1

2 3

DEDICAT ANULUI 2011 AN INTERNAŢIONAL AL PĂDURILOR, ÎN CONFORMITATE CU DECLARAȚIA ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE

Autori: Dumitru GalupaAnatol CiobanuMarian ScobioalăVadim StângaciuAurel Lozan

Redactori: Aurel LozanAndrei Dumbrăveanu

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Tăierile ilicite ale vegetaţiei forestiere în Republica Moldova: Studiu analitic / aut.: Dumitru Galupa, Anatol Ciobanu, Marian Scobioală [et al.] ; Agenţia “Moldsilva”. – Ch. : Agenţia “Moldsilva”, 2011. – 38 p. – (Anul internaţional al Pădurilor - 2011).

Bibliogr.: p. 38. – 500 ex. ISBN 978-9975-4298-2-5.

630:351.823.1T 13

Corector: Viorica Caciuc

Surse fotografice:© Valeriu Corcimari© Valeriu Caisân© Aurel Lozan

Machetare şi tipar: © Antis Media SRL (www.amedia.md)

Chişinău, 2011

© ICAS© IUCN

CZU 630 :351 .823.1 T13

ISBN 978-9975-4298-2-5.

4 5

Abrevieri:

ACF – Asociația pentru Certificare ForestierăACRF – Agenția Cadastru și Relații FunciareAEWA – Agreement on the Conservation of African-Eurasian Migratory Waterbirds (Acordul privind con-servarea păsărilor de apă migratoare)AFLEG – African Forest Law Enforcement and Governance (Aplicarea Legislației Forestiere și Guvernarea în Af-rica)AO – Asociaţie ObşteascăAPL – Autorități Publice LocaleCBD – Convention on Biological Diversity (Convenția privind Diversitatea Biologică)CCCEC – Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și CorupțieiCE – Consiliul EuropeiCITES – Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora (Convenţia priv-ind comerțul internațional cu specii periclitate de faună şi floră)CNCP – Comitetul Național Consultativ al Programului ENPI FLEGCSM – Common Standards Monitoring (Standarde Unice de Monitoring)ENA FLEG – Europe and North Asia Forest Law Enforcement and Governance (Aplicarea Legislației Fores-tiere și Guvernarea în țările Europei și Asiei de Nord)ENPI FLEG – “Improving Forest Law Enforcement and Governance în the European Neighbourhood Policy East Countries and Russia” Programul („Îmbunătăţirea aplicării legislaţiei forestiere şi guvernării în cadrul Iniţiativei Politice Europene de Vecinătate cu ţările din Europa de Est şi Rusia”)FLEG – Forest Law Enforcement and Governance (Aplicarea Legislației Forestiere și Guvernarea)FLEGT – Forest Law Enforcement, Governance and Trade (Aplicarea Legislației Foretsiere, Guvernarea și Comerțul)GIS – Geographic Information System (Sistem Informațional Geografic)GPS – Global Positioning System (Sistemul Global de Poziționare)G8 – Grupul celor opt (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii)ICAS – Institutul de Cercetări şi Amenajări SilviceIES – Inspectoratul Ecologic de StatIUCN – Uniunea Internațională pentru Conservarea NaturiiÎS – Întrepridere pentru SilviculturăÎSC – Întreprindere Silvo-CinegeticăMERN – Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale (actualmente Ministerul Mediului)MM – Ministerul MediuluiMTID – Ministerul Transportutilor și Infrastructurii Drumurilorm3 – metri cubiONG – Organizații neguvernamentaleONU – Organizația Națiunilor UniteO.S. – Ocol silvicPNA – Planul Național de AcțiuniP/V – procese vervaleRAMSAR – Convention on Wetlands of International Importance, called also Ramsar Convention (Convenția privind zonele umede de importanță internațională, numită și Convenția Ramsar)RN – Rezervație NaturalăSUA – Statele Unite ale AmericiiUE – Uniunea Europeană UTA – Unitate Teritorial Administrativă

Abrevieri..................……………………………………………………………………………………Introducere (A. Ciobanu)………………………………………………………………………………1. Resursele forestiere ale Republicii Moldova (D. Galupa)…………………………………………..

1.1. Caracteristica generală………………………………………………………………………1.2. Produsele pădurii…………………………………………..………………………………..

2. Guvernarea şi gestionarea fondului forestier național (D. Galupa)……………….…………………2.1. Autorități centrale de specialitate……………………………………………………………2.2. Autorități publice locale…………………………………………………………………….2.3. Pădurile private………………………………………………………………………………3. Cadrul legal și normativ în domeniul tăierilor ilicite (A. Lozan)……………..………………3.1. Contextul internațional al combaterii recoltărilor ilegale ……………….………………….3.2. Planul Național de Acțiuni privind combaterea tăierilor ilicite şi a altor contravenţii şi infracţiuni cu caracter silvic (PNA FLEG) ………………….…………………………………..3.3. Legislația națională privind combaterea tăierilor ilicite………………………………….....

4. Tăierile ilicite și amploarea lor (A. Ciobanu, M. Scobioală, V. Stângaciu)..………………………..5. Sistemul de control al tăierilor ilicite și a altor contravenții silvice (A. Ciobanu, M. Scobioală, V. Stângaciu)…………………………………………………………………………………………........

5.1. Responsabilitățile structurilor și instituțiilor publice………………………….……………5.2. Paza fondului forestier în pădurile gestionate de Agenția “Modlsilva”……….…………....5.3. Paza fondului forestier în pădurile gestionate de alți deținători……………..……………...5.4. Analiza comparativă a stării pădurilor……………………………………….……………...

6. Impactul tăierilor ilicite (D. Galupa, A. Lozan)…………………………………………………......6.1 Impactul asupra economiei naționale…………………………………………………….......6.2. Impactul asupra comunităților locale …………………………..……………………...........6.3. Impactul asupra ecosistemelor si diversității biologice ……………..……………………...

7. Cauzele tăierilor ilicite (A. Ciobanu)………………………………………………………………...8. Recomandări (A. Lozan, D. Galupa)………………………………………………………………...9. Bibliografie………………………………………………………………………………..……........

pag. 5pag. 6pag. 8pag. 8pag. 9pag. 11pag. 11pag. 12pag. 12pag. 13pag. 13

pag. 14pag. 14pag. 15

pag. 17pag. 17pag. 19pag. 23pag. 29pag. 30pag. 30pag. 30pag. 31pag. 31pag. 32pag. 35

CUPRINS

6 7

Dezvoltarea durabilă a fondului forestier în Republica Moldova prezintă un proces im-portant de administrare şi gospodărire pe principii ecologice a sectorului silvic. Conservarea diversităţii biologice, diminuarea degradării solurilor, reducerea şi stoparea alunecărilor de teren, ameliorarea resurselor acvatice, reducerea poluării atmosferei sunt domenii ale protecției mediu-lui de importanță ecologică și socială. Implementarea politicii de mediu în mare parte depinde de realizarea politicii forestiere. Combaterea activităţilor ilicite în sectorul forestier a devenit una din direcţiile prioritare de colaborare internaţională în domeniul protecției mediului.

Începând cu anul 2001 problema tăierilor ilicite a fost obiectul a trei consfătuiri interministeriale region-ale. Republica Moldova a participat la întâlnirea ministerială din octombrie 2005 de la Sankt Petersburg (Rusia).

Agenda de bază a acestei consfătuirii a fost întărirea legislaţiei şi a guvernării în domeniul forestier pentru ţările din Europa şi Asia de Nord (ENA FLEG). În cadrul procesului de consultare Republica Moldova împreună cu alte 43 ţări a semnat un acord prin care s-a angajat să dezvolte un plan de acţiuni pentru combaterea activităţilor ilicite în domeniul forestier. Planul a stabilit constituirea şi întărirea unor capacităţi şi mecanisme instituţionale menite să contribuie la combaterea comerţului ilicit cu produse lemnoase şi să implementeze instrumente de anticorupţie şi de management durabil al pădurilor. Un alt punct de reper este Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în cadrul căruia Republica Moldova a semnat Memorandumul privind cooperarea în combaterea corupţiei. Republica Moldova are un deficit cronic de resurse forestiere. Este o situaţie care s-a creat pe parcursul a unei perioade îndelungate, fiind determinată de un şir de factori social-economici importanţi. Unul din aceşti factori este respectarea regimului silvic pentru menținerea și gospodărirea durabilă atât a pădurilor existente, cât și a celor noi create. Anii 1992-1997 au fost complicați din punct de vedre al integrităţii pădurilor în Republica Moldova. În rezultatul schimbărilor social-politice din această perioadă, a fost declanșat procesul de trecere a pădurilor gospodăriilor agricole (fostele păduri kolhoznice) în gestiunea primăriilor, care nici acestea nu aveau experienţă, şi nici personalul specializat pentru paza şi gospodărirea lor. Volumul total al tăierilor ilicite înregistrate în acest interval de timp a constituit circa 1200 mii m3. Pădurile şi alte tipuri de vegetaţie forestieră aflate în gestiunea primăriilor au fost distruse în proporţie de circa 13%. În acest context menţionăm și faptul că, în general, cererea de resurse forestiere este foarte mare, în special a lemnu-lui energetic (lemnului de foc). Experții prognozează că creşterea preţurilor la resursele energetice va crea o situaţie extrem de dificilă în ceea ce privește asigurarea pazei şi integrităţii vegetaţiei fores-tiere. Acest fapt exercită presiuni puternice asupra ecosistemelor for-estiere și un grad sporit de contravenții silvice. Tăierile ilicite sunt efectuate nu numai din interes comercial. În foarte multe cazuri, sărăcia, lipsa surselor de existență sau alte necesități vitale îi constrânge pe cetățeni să încalce legea. Este necesară o nouă abordare, care să reliefeze interesul social față de cel comercial. Astfel, rezolvarea problemei respective poartă un caracter social-economic. În Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani s-au întreprins multiple acţiuni îndreptate spre diminuarea contravenţiilor şi infracţiunilor cu caracter silvic. Au fost elaborate şi implementate planuri comune de către autoritățile silvice, de securitate publica și

de protecţie a mediului privind combaterea tăierilor ilicite. Au fost adoptate modificări în Codul silvic, menite să asigure integritatea şi dezvoltarea pădurilor, precum şi un şir de acte normative care ţin de gestionarea aces-tora. Se constată existenţa unui cadru legislativ şi normativ care necesită a fi studiat, implementat şi respec-tat. Pe plan naţional, combaterea activităţilor ilegale este parte componentă a politicilor publice de reducere a infracţionalităţii şi a corupției. Pe plan sectorial, Strategia de dezvoltare durabilă a sectorului forestier are printre obiective prioritare și armonizarea legislaţiei silvice naţionale la convenţiile şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte semnatară. Este necesar să adaptăm cadrul normativ specific activităţilor de exp-loatare şi prelucrare a lemnului la cerinţele internaționale de protecţie şi conservare a resurselor forestiere. Prezentul studiu demonstrează că se impun măsuri urgente de combatere a tăierilor ilicite și de conlucrare activă cu organele de menţinere a ordinii publice, instanţele judecătoreşti şi cu populaţia locală. Studiul a fost elab-orat de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS Chișinău) în cooperare cu Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) în cadrul programului ENPI FLEG și ne demonstrează elocvent că securitatea energetică a Republicii Moldova depinde foarte mult de starea şi modul în care se exploatează resursele forestiere

Introducere

8 9

Categoriile de deţinători Suprafaţa totală/ponderea, mii ha/%

Suprafaţa acoperită cu păduri/ponderea, mii ha/%

Fondul forestier proprietate publică a statului 362,0/ 86,4 326,4/ 87,2 Fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale 54,5/ 13,0 45,7/12,2

Fondul forestier proprietate privată 2,6/ 0,6 2,4/ 0,6 TOTAL: 419,1/100 374,5/100

naționale. Conform datelor statistice oficiale aportul sectorului forestier la balanța sectorului energetic este destul de mic (3,3 % din tot consumul resurselor energetice şi 12,3% în consumul resurselor energetice interne), dar în realitate populaţia foloseşte un volum mult mai mare de resurse lemnoase. Combaterea tăierilor ilicite este o parte componentă a procesului de implementare a Strategiei de dezvol-tare durabilă a sectorului forestier național. Ea asigură o condiţie de bază privind gestionarea durabilă a pădurilor. Problema tăierilor ilicite este actuală nu numai în Republica Moldova. Cu această problemă se confruntă majori-tatea ţărilor, inclusiv și cele puternic dezvoltate, membre a Grupului celor Opt (G8). La nivel global tăierile ilicite efectuate anual pe terenuri publice sunt estimate la circa 10 miliarde de dolari SUA. La elaborarea acestui studiu au participat specialiștii ICAS Chișinău, experți de la Agenția ”Moldsilva”, Inspectoratul Ecologic de Stat, întreprinderile pentru silvicultură, autoritățile administrației publice centrale și locale, organizațiile neguvernamentale de profil silvic și ecologic, precum și experții IUCN și Băncii Mondiale.

1. Resursele forestiere ale Republicii Moldova1.1. Caracteristica generală

Fondul forestier naţional constituie 12,7% din teritoriul ţării (vezi tabelul 1). Majoritatea terenurilor aco-perite cu păduri (87,2%) se află în proprietatea statului, restul fiind deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% de proprietarii privaţi. Deşi are o pondere relativ nesemnificativă, fondul forestier proprietate privată este în continuă creştere, comparativ cu anul 2005 practic s-a triplat ca suprafaţă şi pondere.

Tabelul 1. Structura fondului forestier conform Cadastrului funciar general la 01.01.2010

Sursa: ACRF Pădurile aflate în gestiunea altor deţinători (57,1 mii ha sau 13,6% din fondul forestier naţional) sunt în-cadrate în categoria pădurilor de protecţie a terenurilor şi solurilor, precum şi de protecţie contra factorilor climatici şi industriali nocivi. Pădurile comunale şi private, la momentul actual, pot fi caracterizate ca trupuri mici dispersate în extravilanul localităţilor rurale şi urbane, au drept specie de bază salcâmul, iar regimul silvic se respectă doar parţial. Doar pentru circa 25% există proiecte de amenajament silvic. Măsurile de îngrijire şi conducere se aplică de la caz la caz, cu întârzieri. Aceste păduri sunt afectate de păşunat şi tăieri ilicite, poluare cu deşeuri etc. Vegetaţia forestieră din afara fondului forestier include perdele forestiere de protecţie amplasate pe ter-enurile agricole şi în zonele de protecţie a râurilor şi bazinelor acvatice, de asemenea perdele forestiere de protecţie şi plantaţii de arbori şi arbuşti situate de-a lungul căilor de comunicaţie; grupuri de arbori şi arbori solitari din perimetrul oraşelor şi localităţilor. Republica Moldova dispune de 49,1 mii ha vegetaţie forestieră (vezi tabelul 2) din afara fondului forestier, exprimată prin 29,8 mii ha perdele forestiere de protecţie (a câmpurilor agricole, drumurilor, râurilor şi bazinelor acvatice etc.) şi 19,2 mii ha – alte tipuri de vegetaţie forestieră care, de asemenea, contribuie substanţial la menţinerea echilibrului ecologic.

Tabelul 2. Evoluţia suprafeţei terenurilor acoperite cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier în perioada 2006-2010

Vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, ha Anii de referinţă Plantaţii de arbori şi

arbuşti Perdele forestiere de

protecţie Total

2006 19558,9 30906,9 50465,8 2007 20156,9 30984,2 51141,1 2008 20531,8 30932,4 51464,2 2009 21226,8 30854,7 52081,5 2010 19234,6 29846,9 49081,5

Aceste terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, în mare parte, nu sunt amenajate şi gospodărite în baza unor proiecte şi planuri justificate şi argumentate. Gospodărirea se face cu încălcări ale tehnologiilor silvice şi ale respectării exigenţelor ecologice şi silvice. Compozitia pădurilor Moldovei este predominată de următorele specii: foioase (97,8%), inclusiv cver-cinee – 143,8 mii ha (39,6%), frăsinete – 16,6 mii ha (4,6%), cărpinete – 9,4 mii ha (2,6%), salcâmete – 131,0 mii ha (36,1%), plopişuri – 5,7 mii ha (1,6%) etc., răşinoasele fiind prezentate doar în proporţie de 2,2%. Cvercineele sunt cele mai valoroase arborete ale fondului forestier. Din suprafaţa totală a acestora – 27% provin din sămânță şi 73% din lăstari. Ponderea mare a cvercineelor provenite din lăstari este una din consecinţele gospodăririi lor în crâng pe parcursul a mai multor secole. Această repartiţie influenţează şi productivitatea cver-cineelor, din care 43% sunt de productivitate superioară şi 57% de productivitate inferioară. Volumul total de masă lemnoase pe picior în pădurile Moldovei constituie circa 45 milioane m3, la un hectar revenind în mediu 124 m3. Creşterea medie a pădurilor constituie 3,3 m3/an/hectar, iar creşterea medie totală constituie circa 1085 mii m3/an. Clasa medie de producţie constituie 2,3. Structura pe vârste la toate speciile forestiere este dezechilibrată, în special la cele de productivitate inferioară. Principalul gestionar al fondului forestier proprietate publică este Agenţia „Moldsilva” care deţine 82,1% sau 336.6 mii ha din suprafaţa totală a terenurilor acoperite de pădure. Celelalte terenuri acoperite cu pădure şi vegetaţie forestieră sunt deţinute de autorităţile publice locale de gradul I şi II, Ministerul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, Agenţia „Apele Moldovei”. Aceste terenuri sunt reprezentate în primul rând prin perdele forestiere pen-tru protecţia terenurilor agricole, perdele forestiere de protecţie a drumurilor şi perdele forestiere de protecţie a apelor precum şi pădurile din cadrul localităţilor rurale care sunt administrate de primării şi consilii raionale.

