1

Programarea neuro-lingvistica i rolul ei n cariera didactic

"Cea mai mare descoperire a generatiei mele este ca fiinta umana isi poate schimba viata schimbandu-si atitudinea. " (W. James)

NLP provine din limba englez i semnific Neuro-Linguistic Programming (Programare Neuro-Lingvistic). Exist o serie de ncercri de a defini termenul. Cea mai folosit definiie este Studiul structurii experienei subiective i a tot ceea ce poate fi derivat din ea (Robert Dilts, 1980).

Fiecare om i reprezint realitatea obiectiv din jurul su folosindu-se de diferite filtre (credine, valori etc.) i sisteme reprezentaionale (vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv, gustativ). Ceea ce obine prin aceste filtre i sisteme reprezentaionale se numete n NLP harta perceptual a omului sau, mai simplu, experiena - care, evident, este subiectiv pentru c nu exist doi oameni care s aib exact aceeai hart, tocmai pentru c nu au exact acelai set de filtre i secvene de sisteme reprezentaionale preferate. NLP este studiul structurii acestei experiene subiective.

Denumirea Neuro-Linguistic Programming (Programare Neuro-Lingvistic) provine de la disciplinele care au influenat nceputurile acestui domeniu. Totul a debutat ca un studiu al relaiei dintre neurologie, lingvistic i patternuri (modele) de comportament (denumite programe).

NLP este abilitatea de a-i controla propriile stri mentale prin controlul propriului creier (Richard Bandler, co-creator al NLP).

Neurose refer la sistemul nervos uman i, ndeosebi, la modul unic prin care fiecare om i formeaz experiena asupra lumii (harta asupra teritoriului) prin cele cinci simuri vizual (V), auditiv (A), kinestezic (K), olfactiv (O), gustativ (G).

Linguistic se refer la sisteme de comunicare verbal (limbaj) i comunicare non-verbal (limbajul trupului) prin care cartografiem realitatea din jurul nostru. Astfel, folosim limbajul pentru a comunica att cu ceilali, ct i cu noi nine. De asemenea, termenul acesta se refer att la comunicarea contient ct i la cea incontient.

Programming se refer la modul unic prin care noi ne conducem sistemele neurologice. Termenul este mprumutat din IT i a fost ales ndeosebi pentru a sublinia faptul c propriul nostru creier este programabil, adic putem modifica programele (strategiile, cile, tehnicile i metodele prin care ndeplinim diverse sarcini, mai mult sau mai puin

2

complexe) pe care deja le avem, cu altele, mai performante, care ne vor mica n direcia aleas. Aceasta este practic esena de la care s-a plecat n dezvoltarea NLP modelarea excelenei adic studierea oamenilor de mare succes n diferite domenii, elicitarea (definirea i extragerea) strategiilor de succes ale acestora i implementarea acestor strategii n propria via pentru obinerea succesului.

NLP este studiul excelenei umane i cum anume o putem reproduce (John Grinder, co-creator al NLP).

Mai ales n primii ani de dezvoltare, cele mai multe tehnici i abiliti specifice NLP au fost dezvoltate prin observarea atent a patternurilor (strategiilor) de excelen ale unor experi din diverse domenii de activitate, precum psihoterapie, afaceri, hipnoz, drept i nvmnt.

NLP conine un set de principii i distincii care sunt special concepute pentru a identifica i analiza patternuri critice de comportament, valori, procese cognitive i relaiile dintre ele, astfel nct din aceast analiza s rezulte modele i tehnici specifice. Exist totodat, numeroase puncte comune ntre NLP i alte tiine psihologice, deoarece NLP este desprins din tiinele neurologice, lingvistice i cognitive. n plus, exist numeroi termeni i multe principii din IT i teoria sistemelor. Unul dintre scopurile NLP este de a aduce la un loc diferite abiliti din aceste teorii, tiine i modele, ntr-o singur structur coerent i foarte eficient cnd este pus n aplicare. Cele mai multe tehnici i modele nglobate n NLP au fost create prin procesul numit modelare care, n principiu, presupune: 1. descifrarea modului n care creierul (neuro) opereaz prin 2. analizarea patternurilor de limbaj (lingvistic) i comunicare non-verbal; 3. rezultatele acestei analize sunt integrate apoi ntr-o strategie pas cu pas (program),

strategie care poate fi folosit pentru a transfera abilitatea altor persoane. Poate aspectul cel mai important al NLP este cel practic-pragmatic. Programele de

training i conceptele NLP pun accentul pe latura interactiv, nvare experienial, tocmai

pentru ca aceste concepte i principii s fie corect i complet percepute i nelese.

