revista junimea studenteasca, nr. 6/2015

of 76 /76
Junimea studențească 1 Există convingerea, dar nu prejudecata, că orice idee pentru sănătatea culturii nu-și are nici un sens, printre condeie. De ce această atitudine? Pentru că a o admite presupune, implicit, și faptul că ar exista niște „subsoluri” ale culturii, unde „lucrurile pot rezolvate” de cei care dețin cheia sau apropiați ai acestor persoane. De semnele maladiei din cultură îți pot da seama, imediat, după decernară unui premiu bine cotat, dar mai ales remunerat. Un astfel de exemplu îl reprezintă Premiul „Mihai Eminescu”, care a produs multe reacții printre „oamenii de cultură”. O logică, prin care încerc să prezint situația nepărtinic, ar aceea că disputa se poartă între tabere, pentru propriul literat. Bun, ce logică mai este și aceasta? S-ar întreba unii, poate literați. Dar dacă laurii ar fost culeși de apropiatul revoltaților, cine ar mai schițat vreo formă de protest? Utopia că oamenii de cultură sunt modele pentru unii sau boemi, în sensul tiparelor de ocolit, le creează statutul de „nevătămat”. Însă, mediul cultural are nevoia unui „colectiv de medici”, care să monitorizeze, cel puțin, starea sistemului. Un început al monitorizării poate prin supunerea mai atentă a acelora (exclus veleitatea generalizării) care se erijează în scriitori, de facto, datorită/din cauza calității de membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR). Evident, ajunși membri USR prin recomandări „serioase” ale unor dieci „premiați și cu operă”. Altminteri, favoriți ai unei tabere, cel mai probabil, clică premiată, câștigătoare. Aceasta reprezintă, de fapt, doar o singură problemă printre multe altele ca obținerea fondurilor de publicare în funcție de „scopul politic”, creșterea propriei valori prin traducerile plătite, publicarea la cele mai bine cotate edituri după principiul „funcția mea și funcția ta sunt compatibile. Să facem să e bine” etc. Pe de altă parte, dacă publici la o editură a unui X cu relații devii fără să vrei scriitor, prin recenziile făcute de „literatul” editurii, care, de obicei e și „patronul” făbricii de cărți. În plus, dacă vrei să ai autoritate și să- ți asiguri posteritatea, atunci înințezi sau desințezi reviste și lupți pentru venerarea ta, alături de plata cronicilor elogiative. Și... mai mergi la cât mai multe cenacluri și cauți să-ți faci prieteni, ca să arăți cu degetul, când e nevoie, că ți-e recunoscută valoarea. Totuși, acestea nu știrbesc cu nimic valoarea marilor scriitori care nu publică la edituri „bine cotate”, din lipsa fondurilor, nu participă la conferințe și festivaluri bine plătite pentru că nu sunt invitați, cel mai probabil din cauza prețului politic ș.a. Radiograa culturii, în contextul actual, începe de la astfel de premise, greu de ocolit, dacă se vrea o cultură de calitate, în limite normale și nu în limitele uturării de decorații. În fond, această situație este dictată de contextul permisiv al faptelor reprobabile, de la nivelurile înalte. Dacă un reper al oamenilor autentici de cultură îl reprezintă chiar și refuzul de a lua parte la această „direcție normală”, o va proba doar timpul, adică „posteritatea”, cuvântul de care se îngrijesc, în mod exagerat și nemotivat, doar pentru propriul orgoliu. Am punctat astfel un alt indicator al diferențierii între oameni de litere și oameni pentru litere. Într-o asemenea stare a culturii tinerii cu aspirații se împart între cei care aleg, cei aleși⁴ și cei nevoiți să e aleși⁵. Măcar pentru ei, necesitatea unui „Apel” este legitimă. Rămân doar întrebări retorice: Are nevoie cultura de „medici”? Există vreun mod de a struni astfel de practici? Nu, dar ar trebui? Apel pentru sănătatea culturii EditorialistIQ Ionuț HOREANU (1) „Datorită” pentru „scriitori”, „din cauza” pentru cultură. (2) Prin scop politic se poate înțelege legătura cu oamenii puși pe funcții, care împart banii, promovarea sau sprijinirea unui „mare politician”, de regulă și scriitor etc. (3) „Cei care aleg” și merg spre tabăra scriitorilor premiați, la rândul lor, asigurați cu statut și favorizați. Dar dacă laurii ar fi fost culeși de apropiatul revoltaţilor, cine ar mai fi schiţat vreo formă de protest? (4) „Cei aleși” de către literații care simt pulsul valorii. (5) „Cei nevoiți să e aleși”, tot de către cei care simt pulsul valorii pentru că nu reprezintă o miză pentru literații premiați. Nu au nici „recomandare”, nici vreun fel de „utilitate” pentru aceștia.

Upload: junimea-studenteasca

Post on 09-Nov-2015

52 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Revista Junimea Studenteasca, nr. 6/2015

TRANSCRIPT

  • Junimeastudeneasc

    1

    Exist convingerea, dar nu prejudecata, c orice idee pentru sntatea culturii nu-i are nici un sens, printre condeie. De ce aceast atitudine? Pentru c a o admite presupune, implicit, i faptul c ar exista nite subsoluri ale culturii, unde lucrurile pot rezolvate de cei care dein cheia sau apropiai ai acestor persoane.

    De semnele maladiei din cultur i pot da seama, imediat, dup decernar unui premiu bine cotat, dar mai ales remunerat. Un astfel de exemplu l reprezint Premiul Mihai Eminescu, care a produs multe reacii printre oamenii de cultur. O logic, prin care ncerc s prezint situaia neprtinic, ar aceea c disputa se poart ntre tabere, pentru propriul literat. Bun, ce logic mai este i aceasta? S-ar ntreba unii, poate literai. Dar dac laurii ar fost culei de apropiatul revoltailor, cine ar mai schiat vreo form de protest?

    Utopia c oamenii de cultur sunt modele pentru unii sau boemi, n sensul tiparelor de ocolit, le creeaz statutul de nevtmat. ns, mediul cultural are nevoia unui colectiv de medici, care s monitorizeze, cel puin, starea sistemului. Un nceput al monitorizrii poate prin supunerea mai atent a acelora (exclus veleitatea generalizrii) care se erijeaz n scriitori, de facto, datorit/din cauza calitii de membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia (USR). Evident, ajuni membri USR prin recomandri serioase ale unor dieci premiai i cu oper. Altminteri, favorii ai unei tabere, cel mai probabil, clic premiat, ctigtoare.

    Aceasta reprezint, de fapt, doar o singur problem printre multe altele ca obinerea fondurilor de publicare n funcie de scopul politic, creterea propriei valori prin traducerile pltite, publicarea la cele

    mai bine cotate edituri dup principiul funcia mea i funcia ta sunt compatibile. S facem s e bine etc. Pe de alt parte, dac publici la o editur a unui X cu relaii devii fr s vrei scriitor, prin recenziile fcute de literatul editurii, care, de obicei e i patronul fbricii de cri. n plus, dac vrei s ai autoritate i s-i asiguri posteritatea, atunci ninezi sau desinezi reviste i lupi pentru venerarea ta, alturi de plata cronicilor elogiative. i... mai mergi la ct mai multe cenacluri i caui s-i faci prieteni, ca s ari cu degetul, cnd e nevoie, c i-e recunoscut valoarea.

    Totui, acestea nu tirbesc cu nimic valoarea marilor scriitori care nu public la edituri bine cotate, din lipsa fondurilor, nu particip la conferine i festivaluri bine pltite pentru c nu sunt invitai, cel mai probabil din cauza preului politic .a.

    Radiograa culturii, n contextul actual, ncepe de la astfel de premise, greu de ocolit, dac se vrea o cultur de calitate, n limite normale i nu n limitele uturrii de decoraii. n fond, aceast situaie este dictat de contextul permisiv al faptelor reprobabile, de la nivelurile nalte.

    Dac un reper al oamenilor autentici de cultur l reprezint chiar i refuzul de a lua parte la aceast direcie normal, o va proba doar timpul, adic posteritatea, cuvntul de care se ngrijesc, n mod exagerat i nemotivat, doar pentru propriul orgoliu. Am punctat astfel un alt indicator al diferenierii ntre oameni de litere i oameni pentru litere. ntr-o asemenea stare a culturii tinerii cu aspiraii se mpart ntre cei care aleg, cei alei i cei nevoii s e alei. Mcar pentru ei, necesitatea unui Apel este legitim.

    Rmn doar ntrebri retorice: Are nevoie cultura de medici? Exist vreun mod de a struni astfel de practici? Nu, dar ar trebui?

    Apel pentru sntatea culturii

    EditorialistIQIonu HOREANU

    (1) Datorit pentru scriitori, din cauza pentru cultur.(2) Prin scop politic se poate nelege legtura cu oamenii pui pe funcii, care mpart banii, promovarea sau sprijinirea unui mare politician, de regul i scriitor etc.(3) Cei care aleg i merg spre tabra scriitorilor premiai, la rndul lor, asigurai cu statut i favorizai.

    Dar dac laurii

    ar fost culei

    de apropiatul

    revoltailor,

    cine ar mai

    schiat vreo

    form de

    protest?

    (4) Cei alei de ctre literaii care simt pulsul valorii.

    (5) Cei nevoii s e alei, tot de ctre cei care simt pulsul

    valorii pentru c nu reprezint o miz pentru literaii

    premiai. Nu au nici recomandare, nici vreun fel de

    utilitate pentru acetia.

  • Junimeastudeneasc

    2

    Scienticiunea

    Extrateretrii alienaiFelicia CEAUU

    Michel intr din nou ntr-o trans

    profund, rmnnd intuit n mijlocul casei

    sale confortabile din micuul orel francez.

    Totul ncepea de obicei cu un bzit puternic

    n urechi, ochii i se nceoau, dup care

    ceaa se desfcea n buci, se risipea, iar n

    zona frunii sale se instala un fel de cer

    portocaliu. Pe acest ecran al minii se

    nvolburau imagini ciudate, cifre sau lucruri

    despre care el avea sentimentul de netgduit

    c se vor desfura undeva, cndva, ntr-un

    viitor nu prea luminos al umanitii. Dup

    astfel de crize de luciditate l apuca

    obligatoriu o durere de cap cumplit. De data

    asta se prbui pe sofaua de culoarea

    azurului (constatase c albastrul deschis avea

    un efect linititor asupra nervilor si) ca s-i

    trag suetul. Era contient c toate aceste

    imagini pe care le transforma mai apoi n

    versete trebuiau comunicate omenirii la

    momentul potrivit. i totui, de la un

    moment dat ncolo nu mai nelegea nimic!

    Sau nelegea totul, dar mintea lui refuza s

    cread c la fatidicul an 2075 se va ntmpla

    ceea ce o for necunoscut exterioar, pe

    care o ntrezrea din cnd n cnd sub forma

    unui cerc de foc n interiorul cruia se aa

    un fel de cruce luminoas, i comunicare

    puin mai devreme. Nu era sucient c peste

    cteva sute de ani oamenii se vor nmuli

    ntr-aa un hal, c vor trebui s se mute ba pe

    fundul mrilor, ba pe vrf de munte sau chiar

    vor coloniza i corpurile cereti din

    apropierea Pmntului, dar, trsnaie mare!,

    era convins c nite pitici cam palizi la fa,

    cu ochii ct cepele, fr pr i fr gur, vor

    bate la porile Pmntului dup ce vor

    cobort din... nite care de foc, culmea e c

    fr cai:

    Cnd bulgri de foc rostogoli-se-vor pe

    cer,

    Zenitul strbtnd n zgomote ce pier

    Va cobor din nori cu capul chel

    Micuul zburtoriu din spaiul paralel.

    Bietul Nostradamus, cu forele slbite,

    bombni n sinea lui c mine dimine, cnd

    se va simi mai bine, cu siguran va aterne

    pe hrtie versetele care rsriser n mintea

    sa ca ciupercile dup ploaie. Brusc, o

    nelinite nnebunitoare i se strecur n suet:

    ce bine c nu va prinde acele zile n care

    piticoi neobrzai vor ncerca s se inltreze

    ncetul cu ncetul printre pmnteni. Veneau

    vremuri tulburi, alienate, ce s mai vorbim!

    *

    n mijlocul poieniei luminate de o lun

    dolofan, vraciul Woopi i cei apte ucenici ai

    si aezai pe jos n mijlocul unui cerc

    fabricat din pietre de culoarea focului

    terminaser invocaiile dedicate zeiei Dali,

    zei care-i ajuta de ecare dat s-i

    ndeplineasc operaiunile de magie nu

    tocmai alb de la miezul nopii. De regul,

    cei apte biei ai lui Woopi acionau pe timp

    de noapte n cimitirul de la marginea satului.

    nhau cte un cadavru proaspt, l splau, l

    trau n mijlocul pdurii, dup care, cu

    ajutorul zeiei adorate, reueau s bage via

    n el.

    Alo, e acolo cineva?

    La auzul glasului piigiat, rmaser

    stan de piatr.

    Pi da... Doresc un azil... politic. Cine

    sunt eu?

    Desigur, ina le ghicise ntrebarea

    se prbui pe

    sofaua de

    culoarea

    azurului

    (constatase c

    abastrul deschis

    avea un efect

    linititor asupra

    nervilor si) ca

    s-i trag

    suetul

  • schiat pe buze.

