| 32 Pagini, 75 Exemplare | Data: 15 Mai 2008 | PRET: 1LEU |

INTERVIU

16 2008

Layout original si identitate de Vlad Fiscutean, 2006. Copyright 2006. All Rights Reserved.

16 2008Prof. Valentina Tarean &

Membrii ai ansamblului “Dorul-Dor” 4-55-89

1011

1213

OSCAR LICEAN, Anul XI, Nr. 16/2008 Revista oficiala a Grupului Scolar “Lucian Blaga” Reghin.(c) Copyright 2008 by Oscar Licean. All rights reserved!

Cutia postala a redactiei se afla la etajul 1,vis-a-vis de XI-F. Pretul revistei: 1Leu

Tiraj: 75 exemplare Nr. pagini: 32

2

1415

1617-19

REDACTIA:

Prof. Ababei Costel

Sa ne amintim de chipul ilustru al literaturii romane

20

28-30

La inceputa fost cuvantul... Cuvantul eminescian

Concurs dedicat Unirii Principatelor

Concurs

Cercul de arta

Club T

Valentine’s Day

Interviu

Ultimul an de liceu

O forta in devenire

Ecologia

Alexandru Musina

Alcool vs. Adolescenta

Excursia in Bucegi

3

Dupã ce în ultimii ani ne-am obiºnuit ca manifestãrile prilejuite de sãrbãtoarea “Zilelor liceului” sã aibã loc cãtre sfârºitul toamnei( în noiembrie), începând cu acest an ºcolar s-a decis revenirea la luna mai, datoritã faptului cã în aceastã lunã s-a nãscut cel care dã numele liceului.

Astfel s-a ajuns ca în aceastã sãptãmânã, 12-15 mai 2008, sã se sãrbãtoreascã “Zilele liceului Lucian Blaga”, cu o sãptãmânã întârziere dacã e sã le raportãm la ziua naºterii poetului Lucian Blaga, 9 mai,(sãrbãtorirea liceului trebuia iniþial sã aibã loc între 5 ºi 9 mai), însã o întârziere motivatã de imposibilitatea organizãrii evenimentelor datoritã vacanþei de Paºte.

Poate cã unii dintre voi au remarcat cã în ultima perioadã s-a fãcut o modã din a se sãrbãtorii orice, de la “zile” de naºtere ºi onomastice la “zile” ce se sãrbãtoresc în toatã lumea (gen Ziua Pãmântului, Ziua Pompierului ºi mai nou, cel puþin la noi, Ziua Bãrbatului), de la “zile” ale cutãrei instituþii la “zilele” cutãrui oraº, comunã sau sat. Insã spre deosebire de toate aceste momente ºi de manifestãrile dedicate lor, sãrbãtorirea zilei sau zilelor unui liceu nu presupune combinaþia cea mai agreatã de român, adicã mici ºi bere. Din contrã, ºi acest lucru ar trebui sã-I convingã ºi pe cei mai sceptici sau mai înverºunaþi contra ideii de a sãrbãtorii ceva, manifestãrile organizate în cinstea unei ºcoli presupun activitãti în care este implicatã ideea de educaþie ºi de culturã.

Aºa stau lucrurile ºi în cazul liceului nostru, care profitând de acest moment, încearcã sã promoveze activitãþi de calitate, activitãþi gândite de intelectuali pentru intelectuali, prin intermediul cãrora prestigiul ºcolii noastre sã creascã.

Pe parcursul acestei sãptãmâni se desfãsoarã activitãþi prin care se evidenþiazã aspecte legate de principalele domenii de cunoaºtere studiate în ºcoalã: limbã ºi literaturã românã, limbi strãine, ºtiinþe sociale, ºtiinþe reale, etc. Astfel, elevii pot opta sã se implice, fie ca participanþi direcþi, fie ca simpli spectatori, la orice activitate care corespunde interesului sau preferinþelor lor.

Este momentul ca elevii sã participe la activitãþi mai puþin formale sau rigide, care pun accent pe creativitate, pe libertatea de opþiune, pe un tip de învãþare ieºit din limitele clasei sau ale programelor ºcolare, un tip de învãþare pe care aº numi-o “out of the box”, dupã o expresie a unui specialist în “gândirea lateralã”, Edward de Bono.

Câºtigurile unor astfel de manifestãri sunt mai mult decât evidente, atât în plan personal, al elevilor ºi profesorilor, cât ºi în plan general, al imaginii ºcolii. Cei care participã la activitãþile dedicate “Zilelor liceului”, ºi mã refer aici în special la elevi, câºtigã nu numai prin faptul cã au acces la informaþii ºi cunoºtinþe pe care, poate, nu le aflã la o orã obiºnuitã, ci mai ales prin posibilitatea de a-ºi exersa capacitãþile creative, organizatorice, manageriale, relaþionale, etc., care le vor folosi cu siguranþã în viitor. Este posibilitatea de a-ºi dezvolta atât intelectul, cât ºi personalitatea, prin intermediul unor activitãþi care se adreseazã unor gusturi ºi preocupãri variate, într-o manierã deosebitã, “out of the box”, ºi care îi vizeazã pe toþi elevii, indiferent de notele pe care le au în catalog, pentru faptul cã oricine îºi poate aduce contribuþia, într-o mai micã sau mai mare masurã, la realizarea unui moment deosebit.Nu pot în final decât sã vã urez sã vã bucuraþi de aceste momente deosebite, de aceste aparent atât de convenþionale “Zile ale liceului”, care oferã însã posibilitatea realizãrii celor mai neconvenþionale ºi mai nonconformiste manifestãri.

Profesor Ababei Costel

EDITORIAL

4

La doua spectacole (1 Decembrie, 24 Ianuarie).

Având în vedere cã suntem la început, ne trebuie foarte mult timp, multã muncã ºi seriozitate. Nimeni n-a crezut cã vom ieºi pe scenã dupã douã luni de la preselecþie. Cred cã acest lucru spune ceva despre calitatea membrilor echipei noastre.

Dorim sã continuãm, sã ne perfecþionãm, sã participãm la festivaluri de folclor ºi la concursuri.

Preselecþia pentru echipa de jocuri populare s-a organizat în luna octombrie 2007.

Dorim sã transmiteþi colegilor ºi profesorilor noºtri cã ne place ceea ce facem,

Ideea am avut-o eu, f i ind cã suntem mândri de realizãrile noastre ºi cã pasionatã de folclor încã din facultate fiecare spectacol înseamnã muncã asiduã în (lucrare de licenþã din folclor, lucrare pentru echipã, efort ºi transpiraþie. Pasiunea pentru gradul didactic I din folclorul de pe Valea dans ne animã însã ºi vom continua.Mureºului).

Interviu cu câþiva membri ai ansamblului „Dorul-Dor”10 perechi de dansatori, o

cântãreaþã de muzicã popularã ºi 3 instrumentiºti. Echipa a fost ajutatã de eleva Tinca Lidia, din XII F, care are multã experienþã acumulatã ca dansatoare la Casa de Culturã ºi de bãieþii care sunt membri ai

Daniel Gingean: Colaborãm bine ansamblului „Cununiþa”, de la Ruºii Munþi cu întreg colectivul ºi totul se bazeazã pe (Gingean Daniel, Moldovan Bogdan, muncã ºi înþelegere.Mãndãnac Septimiu, Moldovan Ionuþ).

De când existã Ansamblul de jocuri si obiceiuri populare „Dorul-dor” ?

La câte spectacole aþi participat deja ?

Cât timp vã trebuie sã pregãtiþi un spectacol ?

Ce viitor întrevedeþi pentru echipã ?

D-na Prof. VALENTINA ÞAREAN

INTERVIU ...

Cine a avut ideea alcãtuirii ei ?

Câþi membri are ?

Un mesaj pentru redacþia revistei noastre ?

Cum vã înþelegeþi cu profesorul coordonator, doamna Valentina Þãrean ?

5

Alexandru Hãrºan: Foarte bine, ne distrãm ºi facem multe lucruri interesante.

Radu Ciobotã: Ne înþelegem foarte bine cu doamna profesoarã, dar ºi cu Daniel Gingean: Continuaþi tot aºa restul membrilor. cã e bine ceea ce faceþi ºi scrieþi mai multe

Bogdan Moldovan: Am colaborat informaþii despre ansamblul„ Dorul-Dor”.foarte bine cu doamna profesoarã, am reuºit Alexandru Hãrºan: Continuaþi sã sa facem spectacole reuºite împreunã cu publicaþi lucruri interesante despre echipa dânsa. noastrã ºi adãugaþi dacã se poate o rubricã

cu perle ale profesorilor.Radu Ciobotã: Sã aveþi succes în

continuare.Bogdan Moldovan: Mult succes ºi

Daniel Gingean: Experienþa vine felicitãri pentru ceea ce publicaþi.muncind ºi spectacolele se organizeazã greu, cu multã muncã din partea tuturor Articol realizat de: Adrian Roºca (IX-a A)dansatorilor si membrilor.

Alexandru Hãrºan: Un spectacol îl pregãtim cam în douã sãptãmâni, cu multe antrenamente serioase.

Radu Ciobotã: Aproximativ 2-3 sãptãmâni în care facem cât mai dese antrenamente.

B o g d a n M o l d o v a n : D o u ã sãptãmâni, timp în care este nevoie de multã muncã.

Eminescu este veºnic, cum veºnic este ºi timpul, în spaþiul sãu românesc ºi în cel universal. Pe Eminescu l-am citit, îl citim ºi

Daniel Gingean: Eu sper sã avem îl vom citi, în anii de ºcoalã, în anii de cât mai multe spectacole ºi sã putem facultate, în anii vieþii, de la generaþie la continua ce am început. generaþie, în momentele de rãscruce cât ºi în

Alexandru Hãrºan: Viitorul echipei momentele de bucurie. Oricâþi poeþi a va fi unul greu deoarece din câte am înþeles nãscut acest pãmânt al Daciei strãbune instructorii principali vor pleca. înainte de El ºi dupã El, mai mici, mai

Radu Ciobotã: Echipa va rãmâne aproape de El sau încercând sã fie egali cu El în continuare ºi vom participa la mai multe ºi oricâþi se vor naºte de acum înainte sub spectacole. arcul carpatian al patriei,cu toþii inspiraþi de

Bogdan Moldovan: Cred cã echipa "dorul" românesc, "dorul" eminescian îsi va va continua ºi va avea succes la fel ca ºi pânã pãstra strãlucirea sa specificã în marea acum. constelaþie poeticã a þãrii. Pentru cã "acest

dor", întruchipare a simþãmintelor unui neam, netraductibil în alte limbi ale lumii decât cu riscul ºtirbirii frumuseþilor lui

Cam cât timp ºi ce este necesar pentru pregãtirea unui spectacol ?