NLP este o atitudine (definiie des folosit a NLP). NLP a fost iniiat de ctre Richard Bandler (specializat n matematic i Terapie

Gestalt) i John Grinder (specializat n lingvistic). Scopul iniial a fost dezvoltarea unui model al excelenei umane.

Primele apariii editoriale au fost The Structure of Magic (volumele I i II - 1975,

3

respectiv 1976). Aceast carte n dou volume a identificat patternurile verbale i non-verbale de comportament ale terapeuilor Fritz Perls (creatorul Terapiei Gestalt) i Virginia Satir (terapeut de familie recunoscut internaional).

Au urmat Patterns of the Hypnotic Techniques of Milton H. Erickson, M.D.

(volumele I si II - 1975, respectiv 1977) care au examinat patternurile verbale i non-verbale ale lui Milton H. Erickson, fondatorul Societii Americane de Hipnoz Clinic (American Society of Clinical Hypnosis) i unul dintre cei mai renumii psihiatri i hipnoterapeui ai timpurilor noastre.

Geniul celor doi Bandler i Grinder a fost dat de ideea de a formula un model practic de terapie i consiliere bazat i structurat pe patternurile, pe strategiile de excelen ale acestor experi. Metodologia NLP a fost aplicat de atunci, avnd un mare succes n cadrul comunicrii i soluionrii problemelor n domenii precum management i mediul business n general, inteligena artificial, educaie, sport sau dezvoltare organizaional i, bineneles, dezvoltare personal i leadership.

Principiile i presupoziiile NLP NLP este un proces multidimensional care implic dezvoltarea competenei i

flexibilitii comportamentale i include o gndire strategic i o nelegere a mecanismelor mentale i cognitive din spatele comportamentului.

NLP dispune de unelte i propune abiliti i competene pentru atingerea excelenei individuale. Totodat, nglobeaz o serie de principii i presupoziii despre ceea ce sunt oamenii, despre comunicare i procesele de schimbare a personalitii. Din acest punct de vedere, NLP este o cale de auto-descoperire a identitii, a misiunii personale sau de edificare a identitii organizaionale (corporate identity) i a misiunii organizaiei (corporate mission). NLP face, totodat, conexiunea cu nivelul spiritual al experienei umane. NLP nu este numai despre excelen i eficacitate, ci i despre nelepciune i viziune.

n esen, NLP se bazeaz pe dou premise presupoziii fundamentale: Harta nu este tot una cu teritoriul. Ca fiine umane nu putem cunoate niciodat

realitatea. Noi cunoatem doar percepiile noastre n legtur cu realitatea. Rspundem la stimulii din mediul nconjurtor n principal bazndu-ne pe informaiile furnizate de cele 5 simuri sistemele vizual, auditiv, tactil-kinestezic, olfactiv i gustativ sisteme denumite i sisteme reprezentaionale. i tocmai hrile noastre (cu alte cuvinte, cantitatea i calitatea informaiilor despre realitate) determin modul n care ne comportm. Astfel, nu realitatea este cea care

4

ne limiteaz, ci hrile noastre sunt cele care ne pot pune bee n roate.

Procesele care se petrec n oameni i ntre oameni i mediul extern lor sunt procese sistemice. Corpurile noastre, societatea n sine i universul formeaz sisteme i subsisteme complexe care interacioneaz i se influeneaz unele pe celelalte. Nu este posibil s izolezi complet o parte a unui sistem de restul sistemului.

