2.titu maiorescu-junimea,convorbiri literare.doc

4
Junimea si Titu Maiorescu “Junimea” este o grupare culturala ,initial de tineri intelectuali entuziasti ca Petre Carp , Vasile Pogor, Theodor Rosetti,Iacob Negruzzi avand ca mentor pe Titu Maiorescu. Societatea culturala “ Junimea” a luat fiinta la Iasi in 1863 si a avut doua directii principale :una literala si alta culturala .Pentru a promova ideiile “Junimii” se infiinteaza tot la Iasi,la 1martie1867 , revista “ Convorbiri literare” in care se vor publica si principalele opere ale scriitorilor de valoare ai epocii . Etapele junimii: 1863-1874: activitatea s a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul limbii , al literaturii si al culturii .Se promoveaza in aceasta perioada principii estetice si sociale ; 1874-1885 : se consolideaza o” noua directie “ in literatura romana,prin aparitia operelor de maturitate ale lui Eminescu ,Creanga ,Caragiale ,Slavici. Dupa 1885 – “Junimea “ impreuna cu revista “ Convorbiri literare “ se muta la Bucuresti .Activitatea junimistilor se canalizeaza in aceasta perioada catre preocupari universitare ,capatand un caracter academic . Obiectivele “Junimii “ au fost raspandirea spiritului critic ,incurajarea literaturii nationale,neatarnarea intelectuala a poporului roman, originalitatea culturii si a literarturii romane,crearea si impunerea valorilor nationale ,educarea oamenilor prin cultura , unificarea limbii romane literare . Tudor Vianu a definit in “ Istoria literaturii romane moderne” fenomenul cultural junimist ,pe care l-a caracterizat prin identificarea trasaturilor dominante ,spiritual filozofic , “ spiritual oratoric”. Titu Maiorescu ,critic si

Upload: ioanaalexandra

Post on 16-Sep-2015

11 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Junimea si Titu Maiorescu

Junimea si Titu Maiorescu

Junimea este o grupare culturala ,initial de tineri intelectuali entuziasti ca Petre Carp , Vasile Pogor, Theodor Rosetti,Iacob Negruzzi avand ca mentor pe Titu Maiorescu.Societatea culturala Junimea a luat fiinta la Iasi in 1863 si a avut doua directii principale :una literala si alta culturala .Pentru a promova ideiile Junimii se infiinteaza tot la Iasi,la 1martie1867 , revista Convorbiri literare in care se vor publica si principalele opere ale scriitorilor de valoare ai epocii . Etapele junimii: 1863-1874: activitatea s a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul limbii , al literaturii si al culturii .Se promoveaza in aceasta perioada principii estetice si sociale ; 1874-1885 : se consolideaza o noua directie in literatura romana,prin aparitia operelor de maturitate ale lui Eminescu ,Creanga ,Caragiale ,Slavici.

Dupa 1885 Junimea impreuna cu revista Convorbiri literare se muta la Bucuresti .Activitatea junimistilor se canalizeaza in aceasta perioada catre preocupari universitare ,capatand un caracter academic .

Obiectivele Junimii au fost raspandirea spiritului critic ,incurajarea literaturii nationale,neatarnarea intelectuala a poporului roman, originalitatea culturii si a literarturii romane,crearea si impunerea valorilor nationale ,educarea oamenilor prin cultura , unificarea limbii romane literare . Tudor Vianu a definit in Istoria literaturii romane moderne fenomenul cultural junimist ,pe care l-a caracterizat prin identificarea trasaturilor dominante ,spiritual filozofic , spiritual oratoric. Titu Maiorescu ,critic si estetician ,mentorul socioetatii culturale Junimea si initiatorul cenaclului cu acelasi nume,are meritul incontestabil de a fi format in cultura noastra o stare de spirit superioara si de a fi descoperit si incurajat afirmarea marilor clasici : M Eminescu ,I Creanga ,Ion Luca Caragiale ,Ioan Slavici . Solida si vasta cultura a lui Maiorescu s-a reflectat in numeroasele studii si lucrari politice,filozofice,critice,lingvistice si estetice,in activitatea permanenta pe care a desfasurat-o pentru dezvoltarea limbii si literaturii romane.Ideile filozofice preluate si exprimate in operele sale sunt principiul purificarii prin arta este preluat de Aristotel , misiunea este aceea de a exprima frumosul idee preluata de la Hegel,arta este o finalitate fara scop-conceptie ce apartine lui Kant .Ideiele estetice