Ce viitor credeþi cã va avea echipa ?

Un mesaj pentru redacþia revistei noastre ?

LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL ...

CUVÂNTUL EMINESCIAN ...

6

lãuntrice, a dat versului eminescian, declarat Mircea Eliade, mitul este o istorie adevãratã, de poetul însuºi "romantic", trãinicia exemplarã ºi semnificativã, iar funcþia lui versului care nu se stinge "Nici în viaþã, nici în dominantã este aceea de a înfãþiºa modele moarte". Trãinicia timpului ºi a spaþiului. exemplare. În acelaºi sens, copilãria

De aceea oricât de multe ºi reprezintã un eveniment exemplar, frumoase cãrþi de poezie luãm în mânã, ca sã semnificativ ºi generator de modele de ne luminãm cu cititul lor ºi sã le spunem comportare pentru viitoarea istorie celor ce le-au izvorât: "Carte frumoasã, cinste individualã. Din aceastã perspectivã, cui te-a scris !", nu-l uitãm, nu-l putem uita universul copilãriei apare ca un univers niciodatã pe Luceafãr, cel din conºtiinþa mitic.lucidã a liricii româneºti; dupã cum nu Admiþând un anumit paralelism putem uita întro searã înstelatã, de pildã, între onto ºi filogenie, Jean Piaget regãseºte privind cerul împodobit cu roiuri de lumini, în gândirea infantilã, magia, animismul ºi cã una dintre ele este mai strãlucitoare, cã schema unor mitur i carac ter ist ice asupra ei ne þintim ochii ºi nu i-am mai societãþilor arhaice. Arhetipul copilului este desprinde dintr-acolo. Fiindu-ne fiecãruia ºi prezent în numeroase mituri ºi legende tuturor o carte de cãpãtâi, cartea lui tradiþionale, el este un simbol principal în Eminescu este deschisã ºi redeschisã ºi din alchimie asociat pietrei filozofale a cãrei paginile ei am auzit rostindu-se, prin obþinere este un joc de copii (opus est ludus Sadoveanu sau Nichita, prin cei care ne sunt puerorum). De asemenea în filozofia profesori, minunile unui univers de indianã, starea de copil se numeºte balya, sentimente, idei, lumini, culori ºi parfumuri, stare prealabilã sau necesarã pentru a ritmate ºi rimate ca niciunde. obþine cunoaºterea absolutã. Copilul apare

ªi totuºi, pe o anumitã treaptã a ca un simbol sacru al începuturilor m at u r i t ã þ i i , c â n d o r i c e re - l e c t u r ã primordiale, al inocenþei ºi puritãþii eminescianã ne dezvãluie lucruri ºtiute din originare, fapt pentru care adesea va poezii învãþate pe de rost sau spune, reprezenta un subiect de sacrificiu ritual, la probabil, în faþa unui auditoriu, ar trebui sã rituri de construcþie sau întemeiere, în ne privegheze cu severitate întrebarea; cât societãþile arhaice.pricepem ºi cu ce ne îmbogãþim priceperea Referindu-se la relaþia dintre mit ºi în acest simplu act al comunicãrii cu textul copilãrie, tradiþia indianã aduce precizãri eminescian ? interesante. Vãrstele copilãriei (1-12 luni, 1-3 Neaºteptat ºi totuºi firesc, unul dintre cele ani ºi 3-12 ani) sunt plasate sub influenþa mai interesante domenii pentru descifrarea succesivã a trei semne planetare: Lunã, ºi studiul miturilor eminesciene, îl reprezintã Marte, Mercur, caracterizând fiecare trei faze copilãria: sau etape de evoluþie a unui univers magic.

Eu ? Mai este inima-mi Primul an se aflã sub influenþa Lunii ºi Din copilãrie ? reproduce stadiul timpului zero din

Privitã ca o determinare sau o perspectiva istoriei individuale, despre care explicaþie a istoriei individului, copilãria adultul nu mai are nicio amintire. Vârsta lunii poate fi asemãnatã cu o istorie miticã, adicã sau vârsta primului an de viaþã poate fi cu o poveste explicativã despre cauza unui echivalentã cu ceea ce în miturile fenomen sau originea unor obiceiuri. Pentru cosmogonice se numeºte manifestare, societãþile arhaice, dupã cum subliniazã ieºirea din apele primordiale simbolizate de

7

lichidul amniotic ºi laptele matern. reproduce în mod spontan schema unui Cel de-al doilea ºi al treilea an de arhetip al originii mitice a lumii, muntele,

viaþã, se aflã sub dominaþia lui Marte, conul sau movila primordialã, loc sacru al reiterând simbolic Marele Timp, sursã a teofaniei, centru ºi ax simbolic de susþinere a miturilor adicã al întâmplãrilor exemplare lumii. Acesta devine cu atât mai semnificativ pentru istoria colectivitãþii ºi respectiv al din punctul de vedere al relaþiei mitologie-individului. Cu începerea celui de-al doilea copilãrie cu cât frecvenþa acestui joc se an de viaþã copilul încearcã tentativa situaeazã în jurul vârstei de trei ani, vârstã mersului, inaugurând ceea ce în mitologie se atribuitã de tradiþia indianã planetei Marte, cunoaºte ca perioadã eroicã. Învãþând sã marcând simbolic reiterarea Marelui Timp meargã, copiii devin eroii unor întâmplãri (Dream Time) sau "timpul visului" când au nemaipomenite în sensul unor acþiuni luat naºtere miturile.p r i m o r d i a l e . Î n a c e s t c o n t e x t d e Interesante implicaþii din aceastã primordialitate, toate aceste întâmplãri perspectivã prezintã poezia lui Mihai capatã valenþele unor acþiuni sacre, cãci: Eminescu "Copii eram noi amândoi", "Vinovat e tot fãcutul/ ªi sfânt, doar nunta, dezvãluind relaþia copilãrie-mit-joc începutul" dupã cum remarca cu o mare arhetipal. Universul copilãriei este intuiþie poeticã, Ion Barbu. Reiterând timpul circumscris unui spaþiu circular caracteristic mitic al originilor ºi al modelelor exemplare, unor teritorii sacre: "Copii eram noi amândoi, copilãria timpurie regãseºte schema unor /Frate-meu si cu mine" (...) Adesea la scãldat arhetipuri sau modele fundamentale.Aceste mergeam/În ochiul de pãdure". Acest spaþiu modele se manifestã în mod spontan ca este asimilat cu apele primordiale elemente concrete ale jocului asimilabil din simbolizate de lacul sau balta din copilãrie: perspectivã miticã cu Marele Joc al "La balta mare ajungeam/ ªi l-al ei mijloc Existenþei. înotam/ La insula cea verde." Spaþiul jocului

Este un fapt de constatare evocat de Eminescu are valenþele unui generalã, incidenþa cu care pânã în jurul centru simbolic - insula verde, imagine vârstei de ºapte ani (frecvent mai ales la doi- arhetip a manifestãrii. Reconstituind trei ani) copiii construiesc moviliþe de nisip imaginea poeticã din crâmpeie de vers, întro sau pãmânt pe care le numesc generic succesiune semnificativã datã chiar de "castele". Recunoaºtem în aceste moviliþe discursul poetic: ochi de pãure, baltã mare, l-sau turnuri construite în mod spontan, ai ei mijloc înotam, insula cea verde, obþinem forma primordialã, conul sau piramida, un spaþiu circular, marcat de elementul cãreia în societãþile arhaice i se atribuie o acvatic în care poetul total integrat, formã sacrã. Majoritatea modelelor evolueazã întro miºcare centripetã. Centrul cosmogonice arhaice, presupun ca imago de atracþie, forþa de iradiere a acestui spaþiu mundi schema conului, movila primordialã, al jocului de copii este insula verde, apãrând uneori sub forma insulei ieºind din imaginea arhetip a movilei primordiale ºi a ape sau a unui vãrf muntos cucerind centrului lumii. Nu este locul sã facem înãlþimile. Paradisul (centru simbolic de digresiuni asupra elementului acvatic ca expansiune a lumilor) era plasat în miturile metaforã poeticã în opera eminescianã, cosmogonice pe o colinã sau un vârf de ceea ce meritã subliniat este imaginea munte (muntele Meru hindus, muntele insulei ca simbol paradisiac, transcendent, Ararat). Construind "castelul", copilul tarâm al euthanasiei, aºa cum apare in

8

nuvela Cezara sau ipostazã a insulei verzi în mitic al modelelor exemplare ºi al poezia amintitã mai devreme, expresie a întâmplãrilor "eroice". El este revendicat cu centrului revitalizant originar, tãrâm al nostalgie ºi neîncredere: "Eu ? Mai este începuturilor ºi spaþiu-joc al copilãriei. inima-mi/ Din copilãrie ?"

