidi, niei ziare, niei rcviste, niei romanc, nieicopii, niei sot sall sotie, nid mecanici sall instalatori, niei anin:a!edecompanie.Mergi in colluI tau retrasdesprecareamvorbll 111

capitolul anterior ~istaiacoloin lini~te~isinguratate.

Pentrucei mai mul~ dircctori cxtrem de ocupali estefoarte de-concertant sa-~ipetreadi timpul in felul acesta.Prima reac~enormala estesenzaliacoplqitoare ca pierzi timpnl: oamenii dela birou nn-~imai vad capulde treaba,aleargaincolo ~iincoace,vorbescpoatela donatelefoanedeodata~irezolvasituatii deerizapeste tot in firma, iar tu stai aid ~inu fad nitn~c.Pe deasul?ra,A~ide finalizat ofertaaceeaimportanta caretrebmeprezentatamaI-ne dimineata, iar ~ansclesa 0 termini sunt aproape inexistente;mai e ~ipentru unul dintre clienlii importanti, iar tu eefaci?Daicu piciorul la ultima frantura de timp Jiberpc care ai avea-ocasate ocupi deca.

Sau sepoate lntampla ea sotul/sotia, prietenii gau copiii sa incea-pasafacaplannri in legaturacuannmite.Iucruride_carear.trebn~sate ocupi, ~tiindca0 safii acasatoatil zlua. "Daca tot stalacasamiercnri dimineala,nu vad de cenu ai puteasadai 0 fugapanala banca~isate intorci la timp casaiei in primire coletul- evor-ba doar de 0 jumatate de ora, nu mai mull." Spune-Iesa~~.deapace.Cercul trebuiesafie un spa~uin caresadomneascahm~tea~iconcentrareaabsolutil; nu funqioneaza dacae~tiint~ernpt!~mijlocul lui, chiar dadi intreruperea estede c~tevaIm~ute. I~,rezervi catevadintre momentelerare, neprelmte,de nemlocmtdin viala ta ca sate cufunzi in lini~teadin mintea ta ~isagasqtiacolo raspunsurileadanc ingropate la provodirile din ~ala t~profesionala~i personala.Sa nu faci niciodatd gre~ealasa erezlca nu merita. Prin aceastametoda nu numai cii iti descatu~ezl

232

Capitolul II

creativitateaprofunda a min~i, dar previi in mod proaetiv 0 su-medeniedeproblemede sanatatecu carete-ai fi eonfruntat dacanu ai fi fostsuficientde prcvazator incat sadistmgi vechiu! tipa!:';;i nu ai nevoiedeinteligenla unui geniu ca sai~ dai seamaundete putea duce acesttipar. E suficient sa citqti necrologurile pu-blicate intr-un singur numar din 77/C New lark Times ca sa vezicali oameni de afacel~dqtepli ~i talentali au murit pentru ca aumuncit preamull. Sanu erczi ca.nupo~ Ii urmatorul pe lista.

Dupa 0 ora sau0 ora ~ijumatate petrecutain nemi~care~itaeereabsolutain locnl tau izolat,mcatevaexercilii u~oare.Vechilescri-eri tibetanespunca, Ia nn nivel foartesubtil ~iprofund, corpu! ~iminteasunt legateintre ele:cu eatcorpul devinemai greu ~imaiInclinat, cu atat cireulamai greu energiilesubtile~iehiar gandu-rile. Exerciliile pc care Iepractid in mod traditional oarnenii deafacel~din StateleUnite constauin activita~ cumsuntgolful,jog-gingul sau riclicarea unor grcutati l1~oare,lucruri de genul acesta.Sunt bune~icle;gasqte-I pc cel care~ sepotrive~teeelmai bine~ipractica-I~i tu, pentm ca,daeaiti placeun lucru, estemult maiprobabil di vei continua sa 11I::1.ci.Nu trebuie sa uiti rnsa di aici nuesteyorba safaci sport de dragul sportului saudin vanitatc.Dacaai un corp sanatos, tnintea ta este Inai limpede; daca ai min teamai limpede,~iafaceriletalemergmai hine; ~i(a~acum yom ve-deamai tarziu) 0 rninte cu adevdrat limpede poate satreacapestelimitarile motivaliilor obi~nuiteale oamenilor de afaceri: eu altecuvinte,inveli sadepa~e~tjdomeniul ca~tignluilipsit de ratiune ~ipatnmzi in domeniul ca~tigulujplin deseas.

A~vrea sa fac 0 precizare: ai putea sa incerci uncle forme deexerci~iatipicc, degenulcelor careau asupraminIii un efectmaiputernic decatsimpla alergarein jurul pistei, de pilda. In ultimiiani am cunoscut0 seriede oameni de afaceri careau depa~itba-riera "ru~inii" ~is-au apucat de cursuri de yoga, tai-chi sau chiardansuri moderne. Nu vorbescaici de versiuneade supermarketa acestordiscipline, in care te distrezi catevasaptamanimra sainveli de fapt nimic cum trebuie. Fa-\i timp ~i investe~tebaniinecesaripentru a gasi un maestm adevarat care sa-Ii dea leelii

233

~lefuitorul de diamante

in particular, numal !le, lara al\i elevi.Stabilqte ~i pastreaza0legaturastdinsacu un expertadevarat,luni sauchiar ani dezile.Inva!a saaplici disciplinacu care iii conduciafacerile~iasuprametodelorpe care Ie folose~tica sa i!i menlii corpu! sanatos-repet,nu casaarali mai bine,ci pentruscopurimai nobile.

In zilelepe careIe petreci in Cerc, ajusteaza-!i~iprogramul demasa; incearca, de excmpll1, sa cons\.uni claar lichide pana la ore-Ie 13.00 sau 14.00. l'vlomentuldemedita\icin taceredin necaredimineala va decurgemult mai bine, la fel ~iexerci\iilesportive,de~is-ar putea sa siInti ncvoia sa bei putin sue inainte. Cu pu-lin timp inainte de priIl1a lnaSa stai lini~tit ~icitcl5te ccva dintr-ocarteserioasadespresemnificaliasuperioaraa ,,~elii- ar puteafiun text seris de 0 personalitate ea Ganrlhi, Schweitzer, Papa sauDalai Lan1a, un pasaj din lliblie sau ceva asen1anatoI; in5a trcbuiesa fie ceva care aborrleaza sensu! existcn!ei noastre, nu mij!oaceleprin carene ea~tigamexisten\a.Apropiercade acestespirite lu-minatein pcrioadata delini~tefaecpartedin intregul conceptpccare se bazeaza praetica Cercului - sa evadezi din aeel 5patiu alperceplieifoartemarginitedin jurul biroului tau de la seC";ciu~isa-ti expui lnintea inAuentei cdor n1ai rnan ganditori ai t1.1turortimpurilor. Stareadecalmpc careIi-ai indus-oiIi permitesaauzice iIi ~optqte mintea, iar lectura constantaa textelor scrisedemarilc spirite ale lumii imprima acestor~oaptea semnificalic~imai profunda.

Dupa un pranz u~or,nu tejena sadormi un pic daeasimli ne-voia, Durata adecvata a samnului de care ai nevoie e precizataIn I11arile texte antice ale Indiei, aHituri de alte aspecte CUIn suntalimentalia~iduratameditalieiin tacere,caunadintre celepatruforme de intrelincre fizica; satisfacercaaccsteinevoi in timpu!zilei pctrecutein Ccrc i!i va inviora deopotrivamintea~icorpul,campensanduzuraprovocatadestrcsuJdela serviciu.

Mai tarziu, in cursuI dupa-amiezii,deelid-te studiului practicintr-un anumitdomeniu;poatesafie vorbadefotografie,decom-puterc sau de horticultudi, ic1ccae ca nu trebuie sa fie ceva "prac-tic" pI;n careufl,!arqti sarealizeziun lucru legatdirect deJocul

234

Capitolul II

tau principal demundi. Cu alte cuvinte,net.aivoic saiii petreciacesttlmp punand la punct a bazade datepe carevrei saa fo-lose~tia.dO,ua21la senrieiu, insa ai putea ea in t1tnpul acesta sa-tic~~strUlqtl un computerpersonalpe bazaunui kit de instalare.~)In.ac.est_caz,.celmai binear fi dad ai puteasaiqi din casa~isastueliezlalatun decinevacaresepJicepefoartebinein domeniulrespectiv; cea Inai buna fenna de inspirat1e v;ne de la omnenii viicare au dobandit maiestria in eeea ee rae, indiferent daea se oeu-pade flo~,de ~,:uzicasaudeun mqtqug anume.Scopulacestuistudi~e sa~ntnIn ~ontaet,cu creativitatea ~iexcelenta - iar foloa-seleVlnmmmu1tdmdepnndereadeag6.11di caunmaestru~ideaavea /Jas:un~aunui lnaestru decat din taptul di ~tir{l sa facem binece nc-a Il1Vatat ace! maestrl.l.

Seara fa un efort con~tientsa ie~idin easa ea sa qjuti pe cineva safacace:~.P~lis~ajUtla echipadesport formatadi~ copii, un vc-Cln nlal In varsta, pe satu] sau pc satia ta sau pc 0 nlda. Exista unanumit grad de egoismlegatde statutul desuslinatorde familie:are are a c.ariera, 0 atitudine care vrea sa inselnne ca dadi mergiIn ~ecar.eZ) la firma ca samunce~tipentru a-Ii intreline familia,qtl sc~tl~d~ obligalia de a da 0 manadeajutor la treburilemai~umqtl, ~nd.iferen~,dacae yorba de acti\.itali caresedesWs0araImprcuna .:u famIlIa sau pc langa casu sau, mai ales, impreunacumembm~omun~taliielincarefaeiparte.Oamenii carcca~tigasutededolan peora la firma lacarelucreazaauimpresiacadacad:Ie scara, ell Ina~ina,persaane in varsta pana]a bacanie - a trea-bapecarepoate~a0 fad oriceamcareca~tigasalariulminim peeconomIc- e0 plerderedevreme~ii~iirosesctalentele.Suntmai. tcntati sa sepuna in sl1.1jbasClnenilar activand in conduce rca uncimari societalidebinefaceredin localitate.

Insa pri~ ~c~stmod de a gandi sdpam elin vederecsenliallll.Scoplli zI1elhberepe care a petreccmin Ccrc e sii ne scoatii dinrutina ullci mentalitii!i corporatistelimitate, iar a ascmeneaevadarepoateevolllain mai multedireqii difcrite. Incel'camin modcon-~tients_anll nemai gandimla detaliiletehnicelegatedeocupalianoastra de zi eu zi ~isa ne expunem nlintea la surse proaspete

235

$lefuitorul de diamante

decreativitate:lini~tea,gfmdireaprofundaa unor min~iluminatedin treeut, apoi, poate eel inai important, incercamsa ne deta~amde focarul de egoismIn carenepetrecematat de mult din ziuade lucru. Cu alte cuvinte,ne InvioramsuHetul~imintea nu doarpentru capetrecem0 zi departedetiparde repetitivealegandiriinoastreorientatespreafaceri,ci ~ijJentrll eil petreeem0 zi in eaTenll nemai concentrilm asupra propriei persoane.

Pentrua ajungeaici, nimic nu emai eficientded'ttsanepunemzi de zi in sltUbatuturor celor care au nevoiede noi. Aceastaatitudinea reprezentatcelmai mare i7ovorde forta in.terioara~icreativitatedin istoria scrisaa omenirii, pentru toate fiinlcle re-mareabilecareau trait pe aceslpamant; e bine sainlelegi acestlueru, saII apreeiezi~isa faci un efort con~tientsa Ie desprinzi detine insll!i ~isa-i aju~iIn mod gratuit, personal,simplu~iumil peloti cci care au nevoie de ajutor, pentru ca sunt batrani, ncvoia~i,singurisauin oricealtasitualiencfavorabilii.Potrivit filosofieiori-entale, !limic nu poate sa ili dell mai ITIuldi putere a doua zl. candte vei intoarce Ia lucru.

La sffir~itul70ileipetrecutcIn Cerc,candseapropieora deeu1care~ casa se cufunda in dicere pC' ITIasura cc familia se lini~te~te.in-toarce-tein oazata delini~te~iramaipupn acolo.Estemomentulsa treci in revista ziua care a trecut ~igandurilc care s-au penndatprin mintea ta ~isafaci ultima insemnarein carnelelulpe careilcompletezide~ascori pe7oi.Incearcasanu te gandqti preamultIa servielu ~ila lucrurile Cu care va trebul sadai piept in clinlinea-

la urmatoare;tot secretulesala~ilini~tea~iinHuenle1ccreatoareclinafarii.saaqionezeasupramintii tale pe tot parcursul noplii,in timp ccdormi, lara satc gfmdqti la amanuntelezilei careur-meaza.lnspiralia pecareai dobandit-osevamanifestaa douazi,cand vel avca nevoie de ea; ins5.gCflllcnii ei au nevoic ~ide paceaclin timpul somnuluipentru a sede7.voltapedeplin.

o ultima preeizareIn legaturacu zilcle petrecuteIn Cere:s-arpareaca acesttimp departede scrviciu, acesteore de lini~te~imeditatie sunt ce1c care i~idall creativitatea de care ai nevoiepentnl urmatoarelecatevazile. I lISa.a~acum ~tim cu tolii din

236

Capitolul II

In\elepciunea,,:;>Iefuitoruluide diamante" cu caream Iacut dejacuno~tinla,inspiralia care "apare pur ~i simplu" a doua zi arecauzefoartespecifiee,iar acestecauzesunttiparelepecareIi le-aiimprimat in minte prin tacereaplina deseninatate,apropiindu-tede sJ;liritdeluminate ~i sltuindu-i de bunavoiepe cei din jurultau. In fond, toateacesteanu sedeosebesccu nimic de lucruriledesprecareamvorbit; de fapt, un lucnl productiv nu seintamplaniciodatadacanu existaun tipar generatdeun lueru bun pecareI-am Iacut candva,caresane constrfmgasail vedemintamplflll-du-se.A~adar,prin tot ce facem plantam neincetat seminle ingraclinaviitorului nostru.

Acestaafosta~a-numitulCercSaptamana1.Insamai existaun altfeldeCerc,careaconstituit de fapt unaclintrecde mai puternicearme secretede carem-am folosit pe tot parcursulcariereimeledevicepre~edintelaAndin. EsteyorbadespreCercul din Padure,pe care trebuie sail incerci ~i tu. Nu existamijloc mai puternicpentru a patrunde adanc in viitonli carierei tale in afaeeri~i nuexistamijloc mai puternic pentru aparcurgesalturilem~jorecaretrebuiesaseproducamai repedepentru a-Ii putea atingescopu-rile supreme.

Pentru Cercul din Padure trebuie mal H1tmsa negociezica saoblii de la serviciu cel pulin doua saptamani libere. :;>inu esteyorba aici de concecliulde oclihnaobi~nuit; trebuie sa fie douasaptamaniin plus fala de acestconcediu.Ei, bine, cum facemcasaprimim 0 Invoireatat de lunga?

Pentrua obline acesttimp, in primul ~i-nprimul rand trebuie sacrezi in ce urmeaza sa ('lei eu acellitnp. ea sa :i!i dau un exemplu,manCanl de trei on pe zi nu pentru ca avem nevoie, ci pcntru cade fapt vrem samancam de trei ori. CalUgalii budi~ti fac lega-nlantul de a nu lnanCa nimic cea rnai Inare parte a ziJei; ~i,inloesafie lipsili de vlaga sauusca(ivi,majoritatea ciilugarilor dinmanastiriletibetanesunt, datOlita acestuiobicei, puternici, u~ori~i foarte ageri la minte. Gasim timpul necesarpentru a mancade trei ori pe zi, gasimhrana ~i locul in care putem samancamde trei on pc zi Ilumai pcntru di noi credeol in acest obicei.

237

~lefuitorul de diamante

Dac1itu crez;i in Cercul din Padure, vei gasi un mijloc saobtii tim-pul de care ai nevoie: tine tot de puterea minlii omene~ti.

o sa-Ii spun mai intai ce sein tampIa in Cercul din Padure, apoiyom discuta clesprestrategiile pe care Ie putem folosi pentru ane iua liber. In primui rand, este important sa te asiguri ca ai inminte 0 data clara in care vei Hisa tot cc fad Ia serviciu - vei in.celasa lucrezi intr-o anumita zi ~i la 0 anumita ora. Daca e~ti dejain1r-o pozitie de conducerc, prilna oara va fi cxtrem de grell safaci asta. Ai ajuns pana aici pentru cii ~tii ce ai de lacut ~i iIiplace samunce~ti, iar toatc proiectele pc care le-ai ?rganizat scderuleaza ell 0 anunlita viteza, care iti solicit5. atenlia ~i efortul.Ai ncvoie de 0 mare intc1epciune ca sa te hotara~ti sa Ie la~i pelnana altor persoane, sa Ie mnani ell doua saptalnani (perioadain care vei lipsi) ori sa Ie finalizezi cu cleganta pc toate pana inultimul moment petrecut la birou. Cand sose~teinsa dupa-amia-za zilei de vineri in care trebuie sapleci pentru a-Ii dedica timpulCercului din Padure, trebuie sa la~iservidul in unna - atat fizic,cat ~imental . .N"zeiodatiisanu cazi in capcana amanarilor de genul"inca 0 zi" sau chiar ,,0 ora, nu mai mult" ea sa termini ultimafazaJoarte importantii dintr-un proiect. Trebuie sa te gande~ti binepana in ultimul minut petrecut la lucru ~i sa intclegi clar de ceIi-ai pus in gand safolose~timetoda Cercului din Padure. Ei, bine,pentru ca, daca Cercul va da roade, te vei intoarce la lucru cu ideinoi ~i cu 0 creativitate ~i 0 energie mai mult decat suficiente pen-tru a compensa accle mici probleme cu care s-au confruntat ca-teva proiecte de d'll1d ai plecat ~i le-ai iasat in favoarea Cercu!ui.

Pentru Cercul din Padure trebuie sagase~tiun loc cu desavar~irepustiu ~i lini~tit, de pilda 0 cabana intr-o padure sau un tarm demare in afara sezonului; cel mai bine e sa fie undeva departede metropole sau chiar de ora~elemici, un loc in care sa te potiplimba lara sa te intaJne~ticu nimeni, unde nu 0 sa-Ii bata nimenila u~aca sa-Ii ceara ceva ~i unde nu exista zgomot de ma~ini sauceva asemanator. Cand ajungi acolo, elimina toate sursele nor-male de stimuli: pune in cutii toate carlile, revistele sau ziarele;incuie televizorul ~iaparatele de radio intr-un dulap din care sa-Ii

238

Capitolul 11

fie greu sa Ie scoli intr-un moment de slabiciune; ~jnu primi ni-ciun fcl de corespondenla saumusafiri.

Aceasta este cheia care face ca praetica Cercului din Padure safunqioneze: trebuie sa ai lini~te absoluta, acea lini~te care iii in-valuie spiritul cand e~ticomplet singur. Aranjeaza luemrile in a~afel incM sa nu fii nevoit sa te intaJne~tj ori savorbe~ti cu cineva:asigurii-te cii familia ~iprietenii inleleg perfect acestlucru. Scoatetelefonul din priza sau, ~i mai bine, gase~teun loc in care nu aexistat nieiodata telefon. Cumpara suficiente provizii incat sa-Iiajunga pana la slaqitul celor doua saptamani ~i nu face niciundrum in ora~. Cel mai bun loc pe care Ii-I poti a1egepentru Cer-cui din Padure esteundeva uncle nu sevedeniei urma de prezen-1a umana: nleio ma~ina,niciun copil, nid macar oarneni venitiell eorturi sau rulote. Nu lIita, experienta aceasta IlU e 0 vacanta.este0 incercare cat sepoate de serioasade a ajunge la insu~irilesuperioare care sc aHa in tine, iar efectele cele mai puternice apardaca faci singur aceasta cal5torie.

A~adar, e~ti departe de lume ~i e~ti singur - cc trebuie sa faci?Pregate~te-!iun loc potrivit pentru medi1alia in dicere, CUln aiprocedat ~i in cazul Cercului Saptamanal, un colt special al case;sau al eamerei, dedieat exclusiv momentclor de lini~te, in caresa nu faei niInic altceva - c bine sa nu manand aiei ~i sa nu fieaproape de loeul unde dormi. Energia acestui loc trebuic sa fiecanalizata spre un singur scop: meditatia in tacere. Nu trebuie safie un loc special de meditalie, pe podea sau ceva asemanator; esuficient un scaun cOlnod, eu 0 spcteaza care sa te oblige sa staicu spateledrept.

Un program de baza aI zilei arata cam ~a: aproximativ 0 ora delini~te absoluta, in care vei reflecta doar la problcmcle mai mandin viata ~i din cariera ta; 0 ora in care vei studia in lini~te textcleacelor spirite luminate despre care am vorbit (eventual, oeupan-du-te ~ide principiile prezentate aici, in special partea referitoarela problemele specifice de afaeeri ~i adevaratele lor solu(ii); 0 oradeplimbare lirri~titii in aer Jibersau un alt fel de mi~care; ~i0 orain carevei lua 0masau~oarii ~ite vei odilmi. Estefoarte important

239

~lefuitorul de diamante

saconsumimancaruri foartesanatoase~i foarteu~oare- multe-_legumeverzi ~i alimentebogatein proteine,evitandzaharurile~icarbohidratii,care tind saatenuezeenergiacreatoarepe careo poti acumulain Cerculdin Padure.Daealini~teadevinepUlinapilsatoare~iiii provoaca0 u~oaranelini~tesauameleala,ai grijasafacisuficientami~care~isamanancicevabogatin grasimesauuleiuri, depildamacaroanecubranza,floriccledepommb in untsaulasagna.

Dupa0 zi petrecutaastfcl,teveisimli cople~itdeaccle~i indoielipe care le-ai avut ~i in cazulCercului Saptamanal- .pentmundirectorocupategreusadepa~eascasenzaliacapierdetimpul pemotiv ca nujace nimic.in acelemomenteesteabsolutesenlialsa-Iiaminte~ticareedefaptscopultau. Lini~tea~iintrempereaorica-mi contacteumuncadeoricefit atragespreinterior intreagafortacreatoaredecaredispui.Practicnu ai mai Iacutacestlucru nici-odatain toataviala ta de adult; niciodatanu li-ai forlat minteasasecanalizezespreinterior lipsind-ointentionatdeoricestimu-larevenitadin afara.Vei constatadi.minteaseocupa,prin tu~egroasedeenergie~icreativitate,deproblemclemai complexecucareteconfrunti la serviciu~iin familie;in perioadapetrecutainlini~teriispunsurileramanundevasubnivelulcon~tientului~ivorie~i la ivealasub forma unor revclalii, probabil pestecinci zilesau0 saptamana.Rclaxeaza-te~iai increderein procesulacesta;a functionatmii deani pentmsutedemii deinlclepli din Orient~iva funqiona ~iin cazultau.Dar pentruastatrebuiesaineerei.

Nu uita saiei cu tine un carnele!pe caresaiI folose~tieajurnal~isapetrecimult timp in companialui. Vorbe~tecu el. Noteazain eI toatemicile idei careiii Yin in minte la inceputulperioadeipetrecutein Cercul din Padure~i pregate~te-tepentm ataeurimajorede inspiralie~irevelaliidupaprime!e 10- 12zile.Toto-data,a~teapta-tela ciltevazilemaipUlin bunedupaaproximativo saptamanapetrecutain Cerc- vorbimdespreun fenomennor-mal carefacepartedin proces.Laturapozitiva~ilatura negativaaminIii taleseintensificiideopotrivain timpul petrecutin Cet'cuidin Padure,ap cateveipomeniobsedatbadebunatateafamiliei

240

Capitolul 11

!ale, ba de intarziereacomenzii de la principalul tau furnizor.I~val~sate!mpa~i cu prima dintre cclc douaobsesii~isanu iiiplerzl cumpatuldill cauzaceleide-adoua.

Ultimele trei saupatm ziJepetrecutein Cercul din Padurere-pr~zinta0 ?::rioadaspeciala,in careiii analizezicariera~ivialapnntr-o pnVlrede ansamblu.Rezerva-liin fiecarezi pulin timppentm aconsernnain scristoateideile remarcabilecareIi-au ve-nit in minte in legaturacu proiectcletale,apoi incepesaili puila punet noul program zilnic, intocmind 0 lista scurtacu deciziire~izabile referito.arela viala ta. Stimulata de tacereadin jur,mmtea ta va funqlOnamai puternic ~imai clar ca niciodata- ~ianumiteschi~bari in legaturacu stiiul taudeviala, cu activitateata ~Icu.'JluaiJaLade acasaiii vor rasari in minte aproapeauto-mat..E Important sacon~tientizezica aceastaestepoateunadin-tre smgurcleperioadedin "iala ta deadult candmintea iti mergelntr-adevar ell preeizie ~i luciclitatc Inaxima: lrehuie sa r~cunosti, .acestfapt, sacrezi in el ~isaiii incredintezi"viata de dincolo deCerc" d:ci7ii.lor ~isoluliilor pc careIe-ai descoperitin perioadapetrecuta aIel.

Mai.~an:iu,ca~dvei urca din nou in trenul acceleratal vielii def~rmhe.~Ial ~anerel,uncledintre deciziileluatein Cercin legatu-ra .cuVlala~Icu afaceriletale li sevor pareanerealiste,ba chiarmuve.Nu teJilsain~elat.Acestaestefclul in careminteareintoar-sain lumeazgomotelorvedeviziuneacares-anascutdin tacere.Scopulfundamentalal experienteiCerculuidin PadureestecalaintoarceresaIii pregatit sacreezi0 noua lume, iar lumile noi nupot Ii claditelara un stropde risc~idecuraj.

a ultima precizarein legaturaeu toate ideile bune care iii vorveni in minte in Cercul din Padure:adu-ti aminte di ~iacesteala fel :a toate lucrurilc din junl! tau, provin din tiparcle pe car~II Ie-a!plantat in minte in trecut, purtandu-te frumoscu ceilalli.Acestetipareseridica mai repedela suprafalaminIii con~tientein atn:osferafoartepropicecreataprin lini~te~i introspeqie; elesunt ;yutatesaiasala ivealil ~idegillldurile pa~nicepe careIe aideobiceicandteafli singurin m\jlocul natuni. ~i nu s!ridi.deloc,

241

~lefuitorul de diamante

cu 0 saptamanasaudoua lTUl;nte sapornqti in aventuradin pa-dure,safaci un erortspecial~isadiscuticu colegii~icumembriifamiliei intr-o manierad'lt sepoatedeatenta~iamabila~isapuicapattuturor problemelornerezolvatepanalamomentulrespec-tiv.Astfel,candvei intra in Cerc,vei aveaimprimate in minte ti-parelecorecte;~inu incapeindoialacaeleseVOl'desavar~iacolo.

:;ltiucaampromiscatevasugestiiin legaturacumodul in careaiputeasaobtii invoireasalipse~tidela serviciuin toataaceastape-rioada.La dreptvorbind,singuramodalitateprin carevei reu~isaprimqti douasaptamimiliberein plusesate oferi saIeplatqti -adicasapropui saIi sescadadi,: salariusumacorespunzatoare(saupoatechiar cevamai mult). lntr-o firma privata emult mai.u~orsaobtii acestlucru decMintr-una destat,.insaprincipiul ge-neralesteca, dacaqti dispussafaci un sacrificiu~iqti suficientde hotarat satraie~tiexperientaCercului din Padure,vei gasi0solutie.Nu trebuiesapierzi din vederecanu doarcarierata estein joc; e yorba~idesanatatea, de lini~teasufleteasca,defericirea~idecreativitateataoMerita mult maimuhdecatsalariulpedouasaptamani,iar ~efulsaumaistrul iii va apreciaseriozitateadacae~tidispussaaccepti0 scaderesemnilicativadin saIariuin schim-bul invoirii.

De fiecaredata cand imi luam libel' specialpentru Cercul dinPadure,rna duceam~i propuneamsami se reducadin salariusuma corespunzatoare pe;ioadei respective, iar propunerea me~

eraacceptatacuplacere!In definitiv,0 astfeldepropunereeste~1un mod dea transrniteconduceriiun mesajprin careIearati catu chiar crezi in cecaceincerci sarealizezicu ajutorul Cercului.In afarade invoireade la serviciu,va trebui saobtii ~ipermisiu-neafamiliei casapleci ~i,in ambelecazuri,un aspectimportantla caretrebuiesategande~tiestecat debinepoti aranjalucrurileastfelincat saseocupecinevade responsabilitatilecarede regulaiti revin tie insa lara sa Ie impui nimic colegilor,sotiei/sotului, ' ,~icopiilor. Esteimportant ca toata lumea'saintel.eagacaresu~tobiectiveletale~isasprijinedin toatainima expenentaCereulUl;energiavafi atuncimuhmaibuna,iar suceesulmultmaiprobabil.

212

Capitolul II

Tot~~i,astanu inseamnaca, dacate love~tide 0 u~oaraimpo-tnVlre la inceput, nu trebuiesamergimai departe- experientaCercului nu esteun lux saucevacepoti facein timpul libel'.Esteyorba despreun efort interior carete va ajuta sastabilestidacavi~ta.~ :arier~ tasuntincununatedesucces~ibeneficepe~trut0ticeldmJur,chlar dacala prima vedereei nu Ievada~a.A~adar,Iiiputernic ~ihotarat.E in folosultuturor.

Mai existacatevadetalii legatedetehnicaCerculuidin Padurepecareemai binesaIeafli in momentulin careveitrai peviu expe-nenta,cain cazuldisciplinelorsportivein carecelmai bineinvetide la un antrenor in carne ~ioase.Dadi vrei cu toata seriozitateasafolose~titehnicaCerculuiSaptamanal~ipe ceaa CerculuidinPadurepentm a da un impuls extraordinarvietii ~icariereitale,consultaseqiuneaintitulata "Referinte" de la slar~itulcartii defata ~i ia legaturacu personaIulEBl, carepoatesate indrumeintr-o sesiunc sau doua.

243

Capitolul 12

~

Vacuitatea problemelor

Odiscutie despre cum sa iIi pastrezi sanatatea corpului ~i amintii in timp ce iIi reinnoie~ti constant ca~tigurile nu ar Ii

completa dad nu am vorbi ~i despre stravechea tehnid budis-ta care senume~te "transformarea problemelor in oportunitati".Acest lueru se poate realiza la doua niveluri: nivelul imediat ~inivelul absolut.

iii mai aminte~ti intamplarea pe care ampovestit-o in capitolull 0,despre cum am cumparat 10 000 de carate de diamante ~iaproa-pe am falimentat compania? Ideea esentiala in cazul acela erasa faci fata cu succescriticilor dure venite din partea ~efului ~isa incerci sa-ti reprimi furia ~i frustrarea chiar inainte ca ele saaiba timp saseformeze pe deplin in mintea ta, in primele catevasecundedupa ce ~eful a inceput sa tipe la tine. Rezultatul imediata fost ca ai plecat din biroul ~efului cu 0 stare de spirit senina,inarmat ~i pregatit sa te ocupi de problema respectiva ~i sa 0 re-mediezi. Rezultatul pe termen lung a fost ca te-ai oprit la timp ~iai evitat sa iti imprimi in minte noi tip are care sa te determine savezi cum ai de-a face cu un ~ef furios ~i pe vii tor: de azi inaintevei avea la seMciu 0 viala din ce in ce mai lini~tita.

Sa presupunem, a~adar, ca iqi calm din birou - ce-i de lacutinsa cu cele 10 000 de carate in plus? in sens imediat, in situa-tia aceastaiti protejezi min tea, iar pe termen lung impiedici altemanifestari ale uzurii sa iti afecteze organismul, canalizandu-tide indata gandurile spre vacuitatea sau potentialul aSCunsal ori-earei problerne. Aceasta vacuitate inseamna ca problema este 0problema doar atat timp cat tiparele din min tea ta te determinasa0 percepi ca pe 0 problema. ~i simplul fapt ca eiti con;tient deaceastavacuitate iti permite sa transformi orice problema intr-o0p0rlunitate.

~lcfuitonll de diamantc, GesluMichael Roach, Lama Christie McNally 245

~lefuitorul de diamante

Este important ca in acestmoment sa iii dai seamaca cele10000de caratepot fi privite in mod valabil Ji coreetfie ca 0 pro-blema,fie ca inceputulunei noi oportunitali. DaeaIe vezicapeo problema,dejadevii agitat;aceastapercepliete facesaadop(io pozi(ie defensivala nivel mental ~i iii inabu~acreativitatea.Trebuie sadecizi ca probabil saptamanatrecutaai avut 0 ideetrasnetpentru realizareacareiaaveainevoiede cele 10000 decarate;doar ca pentru moment nu i(i mai aminte~tidespreceideeeyorba.AJjaeatrebuiesaafli.

o strategiefolositade toata lumea, la careobi~nuiamsarecur-gemadesea~ noi, la Amlin, erasacreamun produsde rezervapentm realizareacaruiaputeamsafolosimmateriaprima cum-paratadin gre~ealain cantitali preamarioIn astfelde situalii, sanu intri in panieainseamnasaevili umplereaunui spaliupreliosdin zonacreativaa min(ii (faptcear intarzia aparilia ideii carete va ajuta sa rezolviproblema);in plus,0 atitudine calmaim-piedicainstalareatiparelor negativecare,in urmatoarelezile ~isaptamani,s-ar ridica la suprafalamin(ii con~tiente~i ar blocapercepereaoportunitapi. Esteimportant, a~adar,sa iii pastrezicalmul ~i sa te concentrezisa ip aminte~tice aveaide gand safaci cu cele10000decarate.Sazicemcapietrelereprezintaunamestecdediamantede toateformele~itiiieturile,cuaceanuan-la maroniedeapamurdara.Acesteasuntcelmai greudevandutpe piala; candva,pietriceleleasteaajungeausa fie presaratepecapetelesondelorde foraj petrolier - astapana cand inventiviinegustoridediamanteindieni augasit0 metodaieftinapentruaIevalorifica.Ap caacumsunt folositela realizareafaimoaselor"inimioare de un carat".

Aceastapiesaeste0 adevaratamanacereascapentruprelucrato-rii dediamante~iprodueatoriidebijuterii careau ramasin stoccucantita(imari depietriceleamestecate;iar noi, ceidelaAndin,amperfeclionatacestconcept.lata cumseprocedeaza.Mai intaiseamncatoatepietricelele(~ivorbim deun milion demramemici)in sitelepentrudiamante,sebate0zi intreagain micii cilindri dinfier cu ajutorul unor mici baredin metal,mcanddiamantelesa

246

Capitolul 12

treacaprintr-o seriedegaurelecare,lasmr~it,direclioneazatoateb.riliantelemicroscopicedeaceea~imarimein aceea~igramajoa-ra.Apmseface0 treabademarefinele:sedetermina,cuajutorulu~or cantareultrasensibile,greutateamediea fiecareipietriceledm fiecaregramiijoara (sanu uitam ca un asemeneadiamantcantare~tecam0 milionimedintr-o livra, adiea0,0005grame).

Seiau camcinci gramajoareastfelpregatite,formatedin pietrea diror diferenlademarimesepoateobservadoarla microscop.Apoi seia un pandantiv din aur bmt, prevazutcu 50 de gaurifoartemici raspanditepe toatasuprafala,carereprezintacupelepentrumonturi; piesaobpnutavaaratacaun ansambludemra-me de diamant aproximativ in forma de inima, montateadancintr-o piesa din aur galben,caremai estompeazadin nuantademaroniu transparentpe care 0 au pietricelele.eu calculatomlin mana, stabile~ticombinalia de 50 de pietre din gramajoararespecnvacares-arpotrivi perfectpentru a ob)ine0 greutatede99,5%dintr-un carat sauoricarear fi limita minima a greutaliiunUlcarat la momentul respectiv.La sm~itul zilei rezulta0 su-perbabijuterie cu diamantesclipitoarepe care0 poli oferi la unprel foarte bun datorita contralului foarteprecisal materialelorfolosite:aurul ~idiamantele.lar esen(ialulesteca in momentul- . ,In care plesa are marc succcsin magazincJ tocmai ai transformatgre~ealade 10000decarateintr-o lovitura de 10000decarate.~tii ceurmeaza.~eful i)i spunesainai faci rastde 10000deca-rate~isaprocedeziexactla fel, dar s-arputeasanu mai ai cumsarepeli isprava.

Oricum, ideeaacestuiexerciliu e cat sepoatede clara. Oricelucnl careexistape lumeestevid. Astainseamnacaniciun lucrudepe lumeaastanu estebun saurau prin el insu~i;hranaunuiapoatefi otravaaltuia. Un lucru qjunge safle bun saurau in func-tie depercep(iilefiecaruia,iar acestepercep(iisuntdictatefoarteprecisde tiparelebeneficesaudaunatoareimprimatein minte in~rec~t.Problemelenu suntproblemeprin eleinsele;mai curand,1I1mmteata existacevacarete facesaprive~tiproblemacape 0

problema.OTiceproblema poatefi transformataintr-o oportunitate,pentmeanicioproblemanu este0 problemain ~idela sine.

247

~]efuitoru] de diamante

Incearcaexerci\iulurmator.Data viitoarecfllld ai 0 prqblemainafaceri,dataviitoare cfllld 0 firma conCllrentaiIi faceprobleme,imagineaza-pca in firma concurentanll existadecfit zanebunecare~tiusaghiceascaviitorul, carepn la firma ta ~icareincearciisa0 transformeintr-un mareSllcces.Casareu~eascaacestlucru,eletrebuiesate impinga in alta direqie decatceain caremergi.Casaiii poat5.imprima ,:ceastadirecpe,trebuies5.-1ifranezepro-gresulin direc\iaveche.In loc safii ingrijorat ori suparatpentrucaa~teptariletalenu seimplinesc,deschide-tecompletsprenouadircctie - inccardi. sa vczi care e nou] drum pc care de vor samergiin loc sate uip in urma ~isatanjqti la vecheacalecu careerai obi~nuit.