1.2. Produsele pădurii În conformitate cu articolul 33 al Codului silvic în vigoare produse ale pădurii sunt considerate cele lemnoase şi nelemnoase, serviciile legate de folosirea pădurilor, precum şi rezultatele activităţii de realizare a funcţiilor de protecţie a pădurilor.

Aliniatul (2) al acestui articol prevede: “ Produse lemnoase sunt:a) produsele principale, rezultate din tăieri de regenerare şi de conservare a pădurilor;b) produsele secundare, rezultate din tăieri de îngrijire a arboreturilor (degajări, curăţiri, rărituri) şi tăieri de

reconstrucţie;c) produsele rezultate din tăieri de igienă, necesitatea efectuării cărora este cauzată de uscarea totală sau

parţială a arborilor;d) produsele rezultate din alte tăieri;e) produsele auxiliare (cioturi, coji etc.);f) produsele rezultate din lichidarea efectelor calamităţilor naturale (doborâtori de vânt, rupturi de zăpadă etc.).

Alineat (3) “Produse nelemnoase” sunt:a) vânatul, peştele, melcii de viţă de vie etc.;b) produsele accesorii ale pădurii: fructe şi pomuşoare sălbatice, nuci, ciuperci, plante medicinale şi alte plante;c) rezultatele folosinţei pădurii în scopuri de cercetare ştiinţifică, de recreare, turistice, sportive etc.”

Masa lemnoasă din padurile Moldovei recoltată de Agenția „Moldsilva” (întru respectarea art. 33-36 ale Codului Silvic) se realizează în procesul tăierilor de produse secundare (degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de igienă) şi tăierilor de produse principale (tăieri de regenerare, conservare, de igienă rase) şi de reconstrucţie ecologică (vezi tabelul 3.

Tabelul 3. Volumul masei lemnoase recoltat de Agenţia „Moldsilva” în anii 2005-2010

Sursa: Cadastrul funciar general de stat pentru perioada 2006-2010

Volumul de masă lemnoasă recoltat, mii m3 Din care

Nr. d/o

Anii de referinţă

Total

Inclusiv realizabil

Lemn de lucru

Lemn pentru foc

1 2005 402,7 382,9 40,3 342,6 2 2006 438,4 417,4 45,0 372,4 3 2007 411,1 389,6 43,0 346,6 4 2008 420,4 398,5 41,7 356,8 5 2009 410,7 389,6 36,3 353,3 6 2010 405,2 380,6 30,8 349,8 Total 2488,5 2358,6 237,1 2121,5 Media pe perioadă 414,7 393,1 39,5 353,6

Sursa: Agenția “Moldsilva” (www.moldsilva.gov.md)

10 11

De menţionat că recoltarea volumelor respective n-a afectat starea fondului forestier, deoarece suprafeţele parcurse cu tăieri de produse principale au fost cuprinse în întregime de lucrările de regenerare a pădurilor (vezi tabelul 4.).

Tabelul 4. Corelaţia dintre suprafaţa tăierilor de produse principale şi regenerări în anii 2005-2010

Anii Suprafaţa parcursă cu tăieri de produse

principale, ha

Suprafaţa regenerărilor, ha

%

2005 2534 3082 121 2006 3022 3255 108 2007 3001 3896 130 2008 3148 3659 116 2009 3273 3602 110 2010 (plan) 3416 3413 100 Total 18394 20907 113

Gradul actual de folosire a creşterii medii curente a pădurilor constituie circa 40%, fiind un indice cu mult sub limita recoltelor practicate în alte ţări. Corelaţia dintre volumul de creştere medie anuală în pădurile gestion-ate de Agenţia „Moldsilva” şi recoltarea masei lemnoase în procesul tăierilor silvice este reprezentată grafic în figura 1.

Sursa: Agenția “Moldsilva” (www.moldsilva.gov.md)

Până în anul 2009, recoltarea masei lemnoase se efectua de către întreprinderile subordonate Agenției „Moldsilva”. Începând cu anul 2010, recoltarea masei lemnoase a fost expusă la licitaţie (vezi tabelul 5). La primele două licitaţii au fost vândute 306 parchete de produse principale cu suprafaţa de 323,6 ha şi volumul 37127 m3 în sumă de 12115452 lei. În octombrie-noiembrie 2010 la licitaţii au fost expuse 519 parchete cu suprafaţa de 536,5 ha şi cu un volum de 61919 m3.

Sursa: Agenția “Moldsilva” (www.moldsilva.gov.md)

Etapele licitaţiilor forestiere

Data desfăşurării licitaţiei

Numărul loturilor, unităţi

Suprafaţa, ha

Volumul brut, m3

Preţul iniţial, lei (fără TVA)

Preţul iniţial, lei (cu TVA)

Suma, lei

Varianta iniţială 825 860,1 99046 23999545 28799454 31684063

Etapa I 26.02.2010 201 213 23784 5779120 6934944 7633101,6

Etapa II 23.03.2010 105 110,6 13343 3395720 4074864 4482350,4

Total realizat: 306 323,6 37127 9174840 11009808 12115452

Pentru etapele ulterioare: 519 536,5 61919 14824705 17789646 19568611

Tabelul 5. Etapele, suprafața silvică și suma încasărilor la licitaţiile forestiere în anul 2010

Sursa: Agenția “Moldsilva” (www.moldsilva.gov.md)

2. Guvernarea şi gestionarea fondului forestier național

2.1. Autorități centrale de specialitate Ministerul Mediului în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 847 din 18.12.2009 este organul central de specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica statului în domeniul protecţiei mediu-lui şi utilizării raţionale a resurselor naturale, managementului deşeurilor, conservării biodiversităţii, cercetărilor geologice, folosirii şi protecţiei subsolului, hidroamelioraţiei, gospodăririi resurselor de apă, aprovizionării cu apă şi canalizare, reglementării activităţilor nucleare şi radiologice, controlului ecologic de stat, hidrometeorolo-giei şi monitoringului calităţii mediului. Agenţia ”Moldsilva” este autoritatea administrativă centrală, în subordinea Guvernului, abilitată să pro-moveze politica de stat în domeniile silviculturii şi cinegeticii. Misiunea Agenţiei “Moldsilva” constă în realiza-rea prerogativelor constituţionale ale Guvernului privind elaborarea, promovarea şi implementarea politicii de stat în domeniile silviculturii şi cinegeticii, racordate la tendinţele internaţionale de dezvoltare social-economică, dezvoltarea durabilă a sectoarelor forestier şi cinegetic, protecţia, paza pădurilor şi faunei, menţinerea şi con-servarea biodiversităţii, formarea profesională şi asigurarea accesului la educaţie ecologică şi forestieră. Obiectul de bază al activităţii Agenţiei „Moldsilva” este gestionarea pe principii ecologice, în baza ame-najamentelor silvice, a fondurilor forestier şi cinegetic subordonate, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului, precum şi satisfacerii necesităţilor economiei naţionale în produse şi servicii ale pădurii. Printre sarcinile princi-pale ale Agenţiei “Moldsilva” sunt:

• administrarea şi gospodărirea, prin intermediul întreprinderilor şi organizaţiilor subordonate, a fondurilor forestier şi cinegetic proprietate publică de stat;• elaborarea şi realizarea măsurilor privind paza şi protecţia pădurii;• organizarea amenajamentelor silvice şi cinegetice, revizuirea lor cu o periodicitate de 10 ani;• regenerarea pădurii şi împădurirea terenurilor fondului forestier administrat, extinderea terenurilor aco-perite cu vegetaţie forestieră şi crearea perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor şi apelor, fâșiilor antierozionale pe baze contractuale;• restabilirea biocenozelor silvice autohtone prin reconstrucţie ecologică;• asigurarea continuităţii şi biodiversităţii naturale a pădurii;

Figura 1. Raportul creșterii medii anuale a masei lemnoase și recoltarea ei în perioda 1997-2010

12 13

Structura Agenţiei “Moldsilva” include 25 de subdiviziuni, inclusiv 16 întreprinderi pentru silvicultură, 4 întreprinderi silvo-cinegetice, 4 rezervaţii naturale, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. În cadrul acestor unităţi sunt angajaţi 6616 salariaţi, dintre care personalul tehnic şi ingineresc constituie 990 salariaţi. Personalul specialiştilor din ramură se completează anual cu absolvenţii facultăţilor de profil silvic al universităţilor şi co-legiilor respective. Structura instituţională silvică contribuie la crearea condiţiilor eficiente de interacţiune dintre silvicultură şi alte ramuri ale economiei naţionale, care asigură menţinerea, conservarea, dezvoltarea şi folosirea durabilă a fondului forestier şi a altei vegetaţii forestiere. În figura 2 este prezentată organigrama Agenției ”Moldsilva”.

Guvernul

Agenția “Moldsilva”

Întreprinderi pentru silvicultură - 16

Întreprinderi silvo-cinegetice - 4

Rezervaţii naturale - 4 Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice

Ocoale silvice - 86

Cantoane - 1069

Sectoare silvice - 187

2.2. Autorități publice locale Autoritățile administrației publice locale sunt deținători ai pădurilor comunale și ale terenurilor cu vegetație forestieră altele decât cele incluse în fondul forestier. În conformitate cu art. 9 al Codului silvic în vigoare (nr. 887-XIII din 21.06.96) de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale ţin:

a) exercitarea controlului asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi cinegetic;b) repartizarea terenurilor din fondul forestier;c) înregistrarea drepturilor de gestiune şi de folosinţă a terenurilor din fondul forestier;d) organizarea ţinerii evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de stat;e) acordarea de sprijin organelor silvice de stat la amenajarea sectoarelor silvice în locurile de agrement;f) lichidarea, în comun cu organele silvice de stat, a incendiilor de pădure;g) lichidarea, în comun cu organele silvice de stat, a consecințelor incendiilor de pădure şi calamităţilor naturale;h) elaborarea, coordonarea şi exercitarea îndeplinirii, în comun cu organele silvice de stat, a programelor locale privind dezvoltarea durabilă, folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului Nr. 1381din 10.12.2007 „Cu privire la activitatea Agenţiei pen-tru Silvicultură “Moldsilva” în anul 2006 şi în nouă luni ale anului 2007” se prevede că Agenţia „Moldsilva”, în comun cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale, va întreprinde măsurile necesare pentru efectuarea amenajamentului silvic al fondului forestier şi al vegetaţiei forestiere din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, pe o suprafaţă de 40 mii ha, în vederea ţinerii corespunzătoare a evidenţei de stat a fondului forestier. În prezent putem constata: din cele 978 primării/1679 localităţi avem amenajate 159 primării/9944 ha sau 13% din toată suprafaţa cu vegetaţie forestieră aflată în gestiunea autorităţilor administraţiei publice locale.

2.3. Pădurile private Fondul forestier proprietate privată constitue doar 2600 ha sau 0,6% din suprafaţa totală a fondului fores-tier. O mare parte din terenurile private plantate în perioada 2002-2009 cu vegetaţie forstieră vor fi trecute în faza de masiv forestier în anii următori, 2012-2015. Potenţialul de creştere a acestui sector este unul dintre cele mai mari în Republica Moldova. Conform Cadastrului funciar, în prezent, suprafaţa terenurilor agricole erodate con-stituie 858,564 mii ha sau 46,7% din suprafaţa terenurilor arabile. Din aceste terenuri sunt slab erodate – 504,158

Sursa: Agenția ” Molsilva” (www.moldsilva.gov.md)

mii ha (59%); moderat erodate – 252,711 mii ha (29%); puternic erodate –101,695 mii ha (12%). Pe solurile slab erodate roada se micşorează la culturile de câmp cu 10-20%, pe cele moderat erodate cu 30-40% și pe cele puternic erodate cu 50-60%. Daunele anuale aduse economiei ţării din cauza eroziunilor constitue circa 3 mlrd. lei. Perspectiva utilizării terenurilor aflate în proprietate privată poate fi examinată doar în două direcţii – (1) de creare a păşunelor ameliorate şi (2) de creştere/plantare a vegetaţiei forestiere.

3. Cadrul legal și normativ în domeniul tăierilor ilicite3.1. Contextul internațional al combaterii recoltărilor ilicite

Țările care consumă cantități mari de lemn și produse din lemn, cum are fi SUA și țările UE, se confruntă cu incompetența legală de a stopa importul produselor lemnoase din simplul motiv că identificarea, din punct de vedere tehnic, a legalității lemnului recoltat și/sau comercializat de către exportatori devine foarte dificilă. Baza legală pentru actele și regulamentele normative existente nu este eficientă, iar metodologia științifică de identificare a originii (dar și a mișcării) lemnului recoltat este în dezvoltare. Există o mulțime de incertitudini atât în legislațiile naționale, cât si în cele internaționle, astfel fenomenul tăierilor ilegale capătă anvergură care presupune scheme de corupție și economii tenebre. Estimările la scară mondială denotă că mai mult de o jumătate din toate activitățile de recoltare a masei lemnoase sunt ilegale, în special în regiunile vulnerabile, cum ar fi bazinul râului Amazon, Asia de Sud sau Rusia. Pentru a reduce impactul asupra ecosistemelor forestiere și biodiversității lor, comunităților dependente de resursele pădurii și economiilor țărilor pe plan mondial, au fost demarate procese politice la cel mai înalt nivel pentru a lua măsuri de ameliorare și diminuare a tăierilor ilicite, cum este AFLEG, FLEG în Asia de Est, FLEG în Europa și Asia de Nord, Planul de Acțiuni UE FLEGT, precum și renumita lege a lui Lacey din 1900 în SUA. Programul Băncii Mondiale privind Guvernarea Forestieră a fost lansat în 2000 în scopul de a forma parteneriate cu guvernele, societatea civilă, sectorul privat și organizațiile donatoare. Cu suportul Programului de Acțiuni pentru Păduri a G8, a fost lansat procesul FLEG, inițial în Asia de Est. Încă din 2001, multe țări din Asia, Europa și SUA au acceptat participarea la diverse conferințe ministeriale pentru a dezvolta un cadru-legal de co-operare privind activitățile ilegale asociate ecosistemelor forestiere și în special a recoltărilor ilegale. Angajamen-tele stabilite în cadrul procesului FLEG între țările participante asigură un cadrul-legal pentru negocieri la nivel regional privind aplicarea legislației și îmbunătățirea guvernării. Analizele concepute și colectarea informațiilor necesare pot contribui la ridicarea nivelului de transparență și de reducere a schemelor ilegale asociate recoltării și comercializării lemnului. Există convenții internaționale care reglementează dobândirea și comercializarea florei și faunei (inclusiv specii rare sau valoroase). Convenţia privind comerţul internaţional cu specii periclitate de faună şi floră (1973), cunoscută pe larg ca CITES, protejează speciile și interzice exploatarea lor prin intermediul sistemului de import-export și cel de control al comerțului. Documentația CITES include o listă de specii de arbori, recoltarea și com-ercializarea cărora este interzisă. Conform recomandărilor specialiștilor această listă va fi completată în timpul apropiat și cu alte specii. Măsurile unilaterale întreprinse de fiecare țară în parte, fie prin dezvoltarea acțiunilor de combatere și/sau prevenire, fie prin sancționarea lemnului recoltat ilicit, pot fără îndoială avea un impact asupra ilegalităților asociate produselor din lemn. Totuși, acest impact va fi cu adevărat eficient dacă problema va fi tratată sub aspect regional și internațional prin metode și sisteme de identificare a legalității, verificării și mișcării produselor din lemn. În ultimul timp au apărut scheme de certificare elaborate pe bază de voluntariat. Ele pot certifica produse din lemn, procesele și metodologiile de recoltare, proveniența lemnului și gestionarea ecosistemelor forestiere. Aceste scheme încearcă să identifice serviciile și produsele forestiere obținute în conformitate cu anumite criterii și indicatori ai durabilității. Spre exemplu, inițiativele de certificare conduse prin intermediul Asociației pentru Certificare Forestieră (ACF) a crescut simțitor din 1996, iar piața produselor din lemn certificate în țările Europei de Est depășește 5% din circuitul produselor lemnoase. Uniunea Europeană a lansat câteva acte legislative de reglementare a fluxurilor de masă lemnoasă care se intersectează cu cele ale țărilor membre și reglementează raportul cu alte țări privind traficul produselor din lemn. Consiliul Europei (CE) a adoptat Regulamentul nr. 2173/2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană. Parlamentul European și Consiliul Europei au adoptat Regulamentul nr. 995/2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor ce introduc pe piață lemn și produse din lemn (restricțiile ce vor intra în vigoare din martie 2013). Totuși, pentru mai multe țări definirea noțiunii și sensul tăierilor ilicite rămâne încă o problemă. Dacă în unele țări practicile ilegale sunt asociate cu violarea legislației naționale, în altele legislația forestieră este total necorespunzătoare atât principiilor de gospodărire a pădurilor, cât și a celor de dezvoltare durabilă a ecosiste-

Figura. 2. Organigrama Agenţiei„Moldsilva”

14 15

melor forestiere. Problema se agravează și prin faptul că reformele sectoriale și ale sistemului de inventariere a resurselor forestiere nu sunt întotdeauna pe placul structurilor responsabile de sectorul forestier.