Retrãind experienþa unui catarsis Di n per spec t iva ad u l tu l u i , spiritual, poetul opereazã un adevãrat copilãria apare ca un domeniu de vis, un regresus ad uterum poetic, o întoarcere spaþiu transcendent al începuturilor ºi revitalizantã în pântecul matern, matrice evenimentelor excepþionale, cu alte cuvinte, primordialã simbolizatã de insula verde un mit.înconjuratã de ape. Semnificativã ni se pare Omul a cãrui dramã se poate culoarea verde a insulei, verdele aparþinând asemãna cu aceea înfãþiºatã de Leonardo da prin tradiþie centrului simbolic revitalizant al Vinci, în chip geometric, în cascade de lumii. Acest centru de forþã exercitã asupra dreptunghiuri simbolizând imperfecþia, poetului o atracþie magicã inconºtientã. neîâmplinirea vieþii lui, a lãsat în urmã Situarea în vedere a spaþiului are în vedere pentru noi, urmaºii sãi, pentru poporul lui, o marele arhetip al alimentului primordial operã a cãrei pãtrundere constituie o constituind un veritabil centru ontologic al permanentã chemare ºi încã un necontenit fiinþei umane. Simbolul insulei este asociat obstacol în calea înþelegerii noastre. cu imaginea miticã a fecioarei, mamei, Contemporaneitatea era cu totul necoaptã context în care vocaþia exilului insular (certã pentru Eminescu. Soarta lui de mare poet la Eminescu) va traduce nostalgia sau universal abia acum începe, când oamenii tentaþia întoarcerii la originile acvatice poporului sãu, pe care l-a iubit cu dragoste primordiale. Insula verde devine o adevãratã neschimbatã, se apropie toþi, din ce în ce mai metaforã-cheie sau imagine-simbol a mult, cu sete de frumuseþe ºi culturã, de spaþiului paradisiac al copilãriei ºi un opera lui uimitoare. Este un rod al suferinþei important centru de forþã în opera sale ca om, al dramei sale ca artist ºi al eminescianã. Pe aceastã insulã verde, copil dragostei sale faþã de poporul nostru. Nimic fiind, poetul se va juca, construind cetatea nu exprima mai întreg legãtura acestui poet sau movila primordialã: "Din lut acolo am naþional cu fiinþa poporului sãu decât zidit,/ Din stuful des si mare /Cetate mândrã cuvintele pe care el însuºi le-a scris, înro clipã la privit,/Cu turnuri mari de tinichea,/ Cu zid din acelea rare de conºtiinþa lucidã a împresuratã." Aici, pe insula verde, copil geniului sãu atât de reprezentativ : fiind, el va regãsi puritatea ºi inocenþa de la "Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, începuturile lumii, jocul ºi comunicarea cu cum soarbe soarele un nour de aur din animalele: "Motanul alb cel vistier,/ Mârzac marea de amar". Pentru cã poezia lui Mihai cel chior ministru", libertatea absolutã ºi Eminescu este ca ºi rugãciunea ...jocul gratuit: " Si pe cap mi se îmfla/ Casca de hârtie./ O batistã într-un bãt./ Steag de Articol realizat de: Sabau Alexandra (XI C)bãtãlie./ Cântam: Trararah!".

Acest spaþ iu paradis iac a l copilãriei, va deveni cu trecerea anilor un domeniu al visului: "Ah! v-ati dus visuri, v-ati dus!" aparþinând simbolic Marelui Timp (Dream Time) sau "timpul visului", timp

9

recitand poeziile sale.O a s t fe l d e a c t i v i t ate s - a

desfasurat si in liceul nostru pe data de 15 ianuarie ora 13:00 cand am aniversat 158 de ani de la nasterea marelui poate national (Mihai Eminescu)

Activitatea a fost organizata de doamna profesoara de limba romana

Doar citind titlul acestui articol Costescu Mihaela.majoritatea dintre noi isi da seama despre La aceasta activitate au luat parte cine poate fi vorba, cel mai mare poet elevi din clasele IX-XI.romantic al literaturii romane -Mihai Activitatea s-a desfasurat intr-o Eminescu sala de clasa, care a fost ornata cu imagini

inspirate din poeziile lui Eminescu.Spectacolul a fost deschis de

doamna profesoara de romana, oferind o “mica gustare” despre ce urmeaza sa vedem in urmatoarele minute.

Programul a fost bine construit. Spectacolul a inceput cu o mica introducere despre viata si activitatea lui Mihai Eminescu citita de o eleva. A continuat cu o serie de poezii splendide recitate de diferiti elevi. Dupa cate un set de poezii recitate a fost introdusa cate o poezie a lui Eminescu, dar nu citita, ci cantata de elevele din corul

Mihai Eminescu (15 ianuarie scolii. Manifestarea incheindu-se cu o 1850-15 iunie 1889) poet; prozator; jurnalist glasuire despre Eminescu asemenea roman. Este considerat de critici, dar si de deznodamantului unei povesti.cititori cel mai mare si important scriitor Spectacolul a beneficiat de un romantic din literatura romana, care a mare succes, participanti fiind incantati de influentat toatã literatura româneascã ce l-a aplauzele rasunatoare primite de la urmat, supranumit si "luceafarul poeziei spectatori, dar si doamna profesoara a romanesti". beneficiat de bucuria de a fi felicitata de

Cred ca nu este om in tara care sa toata lumea pentru spectacol.nu fi auzit de Mihai Eminescu. Daca nu i-a citi operele, macar a citit despre el in ziar, sau a Articol realizat de: Antal Zsuzsa si Bojte auzit despre el la televizor. Melinda (XI B)

In scurta lui cariera de scriitor, de doar 17 ani, a scris in jur de 800 de opere, dar numai jumatate dintre ele au fost publicate.

De Mihai Eminescu ne amintim de cate ori avem ocazia, organizand diferite evenimente, vorbind despre viata lui si

Sa ne amintim de chipul ilustru al literaturii romane...

10

Castigatorii concursului:

Locul 1-echipajul din clasa a 11-C format din elevii-Dorgo Monica, Sabãu Alexandra si Sãcãrea Diana.

24 ianuarie este data la care sarbatorim in fiecare an, din 1859, un mare eveniment al istoriei poporului roman, Unirea principatelor. Este vorba despre unirea Moldovei si a Tarii Romanesti de la 24 ianuarie 1859, doua principate diferite la vremea respectiva, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. In memoria acestei date insemnate, se organizeaza in fiecare an diferite manifestari prin care se sarbatoreste primul pas catre Marea Unire din 1918. Locul 2-echipajul din clasa a 12-D

La fel ca si in anii trecuti, si in acest format din elevii - Butean Madãlina, Chebut an liceul nostru a organizat in sala de Cãtãlin si Marginean Petru.festivitati un concurs de istorie dedicat acestui eveniment. Este un concurs care a Locul 3-echipajul din clasa a 12-C devenit deja unul traditional in liceu, format din elevii - Frandes Oana, Cotoi datorita faptului ca se afla la cea de-a zecea Petruta si Matei Silvia.editie.

In acest an concursul s -a desfa?urat sub genericul Unire-n cuget si-n simtiri, avand ca organizator catedra de istorie reprezentatã din domnii profesori Marinescu Ioan si Urzica Sabin.

Opt echipaje a cate trei membrii s-au intrecut spre a ca?tiga. Au participat clasele: 11-C cu doua echipaje, 11-D un echipaj, 12-A un echipaj, 12-C un echipaj si 12-D un echipaj. Li s-a adresat cate o serie de

Concursul a fost precedat de un program 10 intrebãri comune, care necesitau artistic sustinut Ansamblul de dansuri al rãspunsuri exacte, concise, cu referire la liceului, coordonat de doamna profesoara diverse teme din istoria nationalã. Tareanu Valentina, care si-a incheiat evolutia Concurentii au avut indicat o bibliografie cu Hora Unirii, care nu lipseste niciodatã de (din manualele de istorie din clasele a 11-a si la manifestãr i le legate de Unirea a 12-a).Principatelor.In timpul concursului s-au

proiectat imagini din filme documentare Articol realizat de: Moldovan Reghina (X D)istorice cu precadere legate de Unirea

Principatelor.

Concurs dedicat Unirii Principatelor

11

Majoritatea activitatilor de la cerc se bazeaza pe vizionarea unor filme documentare si artistice referitoare la artisti celebri. S-au vizioanat si filme artistice

Cercul de istorie al artei este premiate la Festivaluri Internationale de condus de domnul profesor Urzica Sabin, film: 4 luni,3 saptamani si 2 zile, regizat de care se intalneste cu elevii sai bilunar in sala Cristian Mungiu si premiat cu premiul Palme de vizionare a liceului, vinerea de la ora 13. In d'Or la Cannes sau California Dreamin', cadrul acestor sedinte se vizioneaza filme regizat de regretatul Cristian Nemescu, tematice, se rasfoiesc albume de arta, cum ar premiat deasemenea la Cannes cu un fi Art gallery, se dezbat subiecte fierbinti, se premiu Un certain regard.comenteaza picturi si sculpturi celebre. Alte filme interesante vor fi Elevii participanti dezbat teme alese de ei. vizionate la cercurile urmatoare. Deviza Numarul elevilor care participa la acest cerc acestui cerc este : “Intra cine vrea, ramane este de 38, ceea ce arata ca obiectivele cine poate”. cercului de istorie a artei sunt atractive si interesante.

Au fost discutate teme referitoare la destinul unor mari pictori precum Van Gogh - acesta a fost un pictor olandez care s-a stins la tanara varsta de 37 de ani, lasand in urma sa o vasta galerie de picturi, cele mai celebre tablouri ale sale fiind: ”Floarea soarelui”, ”Noapte instelata”, ”Terasa cafenelei noaptea”, ”Patru floarea soarelui taiate”, ”Privitor la apusul soarelui”, ”Camp cu chiparosi”, ”Via rosie din Arles”, ”Vaza cu cinci flori”, ”Ogori cu ciori”, ”Trei floarea soarelui”.

Viata tumultoasa a lui Caravaggio, el fiind un pictor italian considerat precursor al stilului baroc, care si el a parasit acest pamant la varsta de 39 de ani. Tot in cadrul cercului domnul profesor ne-a prezentat viata exceptionala a unui pictor cu totul aparte :Amedeo Modigliani, fiind si el un pictor Italian, dar si un fost sculptor. La fel ca si cei doi pictori precizati anterior, este un tanar talent stins. Amedeo l-a avut ca adversar pe Pablo Picasso, care a imprumutat ceva din tehnica artistului italian. Picasso a fost pictorul celor mai Articol de: Halatiu Madalina (X D)frumoase nuduri feminine, de o sensibilitate aparte, a fost cel mai cunoscut pictor al secolului XX.

Cercul de arte

12

arta si artizanat, unde tinerii elevi invata vechi meserii casnice (tesut,cusut,gatit). Au continuat cursurile de cultura generala si meserii (contabilitate, coafura, vanatoare).

