ANEXA 1 AUTOEVALUAREA STILURILOR DE ÎNVĂŢARE

În concluzie, învăţarea la adult are particularităţi bine definite. Pe măsura dezvoltării personalităţii umane se poate vorbi de o anume formare şi dezvoltare a stilului personal de învăţare, astfel încât, păstrându-se particularităţile de învăţare specifice vârstei, există o serie de diferenţieri individuale din perspectiva modului în care se învaţă.

Formarea stilului de învăţare este în mare măsură dependentă de stilul de predare şi de evaluarea realizată de către educatori pe perioada educaţiei heteronome. O evaluare care cere reproducere de cunoştinţe va determina o învăţare focalizată pe memorie. O evaluare a capacităţilor cognitive, a atitudinilor faţă de învăţare, a comonentelor aptitudinale exprimate în performanţe de diferite niveluri, va determina o învăţare activă, conştientă, cu şanse de a deveni un instrument funcţional pe tot parcursul vieţii.

Va propunem, în continuare un ansamblu de instrumente (Chestionare) menite a vă permite autoevaluarea stilurilor de învăţare pe baza cărora să puteţi analiza nevoile dvs. În formare.

1. CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA STILURILOR DE ÎNVĂŢARE

Răspundeţi la itemii următori cu maximă sinceritate. Pentru fiecare veţi gândi dacă sunteţi sau nu de acord cu ce se afirmă. Dacă răspunsul este da sau, mai degrabă da, bifaţi/ încercuţi.

Dacă răspunsul este nu, sau mai degrabă nu puneţi o cruce/ tăiaţi numărul aferent itemului. Aveţi grijă să vă raportaţi la toţi itemii.

1. Am convingeri ferme despre ceea ce este drept sau greşit, bine sau rău.2. Adesea acţionez fără a avea în vedere consecinţele posibile.3. În rezolvarea unei probleme tendinţa mea este de a acţiona pas cu pas.4. Consider că procedurile formale şi prea stricte au caracter restrictiv,

încorsetează oamenii.5. Se spune despre mine că spun ceea ce gândesc, direct şi simplu.6. Adesea cred că acţiunile bazate pe sentimente pot fi la fel de înţelepte ca

acelea bazate pe o analiză profundă.7. Îmi plac acele activităţi pentru care am timp pentru o pregătire profundă şi

pentru o punere în practică temeinică.8. De obicei pun întrebări oamenilor despre punctele lor de vedere, despre ce îi

determină să gândească sau să facă ceva.9. Ceea ce este important este dacă ceva anume are şanse de a se dovedi

aplicabil în practică.

10.Caut experienţe noi prin tot ce fac.11.Când aud despre o idee nouă sau un nou mod de abordare imediat îmi pun

problema cum să o aplic în practică.12.Sunt preocupat de propria mea disciplină, astfel îmi urmăresc cu ateţie dieta,

fac exerciţii fizice în mod regulat, am un program disciplinat, regulat.13.Imi fac un titlu de glorie din a realiza o activitate temeinică.14.Mă împac mai bine cu oamenii ce au o gândire logică, analitică decât cu cei

ce sunt spontani, iraţionali.15.Am mare grijă să interpretez datele ce mi se oferă şi nu mă grăbesc să trag

concluzii.16.Iau decizii după ce câtăresc bine alternativele posibile.17.Mă atrag mai degrabă ideile noi, neobinuite decât cele practice.18.Nu-mi plac aspectele ce par dezorganizate, de aceea când trebuie să mă

raportez la nişte date prefer să le integrez într-o structură organizată.19.Accept şi suport proceduri date dacă ele mă ajută să-mi fac bine treaba.20.Am tendinţa de a corela acţiunile mele cu un principiu general.21.Când discut cu cineva merg direct la ţintă, la subiect.22.La lucru am tendinţa de a avea relaţii mai degrabă formale, reci cu partenerii

mei de activitate.23.Îmi pică bine când sunt provocat să fac ceva nou, diferit.24.Îmi plac teribil oamenii veseli, spontani.25.Dau mare importanţă detaliilor înainte de a trage o concluzie.26.Cred că este greu să ai idei sub imperiul primului impuls.27.Cred în strategia de a lovi la ţintă imediat.28.Am grijă să nu mă pripesc în a trage concluzii.29.Prefer să am date multe, informaţii din cât mai multe surse, pentru a mă

raporta la o problemă.30.Oamnii superficiali care nu iau lucrurile în serios mă irită de obicei.31.Am tendinţa de a asculta punctul de vedere al celorlalţi înainte de a-l

comunica pe al meu.32.Am tendinţa să-mi exteriorizez sentimentele.33.In discuţii îmi face plăcere să urmăresc modul de manifestare al celorlalţi

participanţi.34.Răspund evenimentelor spontan, flexibil fără a-mi planifica reacţiile

anticipat.35.Sunt atras de tehnici riguroase ca: analiza de reţea, grafice, programe

ramificate, (utile în activitatea concretă,etc.)36.Mă irită şi mă demobilizează graba de a face ceva pentru un termen limită

prea strâns.37.Îi judec pe oameni pe baza meritelor lor concrete, practice.38.Oamenii tăcuţi, gânditori îmi crează o uşoară stare de disconfort.39.Mă irită oamenii pripiţi.

40.Este mult mai plăcut să te gândeşti şi să te raportezi la prezent decât să cugeţi despre trecut sau viitor.

41.Cred că deciziile rezultate dintr-o analiză profundă a unor date complete sunt mult mai bune decât cele bazate pe intuiţie.