3.2. Planul Național de Acțiuni privind combaterea tăierilor ilicite şi altor contravenţii şi infracţiuni cu caracter silvic (PNA FLEG)

După semnarea Declarației Ministeriale în 2005 la Sankt-Petersburg (Rusia), Agenția “Moldsilva” a inițiat dezvoltarea unui Plan Naţional de Acţiuni (PNA). În anul 2008, cu suportul Băncii Mondiale și prin intermediul grantului special „Asistenţă pentru dezvoltarea şi implementarea Planului naţional de acţiuni FLEG în Republica Moldova”, a fost lansat un proces participativ de elaborare a PNA FLEG. Aceste activităţi au fost realizate de Agenţia “Moldsilva” în cooperare cu compania internaţională de consultanţă „Indufor”. La etapele inițiale de elaborare, PNA FLEG a fost examinat în cadrul unui seminar naţional (iunie 2008) cu participarea reprezentanţilor ministerelor şi departamentelor, autorităţilor publice locale de nivelul I şi II, ONG, mass-media etc. După aceste discuții, PNA a fost remis pentru avizare instituțiilor centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţilor administraţiei publice locale şi altor organizaţii cu responsabilităţi în dome-niu. În rezultat, au fost recepţionate avizele instituţilor şi organizaţiilor, în baza cărora a fost definitivată varianta finală a PNA. În cele din urmă, Planul Naţional de Acţiuni FLEG pentru perioada 2009-2011 a fost aprobat de către Agenţia „Moldsilva” prin ordinul Nr. 11-P din 30 ianuarie 2009. PNA FLEG este o acţiune primordială pentru combaterea tăierilor ilicite şi altor contravenţii şi infracţiuni cu caracter silvic, inclusiv pentru eliminarea deficienţelor de ordin legislativ şi normativ. Obiectivul strategic al PNA este conservarea patrimoniului forestier naţional și asigurarea unor condiţii de piaţă corecte prin eliminarea din circuitul economic al produselor lemnoase de provenienţă ilicită. Scopurile de bază ale PNA sunt de (1) a re-duce volumului tăierilor ilicite în scopul asigurării unei schimbări durabile; (2) a efectua studii analitice bazate atât pe statistica oficială, cât şi alte surse alternative de informaţie (datele populației, analiza sociologică, estimările în teren a experților locali și internaționali etc.), care să denote amploarea reală a contravențiilor; (3) a contribui la conlucrarea și comunicarea eficientă dintre părțile interesate (ministerele, agențiile de resort, autoritățile publice locale, ONG-uri, agenții privați, populația locală etc.) și (4) cooperarea cu instituțiile internaționale pentru imple-mentarea activităților preconizate. Bugetul total necesar pentru implementarea PNA FLEG va constitui 141,5 milioane lei (circa 14 milioane dolari SUA), iar costurile activităţilor au fost elaborate în baza unor calcule detaliate, bazate pe norme de muncă, necesarul de experţi tehnici, de utilaj și de echipament. Se prevede dotarea sectorului și a structurilor de protecţie a mediului cu tehnică şi utilaj performant (calculatoare cu softurile şi echipamentul aferent, aparate GPS, softuri GIS etc.). În contextul îmbunătățirii managementului pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie forestieră se prevede elaborarea planurilor de amenajament silvic pentru 55 mii ha și procurarea a circa 3200 unităţi de echipament forestier (dendrometre, busole geodezice, clupe forestiere etc.). Sursele interne de finanţare a măsurilor PNA constituie mijloacele bugetului de stat alocate pentru activitatea curentă a sectorului forestier, mijloacele proprii ale Agenţiei “Moldsilva”, ale altor ministere şi departamente deţinătoare de fond forestier sau terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră; mijloacele Fondului Ecologic şi alte mijloace cu provenienţă legală. Suportul extern al PNA este asigurat prin intermediul proiectului regional ENPI FLEG (www.enpi-fleg.org). Din septembrie 2009 Moldova este parte a programului regional ENPI FLEG „Îmbunătăţirea aplicării legislaţiei forestiere şi a guvernării în cadrul Iniţiativei Politice Europene de Vecinătate cu ţările din Europa de Est şi Rusia”, finanţat de Comisia Europeană și care este își pune ca scop diminuarea activităţilor ilegale în domeniul forestier cu care se confruntă ţările participante - Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Moldova, Ucraina, Belarus şi Rusia. În Republica Moldova acest program este implementat de două organizații - Banca Mondială și IUCN. Agenția “Moldsilva” deține președinția Comitetului Național Consultativ al Programului ENPI FLEG (CNCP), care examinează programele anuale de lucru și ghidează activitatea organizațiilor implementatoare, pre-cum și desemnează Persoana Națională de Contact a Programului. Luând în considerație rezultatele obținute și necesitatea cooperării regionale privind combaterea fenomenului tăierilor ilicite, UE a decis să extindă programul până în 2012 pentru ca țările participante să poată continua activitățile de îmbunătățire a reformelor forestiere și de asigurare a durabilității diversității ecosistemelor forestiere prin derularea altor programe speciale în acest sens.

3.3. Legislația naționala privind combaterea tăierilor ilicite Documentul de bază care reglementează relațiile forestiere și activitatea ramurii silvice în Republica Moldova este Codul Silvic (1996) cu amendamentele ulterioare, inclusiv privind tăierile ilicite stipulate în art. 84 (Tipurile de contravenţii silvice), art. 85 (Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei silvice), art. 87 (Răspunderea pentru nimicirea şi vătămarea ilicită a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier) și anexele corespunzătoare. Problema tăierilor ilicite și a altor fenomene dăunătoare ecosistemelor forestiere și biodiversității lor este reflectată în „Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova” (aprobată prin Hotărârea Parlamentului Nr. 350-XV din 12.07.2001), “Strategia naţională şi Planul de acţiune în domeniul conservării

diversităţii biologice” (aprobată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Nr. 112-XV din 27.04.2001) și “Progra-mul de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020” (aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 737 din 17.06.2003), precum și în Codul contravențional al Republicii Mol-dova (2008) și Legea cu privire la zonele şi fâșiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă (1995). Odată cu demararea procesului FLEG în Moldova și aderarea țării la programul regional ENPI FLEG, Agenția “Moldsilva” a elaborat un șir de ordine speciale, cum ar fi ordinul Nr. 37-p din 18.03.2010 “Cu privire la efectuarea reviziilor planificate și de control a cantoanelor silvice în perioada de primăvară anului 2010”, ordinul Nr. 348-P din 31.12.2010 “Cu privire la rezultatele reviziei planificate a cantoanelor silvice în toamna anului 2010”, ordinul 76-P din 14.03.2011 “Cu privire la ameliorarea stării de pază a pădurilor și efectuarea reviziilor de primăvară a anului 2011”, ordinul 78-P din 17.03.2011 “Cu privire la intensificarea pazei pădurilor de incendii în anul 2011”. Inspectoratul Ecologic de Stat (IES), care efctuează expertiza și controlul ecologic de stat, cooperează cu Agenția Moldsilva în vederea depistării și contracarării contravențiilor silvice. Prin ordinul Nr. 25 din 08.04.2010 “Cu privire la efectuarea controlului stării fâșiilor forestiere și fondului forestier gestionat de autoritățile publice locale” și ordinul Nr. 50 din 21.03.2011 “Cu privire la efectuarea controlului stării fâșiilor forestiere și fondului forestier gestionat de autoritățile publice locale”, IES participă activ la implementarea activităților PNA FLEG și altor prevederi legislative legate de combaterea tăierilor ilicite și dezvoltarea durabilă a ecosistemelor forestiere.

4. Tăierile ilicite şi amploarea lor Exploatările forestiere ilegale sunt înfloritoare în majoritatea ţărilor de pe glob. În timp ce autoritățile publice de stat din multe țări ale lumii susțin că volumele exploatărilor ilicite sunt comparativ mici, informațiile reale recente denotă că anvergura problemei este cu mult mai mare. În Republica Moldova, amploarea tăierilor ilicite în toate terenurile acoperite cu vegetație forestieră din ultimele decenii trebuie privită ca un fenomen ce depăşește sfera de interes a specialiştilor. Aceasta devine o problemă mai mare, care cuprinde întreaga societate și ne privește pe fiecare din noi. Efectele din ultimul timp ale hazardelor, cum sunt secetele și inundațiile, au atras atenția nu numai specialiștilor și autorităților, dar și a întregii societăți. Aceste procese au o legătură directă nu numai cu insuficiența resurselor forestiere naționale, dar și cu cauzalitățile de tăieri ilicite de arbori, în special în zonele vulnerabile sau afectate de calamități. Amploarea tăierilor ilicite poate fi analizată și prin prisma evaluării consumului de masă lemnoasă ra-portat la recoltele autorizate. Astfel, conform rezultatelor unui studiu analitic realizat de IUCN în cooperare cu AO “Silva-Mileniu III” în anul 2010, consumul anual estimativ de lemn şi altă biomasă energetică utilizată de populaţia locală în Republica Moldova este de 1402927,8 m3 (vezi tabelul 6). În mare parte acest consum rezultă din resursele forestiere interne, care depăşesc cu mult volumele autorizate pentru recoltare. Cea mai mare parte a lemnului este utilizată de populaţia locală ca lemn de foc în scopuri energetice, consumul estimativ fiind de 1039252,2 m3 anual (74,1% din totalul masei lemnoase şi altei biomase energetic consumate anual). Pentru comparaţie, volumul autorizat anual recoltat al masei lemnoase din pădurile Agenției „Moldsilva” (deținătorul a 87% din fondul forestier de stat) este de circa 400-430 mii m3, gradul de folosire a creșterii medii curente fiind de 40%, iar creşterea anuală în pădurile Republicii Moldova fiind de 1236 mii m3 (www.moldsilva.gov.md).

Tabelul 6. Categorii de consum și volumul de masă lemnoasă utilizată în 2010.

Categorii consum

Scopul utilizării

Volum, m3

%

Lemn de foc Energetic (încălzirea locuinţelor, pregătirea hranei etc.)

1039252,2 74,1

Lemn de lucru Construcţii (parţial în scopuri energetice) 40546,7 2,8

Alte surse

Biomasă alternativă (resturi vegetale din livezi, vii, grădini, alte deşeuri organice)

323128,9

23,1

Total consum anual estimativ: 1402927,8 Sursa: Oficiul FLEG Moldova și AO „Silva-Mileniu III”

16 17

În Republica Moldova se pot constata următoarele tipuri de tăieri ilicite:

• După deţinătorii de terenuri forestiere:- pe terenurile gestionate de Agenţia „Moldsilva”;- pe terenurile gestionate de autorităţile administraţiei publice locale (primării);- pe terenurile proprietate privată;- pe terenurile gestionate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (fâşii de protecţie şi vegetaţie forestieră de-a lungul căilor ferate şi drumurilor).

• După prezenţa autorizaţiilor de tăiere:- cu prezenţa actelor necesare de autorizație a tăierilor;- în lipsa acestora.

• După scopul obţinerii masei lemnoase:- în scopuri energetice (pentru încălzirea caselor şi pregătirea hranei);- în scopuri de construcţie şi confecţionare a diferitor piese (uşi, geamuri, mobilier, butoaie, lăzi, etc.);- în scopuri comerciale (pentru obţinerea veniturilor de la comercializarea masei lemnoase).

• Cu sau fără acordul persoanelor responsabile de asigurarea pazei;

• Încălcări ale regulamentelor şi tehnologiilor de exploatare a parchetelor stabilite la lucrările de produse principale, tăieri de îngrijire şi tăieri de igienă;

- tăierea sau vătămarea arborilor, inclusiv cei seminceri sau din grupuri şi pâlcuri semincere;- tăierea, distrugerea, vătămarea arborilor, arbuştilor şi lianelor interzise pentru extragere;- recoltarea sau colectarea masei lemnoase în perioada interzisă (indicată în autorizaţia sau bonul de exploatare a pădurii);- recoltarea sau colectarea masei lemnoase, inclusiv în parchetele transmise prealabil conform actului, beneficiarului forestier, până la primirea autorizaţiei sau bonului de exploatare a pădurii, la primirea autorizaţiei sau bonului de exploatare a pădurii, dar până la primirea parchetului în natură, precum şi după expirarea termenului indicat în autorizaţia sau bonul de exploatare a pădurii, recoltarea sau colectarea masei lemnoase după sistarea sau încetarea dreptului de folosinţă;- perfectarea cu întârziere a autorizaţiilor sau bonurilor de exploatare a pădurii pentru tăierea deja permisă;- transportarea, descărcarea sau prelucrarea masei lemnoase până la atestare, în cazul eliberării lem-nului conform cantităţii de masă lemnoasă recoltată;- transportarea masei lemnoase la un loc care nu este indicat în autorizaţia sau bonul de exploatare a pădurii sau în biletul silvic, în cazul tuturor tipurilor de evidenţă;- tăierea (extragerea) arborilor doborâți de vânt, rupţi de zăpadă sau uscaţi fără autorizaţia sau bonul de exploatare a pădurii;- depăşirea cotelor stabilite de eliberare a masei lemnoase.

Cele mai frecvente tăieri ilicite în Republica Moldova sunt:

- tăieri fără acte legale în scopuri energetice şi/sau obţinere de masă lemnoasă în alte scopuri efectuate pe terenurile gestionate de autorităţile administraţiei publice locale şi de Ministerul Transporturilor şi Infrasctructurii Drumurilor.

- tăieri pentru obţinerea masei lemnoase în scopuri de comercializare şi obţinere a veniturilor, efectu-ate ilicit în păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră indiferent de gestionarul forestier;

- crearea şi comercializarea ilegală a surplusurilor de masă lemnoasă create la momentul efectuării in-ventarierii parchetelor, neincluderii lor în actele legale de permisiune (autorizaţii şi bonuri), utilizarea mijloacelor în scopuri de corupere şi mituire a persoanelor responsabile.

5. Sistemul de control al tăierilor ilicite şi altor contravenţii silvice În Republica Moldova se impun măsuri ferme de combatere a tăierilor ilicite, inclusiv prin conlucrarea activă cu structurile de menţinere a ordinii publice, instanţele judecătoreşti şi populaţia locală. Combaterea tăierilor ilicite, care este parte integrată a procesului de implementare a politicii forestiere naţionale, este îndreptată spre a asigura condiţiile necesare de gestionare a pădurilor pe principii durabile.

5.1. Responsabilităţile structurilor publice. În procesul de asigurare a integrităţii pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie forestieră sunt implicate mai multe autorităţi şi instituţii de stat:

Parlamentul, care are ca scop:- reglementarea legislativă a relaţiilor silvice;- determinarea direcţiilor fundamentale ale politicii statului privind dezvoltarea durabilă, folosirea, regener-area, paza şi protecţia pădurilor;- stabilirea competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale privind folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor.

Guvernul, care are ca scop:Conform art. 8 al Codului Silvic:

- realizarea administrării de Stat a fondului forestier şi cinegetic;- exercitarea controlului de stat asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi cinegetic;- stabilirea procedurii de eliberare a lemnului pe picior;- stabilirea modului de clasificare a pădurilor pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale;- aprobarea posibilităţii de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor de produse principale;- stabilirea unei proceduri unice de ţinere a evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de stat;- soluţionarea problemelor care ţin de atribuirea terenurilor din fondul forestier pentru necesităţi de stat şi publice;- soluţionarea problemelor care ţin de atribuirea în gestiune a terenurilor din fondul forestier;- soluţionarea problemelor cu privire la încetarea dreptului de gestiune asupra terenurilor din fondul fores-tier;- soluţionarea problemelor privind organizarea şi activitatea organelor silvice de stat;

Conform art. 8 al Legii privind protecţia mediului înconjurător:- asigură folosirea raţională a resurselor naturale;- întocmeşte cadastrul resurselor naturale;- controlează activitatea de protecţie a mediului de către ministere, departamente şi autorităţile administraţiei publice locale.

Agenţia „Moldsilva” este autoritatea silvică centrală. Competenţele ei sunt expuse în Codul Silvic (art. 11, 12, 21, etc.) şi în Regulamentul de funcţionare. În general, aceste competenţe sunt definite relativ clar și în-dreptate spre:

- promovarea politicii de stat, aplicarea strategiei naţionale în domeniul silviculturii, acţionând pentru apărarea, conservarea şi dezvoltarea fondului forestier şi cinegetic, precum şi organizarea colectării şi valorificării pro-duselor pădurii, conform legislaţiei în vigoare;- gospodărirea pe principii ecologice, în baza amenajamentelor silvice ale fondului forestier şi cinegetic sub-ordonate, în vederea contribuţiei pădurilor la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, precum şi la satisfacerea unor cerinţe ale economiei naţionale privind asigurarea cu produse ale pădurii şi servicii;- reglementarea, coordonarea şi exercitarea controlului asupra administrării şi gospodăririi fondului forestier;- elaborarea regimului silvic, care reprezintă un sistem de norme tehnice, economice, juridice şi silvice priv-ind amenajarea, folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor, şi exercită controlul asupra respectării acestui regim;

18 19

- aplicarea regimului silvic în fondul forestier subordonat, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile a pădurilor, conservării şi ameliorării diversităţii biologice forestiere, folosirii raţionale a resurselor fores-tiere, etc.

