tax & accounting review - legal magazin

su

PL

IME

nT

Tax & Accounting Review

O să ne treacă această euforie

a relaxării fiscale

ADriAn BențAwww.legalmagazin.ro

Manager Benţa Consult

Interviu cu


La Bani Mărunţi

Pe TVR1, în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 23,55Best of, sâmbătă, la ora 09,00

La Bani Mărunți este o emisiune prin care se dorește clarificareaunor noțiuni de economie, de finanțe, de bănci, politica prețurilorunor produse de bază, a medicamentelor și implicațiilor lor asuprabuzunarelor românilor. De asemenea, sunt abordate teme cu uncaracter de utilitate pentru telespectatori, cum ar fi alegerea uneioferte de credit, cum să-ți securizezi economiile, elemente demanagement al averii (case, mașini, terenuri, bunuri), securitateaacestora, ponturi pentru investiții (bursă, titluri de stat, imobiliare, etc).

Emisiunea este realizată cu sprijinul revistei Legal MagazinProducător general: Mugur Istode

Realizator: Constantin Rudniţchi

10 noiembrie 2016

Impactul fiscalității asupra mediului

de afaceri, ediția a VII-a

16 noiembrie 2016

Managementul profesionist

la companiile de stat

24 noiembrie 2016

Darea în plată și Insolvența

persoanelor fizice

7 decembrie 2016

Gala Lady Lawyer, ediția a III-a

02 februarie 2017

Back in business versus purgatoriul

falimentului, ediția a VI-a

09 februarie 2017

Smart City

23 februarie 2017

Forumul de Mediu

9 martie 2017

Finanțarea companiilor românești

30 martie 2017

Forumul Dreptului Muncii, Ediția IV-a

13 aprilie 2017

Soluții eficiente de luptă împotriva

corupției și a fraudei

27 aprilie 2017

Investiții străine prin PPP-uri & Noile

reglementări în sectorul achizițiilor

publice

11 mai 2017

Noi reglementări în sectorul energetic

18 mai 2017

Mediul de afaceri sub lupa Consiliului

Concurenței, ediția a IV-a

25 mai 2017

Gala Legal Magazin

15 iunie 2017

Viitorul Arbitrajului Comercial în

Romania

29 iunie 2017

Smart Education & Smart Research

7 iulie 2017

Forumul Internațional de Medicină și

Farmacie; Amenințările secolului XXI

la adresa sănătății mondiale

14 septembrie

Dreptul sportiv - tendințe de

dezvoltare în România

28 septembrie 2017

Schemele de ajutor de stat în perioada

2014-2020, Ediția a III-a

12 octombrie 2017

Noi reglementări în agricultură

26 octombrie 2017

Reindustrializarea României

9 noiembrie 2017

Data Protection – soluţii

şi responsabilităţi, ediția a II-a

23 noiembrie 2017

Revoluția jurnalului electronic

în comerțul modern

7 decembrie 2017

Gala Lady Lawyer, ediția a IV-a

Pentru Parteneriate și înscrieri

[email protected] și [email protected]

Calendar conferinţe Legal Magazin

1tax & accounting review NOIEMBRIE 2016

editorial

veste foarte bună pentrumediul de afaceri a fost puținmediatizată. PreședinteleAgenției Naționale de

Administrare Fiscală (ANAF), DragoșDoroș, a anunțat recent, în cadrul uneiîntâlniri cu FIC – Consiliul InvestitorilorStrăini, că noul motto al agenției este„ANAF se mută online” și că existădorința de a transforma Fiscul într-oinstituție modernă și digitalizată. Maimult, funcționarii din cadrul agenției vorfi încurajați să aibă un dialog deschis cucompaniile și să le ofere asistență privindaspectele practice ale legislației fiscale.“ANAF este în plin proces de adaptare aseturilor de criterii de analiză a risculuifiscal, pentru a permite creștereapredictibilității atât pentru contribuabilicât și pentru colectarea de taxe șiimpozite. Interesul ANAF este de amenține dialogul și de a-și îmbunătățiconstant calitatea serviciilor oferite, înscopul facilitării plății obligațiilor fiscale",a subliniat Dragoș Doroș.La zece luni de la intrarea în vigoare anoului Cod fiscal și de procedură fiscală,specialiștii Deloitte și Reff & Asociații auarătat că printre problemele identificatese numără lipsa administrării probelor îndeterminarea situațiilor de fapt fiscal,lipsa de transparență în procesuldecizional, neresponsabilizarea

funcționarului public și rigiditatea șibirocrația excesivă.Relația dintre contribuabili și autoritățilefiscale a fost destul de tensionată în ultimiiani: mai multe cerințe de raportare, unnumăr crescut de controale, dintre care unprocent semnificativ ajung în zona penală.Sunt și semne de îmbunătățire, cum ar fideschiderea spre propunerile mediului deafaceri, intențiile de modernizare șidebirocratizare, concentrarea controalelorpe arii cu risc mai ridicat, a remarcat DanBădin, partener coordonator serviciifiscale și juridice Deloitte România. “Esteevidentă nevoia de a concentra acțiunileautorităților fiscale pe lupta cu evaziuneafiscală, pentru a da posibilitatea compa nii lorcorecte să se concentreze pe business, acărui creștere va avea un efect pozitiv șiasupra bugetului de stat prin creștereaîncasărilor din taxe”, a adăugat Bădin.“În condițiile criminaliăarii crescânde aneconformării fiscale, devine prioritarăpentru mediul de afaceri înțelegereaconceptului de evaziune fiscală șiimplementarea unor practici prudențialeadecvate. Chiar și în absența uneicondamnări, impactul negativ poate fisemnificativ prin perturbarea activității,afectarea reputației, stres și neajunsurimajore în plan personal. Companiiletrebuie să aibă sisteme eficiente deevaluare a riscului, de control si

remediere prin care să prevină evaziuneafiscală, uneori dificil de delimitat depracticile de optimizare fiscală”, a spusAlexandru Reff, partener Reff & Asociații.

De ce nu avem bani pentru educație și sănătate

Un studiu realizat de ANAF a ajuns laconcluzia că aproape 1 miliard de euro afost scos din România, în ultimii 5 ani, adeclarat directorul Direcției Generale aMarilor Contribuabili, Ionuț Mișa. Potrivitexplicațiilor acestuia, profiturile realizateîn România au fost diminuate ca urmarea utilizării prețurilor de transfer.

"Numai de la 5 companii care sunt îndomeniul petrolului, retailului, tutunuluiși comerțului cu electronice s-au făcutajustări de 87 milioane lei. Doar 5companii, gândiți-vă ce înseamnă la nivelnațional. Direcția generală a marilorcontribuabili are astăzi 1.500 decompanii în portofoliu. Sumele sunt mari,foarte mari. Un studiu pe care l-amrealizat la începutul anului 2015 pe unportofoliu de 2.500 de companii nedusese la concluzia că aproape 1 miliardde euro în ultimii 5 ani au fost scoși dinRomânia. Cu aceste sume s-ar putearealiza extrem de multe proiecte înRomânia și ar putea aduce beneficii majoreromânilor", a declarat Ionuț Mișa.

ANAF se mută online

De Mircea Fica, Senior editor

O

2 tax & accounting review NOIEMBRIE 2016

sumar

Publicație editată de

LegAL MAgAzIN MedIA grup

redACțIAMIRCEA FICA, Senior Editor

[email protected]

MUGUR IStoDE, Senior Editor

[email protected]

ANDRA BERBECE, Editor

[email protected]

CARMEN DINU,

Corespondent Bruxelles

SoRINA VIzIRU,

Editor

puBLICItAteRoxANA BIGA,

Sales Manager

[email protected]

dtp CARMEN CoStESCU

[email protected]

ADRESA REDACțIEICCIR Business Center,

Bd-ul octavian Goga nr.2 sect. 3București

telefon - 031.10.12.166www.legalmagazin.ro

Copyright: Legal Magazin Media grup

Este inter zi să, con form legii, repro du ce reainte gra lă sau par ]ia lă – pe orice cale – a con ]i nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al

con du ce rii redac ]iei și al auto ri lor, care de]indrep tu ri le de copie re. Apar ]i ne cola bo ra to ri lor,

în exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri vinddate le și con si de ra ]i i le din tex te le pe care le

semnea ză. opi ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu ]i i le și/sau fir me le cu care aceș tia au

orice fel de rela ]ii con trac tua le.

ISSN 2537 - 3706ISSN-L 2537 - 3706

tiparul: Master Print

4/7 interviul ediţiei

O să ne tReacăaceastă eUfORiea RelaxăRii fiscaleInterviu cu AdrIAN BeNțA,Manager Bența Consult

8/15fiscalitate

8 Obținerea certificatului fiscal„fără debite” în cazul suspendăriiexecutării actelOr administrative fiscaleArticol de BiAncA HArAgA, AvocAt PArtener,

AcSinte lAW oFFice & PArtnerS

10 cOnsiderații cu privire la suspendareaprOcedurii de sOluțiOnare a cOntestațieifiscale pe cale administrativă.cOnsecințe și pOsibile sOluții.Articol de AlexAndru coroiAn, AvocAt PArtener,

iordăcHeScu & ASociAţii

14 particularități privind subvențiileaferente veniturilOr din agriculturăArticol de dr. HorgA Petru, cconSultAnt FiScAl,

Sc HorgA conSulting Srl

16/17eveniment

16 20 de ani de la adOptarea legii 8/1996privind dreptul de autOr și drepturilecOnexeArticol de MirceA FicA

18/21institUtUl cUltURalROmÂn

18 bucureștiul ar putea devenicapitala culturală a latinitățiiinterviu cu rAdu BoroiAnu, Președintele

inStitutului culturAl roMân

22/32sPeȚe De fiscalitate Și cOntaBilitate

22 spețe de fiscalitate și cOntabilitateArticol reAlizAt de ecHiPA reviStelor electronice

Prietenii FiScAlității și Prietenii contABilității

su

pli

me

nt


Anita s-a alăturat echipei KCG în urma cu 4 ani si estespecializata în audit financiar și în operațiuni de reorganizare,având experiență considerabilă în proiecte de fuziuni și divizări.Anita este absolventă a Facultății de Contabilitate și Informaticăde Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice din

București. Este membru ACCA, CAFR și al Camerei ConsultanțilorFiscali din România. Ea a participat la misiuni de audit șiconsultanță din domeniul construcțiilor, transporturilor,telecomunicațiilor și a industriei petroliere.„Mă bucur să fac parte din echipa KCG și, considerând noul rol,să putem continua împreună trendul ascendent al acesteia.obiectivele noastre sunt aceleași ca întotdeauna: să oferimclienților noștri servicii la cele mai înalte standarde de calitate șisă fim un suport real în procesul decizional, atât de necesarpentru dezvoltarea afacerilor”, a declarat Anita Butolo (foto),

Partener KCG.„În cadrul KCG oamenii fac diferența și de aceea suntem foarteatenți în selectarea membrilor echipei. Anita a contribuit în modconstant la succesul companiei și a demonstrat de-a lungulanilor profesionalism, idei inovatoare şi un efort susţinut pentrua dezvolta echipa din care face parte. Mă bucur să o am alăturide mine și sunt convinsă că va continua să aducă un aportsemnificativ de valoare pentru clienții noștri”, spune otiliaNourescu, Managing Partner KCG.

Anita Butolo a fost numită partener în departamentul de Audit al KCg

KCg a fost desemnat consultantul fiscal al ryanair în românia

“Împreună cu colegii noștri de la firma deavocatura afiliată KCG, Dobrinescu Dobrev,ne-am ocupat de înființarea sediului per ma -nent al Ryanair în România și începânddin septembrie 2016 oferim servicii despecialitate în domeniul consultanțeifiscale și salarizării personalului alocatbazelor din România”, a precizat otiliaNourescu (foto), Managing Partner KCG.Ryanair este o firmă irlandeză care oferăservicii aeriene de transport atât pe rutenaționale cât și pe rute globale, fiind de -sem nat cel mai mare operator din Europacare pune la dispoziție servicii low cost.Grupul KCG este format din 3 companii:KCG Audit, KCG Accounting și KCGConsulting, cu o echipă de peste 20 deprofesioniști, cu experiență și cunoștintesolide despre contabilitate, fiscalitate

națională și internațională și audit caresunt fie membri, fie stagiari ai CECCAR,CAFR, CCF și ACCA. Partenerii șimanagerii KCG au fost instruiți și apoi audeținut poziții cheie în companiiinternaționale de profil de top. “Încă de la înființare am reușit să stabilimparteneriate pe termen lung cu cliențiinoștri, companii locale saumultinaționale, care activează în domeniide activitate precum industria farma,transport feroviar, aviație, construcții,turism, agricultură, industria energetică,It&C, producție textilă și alături de caream dezvoltat o relație corectă șitransparentă, orientată pe muncă înechipă și întotdeauna pe obținerea derezultate”, a evidențiat otilia Nourescu,Managing Partner KCG.


interviul ediției

Adrian Bența este consultant fiscal șiauditor financiar. El conduce firma

Bența Consult. A absolvit în 1999Facultatea de Contabilitate și

Informatică de gestiune, licență laASE București. Are o experiență

remarcabilă în conducereacontabilității și fiscalității societățilorcomerciale. Este autor sau coautor a

unui număr important de lucrări șicărți de specialitate fiscală, apărând

constant în publicații lunare șisăptămânale, cu articole în

domeniul financiar-contabil și fiscal.

În ultimele rapoarte de analiză realizate detNS (CSOp) pentru Camera de Comerț șiIndustrie a româniei, fiscalitatea rămâneprincipala problemă cu care se confruntămediul de afaceri din țara noastră. Ceașteptări aveți în privința reducerii poveriifiscale de la viitorul guvern care se va formadupă alegerile din 11 decembrie?

Povara sau reducerea poverii fiscale estedirect condiționată de nivelulcheltuielilor bugetare asumate deRomânia, coroborat cu o eventualăcreștere sau stagnare economică.Evident, fiscalitatea nu este întotdeaunamorală și creșteri de salarii în sistemulpublic – chiar dacă discutăm de unelecreșteri absolut normale cum ar fi celepentru persoanele din sistemul desănătate și din sistemul de învățământ –pun presiune pe buget și trebuiefinanțate.În altă ordine de idei, observăm cămăsuri destul de populiste anunțăreduceri de taxe fără să existe o sursă definanțare pentru celelalte cheltuieli. Esteevident că printre aceste reduceri de taxesunt unele taxe hulite sau ilegale, cum arfi taxa de primă înmatriculare ce aduceabugetului de stat aproximativ 450milioane euro. Nu numai că nu va maiîncasa bugetul această sumă dar vortrebui găsite surse suplimentare de

finanțare pentru restituirea acestei taxe.Dacă coroborăm cu faptul că o altă taxăcelebră, taxa pe stâlp, va fi abrogată, taxăce aducea aproximativ 150 milioane eurola buget și că apare o reducere de tVA de1%. iar orice reducere a tVA înseamnăîncasări reduse cu aproximativ 1 miliardde euro pentru fiecare procent redus,apreciem o relaxare fiscală totală în anul2017 cu multe taxe noi introduse pe subpreș, redenumite sau cu foarte multe șiaspre controale fiscale care să generezemai mulți bani la buget.Desigur, când nu ai suficiente încasări labuget, soluțiile sunt relativ ușoare pentruconducători, respectiv fie taie investițiilepublice fie îndatorează țara cu noiîmprumuturi externe.tăierea investițiilor publice echilibreazăbugetul pe termen scurt sau ne mențineîntr-un deficit acceptabil dar pe termenlung rezultatul este negativ,transformând țara într-una de consum șinu într-o țară dezvoltată.În ciuda faptului că avem un grad mic deîndatorare raportându-ne la rata deîndatorare a altor țări din ComunitateaEuropeană, datoria externă a țării esteridicată și orice nou-născut din aceastățară este dator vândut.În concluzie, după ce va trece euforiaelectorală și după ce se vor consumaîncasările bune din luna ianuarie, lună

O să ne treacă această euforie a relaxării fiscaleInterviu cu Adrian Bența, Manager Bența Consult


interviul ediției

când se plătesc taxele pentru închidereaanului 2016, o să ne treacă aceastăeuforie a relaxării fiscale și vom vedeamultiple cazuri de introduceri de taxe șiimpozite, mai mult sau mai puțingălăgioase, care tot or să cârpească peici-colo bugetul. Evident, tot marea masăa contribuabililor mici și mijlocii vasuporta această procedură fiscală.

Cum apreciați nivelul actual al fiscalității dințara noastră? Care considerați că sunt zoneleunde s-ar putea reduce fiscalitatea șidomeniile care au un potențial ridicat decolectare?

În acest moment sunt supraaglomeratezonele de comerț cu bunuri de largconsum și ar putea fi stimulate zonele deexporturi de servicii ca motoare decreștere economică. Agricultura noastră –dacă am avea ceva mai multă minte – ar

putea să producă foarte mulți bani. Prinurmare în aceste zone se poate stimulacreșterea economică spre a se generavenituri.

Din punctul de vedere al evaziunii fiscalesunt în continuare foarte multe sectoareunde se produce acest fenomen – și mărefer la zona de produse accizabile sauchiar și zona de producție alimentară(legume-fructe).Cu siguranță, partea de fiscalizare a forțeide muncă este cea mai ridicată iarmăsurile nesăbuite luate în anii 1990 șiînceputul anilor 2000, de a pensiona lavârste foarte reduse persoane până-n 50-55 de ani, conduc la deficite uriașe ale

sistemului de pensii sau la deficite alesistemului de sănătate.Având în vedere și cutuma licitațiilorsupraevaluate din sistemul de sănătate,

pentru anul 2017 nu numai că nu măaștept la reducerea taxelor pe forța demuncă ci mă aștept chiar la o creștere ataxării în această zonă, proiect de altfeladus în atenția publicului în urmaproiectului de Cod fiscal răsuflat în presăcu ceva timp în urmă.Probabil vom avea reducerea cotei detVA la 19% și abrogarea taxei pe stâlpîmpreună cu alte câteva taxe parafiscaleînsă mă aștept să le regăsim introduse înlegislație sub alte forme sau alte denumiri.