42.Am tendinţa de a fi perfecţionist.43.Sunt extrem de productiv în discuţii, am multe idei spontane.44.La şedinţe mă precupă ideile practice, realiste.45.Cel mai adesea regulile sunt destinate a fi încălcate.46.Prefer să stau de o parte şi să analizez toate perspectivele implicate într-o

situaţie dată.47.Am tenidinţa să descopăr inconsistenţa şi slăbiciunea ideilor celorlalţi.48.Vorbesc mai mult decât ascult.49.Adesea pot descoperi mai repede căile concrete a realiza unele lucruri.50.Cred că raportele scrise trebuie să fie concrete şi scurte.51.Cred că gândirea logică, raţională ar trebui să domine.52.Anumite aspecte prefer să le discut cu anumiţi oameni în mai mare măsură

decât să mă avânt în discuţii sociale (cu public larg)53.Prefer pe cei ce abordează o problemă realist celor ce au tendinţa să

teoretizeze.54.Mă enervează aspectele irelevante şi digresiunile dintr-o discuţie.55.Dacă am de făcut un raport am tendinţa de a scrie întâi o mulţime de ciorne,

planuri.56.Mă preocupă să aflu dacă un lucru merge în practică.57.Mă preocupă să rezolv o problemă prin abordări logice.58.Îmi place să mă ştiu cel ce vorbeşte mult.59.De-a lungul discuţiilor mă situez pe poziţia de a ţine lucrurile pe un făgaş

realist, evitând speculaţiile largi.60.Înainte de a-mi limpezi o idee pun în balanţă toate alternativele posibile.61.În discuţiile cu alţii mă simt mai puţin înflăcărat dar mai obiectiv.62.În discuţii prefer să adopt un profil “legal”, să-mi păstrez statutul decât să mă

situez pe poziţie de lider.63.Aspectele curente prefer să le integrez într-o strategie pe termen mai lung, să

am o viziune asupra lor.64.Când lucrurile merg rău dau din umeri şi consider că am “câştigat”

experienţă.65.Ideile largi (vagi), spontane, mi se par nepractice şi nu mă încântă.66.Este preferabil să gândeşti de două ori şi să faci o singură dată.67.Mai degrabă ascult decât vorbesc.68.Mă irită persoanele incapabile să abordeze ceva în mod logic.69.În general consider că scopul scuză mijloacele.70.Nu mă deranjează să rănesc sentimentele cuiva dacă ăsta este preţul pentru ca

lucrurile să meargă bine.

71.Planificarea pe obiective specifice şi programe concrete mi se pare greu de suportat.

72.Sunt o persoană care consider viaţa o petrecere.73.Fac tot ce este necesar pentru ca o activitate să meargă.74.Mă plictiseşte activitatea metodică, detaliată.75.Evenimentele şi experienţele le analizez în baza unor principii fundamentale,

în baza teoriilor în care le pot încadra.76.Mă interesează întotdeauna să ştiu cum gândesc oamenii.77.Îmi plac şedinţele conduse strict după agendă, metodic.78.Evit subiectele ambigue, subiective.79.Mă amuză situaţiile de ciză, le găsesc dramatice şi interesante.80.Sunt considerat de mulţi ca insensibil la sentimentele altora.

Vă veţi acorda câte un punct pentru fiecare item bifat şi nici un punct pentru cei tăiaţiÎnsumaţi punctele obţinute în raport cu tabelul următor.

ACTIVREFLEXIV

TEORETCIANPRAGMATIC

2 7 1 54 13 3 96 15 8 1110 16 12 1917 25 14 2123 28 18 2724 29 20 3532 31 22 3734 33 26 4438 36 30 4940 39 42 5043 41 47 5345 46 51 5448 52 57 5658 55 61 5964 60 63 6571 62 68 6972 66 75 7074 67 77 7379 76 78 80

teoreticianulreflexivul

2. INVENTARUL STILURILOR DE ÎNVĂŢARE

Inventarul stilurilor de învăţare descrie modul în care învăţaţi şi cum trataţi ideile şi situaţiile de zi cu zi din viaţa dvs. Sursa acestui inventar il constituie modelul lui Kolb. Toţi ştim că oamenii învaţă în moduri diferite, dar acest inventar vă va ajuta să înţelegeţi ce poate însemna stilul de învăţare pentru dumneavoastră. Vă va ajuta să înţelegeţi mai bine:

Cum să faceţi alegerile în carieră Cum să rezolvaţi problemele Cum să vă stabiliţi scopurile Cum să-i conduceţi pe alţii Cum să abordaţi situaţiile noi

Instrucţiuni

Pe pagina următoare vi se va cere să finalizaţi 12 propoziţii. Fiecare are 4 finaluri. Ordonaţi finalurile pentru fiecare propoziţie în funcţie de cât de bine credeţi că vi se potriveşte cu ceea ce aţi face când aţi avea de învăţat ceva. Încercaţi să vă amintiţi unele situaţii recente când a trebuit să învăţaţi ceva nou, poate la locul de muncă. Apoi, utilizând spaţiile puse la dispoziţie, acordaţi „4” pentru finalul care descrie modul în care învăţaţi cel mai bine, până la „1” pentru finalul de propoziţie care pare să fie cel puţin asemănător cu modul în care aţi învăţa. Asiguraţi-vă că aţi acordat un singur final fiecărei propoziţii. Vă rugăm, nu încurcaţi lucrurile.

Exemplu de set de propoziţii finalizat:

Când invăţ:

Amintiţi-vă:

4 = cel care vi se potriveşte cel mai bine3 = al doilea ca asemănare cu dumneavoastră2 = al treilea ca asemănare cu dumneavoastră1 = cel mai puţin asemănător cu dumneavoastră

4 Eu sunt fericit

3 Eu sunt logic

1 Eu sunt atent

2 Eu sunt rapid

Inventarul stilurilor de învăţare

1. Când învăţ:

___

Îmi place să mă implic sentimental

__ Îmi place să privesc şi să învăţ

___

Îmi place să mă gândesc la idei şi concepte

__ Îmi place să realizez ceva concret

2. Învăţ cel mai bine când:

___

Am încredere în instinctele şi sentimentele mele

___

Ascult şi privesc cu atenţie

____

Mă bazez pe gândirea logică

___

Muncesc din greu pentru a finaliza lucrurile

3. Când învăţ:

___

Am sentimente şi reacţii puternice

___

Sunt împăcat şi rezervat

____

Am tendinţa de a face deducţii

___

Sunt responsabil în ceea ce priveşte lucrurile concrete

4. Învăţ prin:

___

Simţind ___

Privind ____

Gândind ___

Acţionând

5. Când învăţ:

___

Sunt deschis la experienţe noi

___

Privesc la toate aspectele problemelor

____

Îmi place să analizez lucrurile, să le descompun în părţile lor componente

___

Îmi place să experimentez

6. Când învăţ:

___

Sunt o persoană intuitivă

___

Sunt o persoană atentă

____

Sunt o persoană logică

___

Sunt o persoană activă

7. Învăţ cel mai bine din:

___

Relatiile personale

___

Observaţie

____

Teorii raţionale

___

Oportunitatea de a încerca şi pune în practică

8. Când învăţ:

___

Mă simt implicat personal în ceea ce fac

___

Nu mă grăbesc înainte să acţionez

____

Îmi plac ideile şi teoriile

___

Îmi place să văd rezultatele muncii mele

9. Învăţ cel mai bine când:

