ASISTENTA SOCIALA N MEDIUL RURAL

Probleme Lipsa serviciilor

Majoritatea serviciilor publice - dac exist - functioneaza deficitar sau nu functioneaza. O acuta problema este n domeniul serviciilor de sanatate (nu sunt suficienti medici, asistente, farmacii si paturi de spital...). Majoritatea cadrelor medicale si a celorlalti lucratori din sanatate, prefera sa lucreze cu oameni cu dare de mna si n zone n cu suficienti pacienti sau clienti pentru a putea sustine financiar cabinete specializate si unde ar beneficia de servicii publice si scoli bune pentru familiile lor. Acestea sunt motive pentru care majoritatea profesionistilor n domeniu prefera sa se stabileasca n zonele urbane si nu n cele rurale. Una dintre problemele actuale a comunitatilor rurale o reprezinta lipsa mijloacelor de transport n comun.

Puini snt cei care se bazeaza pe taxiuri. Multi se bazeaza pe prieteni sau vecini. Singurul mijloc de transport sigur (nafara carutelor si bicicletelor) este autoturismul proprietate personala acum si cel mai scump daca luam n calcul pretul de achizitie, de ntretinere i benzina...

Asigurarile sociale

Asigurarile sociale (somajul si alocatiile copiilor), programele de ajutor social sunt de multe ori cel mai important factor economic n comunitate - ca venit suplimentar.Lipsa locurilor de munca

Ocupatia rurala de baza a fost si este agricultura, iar n anumite zone mineritul. n unele sate exista si turism, agroturism, diferite activitati ale pensionarilor, mici afaceri de familie bazate pe lucruri create n casa etc. Din cauza lipsei locurilor de munc, majoritatea tinerilor pleaca sa-si gaseasca serviciu n alte locuri sau se multumesc cu oferta limitata de surse de venit pe plan local, adaptndu-se... Cele mai multe sate nu ofer pentru cei educati dect posturi n scoli, biserici, poliie, unele servicii. Multi angajati din mediul rural fac naveta. Viata de familie

Viata de familie n comunitatile rurale este traditionala. Altdat, familiile extinse reprezentau ceva obinuit. Tatal lucra n afara casei, iar mama era sau casnica sau ajuta mica afacere a familiei. Membrii familiei erau mereu mpreun - parinti, bunici, unchi, matusi, verisori si prieteni care mentineau vii normele, regulile comportamentul social ateptat si menineau mostenirea spiritual, traditia, comuniunea. Strazile erau sigure, usile erau majoritatea timpului deschise, nencuiate, iar copiii hlduiau fara frica. Astzi multi tineri se ndreapta spre orase, parasind familia. Alti membri ai familiei mor sau parasesc satul pentru a se alatura copiilor. Craciunul i Pastele mai aduna membrii familiilor acasa, dar legaturile sociale nu mai sunt la fel de puternice. Retelele sociale slabesc ncet dar sigur, ajutorul reciproc (claca etc.) pierd din importanta, iar masurile de control si sistemul informal de reguli nu mai este eficient, majoritatea spernd ca politia sa ia msuri...

Limite recreationale

Lipsa de facilitati de recreere si de programe care sa stimuleze contactele sociale ntre membrii comunitatii fac ca acetia s se plng de stilul de viata plictisitor. Contactele snt doar ntre cunoscui, rude, vecini.Asistenta sociala

Dac exist, aceasta ar trebui adaptata nevoilor specifice micilor comunitati. Asistentul social din aceste comunitati trebuie sa stie cte putin din toate domeniile, pentru a se putea descurca, sau, cel putin cum sa puna cam totul la dispozitia clientilor din aceste comunitati (sa asigure consiliere directa, sa se ocupe de cazuri anume, sa se implice n viata comunitatii, sa aiba abilitati administrative si competenta n cercetare...). El trebuie, de asemenea, sa poata analiza, dezvolta si implementa politici sociale diferite, demonstra abilitati ntr-o gama larga de servicii catre individ, familie, grupuri mici si comunitati.Unul dintre paradoxurile asistentei sociale n sate este ca, desi de cele mai multe ori nu exista profesionisti, iar atragerea lor este dificila, asistenii sociali nu se bucura de acceptarea imediata din partea localnicilor. Acetia se bazeaza pe biserica, familia si membrii societatii cei mai nstariti. Oamenii din comunitatile rurale prefera sa lucreze cu cei pe care i cunosc de o viata. De aceea, asistenii sociali eficienti n mediul rural trebuie sa petreaca mult timp n interiorul comunitatii pentru a-i cunoaste regulile, membrii si sa permita comunitatii sa-i cunoasca nainte de a-si exercita profesia si de a se ocupa de responsabilitatile proprii. n comunitatile mici, a fi integrat nseamn:

evitarea ofensarii conducatorilor, efilor, membrilor influenti, evitarea exprimrii confuze a propriilor opiuni social-politice, participarea la activitati sociale, slujbe religioase, festivitati populare, adunari populare, a fi conventional, n general.Membrii comunitatilor mici sunt mai asezati, mai calmi dect aceia ai comunitatilor mari, care par a se grabi tot timpul. Ei gasesc timp sa converseze, sa reflecteze. Desi programele de asistenta sociala si serviciile sociale pot parea lipsite de concurenta sau conflicte, realitatea este ca n multe sate ele pot fi folosite de primarii in scopuri politice, electorale ... O problema majora n zonele rurale este confidentialitatea. Este foarte dificil de evitat aducerea la cunostinta ntregii comunitati cine beneficiaza de asisten, de serviciile oferite. Vizitele la domiciliu pot fi cu greu confidentiale, atunci cnd localitatile sunt mici iar vecinii cunosc si recunosc imediat orice nou venit. Trebuie protejat intimitatea clientului si confidentialitatea cazului. Nu este ceva neobisnuit ca un asistent social sa fie abordat n legatura cu o problema de serviciu la o petrecere, la cumparaturi sau pe strada. Comunitatea se asteapta ca asistentul sa lucreze permanent, sa fie mereu prezent si activ.PAGE 2