„Ar putea fi stimulate zonele de exporturi de servicii ca motoare de creștere economică.“


interviul ediției

Serviciile de externalizare contabilăurmează exemplul celor de salarizare șiadministrare de personal și apelează din ceîn ce mai mult la soluții tehnologice pentru aveni în sprijinul clienților. de la ce număr deangajați este oportun să apelezi la astfel detehnologii?

Externalizarea serviciilor de contabilitateeste o soluție firească pentru societățilemici și foarte mici în perioada de începuta activității, până când aceasta atinge unnumăr de 20 salariați. Este normală

această practică, având în vedereactivitatea mai redusă de la înființare,insuficiența resurselor financiare pentruplata unui contabil intern. observăm însă în ultimul timp în zona demultinaționale cu sute de salariațiexternalizarea unor servicii decontabilitate ce nu sunt plasate unorfirme specializate din România ci suntplasate unor procesatori de date dinIndia, Indonezia, din cadrul unorcompanii afiliate. Aceste practici leregăsim la firme de renume pe planmondial, optimizarea și reducereacosturilor fiind o tendință naturală.Evident, este o decizie și o opțiunepentru risc iar aceste multinaționale îșiasumă eventualele sancțiuni date delegislația națională.

Cum vedeți procesul de modernizare alANAF? În ultimii ani, Curțile de Apel aurespins mai multe amenzi acordate de ANAF.Ce ne puteți spune despre acest fenomen?

Din punctul meu de vedere, procesul demodernizare al ANAF început cufinanțarea de la Banca Mondială esteunul lung și anevoios și în ritmul actual

se va încheia peste două decenii. Practic,mai repede văd o involuție a ANAF decâto evoluție pozitivă și pot proba cudocumente scrise de la Curțile de Apel. S-a ajuns ca în unele județe ale țării ratade desființare a deciziilor de impunereemise de ANAF să fie peste 60%.Prin urmare, observăm de fapt o aplicareincorectă a legii fiscale chiar de cătreinstituția ce ar fi trebuit să aibă 0 (zero)eroare în aplicarea legii.Pe de altă parte, modernizarea sistemuluiANAF ar presupune să avem o viziune

macroeconomică asupra legislației. Să vădau un exemplu concret:Câtă evaziune fiscală există într-un bonde benzină de 100 lei? Ei bine, foarte puțină.Câte resurse bugetare umane șifinanciare și câte resurse umane șifinanciare ale controbuabilului suntcheltuite pentru a înregistra în evidențacontabilă și pentru a declara înformularul 394 acest bon de benzină?Dacă am fi fost cu 2 minute maiinteligenți am fi pus unele plafoanelunare de la care să se declare acesteachiziții sau servicii, respectiv eu aș fipropus un plafon de achiziții/vânzări de10.000 lei/furnizor ori client. Ar trebui săse declare doar acele facturi sau aceletranzacții în care valoarea lunară sauvaloarea facturii depășește suma de10.000 lei. Nu vi se pare o valoarerelevantă? Din punctul meu de vedereeste una rezonabilă atât pentru buget câtși pentru contribuabil.

Ați dezvoltat două publicații electronice -prietenii fiscalității și prietenii contabilității- care vin în sprijinul contabililor, auditorilorși a consultanților fiscali. Vă rugăm să nespuneți care sunt avantajele abonaților?

Revistele Prietenii Fiscalității și PrieteniiContabilității cât și newsletterul AlertăFiscală sunt instrumente de lucru foarteutile. În primul rând abonații suntinformați într-un termen foarte scurtdespre noutățile financiar-contabile șifiscale publicate în Monitorul oficial,termene de 24-72 ore de la publicare.Evident, există avantajul de a descărcaactul normativ în forma oficială dar șiocazia de a analiza opinia specializată aechipei noastre privind aplicarea textuluinormativ.Revista Prietenii Fiscalității se dorește a fipublicația cu cel mai înalt conținut fiscaldin piața de profil, construită pe studii decaz concrete din viața reală. Mai puținăteorie și cât mai multă practică înaplicarea fiscalității. orice articol despecialitate din revistă poate să fie unmodel de lucru în cadrul unei expertizefiscale, poate să fie un model de lucru încadrul unei contestații fiscale sau poatesă fie un model de lucru pentruimplementarea unei tranzacții.Revistele Prietenii Contabilității suntconstruite să se adreseze atâtcontabilului de la început de carieră,pentru nivelul basic, cât și directoruluieconomic sau expertului contabil celucrează cu IFRS sau trebuie să introducăun model de contabilitate într-osocietate. Întrucât se dorește uninstrument de lucru pentru profesiacontabilă, în această revistă veți regăsidiverse sfaturi de aplicare a contabilității,atenționări privind declarațiile cu termenscadent în perioada imediat următoarecât și diverse antenționări cu privire launele riscuri financiar-contabile.Valoarea acestor reviste este dată defaptul că prin unele tipuri de abonamentse permite adresarea de întrebări cătreautorii acestora iar aceste întrebări provindoar dintr-o activitate reală.Abonamentele ce permit consultanțăsunt cele mai apreciate de clienți, aceștiatrimițând spre soluționare cele maidificile spețe ale lor care ulterior dausubstanță și aplicabilitate reală acestorpublicații.

„În ciuda faptului că avem un grad mic de îndatorareraportându-ne la rata de îndatorare a altor țări dinComunitatea Europeană, datoria externă a țării esteridicată și orice nou-născut din această țară este datorvândut.“


interviul ediției

În altă ordine de idei, revistele au 52apariții anuale (revistele suntsăptămânale) iar Alerta Fiscală numără înmedie aproximativ 150 alerte/an. Acestlucru, coroborat cu un cost redus alabonamentului – respectiv de la 10euro/luna pentru varianta de bază la 50euro/ lună pentru abonamentele careinclud și consultanță fiscală – oferă un

raport excelent de preț/calitate.transmiterea electronică ne-a ajutat ca înultimii 4 ani să nu întârziem nici măcar ozi cu predarea revistelor către abonați.

românia este un stat dificil de guvernat,ținând cont de faptul că avem foarte mulțiasista]i social, de structura economiei,dominată de multinaționale, de raportulangajați / pensionari, de lipsa de încredere acetățenilor în administrațiile locale șicentrale, și având în vedere că există preamulte salarii mici și prea puțini antreprenori

autentici, iar firmele cu capital local nu aucapital de investiții. Cum vedeți evoluțiaeconomiei noastre în următorii ani? Care arfi principalele oportunități și cele mai marivulnerabilități?

Din păcate în economia noastră suntcâteva dezechilibre structurale generatede proceduri electorale greșite. Foarte

multe persoane ce pot munci – și nu mărefer la persoane cu dizabilități fizice – seregăsesc în categoria asistaților social cudrept de vot. Sunt frecvente cazurilecând angajatori din marile zoneindustriale cum ar fi timișoara, Cluj, Iași,București caută să angajeze persoaneapte de muncă iar acestea refuză pemotiv că e mai ușor de primit ajutorulsocial.În altă ordine de idei, trebuie sărecunoaștem că bugetele de laasigurările sociale și de sănătate sunt

total deficitare ca urmare a 25 ani dereformă făcută eronat, combinată cu oreducere a natalității. trebuie să fimfoarte cinstiți, nu o să identificăm sute demii de salariați care să muncească și săachite împreună cu angajatoriicontribuții la asigurările sociale și lapensii. Prin urmare, principalul risc pecare îl văd în zona forței de muncă este oposibilă creștere a taxării în zonapensiilor și a contribuțiilor la sănătate. Arfi cu adevărat o problemă pentrucapitalul întreprinderilor mici și mijlociica la dividendele distribuite să seplătească contribuție la pensii cu s-ainițiat prin proiectul de modificare aCodului fiscal apărut în presă acumcâteva luni.În același timp, bugetul de stat varesimți o presiune cu noile cheltuielibugetare generate de creșterile desalarii și nu creșterea de salarii în sineeste o problemă ci faptul că în sistemulpublic randamentul forței de muncăeste unul foarte scăzut șiproductivitatea în general este foartescăzută. Prin urmare o creștere de salariieste binevenită atâta timp cât șiproductivitatea muncii celui care oprimește crește pe măsură.

Care este strategia pe termen mediu și lunga companiei Bența Consult?

Pe termen mediu și lung societateaBența Consult SRL dar și celelaltesocietăți din grup – Publicații Bența SRL,Bența Audit SRL, Clubul ConsultanțilorFiscali SRL – vor avea ca obiectiv doarstandarde de calitate foarte ridicate.Singurele resurse pe care le avem și nemențin pe o piață agresivă sunt resurselebazate pe calitatea muncii și a serviciului.Intenționăm în termen scurt să lansămun produs nou adresat antreprenorilor,concomitent cu perfecționarea și oinovație suplimentară adusă actualelorproduse. Am depășit deja dificultățileinerente anilor de lansare pentru acesteproduse, piața ne-a arătat că suntcompetitive, urmează să le dezvoltăm șisă inovăm periodic.

„S-a ajuns ca în unele județe ale țării rata dedesființare a deciziilor de impunere emise de ANAF să fie peste 60%.“


fiscalitate

Depunerea de către agențiieconomici a unui certificat fiscal

« fără debite » este o condițieobligatorie cerută pentru

participarea la proceduri de achiziţiipublice sau la proiecte finanţate dinfonduri europene sau de la Bugetul

de Stat, sub forma ajutoarelor destat. În cele ce urmează vom

prezenta o necorelare legislativăcare afectează posibilitatea acestorade a participa la astfel de proceduri

deși, în sensul legii, respectivii agențieconomici nu au obligații fiscale

care trebuie cuprinse în certificatulde atestare fiscală.

n cazul în care inspecțiafiscală s-a finalizat cu stabilireaunor obligații fiscale în sarcinacontribuabilului, actele

administrative fiscale prin care se dispuneplata acestor obligații sunt executorii iarcontribuabilul este “bun de plată” cuprivire la sumele în cauză. Cu alte cuvinte,de îndată ce există o decizie de impunere,organele fiscale trec la încasarea banilor,fie prin compensare, fie prin executaresilită. Nici contestația şi nici acțiunea încontencios administrativ împotriva acestoracte nu sunt suspensive de executare.totuși, în cazul în care contribuabilulînțelege să urmeze procedurile decontestare a legalităţii acteloradministrative fiscale prin care se stabilesccreanţe fiscale, şi nu doreşte să achiteaceste obligaţii până la obţinerea uneihotărâri judecătoreşti definitive, legea îipune la dispoziţie anumite modalităţi de aîmpiedica începerea executării silite saude a obţine suspendarea acesteia până lafinalizarea procedurii contencioase.Aceste modalităţi sunt cele prevăzute deart. 235 Cod procedură fiscală -suspendarea executării silite în cazuldepunerii unei scrisori de garanţie/poliţăde asigurare de garanţie şi de art. 14 şi 15din Legea nr. 554/2004 a contenciosuluiadministrativ – suspendarea actuluiadministrativ fiscal de către instantă.

1. Potrivit art. 235 Cod procedură fiscală„În cazul contestaţiilor formulate

împotriva actelor administrative fiscaleprin care se stabilesc creanţe fiscale,potrivit prezentului cod, inclusiv pe timpulsoluţionării acţiunii în contenciosadministrativ, executarea silită sesuspendă sau nu începe pentru obligaţiilefiscale contestate dacă debitorul depunela organul fiscal competent o scrisoare degaranţie/poliţă de asigurare de garanţie lanivelul obligaţiilor fiscale contestate şineachitate la data depunerii garanţiei.Valabilitatea scrisorii de garanţie/poliţeide asigurare de garanţie trebuie să fie deminimum 6 luni de la data emiterii.”Prin urmare, prin efectul depuneriiScrisorii de garanţie/Poliţei de asigurarede garanţie, pe toată perioada desoluţionare a contestaţiei şi, apoi, aacţiunii în contencios administrativ,contribuabilul se află la adapost de oriceexecutare silită cu privire la creanţelefiscale stabilite prin actele administrativece fac obiectul contestaţiei şi, respectiv, aacţiunii în contencios. De asemenea,creanţele în cauză nu pot face nici obiec tulvreunei compensări în această perioadă.În cazul în care contestaţia sau acţiunea încontencios administrativ au fost admise întotalitate, legea arată că Scrisoarea degaranţie/Poliţa de asigurare de garanţierămâne fără obiect.Bineînţeles, în cazul în care acţiunea încontencios administrativ este respinsă,total sau parțial, contribuabilul va trebuisă achite debitele, în caz contrar, organulfiscal procedând la executarea garanției.

Obținerea certificatului fiscal „fără debite” în cazul suspendării executării actelor administrative fiscaleArticol de Bianca Haraga, Avocat Partener, ACSINtE LAW oFFICE & PARtNERS

Î

[email protected]

www.acsinte.com


fiscalitate

2. A doua procedură de suspendare aexecutării actelor administrative fiscaleeste cea prevăzută de Legea 554/2004 şipresupune intervenţia instanţei.Astfel, potrivit art. 14 din Legea 554/2004„În cazuri bine justificate şi pentruprevenirea unei pagube iminente, dupăsesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţiipublice care a emis actul sau a autorităţiiierarhic superioare, persoana vătămatăpoate să ceară instanţei competente sădispună suspendarea executării actuluiadministrativ unilateral până lapronunţarea instanţei de fond. În cazul încare persoana vătămată nu introduceacţiunea în anularea actului în termen de60 de zile, suspendarea încetează de dreptşi fără nicio formalitate.”În acest caz, hotărârea prin care se pro nun ţăsuspendarea este executorie de drept, iarrecursul nu este suspensiv de executare.După cum arată în continuare legea, la art.15, suspendarea executării actuluiadministrativ unilateral poate fi solicitată,pentru aceleaşi motive prevăzute de art.14, şi prin cererea adresată instanţeicompetente pentru anularea, în tot sau înparte, a actului atacat. În acest caz,instanţa poate dispune suspendareaactului administrativ atacat, până lasoluţionarea definitivă şi irevocabilă acauzei. Cererea de suspendare se poateformula odată cu acţiunea principală sauprintr-o acţiune separată, până lasoluţionarea acţiunii în fond.

După cum se poate observa din analizacelor două proceduri, efectul depuneriiscrisorii de garanţie bancără este acelaşicu cel obţinut printr-o suspendare decătre instanţă a actelor administrativefiscale, în temeiul art. 14 din Legea nr.554/2004, respectiv încetarea oricăreiforme de executare a acteloradministrative fiscale care au stabilitcreanţe fiscale.În mod evident, obţinerea neînceperiiexecutării silite sau suspendarea executăriisilite a creanţelor fiscale stabilite prin acteadministrative fiscale prin simpladepunere a unei scrisori de garanţiibancare este, cel puţin la prima vedere,preferabilă parcurgerii procedurii desuspendare a actelor prin instantă, atâtdin perspectiva celerităţii, cât şi a graduluide certitudine.

totuşi, din cauza unei necorelări legislative,credem, legea nu recunoaşte proceduriide suspendare a actelor fiscale prevăzutăde art. 235 cod procedură fiscală aceleaşiefecte pe care le are suspendarea dispusăde instanţă în temeiul art. 14 şi 15 dinLegea 554/2004, sub aspectul obligaţiilorde plată care se înscriu în certificatul deatestare fiscală. Astfel, doar sumele reprezentând creanțefiscale stabilite prin acte administrativefiscale a căror executare este suspendatăîn condiţiile art. 14 şi 15 din Legea nr.554/2004 nu se cuprind în obligaţiile deplată înscrise în certificatul fiscal, nu şi celegarantate cu scrisoare bancară încondiţiile art. 235 Cod procedură Fiscală. Potrivit art. 6 alin. 3 lit. b) din ordinul nr.3654/2015 privind aprobarea proceduriide eliberare a certificatului de atestarefiscală, la secţiunea A „obligaţii fiscale şialte obligatii bugetare” nu se cuprindsumele reprezentând creanțe fiscalestabilite prin acte administrative fiscale acăror executare este suspendată încondiţiile art. 14 şi 15 din Legea nr.554/2004. Aceste dispoziţii legale facaplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. 3 Codprocedură fiscală, care arată că în cazulsuspendării executării actului administra tivfiscal, dispusă de instanţe în baza Legii nr.554/2004, toate efectele actului admi -nistra tiv fiscal sunt suspendate până laîncetarea acesteia şi obligaţiile fiscale nuse înscriu în certificatul de atestare fiscală.Prin urmare, deşi debitele garantate prinscrisoare bancară au acelaşi regim juridiccu cele pentru care executarea ar fisuspendată de instanţă – imposibilitateade a fi executate silit şi de a face obiectulvreunei alte modalităţi de stingere fărăacordul contribuabilului debitor – totuşi,eliminarea debitelor din certificatul fiscal,chiar garantate cu scrisoarea bancară, sepoate dispune, conform prevederilorlegale exprese, doar în baza hotărâriiinstanţei de suspendare a actelor fiscalecare stabilesc debitele în cauzăAceasta deşi, sub aspectul garantării plățiiobligaţiilor respective şi, deci, a recuperăriiefective a debitelor, situaţia Bugetului deStat este net favorabilă în cazulsuspendării executării prin depunereaunei scrisori de garanţie bancară, față decazul suspendării de către instanţă (unde,cel mult, se poate cere debitorului o

cauţiune care, variabilă fiind, poate atingemaximum 10% din sumă).Şi cum certificatul de atestare fiscală fărădebite - „clean”, este o condiţie obligatoriecerută agenţilor economici pentru partici -parea la proceduri de achiziţii publice, saula proiecte finanţate din fonduri europenesau de la Bugetul de Stat, sub formaajutoarelor de stat, aceştia se vor găsi însituaţia de a nu le fi suficientă utilizareaprocedurii suspendării executării prindepunerea unei scrisori de garanţie, fiindnevoiţi să solicite instanţei suspendareaexecutării silite, pentru a obţine certificatefiscale fără debite. Bineînţeles, pentru a obţine o eventualăsuspendare a executării actelor admi -nistra tive fiscale prin care au fost stabilitecreanţele fiscale înscrise în certificatul deatestare fiscală, contribuabilul-reclamanttrebuie să facă dovada existenţei tuturorcondiţiilor de admisibilitate a acţiunii desuspendare, desprinse din coroborareaart. 14 din Legea 554/2004 cu art. 278 dincodul de procedură fiscală, respectiv: (i)formularea în prealabil a contestaţieiadministrative împotriva actelor admi -nistrative fiscale a căror suspendare secere, (ii) existenţa unor împrejurări legatede starea de fapt şi de drept de natură săcreeze o îndoială serioasă în privinţalegalităţii actelor în cauză, (iii) producereaunor prejudicii materiale viitoare şiprevizibile (pagubă iminentă) care poate fiîmpiedicată doar prin suspendarearespectivelor acte, (iv) depunerea uneicauţiuni stabilite de instanţă.Date fiind avantajele certe, atât pentruStat, cât şi pentru contribuabil, a depuneriiunei garanţii care să acopere integralvaloarea creanţelor fiscale stabilite prinacte administrative fiscale, garanţie carese poate executa de îndată de cătreorganele fiscale în cazul în care proceduracontencioasă s-a finalizat cu respingereaacţiunii ce a vizat legalitatea actelor,apreciem că ar fi util ca legiuitorul săintervină pentru a da şi procedurii desuspendare a executării silite prindepunerea unei garanţii aceleaşi efecte cuale suspendării dispuse de instanță înbaza Legii nr. 554/2004 sub aspectulneînscrierii în certificatul de atestarefiscală a obligaţiilor fiscale garantate cu oscrisoare de garanţie/poliţă de asigurarede garanţie.


fiscalitate

onform unor informațiiapărute în spațiul public,bazate pe cifre furnizate deAgenția Națională de

Administrare Fiscală, organele fiscale aususpendat procedura de soluționare acontestațiilor având ca obiect aproape50% din totalul creanțelor fiscalecontestate la nivelul anului 2015. În ultimiiani este tot mai vizibilă conduitaorganelor fiscale de a sesiza organele deurmărire penală pentru cercetareaanumitor fapte care, în opiniainspectorilor fiscali, ar întruni elementeleconstitutive ale unor infracțiuni.