___

Mă bazez pe sentimentele mele

___

Mă bazez pe observaţiile proprii

____

Mă bazez pe ideile proprii

___

Pot să încerc lucruri pentru mine însumi

10 Când învăţ:

___

Sun o persoană receptivă

___

Sunt o persoană rezervată

___

Sunt o persoană raţională

___

Sunt o persoană responsabilă

11. Când învăţ:

___

Mă implic ___

Iîmi place să observ

___

Evaluez lucrurile

___

Îmi place să fiu activ

12. Învăţ cel mai bine când:

___

Sunt receptiv si deschis

___

Sunt grijuliu

___

Analizez ideile

___

Sunt practic

TOTALUL punctajului de pe fiecare coloană:

Coloana 1 Coloana 2

Coloana 3

Coloana 4

Ciclul Învăţării

Cele patru coloane pe care tocmai le-aţi însumat sunt asociate cu cele patru etape din Ciclul învăţării prin experianţă. În acest ciclu există patru Moduri de învăţare:

Experienţa Concretă (EC) Observaţia Reflectată (OR) Conceptualizarea Abstractă (CA) Experimentarea Activă (EA)

Introduceţi punctajele dumneavoastră totale din fiecare coloană:

Coloana 1 (EC): Coloana 2 (OR): Coloana 3 (CA): Coloana 4 (EA):

În diagrama de mai jos, puneţi un punct pe fiecare dintre cele patru axe care să corespundă cu punctajele dumneavoastră pentru EC, OG, CA şi EA. Apoi uniţi punctele cu linii, astfel încât să obţineţi o figură în formă de zmeu. Forma şi poziţia acestui zmeu vă va arăta ce model(e) de învăţare preferaţi cel mai mult şi pe care îl preferaţi cel mai puţin.

Inventarul stilurilor de învăţare este un simplu test care vă ajută să vă înţelegeţi punctele tari şi punctele slabe din perspectiva persoanei care învaţă. Acesta măsoară cât de mult vă puteţi baza pe cele patru moduri de învăţare, care sunt parte a ciclului de învăţare în patru etape. Persoane diferite care învaţă încep din locuri diferite din acest ciclu. Învăţarea eficientă utilizează fiecare etapă. Puteţi vedea, în funcţie de forma profilului dumneavoastră, pe care dintre cele patru moduri de învăţare îl preferaţă într-o situaţie de învăţare.

În continuare veţi găsi o explicaţie a diferitelor moduri de învăţare:

Experienţa Concretă (EC) SENTIMENT

Conceptualizarea Abstactă (CA)

ExperimentareaActivă (EA)ACŢIUNE

Observaţia Reflectată (OR)PRIVIRE

48 40 35 30 16 14 25 30 35 40 46

4540

30

25

20

13

1620

25

30

35

46

PS. Observaţi că scalele nu sunt lineare

Cele patru etape ale Ciclului învăţării şi punctele dumneavoastră forte în învăţare

EXPERIANŢA CONCRETĂAceastă etapă a învăţării evidenţiază implicarea personală cu oamenii în situaţii zilnice. În această etapă, veţi avea tendinţa de a vă baza mai mult pe sentimente, decât pe o abordare sistematică a problemelor şi a situaţiilor. Într-o situaţie de învăţare vă veţi baza mai mult pe abilitatea dumneavoastră de a fi receptiv şi adaptabil la schimbare.

Învăţarea din SENTIMENTE

Învăţarea din experienţa specifică

Raportarea la oameni Sensibil la sentimente şi

oameni

OBSERVAŢIA REFLECTATĂÎn această etapă a ciclului învăţării, oamenii înţeleg idei şi situaţii din puncte de vedere diferite. Într-o situaţie de învăţare v-aţi baza pe răbdare, obiectivitate şi judecată atentă, dar nu aţi trece în mod necesar la acţiune. V-aţi baza pe propriile gânduri ţi sentimente pentru a vă forma opiniile.

Învăţarea PRIVIND şi ASCULTÂND

Observarea atentă înainte de efectuarea judecăţii

Analizarea lucrurilor din perspective diferite

Căutarea înţelesului lucrurilor

CONCEPTUALIZAREA ABSTRACTĂÎn această etapă, învăţarea implică utilizarea logicii şi a ideilor, mai degrabă decât a sentimentelor, pentru a înţelege problemele sau situaţiile. În mod tipic, v-aţi baza pe planificarea sistematică şi aţi dezvolta idei ţi teorii pentru a rezolva probleme.

Învăţarea prin GÂNDIRE Analiza logică a ideilor Planificarea sistematică Acţiunea pe baza

înţelegerii intelectuale a unei situaţii

EXPERIMENTAREA ACTIVĂÎnvăţarea din această etapă ia o formă activă – se experimentează influenţarea şi schimbarea situţiilor. Aţi avea o abordare practică şi o preocupare faţă de ceea ce intr-adevăr funcţionează, activitate opusă privirii unei situaţii. Valorizaţi ducerea lucrurilor la bun sfârşit şi obţinerea rezultatelor influenţei şi inteligenţei dumneavoastră.

Învăţarea prin ACŢIUNE Abilitatea de a duce

lucrurile la bun sfârşit Asumarea riscului Influenţarea oamenilor şi

a evenimentelor prin acţiune

AMINTIŢI-VĂ.

1. Inventarul stilurilor de învăţare vă oferă o idee generală referitoare la modul în care vă priviţi pe dumneavoastră înşivă ca persoană care învaţă

2. Deoarece învăţarea este un ciclu, cele patru etape apar în repetate rânduri. Deseori, în cazul unei experienţe de învăţare, s-ar putea să fie nevoie să parcurgeţi ciclul de învăţare de câteva ori

3. Inventarul stilurilor de învăţare nu vă măsoară capacitatea de învăţare cu o acurateţe de 100%. Puteţi afla mai mult despre modul în care învăţaţi colectând informaţii din alte surse – de la prietenii, colegii şi superiorul dumneavoastră

Stiluri de învăţare

Din descrierile precedente ale Experienţei Concrete, Observaţiei Reflectate, Conceptualizării Abstracte şi Experimentării Active este posibil să fi descoperit că nici un mod nu descrie singur, pe deplin, stilul dumneavoastră de învăţare. Aceasta se întămplă pentru că stilul de învăţare al fiecărei persoane este o combinaţie a celor patru moduri de învăţare de bază. Din această cauză, suntem deseori traşi în mai multe direcţii într-o situaţie de învăţare. Combinând punctajele dumneavoastră,

puteţi vedea care dintre cele patru tipuri de stiluri de învăţare vă descrie cel mai bine. Ele sunt numite după cum urmează:

Adaptor Divergent Convergent Asimilator

Înţelegerea tipului stilului dumneavoastră de învăţare – a punctelor forte şi a punctelor slabe ale acestuia – este un pas important către creşterea puterii dumneavoastră de învăţare şi obţinerea de maximum din experienţele dumneavoastră de învăţare.