Toate celelalte presupoziii, modele i tehnici NLP sunt bazate pe aceste dou principii fundamentale. Este deosebit de important s nelegem care este sistemul de credine la nivelul cruia opereaz NLP. Astfel, din punct de vedere NLP, oamenii nu pot cunoate n mod obiectiv realitatea. nelepciunea, etica i principiile ecologice nu deriv din acea hart corect, tocmai pentru c oamenii nu o pot crea. Aadar, scopul este de a forma o hart asupra lumii, care respect natura noastr sistemic i principiile ecologice. Oamenii care au cea mai mare eficien sunt aceia care dein o hart care le permite s perceap i s contientizeze un numr foarte mare de opiuni, perspective, posibiliti de alegere.

NLP este o cale de a mbogi opiunile pe care le ai i pe care le percepi ca fiind de valoare n mediul n care trieti. Excelena i miestria vin atunci cnd ai o mulime de opiuni la dispoziie (Robert Dilts, trainer i developer NLP).

Presupoziiile NLP formeaz un aspect deosebit de important al NLP i sunt dezbtute pe larg n crile i articolele de specialitate. Pentru o imagine clar, de sintez asupra celor mai importante aspecte cu privire la principiile i presupoziiile NLP, putem rezuma

problematica aceasta astfel: 1. Harta nu este tot una cu teritoriul. Oamenii rspund la propriile percepii asupra realitii. Fiecare persoan are propria hart asupra lumii. Nicio hart individual nu este mai real, adevrat, bun, obiectiv dect oricare alta. Totodat harta nu este tot una cu posesorul ei. Hrile noastre mentale sunt rezultatul secvenelor i combinaiilor de modaliti (V, A, K, O, G) i submodaliti (parametrii ai modalitilor pentru vizual, de exemplu, luminozitate, intensitatea culorii, spaialitate etc). Memoria i imaginaia folosesc aceleai circuite (reele) neurologice n creier i pot avea acelai impact, aceeai influen.

Sensul, nelesul comunicrii mele ctre o alta persoan este dat de rspunsul pe care aceasta l scoate n eviden (l eliciteaz) n acea persoan, indiferent de ce intenie am avut eu.

Nu poi s nu comunici. Cnd nu comunici, de fapt comunici faptul c nu vrei s

5

comunici.

Cele mai eficiente i nelepte hri sunt acelea care permit cele mai multe opiuni.

Oamenii deja au toate resursele de care au nevoie pentru a aciona eficient. Schimbarea provine din activarea i folosirea resurselor potrivite pentru un anume context prin lrgirea, mbogirea hrii individului. Oamenii fac cele mai bune alegeri disponibile lor, n contextul posibilitilor i capacitilor percepute de ei n cadrul propriilor hri. Orice comportament, indiferent de gravitate i/sau anormalitate este cea mai bun alegere a persoanei la acel moment dat. Oamenii nu sunt tot una cu suma comportamentelor lor.

2. Procesele care se petrec n oameni i ntre oameni i mediul extern lor sunt procese sistemice.

Corpurile noastre, societatea n sine i Universul formeaz sisteme i subsisteme complexe care interacioneaz i se influeneaz unele pe celelalte.

Nu este posibil s izolezi complet o parte a unui sistem de restul sistemului. Oamenii nu pot s nu se influeneze ntre ei. Aceste sisteme (corpurile noastre, societatea, universul) se autoadapteaz i, n mod permanent, tind la o stare de echilibru i stabilitate. Nu exist eec, exist numai feedback. Orice aciune are un rezultat din care poi nva, chiar dac acel rezultat este unul nedorit. De fapt, cel mai mult nvm din rezultatele nedorite. Exist un context (o stare a sistemului) n care fiecare comportament are valoare. Nu toate interaciunile dintr-un sistem sunt la acelai nivel. Ce este pozitiv la un nivel poate fi negativ la alt nivel.

Exist o intenie pozitiv n spatele fiecrui comportament. Este mai uor i mai

eficient s rspundem la intenia din spatele comportamentului, dect s rspundem la problema generat de comportament n contextul dat. Mediul i contextele se schimb permanent. Aceleai aciuni i comportamente nu vor produce ntotdeauna aceleai rezultate. Pentru a supravieui i, mai ales, pentru a fi eficient, membrul sistemului trebuie s adopte un anumit grad de flexibilitate, de adaptabilitate, care este direct proporional cu nivelul de variaie al sistemului. Pe msur ce crete complexitatea sistemului, crete i necesitatea unei mai mari flexibiliti. Cei care sunt cei mai flexibili au cel mai mare impact asupra rezultatelor. Dac strategia actual nu ii aduce rezultatul dorit, adapteaz strategia, comportamentul, pn cnd obii rezultatul dorit. Dac pstrezi strategia, vei obine aceleai rezultate (n condiii neschimbate de mediu). Dac mcar un singur om a putut i a realizat un anumit lucru,

6

atunci i ceilali oameni pot nva i pot face acel lucru (n limitele fizice i de context). NLP este un domeniu vast care acoper o multitudine de arii unde poate fi aplicat.