Esterealistacestmod de a privi lucrurile?Poatecii da, poatecanu. In definitiv,nu arenicio importan\a.Rezultatulfinal esteace-l~i. Supararea~iingrijorarea imprima in minte tipare negative;iar spapulmental care seocup5.cand te superi inseamnamultmai pupn spapupentru solupi creatoare.Toatc acesteanu potdedit sa inriillta\eascalllcrurile. Daca te concentrezis5.desco-peri oportunita\ile ascunseale problemei,ip inviorezi rrrintea~iip planteziin rrrintedoar tiparepozitive- tiparecarete facsatevezicape0 persoanademaresuccesin viitor.A~adar,esteperfectlogicsamergi inainte~isavezi lucrurile astfe!.

La inceputul acestuicapitol am vorbit despredoua niveluri detransformareaproblemelorin oportunitap:celimecliat~icelab-solut.Oportunitateaabsolutapecare0 poli extrageclin orice pro-blemapresupunesain\elegide la bun inceputpotenpalulascunsal tuturor lucrurilor: adicavacuitatealor.Cumfuncponeazaacestlucru?

Celemai mari oportunitap cu careneputemintalni sunt tocmaiproblemele.Stravecheain\elepciunetibetana spuneca,dad lu-crurile mergbine tot timpul, acestaestecelmai rau lucm caresepoateintampla.Astapentru ca, atatavremecat ne mergebine,nuneintrebamniciodatadeceseintampladefaptap. Niciodatanuai savezioamenismulgandu-~iparul din cap~istrigand"de cemi s-aintamplat astatocmaimie?" dupaceIi s-aintamplat ceva

248

Capitolu) 12

bun. Ca saneganclimdeundeYin lucrurile de fapt, trebuiemaiintai sadiim denecaz.

Nimic nu estemai trist, nimic nu anunla 0 problema iminentadecat0 firma sauun director carea ,yunssafiemultumit desine,careareun Sllccesprea constantdepreamult timp. Lucrurile seschimbamereu,iar automultumireanu esteun punct depornirein demersulprofund ~iclificil pentm a aHaadevaratacauzaa lu-crurilor. ~adar, saspui ca aparipa in sinea unei problemeestecea mai mare oportunitate a naastra nu e daar expresia unui sen-timent nobi!. Suferin\aneda impulsuls5.gasimadevaratulmotorcarepune in mi~carelumeadin jurul nostru~i,dacane conducesa descoperimlegile poten\ialului ascuns~i ale tiparelor, atunciestecelmai bun lucrll careni soarfi PUtllt intampla vreodata.

249

Obiectivul nr. 3

sA PR/VE~TI iNAPO/$/ sA $TII cA A MER/TAT

CapitoluI 13

~

Shirley

CiUatorianoastraprin lumeainlelepciunii ,,~lcfuitoruluidedi-mnante" ne-a purtat pana acum pe doua taramuri min una-

teoUnul estelumeapotenlialului ascuns~ia tiparelor imprimatein minte - lesaturadin caree urzita realitateadin juml nostm,alcatuitadintr-un ecrangolpc carepercep;;ilenoastreproiectea-za imagini ale reu~itelor~i nereu~itelornoastrein viala noastraprofesionala~ipersonala,caredepindin totalitatedefelul in carene-ampurtat in trecttt cu cei din jur. Pescurt,am aflat de undeYinde fapt bannpe careii d.~tigam~iam invatat 0 metodacuadevaratinfailibila pentru a-i obtine.

Banii in sinesuntcu desavar~ireIipsi;;devaloaredaeanuputemsanebucuramdeei; tot peparcursulciUatorieinoastre,am aflatcum saramanemsenini~isanato~ila tmp ~i la minte atat la bi-rou, cat ~iin afara lui - CUln sa ne continuam cancra an de an ellaceea~ienergie~icu aceea~icreativitatedin tinerete.in aceastaultima parte trebuie,totu~i,savorbim despreinevitabil; ceeaceinseamnaea,indiferentcatdebineai reu~isaca~tigibani ~iapoisaiti pastreziinima u~oaraca sate pOli bucura cum secuvinedeei, intr-o bunazi tot trebuiesaajungi la sffiqitul activita;;i ~ichiaral existenleitale.In traditia budista,un am deafacerinu efconsiderat de succes daar pentru di a ca~tigat0 avere, nici macarcanda c~tigat a avere~i~tiecum sasebucurepc deplin de ea.

~Icfuitorul de diamantc, GuIlt Michael Roach, Lama Christie McNally 253

~lefuitorul de diamantc

Sffir~itulestela fel de important cumsuntinceputul~ipartea demijloc; trebuiesapo}i saajungi la sffir~it,la inevitabilulsffi~it, Sateui}i in urma la carierata in afaceri~isaspuicumanapeinimaeaameritat - eatoateorele~ito}i anii demuncaincordata~ideefort intens au avut ell adevarat un rost.

Daeanu qti capabilsai}i analizeziviala ~icarieradin perspecti-va sffir~ituluiinevitabil, nu ai cum sate hotara~tisafaci tot posi-bilul caactivitateata saaiba0 semnilicalie~iun folosin aceastalume.Nu po}i saiei hotarareade a facein ~a fel incat viala tasainsemnecevadacanu pop sate vezi in ultimeleon; alevieliitale,daeanu po}i sate imagineziin viitor ~isate deprinzi, prinpractiearepetata,sateuili inapoi la tot ceai fficut in viala.~i a~aajungemla capitoluldespreShirley.

Ca saajungeminsa la Shirley,trebuie sa revenimmai intai la,,~lefuitorulde diamante".Urmatoareleranduri, poatecelemaicelebredin aceastascrierestraveche,seaftachiar in incheiere;eleformeaza"Versuriledespreefemeritate"~isuntconsiderateatatdeimportantein lumeabudista.,incatealugariitibetani trebuiesaIepsalmodiezedefiecaredatacandelunaplina~iluna.noua,laraexceplie.Elesunaa~a:

,.e----......,Invata sa vezi ca tot

Ce estepricinuit de 0 cauza

Esteca0 stea,

o problema din ochiul tau,

o lamp a, 0 iluzie,

Roua diminetii sau 0 bula de aer,

Un vis, un fulger

Sauunnor.~

In celeceurmeazayomvedeacum explicaacesteversuriLamadin Choney;cuvinteledin textul original suntscrisetot cu litereingro~ate.Dupa.cum vei vedea,el distingein acesteversurinu

254

Capitolul 13

numaiunmesajreferitorla efemeritate,ci ~i0 legaturastransacuconceptuIdepotenlialascunsallucrurilor saudevacuitate.

Urmeaza0 recapitularefinala, carespuneca toatelucrurile prieinuite de 0 cauza sunt lipsitedeoricenaturaproprie ~itotodatasuntefemere.Toateacesteasunt cuprinsein strofadespre"stea,0 pro-blemadin ochiul tau,0 lampa" ~itoatecelelalte.

Am putealua, deexemplu,celecinci parp aleunuiam - corpul saufizic ~ia~amai departe- sauoricealtelucrUli deacestfel.Toateacesteapot fi descriseprin urmatoarelemetafore.

Stelde rasarnoaptea,apoi, in timpul zilei, nu maiapar.Partileunei persoane~ialte lucruri careau 0cauzasunt exactla fel. Daca.mintea unui om esteinvaluita.in intunericul ignoranlei,stelelesauaeestepar}i par saexistein sensabsolut.Sa.presupuneminsaca.ra.saresoarele- soardeinlelepciuniicarenefacesainlelegemcanimic nu existain ~ide Iasine.Atunci aceste obiecte nu lnai par sa existe in sensabsolut sall inerent. Prin urmare) a~aar trebui savedem acestelucrun camnd ca 0 stea.

Sazieemeaai 0 problema carei}i stanjene~teve-derea- ni~teparticule de praf saualtcevaasema-nator careip afecteaza.oehiul. Obiectulla carein-cercisate uili nu arataa~acum esteel in realitate,il vezi altfel. Acel~i lucm seintampla ~i cu ocruulminlii candeste~locatdeproblemapecare0 repre-zintaignoran\a.In consecinla,pentruaceastamintelucrurile careau 0 cauza.par altcevadecatsunt inrealitate.

Flacaraunei lampi cu unt de iac, avandcasuportun fitil sub\iredin plante,palpaie~iapoimoareime-diat. Lucrurile generatede cauze,fiecareavandca

255

256

~lefuitoru] de diamante

suportdiferitecauze~iimprejurari, parcurgla ran-dul lor un procescontinuuprin careapar~iclisparell repeZlC]Une.

o iluzie estecevacarearata altfel decatestedefapt.La fel, lucmrile provocatedecauzepar saexis-te in ~idela sinepentru0 mintecaresein~ala.

Roua seevaporarepede,la fel ~i lucrurile careauo cauza- disparrapid, iar existentalor nu dureazanici macardouaclipe.

Bulele de aer apar intamplator,prin tulburarcaapei sau clintr-un alt motiv asemanator,apoi sesparg~idisparla fel dc brusc.Lucrurile provocatefunqioneazala felcandseintrunesctoateconclitiile,aparbrusc~iclisparbrusc.

Visele sunt un exemplude perceptiegre~itapro-vocatadesomn.Lucrurile careau la baza0 cauzasunt,~iele,intelesegrqit - par saexistecuadevaratpentmminteaafectatiideignoranta[privindpoten-tialul ascuns].

Fulgerul straluce~te~isestingeimecliat.~i lucmrilecareau la bazani~tecauzeapar ~i clisparrepede,in functiedeconclitiilecareseintmnescpentru a Ieprovoca.

Norii suntcevacareseaduna~iseestompeazapecer,in functiede dorintelefiintelor-prpe ~ide altelucruri asemanatoare.Acda~i lucru sepoatespunedesprclucrurile provocatcde cauze;apar~i disparin functiede influenta tiparelor,carepot fi saunuacelea~ipentrucliferitimembriai unui grup.

Fiecaredintremetaforeledemai susvreasailustre-zetotodamcaniciun lucru carearela baza0 cauzanu existain ~idela sine.

Capitolul 13

Explicatiaoferitaaici sereferala lucrurile provoca-te de cauzeca la un grup intreg. Urmatorul citatclinsutraMaestruluiNagarjunaareun sensmai re-strans:

Corpuljizic eJte0 bulii careJen"fle,

lar JimJaminteleseaseamanaeuspumaullui val;

Deosebireaedoar 0parere,

lar eelelalteimprqurari eaun haJgol pe dinauntru;

ConJtiinJaseamanaeu 0 iluzie -

AJagrait-a Varul Soarelui.

[Acesteasunt cele cinci parti ale unei persoanedesprecare am amintit mai devreme;iar "VarulSoarelui"esteun alt numeprin careestedesemnatBuddha.]

Maestml Kamalashilaleagaceletrei metaforeclininchcieredecde trei perioade[trecutul,prezentul~iviltoml]; aceasminterpretareesteputin cliferitadeexplicatiade aici, insa cde douanu sunt in niciuncaz contradictorii.

In catevacuvinte, Stapanul Buddha ne spunecaar trebui sa "vedem" di once lucnl care are 0 cauzaesteefemer~i lipsit de orice natura proprie, ca incdc nouaexempledemai sus".Ar trebui saavemin vederc~i ca accsteranduri indica Jipsaunei na-turi inerenteatat in cazuloamenilor,cat ~i in cazullucrurilor.

Pasajuldesprecaretocmai am cliscutatsereferain primul randla efemeritateafiintei umane- la faptul ca noi, ca indivizi, tre-buie saajungemla slaqitul carierci ~i la slar~itlll vietii noastre.Mcrgand la un nivel mult mai profund (chiar dacanu acestaescopulnostruaici),acestlllcnl poatefi explicattot clinperspecti-va tiparelor mentale~ia potentialului ascuns.Asta inseamnacain min tea noastra exista tipare care crecaza percepvile noastre

257

~lefuitorul de diamante

asupralumii din jurul nostru~i chiar asupracorpului noslru ~iasupramintii noastre.Acestetipare suntca orice alta forma deenergie- ca orice alt lucru caree pus in mi~careprin putereacircumstan\elorsauaconditiilor.

Categoric,jizptuL ea Lucrurilesunt puse in miJeare,faptul ca ni~lclu-cruri cum sunt tiparele determina inlati~areacelorlaltelucnlridin lumeacarene inconjoarasauchiar aspectecare tin depro-priul corp ~i de propria minte fnseamna,inevitabiL, cil aeelelucruritrebuiesa fncetezeLaun momentdat, toemai datorita faptului eaau ineeput. Filosofiabudistaspuneca,pentrucaun lucrtl sain-cetezc,nu enevoiedeca.tcael sainceapa.Tnc1ipain careai lovilmingeacubatadebaseballte asiguricaundeva,cumva,mingeasevaopri din rostogolire.Carierata in afaceriscva terminapen-lru cate-aiangajatatunci,prima oara.Via\a ta sevaslaqi pentrudi te-ai nascut~inu mai c nevoie de niciun alt motiv. Daca vrei sate asigurica la final seva c10vedicavia\a ta ~icarierata au avutun rost, trebuie saai convingcrea nezdruncinata ca inlr-o buna zielevor lua slaqit.

in ziuain careampuspicioml in Andin, uncleamobtinut primameaslujbaadevarata,amcunoscut-opeShirley;nici nueragreu,pcntru cala vremeaaceeaerasinguraangajatain afarademine.Eu veneamdupaopt ani c1econcentrareintensaasuprastudiilor~imeditatiilor efectuateintr-o mica manastiresub indrumareamentomlui meu spiritual; zgomotul~i duhoareacarec10mneauin New Yorkimi Iaceauefectivgreatain celeaproapedouaoredecalatoriecu autobuzulcu careajungeamla serviciuin fiecaredimineata,apoi insa,vazandcum laceafa\aShirleyfiecareizilede lucru, uitam de toate.Era 0 jamaicanaputernica~imandra,cuunpar negruminunat~iun zambetcareumpleaincaperea;euamcrescutin Arizona~inu cunoscusemniciodatapecinevadinInsule,~a caamfostvrajit canclamvazutcumaceastaadevara-ta razade luminastrabateaholurile in sus~iinjos, cantandcateun canlecelfrumosintr-un riUn britanic sa!tare\.in scurt timp,Shirley~isOlulci, Ted, au devenitca0 familie pentru mine; amfostcu totii ala.turidepatronii Ofer ~iAya in anii de inceputai

258

Capitolul 13

finnei ~idupaaceea,candAndin a inceputsaprinda aripi, du-blfllldu-~i ~i lriplandu-~i v;mzarileaproapein fiecarean, panacandaajunslavolumulactualdepeste100demilioanepean.Cutimpul, eu~iShirleyam ~junssaconducemdouadivizii impor-tantedin firma: ea- Divizia Distribu\ie,eu- DiviziaDiarnante.

Voio~iade nezdmncinata lui Shirley~idragosteape care0 re-varsaasupracelordin jur era lcgendara;putearnsalucrampanala 1.00 sau2.00 noaptea,la slaqitul zilei ea era la fel de binedispusacala inceput.Aveaintotdeaunaun cantecpebuze,chiardacaaveade coordonataproape0 sutade angajati~i trebuiasaambaleze~i salivreze 10 000 de bijuterii fine in fiecarezi ji sarespectetermenede livrare imposibile.Era prima carevenea~iultimacarepleca~i~i-arfi datviatapentnl oarneniiei;prin aceas-ta calitate~inu numai,~i-aca~tigatloialitateadarza~idragosteatuturor celor carelucrau pentm ea.FOf\aintel;oara carestrii!u-ceain ochii ei~ivalorileprofundealercligiei cre~tinedecareeraputernic ala~atalaceaudin ca0 stancadeneclintit carenedadeaputeretuturor.

Tmiamintescmomentulin careaaparutprima problema;oame-nii spuneaucas-aintiimplat cevacuShirley~i,dacavrem,sa-ifa-cem0 vizita la spital.A fostunul dintre acele~ocuriprofundepecareIesimti candcinevapecareil credeaiim~ncibilsedovede~tca fi mal mult decat fragil: sentimentulpe care I-am avut candmameimelei-a aparutJasanun nodul imenssaucandtatii! meua le~inatin timp ce cram la v;llIatoare~ia inceputsaseprava-leascadepemunte,iar eu,adolescentfund, inccrcarnsaimpiediccorpul lui uri~ saserostogoleascala vale.Panala urma s-aaflatcaShirleyavea0 formadediabetdestuldegrava,dar caaveasafie bine dad 0 va lua mai u~or,dacamancabine ~i la intervaleregulate~iinghileacatevapastilela anumiteoredin zi.

Fapt e ca in perioadaaceeafirma era intr-o ascensiunefulmi-nanta, eram invincibili pe piala ~i invarleampe degete0 lumeintreaga,carepareaca nu ~tiesa facanimic cum trebuie.Eu ~icu Shirleyeramla stadiulin carenejucam in fiecareora cu sutedemii sauchiar milioanede dolari. Salariilenoastrcajunsesera

259

~lefuitorul de diamante

la un nivel incredibil, la fel cavolumul demuncii ~inumanl! deoarnenipe care ii aveamin subordine- eram ni~temici zeitapin regatelebirourilor noastre,hotaramlamasa depranz viitorulunui om saua! unei incaperi pline eu oameni,ca ~icum ei ar Iifostpapu~isausoldaleidin plumb careneapar}ineau~ipecareiimutamdintr-un loc in altul dupacumni senazareanoua.Andinera0 patimamistuitoarecarepusesestaparrirepenoi; firma aveadela noi pretenlii imposibile~ine impingeaspreperformanlecumult pesteputerile noastre,rasplatindu-necu sumela care nuvisasemvreodata.Shirleyaineeputsasteatotmaimult pestepro-gram in fieeare seara, ea in transa, 0 transa care, intr.o anumitamasura,pusesestapanirepe tOlicarecramacolo.

Nu existanimiemaiimportantdecatmunea.Shirley sareapestemese,la inceput cand ~i cand, apoi din ce in ce mai des.Catdespremedicamente,Ie lua cand i~i aduceaarninte, in sehimblivrareaextremdeimportantacatreJ C. Penneynu intarzia nieimaCaI' un minut. Inevitabil, munea in exces ~i abuzulla care ~i-asupuscorpul ~i-aupusamprentaasupraei, dar eaa refuzatsa0lasemai moale.Credcaunadintre celemai importantelecpi dintoata activitateamea in cadrul unei firme am invalat-o cam inaeeastaperioada:angajalii cu adevaratbuni continuasaseagitepana candi~i faerau, iar condueereatrebuiesadeadovadade 0mareinlelepciune~icapacitatedeautocontroleasa~tiecandsaii obligepe oamenisa0 ia mai u~or,chiar dacafirma va aveadesuferitdin cauzaasta.

A venitvremeacandShirleynusemai simleasuficientdebinein-catsacoordonezeun grupmaredeoameni,dar,dedragulei,pa-tronii auereatun nou loc demunca- un departamentdeservieiipentru clienp-, undeputeasalucrezein eontinuareintr-un ritmmai lent.Apoi apleeatdin firma ~is-amutat in NewHampshire,casaseodihneasca~isainceapasafacatratamentescumpeprindializa.Andin a continuatsasedezvolte~iimi eradestuldegreusapastrezlegaturacu ea;ziua measedesfii~uracu I 500 de ki-lometri pe ora, uneori vorbeamla telefoncu trei saupatru in-terloeutori deodata,pietreleprelioasezburauprin birou nu in

260

Capitolul 13

pachelelerrri<;i,ci in sacimenajeri~ilazi degunoi - nu eusuteleci cumiile ~isute1edemii. In tot acesttimp, ritmul ziJeilui Shirle~era din ee in ce mm scazut.

Ultima oaracandamvorbit cu eaam sunat-ointamplator chiarin momentul in careseintorsesede la spita!dupa ce ii fuseseraamputateambelepicioare.Era, ca intotdeauna,incredibil de ve-sela~i atenta,vorbeamai mult despremine decat despreea; ~iatunci am auzit-opentru prima oara intrebandu-seceaveasasea!eagadeviala ei. La scurt timp dupaamurit.

Cand am aflat caa murit ~iam inlelescii femeiaalaturi decarepetrecuseramatalia ani ~icu careimpaqiseram fiecaredurere~ibucurie imaginabila in ceamai marc parte a orelor petrecuteinstaredeveghenu mai era~iniei nu mai puteasamai fie vreodataprintre noi, ne-am uitat pcntru prima oara in lIrma la toti anii pccare i.am trait in firma, CLiochii omului care a ajuns la Lin punetde cotitura. Inevitabil, pentru prima oara am inceput sa ne intre-biim daeaameritat. A fostfrumos;a fostmai mult decii.tfrumos,a fost0 pasiunemistuitoare;insa iluzia grandorii ~ia imponanleia ~iilit instantaneuin fala morpi, a earei imagine ni s-a impuspnn pleeareadefinitiva a lui Shirlcy.Lupta avidapentru bani nuavea sa lnai fie niciodata la feI. ACllln era eeva gray. Acum eraeevapentru totdeauna.Ne petreeeamaici \~alaadeviirata~i~ti-am ca la sfftr~itnu vom 111ai aveace viata sa tdiim. Nimcni nll maiputea saignore di. - indiferent deputerea tot mai maredoban-dita de firma noastrapc piala~iindiferent deautoritatea~ibaniiacumulapdatorita funqiilor pc careIe ocupamla Andin - toateacesteanu VOl'Ii altcevadecatun vis de tristii amintire la doarcatevazile dupaeeneyom retragedin activitate.Am fostsilili sane intrebam deceeramacoloin primul rand.

Perspectivabudistiiasupraafaeerilorsp"ne cain fiecarediminea-la trebuie sa intram in birou intrebandu-ne:"Dadi. ar fi samol'diseara,ap mi-a~dori saimi petrecultima zi din viala?". Nu esteyorba aici despreun mod de a te deprima sauun soi de gandi-re morbida. Este0 atitudine foartepragmatica.Te e1ibereaza;~iasta te ajuta sa faci lucnlri minunatc, lucruri cu care vei putea

261

~lefuitorul de diamante

sate mfmdre~ticu adevaratcfmdvci ajungela sffiqitul ine:;itabilal canerei de om de afacen~i te vei uita in urma taolata cumfuncponeaza.

In manastinletibetaneexista0 practicanumita "meditapeasu-pra mor~ii". Imagineacarei~ vine prob~~il !n minte candauz!aceastaexpresieesteaceeain carete ve~1mu~s.i:'eu.n,trotuar ~Iincercisa-(iinchipui 0 gramadade tubun care1\1mtra.l~n~, ru-delecareplangla capataiultau~imonitoarelepentru.m~m~carepiuie.Nu esteinsadeloca~a.Pur ~i.s!mpl~~,teo~r:zq~ dlml_nea~a~iramai culcatin pat, fiira sadescluzIochu.~1.ltJspm~rmatorullucru: "In searaasta0 samor.Carear fi celmalbun lucrupecare~ puteasa11facin timpul caremi-a ramas?".

lmediat i~i vor trecepnn cap catevaid:i. E ?a ~i cu~ ai a.veape nea~teptate0 zi libera ~i,dacatot 0 samon dlsea~a,el~b.me:poate0 sa incerci cevace ~i-aidont ~intot~eaunasa faCl,I11S~erapupn excentricsaupoatecluarputJnpenculos:da: - :e m~conteazadaca tot e sa ITlOn in searaasta?A~aca banulcsc c~s-arputeasaai chef saincercisaltulcu para~utasaue~entuals~te duci sacanp intr-un bar de karaokeon sacumpencele~alscumpebiletela0 piesacaresejoacape.Broadway(presupunanddi in ziua aceeaestcprogramat un lnanneu).

Meditapaasupramorpi trebuiesafiepracticat~regula.t,0penoa-dalungadetimp, pentrucaatunciarecclem~ putermcerezu!t~:teoUnul dintre efecteleimediatepecareIevelconstataestecaIpveieficientizavia~a:dintre toatelucrurile pccareIeai saupec~reIe faci, Ie vei eliminape aceleacare.te pn in !oc.,A?est~:ste :n-ceputulunui nou tip delibertate,atatmental.a,cat~lfizlca.Ca:eperechidepantofiai?~i undepi fotografiiledin va,can~el:?':alta-data celela carenu temai ui~i?CandauzIacestemtreban,mcepsa-ti'aparain minte top pantofii pe careii ai: intn cu ?an~ulindulap~itc uip celpupn la indjJ~anlep,: careIef?lose~U~a1des.Dupa aceeaajungi cu gan.dulu~de~aIlltr-un bl~ousau.l~tr-unbufet~ivezieatevateancundepl.lcun.c~ fotografil;desc~lzlunulsaudoua;teuip pe catevapoze~lvezlcllle sauceapareIII ele.

262

Capitolul 13

Toateacesteadovedesccaundeva,la unanumitnivel,pastraminminte un inventaral tuturor lucmnlor pc careIe depnem.Astainseamna totodata di 0 parte din mintea noastra estc ocupatacu acestedetalii; nu uita camintea e ca unitateadedisca unuicomputer- nudispunededit deun anumitspa~iu.~tii cumincepsasecomportecomputerelecandunitapie lor dediscajungsafieaproapepline: programclenumai funcponeaza,totul mergemaiincet,sistemelesedefecteaza.~i ~tii~icat deplacutesafolose~tiun computercarearc 0 gramadadespapupeunitateadedisc_parca zboara.Scopulmeditapci asupramorpi e sa treci de lapnma starela cealalta.0 metodarapida~ineortodoxapentmarealizaacestlucru esaincepisaanmci din casalucmnle carenui(i mai trebuiesaupecarenu Iemai folose~ti.Elepot ajunge~ila75%dintre lucrunle pe careIeai - 0 metodabunadeseleqieesate intrebi dad aimai folositlucml respectivin ultimeleaproxi-mativ ~aseIuni. Daca nu) arunca-l.

Practicandacesttip de meditatiemai mult timp, vei incepesafacicuprogramultaudefiecarczi ceai Iacut~iculucrunle.Dacaintr-adevarar fi samon diseara,ai mai sta~iai mai citi dela capla coadaziarul deduminicasaucelemai multedintre reviste1elacaree~tiabonat?Ai mai butonacomandatelevizoruluicautandcu disperarecevacat de cat interesant?Ai mai ie~iin ora~~iaimai sta0 orasaudoualamasa,lapranzsaulacina,barfindu-ipcceilalp~efi?Hotara~te-teatunci:Daca nuftc asia in <:iuain careDoi!nun, nu am 5-0ftc nici acum.Pentru di, la drept vorbind, asta s-arputeaintampJachiar astazi.

La un moment dat pe parcursulacestuiprocesvei incepesa-(ianalizezicancra.Esteintr-adevarceai vreasafaci dacaar fi samon diseara?Ai fi preferatsafacialtceva,dar (i-a fostteamasaincercipentm canu erai sigurcapoti saca~tigisuficientdin astasaupentm cate-ai temutsaincercicevacompletnouOnpentmca (i-a fostpupn lenesamergi pana la capat?Viata estefoartescurta,iar numaml anilor de activitatee limitat - ~i nu uita ca

r vorbim aici de anii de maxima energie,sanatate~i ascutimeaminpi. Poatecaarmentasaca~tigimai pupndaca~a aiputeasafaci in fiecarezi cesimpcaestecu adevaratimportant.

263

~lefuitorul de diamante

In ultima fazaevolutivaa acesteimedita\ii asupramorlii, acesttip degandiresetransformaintr-o atrac(ieinstinctivaspretoateacelelucruri din via\a unui om care sunt cu adevaratcelemaifrumoase~i mai semnificative.Printr-un procesde medita\ie ~iconcentrareagandurilorspreinterior,te-aiduscuminteala ceeacefoarteprobabil va fi spresffiqitul carierei~ivietii tale.Probabilca ai dlltigat deja foarte mul(i bani. Ti-ai satislacutnevoiledebazaintr,un modcareJ:i-apermissatraielti confortabil~iai avutgrija ca~ifamilia ta saaibatot cei-a trebuit.Din punct devedereprofesional,elti la un nivel la care,dqi energiata fizica li, intr-oanumitamasura,capacita(iletalementalesuntputin mai modes-te decal in perioadata de varf, ai in spate0 experien\abogatadatoritacareiapo(i saduci la bun sffir~itaproapeoricesarcina.

Din punct devederemental,acestaestemomentulin careoame-nii deafaceriaflali in amurguleariereiineepsafie atra~ide filan-tropic. ~i asta nu pentru di nu le-a mai ramas nimie de meut; maidegrabaam putea sp"ne di oamenii aee~tiaau dobandit de-alungu! vielii un soi de inlelepciunecarele-a indicat cu preciziecelmai important lucnl pe earepOiisail faciCubanii, puterealiexperienlapecarele-ai acumulat.Ace~tioameniseaHain punc-tul desprecareamvorbit mai devreme:acelain careprivescinurma la carieralor din perspectivasfar~itului~iincepinevitabil sase intrcbe: "Chiar a meritat?".

Ideeaesen(ialaesaantieipeziundevei fi in urmatorii ani ~isaieihotarari careiii vor permite sate uili inapoi cu bucurie~isatis-faqie deplina.~tiind cavei puteasafaci asta,nu doar scopul,ciintreagacaliitorie- adieaintreagata cariera- devin infinit maiplaeute~imai interesante.A~adar,ineearcaaeummedita\iaasu-pram0'1ii;parereameaestecain felul acestaveiajungela stareade spirit despreeareyom vorbi in capitolul urmator - cevapecarenoi il numim "schimbulde locuri intre tine~iceilalii".

Trebuiesaparcurgiacestprocesde a te ducecu gandulmai de-parteastfelincat sapOliprivi in urma la via\a ta ~isaconsta\ieusalisfacliecit ai Iacuteel"mai importante~isemnificativelucrurinu doar pentru caricra ta, ci pentm intreagafirma. Companiilesunt la fel ca oamenii: senasc,ili traiescviaia, apoi incetinese

264

Capitolul 13

ritmul. ~i :n~r, p~n:.ruca.e i~ firea lucrurilor saseintample ala.-:r:rebUlesaaJungJsaana!izezlfirma in eareiJ:idesr~ori aetivitateadm acel~1punet de vederepe careI-ai folosit cand ti-ai evaluatvia\a.- _tre~uie~~te du.eieugandulla momentulin ca.'revadispa-rea~Isapnvell:1lllapol.

~devarul eca li afacerilemor - un om deafacericarerecunoa~teslllcer acestlucru, chiar daca se afIa pe culmile succesului,vaaveaintotdeauna0 pozi\iemult mai puternica in afaceri.Aceastaatitudin~ te ajutii sai(i pastrezimintea limpede li priorita(ile inardine. Insuli Buddha a anticipat cu lueiditate sffiqitul crea(ieilui - s~qitul budismului- li a vorbit adeseadespreacestsffiqit,tocmmpentru caatatd, cat~iadep(iilui sai~ipastrezeatitudineasenina~igandirea!impedein aceastaprivinia. ,,~lefuitoruldedi-amante" reda0 parte consistentadintr-o convorbirepe aceastatema;dialogul incepecu0 intrebareadresatalui BuddhadecatreSubhuti,zeulinielepciunii deghizatintr-un calugarde rand:

e--.-..., 0, Cuceritorule, ce se va intampla invremurile care vor veni, in zilele ultimilorcinci sute, cand invatatura sacra a lui Buddhasevaapropia declipa in carevaIi nimicita pedeplin? Cum ar mai putca cineva dintre ceicare vor trai in vremurile aceleasa vadii !im-pedeintelesul lucrurilor tiilmacite de ciirtilestravechi cum este aceasta?

JarCuceritorul raspunde:

0, Subhuti, niciodata sa nu mai roste'?tiintrebarea pe care tocmai ai rostit-o: "Cese va intampla in vremurile care vor veni,in zilele ultinJilor cinci sute, dl.nd invata-tura sacra a lui Buddha se va apropia declipa in careva fi ninJicita pedeplin? Cumar mai putea cineva dintre cei care vor traiin vremurile aceleasavada limpede iute-lesul lucrurilor tiilmacite de cartile stra-vechi cum este acea..o;;ta?".~

265

266

~lefuitorul de diamante

Intrebarea cste dacava lnai e:-..;stacineva in vrc ..murile care vor veni care sa creadfi sau sama-ni!cste vreun interes fala de ciirtile stravechicum este aceasta - scrienlestravechicare tiil-macesc naturacorpului real~ia corpului fizic aleunui Buddha.Pentrua provocac1iscutiape aceastatcma, Subhuti rostqte intrebareacare incepea!ja:,,0, Cuccritorule, ce seva intampla in vre..murilc carevor veni, in zilele ulthnilor cincisute, dind invatatura sacra a lui Buddha seva apropia de clipa in care va fi nimicitii pedeplin?".

Drept raspuns, Cuceritorul spune: ,,0,Subhuti, niciodata sa nu mai roste~ti intre-barea pc care tocmai ai rostit-o". Guaceastael vreasaspunacaSubhutinu ar trebui sanutreas-ca niciodata 0 asemcneanesiguranta care il face sase intrebe dadi va lnai exista sau nu cineva de Ce-luI acestain viitor; ~ica dacanu va aveaniciodataaceastaindoiaUi, Subhuti nll va mai Tosti niciodataintrebarea aceasta.

:;>iBuddha rosti iara~i:

~ 0, Subhuti, in vremurile carevor veni,in zilele ultimilor cinci sute, cfuld invalaturasacra a lui Buddha se va apropia de clip a incare va £l nimicita pe deplin, vor sosi razboi-nicii s£lnli care sunt £linle marele, inzestrateell moralitate, ell insu~ireaceannllullata !?icu inlelepciune.

lar ace~ti razboinici s£lnti care sunt £lin-te marete, 0, Subhuti, nu vor £l cei care auconferit onoare unui singur Buddha saucareaupus la pastrarecomori devirtuteintr-un singur Buddha. Ci vor £l,0, Subhuti,

Capitolul 13

cei care au conferit onoaremultor sutede mii de Buddha ~i care au pus la pas-trare comori de virtute in sute de mii deBuddha. lata ce sunt razboinicii s£lnti, £l-intele mare'tecarevor veni atunci. ~

0, Subhuti, spunetextul, in vremurile care vorveni, chiar ~i atunei dind sfanta Dharma seva apropia de clipa in care va £l nimicita pedeplin, vor sosi razboinicii sfinp care suntfiinte marete. Ei vor fi inzestrati cu extraor-dinarametodadea-i invala pe ceilalli ce.inseamnamoralitatea; vor .6.inzestrati Cll minunatainsu~ire care consta in extraordinara metoda dea-i invala pe ceilalli ce inseamnaconcentrarea;~ivor fi inzestrati eu extraordinarametodade a-iinvalape ceilalli ceinseamnaintelepciunea.

lar ace~ti razboinici sfinti care sunt fiinlemuete nu vor .6.cei careau conferit onoaresau care au pus la pastrare comori de vir ..

tute doar intr-un singur Buddha, ci vor £l ceicare au con.ferit onoare~iaupus la pastrarecomori de virtute in sute de mii de Buddha.Acestfapt, spuneCucentorul, estececacevad euacurn.

MaestrulKamalashilaexplicii expresia"zilele ce-lor cinci sutc" in felul urmator:

In acest context, cxpresia "cinci sute" se referala a seriede grupuri de catecinci sute;serefe-ra la vestita maxima care spunedi "invatatu-rile Cuceritorului vor dainui de cinci on catecinci sute".

Ca atare,"de dnd on catecinci sute"serefedi lapenoadadelimp catvarezistain lumeaceastainva-laturii: 2 500 deani.

267

$lefuitorul de diamante

La intrebarea cat vor supravietuiinviWiturile luiBuddhain aceastalume,in diversetextestravechi~iin comentariileasupralor gasim0 seriedeexplicatiidiferite.AcesteaspuncainvataturileCelui Inzestrat(Buddha)vor dainui 0 mie de ani, douamii de ani,douamii cincisutedeani saucincimii deani.Dacaavemin vedereintentia lor, acesteafirmatii, de~idi-ferauneledealtele,nu secontrazic.

Acesteafirmatii nu intra in contradlctieunelecu al-telepentru ca unelelucrari sereferala timpul ~atvor continuaoamenii sa i~i atingascopurileori sapracticedoctrina.Altelevor saspunacattimp sevorpastrain lumea noastradovezilefizice ale acestorinvi'qaturi.~i, in fine, altelepar sa faca referire lainvataturiledin Tara celorRealiza(i[India]'

Textul mentioneazamulte exemple de astfel derazboinici slinti. In Tara celor Realiza(iau existat"Cele ~aseNestematedin LumeaDzambu" ~ialtefiinte de acestfel. In Tibet au existatfunte superi-oarecaSakyaPanditasauButonRinpochesauCeiTrei Mae~tri- tatal,Je Tsongkapa,~iceidoi fii spi-rituali ai siii.