    Sunt un omule gri, bineneles. V

    spun c trebuie neaprat s m primii i

    jur pe clona mamei mele c n-o s m mai

    plimb pe cerul vostru cu OZN-ul meu ca s

    v bag n speriei, n-o s mai prelevez

    niciodat probe de pr, unghii, piele i alte

    organe de pmnteni i n-o s v mai

    insmnez femeile niciodat.

    Pe-sta l-am nviat noi? rcni vraciul i

    toi o rupser la fug n aceeai clip

    mncnd pmntul.

    Junimeastudeneasc

    3

    PoeSFie

    i plutea n stomac

    un dop de plut

    cangrenat.

    Era ca i cum trupul meu

    nota mort prin tine...

    Umbra genelor mele

    i zgria abdomenul.

    Cristina SZ (debut)Deasupra

    Fr sens ncercai

    s te strngi tot n tine

    i s m scoi de acolo,

    cu toate c eram agat n tine

    cu un crlig ncropit

    dintr-o tremurare

    de suet.

    Era ca i cum

    trupul meu

    nota mort

    prin tine...

    Te pulsez prin vene,

    s fac puin curenie

    n palatul de gheaa

    dar m mic aa de alene

    Creaia minii suferinde i muribunde,

    cuantica posibilitii m leag cu franghii de foc

    s-mi mai simt inima mcar pentru ultima dat.

    Acest timp multiplicat de secunde

    Iulia PUIUUitare de tine sau sine?

    rstignit pentru eternitate, s ramn pe loc!

    Dar heruvimii m-ateapt,

    ntind mna faustic

    S o prind?

    Innit de timpuri m vrjete, m cheam

    ntr-un moment de crunt uitare de sine,

    cnd nu va mai snge de tine n vene.

  • te tiu din zodiaunui zeu bdran - efemer,te tiu i rapsozii,manelitii, matrozii Dar s nu te gndeti la Homer!

    Amant i mam,avocat de reclam,pe tine n-a da un cent,dar ascult sugestiape care-o d bestiac-o fa de-adolescent:

    Fr de kharm gata s-adoarm,i clmpnind fr de-ostoi' el sun alarm,d totul pe goarnca-ntr-un roman cu ciocoi (vechi i noi).

    O fat pe placu-iFrumoas ca dracu-i femeie lit la pati cnt i ngeriitalentul rsfrngeriidin trmbiele lor cu scuipat!

    i iar te-ar da plngerilor,reclam ngerilor s sune de-Apocalips, i iar aschimodia,

    Junimeastudeneasc

    4

    i iari psalmdia,cci nu doar el da din plisc!

    Revino, Elodia,i-admir pardia:anchetatori n cap rai, boarfe, reporteri,procurori i suporteritai i copii - ngerai.

    Cci, drag Elodiaaat-n custdiaTV-ului handicapat,te sun toi crainicii,gracilii, dar trainicii,din trmbiele lor cu scuipat!

    Te-ai dus tu, nebun,ntr-o lume mai bun,cu justiiarii dornici de coit!Auzi cum rsunltratul la Luna celor ce simt mirosul de hoit!

    Puzzle de carne ntr-un veac ce nu doarme,o lume cu Tolea Ciumac,cu Magda, cu Cioac,miliieni ce te toaci-un moderac - vorblac!

    Tu nu eti o sclav

    Rapsdia EldiaGeorge ONU

    (1) Poetul insist: nu rapsoda Eloda, ci rapsdia Eldia, altfel este incorect!

    Frumoas ca

    dracu-i

    femeie

    lit la pat

    i cnt i ngerii

    talentul

    rsfrngerii

    FetusTe-am acordat

    din colul ochiului privind

    n scrnetul mimetic al pailor mei adormind

    un corvus corax sideral

    ghemuit pe un cotor de carte

    mirosind a tim

    ncolcete-mi-te intrauterin

    apoi renati.

  • Junimeastudeneasc

    5

    Drag Elodia,ascult rapsdiaromn n la majoro vom psalmdiala fel cu jigodiadup-un George Enescu mai negrior!

    'cestui cntec de slav

    un imn al intestinului gros,

    l cnt i ngerii,

    prin Vile Plngerii

    dar trmbiele lor s-au cam ros!

    Copil SolarSebastian THACI

    copil solar,puer de compoziie astral,infante de Calea Lactee,te rog s-mi permii

    Lucian MERICADefenestrare

    m-a nvat s not printre ceilali ca i

    cum a /mai printre voi

    Defenestrare.

    s-i aduc micul dejun,

    format astzi

    din comete prjite

    si ceai de nori magnetici.

    m-am obinuit s nu cred n trecut

    i s iubesc un viitor teoretic

    blazarea, petele sublim al nemuririi

    ca i cum ai

    umbla prin cer

    cu minile

    n valuri

    s caui stelele

    darsngele ii are cntecul luii jure aproape un vuiet ntrecele doua venentre cele dou luminu e dect piesa lui cohenmine poimine.

    Ne prind din somn cuvintele moi ale dimineiini le ia dinainte s ncepems le rostimca psrile rpitoarese-ntmpl i noincercm uurinta de a nu le vorbiatunci

    mine poimine doar mna ta mai poate

    deschide o singur pieleun singur ochio tmplca i cum ai umbla prin cercu minile n valuris caui stelelertcite pe buzele mele prin prultupe buzele taleprin prul meuvenindi-acum a cta stea ne caut oare?

    se poate s nu e toaten felul tu

    Anca VIERU

  • Junimeastudeneasc

    6

    rebelilor mexicaninchis n maina verde mirecalculez viaa i-o scuip ntr-opung de plasticsnge i suc biliarpentru asta am muncitmuc din carnea mariei imi pocnesc vasele desnge pe ochide la 0 la 100 n5,8 secunde gingiile pocnesc i elede atta sntatenici o pictur de rivanoln dulapn noptier sau oriunden casa asta arsmuc din carnea mariei iscrile se succed sub picioarele meletrec ziletrec ziletrec zilemaina verde a lui allena explodat trziu n noaptelng taxiuri cnd nu mai eraucopii pe casa scrilor sasistemuc din carnea mariei i ecaresecund n care i simt sngelediabetic pe limbinima m strnge de la attabuntate im face svreau s m oprescdin scris

    muc din carnea crud a mariei i m speriide ce am ajunsun animal sinistruintegru cu diplom de bacalaureatmuc din carnea mariei ca icum a fora cu minile goale oportier de ford vechi din 93s-i mprumut casetofonulnimic nu m ntoarce de la pornirileanimalicepe sub piele venemetalice coclesc n acidul ce mine nc n puteremuc din carnea mariei i mzbat ameninat tot mai descu ntinderea coloanei cuerul de clcat dectre proprietara apartamentuluin care stausado maso 55 de ani so pierdut nrzboim arde ca pe japonezi lapearl harbour i iporgasmatJohnJohn Johni eu mi muc ipeteleinndu-m de maina de cusutmuc din carnea crud a marieii-mi vd toat viaa ntr-oambulan dinTijuana cu gura plin de sngede la un atac terorist al

    Vlad A. GHIORGHIUWhen my gums bled

    mi

    recalculez viaa

    i-o scuip ntr-o

    pung de

    plastic

    ne aezm palmele pe genunchii ti

    ca dou frunze de toamn ca doi

    tovari vechi

    ce-i dau noroc n primul rnd

    o s vorbim despre locurile n care nu

    vom ajunge

    vreodat sub mri

    sub izvoare

    sub pietre

    sub sngele tu cel mai dulce

    ne prind.

  • Junimeastudeneasc

    7

    Te uit

    mprejurul tu

    i, de la ecare,

    Transform-orice

    pova-n

    splendid

    giuvaer

    RuginGeorgiana DESPEA

    n jurul meu e aur pur e i rugin

    Din frunze moarte i czute mi cldesc

    Castel mrunt de toamn. Din ruin,

    Am s renasc din nou, s pot s te iubesc.

    Cu chip ptat de lacrimi efemere,

    Cu suetu-ntre dinii ncletai

    Venii, necrutori, voi demoni, s

    mucai,

    Fiindc oricte dor, le sufr n tcere.

    M dau la schimb pentru al tu amor,

    mi vnd ina necit iadului erbinte.

    ntreag m sacric, dar am o rugminte:

    Cnd pier, s pieri i tu de al meu dor.

    n jurul meu gsesc acum miros de

    moarte,

    n jurul tu, iubite, se a nemurirea.

    Pe noi, destinul cel cinos de ne desparte,

    Ne in aproape slova mea i amintirea.

    BoemClipesc cu greu Timpul se vars,

    Pe pleoapa mea, ca un tiran.

    n van mai cer o amintire tears

    Din clipe moi, de diafan.

    Privesc spre cer. nchin dorina

    De-a-mi dorit s u mai bun.

    Sculptez n nori vise, ina

    De care mi-a lega cunun.

    n valuri de cldur caut

    Un sentiment pictat de vreme,

    S-ngrop n simfonii de aut

    Un deja-vu din viei boeme.

    C.Ce spune oare marea cnd se apropie

    de mal ?

    Ce crezi c zice rmul cnd, nsetat, se

    roag

    n stnca-i adormit s se ciocneasc-un val,

    S-i simt mngierea i-apoi s se retrag?

    Ce simte oare cerul cu mantia-nstelat,

    Cnd nopile-s prea reci i moare cte-o stea?

    i simi cumva, copil, culoarea sa-ntristat,

    Cum plnge i suspin amarnic dup ea?

    nva-acum, de mic, ce-i dorul de la mare

    Tristeea i iubirea le-nva de la cer.

    Te uit mprejurul tu i, de la ecare,

    Transform-orice pova-n splendid giuvaer.

    F.Cutnd privirea ta mi-am rtcit

    privirea.

    Am vrut s o gsesc i s-o rpesc.

    S te privez de tine, s i descopr rea

    i ca pe-un r de a, cu-a mea s-o

    mpletesc.

  • n col, lng casa lui tanti tefana de la care furam ciree timpurii vis--vis de cimitir, era Zarnacadeaua. O dughean nghesuit, cu geamuri mari i gratii de er, pe care m cram cot la cot cu bieii, pn ne alunga Zaza. iganca cu ruj rou pe buze mesteca tutun ct era ziua de lung. Cu excepia cozii de pmtuf ce se ntindea spre gratii, era iubit de toi putii din cartier, pentru c ne ddea caramele i acadele de ecare dat cnd ne trimiteau ai notri dup cumprturi.

    Dimineaa, cnd m trezeam n razele de printre perdele, prima oar o strigam pe mama. Aveam un fel de dependen de prezena ei: ct m mbrcam i ct m splam n ligheanul rou cu smalul srit, ea trebuia s e acolo. Apoi, mi punea de mncare, ntotdeauna mmlig cu magiun i lapte, iar uneori (cnd primea tata salariul) jumtate de Nuga. Dup aceea pleca n treburile ei i m lsa de capul meu pn la 11, cnd plecam la coal.

    n ziua cnd s-a iscat, mama a venit n camer nainte s o chem, lucru care se ntmpla doar atunci cnd mergeam n vizit la mtua Viorica. Nu-mi plcea la ea, aa c m-am bosumat i m-am ntors pe partea cealalt, dar mama, tcut cum i era rea, mi-a luat plapuma i m-a tras jos din pat. M-a mbrcat fr s spun o vorb i, abia dup ce mi-a pus n mn o bucat uria de mmlig, a spus: Mergi prin grdin i du-te la mtua Viorica. M-am mirat foarte tare, era prima oar cnd mama m trimitea singur la mtua Viorica. Am mucat sntos din mmlig i am plecat.

    Am rmas la ea dou sptmni, timp n care mergeam la coal ca de obicei. Mama mi trimisese, prin George al lui tanti Gabriela, tot ce aveam nevoie. M plictiseam de moarte fr tovari de joac i m

    Junimeastudeneasc

    8

    holbam ct era ziulica de lung pe geamul ptat de la garsoniera mtuii. La 48 de ani, Viorica rmsese nemritat din cauza unei dudui care-i furase logodnicul. n urma ocului rmsese fr o doag, i acum i ctiga traiul din mnui croetate i mici servicii aduse celor cinci vecine peste 70 de ani din blocul vechi de cel puin trei sferturi de secol. Aa c, atunci cnd nu m uitam pe geam, Viorica m lua cu ea la vreo bab, care ntotdeauna gsea cte un comentariu la adresa ciufului, osetei sau nasului meu.

    n sfrit, dup dou sptmni ct o venicie, mtua i-a pus plria de pai acoperit aproape n ntregime cu ori articiale, m-a luat de-o mn, a luat n cealalt boccelua mea i m-a dus acas. Eram n culmea fericirii, mi venea s zbor, s cnt, s dansez. M oprea doar mna mtuii ncletat de ncheietura mea i osetele noi, albe, cu dantel. Bucuria mea ns nu a durat mult: ajungnd la col, am vzut c geamurile Zarnacadelei erau sparte, tejgheaua era fcut praf i toate produsele erau mprtiate n toate prile. Gratiile n schimb erau ncuiate cu lactul uria pe care desenasem, mpreun cu bieii, claia blond a Zazei.