Cele trei domenii de activitate cel mai intens cercetate n care este aplicat NLP sunt: dezvoltarea personal, afacerile/business/organizaional i psihoterapia.

Pe lng acestea, exist o serie de aplicaii diverse n sport, pentru mbuntirea performanelor sportive, n medicin i sntate (NLP aduce o nou viziune asupra unor boli i disfuncii fizice precum alergiile, astmul sau chiar cancerul) i, practic, n orice domeniu care ine de comunicare inter- i intra-personal.

NLP in actiune 1. Primul pas in orice demers de dezvoltare personala este cunoasterea si asumarea situatiei actuale, concretizata prin natura si calitatea experientei vietii de zi cu zi. Aspectul fizic, limbajul folosit, oamenii cu care interactionam, comportamentul pe care il avem fata de ei, informatiile carora le acordam importanta, locurile in care alegem sa ne desfasuram existenta si modalitatea in care ne folosim timpul, sunt domeniile prioritare pe care este necesar sa le inventariem atunci cand ne propunem sa trecem prin demers de dezvoltare personala. 2. Pasul al doilea este cunoasterea propriilor resurse. Controlul inteligent al propriilor

resurse poate asigura reusita in viata oricarei persoane. Individul care reuseste acest lucru, stie mai bine decat oricine sa evalueze starea actuala a resurselor sale disponibile, sa-si descopere atuurile pe care poate conta si sa identifice marja de progres care il va face sa evolueze. El isi elibereaza punctele forte ale potentialului si le dezvolta pe celelalte. Potentialul psihologic al reusitei comporta cinci elemente majore: Prelucrarea informatiei

Informatia este un element vital. Ca sa se adapteze la mediu, ca sa isi defineasca obiectivele, sa isi orienteze actiunile si comportamentul in mod eficient, individul are nevoie de informatie. Exista persoane care se folosesc intr-un mod extrem de informatie; ele ajung foarte repede la obiectivul lor. Sunt grabite, nu pierd timpul cu indoieli inutile, cu relatii insignifiante sau cu emotii excesive si au o incredere neclintita in ei insisi. Tabloul schitat e valabil pentru multi profesionisti dependenti de munca. Insa acest mod extremist de manifestare prezinta si unele lacune: aceste persoane nu au un sistem de relatii foarte dezvoltat. Ele nu intretin o relatie decat in masura in care aceasta le serveste vreunui obiectiv profesional. Actiunile acestor persoane sunt masinale, influenta relatiilor si a emotiilor fiind perfect controlata, nu au momente in care sa se joace cu copiii, in care sa se dedice cu placere

7

familiei sau sa intretina vreun alt fel de relatie cu colaboratorii, in afara muncii propriu-zise. Le lipseste notiunea de confort. Nu trebuie reprodus acest model al excesului, insa merita sa retii din aceste exemplu de folosire extrema a informatiei faptul ca exista in mod clar o conectare directa a informatiei la actiune, conectare ce functioneaza in ambele sensuri: informatia se transforma in actiune, actiunea genereaza informatii utile care pot determina o noua actiune si asa mai departe.

Informatiile se gasesc peste tot, atat in mediul exterior, fizic si social, cat si in noi insine, stocata in memorie. Pentru a capta si exploata mai tarziu respectiva informatie

individul isi poate folosi toate canalele senzoriale (vizual, auditiv, tactil, olfactiv, gustativ, kinestezic si proprioceptiv). Gestionarea emotiilor

Toate experientele din viata noastra sunt insotite de o anumita tonalitate afectiva, de emotii mai mult sau mai putin intense, mai mult sau mai putin placute. O anumita tensiune emotionala este necesara intotdeauna, insa excesele pot perturba viata oricaruia dintre noi. Trebuie sa ne controlam emotiile caci altfel, acestea vor prelua controlul asupra noastra, alterand modul de prelucrare a informatiei sau creand dezordini corporale ce vor prejudicia controlul actiunii.

