7/25/2019 2&IL.docx

1/26

SUBSTANTIVUL

Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc.

1. Felul substantivelor

Dupa inteles (natura denumirii): - compuse (masa, scolar, prieten)

- proprii (Maria, Venus, Arad)

Dupa alcatuire (forma): - simple (casa, Iasi, om)- compuse - (prin contopire: untdelemn)

- (prin alaturare: zi-lumina)

Atentie! . !ubstantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.)sau derivate cu sufixe (bunatate,

"eam"iu, indoiala etc.)

#. !ubstantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar

$. !e scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv in % si unul in & (floarea-

soarelui) din doua substantive le"ate prin prepozitie (cal-de-mare), dintr-un substantiv si un ad'ectiv

(ar"int-viu), dintr-un substantiv si un verb ("ura-casca)

. !e scriu intr-un cuvant substantivele compuse in care componentele nu-si mai pastreaza

individualitatea morfolo"ica (bunavointa) &- (bunavointei, nu bunei vointe)

*. !ubstantivele proprii de scriu cu ma'uscula, indiferent de locul pe care il ocupa inpropozitie sau fraza.

2. Genul substantivelor

In limba romana substantivul are trei "enuri: masculin, feminin, neutru

&enul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite

masculine(om, cal, pom)

&enul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisica,

floare, carte)

&enul neutru, in "eneral, nume de lucruri (cer, stilou, nume)

+ !ubstantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o sin"ura forma pentru

masculin si feminin ("andac, tantar, fluture, elefant etc.)

+ !ubstantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentru

feminin (copila, profesoara)

+ Motiunea- procesul cu a'utorul caruia se formeaza substantivele feminine din cele masculine sisau

invers (eleveleva, rataratoi etc.). ele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca,

-oaica, -toare), masculine (-oi, -an)

3. Numarul substantivelor

!ubstantivele din limba romana prezinta forme de sin"ular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli)

Masculin eminin %eutru!in"ular Plural !in"ular Plural !in"ular Plural

pom pomi clasa clase parc Parcuri

codru, leu codri,lei banca banci orase orase

munte munti parte parti lucru, tablou lucruri, tablouri

tata tati manta mantale cadru, curcubeu cadre,

curcubeie

marfa marfuri studiu studii

vreme vremuri

/ Alternante vocalice la radicalul substantivului in trecerea de la sin"ular la plural: aa (ranarani)

ae (masamese) ae (batbete) ai (cuvantcuvinte) ooa ( covorcovoare) oao (comoaracomori)/ Alternante consonantice: dz (ladalazi) tt (baiat,baieti) ss (ursursi) "" (dun"adun"i) cc

(fiicafiice) li (calcai) strstr ( astruastri)

!ubstantive defective de numar:

7/25/2019 2&IL.docx

2/26

- cu forme numai la sin"ular (nume de materii,insusiri,stari sau ape,munti,persoane,locuri)

comune ("rau,var) si proprii (!iret 0raian)

- cu aceeasi forma si la si"ular si la plural (pui, tei, unc1i, invatatoare, nume)

- cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munti) comune (icre, calti)

proprii (Iasi, 2alcani)

!ubstantive cu forme multiple de sin"ular (oapeteoaspe3 pantecepantec) sau de plural cu acelasi

inteles (boliboale3 colicoale) cu inteles diferit (coarnecornicornuri)

!ubstantive colective (a caror forma de sin"ular are inteles de plural):

- substantive simple(primare): 1oarda, 1er"1elie, stol, turma, trib etc.- substantive derivate: alunis, frunzis, taranime, ste'aris etc.

Atentie!orma de plural a unor nume de materie (alamuri, dulceturi, matasuri etc) defective, in mod

normal, de acest numar, are sensul3 unui plural colectiv, indicand soiuri, sortimente sau bucati din materia

respective

Declinarea substantivului

eclinarea substantivelor nearticulate sau articulate ne1otarat

eclinarea substantivelor articulate 1otarat

eclinarea substantivelor proprii (nume de persoane)

eclinarea substantivelor proprii nume "eo"rafice compuse

a) doua substantive in acelasi caz: %-Ac 0ar"u-4iu3 &- 0ar"u-4iului

b) doua substantive, al doilea in "enitiv: %-Ac Vatra ornei3 &- Vetrei ornei

c) doua propozitii le"ate prin prepozitie: %-Ac urtea de Ar"es3 &- urtii de Ar"es

d) un substantiv si un ad'ectiv: %-Ac Valea 5un"a3 &- Vaii 5un"i

. !a"urile substantivului

Nominativ(cine6 ce6)

- subiect: 5ui i se cuvine aceasta cinste.

- nume predicativ (intotdeauna in relatie cu un verb copulativ): 7adu este un copil bun.

7/25/2019 2&IL.docx

3/26

- apozitie(atribut apozitional): 7aul Mures a iesit din matca.

Obs.8xemplele se pot construi usor daca se folosesc adverbele : adica, anume, c1iar, tocmai.

Mi1ai 9adica nepotul meu a implinit un an.

Acu"ativ

- atribut substantival prepozitional (care6 ce fel de6) Apa de la munte este rece (care apa6)

Obs. %u face "reseala sa pui intrebarea: de unde6

- nume predicativ(urmeaza dupa un verb copulativ,iar substantivul e insotit de prepozitie)lorile sunt pentru mama

- complement direct (pe cine6 ce6) Il intreb pe Mi1ai..

- complement indirect (prepozitii; cine6 ce6) Vorbim despre cazuri.

- complement de a"ent (de cine6 de catre cine6) Intrebarea a fost pusa de Alina.

Obs.