Directoarea si organizatoarea Trupa de teatru ASTRA a inceput activitatiilor Casei de Cultura “George punerea in scena a piesei de teatru “Incurca Enescu”, doamna Sorina Bloj, mi-a oferit lumea” de Hertz. Actualmente toate fortele cateva informatii despre activitatile care au creatoare sunt puse in slujba organizarii avut loc in cadrul acestui club la sfarsitul celei de-a II-a editie a festivalului de muzica anului 2007 si cele din primele luni ale folk “Prima Iubire”. De asemenea au inceput anului 2008. pregatirile pentru organizarea editiei a IV-a

Deosebitele recitaluri sustinute a concursului de creatie pentru elevi de Stefan Hrusca, Florin Sasarman, Ciprian ”Preludiu Primaverii”, poezie, eseu.Istrate, Nicolae Muresan, ale corurilor In 29 martie s-a organizat a III-a bisericilor locale, ale grupurilor de editie a concursului scolar,obiceiuri si traditii colindatori din satele limitrofe, spectacole populare, la care au participat elevii din gustate si savurate cu o deosebita placere de clasele I-IV.public, au avut loc la sfarsitul anului 2007. Alte activitati, la care este nevoie Cel mai deosebit si mai calduros spectacol a chiar si de saptamani de pregatire, se vor fost al lui Stefan Hrusca, care a mangaiat prin desfasura pe parcursul anului 2008. Va vom colindele sale spectatorii cei tineri si mai tine la current in legatura cu acestea.putin tineri.

Anul 2008 a debutat la Casa Tineretului (dupa traditionala obisnuita a poetului nepereche) cu faza locala a concursului muzical “Steluta de argint”, care se adreseaza prescolarilor si scolarilor mici. Ocupantii primelor locuri vor reprezenta orasul la inceputul lunii mai la faza judeteana a concursului.

La mijlocul lunii martie, in zilele de 14 si 15 martie 2008, Primaria Municipiului Reghin si Casa de Cultura a Tineretului “George Enescu” a organizat a II-a editie a Articol realizat de: Halatiu Madalina (X D)Festivalului National “Prina Iubire”, la care au participat concurenti cu varste cuprinse intre 16 si 35 de ani. La sectiunea muzica folk, concurentii au putut participa individual sau in grup, cu doua creatii muzicale originale, iar la sectiunea chitara clasica, Instrumentistii au putut prezenta 1-2 piese sau fragmente musicale clasice.

Obiceiurile si traditiile populare au fost marcate prin sezatorile cercurilor de

Club T

16

sunt inelele, care au o frumuseþe de mare valoarea dar sunt ºi extrem de sugestive.

Florile, des oferite la aceste ocazii sunt date cu sinceritate,din inima.Dar poate

Valentine's Day…14 februarie… cã cele mai frumoase cadouri sunt cuvintele, sunã cunoscut? cuvintele spuse din suflet.

Suntem sigure cã vã este cunoscut Oricum ar fi aceastã zi este fiindcã aceastã ''Zi a indrãgostiþilor'' are din simbolul dragostei,al sentimentelor pure þi ce in ce mai mulþi admiratori în þara noastrã. sincere.

Deþi o sãrbãtoare internaþionalã, ea este mai cunoscutã la noi în þarã decât cea mioriticã,Drgobetele(24 februarie).

Din ce în ce mai mulþi tineri, perechi de îndrãgostiþi considerã cã aceastã zi este poate cea mai potrivitã din an pentru a-þi mãrturisi sentimentele.

De asemenea din ce în ce mai multe cupluri aleg sã-þi uneascã destinele în ziua de 14 februarie.Recordul este la Târgu-Jiu,unde în fiecare an sute de perechi îþi unesc destinele sub bine cunoscuta ''Poartã a Sãrutului'',opera marelui sculptor Constatin Brâncuºi.

Sã nu uitãm totuþi cã ziua de 14 februarie,simbolizeazã onomastica celor care poartã numle de Valentin sau Valentina!!

Noi le urãm un sincer ''La mulþi ani'' celor care poartã acest frumos nume þi Happy Valentine's Day tuturor celor pe care sãgeata lui Cupidon i-a lovit!!!!

Valentine's Day este o zi plinã de cadouri, de flori, de vorbe frumoase…o zi în care cele 24 de ore sunt pline de dragoste. Îndrãgostiþii îºi fac cadouri care mai de care mai frumoase, mai interesante, mai sugestive.

Cele mai des întâlnite cadouri Articol realizat de: Lumm Georgiana (X D)sunt inimioarele sub forma unor bomboane de ciocolatã,a unor perniþe.

Alte cadouri, ceva mai costisitoare

Valentine's Day

13

ajunge la bacalaureat vor copia sau se vor descurca cumva. Toti elevii vor realiza candva ca ar trebui sa invete ceva, dar pentru unii o sa fie prea tarziu. De obicei notele de la

Ultimul an de liceu, clasa a XII-a, simulare ii trezesc la realitate pe elevi, deci aduce multe greutati si responsabilitati cu nu ne ramane decat sa asteptam rezultatele. sine. Ai mai mult de invatat ca in anii Desigur sunt si elevi eminenti in clasele a XII-precendenti, trebuie sa te pregatesti mai a, si elevi care nu sunt atat de buni, dar se bine, dar traiesti si emotiile ale ultimului an s t r a d u i e s c s i s e p r e o c u p a c u de liceu, cand te desparti de colegi tai cu care responsabilitate de viitorul lor.esti de 4 ani sau pe care ii cunosti poate chiar Singura ocupatie a elevilor ar de la gradinita. Este momentul in care incepi trebui sa fie invatatul, pentru ca facultati sa iti apreciezi colegii, sa iti dai seama ca exista destule.dupa patru ani chiar tii la ei intr-un fel, si te Unii aleg facultati in tara, altii in desparti cu lacrimi de anii de liceu. Se afara tarii. .Ideea este ca ai optiuni multe, incheie un ciclu in viata si incepi un alt ciclu, majoritatea ofera burse si ajutoare pentru u n u l c a r e n e c e s i t a m a i m u l t e elevii dornici sa invete.responsabilitati si ofera un alt mod de viata Dupa un studiu facut si dupa Ultimele saptamani din clasa a chestionarea catorva elevi (nu numai din XII-a sunt cele mai interesante, pozele de liceul nostru) am descoperit ca majoritatea clasa, promotiile si pana la urma festivitatea elevilor aleg universitatile din Cluj, Bucuresti din ultima zi, cand te desparti de colegi si de si Timisoara, dar nu neaparat pentru liceu pentru totdeauna. facultatile excelente ci pentru ca intr-un oras Probabil nu degeaba ne zic mare ai multe sanse sa te distrezi, fiind mai parintii ca anii de liceu sunt cei mai frumosi multe cluburi.si intodeauna o sa ne dorim sa ii retraim. Oricare ar fi alegerile elevilor, le Cat despre liceul nostru am dorim mult succes si bafta la bacalaureat.discutat cu cativa elevi din clasele a XII-a din scoala noastra, intrebandu-i despre materii, despre situatia lor si a colegilor lor la invatatura, despre alegerile privind viitorul, facultatea...etc. AM ajuns la concluzia ca in fiecare clasa exista destul de multi elevi care stau intr-o situatie destul de critica privind notele si care nu invata destul ca sa ajunga in bacalaureat. Probabil nu si-au dat seama inca de faptul ca daca nu invata, nu or sa treaca la bacalaureat, poate nici nu o sa ajunga acolo. Profesorii din liceu care predau la Articol realizat de: Antal Zsuzsa si Bojte clasele de a XII-a, spun ca unii elevi inca nu si- Melinda (XI B)au dat seama de seriozitatea problemelor. Bacalaureatul este abia la cativa pasi si ei inca nu invata deloc, unii cred ca daca vor

Ultimul an de liceu

14

echipei) - X C, Dan Otilia – X C, Frandes Marina – X C, Ormenisan Natalia – X C, Suciu Alina – X C, Morariu Loredana – X D, Murariu Minodora – X D, Morariu Andrada – XI D.

Dar sa nu-l uitam nici pe Dupa o lunga perioada de antrenorul nostru, domnul profesor

antrenamente, care au durat din februarie Schuller Cristian. Profitam de aceasta ocazie 2007 pana in martie 2008, a venit si pentru a multumi antrenorului pentru ca a momentul mult asteptat…Campionatul avut incredere in noi si directiunii pentru Judetean de Baschet. sprijinul acordat.

Am muncit din greu, am avut mari emotii, deoarece majoritatea fetelor din echipa erau incepatoare si nu stiu ce inseamna competitia, doar o parte avand experienta unor asemenea meciuri.

Intai a avut loc competitia intre liceele din oras, care s-a desfasurat intre Grupul Scolar”Petru Maior” si Grupul Scolar “Lucian Blaga”. In urma disputarii a doua meciuri, echipa liceului nostru a mers mai departe.

La sfarsitul lunii martie, in data de Iar noi… fetele, va promitem 29 mai precis, s-a desfasurat faza judeteana pentru anul urmator ca vom face tot a competitiei, la care au participat echipele posibilul pentru a ne incorona castigatoare a de baschet fete de la liceele “Babes Bolyai” si Competitiei Judetene!“Unirea” din Targu Mures si echipa liceului nostru. Competitia a fost organizata la Reghin, iar echipa noastra a obtinut locul doi, in urma echipei de la “Babes Bolyai”.

Articol realizat de: Dan Otilia si Grama Alina (X C)

Fetele care si-au dat silinta pentru ca renumele scolii sa ajunga si la Campionatul Judetean Feminin de Baschet, la nivel de liceu, sunt: Grama Alina (capitanul

O forta in devenire...

15

biodegradabil. Am umplut aproximativ 15 saci, ºi cu toate acestea malul Mureºului este încã plin de gunoaie. ªi desigur cã nu este singurul loc cu aceasta mare problemã.