    Am ntrebat-o pe mama ce s-a ntmplat, i mi-a spus c Zaza plecase pentru totdeauna. Mi-a spus s nu mai plng, pentru c eram prea mare pentru acadele. Aveam 11 ani.

    n aceeai noapte, la miezul nopii, mama m-a trimis din nou cu o bucat uria de mmlig n mn, la mtua Aurica. Era 1 iunie, i nu m-am mai ntors niciodat acas. Abia dup 32 de ani am aat povestea Zarnacadelei i a prinilor mei.

    n tineree, bunicul cunoscuse o iganc blond i cu buze crnoase, creia nu-i rezistase. Zaraza rmsese grea de pe urma lui i o nscuse pe Zaza, sor vitreg a tatlui

    Era 1 iunie, i

    nu m-am mai

    ntors niciodat

    acas. Abia

    dup 32 de ani

    am aat

    povestea

    Zarnacadelei i

    a prinilor mei.

    ProzaIQIoana BOANC

    Zarnacadeaua

  • Junimeastudeneasc

    9

    auzit glgia, vecinii au ieit cu toii s vad ce se ntmpl. A ieit i tata care, cnd i-a vzut gata s sparg vitrinele Zazei, a intervenit; i toi iganii s-au ntors mpotriva lui. Dar apoi s-au mulumit numai s-i promit tatei c se vor ntoarce i pentru el. Chiar n acelai timp, mama mi punea linitit mmliga n mn i m trimitea prin grdin la mtuaViorica.

    n ziua aceea au njunghiat-o pe Zaza i au luat-o la spinare, i-au furat casa de bani i au plecat ncuind gratiile n urma lor. I-au reamintit tatlui c or s se ntoarc i pentru el. Toat sptmna ce a urmat, poliia a cercetat fr mare tragere de inim Zarnacadeaua i mprejurimile, a strns probe i a interogat vecinii, aa c iganii nu s-au ntors. Dup dou sptmni, creznd c lucrurile s-au mai linitit, tata i-a zis lui tanti Viorica s m aduc napoi acas.

    Dar, chiar n noaptea respectiv, cnd m ntindeam mulumit n patul meu i-l strngeam pe Mii n brae de s-l sufoc, iganii s-au ntors. I-au strigat tatlui s ias, dac nu vrea s-i dea foc la cas. Mama m-a mbrcat n grab, mi-a pus jumtate din mmliga rmas de cu sear i m-a trimis la mtua Viorica. Mi-a strigat s nu mai plng: Eti mare, ai 11 ani!.

    Tata ieise din cas i ncercase s-i liniteasc pe iganii nnebunii, dar ei l-au ntmpinat cu iatagane. L-au spintecat n mijlocul drumului, l-au lsat acolo i au intrat n cas. Au obligat-o pe mama s le dea toate lucrurile valoroase i apoi au omort-o i pe ea.

    Lumea se adunase n drum i spunea c Zarnacadeaua adusese numai ghinion n cartierul nostru. Iar eu mergeam prin grdini mucnd din mmlig i nu plngeam. Eram mare, mplinisem 11 ani.

    Era 1 iunie.

    meu. Bunica murise la 6 ani dup povestea asta, iar dup ali 13 ani murise i bunicul. Casa i rmsese Zazei prin testament, spre mirarea ntregii familii. i, tot spre mirarea ntregii familii de data asta familia de pe mam -, Zaza deschisese o dughean cu de toate.

    Numele de Zarnacadea i venise de la buchetele galbene ce au fost livrate la dughean n ecare zi, timp de aproape 7 ani, de ctre un admirator necunoscut al Zazei. Singur, iganca tia de la cine erau; i atunci cnd biatul cu ciuf blond i le aducea, obrajii i se nroeau pe sub stratul gros de fard i pieptul i se uma. Dar nu le lua niciodat nuntru, ci le nira de-a lungul gardului de la strad. Lumea din cartier spunea c i le-ar trimis un igan ce o iubise n tinereea ei, dar de care ea fugise. Cnd orile au ncetat s mai vin, s-a zis c iganul a murit. i de atunci a adus Zaza la dughean acadele.

    ns, atra s-a ntors mpotriva ei i mpotriva negoului ei, jurnd rzbunare. iganul se pare c fusese chiar bulibaa, prieten din copilrie al Zazei, pe care o iubise ntr-o sear de primvar ntr-o grdin cu narcise. Dar atunci cnd a primit n motenire casa bunicului, Zaza a fugit i i-a spus s nu o mai caute. Dup mult timp de la dispariia ei din atr, circulase un zvon cum c fata din ori a Zarazei se vindea noaptea pe strada principal, cu haine roii i prul vopsit galben. iganul ce o iubise nu a suportat zvonul i a iscat o ncierare n care a murit sfiat de cuite-iatagane. Trecuser 7 ani de atunci i, amintindu-i de el, iganii l-au plns din nou. Dup cele 7 zile de bocete i dansuri de fecioare mpodobite, s-au adunat toi i au venits-l rzbune.

    Au intrat n cartier cu mare zarv i au mers direct la Zarnacadea. Imediat ce au

    iganul ce o

    iubise nu a

    suportat zvonul

    i a iscat o

    ncierare n

    care a murit

    sfiat de

    cuite-iatagane.

  • (continuare din numrul trecut)

    Amteatrul se umplu de oapte entuziasmate, i am lsat apele s se liniteasc timp de cteva secunde. Chiar atunci mi s-a prut c-l vd pe Allan ntr-una dintre tribune, entuziasmat i el ca un nvcel care tocmai descoper ceva extraordinar. Viziunea a durat doar un moment, i imediat am scuturat din cap i am vorbit, puin mai tare de data aceasta.

    Amintii-v s v lsai corpul absolut nemicat s se relaxeze din toi muchii,

    Noaptea din mijlocul zileiAlex MARINESCU

    Junimeastudeneasc

    10

    imaginndu-v o amoreal atotcuprinztoare. Vorbind despre asemenea lucruri, oboseala m ncerc, mai ales dup trei nopi n care am lucrat la proiectele de curs pn trziu - parc m auzeam pe mine de la o distan, n timp ce durerea de cap se nripa n tmple i n ceaf. Ca s rectig atenia, pentru c am fcut pauza prea lung, i ca s m trezesc eu nsumi, am decis s spun ceva comic. Dac v mnnc n... locuri, scrpinai-v i ncepei din nou, pentru c altfel atenia o s v e distras. (zmbete) Oprii-v dialogul interior de

    Dac, n

    schimb, simii

    c starea de

    visare se

    apropie i

    suntei destul

    de detaai fa

    de realitatea

    nconjurtoare,

    atunci suntei

    gata pentru

    secvena de

    lansare!

    i pictura aia de ochi a ptruns ca un nebun printre rdcini de oarea-soarelui ntoars pe dos. Nimicul o zugrvete cu nori care spnzur a ploaie. Geamurile sunt reci iar pereii ip transhumana prins-n pnza nvodului uscat.

    Iar te-ai mbtat, m? Securitii ne privesc din perei cu ochi

    de sticl. i-am zis eu! Scriu tot despre noi. Viitorul se scrie n trecut. Iar m doare aerul din os! terge-l! Scrijelete-l cu cerneal, s nu-l mai simt! Omule! Ce tot te holbezi cu ochii ia aa bulbucai ca de libelul oarb?

    Parc ar cea. hht! U n d e ? Pe tlpile noastre. Tu chiar nu vezi?

    Ne-a pierit urma! Vorbeti drept n van! De la cer la

    pmnt e o moarte nesfrit de ntreag... Baliverne! Eu stau n afara timpului.

    Uite! Parc ning cu cenu. M-ar putea acuza cineva c sunt bolnav de maci? Doar am mncat buburuze astzi.

    Ninge-n capul tu, aiuritule! Ai ori de ghea n locul ochilor. Nici nu te mai pot

    Andreea-Elena BUTntlnire n alb-negru

    privi. Ce culoare aveau ochii ti? Cred c devin aer, ca aerul sta dintre

    noi. Bi, ieri au murit pentru libertate,

    astzi mor de plictiseal. Eu cred.. i ce? i dac plou, cresc peste tine. Cerul spnzur comete. i ce? i libelulele cu un singur ochi

    devoreaz un cmp de maci. Cnd plou fumul transform venele n

    buruieni albastre fr ori. Cnd plou oasele de la mna dreapt

    sunt nchise ntr-un borcan i adorm cudegetele aprinse.

    Cnd plou orile sunt prinse ntr-un gard ruginit.

    Cnd plou trebuie s circuli numai pe partea carosabil a nimbuilor.

    Taci odat, nici mcar Ana din zid nu mai vorbete.

    Cnd plou cerul traverseaz pmntul cu papuci de cas.

  • foarte uor s l recunoatei de ecare dat. Practica aduce perfeciunea! Pauz!

    Abia ateptam s spun cuvntul, dei studenii preau dezamgii c m-am oprit n punctul culminant. Dar aveam nevoie urgent de o cafea. Allan, cunoscndu-mi obiceiurile, deja fcuse o cafea tare i aromat. n timp ce mi ntindea cana, se scuz spunnd c el a but de diminea i nu mai are nevoie. Nu l-am vzut niciodat pe Allan bnd sau mncnd ceva, i cu toate astea are tot timpul o energie ieit din comun. M epuizeaz cu ntrebri i cu discuii interminabile.

    Mi-am but cafeaua n linite, afar din institut, ascuns dup colul cel mai ndeprtat al cldirii. Aerul rece m-a nviorat, i n curnd eram gata s reiau cursul, cnd mi s-a prut c vd un foc mare n curtea vecin. A fost o prere de moment, aa c nu i-am putut da atenie. Am tras cu putere n piept aerul curat, am dat pe gt restul cafelei, am lsat cana pe birou i m-am ntors n amteatru. Mi-am amintit abia apoi c Allan nu mai era n cabinet a doua oar, cnd m-am ntors din pauz. Toat lumea era gata s asculte restul povetii, prin urmare nu am pierdut timpul i am continuat, cu o dispoziie mult mai bun:

    De unde am rmas, de la semnalul despre care vorbeam, exist dou moduri de a crea un vis: e prin vizualizare, e prin ieirea n afara corpului. (priviri sceptice) Avei o imaginaie bogat? Dac da, ncepei s vizualizai o scen de vis cu ct mai multe detalii posibil. Explorai mprejurimile ntr-o manier calm i trimitei-v contiina vizual n acest mediu cu o claritate ct mai mare. Vedei cum lumea pe care o creai se extinde n jurul vostru pe msur ce este explorat. A citit cineva Povestea fr sfrit? (se

    oricte ori este nevoie, dar fr iritare. Putei auzi sunete hipnagogice - ecouri ale unor voci, i alte sunete, care vin de la distan dar parc se a n interiorul capului. Nu v speriai, doar relaxai-v i bucurai-v de experien.

    i ce facem dac ne este fric? (n mintea mea: de ce te-ai ferit, n-ai scpat!)

    Aceasta e o ntrebare foarte bun. Ai putea folosi mantre, ca s v concentrai pe altceva i s uitai de fric. Un exemplu foarte bun este litania mpotriva fricii din romanul Dune, de Frank Herbert: S nu m tem. Frica ucide mintea. Frica este moartea mrunt, purttoarea desinrii totale. Voi nfrunta frica. O voi lsa s treac peste mine, prin mine. i, dup ce va trecut, mi voi ntoarce ochiul interior i voi privi n urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai nimic. Voi rmne doar eu... O alt metod ecient este concentrarea pe respiraia calm i adnc.

    Am observat civa studeni notndu-i litania n carneele, aa c le-am lsat timp s scrie. Am privit la ceas, puin plictisit, dar trebuia s m adun, mai aveam doar cteva minute. n acest punct trebuie s facei o alegere contient. Dac nu v simii sucient de relaxai sau gata s adormii, este mai bine s rmnei n stare hipnagogic, i s nu ncercai s v micai sau s vorbii pentru a nu o strica. Dac, n schimb, simii c starea de visare se apropie i suntei destul de detaai fa de realitatea nconjurtoare, atunci suntei gata pentru secvena de lansare! (un student face zgomote de rachet, nu i dau atenie pentru c vorbesc mai mult din inerie) Faptul c facei sau nu alegerea corect face diferena dintre un Wild reuit i multe ncercri n zadar. ns nu v facei griji, pentru c odat ce vei ti semnalul, sau vei recunoate absena semnalului, atunci va

    Junimeastudeneasc

    11

    Explorai

    mprejurimile

    ntr-o manier

    calm i

    trimitei-v

    contiina

    vizual n acest

    mediu cu o

    claritate ct mai

    mare.

  • ridicar vreo dou mini) Voi vei nelege la ce m refer cnd vorbesc despre Fantazia care crete i acoper Neantul. Mai departe, dac suntei muzicieni sau stpnii un instrument muzical, ai putea avea un sim auditiv mai dezvoltat dect vizualizarea, i atunci v putei crea coloana sonor i sunetele visului. Ascultai tot ce auzii i facei sunetele i vocile ct mai reale posibil.

    Dar cum facem lucrurile mai reale ntr-un vis? se ridic pe bun dreptate ntrebarea.

    S vedem... Un lucru este aa-zis mai real ntr-un vis cu ct este perceput mai apropiat de felul cum percepem lucrurile cnd suntem treji. Deci trebuie s avei focus pe culoarea, duritatea, textura, mirosul, forma obiectului, respectiv persoanele din vis s e ct mai prezente i caracterul lor s par ct mai bine denit, altfel vei avea impresia c ele sunt doar alte voci generate n contiina voastr. Lmurit? Bine. n acelai mod, dac practicai sporturi i v lucrai corpul, inducei o senzaie precum mersul, alergatul sau mersul pe biciclet. Unele persoane prefer s-i cultive senzaia de plutire sau de zbor. Da, te rog!