Pentrunoi, cei din Occident,este~ocantsacitim un schimbderepliciin careintemeietoruluneimari religii, chiardin momentulin carepune bazeleacesteia,prevestqteca religia lui va dispa-readepc fatapamantuluipeste2 500deani. In toateinstitutulenoastre- indiferentcaesteyorbadeafaceri,politica, familie sauindivizi -, avemtendintaconstantasacredem,in adancui inimii,ca tot cemergebine la un momentdat va continuasameargabine.Budismulspuneinsa ca toate lucrurile sunt pmvocatedetiparelenoastre,depercepiiilecarenesuntimpusedeacestetipa-reolar tiparelesuntasemeneacopacilor- samantaplantataincol-te~te,copaculcre~te,inflore~te~i,inevitabil,moarecandenergiaseminteiseepuizeaza.Intrucat atatlumeadinjurul nostru,cat ~inoi suntemperceptuactivatede energiagermenilorplantati in

268

Capitolul 13

min tea noastra, care se comporta exact ca germenii fizici, atiltnoi, caindivizi, cat~iIumeanoastratrebuie,in mod inevitabil,saaibaun srar~it.

Chiar ~icandne aflam la apogeulcarierei noastre,chiar ~icandfirma noastrafaceravagii pe piata, trebuiesa ramanemcon~ti-enti de acestlucru. Ca sa trecemprin viata ~isa ne conducemafaceriledin perspectivaceamai limpedecu putinta, trebuiesadilatorim cugandulin viitor,pana in ziuain careneyom retrage,pana in ziua in careyomplecadin aceastaviata ~ipana in ziuain carefirma noastrava disparea~i saprivim in urma la tot ceamrealizat.A meritat?A avutun mst?A fostcelmai bunmod incaresanepetrecemscurta~ipretioasanoastraviata?

In capitolulurmator yomanalizametodeleprin careputemsaneasiguramca toateacesteachiar au avul un mst. Sanu-(i faci griji;celmai important estecapoti nu doarsaobtii prajitura dorita, ci~isateinfrup(i din ea- scopulesteI) saca~tigi0multimedebani;2) sa-Ii pastrezisanatateacorpului ~i a mintu intr-o starefoartebuna,pentruaputeasatebucuri cuadevaratdebanii c~tigati; ~i3) sate folose~tide acqti bani in ~a fel incat sapoti privi inapoi~i sate mandre~ticu asta.Intiimplarea faceca metodaceamaibunade a ca~tigabani sacoincidacu ceamai bunametodadea conducea companiemare~idea-ti organizafamilia ~iviata.

269

Capitolul 14~

Instrumentul suprempentru a-ti gestiona viata

Nucreel sa existe in America vrcun director rara un instinctfoarte clar care11<uutasafaca eliferenlaimre lucrurile care

inseamna ceva ~icele care nu lnsealuna nimic. Se poate ca dinci'tndin cfllld sane abatemdin dntm pentru anunllte bunuri saurelalii careservescunoI' scopuripur egoiste,insasunt de ap na-tura incat ne plictisim repcdc de de - lipsa lor dc inscmnatatcesteinevitabilapentru orice fiinla ralionala. Vechiletextebuelistespuncafiecaream, in adflllcul sufletllllli, simteimboldlll dea des-coperi lllcrurile caresunt cu adevaratimportant" ~icanu putcmfi fericip pana candnu gasimacde lllcruri. lar ,,~Iefllitoml deeIi-

/ mnante" ne indica foartc precis care slint lucTurile care conteazain mod absolut.

$lefuitorul de diamantc, Ce,fhr Michael Roach, l.tlT11J1 Christie McNally 271

~lefuitorul de diamante

Yompomi dela textuloriginal:

~ Subhuti, iata ce trebuie sa i'i'i spuna insinealor cei careaupornit peealearazboini-cului sfant dl.nd vor simti Dorinta sa atingailuminarea:

Voi aduce in nirvana toate fiintele vii, fi-ecare fiiptura care face parte dintr-unadintre seminpile de fiinte insuHetite: celecare au aparut din oua, cele care s-aunascut dintr-un pantec, ccle care s'-aunascut din ciildura 'i'i umezeala, cele careau aparut printr-o minune, celecare auforma :6zica~ieelecarenu auforma fizi-ca, eelecaregandesc~i celecarenu gan-desc,celecarenici nu gandesc,dar nicinu sunt complet Iipsite de gandire.

Oricat de multe fiinte vii ar fi 'i'i pc orl-ce taramurl soar aHa ele - absolut tot cepoarta numele de "fiinta vie" -, pe toateIevoi aducein nirvana absoluta.,in sferaaHata dincolo de orice durere, unde numai ramane rnciuna dintrc partile carealcatuicscpcrsoana.

insa, chiar daeavoi izbuti saaducin nir-vana absoluta acest 'i'ir neslar'j'it de fiintevii, totu!ji nicio fiinta vienuva fi Fost adu-sa in nirvana absoluta. ~

Atmosferadinspateleacestuifragmentesteclara;nu insa~imultedintreexpresiileintrebuinlateaici.Yomrecllrgela ajutorul oferitde interpretarealui Lama din Choney,apoi yom vedea cum seaplidi acestconceptin demersuldeagestiona0 afacere:

Textul original spunea~a:"Subhuti, iata ce tre-buie sa i'j'i spuna mai intro in sinea lor cei

272

Capitolul 14

care au pornit pc calea razboinicului sfantdond vor simp Dorinta sa atinga i1umina-rca":

Toate taramurile care exista 'j'i toate fiin-te1e vii care exista se intind pana la infinit,sunt nenunlaratc. Dad,-ar fi saimparlim fiiptun-Ie din toate seminpile de fiinte insufleptedupafelulin careau luatna~tere,ar rezultapatn]categorii:celc care au aparut din oua,apoieelecares-aunascutdintr-un pantec,eelecare s-aunascntdin ciUdura~i urnezeala~icclc careau aparut printr-o nti.nune.

Existaapoi fiinlele vii con~tientecare triiiescpetaramuldorinlei ~ipetaramulformei:cele careau forma fizica. Apoi existafiin\ele depe ta-ramul tara fanna:eelecarenu au forma fizica.

Exista, de aselllenea, "cele care gandesc",adica fiintele care triiiesc la toate nivelurile, cuexceptia nivelurilor cunoscutesub numele cle"marele rezultat" sall "apogeul existen~ei".Exis-ta~i"celecarenu gandesc", adica 0 parte din-tre fiintelecaretrmescla nivelulmareluirezultat..Pe langa toatc acestea,existafiintele care s-aunascutla nivelulapogeuluiexistentei:cele carenu gandesc in sensulcel mai manirest,dar,pedealtaparte,nu suntdea~anaturaincat safieIipsite de 0 forma subtiladegandire.

Pescurt,vorbescdespretoate fiintcle vii: des-pre absolut tot ce poarta numele de "fi-inta vie". Pc toate acestea Ie voi aduce innirvana absoluta, in sfera aHata dincolode orlce durere, uncle nimeni nu lTIai rama-ne in niciuna dintre extreme- ~iunclenu mairamane niciunul dintre cde doua feluri de

273

~lefuitorul de diamante

piedici ~i Illcnma dintre zonele suferinde aleparp10r care alcatuiesc persoana.

Pe scurt, ace~ti razboinici sfinli dezvolta Dorinlapentru a aduceacestefiinle vii de toate felurile inacea stare de nirvana in care nimeni nu Inai rama-ne in niciuna dintre extreme;pentru a Ie contopicu corpul dharma, cu corpul realitatll ultime al luiBuddha.

Acestpasajsereferafie la cinevacaresimteDorintapentru prima oara, fie la cinevacare a reu~itsa0dezvoltedeja.Primul a practicatpfmaacumemotiamarii compasiuni,careconstain dOlinta de a pro-teja toatefun\elevii deoricaredintre ~eletrei formedesuferintaprin carear puteatrece.In felul acesta,persoanain cauzaa ajunssafie pregatitasaexperi-mentezepentruprima oarastareadespirit prin careinten\ioneazasa duca toate fiintele vii in nirvanaabsoluta.Al doilea,careadezvoltatdejaDorinta, seconcentreaza din nOli asupra misiunii sale, sporindastfelintensitateaDorintei sale.

Nu e cazul sa-\i faci problemedin cauzapasajului referitor ladiferitelespecnde fiin\e caretraiescaici; potrivit vechilorscrieribudiste,existataramuri ~i creaturi caresunt raspfmditeprin totUniversul~idesprecarenoi nu avemaproapenicio idee.Esentiale caBuddha ne descrie0 persoanacaredore~tesaaducatoateIapturile vii, oriunde s-arafla elein Univers,la stareade fericiresuprema:nirvana absoluta.In filosofiabudista,aceastaDorintaesterecunoscutadrept sursaintregii fericiri - insacc lcgaturaareeacugestionareaafacerilor?:;1icum ramanecuultima parte,ceain careBuddhaspune:"Chiar dacaa~reu~isaaduc fiecarefiin-\a vie la fericirea absoluta,niciuna dintre ele nu ar ajungesaaatinga"?

La inceputul acestuicapitol vorbeamdesprecum sa,?aiun sensvie\ii - atat vie\ii profesionale,cat ~ivie\ii personale.In capitoluI

274

CapitoJul 14

anterior amvorbit despremoartesaudespreslar~it:slaqitul cari-erei,slar~itulcompaniei~i,in celedin urma, chiar sfar~itulviepifiecaruiadintre noi. l\1oarteaestea realitatecarefacepartedmvia\a ~i neyom analizavia\a privind-o retrospeetivdin perspec-tiva slar~itului.Trebuiesaputemsaprivim in urma noastra~isaspunemnudoar caam lacutavere,nu doarcane-alacutplaeeresac~tigam bani ~i saii cheltuim, ei ~i ca am schimbatcevainlume in timp ceIaceamace~tibani ~idupaaceea.

lar acestaestepoateeelmai maresecretpecareni I-au transmisstravechilescrieri budiste:0 metodasimpla,folositain fiecarezi,prin caresadai un sensvietii ~i carierei tale,astfeJincat elesainsemnemai mult decatnamirea treptataa energiei,bogatiei~ivitalitatii in drumul eatrebatranete~imoarte.Totodata,sein-tamplacaacestasafie celmai puternic instrumentdegestionaredin toate timpurile. In Divizia Diamantede la Andin aveamderegulapestezecenaponalitatidiferite carelucrauin aceea~isec~tie: speciali~tiin rubine ~isafireoriginari din Thailanda; expert'in topazevenip din Sri Lanka; sortatori deperledin China; ex-perF in potrivirea nuan\elor din Puerto Rico ~i din RepublicaDominieana;achizitori dediamantedin Israel;montatoridepie-tre din Vietnam~iCambodgia;controlOlidecalitate~iaehizitoridepietre coloratedin Guyana- ~imulti altll. Potisa-\limaginezicum era saauzi zecelimbi diferite in acee~i camerade sortarein accla~itimp; sa sim!i zece arome diferite de Inancaruri exoticeemanate de cuptorul cu lnicrounde la ora pranzului; sa cuno~tizecenorme de etichetaculturala pc care trebuia sa Ie respectisimultan:sanu arati eupieiorul sprethailandezi;sanu-i dai euivadin Gujarati sa Inanance nilnic crescut sub palnant; sa ntl ui:ti sa-ioren ceva din aur mircsci Ja0 nunta cantoneza.

Insa top cei din divizie lucrau ea un singur am ~i un lucru potsaspuneu toata sinceritatea:era a adevarataplaeeresalucrezicu fiecarepersoanadeaeolo;in ciudadiferen\elorcadela cer lapamant dintre mediile din careproveneam(celmai frustrateraca nicio gluma tipic americananu parea amuzantapentru ab-solut toatii tumea~i,intrucat nimeni nu erescusein StateleUnite,

275

~lefuitoruI de diamante

nu puteaisaaduci in discutteemisiunide televiziunemai vechi,dintecedeaItadatasaualte lucrun degenulacesta),in ciudadi-feren\elorevidente~ia diferenlelornerostitedintre noi, am ajunssa nutnm cu to!ii un sentimentprofund de afeqiune ~i respectreciproccare,~iel, a Iacutcadivizia noastrasameargaca0 ma-~inariebineunsa.La acestlucm acontnbuit in maremasurapur~isimpluabsenfaproblemelor jlersonale care ar fi pulul sa apara, dar carenu au aparul niciodala.

Eu cred ca am reu~itsaajungemaici in mareparte ~i datontafilosofieipecareamadoptat-oincadin ziua in carea.fostinfiin-latadivizia- 0 filosofiein centmlcareiaseaflapracticabudistaa"schimbuluidelocuri dintre tine ~iceilalli". Dacii vrei cu adeva-rat ca afacereasaudepartamentultau saaibasucces,il'i sugerezsaincerciaceastapractica;e simpla,extremdeputernica~inu tecostanimic. Esteyorbadoardespre0 atitudinecareporne~tedinvarf - careincepecu tine, iar deacoloseriispande~tela nivelulintregului personal.Nu e nevoienici dememorii, nici de anun-it,ri, nici de~edinte.

Acellucru desprecarevorbcaBuddhamaidevreme- Donnta deiluminare- are la bazaschimbulde locun dintrc tine ~iceilalli,careimplica trei pa~iesentiali,al treileacuprinzandriispunsullaintrebareadecca spusBuddhaca"nimeni nu ajungeacolocandi-ai aduspe toli acolo".Aceastapracticiiprofundaare0 vechimedepeste2 500deani;0 yomprczenta in manieraclasiciifolosindinsaexempleactuaIedin viata reala.

Mie imi placesanumescpl;mul pasmetodaJampa.Jampaesteun calugartibetan tanar~ sfioscarelocuie~tein micamanastiremongoladin NewJerseyundemi-amefectuat0 mareparte dinpregatire.Gate~te,cosqte iarba, aregrija deLama mai in varsta~iface0 mullimedeaItelucmn dezinteresate,cu perseverenta~idiscretie.Folose~temetodaJampaon de cateon vreun musafirintra in mica bucatariede langa apartamentulstaretului.Ti-oaplicalara saiii dai seama.Deschideu~acuun zambetlarg carei\i inundachipulcu luminacarescrevarsadin el,dar deja0 face.Ce inseamna di ,,0 face'?

276

Capitolul 14

Jampa ~i-aIacut pregatircala maniistirea-mamadin SeraMey,care a fost mutata in India dupa invadareaTibetului, ~i a fostpregatit de unii dintre cei mai buni maqtri - doi Lama de rangsuperior,GeslzeLothar ~iGesheThupten Tenzin. De indata ce aipuspiciorul inauntru, te invita sa te a~ezipe scaunla masadinbucatane~iseapueasatandaleascape langacuptor ~ifrigider casaiii pregateascacevadebaut sau0 gtlStarein timp ceii poves-te~tideceai venit la manastire.Merganddecolopanacolop,;nineapere,iti urmare~tepnvirea ~ilimbajul corpului. Cand te ui\iprin camera,oebii tiii seopresc~i raman agata!ide ccainicul dcpe plita sau~ovaieasuprafrigiderului candcI sepregate~tesaildeschida?Adica ai vreasabei cevacald sauccvarece?Pemasadin bucatariee un castroncu bomboane,cevamai incolo a~teap-ta 0 farfurie cu fursecuri,iar peplita seanacternaoalacu supa-sprecareiii intorei pnvirea mai des?

In catevaminute,.Jampate-acitit in intregime:~tiedaeaiii placeceaiul sau cafeaua, calda sau reee, cu laptc sau ell zahar on mra,daeaiii plac fursecunle,biscuilii sautiiileii ~i 0 mullime de altedetalii despreceiti place~icenu iii place.Data viitoare candvii,giisqti pc masabautura ta preferatainainte sascottun cuvant,pentm cael line minte- i~ifacedin asta0 datone.~i i~iface0 da-torie din a-~iaminti pentm caDreacu adevaral sa ifi rifereeeifi doreili.

Pescurt,metodajampa inseamnasainve(i safii foarteatent lanevoile~ipreferinlelecelorlaIli, casapo(i saIeofen cei~i dorescei celmaimult. Poatecasunaputin naiv,dar simplulexerciliudea-Ii facetimp ca saafli ee ili doreseeeilalp;i ee Ieplace are un efectprofund asupraintregii taIeactivitati in afaceri.Prin natura lor,afacenle~iviata intr-o corporalie imprima directorilor tendinlade a seconcentraasupraproblemelor imediatepc care trebuiesaIe rezolvesingtlri - lumeaa~teaptade la ei sai~iindeplineascasarcinileindividual ~isunt recompensalicaatare.Canda fostul-tima oaracandai prirnit, imprcunacu alt vicepre~edinte,0 primade vacanlape caresa0 impartitt intrc voi pentm ca ati Iacut 0treaba buna impreuna?Accentul care sepune pe performantaindividuala ne obliga, a~adar,sane concentramasuprapropriei

277

~]efuitorul de diamante

persoane,in detrimentul atenliei pe carear trebui sa0 acordamcelordinjur.

MetodaJampa,primul pasal schimbuluide locuri dintre tine ~icei din jUl; ne smulgedin acestobiceidea neconcentraexclusivasuprapropriei persoane~i ne determinasatrecemin etapaincare incepem sa fim receptivi la cei din jur. Acest lucru are 0

multitudine de efectebeneficeasuprafluxului de lucru ~iasupralaturii financiarea activitalii. In plus,iIi imprima in minte uneledintre celemai puternice ~iprofitabile tipare posibile.lata cumaplicamaceastametodain cadrul unei firme.

Gandte plimbi prin departamentulpe careil conduci,observa-ipe oamenii care lucreazapentru tine. Gei mai mul\i dintre noiconsideramca estefoarte important salim expeqi in partea Ii-nanciara a proiectu1uipe care il coordonam;in regulamentelecde mai importante privind organizarea muncii care vizeaza afa-cerile noastre; ~iin sitlla~iafurnizorilor care ne afcra serviciile ~imaterialelede care avemabsolutanevoiepentru a ie~icu pro-duselepepiala. Ideeae ca acum trcbuie sate antreneziin modcon~tientpentru a te specializain inca un domeniu- ce Ieplace~icenu Ieplacecelordin jur. ~i aici esteyorbadespretot, despreorice amanuntlegatde lucrurile careii fac pe ei fericili: cum i~ipreparacafeaua;ce fel de perna prefed pentru scaunulpe carestau;ce fel depixuri Ie plac; cali copii au, cum senumesccopiiilor ~icc mai fac; candau avut u!timul concediu,undeau fostinconcediu~icum s-ausimlit.

Dupa aceeadu-te la tine in birou ~imemoreaza acestcamanuntedespreficcarepersoanacarelucreazain preajmataoDacae ne-voiesaiei notile, ia notile. Parereameae ca laptopul estefoarteutil in acestcaz;in drum sprecasa,poil sadeschizidin nou fi~ie-rul ~isate mai uili 0 datapestelucrurile pecareIe-a;aflat.Acestexerciliu duceinevitabil la 0 imbunatalire a comportamentuluitau fala de persoanarespectiva,chiar daca astanu se reflectadeeatin faptul ca ii oferi indulcitor in loc de zahar dataviitoarccand va intalniii langa cafetiera.Undeva, la un nivel profund,oameniichiarobservaastfeldelucruri; intr-un anumefel,cu tolii

278

-lCapitolul 14

semanamcu caineletau deacasa,care~tiecandintra in cameracineva care iube~tecainii sall cineva care nu ii suporta ~ise com-porta caatare,inainte cacinevasaspunaori safacaceva.

Oame.niiau un instinct care Ie sp"ne cand nu prea iii pasadeprefennlelesaunevoilelor,dar au~iun instinctcareIesp"neCon-trariul, eande cazu!.Poateparca pulin artificial saincerci saIcafli preferinlele~incvoileintr-un mod atatdeostentativinsaface. . 'parte dm proces- intocmm, cstcun procesartificial la inceput.Mai tarziu seva transformaintr-o a douanatura,dar astadoarpentru caai lacut tot ceeraartificialla inceput.

Esteadevaratcii celor mai mulli dintre angajalii tili le-arplaceade fapt saIe ,,;corziun concediude ~asesaptamaniori saIe du-blezisalariu!' Insanu despreacestgendepreferinleeyorbaaici.Nu sugeram di ar trebui sa faci 0 mi~caretnajora, financiara sau~epersona!.Trebuiedoar saii observieudiscrejiepe ceidin jur~lsaIeoferi, in limita posibilita\ilor taleimediate,tot ceparesaIeplacacelmai mult. Dupa aceea,rolurile sevorschimbainevitabil~i_ei.vor sim\i .n~voiasafacaacela~ilucru pentru tine. lmaginea-za-\l cum te-a1slm\i daca0 intreagadiviziesoarcomportaastfe!.

Gand lucram la Andin, la un moment dat am inlelesfoarte lim-pedeca principaluI motiv pentru careprinleam un salariu ridi-col de mare era pentru di ~tiamcum sa fae oarnenii sa lucrezeimpreuna.Mi-am dat seama ca roIul cel mai important careimirevenea era pur ~isimplu sa fiu arbitru lotre doi sau trei camenic~rel~cr.all..pentnl m~nc;ca pentru Inine cea mai importanta pe-noada dm mtreagaZl erapauzade masa,candtrebuiaaproapede fieca:edatasaiau deopartedoi mai~tricarenu seinlelegeaufoarte bmeunul cu allu!. AstfeIde frecu.uri slabesc0 firma dis-

d. .,

cret, ~r slgur:maistrulA are0 mica ncin\elegerecumaistru!B ~inu mal vorbe~tecu respectivuldecatdacaesteabsolutnecesar.Lao comandaimportanta apare0 mica problemacarear fi putut fir~zol:,atafoarteu~ordin prima faza,adiciide luni, dar carepanaVlnen se transforma intr-un dczastru.

MaistruI A ~tiedespreaceastaproblemainca de luni, dar nu iisp"nenimic maistmlui E,carear fi putut sa0 rezolvecuu~urinla.

279

~lefuitoruI de diamante

Nu egenuldeproblemacarear trebuisaucarear fi in modnor-maladusain discutiela ~edintadepersonaldin fiecareluni, insaeun subieetdesprecaremai~triiA ~iBar fi putut sadiseutedaeaarfi avutobieeiulsamai intarziedin eandin eandlangadozatoruldeapa,palavraginddesprediverselueruri. Cevreausaspunesteeaputinabunavointaintre angajativaloreazamaimult deeattotibanii la careai visatvreodata.JarmetodaJampaesteprimul pasin acest sens.

Dupacumamspus,nu enevoiedc anunturisaudedeclaratiire-feritoarelapolitieafirmei - nu trebuiedecatsaineepisa0 apliei~i eeilalti te VOl' urma. imi adueaminteea atunci cfll1dSfintiaSa Dalai Lama a venit in vizita in Arizona, statuI in care m-atnnaseut,pentm a sus\ine0 seriedediseursuri,un veehiprietenalmeudin perioadalieeuluia avutoeaziasaii adreseze0 intrebare:Careesteeeamai bunametodapentrua-Ii invataeopiisaadop-te un mod de viata etie?"La varstalor", i-a raspunsSfin;ia Sa,"nu eontcaza ce Ie spui sa fadl. Ei se uita Ia tine ~ite imita; faetot ce fad ttl, a~adi ai cea mai grea sarcina - sa ai tu insuti uncOlnportament eric". Trebuie sa incept sa ii spionezi pc oanlcniicare lucreaza Cll tine, sa ii spionezi in sensul bun al cllvantului,easaalii eeIeplace~ieeeonsideraimportant in viatalor; apoisaincepisaii ajuti saobtinaaceIe lueruri.

AI doileapaspentru a praetieasehimbulde locuri dintre tine ~iceilalti esaiii imaginezicaai intrat in pielealor, apoi cii deschiziochii ~iteuiti Jatine,incercandsaveziceai dori (adicaeear doriei) de la tine (adieachiar de la tine). Daca ti separe derutant,incearcasaiii imaginezicatdegreuesatradueidin sanscritasautibetana0 cartefoartevechepeaceastatema!

Acestpas,numit Sehimbulde Corpuri, esteputin mai difieil ~imai profund decatsa-iobservipur ~isimplupeeeidin jur easaalii eeIeplace~ieenu Ieplace.Imi adueaminteeaI-amineereateuun tanardin Guyana,caretoemaisealaturasediviziei noastre;venisela reeomandareaunui prietenal marneilui, care luera lanoi (oameniicare luereazaeu pietrepre;ioasesunt intotdeauna

280

Capitolul 14

primiti doarpebazadereeomandare;intmeat nu ai cumsaii im-piedieisapIecein orieemomenteucatevasutedepietre, trebuiesaIi sepoatada deurma intr-un fd). In prima zi i-am pusin fataun morman uria~de diamanteminuscule~ii-am dat sanumereeatevasutesaumii depietriede pentru diferite eomenzideinde.

La srar~itulzilei allasemdejamai multe despred; era simpatiecu oameniidin jur, invata repede,era taeut,modest~iiute eaar-gintul viu. Cand rnapregateamsapleeacasa,ammai allat eeva:m-am uitat la ehipul lui ~iam vazuteaii plaeeaundeluera, daravea0 strangerede inima la gandul cii va trebui sai~ipetreaeaurmatorii ani din viata standpe un seaun~inumarandpietriee-Ie.9i atunci am recursla metodaSclllmbului de Corpuri; m-amtranspusin eorpul lui, m-am uitat la mine ~im-am intrebat eemi-ar plaeea(mie)saimi spun (adicii saii spun lui). 9i'i-am zisa~a:"Vino maine climineala in biroul meu sa vedem dadi nu pu-temsagasimeevaputin mai interesantpentru tine". 9i amsimtitcum privirea nlea se lasa in jos ell 0 u~oarasfiala ~icum un zam-bet imi lumineaza(adiciiii lumineaza)fata.

Din momentul acelaarn ineeputsaintru tot timpul in pidea lui;mi-am gasit (i-am gasit)eevala carevisasem(visase)dintotdea-una - ~ansade a invata saluerezeeu eomputerde.L-arn dat ingrija unuia dintre eeimai buni programatori pe careii aveam~i,dupa eene-adovedit eaesteun om hotarat, I-am ajutat safaeao seriede eursuri la eolegiu.In industria diamantelor,de obi-eeinu ajungi nieiodatala aeestgende eursuri serale:in sezonulaglomerattoam lumealuereazapana la ore foarte tarzii ~iehiardaeanu e~tiin plin sezon,nu iti dore~tieani~teangajatiobositisafaeavrai~teprogramelesensibiledeinventarieresaupaehetdeeu diamante.Insa de lieearedata eandil vedeam,ma uitam inoehiimei (lui)~i~tiameaastaimi doream(i~idorea)~ieuno~teamacestsentimentde implinire ~i realizarepe carei-I dadea,a~aciiam gasitsolutii easanedeseureamin zilde eandlipsea(Iipseam)de la servieiupentru amergela ~eoala.Panala urma a ajunscdmai bun programator al nostru~i,mai important deeatatat, unangajatcare era eon~tientea am Iaeutce ~tiameaestecd mai

281

~lefuitorul de diamante

binc pentruel chiarji candintcrcselefirmei au avutputin desu-fcrit din cauzaasta.In felul acestaam format 0 persoanapc careneputeambazacuadevaratin pelioadeledecriza~icarecateraziua de lunganu conteneasacautemetodepentru a ajuta firma~ipc ceidin jurul lui.

Sunt absolutnepre\uili acqti oameni,risipili prin tot departa-mentul,mereuin cautaredesolu\ii pentru a rezolvaproblemelelegatedecomenzi,sistemesauoamenilara catu saauzivreodatadeele.Pentrueala slaqitul zilei, candveiajungela capatulcari-erei ~i te vei uita in urma, nu iti vei aminti de volumul v5.nzarilorpe care le-ai realizatsaude proiectelcpc care le-ai dus la bunslar~itsaude dareadc seamaasupraprofitului ~ipierdcrilor. Inschimb,iii vei aminti eate-ai uitat in ochii acestuitanar care~i-aindreptatprivireacatretine~iIi-a datdeinfer;;scai-ai oferit cevadepretpentru tot restulvictii lui. Continuarid+sagfmde~tiin felulacesta,continuandsatepui in locul ang~alilor carecautaajutordela tine,descoperiin sincata 0 satisfacliedin cein cemaimare,aceaformademultumireprofundapc carenu0 simtidecatfoar-.te rar ~iin momenteeutotul speciale,dar pe care,continuandsaproeedezia~a,0 vei incercadin ce in cemai des.Acestaestedcfapt un semncamuncata fncepe sa eapeu un sens adevaral. ~i eredcaeimportant sasubliniemdin noucaaeestmoddegandireestenudoareeleoreel,ei~ieel rnai profilabil, cacidepartamentul ~ifirmatavor incepesaseeondueapraetiesingure,vor ineepesafie eon-dusedeoamenicaroraIepasaeuadevarat,pentru eatie iii pasadeei tot atatdemull cat iIi pasade tine.Banii ~ifericirea.Poli saoblii priijitura dorita ~isate ~iinfrupli din ea.

E~ti pregatit pentru ultimul pas?Pentru astae nevoiede eevaexerciliu~ie important sa~tiieatrebuiesastudiezitemeiniepri-mii doi pa~iinainte de a-I ineercapc ullimul. Sanu crezi insaea nu merita efortul. E ultimul stadiu din praetieasehimbuluide locuri eu ceilalli ~i,potrivit textelorbudistedin vechime,estede fapt stadiulfinal al evolutieispiritului ~isufletuluiuman. Estegreu de realizat,e greu ~idoar saiii dore~tisail realizezi.Insanimiepe lumeaastanu va facedin tine un director~i0 persoanamai desueces.

282

Capitolul 14

Noi ii spunemacestuial treileapasTrucul Franghiei.Po\i sailineereicuoriearedintre angajatiitai.Nu trebuiedecatsatea~eziintc-o zi alaturi de 0 persoana,la biroul aceleipersoane.Imagi-neaza-!l di ai in mana, ca Roy Rogers, un imcns lasou pc careil arunci pc jos in jurul vostru- in mijlocul lui veti fi ~i tu, ~iangajatulcupricina. Aeumimagineaza-ticaamandoisunteli,lapropriu, una~iaeeea~ipersoana.

Dupa cum amvazut,in primeledouaetapeamapelatla catevamasuri mai mult sau mai putin radicalc in incercarea de a inva~ta saii observampe cei din jur ~i sanegandimcumsuntei defapt - am ajunschiar panain punctul in careputeamsaintramin pieleacuiva~isaneuitam la noi easavedemeevoiam(adieaeevoiaaeelcineva)celmai mull dela noi. insa distinejia dintre "tu"fl' "eu" continua so. exisle. Era 0 chestiunc de genul "eu" te observpe "tine" sau "eu" intru in pielca "ta". Etapa a treia duce i115apractieaschimbuluidelocuri cueeilalli la un nivelradicalin ade-varatulsensal cuvantului:tu Ie idenlifiei euangajatul,iar angajatulseidentifica,~icl, eu tine:sunte\iuna~iaceea~ipersoana.

In aeeastaa treiaetapa,minteas-aeliberatcompletdemoduldegandireegocentrical atator direetoride firma, demodulextremdeegoistcareesteincurajatatatdemull desistemulderecompen-sespecificcorporatiilor.Acum nu semai puneproblemaprimeipccarear trebuisa0 incasezeu~inici problemaprimeipccareartrebui sa0 incasezepersoanarespeetiva.Problemaajungesasepuna in fclul urmator: cum facemcasaobJinemprima noaslra? inmomentulaeestaai patnmsatatdemult in minteaeelorcarelu-ereazapentru tine, ineatai ~uns saconsideribunastareata ~ipea lor eafiind unul ~iaeela~ilueru. Esteca~icumai devenitfratesiamezcucineva.Acum corpul tau arcdouagun in loc deuna~itrebuiesaIehranqti pe amandoua;totodata,ai douaperechidepieioare~iai deeumparatpatcupereehidepantofi candte dueila magazin(poateca0 perechedepantofi perforali ~i,evenuml,o pereehedepantofi eu toe);iar aeumsuntpatru ureehieucareil auzipc ~efuleelMarc \ipand daeaunadintre eeledouapiesedin caree~tialcii.tuitaeuma uitat saeomandeacelediamantedejumatate decarateu tiiieturaprincess.

283

~lefuitorul de diamante

Dacii e~tiun om deafaceritipic american,acestmoeldeganeliremergedejacampreadepartepentrutine.Implicaliile sunturia~e;~iimediatiii vin in minte douaprobleme.Primaestecii procesulde schimbarea locurilor cu ceilalli s-atransformatdeja in cevacompletartificial - cu alte cll\~nte,cumai puteasafii geetiDaltapersoana;sau,mai exact,cumali puteasadeveniliamandoiuna~iaceea~ipersoana?insaacestlucruesteperfectposibil;iar cheiapentru a facesaseintample astaseascundein cuvintelerostitedeBuddhala inceputulcapitolului;afirmalia ca "in ziua in carevoi aducetoatefiinlele vii in stareade fericireabsoluta,nu va finimenicaresaatingafericireaabsoluta".

Pentrua inlelegeacestlucru, sane intoarcemla disculianoastradesprecumsaca~tigambani;saneintoarcemla motivelepentrucaretot ceni seintampla in viala ni seintamplanoua,nu altcui-va.Am spusin repetateranduri calucntrile dinjurul nostrusuntoarecumneutre,cani~teecranegoale:astainseamnapotenlialulascunsal lucrurilor.~efulcarelipa lanoi la serviciuesteantipaticpentru noi, dar poatecapersoanade langanoi il vedecape unpersonajpIacut;in astaconsta"vacuitatea"saupotenlialul lui -ceeaceinseamnaca,la baza,eIesteneutru,iar faptul caeuil vadca fund placut sauantipatic, faptul ca eu interpretezsunetele~iformelepe careIepercepdrept cevabun saurau nu e cevacarevine de "acolo", adica din partea lui. Estevorba mai elegrabade0 funcliea tiparelordin minteamea,tiparepe caremi Ie-amimplantatin subcon~tientin trecutpurtandu-mafrumossauuratcu cei din jur. Jaracestetipare selidica acumla suprafalacon-~tientuluimeu~icoloreaza- chiarereeaza- modul in carevadeu. lumeamea(~efulcarelipa fiind doar0micapartedin acea lume).

Sa il 11isamun momentdeopartepe ~efulcare lipa - sane in-toarcemla sarmanapersoanala care lipa, adicala mine. Dacatoateaceste.idei desprepotenlialul ascunsal lucrurilor ~idespretiparelepecaremi Ie-amimprimat in mintecasavadceeacevadsuntadevarate,atuncieusunt totuna euHful. Astainseamnacaflllliin carema Dadpe mineestedeterminatexactdeacela~igendecauzecarecondilioneazamodul in careil vadpe~efulcarelipa. Mii Dad

284

Capitolul 14

pe mine a~acumsuntdin acela~igenelemotivepentru careil vad~ipe el a~acum este.Ma vaelpemine ~a cummavad din cauzatiparelor imprimate in minteamea,tiparecareseridica la supra-fala con~tientului,infloresc~i rna determinasavaelceeacevad.Jar in acestcazesteimportant sainlelegemcade nu determinaeloarflllli in carete vezipe tine, ci fnsUJiftptul ca te vezipe tine.Cu alte cuvinte,te definqti a~acum te definqti, trasezilimiteledintre tine ~icelclaltelucruri sauceilalli oameniexclusivdatoritadeprinderilor din trecut ~i tiparelor imprimate in mintea ta. E~tiobi~nuitsa te gande~tila tine ca la persoanacaresetermina lalimita pielii tale ~ide aceeaiIi imprimi in minte tipare caremaitarziu te vor face sa te vezi tot a~a."Persoana ta" setermina unclesetermina nu pentru ca acoloe limita naturalaunde trebuiesasetermine, ci doarpentru caacoloe~titu obi~nuitsasetermine.

Despreastaammai vorbit, in treacat,in paginileanterioare.Ori-cinepoatesainleleaga,cu unmic efort degandire,calocul undese tennina "persoana mea" ~iincep "ei" este 0 chestiune foartealunecoasa.Cand 0 femeieda n~tere unui copil, accepliuneaeidespre"propria persoana"se extinde dintr-odata pentru a cu-prineleinca un corp,mai mic: dacafaci vreun rau aeestuicopil, tepoli a~teptaca aceastii.femeiesareaqionezecu toatavehemenladecarear dadovadadacaai ataca-ope ea.in cazulpersoanelorcaresuferade forme gravede diabet, lucrurile stauexactinvers:pe picioare Ie apar rani, aceste rani se transforma in cangrene)iar doctorii Iespuncii, dacanu Ieamputeazapiciorul afectat,VOl'mun.

in momentul in carehotara~tica e rna; bine sa ili pierzi picio-rul decat viala, ili reduci de fapt percepliasauIimitele "proprieipersoane"la un spaliumai mic decatinainte.Astadovedqte caavemputereasane extindemori sane restrangemaccepliuneadespre"propria persoana",careajungesaseintinda pezonerna;mari saumai mici, ap ca nu poli saimi spui ca e imposibil safolose~tiTrucul Franghiei~isaarunci franghia in jurul altei per-soanepana cand reu~e~tisa eleviiuna cu ea. Singurelelucruricare te impiedica sa faci in a~afel incat 0 alta persoanasa fie

285

~lefuitorul de diamante

totunacu tine sunt tipareledin trecut,deprinderiletaleii opJiuneatade a consideraea limita persoaneitale coincidecu limita pieliitale saucu limita stomaculuititu. Imagineaza-ti,doar pcntru 0clipa,ces-arintampladaeatoti oamcniiar gandi~is-arcomponaca~icumtoti ceilaltis-aridentificapcdcplin cuei.Am puteasaiiaducempetoti la stareade fcricire absoluta,~iatunci "niciunul"nu ar ajungela fcricirca absoluta- pentru ca "toti" am fi unulsingur:noi.