Luaţi punctajele dumneavoastră pentru cele patru moduri de învăţare CA, EC, EA şi OR listate la pagina 3 şi scădeţi-le după cum urmează pentru a obţine punctajele dumneavoastră de combinaţie: CA- EC şi EA - OR

Un punctaj pozitiv pe axa CA-EC indică faptul că punctajul dumneavoastră este mai abstract. Un punctaj negativ pe axa CA-EC indică faptul că punctajul dumneavoastră este mai concret. În acelaşi mod, un punctaj pozitiv sau negativ pe axa EA-OR indică faptul că punctajele dumneavoastră sunt fie mai active, fie mai mai reflectate. Marcând cele două punctaje CA-EC şi EA-OR pe cele două axe ale graficului următor şi reprezentând grafic punctul lor de intersectare puteţi afla pe care dintre cele patru stiluri de învăţare vă situaţi. Aceste patru cvadrante reprezintă cele patru stiluri dominante de învăţare.

Graficul tipului stilurilor de învăţare

Cuadrantul graficului tipului stilului de învăţare în care se situează rezultatele dvs indică stilul dumneavoastră preferat de învăţare. Cu cât acest punct este mai aproape de centrul graficului, cu atât este mai echilibrat stilul dumneavoastră de învăţare. Dacă acest punct cade lângă oricare dintre colţurile îndepărtate ale graficului, aveţi tendinţa de a vă baza foarte mult pe un anumit stil de învăţare.

CA - EC

Adaptor

ConvergentAsimilator

Divergent

EA - OR

28 20 14 10 7 5 0 -5 -10 -15 -21

-27-15

-8

-5

0

48

10

12

18

23

29PS. Observaţi că scalele nu sunt lineare

Cele patru tipuri de stiluri de învăţare

CONVERGENTCombină paşii de învăţare ai Conceptualizării Abstracte şi Experimentării Active .Oamenii cu acest stil de învăţare sunt cei mai buni la găsirea de utilizări practice pentru idei şi teorii. Dacă acesta este stilul dumneavoastră preferat de învăţare, aveţi Capacitatea de a rezolva probleme şi de a lua decizii bazate pe soluţiile găsite la întrebări şi probleme. Aţi prefera să aveţi de-a face cu sarcini şi probleme tehnice, decât cu aspecte sociale şi interpersonale. Este important ca aceste abilităţi de învăţare să fie eficiente în cazul unei cariere în tehnologie sau specializate.

DIVERGENTCombină paşii de învăţare ai Experienţei Concrete şi Observaţiei Reflectate. Oamenii cu acest stil de învăţare sunt cei mai buni la abordarea unei situaţii concrete din mai multe puncte diferite de vedere. Modul lor de abordare a situaţiilor este mai mult de a observa, decât de a acţiona. Dacă acesta este stilul dumneavoastră, este posibil să vă facă plăcere situaţiile care necesită generarea unei game largi de idei, aşa cum este cazul unei sesiuni de brainstorming. Probabil că aveţi interese culturale ample şi vă placeţi să colectaţi informaţii. Capacitatea dumneavoastră imaginativă şi sensibilitatea la sentimente sunt necesare într-o carieră din arte, divertisment şi servicii.

ASIMILATORCombină modurile de învăţare ale Conceptualizării Abstracte şi Observaţiei Active. Oamenii cu acest stil de învăţare sunt cei mai buni la înţelegerea unei game largi de informaţii şi la punerea acestora într-o formă concisă, logică. Dacă acesta este stilul dumneavoastră de învăţare, probabil că sunteţi mai puţin centrat pe oameni şi mai interesat de ideile abstracte şi de concepte. În

general, oamenii cu acest stil de învăţare consideră mai important faptul că o teorie are justeţe logică, decât că are o valoare practică. Acest stil de învăţare este important pentru atinge eficienţa în carieră în informatică şi ştiinţă.

ADAPTORCombină modurile de învăţare ale Experienţei concrete şi Experimentării ActiveOamenii cu acest stil de învăţare au capacitatea de a învăţa în principal din experienţă. Dacă acesta este stilul dumneavoastră, probabil că vă face plăcere să duceţi planurile la bun sfârşit şi să vă implicaţi în experienţe noi şi solicitante. Tendinţa dumneavoastră poate fi de a acţiona pe baza sentimentelor „interioare”, mai degrabă decât pe baza analizei logice. În rezolvarea problemelor este posibil să vă bazaţi mai mult pe oameni pentru obţinerea informaţiilor, decât pe propria dumneavoastră analiză tehnică. Acest stil de învăţare este important pentru eficienţă într-o carieră orientată spre acţiune, cum ar fi marketing sau vânzări.

Importanţa înţelegerii stilului dumneavoastră de învăţare

Capacitetea de a învăţa este cea mai importantă deprindere pe care o puteţi dobândi. Suntem deseori confruntaţi cu experienţe sau situaţii de învăţare noi în viaţă, în carieră sau la locul de muncă. Pentru a fi o persoană eficientă în activitatea de învăţare, trebuie să treceţi de la a fi implicat (EC), la a asculta (OR), la a crea idei (CA) şi la a lua decizii (EA). Ca adult, aţi devenit probabil mai bun la unele dintre aceste abilităţi de învăţare decât la altele, tindeţi să vă bazaţi mai mult pe unele dintre aceste abilităţi de învăţare decât pe altele. Ca rezultat, v-aţi dezvoltat un stil preferat de învăţare.

Înţelegerea stilului dumneavoastră de învăţare vă ajută să deveniţi mai conştient de punctele dumneavoastră forte din

unele etape ale ciclului de învăţare. Unul dintre modurile în care vă puteţi îmbunătăţi eficienţa dumneavoastră în învăţare este de a utiliza aceste puncte forte atunci când sunteţi solicitat să învăţaţi. Mai important este că vă puteţi creşte eficienţa ca persoană care învaţă, îmbunătăţindu-vă utilizarea etapelor pe care le folosiţi.