Multe afiºe, puse cu sãptãmâni bune înainte. Multe anunþuri. ªi iatã cã soseºte ºi ziua de 5 aprilie(sâmbãta). "The Green Smile", organiza o acþiune care consta în strângerea deºeurilor de pe malul Mureºului, aproape de Liceul "Petru Maior". Ploua.

Pentru mine a fost un sentiment cu totul deosebit, special, sã fiu acolo ºi sã mã simt mãcar în micã mãsurã, foarte utilã. Dar încã sunt foarte dezamãgitã de privirile pe care le aruncau trecãtorii când vedeau cã noi facem curãþenie...parcã erau pline de dispreþ...nici mãcar o singurã persoanã din zecile care au trecut pe acolo, nu s-a alãturat nouã. ªi mai sunt dezamãgitã cã nu a venit chiar nimeni. Sper din suflet ca astfel de acþiuni sã se organizeze mai des ºi cu mai mulþi participanþi. Pentru cã nu e vorba doar

Era o vreme care parcã nici nu te de curãþenie. E vorba de sãnãtatea noastrã, a lãsa sã te dai jos din pat. Dar cu toate acestea, planetei pe care o populãm. ªi mai e ºi acea când e vorba de planeta pe care trãim, lumea împlinire sufleteascã pe care o ai în urma pe care noi trebuie sã o îngrijim, oraºul unui eveniment ca acesta.nostru, puteau veni foarte mulþi oameni. Cu o zi înainte de aceastã acþiune, am dat întâmplãtor peste cei doi americani care se ocupau de ea. Le-am admirat optimismul, deoarece ei se aºteptau sã li se alãture un numãr mare de oameni. ªi le-am admirat voinþa ºi pasiunea cu care au fãcut acþiunea. Totuºi, într-o þarã strãinã, într-un oraº strãin...ar trebui sã aibã grija localnicii îndeosebi. Împreunã cu mai mulþi membrii ai familiei mele, am decis sã mergem ºi noi acolo. În afarã de noi ºi cei doi, nimeni. Foarte Articol realizat de: Puºcaº Mãdãlina (X D)trist. Am cumpãrat împreunã saci de gunoi ºi am început sã adunãm tot ceea ce nu era

Ecologia... România...?

17

Cînd ea se dezbraca în camere straine,Cînd senzorii straini recepteaza calduraPielii ei plina de pistrui, cîntecul tristAl trupului ei animal.

La ce-ti folosescMultele semne pe careLe vor citi vietatile fericite ale viitorimii, la ceMai pot folosi lumina solara si-arbustul verdeSperma divina si diamantul, copiii de aurAi ochilor tai, la ce folosesc?

Un animal gîfîindSub alt animal. O vaca, o poezie.

Nãscut la 1 iulie 1954 în Sibiu.A absolvit Facultea de limba ºi ARMASARUL ÞI PAPUÞA

literatura românã a Universitãþii Bucureºti în 1978. Sus, pe dulap, un armãsar de portelan

A fost membru al „Cenaclului de S-a înaltat, salbatic, pe-albastrele-i picioareLunii”. De dinapoi. Þi, într-o nesfîrsitã încordare,

Debut în volumul colectiv Cinci Necheaza, în tacere, zadarnic, spre tavan.(împreunã cu Romulus Bucur, bogdan Ghidiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin), Alaturi, cu ochi negri, gura roþã, visatoare:Litera, 1982. Papuþa. Care-asteaptã, senina, uitîndu-se pe

Alte volume de poezie: Strada geam,Castelului 104, Cartea Româneascã, 1984; Sa vina în vacanta, ca-n fiecare an,Lucrurile pe care le-am vãzut (1979-1986), Fetitele. S-o ia în patul lor, sa-i spuna la Cartea Româneascã, 1992; Aleea Mimozei nr. culcare3, Pontica, 1993; Tomografia ºi alte explorãri, Marineasca, 1994; Tea, Axa, 1998, Personae, Secrete mici. S-o pieptene, sa o rujeze, s-o Aula, 2001. îmbrace

În haine noi, facute din petice. Nu þtie? Sau nu-i pasã

O VACA, O POEZIE Ca ele au crescut, s-au maritat, au þi copii??

La ce-ti folosesc Sufletul ei curat, de plastic si mãtasa,Asceza umila, abstinenta impusa, Nu poate sa priceapa, la fel ca noi, - þi pace! -Cartile si ceaiurile medicinale, hîrtiile Cã timpul trece þi nimic din ce a fost nu va mototolite mai fi.Cîstigate spre dimineata, bancurile stupideLa care, totusi, se rîde.

Alexandru Muºina

18

PLOILE DIN MOSTAR 2.La douãzeci de ani vrem sã iubim ºi sã scriem poezie. Am scris

Un lung poem despre cumPovesteam pe atunci tuturor Erai îmbrãcatã, despre mugurii brazilor, De „Ploile din Mostar” ºi spuneam despre cumCã Pero Zubac e idolul meu. Am intrat în cimitir ºi acolo

Tu mi-ai aruncat piaptãnul negru La douãzeci de ani o poezie pe geam ?E mai mult decît o femeie, e chiar o femeie, e o placentã Chiar ai fost ? Chiar au fost brazii, Din care se poate naºte-o femeie. clãdirile, primãvara„Ploile De-acolo, de-atunci ?Din Mostar” desigur te-au inventat.

3.Tu ai privirea dreaptã sau diagonalã ? Tenul tãu

Încerc sã scriu despre tine ºi scriuE verde sau alb, pãrul tãu Despre Pero Yubac ºi despre Creºte-n spirale, sau se lasã în jos,mine.Senzual, spre picioare ?Încerc sã descopãr mãcar un rândCare sã aibã lumina de-atunci. ªi Tu eºti femeie sau eºti fecioarã ? Tu adolescenþa.ºtiiCarnea proaspãtã ºi speranþa Din cãrþi jocul sau dintr-o dupã-poeziei. Care sã poatãamiazã de aracet ?Scrie ºi poveºti. Care sã mai ºtie.Mâna ta e finã ºi caldã, e tânãrã ?

Sau are Dar tu, chiar ai tremurat sub mine ?Un arc de oþel, sau are-o peliculã Tu, chiar ne-am întors mânã în strãvezie mânã ºi am zimbitPrin care moartea-mi pãtrunde în Nepãsãtori la zîmbetele cerlorlalþi ?oase ?

Tu, prinþesã flascã de porþelan, Tu eºti fecioarã sau eºti femeie ? contesã beatãTu dormiCe te-ai iubit cu rândaºii ºi cu Sau mã priveºti ? Tu-þi miºtiporcarii, cu ºoferii ºi cu gestionarii,Coapsele sub mine de o plãcere,Cu prietenii mei te-ai iubit.Sau doar înoþi ? Tu-mi povesteºti

Despre pãpusi ºi despre ceasuri de Tu, chiar ai leºinat aproape sub argint ºi despre cummine,Se uitã bãrbaþii, ca niste melci, pe Cu sânii tãi mici ? Chiar ai umplut stradã la tine, sau doaraerul strâmt de sub mine,Vorbeºti în somn ? Aiurezi ?Ca o iubitã de cauciuc rozaliu ?

1.

19

4. TEA

Aveam douãzeci de ani. Eram frumos ºi Cebratã ºi în pulover alb,tâmpit. Tânãrã ºi strãlucitoare. Din staniol.Credeam cã tot ce trãieºti ºi povesteºti e poezie, credeam În seara aceea am câºtigat nesfârºitCã tot ce trãieºti ai trãit cu adevãrat. Cã î La flipperulborcane Gloriei mele.Se þin clipele ºi femeile ºi cã nu se tulburã niciodatã. ªi în biografie-au mai cursCã adolescenþa O sutã de lei: trei portocale.Se va-nãlþa la cer ºi ne va zâmbi mereu de acolo. Apoi ne-am oprit sus, pe terasã, la cofetãrie.

Balneoclimatericã era aºezareaAveam douãzeci de ani. Îmi plãceau ªi tu blondã ºi-n blugi, cu picioare.„Ploile din Mostar”, Pero Zubac me se pãreaUn mare poet. Tu, începutul frumos Am închis ochii. Am vãzut Al unei tinereþi de o mie de ani. Cum trece ºobolanul peste coama copacilor, roºie,O cauzã, un efect, o carcasã de poezie. Peste firma hotelului, peste chioºcul de ziar,

Peste faþa de masã ºi intrã În poºeta ta de piele aurie.

RECLAMAm râs. Am vorbit. Am plãtit.

N-am nici un chef sã dorm. Deþi sunt Pe cer rãsãreau stelele de jucãrie.obosit.Mã voi trezi peste un secol, un mileniu… ToateGarniturile vor fi fost, desigur, schimbate.La fel, vopseaua. Dar Mecanismul stupidVa merge înainte, acelaþi, în eternitate:Iubire, milã, ura, crima, suicid…„Dar, înainte sa ma nasc, eu am platitPentru o alta destinatie!” Am greþit-o? Poate.Sau totul n-a fost decât Reclamã, pentru ceiCare se plictisesc în Puritate þi Luminã:„Lume unde se-amesteca Lucruri þi Idei,În care toþi poarta o armura ciudata,Din carne, oase, sânge, piele, gelatina.Aventuri! Exotism! Oferta limitata.”

20

program s-a tinut si in judetul nostru la liceul “Constantin Brancusi” din Targu-Mures la care am asistat si eu.