Ajungemastfellaa douaobieqie anoastra,la adouaindoialapecareprobabil 0 ai in minte in legaturacu aceastapropunere.SapresupunemcaTrucul Frfmghieiimi reu~e~te;sapresupunemcaiau limita "propriei pcrsoane" ~i0 extind in jurul unuia sau chiarinjurul maimultor oameni.Undetraglinie in cazulacesta?Careestelimita?Viata e grea~ia~a;mi separeaproapcimposibil sama ocupcu succesde toatc nevoilefizice~iemotionalealeuneipersoane care nu are decat un singur eorp ~i un singur spirit -adicapersoanameade acum.Daca~i ~a rna lupt din greusaamgrija demine,saincercsa-mipastrezsanatatea~iintegritateacorporala ~i sa-mi protejcz min tea ca sa nu cedeze in fiecarc zisau0dataladouazile,cuma~puteasaspervreodatacavoiputeasaamgrija deunul saudemaimulti oamenicaii CllmaT.facepartecu adevlirat din "mine'''? Uncle a~gasi resursele necesare?

in cazulacesta,ironia faceca TesuTselesaprovina locmai din.faptul caam extins limitele pToprieipersoanepentTua-i cuprindepe ceilalJi; cu altecuvinte,capacitateade a facefata, din punct de vederefizic ~iemotional,sarciniideaaveagrija demaimulti oamenica~icumar facecu totii parte din "persoanamea" izvora~tcdin hotarareadea.face acestluem. Daeaideeapotentialuluiascuns~ia tiparclorcarecreeazainsa~ircalitateanoastraestein intregimeadevarata,atuncinupoatesaexiste0 calemaiminunatapentm a creabogaJiededit impaTJind-oCll alJii, fiiTa discriminaTe.Pescurt, daeasingumlmod prin carepot savad un dolar e saimi imprim in minte u~tipar care apare in lTIomentul in care dau cuiva un cent, atunclinsu~iactul prin carem-a~asiguraea toti cei din jurul meuaubani ca ii cum am.ft, toJi deodatit, unaF aceeaJipersoanami-ar aduce

286

CapitoJul 14

resurseaproapenelimitate.Apdar, imagineaza-!i0 lumein carefiecareom i-ar considerapeto!i ceilalti responsabilitatealui, ca~icum t0ti eeilaltiar fi una~iaceea~ipersoanacu "el". ~i nu existaniciunmotiv pentrucareacestlucru sanu fieposibil.

Grice persoanainteligentacareeitqte acumacesteranduri sim-te, sesizeazacamergemin direqia ceabuna.Sa-ti infrangi ten-din!a dea nu tegfmdila ceilal!i,sa-tiexunziideeadesprepropriapersoanaastfelincatsaii incluzi in eapetoti angajatiita;~ipet0ticei din jur, samunce~tinu de dragul altora, ci ca~icum nu ar exista"allii" - asta inseanlna adevarata ferieire, asta inseamna adevaM

rata multumire. in adanculinimii ~ui~i tu ea~a ar fi corect,inadanculinimii ~tiieaar fi binesaincepichiar acumsaprocedeziin felul acesta~i~tii ca, daeali-ai desra~uraintreagaaetivitate~i\i-ai tra; intreagaviata~a, incercandeubuna~tiin!asamuncqtipentmbinelecelordinjur tot atatdemtenscummunce~tipentrutine insuti, atunei ai putea saprive~tiin lIrrna ta ell mandrie, pen-tm eaacestaesteadevaratulsensal vietii. in astaconstabogatiasuprema.

287

Capitolul15

~

Adeviiratul izvor al bogiitieisau economia nelimitiirii

Dad stamsanegandim la intregul conceptde economie,lafiecaresistemeconomic,de la capitalismpana la socialism

~icomunism,totul sereducein ultima instantala modul in carene repartizamresursele,bogatiilede caredispunem.La cat imirevinemie,cat iIi revinelie ~ila regulilecareneajutasaimparlimce avem.lar dacane gandim ~imai in profunzime, toatesiste-mele noastre au in comun exact acelea1ji doua premise - ca existiicioua entita.!i separate, un "eu" ~iun "tu", intre care trebuie sa se"imparta" lucrurile; ~icii Ireb"ie sastabilimun sistemdeimparlirea lucrurilor,pentruca !ucr"rik sunt limitate. Ei, bine,dupacumamdemonstratdeja,acumpori saaruncipe focacestepremise.Pen-tnl a vedea cum, yom reveni pentru ultima oarn la ,,~leruitoruldediamante",deundevomextragealtecf,tevacuvintc rostitedeBuddha,carenevor punemilltca la incercare:

~ De cestau Iucrurile a>;,a?Gande>;,te-te,0, Subhuti, Ia muntii de virtute adunati deun razboinic sfant care savar>;,e>;,teactuldaruirii lara a ramane. Aceastavirtute, 0,

Subhuti, nu estc un Iucru pc care sa il potivreodata Iesnemasura. ~

Ca de obicei, Lama din Choneypoatesane ajute sa inlelegemacestecuvinte. Trebuie sa recunoa~temca cineva care e inca

~lefuitoru1de diamantc, GesheMichael Roach,Lama Christie McNally 289

,-

~lefuitorul de diamante

blocat in lanturile ideii di lucrurile au, prin ele insele,0 anumitainsu~ire inerenta poate totu~i sa strangamulte merite prin actuldaroirii ~iprin alte fapte asemanatoare.

Sa zicem insa ca acel cineva seelibereazade acestelanturi, apoi continua sasava~easeaacelea~ifapte:actul daroirii ~ialtelede acestfel. Meritul sauestedebuna searnamult mai mare deeatinainte. ~i tocmaipentru a intari acest lucru spune Buddha: De cestau lucrurile alja? Gande'1te-te, 0, Subhuti,la muntii de virtute adunap de un razboinicsIant care savar,?e'?te actul diiruirii lara ara:.nanc.Aceastavirtute, 0, Subhuti, nu csteun lucru a caroi limita sa 0 pop vreodata lesnemasura; de fapt, ar fi foarte greu demasurat.

lar Buddha continua:

~ 0,Subhuti, ce gande'?ti tu despreasta? Ar 6 1esne de masurat tot spatiu1din Univers care se intinde 1arasmt denoi?

Jar Subhuti raspunse:

Nu, 0,Cuceritorule, nu ar fl.

CuceritoruI grili iara,?i:

~i tot a'1a, ar fi lesne de masurat totspatiuI din Univers care se intinde lamiazazi de noi, sau la miazanoaptedenoi, saudeasupranoastra, saude-desubtul nostru, sau in oricare pnutdintre e1e?Ar 6 1esne de masurat totspapuI din Univers, din oricare dintrecele zece zari care se intind dinspre 10-cuI unde ne aflam acum?

290

Capitolul 15

Iar Subhuti raspunse:

Nu, 0, CuceritoruIe, nu ar 6.

In cele din urma CuceritoruI rosti,

~i tot a,?a, 0, Subhuti, nu ar 6 1esne demasurat muntii de virtute adunati deun~azboinicsrantcaresavar~e~teactuldiiruirii tara a ramane. ~

Unele clintre ideile expuseaiei sunt destul de evidente; insa eelputin una dintre elenu esteehiar atM de !impede.Buddha incear-di sane explice in primul rand ideea ca "virtute a" saubunatateasauputerea anumitor tipare imprimate in mintea noastdi poatefi nelimitata. in aI doilea rand, eI spuneca, pentn. ca aceastapu-teresiifie nelimitata, noi, "oamenndeafacerirazboinici", trebuiesa"savaqim actul dea darui tara a ramane".Cevrea sainscm-ne expresia "a daroi mra a rama-ne" ~ice esteacela "dizboinicslant"? Raspunsul la acestedoua intrebari reprezinta intreagaesentaa a~a-numitci "economii a nelimitarii".

Vom incepeeu e:>:presia"a daroi lara a ramane". Ea estede fapto sinteza a tuturor ideilor despre care am discutat deja. Oriceom de afaceri care i~i merita numele va recunoa~teca eficientastrategiilor de afaceriare un caracter aleatoriu: uneari 0 rna-sudifinanciadi canservatoareda gre~liar alteari e singurul Iucru carefunctioneaza; uneori 0 lllutare financiara nscanta reu~e~te,iaralteori dueela un dezastru.La fel seintampla cu oamenii de afa-ceri isteti ~i cu oamenii cleafaceri mai putin isteti: unii care suntisteli reu~esc,iar altii, tot isteti, dau grq; unii mai pu\in isteti daugre~,pe cand altii, tot dintre cei mai putin isteti, reu~esc.Nici-unul clintre criteriile obi~nuite,dacaesafim absolutsinceri cu noiin~ine,nu pare safunqionezc in mod infailibil sauprevizibil. Dinpcrspectiva filosofiei budiste,acestaestein primul rand un indiciuclar ea nu am descoperit adeviirata call1;ii a bogatiei; nu ~tim exact deunde izvora~teea.

Daea ne gandim bine, putem sa clistingem un adevar profundehiar in modul in care este rcpartizata bogatia Ia oarnenii clin

291

~lefuitor111 de diamante

lumeain carctraim. Bogaliavine~itreceodatacu indivizii careatingapogeulputerii lor ~iapoimol';vine~itreceoelatacu larile~iimperiile careseinalla ~iapoidecad;paresaserasp,mdeasdin toatalumeain vremuriledemarcprosperitate~iapoi sascadain toatalumeain vremuri decrizasaudc razboi. Invenliile indi-viduale- penicilina,anneledefocsaucomputerulpersonal- potefectivsaprovoace,in doard'tlivaani, 0 cre~teresau0 scadereabunastarii,a bogaliei"absolute"a populalieidin intreagalume.Ce incercsaspunesteurmatorul lucm: cantitateadebogaliecareexistiiin lumenu ecevafix ~inici nu a fostvreodata.Eaoscilea-za.Acestlucru amnca0 umbradeneincredereasupraintreguluiconceptcarespunecain lumenuexistadeca.t0 anumitacantitatede bogalie~i0 anumitacantitatede resurse;~id trebuiesapu-nemlapunctun sistcmbun derepartizareacantitalii limitate decaredispunem.Poateca exista~ialtaposibilitate.Poated dadamaflaadevaraklcauzaa bogajiei,amputeasacrCJtemfntreagacantitatedebogajiedin tume;cualtecuvinte,poatecatoatalumeaar puteasaaibasuficientsauchiarmaimult deei'ltsuficient.

Am demonstratfoartebine, cred eu,ca un ~efcare }ipa la tineesteun fenomencreat de perceptii1etale.Samai parcurgem0

data,pe scurt, logicaacesteisitualii. Tehnicvorbind, din punctdevederestrict~tiinlific,un ~efcarelipa nu edecatun ansamblude culori (predominaro~ul!),forme (in mare parte gesturi careili suntadresate),decibeli(majoritateala un nivel ridicat),vocale~i consoane(abecedanllcare serevarsaspre tine intr-un ~uvoineintrerupt).l\tlinteata,subinfluenla tiparelorpccare}i Ie-a;;m-primat cumult timp in urma, esilitasainterpretezeacesteforme~isunetedreptun ~efantipatic,carelipa.

Sanuuitammcidepersoanacarestalangatine(~icares-arputeasanu teplaca)sau,poate,desOlia~efului:eipercepacela~isetdeforme~isunetecapecevaplacut,capecevajust.In cazulacesta,"caracterul antipatic" ~i"caractenll pHicuf' nu au cum sa fie cevacareJine de persoana~efului;trebuie sa fie yorba de cevacarevinedin altaparte,pentru d altfelamcredecu to}ii d ~efulestefie placut,fieantipatic.Singuraalternativaar fi aceasta:caracterul

292

Capitolul 15

antipatic Ji caracterulplacut sunt impuse imaginii demintea noastra.~iestela fel deevidentcanu eun lucru pe careil facemde bunavoie.Seprea poate ca ~efulcare lipa sa nu fie decat0 perceplieor-chestratademintea noastra,insa,din d'ttesepare, noi nu avemputereasadeclan~amori saoprim percepliarespectiva.Cevadinminteanoastraneobligasaavemaceastaperceplie:tiparelecareau ramasstocatein subcon~tientulnostru, iar acumseridica lasuprafalacon~tientului.

In celedin urma esteevidentca, indiferent daea~efulcare lipaexistain mod absolutindependentsaue rezultatul ansambluluimeu specificde perceptii, acestlucru nu influenleazacu nimicrealitateaexistenlei lui; a1tfelspus,in ambelecazuri, el imi vatilia prima deeoncediudad e furios, indiferent dacafaptu] ca efurioseste0 insu~irecareline deel saue cevageneratdeminteamea.Faptulca~tiucael este0 percep}ieamearnaajuta, in cazulacesta,nu pentru ca ar schimbacatu~ide pulin ce seintamp}ain acestmoment, fiindca oricum acestlucm dejaseintampla. Inschimb,ma ajutiijOarte mult sahotarasccumvoi reaclionafala deacest~efcare}ipa; cu alte cuvinte,sadeciddacachiar imi dorescsail mai vadvreodataa~a.PentrucasingurulJucrucarem-ar silisaajungdin nou in aceastasitualiear fi saii raspundcu aceea~imoneda.Singuml lucru carepoatecreaperceplia unui ~efcarelipa eun tipar caresagenerezeexperienlaunui ~efcarelipa, iarsinguml mod prin care iii pOli imprima in minte un asemeneatipar este- ai ghicit, sa jipi Ji tu la Jif. Insa ce legaturaau toateastea cu economia?

Dacatoataaceastateorieecorecta(~iintamplator chiar e),atunci,teoretic,a~puteasafacin a~afel incat in viitor sa nu mai apara niciunJf! carejipa dad inlelegceseintampla~i refuzsalip ~ieula ~efulcarelipa acum.In felul acesta,la un moment dat in viitor, el vaintra in camera, iar noi - eu p, j)ersoana de ldngii mine (care, dacE. i!iaminte~ti,nu prearnaare la inima ~ii-a plkut savadacum ~efullipa la mine) - il Yomgasi,amlilldo~ simpaticoDad starnsa negandimmai bine,inlelegemesenlialulintregii pove~ti:bogajia carese aAa in camera, cantitatea de fericire sal! de bunastare din ea,

293

~lefuitorul de diamante

tocmai s-a dublat, ~iastafiiro.so.aiM nimeni de sziferit. Fericireamea nue sprepaguba colegului meu de birou. Pur ~isimplu acum existade doua ori mai multa fericire dedit inainte. Lucrurile funqio-neazala fel ~i in cazul banilor.

Cand do.mieJli ceva altei persoane,cand ajup 0 alta fiin~avie ofe-tindu-i bratele tale, timpul tau sau resurseletale, in min tea ta seimprima un anumit tipar; actul acestaeste fntotdeauna inregistratde con~tiin~a,care e tot timpul pornita pc modul de inregistrare.Tiparul astfel imprimat ramane in subcon~tient~iprinde puteri,devenind din ce in ce mai rezistent, la fel ca orice planta sauco-pac din taramul fizic. La un moment dat i~i croie~tedrum in frun-tea cozii de ~teptare care se formeaza la nivelul con~tientului,patrunde in con~tient ~i coloreaza - ba chiar creeaza- impresiata desprelumea dinjur ~ichiar despre tine ca persoana.

Tranzacpile pc care lc realizam ~i deeiziile pc care Ie luam inafaceri sunt ca un ecran gol: faptul co. Ie vedem sau nu funcJionlind,faptul cii sunt sau nu 0 reu~ita depinde nu de factori exterioricum ar fi elimatul economic, nu de inteligen~ata saude amploa-rea riscului pe care ti I-ai asurnat, depinde exclusiv de perceppata asupra tranzaqiei sau deciziei, perceppe care iti e impusa detiparele din min tea taoCa factorii exteriori nu deterrnina succesultranzacpilor sau al deciziilor tale e dovedit cat se poate de clarde rnai multe lucruri; de pilda, de faptul ca acele~i strategii nufuncponeaza de fiecare data sau (daca starn sa ne gandim bine)din simplu! fapt ca uncle produse noi au un succesextraordinarori ca uncle produse vechi incep sadeagrq. Ce ii facepe oamenisahotarascadintr-odata ca 0 scenadintr-o revista de benzi dese-nate scmnata de Andy \'1arhol estevaloroasa sauca 0 pictura dePicassopc care orice copil ar putea sa 0 realizeze e nepretuita?De ce amunite dintece sau emisiuni idioate difuzate la televizordevin hituri, pe cand altele mai serioasesau chiar mai idioatee~ueaza!amentabil? Ceva seintampla aici. Succesul,in definitiv,nu estedeterminat de nimic din ce credearn'noi.

Acum, daca toate acesteteorii sunt corecte,motivul pentru care0anumita acpune (inteligenta sau idioata) are succes~iaduceprofit

294

Capitol"115

tine exclusiv de tiparele pozitive din min tea celui care a initiat-o:cei care se bucura de succes'\iung sa se vada in postura de aca~tigabani doar pentru ca, la un moment dat din trecut, ~i-auimprimat in minte un tipar care saii constri\nga sasevada ea~ti-gand bani. Jar acest tipar specific poate £1imprimat doar daca tevezi pc tine diiruind celorlalJi tot cepO,li tu so.diiruie;ti. Dupa cum amremarcat, acestact de a darui incepe~iar trebui sainceapa intr-omaniera modesta:mici favoruri catre oamenii din departamentultau sau catre cei din familia ta, dupa ee i-ai observat cu atenpepentru a Ie afla preferintele ~inevoile.

Actul daruirii ia apoi 0 amploare mai marc, cuprinzand, sa zi-cern, fiecare departament din firma ta, iar darurile oferite devinmai substan(iale- da, daruie~ti bani, dar daruiqti ~i din timpultau, daruie~ti sprijin moral ~iprofesional ~i ii '\iup pe oameni cuideile pc care Ie imparta~qti. ~i in aceststadiu, actul daruirii esteinfluentat de practica mai profunda prin eare te transpui in cor-pul celorlal(i ca savezi ce spera ei saIe oferi. Cand generozitateata atinge apogeul, ai '\iuns la un stadiu in care ip investqti cuseriozitate toate resursele financiare, emo~ionale~i profesionale~i toate abilita(ile personale, dar ~ipc cele ale companiei intr-unplan foarte bine gandit pentru a aduce fericire intregii talc familii,companii, comurutap ~i chiar lurnii intregi - pentru ca (i-ai mo-dificat in mod con~tient limilele "propriei persoane" pentru a-icuprinde pe "eiH, pe toti, iar aCUffi practic nu faci decat sa ai grijade un "eu" (mult) mai mare.

Nu uita ca acestultim pas nu -poate fi realizat cu succes- ~i ca,de fapt, nu poti aveasiguran~adeplina a reu~itei financiare ~iper-sonale despre care cste yorba in cartea de fata - daca nu iti ga-se~titimpul necesarca sa intelegi principiul potenpalului ascuns~i tiparele care il determina. Abia atunci vei aprecia cu adevaratcat de nelimitata poate fi bogapa care secreeazadaruind ~iabiaatunc; vei putea sa-li dai seama cu adevarat de ce nopunea de"eu" trebuie sa devina, pe buna dreptate, ceva care se intindedincolo de persoana foarte limitata care e~tiacum.

295

~lefuitorul de diamante

Sapresupunemcacinevainlelegcdejatoaleacestea~is-afolositdeacesteidei pentru a ~unge Jasuccesulfinanciar.Sapresupu-nemapoi capersoanarcspcctivamai invalapc cinevaacestelu-cruri ~icaacestaclinurma sefolose~ledeinformaliile primite casaob~na,la randul lui, succesulfinanciar.Suntasemeneacelordoi indivizi carestau~iseuita la ~efulcel minunat care inainteobi~nuiasa lipe. Acum sunt doi oamenibogali acolo unde maiinainteeradoarunul. ~i inlruedt bogali" eSlerezullatul unui tipal;intnldit 0 tranzactie sall 0 decizic Illata in afaceri, care prin na-turaei esteneutrasaugoalasaupotenliala,s-atransformatbruscintr-un succes,llUlemsa spunemeanOIlf!bogalienUflirbefle eunimie bo-gapa careexistainain!e: cualtecuvinte,aeumexistadedouaori maimultaboga~e,in SeriS absolut,deCalinainle.SapresupuncmaCumcii al doileaindivid seduce~iil invatatot ce~tiepc un al treilea~i- ei, bine, ai inteles idcea.

in termeniprolimzi, putemspunecafalJtul eaun!i oamenisunt bogajiin acestmoment,iar alj!i nu snnt dovedqtedi - dacainlelegemcumaaparutaceastasitualiein sine- loaM lumeaarputeafi bogata.Altfelspus,boga~adin intreagalumepoatefi nelimitatatocmaipentruca aCllmbogaliaestelimitatii. PoIi sarenun~ la ideeade a im-parti resurselimitate ~i,totodata,po~sauili de idccadesadcie.Bogiiliaeste0perceplie(~i,in eonseeinja,0 realitate)impusaasupraoricareipersoanecarein trecutadatdovadadegenerozitateade-varata. Prin urmare, estc Ia indclnana tuturor.

l'vIinteaomeneasea- 0 minle deformatade toateteoriile~i,casafim sinceri,de toale pove~tilede adormit copiii perpematede-alungul intregii istorii acivilizaliei noastredeparinli bineintenlio-nali - refuzasaaccepteposibilitateaeafieearefiinja umanaar puleaflmai mult deedtbogata.Potrivitacesteimentalitali,a~acevanu s-ain-tamplat niciodata in istoria sensa a omenirii, ~a ca nu are cum saseintamplenici acum.Ammaiauzitacesttip deralionament;nua fostadevaratnici atunci~inu esteadevaratnici acum.Vezisanu cazipestemarginealumii, Columb,fiindcapamfmtul e plat.Fieruln-osapoataniciodatasazboareprin aer,iar deplutit, niciatat. Esteimposibil capractic fiecarepersoana,din orice coil al

296

Capitolul 15

lumii, saaibaaccesin acela~itimp la toateinforma~le din lume,transmiseprin intermecliulunor fibre clinsticlasaual unor razeemisede la 0 inal~me unde nici pasarilenu zboara.De undeprovin toateacestelucruri?Nu aumodificateleeantitateadebogaJieabsoluta de la nivelul intregii lumi? De unde vine de fapt nouaboga~e?Acum ~tiideunde.

Mai avemdeadaugatditeva lucnlri despremecanismul"econo-miei nelirnitarii", dupacareneyomopri, casapo~ sala~icarteadeoparte~i sa pui in practica tot ce ai citit aici. Procesulprincare ereezinoi bogap; func~oneazamult mai bine dacaii inlelegimecanismul;astainseamnaca ar trebui sa citqti ~i sa recite~tiaceastacartepana cfmd iti vei forma 0 idee foarte clara desprepotentialul ascuns~idespretipare - desprefelul in carefunC\10-neazaeleimpreuna. Sadaruiqti ~tiind acestlucru, iata la cesereferaBuddhacandspune"a darui raraa ramane", adicararaaramanene~tiulorin ceprive~temoduldefunctionarea lucrurilor.Stravechilescrieri filosoficespunca,pentru a te implica in acestdemerscu toata daruirea~i efortul de careestenevoiepentru areu~i,trebu;esapornqti dela convingereafermacael func~onea-za.Elemai spuncanupoti saajungi la aceastaconvingerefermadecatdadi ai inleles,sprepropria satisfactie,ca clinpunct deve-derelogic ar trebui safunctioneze. .';)ivei mai aveanevoiedeceva.

Tti aminte~tipasajul referitor la "razboinicul slant"? Soarputeasa nu ti se para surprinzator di "dizboinicul smnt" estc, pur ~isimplu,oriceinclividcareaparcursceitrei p~i ai practicii schim-bului delocuri cu ceilal~pc careamprezentat-oin capitoJuJpre-cedent.Are logica, nu-i ~a? Singurul carepoate intr-adevarsadaruiascacelorclinjur atat demult incat sai~i imprime in mintetiparelecaresail facasavadamai tarziu cum ii aparein calc0bogatieextraordinaraesteacelacarenu a racut0 diferenlapreamarcintre el~iceilal~.Celcarearcposibilitateasafiecuadevaratgenerosfala de eeiclinjurul lui estecinevacarea descoperitcelmai maresecretaJvie~i - celmai mare izvor de fericire; cinevacare a inteles di a munci pentru un singur "eu", 0 singura gura ~iun singurstomacestecevaprofund plictisitor, neinteresant~ifaIsin raport Cllmenireanoastracaoameni.

297

Pove~ti.de succesinspirate de,,~lefu.itoTUIde diatnante"

S-auimplinit zeceanidecandamscris,,~Iefuitoruldediaman-te", iar acurn, eu ocazia editiei prin care sarbatarim a zecea

aniversare,ne-amIacutputin timp ca savedemce efecta avutlucrarea noastdi.

Scopulpe care it urmare~ticandscrii 0 cartee saii influen!ezipealii oameni,sa'\iu!i Iumeaintr-un fel.Am trimismanuscrisulpentru ediiia originalaa ,,~lefuitoruluidediamante"nepreiuitu-lui nostrueditor dela Doubleday,TraceMurphy,cudoarcatevazilc inainte saintram, conform traditiei tibetane,intr-o perioadademeditaiiede trei ani, trei luni ~itrei zile.RevistaTime seofe-risesadedicecarp.iun numar intreg,cu conditiasaamanampe-rioadademedita!iecu 0 saptamanasaudoua,insastabiliseramdeja0 data~iamvrut sa0 respectiim.

Astfel,vremede trei ani nu am ~tiutabsolutnimic din tot cesepetreceain lume- amauzit deevenimenteledepe II septembrieabiala cativaani dupaces-auintamplat; nuaveamideenici ma-cardaea,,~Iefuitoruldediamante"aajunsla tipar.Candamiqitdin perioadade meditaiie, am aflat ca speran!elenoastres-auimplinit, intrucat carteachiar schimbaselumea;~i daeateoriaprivind seminielesaditein minte pe care0 regasimin sutraori-ginalaesteintr-adevarcorecta,atunei s-ar putea spunedi aniide medita(:ie,eei trei ani in care ne-am straduit sane faeeminima mai buna ~imin tea mai limpede sunt eei care au creatsueeesulacesteicarli.

In ultimii zeceani, ,,~Iefuitorulde diamante" a fost tradusa~ipublicata in vreo 15 limbi, in !ari cum sunt Brazilia, Polonia,Italia, Nlongolia,ChinasauBulgaria.La zeceanidelapublicare,vanzarileanualedin StateleUnite ~idin intreagalumecontinuasacreasca.Metodeleprezentatein carte,caresereferala gesti-onareaafacerilor~ia viep.ipersonale,au fostpusein practicade

299~Iefuitorulde diamante, GeskeMichael Roach, l.ama Christie McNally

Estefoartepliic~t,este0 bucurienemaiintalnita~iinfinita saiti ex-tinzi limitele casaii cuprinzipeceilalti~iapoisaai grija deei.~idaeatoateacesteidei desprepotentialulascuns~idespretiparelementalesuntadevarate,atunci celmai bun mod dea aveagrijadeceila1tiesaIedeschidemochii,aratandu-Iecumsadevina~ieibogati,cumsasebucuredcbogatialor ~icumsa.imprimeun :en~acesteibogatii.Daeastamsanegandim,tocmalactuldead~rUlin acestfel- proliferareanelimitataa ~tiinieidea creabogave-estecel mai profund mijloc pentru a-ti sadi in minte seminieleuneibogatiipecarenici nu ti-ai imaginat-ovreodata.

Ajungemastfella temaunor formedeboga~ieC~rl:~ep~esc~u-tereanoastrade imagina!ie,asemeneauncI gradim 111 care 111-

tram casaeautam0 singurafloare~idin careie~imincarcati decomori la carenici nu ne-amganditcandam intrat. Insaaceastaeste0 tema pe care dimane sa0 discutam cu alta ocazic.

~lefuitorul de diamante

298

~lefuitorul de diamante

rnaibinedeun rnilion deoarnenidin lumeaintreaga~i,indiferentdacalucrezi in biroul primarului din Rio deJaneiro saula de-partarnentuldepolilie elinTaipei- saudoar frecventeziun curspentru gestionareaafacerilor la UmversitateaelinNew York -,soarputeasati secearasacite~ti,,~Iefuitoruldediarnante".

Cfmd a aparut ideeapublicarii eelitieianiversarede zeceani a,,~lefuitoruluideeliamante",cei de la Doubledayne-auintrebatdacaaverndeadusrevizuiri editieioriginale.Am spuscanu do-rim acestlucru,carteaeste~iacumexacta~acumamvrut-o delabun inceput.Am dorit totu~isaadaugam0 seqiunenoua.

Unaesacite~ti0 cartecarecuprindesfaturidesprecear trebuisafacem,chiardacaescrisadecinevacarea folositacestesfaturiinviala reala~iaoblinut un succesextraorelinar,~icutotul altcevaesacite~tipove~tileunor oarneniobi~nuitidepe tot cuprinsulglo-bului careaucitit cartea~iauaplicat-oin viala~iin activitatealor.

Dacavadca0mullimedealIi oamemobi~nuiti,elintr-ornullirnedelari eliferite,aufostin staresaapliceacestesfaturi~isaaiba,larfmdul lor, sueces,automatma simt atrassaIeurrnezexemplul.Dacaei au reu~itinsearnnaca~ieupot. Spune-mice trebuiesafac.

~a ne-amhotarii.tsa adaugamaceastanoua sectiune,numita"Pove~tide succesinspiratede «~lefuitorulde eliamante,,".Aiciveiciti, directdela sursa,cumoamenidin aproximativ25delarieliferite,raspanelitepe celecinci continenteale lumii, au folosit,,~Iefuitoruldeeliamante"cape un instrumentcarei-a ajutat saobtina succescatat din punct de vederefinanciar,cat ~iperso-nal.Candaminceputsaprimim acestemarturii ~isaIepregatimpentrupublicareain aceastanouaeelitie,amobservatca existauanumitetipare~iorientari legatedemodulin carecarteale-afostdeajutor acestoroameni.

Uneledintre acestetipareeraulucruri la carerie~teptam: multifolosiseraprincipiile cuprinsein ,,~lefuitoruldediamante"pentrua reu~iin plan financiar,de~ipana ~inoi am fostputin surprin~i

300

Pove!jti de succes...

candamcitit despreca~tiguridemiliardededolari.Allii mersese-ra rnai departein aplicareaacestorprincipii ~iam dori saimpar-ta~im~ialtoraobservatiileacestoroameniexcePtionali.

In prirnul rand, dupacumveivedeadin interviurile publicateaici~i online, oarnenii care au folosit aceastacarte pentru a atingesuccesulsunt cu adevaratexceplionali.Au cladit uneleelintrecelernaiman companiielinsectontllor deaetivitate(l'vIichaelGordon,Jin Huang, Linda Kaplan Thaler, Robin Koval). Au absolvituniversitateaea~efide promolie (Anne Lindsey);au atinsculmiale rniiiestrieiartistiee(EvaNatanyade la RoyalBl'lIet); au seriscarli deSucces(KendallMartin). Sunt oarnenide ~tiinla de pri-ma mana in dorneniul cercetarilormedicaleavansate(VatPengChew,PeterUlintz); suntoarneniearesenumara in acela~itimpprintre cei mai importanti directori de firrne ~i printre cei mairespectalimae~triin arte rnarliale, detinatori ai centurii negreaeffreyTzuoo,DuPont).Sunt personalitali aflate la conducereaStarbuckssauprofund implicali in activitateaMicrosoft.

Dintre ace~tioameni de succesfac parte ~i urrnatorii: 0 actri-la nominalizatala PrerniileOscar (LindsayCrouse);cinevacarea pus umarul la lansareauneia dintre principalele rnonedealelumii (Muhammad Salam,al carui nurne se leagade rnonedaeuro); cinevacarejoaca un roJdecisiv in conducereaunui in-tregora~(CharaeSachanandani,ColoradoSprings);cinevacarea salvatmii de vieti cu ajutorul unei invenlii (Allegra Ahlquist,cu detectoml saude fum); cinevacare a salvatvielile soldalilorelinlima intm aill Murphy, careaparticipat la misiuni elinIrak ~iMganistan);cinevacarezboarade la un capatla celiilalt allumii(WIlliam McMichael, American Airlines); cineva care salveazalurnea(ConchaPinos).

Din interviurile cu acqti oarneni a reie~itimediat cii.pentru apunecuadevaratin aplicareideilecuprinsein ,,~lefuitoruldeelia-rnante"enevoiedeun nivel deinteligenla foarte rielicat.Motivul, estefoartesirnplu:singuraideecareguverneazacarteade fala ecii.nuputernsaca~tigiimbanialtfeldecatdaruindu-i celordinjur.

301

~lefuitorul de diamante

Aceastaideeintra intr-o contradiqieatatdemarecuariceteorieexistentala ora actualacu privire la economie,incat e nevoiedeun nivel superiorde inteligentapentru a 0 aplicain viata realasauin lumearealaa afacerilor.Ne confruntamcu filosofiacon-ven(ionalaa ultimilor 50 000 de ani de ini(iativa econorniciiaumanita(ii- sunternsinguriin incercareadea facefata unui valde istorie umana ~i,mai eu seama, de eroare uOlana.

$i oarneniiace~tiaau racut fata: 0 alta insu~irecaresedistingeclar din toatepove~tilepecareIeveiciti aici este0manieraunicadeperseverenta,decuraj personal- dorinta dea mergemai de-parte cu0 nouaviziuneasupralumii, chiar dacalumeaintreagapoatesarada, saseindoiasdi de tine sauchiar sate condamne;pur ~isimplupentrucii am descoperil din proprie experienJii cumfimcfi-

oneaza lucrurile defiPI.

Demulteori aceastadisponibilitatedea imbra(ip 0 viziuneasu-pra lumii radicaldiferitaparesaia n~tere din necazurisauchiardin tragedii.Gameniidesprecarevei citi in paginilccareurmea-zaauvazut,peviu, calumeanu func(ioneazaconforma~teptiiri-lor noastre,~a cumIi s-aspusmereu.Au vazutdin apartamentulde pestedrum cum s-aprabu~itcladireaWorld Trade Center;dupaun accidentaviatic,s-austrecuratafaraprintr-o crapaturadintr-un avioncomercialin flacari;au suferitravagiilepravocatedecanceruldesan,au trecutprin depresiaceamai crunta~iprindependcntademedicamentecaretrebuiausa0 "repare";auc~-tigat ~iaupierdut averi,faima,so(isausolii ~icopii.

Fiecaredintre ei este,in felu] lui, animat de dorinta de a vedeadacanu cumvaexista0 paradigma~imai buna caresaexplicemodul in care funqioneazalucrurile - dacasuferinta~isaraciadin lumenupot fi eliminatecomplct,daciipur ~isimplusuntemdispu~isaincercamcevacompletnou.

Un alt aspectpe care I-am observatlucrand la acesteinterviuriesteca succesulpe care I-au obtinut ace~tioarnenicu ajutorul,,$Iefuitoruluide diamante"nu doar ca le-aschimbatsitua(iafi-nanciara,dar i-a transformat~iin interior.I-am "prins" pefiecare

302

Pove~ti de succes...

in parte intr-un i'.'stantaneucare ii inra(i~eazaintr-un moment~ cariereilor din ultirnii zeceani de la apari(ia,,$lefuitoruluidedi_amante"- !magi.?ilepublicatein carteii surprindla0 saptama-na sau 0 luna dupa ee au avut 0 mare realizare in cariera sau invia.)'apersonala,pornind de la 0 singuramostrade intelepciune~tra~ecJ:~pecare~ucule.s-odin aceastacarte.De~iin imaginiparrmp,etn\!,.oamennace~tlasuntdepartedea fi a~a;insu~ircacarene-asU'l?nnsc~lmai mult ~ipe careamdescoperit-ola apraapefi~caredmtreelestecii au mersmai departe, au depiiJil de.finiJiasuccesu-lUI llJa cum esle acceplald ea de lumea fnlreaga.

A~adar,observamacesttipar carerevinein pove~tilelor. Cinevacaum, ci~evaineear~asa gaseasdi 0 metoda mai buna pentru af~cebam,pentru a-~lorganizaviata.Printr-o intamplareciudata~l su~tcat:v~intamJ?lari.faarleciudatedesprecareveiciti aici),iicadem mana,,$lefUltomldediamante".In foartemultecazuricartea~ p,uneprobl~me.la inceput, a~aca srar~e~tepe un raft:~n~e rarnaneuneon am la rand, in timp ceposesorulrumegaIdellecu careavenit in contact.

Apoi vine.acelm~n:'entde cotitura in careace~tioameni.falosescpentmynm.a oara Ideeaca intotdeaunavei primi inapoi exactce le-aI ofent tu celorlaltt.Au succes,eelmai adeseamai multdecat~u~satvreodata.Ca~tigatoti banii pecare~ii-audorit; faccuno~tmtacupartenerulsauparteneravisurilor lor- Ii seschimbachiar}i inra(i~area,acumau un corp mai lanar ~i~ai puternic.Ap~, l~totdeaunaseintamplaacela~ilucru: i~idauseamaca~i-audont dintotdeaunacevamai mult decatatat.

Dupaceamatinssuccesul,~ipoatenumai dupaceamatinssucce-sui,nedamseamainvariabil ca fericireaceamaimarepecare0p,utemdob~ndi~saii ajutam~isaii shtiimpeceilalti,saii ajutamsareu~eascap &I.