Structura instituţională a Agenției “Moldsilva” este următoarea (vezi www.moldsilva.gov.md):• aparatul central;• 16 întreprinderi pentru silvicultură (divizate în ocoale silvice care implementează activităţile la nivel lo-cal), având ca scop coordonarea și implementarea activităţilor la nivel regional;• 4 întreprinderi silvo-cinegetice care coordonează activităţile la nivel regional;• 4 rezervaţii naturale („Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” şi „Prutul de Jos”) care asigură conservarea celor mai reprezentative ecosisteme naturale, efectuează cercetări ştiinţifice şi conduce moni-toringul naturii („Analele Naturii”);• Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice care este instituţia plenipotenţiară în domeniul amenajării pădurilor, organizării depistării şi combaterii bolilor şi dăunătorilor forestieri, precum şi în domeniul cercetărilor ştiinţifice şi al proiectării silvice.

Principalii promotori al activităţilor de asigurare a integrităţii pădurilor în cadrul Agenţiei „Moldsilva” este (1) Direcţia fond forestier, arii protejate, pază şi protecţie şi (2) Garda forestieră. Personalul acestora coordonează, monitorizează, exercită controlul activităților și acordă asistență entităților subordinate Agenției “Moldsilva”.

Ministerul Mediului – autoritatea centrală pentru protecţia mediului înconjurător. Competenţele MM sunt expuse în Legea privind protecţia mediului înconjurător, Codul Silvic şi Regulamentul de funcţionare:Conform Codului Silvic (art. 22) MM controlează/efectuează:

- îndeplinirea programelor, aprobate de Guvern, privind folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor;- respectarea normelor de folosinţă a produselor pădurii;- repartizarea pădurilor pe grupe şi categorii funcţionale;- folosirea raţională a fondurilor forestier şi cinegetic;- analiza stării fondurilor forestier şi cinegetic.

Conform art. 15 al Legii privind protecţia mediului înconjurător MERN are următoarele atribuţii principale:- efectuarea controlului de stat asupra stării mediului şi componenţilor lui, respectării legislaţiei cu privire la protecţia mediului;- organizarea şi asigurarea funcţionării monitoringului ecologic complex, evaluării impactului asupra me-diului şi efectuării auditului ecologic;- efectuarea recensământului resurselor naturale, reglementarea în comun cu Guvernul a folosirii lor pentru satisfacerea cerinţelor economice şi sociale ale generaţiilor prezente şi viitoare, stabilirea limitelor de folo-sire a resurselor naturale;- coordonarea activităţii de ocrotire a ecosistemelor naturale, landşafturilor, monumentelor naturii.

Principala subdiviziune a MM responsabilă de politica în domeniul forestier este Direcţia resurse natu-rale şi biodiversitate, care promovează politica de stat în domeniul conservării şi folosirii durabile a resurselor naturale. Direcţia elaborează legislaţia cu privire la protecţia pădurilor, vânat, pescuit şi resursele funciare şi implementează programe şi planuri privind protecţia şi conservarea patrimoniului natural; coordonează activităţile legate de conservarea diversităţii biologice şi managementul ariilor protejate şi elaborează legislaţia repsectivă. Specialiştii Direcţiei formeaza puncte focale ale următoarelor convenţii internaţionale: CBD, Cartahena Protocol, CITES, CSM, Berna, AEWA, RAMSAR etc. Situaţia privind asigurarea cu resurse umane în domeniul forestier a MM şi calitatea acestora este relativ similară cu cea din domeniul silvic.

Inspectoratul Ecologic de Stat: a) Conform art. 26 al Legii privind protecţia mediului înconjurător – are funcţia de a exercita controlul de stat asupra respectării legilor şi a altor acte normative în problemele protecţiei mediului şi folosirii resurse-lor naturale; b) Conform art. 27-29 ale Legii privind protecţia mediului înconjurător, inspectorii IES au următoarele atribuţii:

- a sista orice activitate, dacă aceasta contravine legislaţiei cu privire la protecţia mediului;- a înainta pretenţii persoanelor fizice şi juridice pentru repararea prejudiciilor cauzate mediului ca rezultat al folosirii neraţionale a resurselor naturale;- a cere de la organele de resort pedepsirea disciplinară a persoanelor de decizie care nu au asigurat respectarea legislaţiei cu privire la folosirea raţională a resurselor naturale;- a controla orice obiectiv de pe teritoriul ţării indiferent de apartenenţa departamentală şi forma de proprietate, în cazul unei activităţi sau situaţii care pot influenţa negativ mediul sau componenţii lui;- a cere persoanelor fizice şi juridice prezentarea documentelor prevăzute de legislaţie ce atestă drep-tul lor de folosinţă a resurselor naturale;- a întocmi procese-verbale şi alte documente despre încălcările legislaţiei cu privire la protecţia me-diului, despre nerespectarea condiţiilor expuse în autorizaţia de mediu etc.;-a efectua şi alte acţiuni, în limitele competenţei lor, în domeniul protecţiei mediului şi folosirii raţionale a resurselor naturale.

Autorităţile publice locale reprezintă un alt nivel administrativ cu o influenţă decisivă asupra conservării şi utilizării durabile a pădurilor. Iniţiativele cu privire la activităţile la nivel local constituie un pilon important pentru protecţia pădurilor şi altor tipuri de vegetaţie forestieră. De competenţa autorităţilor administraţiei publice locale ţin:

- exercitarea controlului asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi ci-negetic;- repartizarea terenurilor din fondul forestier;- înregistrarea drepturilor de gestiune şi de folosinţă a terenurilor din fondul forestier;- organizarea ţinerii evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de stat;- acordarea de sprijin organelor silvice de stat la amenajarea sectoarelor silvice în locurile de agrement;- lichidarea, în comun cu organele silvice de stat a incendiilor de pădure;- lichidarea, în comun cu organele silvice de stat a efectelor incendiilor de pădure şi calamităţilor naturale;- elaborarea, coordonarea şi organizarea îndeplinirii, în comun cu organele silvice de stat a programelor locale privind dezvoltarea durabilă, folosirea, regenerarea, paza şi protecţia pădurilor.

În cadrul APL activează puțini specialişti cu studii în domeniul forestier.

Societatea civilă – cetăţenii şi asociaţiile obşteşti au dreptul să solicite informații de la organele silvice de stat şi de la organele de stat pentru protecţia mediului înconjurător referitor la starea fondului forestier şi cinegetic, măsurile planificate şi realizate de conservare şi folosire a acestora, să propună şi să realizeze, în conformitate cu legislaţia, măsuri privind paza şi folosirea raţională a fondurilor forestier şi cinegetic, conservarea biodiversităţii. În domeniul protecţiei mediului activează circa 40 organizaţii neguvernamentale. Dintre acestea, cele mai rel-evante sunt Centrul REC-Moldova, Mişcarea Ecologică din Moldova, Societatea Ecologică „Biotica”, Asociaţia Obştească „Silva-Mileniu III”, Organizaţia Ecologică Obştească „Ecospectru” etc.

5.2. Paza fondului forestier în pădurile gestionate de Agenţia „Moldsilva” În condiţiile Republicii Moldova, cu resurse forestiere limitate şi o presiune continuă asupra ecosiste-melor silvice şi a biodiversităţii lor, paza şi protecţia pădurilor devine un imperativ pentru întreaga societate, dar și una dintre sarcinile primordiale ale gospodăririi durabile și utilizării resurselor forestiere. Prezentul studiu include informații şi date care au fost colectate, procesate, verificate (în vederea veridicităţii informaţiei oficiale) și analizate detaliat pentru întreg anul 2010 și I-a jumătate a anului 2011, precum și comparate cu anii precedenți.

Anul 2010 Informația oficială pentru întreaga perioadă a anului 2010 a parvenit din rezultatele reviziilor și controale-lor întreprinse în contextul îndeplinirii prevederilor ordinului Nr. 37-p din 18.03.2010 „Despre ameliorarea stării de pază a pădurilor şi efectuarea reviziilor planificate şi de control în perioada de primăvară 2010” şi ordinului Nr. 247-p din 06.10.2010 „Cu privire la efectuarea reviziei planificate de toamnă 2010”. În anul 2010, la organizarea pazei fondului forestier gestionat de către Agenţia “Moldsilva” au fost încadraţi nemijlocit peste 1500 de specialişti

20 21

Tăieri ilicite Păşunatul neautorizat Alte contravenţii

№ Denumirea unităţii silvice

Nr P/V

Volumul masei

lemnoase m3

Prejudiciile cauzate/

recuperări

Nr P/V

Prejudicii/ lei

Nr. P/V

Prejudicii/lei

1. ÎS Bălţi 36 42 9809/6626 4 1998 2 36

2. ÎS Călăraşi 48 541 115151/ 107868

- - 1 156

3. ÎS Chişinău 65 203 76770/ 51915 5 3180 18 56050

4. ÎS Comrat 7 187 4014/ 1574 13 42120 14 9909

5. ÎS Edineţ 16 740 17920/ 5384 - - - -

6. ÎS Glodeni 36 344 80677/ 80677 8 4363 4 932

7. ÎS “Hînceşti-Silva” 16 80 19862/ 17348 1 2430 1 3480

8. ÎS Iargara 36 112 29649/ 20136 9 54891 6 54833

9. ÎS “Nisporeni-Silva” 5 51 10806/ 6976 1 - 1 1100

10. ÎS Orhei 43 322 45841/ 29571 - - 3 40447

11. ÎS “Silva-Centru” Ungheni

20 135 5890/ 3416 - - 2 7740

12. ÎS “Silva-Sud” Cahul 24 122 119359/ 10603 9 25550 - -

13. ÎS Soroca 8 139 37232/ 36899 1 1188 2 3794

14. ÎS Şoldăneşti 35 122 25419/ 25231 - - - -

15. ÎS Teleneşti 38 53 18691/ 17821 3 860 - -

16. ÎS Tighina 17 112 8959/ 8959 2 1100 5 39555

17. ÎSC Cimişlia 14 62 7920/ 7920 8 4530 3 353

18. ÎSC Ialoveni 8 278 5512/ 2626 - - 5 10872

19. ÎSC Manta-V 24 139 21715/ 12532 5 4860 - -

20. ÎSC Străşeni 19 50 9564/ 14271 - - 13 51790

21. RN “Codrii” 4 20 2078/1890 - - 4 7430

22. RN “Plaiul Fagului” - 3 - - - - -

23. RN “Pădurea Domnească”

1 12 1645/ 1645 - - - -

24. RN “Prutul de Jos” - - - - - - -

TOTAL 520 3869 674483 69 147070 84 288477

Tabelul 7. Contravenții silvice depistate în anul 2010 în întreprinderile subordonate Agenției „Molsilva”

Sursa: Agenția „Molsilva” (www.moldsilva.gov.md)

(pădurari, maiştri silvici, cinegeticieni, pădurari de vânătoare, inspectori ai gărzii forestiere). În rezultatul măsurilor întreprinse pe întreaga perioadă a anului 2010, au fost întocmite 520 procese verbale asupra cazurilor de tăieri ilicite care au depistat un volum de 3869 m³ de masă lemnoasă recoltată illicit (cu 1,6 mii m³ mai mult decât în 2009). Prejudiciul cauzat a fost de 675 mii lei, din care 472 mii lei (70%) au fost recuperați. Volumul de 2170 m³ (57% din volumul total illicit de 3869 m³ pentru anul 2010) a fost depistat în cadrul reviziilor planificate. În afară de tăieri ilicite, în cadrul reviziilor și controalelor din perioada anului 2010 au fost întocmite 69 de procese verbale de constatare a cazurilor de păşunat illicit (prejudiciul fiind de 147 mii lei) şi 84 de procese verbale de constatare a altor încălcări a legislaţiei silvice (cu un prejudiciu de 289 mii lei). Starea pazei terenurilor fondului forestier gestionat de Agenţia „Moldsilva” pentru anul 2010, inclusiv pentru toate cele 24 de întreprin-deri (pentri silvicultură, silvo-cinegetice, rezervații naturale), este prezentată în tabelul 7. Conform datelor oficiale pentru anul 2010, cele mai mari volume de tăieri ilicite au fost admise în următoarele întreprinderi silvice: ÎS Edineţ – 740 m³, ÎS Călăraşi – 541 m³, ÎS Glodeni – 344 m³, ÎS Orhei – 322 m³, ÎSC Ialoveni – 278 m³, ÎS Chişinău – 203 m³, ÎSC “Manta-V” – 139 m³, ÎS Soroca – 139 m³, ÎS “Silva-Cen-tru” Ungheni – 135 m³. Trebuie de menționat că în anul 2010 în Agenția “Moldsilva” au fost majorate salariile angajaţilor cu până la 40% și, totodată, au fost reduse considerabil volumele de plantări, colectare a plantelor medicinale și a lucrărilor de recoltare a masei lemnoase. Totuși, datele arată că în comparație cu anii precedenți fenomenul tăierilor ilicite în 2010 nu a fost diminuat. Aducem la cunoștință, că din cauza lipsei responsabilităţilor personale, ignorării obligaţiunilor de serviciu şi a efectuării controlului nesatisfăcător din partea autorităţilor re-sponsabile de paza pădurilor, în entitățile silvice ale Agenției “Moldsilva” au fost admise tăieri ilicite de proporţii, după cum urmează:

• ÎS Edineţ, O.S. Otaci, cantonul silvic № 6, pădurar M. Rusnac – 114 m³; O.S. Donduşeni, cantonul silvic № 7, pădurar Dragolin – 107 m³. • ÎS Ialoveni, O.S. Rezeni, cantonul silvic № 3, pădurar P. Ciobanu – 132,4 m³; cantonul silvic № 2, pădurar I. Cujba – 22,1 m³.• ÎS Orhei, O.S. Vatici, cantonul silvic № 9, pădurar N. Neghină – 103,3 m³; cantonul silvic № 19, pădurar P. Rotari – 24,3 m³; O.S. Susleni, cantonul silvic № 8, pădurar I. Scripnic – 27,2 m³.• ÎS Teleneşti, O.S. Teleneşti, cantonul silvic № 13, pădurar I. Manoli – 41,2 m³; cantonul silvic № 16, pădurar G. Şeremet –109,5 m³.• ÎS Glodeni, O.S. Glodeni, cantonul silvic № 9, pădurar V. Pasat – 245,6 m³; cantonul silvic № 4, pădurar O. Primac – 85,0 m³.• ÎS “Hînceşti - Silva”, O.S. Oneşti, cantonul silvic № 9, pădurar N. Bambuleac – 73,1 m³.• ÎS Călăraşi, O.S. Bravicea, cantonul silvic № 10, pădurar M. Ţaca – 73,0 m³; cantonul silvic № 9, pădurar S. Botnari – 80,0 m³; O.S. Călăraşi, cantonul silvic № 6, pădurar I. Balan – 85,0 m³; cantonul silvic № 5, pădurar V.Ciudin – 43,6 m³; cantonul silvic № 12, pădurar V. Nistor – 42,0 m³.• ÎS “Silva-Centru” Ungheni, O.S. Corneşti, cantonul silvic № 8, pădurar E. Cojocari – 85,0 m³.

Cifrele prezentate denotă un nivel scăzut al lucrărilor de paza a pădurii în fondul forestier gestionat de Agenţia „Moldsilva” pe parcursul anului 2010. Conducerea Agenției “Moldsilva” a emis ordinul № 348-p din 31.12.2010 „Cu privire la rezultatele reviziilor planificate a cantoanelor silvice în toamna anului 2010” și consideră activitatea întreprinderilor silvice la compartimentul „Tăieri ilicite şi alte contravenţii silvice” ca fiind nesatisfăcătoare. În conformitate cu acest ordin, au fost atenţionate conducerile întreprinderilor silvice Edineţ, Orhei, Comrat, Călăraşi, Soroca, „Silva-Sud” Cahul şi „Nisporeni-Silva”. Au fost aplicate diverse măsuri disci-plinare și sancţionaţi: 161 pădurari (inclusiv eliberaţi din funcţie – 21), maiştri pădurari – 50 (inclusiv eliberaţi din funcţie – 4), adjuncţi ai şefilor de ocol silvic – 11 (inclusiv eliberaţi din funcţie – 2), șefi de ocoale silvice – 31 (inclusiv eliberaţi din funcţie – 3), ingineri pază şi protecţie – 5 (inclusiv eliberaţi din funcţie – 1).

Anul 2011 (I-a jumătate) Pentru îmbunătățirea pazei fondului forestier gestionat, Agenția „Moldsilva” a emis ordinul Nr. 76-p din 14.03.2011 „Cu privire la ameliorarea stării de pază a pădurilor şi efectuarea reviziilor planificate şi de control în perioada de primăvară a anului 2011” şi ordinul Nr. 211-p din 29.09.2011 „Cu privire la efectuarea reviziei planificate de toamnă 2011”. În rezultatul măsurilor întreprinse în această perioadă, au fost întocmite 459 procese verbale asupra cazurilor de tăieri ilicite care au depistat un volum de 2561,9 m³ de masă lemnoasă recoltată illicit. Prejudiciul cauzat a fost de 454,2 mii lei, din care 291,3 mii lei (64%) au fost recuperați. În afară de tăieri ilegale, au fost întocmite 55 de procese verbale de constatare a cazurilor de păşunat illicit (prejudiciul fiind de 85,2 mii lei) şi 75 de procese verbale de constatare a altor contravenții silvice (cu un prejudiciu de 863,8 mii lei). Datele oficiale ale raportului privind contravenţiile silvice pentu I-a jumătate a anului 2011, inclusiv pentru toate cele 24 de întreprinderi (pentri silvicultură, silvo-cinegetice, rezervații naturale), sunt prezentate în tabelul 8.