In studiul O cercetare critica asupra poeziei noastre de la 1867 Maiorescu da pentru prima oara ,definitia poeziei: Poezia ,ca toate artele ,e chemata sa exprime frumosul; in deosebire de stiinta,care se ocupa de adevar.Cea dintai si cea mai mare diferenta dintre adevar si frumos este ca adevarul cuprinde numai idei,pe cand frumosul cuprinde idei manifestate in materie sensibila . Poezia trebuie sa indeplineasca doua conditii : una materiala (forma) si una ideala ( continutul ) . Conditiunea materiala a poeziei Prima conditiune , doar o conditiune materiala sau mehanica pentru ca sa existe o poezie in genere ,fie epica fie lirica fie dramatica , este ca sa se destepte prin cuvintele ei imagini sensibile in fantezia auditoriului si tocmai prin aceasta poezia se deosebeste de proza cu un gen aparte cu propria sa ratiune de a fi . Conditiunea ideala a poeziei : Ideea sau obiectul exprimat prin poezie e intotdeauna un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala sau care se tina de taramul stiintific , fie in teorie , fie in aplicarea practica . Exista un raport intre arta si realitatea sociala ,care trebuie ilustrat in opera literara. Aceasta idee este sustinuta de Titu Maiorescu in studiul Comediile d-lui I .L . Caragiale .Caragiale pune pe o scena cateva tipuri din viata noastra sociala de astazi , cu deprinderile lor ,cu expresiile lor [..] in situatiile anume alese de autor [..] intr-o adevarata caricatura a culturii moderne . . Arta are functie moralizatoare ,prin faptul ca daca arta trezeste emotii estetice ,acestea nimicesc raul din oameni ,mai ales egoismul pentru ca Orice emotiune estetica [ ..] face pe omul stapanit de ea, []sa se uite pe sine ca persoana si sa se inalte in lumea fictiunii ideale . Spiritul critic este unul dintre meritele cele mai evidente al activitatii lui Titu Maiorescu ,preocuparea pentru obiectivitate in aprecierea creatiilor literare fiind dominata permanent de respectul adevarului

Impune gustul si rafinamentul maiorescian in aprecierea valorii operelor literare ale vremii ,are fermitate in opinile si aprecierile sale urmarind prin critica sa inlaturarea mediocritatilor din literatura.In analiza critica a operelor literare pune accentul pe forma artistica ,pe continutul de idei ,,pe originalitate si autenticitate ,apreciind in mod deosebit specificul national, ilustrat de opera literara . In studiul Eminescu si poeziile lui ,Titu Maiorescu intuieste geniul eminescian indata dupa aparitia a numai trei poezii: Venere si Madona , Epigonii si Mortua est. El apreciaza bogatia de idei si forma artistica a poeziei eminesciene ca fiind sub semnul perfectiunii . In studiul In cartea directiei de astazi in cultura romana , Titu Maiorescu teoretizeaza si demonstreaza teoria formelor fara fond,considerand ca nu trebuie imprumutate forme din Occident,ci trebuie ridicat fondul cultural autohton la inaltimea acelor forme ,fiind intransigent in aceasta privinta : mai bine sa nu facem o scoala deloc,decat sa facem o scoala rea

In Despre scrierea limbii romane polenizeaza impotriva etimologismului sustinut de pasoptisti- Ce voieste etimologismul in ortografia romana ?...Voieste [] sa ne arunce limba cu secole inapoi - si sustine cu fermitate ca limba romana este o limba fonetica fiecare cuvant se scrie cum se pronunta .In studiul Neologismele remarcam avalansa neologismelor ce au inundat limba romana ,de aceea este neaparat necesar discernamantul ferm in acceptarea acestora,deoarece si limba romana isi are geniul ei propriu si cuvintele ei proprii si acestea trebuiesc cunoscute si trebuiesc deprinse .Ctitor al culturii noastre nationale ,primul estetician si critic literar roman ,Titu Maiorescu ramane o valoare incontestabila in toate domeniile vietii publice romanesti.Exceptional dotat cu simtul valorilor ,ii datoram lui Maiorescu ivirea marilor clasici romani.