Eficienta prelucrarii informatiei poate fi jenata in mod considerabil de un prost control emotional. In situatiile anxiogene (care genereaza teama) se observa o degradare a modului de prelucrare a informatiei. Acest lucru se datoreaza puternicului flux emotional de care este invadat subiectul. Anxietatea (starea de frica) restrange campul perceptiv al subiectului (il determina pe subiect sa preia mai putina informatie din mediul inconjurator decat ar fi capabil in mod normal). De asemena, anxietatea face ca raspunsul subiectului sa fie unul stereotip si nu adaptat adecvat situatiei. In plus, starea anxioasa poate provoca unor persoane dereglari organice intense foarte greu de stapanit, sau cu pretul unui consum de energie teribil. (Toate aparatele fiziologice interne sunt afectate; semnalele cardiovasculare, respiratorii, ale activitatii tonice si musculare pot ajunge foarte repede la un nivel ridicat).

Stresul este un alt factor care poate impiedica derularea fireasca a prelucrarii informatiei. Rareori viata este o insiruire de evenimente pozitive in exclusivitate. Momente ca pierderea locului de munca, separarea de persoane apropiate, decesul acestora, boala, fragilizeaza capacitatea noastra de a ne adapta. Individul trebuie sa isi mentina stabilitatea emotionala si in astfel de situatii, dominand sfera afectiva.

Un rol important in refacerea noastra interioara il are aprecierea pe indelete a placerii provocate de succes si de reusita. Inmagazinand aceasta emotie pozitia in noi, ne imbogatim

8

capitalul de resurse pozitive. La fel, este important sa trecem peste esecuri, nu stergand orice urma a existentei lor, ci extragand invataminte utile pentru viitor. Pe scurt, inainte de a actiona trebuie sa stim sa ne controlam anxietatea, in timul actiunii trebuie sa ne controlam stresul, iar dupa finalizarea actiunii trebuie sa stim sa inregistram placerea si bucuria generate de succes si sa dizolvam deceptia produsa de esec.

Capacitatile relationale In general, noi nu luam suficient in considerare importanta capacitatilor relationale. O relatie de calitate constituie cea mai buna modalitate de colectare a unei informatii

de calitate. Idealul unei relatii este de a fi "pe masura" interlocutorilor, de a obtine lungimea de unda comuna.

Una din trasaturile care sta la baza unei bune relationari este extroversia. Extravertitul este tipul care este sociabil, stie sa se indrepte catre ceilalti, apreciaza reuniunile si se intalneste cu multa lume, avand multi prieteni. In cautarea unor emotii puternice isi asuma riscuri si face planuri, reactioneaza repede, ia decizii rapide, apreciaza schimbarile si da dovada de optimism. Activ si exprimandu-si sentimentele, cooperant si deschis cu ceilalti, el isi influenteaza anturajul prin angajamentul vizibil de care da dovada. astfel poate trezi interesul, respectul sau admiratia celorlalti.

Un al doilea element care conditioneaza buna relationare este capacitatea de observatie si ascultare. Observatia solicita doua sisteme de percepere complementare: cel vizual pentru a observa si cel auditiv pentru a asculta. Combinarea celor doua calitati permite absorbirea unei mari cantitati de informatii despre ceilalti si ne ofera o modalitate pretioasa de descoperire si intelegere a lor. Ascultandu-i pe ceilalti, putem coparticipa la modul lor de a-si utiliza timpul si, in felul acesta este facilitata receptarea fidela a informatiei in ceea ce ii priveste.

Excelenta relationala se situeaza intr-o pozitie de echilibru intre calitatile din sfera extraversiunii si cele din sfera ascultarii. Extraversiunea se manifesta in inima actiunii, in timp ce ascultarea se manifesta in pauza sau in asteptarea actiunii.