22 23

Tăie

ri il

icite

Pă

şuna

tul n

eaut

oriz

at, m

ii le

i Al

te c

ontra

venţ

ii, m

ii le

i N

d/o

D

enum

irea

uni

tăţii

silv

ice

Nr.

P/V

Volu

mul

mas

ei

lem

noas

e, m

2 Pr

ejud

icii

cauz

ate/

recu

peră

ri,

mii

lei

N

r. P/

V Pr

ejud

icii/

m

ii le

i N

r. P/

V Pr

ejud

icii/

m

ii le

i 1.

ÎS

Băl

ţi 57

68

12

,1/9

,6

4 0,

7 2

83,9

2.

ÎS

Căl

ăraş

i 41

40

6 81

,8/6

5 -

- 2

1,7

3.

ÎS C

hişi

nău

67

360,

8 12

2,4/

59,4

4

0,6

15

32,3

4.

ÎS

Com

rat

8 25

4 4,

3/4,

3 13

10

,4

9 1,

5 5.

ÎS

Edi

neţ

5 88

,5

3,7/

3,7

1 2,

6 -

- 6.

ÎS

Glo

deni

62

16

9,7

29,6

/29,

6 4

3,1

5 0,

8 7.

ÎS

„H

înce

şti-S

ilva”

24

21

3 55

/10,

2 7

39,1

23

28

,3

8.

ÎS Ia

rgar

a 12

26

,2

6,4/

7 2

13,8

-

- 9.

ÎS

”N

ispo

reni

-Silv

a”

3 12

,5

2,1/

0,7

- -

2 9,

9 10

. ÎS

Orh

ei

51

210,

5 25

,5/2

0 -

- 6

2,6

11.

ÎS „

Silv

a-C

entru

” U

nghe

ni

23

168

17/7

,1

2 0,

3 -

- 12

. ÎS

„Si

lva-

Sud”

Cah

ul

15

148

21,1

/11

7 5,

4 -

- 13

. ÎS

Sor

oca

10

98,2

14

,9/1

4,9

1 0,

4 4

- 14

. ÎS

Şol

dăne

şti

15

93

20,5

/20,

5 -

- 1

0,2

15.

ÎS T

elen

eşti

27

19

9,3/

8,6

3 0,

7 -

- 16

. ÎS

Tig

hina

5

20,9

4,

1/3,

2 4

4,3

2 69

4,1

17.

ÎSC

Cim

işlia

11

21

,6

2,3/

2,3

1 2,

4 -

- 18

. ÎS

C Ia

love

ni

3 33

,7

2,3/

0,8

1 1,

0 -

- 19

. ÎS

C M

anta

-V

6 92

8,

2/1,

1 1

0,4

- -

20.

ÎSC

Stră

şeni

9

12,8

2,

8/3,

4 -

- 1

3,5

21.

RN

„C

odrii

” 1

15,4

0,

6/-

- -

3 5,

0 22

. R

N „

Plai

ul F

agul

ui”

4 30

,1

8,2/

8,9

- -

- -

23.

RN

„Pă

dure

a D

omne

ască

” -

- -

- -

- -

24.

RN

„Pr

utul

de

Jos”

-

- -

- -

- -

Tota

l 45

9 25

61,9

45

4,2/

291,

3 55

85

,2

75

863,

8

Tabe

lul 8

. Con

trave

nții

silv

ice

depi

stat

e la

între

prin

deril

e Age

nței

„M

olsi

lva”

, 1-a

jum

ătat

e a

anul

ui 2

011

Surs

a: A

genț

ia “

Mol

silv

a” (w

ww.

mol

dsilv

a.go

v.m

d)

Comparație cu anii precedenți Dinamica anuală a stării de pază pentru anii 1997 - 2010, inclusiv I-a jumătate a anului 2011, este reflectată în tabelul 9. Conform datelor oficiale a reviziilor şi controalelor, s-a observat o reducere a volumului total de tăieri ilicite de la 5,0 m3 în 1997 și 4,1 mii m3 în 2003, până la 1,7 mii m3 în 2008. Raportul volumului tăierilor ilicite la 1000 ha suprafaţă acoperită cu păduri reflectă aceiași tendință de scădere – de la 17,2 m3 în 1997 și 8,5 m3 în 2003, până la 4,9 m3 în 2008. În 2009 volumul tăierilor ilicite creşte până la 2,2 mii m3, iar în 2010 atinge cifra de 3,869 mii m3 (ceea ce este mai mult decât media anuală de 3,5 mii m3 pentru perioada 1997-2010). Respectiv, raportul volumului tăierilor ilicite la 1000 ha suprafață de păduri constituie 6,1 m3 în 2009 și 12,8 m3 în 2010 (ceea ce este mai mare decât media de 10,5 m3 pentru perioada 1997-2010).Se observă o scădere bruscă a numărului de procese verbale întocmite – de la 3566 în 1997 (cu un prejudiciu cauzat în sumă de 1341,4 mii lei) până la 520 în 2010 (cu un prejuduciu cauzat de 675 mii lei).

Indici

Unitate de

măsură 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

2010

Media pe an

2011 1-a

jumătate

Tăieri ilicite

Volumul total al tăierilor ilicite

mii m3 5,0 4,5 4,9 4,9 4,5 4,4 4,1 2,8 2,3 2,3 1,7 1,7 2,2 3,869 3,5 2,562

Volumul tăierilor ilicite la 1000 ha suprafaţă acoperită cu păduri

m3/1000 ha

17,2 15,9 17,3 17,3 14,1 12,4 8,5 7,8 6,4 6,5 4,9 4,9 6,1 12,8 10,5 7,6

Procentul depistării tăierilor ilicite

% 46,0 45,0 36,5 42,2 49 52,8 45,8 48,3 49,2 45,5 42,0 50,4 49,6 43 46 42

Numărul proceselor-verbale întocmite

cazuri 3566 3694 3209 3323 2247 2656 2836 1707 1097 1112 554 525 530 520 1970 459

Suma prejudiciului cauzat

mii lei 1341,4 1493,3 511,8 619,7 556,7 642,3 688,7 418,3 451,4 401,4 281,1 271 376,7 675 623 452,2

Păşunatul neautorizat al animalelor

Numărul proceselor-verbale

cazuri 1393 929 423 773 690 535 678 386 330 333 391 337 130 69 528 55

Suma prejudiciului cauzat

mii lei 2852,2 2596,4 597,9 1206,4 1192,0 833,0 1117,7 844,3 441,9 590,0 1043,6 518,1 213,8 147,1 1013,9 85,2

Alte contravenţii silvice

Numărul proceselor-verbale

cazuri 377 352 73 103 256 257 126 92 159 129 187 141 92 84 173 75

Suma prejudiciului cauzat

mii lei 991,9 467,5 203,6 377,0 380,7 160,1 39,2 104,6 98,5 164 136 159,4 168,9 288,5 267,1 863,8

Tabelul 9. Starea pazei gestionate de Agenţia „Moldsilva” în perioada 1997-2010 şi 1-a jumătate a anului 2011

5.3. Paza fondului forestier în pădurile gestionate de alţi deţinători În perioada anului 2010, personalul Inspectoratului Ecologic de Stat a efectuat revizii planificate în 890 de primării, care dețin 72821,3 ha de terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, dintre care 46705,3 ha sunt ter-enuri acoperite cu păduri (dintre ele în stare nesatisfăcătoare - 7712 ha, sau 16,5% din totalul lor) şi 26116 ha perdele forestiere de protecţie şi altă vegetaţie forestieră (dintre ele 3575 ha sau 13,7% din totalul lor în stare nesatisfăcătoare). In rezultatul reviziilor a fost depistat un volum de 15873,4 m3 tăieri ilicite. Mai detaliat rezultatele investigațiilor sunt prezentate în tabelul 10.

24 25

Tere

nuri

aco

peri

te c

u pă

duri

Pe

rdel

e fo

rest

iere

de

prot

ecţie

/altă

veg

etaţ

ie

fore

stie

ră

Incl

usiv

cu

star

ea

Incl

usiv

cu

star

ea

Nr.

Den

umir

ea

raio

nulu

i

Num

ărul

de

pr

imăr

ii re

vizu

ite

Tota

l Sa

tisfă

căto

are

N

esat

isfă

căto

are

Tota

l Sa

tisfă

căto

are

Nes

atis

făcă

toar

e

Volu

mul

tota

l al

tăie

rilo

r ili

cite

dep

ista

te,

m³/i

nclu

siv

în

pădu

ri

Asig

urar

ea p

azei

şi

alte

le

1.

Leov

a 25

1

345,

36

1 05

5,56

28

9,8

862,

1 71

0,89

15

1,21

22

/11

neas

igur

ată

2.

Nis

pore

ni

23

2494

,86

1645

,69

849,

17

343,

44

297,

85

45,5

9 34

,21

4 pa

znic

i 3.

C

ante

mir

27

11

22,2

8 10

09,2

8 11

3 76

2,74

71

0,84

51

,9

289/

93,6

6

pazn

ici

4.

Făle

şti

33

934,

45

710,

59

223,

86

530,

03

453,

65

76,3

8 81

0/78

,66

3 pă

dura

ri, 2

paz

nici

5.

Hân

ceşt

i 39

31

69,4

1 28

76,3

2 29

3,09

87

4,44

82

1,2

53,2

4 84

,16/

79,3

0 3

pădu

rari

6.

Ung

heni

33

37

09,4

33

54,9

9 35

4,41

56

4,45

45

4,19

11

0,26

53

,55/

53,5

5 6

pădu

rari

7.

Stră

şeni

27

17

74,2

9 10

28,3

7 74

5,92

58

4,76

47

1,86

11

2,9

29,7

7/24

,99

2 pă

dura

ri 8.

Ed

ineţ

32

11

18,9

2 60

1,59

51

7,33

77

1,75

50

7,02

26

4,73

52

,26/

15,4

1

pădu

rar

9.

Căl

ăraş

i 28

12

56,3

6 12

56,3

6

1660

,4

1649

,4

11

65,2

1/45

,49

neas

igur

ată

10.

Cim

işlia

23

32

31

3047

18

4 13

08

1259

49

,06

502,

94/2

17,4

4 ne

asig

urat

ă 11

. B

asar

abea

sca

7 60

4,53

57

3 31

,53

357,

06

297,

53

59,5

3 17

3,7/

16,8

ne

asig

urat

ă 12

. Şt

efan

Vod

ă 23

12

06,9

5 10

06,4

6 20

0,49

90

5,05

77

4,16

13

0,89

49

4,94

/42,

16

7 pă

dura

ri, 1

0 pa

znic

i

13.

Don

duşe

ni

22

1067

,44

1036

,57

30,8

7 50

9,02

47

3,97

35

,05

344,

46/1

40,2

4 pa

rţial

asi

gura

tă

14.

Criu

leni

25

33

4,11

29

8,38

35

,73

456,

54

313,

84

142,

7 27

1,3/

48,2

1 ne

asig

urat

ă 15

. Ta

racl

ia

15

1077

,4

1026

,12

51,2

8 12

32,1

8 11

41,9

5 90

,23

95,9

6 2

pădu

rari

16.

Ocn

iţa

21

960,

97

928,

5 32

,47

601,

98

560,

4 41

,59

326,

8 7

parţi

al a

sigu

rată

17

. Ia

love

ni

25

4570

,86

3699

,17

871,

69

568,

53

522,

18

46,3

5 34

,58/

29,1

8 4

pădu

rari,

10

pazn

ici

18

. So

roca

33

34

9,66

26

4,52

85

,14

788,

22

605,

17

183,

11

109,

18

neas

igur

ată

19.

Glo

deni

19

11

71,5

7 10

60,7

3 11

0,84

65

5,12

48

6,91

16

8,21

10

0,78

2

pădu

rari,

4 p

azni

ci 20

. Fl

oreş

ti 40

15

26

1299

22

7 89

5,58

89

5,58

772,

9 ne

asig

urat

ă 21

. D

ubăs

ari

11

46

40

6 16

9 12

1 48

44

,21/

20,7

3 ne

asig

urat

ă 22

. Şo

ldăn

eşti

23

1266

11

08,5

15

7,5

355,

6 33

5,12

20

,48

128,

22

4 pa

znic

i 23

. D

roch

ia

28

650,

32

650,

32

96

4,94

96

4,94

27,1

4 ne

asig

urat

ă 24

. R

âşca

ni 28

10

74,3

3 10

03,7

4 70

,59

619,

87

585,

72

34,1

5 36

1,21

ne

asig

urat

ă 25

. C

ăuşe

ni

27

477,

02

254,

1 22

2,92

10

05,7

83

3,24

17

2,46

68

9,03

/100

,86

neas

igur

ată

26.

Rez

ina

25

1155

,04

1067

,37

87,6

7 40

0,18

39

7,86

2,

32

317,

32

neas

igur

ată

27.

Bric

eni

28

279,

62

138,

2 14

1,42

21

5,52

18

5,66

29

,86

113,

46/5

4,62

ne

asig

urat

ă 28

. C

ahul

36

42

1,51

41

6,95

4,

56

1036

,2

889,

25

146,

95

437,

08

2 pă

dura

ri, 4

paz

nici

29.

Ane

nii N

oi

26

2091

,16

1825

,21

265,

95

1275

,52

1019

,34

256,

18

277,

07

neas

igur

ată

30.

Sâng

erei

25

900,

3 90

0,3

- 86

6,8

864,

7 2,

1 57

2/25

6 ne

asig

urat

ă 31

. O

rhei

38

28

54,5

20

70,5

78

4 86

6 83

3 33

8,

7/1

în 1

0 pr

imăr

ii es

te

asig

urat

ă, în

una

- pa

rţial

32

. Te

lene

şti

31

1225

,7

1055

,9

169,

8 69

2,2

622,

6 69

,6

1100

/

33.

UTA

G

ăgău

zia

26

prim

ării

830

320

510

2226

13

41

885

7094

/166

0

34.

Mun

. Chi

şină

u 17

pr

imăr

ii în

4

sect

oare

405

361

44

175

124

51

36,5

/21,

8 pa

rţial

asi

gura

tă

35.

Mun

. Băl

ţi 1

prim

ărie

3

3 -

16

16

- -

lipse

şte

Tota

l: 89

0 46

705,

3 38

993,

3 77

12

2611

6 22

541

3575

15

873,

4

Tere

nuri

aco

peri

te c

u pă

duri

Pe

rdel

e fo

rest

iere

de

prot

ecţie

/altă

veg

etaţ

ie

fore

stie

ră

Incl

usiv

cu

star

ea

Incl

usiv

cu

star

ea

Nr.

Den

umir

ea

raio

nulu

i

Num

ărul

de

pr

imăr

ii re

vizu

ite

Tota

l Sa

tisfă

căto

are

N

esat

isfă

căto

are

Tota

l Sa

tisfă

căto

are

Nes

atis

făcă

toar

e

Volu

mul

tota

l al

tăie

rilo

r ili

cite

dep

ista

te,

m³/i

nclu

siv

în

pădu

ri

Asig

urar

ea p

azei

şi

alte

le

1.

Leov

a 25

1

345,

36

1 05

5,56

28

9,8

862,

1 71

0,89

15

1,21

22

/11

neas

igur

ată

2.

Nis

pore

ni

23

2494

,86

1645

,69

849,

17

343,

44

297,

85

45,5

9 34

,21

4 pa

znic

i 3.

C

ante

mir

27

11

22,2

8 10

09,2

8 11

3 76

2,74

71

0,84

51

,9

289/

93,6

6

pazn

ici

4.

Făle

şti

33

934,

45

710,

59

223,

86

530,

03

453,

65

76,3

8 81

0/78

,66

3 pă

dura

ri, 2

paz

nici

5.

Hân

ceşt

i 39

31

69,4

1 28

76,3

2 29

3,09

87

4,44

82

1,2

53,2

4 84

,16/

79,3

0 3

pădu

rari

6.

Ung

heni

33

37

09,4

33

54,9

9 35

4,41

56

4,45

45

4,19

11

0,26

53

,55/

53,5

5 6

pădu

rari

7.

Stră

şeni

27

17

74,2

9 10

28,3

7 74

5,92

58

4,76

47

1,86

11

2,9

29,7

7/24

,99

2 pă

dura

ri 8.

Ed

ineţ

32

11

18,9

2 60

1,59

51

7,33

77

1,75

50

7,02

26

4,73

52

,26/

15,4

1

pădu

rar

9.

Căl

ăraş

i 28

12

56,3

6 12

56,3

6

1660

,4

1649

,4

11

65,2

1/45

,49

neas

igur

ată

10.