7/25/2019 2&IL.docx

4/26

V#$BUL

Partea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima actiuni, stari

sau calitati privite ca procese in derulare

1. !lasi%icarile verbului

a) dupa rolul sintactic si morfolo"ic:- predicative: indeplinesc sin"ure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a mer"e,

a vedea etc)

- copulative: lea"a numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal, impreuna cu

numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face)

- auxiliare: a'uta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive (a fi,

a vrea, a avea)

b) dupa posibilitatea de a avea complement direct:

- tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc)

- intranzitive: care nu pot avea complement direct (a aler"a, a fi, a mer"e etc.)

c) dupa referirea la persoana:

- personale: au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.)- impersonale: nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a nin"e, a

se zice etc.)

- unipersonale: de folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.) a trebui este

unipersonal ca forma si impersonal prin continut.

2. Locutiunile verbale

&rupuri de cuvinte, care contin in mod obli"atoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi morfolo"ice

si sintactice specifice verbului

!tructura locutiunilor verbale:

- verb ; prepozitie ; substantiv: a avea de "and

- verb ; inter'ectie: a face tusti

- verb ; substantiv: paziti-va "ura (pronume intre verb si substantiv)

- verb ; etc.: a o lua la sanatoasa, a-si aduce aminte

/ ele mai frecvente verbe intalnite in locutiunile verbale: a face, a da, a lua, a avea, a pune, a

tra"e, a ba"a

Atentie!> locutiune verbala se recunoaste daca:

- se poate substitui printr-un sin"ur cuvant (a o lua la fu"a?a fu"i)

- intelesul unitar este altul decat sensul fiecareia dintre componente3

- exista un cuvant care, luat izolat, nu are inteles clar (a-si aduce aminte3aminte?6)

3. Diate"a verbuluiate"orie "ramaticala specifica verbului care exprima raportul dintre subiect, verb si obiect: diatezele

activa, pasiva si reflexiva

iateza activa: arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a suferi consecintele acesteia3

se formeaza din tema verbului de con'u"at la care se adau"a terminatiile modurilor si timpurilor

respective3

iateza pasiva: arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de a"ent (exprimat sau

subinteles) 3 se formeaza din participiul verbului de con'u"at precedat de diateza activa a verbului auxiliar

a fi3 diateza pasiva au doar verbele care la diateza activa sunt tranzitive3

iateza reflexiva: arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera3 se formeaza din diateza activa a

verbului de con'u"at precedat de pronumele reflexiv in dativ sau acuzativ cu rol de marca morfolo"ica.

. &o'urile verbului

ate"oria "ramaticala verbala care indica forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum considera

vorbitorul actiunea

Modurile: - personal: daca are forme distincte pentru exprimarea persoanei3

7/25/2019 2&IL.docx

5/26

- nepersonal: daca prezinta actiunea fara referire la persoana care o savarseste3

- predicativ: daca verbul poate indeplini functia de predicat3

-nepredicativ: daca verbul nu poate indeplini functia de predicat3

Moduri personale, predicative:

- in'icativ: exprima o actiune prezentata de vorbitor ca reala,si"ura (eu lucrez, tac, cule", fu")3

- con(unctiv: exprima o actiune realizabila, posibila in prezent,ireala in trecut (eu sa lucrez, sa

tac, sa cule", sa fu"3 eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fu"it)3

- con'itional)o*tativ: exprima o actiune realizabila in functie de o conditie (eu as lucra, as

tacea, as cule"e, as fu"i)3- im*erativ: exprima un ordin, un indemn, un sfat, o ru"aminte (lucreaza= taci= cule"e= fu"i=)3

Modurile nepersonale, nepredicative:

- in%initiv: exprima actiunea in mod "eneral, denumeste numele actiunii (a citi, a lucra etc.)3

- +erun"iu: exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la momentul vorbirii (citind,

lucrand etc.)3

- *artici*iu: denumeste sub forma de ad'ectiv actiunea suferita de un obiect(citit, vazut, citit

etc.)3

- su*in: forma verbala omonima cu participiul, avand in plus prepozitiile de, la, pentru si

sinonima cu infinitivul (de mancat, pentru citit, la cules etc.)3

,. Tim*urile verbale

ate"orie "ramaticala verbala care exprima momentul sau durata savarsirii actiuniiTimpurile indicativului

- *re"ent: actiune simultana cu momentul vorbirii (lucrez, tac, cule", fu")3

- im*er%ect: actiune trecuta, nedeterminata in momentul la care se refera vorbirea (lucram,

taceam, cule"eam, fu"eam)3

- *er%ecul sim*lu: actiune trecuta, inc1eiata in trecut (lucrai, tacui, culesei ,fu"ii)3

- *er%ectul com*us: actiune trecuta, terminata, fara a preciza momentul inc1eierii fata de

prezent (am lucrat, am tacut, am cules, am fu"it)3

- mai mult ca *er%ectul: actiune trecuta, inc1eiata inaintea altei actiuni trecute (lucrasem,

tacusem, culesesem, fu"isem)3

- viitorul: actiune ce se petrece dupa momentul vorbirii (voi lucra, voi tacea, voi cule"e, voi

fu"i)3- viitorul anterior: actiune care se va petrece in viitor si se va inc1eia inaintea unei alte actiuni

viitoare (voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fu"it)3

Timpurile conjunctivului

- *re"ent: sa lucrez, sa tac, sa cule", sa fu"3

- *er%ect: sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fu"it3

Timpurile conditional -optativului

- *re"ent: as lucra, as tacea, as cule"e, as fu"i3

- *er%ect: as fi lucrat, as fi tacut, as fi cules, as fi fu"it3

u uita! Imperativul, desi este mod predicativ, nu are forme decat pentru prezent.