    Mie mi-e fric s zbor n vis, pentru c dac ajung prea sus am impresia c o s cad, sau ajung s zbor prea repede i mi-e fric s nu m izbesc de ceva, sau s nu cad n cer!

    Aceste fenomene le poi controla cu un singur gnd, ntr-o singur clip. Nu se va ntmpla cu tine n vis nimic din ce nu i doreti, nu i imaginezi sau nu te atepi. (n mintea mea: asta nu cred nici eu!) Toat creaia n vis se bazeaz pe emoiile noastre, pe ateptrile noastre, pe ce gndim i ce ne imaginm. Deci, dac am creat ceva ce ne produce fric, putem imediat s crem ceva diferit.

    Asta e ca n zica cuantic, nu?, spuse acelai tnr, i ca n Lumea ca voin i reprezentare, pe care ne-ai dat-o la

    Junimeastudeneasc

    12

    bibliograe! Dac e adevrat ce spun ultimele cercetri, la fel crem i realitatea treaz, ca pe un vis lucid!

    Am ezitat, neind sigur ce ar trebui s spun ca s nu m implic ntr-o dezbatere prea lung legat de credinele diverilor studeni, aa c m-am rezumat la a preciza c e posibil, dar c ipoteza respectiv nu face parte din subiectul cursului nostru. Ca s revin, folosii-v cel mai puternic sim pentru a v angaja complet mintea n visul dorit.

    Dom' profesor, dar dac simul meu cel mai puternic este acolo ntre picioare, pot s-l folosesc ca s creez un vis cu cine vreau eu n pat?

    Ai rbdare, am zmbit n timp ce rsetele ncepeau s se multiplice ca o reacie n lan, dac ncerci s faci asta te vei trezi imediat, pentru c excitaia sexual e un stimul foarte puternic pentru corp. Ai ns dou opiuni. Cu practic ndelungat o s poi stpni un vis erotic lucid, la fel ca n Tantra Yoga, bazat pe evitarea climaxului. Dar dac te grbeti, ai grij s i extrem de obosit i nedormit, n aa fel nct corpul s nu se poat trezi prea uor. Dar n acest caz riti s ai nite treziri false de toat frumuseea. Ei, ce zici? Eti pregtit de un comar erotic?

    Sunt pregtit, dom' profesor, mcar de-ar ! S u acolo cu o creatur de toat frumuseea, ei, dar dumneavoastr de unde tii cum se face? Ai ncercat, nu-i aa?

    Dac ncerci s m intimidezi, s tii c nu-i iese. Da, am ncercat, i este ceva inerent naturii umane s ncerci atunci cnd ai posibilitatea. Muli dintre profesorii mei au ncercat, i au avut un orgasm multiplu cum nu i-ar putut imagina vreodat. Ce zici, te tenteaz? Glumeul ncepu s dea napoi, simind tensiunea ntoars asupra lui, i n loc s rspund se nroi.

    Continum! Continuai... s v spunei

    Ce mito! mi

    fac corp de

    femeie i m

    ating singur. i

    dup-aia mi fac

    i o oglind s

    m uit n ea!

  • Junimeastudeneasc

    13

    Nu mai simii c suntei n pat, ci n visul vostru.

    Dar vai, ce se-ntmpl dac mi fac un pat n vis s m culc cu cineva?, interveni Glumeul. M trezesc dac simt c sunt n pat?

    Linite! Numai observaii justicate, v rog! (i ca s rspund la ntrebarea ta... depinde!) Cteodat putei att de prini n meditaia hipnagogic nct corpul vostru adoarme nainte de a avea ocazia s creai un scenariu al visului. Contiina, atunci, nu are unde s mearg dect n dormitorul vostru, doar c avei impresia c visai. Este un dormitor visat i voi suntei ntini n pat n visul vostru. (ochii se mresc de uimire) Lipsa unei tranziii explic de ce muli oameni cred c aceasta este o experien n afara corpului.

    Mai multe mini se ridicar. Am ales persoana care prea cea mai indignat. M simeam pregtit pentru provocri. O tranziie ntre ce i ce? Eu cred c ieirea din corp este real, nu doar o credin. Nu e acelai lucru cu un vis.

    Am rmas puin blocat. Mai mult de prima ntrebare, dect de a doua. Este o tranziie ntre lumea de veghe (corectare!) ntre starea de veghe i cea de vis, doar c nu este la fel cu stadiul hipnagogic. Se simte ca i cum ai nc treji, stnd n pat, dar cu posibilitatea vie i actual de a v ridica din corp.

    Exist indicii clare care s ne ajute s facem diferena ntre hipnagogie i starea de care vorbii? ntreb altcineva.

    Ei bine, da, sunt cteva. Putei avea contiina corpului vostru dormind, care este n acel moment n atonie REM, altfel spus, paralizie n somn, i v simii membrele amorind. Starea este mult mai adnc i cuprinztoare dect haosul imaginilor i ideilor din hipnagogie, i

    c visai, chiar dac nu ai ajuns nc acolo, vei ajunge n curnd, iar faptul c v repetai acest lucru v va ajuta s rmnei lucid i s nu cdei ntr-un vis normal. Luai propoziia cu voi n vis. Dai voie corpului s adoarm cu totul, deindenticai-v de el...

    M scuzai, asta ce nseamn?

    Asta nseamn s i spui permanent c nu eti corpul tu, ci doar ocupi ntmpltor acelai spaiu pe care el l ocup. Da! i odat ce ai realizat asta, i liberi! Detaai-v total de prezena corpului zic i plasai-v mintea n noul corp oniric.

    M scuzai, i unde este corpul oniric?

    Corpul oniric este n mintea voastr. Putei chiar crede c el nu exist nc, pentru a putea s l creai acolo unde vrei s i, deasupra voastr, de exemplu. Trebuie s v imaginai cum se materializeaz i cum crete acest corp al viselor, i ce e minunat e c putei s-i dai orice form, de zeu, de animal, de vampir... (ce m-a apucat?!) ...de brbat sau de femeie... La care Glumeul nu s-a putut abine s nu remarce:

    Ce mito! mi fac corp de femeie i m ating singur. i dup-aia mi fac i o oglind s m uit n ea! O femeie frumoas...

    Aa, aa, vrei s i femeie, l apostrof unul, du-te i-i f operaie i se rezolv, dar mai frumos n-o s i (rsete malece. haos)

    V rog, nu mai avem mult timp, s nu pierdem din vedere scopul pentru care suntem aici. De altfel sunt convins c vrei s auzii ce se ntmpl mai departe! (linite) Cnd simii c mintea s-a aezat perfect n corpul oniric, corpul vostru zic nu este dect o amintire ndeprtat. Sentimentul este unic, acum visai lucid!

    Putei

    confuzi. V

    putei simi

    aproape la fel

    ca atunci cnd

    tocmai ai

    deschis ochii i

    v-ai trezit, aa

    c trebuie s

    vericai dac

    ce vedei este

    real.

  • asemenea prere preconceput. Ajuns n

    faa vnztorului de la anticariat se

    blocheaz.

    Ce cutai astzi d-le? ntreb

    vnztorul cu veselie prefcut.

    A dori Istoria secret a Omenirii

    i Kabala! spuse D pe un ton

    poruncitor.

    Ateptai s vd dac le mai am.

    Dup un sfert de or vine i

    vnztorul asudat de atta cutare.

    Privirile lor se ntlnir.

    100 de lei, aaaa ca pentru d-

    voastr, suntei un client mai vechi iii...

    spuse vnztorul pe un ton slugarnic.

    D-l D se hotrse s coboare din mansarda plin cu cri. Poate va merge la anticariate s mai cumpere cteva. ntreaga vacan de var nu fcuse nimic altceva dect s citeasc, retras dintre oameni, a stat tot timpul aici n mansard. Caut rspunsuri, vrea rspunsuri imediate, dar nu le gsete ceea ce-l duce pe culmile disperrii.

    Tip nalt, cu o barb bogat, prul

    lung revrsat pe umerii lai, cu aspect

    nengrijit, doi ochi aprini nconjurai de

    dou cearcne pronunate. La prima

    vedere acest om provoac sil, dar

    gesturile calme i vocea blnd te

    determin s ai remucri pentru o

    ansa de a

    descoperi

    sensul vieii,

    lupta cu

    nihilismul, cu

    socialismul,

    toate l

    mpinser ntr-o

    izolare care-l

    adncea n

    abisurile

    singurtii

    Trind printre oameniDaniel FILIP - AFLOAREI

    Junimeastudeneasc

    14

    Senzaia a disprut la fel de brusc cum a

    venit. Putei confuzi. V putei simi

    aproape la fel ca atunci cnd tocmai ai

    deschis ochii i v-ai trezit, aa c trebuie s

    vericai dac ce vedei este real. Atenie,

    ns, pentru c vericarea poate duce la

    trezirea zic, deci mai nti contiina

    trebuie ancorat i n realitatea visului

    lucid, sau respectiv a dedublrii, dup cum

    vrei s o privii.

    Eu prefer o dedublare n care s m

    mperechez cu perechea mea dedublat!,

    ncepu Glumeul cu replicile deplasate.

    Apoi deveni brusc serios: Dar ce se

    ntmpl dac deschid ochii n dedublarea

    mea i i deschid i pe cei ai corpului, nu

    m trezesc zic? Dac plutesc pe dinafara

    lumii reale i nu pot vedea nimic? Atunci ce

    fac, ei?

    (continuare n numrul viitor)

    mintea este mult mai treaz. Nu vedei visul, ci doar ntunericul de sub pleoape. n plus, putei simi o vibraie care se concretizeaz uneori n urechi ca un bzit foarte puternic. Seamn cu un curent electric care nvluie corpul, dar nu presupune nici un disconfort i nici o durere. Este marginea strii contiente. n acest moment, putei deschide ochii minii i v putei prsi corpul. Nu tiu n ce msur este un vis sau este o ieire efectiv din corp, dar sunt momente cnd totul vi se va prea mai real dect lumea real. Camera va avea toate detaliile din realitate ale dormitorului sau spaiului n care dormii. Imaginile sunt declanate de amintirile voastre i de faptul c acesta este ultimul loc pe care l-ai vzut nainte s adormii.

    M-am oprit puin, avnd prerea c-l

    vd pe Allan n amteatru, zmbind.

  • Am doar 80 de lei la mine, spuse D.

    Vi le dau aa, nu-i nici o problem,

    mai trecei pe aici i-mi dai d-voastr

    banii!

    Acesta i lu crile fr s-i

    mulumeasc i a exclamat printre dini

    jigodia! tia ce fel de om e acesta, mai tia

    c-l neal mereu la pre vnzndu-i crile

    de la anticariat mai scumpe dect n

    librrii.

    ncercrile euate de a gsi rspunsuri

    n legtura cu existena uman, cu ansa de

    a descoperi sensul vieii, lupta cu

    nihilismul, cu socialismul, toate l

    mpinser ntr-o izolare care-l adncea n

    abisurile singurtii. Nici cu prietena nu se

    ntlnise de o lun, simte nevoia de a o avea

    lng el, dar singurtatea nu-i permite acest

    lux. Dei nu se vzuser de atta timp, ea

    continu s-l ajute cu bani indc el nu se

    putea descurca cu puinii bani ce-i ctiga

    din poeziile sau articolele publicate.

    Trecnd prin faa unei berrii ieine,

    mirosul de tutun i bere amruie l ispitete

    s intre acolo. Starea de febrilitate i

    ncordare din ultima perioad l mpinge

    direct n berrie. Intr la bar i comand o

    bere. Primele trei beri le-a but din trei

    nghiituri.

    nsetat eti, biete, exclam un rocker

    btrn de la bar. Pe fundal se aude AC/DC-

    Hard as a Rock. D nu-i rspunde. Simte

    nevoia s bea mai departe. Contient c

    este pe jumtate beat, starea de

    semincontien nu-l poate opri s

    continue.

    Acel rocker mai face o exclamaie pe

    care D nu o aude, nu se putea sustrage

    farmecului oferit de bere. Mai bea trei

    halbe pe care le soarbe la fel de repede ca

    primele trei. La ultima halb ns, se

    mpleticete dintr-odat pe scaun i cade

    jos fcnd ndri halba din mn. Aici

    amintirile sale se fragmenteaz, vede

    scaune zburnd prin aer, un pumn care se

    apropie de faa sa, cpni sparte, oeri ai

    legii, totul a degenerat ntr-o btaie

    general dintr-o cauz necunoscut lui.

    A doua zi s-a trezit n secia de poliie

    la carcer. Mirosul groaznic de dejecii

    umane l fcu pe D s vomite instantaneu.

    l durea foarte tare maxilarul, abia reuind

    s deschid gura.

    Te-ai trezit, obolanule? ntreb

    paznicul.

    Ce s-a ntamplat? Ce caut aici?

    Ce s-a ntmplat!? Exclam el cu

    ironie n glas, aaa, ai uitat! zbucnise n rs.

    Aa pii voi atia care bei fr sifon.

    Asear un om al legii a ncercat s te scoat

    afar din vacarmul iscat n berrie de civa

    golani, ns tu ai devenit dintr-odat un

    viteaz. L-ai pocnit pe acesta i ai nceput s

    veri pumni la ntmplare. Adus la secie ai

    rsturnat mai multe mese njurnd de

    mama focului, nct paznicii au fost nevoii

    s te lege i s te arunce aici.