Astfel, inspecția fiscală apreciazăsăvârșirea unei fraude de cătrecontribuabil și valorifică această apreciere,stabilind în sarcina acestuia creanțe fiscalesuplimentare. Concomitent cu emitereadeciziei de impunere, inspecția fiscalăsesizează organele de urmărire penală,cerându-le să verifice dacă apreciereaprivitoare la existența fraudei este sau nucorectă.

Pentru a se apăra, contribuabilul esteobligat să se adreseze organelor fiscale cuo contestație administrativă care nususpendă executarea deciziei deimpunere. Problema intervine atunci cândorganul fiscal nu emite o decizie desoluționare pe fond a contestației, ci

suspendă soluționarea acesteia până la osoluție definitivă pe latura penală. Maiprecis, organul de soluționare susține cănu se poate pronunța înainte de a sestabili de către organele penale dacăexistă cu adevărat o fraudă.

Avându-se în vedere exact aceeași starede fapt, organele fiscale adoptă douăpoziții diametral opuse. Pe de-o parte,organul de inspecție fiscală este 100%convins de existența fraudei și stabileșteîn sarcina contribuabilului obligația de aplăti, emițând un act administrativcaracterizat de prezumțiile de legalitate,autenticitate și veridicitate. Pe de altăparte, atunci când contribuabilul se apărăși întreprinde demersurile legale pentru aajunge în fața instanței de judecatăpentru verificarea legalității actuluiadministrativ prin care i s-a stabilitobligația de plată, organul de soluționarea contestației nu mai este convins căaceastă fraudă există și suspendăprocedura de soluționare a contestațieipână când își spun cuvântul organelepenale.

Accesul la instanță cu o acțiune având caobiect anularea obligației de plată acreanțelor fiscale suplimentare stabilite pebaza aprecierii inspecției fiscale nu estelegal posibilă până când contestația nueste soluționată. Suspendarea procedurii

Considerații cu privire la suspendareaprocedurii de soluționare a contestațieifiscale pe cale administrativă. Consecințe și posibile soluții.Articol de Alexandru Coroian, Avocat partener, Iordăchescu & Asociaţii

C


fiscalitate

de soluționare a contestației punecontribuabilul în situația de a fi executatpentru realizarea unor creanțe fiscale, fărăa avea posibilitatea de a ajunge la oinstanță în fața căreia să se discutelegalitatea modului în care aceste creanțefiscale au fost stabilite.

o oarecare îmbunătățire a situației a fostadusă prin textul care reglementeazăsuspendarea soluționării contestației încazul formulării unei sesizări penale încuprinsul noului Cod de procedură fiscală,în vigoare de la 01.01.2016. Legiuitorul apreluat opinii exprimate vehement îndoctrina de specialitate, statuând căsuspendarea procedurii administrative sepoate dispune doar atunci când existăsuspiciunea săvârșirii unei infracțiunii înlegătură cu mijloacele de probă privindstabilirea bazei de impozitare. Astfel, înprezent nu s-ar mai putea, teoretic,suspenda soluționarea contestației pentrusesizări penale privind fapte de evaziunefiscală, astfel cum se întâmpla până acumîn cele mai multe dintre situații.

Spre exemplu, atunci când organelefiscale apreciază că anumite facturi au fostfalsificate, suspendarea proceduriiadministrative se impune pentru că, înprimul rând, un răspuns asupra acesteiprobleme poate fi dat numai de cătreorganele penale. În al doilea rând,tratamentul fiscal al contribuabiluluidepinde în mod esențial de concluzia lacare vor ajunge organele penale: dacăfacturile se vor dovedi a fi false, ele nu vorfi luate în considerare la stabilireaobligațiilor fiscale ale acestuia. În situația în care organele fiscale aususpendat procedura de soluționare acontestației, contribuabilul are douăopțiuni: fie să accepte situația, să aștepteo soluție din partea organelor penale și,până atunci, să încerce să își menținăafacerea, fie să ceară instanței să obligeorganul fiscal să îi soluționeze contestațiași să îi permită să se adreseze instanței cuo acțiune în anularea actului prin care îisunt stabilite obligațiile de plată. Dinpăcate, foarte mulți contribuabili adoptăprima variantă.

Noi propunem clienților noștri cea de adoua variantă. obținerea unei soluții deconstatare a nelegalității soluțiilor desuspendare a procedurii de soluționare acontestației și de obligare a organuluifiscal la emiterea unei decizii pe fond cuprivire la contestație este singura variantăîn care contribuabilului i se deschideaccesul către instanță, fără a fi obligat săaștepte finalizarea unor proceduricronofage în fața organelor penale.Indiferent de varianta pe care o adoptăcontribuabilul, situația acestuia nu esteuna comodă. Eforturile pentru salvareaunei afaceri într-o astfel de situație suntconsiderabile și nu întotdeauna au ofinalitate pozitivă. Atacarea soluției desuspendare a procedurii de soluționare acontestației presupune un litigiu decontencios administrativ, cu costurileaferente. În măsura în care un astfel delitigiu ar începe de la nivelul Curții deApel, în funcție de valoarea creanțeifiscale, s-ar finaliza în recurs după aproapetrei ani. oricum, de cele mai multe ori, unastfel de termen este mai scurt decât celpresupus de soluționarea definitivă a unuidosar penal.

o posibilă soluție pentru evitarea unorastfel de situații, vădit prejudiciabilepentru contribuabil, ar putea fi revenireala reglementarea legală anterioară anului2006, când legea de procedură fiscală

permitea inspecției fiscale să nu emitădecizia de impunere până dupăsoluționarea definitivă a cauzei penale.Astfel, decizia de impunere ar fi emisă șiobligația de plată ar fi stabilită doar înmomentul în care organele penale arconfirma sau ar infirma definitivaprecierile inspecției fiscale privitoare la opotențială infracțiune.

În intervalul de timp cuprins întremomentul sesizării organelor penale șimomentul în care acestea se vorpronunța, contribuabilul își va puteadesfășura activitatea fără amenințareaexecutării silite sau a insolvenței. În acestinterval de timp, organele fiscale ar puteauza de dreptul lor de a institui măsuriasigurătorii, astfel încât, în situația în carefinalizarea procedurilor penale ar confirmaaprecierile inițiale, posibilitatea recuperăriicreanței fiscale să fie asigurată. o astfel de soluție ar conduce la evitareasituațiilor în care inspecția fiscală valorificăaprecierile sale privitoare la existențafraudei iar organul de soluționare acontestației suspendă procedura desoluționare în așteptarea unei soluții dinpartea organelor penale. De asemenea, arfi o soluție care ar respecta prezumția debună credință de care trebuie să sebucure contribuabilul, precum șijurisprudența constantă a Curții de Justițiea Uniunii Europene.

BEPS (Base erosion and profit shifting) = tendinta de maximizare a profiturilor nete ale corporatiilor la nivel mondial. Parghii utilizate: preturile de transfer, tratatele de evitarea dublei impuneri care pot genera dubla ne-impozitare !!! Masurile de evitare a BEPS care vor fi implementate in tarile membre oECD dar si in tarile care isi completeaza legislatia locala cu prevederile Ghidului oECD in materie depreturi de transfer precum si cu recomandarile oECD (ex. Romania) au in vedere:

Actiunea 1: Identificarea dificultatilor de aplicare a regulilor fiscale internationalein ceea ce priveste economia digitala (exemplu: vanzarea online, unde se taxeazaveniturile?). Efect: modificarea legislatiei fiscale internationale si locale.

Actiunea 2: Neutralizarea efectelor aranjamentelor hibride care genereaza dublaneimpozitare. Efect: modificarea Conventiei Model.

Actiunea 3: Innasprirea regulilor ‘CFC’ (‘controlled foreign company’), prin care safie eliminata dubla neimpozitare sau sa se restranga deductibilitatea excesiva inceea ce priveste dobanzile, platile financiare. Efect: recomandari referitoare lacrearea si / sau modificarea legislatiei fiscale locale.

Actiunea 4: Limitarea erodarii bazei impozabile prin deducerile de dobanda si platifinanciare. Efecte: recomandari referitoare la crearea / modificarea legislatiei fiscalelocale / modificari ale Liniilor Directoare ale oECD privind preturile de transfer.

Actiunea 5: Contracararea practicilor fiscale agresive prin transparenta si substantaeconomica. Efecte: strategie de extindere a participarii tarilor non- membre oECDla discutii si recomandari. / revizuiri ale criteriilor existente.

Actiunea 6: Prevenirea abuzurilor care pot rezulta din tratatele existente de evitarea dublei impuneri. Efecte: modificarea Conventiei Model / recomandari referitoarela crearea si / sau modificarea legislatiei fiscale locale.

Actiunea 7: Prevenirea evitarii artificiale a statutului de sediu permanent. Efect:modificarea Conventiei Model.

Actiunile 8, 9 si 10: Asigurarea ca preturile de transfer stabilite sunt conformevalorii create. Efecte: modificarea Conventiei Model / modificari ale LiniilorDirectoare ale oECD privind preturile de transfer.

Actiunea 11: Dezvoltarea de metodologii pentru colectarea si analiza datelordespre BEPS si actiunile pentru abordarea acestor date. Efect: recomandari in ceeace priveste colectarea datelor si metodologii de analiza.

Actiunea 12: Recomandari pentru obligativitatea prezentarii aranjamentelor deplanificare fiscala agresiva. Efecte: recomandari referitoare la crearea / modificarealegislatiei fiscale locale.

Actiunea 14: Eficientizarea mecanismelor de solutionare a disputelor fiscal /arbitraj. Efect: modificarea Conventiei Model

Actiunea 15: Dezvoltarea de instrumente multilaterale (care sa permitamodificarea tratatelor bilaterale existente in prezent). Efecte: Dezvoltarea derapoarte / publicatii care identifica problemele fiscal si juridice internationale /Dezvoltarea unui instrument multilateral de abordare.

Aceste masuri vor fi adoptate in perioada urmatoare, o parte dintre ele fiind dejaimplementate. Rezultatele acestor actiuni se vor concretiza in modificari delegislatie la nivelul tarilor membre oECD, precum si la nivelul tarilor non-membreparticipante la sesiunile de lucru (ex. Romania).

Sursa: oECD (2013), Action Plan on Base Erosion and Profit Shifting, oECD Publishing.

preturI de trANSFer, BepS SI BrexIt (pe INteLeSuL tuturOr)

toate tarile si jurisdictiile vor lucra cu oCDE si membrii G20 la dezvoltarea stan -dardelor legate de acesta si la monitorizarea implementarii intregului pachet BEPS,

Evaluarea celor 4 standarde minime BEPS referitoare la practici fiscale neloiale,abuzul de acorduri fiscale, cerinte de raportare de la tara la tara (country bycountry reporting),

Angajamentul de a introduce pachetul BEPS si de a-l aplica, tinand cont defaptul ca termenele limita de implementare pot diferi de la tara la tara, in functiede nivelul de dezvoltare,

Participarea unei tari la realizarea cadrului BEPS va permite proiectareaimplementarii proiectului BEPS in propria tara si va da certitudinea ca solutiileBEPS se pot aplica pentru toate tarile si jurisdictiile implicate.

Pe intelesul tuturor, calitatea de asociat BEPS pe care o are Romania inseamna catara noastra va implementa in legislatia locala recomandarile oECD pentru cele 15directii / actiuni de lucru mentionate mai sus. Pana acum, conform Codului Fiscal,Romania a aplicat Liniile Directoare ale oECD in ceea ce priveste preturile detransfer. Acestor Linii Directoare li se vor adauga si alte masuri / recomandari aleoECD pentru a evita erodarea bazei impozabile si transferul profiturilor.

Cele mai afectate de noul pachet legislativ vor fi grupurile multinationale caredesfasoara tranzactii intra-grup si societatile romane cu operatiuni in zona online(ex. comert online) in afara tarii.

Romania este asociat BEPS, in urma invitatiei directorului Centrului pentru Politica Fiscala si Administratie al oECD din 15 martie 2016.

Calitatea de asociat BEPS presupune urmatoarele:

Sursa: Memorandum al Ministrului Finantelor Publice nr. 400 391 /24.05.2016

MASurI LA NIVeLuL rOMANIeI

Grupurile multinationale cu operatiuni in Marea Britanie si Romania nu vor fiafectate imediat, avand in ca principiile oECD in materie de preturi de transfer seaplica indiferent de apartenenta sau nu la Uniunea Europeana (Marea Britanie estemembru oECD, iar Romania, desi nu este membru, are prevederi in legislatia localacare spun ca urmeaza Liniile Directoare ale organizatiei in materie de preturi detransfer).

Drept urmare, pe termen scurt, nu vor exista obligatii noi de conformare.

Cu toate acestea, pe termen mediu si lung, vom asista la reconfigurarea hartilorfiscale ale Marii Britanii in raport cu UE si viceversa, datorita urmatoarelorevenimente posibile:

Restructurari, reorganizari de grupuri cauzate de noul sistem de tVA (societatilebritanice nu vor mai aplica acelasi sistem de tVA, nu se vor mai aplica Directiveleeuropene).

Migrarea societatilor britanice catre alte destinatii din Uniunea Europeana.

IMpLICAtIILe BrexIt IN CeeA Ce prIVeSte preturILe de trANSFer

Despre noi

Cabot transfer Pricing este prezenta pe piata deconsultanta in domeniul preturilor de transfer dinanul 2011 si a asistat in jur de 60 de filiale ale marilorgrupuri multinationale si locale in ceea ce privestepregatirea dosarului preturilor de transfer, pregatireapoliticilor preturilor de transfer, pregatirea MasterFile la nivel de grup.