Atentie!intre modurile nepredicative doar infinitivul are forme distincte pentru timp, prezent si

perfect, celelalte moduri neavand forme pentru mai multe timpuri.

-. !on(u+area verbului

lexiunea verbului dupa diateza, mod, timp, timp, persoana si numar se numeste con'u"are

u uita!upa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor) verbele se clasifica in patru

con'u"ari:

!on(u+area I: verbe terminate in -a (a lucra, a canta, a visa etc.)

!on(u+area II: verbe terminate in -ea (a placea, a vedea etc.)

!on(u+area III: verbe terminate in -e (a bate, a mer"e, a spune etc.)

!on(u+area IV: verbe terminate in -i sau -i (a fu"i, a dori, a cobori, a 1otari etc.)

u uita!on'u"area verbelor re"ulate la diateza reflexiva este aproape identica cu cea de la diatezaactiva. Paradi"mele verbale sunt aceleasi, adau"andu-se in fata verbului pronumele reflexiv in dativ si

acuzativ cu exceptia imperativului si "erunziului, cand pronumele sta dupa verb. iateza reflexiva este

defectiva de participiu si supin.

7/25/2019 2&IL.docx

6/26

7/25/2019 2&IL.docx

7/26

7/25/2019 2&IL.docx

8/26

$/NUL#

Parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv

eluri: personal, de politete, reflexiv, de intarire, posesiv, demonstrativ, ne1otarat, intero"ativ, relativ

si ne"ativ

Observatii:

. Pronumele personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata ad'ective

#. Pronumele de intarire, posesiv, demonstrativ, ne1otarat, intero"ativ, relativ si ne"ativ pot fiad'ective

$. Pronumele personal, de politete, reflexiv, de intarire si posesivau forme dupa persoana

1. $/NUL# #$S/NAL

Observatii:

. orme neaccentuate se intalnesc doar in cazurile Ac. si .

#. Vocativ are numai persoana a II-a: tu= voi=

$. &enitiv-numai persoana aIII-a: lui, ei, lor.

. Persoanele I si aII-a nu au forme dupa "en : eu, tu, noi, voi

*. Pronumele dansa, dansul, dansii, dansele sunt pronume personale, nu de politete

unctii sintactice

- subiect: %: 0u a'un"i primul.

- nume predicativ in: %: ratele meu este el.

Ac: Intrebarea este pentru tine.

&: artea este a lui.

- atribut pronominal in: %(apozitie): Invitatul,adica el, sa pofteasca in casa.

&: !fatul lui doveseste intelepciune.

artea din fata lui este a mea.

: opilu-i statea linistit (dativ posesiv)

- complement direct in: Ac: 0e intreb si pe tine despre acest lucru.

- complement indirect in: Ac: A vorbit cu mine.: 5ui i-am dat o carte.

&: (cu prepozitie) %apasta a cazut asupra ei.

- complement circumstantial de loc in: Ac: Mer"e la voi.

&: (cu prep. sau loc prep.) !-a asezat in fata lui.(ei,

lor)

: (insotit de prep. sau loc. prep. cu forma

nearticulata): In fata-mi se asezase o persoana importanta.

- complement circumstantial de mod in: Ac: A raspuns ca tine.

- complement circumstantial de cauza: &: %-a venit din pricina lui.

!ituatii in care pronumele personal nu are functii sintactice:

- in V (tu= voi=)- dativul etic: Vor sa mi-l omoare

- cand are valoare neutra: A luat-o la fu"a

a-i inainte fara "ri'a=

2. $/NUL# D# /LIT#T#

-are numai forme pentru persoanele aII-a si aIII-a

pers. aII-a: %-Ac: dumneata, dumneavoastra

&-: dumitale

pers. aIII-a: %-Ac-&-: dumnealui, dumneaei, dumnealor

Observatii0

- alte pronume de politete: omnia ta (sa, lui, voastra), Maria ta(sa, lui, voastra), Inaltimea ta (sa,lui, voastra), 8xcelenta ta (sa, lui, voastra).- folosite mai rar in vorbirea contemporana

- forme afective : mata, mataluta, matalica, talica, matale

- functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal( exceptii atr. pron. in . si compl. circum.

de loc in )

7/25/2019 2&IL.docx

9/26

3. $/NUL# $#FL#IV

Observatii- are forme proprii numai pentru pers. aIII-a, cazurile si Ac

: sie, siesiisi, si

Ac: (pe) sine se

- pentru persoana I si aII-a imprumuta formele de la pronumele personale:

: imi, iti-, ne, va (imi amintesc@)

Ac: ma, te-, ne-, va (ma "andesc@)

- formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu verbul:te "andesti ma framant

pers II II pers I I

unctii sintactice:

- complement direct: Ac: 0e privesti in o"linda.

- complement indirect: : Iti cumperi o carte.

Ac: 7ar vorbea despre sine

- atribut pronominal: Ac: 5auda de sine @@

: (dativ posesiv) !i-a certat copiii (copiii-si)

Mi-am aran'at cartile (cartile)

Observatii: and nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se analizeaza impreuna cu verbul, fiind

marca diatezei reflexive orma accentuata de Ac., insotita de art. 1ot. se substantivizeaza (!i-a soptit in sinea lui)

. $/NUL# SI AD#!TIVUL D# INTA$I$#

orme:

- masculin, sin"ular: (eu) insumi fiu (m.s")-vocala u- insumi (m.s".)

(tu) insuti

(el) insusi

- feminin, sin"ular: (eu) insami fiica (f.s".)- vocala a-insami (f.s".)

(tu) insati

(ea) insasi

- masculin, plural: (noi) insine fii (m.pl)- vocala i-insisi (m.pl.)(voi) insiva

(ei) insisi

- feminin, plural: (noi) insene fiice (f.pl)- vocala e-insene (f.pl.)