    Ce se va ntmpla cu mine? ntreb D

    cu voce stins.

    Fie i plteti cauiunea de 2000 lei,

    e vei sta trei luni la rcoare!

    Rmas n stare de incontien, el s-a

    ntors cu spatele la paznicul mthlos. Nu

    se putea gndi la nimic, i acceptase soarta

    cu resemnare. Capul l durea foarte tare.

    Rmase tmp de cteva ore, imaginea

    prietenei sale perindndu-se prin mintea

    sa.

    Junimeastudeneasc

    15

    L-ai pocnit pe

    acesta i ai

    nceput s veri

    pumni la

    ntmplare.

    Adus la secie ai

    rsturnat mai

    multe mese

    njurnd de

    mama focului

    nct paznicii au

    fost nevoii s

    te lege i s te

    arunce aici.

  • vd. ntr-adevr, uitasem lumina aprins. Am stins-o i am revenit n camera de lucru. De unde-o tiut sta c e lumina aprins n dependine? m ntrebam,

    trgnd cu coada ochiului spre web-camera

    de deasupra displaiului, dar web-camera nu era cuplat la programul MSN pe care rulam. Doar Skype-ul se activase i conectase automat.

    De la consumul de curent mi-am dat seama... mi rspunde vocea gndului nerostit.

    Ce s spun, acum eram mai n cea dect nainte s-mi explice.

    mi tii gndurile? am ntrebat

    Ce faci? m ntreab alarmat vocea din difuzorul calculatorului.

    Mrturisesc c m-am speriat cnd am auzit-o m tiam singur n cas i nu m ateptam s m interpeleze cineva n semintunericul din camera cufundndu-se n nserarea tot mai groas.

    Ce fac?... am ntrebat nedumerit. Nu fac nimic. Ce am fcut?

    Vocea brbteasc i tnr reveni la un ton normal.

    n primul rnd du-te i stinge lumina n baie, c ai uitat-o deschis... nceteaz s mai faci risip! Energia e scump!

    M-am ridicat i m-am dus, curios, s

    Cltorie intergalactic Mihail GRMESCU (1951 - 2014)

    (1) Aadar, inegalabilul Mihail Grmescu, liderul autoritar al noului val al anilor '80 al SF-ului

    romnesc s-a stins din via. Condoleanele noastre familiei ndurerare!

    Ce s spun,

    acum eram mai

    n cea

    dect nainte

    s-mi explice.

    Junimeastudeneasc

    16

    Suntei liber! Zise o voce puternic.

    Cu micri greoaie D ieise din celul

    mirat de eliberarea neateptat. ntlnirea

    luminii puternice din afar celulei l orbise.

    Simise o mbriare clduroas, iar faa i

    fusese acoperit cu srutri. Lacrimi calde

    i srate se scurseser pe buzele sale. Nu

    erau ale lui, erau ale prietenei. Simea cum

    afeciunea i dragostea ce i-o poart

    acoper golurile din ultimul timp.

    De cte ori i-am zis s nu te mai

    izolezi aa, rspunsurile se nasc trind

    printre oameni, singurtatea nate

    xenofobie i depresie, lipsa de trire, goluri.

    I-a luat mna i i-o lipise de snul stng,

    simea cum i bate inima ca unei vrbioare

    speriate, apoi i-o lipise de burt. Uite aici

    sunt rspunsurile dup care alergi, aici este

    marea tain, nu n cri. i duse iari mna

    la snul stng i ii zise: aici se nasc

    sentimentele noastre, apoi i puse mna pe

    frunte i-i zise: aici nelegem ce simim

    cobornd apoi mna pe burt i

    exclamnd: aici este viaa. A tri doar

    pentru una din ele nseamn a te

    autocondamna, a tri mpreun cu cele trei

    nseamn a un om complet. Revino

    printre oameni i i se vor revela tainele, ele

    sunt nscrise n ei, nu n cri.

    l luase de mna i ieiser mpreun

    afar. D i lipise un srut pe buzele ei moi, i

    srutase ochii i minile plecnd fr a-i

    mai vorbi unul altuia.

  • perplex.

    Da... dar asta e mai greu s i explic... i spun eu alt dat cum st treaba. Aadar?

    Aadar, nimic... Am downloadat rubrica era pe lista de accesorii a MSN-ului. Credeam c e un joc, ceva, c era ntre Horoscop i Jocuri...Intergalactic Travel...Am greit? Am fcut ceva ce nu trebuie? Sunt conectat la Internet doar de cteva zile.

    Nu, m linitete vocea. Ai fcut ce trebuia... Aadar ai un calculator...

    P III, zic. Cam vechi. Second-hand...

    E bun, zice vocea. De ce zici c-i vechi? Eu am unul de prin 1600... Vd c ai suplimentare de memorie... Ce monitor ai? 17, nu?

    17.

    E bine. Televizorul ct are, 37?

    Habar n-am. E mai mare...

    37, i spun eu sigur. Vd aici.

    M rog... mri, uor indispus de exactitatea cifrelor. Probabil c vezi acolo i ct port la panto.

    Da: 42. 41 la cma i 39 la chiloi.

    Mda...

    Aadar, ia cablul cu jack i intrare USB i cupleaz calculatorul la televizor.

    M-am executat, cam nedumerit i agasat. Televizorul a plpit scurt, apoi s-a mutat automat pe un canal AP, a etalat cteva iruri de cifre, dup care a aprut i pe ecranul lui aceeai imagine de pe monitorul calculatorului evident, mai mare. i destul de clar. Acelai cer ntunecat, cu stele sclipind multicolor.

    E bine, concluzioneaz vocea. A trebuit s-i instalez un program special, c nu aveam CD-ul lui...

    Auzi? Ce e chestia asta? Un joc? l ntreb.

    Nu e joc.

    Dar ce e? Un program?

    Nu, nu-i nici program.

    Dar ce e?

    Realitatea.

    Ce realitate?

    Cerul real. Uit-te bine. l recunoti?

    M-am zgit ca ma-n calendar la... cerul

    de pe ecran i, fr s u deloc un specialist

    n astronomie, mi-am dat seama cu uurin

    c nu era nici cerul emisferei australe, nici al

    celei boreale: nu avea nici Crucea Sudului,

    nici Steaua Nordului.

    Nu, nu l recunosc, am zis.

    tiu, mi-a rspuns vocea. i totui

    acesta este cerul adevrat. De acum nainte,

    ns, te-ai trezit. Dac o s mai priveti la cer,

    o s-l vezi pe acesta.

    i ziua? am ntrebat n derdere, c mi

    se prea caraghios aerul mre i important al

    momentului.

    i ziua, mi-a rspuns vocea, fr s

    par a sesizat gluma mea.

    M-am dus la fereastr i am rmas cu

    gura cscat. Se lsase noaptea i, ntr-adevr,

    cerul se schimbase: un nor stelar luminos,

    alb-violet, cu marginile galben-verzui

    acoperea zenitul, iar spre orizont se prola o

    gigantic galaxie n spiral cu un pulsar

    central, ca n imaginea de pe ecrane.

    Ce e asta?... am murmurat.

    Realitatea, i-am spus.

    M-am ntors la calculator unde, pe colul

    din dreapta, mai era aat caseta cu salutul

    rmei: V felicitm pentru alegerea fcut!

    Avei acces liber la Intergalactic Travel! Am

    nchis-o de la ixul rou de pe colul de sus al

    Windows-ului i pe ecran a rmas doar

    imaginea cerului, mpietrit, fr nori, fr

    soare, fr lun, fr nimic.

    -Soarele i Luna, cerul aa cum credeai

    tu pn acum c sunt, nu erau dect o

    imagine ecran indus prin hipnoz.

    Junimeastudeneasc

    17

    V felicitm

    pentru alegerea

    fcut! Avei

    acces liber la

    Intergalactic

    Travel!

  • ntmpl ceva?

    Ce s se ntmple? Nu se ntmpl

    nimic. n ultimii vreo 12000 de ani

    imaginea cerului a rmas neschim-bat.

    De unde tii?

    Din nregistrrile noastre. Voi v-ai

    cuplat recent la Reea. Dar ea exist

    dintotdeauna. Avei acces la ea pe msur

    ce atingei un anumit nivel tehnologic i

    intelectual...

    sta nu este un criteriu. America a

    fost descoperit abia de vreo cinci sute de

    ani...

    Daa? Dar Eric cel Rou al vikingilor

    de la anul 1000? Dar hrile din spaiu dup

    care i-a copiat Pirri Reis facsimilurile? De

    Viracoche ai auzit?

    Totui, Microso-ul, calculatoarele,

    tehnologia Marconi sunt nite chestii

    recente, in de tehnologia secolului XX...

    Spui asta indc nu ai citit Biblia...

    Ba am citit-o!

    Atunci nu ai citit-o cu atenie.

    Moloh, dumnezeul-main, nu-i spune

    nimic? Kabala ai citit-o? Papirusul

    Insinger? Mitul lui Ghigame al

    sumerienilor? Legendele lui Tiphon i ale

    Turnului Babel le tii? De Pitagora ai auzit?

    Titanomachia lui Hesiod ai parcurs-o?

    Ramayana i Mahabharata? Tao Te Djing?

    Homer? Kalevala? Popul Vuh? Platon?

    Diogene Laertiu? Leonardo d'a Vinci? Sf.

    Augustin? Guy Cartez? Kant?...

    Kant? am ntrebat consternat.

    Da, Kant! E i el unul de-ai notri...

    Dar cine suntei voi?

    Pi nu i-am mai spus?

    Ciberneticienii. Piloii, c aia nseamn

    n greac. Piloii Cltoriei

    Intergalactice.

    Am mai privit o dat spre fereastr, la

    cerul nou, i mi-am adus aminte de un citat

    de pe undeva, cred c din Apocalips: Era

    lumin, dei Soarele i Luna nu mai erau.

    Era o lumin spectral, uorescent, n care

    lucrurile din jur sclipeau ca i cnd ar

    emis ele nsele o radiaie interioar, proprie,

    ca n discotecile n care se folosesc orgi de

    lumini n spectrul ultraviolet.

    i acum? Ce facem?

    Nimic. Faci i tu parte dintre NOI.

    Noi, cine?

    Ciberneticienii, s zicem. Cei care

    urmresc Cltoria real.

    i ce trebuie s facem?

    S o urmrim. Att.

    Am privit o vreme ecranul n tcere.

    Cred c trecuse o or, poate i mai bine.

    Nu se ntmpl nimic, am zis.

    Normal, ce voiai s se ntmple?

    Tocmai indc este foarte monoton au

    aprut proteste din partea Cltorilor i

    Conducerea a decis aciunea cu inducerea

    prin hipnoz a imaginii cerului cu Lun,

    Soare, nori i alte aiureli din astea.

    Imaginea pestri cu care ai fost orbit pn

    acum. Totui, cineva trebuie s aib grij i

    de soarta Cltoriei, nu? M bucur c eti

    dintre cei care a ales acest destin.

    Mda, mulumesc... mormi, oarecum

    agasat de importana mea neprevzut,

    dar, de ce s mint, i niel mgulit. i eu

    care credeam c o s joc, n seara asta, o

    partid de ah, sau de table...

    i ce te mpiedic? m ntreab

    vocea.

    Pot?

    Sigur. Pune n subsol imaginea

    Cltoriei cu minimalizare, sau las-o n

    fundal, i deschide ce joc vrei.

    i dac tocmai atunci cnd fac asta se

    Moloh,

    dumnezeul-

    main, nu-i

    spune nimic?

    Kabala ai citit-o?

    Papirusul

    Insinger? Mitul

    lui Ghigame al

    sumerienilor?

    Legendele lui

    Tiphon i ale

    Turnului Babel

    le tii?

    Junimeastudeneasc

    18

  • Junimeastudeneasc

    19

    Un artist pragmatic care scrie pentru

    spectacol se aseamn cu un poliist sub

    acoperire, ptrunznd cu senintate n

    trmul supercialitii... Bine, recunosc c

    e doar o scuz pentru a nlocui lectura unei

    cri cu jocurile video. i acum, voi organiza

    Druizii Plasmatici cresctor, n funcie de

    mana, n spatele Copacilor Arcai, indc

    trebuie s regenerez moralul eroului gsind

    cele apte artefacte ale Trmului Spinos. A

    reui, fr probleme, dac a trece la

    urmtorul nivel al contienei, dar sursa

    Obeliscului ntunecat e pzit de legiunea

    Psorilor Nocturne, iar damage-ul

    Leigrilor mei este sub gradul

    imponderabilitii mistice a Inamicilor. M

    va ajuta utilizarea Magiilor Silvice, ns va

    activat handicapul de 25% al blestemului

    Vrjitorilor Infernali. Ce s fac? tiu! Voi

    invoca Vrbiile Phoenix i voi ataca cerul

    spectral din inutul Strigoilor Luminii,

    genernd Ploaia Alfa a Mineralelor, dup

    care voi avea sucieni bani pentru

    angajarea Mercenarilor de Mercur.

    A, mai las calculatorul!

    Imediat, mam!