Aproape toti cei desprecarevei citi aici au trecut la acestnivelsuperi?rdereu~ita.;"u descoperitcaviatalor areun rast,pecareacumII percepca fiind adevaratulmotiv pentru caretriiiesc.Suc-cesul,,$lefuitorullUde diamante" nu il reprezintamiliardelede

303

~lefuitorul de diamante

dolari pe care le-a adusoamenilordin intreaga'lume,ci faptulca mn ~imii de oameniau descoperitin inimile lor adevaratacuno~tere,adevarataintelepciune.~i dorinta acestorinimi deaimparta~icu ceilalli oameniaceastaintelepciune,acestmod su-perior dea-Ii trai viala.

Aproapefiecarepersoanadesprecaream amintit a inceput sa-iinvetepe allii, sub0 forma saualta,acesteidei. in multe cazuri,cuno~tinlelesunttransmisein cadrulunoI'seminariioficiale- in~edintede coachingsaude consultantasauin cadrul unoI' con-ferinte des£a~uratede organizalii cum sunt The EnlightenedBusinessInstitute sauKarmic Management(America);WitwayBroadcasting(China), Harmonium Training (Hong Kong),EnlightenedBusinessManagement(Taiwan)sauSamayaCon-sulting~iGlobalWealthInitiative (Europa).

Din catesepare insa, cel mai adesealeqiile cuprinsein ,,~le-f{,itorul de diamante"setransmit cel mai bine fata in fala, la 0

canacucafeaStarbucks,cu ceaideiasomiesaucu laptedeiapa.Suntern inca in ciiutareaunui program formal de instntire caresareu~eascaindependentdeacestniveldecomunicarepersonal,dela om la am.

Poatecaceamai interesantaorientarepentrua transmiteintelep-ciuneaeuprinsain ,,~lefuitorulde diamante"0 reprezintaGnt-purile de Disculii Diamond Cutter, reuniuni mici, simple,careauaparutspontan,lara niciun feldecoordonare,in multe tari depeglob.Abia in ultimul anamincercatsalinemevidentaacestorgrupuri sausaIeajutamsaintre in legaturaunelecu altele;dacate intereseazasubiectul,poli vizita noul lor siteaccesandpaginadiamondcuttergroups.com.

Secuvinesaavemin vederealte catevaaspecte.in ultimn ani,atitudineapublicului in legatura cu afacerilecu diamante s-aschimbat,trecandde la fascina\iafata de opulentacelor bogatila 0preocuparefoarteintemeiatalegatadeabuzurileimplicateinproduqia de diamante:mine pel;culoase,distrugereamediului,exploatareacopnlor'ji folosireadiamantelorpentrua finantavia-1entala nivelinternational.

304

Pove~tide succes...

Dorinl sa prccizam di sprijinilTI din toata inima efortllrile carese fac pentru a eJimina accste abuzuri, abuzl1ri impotriva caroraam luptat deceniiintregi la Anclin International. Sprijinim mo-delul dezvoltatde guvernul Canadei pentm a colectadiaman-te din zacamintelerecent descoperite:certificareadiamantelor(prin marci inscl;ptionatecu lasemlpe pietrelemai mari) prindocumentecaresaatesteca au fostprodusein unitali sigure,cuangajatiplatiti,corespunzator~ieu respcctareadeplinaa norme-lor demediu. In celedin urma, noi, consumatorii,prin banii pecare ii pIatim, trebuic sa ne spllt1cm ClIvantllI, cumparand doaracelediamantecaredetin astfelde certificate- iar lucml acestaii va obligape comerciantisarefuzesamai tranzactionezealtfeldepietre.

,,~lelllitorul de diamante" a antieipal ~iaparitia diamantelorco-merciale realizate in Iaborator, care sunt 0 varianti'i ieftina, per-fecta ~ipura a dimnantului - 0 aItcrnativa viabila. ~ipU'icuta. la in-tregulprocesdeexploatareadiamantelordin minedacapubliculconsumatorar sprijini produC\ialor ~iar cal.ltaastfeldeproduse.

Cum am selectatpovqtile noastrede sueces?Cand vei faceeu-no~tinlacu personajelt'acestorpovqti, te vei intreba poate deeeatat demulte dintre elc provin din Asia, in specialdin China.Celedouavariantein limba chinezaaleeditieioriginalea ,,~Iefu-itorului de dimnante" (una in grafia silnplificata, eealalta in granatraditionala)suntprintre eelemai bine"anduteciirli despreorga-nizarea afaccrilor din toare tilllptnile, atat in ccntrele vorbitoarede limba chinezacumSUl'tSingapore,Hong Kong, Taiwan, cat~iin China continentala. Tn unna ell rnai tTIuIti ani aln inccput saprimim invitalii calduroascdea mergesa\~zitamacestelocuri ~iamavutplaccreasasuslinemprelcgeriin toataChina ~iin tarileinvecinate.

In timpul acestorVlzlteam intftlnit tot mai multi oameni dinChina ~i am ajunssa ii cunoa~tern.Majoritatea impresiilor pecareIeavemdespreChina,mai alesnoi, cei din StateleUnite, niIe fornlam din ziare sau dt:"Ia telcvizor; insa aCUln, dupa ce ne-amfacutatatdemulti prietcni printre chinezi,credemcalara lor este

305

~lcfuitorul de diamante

pur ~i simplu gre~it inleleasa de mass-media. Chinezii au 0 cul-tura profunda ~i straveche,0 cultura caracterizata printr-un modde gfmdire foarte diferit de gfll1direanoastraoccidentala: un modde gfmdire care se reprezinta tot timpul sub forma de iconuri cala \,yjndows - in caracterc chinezqti care poarta, fiecarc in parte,toate nuanlele acumulate in decurs de cinci milenii.

Nu trebuie sauitam nici ca doi din cinci loeuitori ai planetei suntchinezi; am ajuns la concluzia di intentia noastra dintotdcaunaa fost ca prin ,,~Iefuitorul de diamante" sa ajutam lumea ca in-treg, nu Occidentul sau Orientul. Iar aiei este vorba dcspre nouaordine a lumii noastre; este vorba clespre 0 viziune lTIttlt 111mechi-lib rata asupra lumii; reprczentan1 Asia in adevarata ei pozitie do-minanta pc glob.

Cu tOlii suntern diferili, iar aceastadiferenla trebuie sane bucure,nu sane inspaimflllte. Avem foarte multe de invalat de Ia ci\~liza-tia care reprezinta sin1tlltan cea mai vechc ~i cea mai noua super-putere de pe planeta: avem 0 responsabilitate fala de generaliileviitoare, sa incercam sa lucram iJnprcuna Ia interfata a doua mansfereeconornieeale lumii, sa invalam fiecare limba ~i obiceiurileceleilalte ~isane straduim impreuna saeladim 0 lume mai buna.

Prin ,,~Iefuitorul de diamante" - care este 0 carte occidentaladespre gestionarea afacerilor ~i totodata, in varianta originalachineza, eea mai vcche carte tiparidi. din lume - noi, personal,am gasit un mativ pentru a lucra indeaproape ell oaInenii dinChina ~icu alte popoarc din Asia ~iam inleles ca un viitor armo-nios, care depa~e~tetoate granitele, esteviitorul cel mai evident.Nu trebuie decat sa ne plantam in minte seminle!e potrivite, iaracesteseminle inseamna pur ~i simplu sa incercam sa ne in tal-nim, sane ascultam unii pe al(ii ~isa invalam unii de la allii.

Aceasta viziune asupra lumii viitoare estemesajul fundamentalaI ambelor versiuni ale ,,~Iefuitorului de diamante". Daca lumeadin juml nostru ~ioamenii care tra;esc in ea sunt de fapt produ-suI seminlelor plantate in mintea noastra prin felul in care avemgrija de ceilal(i, atunci nu mai existamotive de conflict de niciun

306

Pove~ti de succes...

fel, nici intre indivizi ~i nici intre na(iuni. Rezervcle de petrol ~ialte resurse naturale, dimensiunile ~i disponibilitatea pielelor ~ivaloarea neta reala a tutllror eeonomiilor cOtnbinate, toate aces~tea sunt absolut Aexibile, capabile sa seextinda la infinit (fad saseciocneascaunde cu altele) daca suntem doar atat: suficient degenero~ica indivizi.

Textele tibetane din vechimc au stat la baza versiunii originalea ,,~Iefuitorului de diamante"; ele conlin cuvinte ce dcsemneaza'stari de spirit superioare care nu au niciun echivalcnt in limbilemodcrne ale lumii. Dupa cum au anticipat, independent unii deallii, mai multi corespondenti de-ai no~tri cu careveli facecuno~-tinla in paginile urmatoare, ideile cuprinse in cartea de fala potcontribui la construirea unui viitor in care poate saseproduca ~icontrariu1. eu alte cuvinte, de indata ce principiile care stau labaza ,,~Iefuitorului de diamante" ~i a altor lucrari asemanatoarese vor raspandi in lluTIea intreaga, cuvinte cum sunt siiriicie, rasismsau riizboi (~ipoate chiar moarle)vor dispareadin limbile vorbite peplaneta - pentru ca lucrurile la care se refed vor Ii disparut dincxperienla noastra.

Aceasta schimbare de paradigma, acea,ta transformare a modu-lui in care vedem cu tOlii lumea ~i fellll in care func(ioneaza ea,s-a pus deja in mi~care.,,~Iefuitorul de diamante" ~i-a adus con-tribulia, iar pentru noi aceastaesteceamai mare implinire. TheNew YorkTimesa publicat recent un articol despreautorii carlii defata, folosind in treadit expresia "karma ~i vacuitatea" - care, inlimbajul ,,~Iefuitorului de cliarnante", setraduce prin tipare men-tale ~i potcnlialul lucrurilor - ca ~i cum ar fi un concept cu caremilioanclc de cititori ai ziarului sunt deja obi~nui(i. ~i, din catesepare, tot mai mul(i dintre ei chiar sunt.

Cercul s-a inchis. Dqi ,,~Iefuitorul de diamante" nu este0 car-te religioasa (fiind utilizata cu succesde oameni aproape de ori-ce credinla din lume), ea i~i are ddacinile in budism, mai exactin budismul tibetan. Am fost abordali recent de 0 delega(ie deoameni de afaceri din Tibet, care nc-au spus ca ,,~Iefuitorul de

307

~lefujtorul de diamante

diamante" a ajuns 0 carte foarte cunoscuta in randul tibetanilor~idi mulli dintre ei sunt de parereeaaceastaprezentareprag-maticii a stravechiloradevaruriconstituietranspunereaperfectapentru timpurile moderne.

Aceastaimpresiea fostconlirmatadepersonalitalimarcantedinlumeaafacerilor~ide lideri spirituali de pc tot cuprinsulAsiei ~idin lumeaoccidentala.Ne a~teaptaeradirectoru]uide firma plindecompasiune,caresefolose~tedeinlclepciuneadin vechime,deartameditapei~ia izolarii ~ideun moddeviala etic ca miiloc pen-tru a dobiindi succesuldeopottivamaterial~ispiritual.Cand.audes-coperit,,:;ilefuitoruldediamante",mulli dintre oameniidesuccescucarevei facecuno~tinlain celeceurmeaza~i-audat seamaca,instinctiv,aplicaudejade ani buni acesteprincipii. Carteanu alacutdecatsaclarifice~isadeaforma in mintealor unoI' lucruripc care Ie-au intuit intotdeauna ca fiind adevarate.

Adapali-vaa~adardin inlelepciunealor - folositi-vadeea~iscri-eli-va propriile pove~tide succespe caresaIe putem publica inurlnatoarea noastra eclitie aniversara. Am ciori sa Ie mu1tumitn inmod deschis, pe aceasta calc, eclar care au eantribuit la aceastaedipe,pentru ca au avut amabilitatea~i curajul sa ne imparta-~eascapove~tilelor, pe alocuri sra~ietorde personale.Am doritotodatasamullumim cu aceastaocazietuturor cclorlalp cititoricare ne-au trimis povqtile lor ~i pe care nu am reu~itsa Ie in-cludem in formatul fizic al carlii, dar pe care Ie puteli gasi inversiuneaonlinea "Povqtilor desuccesinspiratede «:;ilefuitorulde diamante»" accesand pagina diamondcuttergroupSeCom.

Am recursla aceastavariantain partedin cauzaspaliului limitat.Totodata,in carteamcautatsaprezentam0 seriedepove~tidincaresedesprindlec\ii diferitecaresaii ajutepecititorii no~tri;po-ve~tilecaresesuprapuneauau fostpublicatepewebsite.In plus,am incercatsareprezentam0 marediversitatedeocupapi(delamoguli ai lumii afacerilorpana la arti~ti ~imame)~i de regiunigeografice;am omis,de pilda, pove~tileunoI' oamenidin ora~eundesepareeatoatalumeafolose~teideiledin aceastacarte.

308

Pove:jti de succes...

Mai cu semna, anl don sa ITlultluniln celor care ne-au citit carteain ultiinii zece ani, pcntru ca ne-au faCtlt onoarea de a ne permitesaIe impart~im tot ceam invatat in acesttimp - caci din acestdemel'sam avut ~i noi de invalat. Va dorim tuturor mult succesin afaceri~iin viala personala.

GesheMichael Roach& Lama ChristieMcNally,tabarademeditapedin Bzou, I'vlaroc,

iulie 2008

309

A1'nSterda1'n, Olanda

George Schouten, regizor de film

Georgea realizat peste40 dedocumentarepen-tru Fundalia Budista deProgrameTelevizate,ofundalie careemitepnn internetIi fa televizi-uneapublica olandezd.jn ultimii 14ani afostIi realizatond unuia dintre celemai populareprograme TV din Olanda.

Fiecarc om este un diamant ..Prima oadi am citit ,,~lefui-torul de diamante" in 2005,pe candprcgateampentm FundaliaBudistii deProgrameTelevizateun documentardespreGes/zeMichaelRoach~iLama Christie l'vlcNally;0 parte din documentara fostfilmata in Amsterdam,undecei doi au suslinutcatevaconferinledestinatecomunitalii deafaceri,pc margineaprincipiilor expusein carte. Documentarul se numeaDiamantul, maestrul Ii discipolii .siii ~itrebuie sa spun di ~iastazi, la ca.!iva ani de atunci, oameniicontinuasarnaabordezecasaimi spunacatdemult i-au impre-sionatinvalaturile ~iemolia transmisedeacestfilm.

In activitateameaam folosit trei idei diferite extrasedin );ilcfui-torul dediamante". Prima estepur ~isimplu atitudineadeschisa~isenzaliadebucurie carete invaluie in timpullecturii ~ipc careo emanaautorii carlii cand vorbescpentru documentarin falacamereide filmat. Dintr-oclata, acestgen de atitudine pozitivaa oferit creativitalii noastrespaliul clecareaveanevoieca saseclesra~oare.

In al cloilearancl,in carte,cei cloi vorbescacleseadesprecat cleimportant estefiecaretipar pc careni-I i.mprimamin minte.Totce facem,spunemsauchiar ganclimseinregistreaza;~i tot ceseinregistreazaseclezvolta~i genereaza0 realitatecare constituieo parte a lumii noastre.Esteexactca experienlarcalizarii unuifilm, in carefiecarepas,fiecaremi~care,fiecareintenlie conteaza.Sa faci un film inseamnade fapt sa te confrunli la oricepasculegeakarmei. Considercaacestlucru estevalabilmai alesin fazaeeamai importanta a unui film: montajul. Astfe!,clatoritaacestei

;;Iefuitorul de diamante, Gt.Jht Michael Roach, l.ama Christie McNally 311

~lefuitorul de diamante

car\!, am invatat sa fiu con~tientin permanentade tiparcle pecaremi Iesadescin minte.

Pecandlucram la docllmentar,m-a frapat dit demult timp aupetrecutGeskeMichael Roach~iLaTTUlChristieMcNally ca disci-poli, continuandu-~ipregatireaprin participareala cursuri sus(i-nute de alii mae~tri.Esteun exempluextraordinardesprecumsadevii unacu oameniicu carelucrezi- 0 experienlacarecon-solideazasentimentulcompasiunii.Fiecareom esteun discipol,fiecareom esteun maestru,fiecareom esteun diamant.

Barcelona, Spania

ConchaPinos, pre'l'edinte al Fnndatiei Gandhiji

Fundajia Gandhiji este0 organizajie "manita-ra C1laproximaliv 30 000 demembri asociaji,careactiveazaIn 64 dejad. La sediul cen/raldin Spania lucreaza400 deoameni;depilda,dupa cidonul carea Lovit recentBurma, jim-dajia a slransdouamilioanededola,.ipenlru atYutavietimele.

Desfiintarea granitelor. In urma eu cativa ani rna aflamintr-o cafeneadin Barcelona.Cereamin sineameaajutor spiritu-al cands-aapropiatdemine un om caremi-a intins ,,~Iefuitoruldediamante".M-am uitat la el~ii-amspus:"Nu credcii.epentrumine;eunu~tiurumicdespreafaceri;rnaocupcuproblemeuma-nitare". Nu mi-a spus decat atat: "Trebuie sa citc~ti cartea asta".Dupa carea disparut.Nu I-ammai vazutniciodata~iuneori rnaintreb dacaaexistatcu adevarat.

In ultimeleluni m-am concentratin specialasupraunei idei din,,$Iefuitomlde diamante": ceacarespuneca oamenii ~i intam-plarile dinjurul meuprovin din seminlelepecaremi Ie-amsaditin minte,din felul in carem-ampurtat cu ceilal(i.Pefonduluncisitualii politice tulburi, porniseramintr-o misiunefoarte dificila

312

Pove~tide succes...

pentru a ajuta victimele recentului ciclon din Burma, in care~i-aupierdut viata aproape100 000 deoameni.

Eram tinuti la granita, nu ni sepermitea sa intl'am in tara cupachetelede ajutoare.l'vl-amgandit foarte bine de unde vencadictatorul din frunteatalii, deundeveneaugeneraliilui ~iaceastaatitudinedea lasaoameniisamoaradin cauzalacomieiunui sin-gur om. l\1-amconcentratcu atentieasupraideii catoateacesteaerau rodul semintelorplantatein minteamea.Am continuat saimi notezin carnetclulcu pse insemnari,in jurnalul meu intel;-01; ca trebuiesalupt Cllatitudinilc ~iemotiile negativedin mine,nu culucnllile sauoameniidinjur.

Deodata s-a deschisgranila; pur ~i simplu am trecut dinco!o,aproapeca ~i cum a~fi fost invizibil. ~i atunci a inceput adeva-rata mundi, am incepllt sa ajutam oamenii ~i sa incerdim sa iisalvam.Intclepciuneape caream dobandit-oin momentu!acelacu ajutonll ,,~lcfuitorului dediamante" a fostvitala. Faraeacrcdcami-a~fi pierdut viala. ~i nu a~mai fi putut saajut pe nimeni.

,,~lefuitorlllde diamante" c soluti apcntru a pune capat razboaie-lor. E solul-ia pentru a instaura pacea in aceasta lume.

New York City, SUA

Mark Trippetti, fondator 'l'i pre'l'edinte al firmei depnblicitate 'l'i marketing TURF

Firma lui lHark a caJligal decurdudmull rau-nil"l premiu Graphics LogoAward; esteuuuldilll1~acei oamenicm~au IUbiro1llin teancdeexemplamdin ,,~lcrllitorul dediamante",ri{eimparl infiecare zi (eLorcarevin ill vizila.

Sii lncran. nnii pentru altii. Ani larandam fostcesepoatcnumi un om re-alizat prin propriile puteri, tipic pentru

313

~Iefuitorul de diamante

mareleora~New York - tra;am in viteza~iconduceam0 firmacarefunctionain viteza.La un momentdat insami-am dat sea-rna ca in cca mai Inare parte a tirnpului eram nefericit: hni mnin-teseca aceasta nefericire seaccentuaseatat de mult, incat JntT-unan toatavacanladintre Craciun ~iAnul Nou am zacutaproapetot timpul in pat~im-amsimtit mai rau decatdllld eramcopi!~ia murit mama.

Primeamtot timpul mesajcde la prieteni care imi recomandau,,~lefuitorulde diamante", a~adi in cele din urma, intr-o zi [ru-moasadeprimavara,ie~indla plimbarecumotocicletaintr-o du-minidi dupa-amiaza, am cumparat 1ntr-o doara un exemplar dela Barnes& Noble din Union Square.Am citit cartea~idin acelmomentam~tiutccam de Iacut.

Pana atunci 1n1i facea pH'icere sa Ina consider cea m~aiegolsta,ceamai egocentricapersoanadepe fala pami'lIltului.lntotdeau-na pana atunci am considcrat ca a fi ~cfulunci firme are legaturadoar cu ce fac angaja}iipentru tine. Exista0 perccptieeronatafoarte dispandita potrivit careia, cu cat ajungi mai sus intl'-o or-ganizatie, eu atat ai mai multi oaJl1cni care lucreaza pentru tine-mai multi oameni a caror unidi indatorire e sa te duca acoloundevrei tu saajungi.

Deodatainsa,dupaceam citit cartca,mi-amdat seamacapozi-}iameadevarf imi ofereaposibilitateasaajut~isainfluenlezmaimulti oameni- ca,intr-un fel,eraresponsabilitateameasalucrezpentru ei: a~aca e de prisossaspunca intreagacultura organi-zationaUia firmei noastrea trecutprintr-o schimbareuria~a,ba-zandu-seacumpe intrebareacumsalucramtOliunii pentrualtii.

Insa unicitateapovqtii noastreinspiratede ,,;>lefuitomlde dia-mante" cansta, cred eu, in directia pe care am urmat-o de atunci.Cu cat ne-amasumatmai pe deplin aceastanoua identitate aunei firme care~i-apropussaaibagrija deoameni,cu atat a in-ceputsanefiemai greusarealizamcampaniimari depublicitatepentrucompaniialecarorproduse~iserviciinu erauatatdebunepentruoameni.

314

Pove~ti de succes...

;>iastfd TURF s-aangajatintr-o noua transformarea culturiisale organiza}ionale.In decursde ditiva ani ne-am schimbatpractic intregul portofoliu de clienti, i-am inlocuit cu firmc careau un impactpozitiv asupralumii in caretraim - punandaccentpe organizatiileecologicecareinceardi saajutelumeaprin pro-tejareamediului inconjurator.

Nu ne-ampropusdoarsafim 0 firma depublicitateresponsabila-amvrut ~isalucrampentru firme responsabile.

Prin urmare, cred ca banui~i la cine au apelat reprezentan}iiprimarului Bloombergpentru campaniade mare.succesGreenApple, promovatadeora~u!NewYork...

Basra,Irak

Jill Murphy, asistenta medicala licenpata,U.S. Army Nurse Corps

Jill IIi desfii;oara activilatea In primul rdnd 10Cenll'lll Medical Militar Wililer Reed dill SWleleUnile, lInde are In grija so!daJiraniji In conjlicteledin Olientul i\iijloeiu. in jJTezentse ajla la 1rak;aiei lucreaza la a secJiede lerapie inleasiva a Ar-matei AmClicane }"i se ocupa ladeosebide civilii cujJlvblenzecantiace ,'Ii de eei cu ar.<uli care Ie punviaja In peritol. S-a distins 111 prima ei misiune inAjgaaisklll, salvdnd vieli 51tb}Ocul inamic ji parti-eipdnd ia calitale de subqfijer 10 se/ecliaproieclelor

pentl'll Imbunaliilirea calilalii wlii a trei milioaae de locuitoli din jJmvinciaPaklika. Esle a onoarepenlnt noi sajmblieam aceslintCl"viu,In Se1lZlldesus-jinere pentru curq}ul,'Ii sacrijiciul de careau dat dovadaoamelli coJil4 maiales In acliunile de qfulorare a victime/or conjlictului. Pe mas-uraceprincipiiasemanatoareee/orexjJUsein ,,;>lefuitoruldediamante"seras-plindesctotmai mull in lume, Ofteplam eu nerabdareziua In careviolenfa nu va lIlai fieonsidemtaun mijloc dea pune capat altar violenle.

315

~]efuitorul de diamante

Unmod de a punecapat razboiului. In momentul acestalucrez intr-o mare tabara de p,izonieri din sudul Irakului; esteuimitor CUln s-a schimbat aces! loco ACllln cativa ani era vestitpentru acte de violenla, dezordine, atacuri din afad ~i0 atitudinede sfidare permanenta afi~atade majoritatea prizonielilor.

in urma ell aproxilnativ un an, cineva de sus (se poate sa fi fostdomnul general-maior Stone) s-a hotar;lt sa schimbc filosofia la-giirului. Inainte de a'ta, actele de violenla erau intampinate cumai multa forln, cu reguli mai aspre ~i 0 disciplina mai stlicta;toate acesteapareau sa ia 0 amploare tot mal mare ~i, la dreptvorbind, creall ~i mai multa dezordine. S-a hotarat a~adar insti-tuirea unor politici care prcvedeau respectul pentru prizonieri,accesul lor la educalie, la senicii de sanatate, la cursuri de califi-care ~i netolerarea comportamentelor provocatoare sau lipsite derespect din partea personalului militar american.

lVIu1ti au erezut di tahara se va transfornla 1ntr-un balamuc total.In schimb, aceasta limitare a uzului de forta a dus la 0 scadereaecentuata a vlolcntei, atat in interiol; cat~iin afara taberei. Suntaiei de cinei saptalnani ~ipana acum nu s-a inregistrat niciunatac. ~i asta intr-un loc ClI 20 000 rie prizonieri irakieni! Frecven-la violenlelor din interiorul forturilor a ,cazut la unul sau douaincidente pe saptalnana. un nUl11ar Inuit rnai nlic dee,h inainte.

S-a dovedit ca cci care spuneau ca solulia pentru inabu~irea dez-ordinii este eradiearea ci s-au in~elat. Spuncau ca d~diar slabifraiele, personalul militar american ar Ii in pericol. In realitate,aeUITIanlerieanii sunt 111ultInai in siguranta printrc prizonicri.A fost nevoie de cevastapanire de sine la inceput, pentn! ca, dupacum ~tim din ,,~Iefuitorul de diamante", inflorirea tiparelor men-tale este rareori instantanee... insa efortul a fost atat de conjugat~i a venit din partea atator oameni - iar stapanirea de sine a fostatat de neclintita - incat, in loc sa profite de aceasta destindere,prizonierii au inceput sa Ie arate americanilor mai mult respect.

Nu vreau sa se inleleaga prin asta ca mi se pare in regula sa tcduci in lara altcuiva ~i sa il tii pe acesta prizonier acolo. Sim-plul fapt ca il tratezi cu demnitatea pe care 0 merita orice fiinlaunlana nu inseamna di e bine ea ai inceput aeest conflict. insa316

Pove~ti de succes...

demonstreaza ca, la un moment dat, semintele pe care Ii Ie sa-de~ti in minte prin felul in care te compoqi seVOrintoarce la tinein acela~i fel. Cred din toata inima ca modul in care s-a procedataici ~i rezultatulla care s-a ajuns ar putea conslitui un model pen-tru incheierea acestui razboi ~i, pe viitor, a oricarui razboi.

Shanghai, China, *i New York, SUA

JessicaKung, organizator deevenimenteinternaponale

Jessicaa absolvit Cum laude Univer.,itateaYalein anul 2004. Urmand 0 viziune carepromovea-za colaborareaslransa dintre cetaleniiamencaniJicd chinezi, a Inceputsa organizeze..impreuna cuWI pneten, l+&rldvuw Asia Tours,WI program detumee In cadrul carorapersollalitrlli din Americamergeallsa suslina prelegeri in ;ala a mii de oa-mlilli din Asia. Din acesteprogrameaufiicut parteprelegenlepe margineacllrlii dejala, iar anul aces-

ta a vmit ralldlll pnmilor vizitaton dill China sa soseascaill StateleUllitepmtru a rosti 0 SIilUdediscursun illallatoare.

inflorire lara efort. ,,~Iefuitorul de diamante" vorbe~te despreideea cultivarii unei gradini: despre plantarea cu buna ~tiinta aviitorului pe care li-I dorqti, imprimandu-ti in minte tiparde co-respunzatoare - lucru pe care il realizam <uutandu-i pc ceilalli saoblina acelea~i lucruri pe care ni Ie dorim pentru noi.

Ca majoritatea cdor care au }olosit intr-adcvar invataturile cu-prinsc :in,,~lefuitorulde diamante",am reu~itsa lilli imbuna-talesc sitllalia mateliala, ajungand de la 0 stare de incertitudinefirianciara la sume cu mlllte zerolili in contul bancar - avandgrija de altii in mod Cll totul con~ticnt.

In acela~i timp ma aflam in cautarea unei persoane care sa-mifie partener atat in viala, cat ~i in afaceri. Nu gaseam insa pcnimeni. in ciuda multor cautari, nu se rnaterializa rumic. Atunei

317

~lefuitorul de diamantc

m-amgandit Ca~ puteafolosipur ~isimpluacele~i principii pecare Ie recomanda,,;>Iefuitorulde diamante" pentru ob}inereasiguranteifinanciare.

Potrivit acesteilogici, trebuiasaimi gasescparteneruldaeaince-peamsasprijin activ rela}iilecelordin jur. A~aea,in anul careaurmat exactastaam Iacut, in toatemodurile cu putinta. Dneoriprocedamfoartesubtil, zambindin sineameaori ded1teori tre-ceape langamine un cuplu fericit. Alteori imi Iaceamtimp casastaudeyorbacu prietenii careaveauproblemein rela}iile lor.

in timpul unci dlatorii de afaceriin LosAngeles,m-ampome-nit implicata in celmai minunat parteneriat.A fastun fenomenfoarte interesant.!'viiistriiduisemfoartemult ca sacreeztiparelenecesare, insa cand acestea au infiorit, mi s-a parrlt di totul seintampla catsepoatedenatural ~iaproapepc neobservate.

Aproapecanumi-a venit sacredcandmi-amdat seamacaeuft-cusemlucrurile saseintample,lara safacmmiedin cecredeaminmod normal di "provoadi" intalnirea Cll acca persoana speciaHi.Nu a fost yorba nici desprecevace i-am spus,nici desprecevacei-am scris,nici desprevreo fotografiepublicatape un website.A fostyorbadoar despreacestesemin!eplantatein minteamea,care au crescut pc nesimtite.

Taipei, Taiwan

YangChin-Tsung,fondator principal ~i director general,Wind Music International Corporation

Chin- Tsullg estejimdat;JT1d uneia dintre cele maiman' CllSede disC1ll1independentedin Taiwall.IFind A/usic joaca UII rol important in cOllSemareamuzicii tnu/iJiollale chincze}tz.jJromovGnr!illlelege-rea }i intapretarea ei de catre arti}ti conten/poranidin intreaga Itune.

318

Pove!?ti de succcs ...

Renuntarea la egoism. Sunt ca;iva ani buni de candfolosescideile cuprinsein ,,;>lefuitorulde diamante";in plus,amavutocaziasaparticip la mai multe turneeintreprinsedeautoriicartii in Taiwan. Principiile prezentatem-au impresionatpro-fund; existainsa unul pe care iI am in permanentain minte ~icarecontinuasarna inf]uenteze.

Carteaare0 seqiunein caresevorbqte desprecatdesemnifica-civaesteputereamedita!iei,mai alescand incercisaIe transmitifamiliei ~iprietenilor toatagrija ~iganduriletalebune.

Acum eu aplic acestmod degandire in via\ameade fie~arezi.Cand rna trezesediminea\a,de regulaincercsameditez.In tim-pul meditatiei incep sa rna concentrezasupraproblemelorcarerna preocupa in ziua respectiva. Daca un prieten al meu are pro-bleme personale, necazuri sall sc confrunta Cll situa}ii speciale,inccrc sa ii transmit gandutilc Inele bune in timp cc practic me-ditaJia.

Dc pilda, am0prietenaeareiadecurandi-amurit tatal.~ciamcatreceprintr-o perioadatrista~idificilii. ea prieten,m-amhotaratsa ii transmit un mesaj de pace, al5turi de binecuvantarile mde,prin intermedinl meditatiei, ~i cred di meditatiameaa avut 0innuenta semnificativa asupra ei.

in felul acestasimt nu doar ca imi arat grija fatade ea,ci ~ieaextind orizonturile propriei '~e\i. Largesccercnldin jnrul mcu.Nu mai suntpreocnpatdoar demine.Acestexerci\iumi-a adusacumun sentiment;Ie compasiune~idragostepentm mai multiprieteni ~i oameni. Inseamnalaarte mult pentru mine. Daca laserviciusuntsubpresiune,acestcprincipii referitoarelameditatie~ila deprindereadea imparti cu eeidin jur ma,\iuta~imaimultsaramanintr-o staredespirit fericita~iimpacata.

319

~lefuitorul de diamante Pove~ti de succes...

320

Barney estecoordonatordeprograme la Bentley ~s-terns,eelmai marejimli;::or de sifiuri deproiectaredinlume. La aeeastaora coordouea;;.a0 eehipaspeciali;;.ataIn proiectareamarilor rafilll/rii fi a conduetelorqferente,

321

Houston, Texas,SUA

Barney Jones, director inindustria petroliera

ocale mai sigura catre profit. Euamsavaprezintun exem-plu toarte simplu, dar foarte important, legat de modul in careamaplicatin conducereacabinetuluimeuprincipiile descoperitein );>Iefuitomldediamante", Dupa ceamstudiatcuatenlieaces-te principii, am hotadil sa inccrc un experiment ell clinica meade acupunctura. I-am anuntal pc tOli clientii mei di tratamentelepc care Ie 'loi furniza in continuare vor fi gratuite. Dadi acestetratamcntc Ie mccau bine ~ivoiau sa Ie continue la clinica nlca,trebuiausaimi suslinafinanciar cabinetul.Asta insemnade raptca urma saimi ofer servieiilepebazadedonalie.

Unii nu au inlcles acesllucm ~i Ii s-apamt penibil samai vinala mine.AJlii au donat 0 sumafoartemicii ~inu s-aumai intors.Chiar si asa in anul acelaam ca'tig'atmai mult decat in anul

~ " "S

precedent~ierammuh mai pUlin stresatadegrijile financiaredezi cu zi legatedeadministrareacabinetului.

Bowie, Arizona, SUA

Susan Stumpf, medic asistent,asistenta medicala primara

Susanare In s/Jate0 wried! de25 deani in domeniulmedicinei; In unna cu opt ani fi-a deschispropriulcabinet de ing-rijili medicale,/irincipalafirma de te-rapie oferilafiind aeu/muelura.Stagiul ei depregatireeupriude studii lntrep,inse in Hong Kong; totodata,preda cur.rllli de temiemedicala chiJze;;.iila 0 !miver-sitale.

Praga,Republica Cehii

Hanna Hillerova, artist plastic

Recent, un critic de arta conumporana caracteri;;.ainlr-o publica]ie trimeslliala arta asambliirii sem-nata deHanna drept,.iniilJiitoare fi ... lndrii;;.neaJii,anunJandapmiJia In viitor a unei voci /II/ice,',i ci;;.e-latepana la peiftcJiune':

Nebii.nuitul drum catre succes. Me-sajul pe careI-am re\inut eu din ,,~lefi.lito-rul de diamante" cste ca., cladi vrei sa obiiiceva,trebuiesaii 3ju~ipe ceilalli saoblinaacel~i lucru.

Prima mea cxpozilic organizata in 1"\nlcrica, la Houston, a avutloeintr-un spaliunonprofitdestinatarti~tilor.Speramcii.aceastacxpoziliemava ajuta saimi gasesc0 galeriecomercialacleartacare sa nla reprezinte ~iprin care sa inli 'land lllcrarile. rnsa ni-ciunproprietardegalel;enu a venitsaimi vadaexpozilia.

La eatevazile de la vernis3jmi-am cumparatun bilet de avioneudestinaliaPraga,unclem-amhotariit samergcasaorganizezeonferinle~iseminariisuslinutedeeiilivaprietenide-aimei ~idealte persoanepc care nu Ie euno~team.Colegii mei clebreaslacrau de parere cii 0 "decizie de afaceri" buna ar fi sa renunI lacaHilorie, sa d'inlan in Houston ~isa incerc sa ilni promovcz lucra-rile in perioadacaremai ramaseseclinexpozilie.Parea0 nebuniesaplec intr-ul1momentatiit de deeisival cariereimele~i sa-micheltuiesclimpul ~ienergiaeuproiectelealtora in loc saincercsaIe impunpealemele.

Am hotaratsapleeoricum. M-arn dusla Pragaca saii promo-vezpe ace~tioameni,sadezvaluilumii intre!'i talentullor ~isaii. 0

aJutsadobiindeascaapreciereapentru eeeacefac.Dupa catevasaplamani,candm-amintors la Houstoncasaimi demonlezex-pozilia (careintre timp seterminase),patronii a douadintre celemai bunegab'ii din ora~Slaleaualiniali la u~a!Acum galeriameapreferataimi expune~iimi vinde lucrarile.

~lefuitorul de diamal1te

din cadrul uneiadintrecclemai man com/Janiide/,etrolji uazedin Canada.carefilrnizeaza 10% dill cO/LSumll1debel/zinaal Stalelor"Ullite. DujJacumsjJuneBanzq. "daca sistemdennaslreSf dllC Infill/d, bcndna vnastrasareln aerF'.

Cum sa-i fad pe o:uneni sa-Ji ascultc ideilc. Un prietenmi-a recomandat ,,~Icfuitorul de diamanle" in anul 2000 ~ideatunc! am foloslt-o tot timpul in activitalca mea. Am avul partede muIte reu~ite eu ~jutorul accstei dirti, insa am sa va prezintuna care nli-£l raillas ~iacunl in ITlilltC.