(voi) inseva

(ele) insesi, insele

Observatii:

. !e "reseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate in fata formelor: -mi, -ti, -si, -ne, -va, -le

#. Pronumele de intarire se foloseste rar in limba actuala. e cele mai multe ori, ele insotesc un

pronume sau un substantiv devenind ad'ective de intarire, de aceea functia sintactica este de atribut

ad'ectival.

$. Atentie la acord: an, Maria si 8lena, ei insisi@ (masculinul are prioritate)

8u, tu si el noi insine@(persoana I are prioritate asupra celorlalte, iar

persoana aII-a asupra persoanei aIII-a)

. Insusi poate fi inlocuit de adverbul c1iar sau de alte sinonime (sin"ur, propriu,personal,in

persoana)

,. $/NUL# SI AD#!TIVUL N#GATIV

orme:

%-Ac: nimeni, nimenea %-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele

&-: nimanui &-:nici unuia, nici uneia, nici unora, nimic, nimica

- a ad'ective se intalnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor.- Aceleasi functii sintactice ca si celelalte pronume

Observatii:

. Aceste pronume trebuie folosite in propozitii ne"ative.

7/25/2019 2&IL.docx

10/26

#. In exemplul: %-a stiut nici unul, nici altul- cuvantul subliniat este con'unctie, deci nu intra in

alcatuirea unui pronume ne"ativ.

-. $/NUL# SI AD#!TIVUL /S#SIV

- Are forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate:

ex. al meu, al tau, al sau a mea, a ta, a sa

ai nostri, ai vostri ale noastre, ale voastre

ormele se obtin cu a'utorul atricolului posesiv "enitival: al, a, ai, ale

Observatie: Pronumele lui, ei, lor sunt personale, nu posesive

unctii sintactice:- subiect: %: Ai mei au a'uns acasa.

- nume predicativ: %: aietul acesta este al meu.

Ac: lorile sunt pentru ai mei.

- atribut pronominal Ac: 7ar am vazut o privire ca a ta.

&: !fatul alor mei mi-a fost de folos.

- complement direct: Ac: I-am vazut pe ai vostri.

- complement indirect: Ac: !e "andea la ai sai.

: 5e povestesc alor mei.

&: 0oti s-au ridicat impotriva alor tai.

- complement de a"ent: Ac: A fost c1emat de ai sai.

- compl. circum. de loc: Ac: Vin de la ai mei.- atribut ad'ectival: %: artea ta este aici.

Ac: 5ocuieste pe strada mea.

: aietului tau ii lipseste o foaie.

&: orinta mamei mele e sfanta

V: o, copilul meu, fii mereu intelept=

Observatie: Pentru a afla cazul ad'ectivului posesiv nu se pun intrebarile al,a,ai,ale cui6 ci se

stabileste cazul substantivului cu care s-a acordat ad'ectivul, care preia "enul, numarul si cazul

substantivului determinat.

. $/NUL# SI AD#!TIVUL D#&/NST$ATIV

orme:- de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc.

- de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc.

- de departare: acela, aceea (f.s".),aceia (m.pl.) acelea, aia, ala, etc.

- de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi

unctii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca ad'ectiv una sin"ura: atribut ad'ectival

Observatii: .AcelaB are si o forma mai redusa celB, care poate aparea numai in prezenta

unui determinant obli"atoriu (cel de acolo, cei prezenti)

#.Alte forme populare: asta, ista, aista, cesta, ala, alalalt, aia, isalalt.

$.ormele de feminin aceasta, asta, aceea intra si in componenta locutiunilor

adverbiale (pentru asta, pe lan"a asta, cu toate acestea)

C.$/NUL# SI AD#!TIVUL N#4/TA$AT

orme:

a) simple: unul, una, unii, unele

altul, alta, altii, altele

atat, atata, atatia, atatea

tot, toata, toti,toate

mult, putin, cutare

b) compuse (elemente de compunere: -va, -ori, -fie, -oare, -orisi, -vre, etc.) cineva, careva, ceva,

catva, fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, etc.

Observatii:. Pronumele ne1otarate in componenta carora intra cuvantul cineB nu devin niciodata ad'ective.

#.

7/25/2019 2&IL.docx

11/26

$. unctii sintactice ale pronumelor ne1otarate:subiect,nume predicativ,atribut,complement, iar a

ad'ectivelor ne1otarate: atribut ad'ectival.

5. $/NUL# SI AD#!TIVUL INT#$/GATIV

0ine locul unui cuvant asteptat ca raspuns la intrebare

orme:

az Pronume Masculin eminin

sin"ular plural sin"ular pluralN Ac cine cine cine cine cineG D cui cui cui cuiN Ac care care care care careG D caruia carora careia caroraN Ac cat cat cati cata cateG D cator cator

unctii sintactice:

- subiect: %: ine vine6 (Andrei vine.)

- nume predicativ %: are este sora ta6 (!ora mea este aceasta.)

Ac: Pentru cine sunt cartile6 (artile sunt pentru an.)&: Ai cui sunt acesti copii6 (Acesti copii sunt ai vecinei.)

- atribut pronominal: &: Ai cui bani lipseau6 (5ipseau banii Mariei.)

- complement direct: Ac: Pe cine ai c1emat6 (Am c1emat-o pe sora ta.)

- complement indirect: Ac: espre cine vorbeai6 (Vorbeam despre bunica.)

: ui i-ai povestit6(Ioanei i-am povestit.)

- compl.de a"ent: Ac: e cine ai fost a'utata6(Am fost a'utata de cole"i.)

- compl. circumstantial de loc: Ac: 5a cine ai fost6 (Am fost la vecini)

Observatii:

. Pronumele intero"ativ cine6 nu devine ad'ectiv.