DAte De ContACt Cabot transfer Pricing Str. Cri[ana nr. 3, Sector 1, Bucuresti tel: 0727 713 486 Reprezentant: Alina Andrei, CCFE-mail:[email protected] www.cabot-tp.ro


fiscalitate

Abstract: Stabilirea momentului lacare sunt îndeplinite condiţiile

pentru recunoaşterea veniturilorprezintă relevanţă atât pentru

raportarea financiară, cât şi pentrudeterminarea rezultatului fiscal. În

plan practic, entităţile caredesfăşoară activităţi agricole au

întâmpinat dificulăţi legate decontabilizarea subvenţiilor

guvernamentale, dificultăţi datoratefaptului că valoarea subvenţiei era

cunoscută după încheiereaexerciţiului financiar. Prezentul

articol doreşte să clarifice anumiteaspecte legate de momentul

recunoaşterii veniturilor aferentesubvenţiilor din agricultură.

e parcursul acestui articoldorim să dezbatemproblematica subvenţiiloraferente veniturilor obţinute

de entităţile care desfăşoară activităţiagricole. În principiu, recunoaştereasubvenţiilor pe seama veniturilor are locconcomitent cu recunoaştereacheltuielilor efectuate şi care urmează a fiacoperite din aceste subvenţii. Aceastămetodă este întâlnită în practică şidoctrina contabilă sub denumirea de„conectarea cheltuielilor la venituri” şi sedegajă atât din dispoziţiile ordinuluiMinistrului Finanţelor Publice nr. 1.802 /2014 pentru abrobarea Reglementărilorcontabile privind situaţiile financiareanuale individuale şi situaţiile financiareanuale consolidate1 cât şi din texteleStandardului Internaţional de Contabili -tate 20 – Contabilitatea subvenţiilorguvernamentale şi prezentarea informa -ţiilor legate de asistenţa guvernamentală2.Mai mult, IAS 18 – Venituri prevede că„veniturile şi cheltuielile care se referă laaceeaşi tranzacţie sau la alt evenimentsunt recunoscute simultan” (IAS 18, par.19). Cu toate acestea, practica contabilă şiimplicit şi cea fiscală au întâmpinat adeseadificultăţi legate de recunoaşterea încontul de profit şi pierdere a subvenţiiloracordate entităţilor care operează înagricultură. Dificultatea în sine, nu estelegată de identificarea perioadei în caresunt realizate cheltuielile care urmează săfie acoperite din subvenţii, ci de momen -

tul recunoaşterii veniturilor din subvenţii. Pentru o bună înţelegere a problematiciieste necesar a se realiza o scurtă descrierea activităţii agricole. Prezentarea nu esteuna exhaustivă şi are menirea să oferedoar o înţelegere minimă a fenomenului,dar suficientă pentru a oferi informaţiilenecesare în vederea contabilizării.Particularităţi privind sectorul agricol.Entităţile care operează în agricultură,obţin în general venituri din sectorulvegetal şi sectorul zootehnic. În ambelesectoare de activitate se angajeazăcheltuieli de producţie care se întind, fiepe parcursul unui exerciţiu financiar, fiepe parcursul mai multor exerciţiifinanciare (de exemplu cheltuielile deproducţie pentru cultura de grâu seîntind pe durata a două exerciţiifinanciare: pregătirea terenului şiînsămânţarea se realizează în anul N, iaralte lucrări agricole şi recoltarea au loc înanul N + 1). De cele mai multe ori costulde producţie nu acoperă întegral preţulde vânzare al produselor agricole saumarja brută din vânzări este insuficientăpentru a acoperi cheltuielile deexploatare. Din acest motiv, ComisiaEuropeană a instituit un sistem de plăţidirecte acordate fermierilor prin schemede sprijin în cadrul politicii agricole co mu -ne3. Din punct de vedere al tratamentuluicontabil, aceste plăţi directe corespunddefiniţiei subvenţiilor aferente veniturilor.Potrivit reglementărilor contabilenaţionale4 veniturile sunt recunoscute în

particularități privind subvențiile aferente veniturilor din agriculturăArticol de Dr. Horga petru, Consultant fiscal, SC HoRGA CoNSULtING SRL

p


fiscalitate

contul de profit şi pierdere atunci când sepoate evalua în mod credibil o creştere abeneficiilor economice viitoare legate decreşterea valorii unui activ sau descăderea valorii unei datorii. După cum sepoate observa, pe lângă condiţia decreştere a beneficiilor economice viitoare,una dintre condiţiile care trebuieîndeplinită pentru recunoaştereaveniturilor este legată de evaluareacredibilă a veniturilor. În majoritatea cazurilor valoareasubvenţiei nu este cunoscută lamomentul în care fermierii angajeazăcheltuielile care urmează a fi acoperitedin subvenţiile respective, fapt care faceimposibilă recunoaşterea veniturilor dinsubvenţii deoarece nu este îndeplinit uncriteriu privind recunoaşterea şi anume,evaluarea credibilă. Se poate observa căîn acest caz, deşi principiul generalacceptat de „conectare a cheltuililor lavenituri” solicită în mod imperativ caveniturile din subvenţii să fie recunoscuteconcomitent cu cheltuielile care urmeazăa fi acoperite din subvenţiile respective,nu este posibilă recunoaşterea veniturilorîn contul de profit şi pierdere datorităfaptului că la momentul recunoaşteriicheltuielilor nu este posibilă evaluareaveniturilor. În astfel de situaţii, Reglementărilecontabile naţionale stipulează căsubvenţiile trebuie recunoscute în contulde profit şi pierdere în perioada în caresunt întrunite condiţiile pentru arecunoaşte în activele entităţii creanţaaferentă subvenţiei5. Pe de o parte,această prevedere conduce la amânareaînregistrării subvenţiei pe seamaveniturilor până la data îndepliniriicriteriilor de recunoaştere în situaţiapoziţiei financiare (Bilanţ) a creanţeiprivind subvenţia de primit.

nu sunt întrunite condiţiile de recunoaştere a creanţei

În practica contabilă se pot distinge treisituaţii. Prima situaţie se caracterizeazăprin faptul că valoarea subvenţiei estecunoscută pe parcursul exerciţiuluifinanciar în care sunt realizate şicheltuielile care urmează a fi compensateparţial din subvenţiile respective.Contabilizarea subvenţiei nu ridicăprobleme, recunoaşterea pe veniturirealizându-se la data la care sunt întrunitecondiţiile pentru recunoaşterea creanţei. În cazul în care data publicăriicuantumului subvenţiei este ulterioarăexerciţiului financiar (a doua situaţie), daranterioară datei autorizării situaţiilorfinanciare, acest fapt ar constitui uneveniment ulterior datei situaţiilorfinanciare anuale şi ar face posibilărecunoaşterea creanţei privindsubvenţiile şi implicit a veniturilor la databilanţui.De cele mai multe ori, data publicăriivalorii subvenţiei este ulterioară datei lacare situaţiile financiare anuale suntdisponibile pentru autorizare (a treiasituaţie), fapt care conduce la o altăabatere de la principiile contabile6 şianume de la principiul prudenţei, careprevede că „în contul de profit şi pierderepoate fi inclus numai profitul realizat ladata bilanţului”. ori, în cazul nostru suntrecunoscute în contul de profit şi pierderecheltuielile aferente activităţii agricole,dar nu sunt recunoscute şi veniturile dinsubvenţiile care trebuie primite pentru acompensa parţial aceste cheltuieli.

Raportat la ultima situaţie de fapt, sedesprind următoarele concluzii:datoriră faptului că valoarea subvenţieinu este cunoscută la data recunoaşterii

cheltuielilor care urmează să fiecompensate parţial din subvenţie, nu suntîntrunite condiţiile de recunoaştere acreanţei, respectiv a veniturilor dinsubvenţii;recunoaşterea veniturilor din subvenţiise realizează în exerciţiul financiar următorcelui în care au fost recunoscutecheltuielile, fapt care conduce laprezentarea contului de profit şi pierdereîn dezacord cu principiul prudenţei şi cuprincipiul conectării cheltuielilor lavenituri7;

Concluzii. În situaţiile în care este cunoscutăvaloarea subvenţiilor, acestea trebuierecunoscute pe seama veniturilorconcomitent cu recunoaştereacheltuielilor care urmează a fi acoperitedin subvenţiile respective.În cazul în care nu este cunoscută

valoarea subvenţiilor la data recunoaşteriicheltuielilor sau cel târziu până la data lacare situaţiile financiare sunt autorizatepentru publicare, recunoaştereasubvenţiilor pe seama veniturilor serealizează în perioada în care subvenţiadevine creanţă8 (data la care a fostpublicată valoarea subvenţiei).

BIBLIoGRAFIEStandardele Internaţionale de RaportareFinanciară – IFRS: norme oficiale emise la1 ianuarie 2013 – Ed. A 6 – a, revizuită,Bucureşti, Ed. CECCAR, 2013;ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1.802 din 29 decembrie 2014 pentruaprobarea Reglementărilor contabileprivind situaţiile financiare anualeindividuale şi situaţiile financiare anualeconsolidate, publicat în Monitorul oficialal României, partea I, nr. 963 din 30decembrie 2014.

1 oMFP nr. 1.802/2014, pct. 399, alin. 2).2 IAS 20, paragrafele 12 şi 16.3 În acest sens a se vedea Regulamentul UE nr. 1.307/2013 al Parlamentu-lui European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 şi ordonanţa de Ur-genţă nr. 3 / 2015.4 oMFP 1.802/2014, pct. 19, alin. 3).5 În cazul nostru momentul recunoaşterii creanţei este la data comunicăriiprin Hotărârea Guvernului a cuantumului subvenţiei, iar documentul înbaza căreia se recunoaşte creanţa este cererea entităţii înregistrată la or-ganismele în drept.

6 Prima abatere, care a fost relatată anterior, se referă la neaplicarea princi-piului „conectării veniturilor la cheltuielile efectuate.”7 Principiul nu este regelementat expres în oMFP 1.802 / 2014, dar aplica-rea lui se se degajă atât din Reglementările contabile naţionale cât şi dindoctrina contabilă.8 Sintagma „în perioada în care subvenţia devine creanţă” a fost preluatădin IAS 20, paragraful 20 şi din oMFP 1.802/2014. Pentru a nu se crea con-fuzie între naşterea dreptului de creanţă şi momentul recunoaşteriicreanţei se impun cîteva lămuriri: dreptul de creanţă privind încasarea sub-venţiei ia naştere la data depunerii cererii de către entitate la organismeleîn drept, iar recunoaşterea ceanţei aferentă subvenţiei are loc la data lacare sunt întrunite condiţiile de recunoaştere ale activelor.


eveniment

nstitutul Cultural Român (ICR)a găzduit joi, 3 noiembrie2016, conferința cu titlul “20de ani de la adoptarea legii 8 /

1996 privind dreptul de autor și drepturileconexe”. Inițiatorii acestui eveniment aufost Legal Magazin și doamna judecătorConstanța Moisescu, de la tribunalulBucurești, care a contribuit la elaborareaLegii 8 / 1996 și a fost primul DirectorGeneral al oRDA (oficiul Român pentruDrepturile de Autor). Au participat peste 80 de invitați – avocați,procurori și judecători specializați înproprietate intelectuală, consileri în pro -prietate industrială, experți It&C, produ -cători de muzică, oameni de televiziune,scriitori, jurnaliști, reprezentanți ai asocia -țiilor profesionale și patronale de profil.Partenerii conferinței au fost ICR, UniuneaProducătorilor de Fonograme dinRomânia, Uniunea Producătorilor deVideograme din România, AsociațiaIndustriei Muzicale din România, CREDIDAM(Centrul Român pentru AdministrareaDrepturilor Artiștilor Interpreți) și Cristim.Evenimentul a fost sprijiit de oRDA șiRoACt.În prima sesiune, Președintele ICR, RaduBoroianu a evidențiat importanțarespectării drepturilor de autor și adrepturilor conexe în procesul de conso -lidare a diplomației culturale românești.Alina oroșan, Directorul General alDepartamentului Afaceri Juridice dinMinisterul Afacerilor Externe a susținuttema “Perspective în domeniul dreptuluide autor, în contextul evoluțiilor din cadrul

UE și din plan internațional”.Constanța Moisescu a făcut un scurt istorical celor 20 de ani scurși de la adoptareaLegii 8/1996 și s-a referit la sancțiunilecontravenționale și penale pentru cei careîncalcă acest important act normativ.Doamna judecător Ionica Ninu s-a referit laDirectivele europene care reglementează

sectorul drepturilor de autor și al dreptu -rilor conexe. Ea a arătat datele unui studiurealizat de oficiul Uniunii Europene pentruProprietate Intelectuală (EUIPo), potrivitcăruia doar 13% din cetățenii europeni auo bună cunoaștere a ceea ce înseamnătermenul de proprietate intelectuală, restulavând cunoștințe medii și slabe.

20 de ani de la adoptarea legii 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe Articol de Mircea Fica

i


eveniment

Gabriel Petrache, Expert superior în cadrulServiciului Registre Naționale din cadruloRDA a precizat că în 2015 funcționaupeste 1.000 de firme care erau înregistrateîn Registrele Naționale administrare deoRDA. El a prezentat o serie de statisticidin domeniu.Monica Custura, Legal Advisor în cadrulAmbasadei SUA la București a vorbitdespre IPLEC (Intellectual Property LawEnforcement Coordinator), un proiectregional menit să asiste în lupta împotrivainfracțiunilor la Drepturile de ProprietateIntelectuală. Acest proiect a fost inițiat șidezvoltat cu fonduri din partea Congresu luiSUA, Departamentului de Stat și a celui deJustiție.Datorită încălcării Drepturile de ProprietateIntelectuală, SUA pierd anual 700.000 delocuri de muncă și 250 de miliarde de dolari.În sesiunea a III-a, dedicată oGC-urilor,Iulian Vrabete, Vicepreședinte al ConsiliuluiDirector CREDIDAM a subliniat importanțaacestui organism de gestiune colectivă. Înperioada 1996-2015, CREDIDAM a plătitartiștilor peste 55 milioane de euro și a avirat la bugetul de stat peste 22 milioanede euro. Iulian Vrabete a prezentat evoluțiacampaniei FAIR INtERNEt, CARE îșipropune să asigure dreptul artiștilor laremunerație echitabilă pentr utilizările dinmediul online, colectată de organismelede gestiune colectivă și obiect al gestiuniiobligatorii de către acestea - prinintroducerea unei prevederi clare în acestsens în legislația europeană (directivaCopyright în Digital Single Market).Petițiapoate fi semnată și pe www.credidam.ro.Mihai Pocorschi, membru în ConsiliulDirector al UCMR-ADA (Asociația pentrudrepturi de autor a compozitorilor) aamintit faptul că pentru simplificareaactivității personalului tehnic UCMR-ADAși pentru facilitarea accesului rapid almembrilor la repertoriul propriu la sumelerepartizate fiecărui titular / operă muzicală,pe fiecare repartiție, realizarea comunicăriicătre membrii a acestor informații seefectuează prin acces online, la adresahttp://pub.ucmr-ada.ro:9134/UCMRADA/Accesul online la bazele de dateconstituite de UCMR-ADA se realizează pebază de user și parola, după obținereacertificatului digital individual. Mihai Pocorschi a mai spus că UCMR-ADAare o serie de programe menite să vină în

sprijinul membrilor săi. Mihaela Alexandrina Scrioșteanu, DirectorExecutiv al Asociației Industriei Muzicaledin România (AIMR) a evidențiat căplatformele online au devenit principaliidistribuitori de muzică.Ea a explicat că platformele de tipul useruploaded content și serviciile corelateacestora, au dezvoltat afaceri profitabilebazându-se pe punerea la dispoziție apublicului a conținutului protejat prindrepturi de autor, atrăgând astfel unnumăr mare de utilizatori. Platformele detipul user uploaded content se folosesc deabsența unei reglementări exprese lanivelul Uniunii Europene de a obținelicența din partea titularilor de drepturi,înainte de a pune la dispoziția publiculuiconținutul protejat prin drepturi de autorAIMR are drept principal obiect deactivitate lupta și combatereaantipirateriei. Încă de la înfiinţare, AIMR aprimit sprijinul Federaţiei Internaţionale aIndustriei Fonografice (IFPI), acționând caun Grup Naţional IFPI în România, înspecial pentru combaterea pirateriei.

Mihaela Alexandrina Scrioșteanu a vorbit șiîn calitate de Director Executiv al UniuniiProducătorilor de Fonograme din România(UPFR). Ea a fost susținută de avocatulAndreea Strătulă, prezentând o serie destatistici privind achitarea remunerațieicopie privată. Acest subiect a fost analizat și de RăzvanDincă, avocat, Managing Partner, RăzvanDincă & Asociații, în sesiunea a III-a, axatăpe dreptul de autor și dezvoltarea tehnologică.Magda Popescu, Avocat, reprezentant BSA| the Software Alliance în România aavertizat despre întețirea atacurilormalware și pierderile companiilor care nuinvestesc în cybersecurity.Elena Grecu, avocat, Managing Partner,Grecu și Asociații s-a referit la operapublicitară. La rândul său, Irina Albușel,Avocat partener la Albușel Law office avorbit despre “Protecția juridică aaplicațiilor de telefonie mobilă dinperspectiva drepturilor de proprietateintelectuală”Evenimentul s-a încheiat cu uncabernetworking oferit de Cristim.


institutul cultural romÂn

Institutul Cultural român este instituția carecoordonează diplomația culturală a țăriinoastre, asigurându-ne vizibilitate șiprestigiu. Cum apreciați activitatea ICr-uluiîn ultima perioadă?

Sunt la cârma acestei instituții din 28aprilie 2015. Nu aș vrea să vorbesc, dindelicatețe, despre ce s-a întâmplatînainte. Nu-mi face plăcere să povestescistoric. Pot spune doar ce s-a întâmplat înacest răstimp și anume că am ajuns să necunoaștem mai bine, eu și toți cei dincolectivul Institutului Cultural Român, săne măsurăm forțele și să activăm multmai intens decât o făceam. Cred că activăm și mai eficient, deși nu înmăsura în care am avea și posibilitatea șidorința de a o face. Și asta din cauzaacestei precarități de construcțieinstituțională foarte profundă; astaînseamnă că ar trebui să avem autoritateaasupra întregului Institut Cultural Român,neștirbind cu nimic sarcinile care sunt șivor rămâne ale Ministerului de Externe –să reprezinte statul român în tot ceea ceare proprietăți în afară, să ajute prinInstitutul Diplomatic la creșterea niveluluivalorii diplomatice a celor care activeazăîn cadrul Institutului Cultural Român.(Sugerez să se reînființeze AcademiaDiplomatică, instituție obligatorie de per -fecționare pentru diplomația multiplă.)

Ca orice activitate care ține de diplomațiaculturală, fără a se subordona direct,trebuie să aibă o legătură foarte solidă cudiplomația clasică. În opinia mea, artrebui să fie poate un pion avansat alacesteia, pentru că nu are rigorilediplomației clasice, și ar putea săacționeze profesional ca un avanpost. Ar trebui să fie prezentă acolo undeinteresele multiple ale României o cer, ornoi avem un număr de reprezentanțeplăpând, o prezență pe măsură și unbuget în scădere. toate acestea fac ca noi să rămânem încăo instituție care funcționează, cu toateeforturile noastre de a avea o gândiremultianuală, întrucât noi n-am putea săfuncționam deloc altminteri, la cârmaacestor bugete anuale. toatediscrepanțele astea își spun cuvântul. Valorile creative românești înseamnăvalorile perene, iar România nu a dusniciodată lipsă de creativitate. Dar e cevapoate greșit în ADN-ul nostru, ceva care

ne face să-i împingem întruna pe cei maicreativi dincolo de hotarele românești, deparcă ne e frică de propria noastrămediocritate și ne gândim să nu cumva

să ne clatine cineva din bătutul pasuluipe loc; dacă am fi conștienți că acesteasunt adevăratele valori românești, nu celeale solului și subsolului, cum învățam noipe vremuri, atunci am investi probabilmult mai mult.