Un alt mod de a vă înţelege stilul de învăţare este de a vedea cât de strâns legat este acesta de:

Alegerea carierelor Rezolvarea problemelor Managerierea oamenilor Lucrul ca membru al unei echipe

În paginile următoare

Veţi vedea modul în care rezolvarea problemelor este legată de stilurile de învăţare

Veţiînvăţa ce strategie să adoptaţi pentru a vă îmbunătaţi abilităţile dumneavoastră de învăţare

Veţi afla ce cariere sunt strâns legate de anumite stiluri de învăţare

Utilizarea Ciclului învăţării pentru a vă ajuta să rezolvaţi probleme

Înţelegerea ciclului propriu de învăţare vă poate transforma într-o persoană eficientă în rezolvarea problemelor. Aproape fiecare problemă pe care o întâlniţi la locul de muncă în timpul vieţii implică următoarele capacităţi:

Identificarea problemei Selectarea problemei de rezolvat Identificarea diferitelor soluţii Evaluarea rezultatelor posibile Implementarea soluţiei

Diferitele părţi ale problemei trebuie abordate în moduri diferite. Priviţi înapoi spre punctele forte şi punctele slabe din cele patru moduri de învăţare. Dacă vă bazaţi pe Experienţa Concretă, este posibil să constataţi că puteţi identifica uşor problemele la care trebuie să continuaţi să lucraţi sau care

trebuie rezolvate. Totuşi, s-ar putea să fie nevoie să vă creşteţi capacitatea de a evalua posibilele soluţii, aşa cum se întâmplă în cazul Conceptualizării Abstracte. Sau s-ar putea să constataţi că punctele dumneavoastră forte depind de ducerea la bun sfârşit sau implementarea soluţiilor, aşa cum se întâmplă în cazul Experimentării Active. Dacă se întâmplă asta, este posibil să fie nevoie să continuaţi să lucraţi cu atenţie, selectând problema, aşa cum se întâmplă în cazul Observaţiei Reflectate.

ExperienţaConcretă

Observaţia Reflectată

ConceptualizareaAbstractă

ExperimentareaActivă

Divergen

Asimilator

Convergent

IdentificareaProblemei

Selectarea Problemei

Evaluarea Soluţiilor

ImplementareaSoluţiilor

Adapto

Vă puteţi îmbunătăţi capacitatea de a învăţa şi rezolva problemele în trei moduri:

1. Dezvoltaţi-vă învăţarea şi relaţiile de muncă cu oameni ale căror puncte forte şi slabe în învăţare sunt opuse celor ale dumneavoastră

2. Îmbunătăţiţi-vă relaţia dintre punctele dumneavoastră forte în ceea ce priveşte stilul de învăţare şi tipul de învăţare pe care îl parcurgeţi precumşi şi rezolvarea concretă a unei probleme pe care o întâmpinaţi.

3. Exersaţi şi dezvoltaţi-vă capacităţile de învăţare din zona punctelor dumneavoastră slabe

Strategia 1Dezvoltaţi-vă relaţiile de susţinere. Acesta este cel mai uşor mod de a vă îmbunătăţi capacităţile de învăţare. Recunoaşteţi-vă punctele forte din stilul dumneavoastră de învăţare şi porniţi de la acestea. În acelaşi timp, valorificaţi stilurile diferite de învăţareale altor oameni. De asemenea, nu presupuneţi că trebuie să rezolvaţi problemele singuri. Lucrul cu ceilalţi creşte puterea de învăţare. Deşi este posibil să fiţi atraşi de oamenii care au caapcităţi similare de învăţare, veţi învăţa mai bine şi veţi experimenta ciclul învăţării mai complet cu prieteni şi colegi cu capacităţi opuse de învăţare.

Cum? Dacă aveţi un stil abstract de învăţare, sunteţi un Convergent, puteţi învăţa să comunicaţi mai bine ideile asociindu-vă cu oameni care sunt mai concreţi şi mai orientaţi către oameni – ca Divergenţii. O persoană cu un stil mai reflexiv poate beneficia din observarea asumării riscului şi a experimentării active a unei persoane mai active – cum ar fi un Adaptor.

Strategia 2Îmbunătăţiţi-vă relaţia sau corespondenţa dintre stilul dumneavoastră de învăţare şi situaţia de viaţă. Acesta este un

mod mai dificil de a obţine performanţe mai bune în învăţare şi în satisfacţia faţă de viaţă.

Cum? Există un serie de modalităţi de a face asta. Pentru unii oameni aceasta înseamnă o schimbare de carieră sau de loc de muncă sau mutarea într-un domeniu nou, în care ei se simt mai confortabil în ceea ce priveşte valorile şi abilităţile care li se cer. Majoritatea celorlalţi îşi pot îmbunătăţi corespondenţa dintre stilul lor de învăţare şi sarcină prin reorganizarea priorităţilor şi activităţilor proprii. Ei se pot concentra asupra acelor sarcini şi activităţi care se situează în zona punctelor lor forte în învăţare şi se pot baza pe alţi oameni pentru activităţile din zonele în care au puncte slabe în învăţare.

Strategia 3 Deveniţi flexibili când învăţaţi. Puteţi face aceasta dezvoltându-vă punctele dumneavoastră slabe în învăţare. Această strategie este cea mai solicitantă, dar poate fi cea care oferă cele mai multe satisfacţii. Devenind flexibil, veţi fi capabili să faceţi faţă problemelor de toate tipurile. Şi veţi fi mai adaptabil la situaţii în schimbare. Pentru că această strategie este mai dificilă, implică mai mult timp şi mai multă toleranţă faţă de propriile greşeli şi eşecuri.

Cum? Elaboraţi-vă un plan pe termen lung. Căutaţi îmbunătăţiri şi recompense după luni şi ani, nu imediat.Căutaţi situaţii sigure pentru a exersa. Găsiţi situaţiile care vă testează noile abilităţi, dar care nu vă vor pedepsi pentru eşec.Acordaţi-vă recompense – este o muncă grea!