Printre glume si glume mai sugestive acest nene psiholog, foarte calm, a incercat sa transmita mesajul evident

Adolescenta e perioada aceea “alcoolul nu e bun , alcool dauneaza frumoasa a vietii in care intram in tot felul sanatatii tale si a celor din jur, daca esti atat de necazuri, mai mari , mai mici , depinde de beat incat trebuie sa te duca prietenii cum le vedem, din motive tipice: instinctul acasa...” abordand diferite teme legate de de incalcare a regulilor, interesanta impresie comportamentul adolescentului confuz. La ca tot ce zboara se si mananca, explorarea inceputul programului, participantilor li s-necunoscutului si incercarea de senzatii noi, au promis anumite tricouri si bratari marcate bineinteles. cu mesajul campaniei “alcoolul nu te face

In perioada aceasta putini sunt cei mare”, cu o conditie insa, sa colaboreze, sa care stiu cu adevarat ce vor de la viata , astfel vorbeasca.Astfel ca de-a lungul celor 2 ore apar temeri, vise si iluzii. Cazurile difera, insa dedicate programului tot felul de curajosi si-,in final, toti cei care traiesc aceasta au exprimat punctele de vedere care mai de complicata varsta doresc acelasi lucru – sa care mai interesante sau mai tipice. fie acceptati si sa fie mai speciali decat altii, Bineinteles ca nu au lipsit cei care au crezut sa iasa in evidenta. ( Nu voi fi multumita daca ca daca o fac pe grozavii chiar sunt sau par raman la formularea anterioara in care i-am grozavi, acestia au fost luati putin in incadrat pe TOTI in acelasi tipar, voi spune deradere de catre psiholog care subtil a APROAPE TOTI, toti suntem diferiti in felul sugerat cat de tipic este caracterul tinerilor nostru.) Adolescentii, de asemenea, cum ca toti se iau dupa turma.exploreaza viata , lucruri noi, senzatii noi si Cand domnul Cristian Andrei a cine poate spune ca nu s-a imbatat macar o crezut ca mesajul a fost receptionat a data in viata ? Incercarea de bauturi anuntat sfarsitul conferintei rugand alcoolice face si ea parte din explorarea curajosii sa isi ridici premiile.Indreptandu-lucrurilor noi, care pana acum ne erau ma catre iesire si observand expresia interzise. figurilor tinerilor am ramas cu indoiala

Acum dupa ce am vorbit despre asupra puterii de convingere a propagandei adolescenti de parca eu nu as fi unul, afirm antialcool.ca nu as dori sa transmit un mesaj foarte “antialcool” insa daca deja in randul tinerilor adolescenti apar ALCOOLICI atunci deja devine o problema ; pentru asta s-au infiintat diverse campanii anti-alcool.

“Alcoolul nu te face mare” este un astfel de program sustinut de cunoscutul psiholog Cristian Andrei, il stiti de la emisiunea unde oamenii isi fac cunoscute problemele intregii tari : 9595.

In data de 8 aprilie 2008 acest Articol realizat de: Bala Meda (X C)

Adolescenta vs.

alcool

21

- viteza valurilor obisnuite este de 8-100 km/ora - pentru tsunami este de 800-1 000km /ora- frecventa valurilor obisnuite este de

Cuvantul "Tsunami" provine din 5 - 20 secunde - pentru tsunami este de 10 limba japoneza, din cuvintele: "tsu" care minute - 2 oreinseamna "port" si "nami" care inseamna - lungime valurilor obisnuite este de "valuri" (val de port). Tsunami este un val sau 100 - 200 metri - pentru tsunami este de mai multe valuri in ocean care poate fi lung 100 - 500 kmde sute de kilometri si despre care este stiut ca a atins inaltimi mai mari de 10,5 metri. Cum se formeaza tsunami?Imensul tsunami din 26 decembrie 2004 a Cea mai comuna cauza a unui traversat 600 km intr-o ora si 15 minute (75 tsunami sunt de sub de minute), ceea ce inseamna 480 de km / apa. In anumite cazuri de subductie, o parte ora. Valurile de o asemenea dimensiune sunt a placilor tectonice de pe fundul marii pot capabile sa produca pagube imense interactiona intre ele si va rezulta un regiunilor de pe coasta. cutremur. Focarul cutremurului este punctul

unde apare ruptura, pietrele se sparg si primele unde seismice sunt generate. Epicentrul este punctul de pe placa tectonica de deasupra focarului. Cand aceasta parte a placii se ridica si trimite tone de pietre in sus cu o forta inimaginabila, energia acelei forte este transferata apei. Energia impinge apa in sus deasupra

Cum sunt valurile? nivelului marii. Aceasta este punctul de Pentru o intelegere mai exacta, nastere al unui tsunami si, este totodata, si

trebuiesc stiute cateva notiuni despre valuri: motivul pentru care, la tarm, apele se retrag - valurile au o creasta (partea cea mai de sus) foarte mult, ca din senin.si o albie (partea cea mai de jos) O data ce apa a fost impinsa in sus, - inaltimea unui val este distanta dintre forta gravitationala actioneaza pe suprafata c r e a s t a s i a l b i e apei. Este acelasi fenomen ca atunci cand - lungimea unui val este distanta dintre arunci o piatra in apa, dar invers. Energia este crestele a doua valuri consecutive generata de o forta care se misca mai - frecventa valurilor se masoara in timp - cat degraba inspre afara decat inauntru. Forta timp este necesar ca doua valuri consecutive incredibila creata de miscarea seismica sa atinga acelasi punct; daca impartim acel genereaza viteza mare a valului tsunami. timp la 60 (minutele dintr-o ora), vom sti Abilitatea unui val tsunami de a-si mentine cate valuri trec prin acel prunct intr-o ora. viteza este data de adancimea apei. Un val

tsunami se misca mai repede in ape adanci Cum este tsunami? decat in ape cu adancime mica. Asa se face

Daca luam in considerare aceste ca un val tsunami are cam un metru atunci caracteristici, vom vedea cat de diferite sunt cand se deplaseaza prin ape adanci si poate v a l u r i l e o b i s n u i t e d e t s u n a m i : atinge inaltimi foarte mari cand se apropie

vulcanii si cutremurele

Tsunami

22

de tarm (unde apa este putin adanca). mare ºi pentru cã au trecut peste 100 de ani de când un tsunami din Oceanul Indian a

Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 afectat coastele, fapt pentru care þãrile Cutremurul din Oceanul Indian afectate nu erau pregãtite pentru un astfel

din 2004 a fost un submarin cu o de seism ºi nici populaþia civilã nu a ºtiut sã magnitudine de 9,0 grade pe recunoascã semnalele care avertizau desfãºurat în estul pe cutremurul. Ultimul tsunami apãrut în

(la 00:58 , sau 07:58 ora aceastã zonã s-a datorat erupþiei vulcanului localã). Cutrmurul, care a avut epicentrul în în . De obicei, seisme maritime mare, aproape de coasta nordicã a insulei apar pe coastele " " din

, a provocat o serie de Oceanul Pacific, regiune în care guvernele ºi valuri care au afectat regiunile populaþia sunt mai bine pregãtite ºi unde costiere ale unui numãr de opt þãri asiatice ºi existã sisteme de alertã.care au cauzat moartea a peste 120.000 de În , ºi persoane. Acesta a fost al cincilea cel mai a fost declaratã starea de urgenþã. puternic cutremur din istoria modernã (de Conform Naþiunilor Unite, costurile când sunt înregistrate cu ajutorul operaþiunilor umanitare vor fi cele mai mari seismografelor). din istorie.

Mai multe valuri au lovit Coastele nu au regiunile costiere din Oceanul Indian, fost afectate.devastând regiuni întregi, printre care Pe lângã numãrul mare de

, , Aceh ( ), coasta bãºtinaºi, s-au înregistrat victime ºi dintre de est a , zonele costiere din statul turiºtii care îºi petreceau sãrbãtorile de iarnã

( ) ºi chiar ºi locuri mai în regiune.îndepãrtate precum , care se aflã la 4.100 km est de . Tsunami - unde va lovi urmãtorul?

Pericolul pândeºte în orice ocean, Morþi ºi daune problema-cheie este detectarea.

Numãrul de victime confirmate În decembrie 2004, alerta s-a dat datorate seriilor de ºi indundaþilor prea târziu sau deloc. Bilanþul morþilor ºi al este de 155.279, iar alte câteva mii de dispãruþilor se ridicã acum la 300.000, iar persoane sunt în continuare date dispãrute. alte milioane ºi-au pierdut avutul în urma Peste un milion de gospodãrii au fost tsunamiului generat de seism, care a lovit distruse. peste 12 þãri din Oceanul Indian.

Atât guvernele cât ºi organizaþiile Multe din comunitãþile afectate guvernamentale se tem de izbucnirea unor nu mai pomeniserã vreun tsunami puternic epidemii ale unor boli apãrute datoritã - ultimul val de amploare oceanicã, datorat contaminãrii apei, cum ar fi , erupþiei lui Krakatau, în largul Sumatrei, s-a

ºi , care ar putea dubla produs în 1883. Fiind lipsite de aceastã numãrul de victime. Organizaþiile umanitare experienþã, precum ºi de orice sisteme de au anunþat cã aproape o treime din victime detectare sau alertare plasate în Oceanul sunt copii. Acest lucru se datoreazã Indian, þãrmurile erau fãrã apãrare. natalitãþii ridicate din statele afectate. Întrucât pe toate fundurile

Cifra morþilor este una foarte oceanice existã plãci tectonice care se freaca

seismscara Richter

Oceanului Indian 26 decembrie 2004 UTC

Krakatoa 1883Inelului Focului

indoneziene Sumatratsunami

Sri Lanka Indonezia Insulele Maldive

tsunami Oceanului Pacific

insula Phuket Tailanda Indonezia

Sri LankãiTamil Nadu Indiei

Somaliaepicentru

tsunami

holeradizenteria malaria

23

sau se depãrteazã una de alta, riscul de mari seisme submarine ºi de tsunamiuri asociate i-a fãcut pe savanþi ºi pe proiectanþi sã intre în prizã ºi sã se pregãteascã pentru urmãtorul cataclism. Dupã 1992, s-au produs 17 tsunamiuri majore, 11 din ele în Pacific. Pânã anul trecut, pierderile de vieþi au fost relativ mici, 4.000 în total.

Prosperitatea în creºtere a populaþiilor de pe þãrmuri a amplificat mult pierderile de vieþi omeneºti. Ca sã previnã o nouã catastrofã, liderii mondiali au anunþat planuri de detectare a tsunamiurilor ºi sisteme de alertare pentru Oceanul Indian.