    Acum are treab cu mine, cnd e mai

    interesant! n ne, upgradnd Clugrii

    Pienjeraci voi deschide Vortexul Stelar din

    Grdina Albinelor Metalice i voi traversa

    graniele dintre civilizaiile subterane cu cei

    mai rezisteni Clrei Fumurii...

    A, n acest moment te duci la pia i

    cumperi nite resurse!

    Nu se mai poate, tot ce vreau e s... Ce

    s cumpr? M-am pierdut att de adnc n

    joc nct mi s-a prut...

    Mam, ce s cumpr?

    Schimb de realitiMircea BOBOC

    Nite resurse!

    Sunt n stare de oc, sngele mi s-a

    ngrmdit n obraji, necndu-mi mintea n

    suspiciunile privitoare la necesitatea unui

    control psihologic. M ndrept spre

    buctrie, ntrebnd:

    Ce fel de resurse?

    Cele necesare pentru invocarea

    Furnicilor de Smarald, deci cteva cristale

    simple de nivel 1.

    M scarpin n cap i cobor scrile

    stupeat, mai mult automat. ndreptndu-

    m spre strad, observ pe alee ceva

    strlucitor, nite litere virtuale suspendate n

    aer: Gheara de Mosc a Diplomaiei

    njumtete costurile mineralelor. Ridic

    neconvenionalul obiect ce pare venit din

    alt lume i m ntorc n fug acas:

    Uite ce am gsit!

    Bravo! Artefactele sunt rare, drept

    rsplat restul i va rmne ie!

    Pe fereastr observ zborul haotic al

    PsCinilor. Sunetul hibrid dintre ciripit i

    ltrat m surprinde, determinndu-m s

    scap Gheara din mn. Privesc afar, totul

    pare normal, nu mai zresc nici creaturile.

    A, te simi bine?

    Ce?... Da... Cred...

    Mugetul att de cunoscut dar

    nemaintlnit n dimensiunea natal

    prevestete apariia autovehicolului zburtor

    cu tromp i urechi organice.

    Ce-ai pit? Te uii de parc n-ai mai

    vzut un Elefancopter! Biete, ai mncat azi?

    Eti cam palid...

    M exteriorizez, informnd-o despre

    evadarea elementelor virtuale, ns

    upgradnd

    Clugrii

    Pienjeraci voi

    deschide

    Vortexul Stelar

    din Grdina

    Albinelor

    Metalice i voi

    traversa

    graniele dintre

    civilizaiile

    subterane...

  • introvertite ale misterului. Vocea

    indescifrabil de natur extraterestr

    anun alarmat: Construii depozite

    energetice!.

    Pe alocuri observ cercuri zimate;

    apropierea de ele eman un sentiment de

    linite. Deasupra celui n faa cruia m-am

    oprit scrie: bonus. Trec prin el, mi simt

    mintea, trupul i spiritul ntrite. Lng un

    copac descopr Gleata Indisponibil a

    Magiilor, e un noroc uria! Praful adpostit

    n artefact este constituit din stele ptrate,

    triunghiuri minuscule, ecare form i

    culoare posednd un potenial mistic

    propriu. mi umplu buzunarele pentru

    eventualul comar revelat de venirea nopii

    peste realitatea hibrid.

    II

    n drum spre cas, un ho m prinde

    la colul strzii, ameninndu-m cu un

    cuit uria:

    D-mi toi banii sau te las cu cinci la

    via!

    Scot cu precauie praf magic din

    buzunar:

    Poim! Orbire Sideral!

    n urma vrjii individul explodeaz n

    uturi.

    Pn acum m-am descurcat bine,

    totui noaptea...

    III

    Mama e n buctrie erbnd nori i

    un soare n miniatur.

    Unde ai fost? Masa celest e gata!

    La u bate cineva! Un hibrid om-carte

    de joc. Deschid i

    Eti nebun?! Deschizi Romburilor?!

    N-am timp s realizez greeala comis,

    contiina i este contopit i adaptat

    realitii distorsionate:

    Din clipa de fa o lai mai moale cu

    jocurile video! Cum adic nu exist

    PsCini?

    O ignor cu slbticie, alergnd afar

    pentru a vedea ce s-a mai schimbat...

    Incredibil! Dinamismul oricrei ine este

    prevestit de ptratele care le ncadreaz; le

    observ aprinse sub picioarele oamenilor.

    Deasupra capului e o bar ireal, nroit

    mai mult sau mai puin, n funcie de

    sntatea ecruia. Acesta-i simbolul

    conservrii integritii corporale cu care

    sunt att de obinuit n lumea

    divertismentului computerizat!

    Exact n faa mea un individ cade

    secerat, n urma agresiunii Pigmeului-

    Ciclop, imediat teleportat de Gardienii-

    Terrani pe Staia Orbital dintre cei apte

    satelii pe care i ghicesc camuai de

    seninul cerului. Ambulana apare

    nentrziat, iar medicul se concentreaz,

    genernd o sfer de lumin, vindecnd

    rnitul.

    L, trebuie s ajungem la spital pentru

    a-mi rencrca mna!

    Realitatea e invadat progresiv de

    agitaia irealului, bncile nu mai au sisteme

    tehnologice de securitate. Oricine poate

    nvinge Leii de Foc, Magii Gazoi sau ali

    montri, adic paza ecreia, are

    oportunitatea de a se mbogi! Sunt

    fascinat!

    La civa metri deprtare observ o

    cldire deasupra creia troneaz litere

    plutitoare: Baza Militar a Onergilor. Prin

    crpturile pereilor analizez munca static

    a creaturilor de cristal, construciile

    izvornd din sine, nvluite de jocuri de

    lumini i sunete evadate din tenebrele

    Junimeastudeneasc

    20

    Oricine poate

    nvinge Leii de

    Foc, Magii

    Gazoi sau ali

    montri, adic

    paza ecreia,

    are

    oportunitatea

    de a se

    mbogi!

  • creaturile arunc sulie razant pe lng mine!

    Din doi pai urc pe bloc, fugind de montri.

    De aceast dat folosesc un pumn de praf

    pentru o magie pretenioas: invocarea

    Leului Alb naripat. Sar dintr-o cldire n alta

    aezat invers pe himera zburtoare,

    eliminnd Romburile prin lansarea

    inepuizabilului arsenal de vrji. Galopnd

    printre nori, n lumina a trei sori albatri,

    arunc Bile de Spum Carnivor, Dini

    Teleghidai i Pete de ntuneric, asigurndu-

    mi scparea. Noaptea e ns nerbdtoare..

    IV

    Crepusculul rsfa un cer suprasaturat

    de satelii i panorame celeste multicolore, n

    cadrul crora se poart rzboaie spaiale,

    dirijate de la nivelul staiilor orbitale.

    Lacrimile Negre ale Abisului!

    Camuarea Nocturn le-a fost trdat de

    instabilitatea indicelui de refracie al

    trupurilor invizibile! Oricum, tiu c-s aici

    pentru c lumea e infestat de sursele lor:

    Altarele Plnsului Enigmatic. M opresc n

    faa unui cocon ntunecat i ghicesc nuntru

    geneza nortoarelor creaturi

    ectoplasmatice. Acetia sunt doar o parte din

    montrii pe care i voi nfrunta!

    Fantomele se organizeaz imperceptibil

    i atac, ns mi creez arme cu gloane

    spectrale, dezintegrndu-le! Efectiv mpuc

    masa compact a Nimicului nopii!

    Vrcolacii de Diamant Selenar m ncolesc

    cu o agilitate att de fatal nct salvarea mi-a

    fost inspirata vitez de reacie prin care m-

    am nvluit n Sfera Protectoare a oaptei

    Materne! Privesc stupeat cum o ploaie de

    montri ce-mi plmuiesc mintea prin propria

    originalitate inund bula verzuie n care-s

    ascuns! Ochii roii din minile groteti lipite

    de pereii fortreei, craniile din care

    zmbesc priviri perde, entitile cu

    gheare, cleti i prea multe picioare, gurile

    a cror deschidere e guvernat de

    maxilarele disperate de foame, norii

    energetici cu forme umanoide i himerele

    astrale mi amplic furia adrenalinei,

    bombardndu-mi ecosistemul rece al pielii

    cu setea de aventur! mi golesc cu minile

    tremurnde de plcere patru dintre cele

    ase buzunare, improviznd n gnd un ir

    criminal de vrji! Plutesc cu bula n vrful

    unei piramide n miniatur i:

    Ninsoarea Blestemului Divin! Spinii

    de Aer ai Pmntului! Epidemia Orbirii

    Siderale! Rachete Lichide! Atacul Leilor

    Albi naripai! Srutul Phoenixului de Ap!

    Sculptura Copacilor-Tmplari! Depresie

    Postapocaliptic! Implozia Minii! Piedica

    Druizilor de Spun! oapta Clugrilor de

    Mosc

    Admir dezlnuirea naturii mpotriva

    strigoilor, revoluia metazic a

    mbririlor de lasere, rachete, bombe de

    ap, uragane metalice, psri de lumin,

    demoni-mercenari ce-mi sprijin cauza,

    distorsionri spaiale, duhuri de lapte,

    lanuri renegate de pmnt, imobiliznd i

    biciuind montrii ngenuncheai!

    Ceaa aciunilor infernale se ridic

    peste omniprezena lunilor, mascndu-le.

    Ultima mea campanie e reprezentat

    de nite construcii infernale,

    Piramicorturile, i de blestemele ascunse

    acolo. Este timpul s intru!

    Lumin i ncremenire Total! Nu!

    Disprei! Distrugere, Topire, Contopire cu

    Trmul Nonexistenei!

    Nimeni, absolut Nimeni nu merit

    chinul de a privi mcar ceea ce am eliminat

    pentru totdeauna!

    Praful magic e pe sfrite, la fel i

    Junimeastudeneasc

    21

    Fantomele se

    organizeaz

    imperceptibil i

    atac, ns mi

    creez arme cu

    gloane

    spectrale,

    dezintegrndu-

    le! Efectiv

    mpuc masa

    compact a

    Nimicului

    nopii!

  • noaptea. O mulime de pupile verzi

    fosforescente amenin, e ca i cum totul ar

    avea ochi! i voi ucide, ns dac mai apare

    o singur himer sunt damnat! Privesc cu

    satisfacie cum se ndreapt torpilele spre

    ei, spulberndu-i printr-o explozie genial,

    cuceritoare i irepetabil!

    VNoaptea cea grea a trecut, dar de cum

    am ajuns acas, mama a fcut o magie,

    teleportndu-ne ntr-un salon. Intr-n

    cabinet, ns nu pot auzi ce vorbete cu

    individul de acolo. Sub unghie observ

    prezena prafului! l scot i mi-l presar peste

    ureche:

    Auz Fin! Domnule psiholog, cred c jocurile

    video l afecteaz! Efectiv respinge realitatea! tii ce a fcut? A deschis ua

    Romburilor! Ce e de fcut? M ntorc acas, deschid calculatorul i

    accesez un joc. Pe ecranul obosit de

    ntrebuinare observ mersul natural al

    oamenilor, derularea verosimil a aciunii

    cotidiene, cu alte cuvinte, dimensiunea

    natal aa cum o tiam! Dup o clip de

    rtcire am o revelaie: poate c lumea n

    care m au e cea real, ia eu chiar mi

    pierd minile

    LogIQ

    Metod pentru validarea modurilor silogisticen cadrul logicii aristotelice

    Viceniu BUZDUGA

    Aceast metod se adreseaz celor

    preocupai de silogistica aplicat. Ea

    veric toate cele 256 moduri posibile.

    Din acest procedeu, au rezultat trei

    dispozitive brevetabile (mecanic, analogic

    i digital), construite n scop didactic.

    Intereseaz doar premisele, lsnd

    concluzia s apar n mod constrngtor.

    Algoritm:

    1. Se deseneaz sgeile cu

    distribuiile aferente, n funcie de gur

    i de tipul de propoziie, orientate

    corespunztor;

    2. Dac apar dou cercuri sau dou

    linii oblice, coninute n sgei, se declar

    invaliditatea;

    3. Termenul mediu M trebuie s e

    nsoit de cel puin un semn +;

    4. n caz c se ajunge la aceast

    etap, se suprapun sgeile, apoi se

    veric validitatea rezultatului, cercetnd

    semnele distribuiilor SP;

    5. Pentru modurile condiionate, va

    aprea concluzie i, din premise care

    conin doi termeni cu -; termenul rmas

    n afara termenilor cu -, este cel diferit de

    0; o excepie este modul aaiIII, unde

    condiia M se a ntre termenii cu -; spre

    Junimeastudeneasc

    22

    Pe ecranul

    obosit de

    ntrebuinare

    observ mersul

    natural al

    oamenilor...