#. 0oate ad'ectivele intero"ative au aceeasi functie sintactica de atribut ad'ectival.%: are carte -ti lipseste6

Ac: espre ce intamplare povestesti6

: arui copil i te adresezi6

&: 7aspunsul carui cole" ti-a placut6

$. Pronumele intero"ativ 8 este invariabil

. Pronumle au functia sintactica,cazul, numarul si "enul de la substantivul pe care il inlocuieste

16. $/NUL# SI AD#!TIVUL $#LATIV

orme:

az Masculin emininsin"ular plural sin"ular plural

simplu % D Ac. care, cine, cEt care, cE i care, cine, cEta care, cEte

& D cFruia, cui cFrora,

cEtor

cFreia, cui cFrora,

cEtor

compus % D Ac. cel ce cei ce ceea ce cele ce

& D celui ce celor ce celei ce celor ce

unctii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui intero"ativ, doar ca exemplele trebuiesc introduse in

fraze, in asa fel, incat pronumele sa devina relativ (el lea"a o propozitie secundara de re"enta ei). unctia

poate fi aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le substituie"#: -subiect: !tiu cine vine.

-nume predicativ: Am aflat care este sora mea.

-atribut pronominal: Ma intereseaza ai cui bani lipseau.

7/25/2019 2&IL.docx

12/26

Obs. . In anumite situatii pronumele relative pot deveni ec1ivalente ca sens cu pronumele

ne1otarate (!-a dus care pe unde a apucat)

#. Pronumele relative pot intra in componenta unor locutiuni, expresii pronominale si

adverbiale (care mai de care, care pe care, cine stie, cine stie cand, din ce in ce, cate si mai cate)

A$TI!/LUL

Partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e cunoscut

vorbitorului

1. !lasi%icarea articolului

a) dupa inteles: - articol 1otarat (propriu-zis)-arata ca obiectul denumit de substantiv este cunoscut

vorbitorului sau considerat ca atare

- articol ne1otarat -prezinta obiectul denumit de substantiv ca nefiind bine cunoscut

vorbitorului

- articol posesiv ("enitival) -lea"a substantivul care denumeste posesorul de

obiectul posedat

- articol demonstrativ(ad'ectival) -lea"a un substantiv de substantivul re"ent

b)dupa pozitie: - articol enclitic-se lipeste la sfarsitul cuvantului (omul ,cartea)

- articol proclitic-se afla in fata substantivului determinat (un caiet, niste carti)

Atentie! . Articolul luat separat (fara cuvantul care il insoteste) nu are sens.

#. Articolul poate insoti - un substantiv (poezia, un om, lui Mi1ai)

- un ad'ective (silitorul elev,floarea cea frumoasa)

- un numeral (al doilea, a treia)

$. Articolul se analizeaza impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste (sin"ur nu are

functie sintactica)

. Articolul are forme omonime cu alte parti de vorbire, dar poate fi depistat cu usurinta

comparand opozitiile de numar (un caietniste caiete, un caietdoua caiete3 (articol-numeral)

2. Articolul 7otarat

!e ataseaza substantivului, direct sau cu a'utorul unei vocale de le"atura, aratand ca obiectul denumit

de acesta este cunoscut vorbitorului

orme fle#ionare:

sin"ular plural

%-Ac

masculin Dl(bFiatul)3De(buret

ele)

Di(bFie i i,

bure i i)

feminin Da(fata) Dle(fetele)

neutru Dl(avionul) Dle(avioanele)

&-

masculin lui(bFiatului)3 luiMi1

ai

Dlor(bFie i lor)

feminin Di(fetei)3 luiarmen D lor(fetelor)

neutru Dlui(avionului) Dlor(avioanelor)

V

masculin )le(bFiatule=) Dlor(bFie i lor=)

feminin fato= Dlor(fetelor=)

neutru - -

Atentie! . Articolul 1otarat apare ca element constructiv in structura unor pronume-dansul, dansa,

in aceste cazuri nefiind analizabil

#. Prin articulare, unele adverbe si locutiuni adverbiale se transforma in prepozitii si

locutiuni prepozitionale (inaintea, inapoia, in fata)

$. !ubstantivele feminine nume proprii de ori"ine auto1tona, terminate in vocalal AB se

articuleaza 1otarat enclitic (cartea Mariei, Ioanei) iar cele de ori"ine straina se articuleaza 1otarat proclitic

(cartea lui 4eni, lui armen)

. !ubstantivele articulate 1otarat care denumesc momentele zilei sau diviziuni de timp isi

sc1imba valoarea "ramaticala si devin adverbe (ziua, seara, 'oia, vara)

7/25/2019 2&IL.docx

13/26

*. and sunt precedate de prepozitii substantivele in Ac. nu se articuleaza (mer"e la

scoala), dar se articuleaza cand sunt insotite de un atribut (mer"e la scoala de muzica)

3. Articolul ne7otarat

Insoteste un substantiv, precedandu-l intotdeauna, aratand obiectul definit de acesta nu este cunoscut

vorbitorului

orme fle#ionare:

az Masculin eminin

sin"ular plural sin"ular plural

%-Ac un elev niste elevi o eleva niste eleve

&- unui elev unor elevi unei eleve unor eleve

Observatii:

. ormele ale articolului 1otarat sunt omonime cu cele ale numeralului cardinal si al

ad'ectivului pronominal ne1otarat. !e pot deosebi in context: sunt:

a) articole, cand le corespunde %I!08 (o carteniste carti)

b) numerale, cand la plural le corespunde un numeral (un elev doi elevi)

c) ad'ective pronominale ne1otarate, cand la plural intra in corelatie cu unii, unele (ocarteunele carti)