Cim

işlia

23

32

31

3047

18

4 13

08

1259

49

,06

502,

94/2

17,4

4 ne

asig

urat

ă 11

. B

asar

abea

sca

7 60

4,53

57

3 31

,53

357,

06

297,

53

59,5

3 17

3,7/

16,8

ne

asig

urat

ă 12

. Şt

efan

Vod

ă 23

12

06,9

5 10

06,4

6 20

0,49

90

5,05

77

4,16

13

0,89

49

4,94

/42,

16

7 pă

dura

ri, 1

0 pa

znic

i

13.

Don

duşe

ni

22

1067

,44

1036

,57

30,8

7 50

9,02

47

3,97

35

,05

344,

46/1

40,2

4 pa

rţial

asi

gura

tă

14.

Criu

leni

25

33

4,11

29

8,38

35

,73

456,

54

313,

84

142,

7 27

1,3/

48,2

1 ne

asig

urat

ă 15

. Ta

racl

ia

15

1077

,4

1026

,12

51,2

8 12

32,1

8 11

41,9

5 90

,23

95,9

6 2

pădu

rari

16.

Ocn

iţa

21

960,

97

928,

5 32

,47

601,

98

560,

4 41

,59

326,

8 7

parţi

al a

sigu

rată

17

. Ia

love

ni

25

4570

,86

3699

,17

871,

69

568,

53

522,

18

46,3

5 34

,58/

29,1

8 4

pădu

rari,

10

pazn

ici

18

. So

roca

33

34

9,66

26

4,52

85

,14

788,

22

605,

17

183,

11

109,

18

neas

igur

ată

19.

Glo

deni

19

11

71,5

7 10

60,7

3 11

0,84

65

5,12

48

6,91

16

8,21

10

0,78

2

pădu

rari,

4 p

azni

ci 20

. Fl

oreş

ti 40

15

26

1299

22

7 89

5,58

89

5,58

772,

9 ne

asig

urat

ă 21

. D

ubăs

ari

11

46

40

6 16

9 12

1 48

44

,21/

20,7

3 ne

asig

urat

ă 22

. Şo

ldăn

eşti

23

1266

11

08,5

15

7,5

355,

6 33

5,12

20

,48

128,

22

4 pa

znic

i 23

. D

roch

ia

28

650,

32

650,

32

96

4,94

96

4,94

27,1

4 ne

asig

urat

ă 24

. R

âşca

ni 28

10

74,3

3 10

03,7

4 70

,59

619,

87

585,

72

34,1

5 36

1,21

ne

asig

urat

ă 25

. C

ăuşe

ni

27

477,

02

254,

1 22

2,92

10

05,7

83

3,24

17

2,46

68

9,03

/100

,86

neas

igur

ată

26.

Rez

ina

25

1155

,04

1067

,37

87,6

7 40

0,18

39

7,86

2,

32

317,

32

neas

igur

ată

27.

Bric

eni

28

279,

62

138,

2 14

1,42

21

5,52

18

5,66

29

,86

113,

46/5

4,62

ne

asig

urat

ă 28

. C

ahul

36

42

1,51

41

6,95

4,

56

1036

,2

889,

25

146,

95

437,

08

2 pă

dura

ri, 4

paz

nici

29.

Ane

nii N

oi

26

2091

,16

1825

,21

265,

95

1275

,52

1019

,34

256,

18

277,

07

neas

igur

ată

30.

Sâng

erei

25

900,

3 90

0,3

- 86

6,8

864,

7 2,

1 57

2/25

6 ne

asig

urat

ă 31

. O

rhei

38

28

54,5

20

70,5

78

4 86

6 83

3 33

8,

7/1

în 1

0 pr

imăr

ii es

te

asig

urat

ă, în

una

- pa

rţial

32

. Te

lene

şti

31

1225

,7

1055

,9

169,

8 69

2,2

622,

6 69

,6

1100

/

33.

UTA

G

ăgău

zia

26

prim

ării

830

320

510

2226

13

41

885

7094

/166

0

34.

Mun

. Chi

şină

u 17

pr

imăr

ii în

4

sect

oare

405

361

44

175

124

51

36,5

/21,

8 pa

rţial

asi

gura

tă

35.

Mun

. Băl

ţi 1

prim

ărie

3

3 -

16

16

- -

lipse

şte

Tota

l: 89

0 46

705,

3 38

993,

3 77

12

2611

6 22

541

3575

15

873,

4

Surs

a: In

spec

tora

tul E

colo

gic

de S

tat.

Tabe

lul 1

0. S

tare

a te

renu

rilor

aco

perit

e cu

păd

uri ş

i veg

etaţ

ie fo

rest

ieră

afla

te în

ges

tiune

a au

torit

ăţilo

r pu

blic

e lo

cale

, con

form

rezu

ltate

lor c

ontro

lulu

i efe

ctua

t de

către

Insp

ecto

ratu

l Eco

logi

c de

Sta

t în

anul

201

0

26 27

În perioada iulie şi până la sfârșitul lunii decembrie 2010, Inspectoratul Ecologic de Stat a efectuat con-trolul asupra respectării legislaţiei silvice pe întreg teritoriul Republicii Moldova, depistând în cele 425 de cazuri un volum adiţional de 536,2 m3 masă lemnoasă tăiată ilicit (vezi tabelul 11).

Tabelul 11. Respectărea legislaţiei silvice în anul 2010

Inclusiv pe beneficiari Primării (APL) Agenţia

“Moldsilva” Spaţii verzi Păduri Fâşii forestiere MTID

Raionul

Caz

Volum masa

lemnoasă, m3

Caz

Volum masa

lemnoasă, m3

Caz

Volum masa

lemnoasă, m3

Caz

Volum masa

lemnoasă, m3

Caz

Volum masa

lemnoasă, m3

Edineţ 3 1,1 - - - - - - - - Briceni 1 3,4 - - - - 8 10,7 - - Donduşeni 4 1,5 - - 2 12,2 10 36,7 1 12,76 Ocniţa 6 4,38 - - 3 0,8 4 9,27 - - Soroca 5 10,4 - - 9 6,14 6 30,8 - - Floreşti 4 3 - - - - 1 0,3 - - Drochia - - 4 1,8 - - - - - - Sângerei - - 1 0,3 - - - - - - Făleşti - - 10 4,1 9 2,7 5 1 - - Mun. Bălţi - - 9 4,5 - - - - - - Glodeni - - - - - - 7 6 - - Râşcani - - - - - - 6 19,19 - - Şoldăneşti 1 0,3 9 4,7 2 0,7 - - - - Rezina 2 0,9 9 6,24 4 1,5 - - - - Orhei 3 0,6 3 2,2 - - 7 1,2 - - Teleneşti 1 0,3 2 0,3 - - - - 1 0,28 Ungheni 4 6,8 4 5,6 1 1 - - - - Călăraşi 4 3,4 4 6,4 - - 5 2,8 - - Nisporeni 3 3,9 1 0,3 1 3,7 3 3,8 - - Dubăsari 4 1,7 1 0,3 2 2,2 3 0,9 - - Străşeni 4 2 1 14,06 4 12,19 3 3,5 1 1,38 Criuleni 8 10,5 - - - - - - - - Anenii-Noi 4 0,9 2 1,5 7 3,1 1 0,2 - - Cimişlia - - 1 0,3 2 3,12 3 1,39 - - Ialoveni 2 1,7 - - 5 17,2 2 1,3 - - Ştefan-Vodă 3 3,2 - - 1 2,4 1 10,6 - - Căuşeni 28 28,3 11 3,2 3 0,9 12 15,5 1 0,2 Hânceşti 3 1,2 2 0,8 - - 5 61,6 2 7,3 Leova - - 1 0,2 - - - - - - Basarabeasca - - 2 1,1 - - 3 6 - - Cantemir 7 9,6 - - 2 1,2 1 2,7 1 0,6 Cahul 10 16,3 4 5,7 - - 1 1,2 - - Taraclia 1 0,4 - - - - - - - - Mun. Chuşinău - - 32 14,9 - - 1 3,9 - - UTA Găgăuzia 2 0,85 19 11,3 3 2,3 8 8,6 - - Total 117 110,63 132 89,8 59 73,35 110 239,86 7 22,52

Sursa: Inspectoratul Ecologic de Stat

În total pentru anul 2010, pe terenurile acoperite cu păduri, fâșii de protecţie şi altă vegetaţie forestieră, gestionate de Administraţiile publice locale, a fost depistat un volum de 16409,6 m3 tăieri ilicite. De menţionat, că din cele 890 primării revizuite, numai în 83 paza este asigurată, în 32 primării paza este parţial asigurată şi în 775 primării (87%) paza fondului forestier lipsește. O situaţie alarmantă a stării de pază și a volumelor mari de tăieri ilicite a fost depistată în primăriile:

– UTA Găgăuzia – 7094 m3 (primăriile Avdarma –1420 m3, Chirsova – 837 m3, Dezghinja – 461 m3 şi Baurci – 343 m3)– Primăria Tirşiţei, raionul Teleneşti – 404 m3

– Primăria Ordăşei, raionul Teleneşti – 102 m3

– Primăria Bălăşeşti, raionul Singerei – 173 m3. În conformitate cu ordinul Inspectoratului Ecologic de Stat Nr. 50 din 21.03.2011 „Cu privire la efectu-area controlului stării fâşiilor forestiere şi fondului forestier gestionat de autorităţile publice locale”, în primăvara anului 2011 personalul Inspectoratului Ecologic de Stat, în comun cu autorităţile Administraţiei publice locale şi cu implicarea personalului silvic, a efectuat revizia pe terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră şi fâşiile de protecţie aflate în gestiunea primăriilor. Rezultatele reviziei sunt prezentate în tabelul 12.

Terenuri acoperite cu păduri Perdele forestiere de protecţie/altă vegetaţie forestieră

Inclusiv cu starea Inclusiv cu starea Nr. Denumirea raionului

Numărul primăriilor

revizuite Total Satisfăcătoare Nesatis- făcătoare

Total Satisfăcătoare Nesatis- făcătoare

Volumul total al tăierilor ilicite

depistate, m3/inclusiv în

păduri

Asigurarea pazei şi altele

1. Drochia 28 931,29 903,31 27,98 898,12 871,58 26,54 26,02/3,2 neasigurată 2. Teleneşti 31 1130,41 1055,9 74,51 692,16 619,42 72,74 264,72 neasigurată 3. Călăraşi 28 1253,16 1253,16 - 1647,4 1636,4 11 62,38/47,28 neasigurată 4. Glodeni 19 1171,54 1062,87 108,67 655,12 494,36 160,76 740/79,49 2 păd.4 paznici 5. Anenii Noi 23 1900,8 1644,85 255,95 885,42 688,24 197,18 123,16 neasigurată 6. Străşeni 27 1857,06 871,2 985,86 1241,45 467,13 774,32 93,43/76,8 2 pădurari 7. Donduşeni 22 1114,3 1099,81 14,49 491,17 487,79 3,38 666,59/363,69 parţial asigurat 8. Ialoveni 25 4279,15 3937,65 341,5 515 481,9 33,1 44,96 4 păd.10paznici 9. Ocniţa 21 599,61 599,61 - 1009,61 1009,61 - 102 parţial asigurat

10. Ungheni 33 3568,25 3338,67 229,58 580,96 492,98 87,98 78,8/31,3 6 pădurari 11. Nisporeni 23 2267,27 1463,08 804,19 357,25 298,85 58,4 10,62 4 paznici 12. Cimişlia 23 3228 2554 674 1308 872 436 858/480 neasigurată 13. Soroca 33 359,66 274,52 85,14 788,28 611,4 176,88 132,87 neasigurată 14. Floreşti 40 1601 1601 - 649,4 694,4 - - neasigurată 15. Rezina 25 1155,04 1155,04 - 400,18 397,86 2,32 347,12 neasigurată 16. Criuleni 25 334,11 298,6 35,51 484,08 362,45 121,63 83,22/4,25 neasigurată 17. Ştefan Vodă 23 1349,06 1146,96 202,1 893,37 777,66 115,71 284,02/28,58 7păd. 10paznici 18. Dubăsari 11 46 40 6 169 121 48 105/8,96 neasigurată 19. Leova 25 1277,3 1068,87 208,43 874,08 740,3 133,78 150/35,8 neasigurată 20. Cantemir 27 1122,28 1009,28 113 762,74 710,84 51,9 104/35,2 6 paznici 21. Şoldăneşti 23 1266 1148,5 117,5 355,6 335,12 20,48 282,7 4 paznici 22. Briceni 28 547,48 483,77 63,71 135,98 101,19 34,79 139,93/88,49 neasigurată 23. Căuşeni 27 456,8 247,96 208,84 1009,1 797,23 211,87 634,46/42,08 neasigurată 24. Cahul 37 1453,67 1395,17 58,5 1329,07 1032,07 297 3594,41/532,34 2 păd. 4paznici 25. Taraclia 15 1077 1035,63 41,37 1231 1093,32 137,68 166,63 2 pădurari 26. Mun. Chişinău 19 405 369 36 175 131 44 34,4/20,2 parţial asigurat 27. Mun. Bălţi 3 2,7 2,7 - 16 16 - neasigurată 28. Orhei 32 3319,38 3268,75 50,63 870,4 870,4 - 229,36/80,58 10 paznici 29. Edineţ 32 1119,63 598,59 521,04 771,75 507,02 264,73 1 pădurar 30. Sângerei 27 917,2 917,2 - 1006,97 1004,83 2,14 40,72/23,22 neasigurată 31. Râşcani 28 1136,12 1049,87 86,25 619,87 585,72 34,15 152,3 neasigurată 32. Făleşti 33 934,45 710,59 223,86 530,03 453,65 76,38 875/82,37 3 păd. 2 paznici 33. Hânceşti 39 3362,94 3071,33 291,61 874,44 821,2 53,24 96,58 4 pădurari 34. UTA Găgăuzia 4 15,79 15,79 - 272,32 233,37 38,95 279,41 neasigurată 35. Basarabeasca 7 572,86 572,86 - 365,43 316,26 49,17 207,42 neasigurată

Total: 866 47132,31 41266,09 5866,22 24910,78 21134,58 3776,2 13074,06

Tabelul 12. Starea terenurilor acoperite cu păduri şi vegetaţie forestieră aflate în gestiunea APL, conform re-zultatelor controlului efectuat de către Inspectoratul Ecologic de Stat şi unităţile silvice teritoriale în primăvara

anului 2011

Sursa: Inspectoratul Ecologic de Stat.

28 29

Rezultatele reviziilor şi controalelor operative efectuate de către Inspectoratul Ecologic de Stat în comun cu unităţile silvice teritoriale (Agenţia “Moldsilva”) pe terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră în gestiunea Administraţiei publice locale în perioada anilor 2010-2011 sunt prezentate în tabelul 13.

Tabelul 13. Rezultatele controlului efectuat de către Inspectoratul Ecologic de Stat şi unităţile silvice teritoriale pe terenurilor acoperite cu păduri şi vegetaţie forestieră în gestiunea APL în perioada anilor 2010–2011.

Nr. Denumirea raionului

Numărul primăriilor

revizuite

Volumul total al tăierilor ilicite depistate, m3/inclusiv

în păduri

Asigurarea pazei şi altele

1. Drochia 28 56,36 neasigurată 2. Teleneşti 31 1364,72 neasigurată 3. Călăraşi 28 220,36 neasigurată 4. Glodeni 19 920,27 2 pădurari, 4 paznici 5. Anenii Noi 26 400,23 neasigurată 6. Străşeni 27 224,99 2 pădurari 7. Donduşeni 22 1514,98 parţial asigurat 8. Ialoveni 25 108,72 4 pădurari, 10 paznici 9. Ocniţa 21 428,8 parţial asigurat 10. Ungheni 33 217,2 6 pădurari 11. Nisporeni 23 44,83 4 paznici 12. Cimişlia 23 2058,38 neasigurată 13. Soroca 33 242,05 neasigurată 14. Floreşti 40 772,9 neasigurată 15. Rezina 25 664,44 neasigurată 16. Criuleni 25 406,98 neasigurată 17. Ştefan Vodă 23 813,7 7 pădurari, 10 paznici 18. Dubăsari 11 178,9 neasigurată 19. Leova 25 218,8 neasigurată 20. Cantemir 27 521,8 6 paznici 21. Şoldăneşti 23 410,92 4 paznici 22. Briceni 28 396,5 neasigurată 23. Căuşeni 27 1466,43 neasigurată 24. Cahul 37 4563,83 2 pădurari 4 paznici 25. Taraclia 15 262,59 2 pădurari 26. Mun. Chişinău 19 112,9 parţial asigurat 27. Mun. Bălţi 3 58,3 neasigurată 28. Orhei 35 319,64 10 paznici 29. Edineţ 32 67,66 1 pădurar 30. Sângerei 27 891,94 neasigurată 31. Râşcani 28 513,51 neasigurată 32. Făleşti 33 1846,03 3 pădurari, 2 paznici 33. Hânceşti 39 260,04 4 pădurari 34. UTA

Găgăuzia 26 9033,41 neasigurată

35. Basarabeasca 7 397,92 neasigurată Total: 894 28947,23

Sursa: Inspectoratul Ecologic de Stat

La efectuarea controlului stării fâşiilor de protecţie şi fondului forestier gestionat de autorităţile publice locale în perioada anilor 2010-2011 au participat 1140 persoane, dintre care:

• 39 inspectori ai Inspectoratului Ecologic de Stat;• 200 colaboratori ai entităţilor silvice teritoriale;• 35 reprezentanţi ai autorităţilor publice locale de nivelul II;• 866 reprezentanţi ai autorităţilor publice locale de nivelul I.