Experienţa Concretă

Concrete Experience

Conceptualizarea

Abstractă

ADAPTORPuncte forte: Finalizarea lucrurilor

Leadership Asumarea riscului

Prea mult: Îmbunătăţiri banale Activitate lipsită de sens

Prea puţin: Munca ne e terminată la timp

Planuri irealizabile Nu e orientat către scop

Pentru a vă dezvolta capacităţile de învăţare de acomodare, exersaţi:Dedicarea către obiectiveCăutarea de noi oportunităţiInfluenţarea şi conducerea celorlalţiImplicarea personalăLucrul cu oamenii

DIVERGENTPuncte forte: Abilitate imaginativă

Înţelegerea oamenilorRecunoaşterea problemelor Brainstorming

Prea mult: Paralizat de alternative Nu poate lua decizii

Prea puţin: Fără idei; Nu poate recunoaşte problemele şi oportunităţile

Pentru a vă dezvolta capacităţile de învăţare specifice Divergentului, exersaţi:Receptivitate la sentimentele oamenilorReceptivitate la valoriAscultarea cu receptivitateColectarea informaţiilorImaginarea implicaţiilor situaţiilor nesigure

CONVERGENT

Puncte forte: Rezolvarea problemelor Luarea deciziilor Raţionamente deductive Definirea problemelor

Prea mult:Rezolvarea problemelor false Luarea deciziilor în grabă

Prea puţin: Lipsa de concentrare

Nu testează ideile Gânduri dispersate

Pentru a vă dezvolta capacităţile de învăţare specifice Convergentului, exersaţi:Crearea de noi moduri de gândire şi acţiuneExperimentarea ideilor noiAlegerea celei mai bune soluţiiStabilirea scopurilorLuarea deciziilor

ASIMILATOR

Puncte forte: Planificarea Crearea de modele Definirea problemelor Elaborarea teoriilor

Prea mult: Castele în aer Fără aplicaţie practică

Prea puţin: Incapabil de a învăţa din greşeli

Fără o bază solidă pentru muncă

Fără abordare sistematică

Pentru a vă dezvolta capacităţile de învăţare de acomodare, exersaţi:Organizarea informaţieiConstruirea modelelor conceptualeTestarea teoriilor şi a ideilorProiectarea experimentelorAnalizarea datelor cantitative

ObservaţiaReflectată

ExperimentareaActivă

ADAPTORCariere în OrganizaţiiDomenii: Management

Administraţie publică Administraţie educaţională

Joburi: Contabil Manager/Supervisor Administrator

Carieră în AfaceriDomenii: Marketing

Guvernare Afaceri Vânzarea cu amănuntul

Joburi: Vânzător cu amănuntul Politician Specialist în Relaţii Publice Manager general

DIVERGENTCariere în Arte din domeniile divertismentului: Literatură

Teatru Televiziune Jurnalism

Joburi: Actor Atlet Artist Muzician Designer

Cariere în Organizaţiile de Servicii

Domenii: Asistenţă socială Psihologie Poliţie Nursing

Joburi: Consilier/Terapist Asistent social Observaţia

ReflectatăExperimentarea

Activă

ExperienţăConcretă

CONVERGENTCariere ca SpecialiştiDomenii: Minerit

Agricultură Silvicultură Economie

Joburi: Inginer constructor Inginer chimist Supervisor de producţie

Cariere in TehnologieDomenii: Inginerie

Medicină Informatică Fizică

Joburi: Medic Inginer

Specialist IT

ASIMILATORCariere în InformationDomenii: Educaţie

Culte Sociologie

Drept

Joburi: Profesor Bibliotecar Scriitor

Cariere în ŞtiinţeDomenii: Matematică

Fizică Biologie

Joburi: Proiectant Om de ştiinţă Cercetător Finanţist

http://iteslj.org/Articles/Kelly-Experiential/http://www.infed.org/biblio/b-explrn.htmhttp://reviewing.co.uk/research/experiential.learning.htmhttp://reviewing.co.uk/research/learning.cycles.htmhttp://www.algonquinc.on.ca/edtech/gened/styles.html

3. CARE SUNT PUNCTELE MELE FORTE ÎN ÎNVĂŢARE?

Cercetările lui Gardner au demonstrat că oamenii au cel puţin opt tipuri diferite de inteligenţă. În funcţie de formaţia şi vârsta dvs. anumite tipuri de inteligenţă sunt mai dezvoltate decât altele. Această activitate vă va ajuta să descoperiţi care sunt punctele dvs. forte. Ştiind acest lucru, puteţi face ceva pentru a vă consolida acele tipuri de inteligenţă pe care nu le folosiţi aşa des.

Notaţi fiecare afirmaţie cu o cifră de la 1 – 5 în care: 1 = nu seamănă deloc cu mine, 2 = seamănă puţin cu mine, 3 = aşa sunt eu uneori, 4 = seamănă foarte mult cu mine, 5 = exact ca mine.

NR. AFIRMAŢIA NOTAREA

1. Îmi place să povestesc întâmplări şi să spun glume 2. Mă împac foarte bine cu alţii3. Prefer o hartă în locul îndrumărilor scrise4. Sunt foarte conştient de ceea ce este şi se întâmplă în jurul meu5. Am o memorie foarte bună pentru amănunte6. Îmi place să lucrez singur, fără să mă bată nimeni la cap7. Îmi place să ascult CD-uri şi radio8. Îmi place cu adevărat ora de matematică9. Visez foarte mult cu ochii deschişi10. Materia mea preferată este educaţia fizică, pentru că îmi place

sportul11. Îmi place să mă plimb prin pădure, să mă uit la arbori şi flori12. Am tendinţa să fredonez o melodie atunci când lucrez13. Îmi place să fac parte din cluburi şi organizaţii14. Îmi place să ţin un jurnal15. Îmi plac jocurile matematice şi cele cu care trebui „să-mi sparg

capul”16. Mă plac pe mine (în cea mai mare parte a timpului)17. Îmi plac jocurile cu cuvintele (de ex. Scrabble & cuvinte

încrucişate)