#. and insoteste alte parti de vorbire,articolul ne1otarat le transforma in substantive(du-te-

vinoun du-te-vino)

$. Articolul ne1otarat poate transforma numele proprii in nume comune (Gercule un 1ercule)

. orma de plural a articolului ne1otarat %I!08 poate fi folosita si la forma de sin"ular a unor

substantive, conferindu-i un sens deosebit (un peste niste pesteniste pesti) fata de pluralul articulat

*. uvantul niste cu intelesul cativaB, un pic deB nu e articol, ci ad'ectiv pronominal ne1otarat

. Articolul *osesiv 8+enitival9

!e asaza inintea unui substantiv sau pronume in &, inaintea unui ad'ectiv posesiv sau a unui numeral

ordinal si lea"a, de obicei, numele obiectului posedat de cel al posesorului3 se numeste posesiv, deoarece

indica posesia (apartenanta) si "enitival deoarece intra in componenta intrebarii "enitivului

orme fle#ionare:

az Masculin eminin

sin"ular plural sin"ular plural

%-Ac Al

elevului

Al meu

Al doilea

Ai elevilor

Ai mei

A elevei

A mea

A doua

Ale elevelor

Ale mele

&- Alor mei Alor mele

Observatii: . orma de &- alor apare numai in structura pronumelui posesiv la &- (Port de

"ri'a alor mei)

#. 5a numeralul ordinal, al,a este element constitutiv, indicand, impreuna cu

articolul 1otarat,"enul acestuia (al treilea a treia)

Atentie: ormele articolului posesiv al,a,ai,ale se scriu intotdeauna intr-un sin"ur cuvant %u le

confundati cu secventele omonime ca:

- prepozitia la infinitiv a;pronume personale neaccentuate la Ac sau (a-i vedea a-i

vedea)

- prepozitia a ;le (pronume personal in .sau Ac, plural, feminin)

,. Articolul 'emonstrativ 8a'(ectival9

5ea"a un ad'ectiv de substantivul re"ent3 a'uta la substantivizarea ad'ectivului si a numeralului (cei

tari,cei doi, celde-al doilea)si la formarea superlativului relativ (cel mai bun)

orme fle#ionare

7/25/2019 2&IL.docx

14/26

az Masculin eminin

sin"ula

r

plural sin"ular plural

%-Ac cel cei cea cele

&- celui celor celei celor

Observatii:. Articolul demonstrativ se analizeaza impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste

#. el apare frecvent ca termen re"ent, insotit de un determinant obli"atoriu, deci, inaceste situatii, cel are valoarea pronominala (el de aici cea de acolo)

$. ormele articolului demonstrativ se scriu totdeauna in sin"ur cuvant si trebuie deosebite

de secventele omonime

- pronume intero"ativ-relativ ce ; pronume neaccentuat in ,Ac (ce-l intrebi6ce-i spui6)

- pronume ce ; le (pronume neaccentuat de si Ac pl.) (ce le dai ce le spui)

. Articolul demonstrativ (ad'ectival) are flexiune de "en, numar si caz asemanatoare cu a

pronumelui demonstrativ de departare acela, de care se deosebeste prin absenta elementului initial si a

celui final a

7/25/2019 2&IL.docx

15/26

AD#!TIVUL

Partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect si se acorda in "en, numar si caz cu

substantivul determinat

Observatii:Ad'ectivul poate exprima:

- proprietati ale obiectelor sau fiintelor ("reu, mic, usor, luminos)

- materia din care este facut un obiect (metalia, lemnos)

- elementele constitutive ale unei colectivitati (taranesc, studentesc)- referirea la posesor sau la ori"ine (casa olteneasca)

1. !lasi%icarea a'(ectivelor

a) dupa forma: - variabile - cu # terminatii - la s". au o forma pentru masculin si alta

pentru feminin (bun buna )

- cu o terminatie - la s". au aceeasi forma pentru masculin si

feminin (casabaiat mare)

- invariabile - provenite din adverbe ("ata, asa, astfel )

- provenite din imprumuturi vec1i (ditai, sadea)

- provenite din imprumuturi desemnand culori (crem, bleu )

b) dupa origine: - propriu-zise(verde, bun, inalt)- pronominale -posesive (caietul meutausau)

- demonstrative (fata aceastaaceea)

- intero"ative ( care fata6)

- ne1otarate(unii baieti unele fete)

- relative( ce fata )

- ne"ative(nici un om)

- de intarire (fata insesi)

Observatii:Ad'ectivele variabile, cu o terminatie, se termina, de obicei in vocala 8

c) din punct de vedere semantic:

- calificative-primare (simple)- bun,frumos, albastru

- derivate cu a'utorul sufixelor (timpuriu, tineresc)- determinative (provenite din alte parti de vorbire)

- pronominale -posesive (cartea meatasa)

- demonstrative (cartea aceastaaceea)

- intero"ative ( care mama6)

- ne1otarate(unii baieti unele fete)

- relative( ce carte )

- ne"ative(nici o fapta)

- de intarire (el insusi)

- numerale (trei elevi)

- participale (pa"ina scrisa)

- "erunziale (masca razanda)- adverbiale (barbat bine)

d) dupa numarul formelor flexionare realizate in declinare:

- cu forme flexionare (in functie de "en, numar si caz) -propriu-zise (bun, simplu)

-participiale (iubit)

7/25/2019 2&IL.docx

16/26

-"erunziale (suferind)

- cu $ forme flexionare - cele terminate in consoanele si & (lun", adanc)

- derivate cu sufixele -0>7, -8!, -I< (satesc,cenusiu)

- cu # forme flexionare - terminate in 8 (dulce)

- terminate in consoana palatala (vec1i, dibaci)

- terminate in difton" (balai, rotofei)