În acest an ați organizat evenimentededicate limbii și literaturii române, concerteși evenimente muzicale, spectacole deteatru, proiecții și festivaluri de film,evenimente artistice postmedia, spectacolede balet și de dans contemporan, expoziții dedesign, tapiserie, cu subiecte folclorice sauantropologice, expoziții de pictură și sculptură,expoziții de fotografie, expoziții de arhitecturăși urbanism, expoziții de gravură, desen șibandă desenată. Care au fost proiectele /campaniile cel mai bine primite de public?

În general, campaniile sunt mult mai bineprimite decât proiectele efemere, pentrucă logica unor asemenea proiectecucerește publicul, fie că e format din

străini, fie din cetățeni de origine română.Am avut și avem în continuare proiecteBrâncuși, proiecte George Enescu. Vomavea proiecte Henry Coandă. Sunt

Bucureștiul ar putea devenicapitala culturală a latinitățiiInterviu cu radu Boroianu, Președintele Institutului Cultural Român

„Valorile creative românești înseamnă valorile perene,iar România nu a dus niciodată lipsă de creativitate. “



proiecte care cer în sine continuarea, iaratunci și atenția spectatorilor noștri estesporită. Deci, toate acestea campanii suntmai bine văzute. Asta nu înseamnă că nutrebuie să avem și, cum le spun eu,proiecte efemere, pentru că instituteleculturale trebuie să funcționeze ca un felde centru cultural al cartierului, alorașului. Să fie tot timpul deschis către oexpoziție, un film documentar sau artistic,deci deschis către o viață culturală cotidiană.

Institutul Cultural român are în prezent orețea de 18 reprezentanțe în lume, unde sedesfășoară anual sute de proiecte culturale.Cum vedeți dezvoltarea acestei rețele, ținândcont de colaborarea cu Ministerul Afacerilorexterne, de bugetul de care dispuneți și despecificul fiecărei țări-gazdă?

Eu cred că avem câteva interese majoremultiple, nu numai de natură economică.

De altfel, nu cred în împărțirea interesuluipe scări diferite. E de la sine înțeles căinteresul economic conține și interesulsocial. Nu se înțelege încă foarte bine căinteresul față de valorile creative ar atragedupă sine și sporul economic și social.Deci, mă întreb cum putem să nu avem oprezență susținută în America Latină?Cum putem să nu avem o reprezentanțăîn Canada? Cum putem să ne mulțumimcu un singur institut cultural în SUA, laNew York, când Statele Unite sunt oimensitate? Măcar să avem fililale aleacelei reprezentanțe. E foarte bine că am inaugurat InstitutulCultural Român de la Beijing, se vede, sesimte. Dar Japonia, India, Coreea de Sud?Sunt actori care contează din ce în ce maimult pe piața lumii, iar noi avem intereseacolo.Vorbim despre românii de pretutindeni –zona Balcanilor, unde istoricește ne aflăm

dintotdeauna – fără ICR? În zonele estice,de la granițele noastre, nu avem prezențădecât în Republica Moldova. Nu avem înUcraina, în Rusia, iar un canal de relațiiculturale cu Rusia nu ne-ar strica. Sigur, în rest, îi las pe cei mai pricepuțidecât mine să se exprime, dar, cultural,cred că și unii, și alții avem să ne spunemmulte. Și, repet, ar fi și un canaldiplomatic deschis. Eu cred că interesul României este să fimprezenți în mult mai multe locuri decâtsuntem acum.

Ați evidențiat nevoia de modificare alegislației care reglementează organizarea șifuncționarea Institutului Cultural român. Lace noutăți să ne așteptăm?

Am făcut un proiect care s-a lovit de osingură opoziție, pe care n-am de gând s-o numesc. Încă o dată, e foarte mult



interes și din partea unor instituțiifundamentale ale statului și din parteamultora dintre actorii politici. Din păcate,nimeni n-a găsit încă de cuviință s-o șipună în practica parlamentară și să știmdacă avem un ecou cu adevărat favorabilsau nu. Legea nouă are două volé-uri diferite: pede-o parte, stabilește cu exactitate rolulInstitutului Cultural Român, care cred căar trebui să fie acela de purtător alimaginii României în lume și dediplomație publică, noua formă prin carede mulți ani se prezintă în lumea civilizatăfostele ministere ale propagandei deodinioară. Acesta este un volé de naturăfundamentală care așază InstitutulCultural Român mai curând în zonadiplomației decât în alte zone. Pe de altă parte, este vorba despre unvolé organizatoric. Deocamdată, InstitutulCultural Român are niște constrângeriorganizatorice, financiare, în ceea ceprivește numărul de angajaților, pregăti reaprofesională. Din această cauză, ICR nueste capabil să răspundă unor cerințecare, conform primului volé, ar fi în crește re.Ele trebuie armonizate, iar noua legetocmai asta face. Sper ca noul Parlamentsă aibă înțelepciunea de a le discuta. Cred că Ministerul de Finanțe, dacă estepus în fața unui fapt care demonstreazăvaloarea unei instituții, o să accepte cătrebuie să se scotocească în fundul bu zu -narului și să ofere un buget mai acătăriiunor instituții cum sper să devină ICR.

În ultimii ani a crescut numărul persoanelorînstărite, s-a creat o clasă de mijloc(antreprenori, manageri, profesii liberale,înalți funcționari etc.) care ar trebui săinvestească mai mult în opere de artă. Cum îiîncurajăm pe acești oameni să achiziționezeproduse de calitate, contribuind astfel și labunăstarea artiștilor?

Vă pot vorbi dintr-o pasiune anterioarăfuncției mele actuale, întrucât funcțiaactuală mă obligă să n-am nicio imixtiunepe piața produselor culturale. Eu doar le pro -movez, nu particip la concurența creativă.

Pe mine m-ar interesa mai mult, în cazulîn care am avea posibilitatea săpromovăm mai consistent creativitatearomânească, dacă interesul s-ar stârni înmarile piețe ale lumii, mai mult decât măinteresează, în calitate de președinte alInstitutului Cultural Român, ce seîntâmplă în piața internă. Ceea ce cred eu, ca fost expert în artelefrumoase și ca participant în piațaromânească de artă, este că, în măsura încare sistemul legislativ s-ar demonstramai coerent, dacă fiscalitatea ar fi maicoerentă, dacă am învăța că economia nuse dobândește din taxe și impozite, ci dinfăurirea mai multor poli de atractivitateeconomică, clasa mijlocie ar deveni ocantitate suficientă pentru dezvoltareasocietății. La ora actuală, clasa mijlocieeste insuficient dezvoltată. Avem nevoie de o curățenie adevărată întoate grajdurile noastre – stârpireacorupției, a hoției – și trebuie săînțelegem ca ar fi mult mai profitabilă olege a mecenatului decât o lege asponsorizării. Mecenatul e activ, pe cândsponsorizarea este un factor pasiv, debunăvoință. Activ în piață ar fi avantajul

pe care l-ar avea individul care investește,de exemplu, într-un monument istoric. Dacă nu facem acest balans între interesși ofertă, teamă îmi e că economia batepasul pe loc, iar într-un trend generalcreștem și noi ușor-ușor, ca să nu neclătinăm prea mult în urma altora, dar nusuficient și nu în măsura potențialului.

Ce potențial de dezvoltare are piața de artădin românia?

Potențialitatea României față de artă estesecundară. Dacă nu se dezvoltă cu adevă ratsectorul privat, economic și capitalul româ -nesc, nu se va dezvolta nici piața de artă.

Până la urmă, piața de artă arespecificitatea ei, dar nu are o sinonimietotală cu restul piețelor. În legeaachizițiilor publice ar trebui să existe odiferență enormă între achizițiaprodusului de serie și a produsului unic, aoperei de artă. Este cam același lucru carese întâmplă acum în piața românească,față de ceea ce s-ar putea întâmpla.

Cum colaborați cu ACOAr (AsociațiaComercianților de Opere de Artă dinromânia) cu uniunile de creație și asociațiileprofesionale de profil, precum și cu organis -mele de gestiune colectivă, care trebuie săremunereze artiștii cu banii cuveniți dindreptul de autor și drepturile conexe?

Cu ACoAR nu colaborăm în niciun fel. Cuuniunile de creație, în momentul în caredoresc să facă proiecte alături de noi,avem câteva exemple care au dat roade.Aș zice că ele nu sunt la fel de creativecum ne-am dorit noi să fie, nu și-au alesperfect drumul, încă rămân cu capulîntors către vremurile în care erausubven ționate de stat și pe jumătatecătre aspectele sindicale. Când își vor găsi

mai clar rostul și vor deveni ele însele unfactor de promovare pentru cei pe care îireprezintă, atunci vom putea colaboramai simplu. Dar să știți că nu ducem lipsă. Sunt foartemulți artiști asociați, creatori, în general,oameni de știință, tehnicieni, care auînvățat să se descurce în această piațăliberă și care doresc să fie promovați denoi. Promovându-i pe unii sau alții,promovăm produsul creativ românesc.Nu trebuie să fie membrii unei uniuni decreație, ci să reprezinte prin ei înșiși ovaloare. Noi nu îi promovăm pentru căsunt membrii unei asociații sau pentru căau terminat studiile la o academie anume,

„Potențialitatea României față de artă este secundară.Dacă nu se dezvoltă cu adevărat sectorul privat,economic și capitalul românesc, nu se va dezvolta nicipiața de artă.“



ci pentru valoarea lor. Dacă uniunile de creație s-ar obișnui cuideea că trebuie să fie un factor activ înpromovarea propriilor membri, dar pe criteriide valoare, nu pe criterii sindicale, am puteagăsi un limbaj comun mult mai profund.

urmează o perioadă intensă de pregătiripentru aniversările din 2018 și 2019(Centenarul Marii uniri și Centenarul păcii dela paris). totodată, în semestrul I al anului2019, vom deține președinția Consiliuluiuniunii europene. Cu ce mesaj de promovareculturală va veni românia?

Am debutat la Institutul Cultural Românvorbind despre asta. De multe ori,calendarul ne joacă feste, dacă nu suntempregătiți. Sunt date fixe pe care, dacă nule știi din timp, nu poți căpăta brusc, de laan la an, cum face bugetul, amploareaevenimentului în sine, ca să-l poțidezvolta înspre folosul țării tale. Asta erauatunci pentru mine centenarele respective. Apoi, sunt coincidențe. E o coincidență căsorții ne-au dus să avem în 2019președinția Consiliului Europei. E o șansăsuplimentară. La fel cum este faptul că, lafinele lui 2019, vom fi invitații de onoare

ai celui mai mare festival al lumii,Europalia. E un șir de date fixe și e un șirde coincidențe. toate astea ar trebuiprivite de către societatea românească cuo emulație suplimentară. observ că, decâteva luni, această emulație își face apariția.

Ce alte proiecte mai aveți?

Sunt foarte curios să văd dacă mult-discutatanevoie de restructurare a societății româ -nești va rămâne, ca multe alte proiecte,doar un element de discurs politic, ori seva întâmpla cu adevărat. Spun astapentru că eu cred cu tărie că, dacă vomacorda importanța cuvenită creativității,adică elementelor excepționale din gân di -rea umană, ne va fi mult mai ușor nouă,românilor, să ne impunem ca enti ta te cuo specificitate culturală, națională, cu odorință comună cu a altor state europene. Îmi face plăcere să închei spunându-vă căam mai pus un program pe masa deproiecte a României. Aș spune că amputea deveni polul unei construcții inte -re sante care pleacă de la ideea că limbalatină a fost prima instituție europeană. Dacă ne gândim bine, acum foarte multtimp, fără limba latină, popoarele

europene n-ar fi putut să între în contactunele cu celelalte și nici înaltaspiritualitate iudeo-creștină n-ar fi avutcum să pătrundă, iar împreună cu limbalatină să formeze acest continent. Dacăne uităm cât pământ avem în zare, nu ne-am opri decât în China. Europa are, totuși,niște limite date de aceste întâmplări șifăptuiri istorice. A existat o instituție care s-a numitUniunea Latină, care avea, desigur,sensuri mai profunde, poate și politice,economice, dar care, din diferite motive,s-a autodesființat acum câțiva ani. Eu cred că Bucureștiul ar putea devenicapitala culturală a latinității. La polulcelălalt al Europei se află două forțelingvistice care adună un miliard devorbitori în lume – portugheza șispaniola; noi nu cred că trecem de 40 demilioane de vorbitori de grai românesc,dar suntem exact polul celălalt, al suduluieuropean. Și, preluând din experiențagermanilor și a britanicilor în studierea cuînțeleaptă continuitate a limbilor clasiceși, în primul rând, a limbii latine, mi-amdat seama de avantajele pe care le-arputea avea un alt înțeles al construcțiiloreuropene, mă refer la un înțeles general,care n-ar mai pune țel comun economia,ce diferențiază din start, ci altceva, cevacare să ne aducă laolaltă. Am depusinițiativa la mai multe instituții alestatului, care trebuie să se gândeascăpentru proiectele în devenire aleRomâniei. Mi-am permis să vorbesc cucolegii de la Institutele Camões șiCervantes, care s-au arătat extrem deinteresați să colaborăm.

Așa putem deveni activi și atractivi. Altfel,

în toate țările în care cultura a rămas

foarte solidă, studiul limbii latine este

dincolo de nivelul învățării unei limbi

strămoșești, ci este unul dintre puținele

instrumente intelectuale care-ți dezvoltă,

îți sporește logica. Nu poți să ai o gândire

matematică bună, dacă nu ai logica limbii

latine. ordonarea minții este folositoare în

orice etapă de dezvoltare a societății.

Pentru matematicile europene, limba

latină a fost fundamentală.


spețe de fiscalitate și contabilitate

1Încadrare în categoria de microîntre prin deresau în plătitor de impozit pe profit prin analiza structurii veniturilor realizate.

Societatea ENERGIE SoLARĂ SRL estepersoană juridică română, înființatăconform Legii nr. 31/1990 privindsocietățile. Aceasta a fost înmatriculatăîn Registrul Comerțului în data de 05ianuarie 2015, iar în anul înființării a avutcalitate de microîntreprindere în concep -tul art. 112 din Codul fiscal, adoptat prinLegea nr. 571/2003, cu modificări ulte -rioare. În acest an, societatea a realizaturmătoarele venituri și cheltuieli:venituri din vânzarea energieielectrice suma de 400.000 lei;venituri din subvenții (certificate verziprimite conform reglementărilor învigoare) suma de 700.000 lei;venituri din diferențe favorabile de cursvalutar (cont 765) suma de 100.000 lei;cheltuieli din diferențe nefavorabilede curs valutar (cont 665) suma de120.000 lei.Raportându-ne în mod exclusiv la acestedate, ce tip de impozit va achita această

societate în anul 2016? Devine plătitoarede impozit pe profit?Conform prevederilor din noul Codfiscal, adoptat prin Legea nr. 227/2015,cu modificări ulterioare, în anul 2016este considerată microîntreprinderesocietatea ce în anul precedent a realizatvenituri impozabile în sumă mai mică de100.000 euro la cursul de la data de 31decembrie a anului anterior, respectivcursul de 4.5245 lei/euro, curs valabil la31 decembrie 2015.Legiuitorul a precizat în mod expres căacest plafon se compune din veniturileimpozabile ale societății, respectiv dintotal venituri ale perioadei din care sescad veniturile neimpozabile. Pentruanul 2015, acestea sunt enumerate deart. 112^7 din Codul fiscal.În categoria veniturilor neimpozabilepentru microîntreprindere se regăsesc șiveniturile din subvenții. Veniturile dincedarea certificatelor verzi suntimpozabile în sfera impozitului pevenitul microîntreprinderii. o analiză mai detaliată trebuie să ținăcont de comportamentul contabil alcertificatelor verzi, ocazie cu careprezentăm monografia aplicabilăconform oMFP nr. 1802/2014 privindcontabilitatea.

Producătorii de energie din surseregenerabile, care beneficiază decertificate verzi evidenţiază lunardreptul de a primi certificate verzi prinarticolul contabil:445 “Subvenţii”/analitic distinct = 7411“Venituri din subvenţii de exploatareaferente cifrei de afaceri”. La primirea certificatelor verzi,contravaloarea acestora se reflectă încontul 507 “Certificate verzi primite”, prinarticolul contabil:507 “Certificate verzi primite” = 445“Subvenţii”/analitic distinct. Diferenţa între valoarea certificatelorverzi înregistrată în contul 445“Subvenţii”/analitic distinct la stabilireadreptului de a primi certificate verzi şivaloarea acestora la data primirii,determinată în funcţie de preţul detranzacţionare de la data primiriireprezintă venit financiar (contul 768“Alte venituri financiare”) sau cheltuialăfinanciară (contul 668 “Alte cheltuielifinanciare”), după caz. La vânzarea certificatelor verzi serecunoaşte câştigul rezultat (contul 7642“Câştiguri din investiţii pe termen scurtcedate”), respectiv pierderea înregistrată(contul 6642 “Pierderi din investiţiile petermen scurt cedate”) din vânzarea

Spe]e de fiscalitate[i contabilitate

Articol realizat de echipa revistelor electronice prietenii Fiscalității și prietenii Contabilității

acestora. Prin urmare, pentru acuratețea analizei,trebuie să ținem cont de valoareaveniturilor înregistrate pe seamacontului 7642 “Câştiguri din investiţii petermen scurt cedate”, când sunt cedatecertificatele verzi. Acestea trebuieînsumate lângă veniturile impozabile dinspeța noastră.Din punctul de vedere al impozitării,pentru trimestrul IV, reprezintă venituriimpozabile diferența favorabilă întrevenituri și cheltuieli cu diferențele decurs, conform art. 112^7 alin. (1^1) dinCodul fiscal aplicabil în anul 2015. Încazul nostru concret, venitul impozabileste zero deoarece cheltuielile dindiferențe de curs valutar sunt mai maridecât veniturile.Raportându-ne doar la sumele din spețadescrisă, considerăm că societatea estemicroîntreprindere și în anul 2016întrucât veniturile impozabile din anul2015 sunt mai mici de 100.000 euro.