18. Îmi place să cânt19. Îmi place să lucrez în grădină20. Îmi plac hobby-urile, cum ar fi fotografia21. Îmi place să colecţionez lucruri (de ex., pietre, vederi, timbre

etc.)22. Îmi plac activităţi cum ar fi lucrul cu lemnul, cusutul şi

executarea de machete23. Am câţiva prieteni foarte apropiaţi24. Nu-mi plac mulţimile25. Citesc cărţi pentru plăcerea mea26. Când privesc lucrurile, îmi place să le ating27. Cânt foarte bine la un instrument muzical28. Ca adult, cred că aş vrea să plec din oraş şi să mă bucur de

natură29. Îmi place să rezolv probleme de matematică30. Îmi place să-i ajut pe colegi la învăţătură31. Dacă trebuie să memorez ceva, am tendinţa să aşez

evenimentele în ordine logică32. Îmi place să descopăr cum funcţionează lucrurile33. Dacă trebuie să memorez ceva, am tendinţa să organizez totul

pe categorii34. Îmi place să desenez şi să creez35. Nu pot să stau liniştit(ă) prea mult timp36. Îmi place să lucrez cu alţii în grupuri37. Scriu corect gramatical (de cele mai multe ori)38. Îmi place să ascult muzică în timp ce îmi fac temele sau studiez39. Ştiu la ce sunt bun(ă) şi la ce sunt slab(ă)40. Prietenii îmi cer sfatul pentru că li se pare că sunt un lider firesc41. Dacă trebuie să memorez ceva, desenez o diagramă ca să mă

ajute să-mi amintesc42. Îmi place să învăţ numele fiinţelor din jurul nostru, cum ar fi

flori şi arbori43. Îmi place calculatorul şi îmi plac toate jocurile matematice44. Dacă trebuie să memorez ceva, încerc să creez ceva care să

rimeze45. Dacă trebuie să memorez ceva, rog pe cineva să mă întrebe, ca

să văd dacă am memorat46. Folosesc foarte multe mişcări ale corpului atunci când vorbesc47. Consider că am o voinţă puternică, sunt independent(ă) şi nu mă

iau după mulţime48. Într-o ceartă, am tendinţa de a striga, de a da cu pumnul în masă

sau de a mă mişca într-un anumit ritm

49. Dacă trebuie să memorez ceva, scriu acel lucru de mai multe ori, până îl învăţ

50. Într-o dispută, am tendinţa să-l compar pe oponentul meu cu cineva sau cu ceva despre care am citit sau auzit şi reacţionez în consecinţă

51. Într-o dispută am tendinţa să pun oamenii la punct şi să recurg la sarcasm

52. Îmi place să joc şah, dame sau Monopoly53. Dacă trebuie să memorez ceva, am tendinţa de a închide ochii

pentru a simţi situaţia54. Îmi place să mâzgălesc pe hârtie ori de câte ori pot55. Pentru o prezentare în grup prefer să organizez şi să clasific

informaţiile pe categorii, ca să fie logic56. Într-o revistă prefer să privesc imaginile în loc să citesc textele57. Într-o dispută încerc să păstrez distanţa, să tac sau să vizualizez

o soluţie58. În clasă am tendinţa să bat darabana cu degetele sau să mă joc

cu creionul59. Într-o dispută, am tendinţa să cer ajutorul unui prieten sau a unei

persoane cu autoritate60. Îmi place să vorbesc şi să scriu despre ideile mele61. Într-o dispută, îmi place să lovesc şi apoi să fug62. În cazul unei certe, de regulă plec şi mă plimb până mă calmez63. Îmi amintesc melodiile multor cântece64. Într-o dispută, încerc să găsesc o soluţie corectă şi logică65. Dacă trebuie să memorez ceva, creez un vers sau un proverb ca

să mă ajute să-mi amintesc66. Dacă ceva se strică şi nu mai funcţionează, încerc să găsesc pe

cineva să mă ajute67. Dacă se strică ceva şi nu mai funcţionează, mai întâi citesc

instrucţiunile68. Dacă se strică ceva şi nu funcţionează, am tendinţa să bat cu

degetele în masă într-un anumit ritm în timp ce încerc să-mi dau seama ce este

69. Dacă se strică ceva, mă uit în jurul meu să văd ce pot să găsesc ca să repar obiectul

70. Dacă se strică ceva şi nu funcţionează, am tendinţa să studiez diagrama modului în care funcţionează

71. Dacă se strică ceva şi nu funcţionează, mă întreb dacă merită să-l mai repar

72. Dacă se strică ceva şi nu funcţionează, mă uit la piesele componente şi încerc să înţeleg cum funcţionează

73. Dacă se strică ceva şi nu funcţionează, am tendinţa să mă joc cu piesele şi să încerc să le potrivesc împreună

74. Pentru o prezentare în grup prefer să creez schiţe şi grafice75. Pentru o prezentare în grup prefer să pun cuvinte noi pe o

melodie cunoscută sau să folosesc muzica76. Pentru o prezentare în grup prefer să scriu şi să studiez la

bibliotecă77. Pentru o prezentare în grup prefer să folosesc recuzită, să

construiesc o machetă78. Pentru o prezentare în grup prefer să ajut la organizarea

efortului de grup79. Pentru o prezentare în grup prefer să desenez toate imaginile80. Pentru o prezentare în grup prefer să contribui cu ceva care este

numai al meu, unic, adesea pe baza a ceea ce simt

Consemnaţi-vă evaluările în tabelul de mai jos

Inteligenţă verbală / lingvistică

Inteligenţă logică / matematică

Inteligenţă vizuală / spaţială

Inteligenţa trupului / kinestetică

Inteligenţă muzicală / ritmică

Inteligenţă inter-personală

1. 8. 3. 10. 7. 2. 5. 15. 9. 22. 12. 13.17. 29. 20. 26. 18. 23.25. 31. 34. 35. 27. 30.37. 32. 41. 46. 38. 36.51. 43. 54. 49. 44. 40.60. 52. 56. 58. 48. 45.65. 64. 57. 61. 63. 59.67. 72. 70. 73. 68. 66.76. 74. 79. 77. 75. 78.

Total Total Total Total Total Total

„Inteligenţele” mele:1.: 5.:

2.: 6.:

3.: 7. :

4.: 8.:

Descrierea formelor de inteligenţăGardner introduce primele 7 tipuri de inteligenţă în lucrarea sa Frame of Mind: The Theory of Multiple Intelligences", publicată iniţial în anul 1983 Acestea sunt: inteligenţa verbală (lingvistică), inteligenţa logico-matematică, inteligenţa spaţială, inteligenţa kinetică (corporală), inteligenţa muzicală, inteligenţa interpersonală şi inteligenţa intrapersonală. A opta formă de inteligenţă (inteligenţa naturalistă) a fost conceptualizată mai recent, iar în prezent este luată în considerare o a noua formă: inteligenţa spirituală sau existenţialistă. Pentru fiecare formă de inteligenţă Gardner identifică o personalitate reprezentativă