Din datele obținute constatăm că raportul volumului tăierilor ilicite, calculat la suprafaţa revizuită în pădurile comunale, fâşiile de protecţie şi terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră aflată în gestiunea autorităților publice locale din afara fondului forestier constituie în anul 2010 – 225,3 m3 la 1000 ha. Rezultatele controlului în anul 2010 şi prima jumătate a 2011 sunt în creștere pentru pădurile autorităților publice locale și depășesc mult media anuală. Dintre cele 35 autorități publice raionale, UTA Găgăuzia deține primul loc privind tăierile ilicite și alte contravenții silvice cu peste 31% din totalul de 28947 m3. Pentru perioada analizată volumul tăierilor ilicite la 1000 ha examinată a constitut 401,5 m3. Cel mai slab este organizată paza pădurilor, fâșiilor de protecție și altei vegetații forestiere în următoarele raioane: UTA Găgăuzia – 9033 m3, Cahul - 4564 m3, Cimișlia - 2058 m3, Fălești - 1846 m3, Dondușeni - 1515 m3, Căușeni - 1466 m3, Telenești - 1365 m3.

5.5. Analiza comparativă a stării pădurilor În urma datelor oficiale și calculelor efectuate se constată, ca în 2010 volumul tăierilor ilicite a fost de:

• 16410 m3 în pădurile comunale, fâşiile de protecţie şi terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier de stat • 3869 m3 în pădurile Agenției „Moldsilva”

Aceste volume raporate la 1000 ha de suprafață revizuită au constituit în 2010: (a) 225,3 m3 în pădurile comunale, fâşiile de protecţie şi terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier de stat, și (b) 12,8 m3 în pădurile Agenției „Moldsilva”. Astfel, conform datelor oficiale, în pădurile comunale, fâşiile de protecţie şi terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier de stat a fost recoltat ilicit un volum de 17,6 ori mai mari decât in pădurile gestionate de Agenţia „Moldsilva”. Conform datelor oficiale, în I-a jumătate a anului 2011 volumul tăierilor ilicite în pădurile gestionate de Agenția ”Moldsilva” a constituit 2562 m3, pe când în pădurile comunale, fâşiile de protecţie şi terenurile aco-perite cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier - 13074 m3. Raportate la 1000 ha suprafață aceasta ar însemna 7,6 m3 în pădurile Agenției „Moldsilva” și 183 m3 în pădurile comunale, fâşiile de protecţie şi terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier național. Date comparative privind starea pădurilor și altei vegetații forestiere pentru perioada menționată sunt prezentate în tabelele 14 și 15.

Tabelul 14. Starea pădurilor gestionate de Agenția “Moldsilva” și de APL în 2010.

Nr. Deţinători de terenuri

Suprafaţa totală, mii

ha

Suprafaţa revizuită,

mii ha

Volumul tăierilor ilicite, m3

m3 la 1000 ha terenuri

revizuite 1. Agenţia

“Moldsilva” 336,6 302,4* 3869 12,8

2. Autorităţile publice locale (primării) 75 72,8 16410 225,3

Total 411,6 375,2 20279 54,1

Tabelul 15. Starea pădurilor gestionate de Agenția „Moldsilva” și de APL în 2010-2011

*reprezintă suprafaţa reală acoperită cu păduriSursa: Agenția „Moldsilva” și Inspectoratul Ecologic de Stat.

Sursa: Agenția Moldsilva și Inspectoratul Ecologic de Stat.

Nr. Deţinători de terenuri

Suprafaţa totală, mii

ha

Suprafaţa revizuită,

mii ha

Volumul tăierilor ilicite, m3

m3 la 1000 ha terenuri

revizuite 1. Agenţia

“Moldsilva” 336,6 302,4* 6431 19,1

2. Autorităţile publice locale (primării) 75 72,11 28947 401,5

Total 411,6 375,2 35378 85,9

30 31

Analiza datelor ne dovedește că timp de un an volumul tăierilor ilicite în pădurile aflate în gestiunea APL a crescut cu 12537 m3 - aproape dublu, în timp ce suprafața revizuită în APL s-a micşorat cu 700 ha. Aceasta înseamnă că în perioada efectuării studiului indicele tăierilor ilicite în pădurile APL este de 21 de ori mai mare decât în pădurile Agenției “Moldsilva”.

6. Impactul tăierilor ilicite În Republica Moldova tăierile ilicite ale vegetaţiei forestiere poate fi abordată ca una dintre cele mai strin-gente probleme ale sectorului forestier și, totodată, dificil de redus și de contracarat.

6.1. Impactul asupra economiei Impactul tăierilor ilicite asupra economiei nu a fost evaluat şi nu sunt date statistice oficiale la acest capi-tol. Aducem doar unele cifre pentru anii 2010-2011: pe parcursul studiului și din informațiile oferite de întreprin-derile subordinate Agenției “Moldsilva” prejudiciul estimat în conformitate cu taxele stabilite de Codul silvic în vigoare a fost de 1126,7 mii lei, din care 752,4 mii lei (57%) este prejudicial recuperat. Aceste cifre reprezintă doar voloarea în bani a volumului masei lemnoase recoltate illicit și nu reflectă prejudiciul real cauzat ecosiste-melor forestiere, care este cu mult mai mare. Impactul tăierilor ilicite asupra economiei poate fi definit ca pierderi directe și se constituie din:

• volumul masei lemnoase recoltat ilicit; • pierderile în creșterea curentă a volumului masei lemnoase (lemn de lucru, lemn de foc);• echilibrarea cererii și ofertei pe piața produselor lemnoase (în scopul asigurării necesităților existente pentru dezvoltarea capacităților de prelucrare a lemnului și a celor de resurse energetice).

Putem constata și pierderi indirecte în urma:• influienţei negative ale tăierilor ilicite asupra pădurilor; • degradării diversităţii biologice forestiere;• degradării mediului forestier constituit din staţiunea forestieră, asociaţia arborilor şi arbuştilor forestieri, consistenţa arboretului, compoziţia, structura pe verticală şi orizontală;• reducerii resurselor genetice forestiere prin extragerea celor mai valoroase exemplare;• creării unui mediu dezavantajos pentru instituirea condițiilor legale și echitabile pentru toți agenții econ-omici din domeniul forestier (de obicei materia primă de origine ilicită este mai ieftină);• prezenței sectorului tenebru în silvicultură, fapt ce nu permite legalizarea tuturor veniturilor, iar bugetele nu încasează taxele și impozitele legale;• prezenței fenomenului de corupție a angajaților corpului silvic; • micșorării influențelor benefice și reducerii eficacității de funcționare a pădurilor;• impactului negativ asupra stării altor resurse naturale asociate ecosistemelor forestiere, cum ar fi resursele acvatice, funciare etc.

6.2. Impactul asupra comunităţilor locale Pentru a stabili impactul tăierilor ilicite asupra comunităților locale este necesar de a distinge efectele imediate ale acestora și cele pe termen lung. Efectele imediate de la utilizarea masei lemnoase recoltate ilicit pot fi benefice la moment, deoarece per-mit rezolvarea unor probleme curente. Printre acestea menționăm asigurarea cu lemne de foc a păturilor social-vulnerabile, obținerea unor resurse financiare (inclusiv mijloace de existență) de la comercializarea lemnului. Totodată, constatăm că recoltarea ilicită nu permite aplicarea regimului silvic de către autoritățile spe-cializate, aceasta având drept consecință degradarea resurselor forestiere și apariția problemelor în gospodărirea durabilă a pădurilor. Prezența nihilismul (negarea, ignorarea) duce la nerespectarea legislațieiși și diminuarea controlului asu-pra procesului de regenerare a pădurilor. Lipsa unei culturi ecologice și a unei atitudini raționale față de resursele forestiere cauzează efecte negative în relația om-pădure, în special convețuirea armonioasă pe termen lung. Trebuie să recunoaștem că dobândirea masei lemnoase prin depășirea normelor prevazute, dar sub su-pravegherea colaboratorilor (specialiștilor) silvici, este mai puțin dăunătoare decât orice alt process necontrolat, deseori haotic, de recoltare a produselor pădurii.

6.3. Impactul asupra ecosistemelor și diversității biologice Impactul tăierilor ilicite și a comerțului aferent acestora asupra mediului ambiant este multiplu. Cert este

faptul că aceste fenomene pun în pericol existența pădurilor și a diversității organismelor dependente de mediul forestier. Tăierile ilicite afectează mult calitatea pădurilor rezultând în degradarea arboretelor, atât compozițional, cât și după alte criterii ecologice (consistență, vârstă etc.). Extragerea selectivă și ilicită a unor specii valoroase (cum sunt sorbul, cireșul, stejarul etc.) în scopuri comerciale și în funcție de solicitările pieței produselor din lemn, contribuie la sărăcirea vădită a pădurilor autohtone. Tăierile ilicite provoacă denaturarea habitatelor și a microclimei specifice mediului forestier, în consecință au loc schimbări ecosistemice în detrimentul pădurilor. Acolo unde dispare pădurea încep procesele de instalare (populare) a altor specii, atât nespecifice condițiilor staționale, cât și puțin valoroase din punct de vedere eco-nomic.Păstrarea pădurilor este garanția unui mediu sănătos, cu atât mai mult că circa 90% din biodiversitatea terestră este asociată cu ecosistemele forestiere. În condițiile Republicii Moldovei, când resursele forestiere sunt limitate și suprafața acoperită cu păduri nu poate asigura pe deplin condiții favorabile de trai pentru numeroase specii de plante și animale, protejarea pădurilor devine un imperativ al timpului. Ecosistemele forestiere sunt complexe, având la bază numeroase relații și conexiuni între organismele ce le populează, dar și între pădure și comunitățile umane. Dispariția unei specii în natură sau a unei populații la nivel local poate denatura existența a mai multor de specii, acestea la rândul lor periclitează alte elemente ale ecosistemului. Din punct de vedere climatic, reducerea terenurilor acoperite cu păduri prin defrișarea lor pune în pericol capacitatea ecosistemelor de a absorbi emisiile de carbon, iar acestea din urmă influențează regimul termic al planetei. Păstrarea ecosistemelor forestiere, dar și extinderea lor, devine foarte actuală în procesul de schimbare a climei, atât la nivel local, cât și global. Unele țări, inclusiv Republica Moldova, participă activ la procesele de reducere a emisiilor de carbon prin sechestrarea biologică a carbonului, implementând acțiuni de plantare a pădurilor și conservare a solurilor forestiere. Resursele de apa și de sol sunt direct afectate de tăierile ilegale. Apariția unor fenomene asociate schimbărilor climatice, cum ar fi inundațiile și temperaturile ridicate sau seceta, este cauzată de reducerea suprafețelor acoper-ite cu păduri. Cercetările savanților la nivel global demonstrează că defrișările pot condiționa direct temperatura mediului și nivelul de precipitații în atmosferă. Există o relație directă între tăieri ilicite (defrișările) și calitatea apei, fapt ce denotă importanța pădurilor ca filtru ecologic. Republica Moldova se confruntă cu insuficiența resurselor acvatice (apă potabilă) și, în special, cu calitatea proastă a apei. Defrişările iraţionale ale pădurilor și distrugerea vegetației forestiere din preajma bazinelor acvatice pune în pericol stabilitatea solurilor asociate ape-lor și favorizează alunecările de teren. Deșertificarea afectează la moment circa 25% din suprafața terestră a globului, iar Republica Moldova se află în zona riscului deșertificării. Pădurile reprezentă una dintre modalitățile de prevenire a eroziunii solurilor și a proce-sului de deșertificare, în special în regiunile unde aceste fenomene sunt cauzate de activitatea irațională a omului.

7. Cauzele tăierilor ilicite De menţionat faptul că analiza activităţilor de tăiere ilicită a pădurilor şi altei vegetaţii forestiere a permis stabilirea principalele cauze ale acestora:

• potenţialul redus de cumpărare, care nu permite populaţiei locale să-şi satisfacă în mod legal necesităţile în lemn, în special în lemn de foc (energetic);• gradul înalt de sărăcie din zonele rurale şi lipsa altor surse de venituri;• impozitele şi taxele mari la materialul lemnos obţinut în mod legal;• oferta cerinţelor interne nu corespunde volumelor recoltării legale a produselor lemnoase;• capacităţile structurilor (firmelor etc.) de prelucrare a lemnului depăşesc cantităţile furnizate legal;• lipsa personalului specializat în paza fondului forestier a altor deţinători (în special primăriile deţinătoare de terenuri acoperite cu păduri şi/sau altă vegetaţie forestieră);• nivelul scăzut de salarizare a personalului silvic şi celui specializat în pază;• nerespectarea/ignorarea sau aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei silvice şi de mediu privind asigu-rarea integrităţii vegetaţiei forestiere;• gradul redus de sensibilizare şi conştientizare eco-forestieră a populaţiei;• prezenţa în economia naţională a sectorului tenebru, care se alimentează cu resurse forestiere (materie lemnoasă) din contul celor obţinute ilicit;• eficienţa scăzută a controlului de stat în domeniul asigurării pazei tuturor resurselor forestiere;• insuficienţa măsurilor de combatere a fenomenelor sociale cum ar fi corupţia, mituirea, criminalizarea unor activităţi sau domenii etc.;• lipsa pazei terenurilor acoperite cu păduri şi vegetaţie forestieră din gestiunea autorităţilor publice locale.

32 33

8. Recomandări În urma analizei și cercetărilor efectuate, pentru ameliorarea situaţiei ar fi necesar de întreprins un șir de acțiuni și măsuri, cum ar fi:

Măsuri legislative1) Perfectarea legislației în vigoare, în special a actelor legislative și normative ce țin de paza, controlul și exploatarea resurselor forestiere. În cadrul proiectului ENPI FLEG au fost dezvoltate acte normative, perfectate/modificate unele existente și elaborată structura noului Cod Silvic. Aceste recomandări au fost propuse autoritățiilor silvice centrale pentru a fi luate în considerație. Practica îmbunătățirii legislației tre-buie continuată, reieșind din condițiile geo-climaterice actuale, necesitățile comunităților umane pentru a fi asigurate cu produse/servicii ale pădurii și importanța ecosistemelor forestiere pentru biodiversitate.2) Actualizarea actelor legislative și normative în scopul asigurării unui proces durabil de utilizare a resurse-lor forestiere, dar și a unei cooperări și integrări în comunitatea regională și internațională. Totodată, asigu-rarea unui sistem efectiv de control al circuitului masei lemnoase în plan regional prin semnarea acordurilor de colaborare cu țările vecine.3) Promovarea modificărilor în Codul Contravențional privind majorarea sancţiunilor pentru contravențiile silvice, în special tăierile ilicite de arbori și arbuști (mărimea amenzii și/sau pedepsei sa fie corelată cu gravitatea faptei comise, simplificarea procedurilor de aplicare a sancţiunilor).4) Elaborarea unui Regulament de pază și protecție a pădurilor, care să fie ajustat la condițiile existente și care să prevadă suportul financiar din partea statului și angajamente din partea tuturor deținătorilor de ter-enuri silvice, cât și celor implicați în activități de gestiune permanentă sau temporară a vegetației forestiere. 5) Asigurarea respectării prevederilor legislației de către toți deținătorii de terenuri silvice (Agenţia “Mold-silva”, autoritățile publice locale, agenții privați posesori de terenuri împădurite).

Măsuri economice6) Îmbunătățirea situației financiare a ramuri silvice naționale și mărirea alocațiilor din partea statului. Analiza datelor statistice a volumului finanțărilor din ultimii ani denotă, că finanțarea din partea statului se reduce, iar în anul 2010 cota de participare a statului în acoperirea cheltuielilor ramurii silvice a fost de circa 5% (celelalte 95% au fost acoperite din sursele proprii sau în urma activităților de recoltarea/valorificare a produselor principale și accesorii). 7) Ridicarea nivelului de salarizare a personalului silvic, în caz contrar includerea specialiștilor silvici în diverse scheme de corupție este inevitabilă. Pentru a reduce din ‘insuficiența financiară’ ar fi necesară redis-tribuirea rațională a resurselor financiare, diversificarea activităților și dezvoltarea cooperării internaționale, inclusiv prin participarea și/sau implicarea ramurii în programe de dezvoltare și conservare.8) Finanțarea lucrărilor de construcții și îmbunătățire a infrastructurii sectorului forestier și crearea unui sistem compact/puternic unic care să asigure dezvoltarea durabila a sectorului la general.

Măsuri instituționale (întărire a capacității)9) Organizarea și/sau îmbunătățirea pazei fondului forestier și cinegetic de stat trebuie promovată la nivel guvernamental, astfel încât paza și controlul de stat să devină o prioritate a statului, nu numai a ramurii sau a inspectoratului ecologic în sens unilateral.10) Dotarea cu echipament și utilaj necesar pentru implementarea măsurilor de pază și control a activităților, inclusiv depistarea și relevarea infracțiunilor. Practica națională de ultimii ani, dar și a altor țări, arată că neasigurarea personalului implicat în activități de control cu echipament necesar (aceștia devenind ‘infe-riori’ față de posibilii infractori) duce la ridicarea nivelului de corupție.11) Trecerea la noi tehnologii atât economice, cât și ecologice de gospodărire și conservare.12) Asigurarea unui proces de pregătire a cadrelor/specialiștilor la un nivel înalt, reieșind din necesitățile ramurii silvice naționale și tendințele regionale și internaționale.