Notă: dacă veniturile din cedarea certificatelorverzi depășesc suma de 52.450 lei, societatease încadrează în anul 2016 la categoria deplătitoare de impozit pe profit.

2IAS 40 Investiții imobiliare. Studiu de cazconform noilor reglementări contabile.

Noile reglementări contabile conformecu directivele europene recunosc în

cadrul imobilizărilor corporale o nouăcategorie de active imobilizate, respectivinvestiții imobiliare. În acest material,analizăm asemănările întrereglementările naționale și standardulinternațional de contabilitate amintit,urmând ca într-un material viitor săanalizăm deosebirile.

Cum definește legiuitorul aceste investiții imobiliare?

Noțiunea de investiții imobiliare estereglementată de art. 197 alin. (1) dinoMFP nr. 1802/2014 privindcontabilitatea, act normativ aplicabil dela 01 ianuarie 2015, după cum urmează:„197. - (1) Investiţia imobiliară esteproprietatea (un teren sau o clădire - orio parte a unei clădiri - sau ambele)deţinută (de proprietar sau de locatar înbaza unui contract de leasing financiar)mai degrabă pentru a obţine venituri dinchirii sau pentru creşterea valoriicapitalului, ori ambele, decât pentru: a) a fi utilizată în producerea saufurnizarea de bunuri sau servicii ori înscopuri administrative; sau b) a fi vândută pe parcursul desfăşurăriinormale a activităţii.”

observăm că o investiție imobiliară dinpunct de vedere contabil este terenulsau clădirea pentru care scopul dețineriieste închirierea către terți sau păstrareaîn patrimoniu estimându-se o creștereulterioară a prețului de vânzare. Acest tratament contabil se poate aplicaatât în cazul în care entitatea economică

este proprietara construcției sau a tere nu -lui, cât și în cazul în care aceasta este unutilizator în baza contractului de leasing.

De reținut: noțiunea de investiție imobiliarăeste transpunerea paragrafului 5 din IAS 40Investiții imobiliare, iar această definiție dinstandardul de contabilitate este transpusă înmod fidel.

În plus, legiuitorul român transpune caexemple de investiții imobiliare chiarexemplele din standardul internaționalde contabilitate. Astfel, sunt considerate investițiiimobiliare următoarele exemple deachiziții terenuri și construcții:a) terenurile deţinute, mai degrabă, înscopul creşterii pe termen lung a valoriicapitalului, decât în scopul vânzării petermen scurt, pe parcursul desfăşurăriinormale a activităţii; b) terenurile deţinute pentru o utilizareviitoare încă nedeterminată. În cazul încare o entitate nu a hotărât dacă vautiliza terenul fie ca pe o proprietateimobiliară utilizată de posesor, fie înscopul vânzării pe termen scurt în cursuldesfăşurării normale a activităţii, atunciterenul este considerat ca fiind deţinutîn scopul creşterii valorii capitalului; c) o clădire aflată în proprietatea entităţii(sau deţinută de entitate în temeiul unuicontract de leasing financiar) şi închiriatăîn temeiul unuia sau mai multorcontracte de leasing operaţional; d) o clădire care este liberă, dar care estedeţinută pentru a fi închiriată în temeiulunuia sau mai multor contracte deleasing operaţional;





e) proprietăţile imobiliare în curs deconstruire sau amenajare în scopulutilizării viitoare ca investiţii imobiliare.

Înregistrarea în contabilitate a investițieiimobiliare se realizează la costul inițialde producție sau achiziție, iar după caz,la valoarea reevaluată. În acest sens, achiziția imobiliară a uneiconstrucții destinată închirierii făcută dela un terț se va înregistra în contabilitateprin articolul contabil:215 „Investiţii imobiliare” = 404 „Furnizoride imobilizări”.

3tratamentul contabil al pieselor de schimbimportante și al echipamentelor de securitateconform noilor reglementări contabile.

Societatea BoRCANUL CU MIERE SRLeste persoană juridică română, înființatăconform Legii nr. 31/1990 privindsocietățile, ce aplică reglementărilecontabile adoptate prin oMFP nr.1802/2014. Aceasta are ca obiect deactivitate apicultura și deține o linieautomată de îmbuteliere a mierii înrecipiente mici de plastic, distribuitecătre restaurante. În data de 16 martie2016 motorul electric al liniei deambalare se defectează din cauzafluctuației tensiunii curentului electric șise necesită înlocuirea acestuia.Societatea apelează la un furnizor demotoare electrice ce livrează un astfel deechipament, la prețul de 2.000 lei + tVA20%. În plus, acest furnizor recomandăsocietății să achiziționeze un dispozitivde securitate a liniei de producție, ceîmpiedică o eventuală deversare aproducției în cadrul unui scurtcircuit,dispozitiv de securitate ce are costul deachiziție și montaj de 1.000 lei + tVA20%. Ce procedură contabilă va utilizasocietatea în legătură cu aceste achiziții?Pot fi considerate cheltuieli aleperioadei?Având în vedere prevederile normativeanterioare și faptul că nici unul dintreactivele achiziționate nu depășeștevaloarea unui mijloc fix de 2.500 lei,conform HG nr. 276/2013, am fi fost

tentați să înregistrăm aceste achiziții încheltuielile perioadei. Desigur, această argumentație porneștede la prezumția că înlocuirea aceluimotor nu face decât să păstrezeparametrii tehnici ai instalației tehnice,iar echipamentul de securitate ar fi pututfi considerat ca un material de naturaobiectului de inventar.Cu toate acestea, procedura contabilă pecare am amintit-o, de înregistrare a unorcheltuieli ale perioadei este una eronată,deoarece legiuitorul a stabiliturmătoarea procedură contabilă la pct.191 alin. (4) din oMFP nr. 1802/2014privind contabilitatea, după cumurmează:„(4) Piesele de schimb şi echipamentulde service sunt, în general, contabilizateca stocuri şi recunoscute în contul deprofit şi pierdere atunci când suntconsumate. totuși, piesele de schimbimportante şi echipamentele desecuritate sunt considerate imobilizăricorporale atunci când o entitatepreconizează că le va utiliza pe parcursulunei perioade mai mari de un an.” observăm așadar că în situația noastră,ambele echipamente majoreazăvaloarea liniei de producție,capitalizând-o.Înregistrări contabile:231 „Imobilizări corporale în curs de

execuție” = 404 „Furnizori de imobilizări”cu suma de 3.000 lei4426 “tVA deductibilă” = 404 „Furnizoride imobilizări” cu suma de 3.000 lei x20% = 600 lei.La efectuarea recepției se va efectuaînregistrarea contabilă:2131 „Echipamente tehnologice (maşini,utilaje şi instalaţii de lucru)” = 231„Imobilizări corporale în curs deexecuţie” cu suma de 3.000 lei.

Notă: societatea va recalcula amortizareaîncepând cu luna următoare și va amortizanoua valoare pe durata rămasă.

4Achiziţie case de marcat fiscale. Încadrarea la mijloace fixe, chiar dacă valoareade achiziție este mai mică de 2.500 lei.

Societatea MAGAzINE DE CARtIER SRLeste persoană juridică română, înființatăconform Legii nr. 31/1990 privindsocietățile, înregistrată în scopuri de tVA,ce aplică sistemul cu exigibilitatenormală. Aceasta deține 5 puncte devânzare cu amănuntul către persoanefizice. În data de 23 martie 2016,societatea decide schimbarea tuturor



caselor de marcat fiscale, prin achizițiaunui model superior actualelorinstrumente de marcat. Valoarea unitarăa unei case de marcat fiscale este de2.000 lei + tVA 20%, iar furnizorulgarantează o durată de viață de 5 ani.Factura este achitată prin transfer bancarîn data de 27 martie 2016. Chiar dacăvaloarea de achiziție este mai mică decâtvaloarea unui mijloc fix, societateadecide înregistrarea acestor case demarcat în categoria activelor imobilizateși decide amortizarea acestora într-operioadă de 4 ani, conform cataloguluimijloacelor fixe. Este corectă aceastăprocedură? Ce monografie contabilăeste aplicabilă?Ca și primă observație, prin HG nr.276/2013, s-a stabilit că valoarea minimăde intrare în patrimoniu pentru unmijloc fix este de 2.500 lei, astfel că înprincipiu, achiziția acestor case demarcat fiscale ar trebui contabilizată încategoria materialelor de naturaobiectelor de inventar.o a doua observație constă în faptul cătotuși prevederile de la art. 28 alin. (21)din Codul fiscal, permit încadrarea încategoria mijloacelor fixe supuseamortizării fiscale a activelor cu ovaloare mai mică decât valoarea amintităanterior, după cum urmează: „(21) Încazul unei imobilizări corporale care ladata intrării în patrimoniu are o valoarefiscală mai mică decât limita stabilităprin hotărâre a Guvernului,contribuabilul poate recupera acestecheltuieli prin deduceri de amortizare,potrivit prevederilor prezentului articol. ”

Din punct de vedere contabil, suntaplicabile prevederile de la art. 190 alin.(1) din oMFP nr. 1802/2014 privindcontabilitatea, după cum urmează: „190.- (1) Imobilizările corporale reprezintăactive care: a) sunt deţinute de o entitate pentru a fiutilizate în producerea sau furnizarea debunuri ori servicii, pentru a fi închiriateterţilor sau pentru a fi folosite în scopuriadministrative; şi b) sunt utilizate pe parcursul uneiperioade mai mari de un an.”

Înregistrări contabile:a) achiziția celor 5 case de marcat la

prețul de 2.000 lei/buc + tVA 20%:214 „Mobilier, aparatură birotică,echipamente de protecţie a valorilorumane şi materiale şi alte activecorporale” = 404 „Furnizori deimobilizări” cu suma de 2.000 lei x 5 buc= 10.000 lei4426 „tVA deductibilă” = 404 „Furnizoride imobilizări” cu suma de 2.000 lei.b) plata caselor de marcat prin transferbancar:404 „Furnizori de imobilizări” = 5121„Conturi la bănci în lei” cu suma de12.000 lei.c) înregistrarea lunară a amortizării,având în vedere durata stabilită la 4 ani:6811 ”Cheltuieli de exploatare privindamortizarea imobilizărilor” = 2814“Amortizarea altor imobilizări corporale”cu suma de 10.000 lei / 4 ani / 12 luni =208,33 lei/lună.

5propunere de modificare a Codului fiscal – două situații de scutire la plată a contribuției de sănătate.

Autoritățile fiscale au supus opinieipublice un proiect de modificare aCodului fiscal prin care se remarcă douăsituații de scutire la plată a contribuțieila sănătate pentru anumite categorii depersoane și o extindere de plată acontribuției de sănătate pentru altecategorii de persoane.În prima situație, obiectul scutirii la platăa contribuției de sănătate este persoanafizică ce nu realizează venituri, nu estescutită la plata contribuției de sănătate șinici nu este coasigurată prin intermediulaltei persoane.Această categorie de persoane areobligația plății contribuției la sănătateîncepând cu 01 ianuarie 2016, iar bazade calcul a contribuției este salariulminim pe economie.Desigur, această măsură a fost intenscriticată de unele persoane, fiecaredintre părțile implicate avândargumente plauzibile. Guvernul doreștesă extindă participanții la finanțareasistemului de sănătate, cunoscut fiind că

un număr de aproximativ 5 milioane depersoane plătesc contribuții pentru toțicei aproximativ 20 milioane de cetățeniai țării. Este normal să contribui lafinanțarea sistemului de sănătate, dacădorim să beneficiem cu toții de serviciimoderne de sănătate.De cealaltă parte a baricadei, oponențiiacestei proceduri susțin că nu estecorect să obligi persoanele fără veniturisă plătească o contribuție, existând odiferență majoră între persoaneleevazioniste și persoanele corecte, darfără resurse materiale. Aceleași opiniiaduc în discuție inclusivconstituționalitatea unei astfel deobligații.Pe de altă parte, au existat și afirmațiimai cinice conform cărora urmărirea,colectarea sau chiar executarea silită aunor astfel de persoane conduce la maimulte cheltuieli bugetare decâtîncasările realizate. Numărul estimativ depersoane aflat în sfera acestei contribuțiieste de circa 3 milioane de persoane,după afirmațiile secretarului de stat înMinisterul Finanţelor.Potrivit proiectului de modificare aCodului fiscal, autoritățile doresc sărenunțe la o astfel de procedură șipermit persoanei fizice una dinurmătoarele opțiuni:a) plătesc lunar contribuția de sănătateîn procent de 5,5% din salariul minimbrut pe economie; acest lucru înseamnăo plată de 57 lei pentru perioadaianuarie – aprilie 2016 (salariul minim de1.050 lei x 5,5%) și o sumă de 69 leipentru perioada mai – decembrie 2016(salariul minim de 1.250 lei x 5,5%);b) plătesc contribuția de sănătate doarîn momentul în care utilizează serviciimedicale, servicii ce nu sunt scutite laplată ca și urgențe. Practic, se va achitacontribuția la sănătate la spitalizare sauatunci când se fac diverse analizemedicale în spitale publice, iar acesteanu sunt din categoria urgențelor. Pentruaceastă situație, se datorează contribuțiala sănătate în procent de 5,5% aplicat lao bază egală cu 7 x salariul minim învigoare la momentul utilizării serviciilorde sănătate publică. De exemplu, dacăspitalizarea se va efectua în luna martie2016, s-ar achita suma de (7x1.050 lei) x5,5% = 404 lei.



Această ultimă posibilitate reprezintă înopinia noastră cea mai adecvată situațiepentru societatea română de astăzi,respectiv persoana fizică fără venituricontribuie la serviciile de spitalizarepublică doar în momentul în careutilizează aceste servicii. Nici sumele nuau o valoare mare, astfel încât vedem oreportare justă a cheltuielilor cu sistemulpublic și pentru cei ce consumă serviciilenu numai pentru contributorii plătitori înmod curent la sistemul public.Desigur, formatul de aplicare a Coduluifiscal conduce la scutirea la plată acontribuției de sănătate pentrupersoanele fizice fără venituri, cândacestea nu aplelează la serviciile publice.o altă modificare propusă de acestproiect se adresează persoanelor cuvenituri foarte mici din categoriaveniturilor din investiții sau din ”altesurse”. Ne aducem aminte că în perioadaanilor trecuți, pentru dobânda la alocațiaelevilor, pentru venituri din câțiva lei dindividendele distribuite ca urmare acuponiadelor din anii 90, sau pentruveniturile din reciclarea unor deșeuri cuvalori mici plătite persoanelor fizice, aufost emise decizii de plată a contribuțieide sănătate cu sume mult mai maridecât veniturile, prin recalcularea bazeide calcul a contribuției de sănătate lanivelul salariului minim pe economie.După intrarea în vigoare a modificăriipropuse pentru Codul fiscal, în anul 2016persoanele fizice ce realizează venituridin dividende, din dobânzi, din vânzarea

părților sociale și acțiunilor sau venituridin alte surse, iar acestea sunt mai micidecât salariul minim pe economie, nuvor plăti contribuția la sănătate pentruaceste venituri, dacă aceste tipuri devenituri sunt singurele realizate depersoana fizică.

6preluarea în franciză a unui spațiu comercialcu cesiunea echipamentelor existente.

Societatea oMEGA SRL este persoanăjuridică română, înființată conform Legiinr. 31/1990 privind societățile,înregistrată în scopuri de tVA, ce aplicăsistemul de tVA cu exigibilitate normală.Aceasta deține un spațiu comercialsituat în apropierea unei piețe.Deținătorul unui francize a unui lanținternațional de magazine doreștedeschiderea unui punct de vânzare înacest spațiu și agreează cu societateaurmătoarele aspecte la semnareacontractului:a) efectuarea unei plăți lunarereprezentând chiria în sumă de 2.000euro la cursul valabil de 1 euro = 4,5 lei;b) achiziția echipamentelor existente însediul magazinului cu prețul de 50.000lei, echipamente având costul deachiziție de 100.000 lei și amortizare

calculată de 65.000 lei;c) preluarea tuturor materialelor denatura obiectelor de inventar date dejaîn consum de societate, în valoare de10.000 lei;d) preluarea stocului de marfă cu sumade 120.000 lei, stoc de marfă ce arecostul de achiziție de 150.000 lei, ceconține repere greu vandabile în sumăde 40.000 lei.Ce monografie contabilă este aplicabilăși ce implicații există, ținând cont defaptul că societatea a constituit unprovizion pentru deprecierea stocului demarfă în sumă de 30.000 lei?

Ca și primă observație, în cazul în caresocietatea nu optează pentru facturareachiriei cu tVA și nu depune notificare laANAF, atunci emiterea facturii de chirielunară se va înregistra prin articolulcontabil:4111 “Clienţi” = 706 “Venituri dinredevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” cusuma de 2.000 euro x 4,5 lei = 9.000 lei.

Cedarea echipamentelor este în sferatVA și se înregistrează prin articolelecontabile:461 „Debitori diverşi” = 7583 „Venituri dincedarea activelor” cu suma de 50.000 lei461 „Debitori diverşi” = 4427 „tVAcolectată” cu suma de 10.000 lei.