  • exemplu, modul aaaII invalid nu poate

    primi condiie pentru ca s devin aaiII

    (invalid) deoarece cele dou semne -

    (minus) aparin doar lui M;

    6. Pentru modurile condiionate cu

    concluzia o, condiia este termenul care nu

    are - (minus) dintre S i M; rezult aadar

    c modurile care au dou universale din

    care una este e, nu primesc condiie dac P

    are semnul - (minus);

    7. Condiia se deseneaz ca o linie

    oblic peste sgeata lui S; se va modica sau

    se va menine semnul - n dreptul

    termenului condiionat, exclusiv M, unde

    nu ar avea sens; rezultatul condiionatelor

    este valid dup suprapunere doar dac

    semnele distribuiei corespund, consecutiv

    departajrii termenului diferit de 0 i

    schimbrii semnului dac a fost necesar.

    a

    e

    i

    o

    condiie

    Exemple:

    oaoI invalid, deoarece semnele

    regsite in dreptul concluziei SP nu sunt

    corecte pentru o

    S+

    P+

    +S M

    +_ P+

    oaoIII valid

    M+_

    P+

    S_

    S_ P+

    aaiII invalid, deoarece nu exist

    din start doi termeni cu -, iar M are doi

    de -, adic nu este distribuit; nu are sens

    s trecem la pasul urmtor cu linia de

    condiie

    P

    P

    +

    +

    M

    M

    =

    =

    S

    S

    +

    eaoI valid, termenul M este

    distribuit, semnul + de la S ne indic

    condiia, se pune linia pe sgeata lui S, se

    schimb + cu - la termenul condiionat,

    rezult o distribuie corect n concluzie

    dup suprapunere

    S+

    M+_

    _( )+P

    S P+_( )

    aaaII invalid, deoarece M nu

    este distribuit

    +

    Junimeastudeneasc

    23

  • DramatIQ

    opri pentru a ncerca plecnd de la 99. Chiar cobornd pn la 50, vedea mereu acelai lucru. Avnd acum convingerea c aparatul mergea perfect, ridic receptorul telefonic pentru a forma numrul la reclamaii TV. Nu auzi dect o

    nregistrare: n contradicie cu ceea ce ai

    putea gndi, ceea ce va ofer televizorul

    dumneavoastr este perfect normal. E vorba

    de un program experimental difuzat in toate

    rile, pe toate canalele reelei. Ai face mai

    bine s-l urmrii dect s stai atrnat de

    telefon. Cinci secunde de muzic. n

    contradicie cu ceea ce ai putea gndi, ceea

    ce va ofer televizorul dumneavoastr este

    perfect normal. Declic furios. Trebuia de mult nchis.

    Lncezea n faa televizorului. ncerca s neleag n ce consta acel program unic i experimental. Cum ceea ce se derula pe ecran i prea fr interes... vru s sting televizorul. Totui, nu fcu nimic. Nu putea ti dac, dintr-un minut n altul, dintr-o clip ntr-alta, spectacolul n for nu s-ar schimbat. Dar simea c, puin cte puin, spiritul su evadeaz... departe de camera din apartamentul su de la etajul 19. Ea i reveni n minte ca o femeie ideal, aproape fr chip deja o idealiza (i era contient de asta). Ea devenea o abstracie aidom imaginilor televizate. Ea devenea un gnd la captul unui vis ciudat i ptrunztor", din ce n ce mai asemnntor imaginilor ireale care delau pe ecran. n afara oricrei logici.

    Cnd era pe punctul s se lase n voia unei amoreli meditative, soneria

    telefonului l aduse brusc la realitate. n

    contradicie cu ceea ce ai putea gndi, ceea

    ce va ofer televizorul dumneavoastr este

    perfect normal. E vorba de un program

    Omul lncezea n faa televizorului. Nu conta dac acolo sau aici. Era n faa televizorului din cauz c exist unul n acest apartament, la etajul 19 al unui bloc-turn. Ochiul multicolor l privea, el i ntoarcea privirea pentru a nela timpul absentei. Ar putea ndrgostit sau rcit, acidental i derizoriu. Astfel, pentru a-i uita niel starea sentimetal i pentru a gsi mai mult raiune, era n faa televizorului.

    Deodat, i ddu seama c tocmai rsfoia furios canalele, obinnd totdeauna acelai program. Aadar, era cazul s-i vin n re i pentru asta trebuia s se concentreze asupra numerelor de canale care i delau prin faa ochilor cu o regularitate de metronom. 27... 28... 29... 30... Oare nu sar prea repede? n-ar trebui s rmn cteva secunde asupra aceluiai program? i spuse. Chiar reducnd viteza de zapping", canalul 30 prezenta acelai program ca i 31... ca i 32... Oare aparatul sta prpdit nu-i stricat?... Ar trebui s-l sting i s-l vd ce face dup ce se rcete un pic.

    Jos, strzile ncep s se desre n linii paralele care prind sa s se cufunde n ceurile circulaiei. Limuzinele i camioanele merg n iruri, ca i cohortele de librci. nlimea i ddea senzaia de vertij. O senzatie dezagreabil. Deasupra oraului, n praful licritor al neoanelor, o mtase impalpabil luneca ntre imobile, drapndu-le n scnteieri. Melancolic, i reaminti de Ea, de lumina din ochii ei lumin ce avea puterea s vneze griul cotidian. Apoi, de ndat, alung ideea prea epuizant. S-o rcit televizorul?

    Era rcit, deci aparent normal, dar primele zece, douzeci, treizeci de canale nu ofereau dect unul i acelai program. Se

    Daniel FONDANCHE

    Un program experimental

    Junimeastudeneasc

    24

    Dar simea c,

    puin cte puin,

    spiritul su

    evadeaz...

    departe de

    camera din

    apartamentul

    su de la etajul

    19.

  • experimental pe care l supunem ateniei

    tuturor cetenilor acestei ri. De ndat ce

    vei pune receptorul n furc, nu vei mai auzi

    un alt apel. Cinci secunde de muzic. n

    contradicie cu ceea ce ai putea gndi, ceea

    ce va ofer televizorul dumneavoastr este

    perfect normal. Declic. Trebuia de mult nchis.

    n timpul comunicrii, imaginile difuzate la televizor rmneau mereu destul de costernante, triste ca o zi fr pine i de neneles. Era un fel de terci vizual, un amestec violent de culori i sunete. Desigur, divertismentul cromatic nu prea a total dezagreabil, dar peisajul prea s-i fac grea. O form de ru de pmnt", nu de mare. Nu gsea un cuvnt mai bun spre a a calica senzaia pe care lui i-o procura, concomitent, contiina de a n propriul fotoliu i dincolo... de unde se degaja o percepie a rului-inei. Era aproape ca i cum slaul lui era pe cale s se umple de ghimpi sau alte lucruri la fel de puin agreabile. i totui, ptruns de idee, ncepu s se rsuceasc spre a gsi o poziie mai confortabil. n zadar. Cum ar ntins picioarele, cum i le-ar retras, cum le-ar pus pe o rezemtoare sau alta, cum s-ar aplecat spre dreapta sau spre stnga, impresia neplcut persista.

    Tocmai voia s se ridice cnd i se pru ca percepe o nou schimbare pe ecran... Era, fr ndoial, nceputul unei noi secvene? ... ns coninutul acesteia prea foarte diferit de al celei precedente: policromii sinuoase, simulnd topirea, o muzic lent, molatic. Nimic intresant. Se ridica spre a privi peisajul strzii.

    Jos, strzile ncep s se desre n linii paralele care prind s se cufunde n ceurile circulaiei. Limuzinele si camioanele merg n i... Impresia unui dja vu", i spuse, dar un spectacol interesant prin diversitate. n

    orice caz, mult mai interesant dect cel oferit de televiziune. Melancolic, i reaminti de Ea, de lumina din ochii ei lumin ce avea puterea s vneze griul cotidian. La tenul ei luminos n culorile toamnei. La tenta carnaiei. La frumuseea minilor... La visul care prindea form n contrast cu xitatea peisajului. La visul care devenea realitate, ca tot ceea ce ncearc s e un miraj. La viaa care se ntea graie micrii care... i o lu vioi n direcia televizorului.

    Imaginile de pe ecran avur cteva spasme, apoi colcir slab, ca un nod de vipere amorite n iarn. Sunetul siropos era pe punctul s se nchege, i tindea s nu e mai mult dect un sunet alb. i ncet, imaginea se stabiliz pentru a forma pe ecran doar pentru a forma un lucru oarecare. Se ridic brusc, pentru a merge la fereastr. Jos, strzile erau striate n linii paralele de trsturile roii i galbene ale focului vehiculelor. Bruma acumulat pe cldiri forma o imens draperie de nylon, colorat de xitatea neoanelor.

    Ce se petrece oare?... Ce-i cu mine? Sunt ntr-un vis?... Atunci ar un comar? n acvariul din buctrie, petele rou era tot att de nemicat ca strada, ca elementele. Animalul ddea impresia c doarme, dar branhiile nu i palpitau. Brusc, simi imensul sentiment de solitudine. Chiar nainte de a-i veni ideea s cheme cteva cunotine i civa amici, ajunsese la convingerea incert, c nimeni n-ar rspuns. O impresie destul de puternic pentru a-i nfrna imediat o dorin instinctiv i a se arunca asupra telefonului.

    Lumea urma s se defecteze? Unde?...

    Cum?... Pentru ce? Nimic nu se petrece fr

    cauz. Pentru toate exist un inceput, chiar

    i pentru misteriosul Big Bang. Totul avea o

    surs, chiar pasiunea lui impalpabil pentru

    visul acesta ciudat i penetrant. Dac nu-l

    Junimeastudeneasc

    25

    i totui,

    ptruns de idee,

    ncepu s se

    rsuceasc spre

    a gsi o poziie

    mai

    confortabil. n

    zadar.

  • Junimeastudeneasc

    26

    citise pe Verlaine, nu putuse tri senzatia i

    nu-i putuse gsi originea. n lips de ceva

    mai bun, credea c ceea ce astrozicienii i

    spuneau despre Big Bang i l imagina pe

    Marele Orologier al lui Voltaire deghizat n

    Mare Artilerist, fcznd s explodeze

    petarda timpului i a vieii. Dar unde?...

    Cine s tie?... Ce explicaie s dai?

    Imediat, avu intenia s se repead n

    strad pentru a atinge un fenomen care,

    de att de departe, i prea imaterial. Dar l

    reinu perspectiva de a trebui s coboare,

    apoi s mearg pe jos nousprezece etaje.

    ntr-adevr, dac mainile nu mai

    funcionau, nu mai trebuia s conteze pe

    avantajul ascensoarelor... Astfel, redus la o

    incertitudine complet, ajunse la concluzia

    s mearg la culcare. Dac ar trebuit s

    existe un mine n toat povestea asta, viaa

    i-ar reluat poate cursul.

    Se nveruna asupra telecomenzii:

    televizorul refuza s se sting. l debran

    el rmase aprins. Cu un gest de renunare

    lu direcia dormitorului, cu umerii czui,

    cu pasul trenant; nu-i rmnea dect s se

    culce. Tocmai atunci telefonul ncepu s

    sune. Se precipit spre receptor.

    Alo... alo... vorbii... cine suntei?...

    suntei in via?". Un mic moment de linite,

    nsoit de un sfrit, apoi o voce nortor de

    ndeprtat i impersonal se ridic: Lumea

    ntreag a fost pus n staz pentru a o

    economisi, graie programului nostru

    experimental. Ne putei explica de ce numai

    dumneavoastr v foii atta fr rost?

    Bucureti, 28.4.1995

    Traducere de George CEAUU

    Cruciada nebunilorCiprian OPTIC

    (dram naturalist ntr-un act - fragment)

    MOTTO:

    Pmntul a fost prea mult timp un azil de alienai

    (Friedrich Nietzsche, Genealogia moralei)

    Personajele:

    PACIENTUL N CAUZ

    DOCTORUL SPECIALIST

    ASISTENTUL EF

    PRIMUL ASISTENT

    AL DOILEA ASISTENT

    AL DOILEA PACIENT (al doilea din salon)

    PRIMUL PACIENT (primul din salon)

    MEDICUL DE GARD (al doilea doctor specialist)

    PACIENTUL CU CRUCEA LA GT (din salonul alturat)

    INFIRMIERII

    FEMEIA DE SERVICIU

    ZUGRAVUL

    COLONELUL (cu un complex grav de inferioritate)

    DOU STUDENTE INTEROGATOARE (psihanaliste)

    UN STUDENT FIZIOLOG

    UN NEBUN MERGND N PATRU LABE

    UN NEBUN CU PASTILE N MN

    cu un gest de

    renunare lu

    direcia

    dormitorului,

    cu umerii

    czui, cu pasul

    trenant; nu-i

    rmnea dect

    s se culce.

  • NEBUNI I BOLNAVI OARECARE

    UN CIUNG

    UN NEBUN CU PIX N MN

    DIFERITE VOCI DE NEBUNI

    VOCI INTERIOARE ALE PACIENTULUI N CAUZ

    O VOCE DE ELECTRICIAN

    DIFERITE FORE DE ORDINE (personaj colectiv)

    n ambulan; asistentul ef i doctorul specialist, inndu-l strns pe pacientul n stare de halucinaie, puls sczut, coarde vocale umate, gur uscat, incoeren verbal. n stare de oc, pacientul e n delir mistic provocat de o emoie puternic. Rcnet ngroat:

    PACIENTUL N CAUZ: Lacrimi suspendate! Lacrimi suspendate! Lacrimi suspendate!

    DOCTORUL SPECIALIST: (scriind pe a de internare): Clar! Stare de agitaie psihomotorie super-avansat, dezechilibru mental, hipocalcemie, xaie paranoic, nevroz obsesional, capacitate de concentrare zero, fr reacii la aciunea stimulilor externi. Diagnostic parial: tulburare psiho-motorie, cu alur depresiv.

    ASISTENTUL EF: De mult nu am avut pacieni aa de agitai. Am fost nevoii s-l legm.

    DOCTORUL SPECIALIST: Se vede. Nici nu poate s ridice capul. Att de tare strig, nct corzile vocale risc s plesnesc. Dac ip n continuare i va rupe laringele.