Reþeaua existentã de senzori subacvatici din Pacific, sediul a 85% din tsunamiuri, va fi lãrgitã ºi extinsã în Atlantic ºi Caraibi. Ecologiºtii fac presiuni pentru încã Biroul de informare în România o linie de apãrare: plantarea unor bariere de al Parlamentului European, a lansat în acest mangrove. Sisteme de alertare în timp util ºi an, prima ediþie a competiþiei “Euroscola” un plus de vegetaþie litoralã ar fi putut salva destinat liceenilor din întreaga þarã. multe din cele 1.800 de victime în Khao Lak, Concursul este destinat liceenilor cu vârste Thailanda. cuprinse între: 16- 17 ani, iar fiecare liceu

Aproape douã ore au trecut din participant este reprezentat de un numãr momentul producerii seismului ºi pânã ce maxim de 25 de elevi ºi 3 profesori… zidul de apã a rãbufnit peste hotelurile ºi Liceul nostru, s-a înscris la aceastã cabanele de acolo. În mijlocul rãmãºiþelor, competiþie cu un numãr de 24 de elevi, Kusol Wetchakul, stânga, se ruga pentru sora selectaþi din calsele : a- X- a C, a- X- a D ºi a- sa dispãrutã, târâtã probabil de ºuvoaie. X1- a C, coordonaþi de 3 profesori, respectiv:

d-na director Silaghi Melinda, d-na profesoarã de englezã Drescan Cristina si d-nul profesor de istorie Urzicã Sabin.

Parlamentul European a creat programul Euroscola, pentru a-i informa pe tineri despre procesul de integrare europeanã ºi pentru a promova participarea lor, la construcþia Uniunii Europene. Scopul acestui program, este sa îi aducã împreunã pe liceenii din cele 27 de state membre, ofer indu- le ocaz ia de a af la cum

Articol realizat de: Farago Alexandra (XI C)) funcþioneazã Parlamentul European, dar ºi de a se cunoaºte între ei, de a discuta despre modul de viaþã, despre viziunile ºi aºteptãrile tinerilor din alte state membre

Competitia “EUROSCOLA” in Romania

ale U.E.Concursul s-a desfasurat in

perioada 10.03.2008- 11.04.2008 costând in formarea a doua etape: 1 Completarea unui chestionar ce cuprindea 100 de întrebari; dintre care 69 cu raspunsuri de tip grila, iar 31 cu raspunsuri deschise. 2 Redactarea unui eseu in limba franceza sau engleza pe tema “ A 50-a aniversare a Parlamentului European- realizari ale trecutului si provocari viitoare, Cei care alaturi de profesorii lor din perspectiva Tratatului de la Lisabona.” spera la aceasta excursie, sunt urmatorii: Precizam ca echipajul nostru a ales varianta 1. Balã Meda - (X C)în limba engleza pentru eseu. 2. Cretu Calin - (X C)

3. Dan Otilia - (X C) 4. Matei Mara - (X C) 5. Halatiu Madalina - (X D) 6. Lumm Georgiana - (X D) 7. Marcus Silvia - (X D) 8. Moldovan Reghina - (X D) 9. Morariu Loredana - (X D) 10. Oprea Irina - (X D) 11. Puscas Madalina - (X D)

12. Botian Ioana - (XI C) 13. Ciurba Roxana - (XI C)

Câstigatorii concursului vor fi 14. Costia Iulia - (XI C)anuntati dupa data de 9 mai 2008, fiind 15. Dorgo Monica - (XI C)recompensati cu o excursie la sediul 16. Farago Alexandra - (XI C)Parlamentului European de la Strasburg, 17. Man Bogdan - (XI C)unde sunt organizate “Zilele Euroscola.” 18. Niculici Debora - (XI C)

19. Oprea Maria - (XI C) 20. Petra Bianca - (XI C) 21. Posteuca Mircea - (XI C) 22. Sabau Alexandra - (XI C) 23. Sacarea Diana - (XI C) Le uram mult succes!!!

24

25

elevele participa la orele de mentorat, coordonate de catre doamna profesoara Chebut Ligia. Activitatile din cadrul acestor ore sunt atractive si educative. Spre exemplu

Ce n t r u d e re s u r s e p e n t r u : « Impreuna spre noi orizonturi », « Sa comunitatile de Romi(CRCR),in parteneriat patrundem in universul filmului si teatrului cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si », « Initiere internet ». Tot in cadrul acestui Tineretului a implementat proiectul « Burse proiect elevele participa la activitatile de la « de studiu pentru elevii romi din licee », Clubul Tinerilor Romi » cu sediul in Targu finantat de Roma Education Fund. Scopul Mures. Cea mai insemnata activitate este proiectului este de a contribui la crearea concursul « Diversitatea » la care vor unei tinere elite rome prin sprijin complex p a r t i c i p a i m p re u n a c u a l t e d o u a oferit unui numar de 275 elevi romi, pe o etnii(romani respectiv maghiari). Un alt perioada de 4 ani. Obiectivele acestui aspect important este studierea limbii proiect sunt diverse: se are in vedere rromani in l iceul nostu,ca materie sprijinirea excelentei in educatia liceenilor optionala(in principiu de catre elevii de romi si implicit imbunatatirea ratei de etnie roma).retentie si a performantelor scolare; Scopul nostru ca elevi ai acestui pilotarea unei noi metode de oferire de liceu si bursieri prin intermediul activitatilor burse completate de sprijin individualizat din cadrul acestui proiect este sa valorificam pentru invatare(mentorat) si nu in ultimul informatiile si cunostintele pe care le rand eficientizarea aplicarii instrumentelor detinem si totodata sa valorificam munca de sprijin financiar oferite de Guvernul cadrelor care ne coordoneaza si ne sprijina.Romaniei pentru elevii din ciclul secundar superior de invatamant.

Printre candidati s-au aflat si cateva eleve ale Grupului Scolar «Lucian Blaga » Reghin. Indeplinand criteriile de eligibilitate elevele Moldovan Maria, Gaszi Articol realizat de: Moldovan Reghina (X D)A nto n i a , M o l d ova n B i a n c a , V i d a m Camelia(XI-D) si Moldovan Reghina(X-D) sunt implicate in proiect si beneficiaza de aceasta bursa. In cadrul acestui proiect

Un nou proiect...

26

Alanis Morissette, Cypress Hill, Nelly Furtado, Manic Street Preachers, Kaiser Chiefs, Judas Priest, Nouvelle Vague, Apollo 440, Sunrise Avenue cu prea cunoscuta lor piesã „Out of my mind, out of my life”) ºi mulþi alþii...

Urmeazã în 8 iulie, tot la Bucureºti, un concert susþinut de cunoscutele trupe rock Def Lepard ºi Whitesnake...oldies but goldies aº putea spune.

Aºa cum am putut observa cu toþii, în ultimii ani putem spune cu certitudine cã þara noastrã a fãcut paºi importanþi în ceea ce priveºte muzica. Mã refer aici la festivalurile ºi concertele la care participã nume foarte importante de pe scena mondialã ºi care din fericire sunt din ce în ce mai multe.

Vã voi prezenta în urmãtoarele rânduri cele mai importante evenimente muzicale ce vor avea loc în vara acestui an în Fac o scurtã trecere la muzica România. Dar chiar dacã am precizat cã voi electronicã pentru a vã spune cu bucurie cã vorbi despre evenimentele din varã, nu pot Fatboy Slim revine la noi ca sã îºi bucure sa las la o parte un foarte important concert, fanii, la Mamaia, în 12 iulie.ºi anume cel al lui Kylie Minogue, ce va avea Revin la oldies. Julio Iglesias loc în 17 mai la Bucureºti pe Stadionul revine ºi el în România pentru a susþine o Cotroceni. Apoi între 30 mai ºi 1 iunie va avea altã serie de concerte în felul urmãtor: 14 loc la Cluj-Napoca un important festival al iulie(Braºov),16 iulie(Cluj-Napoca), 19 muzicii electronice, „Delahoya”, având ca loc iulie(Constanþa).de desfãºurare Aeroportul Internaþional.

Un alt festival mai nou este În zilele de 4,5,6 ºi 11 iulie va avea Artmania ce va avea loc între 18 ºi 20 iulie la

loc la Bucureºti, în cadrul complexului Sibiu. Nu am reuºit sã aflu cu exactitate Romexpo cel mai nou ºi mai important numele ce vor fi pe afiºul festivalului, dar festival românesc: B'Estfest. Aici vor concerta sunt convinsã cã mari trupe rock/metal vor nume foarte mari precum: Manu Chao, concerta aici...

Se apropie vara… vacanþã, concerte, festivaluri, distracþie ...

27

Urmãtorul punct de pe lista îl Cea de-a ºasea ediþie a festivalului constituie concertul faimoasei trupe rock, Stufstock din Vama Veche, se va þine în zilele Metallica, în 23 iulie pe Stadionul Cotroceni. de 14, 15 ºi 16 august. Nici aici nu pot spune Tot în acest loc, dar în data de 26 iulie îºi va sigur cine va concerta, dar ºtiu cã acest încânta fanii Lennz Krawitz, un artist foarte festival este dedicat fanilor mai multor apreciat în ultimii ani, având un stil stiluri muzicale: rock, reggae, jazz, funk, inconfundabil. drum and bass, blues, punk ºi chiar ºi hip

Al doilea festival pe care eu îl hop.aºtept cel mai mult, dupã B'Estfest, este Peninsula(Felsziget), ce va avea loc la Târgu-Mureº, între 23-27 iulie la complexul Week-end. Încã nu se ºtie cu exactitate cine va concerta...dar eu ºtiu cã voi merge cu siguranþã...dacã nu pentru concerte, cel puþin pentru atmosfera de acolo...

Fanii muzicii house se vor deplasa la Timiºoara între 15-17 august, pentru a lua parte la cea de-a cincea ediþie a festivalului House Parade.

P o a t e c ã a m o m i s u n e l e evenimente, dar cred cã am reuºit sã le punctez pe cele mai importante...vã doresc tuturor o vacanþã plãcutã în care sã reuºiþi sã

Poate cel mai aºteptat concert, din faceþi tot ce v-aþi propus sau ce vã veþi punct de vedere al fanilor rock-ului, este propune.concertul Iron Maiden ce va avea loc în 4 august la Stadionul Cotroceni...

Articol realizat de: Puºcaº Mãdãlina(X D)

28

persoane, in frunte cu domnul profesor Silaghi Lucian ne-am incumetat si am reusit sa urcam pe varf.