- invariabile (maro, eficace, motrice)

Observatii:. e re"ula se asaza dupa substantive (sunt postpuse)

#. in punct de vedere sintactic, ad'ectivul poate avea urmatoarele functii:- atribut(ad'ectival)- baiat bun, floare frumoasa

- nume predicativ (cand determina un verb copulativ) Ana este cuminte

- diferite feluri de complemente (determina un verb predicativ) in verde s-a facut

"alben

$. in punct de vedere stilistic, ad'ectivele sunt epitete

. !ufixe ad'ectivale frecvente: -esc, -tor, -ean, -iu, -aret, -nic, -os

*. In cate"oria ad'ective calificative intra si locutiunile ad'ectivale (cu scaun la cap,de

"eniu)

H. Ad'ectivul poate sta si inaintea substantivului, de topica depinzand si articularea sa

2. Fle:iunea a'(ectivuluiIn functie de flexiune, ad'ectivele sunt variabile si invariabile3 cele variabile se modifica dupa

"en,numar si caz, prin desinente, insotite sau nu de alternante fonetice

Desinente de $en(la sin$ular):

masculinneutru feminin

-u -a simplu-Falbastru-F

-u -e auriu-ecenusiu-e

- -a bun-Ffrumos-frumoasF

- -e amFrui-evec1i-e

Observatii: . Ad'ectivele terminate in 8 (mare, dulce) nu prezinta diferente de "en la sin"ular (om

mare-casa mare)

#. Ad'ectivele terminate la masculin in -< vocalic sau semivocalic("reu, rosu, rau) au

femininul in -8A ("rea, rea) si in -I8 (rosie)

$. Alternantele vocalice frecvente la opozitia de "en - 88A (intre"intrea"a)

- >>A (prostproasta)

- I8 IA (bietbiata)

- 8A (desertdesarta)

Desinente de numar:

Observatii: .

7/25/2019 2&IL.docx

17/26

#. and ad'ectivul sta inaintea substantivului, el capata o semnificatie speciala care ii

mareste expresivitatea

$.

7/25/2019 2&IL.docx

18/26

- procedee fonetice prin lun"irea vocalei (o apa adaaaaaaaaaaanca=)

Adjective fara $rade de comparatie

- ad'ectivele care la ori"ine sunt vec1i comparative sau superlative (inferior, superior, ma'or, minor,

oportun, posterior,ulterior,extrem, maxim, minim,suprem)

- ad'ectivele are exprima insusiri ale caror sens nu poate fi modificat prin comparatie (asemenea,

complet, desavarsit, deplin,intre",mort,unic,ultim,oral)

- ad'ective din domeniul stiintei (adipoasa,1idrofila,acvatic,ener"etica)

unctii sintactice:

- atribut ad'ectival (se intalneste in toate cele * cazuri): Mama dra"a, iarta-ma=- nume predicativ: lorile sunt uscate.

- complement indirect: in rosie s-a facut "albena

- complement circumstantial de timp: Il cunoasc de mic.

- complement circumstantial de cauza: e lenes ce era ,nici mancarea n-o "usta.

7/25/2019 2&IL.docx

19/26

NU$ALUL

Partea de vorbire flexibila care exprima un numar, o determinare numerica a obiectelor, ordinea sau

distributia lor prin numarare.

'lasificarea numeralului:

a) cardinal: - propriu-zise- exprima un numar abstract sau un numar de obiecte. Pot fi simple

(unu, doi)sau compuse (unsprezece)

- colective: exprima insotirea,ideea de "rup (amandoi, tustrei)

- multiplicative: atata de cate ori creste o cantitate sau se mareste o actiune

(indoit,intreit)

- distributive:exprima repartizarea si "ruparea numerica a obiectelor (cate unul)

- adverbiale (de repetitie):indica de cate ori se indeplineste o actiune (o data, de

doua ori)

- fractionare:o zecime, miime

b) ordinal: - exprima ordinea prin numarare a obiectelor sau actiunilor intr-o insiruire (intaiul,

primul, secundul)1. Numeralul car'inalpropriu-zis poate fi:

- simplu (numerele de la unu la zece;suta, mie, milion, miliard, trilion, bilion)

- compus: mod de formare

- de la unsprezece la nouasprezece, unitatea se lea"a de zece cu a'utorul prep. !P78

- de la douazeci la nouazeci, unitatea se lea"a direct de pluralul zeciB (patruzeci) iar zecile se

lea"a de unitati cu a'utorul con'unctiei !I (patruzeci si doi)

- de la o suta in sus numeralul care exprima numarul sutelor, al miilor se asaza inaintea

unitatilor imediat inferioare

Atentie= . !e scriu intr-un cuvant numeralele compuse de la unsprezece la nouasprezece si cele

care exprima numarul zecilor (treizeci) toate celelalte sciindu-se separat (trei sute patruzeci si trei)

#. Pronuntari "resite: paispe, cinspe, cinzeci$. %umeralul cardinal (ca si celelalte tipuri de numerale) poate aparea sin"ur in

comunicare, caz in care are valoare substantivala (si functii sintactice corespunzatoare acestuia), poate,

insoti substantivul, cand are valoare ad'ectivala, sau poate insoti verbul, cand are valoare adverbiala si

functia de complement circumstantial

. %umeralele unu si doi variaza in functie de "en

*. e la doi, raporturile de la &- se exprima astfel: la & cu prep A sau cu a'utorul

articolului demonstrativ 853 la se foloseste prepozitia 5A sau articolul demonstrativ 85 (caitele a

doi elevicelor doua fete3s-au impartit carti la treizeci de copiicelor treizeci de copii)