,,~lcfuitonl1de dianlante" ne spline dcsprc vorbaria inutila; des-pre faptul ca una dintre r.onseciIl~e1pkanniec ale vorbariei fararost cste en omnenii I1U ne dati atentk. Anl observat un lucru:cranl la ~cclinle- asta se intanlpla cain in lITrna eu cinci ani - sicand SpllnCa1l1 ceva. omnenii Ina ignorau pur ~isinlplu sau a~cl~l~tau propuncrile altor pcrsoane, BU ~ipc ale melc. Ca ~iCllITI Ill! arfi aVLlt illcredere in minco

A~adi aln hotarat sa incerc solu\ia Iegata de vorbitul rara rost.~~tandu-ma Inai bin~.la rnine. am constatat ca avemn tendinta sa1] II1trerup pc oanlenn care 111UneC"au Cll pflhivdigeli despre sportsau desprc difcdtc c1l1isluni elf" la tclevizor. ~

i-'Ja di am incepuL sa flU atent sa fill Inai rap esc din tinlpul oan1(,,-mlor CLl discutii mra l1icio ilnportanta. Dad'i voiall sa vorbcasdi.ii aseLlltam,mai ales_e<lndera vorha de prohlcme de personal,c10menluI de care Ina ocupanl ell; insa Ina rcn'am sa mai parti-cip Ia barre ori sa schilllb subkctul in favoarea kmelor care Jnaintcresau.

Chiar saptalnana trecuta am participat Ia a ~edinta.Anl facut trei~ropuneri ~iam adre~a.t0 intreharc. La care ~efuleehipei respec-tIve a .spus: ,.Asta C 0 lI1t:rcbare exceJenta!". Anl sin1lil di toatelucl'unIe. pe care le-mn adus in discutie et<HI foarte inlportantepenIn, el. Au ascultat cu foarte mare interes tot ce am avut deSpllS.Aceasta schilnharc de atitlldinc fatf1 de mine s-a accentuatin ultimii ani ~i e limpede ca oamenii din juru! meu sunt influen-lali de ideile !TIclc.

322

Pove:;;ti de succes ...

Conu•••itatea tibetalUi din Kangding, Chinaoccidental••

Ang Luo, cofondator ,?idetinatoral stapunilor montane Paoma

Ang Luo esleIlII membrumarcantal comunitiiJii ti-betanede qfizceriji a ocujJatjJosturideconducerefnguvernul Chillei occidentale.A dat jJesteun exemplardin "When the Monk Meets the Diamond"("Cancl calugarul intalnqte diamanlul"), ver-siullea fn limbll chilleza a ,,$Iefuitorului de cli-amante", fntr-o libra/ie din Chengdu,orflj situatla limitll esticaa Tibetului etnic.A citit carteadema; binede30 deori ji a fnvaJatjJedinqfizramultesecJiunidin ea.

Roua dulce pentru Tibet. De cand eram in facultate ~i panaastazi arn citit un numar uria~de di:t1i. De asen1enea, am avut deinfruntat destul demuILeprobleme in afaceri.ln to\i ace~tiani ammuncit foarte mult, dar am fost tot timpul profund nedumerit deaeeastaviala ~i de straveehile invalaturi ale larii noastre; atat decomplicate sunt toate! Nu gaseamsensulvietii.

Am inceput sa nutresc convingerea di inlelepciunea ~i credin\asunt ceva care i~i are sala~ul uncleva sus, in templele Tibetuluinostru, inaccesibile mie, ~idi toate aceste invataturi nu au nimiccle-a face cu viala mea de zi cu zi. Gamenii inle!epli ~i plini decompasiune care tdiiesc in accstc ternpIe au, crcdearn eu, ditcvaidei originale, insa impresia mea era ca aceste idei au legaturadoar cu simptomele legate de probleme!e vietii, nu cu originealor.

"Cfmd ciilugarul intalne~te diamantul" m!-a clarifieat insa to-lui ~i clintr-odata. Aeum inteleg pe deplin, pcntru prima oara inviala mea, cum funqioneaza lucrurile: eum tiparele din rninteamea creeazalumea din jurul meu ~i cum vacuitatea inseamna caexista un potential nelimitat pentru suceesulnosIn!. Meditaliile~i carnelelul cu ~aseinsemnari pe care Ie recomanda cartea au

323

~lefuitorul de diamante

produsasupramea schimbaridramatice,transtormandu-mi dintemelii intreagafiin\a, Am ajunsla un punct in carepot saapre-ciezeuadevaratexperien\a~ifrumuse\eavielii ~icarierei mele,

Consider ca aceastacarte are 0 importan\a extraordinara pen-tru Ti bet, mai ell scama In aeeasdi pcrioacla, dincl cconomiaTibetului estein plin avant,L"l inceput nu detineamdecat20%din aqiunile hotelului meu,dar,dupa ccam citit cartea,am in\e-leseaexistaun mijloc eu totul nou prin careimi pot cre~tecota,A~adar,am inva\at cum sama comport cu ceilalli, Am incepUlsama slujescde legiletiparelor mentalc,ale tiparelor karmice, inrela\ia eu colegii me; de afacere,I-am observatcu aten\ie ca saaflu ceemai bine pentru ei,

Acum regulade bazaavielii melc estccii dacii ai grija saIeofericelorlalpcei~idOl'esc~iceIe trebuie,atunci vei obtine tot ceti-aidorit tu vrcodata. Acea{,jtapraetidi a bunavointei l1li-a adus aCUll180% din aqiunile firmei, careesteuna dintre celemai mari sta{i-lIni din Tibelul etIllc, Succeslllmeus-alacut simtit in tot Tibetul,a~acii am fo~t rugat de multe ~colide afaceri ~i univcrsitati deaici sasustincollferin{e pentru corpul didactic ~i studenti; prin-cipaleleteme~i idei desprecarevorbcsein prelegerilemelesuntextrasedin carte~ipot saspuncaam impal1itmulte exemplarelaprieteni ~ila eolegi,indemnandu-i~asegandeasciila felul in careearteaar puteasaajute intregul Tibet.

Din semin\elebunepecareIesadimVOl' apareaeusiguran\a/i-uc-te bUlle: speramca locuitorii Tibetului VOl' gustaintr-o buna zidin roua dulcea ,,~lcfuitorului de diamante",

Chicago, SUA

William McMichael, pilot comercial,American Airlines

Capita/lul Bill, cum fi slmn prieteTIii, all! la activ10 000 de ore de zbor pe lWioanede /oate tilmrile;

324

Pove~tide succes...

iscusinJtllui In pilotarea avioanelordelupta i-a adus un post de ins/ruc/", dezbor in cadrul Forjelor AerieneAmericane,

Un loc de mond. mult mai placut. Am avut 0 perioada incare carlinga unui avion American Airlines era pentI'u mine unloe plin de tensiune,~i astanu din cauzaproblemelor de funqio-nare, ci din cauza oarncnilor ell care luerarn. in fie care zi in carerna a~ezanlIa man~al1nui marc avian de linie, clupa nici zeceminute incepeamsail judee pc celiiJaltpilot eu carecondueeamavionul, hotarand in 111inteamea dadi inli va fi greu sao l1~orsazbor impreuna eu el saueu ea,

La seurt timp dupa apari{ia cartii, am citit ~i am inceput sa fo-loseseideile din ,,~Iefuitorul de diamante", Nu mai e nevoiesaspun ea, dupa cunl rei esc fom"te dar din carte, atitudinea pc careo aveanl incepea sa sadcasca in lnintca mea semintele care 8-audezvoltat~im-au obligat sama confrunt eusituatia in careacumeram eu eeljudecat la selviciu, toate aee~tcadueand la 0 atmos-fera de rivalitate absolut inutila,

A~aca am hotarat saineepsail ajut pe eelalaltpilot al avionuluieu earezburam ~i saincere sa nu il mai judee. in mai pu\in deun an reu~isemsascrumbcomplet realitateadin jurul meu:pilo\iicare puneau probleme au iuceput sa fie trimi~i pe alte avioanesaupersonalitatealor seschimbaeomple\.Atmosfera la loeul demunca a clevenitmult mai placuta,

New York City, SUA

Anatole Nguyen, nutritionist!1i bucatar-!1ef

Anatole es/elIIzul di/ltre cei mai cunoscuppr'!fesOlide]oga din New 1:inkii, eu mu/t timp in urma (deji /lUar spune-o niciodaldflira sa fie fntrebat), a ctl"tigatPremiullia un concur.>'deaptitudi/li asa/la organizatLa /livel de oraj, Serviciul lui de catering se numarajJri/ltre celemai buneji mai mot/ernedin noul trendcarepromoveaza0 alimentaJiesanatnasa,

325

327

Pove!jti de succes...

creel ca estc foarte important sa inlelcgem ca lucrwite bune care seIntdmplii dl!Ja In viaJa llOastnl pfovin din seminJelepe cafe Ie avern sMite Inminte - din scmintcle mai vechi.

Lillds{{ya debutat pe B1'Oadwcz.vIn piesa IVllill zgo-mot pentm nimic; apoi a pnmit un 1'01 jJnncipalIII mult-aciflma/ul film House of Games (Casajocurilor) p a )Ost nominalz'.?:atiila hemiile Oscafpelltm rolul dill Places in the Heart (Locllli ininima).

Sa luam cazul meu, de pilda: am aceasta rcaqie fantastica, pli-na de energie, la alimentele crude. Dar, intrucal ea provine dinsemintele din mintea mea, apare 0 problema: aceastaenergie vadisparca pe masura ce puterea scminlelor va incepe sa scada ~ise va epuiza complet. Accla~i lucru se intampla chiar ~i in cazulcorpului meu foarle sanatos, oblinul prin practici yoga.

Cred, apdar, cii esle escnlial sa intelcgem cii trebuie sa plantamin continuare seminlele luerurilor bune pe care Ie avem deja. Esteca un proces ascendent de reinvestire ncintrerupta: oblin 0 hranaminunata pentru ca impart hrana mea Cll altii, apoi iau luanaoblinuta ~i 0 impart din nOli. Acela~i lucru e valabil ~i in cawlideilor!

Hollywood, California, SUA

Lindsay Crouse, actrita nominalizata laPremiile Academiei Americane deFilm

f..t!,f, - - '~i1:

:~'.i~1Ii . '.:

" .,"..' .,:.'/ '. ~.

Nimic de care sa te temi. A fost 0 perioa-dil in viata lnea cand Btl mai aveam de lllcru.

Pana atunci lacuscm 0 canera frumoasa in domeniu! actorici ~inici nu visarn ca voj dimane vreodata :tara contractc. ~onl~juInu intra in scenariul meu, Eram distrusa.Actoria era chelnarcamea, era intreaga mea identitatc. Anl inceput sa 111.1mai am in-credcrc in mine la p"tinele audilii la care ma cluccam. Am sufent

Un proces ascendentde reinvestire continua: 0metodapentru a face ca Iucrurile bune sacontinue. Eumncainacce'J.,~ipovestc de succcs ca multi al\ii care au folosil idcile din,,$Iefuitorul de diamante". Doar di eu am doua lucruri pc care a~vrea savi Ie jlnparta~esc~jcare creeldi ar putea S5-1ajute lllUlt peoameni sa in}eleaga aceste idei.

Acum cat1vaani anl dipatat 0 boala~i,din instinct, am inceplItsa unnez 0 dicta fornlata claar din frllete ~ilcgunlc crude, ca sarna simt olal bine. A treia 7.1dupa ce anl inccput sa rnananc inI'elul acesta nu nlllnai cn prohlenlC1 1l1Ca de sanatatc disp.aruse,dar m-am pomcnit ~i intr-un cu totul alt e10meniual cxistentei.Imi silntean1 corpul atat de .1I~ar.incat aveam 11npresia di func-(ioneaza pc baza unei forme de energic de puritatea cristalului.!vIintea llni era proaspata ~ilinlpf'dc, iar entuziasnntl rneu pentnlviala era fantastic. 0 simpla plimbare prin ora~ ajunsesesa fie 0deslalarc irezistibila.

Firc~te ca mn vrut sa Ie atrag ~1prietenilor Inci aten!:ia asupraacesteidescoperiri uluitoarc. Unit au inccput sa manance astfeI~i au oblinut imediat acelea~i rczultale. Allii au avut la inccpulo ex-perientaextraordinara, apai ereeteles-au estalnpat,~a di~i-all pierdut interesul. Jar altara nu le-a facut nic1un hinc.

Aceasta situatie m-a deranjat 0 vrClnc, puna cancI aIn clescoperitexplicalia ei in ceeace ,,$Iefuitorul de diamante" numqle "poten-tial" sau, uneari, "vacuitatc". l\:fi-aITI dat seamaca Ott aJilnentelecrude in sine 1Jnidadeau cnergia accca fantastica.Altar persaaneacclea~i alimente Ie laceau rau. Encrgia pe care 0 dobandeamconsulnand alilnente. crude provenea din ce mcealn eu ea sa ii'\jUl ~i sa ii servesczilnic pe cci dinjur.

Asta inseamna ca. tiparde mele mentalc transformau accsle ali-Inente "neutre" in Inancan:' sallataasa.

~lefuitorul de diamante

Ajung astfel la a doua descopcrirc pe care mi-a prilejuit-o "f;)le-fuitorul de diamanle". !vIulli se folosesc de aceasta carte pentrua obline succesul, lucrurile ~i rela(iile pe care nu Ie all. insa ell

326

~lcfuit(}rul de diao1.antc

o dcpresic. Nimic IlU parCel s~i0 poata aEna. Anl i11ceput sa iau

111edicamente.

Pedeasupra, am renuntat ~al11ai dau leqii ~isa111a1pregatescac~tori, un Illcrll pe carc 11 faceam de pe'le 30 de ani. Nu ,uportamgandul de a trimite perwane at;1t cle_,ensibilc intr-o Illme in carcaveau parte de foarle mulla sufenn\a ~Ide pU\1I1epnse.

Nu putcam sa donn, a~adi citca~11...p~n~ ~oaptea tar7.iu. int,r-oseara, rasfoind ni~tc carti intr-o mica hbrane, am dat peste );>le-fuitorul de diamante". Am lual-o ~i am citil primul paragraf. Ameuroparat-a, alTI intrat Intr-o cafcnea ~iam citlt-o din scoaI1a inscoar\a.

Cartea a declanpt 0 ,chimbare profunda in interiorul meu. Amincepul sa ma gandesc la adevaratcle cauzc ale Illcntrilor - lacauzele karmice. De ce a intrat cariera mea in declin? Oare dmcauza di nu i~aln SU5?nut pe ceilalti in cariera lor de actori'? Ccp"team sa fac in privinta asta? M-am ho.tarat sa incep sa pred~lldin nOll~isa promovcz cu adevarat cane:a celorlal~l~chlar ~1acelor aflati la incepul. La 0 treimc dintre el Ie-am ofent burse.

Am inceput sa rna intreb ce ins~a~l~a de fap~ u~ pr~fes~on.is:.Eratn sigura di actoria cste0 proiesle III ~aredarule~.tl,~II1::,a~ICl-odata nll n1a gandi~eln di atunci canel IIll Joear trebUl sadannesccat mai mult cu putin\a, ca sa pOl Ii pregiititii sajoe. Era vorba deo HOlIa fi~a a postului, Cll criterii neliln1tate.

Dad. daruie~ti, asta te ~'lce fericit. C;md e~ti fericit',~laruie~ti .~aimulto Totul are 0 caU7-a.,,~lefl1ltorul de chamante m-a lmatatcum sa folosesc aceste principii in viata mea ~i in profesia mea.Lcqiile de actorie pe care Ie prcdau acum se impletesc cu id~ileacestei intelepciuni stravechi a lumii orientale. Le spun cle".'lormei cii trebuie sa i~i ca~tige dreptul de a sta in fa\a celorlal\1 camari preoti ai na\iunii. Ei rna intreaba: "Cum ~:l~em sa facemasta rnra sane fie tcama.?".Jar eu Ie raspund: "TraIll curat, nu fa-ceil rau ~i g;mdi\i-va la ceilal\i inainte de a va gandi la voi. Atuncinll va mai fi nimic de care sa va telne!i".

328

Pove~ti de succes...

Casablanca, MaJ'oc,~iParis, Franta

Muhammad Salam, vicepre,?cdinte ,?ispecialist instrategii dc invcstitie in obligatiuni straine,

AC Holdings

Muhammad e cunO.l'Clitprintrc anaLi,lii piefelor finaneiare drept copiLul-minlllle care a jlreve.l'tit CIl Slicees,in Troistesail la postllri de teievizillne caBusiness"Veek ~iCNN, ajJarilia Illolledei curo Iia valorii ei decisive, carcavca sii aduea profituri extraordinal'e i,n-estitoTi/ar din intreaga IlIllle. in pos-turile strategicepe <:areIe-a oell/,at la Alliallce. Oedit I~ronlll1ls din Paris IiDeutsche Bank, s-a oClipal de gestionarea unor hllllllri ill valnarr to/alii dejJestezeeemiliarde de dolmi.

Cum saculcgi roadele gencrozitatii. inca dinainte dea citi,,~lefuilorul de diamante" folo,ea111deja. fara sa ~tiu. principiileexpusein carte. Cancl an1incepu! sa Ina ghidez dupa carte, toateideile cuprinse in ca mi s-au pantl perfect logice ~i foarte firqti.

In aclancul sufletului am fost intotdeauna convins di e de datoriaOleasa 11ajut pc eei I1lai rutin noroco~i. Am Ineeput sa procedcza~aell familia ~iell prietenii 111cidin l'vlaroc. La vrcmea aceea,nluJti crau faarte nevoia~i~iinca locuial! in carriere sarace.Pri-mul meu proiect calitabil a fast acela prin care Ini~aIn••impruml1~tat" ell bani numero~ii veri~ori ca sai~l constrl1iasca0 casapentnla scapa de conditiile precare in care locuiau in Casablanca. Pen-tnl Inine era Iimpcde ca acestae singurul mod In care ar trebui safunclionezc lltlnca; nUI11<11ea b~ncilc nu aveau nleiun interes saacordc IlnpnnTIuturi eelaT sarad.

De atunci aln continuat sa in11canalizcz fondurile personale d'itreproiecte destinate construi);] df'" spa~iide locuit in earticrele sara-cc.. ,t;ilefuitoful cle c1ianlante'. ITI-a ajutat sa dcscopar mai exactlegatura (lintre aceste demersul; ~i succesul pe care I-am obtinutpe pietele financiare. Am dcscopcrit intr-adevar ea aceste acte decaritate crall strans legate" de prin1elc din ce in ce Inai nlari ~ideoptiunile tot mai multe pc care Ie a"cam pe piala de capital. Aminteles totoclata di toenlal aceasta actiunc de a darui mi-a pennis

329

~lefuitorul de diamante

sa td'iiesc in ultimii ani fadi sa fiu ne'loit sa muncesc ca sa ca~tigun salariu.In felul acestaamputut sacercetezmai indeaproapeaceastaintelepciunestraveche,cu scopuldea01mpart~i intregiilumi printr-o iniriativa noua:0 comparuedeconsultanta~iprega-tire in domeruulafacerilOl;bazatape principiile din ,,;;)efuitoruldediamante".

Lo"dra, Anglia, ~iBe1'keley,California, SUA

Eva Natanya, balerina profesionista,Royal Ballet of England;

teolog, absolventa a Universitatii Theological Union

CecombinaJieextwordinara! Eva esle0 balerina careface parle aldt din balelul orajului New 'lork de laNew rink's lincoln Cenln; cat ji din Baletul Regalde la Covenl Garden, Londra - /Jlllletul culminalllal succes"lui in domeniul d. jn plus, de curandji-aincheial sludiile de 11lasleratin TeoiogieCaloiica incadrul GTU ji a im:epuldtja scipredea.Totodalel,a.fOstpremiatii cu Medalia PI~zidenJialapentru Stu-den}i, carei-ajost imnonalella CasaAlbel dePreje-dinteleSlate/orUnite.

o intelegere extraordinara. Imi amintescfoartedar plimaInca intalnire ell ,,~lefuitonilde diamanle". Dc indata ce am ci-tit-a, mi-am dat seama di niciodata nu 'loi mai privi lumea ell

aceia~iocmcapanaatunci;caamgasitpecinevacu 0 1ntdegcrccxtraordinaraa modului 1ncare funC\ioneazarealitateacu ade-varat.

De cand rna ~tiu,m-am straduit saurmez chcmarealui Hristoscatre0viataplina deiubire~igenerozitatc,traitacu inimacurata.Din acestpunctdevedere,pot saafirm caaminceputsa1miinsll-~escprincipiile din ,,~lefuitoruldediamante" incadecandm-amnascut,dela paIinpi mel.

330

Pove~ti de succes...

Trebuie sa spun ca tot succesulmeu ca balerinasedatoreazaprincipiilor spirituale caremi-au fost transmisedin fragedaco-pilarie - disciplinade caretrebuiesadai dovadacandmuncqticu J;>asiuncpentru cevace iti placecu adevarat,combinatacu?onnta spontanadea-i ajutapecci dinjur sa-~iatingascopurilc.Imi amintescca inca din adolescentaam invatatsarnabucurderealizarilecelorlalti~isaincercsaii ajut cu tot ceimi stateain pu-tinta, chiar~idind trebuiasa-miinfrfmgsentimenteledeinvidie-in specialin lumeaplina derivalitati a ~coliidebalet.

lar acesteinstinctem-au~utat sarezistde-alungulatatorani dccariera:am reu~itsadep~cscpcrioadeledificilc'cu carem-amconfruntat intinzand 0 manacolegilormci aflati in nevoie~idcmulte oli am reu~itsadansezin ciuda epuizarii ~i accidentelorsufelitc, pur ~i simplu din dragostepentru oamenii din public.E.r~suficient sa inli spun "Cum sa ii dezamagcsc?" ~i inspiratiachVlna l11a ajuta sa fac lucrul care cu diteva dipe mai inainte misepareaimposibil.

Taipei, Taiwan

Jeffrey Tznoo, director zonal de marketingpentrn Asia Pacific,DuPont Corporation

Jdfi"'!y supraveghea<:.aIi/aeerile derulate de com/1mzindepl'Odusec!zimiceDuPonl ii, 17 {an;' la ora actualiise ocupadeproiecte/mztru de<:.voltareadeproduse,CItvmituri din '!faceri depesle 200 de mitioane de do-lari. Totodala, eslemaestru in arlele marJiak Aikido.deJinatoral centurii negre,Iipr'!fesor la 0 im/Jortmllauniversitaledin Taiwan.

Ascunzatoarea - locul men special. latacumfolosesceu,,:;;lefuitoruldediamante",carte

331

~lcfuitoruI de diamantc

pe care am descoperit-ola 0 libral;e dintr-un aeroport ~i amcitit-o de mai multe 01; in timpul unui zbor lung catre StatcleUnite, unde nlcrgeatn la cotlsuitari C~I firnla. Acasa la 111'ine nurna uit Ia televtzor ~i l1U citesc zlare. In schinlh, practie aceastametodapecareInle1cpliitibetani0 nUlllesc/Jen/>ntang:pregatireazilei. In fiecaredimineata,Inaintesasctrezeascarestul familiei,madue~istau30deminute Intr-un loc lini~titdin casa.Estemo-nlentul meu de lini~te.Ai Inei ii spun acestui loc "ascunzatoarea"~inimeni nu vine sa rna intrcrupa aiei.

ilUi urmarcsc respiratia. concentranciu-ma asupra aerului careimi intra ~ii1ni iese din corp, in tinlp ce l1unlar de Inai ll1ulte onde Ia unu pan a la zecc. Aceasta practica 11ln ajuta sa imi linlpe-zesc Inintea ~isa inl1 concentrez aten!ia Cel sa descopar solutiilepentru once problenla a~ avea. ilni vad intreaga activitate, fa-milia ~i sanatateareflcctatein calilateaganclu,ilor,mele. Icleilcpentru rezolvareaproblemc!orapar una cateuna. In momentulin care Ineditatia Ol("a de etitlllneaVi s-a inchdat, vad in fiecare zicum incepe 0 viata Cll totul noua.

Am un olic jllrnal, canH'l,c1ul ell ~as(" ;nselnnari dcspre careamintqte ,,~Iefuitorulde diamantc", pecareII lin tot timpul Cllmine; sunt ~asespari libere in el, pe care Ie complelczcu con-~tiinci07.itate. Cane! Ilni rae insenln~"trilc, Ina concentrez asupraproblemclordecarem-amlovit in "faceri (-)~iaSllpra"devarateisolulii la caream recllrs(+), apoiadaug0 rubricaCll lucrurile pecare trebuie sa Ie fae in orcIe unnatoarc.

FoIosireaacestorprincipii pe care Ie-amInvalal din ,,~lefuitoruJde dialnante" a avut 0 mare influenta asupra vielii ITIclc ~imi-asporit ~anselede a aven sueces~ide a fi fericit, atat acasa. cat ~jin canera.

332

Pove~ti de succes...

New York City, SUA

Linda Kaplan Thaler, cofondator, director executiv!jii director executiv de creape,

The Kaplan Thaler Group

Cali dintre noi '!lung sa creeze0 companiedemiliardede dolan /Jornind de Lazero?Daca ai vaZllt vreoda-ta 0 imagine Cll ra{IlJCaAflnc, mascotacompaniei cuacelaji ,wme. sail ai allzit jingle-ul ,,1Don't I'VannaGrow UjJ, I'm a Tqys 'R' Us Kid'~' daca ai vaZlltvreodaftl 0 reclama la produsele Procter & Gamble,US Bank sau Continental Airlines, atllnci existajall-sesajii di!fafillniliariz.at Cilproduselefirma dePllbli-citate,<lcomllnicareKaplan Thaler.

Tu ip plantezi viitorul. Suntemsingum companieclepubIi-citale de aeeastaanvergurainfiintata ~i condusaclefemei.Sunt[Dartemanclradecompaniapc careamconstruit-o~ideatmosfe-ra decamaraderiecareumpIeholurile. Avempeste200deanga-ja(i ~i IOli reprezinta0 familic minunataeucareabiaa~teptamsane intaInim din nou Ia ineeputu!fieeareizile.

Impreuna cu Robin Koval, am SCI;S dOlla carti care au ajunsbestselleruri- "Bang! Getting Your !vlessageHeard in a NoisyWorld" ("Cum saiIi faeiauzit mes~ul intr-o Iu,"!,ezgomotoasa")~i"The Powerof Nice" ("Putereaamabilitalii"). In limp eeneclo-eumentampentru iclei1cprezentateIn prima carte,amclescopetit,,~Iefuitorulclediamante", 0 Iuerarede0 profunzime ineredibila.Am fost atat cleimpresionatecleideiIe filosofieecareseregaseseaici, llldit am folosit citate din ea in prima Hoastra carte; iar ineeacle-adouaam dezvoltateatevadintre temelecleacolo.

o bunapartedin suceesuIeompanieinoastreseclatoreazaprinei-piilor extrasedin ,,$Iefuitoruldediamante" ~ima simtextrcm clenorocoasa cii am descoperit accast5 carte exact di.nd avearn mainlarc nevoic de ca.

Dupa parereamea, una dintre eeIcmai puterniee temepe careIe regasimin ,,$Iefuitoruldediamante" csteimportanla dea creatiparepozitive in viala noastra.

333

334

~lefuitorul de diamante

Cred din toata inima ca succesul nostru are foarte mare legaturacu semin\ele reprezentate de acele tipare, multe dintre ele pla.n:tate cu multi ani in urma, care au inflorit intr-un fel pe care mClnu ni I-am fi imaginat. Acestc tipare s-au dezvoltat ~i ne-au adussuccesul ~i simpatia celor din jur, contribuind la crearea unel at-mosfere de IlIcm prepice dezvoltarii in cadrul agenliei.

Imi place foarte mult sa Ie spun celor dinjur ca cel mai importantlucru pe care il pot face pentru a-~i asigura succesul in vii tor e sainceapa saplanteze aceste semin\e astazi!

Ningpo, China, ~i Vancouver,Canadalin Huang, pre'1edinte, Aiven On Stationary Co., Ltd.;pre'1edinte, Witway Culture Broadcasting Co., Ltd.;

pre'1edinte, Peelz Technology, Inc.

Jin a citit ,,:;;lefuitorul de diamante" edndaa/Ja-mt prima edilie in limba ehina:.ii Ji a fist atdt deimpresionat de ea, inedt a venit in Slatele Unite eaS{I ilwele cum sa 0filoseasea Ji sa riispdndeaseapetot euprinsul Chiuei }ilos'!fia de qJaeerieuprillsa illea. Firma lui, Aivell 011 Statiolla/)', illregistreaza laora aetuala VdllZ{lri depeste20 demilioa"e dedolari;eu aproximatw I 000 de allg,!jal~ esleee/mai marejimzizor alunor eategoriideprodusedepapetiiriepen-Iru birou - probabil ea, de}ieeare data eeindintri I'll

Staplessau Officei"lax, pleci deaeolaClI eliteva/"0-dILleAiven Oil ill gealltii. hillei/lIllul produs qfbit de vVi/w'!J\ careactiveazdin illireaga China, cOllstain setvicii deconsuitalllape ba;:;aprincipiilor /Jre-zen/atein ,,:;;Iefuitorul de diamante". Peelzqferaproduse inovatoaredeIehnologieconstdlld in computereJi sistemededivertisment la domiciliu. Jinpractica ceeacepromoveaza:succesul.

Plantarea seminjelor pentru 0 minte mai ascujitii. A~putea sascriu despre cum am folosit ell ,,:;;Iefi.litorul de diamante"pentru a reu~i in afaceri, insa consider ca aici este vorba despre

Povel?tide succcs...

ceva mull mai important. in p,ivin\a semin\elor pe care trebuiesa ni Ie saclin1 in tnintc pentru a dohandi succesul financial', lucru~rile sunt clarc - trebuic sa ii ajutam pe cei dinjur sa reu~eascainafacerile lor. Ce Ina inlliga insa pc 111in(' este 0 alta intrebare: ceseminle trehuie sa i~i planteze in minte oamcnii de afaceri pentnla inlelege ideea de seminle mentale in sine? Dad este adevaratca reu~ita noastra depindc de profunzimca inlelegerii acestui me-canistn. ce trebuie sa facclll pcntru a Be spari capacitatca de ain\elcge aceste idei?

Prinlul ~i eeltnai Ilnportant lucru pc care I-aln invatat din ,,~Iefll~itorul de diamante" a fost ra mai intai trebuie saoferim relorlallilucrul pe care ni-l dorim pentru noi. ~Ji-am dat seama imediat cain primul rand trebuia sa inlcleg. ~i a~aam inteles d cel mai bunlueru pe care il aveal11dr faCllt era sa ofer inlelepciune celorlalli.

A~a ca am inceput sa organizez ateliere de lucm cu scopul de a-iajuta ~i pe alii oameni sa aplice in viala lor principii Ie din ,,:;;Iefu-ltorul de diamantc". Dupa ce arn ~lBlit vreo douasprezece astfclde ate1iere de lucru~ alTI 'vazllt dar c:i. ITllntca mea devine mai lim-pede ~inlai organiz;ata. IVIi-arn dat scalna ca plantmn sClninte1ccare sa rna r:1.di sa vad cunl 1l1intea Inea se unlplc de intclepcillne.

Efectele folosirii plincipiilor din ,,:;;Jefuitorul de diamante" se rc-Hecta in afaceriIe noastre: in cre~tereaV01Ull1ului de vanzan anu-ale ell atatia dolan sau in tllajorarea tnarjci de profit eu atat lasuta. l\:Iult mal ciificil insa e sa cuantifici cre~tereanivdului /l(}strude fnfe/egert.~a cil 0 reg pe scumpa mea solie Lily, care ill mulleprivinte este I11UIt lnai istcaI3 dedit n1inc, sa rnasnare progreselepe care Ie fac.

Inainte ca obi~nllja sa con1cntcz{" ca nu Sllllt prea rapid in a gasisolulii la probIemele complicate din arlivitatea saudin viala mea.Cam la lin an dupa ce am incepul sa predau principiile cup,in-se in ,,:;llefuitorul de diamante", mi-a spus pe nca~teptate cii aobservat 0 schimbare dramatica in ce privqte capaciti'lile melelTIcntale; ca noua Inca abilitate de a Ilia clecizii e surprinzatoarc ~ica deciziile in sine duccau la rezultate foart" bune.

335

~lefuitorul de diamante Pove!jiti de succes ...

Rqfael a absolvit douii progrnme de masterat la Uni:oer-si/atea dirz Columbia: unul In ~!facC1i Intema/iona!e ;icelalalt In Administrnrea 4facerilor. A IlZjiinlat SamayaConsulting, ung.-up decorzsultalZfaIn qfaceri cnr~activea-za atiit In EurojJa, ciit ji III America Latina; deasemenea,a creal Vision J' Sen/ido, urzporlal cOlZceputpenl7ll a pro-mova ,nlelepci;l1leaIrzvaliiturilor dill vechimeIn riindul po-pula{iei vorbiloare de limM spaniola din ill/nea Inlreaga.

337

Mexico City, MexicRafael Cervantes, broker/ analist al pie!ei valutare,

Central Bank of Mexico

Cand am citit cartea,am inleles pe lac cum ~ putea sa imbintalentul meupentru afacericu 0 viala spirituala.Acestlucru m-amotivat sama inlOre in lumea afaeerilor~i saaplic tot ce inva-lasemde curand. Pentruprima oara in viala mea am imbracatcostumuldeafacericu 0 atitudine plina de integritate ~iautenti-citatc. lata cum folosimacesteprincipii la YSI.

inca de la infiinlarea acesteiorganizap.;.,toatedeciziile luate deconsiliul nostrude administralieau fostin conformitatecu reco-mandarilecuprinsein ,,~Iefuitoruldediamante". in primul ri'md,am hotari\t ca a misiunenonprofit corespundecd mai bine sco-pllrilor noastrc. Prin politica organiza!iei am stabilit sa clonanloamenilor nevoia~iSOlYo din venituri. Ne-am ocupat cu toataatentia sa dezvoltamprogramele noastrede studiu ~i de mun-di ~ipc cdc legatede acordarea burselor in ~a fel ineat oricepracticant seriosde yogasapoata Iua parte Ia cursurile noastre,indiferent daca~iIepoatepermite saunu.

Am urmarit cu atenlie impactul acestoraCliunide la infiinlareaorganizaliei pana acum~iconsideramcamai aleslor Ii sedaro-reaza suc.cesul comercial de care ne bucuram: numai in ultirTIulan, de exemplll, nllinarul cursantilor din intrcaga lume a crescuteu 378%.

336

insa cevalipsea~iaceastalipsasesimteafoarte tare.Dupa putintilnp nli-arn dat seama di crmn pc scara ~i 0 urcanl, dar scara IlUsesprijincadeperetelecaretrebuia.Cunoscusemsentimentuldeimplinire oferit de carierade directOl;dar ce imi doreamacumerasagasescsensuI vielii.

in 1999,calatorindprill Asia,auzcamla tot pasulvorbilldu-sede,,~Iefuitorulde diamante" ~ide autom accsteicarli. M-am opritla 0 confcrinla sustinutade ei acolo ~i in primcle zcceminuteam auzit raspllnsurilela mlilte dintre intrebarile pe care mi Iepuneamde-oviala.

Tucson,Arizona, SUAKimberley Veenhof, director executiv,

The YogaStudies Institute

Kimberley a lucrat ca director deprograme de instmirejlentru toateunita/iLeStarbucksCr!fJeedin nordul StatelorUnite; esleinteresarztde,peadat cdt dirzsuccesulextra-ordirzaralfirmei,n ciit dirzpregatirea exce!enlaa arzga-jafilor arpulea fi puspe seamairzfluen/eiexercilaledeea.Crea/ia eidedala IHenla - The loga SiudiesIrzstitule-a pregatit peste J 0 000 depersoanedepe cina corzti-rzenlelIZ doarpatm arzide la I'ifiinfare.

Riispunsuri la intrebiirile de-o via!ii. inainte sa impli-nesc30 de ani eramin vad"l lumii afacerilor;candam implinit27deani realizasemdejatot cecredeameucamava facefericita.Aveam0 carieraprestigioasa~iun stil deviatapalpitant, "ultimulracnet".

.Intr-oseadipareurgeamni~temanuserisechineze~tiantice,foar-te dificile,cu atata interesdeparcaar fi fost thrillere deStephenKing - ~idmd am ridicat ochii, am vazut-opc Lily uitandu-seuluita la mine. Deodataam con~tientizatce fac ~i am fost~i euuluil. Apdar, iata ceva sugerezeu tuturor:folosifiseminjelepentmdezvoltareamin/iii

~lefuitorul de diamante

Schintbarea urmarilor evenimentelor de la II sep-tembrie. Pcntru a-mi continua studiilc la Univcrsitatea dinColumbia,amprimit 0 sponsorizaredin parteaBanciiCentraleaMexicului. Conform inlelegerii- dacamahotaramsanu rnamaiIntorc sa Iucrez la ei -) sponsorizarea urma sa se transfonne inimprumut. Din motivepersonale(~imai alesspirituale),amdecisca dupa finalizarea stud iiI or sa ralnan in New York, a~a di aIl1

fostpusin fala obligatiei dea returna sumade 120000dedolariIn decurs de ~aseani.

Dorinla meaceamai mareerasalucrezpentruNatiunile Unite,dar situatia mea finaneiadi m-a silit sa n1a angajez pe \Vall Street,aceastafiind unieasolulieviabilaeareimi permiteasaimi platescratcle la timp. Nu voiamsalucrezacolo~ila inceputeramfoarteneferieit. Pe deasupra, industria financiara se confnlnta ell unadintre celemai severecrizedin toatetimpurilc: m-amangajatcudoar 0 luna inainte deatacurilede la I I septembrie.