Măsuri tehnologice (practici forestiere)13) Eliminarea aspectelor incorecte și/sau nedorite, care sunt în contradicție cu normele tehnice, în procesul lucrărilor de amenajare.14) Neadmiterea activităților incorecte în procesul de inventariere și planificare de către deținătorii de ter-enuri silvice, subestimarea volumului masei lemnoase (în special a diametrelor și înălțimii arborilor) și a calității arborilor/lemnului. 15) Îndeplinirea întocmai a prevederilor amenajamentului silvic pentru deținătorii de terenuri silvice în scopul efectuării pe deplin și la timp a lucrărilor silvotehnice, fapt ce ar duce la îmbunătățirea gospodăririi

pădurilor și asigurării populației cu produse din lemn la timp. 16) Trecerea la tehnologii de utilizare eficientă a energiei, prin instalarea utilajelor (ex. sobe, cuptoare) termoenergetice cu un randament înalt, construcţiilor locative calitative din punct de vedere a conservării energiei.

Dreptul de recoltare și/sau comercializare a lemnului17) Asigurarea unui proces eficient de control și verificare a parchetelor, precum și a lucrărilor efectuate de agenții publici/privați care au obținut dreptul de recoltare a masei lemnoase prin licitații. 18) Neadmiterea majorării prețurilor la produsele din lemn (în special a lemnului de foc/energetic) pentru categoriile defavorizate ale societății, astfel excluzându-se practica discriminării populației locale care nu este în stare să achiziționeze masa lemnoasă din cauza prețurilor cu care manipulează în special firmele ce recoltează masa lemnoasă pe picior în cadrul licitațiilor.19) Dezvoltarea mecanismelor de includere legală (spre exemplu prin certificarea forestieră) a produselor/resurselor în circuitul economic, care să reducă eschivările de taxe și să contribuie la ridicarea nivelului de trai al populației.

Controlul și monitorizarea recoltărilor, a transportării, procesării și importul/exportul lemnului20) Întreg procesul, începând de la selectarea și marcarea arborilor, aprecierea/estimarea volumului arborilor, tăierii/extragerii și transportării masei lemnoase trebuie să fie subiectul unui sistem de control și monitoring, scopul căruia este verificarea legalității la orice nivel.21) Acest sistem de control trebuie să deruleze în conformitate cu legislația în vigoare, planurile de amenaja-ment, principiile durabilității și, de multe ori, în dependență de intuiția fiecărui specialist/expert antrenat un etapele acestui proces.22) Verificarea operațiunilor procesului de recoltare nemijlocit în teren, în special în sectoarele vulnerabile și/sau unde gestionarea pădurilor este nesatisfăcătoare.23) Patrularea drumurilor forestiere sau altor căi forestiere de acces împreună cu specialiștii inspectoratului ecologic de stat, a poliției, autorităților publice locale sau chiar societatea civilă (ONG-uri).24) Controalele gaterelor și altor structuri de prelucrare sau comercializare a lemnului (în special a celor suspecți etc., împreună cu poliția, garda forestieră).25) Procesul de control ar putea favoriza încrederea populației, dar și a experților, dacă va fi efectuat și cu implicarea societății civile.

Măsuri sociale26) Eliminarea fenomenului și a gradului înalt de încălcare (nerespectare) a legislației silvice în domeniul forestier, parte componentă a căruia sunt recoltările ilegale sau evadările fiscale de pe urma acestora.27) Lupta cu sărăcia, în special în zona rurală, trebuie să devină un obiectiv de asigurare a populației cu pro-duse din lemn și servicii pe care le oferă pădurea. 28) Participarea publicului larg, conlucrarea tuturor grupurilor sociale și implicarea tuturor instituțiile intere-sate în combaterea fenomenului tăierilor ilegale și altor infracțiuni cu caracter silvic.29) Asigurarea participări publicului larg la luarea deciziilor (după cum prevede Codul Silvic), dar și la plani-ficarea activităților ce țin de utilizarea resurselor forestiere etc.30) Îmbunătățirea transparenței, în special a activităților structurilor silvice, exemplu fiind organizarea licitațiilor (vinderea masei lemnoase pe picior spre recoltare, arenda terenurilor în scopuri de recreere și/sau cinegetică etc.), informațiile despre starea financiară a ramurii, colectarea fondurilor etc.

Politica forestieră31) Extinderea pădurilor este un obiectiv important al politicii de stat, care poate fi realizat în special prin dez-voltarea sectorului forestier comunal și, ca speranță mare, a celui privat.32) Mărirea gradului mediu de împădurire pe țară, iar atingerea unei rate a împădurii de pană la 15% pana în anul 2020 este una binevenită, deși nu trebuie exercitată în detrimentul pădurilor fundamentale și/sau prin supra-exploatării.33) Valorificarea funcțiilor ecologice ale pădurii este nu numai utilă pentru stabilitatea/sănătatea mediului ambiant, dar și o șansă pentru însăși ecosistemele forestiere de a supraviețui în condițiile când factorul uman devine unul consumator, necesitând tot mai multe produse și servicii din partea pădurii. 34) Managementul forestier trebuie să prevadă și mecanisme de reglementare a păşunatului, o parte componentă ar fi raționalizarea șeptelului la posibilitatea (bonitatea) terenurilor şi managementul durabil al pajiştilor pub-lice.35) În condițiile Republicii Moldova, existența și conducerea unui regim silvic și de gospodărire durabilă

34 35

a pădurii ca ecosistem devine un imperativ al secolului, o modalitate de a persista chemărilor și aparentelor schimbări climatice.36) Politica forestieră trebuie axată pe protejarea pădurilor ca mediu de trai (habitate) pentru speciile impor-tante de plante și animale. Diversitatea biologică este nu numai o sursă de existență pentru populație, dar și parte componentă a activităților economice.

Măsuri speciale privind prevenirea și combaterea corupției 37) Eliminarea corupției din ramura silvică. Politica silvică națională trebuie să includă măsuri și acțiuni de prevenire a acestui fenomen. 38) Mecanismul de combatere a corupţiei trebuie să fie uniform și să conţină reforme structurale. În procesul de luptă împotriva corupţiei este necesar de acţionat în 3 direcţii: (1) capacitatea de a investiga şi adjudeca cazurile; (2) agenţiile de stat, instituţiile guvernamentale lucrează în baza unor regulamente care ar stopa acest fenomen sau cel puțin corupţia să devină dificilă; (3) mass-media să fie independentă și transparentă pentru ca respective corupția să fie evidentă.39) Existenţa unui control aplicabil pentru toți membrii societății. 40) Eforturile trebuie concentrate în direcţia creării în societate a unui mediu intolerant faţă de fenomen-ul corupţiei, de a analiza capacităţile pe care le are statul, existenţa unei strânse colaborări şi a strategiilor naţionale în lupta împotriva corupţiei şi prevenirea acesteia.41) Informarea corectă a populaţiei, promovarea educaţiei civice și datorită acestui aspect, populaţia să cunoască legea, drepturile şi obligaţiunile sale.42) Este important de aplicat metodologia de autoevaluare a riscului de coruptibilitate în sistemul judecătoresc.43) Realizarea unei delimitări tehnice între CCCEC şi Ministerul Afacerilor Interne referitor la comiterea unui act de corupţie.44) Recomandări de prevenire a corupţiei la legea cu privire la accesul la informaţie –mijloacele mass-media să dispună de acte normative prin care ar verifica dacă informaţia prezentată este reală sau nu.45) Depolitizarea sectorului forestier, neadmiterea implicării sectorului forestier în diverse scheme coruptive.46) Crearea condiţiilor pentru înfiinţarea Comisiei Principale pentru Etică care va monitoriza respectarea co-durilor de etică în domeniile principale de activitate.47) Adoptarea şi implementarea unei legi cu privire la conflictul de interese48) Implementarea şi elaborarea unor programe de instruire anticorupţie pentru funcţionarii publici.49) Modificarea sistemul de declarare şi control al declaraţiilor de patrimoniu al funcţionarilor publici.50) Modificarea legislaţiei penale în conformitate cu convenţia ONU şi convenţia penală a Consiliului Euro-pean.51) Modificarea legii prin care să fie clară separarea între imunitate şi inviolabilitate, deoarece imunitatea înseamnă privilegii de jurisdicţie care sunt oferite unor categorii de funcţionari pentru ca aceştia să poată efi-cient îndeplini funcţia pe care o dețin.52) În cadrul serviciului public de a introduce un control intern precum şi mecanisme noi de recrutare, angajare şi pensionare a angajaţilor.53) Realizarea unor campanii de mediatizare prin care populaţia să fie informată despre dauna pe care o aduce corupţia fiecăruia şi care este necesitatea de a lupta cu acest fenomen.54) Promovarea unei colaborări reale dintre societatea civilă şi organele de drept în lupta împotriva corupţiei.55) Delimitarea informaţiei dintre cea confidenţială și de interes public prin care mass-media să lucreze fară impedimente pentru a informa populaţia la acest capitol.56) O metodă de prevenire a corupţiei ar fi ca mijloacele mass-media să dispună de acte normative care ar servi ca temei în prezentarea unei informații, care poate fi legitimă sau nu, și pentru a face diferența dintre acestea.57) Pentru implementarea Legii cu privire la protecţia martorului este nevoie de: (i) procurarea mijloacelor speciale de apărare individuală, de legătură şi informare; (ii) alocarea mijloacelor pentru schimbarea actelor de identitate; (iii) de pază personală şi a averii.58) Modernizarea sistemului de salarizare a personalului cu atribuţii în executarea controlului privind respec-tarea legalităţii pe linia accesării fondurilor comunitare şi recuperarea prejudiciilor produse prin utilizarea lor frauduloasă.59) Promovarea unui management nou referitor la politica resurselor umane implicat nemijlocit în verificarea legalităţilor produselor lemnoase şi respectarea regimului silvic al fondului forestier naţional, inclusiv prin ma-jorarea numărului de specialişti cu atribuţii de control din cadrul autorității centrale şi perfecţionarea pregătirii acestei categorii de personal.60) Actualizarea încontinuă a bazelor de date privind proprietarii de păduri, precum şi a situaţiei documentelor cu regim special utilizate în derularea operaţiunilor cu materiale lemnoase, declarate pierdute, distruse sau furate.

9. Bibliografie selectivă1. Constituţia Republicii Moldova, 1994.2. Codul silvic, nr. 887-XIII din 21.06.96, Monitorul Oficial nr. 4-5/36 din 16.01.1997.3. Codul funciar, nr. 828-XII din 25 decembrie 1991, cu ultimele modificări şi completări publicat în Monitorul Oficial nr. 23-24/35 din 12.02.20104. Codul apelor, nr.1532-XII din 22 iunie 1993, Monitorul Parlamentului RM nr.10. 19935. Codul cu privire la contravenţiile administrative, 29.03.1985 (cu modificările ulterioare prin legile nr. 205-XIV din 25.11.98, Monitorul Oficial nr. 7-9 din 28.01.1999 şi nr. 484-XIV din 02.07.99, Monitorul Oficial nr. 83-86 din 05.08.19996. Codul penal, nr. 985-XV din 18.04.2002, Monitorul Oficial nr. 128-129 din 13.09.2002.7. Legea cu privire la resursele naturale, nr. 1102-XIII din 06.02.97, Monitorul Oficial nr. 40/337 din 19.06.1997.8. Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr. 515-XII din 16.06.93, Monitorul Oficial nr. 10/283 din 30.10.1993.9. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, nr. 1538-XIII din 25.02.98, Monitorul Oficial nr. 66-68/442 din 16.07.1998.10. Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, nr. 440-XIII din 27.04.95, Monitorul Oficial nr. 43/482 din 03.08.1995.11. Legea pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, nr. 1041-XIV din 15.06.2000, Monitorul Oficial nr. 141-143 din 09.11.2000.12. Hotărârea Parlamentului nr. 350-XV din 12.07.2001 privind adoptarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului for-estier, Monitorul Oficial nr. 133-135 din 08.11.2001.13. Hotărârea Parlamentului cu privire la aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune în domeniul conservării diversităţii biologice, nr. 112-XV din 27.04.2001, Monitorul Oficial nr. 90-91/700 din 02.08.2001.14. Hotărârea Guvernului nr. 106 din 26.02.1996 cu privire la măsurile de ocrotire a pădurilor, perdelelor forestiere de protecţie şi a altor plantaţii forestiere.15. Hotărârea Guvernului nr. 595 din 29.10.1996 “Cu privire la perfecţionarea gestionării gospodăriei silvice şi protejarea vegetaţiei forestiere”.16. Hotărârea Guvernului nr. 1017 din 04.11.1999 cu privire la Programul de stat privind combaterea criminalităţii, corupţiei şi protecţionismului pentru anii 1999-2002 şi despre îndeplinirea Hotărârii Parlamentului privind activitatea Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne în combaterea crimei organizate şi corupţiei.17. Hotărârea Guvernului nr. 107 din 07.02.2001 “Despre executarea Hotărârii Guvernului nr. 595 din 29.10.1996 şi unele măsuri suplimentare pentru optimizarea gestionării gospodăriei silvice şi protecţia vegetaţiei forestiere”.18. Hotărârea Guvernului nr. 557 din 28.06.2001 privind aprobarea Regulamentului Agenţiei de Stat pentru Silvicultura „Moldsilva”.19. Hotărârea Guvernului nr. 636 din 26 mai 2003 “Despre aprobarea Programului de valorificare a terenurilor şi de sporire a fertilităţii solurilor”.20. Hotărârea Guvernului nr. 737 din 17 iunie 2003 “Cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020”.21. Hotărârea Guvernului nr. 739 din 17 iunie 2003 “Cu privire la implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier naţional”.22. Hotărârea Guvernului nr. 740 din 17 iunie 2003 “Pentru aprobarea actelor normative vizând gestionarea gospodăriei silvice”.23. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier şi vegetaţia forestieră din afara acestuia, nr. 27 din 19.01.2004, Monitorul oficial nr. 19-21 din 30.01.2004.24. Strategia naţională pentru Dezvoltare Durabilă “Moldova XXI”. Consiliul Economic Suprem pe lângă Președinția Re-publicii Moldova, PNUD, Chişinău, 2000. 25. Studiu de performanţe în domeniul protecţiei mediului. Comisia Economică pentru Europa a ONU, Chişinău, 1999.26. Raportul Naţional privind starea fondului forestier al Republicii Moldova, ASS “Moldsilva”, Chişinău, 1997, 48 pag.27. Materialele Conferinţei ştiinţifice “Dezvoltarea durabilă a sectorului forestier din Republica Moldova”, Chişinău, 2002.28. Prima Comunicare Naţională a Republicii Moldova elaborată în cadrul Convenţiei ONU schimbarea climei, MMAT, 2000.29. Cadastrul funciar general al Republicii Moldova la 01 ianuarie 2004.30. Evidenţele statistice, rapoartele Agenţiei de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva” pentru perioada 1998-2004.31. Galupa D., Talmaci I., Șpitoc L. 2006: Sectorul forestier din Republica Moldova. Probleme, realizări, perspective. Chișinău, 200632. Buletin Forestier Nr.2. Chișinău, 201033. Buletin Forestier Nr.3. Chișinău, 201134. Pădurile Moldovei: Recoltarea și Consumul lemnului. FLEG Office Moldova, 201135. Pădurile Moldovei: Realități, Probleme, Soluții. FLEG Office Moldova, 2010

36 37

Programul ENPI FLEG

Programul „Îmbunătăţirea aplicării legislaţiei forestiere şi guvernării în cadrul Iniţiativei Politice Euro-pene de Vecinătate cu ţările din Europa de Est şi Rusia” (ENPI FLEG) a fost lansat pentru a reduce pericolul asupra pădurilor, impus prin tăierile şi comerţul ilegal, precum şi corupţia. Procesul FLEG în ţările ENPI (Arme-nia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina) şi Rusia este o iniţiativă ce cuprinde procese complexe şi chestiuni politice receptive adresate tăierilor ilegale la nivel naţional şi regional, implementate în cooperare cu principalii actori,cum sunt guvernele, societatea civilă şi sectorul privat. Acest proces promovează cooperarea regională şi internaţională, precum şi îmbunătăţirea aplicării legislaţiei, guvernăriişi transparenţei. Programul este implementat de Banca Mondială, Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) şi Fondul Mondial pentru Natură Sălbatică (WWF) în cadrul unui grant din partea Comisiei Europene. Mai multe detalii despre pro-gram, obiective, realizări, precum și despre organizaţiile donatoare şi implementatoare pe www.enpi-fleg.org

Prezenta publicaţie este realizată de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și Banca Mondială în parteneriat cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS Chişinău) și Agenţia “Moldsilva”, cu suportul financiar al Comisiei Europene în cadrul programului ENPI FLEG. Conţinutul publicaţiei este responsabilitatea autorilor şi nu reflectă neapărat opinia oficială a organizaţiilor donatoare şi implementatoare ale Programului ENPI FLEG.

Informaţii de contact:Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice str. Calea Ieşilor 69, MD-2069 ChişinăuTel: + (373) 22 745219 / 928957http://www.icas.com.md/

38