Scăderea din gestiune a echipamentelor:2813 “Amortizarea instalațiilor,mijloacelor de transport, animalelor și



plantațiilor” = 2131 „Echipamentetehnologice (mașini, utilaje și instalațiide lucru)” cu suma de 65.000 lei6583 „Cheltuieli privind activele cedate șialte operații de capital” = 2131„Echipamente tehnologice (mașini,utilaje și instalații de lucru)” cu suma de35.000 lei.

Cedarea obiectelor de inventar seînregistrează astfel:4111 ”Clienți” = 708 “Venituri dinactivități diverse” cu suma de 10.000 lei;4111 “Clienți” = 4427 “tVA colectată” cusuma de 2.000 lei.

Notă: obiectele de inventar au fost deja dateîn consum, astfel că se creditează contulextrabilanțier 8035 „Stocuri de naturaobiectelor de inventar date în folosinţă”.

Cedarea stocului de marfă seînregistrează prin articolele contabile:4111 ”Clienți” = 707 “Venituri din vânzareamărfurilor” cu suma de 120.000 lei;4111 “Clienți” = 4427 “tVA colectată” cusuma de 28.800 lei.

Scăderea din gestiune a stocului demarfă:607 „Cheltuieli cu mărfurile” = 371„Mărfuri” cu suma de 150.000 lei.

Provizionul nu mai are obiect și se varelua la venituri prin înregistrareacontabilă:397 „Ajustări pentru depreciereamărfurilor” = 7812 “Venituri dinprovizioane” cu suma de 30.000 lei.

7Cine facturează penalitățile de nerespectare a obligațiilor contractuale,când acestea intervin din cauza furnizoruluice nu a îndeplinit contractul?

Primăria localității Cucuieții de Peste tot,este o autoritate contractantă înconceptul oUG nr. 34/2006 privindachizițiile publice, persoană juridicăromână. Aceasta a achiziționat gogoși cuciocolată de la furnizorul CĂtINEL

CĂtINEL SRL persoană juridică română,înfiinţată conform Legii nr. 31/1990privind societățile, înregistrată în scopuride tVA. Aceste bunuri alimentare sedoreau folosite într-o organizație festivăa primăriei, cu ocazia zilei de 8 martie2016. Conform contractului semnat întrepărți, primăria percepe penalități pentruneîndeplinirea contractului de cătrefurnizor în procent de 0,5% din valoareaobligațiilor neîndeplinite. Furnizorullivrează bunurile alimentare în data de10 martie 2016 și solicită plata acestorala scadență. Autoritatea publică localăsolicită aplicarea penalităților deîntârziere prin facturarea acestora cusemnul minus (stornare din prețul devânzare). Este corectă această procedurăde facturare?În situația descrisă, penalitățile deîntârziere solicitate de autoritățilepublice locale corespund noțiunii devenit și se înregistrează în contabilitateaentității publice pe seama contului751.03 ”Amenzi, penalități și confiscări”,raportându-ne la oMFP nr. 1917/2005privind contabilitatea instituțiilorpublice, cu modificări ulterioare.În acest context, chiar dacă legislațiafiscală nu precizează în mod distinct oastfel de obligație, autoritatea publicălocală este entitatea ce va emite facturapentru decontarea acestor penalități,factură ce are caracter de documentjustificativ pentru înregistrare înevidența contabilă.Atât pentru societate, cât și pentruentitatea publică, solicitarea ca dintr-ofactură de plată să fie stornată(diminuată) obligația plății cu nivelulpenalităților solicitate de cealaltă parte,conduce la încălcarea principiuluinecompensării, principiu prevăzut la pct.2.7.1.1 din oMFP nr. 1917/2015 și la art.56 din oMFP nr. 1802/2014 privindcontabilitatea societăților.În plus, din perspectiva taxei pe valoareaadăugată, o astfel de solicitare conducela opinia că se încalcă baza de calculpentru această taxă. Potrivit art. 286 alin.(1) din noul Cod fiscal, adoptat prinLegea nr. 227/2015, cu modificăriulterioare, baza de calcul a tVAreprezintă contravaloarea bunurilorlivrate/serviciilor prestate cătrebeneficiar.

Această bază a tVA poate fi modificatădoar cu elementele enumerate punctualla art. 287 din noul Cod fiscal, cum ar fidiminuări ale cantităților livrate, reduceride preț acordate către beneficiar, sumelepierdute ca urmare a insolvenței saufalimentului clientului.Penalitățile de întârziere solicitate debeneficiar nu sunt prevăzute în aceastăcategorie, prin urmare nu ar putea fifacturate de societate cu semnul minusca reducere de preț.În concluzie, în opinia noastră,penalitățile pentru neîndeplinireaobligațiilor contractuale se vor facturade entitatea ce le solicită și nu desocietatea căruia îi sunt solicitate,raportându-ne la actualele prevederinormative.

8terenuri destinate construcției de locuințe.IFrS 5 Active imobilizate deținute în vederea vânzării. tratament contabil și reactualizări fiscale 2016.

Societatea DEzVoLtAtoRUL IMoBILIARSRL este persoană juridică română,înființată conform Legii nr. 31/1990privind societățile, înregistrată în scopuride tVA, ce aplică sistemul cu exigibilitatenormală, ce aplică oMFP nr. 1802/2014privind contabilitatea. Aceastaachiziționează în data de 23 martie 2016un teren în valoare de 1.000.000 lei +tVA 20%, de la societatea tERENAGRICoL SRL, persoană juridică română,înregistrată în scopuri de tVA, ce aplicăsistemul cu exigibilitate normală.Societatea intenționează ridicarea peacest teren a unei hale de producțieciuperci comestibile destinate exportuluiși păstrarea terenului pe termen lung înpatrimoniul societății. La finele anului2017, terenul este evaluat la suma de1.100.000 lei. În data de 01 iulie 2018,societatea își reorganizează activitateaeconomică și decide ridicarea pe acestteren a unui ansamblu de locuințedestinate vânzării, accesând în acestsens un împrumut bancar pe termenlung. În anul 2019, rezerva se distribuie



către participanții la societate. Ceprocedură contabilă este aplicabilăsituației de față?

Din punct de vedere fiscal, în anul 2016,se remarcă următoarele modificări fațăde reglementările anterioare:a) aplicarea măsurii de taxare inversăpentru livrările de terenuri construibile,efectuate între două persoaneimpozabile înregistrate în scopuri de tVAîn România;b) reducerea cotei de tVA la 20%, față decota standard de 24% din anul trecut;c) reducerea cotei impozitului pedividend la procentul de 5% pentruplățile de dividend către persoane fizice;d) se păstrează în continuare obligațiaimpozitării rezervei din reevaluare,introdusă în valoarea activului dedusă fieprin amortizare, fie prin scăderea dingestiune.

Din punct de vedere contabil,cunoaștem deja că autoritățile româneau transpus parțial atât în reglementărilecontabile anterioare, cât și înreglementările contabile conforme cudirectivele europene în vigoare din anul2015, adoptate conform oMFP nr.1802/2014, câteva aspecte dinStandardul Internațional de RaportareFinanciară IFRS 5 Active imobilizatedeținute în vederea vânzării.Potrivit standardului internațional IFRS 5Active imobilizate deținute în vedereavânzării, o entitate trebuie să clasifice unactiv imobilizat drept activ deținut învederea vânzării, dacă valoarea sacontabilă va fi recuperată printr-otranzacție de vânzare și nu prin utilizareacontinuă.În această situație, clasificarea se va facedacă vânzarea activului este foarteprobabilă și dacă conducerea entitățiiacționează de o manieră prin care aplicăun plan de vânzare a activului.Din punctul de vedere al IFRS 5, oentitate trebuie să evalueze un activimobilizat clasificat ca deținut învederea vânzării, la valoarea cea maimică dintre valoarea contabilă șivaloarea justă, mai puțin costurilegenerate de vânzare.

Să analizăm ce aspecte sunt transpuse înlegislația națională, având ca fundament

IFRS 5, particularizând această doctrinăcontabilă cu exemplul unui teren. Înacest sens, parcurgem prevederile de lapct. 274 din oMFP nr. 1802/2014 privindcontabilitatea, după cum urmează:„274. - (1) În cazul în care un activ care afost iniţial recunoscut la terenuri estefolosit ulterior pentru construirea deansambluri de locuinţe destinatevânzării, valoarea terenului seevidenţiază distinct la stocuri, la valoareade înregistrare în contabilitate. (2) Dacă terenul a fost reevaluat,concomitent cu schimbarea naturiiactivului, rezerva din reevaluarecorespunzătoare acestuia se transferă încontul 1175 “Rezultatul reportatreprezentând surplusul realizat dinrezerve din reevaluare”.”

Monografia aplicabilă speței din situațianoastră este:a) achiziție teren:2111 „terenuri” = 404 „Furnizori deimobilizări” cu suma de 1.000.000 lei4426 „tVA deductibilă”= 4427 ”tVAcolectată” cu suma de 200.000 lei,conform art. 331 din noul Cod fiscal.

Notă: potrivit politicii contabile inițiale asocietății, acest activ a fost destinat inițialutilizării pe termen lung în societate, astfelacesta nu se încadrează în categoria activeimobilizate – investiții imobiliare.

b) reevaluarea terenului la fineleexerciţiului 2017:2111 „terenuri” = 105 „Rezerve dinreevaluare” cu suma de 100.000 lei.c) schimbarea politicii economice asocietății conduce la reclasificareaterenului în categoria de stocuri.Această politică contabilă esteconfirmată de contractareaîmprumutului de finanțare a blocului delocuințe. Având în vedere că acest terenva intra într-o procedură de realizare aunei construcții, cel mai adecvat cont destocuri este acela de a fi trecut încategoria materiilor prime.Înregistrare contabilă: 301 „Materii primede natura terenurilor” = 2111 „terenuri”cu suma de 1.100.000 lei.d) capitalizarea diferenței din reevaluare:105 „Rezerve din reevaluare” = 1175“Rezultatul reportat reprezentândsurplusul realizat din rezerve dinreevaluare” cu suma de 100.000 lei.

Ce se întâmplă din punct de vedere fiscal?

La momentul înregistrării cheltuielii cumateria primă de natura terenului,rezerva din reevaluare devineimpozabilă la calculul impozitului peprofit, conform art. 26 alin. (6) din noulCod fiscal, adoptat prin Legea nr.227/2015, cu modificări ulterioare.e) repartizarea sumei în dividende șireținerea impozitului:1175 “Rezultatul reportat reprezentândsurplusul realizat din rezerve dinreevaluare” = 457 „Dividende de plată”cu suma de 100.000 lei457 „Dividende de plată” = 446 „Impozitpe dividende” cu suma de 100.000 lei x5% = 5.000 lei.f ) plata impozitului și a dividendelor printransfer bancar:457 „Dividende de plată” = 5121 „Conturila bănci în lei” cu suma de 95.000 lei446 „Impozit pe dividende” = 5121„Conturi la bănci în lei” cu suma de 5.000lei.

9Import de bunuri cu vamă în ungaria, urmat de o vânzare către un client din același stat. Studiu de caz.

Societatea ELECtRoCASNICE UtILE SRLeste persoană juridică română, înființatăconform Legii nr. 31/1990 privindsocietățile, înregistrată în scopuri de tVA,ce aplică sistemul cu exigibilitatenormală și înscrisă în Registruloperatorilor intracomunitari. Aceastaefectuează în data de 30 martie 2016 unimport de mărfuri de la un furnizor dinChina, pentru care a identificat un clientpersoană juridică înregistrată în scopuride tVA în Ungaria. În scopul optimizăriifluxului de marfă, agreează cu furnizoruldin China ca marfa să fie livrată direct înUngaria, societatea din Româniaefectuând vama într-o locație dinUngaria, ocazie cu care achită cota detVA de 29%, cota standard existentă înUngaria și taxe vamale. Pentru tVAplătită în vamă, societatea procedează la



solicitarea rambursării, depunândformularul 318. Autoritățile din Ungariaau permis restituirea tVA. Ce monografiecontabilă este aplicabilă?Din punct de vedere contabil, aceastăsituație este un caz în care nu esteobligatorie întocmirea Notei de intrarerecepție, înregistrarea tranzacțiilorefectuându-se în contabilitate pe bazadocumentelor justificative rezultate dinaceastă tranzacție. În speță, cumpărarea se va înregistra pebaza facturii emise de furnizorul dinChina, valoarea transportului se vaînregistra în costul de achiziție al mărfii,având în vedere factura emisă deexportator/casa de expediții, taxelevamale încorporate în costul de achizițiese vor justifica în baza declarației vamalede import și a documentelor de plată.Înregistrarea venitului din vânzare vaavea ca document justificativ facturaemisă către clientul din Ungaria.Din punctul de vedere al tVA achitată învama din Ungaria, pentru care se aprobărambursarea, această taxă nu este ocomponentă a costului de achiziție.Astfel, societatea va trebui săînregistreze această sumă pe seamacontului de creditori. Însă, în ciudafaptului că această operație economicăeste avantajoasă pentru societatea dinRomânia, există un risc fiscal major înlegătură cu autoritățile fiscale dinUngaria, detaliere pe care o prezentămmai jos.

Pornind de la componentele costului deachiziție, monografia contabilă aplicabilăeste:a) înregistrarea achiziției de mărfuri:371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” cuvaloarea achiziției din China371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” cuvaloarea transportului.b) înregistrarea taxelor vamale achitateși a tVA plătită în Ungaria:371 „Mărfuri” = 446 „Alte impozite și taxe– analitic taxe vamale Ungaria”462 „Creditori diverși – analitic tVAUngaria” = 5124 „Conturi la bănci învalută”.c) la restituirea tVA se va efectuaînregistrarea contabilă:5121 „Conturi la bănci în lei” = 462„Creditori diverși – analitic tVA Ungaria”. d) vânzarea și scăderea din gestiune se

vor înregistra prin articolul contabil:4111 „Clienți” = 707 „Venituri din mărfuri”cu valoarea agreată la vânzare607 „Cheltuieli cu mărfurile” = 371„Mărfuri” cu valoarea costului deachiziție al mărfii.

Din punct de vedere fiscal, vânzareacătre societatea din Ungaria nu este ooperație supusă tVA în România,deoarece nu îndeplinește condiția delivrare pe teritoriul României, conformart. 268 alin. (1) lit. b) din Codul fiscaladoptat prin Legea nr. 227/2015, cumodificările ulterioare.

Foarte important: trebuie să analizăm,conform reglementărilor fiscale din Ungaria,dacă societatea din România are obligația săse înregistreze în scopuri de tVA în acest statchiar înainte de efectuarea vânzării. Înprincipiu, dacă Ungaria a transpus în modsimilar prevederilor din Româniareglementările din Directiva nr. 112/2006privind sistemul comun al tVA, societatea dinRomânia trebuie să se înregistreze în scopuride tVA în Ungaria în echivalentul art. 316 alin.(3) și (4) din Codul fiscal românesc.

Dacă înregistrarea în scopuri de tVA înUngaria este obligatorie, efectuareaacestei tranzacții în structura descrisămai sus, este una neconformă cureglementările din Ungaria.

10Import de bunuri cu vamă în ungaria, urmat de o vânzare către un client din același stat. Studiu de caz.

Societatea DEzVoLtAtoRUL DE BLoCURISRL este o persoană juridică românăînființată conform Legii nr. 31/1990privind societățile, ce conducecontabilitatea conform oMFP nr.1802/2014 privind reglementărilecontabile. Aceasta are ca obiect deactivitate închirierea bunurilor imobilecu spații de birouri. În acest sens,societatea efectuează construcția uneiclădiri destinate închirierii către posibiliiclienți, utilizând procedura deconstrucție în regie proprie. Construcția

se realizează într-o perioadă de 3 luni,ianuarie – martie 2016. În realizareaacestei construcții, societateaînregistrează următoarele 10 tipuri decheltuieli ce se desfășoară astfel:a) În luna ianuarie 2016:obținerea autorizației de construcție:200.000 lei;contractarea serviciilor de proiectare:50.000 lei;efectuarea săpăturilor pentru turnareafundației de către un prestator autorizat:500.000 lei;b) În luna februarie 2016:cheltuieli cu factura emisă deconstructor: 2.000.000 lei;cheltuieli cu serviciile desupraveghere pe șantier efectuate de uninginer autorizat: 20.000 lei;cheltuieli cu salariile muncitorilorproprii: 100.000 lei;cheltuieli cu asigurările sociale pentrusalariații ce participă la construcție:30.000 lei.c) În luna martie 2016:cheltuieli cu onorariile unei firme despecialitate pentru efectuarea recepției:50.000 lei;cheltuieli cu montajul ascensoarelor:100.000 lei;amendă pentru depășirea limitei dezgomot: 10.000 lei.Ce procedură contabilă vom urmări înlegătură cu această construcție?

Pentru realizarea unei monografii,societatea trebuie să evalueze costul deproducție al acestei imobilizări. În acestsens, observăm că în structuracheltuielilor descrise mai sus, cele cuamenda nu sunt cheltuieli de producție,ci vor rămâne cheltuieli ale perioadei.Începând cu 01 ianuarie 2015, și înreglementările naționale se transpunestandardul de contabilitate IAS 40Investiții imobiliare, ca și procedurădistinctă de evidențiere și contabilizare aconstrucțiilor destinate închirierii sauvânzării ulterioare, pornind de laconsiderentul că entitatea se așteaptă lao creștere de prețuri.Din punctul de vedere al reglementărilornaționale, construcția trebuie evaluată lacostul de producție, cost ce va fi șivaloarea de amortizare contabilă.Conform IAS 40 Investiții imobiliare,valoarea amortizabilă conform



standardului internațional decontabilitate este costul cu realizareaconstrucției diminuată cu valoareareziduală.

De asemenea, reținem funcționarea aurmătoarelor conturi noi, regăsite înplanul de conturi:215 „Investiții imobiliare”235 „Investiții imobiliare în curs deexecuție”725 “Venituri din producția deinvestiții imobiliare”.