Increderea in sine Fiecare dintre noi are o anumite viziune asupra propriei persoane. Felul in care fiecare

se vede pe sine trimite la identitatea personala a individului. Prin extensie, aceasta concentreaza felul in care individul se vede pe el insusi, felul in care crede ca este vazut de ceilalti si idealul personal spre care tinde. Sinele este sinteza tuturor perceptiilor pe care subiectul le transmite constiintei , referindu-se la ceea ce gandeste in mod intim despre el insusi, adica sentimentele pe care le traieste, atitudinile in care persista si autoevaluarile.

9

Odata cu obtinerea unei reusite, imaginea personala inmagazineaza succesul, se afirma si se afiseaza prin pareri pozitive despre sine ca : "pot sa fac asta", "cred in mine", "pot sa imi inving adversarii sau sa depasesc aceasta situatie". Imaginea personala este nucleul sistemului individual de reusita. aici sunt concentrate increderea in sine, respectul de sine, capacitatea de a emite pentru viitor obiective de progres si scenarii de succes. Aici se fixeaza ideile pozitive cele mai importante despre noi insne, cele care ne permit sa ne depasim limitele, limite care sunt mai degraba frane subiective, adunate in mintea noastra, decat constrangeri obiective, impuse de mediu sau de anturaj.

Exista trei niveluri ale increderii in sine care structureaza imaginea personala: increderea in sin in raport cu sine (respectul de sine), increderea in sine in raport cu ceilalti (afirmarea personala) si cu adversitatile, increderea in sine in raport cu propriile obiective.

1. Increderea in sine in raport cu sine. Respectul de sine se refera la modul in care privim la noi insine, in intimitatea noastra, in mod exclusiv, independent de orice confruntare cu ceilalti sau cu mediul exterior. este un raport narcisist intre sine si sine, o reflectie solitara, o intoarcere in fata oglinzii. Este creat de credinte identitare, care confirma posedarea anumitor calitati (sunt creativ, deschis, ambitios, curajos, hotarat, energic, etc.)

2. Increderea in sine in raport cu ceilalti si cu adversitatile. Sa ne afirmam in situatii sociale inseamna sa ne exprimam capacitatea de a-i influenta pe ceilalti, sa fim in stare sa vorbim despre noi la persoana intati, sa ne implicam, sa luam decizii noi insine si pentru noi insine, sa facem ca punctul nostru de vedere sa fie admis si recunoscut, respectandu-l si pe al celorlalti, cu fermitate si eficienta in atingerea propriilor obiective. O persoana care se afirma este expresiva si convingatoare, stie sa isi exprime emotiile in fata

celorlalti, sa primeasca mesaje pozitive din partea celorlalti fara a se simti prost, sau fara a se devaloriza, sa formuleze cereri precise si clare, sa refuze la fel de clar, sau sa intre in contact cu necunoscuti fara nici o reticenta. Sa te afirmi inseamna sa exprimi cat mai direct si mai sincer ceea ce gandesti, ceea ce vrei si ceea ce simti, in acelasi timp ascultand ceea ce gandesc, vor si simt ceilalti.

3. Increderea in sine in raport cu obiectivele. Sa credem in noi insine inseamna sa credem in capacitatea noastra de a ne atinge maine obiectivele ambitioase pe care ni le fixam pe termen scurt, mediu sau lung. Aceasta incredere se traduce prin capacitatea subiectului de a isi anticipa reusita si a o proiecta intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat. este sustinuta de principii pozitive ca "cred in ceea ce fac", "sunt capabil sa imi duc obiectivele la bun sfarsit", "sunt capabil sa ma dedic total unui proiect".

10

Bibliografie: 1. Andreas, S., Faulkner, C., (2006) - NLP i succesul, Bucureti, Editura Curtea Veche. 2. Hardingham, A., (2007), Coaching pentru un coach, Dezvoltare personal pentru

specialitii n dezvoltare personal, Bucureti, Editura Codecs. 3. Knight, Sue (2004), Tehnicile programrii neuro-lingvistice, Bucureti, Editura Curtea

Veche.

4. La Valle, John, Bandler, Richard (2006), NLP nva s convingi!, Bucureti, Editura Amaltea.

5. OConnor, J., Lages, A., (2007), Coaching cu NLP. Cum s fii un coach de succes, Bucureti, Editura Curtea Veche.