    ASISTENTUL EF: Nu neleg, totui. Ce vrea s spun prin lacrimi suspendate?

    DOCTORUL SPECIALIST: Cred c tnrul e poet.

    Ambulana oprete n faa spitalului de Psihiatrie. Afar e furtun.

    DOCTORUL SPECIALIST: Ducei-l n camera de gard, apoi n salonul din fund. La cronici.

    PRIMUL ASISTENT: La o parte, la o

    parte!

    AL DOILEA ASISTENT: S-a suspendat bine afurisitul sta. Nu negociaz deloc cu domn' doctor. Poate c-i ddea drumul i scpa cumva. S-a spnzurat n lacrimi ntr-o bezn atemporal.

    PRIMUL ASISTENT: Nebuni! Iat ansa voastr! Luai-l n primire!

    AL DOILEA ASISTENT: De-acum o s i plngei. Bufonilor!

    Primul pacient sare din somn i fuge prin salon, deschiznd i nchiznd fereastra ntr-un mod obsesiv.

    PRIMUL PACIENT (ctre asisteni): Avem noi grij de el. E de-al nostru. Dac mai scoate un cuvnt, l pocnim.

    PACIENTUL N CAUZ: Lacrimi suspendate!

    ASISTENTUL EF: Dai n stomac. Acolo-i cuibul dracilor. Poate o s tac odat, suspendatul naibii!

    Pacientul n cauz, vzndu-se atacat se oprete din rcnet i spune ncet:

    PACIENTUL N CAUZ: Vreau s vorbesc cu domn' doctor.

    ASISTENTUL EF: Ia auzii-l, m. Srcuul. Vrea s vorbeasc cu domn' doctor.

    AL DOILEA PACIENT: Drepturile copilului.

    PACIENTUL N CAUZ: Da, sunt un copil i nu merit s u aici. E ilegal. Comitei o infraciune. Hoilor, nebunilor! Dai-mi drumul!

    ASISTENTUL EF: Am auzit de la portar i de la Ambulator c ai vrut s furi o putoaic. Aa-i?

    PRIMUL ASISTENT (dndu-i pacientului n cauz un pumn n stomac i o palm peste fa): Houle! Asta e. Ai vrut s furi. De ce-ai vrut, m, s furi putoaice?

    PACIENTUL N CAUZ: i ce-ai vrut s fur domnule, lacrimi suspendate?

    ASISTENTUL EF: Altoii-l!

    Junimeastudeneasc

    27

    Stare de

    agitaie

    psihomotorie

    super-avansat,

    dezechilibru

    mental,

    hipocalcemie,

    xaie

    paranoic,

    nevroz

    obsesional..

  • salonul al doilea pentru rezolvarea unui nou caz.

    PACIENTUL N CAUZ: A vrea s dorm. nluntru e ntuneric. Vise cu unde lente, vise cu unde scurte, vise urte, vise frumoase, vai cine-mi va elabora visele, cine mi le va interpreta? Sau mai bine le voi uita. Trebuie s uit totul, absolut totul, s nu-mi pese de nimic, absolut nimic. Trebuie s-mi relaxez emisferele, s-mi culc cerebelul. S dorm adnc, un somn de moarte, ca vietile pmntului celui frmntat; s dorm cu fruntea pe moalele pmntului i cu urechea pe huruitul ierbii, ca un urs brun sau ca o panter neagr prin bogia verdelui; S m mpiedic de bolovani i de scnduri; s m mpotmolesc n noroi i s m scufund n nisipuri mictoare, ca un OZN intrnd n nouri de aram sau ca nite strui abstraci vrndu-i capul n dune de foc zgribulind a fericire. Mi s-ar da atunci s vd cruzimea ntruchipat: prunci scldai n petrol, crnd glei de lumin pentru mpodobirea lunii cu sclipici solar. n starea aceasta voi putea s pecetluiesc Soarele s dezgrop morii, gtuind ngerii cu aripi de plu din lumea ailalt, de dincolo de noi.

    O VOCE DIN INTERIOR: Un obolan adulmec prada chiind n ur. Ce linite ai avea dac ai prinde musca din laptele mamar! Ce bucurie pe suet i ce inim ai avea, dac i-ar crete cumva pene de papagal i-ai zbura c-o arip! Ce uriae ar emisferele, dac bolta ar nesat cu aurore de smog i cu stane de piatr!

    PACIENTUL N CAUZ: Dar cine sunt EU? De unde vine Fiina mea? Durerea cine mi-o crede? Oare nebunia mea a creat Universul? Cine a nlat spitalul? S-au ridicat aici pietre i s-au ntemeiat lumi?

    O ALT VOCE DIN INTERIOR: Iat Omul fr destin!

    PACIENTUL N CAUZ: Sunt n stare s m jertfesc. Ba, mai mult, s-mi

    Primul pacient i asistenii trag cu pumnii i cu picioarele n pacientul n cauz, cu o bestialitate ieit din comun.

    PACIENTUL N CAUZ: O, nebunilor! V rog frumos, nu mai dai.

    ASISTENTUL EF: Auzii, b. Ne roag frumos. Hai dezlegai-l!

    PACIENTUL N CAUZ: Oricum; numai lacrimi suspendate vei vedea voi cnd vine domn' doctor. Am auzit c sunt la Psihiatrie, secia maturi cronici. Cum se poate una ca asta, de vreme ce sunt minor? Am doar 17 ani, mplinii de curnd?

    ASISTENTUL EF: Ce s-i faci, puior? Asta-i viaa. Trebuie s avem i noi o pine.

    PACIENTUL N CAUZ: Vreau acas. Contactai prinii! Contactai prinii!

    ASISTENTUL EF: inei-l! S-l chem pe domn' doctor s-i fac un blegomazin.

    PRIMUL PACIENT: (fredonnd): Vine blegomazinul, vine blegomazinul.

    AL DOILEA PACIENT: Dormi suspendatule! i las-m s dorm c m-am sturat de boli de minte. Suspendailor!

    PACIENTUL N CAUZ: Mi-e sete! Dai-mi ap. Ap

    Vine domn' doctor din cabinet cu un pahar de ap i cu o sering de blegomazin.

    PACIENTUL N CAUZ (sorbind apa): Mulumesc, domnule doctor. Dar totui ceva m strnge. M strnge puternic timpul. Sunt undeva la marginea trupului, n interiorul sngelui. Lumina mea e lumina timpului. Noaptea mi se aeaz pe creier i nu pot s vd. Dincolo de NEANT. Am s v pierd, domnule, am s v pierd. M ateapt ETERNITATEA.

    Aat sub sedative, ntr-o stare semicontient, pacientul n cauz, trece din delir n delir, ntr-o stare avansat de halucinaie senzorial. Delirul i provoac o fric existenial. Medicul specialist, mpreun cu asistenii sunt chemai n

    Junimeastudeneasc

    28

    ca un OZN

    intrnd n nouri

    de aram sau ca

    nite strui

    abstraci

    vrndu-i

    capul n dune

    de foc

    zgribulind a

    fericire.

  • jertfesc iubirea.

    O ALT VOCE DIN INTERIOR: Iat omul fr iubire!

    PACIENTUL N CAUZ (trezit din delir): Nebunilor! (ctre primul i al doilea pacient, aezai acum n stnga i n dreapta pacientului n cauz) Iubii? Avei sau ai avut iubit? V iubete sau v-a iubit pe viu cineva? Sau suntei singuri i nu tii pentru c nu vi s-a spus ce minune e s ai pe CINEVA DRAG, care s-i aduc aminte de zilele voastre? Nu trim toi o dat i-o dat aceeai dram a dragostei? S ne gndim la cugetarea cui Cioran: Nefericirea n dragoste ntrece n intensitate cele mai adnci emoii spirituale; ce e drept ea n-a construit niciodat biserici, dar a cldit morminte, morminte peste tot. Ce mai vrei acum nebunilor? Un exemplu de zmislire? Oare patul meu nu e mormntul n care mi-am ngropat iubita? O, scumpa mea iubit! Dar spunei nebunilor: Nu-i aa c v plac paturile astea albe din spital? Nu v duce cu gndul la vreo nunt, la noaptea dinaintea sau de dup nunt? Cnd poi s te scufunzi n abisurile cele mai virginale?

    PRIMUL PACIENT (din stnga): Ce pasional!

    PACIENTUL N CAUZ: S te cuprinzi ntr-un dans erotic al umanitii.

    AL DOILEA PACIENT (din dreapta): Ce pasional!

    PACIENTUL N CAUZ: S te cuprinzi n srutul vieii.

    PRIMUL I AL DOILEA PACIENT (n cor): Ce pasional!

    PACIENTUL N CAUZ (dup un moment de linite): Hei, nebunilor. V mai aducei cumva aminte, de poezia copilriei? De primul vers liric rostit de mama? Nu tii: Celu cu prul cre / Fur raa din

    AL DOILEA PACIENT: Taci, nu ne mai aminti.

    PACIENTUL N CAUZ: Dar, spunei

    i voi. Nu-i aa c e frumoas poezia?

    PRIMUL PACIENT: Nu vreau s mai aud.

    PACIENTUL N CAUZ: Dar, nu-i aa c v-a trezit cele mai animalice instincte?

    PRIMUL I AL DOILEA PACIENT: Taci, nerodule!

    PACIENTUL N CAUZ: Dar, nu-i aa c v-aduce aminte de teorema lui Frmat, sau de relaiile lui Vite?

    PRIMUL PACIENT: Nu m intereseaz matematicile.

    PACIENTUL N CAUZ: Dar frailor nu v plac poemele de dragoste? Odele iubirii?

    AL DOILEA PACIENT: Nu tu spuneai c dragostea e sentimentul metazic cel mai tragic?

    PACIENTUL N CAUZ: Atunci, ca s m-nelegei lsai-m s v recit poezia lui Constantin Dracsin Aritmetica legii transformrii.

    PRIMUL PACIENT: Nu m-ntereseaz poezia.

    PACIENTUL N CAUZ (cu o poz recitativ, declam rar): O s rdei? / N-are importan - /am s triesc / pn cnd / doctorii, / da, doctorii, / mi vor tia capul / pe un alt trup, e de pete / e de pasre sau / de vreun animal / preistoric / dar n nici un caz / s nu e de trtoare, / a prefera de cal, / un cal albastru privit / de la distan / mcar n ultimele zile, / s mut ochii roii / dintr-un loc n altul / cu fruntea mea dar mai ales cu puterea mea, / pe care o strng de atta timp / n fructul inimii, / s l scot dintr-o diminea, cu mna mea / mucai din el. / S v zic, / nu v e fric / eu numai aa pot tri / din nceput n sfrit.

    PRIMUL PACIENT: Chiar mie, domn' doctor, mi-a tiat capul i mi-a pus n loc de cap o cizm.

    (continuare n numrul viitor)

    Junimeastudeneasc

    29

    Nu-i aa c v

    plac paturile

    astea albe din

    spital? Nu v

    duce cu gndul

    la vreo nunt, la

    noaptea

    dinaintea sau

    de dup nunt?

  • CritIQ

    Poate cea mai neateptat lectur i cea

    mai proaspt n viziunea ei asupra

    universului, mi-a oferit-o cartea lui Drago

    Merica, Povetile mele de pe vremea cnd nu

    tiam s scriu. De ce spun asta? Ce poate

    mai proaspt, mai creativ, mai nou, dect

    meditaiile unui copil despre lumea n care

    abia a nceput s se nripeze (cel puin din

    punctul nostru de vedere), ca un eu, ca

    persoan, ca om care are ceva de comunicat =

    o poveste. Povestea lui, spre deosebire de

    altele, este chiar de la nceputul nceputului

    vieii, ntre un an i ceva i puin mai mult de

    ase ani, nainte de a intra la coal. Tatl lui,

    redactorul de radio Lucian Merica, a fost cel

    care i-a nregistrat i i-a transcris apoi

    gndurile, ideile, speranele.

    Participnd nc de la trei ani la edintele

    cenaclului de science ction Quasar, nu e cu

    totul de mirare c subiecte neconvenionale

    populeaz povetile biatului, ns este

    uimitor ct de departe poate zbura mintea

    unui copil care nc nu a citit nici o carte...

    De pe la un an i dou luni, conform

    nregistrrilor de pe CD-ul audio ataat crii

    pentru autenticitate, Drago deja ncepea s

    i imagineze un alter-ego n blocul de vizavi

    bineneles, un alter-ego mai cuminte ca

    el Dup ce a mplinit doi-trei ani, copilul a

    nceput s se ntrebe ce e timpul, ce e

    universul, care e rostul lui. Ce este i mai

    uimitor este c acest copil pare s i format

    de foarte timpuriu un sistem de valori morale

    proprii, ajungnd chiar sa dea sfaturi de

    comportament prinilor. Poate noi, adulii,

    nu obinuim s asociem nelepciunea cu

    vrsta frgezimii absolute, vrsta abia-

    Profunzimea inoceneiLiana VRJITORU - ANDREASEN

    Junimeastudeneasc

    30

    nmuguririi, dar Drago-Sebastian Merica

    dovedete contrariul n cartea lui (carte pe

    care, n timp ce o vedea crescnd mpreun

    cu el i cu povetile lui, o voia pe att de

    mare ca Biblia!). ntr-o ntmplare trit de

    tat i u, copilul i oprete tatl s culeag

    o oare pen