Negocierilelegatededatoria pecare0 aveamdeachitat nu mer-geaubine ~itotul pareasaatarnede un fir de ala. La momentulacelaaveamdeja un exemplardin );;Iefuitorul de diamante" ~iam inceputsadedicmult timp pentru a invala principiile expusein carte. intr-o zi Ini-aITI spus a~a:"Nu cxista datonc, niei in-certitudine~inicio aImsituatiecaresamerite saimi compromitlini~teasufieteasca.Daeaeu ered cu adevaratin acesteidei pecare mi Ie insu~escaClUTIinseamna ca ~tiudi pot fi arhitectul vic-tii mele:pot sasehimborice persoanasausituatiedin jurul meuschimbandu-mapemine".

Nu uitali ca lucram intr-un dom<;.niucelebrupentru praeticilenemiloase~iatacurilepc la spate.Insa, in mai pulin de doi ani,fiind atentla nevoilecelordin jur, am<uunssaamun ~efperfect,colegiperfecti~iun programdelueru perfect.Nu va irosili vialaincercandsava luptati cu~efulvostru,cupartenerulvostrusaucusituatiadin jurul vostru:schimbali-Ie.

338

Povel?ti de succes ...

Riverside, California, SUABrian K. Smith, un simplu caIugar budist

Briall - sau VenerabilulSumati A1aru~ cum isespuneacum - a predat mai bine de 20 de ani La ColegiulBamard al UniversiUijii din Columbiaji LaUniversita-teadin CalifOmia. Est.eautorul a douacarji despeciali-t<ltepublicate deO:iford UniversiryPressF traducatorulIlnui vechi text samClit, acceptat depresti"oioasaseriePenguin Classics.

Libertatea de a-mi schintba cariera. 1\1aapropiamdevar-stade 50 deani ~ima bueuramdc 0 pozilie de invidiat in 11ll1leaacadcrnica: cram profcsor Cll norma intrcaga, ell un salariu ga-rantal pc via\a ~i cu 0 multime de lucrari aparutein publicatiiacademicedeprestigil.ldin intreagalume.Eram fericit.

Am inceput sa studiez ,,~lefuitorul de diamante" (atiit textuloriginal, cat ~i cartea moderna despreorganizareaafaeerilor),inlpreuna eLi principiile care constituie miezlli Salt, In urma ellaproximativ zeceani. Bineinlelesca am ineeputsaaplie acesteptincipii in carieramea,fapt cem-a ajlltat saajungla un niveldesiguranla financiara dc care nu avusesern parte niciodata panaatunci.

Explicalia eracaaeumin\elegeamlimpededeundeveneaubaniicu adevarat.Cecace insemnaeaputeam safac in a~afcl inealsaam intotdeaunasuficienli bani pentru nevoilemele.~i mai in-semna,dupacummi-am dat bruscseama,cacram liber saprac-tic oriceearieravoiam- cu alte cuvinte,pllteamsafaccemi-amdorit dintotdeauna.

Aveamdoctoratein istoria religiei ~i teologie.Mi-al1l dat seamaccvoiameusafac:dacatot puteamsaaleg,imi doreamsaurmezo carierareligioasa.~a ca i-am ulllit pecolegiimei,anunlandu-ica renunlla catedramea intreaga~i la salariulgarantat.Am in-eeputsarnapregatescpentru a devenicalugarbudistde tradilietibetana~iam fosthirotonisit in 2005.

339

~IefuitoruI de dianlante

Acum rnabucurdeun programcombinat:suntmaestrubudist~ipredauatatin AmericadeNord, cat~iin af,uatarii. Dacainaintecram fericit, acumsuntextremde fericit - SUlltimplinit. Binein-Ides, nu vrcau sasugerezca oricinc punemanapc ,,:;ilefuitoruldediamantc" trebuieneaparatsadcvinaciilugarbudist.Dar potsa va spun di in aceasdi carte gasiti tot ce va trebuie ca sa doban-dili adevaratasiguranlafinanciara- siguranlacareizvora~tedinactuldaruirii - ~iapoisava avantatiin cariera~ichiar in viala lacareali visatintotdeauna.

Durban, Africa de Sud,# Toronto, CanadaShadi Mogadhne, fondator ,?i patron,

The Marketing and Fundraising Group

Shadi a cumparat ,,:;ilefuitonii de diamante" Larecomandareaunui prieten ii apoi a jillut-o doi anifiira sa 0 citeasca.III 2005, fostltL el ",if tie LarevlStaToronto Life a cOllvi,IS-Osa meargaLa 0 CO'!ferillJiisusjinuta deGesheMichael Roachii Lama ChlistieAlcNaLly. CumspulleehiarShadi,"Peina la urma amac-eeptatsarnadue,darfiira trageredeinima. Asta seilltdm-pLain ziua dedillaintea co'!fe1injei,canddeodatdmi-amadus amillte ea am dl(ja un exemplardin earleascma

deeeidoi. Am Lual-odin bib/iolecape La7.00 seara;i Ill' am mai ;tiltt denuniepanela douazi ill zori. Dupel ceam citit carteadintr-o suflare,lIli-amdat seamacaamgiisit raspunsuriLepe careLecautasem0 viaJii intreagii".

o lume in care domne~tearmonia intre rase. Am douapovqti peearea~vreasavi Ie lmparta~escin legaturacu ,,:;ilcfu-itorul dediamante".

Eu vin din Africa deSud,careare0 istorielunga~idificilii in ccprivqte conflictelerasiale.Acest !recut a lacut ea intreagameaconceplicdespreviala ~i relaliile melecu ceilalti sa fie contami-nate de plaga rasismului.,,:;ilefuitorulde c1iamantc"avanseazateoria ca lOtceexperimentamin lumcain caretraim provinedinfelul in carene-ampurtat cu ceilalti in trecut.

340

Pove!i3ti de SUCCes ...

Cand am aplicat accasta idee in Icgatura ell nl0~tCl11rearasislnu-lui - careintotdcaunaparusccevadefinitiv, fix ~i de Ilcclintit inlumea mea de fenlcie de cllloare -, .un lnceput sa Iln1 aSlllTI res-ponsabilitateapcntru tot cetraiam.Am schimbatrolul devictimaneajuloratacu aceladecreatorell puteri rleplineal propriei vieli.

Nu pot sa spun ca alTI ~uunsIa un stadiu in care rasismul a elis-panlt ell desavar~iredin ",;a\a l11ea. [nsu, pcntru en aCUt11 pereep

experienteleeape ni~telueruri careyin dill pm"leamea~inu eatrel11ine, anl descopcrit s('crct~lp1'in carr pot sa imi proieete::. singuriiexpelienleleprill caretree. Ineercsaii tratez la fel pc toli ceidinjurulllleu, indiferent clad\ persoana respectiva il111place, 101i dis-place'sau rna lasa indiferenta.. Pentnl en flU n1a1 slint tot tilnpulIntr-o pozitie dcfenS1Va!?i gata Sfi 111a cQnfrunt Ctl ceilalki - Ina aOuin plin proccs de dezarnlare unilaterala -, Ina tern Inai putin deceilal~~iei Ina trateaza Inai bine.

Parereameaesteca ideile cllp,inse in .,:;ilefuitorlllde diamante"ar putea sa translonTIe Iurnea intT-un lor: in care sa c101nncascapacea ~iaflnonia intre rase. in n10d sigur. carlea Ini-a schilnbatcomplel modul in care interaqionez ell ceilalli. Am inceput culucruri mici, de pilda impii.qind z,"nbete in dreapta~i in stan-ga (incillsivpersoanclorcompletnecunoscute),pestetot pe undemergeam. Jar aCUln in toate reIa\i11e Inelc d01nne~teun sentiolentmult Illai intcns de fericirc adevaratfi. Totodata, in suHetu] rneun1a simt in1pacata ~i 111Ult 11141iputernidi..

A~astaulucrurile cu viarameapersonala.insa ideile din ,,;ilefu-itorul de diamante" ~i-audovediteficienla~i in aface,ilede carerna ocup. 0 sa va dau lin singur exen1plll. F1nna pe care aJninfiintat-o a inceput saoferein 2006consultanlapentru HoustonGrand Opera.Seconfruntaucu 0 scaderesemnificativaa vanza-filar ele bilete, lucru care ii arecta roarte tare, avand in vedcrc capre\u! biletelor reprezelltaaproape0 treimedin bugetllilor anualde 18milioanededolari. Am efectuatun audit la ei ~inuamgasitproblemelegatenici de produC\iilepusein scena,nici despatiuldedesla~urarea spectacolelor,niei depiata. .inmod normal ar fitrebuit sa aiba succcs.

341

~lefuitorul de diamante

Seintamplaccvamaipulin evident;~i,pebazaunui indiciu oferitde ,,~leftlitorul de diamantc", am cercctat cca Inai mare sursakarmicadeprofit: felul in careerautratali oamenii,atatpublicul,cat ~iang~a(ii. Am ofent mai muIteoportunitali ~i recompensepentru angajati ~i am eIiminat politicile fala de clien(i pe carenoi Ie consideramnedreptc.Am reu~itsacre~temvanzanledebilete cu 25%, sa sporim gradul de satisfaqiea cIienlilor ~i saeream0 echipademarketingfoartemotivata~imult mai mullu-mita. La sfar~itulpenoadeide consultanta,unul elintredirectOliidela BGO mi-a spus:"Nu am fostdeacordde fiecaredataeucenc-ati spussafacem,dar am fiicut-o;~iacestesehimbarinu doardi lui-au imbunatatit situatia aici, Ia sen."iciu, dar au Hicut dinmine un 'om mai bun".

New York City, SUAAngela Premtt, director al Diviziei Design,

NauticaJeans Co.

Angie, cun! ii sllun jJrielenii, esleeelebrain IIl-mea designenlor,jiind vedetade fa Nike careainvenlal aspecIll1modem al echipamenielorpecare Ie fmbraca asuI<.iechipelede bascheldinNBAfiNCAA.

Ctun sa ne rescriem pavestea vietH. Folosesein mod re-gulat ,,~leluitorul de eliamante"ca pe un instrument standardpentru a-mi gestionaafaeerile.Dar, eapc mulli allii, presupun,celmai mull aceastacartem-a~utat saintelegdireqia spreearea inceput saseindrepte viala meaCllmull inainte sa0 fi eitit: sareinterpretezOIisaresenllpovesteavie\ii mele.

Am cresclltin regiuneaNIidwest,undepann(ii mei aveauunmicmagazinde familie. in cartierul nostru traia un om pe care ilehemaBobBolt. Candcramell foartemica,implinised"ja 80deani. Avea0 gu~aproeminentadin cauzacareiaramaseseparali-zatpe 0 parte a felei. Era foarleadusdespate~imergeasprijinit

342

Pove~ti de succes...

intr-un bastonpecareit foloseadeobiceieasaii loveascape ceicare ii stateau in cale pc trotuar.

Bob !ocuiaintr-o c.asutaCll un singurdormitor ~iseimbriiea tottimpul ca un cer~etor.Familiamea11adoptascintr-un feI, maialestata~ibuniculseinglijeau deeIin fieearezi, absolutdczinte-resal. Venea sa ia Cli noi masa de seara, iar eu ii tineam compa-nie. Stateatn ~ine uitam itnpreuna Ia teIevizor, fiecare incercandsastrigepnmul raspunsunlela "Gine ~tieca~tiga".

Apoi avenit timpul sama!nsenula faeultate,dar,pentrueain li-ceu nu prea rna intercsase cartea, aClirn incepeau sa se vada efec-tele, a~aca ill-an) trezit respinsa de toate universit5.tile Ia care Ilnitrinlisesem dosarul. ilni amintcsc di statcam in fata magazinuluinostru,in ma~inaparinlilor mei,~iplangeamcususpineganelin-dU-lna la soarta mea. De~icrezusem intotdcallna di Ina a~teaptaIucfln; man, pardi vedeatn CUITI pana la urma aveam sa ajung catoatecelelaltefetedin ora~- 0 easieracu burta la gurii luerandintr-o drogheriesall la silazuldin loealitale.Eramelistrusa.

Penea~teptate,Bob a aprit langa tninc ~ia c1axonat, vazandu-macii plang.Mi-a facul semnsamaapropii degeamulde 1'1ma~inalui ~ii-am aratat ultima scrisoare primita, eu a ~tampilamare ro-~iepe care sena "respins". A luat-o, s-a uitat la ea mai de aproape,a ridicat geamul, apoi ~i-avazut de drum.

A doua zi, Bob a venit ~iIni-a dat Ina poi scnsoarca,nlllnai ca dedata astape ea era a ~talllpila Inarc verde pc care scria "admis".S-adoveditcaBob eramilionar ~isus\inuseCllsumemari chiaruniversitateaCllpricina. A continllal samasprijinepetoatapen-oada studiilor. Iar acum, dind Ina uit in urmala toate realizarilem~ore din vialamea,imi dauseamacaaufostsaditepnn simplabunatatepeeaream invalat-ode la familia mea.

Now din parlen mllorilor: Am don sa adallgam un singur comenlanufapovesieaIlli Angie, I"mlru cililflni caresllnllHegaliIi sa almYllnde<.eesenfaprincipiilor cujJnnsefn ,,~lefuitoml de diamante".Cdnd vorbim desprepolenfialill careseregiiseflefn loaie lucmrile, esleexlremdeulil so.fncercam

343

~lefuitorul de diamante

"Fericirea", au raspuns ei.

,,~icare c scopu] unei vieti Inai bllne?~'

"Ca sa ai 0 viata Inai buna", au spus ei.

A intrat la mine in apartan1ent ca sa Ina salute ~i,pcntru di eramocupat,nu a statmull. L-am inso\it panajos, undemi-a intinspene~teptate un teancUl;~ de bani. Bineinte!esca I-am refuzat,intrucat era mai in varsta ca lnine. A ureat in llla~ina;inca ne cio-ravmamin privinta banilor, cands-aintors deodata~ii-a aruncatpe gealn spre mine, apoi a dernarat.

Pove~ti de succes...

"Dar care este scopul oridirlli scrvicill?") i-am intrebat eu.

"Sa ca~tigibani", au raspuns ei.

Ei, bine, Ie-am spus eu, vr("au sa inv:lt sa am 0 via!a Inai feneita,safac lucruri mai importante~imai semnificative.A~acaample-cat la curs. Nu mai crau locun Iiberc nici in trcn, nici pc ferihot,inscrierilela curssetcrminasera.hotelul eraplin - multi oamenifusesedi rcfuzati. insa eu mi-aln spus in sinea mea ca vreau sainvat ~isaajut oamenii~ica0 sadorm la u~adacaenevoie.

Pene~teptate s-aeliberat fix cateun loc in tren, pe feribot, lacursun ~ila hotel, a~aca In-am dus, iar cursul accsta mi-a schiin-bat via\a.Am inceputsaplantezsemintelegenerozitatii,cu foartemult entuziasm.La 0 saptiimi'miidupacem-am intorsamprimitun telefonde la un prietenal tatiilui meu.Voiasavina samavadain Beijing,pentru ca~icopilullui eraacolo~iaveacevade fiicutpentro ei.

,,~icare e scopul pentru care ca~tigibani?") am continuat.

;>icum stateam eu a~a,uitandu-ma foarte stanjenit la banii im-pra~tiali pemine ~ipe tratuar,mi-am amintit brosccuvintelepecareMaestrol Turtle i Ie spunediscipolului sauin filmul Kung FuPanda: "Nimic nu esteintamplator.Meriti tot ce Ii seintampla".Imi placela nebunie!Ave\i increclerein tiparelepe carevi Ie im-primati in 111inte- 0 sa vi ~eintfllnple, ~i VOlla, 0 minune.

sa lnfelegemCll adeuaratcdt dej1uida Ii maleabila devinerealitatea dinjurulnostru datorita acestuipotenJial. Estefoarteposibil caBob sa nufifost milio-nar cand I-a cunoscutfillnilia lui Angie: seprm poatesafifost doar un batrdnsaraccarenu aueacum safica donafii la vmlll colegiu.Dar apo~ ca urmarea bunatafii doveditedefimilia lui Angie, realitateaacestuifipt s-a schimbat.Ne scriemjJouesteavieJii lntr-un mod.!oarteradical, prin seminJeIejJe careniIeplantam In minte.AC1llntotul eposibil pentru noi.

Beijing, ChinaLin Bing, director de vanziiri,

East Soft Company, Ltd.

Firma lui Bing. East Sqfl, producepachetede s'!lZwaredestinatefinne/or; are I3 000 deangqjaJiin toata ChinaJi filiale in Iari cum sunt Statele Unite, Japonia,A/niratele Arabe Unite, Ungaria fi India.

K••••g F••Panda: nimic nn este intamplii.-tor. Am clescoperitintamplator ,,:;ilefuitoruldeclianlantc" intr-o Iibriiric din Beijing; in prin-

cipiu, nu m-a fiicut curios decat titIul. Ulterior am avut ocaziasaasistla 0 conferin\ape margineaprincipiilor expusein carte,sus\inuta,tot la Beijing,cleGesheMichael Roach~iLama ChristieMcNally. Esteadevaratca ,,;>1cfuitorulde cliamante"te ajuta saob\ii succesulfinancial; dar eu a~dori saa1la\icatecevaclesprefclul in careaceastacarte reu~qte saaduca~i pu\ina magie invia\a fiecaruia.

Imi pusesemin gandsamergintr-un cclebnl sit istoric cunoscutsubnumclede ]'vIunte1cPutuo,aflat pe 0 insuladin apropiereaChinei. Acolo avealoc un cursde dezvoltarepersonaliiinspiratde ,,$Iefuitorulde c1iamante",iar euvoiam neaparatsaparticip.Cursul dura 0 luna, dar mie nu imi mai ramaseseraclecattreisaptamanidin concecliullacareaveamdreptul. ~l-am dusla ~e-ful meu~ii-ammai cerut0 saptiimanalibera, lucru careI-a supa-rat foartc tare. Prietenii mei credeau di an1 innebunit daea eramc1ispusSaimi riscserviciulpentru inca 0 saptamanala ace!curs.

344 345

347

4t-.~

~, 41, J.~','"\c.,,'101 .,

,.' ,">

~lefuitorul de diarnante

TelAviv, Israel, *i Howell, NewJersey, SUADvora Tzvieli, fondator ~i director,

Fundapa Heart of Peace

Doora "i-a obJinut doctoratul la Universitatea deStat din Louisiana cu 0 luerare desprestructuri-le numerice }i combinaJionalein optim;zarea re-Jelelor C11buda duhla, 0 tema despre care doarea poate sa spnna Cll este"intr-un fi~ ca Ji cumie-ai uita in ochii lui Dumnezen". Acea luerarenua pregatit-o in niciun fil jJentruprezenta ei cariera

.. . de corifCrCllJiar,care a pornit de la 0 cqfta cu pri-etenll jl a adus-o in postura de a vorbi recentimpreuna Cll autorii aces-lei carJi in JaJa a 900 de oameni ingheSlliJiin Teatrul Gesherdin ]qffa,TelAvIV.

O.solupe pentru Orientul Mijlociu? Am luat intr-o zi ,,$le-fUltOmIde diamante" ~i am citit-o dintr-o suflare!Am pOl'nitintr-o misiunepersonalapentrua transmiteprincipiile ei catmaimultor oamenicu putin\a,mai alesacasa,in Israel.Dupa ceamtraduscarteain ebraica,a fostpublicatadeceamaimareedituradin tara.

l'vI-aminhamatla traduccreaasute~isutcdepaginideinva\aturistravechile.gatede i~eile expusein ,,$lefuitorulde diamante"~iIe-ampubhcatgratUltpe internet. In scurt timp au inceput savina sutede israelienila conferintclepe carem-amapucatsaIesustin; acumavem0 rubrica separataintr-unul dintre celemaiimportanteziaredin lara ~icolaboraricu uncledintre cclemaimari firme deconsultantain afacei~.

im.i face0 placeredeosebitasarnagandesccumsepropagaaces-te idei - euIe imparta~escoamenilorcare,a~acumestefiresc,Ieimparta~escla randullor altor oameni~iap mai departe:0marereaqie in lantplina deinva\aminte.insacelmai importantmotivde mandrie estepentru mine maniera in carenoi am adoptatprincipiile careseregasescin aceastacartecu scopuldea obtinepaceain Orientull'vlijlociu, subiectcareseaftain gfmdurilefieca-rill israelian24deoredin 24.

346

Pove~tide succes ...

Dadi evenimentelecu care ne confruntam zilnic in afacerilenoastreprovin din scmin\elepe care am alessa ni Ie sadiminminte, atunci de undeYinviolen\a~i razboiul- ~ideundevinepacea?

$i astfelactivitateanoastraa evoluat~i am ajunssa infiin\amFundaliaHeart of Peace.Imagina\i-vagrupuri intregidearabi~iisraelienistran~ila un loc timp dc zecezile,ascultandprelegerilepc margineaprincipiilor expusein ,,$lefuitorulde diamante"~itranspirandimpreunala catevacursurideyoga- pc insulaneu-tra aCiprului, in apropieredecoastalibaneza.Tocmaiamreu~itsaducemla capat0 astfe!de aqiune, dar acest';nu estedecatinceputul.

Buenos Aires., ArgentillaTomas Garcia Laredo, fondator ~i depnator

al Patagonia Real Estate

Tomasji-a luat diploma deMaster in AdministrareaA.fizcerilorla Universitateadin Cambridgej~ inaintedea-Ji i1ifiinjapropria firma, a lueratzeceani ca directorexecutivLa CenRe, una dintre celemai mari firme dereasiguraredin lume.

o meto'!a adevarata pentru a strangecapital. In 2005incercamsastrang lO mili-

oanededolaripentrua infiin~ain Argentina0 firma deasigurari.Tocmaidelllisionasemdc la CenRe,dupaceam refuzatsaplecdin Argentina~isaIlla Illut din nou in Europa,pentru cavoiamsaimi deschidpropria afacere- mereuimi dorisemsaam firmamea.Pclangafirma deasigurari,mai lucramla un proiect imo-billar desra.~uratin Patagonia,0 zonadin sudulArgentinei.Darlucrurile semi~caufoarteincet.

Citisem ,,$Iefuitorul de diamante", iar ulterior, chiar in acestmoment decisiv al carierei mele, am avut prilejul sa asist la

~lefuitorul de diamante

conferinle1epe temedeafacerisustinutedeGesheMichaelRoach~iLama ChristieMcNally in Buenosfures.Am intrat in yorbacuei ~iIe-amcerutsfatulin legaturacucear trebuisafacpentru caproiectelemelesameargamai repede.

lVI-auSlatuitsagasesepe altcinevacarevreasa-~ideschidapro-pria afacerc.Trebuiasa-iofersptijin financiar,eadevarat,dar celmai important, trebuia sa fiu acolo, alaturi de acd om, ~isa-l dallamimadeajutor in muneadeficcarezi.

I.e-amurmat sfatul~iam intocmit un plan deafacerip~ntm ci-nevacareincercasai~idesehida0 micafirma. I.-am ajutatsain-chiriezeun spaliu~iaminvestit0 griimadadetimp ;uutimdu-Icurenovareu, pe langa faptuJ ca aln finantat in intreginlc proiectul.

La scurt limp dupa,absolutdin senin,un prietenmi-a trimis 0propuneredin parteaunui gmp straindeoamenideafacericarevoiasa-~iextindaactivitateain Argentina.Dupa0 singuravizitala sediulcompaniei,am batut palma~iam incepul salucram laproiect. in ~apteluni nC-alTI incepllt activitatea, iar in mai putinde un an aveam20 000 de clienli. Sprijin in continuareaface-rea prietenllilli mell, intrllcat ca cste acievarata sursa a succesllillimeu.

~i, sa nu uit, veniturile oblinutc aslfelmi-au dat posibilitateasaimi implinesevisul de a-mi punepe picioarepropriile firme:mi-au oferit suficicnli bani pentru invcstiliadin Patagonia,carenll-a adus un profit de 2001'l'ointr~l1n singur an, mra sa muncesco singuraora in plus- pur ~isimplua aparut intr-o bunazi pcbiroul meu. Documentelepentru infiinlarea noii noastrefirmede asigurarisunt completate~i depuse,de fapt a~teptamsaneincepem activitatea chiar luna aceasta.

,,~lefuitoruldediamanle" funqioneaza!Nu trebuiedecalsaapli-camcescrieacolo.

348

Pove!jti.de succes...

Hong Kong, ChinaKristina Pao Cheng, cofondator,

Harmonium Business Consulting

Kristina esteabsolventiia Universitiifii Princeton;i acti-vea:ciiin douii domenii: ecOllSultantin qfizceri;iprqfesorintemafional deyoga; in aceeGjilum; poatefi vik.utii LaIllStitutul Omegapredand cursuri deyoga pentru avan-sa!i;i susJinand,depilda, un seminar deqfizceriinft.Jaa 400 dintre liderii celormai imporwnte corporaJii dinHong Kong.

Exact opusulla ce am face in mod normal. Am Hieutcu-no~tinlacu ,,~Iefuitorulde diamante" aeumea\ivaani. LocuiaminJacksonHole, vVyoming,un ora~eldin centml Americii, undepredam yoga.Grupe1eerau foarte miei, dar placute.Fiind ceamai nouaprofesoaradela centml deyoga,toatecursurileprogra-mate la ore neconvenabileimi erau repartizatemie.Am muncitinsafoartemult, a~acain scurttimp am ajunseeamai bunapro-fesoara~iamaduscentrului 0mul\ime deincasari.

Dupa ca\iva ani, patronul ccntrului s-a hotarat sa incredinlezealtcuivaconducerea;eramdejaprofesorprincipalla vremeaace-ea, insa am fost data ]a 0 parte in favoarea unci pcrsoane care,considerameu,nu aveacine~tiecemerite.Mi s-aparut 0 situa\ienedreapta;era un lucm greu de acceptat,mal alesca grupelemeleaduceaucelmai marevenit pentm centm.

Inlamplator,lavremeaaceeaGesheMichaelRoach~iLama ChristieMcNally sus\ineauprelegeriin New York despreprincipiile pre-zentatein ,,~Iefuitorul de diamante". Prietenameaparticipa laacesteprelegeri~ieraatat de impresionata,incat in fieearesearaIe transcria~imi Ie trimitea prin e-mail.lmiamintesc cii eravor-ba despreceeaceei numeau"ultima gogoa~a".

Mai exact,intri intr-o gogo~arie~ivrei sacumperi 0 gogo~a cuglazurata preferata:de artar.Mai esteuna singura~ie~tiprimulla rand. Dar auzi pc einevadin spateletau spunandca ~i lui ii

349

~lefuitorul de diamante

place cel rnai mult gogm"ja cu glazura de aqar. Ap ca, IJeniru aaveaI)arte degogo;i CI1 gln;:urii de mtm' ~i tocmai pentru ca iIi placeacea,ta aroma, cornanzi 0 gogoa~acu alta aroma ~iii la~iceluilallsingura gogoa~acu glazurii de arlar ramasa. Ideea esteca in felulacestase intampla doua lucruri: ii oferi acestei persoane ce i~idore~te~i iIi plantezi in minte 0 mullimc de seminle care iIi VOl'asiguramulte, multe gogo~icu glazurii dc aqar in ,~itor.

Am sunat-o pe prietena mea ~i am inlrebat-o cum a~putea safolosescaceaslaidee in cazul problemei pe care 0 avearneu. Ras-punsul ei a fost sec~idur: "Ajul-O pe noua patroana sa reu~easdl,ajuta centrul ci sa rcu~easca". 1'\/lise parf'a atat de ciuclat ~itotu~iperfect, diferil de orice alta solulie la care m-a~ fi gftndit, dar inininla mea iun ~tiutdi este adevarata cale de urrnat. Pnn unnare,am filmas a~apc fir 0 buna bucata de vreme, chicotind ~i repe-tfmd arnandoua ca~icand ar fi fostvorln de refrenul unui cantee:,,Ajut-o sa reu~easdi.ajut-o sa rell~eaSCa,ajut-o sa reu~easca".

Cand am terminat de vorbit la tclcfon, abia a~teptarnsa pun inpractica aceasta soIutie. 0 eleva a mea s-a oferit atune] sa CUt11-

pere un centru de yoga de pc aceea~istrada ~i sa rna ajute sa iifac concurenta ~efeicdei noi, dar, clatonta acestei noi 1110tivatii,am refuzat-o, pentnl ca inle1esesemperfect ce trebuia sa fac.Ammuncit din greu pentnl noua ~era~ialTI ineercat sa alung aliceUflna de astilitate clintre noi.

Uneori a fast grell, dar IlU aIn renuntat. La un mOlnent dat, can-era mea a prins pe nea~teptatealipi: un distribuitor important apreluat un album cu muzicii dt' rclaxarc pcnlm yoga inregistralde mine, iar invitaliile de a merge sapredau au incepul sacurgiidin toate collurile lumii. lar de atunci tucrurile merg din ce in cemai bine. Toate astea s-au intanlplat pentru ca alll tacut exactopusul a ce am f~cecu tOlii in mod normal in imprejurarile elate.Sa ii ajuti pe ceilalti sa reu~eascainseamna saplantezi seminlelecare te fac sate vezi pe tine reu~ind.

350

Pove~tide succes...

Pu••e, I ••diaShyam Singh, coaching international

Aeeasta erie poale eea mai ciudatii povesle despre In-Idlnirea cuiva ell aeeastii carle. Shyam a aVilla vi;:illnelegatii de ,,~Icfuitorul de diamante" ;ia parcurJ fn;:bor jumiilate de Illme pentru a-i llrma ehemarea.

Din perspectiva secolelor. Eu ~i Christine,partencra mea, ne ca~tigiim existenla cala-torind pc tot mapamondul pentru a suslinediscursuri motivalionale despre relalii pentrucuplurile care vin sane asculte.Ne folosim elin

abundenta deprincipiile prezentate de ,,~lefuitorul dc diamante"pentru a-i ajuta pe oameni saoblina siguranla financiara, 0 sana-tate mai buna ~i relatii de durata. Avem multe pove~ti de succespe care am putea savi Ie imparta~im.

Nunlai ca, vedeti voi, eu sunt din India: nai, indienii, avcm 0

cultura foarte, foarte veche~ivedern lucrurile la 0 scaramult maimare. Sigur, estefoarte bine ca avem posibilitatea sane bucuramde lOateacestetipuri de reu~ita- cle ne faeviala u~oara~ifericita,iar cu ,,~lefuitorul de diamante" chiar Jmtem sa Ie obtinem.

Insa, in opinia mea, ell aceasta carte se intfunpHi ceva mult maiprofund. Poate ca simlili ~i voi asta.Exista foqe superioare careaqioneaza in lume - ~i intrcbari mull mai profunde, de pild,,:de unde a aparut Pamantul; de ce ne aflam cu totii aic;; unde esortita saajunga lumea dupa nenumarate secolede existenta.

Un de ne duce evolulia noastrii?

Eu a~sugera ca in intelepciunea acesteicarticele din vechime seascundeun plan mult mai important legat de menirea noastra, atuturor. A~adar, sa vedem daca putem sa descoperim acestplanbucurandu-ne, pe parcurs, de reu~itclenoastremai mici.

351

~lefuitorul de diamante

New York City, SUARussell Simmons, intreprinzator 'li mantrop,

fondator at Deqam Records, Phat Farm clothing

Russell a asistat la 0 sene deprelegen pe care Ie-amsusJinut ,n New 'Yorkpe margineaprillcipiilor expuse,n,,;>lefuitoru!de diamante".L-am ,n!rebat daca nepermite sa fl includem ,n aceastasecJiunefn categoriaaceloroamenicareau dobtindit 1m succesnebun ,n urmajolosirii acestorprincipii cu mult ,"ai"te dea citi cartea.Nu. cred ca mai e nevoiesa spullem ca lui Russell i seatribuie lansarea revoluJieiculturale cunoscutesub nu-meledehip-hop; decurlind, USAToday,I prezenta ca

fiiclind parte din" Cei rnai irifluenJi 25 deoamenidill ultirnii 25 deani ", iarveniturile lui tolaleSlmtestirnatelapeste300 dernilioane dedolari. Totodatii,la ora ac!ualii se numara printre cei rnai activi filantropi din Statele Unite,lucru carenu estedeloc0 coincidenJi'i,daca esa dam crezare,,~Iefuitoruluidediamante".

"Banii nu aduc fericirea, dar fericirea aduce bani." lde-eaestecain fiecaredintre afacenlenoastreexista0 componentanobila.Caparteaactivitalii noastrein industriadiamantelor,amcreatun fonddespnjincaresenume~teDiamondEmpowermentFund,daravem~iafirmacarepoartanumcledeSimmonsJewclry.CandamIansatproieetulDiamondEmpowermentFund,ne-ampropussasensibilizamintreagaindustriea bijuteriilor in legaturaeudificultalile cu careseconfruntalocuitorii continentuluiafri-can,undediamantclereprezinta0 bogapenaturala.

A~aeaam infiinlat un colegiu.~i am convinscaliva oamenideafaceridin industriadiamantclorsadonezebani, dar tot nemaitrebuiau 32 demilioanede dolari. Prin urmare,am inceput savindem bijuterii verzi, dintre care cea mai importanta este0bralara verde din malahit, sa sprijinim iniliative1eecologice~iproiecte1ede energieverde,toatepentru a strangefonduri. Dinmomentul in care am inceput programul, afacerilenoastreauexplodat.A~adar,datonta acesteicampanii, SimmonsJewelrya ajuns astazide la .150de magazinela 2 100~i astaintr-un

352

Pove~ti de succes...

singur an, adidi a schimbarcde-a drcptul spectaculoasa.Estefoartebine~iafacereacontinuasasedezvolte,totul datonta do-naliilor pecareIe-amlaCUt.

In definitiv,respiramcu toIii acela~iaeroSuntemfencip?Afacen-Ienoastreneinspid? Dacain tot ce faceminvestimbunatate,debunatatevom aveaparte.Esteun lucru evident.

~a scnein toatescriptunle.~tiin\a succesuluiesteaceea~iin toa-te re1igiile~iii arein centru pe cei careoferamai mult. Cei careoferamult ca~tigamult. Existaoamenicareprimesc,dar panalaurma llLlca~tiga.A~acaincercamsaofenm un lucru bun,stabi],de durata,de careoameniiau nevoie.lar dacaqti deschis,des-coperideceau nevoieoamenii.Fire~tecadacaajup pecinevasaca~tigebani, vei ca~tiga~itu bani.Daea~juli pecinevasaoblinaun anumit lucru, vei obline ~itu acela~ilucru. lar dacaii ajup peoalneni sa obtina cc vrei tu, dadi Ie oren acel lucru, exact asta veiprin1i inapoi.

Sanegfmdimla traficanpidedroguri. Ei mor inainteaconsuma-torilor dc droguri. AstaeSleadevarul.Oamenii carepromoveazafericirea au parte de felicire. Cei care promoveaza bunastareaau parte de bunastare. Gel care prOlTIOVeaZa ell buna ~tiinta ccvacare Ie face diu altor oarneni prinlcsc inapoi ceva rau. Ce dai,aceeaprime~ti.Estevalabil ~ipentruproduselepecareIevinzi.

Ce oferi lumii scintoarcela tine. Daeaofen fCricire~ibunatate,pnme~tj fericire ~i bunatate.~i ai parte de companii bune~i fe-ncite - banii nu aduc fcncirea.Dar fericirea ~i bunatateaaducbani. Exact~a cste.

Eu am lacut bani ~uti\tldu-i pe allii safacabani. in lumeaaSla,dupa alllunite sisten1Cde Inasura, sunt un on1 bogat. Aln facutmulta lumebogata.Am lacutbani~utandu-i pea1tiisafaeabani.Suntbogatpentru cai-am lacut pea!tii bogati.Tali ceidinjumlmeuau tot ceIe trebuie.Cu astarnaocupeu. ii sprijin peceilalti~iin felul acestaprimesc~ieusprijin.

353

~lefuitorul de diamante

Hanoi, Vietna>nNguyen Thi Tu Oanh, editor, Thai Ha Books

Thi TIL Danh a absolvit Universilateade$tiinJe Uma-ne Ii Sociale din Hano~. a pus umarul la i'!/iinfareaediturii Thai Ha Books,care lanseaza anul acestaversiuneain limba vietnameza a );;lefuitorului dediaman te".

Cum sa cream ziua care ne ao;;teapta.Parteadin );;lefuitorul dediamante"pe carc0gascsc cca mai utila c sa-ti inccpi ziua Cll unmoment de lini~te.In cazulmeu funqioneaza

deminune.Nli-am lacut obiceiulsarnatrezescdevreme~isape-treepUlin timp in lini~te,lucru carerna '\.iutasaam un ritm mairelaxatpeparcursulintregii zile.

Mai intm facorclinein spaliulundeurmeazasamaa~ez.Nu du-reazamull. Apoi rnaa~ezin lini~teintr-o pozipecomoda~iincercsa imi nunlar rcspiratiilc, pana la zccc, cadi sa imi las mintca sazboare la ninlic altceva.

In continuare, Ina ganclesc dinainte Ia ziua pe care 0 VO~petrecela birou ~iIa0 problem,"anumela caremapot a~tepta.Imi ima-ginezcamaocupdeproblemafolosindprincipiile prezentatein,,;>lcfuitoruldediamante",apoi rnavaelfoartelimpede,in gand,cumdepa~eseaceastaproblemapanala sfl\qitul zilei.

Inchci aceastamicasesiunedorindu-mi sapot devenicelmai in-Iclept~icclmai phn decompasiunedintre oameni;saamforta saaduciubire ~ibunatatctuturor celor din jurul meu, intreagazi.Acestexerciliu zilnic mi-a adus0 marc lini~tesufleteasca.Visulmeua fostsafaccuno~liniahlturor vietnamezilorcu ,,;>lefuitonlldediamante"~isuntfericita sapot spunecaacestvisseva trans-forma in realitatecatdecurand.