Inteligenţa verbală se referă la capacitatea de a procesa limbajul. Ea include, pe lângă uşurinţa şi abilitatea de a gândi simbolic şi a raţiona abstract, şi disponibilitatea de a crea cu ajutorul limbajului, a utiliza simboluri verbale neobişnuite, a utiliza şi a valorifica valenţele metaforei şi ale analogiei. (T.S. Eliot, poet)

Inteligenţa logico-matematică se referă la capacitatea de a raţiona inductiv şi deducţiv, de a utiliza simboluri abstracte, dar, în acelaşi timp această formă de inteligenţă este implicată în descoperirea unor noi strategii rezolutive. Persoanele cu inteligenţă logică au o minte scormonitoare şi sunt preocupate de experimentarea şi modelarea matematică a ideilor noi. (Albert Einstein, om de ştiinţă). Bob Samples reuneşte inteligenţa verbal-lingvistică şi inteligenţa logico-matematică în inteligenţa abstract - simbolică

Inteligenţa spaţială se referă la receptivitatea pentru imagine şi la abilităţi perceptive. Copiii cu inteligenţă spaţială desenează de timpurii şi sunt preocupaţi de diverse construcţii din cuburi sau lego. Ei au un simţ deosebit al proporţiilor şi perspectivei. Lazarus, dezvoltând ideile lui Gardner include în acest tip de inteligenţă şi inteligenţa vizuală. (Pablo Picasso, pictor)

Inteligenţa muzicală se referă la receptivitatea pentru muzică şi diponibilitatea de a crea în acest domeniu. (Igor Stravinsky, compozitor)

Inteligenţa kinetică se referă la capacitatea de a opera cu mişcări. Persoanele cu inteligenţă kinetică comunică prin gesturi şi sunt capabili să creeze şi să interpreteze mişcări complexe. (Martha Graham, dansatoare)

Inteligenţa interpersonală se referă la capacitatea de a-i înţelege şi a comunica cu ceilalţi. Persoanele cu inteligenţă interpersonală sunt empatice, „îi citesc” cu uşurinţă pe ceilalţi, le intuiesc gândurile şi trăirile. Creaţia teatrală este una din formele de valorificare a acestui tip de inteligenţă. (Mahatma Ghandi, fost prim ministru al Indiei)

Inteligenţă intrapersonală conferă posesorului un puternic simţ al propriei persoane. Aceasta îi conferă autonomie şi o oarecare rezistenţă la presiunea grupului, dar şi o capacitate deosebită de a lua decizii, ca şi puterea de a-şi urmări ţelurile în ciuda oricăror dificultăţi. Indivizii care dispun de o inteligenţă intrapersonală au incredere în posibilităţile lor şi au forţa de a reuţi. Aşa cum se poate observa din scurta descriere a diverselor forme ale inteligenţei, acestea furnizează persoanei instrumentaţia necesară angajării într-o activitate creativă specifică. (Sigmund Freud, psiholog)

Inteligenţa naturalistă este bine reprezentată la persoanele care manifestă o sensibilitate deosebită faţă de animale şi plante, demonstrează o bună înţelegere a funcţionării organismului uman şi manifestă un respect deosebit faţă de mediul înconjurător. În general, aceste persoane manifestă un interes deosebit faţă de originile universului, evoluţia vieţii şi a umanităţii şi menţinerea vieţii pe Pământ. (Charles Darwin, naturalist)

Inteligenţa existenţială se referă la capacitatea insului de a-si pune întrebări fundamentale privind existenţa, sensul vieţii si morţii, conştiinţa. Există copii care îşi pun in dificultate părinţii, revenind insistent asupra unor întrebări ale căror răspunsuri nu le cunoaşte nimeni: “De unde au apărut oamenii?; Unde este raiul? Unde trăieşte Dumnezeu? Sunt oameni si pe alte planete? Unde mergem după ce murim?”. Preocuparea lor insistentă asupra acestor probleme existenţiale poate exprima o receptivitate crescută faţă de problemele fundamentale ale vieţii, faţă de complexitatea si diversitatea universului si poate fi semnul unei forme specifice de inteligentă. Deşi Gardner a încercat o definire a acetei forme de inteligenţă, el nu a confirmat-o si nu a descris-o in lucrările sale. Credibilitatea lucrărilor lui Gardner este dată de o analiză riguroasă a datelor ştiinţifice existente si de faptul că el îşi fundamentează ideile pe date neurologice, care confirmă existenţa unor zone specializate pe creier pentru diferitele tipuri de inteligenţă. Nu acelaşi lucru se întâmplă însă şi cu inteligenţa existenţială. Este dificil, dacă nu chiar riscant din punct de vedere ştiinţific să identifici o localizare cerebrală

4. PARAMETRI DE EVALUARE A EFICIENŢEI ÎN ÎNVĂŢARE

Analizati eficienţa personală in invăţare folosind materialul urmator (prelucrare având la bază Dennison & Roger, )

Chestionar de autoevaluare (cu rol de conştientizare a propriei poziţii faţă de aceşti parametri)

Varianta 1

Parametru grad înalt de existenţă

3 pct.

grad mediu2 pct.

grad scăzut1 pct.

inexistenţă0 pct.

1. Am abilitatea de a-mi stabili propriile criterii de eficienţă.2.Am abilitatea de a-mi măsura propria eficienţă.3.Ştiu să-mi identific propriile nevoi de învăţare.4.Pot să-mi planific singur activitatea de învăţare5.Am abilitatea de a folosi maximal oportunităţile de învăţare.6.Pot să-mi revizuiesc propriul proces de învăţare.7. Am capacitatea de a asculta ce spun alţii.8.Am capacitatea de a căuta (informaţie) de a cere ajutor la nevoie.9.Am capacitatea de a–mi pune probleme legat de orice informaţie neclară, incertă, neconcludentă.

10.Am capacitatea de a-mi asuma riscuri şi de a accepta incertitudinea cu scopul de a învăţa.

11.Mi se pare util să observ felul de a învăţa al celorlalţi.12. Imi este util să învăţ din propria mea experienţă.13.Am abilitatea de a schimba (împărtăşi) informaţii şi de a fi atent la feed-back.14.Am capacitatea de a revizui permanent ceea ce am învăţat.

EVALUARE FINALĂ

Pe baza documentării şi a autoevaluării, realizaţi un eseu de autoanaliză identificând nevoile şi expectanţele d-vs personale în formare, în raport cu particularităţile psihologice şi cu specificitatea stilurilor de învăţare

Pe baza acestui eseu formulaâi 7 cerințe fundamentale ale formării care să țină cont de particularitățile cursanților