Excursia s-a desfasurat intre 10-11 Mai 2008, cu o grupa de aproximativ 60 de persoane, insotite de profesorii Muntean Emilia, Silaghi Lucian, Friciu Aurelian, Sighiartau Radu, si profesorul de sport Schuller Cristian. Am plecat din Reghin pe la ora 06:30 , pe ruta Tg. Mures, Sighisoara, Brasov si Busteni.

De indata ce am ajuns am pornit spre Complexul Olimpic Piatra Arsa, unde urma sa ne petrecem noaptea.Dupa ce ne- R e s t u l a u c o b o r a t c u t e l e c a b i n a . am facut cumparaturile necesare, o parte Temperaturile erau scazute, iar ceata si dintre noi au plecat cu telecabina.Restul am viscolul deveneau din ce in ce mai aspre.Pe pornit pe jos.Despre traseu ni s-a spus ca traseu ne-am intalnit cu un grup de alpinisti este al doilea traseu ca greutate din care ne-au dat sfaturi in legatura cu traseul. Romania. Cu toate acestea traseul a fost Dupa vreo doua ore, am ajuns, in sfarsit pe accesibil si chiar daca unii au avut nevoie de varf.Aici urma sa ne incalzim cu cate un ceai ajutor am ajuns la cabana in jurul orei 17:00. cald, dar, cum planurile de acasa nu se Am remarcat faptul ca multi elevi nu au potrivesc cu cele din targ, cabana la care conditie fizica, si le-ar fi fost de mare folos un urma sa ne odihnim era sub zapada de 2 taxi, mai ales pentru a le duce bagajul. metri. Am avut noroc ca la cabana meteo,

meteorologul de serviciu a avut bunavointa sa ne faca cate un ceai. La putin timp dupa ce am plecat, viscolul s-a oprit, iar ceata a disparut, facand loc soarelui, care ne-a incalzit si a descoperit muntii. Datorita acestui lucru am reusit sa vedem ceea ce credeam ca nu vom mai reusi sa vedem, si anume vaile dintre munti, peisajul foarte frumos din jur, varfurile muntilor si chiar si castelul Bran.

In ziua a doua, dupa o noapte pe care putini au folosit-o ca noapte si nu ca pe o zi, am pornit spre ceea ce urma sa fie cel mai greu, si anume sa urcam pe varful Omu. Fiind foarte obositi inca din prima zi, si datorita cetii groase care stapanea muntii, din 30 de persoane care ar fi trebuit si ar fi dorit sa urce pe varf, doar un grup de 13

Excursie in Bucegi

29

Planurile au fost sa coboram cu La 6:15 autocarul isi face aparitia, telecabina, dar cand am ajuns, telecabina toata lumea se napusteste asupra era oprita.Am coborat la cabana Piatra Arsa, autocarului, aruncand bagajele aiurea. unde ne-am incalzit, si am plecat cu forte noi Dezordinea si galagia domina acest autocar spre autocar. in care nu erau nici “20 grame” de aer. Pornim

incet, la ora 7:00, toata lumea era agitata si bucuroasa. Peisajul mirific distragea atentia celor carora le era rau. Pe drum s-au facut doua opriri de cateva minute, iar catre ora 12 ne apropiam de destinatia Busteni. Autocarul a ramas la Busteni; de acolo excursionistii s-au impartiti in doua grupe, cei care au mers cu telecabina si cei care au mers pe jos.

Am plecat in jurul orei 21:00 spre casa, pe acelasi traseu.Astfel am trait o adevarata aventura, in special in ziua a doua.Cu toate ca am fost foarte obositi, pot spune ca nu imi pare deloc rau ca am urcat pe varful Omu, deoarece , datorita soarelui ne-am indeplinit planurile.

Articol realizat de: Iacob Rares (X A)

Cei care au mers cu telecabina au fost 6 deoarece domnul Silaghi spunea sa nu

Ora 4:00, ceasul suna ca un sustinem aceasta prostiei de a merge cu disperat, reusesc cu greu sa ma trezesc telecabina. Multi au regretat ca nu au pentru a face ultimele pregatiri pentru sustinut aceasta “prostie”. Telecabina a ajuns excursie. Dupa terminarea pregatirilor ma la cabana Babele in 15 minute. Peisajul din uit intamplator la ceas si este deja 5 si telecabina era magnific, in spate era jumatate. Ies din casa, maresc pasul catre “linistitul” Busteni, iar in fata, dupa o uriasa Biserica Evanghelica unde venea autocarul. stanca se afla muntele invelit in zapada. De la semafor “dau un ochi” catre biserica Ne oprim la cabana Babele pentru insa nu vad pe nimeni si ma hotarasc sa ma o ciocolata calda si pornim din nou la drum, duc in Mihai Viteazu la prietena mea cea mai dar nu inainte de a vizita “babutele”. Prin buna sis a pornesc cu ea. Ajungand la ora 6, zapada pana la genunchi, cu gentile in spate toata lumea era prezenta si se plangea cat facem doua ore pana la Piatra Arsa, unde am de grele sunt gentile. fost cazati.

Busteni. Piatra Arsa

30

Cei carea au sustinut “prostia” au ajuns mai se retrage in camera la somn, insa cativa repede si au fost cazati; conditiile erau foarte elevi raman afara blocati si sunt nevoiti sa se bune. Am facut baie, am mancat si ne-am incalzeasca cu covoarele de pe hol.odihnit; eram atata de obositi incat tremura Dimineata la 8-9:00 toata lumea carnea pe noi. se pregatea de impachetarea bagajului si de

a bea o ultima cafea la carciuma hotelului unde chelnerita cea neobrazata ne da afara spunandu-ne ca se deschide doar la 8:30.

La 10:00 toata gasca lui Papuc se pregatea de pornire dar nu inainte de a face o poza.

Drumul inapoi catre cabana Babele a fost mai usor. Aici o parte din gasca a mers pe Varful Omu, altii au coborat la autocar.

Coborand cu telecabina savurezi Dupa o ora ajunge prima echipa pentru ultima data peisajul cel alb. La

care a urcat muntele, obosita, ocupa autocar am ajuns la ora 12:00, unde trebuia camerele, ingramadindu-se fiecare la sa ii asteptam pe cei care au urcat pe munte cabinele de dus. Apoi, din 15 in 15 minute si care au venit doar la 9 seara. Intre timp cei venea si restul gastii care a urcat, bineinteles de la autocar s-au plimbat pe la Manastirea in “patru labute” pe scarile hotelului. de le Busteni, altii au mers la restaurant ori s-

au oprit pentru a cumpara cateva suveniruri.La 9:30 autocarul a pornit catre

casa, pe drum gasca cea vesela nu mai era asa de vesela, toti incercand sa doarma putin.

La ora 2:00 am ajuns acasa la Reghin obositi si adormiti, fiecare pornind spre casuta lui cu gandul ca are teza.

Articol realizat de: Halatiu Madalina (X D)Seara toti ne-am strans la capatul

coridorului de la hotel pentru a juca carti pe pedepse si pentru a povesti cu cei care au urcat muntele pe jos.

La jocul de carti a participat si doamna profesoara Muntean Emilia. Desigur galagia si rasetele nu lipseau; obosit domnul Sighiartau iese din camera pentru a asista cu noi la cateva povesti apoi se retrage la somn in cuibusorul lui din camera.

Pe la 1:00-2:00 poporul galagios

31

arta si artizanat, unde tinerii elevi invata

vechi meserii casnice (tesut,cusut,gatit). Au

continuat cursurile de cultura generala si

meserii (contabilitate, coafura, vanatoare).

Directoarea si organizatoarea Trupa de teatru ASTRA a inceput

activitatiilor Casei de Cultura “George punerea in scena a piesei de teatru “Incurca

Enescu”, doamna Sorina Bloj, mi-a oferit lumea” de Hertz. Actualmente toate fortele

cateva informatii despre activitatile care au creatoare sunt puse in slujba organizarii

avut loc in cadrul acestui club la sfarsitul celei de-a II-a editie a festivalului de muzica

anului 2007 si cele din primele luni ale folk “Prima Iubire”. De asemenea au inceput

anului 2008. pregatirile pentru organizarea editiei a IV-a

Deosebitele recitaluri sustinute a concursului de creatie pentru elevi

de Stefan Hrusca, Florin Sasarman, Ciprian ”Preludiu Primaverii”, poezie, eseu.

Istrate, Nicolae Muresan, ale corurilor In 29 martie s-a organizat a III-a

bisericilor locale, ale grupurilor de editie a concursului scolar,obiceiuri si traditii

colindatori din satele limitrofe, spectacole populare, la care au participat elevii din

gustate si savurate cu o deosebita placere de clasele I-IV.

public, au avut loc la sfarsitul anului 2007. Alte activitati, la care este nevoie

Cel mai deosebit si mai calduros spectacol a chiar si de saptamani de pregatire, se vor

fost al lui Stefan Hrusca, care a mangaiat prin desfasura pe parcursul anului 2008. Va vom

colindele sale spectatorii cei tineri si mai tine la current in legatura cu acestea.

putin tineri.Anul 2008 a debutat la Casa

Tineretului (dupa traditionala obisnuita a

poetului nepereche) cu faza locala a

concursului muzical “Steluta de argint”, care

se adreseaza prescolarilor si scolarilor mici.

Ocupantii primelor locuri vor reprezenta

orasul la inceputul lunii mai la faza

judeteana a concursului.

La mijlocul lunii martie, in zilele de

14 si 15 martie 2008, Primaria Municipiului

Reghin si Casa de Cultura a Tineretului

“George Enescu” a organizat a II-a editie a Articol realizat de: Halatiu Madalina (X D)

Festivalului National “Prina Iubire”, la care au

participat concurenti cu varste cuprinse

intre 16 si 35 de ani. La sectiunea muzica folk,

concurentii au putut participa individual

sau in grup, cu doua creatii muzicale

originale, iar la sectiunea chitara clasica,

Instrumentistii au putut prezenta 1-2 piese

sau fragmente musicale clasice.

Obiceiurile si traditiile populare

au fost marcate prin sezatorile cercurilor de

Club T