354

Pove!?ti de succes...

New York City, SUARob Hou, director, Credit Portfolio

Management Group,Canadian Imperial Bank of Commerce

CIBC esleuna dintre celemai injluenle institupi banca-re din Canada;printre atribupile lui Rob la centrul dinAlanhaltan se numara monitorizarea unui jJortojaliueuropeandecreditecorporativein valoarededoua- treimiliarde dedolari Ii a unui portojaliu americandecre-dite c01porative,<i imobifiare in valoaredepatru - cineimiliarde dedolari.

Un act al adevarului. Existaun anumit conceptpe careI-amadoptatprin intermediul ,,;>leli.Jitoruluidediamante".Senume~-te "actul adevarului". 1I1aiintai te gande~tila eevacarevrei saseintample.Apoi te gande~tila 0 faptape careai savaqit-ocuseopuldea-i '\.iutapeallii ~iiIi spuiin gand:"Daeil.eadevaratciiamfacutastacasaii '\.iutpeallii, fiecadorinlameasaseindepli-ncasd'i". Ell am 0 astfel de poveste.

Am inceputsastudiezprincipiile cuprinsein ,,;>lefuitoruldeelia-mante" cu ocaziadiseursurilorsuslinuteeleGesheMichaelRoachla New York, cam in perioada in caream inceput sa lucrez IaCIBC. Lucram la bancadoar de ciiLevaluni candam auzit ciiGesheMichael urma sapiecein Asiaintr-un turneudeconferinieeleaproapc~asesaptamani.

Aveamsentimentulca e foarte important saasistla conferinlcleclin acel turneu, ca in fclul acestaimi voi fixa mai bine ideilecucare lacusemcuno~tiniacitinel ,,;>Iefuitorulde diamante" ~i ca,dad invatamcu adevaratcum saaplic acesteprincipii, puteamsarnaajut nu doar pemine,ci ~icompaniaundelucram~imulpalii oameni.Dar cumputeamsail convingpenoulmeu~ef?

A~acaam chibzuit0 vreme~iin celedin urma amabordatpro-blemadin perspectivaactului adevarului.Mai intm m-am con-vins foarte bine de motivaiia mea:daca~ inva\a cum saating

355

~lefuitorul de diamante

succesul,a~puteasail Imparta~esccelorlal\i.Dacainten\ia meae pura ~imotivalia meae suficientde nobila, nu conteazaceseintampla:dacaImi pierd seMciul sallajungbataiadejoc a celordinjUl'.~i a~a,in aceasl<'istaredespirit, m-amdusla ~efulmeu~ii-amspuscaam nevoiede~asesaptamanilibere.

tn adaneulsufletuluimeutot ceeontaeraadevarulaceleisitua\ii-~ianumeeaaeeastacalatorieva stabili cumvaclireqia sprecarese va indrepta viala mea. Fara 0 tresarire, tara macar sa rna intre-beceinten\ionezsafac,~efulmi-a riispuns:"Bine,staisa0 Intrebpc Loretta" (coordonatoareadepartamentuluinostru la vremeaaceea).Imi pregateamin minte tot felul de raspunsuriintarziate~iimi framantambuzelecu scuzeclinaintepregatite,dar nimeninu a scosun cuvant~iastaa fosttot. Am pIecat in turneu ~ipen-tru mine restule istorie.

SingaporeJohnny Lan, director execntiv,Vasnnas Animation Technology

]ohnr;y esterenumit mai alesca autor al per-sonqjului de deseneanimate iIi!r. Kiasu, careelaftl decunoscutunei intregigeneralii desin-gaj)ore;:;icumeBart SimjJsonin Statel.eUnite.

Combinarea semintelor mentale.in urma cu ca\iva ani am asistatla 0conferin\a despre,,~Iefuitorul de clia-

mante"sus\inutadeGeshe!vlichaelRoachin Singapore.Candamie~itdeaeolo,amavutsenza\iaclaracaeraatatdesigurdefaptllleaprimim eeofel;m, ineat,daeacinevaclinpublic ar fi lacut unpariu prin care I-ar fi provoeatsainfiin\eze0 firma oarecare~isa0 aducala un anumit niveldeincasiiri intr-un anumit intervalde timp, ar fi acceptat- ~i ar fi c~tigat. A~a,easllnt ca\ivaanideeandpun in practieaideiledin cartein celmai seriosmod cuputin\a.

356

Pove~tj de succes...

Probahilcaleqia carei-ar ajutacelmaimult peceilal\i ~ipecarepot sav-a imparta~escesteideeade,.a combinasemin\ecliferitepentru a atingeun anumit scop.De pilda, in domeniul in carelucrezeu,tehnologiaanima\iei,calltamcreati\~tate,dar creati~-tate caresase~iyanda.Exista0 gramadadedesenatoride filmede anima\ie foarte creati~ care nu reu~escsa facaharn; ~imaiexista0 mlll\ime decompaniimari de divertismentcaSonysallDisney care au tori banii necesari, dar ar da once pentru unna-toarea idee originala.

in consecin!a, dupa ce am citit "f~lefuitontl de diamante" m-alll

hotarat sa atac problemape dOlia flancuri. Ca sa fill sinceI',cem-a silit saprocedezastfela fostideeaca a~puteasa rnadedicpentru a-i ajuta pe cei din jur ~iastfelncvoilemeles-ar rezolvade la sine.

In ceprive~tepartea finaneiara,amauzit despreun programdevoluntariat care i~ipropunea sa a;jutc oarnenii in varsta care 10-cuiau singuri ~inu aveau cc sa nlananee. ~'l-alndus special laorganizatori~i i-am intrebat cu cepot sa '\iu!. Mi-all spusca Ieeste grcu sa ob!ina donatii in orez, intrucat asta era partea ecamai costisitoarc a progralllului. l\l-am ang~jatsa Ina ocup de asta~i- amintindu-mi cescriein cartedespreimplicareapersonala-111i-am meu! 0 datorie din .!3 11';1mUfrHiri pe Dlainr1• i\~adiIn ultimii trei ani am tot alergatpI;n ora~Cll cate 90 sauchiar100desacimari euorez.

In ceprive~teparteade crca\ie.veneaula mine tot felul de tinenarti~ticarerna intrebaucepareream desprelucrarile 10rJidacaa~puteasaii pun in legaturacu 0 persoanaimportanta. In modnormal, cineva aflat in ::;ituatia mea ar fi vazut in acc~tiarti~tini~terivali ~i ar fi avut re\ineri in rela\iile cu ei. Dar, a~acumrecomandacartea, inten\ionatamprocedatexactinvers.In scurttimp, la lI~amea au inceput sa apara grupuri inlregi de tineritalenta\i, iar euii '\iutam ~iIediideamsfaturi lara saIecer nimicin schimb.

La pu\ina vreme dupa ce am inceput sa plantez acestec10ualipuri de tipare mentale, rni s-a intamplat un lucru "eiudat".

357

,

~lefuitorul de diamante

o mare agen(ie guvernamentala m-a contactat .~i m-a intrebatdadi mi-ar placea sa intocmesc 0 propunere pentru stirnularea in-dustriei de divertisment a tarii. Lucrurile au inceput sa se lege ~i,din una in alta, am ajuns sa lucrez pe baza unui contract avantajospentru mai mul(i ani, lacand ce imi place mie cel mai multo sadezvolt noi talente - saii fac pe oameni creativi ~iplini de succes.

New York City, SUAJaJnesConnor,£ondator'1idirector executiv,

AgentiadepublicitateJaJnesGroup

Puvestea in!tilni,ii lui James cu ,,~lefuitorul de cli-mnante" este cu siguranJii una dintre cele mai bunedin cate am allzit. Dupa ee a v(jzut filmul Matrix,JamCs .I-a intors sa fl revadil seara de searli, vriijit demadill in care sunt zugravite trans.Jormiirile prin carepoal" Irece rea/itatea. La a sap'amana sau dOlla dllpaaceea,mergand la a JedinJii de q/ileeri, a V(jzllt afimeiecare auea in mana 0 carte cu 0 coperliifascinantii - era

a mandala, insa pe atunci el nu Cll1lOJteaacest cuvallt. Ceva .I-a deelanJat inmintea lui, tlJa ca a intmt inlr-o libram ,>i a cautat prin loate carliu panacand a descoperit-o - era vorba de ,,~lefuitorul de diaman te". Acum cU-line 0 agmlie de strategii de bralldillg Ji publicitate eu illcasari de milioalle dedolmi Ji cu 0 rata de aeJtere a vmiturilor elunlilor de 95%. Cartea Illi despresuccesul in q/ilceri, "The Perfection of J'vlarketing" ("Perfec\iuneamarketingului") a ajuns ill librarii anul aeesta.

Ceestecel mai bine pentru ceilalp. Publieitatea e un do-meniu fascinant. Este una runtre cele mai subiective industrii, curnulte personalitali talentate ~icu clien(i plini de orgoliu. Cu toateacestea,in fiecare zi ai de luat zeci de decizii de strategie ~i crea-(ie. Cum facem sa luam decizia corecta?

Ce am inva\at eu din ,,~lefuitorul de diamante" ~i run cei 13ani incare am condus 0 afacere ~i am oferit consultan\a la peste 200 depatroni de finne esteca toate gre~elilein afaceri serezuma la una

358

Pove~ti de succes...

singura: gre~ealade a te gfmdi mai int:ll la tine, cand ar trebui sate gande~ti la ce estemai bine pentru c1ientul tau.

Am devenit expert in a identifica situa\iiIe cand ma gandesc inprimul rand la interesele mele; sau cand un om talentat care lu-creaza pentru mine segande~tela ce il intereseazape el, nu la ceestemai bine penrru client; sau cand un client segandqte la ce iiplace lui, nu la nevoile consumatorilor. ~i am inva\at saelimin dinstart aceasta tendintii.; cu blande\e, de obicei, dar ~i cu fermi tated\.nd estecazul. Consider di. in astaconsta cheia succesuluimeu.

Sankt Petersburg, Rusia

NgawangKhetsun, coordonatorulCatalogului SanktPetersburg,

Institutul deStudii Orientale alAcademieiRusede~tiinte

Ngawang esteUll tibel{l/l care a studiat la maTlastireati-betanil SeraAfe)' Dupii /4 alli cU mUllca de leren in eo-labomre Cit cercetatGlii masi"ei Colee!ii de .ManuseriseAsiatice de LaSeepa dill San/a Peten'burg a AeademieiRuse de $tiiTlje, a reI,!it sa fi"alizeze cu suceesirljiill-!area Cataloguilli SaTlkt Petersburg.fleesla eonstitltie 0baza de date euetronica adnotata cuplinzdlldfiJele celor/25000 demanltscrise in limba tibetaml earefae parte

din coleclia Academiei - cel mai mare catalog de aeestfil illregistrat in eei5 000 de alli de literat/lu, (lJiatica.

Cum ne-aJnsuspnut unii pe alpi in iernile lungi. Amajuns la Sankt Petersburgpentru a incepe lucrulla Catalog pevre-mea cancl ora~ul inca sc numea Leningrad - Uniunea Sovicticatocmai se destramase ~i lucntrile erau periculos de instabile.Academia de ~tiinle tocmai acceptasesa i~i deschida valoroasacoleqie de manuscrise tibctanc pentru prima oara dupa catcvasute de ani. Erau mii ~i mii de manuscrise adunate de-a lungul

359

~lefuitorul de dialnante

secolelor de imparali ~i exploratori ru~i, manuscrise care zaceaupe rafturi pline de praf in ~iruri nesf;lr~itede incaperi. Nici princap nu ne trecea di yom aveanevoie de 14ani lungi ca sa trecemprin ele, catalogand ~i identificand fiecare manuscris in parte.

Eu creSCUSelTIIntr-o manastire tibetana; ntl locuisen1 niciodataintr-un or~ ~i nu vorheam alta limha dedIt tibetana. ~i ce iernisunt in Rusia! Coleqia era depozitata intr-o eladire veche, cu as-pect de magazie, a~ata langa celebrul Muzeu Hermitage ~i nuera incalziti\ deloc. In primii ani, in ora~au fast probleme serioa-se cu IlI'ana ~i cu alte necesitali de baza. Framantarile politice ~isociale erau palpabile, la un moment dat chiar am fast nevoili saplatim a recompensa substanliala pentru a salva un membru alechipei noastre care fmese rapit de banelili.

Lumea Ina intreaba cum aTn rcu~it) CUITI de am fast in stare sacontinui proiectuI atalia ani ~isaiI duc panala capat. Dupa pare-rea mea, esteyorba de prima leqie pe care am invalat-o din ,,~le-fuitorul de dian1ante"; iJnl an1intesc clIIn stateam in Inanastirealaturi eleGesheMichael Roach in primii ani, recitanel impreunasutra originala, ~iimi aduc aminte desprece vorbeam de ohicei.

In varianta moderna a ,,~Iefuitorlilui de diamantel' este yorbaelespresucces,despre succesulpersonal in afaceri. Aceasta cartene arata CHin sa ne plantain In n1inte selnlllleic pentru a schimbain totalitate realitatea din jurul nostru. Pentru noi, cei care amstudiat stravechilc d'ii tibetane, Inaniera optima pentru a puneIn practica acesteidei eslebodllichittn: Dorinla !luminarii. AceastiiDorinla m-a ajutat sa rezist in Rusia atatia ani.

Este a dorinla simpla ~i a practica simpla. Putem, de pilda, sastam intr-o ciimarula din Sankt Petersburg, infofoliti in blanurica eschimo~ii~i in maini. cu manu~i lara degete,batand cu puterein tastele unui computer rablagit ca sa inregistram pentru poste-ritate numele catorva pagini ferfenilite cu invalaturi tibetane dinsecolul al XV-lea.

~tim cii.e posibil satreaca mai multe secolepana cand cineva dinlumea asta sa citeasdi acest text; se poate chiar sa nu mai dirnana

360

Povc~ti de succes...

nimeni care siljie In staresa iI citeasca.Munca fiecaruia dintre noiesteefemera, a~aca c u~or sadisperi: sa te gande~ti ca totul e lipsitde sens- muncim ca sane hranim pc noi sau ca sane hranim fa-milia ~i in aceI~i timp suntem con~tienti ca totul va pieri intr-untimp foarte scurt. Insa exact aici intervine Dorin lao

'lastam numele carlll. Apasam tasta Enter. InRlptuim un lucru.~i apoi il transmitem imediat lumii ~i Universului. Am Iacut cevaacum ~i am Iacut asta cu Dorinta adevarata ca acest lucru sacontribuie la bunastarea oricarei fiinle vii - din lumea asta, dininfinitatea de alte lumi. ~i, deodata, viala mea, existenla mea peacest pamant, a capatat un sens.

~ipoate di peste un mileniu sall doua va aparea cincva care vaIua aceasta carticica ~iva scrie despre ea un .,~)efuitor de diaman-te" pentru a schimba feIul in care funqioneaza lumea.

BieIsko-Biala, PoloniaStella Karkowski, ingrijitor de biitriini. la dOnllciliu

Stella locuiefte 1n Vizncouver.Pe.ldl1gaJaptul cil ofe-ra mgr!jire la domiciliu pentru persoal1eIn vanta F ~ficrqte sil1gurajiica de16all~ acum0 desilva/jeftepre-giitirea ca agmt imobiliar pentm sucursalaRemax dillvestul Canada'.

Luxul de a avea timp pentru mine. Inurma ell aproxin1ativ einci ani am incercat sagasesc pe internet 0 versiune gratuita a "Sutrei

~lefuitorului de diamante". Am dat in schimb pesteun curs audiogratuit in care GesheMichael Roach explicii. in detaliu acea sutra.o sa va povestesccum m-au ajutat pe mine cursul acesta~i ,,~Ie-fuitorul de diamantc".

, Am Iucrat trei ani pentru a cuno~tin la care i~i deschiseseacasaa mica afacere. In fiecare zi, pe pareursul oreIor de lucru lungi~i obositoare, imi consacram (oate eforturiJe ~i energia, in secret,

361

1

~lefuitorul de diamante

dar eu buna ~tiinla, c1ienlilor ei ~i suecesuluiei in noua afacerecare incepeasasedezvolte.Plantamseminlepentru vii tor.

Cand am fost nevoitasaplec ~isaimi recluedrasticprogramul clelucn! din cauzaunui accidentpe care11suferisem,am inceput safiu contactata direct clec1ientiparticulari pc care nu-i vazusemnicioclata.Ma mgau sa lucrez pentru ei, oferindu-mi clublu faladecat primeamatunci ~iun program de lucm clecloarcatevaore.

Ca prin minune, acum am 0 gramaclade timp pe care pot sa11petree cu familia ~i am timp ~i pentru clezvoltarepersona!a.2i-lele trecute chiar mi-au clat lacrimile in timpul ~edinlei de yogacledimineala. Era zi de lucl'Ll~i nu imi veneasacreclca staupecovora~uldeyogaintr-una clintrezilelecarepentru mine fuscseraintotcleaunalungi ~i obositoare.Inainte nu puteam sa-mi permitacestlux clccatin vis.

New York City, SUAAdam Rosante, director de productie,

The History Channel

Adam supervizeaz(;24 decompanii deProducfieinde-pendente,carejianizeaza in }iecare luna sutedeoredejJrogramecmzalului The History Channel, cu unbugetdemilioanededolmi.

Cum sa reu~e~timai repede. Sunt un uti-lizator indiil al );ilefuitorului de dimnanteH,prin urmare a~aveasava spun 0 griimacla depove~tideSllcces.De pilda, cum am clatbuzna

in compania visurilor mde ~i am oblinut postul la care visam.Sau a~putea sava povestescdespreziua in care un ~ef renumitpentru zgarcenia lui mi-a intins un teanc uria~ clebani ~i mi-aspus:"Scoate-li ~i til nevastala eina in ora~!Daca nu-li ajung ba-nii ~tia, sa-mi spui, pot sa dau 0 fi.lga palla la bancomat!".

362

Pove~tide succes...

Totu~i, m-am ganclit sa Ie prezint aceloradintre voi carecloresccu aclevaratrezultatetrei mocluncliferitepentnl a grabi lucrurile.Fast-fooclulsuccesului.

Regulanr. I. De cancli-am auzit pe autori sugeranclacestlucm,pun cleopartecu religiozitate 10%din tot cec~tig. :;licanclspuntot, vorbesc foarte serios - nu contcaza dadi c vorba de salariu,de 0 suma pe care am ca~tigat-ola lotcne sauclebani pc carei-am gasitpc stracla.Puncleoparte10%. Am un cont bancar des-chis specialpentru asta, in care las banii sasestrangacate~aseluni. In tot aeesttimp rna gandescla clifentemodun in carc a'jputca saajut pe einevacu acqti bani - ~i de fiecaredata candnla ganclcsc la asta1 inli plantez In t11intc seillinte sanatoase, chiarclacanu am jawt nimie deoeamclat,,:inten\iile noast:e sunt dedeparte celmai marc factor clesuccesin acestproces.Imi gasesctimp "pnntre picatun" - eanclrna plimb pestracla,canclmergcumetroul la sClviciu, cancl ies la rnasa in pauza de pranz - impre-jurari perfeetepentru acestgenclerel1ectie.

Regula nr. 2. :;ltili cum sespune,una e saii claiunui om un ~tiu-lete de porumb ~i alta e sa il inve\i saplantezesingur porumb.Eu nu rna limitcz sa Ie dau bani oatnenilor ncvoia~i;nla opresclanga ei, ajung sa ii cunosc~i,u~urcl (cleobicei lara camacar saamintescdesprecarte), Ie clestainuipnncipiile pe care Ie foloscscpentm a reu~iin cefac.Am cunoscutun om lara aclapostcu carebeam adcsea 0 cafea, tiInp in care statealn de vorba. Acurn areserviciu ~i apartament - ~i se pregatqtc sa-~icleschida0 midifirma. Daea vrc\i ca lucmrile sameargamai repede,ajutali-i pcoameni sa inleleagacum pot sasefoloscascade acestepnncipiipentru a cleveniinclepenclcn\i.

Regula11l:3.Aceastaregulaestcesenliala.In cartescnea~a:cu ciitinfelegimai binecum funclioneazaacestesemin\e,cu atat eleajungla maturitate mal repecle~iclaumaclein cazu! tau. Nu aveli ideede cateori am citit ~i rascitit exemplantl meu din ,,:;llefuitorulclc

j dimnantc" - coperta abia se 1l1ai ~ine.Pa.strez insa acesl exemplarpentnl di. dIn-a ajutat sa obtin succesul ~i sa continui pc aceastacalc.

363

~lefuitorul de diamante

Hong Kong, ChinaWill Senn Lau, director ~i regizor la 0

televiziune comerciali.,fondator ,?iproprietar al August Productions, Ltd.

Will IlU esledoar eel carea conceputJi aJilmat catevadintre eelelIlai origillale reela-me de televiziune<:areau a/Jamt vreodatape pia/a din Hong Kong, el este}1 lin tra-dueator talentat a eami munca se TlfteetaIn ellrSllrilefilmate "Dialllolld Cutter" dis-/Jollibiie In mtreaga lumeprill interlllediulin/emetlllui.

Cum sii intelegi mecanismul diiruirii sau un mod deviatii ciudat, dar minunat. Cand am inlclesprincipiile ex-pusein );;lefuitorul de diamante" ~im-am apucatsa Ie pun inpractica,au inceputsavina spremine tot felul de ca'ltiguri ne-a'jteptate.Totul a inceput cane!mi-am dat seama cat de stransIegalisuntemmill dealtii: toatalumea!~idore~tefericireala feldemult ca~imine.

Ca majoritatea oamenilof, am vrut intotdcauna sa daruicsc, darnu~tiamexaclcumfunC\ioneazalucrurile- a~acanu rnadescur-camfoartebine.Camulli dintrenoi, donamocazionalbani pen-lru copiii din Bangladeshsaudadeamcalc0monee!acel"letorilorde pc strada- mai raceamcatc 0 cOlllribulic de rutina pentmCruccaRo~ie,Unicef saualle organizaliideacestfel. Dar loateacesteapneaudoarde faptul dcaavea0 con~tiinla.

Pcmasuraceaminvalatmaimultedespreprincipiile seminlelormentale,generozitateameaa dcvenitmai complexa.Chiar apstaulucmrile: culegiceai semanat;chiar lrebuiesafacempcnlmceilalpcene-arplaceasafacaallii penlru noi.Motiv pcntru caream dcvenit mai serios, rnai sistenlatic, cand e yorba sa daruies~"

De fiecaree!atacand0 organizaliedecaritateimi solicita0 dona-lie, ofercamsumeserioasc,cu intcnlia putcrnicadea-mi planta

364

Pove~ti de succes...

in minteseminlelepentruviito!: Am inceputsafiu foartegenerosell oamenii saraci care imi ie~eallin cale, ell oamenii de pe stradacarenu aveaualternative.

In special,am inceput sacultiv 0 rclalie stransacu un cer'letorcare stateaUmgafelinaml din apropiereasediuluiunde lucrez.Oriunde il vedeam,ii ofcreamsumemari de bani. ~i am vazutcum, treptat,viala lui adevenitmaibuna:a inceputsai~ipermitaun pat in caresae!oarma~imedicamentepentru artrita careI-aschilodit.

Apoi, incetul cu incetul, in urma acestormici eforturi de gene-rozitate,a inceputsaseintampleceva~iin viala mea.M-am po-men!t sunatde clienti cares-auoferit sacreaseapretul pentru re-clamelepc careIefilmasemdejapentruei.Apoi am fostin~tiinlatprin e-mail cavaloareadrepturilor deautor pentru alle reclamepc careIe realizasema crescut.~i tot pc nea'lleptateam inceputsaprimescofertepenlm noi proiecle.

~i astfelamajunsin accstmomentfoarte eiudat al vicIii melecandam mai mulli bani dedit am avut vreodata.lar asIainseamnamai mulli bani deoferil cclor din j11l0Numai ca,de f1ecaredatacandimi golescbuzunarul,paresascumple din nou de la sine,cu tot mai mulli bani. ,,~Iefuitorulde diamante"esteun mod deviala dudat, dar minunat.

Tucson, Arizona, SUAJulia Ferganchick, fost profesor universitar,

Universitatea din Arkansas

julia era Ull prqfesor IIniversitar de suceesIi Iotoda/adilulorul pmgram/lllli pentru absolvenJiimpliraJi In re-dactareade artieole Ie/miceJi desm/Jlivede la Universi-!ateadill Arkallsas cands-a 11IlbarwtIn cursaeomercialtiAmerican Airlines 1420 In iunie /999- lin avioll cares-a prabulit In noap/lJaaceea;In accidentJi-au pierdu/viaJa pilotul Ii alJi 11 Jlasageri.julia s-a ca/amt pe

365

~lcfuitorul de dia01ante

avionul fnflaciiri printr-o crapatura in tavan fi a slfferit traume.reverela cap,cazanddepe aeo/Jeripliavionului directjos. tn anii careau urmat a sufi';! detulburiiri disociative,/}(/niea fi tuliJllrari de siresposttraumatic, !i-a pierdulpos!ul Ji a fneercatsa scapede eopnaruri a/Jelii.ndla alcool fi medicamente.Apoi a descoperit,,:;llefuitoruJclec1iamante".

Victoric asupra traumci. Dupaacciclentulaviatic,au fostanila rand in care nu putcarn sa rna apropii de vreun aeroport farasa am atacuri de panica, uneori atat. de severeincat pana Ia unna<Ul1ngeamla l1rgenle.Estedrept ca ammai zburat clecatevaori,dar ea sa fiu in stare a trehuit sa iau 0 cantitate de medicmTIcntesuficient de mare incat sa nla adoann5.1a propriu. Nu aln ~tiut demine"pc durata zhorului, iar la sfar~it erafT) atat de anlqita, inditavcam nevoie de un scaun ell ratile pcntru a ie~idin aeroport.

Am hoti'iratsasupunprincipiile prezentatein ,,:;llefl1itorulcledi-amanle" Ia eel mai difidl test - aIn Vfut savad daca val putea saIe folosescpentm a invap clin nou sazbor.Am ineeputsascriudespre cunl sa te vindeci de traumc; am Jacut toate eforturilc caremi-au stat in putinla pentru a-1 ajuta pc carnenii care sufereaude fobii. An1 salvat pana ~ianinlale care am descoperit ca craumaltratate ~itaate aceste cforturi le-mTI facut pentru a-Ini infran-gefrica.

La aproape zccc luni de dlnd anl inccput sa fae accste illefUn,m-am imbarcat intr-un avionspreLosAngeles,farasafi luat ni-dun fel de meclieanlcnt. inli era foarte frica, dar nu mai avealTIniciunul dintrc oribilele simptomede panica din trccut. Era 0

nlinunc.

.Amhotaratsaimi declic,~a\apentnl a-i invalapc ceilalli cum sadepa~eascatragecliile~iclllrel;le eu ajlltorlll inlelepciunii cllprin-se in );>lefuitorul de diamante". Ca unnare, lTI-alTI transfonnatdin cineva care trilla intr-o stare continua de depresie~i teama(dupaaccidentam fost internata in spitaldin acestmotiv) intr-opersoanacaresebllcllra deminllnatul dar careestefiecarezi pecare 0 traitn.

366

Pove~tide succes...

Mtunbai, I ••diaDhiru & Vikram Shah, fondatori 'Ii patroni,Overseas Gems Exports Diamond Company

Dhiru a fast una dintre vedewleprimei ediJii a,,:;llefuitoruluidecliamante",fntrucal esteunuldinlre oamenii de qJaceridesuccescareare 0 viatiispirituaLii lafil de fmplinilii, iar fiul Siil~ Vikram,fi urmeazii e.wmplul. Dhiru Ji-a fnceput carietaca asistenl conlabil Laallii firmii careseocupade

comerJuleu diamanle; mai tdrziu fi-a fnfiinJatfirma lui, iar aeum Ii mergefaarte bine, are unprofit anual dezeci demilioane dedolmi.

De unde vin oportunitaple. Anual, India exportadiamantein valoarede aproximativ 17miliarde de dolari, iar in industriadiamantelor lucreazapestetrei milioane de oameni din toatalara. Intre marile '{lrme din Mumbai competilia estcacerba,incondiliile in careexistasutcde companii pe kilometru patrat inCartierul Operei. Cum amajunsnoi in frunteaacesteimullimi?

,,:;llcfuitorulde diamante" spunein repetateranduri easufletulunei companii il reprezintaangajalii. Daca ne purtam bine cuang'liatii nO~lri~idiutatn ocazii sa Ii pr0I110Vam, ne plantam inminte scminle care mai tarziu vor da roade intrMun mod ell totulspecial:yom incepesapercepemoportunitali de afaceripc carealte companii s-arputeasanu Ievada.

in India, industria cliamantelorseconfruntain generalcu 0 fluc-tualie destuldeaccentuataamainii de lucru: condij.iileclinfabri-cile de prelucrare~i din ateliereJede sortarea cliamantelorsuntdemulte ori substandarde;muncain sine~iprogramulde lucrusunt foarte clure,astfeJca in multe alelierecloarcei tineri reu~escsalina pasul.La noi in firma insa,ne-amstdcluit safacemmuncaangajalilor nO~lriplkuta ~iconfortabila~isapastram0 atmosfe-ra clefamilie intre noi ~ilucratori.

Seintampla sanevizitezeelienli clin alte lari careajungin atcli-erde noastrede sortarecloar0 data la cinci sauzeceani ~isafie

367

,

$lefuitorul de diamante

intfunpina\i deaceia~ioamenicareerall acolo~ila precedentalorvizita; in plus, avem ~iaCUlTIangajati care au fast alaturi de noiinca din primul saual rloileaan de funqionare.

Suntemlegati de via\a de familie a angajalilor no~tri:Ie daruimbani la acele fabuloase nunti incliene, lrinliteln aanlenii in concc-diu in sejururiplatite defirma, acordam0 mareaten\iecomplica-tului calendar al sarbatorilor religioase indiene, care formeaza unadevarat curcubeu - tinenl cant cand ~iunde trebuie sa trimitemcuill Cll bomboane sau bOllllSUri. Ori de cate ari avel11 ocazia,gasim 0 moclalitate pentru a avansa cate un angajat: trecaudu-l,de pilda, din postldde paznicin acelade sortatorsaude asistentde achizi\ii.

Nu e vorba doar ca III felul accsta oanlcnii no~tri lucrcaza inarmonie, au un ranclall1Cnt mai mare ~illluncesc ell tnai nlul-ta pliicere.~i nici despreloialitatealor - dovedita,de pilda, re-cent, cand tirnp de 0 luna au faInas peste progralll pana tarziuin noapte pentru ca pTilniscnl 0 cOlnand5. llria~a,de sute de ll1iide pietre, ~iavcanl nevoie de ajutorullor. I\lai cunl.nd estf" verbadespreefectclevizibile ale semin\',lor pe care ni Ie-am plantatin minte: am constatatca oportunitati1cne cad pur ~isimplu inbrate, Inereu, chiar ~iin anii canc1intrcaga industnc e in declin.~i~timde unde yin eu adevarat acesteoportunitati - ~icum saf::1.cemca ele sa vina in continuarc.

Referinle•

Dupa cum probabil v-art dat seama, multe dintre informa(iilecuprinsein di.rticica de fala sunt invalaturi cares-autrans-

mis de-alungul secolelormai alcspc caleorala, de la maestruladiscipol,in adanculm'lllastirilor din Tibet ~idin India. ~i nu laramotiv.Punereain practicaa tuturor recomandarilorcuprinseaici- in specialdetaliileeuprivire la metodaCerculuiSaptamfmal~iaCerculuidin Padure- esteun lucru pe carepoti sa11faci mult maibine subindrumareaunui invaliitor in carne~ioasc.Ai ncvoiedecineva care saverifice felul In care ai inteles taate aceste lucrun, ainevoie de cineva care sa te ajute sa iti Inasori progresele, ai nevoiede corectarilesubtileadusepe parcllrsul cvolu(ieitale de 0 manavie, la fel ca un volan care faceca ma~inasa (ina drumul drept,insa cu interven(ia echilibrata a mainii care ii imprima mi~cariconstante~iabia perceptibilespredreaptasausprestanga.

A~acum ali anatdin "Povqtile desuccesinspiratede «~Iefuitorulde diamante»", multi oarneni din Intreaga lunle au fo10sitme-todele prezentatein cartea noastrapentm a-~iatinge scopurile.Exista un nucleu de oameni care s-austransla un loc pentru aimparta~icu ceilalli ceau aflat, caci acestaestegenulde cuno~-tere care secuvine sa fie imparta~it. Dacii sistemulacestachiarfunqioneaza- iar experienlafirmei Andin International, care apornit de la un impmmut de 50 000 de dolari ~ia ajunsla un vo-lum de vanzaridepeste100de milioane de dolari anual,nearataca funqioneaza -, cu cat vor fi mai mulli oamenicareinleleg cuadevaratcum pot faceca sistemulsafunqioneze in favoarealor,cu atat va rezultamai multa bogatiepentm tot mai multa lume.

Ne-ar placeasavenim~isavainva\am acestemetode,motiv pen-tru caream infiinlat 0 seriedegrupuri: The EnlightenedBusinessInstitute (EBI), Karmic Management(KM) ~i Grupurile de dis-cu(iiDiamond Cutler. EBI, prima noastraorganiza(ie,s-atransfor-mat intr-un portal pentru accesautomat la 0 seriede structuri ~iac(iuni des~lIrate in intreaga ltllne: a sevedeapagina noastra

368 $lcfuitorul de diamantc, (,'tJht Michael Roach. lAma Christie McNally 369

~lefuitorul de diamante

enlightcncdbusiness.com. KM este una dintre acesIe struc-tun; eu sediul in Manhattan, ea deserve~teora~ede pe tot cupnn-suI Statelor Unite ~i din mai multe lali de peste ocean. Aceastaorganizalie ofera asislenla online pentru problemele ~i intrebaride afaceri, discursuri introductivc, seminarii de weekend, uncurs complet de instruire ~i un curs de instruire pentru profeson.Pentnl mai multe informalii, contactali-ne la adresa info@kar-micmanagement.org sau accesali pagina karmicmanage-ment.org. Adresa de corespondenla este;PO Box 144, NewYork, NY 10 276, SUA

Grupul de diseulii Diamond Citller esteun forum online unde oa-menii din intreaga lume pot discuta despremodul in care folosesccartea de fala pentm a atinge Slleeesul.Acest site va ofera ~ansasaintrali in legatura cu oameni care gfll1descla fel ~i sa incercali caimpreuna saschimbali lumea in bine ~i in acel~i timp sava asigu-rali propna felicire ~iprospentate; diamondcuttergroups.org.

o ultima sursa pe care 0 puteli consulta este noua publicalieaparuta in continuarea ~,~lcruitoruluide diamante". Se nume~te"Karmic l'v[anagemenl: \Vhat Goes Around Comes Around inYour Business and Your Life" ("Gestionarea kannei: ce daruie~tise intoarce la tine, in afacerea ~i in viata ta"). Este 0 prezentarcconcisa, pe care puteti sa0 cititi in intregime in timpul unui zboreu avionul, cu sfatun practice despre cum saprocedali pentm capnncipiilc din ,,~lefuitorul de diamante" sa funC\ioneze imcdiat.

In incheiere, dOlim sava uram mult succesin folosirea ,,~Iefl.lito-mlui de diamante", fie in afaeen - ap cum estecazul atMor citi-ton -, fie in viala personala. Speram din toata inima ca nu doaro veli citi, ei, urmand exemplul atator oameni din intreaga lume,veli permite acesteicarli sadevina un prieten fidel ~i un ajutor denadejde pentm voi.

Despre autori

Michael Roach este un dilugar budist care a oblinut gradulde geshe (maestru budist) la manastirea tibetana Sera l'vley dupa22 de ani de studiu. Profesor de budism din 1981, este totoda-ta specialist in lim bile sansclita, tibetan a ~i rusa ~i lraducatora numeroase lucrari. Geshe Michael e licenliat al UniversitaliiPrinceton ~i a luerat mulli ani ca director in cadrul unci manfirme de diamante din New York. A infiinlat Institutul de Stu-dii Asiatice ~i Proiectul de Stocare in Format Digital a OperelorClasice din Spaliul Asiatic ~i s-a implieat activ in restaurarea ma-nastirii Sera Mey.

Christie McNally esle profesor de religie ~i filosofie. Fiind unadintre primele femei din Occident care au oblinut gradul de lama,e cunoscuta pentru prelegerile pe teme de spintualitate ~i orga-nizare a afacenlor pc care Ie line in lumea intreaga. A absolvitUniversitatea din New York ~i a studiat in mai multe manastiritibetane; a tradus multe lexle stravechi ~i a scris 0 sene de carlipublicate de Doubleday ~i de alte ediluri. Printre aceste lucrarise numara continuarea ,,~Iefuitorului de diamante", intitulata"Karmic :Management; \'Vhat Goes Around Comes Around inYour Businessand Your Life" ("Gestionarea kar!"ei: ce daruiqtise intoarce la tine, in afacerea ~i in viata ta"). In aceasta carte,

370 ~lefuitorulde diamante. Geshe11ichael Roach, lmna Christie McNally 371

~Iefuitorul de diamante

,Christie McNally povcste~tecum s-asltUitde principii Ie expu-se in ,':;;Iefuitorulde diamante" pentm a inftinla UniversitateaDiamondMountain, unaclintrccelemaimoderne~imai prospe-re institulii educalionaleclinAmerica.

372