În acest sens, monografia contabilăaplicabilă realizării construcției în cele 3luni este:a) Înregistrări contabile în luna ianuarie2016:obținerea autorizației de construcție:200.000 lei:635 „Cheltuieli cu alte impozite și taxe” =446 „Alte impozite și taxe” cu suma de200.000 lei contractarea serviciilor de proiectare:50.000 lei:628 “Alte cheltuieli cu servicii executatede terți” = 401 “Furnizori” cu suma de50.000 leiefectuarea săpăturilor pentru turnareafundației de către un prestator autorizat:500.000 lei:628 “Alte cheltuieli cu servicii executatede terți” = 401 “Furnizori” cu suma de500.000 lei.

La finele lunii ianuarie 2016, seevidențiază valoarea construcției aflatăîn curs de execuție, prin articolulcontabil:235 „Investiții imobiliare în curs deexecuție” = 725 “Venituri din producțiade investiții imobiliare” cu suma de750.000 lei.

b) Înregistrări contabile în luna februarie2016:cheltuieli cu factura emisă deconstructor: 2.000.000 lei:628 “Alte cheltuieli cu servicii executatede terți” = 401 “Furnizori” cu suma de2.000.000 leicheltuieli cu serviciile desupraveghere pe șantier efectuate de uninginer autorizat: 20.000 lei:628 “Alte cheltuieli cu servicii executate

de terți” = 401 “Furnizori” cu suma de20.000 leicheltuieli cu salariile muncitorilorproprii: 100.000 lei:641 „Cheltuieli cu remuneraţiilepersonalului” = 421 „Personalremuneraţii datorate” cu suma de100.000 leicheltuieli cu asigurările sociale pentrusalariații ce participă la construcție:30.000 lei:645 „Cheltuieli cu asigurările sociale” =431 „Asigurări sociale” cu suma de 30.000lei.

La finele lunii februarie 2016, seevidențiază valoarea construcției aflatăîn curs de execuție, prin articolulcontabil:235 „Investiții imobiliare în curs deexecuție” = 725 “Venituri din producțiade investiții imobiliare” cu suma de2.130.000 lei.

c) Înregistrări contabile în luna martie2016:cheltuieli cu onorariile unei firme despecialitate pentru efectuarea recepției:20.000 lei:628 “Alte cheltuieli cu servicii executatede terți” = 401 “Furnizori” cu suma de20.000 leicheltuieli cu montajul ascensoarelor:100.000 lei:628 “Alte cheltuieli cu servicii executatede terți” = 401 “Furnizori” cu suma de100.000 leiamendă pentru depășirea limitei dezgomot: 10.000 lei:6581 „Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi”= 446 „Alte impozite şi taxe” cu suma de10.000 lei.

La finele lunii martie 2016, seevidențiază valoarea construcției aflatăîn curs de execuție, prin articolulcontabil:235 „Investiții imobiliare în curs deexecuție” = 725 “Venituri din producțiade investiții imobiliare” cu suma de120.000 lei (s-a exclus din costul deproducție valoarea amenzii).

La recepția lucrării, se va efectuaînregistrarea contabilă:215 „Investiții imobiliare” = 235 „Investiții

imobiliare în curs de execuție” cu sumade 3.000.000 lei.

Notă: conform catalogului mijloacelor fixeadoptat prin HG nr. 2139/2004, amortizarease realizează într-o perioadă de 40 – 60 ani.

11deducerea tVA la achizițiile de combustibilde pe teritoriul altui stat membru.

Societatea tRANSPoRtAtoRUL CUCAMIoN SA este persoană juridicăromână, înființată conform Legii nr.31/1990 privind societățile, înregistratăîn scopuri de tVA și înscrisă în Registruloperatorilor intracomunitari. Aceastaefectuează transport internațional demarfă și achiziționează combustibili dela mai multe societăți autorizate de peteritoriul statelor membre. În luna martie2016, societatea efectuează mai multeaprovizionări cu combustibili de lafurnizori de specialitate din Ungaria,furnizori ce facturează cu tVA dinUngaria. La cererea societății dinRomânia, factura a fost emisă în lei și îneuro. Poate fi dedus tVA de la achizițiilede combustibili cumpărate de peteritoriul Ungariei? Putea furnizorul dinUngaria să factureze în regim de scutirede tVA în baza codului de tVAcomunicat de societatea din România?În opinia noastră, această situațiedescrisă, reprezentând un consum decarburant pe teritoriul altui stat nu esteo achiziție intracomunitară de bunuri șireprezintă pentru societate o cheltuialăcu combustibilii deductibilă în funcție descopul folosirii mijlocului de transport.tVA achitat furnizorului din Ungaria nuse poate deduce în România, aceastătaxă având caracterul unui cost deaprovizionare pentru combustibili.În funcție de valoarea achiziției,societatea poate solicita rambursareatVA plătită către societatea din Ungaria,depunând cel mai târziu până pe 30septembrie din anul următor formularul318 „Cerere de rambursare a taxei pevaloarea adăugată pentru persoaneleimpozabile stabilite în România”.



Cererea de rambursare trebuie săcuprindă:a) numele și adresa completă alesolicitantului;b) o adresă de contact pe caleelectronică;c) descrierea activității economice asolicitantului pentru care suntachiziționate bunurile și serviciile;d) perioada de rambursare acoperită decerere;e) o declarație din partea solicitantuluică nu a livrat bunuri și nu a prestatservicii considerate ca fiindlivrate/prestate pe teritoriul statuluimembru de rambursare pe parcursulperioadei de rambursare, cu excepțiaserviciilor de transport și serviciilorauxiliare transportului, scutite în temeiulart. 144, 146, 148, 149, 151, 153, 159 sau160 din Directiva 2006/112/CE și alivrărilor de bunuri și a prestărilor deservicii către o persoană care areobligația de a plăti tVA în conformitatecu art. 194 - 197 și 199 din Directiva2006/112/CE, astfel cum au fosttranspuse în legislația statutuluimembru de rambursare;f ) codul de înregistrare în scopuri de tVAal solicitantului;g) datele contului bancar, inclusivcodurile IBAN și BIC.

În afară de informațiile menționate maisus, cererea de rambursare mai conține,pentru fiecare stat membru de rambur -sare și pentru fiecare factură sau docu -ment de import, următoarele informații:

a) numele și adresa completă alefurnizorului sau prestatorului;

b) cu excepția importurilor, codul deînregistrare în scopuri de tVA sau codulde înregistrare fiscală al furnizorului sauprestatorului, astfel cum au fost alocatede statul membru de rambursare;

c) cu excepția importurilor, prefixulstatului membru de rambursare înconformitate cu codul ISo 3166-alfa 2,cu excepția Greciei care utilizeazăprefixul “EL”;

d) data și numărul facturii saudocumentului de import;

e) baza impozabilă și cuantumul tVAexprimate în moneda statului membrude rambursare;

f ) cuantumul tVA deductibil, exprimatîn moneda statului membru derambursare;

g) după caz, partea de tVA deductibilăcalculată;

h) natura bunurilor și a serviciilorachiziționate.

Dacă tVA achitată furnizorului dinUngaria reprezintă o componentă a

costului de achiziție, atunci când se varambursa, tVA aferentă furnizorului dinUngaria va reprezenta un venit alperioadei curente.

12Achiziția unui zăcământ geologic asupracăruia se efectuează activități de cercetare șistabilire a concentrației metalifere. Finanțareprintr-un contract de leasing financiar.

Societatea FoRJĂ DE oțEL SA estepersoană juridică română, înființatăconform Legii nr. 31/1990 privindsocietățile, înregistrată în scopuri de tVA,ce aplică sistemul cu exigibilitatenormală. Aceasta se încadrează încategoria contribuabililor mari șiintenționează achiziția dreptului asupraunui zăcământ geologic, asupra căruiase efectuează activități preliminare destabilire a concentrației metalifere.Costul de achiziție al dreptului este de300.000 lei + tVA 20%. În acest sens,societatea achiziționează în luna aprilie2016, printr-un sistem leasing acestdrept, achitând un avans de 20% șistabilind o valoare reziduală a softului de24.000 lei. Contractul de leasing sesemnează pe o perioadă de 36 luni. Cemonografie contabilă este aplicabilă laînregistrarea acestui activ necorporal,dacă contractul de leasing este încadratîn categoria leasingului financiar?Reglementările contabile adoptate prinoMFP nr. 1802/2014 privindcontabilitatea clasifică contractele deleasing în contracte de leasing financiar,respectiv în contracte de leasingoperațional.Principalele aspecte legislative privindînregistrarea contractului de leasing leregăsim la art. 212 – 215 din oMFP nr.1802/2014, din care prezentăm câtevaaspecte semnificative, după cumurmează:„213. - (1) În înţelesul prezentelorreglementări, termenii de mai jos auurmătoarele semnificaţii: a) contract de leasing este un acord princare locatorul cedează locatarului, în



schimbul unei plăţi sau serii de plăţi,dreptul de a utiliza un bun pentru operioadă stabilită; b) leasing financiar este operaţiunea deleasing care transferă cea mai mareparte din riscurile şi avantajele aferentedreptului de proprietate asupraactivului; c) leasing operaţional este operaţiuneade leasing ce nu intră în categorialeasingului financiar. (2) Un contract de leasing esterecunoscut ca leasing financiar dacăîndeplineşte cel puţin una dintreurmătoarele condiţii: a) leasingul transferă locatarului titlul deproprietate asupra bunului până lasfârşitul duratei contractului de leasing; b) locatarul are opţiunea de a cumpărabunul la un preţ estimat a fi suficient demic în comparaţie cu valoarea justă ladata la care opţiunea devine exercitabilă,astfel încât, la începutul contractului deleasing, există în mod rezonabilcertitudinea că opţiunea va fi exercitată; c) durata contractului de leasingacoperă, în cea mai mare parte, duratade viaţă economică a bunului, chiar dacătitlul de proprietate nu este transferat; d) valoarea totală a ratelor de leasing,mai puţin cheltuielile accesorii, este maimare sau egală cu valoarea de intrare abunului, reprezentată de valoarea la carea fost achiziţionat bunul de cătrefinanţator, respectiv costul de achiziţie; e) bunurile ce constituie obiectulcontractului de leasing sunt de naturăspecială, astfel încât numai locatarul lepoate utiliza fără modificări majore. 214. - (1) Înregistrarea în contabilitate aamortizării bunului ce face obiectulcontractului se efectuează în cazulleasingului financiar de cătrelocatar/utilizator(...).215. - (1) Reflectarea în contabilitatealocatarilor a activelor aferente opera ţiu -nilor de leasing financiar se efectueazăcu ajutorul conturilor de imobilizărinecorporale şi imobilizări corporale. (2) Dobânzile de plătit corespunzătoaredatoriilor din operaţiuni de leasingfinanciar se înregistrează încontabilitatea locatarilor periodic,conform contabilităţii de angajamente,în contrapartida contului de cheltuieli.Dobânda de plătit, aferentă perioadelorviitoare, se evidenţiază în conturi în afara

bilanţului (contul 8051 “Dobânzi de plătit”).”

Reținem faptul că avansurile acordatepentru achiziția de active necorporale seînregistrează începând cu 01 ianuarie2015, în contul 4094 “Avansuri acordatepentru imobilizări necorporale”. Deasemenea, pentru reflectarea încontabilitate a dreptului asupra unuizăcământ geologic, vom utiliza contul206 ”Active necorporale de explorare şievaluare a resurselor minerale”, conformplanului de conturi și instrucțiuniloradoptate prin oMFP nr. 1802/2014privind contabilitatea, după cumurmează:”Contul 206 “Active necorporale deexplorare şi evaluare a resurselorminerale” Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţaactivelor necorporale de explorare şievaluare a resurselor minerale,recunoscute ca imobilizări necorporale. Contul 206 “Active necorporale deexplorare şi evaluare a resurselorminerale” este un cont de activ. În debitul contului 206 “Activenecorporale de explorare şi evaluare aresurselor minerale” se înregistrează: - activele necorporale de explorare şievaluare a resurselor minerale efectuatepe cont propriu sau achiziţionate de laterţi (721, 404); - activele necorporale de explorare şievaluare a resurselor mineraleachiziţionate de la entităţi afiliate sau dela entităţi asociate şi entităţi controlateîn comun (451, 453); - valoarea imobilizărilor de naturaactivelor necorporale de explorare şievaluare a resurselor minerale primite cutitlu gratuit sau constatate plus lainventar (475). În creditul contului 206 “Activenecorporale de explorare şi evaluare aresurselor minerale” se înregistrează: - valoarea neamortizată a imobilizărilorde natura activelor necorporale deexplorare şi evaluare a resurselorminerale scoase din evidenţă (658); - imobilizările de natura activelor necor -porale de explorare şi evaluare a resur -selor minerale amortizate integral (280). Soldul contului reprezintă valoareaimobilizărilor de natura activelornecorporale de explorare şi evaluare aresurselor minerale existente.”

Monografie contabilă: Plata avansului în baza unei facturi deavans:4094 “Avansuri acordate pentruimobilizări necorporale” = 404 “Furnizoride imobilizări” cu suma de 300.000 lei x20% = 60.000 lei4426 “tVA deductibilă” = 404 “Furnizoride imobilizări” cu suma de 60.000 lei x20% = 12.000 lei404 “Furnizori de imobilizări” = 5121“Conturi la bănci în lei” cu suma de72.000 lei.

Înregistrarea în patrimoniu a dreptuluiachiziționat în baza contractului deleasing:206 ”Active necorporale de explorare şievaluare a resurselor minerale” = 167“Împrumuturi și datorii asimilate” cusuma de 300.000 lei.

Înregistrarea amortizării, considerânddurata dreptului de explorare de 3 ani:6811 „Cheltuieli de exploatare privindamortizarea imobilizărilor” = 2806„Amortizarea activelor necorporale deexplorare şi evaluare a resurselorminerale” cu suma de 300.000 lei / 3 ani /12 luni = 8.333,33 lei/lună.

Scăderea avansului plătit:167 “Împrumuturi și datorii asimilate” =4094 “Avansuri acordate pentru imobili zări necorporale” cu suma de60.000 lei.

Înregistrările contabile aferente facturilorpentru ratele lunare sunt:167 “Împrumuturi și datorii asimilate” =404 “Furnizori de imobilizări” cu suma de6.000 lei666 “Cheltuieli cu dobânzile” = 404“Furnizori de imobilizări” cu valoarealunară a dobânzii4426 “tVA deductibilă” = 404 “Furnizoride imobilizări” cu valoarea tVA.

Valoarea reziduală se va înregistra înevidența contabilă prin următoareleînregistrări, în baza facturii emise desocietatea de leasing:167 “Împrumuturi și datorii asimilate” =404 “Furnizori de imobilizări” cu suma de24.000 lei4426 “tVA deductibilă” = 404 “Furnizoride imobilizări” cu suma de 4.800 lei.

10 noiembrie 2016

Impactul fiscalității asupra mediului

de afaceri, ediția a VII-a

16 noiembrie 2016

Managementul profesionist

la companiile de stat

24 noiembrie 2016

Darea în plată și Insolvența

persoanelor fizice

7 decembrie 2016

Gala Lady Lawyer, ediția a III-a

02 februarie 2017

Back in business versus purgatoriul

falimentului, ediția a VI-a

09 februarie 2017

Smart City

23 februarie 2017

Forumul de Mediu

9 martie 2017

Finanțarea companiilor românești

30 martie 2017

Forumul Dreptului Muncii, Ediția IV-a

13 aprilie 2017

Soluții eficiente de luptă împotriva

corupției și a fraudei

27 aprilie 2017

Investiții străine prin PPP-uri & Noile

reglementări în sectorul achizițiilor

publice

11 mai 2017

Noi reglementări în sectorul energetic

18 mai 2017

Mediul de afaceri sub lupa Consiliului

Concurenței, ediția a IV-a

25 mai 2017

Gala Legal Magazin

15 iunie 2017

Viitorul Arbitrajului Comercial în

Romania

29 iunie 2017

Smart Education & Smart Research

7 iulie 2017

Forumul Internațional de Medicină și

Farmacie; Amenințările secolului XXI

la adresa sănătății mondiale

14 septembrie

Dreptul sportiv - tendințe de

dezvoltare în România

28 septembrie 2017

Schemele de ajutor de stat în perioada

2014-2020, Ediția a III-a

12 octombrie 2017

Noi reglementări în agricultură

26 octombrie 2017

Reindustrializarea României

9 noiembrie 2017

Data Protection – soluţii

şi responsabilităţi, ediția a II-a

23 noiembrie 2017

Revoluția jurnalului electronic

în comerțul modern

7 decembrie 2017

Gala Lady Lawyer, ediția a IV-a

Pentru Parteneriate și înscrieri

[email protected] și [email protected]

Calendar conferinţe Legal Magazin

su

PL

IME

nT


O să ne treacă această euforie

a relaxării fiscale

ADriAn BențAwww.legalmagazin.ro

Manager Benţa Consult

Interviu cu


La Bani Mărunţi

Pe TVR1, în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 23,55Best of, sâmbătă, la ora 09,00

La Bani Mărunți este o emisiune prin care se dorește clarificareaunor noțiuni de economie, de finanțe, de bănci, politica prețurilorunor produse de bază, a medicamentelor și implicațiilor lor asuprabuzunarelor românilor. De asemenea, sunt abordate teme cu uncaracter de utilitate pentru telespectatori, cum ar fi alegerea uneioferte de credit, cum să-ți securizezi economiile, elemente demanagement al averii (case, mașini, terenuri, bunuri), securitateaacestora, ponturi pentru investiții (bursă, titluri de stat, imobiliare, etc).

Emisiunea este realizată cu sprijinul revistei Legal MagazinProducător general: Mugur Istode

Realizator: Constantin Rudniţchi

tax & accounting review - legal magazin

Documents