H. %umeralele zece, suta, mie, milion, miliard au flexiune asemanatoare cu a

substantivelor, dupa numar si caz si pot fi articulate. >monimia dintre numeral si pronume ne1otarate sau

ad'ective pronominale ne1otarate sau articole se rezolva in context. %umeralele se identifica cu intrebarileA0I6 , A086

. Prin articulare, numeralul devine substantiv (a luat un zece la matematica)

C. %umeralele unu si doi intra in componenta unor locutiuni si expresii cu valoare

ad'ectivala sau adverbiala (tot unul si unul, de unul sin"ur, nici una, nici doua, cu una, cu doua)

7/25/2019 2&IL.docx

20/26

2. Numeralul colectiv

Mod de formare - de la trei la opt, numeralele colective se formeaza cu -0

cu A08(!I) (catesipatru, catesitrei) ultimele forme fiind folosite in limba'ul popular sau familiar

Observatii: . orma amandoi, care exprima o colectivitate alcatuita din doua unitati, are

flexiune de "en si caz (amandoiamandouaamandurora)

#. and sta inaintea unui substantiv, amandurora isi pierde A-ul final de la &-

(caietele amanduror copii)

$. Amandoi are ca sinonim forma ambii, cu forme distincte pentru "en si &-

(ambeleambilorambelor) . 0oti, toate ; numeral cardinal au sens de numeral colectiv (0oti sase au plecat)

*. 0ot sens de numeral colectiv are si substantivele perec1e si duzina

H. olosit sin"ur, numeralul colectiv are valoare substantivala, iar cand insoteste un

substantiv are valoare ad'ectivala si functie de atribut;;

3. Numeralul multi*licativ

Mod de formare: se formeaza de la numeralul cardinal prin derivarea cu prefixul I%- si sufixul -I0

(intreit,inzecit)

Observatii: . and insoteste un substantiv (cu care se acorda in "en, numar si caz) are valoare

ad'ectivala si functie de atribut3 lan"a un verb, are valoare adverbiala si functie de complement

circumstantial, iar prin articulare se substantivizeaza

#. Indoit si intreit au sinonime neolo"ice pe dublu si triplu.. Numeralul 'istributiv

Mod de formare: din adverbul A08 ; numeralul cardinal (cate doi, cate trei)

u uita! . %umeralele formate cu unu si doi au forme distincte de "en (cate unulcate una)

si la &- (cate unuiacate uneia)

#. !i numeralul distributiv poate avea valoare substantivala, ad'ectivala sau

adverbiala, cu functii sintactice corespunzatoare

,. Numeralul a'verbial

Mod de formare: din prepozitia 8 ; numeral cardinal ; >7I, cu exceptia primului termen al seriei,

o dataB, format din numeralul cardinal cu valoare ad'ectivala > si substantivul A0A

Observatii: . Ideea de repetare a actiunii se poate reda si printr-o constructie numerala

sinonima formata din numeralul ordinal ; substantivul >A7A (a venit a doua oara)#. %umeralele de doua ori si de trei ori au ca sinonime neolo"ice bis si tert.

-.Numeralul or'inal

Mod de formare: de la doi in sus numeralul ordinal se formeaza din numeralul cardinal insotit de

secventele al@lea, la masculin si a@a la feminin

Observatii: . !eria numeralului ordinal incepe cu intai(ul), care are flexiune de "en, numar si

caz si poate fi articulat cand apare sin"ur sau in fata substantivului pe care il determina. !inonimul prim

are un comportament morfolo"ic si sintactic identic (primulprima3primuluiprimei)

#. 0oata seria numeralului ordinal are forme deosebite de "en

$. ormele de &- se exprima prin cel de ; numeral ordinal, marca de caz fiind

preluata de cel (elui de-al doilea)

. %umeralel al doilea si al treilea au sinonime neolo"ice pe secund si tert

*. intai este o forma a numeralului ordinal in care prepozitia de s-a contopit cu

numeralul I%0AI

H. In limba contemporana vorbitorii au tendinta de a inlocui numeralul ordinal prin

cel cardinal (trimestrul doi al doilea). !e recomanda folosirea doar in cazul numerelor mari

. Ad'ectivele primar si ultim, ca si locutiunea ad'ectivala cel (cea) din urma, au

valoare de numeral ordinal

unctii sintactice:

- subiect: A raspuns al treilea din catalo".

- nume predicativ: Voi sunteti doi.

- atribut ad'ectival: Maine vor veni trei invitati.- atribut exprimat prin numeral cu valoare substantivala: Interventia a doi dintre ei a fost

salutara.

- complement direct: 5-a c1emat pe al doilea.

- complement indirect: Vorbeam despre doi dintre ei.

7/25/2019 2&IL.docx

21/26

- complement de a"ent: A fost a'utat de trei dintre cole"i.

- complement circumstantial de mod: A fost rasplatit insutit.

A'verbul

Partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unui actiuni, a unei insusiri sau a unei stari,

indicand impre'urarea in care are loc actiunea.Poate determina un verb, un adverb, un ad'ectiv, o

inter'ectie cu valoare verbal

1. !lasi%icarea a'verbului

a) dupa inteles: - adverbe de loc (acolo, afara,aproape,departe)

- adverbe de timp (astazi, atunci, curand)

- adverbe de mod (asa, bine, anevoie,de"eaba)

- adverbe de afirmatie (da, bineinteles, fireste)

- adverbe de ne"atie (nu, ba, nici, dimpotriva)

b) dupa forma:- adverbe simple (lesne, aici, aproape)

- adverbe compuse (asta-vara, oriunde, oarecum)

c) dupa ori"ine:- adverbe primare (cam, foarte, aici, apoi, bine)- adverbe provenite din alte parti de vorbire:

- prin derivare cu sufixe (realmente, pieptis, taras, frateste)

- din ad'ective-participii (tare, clar)

- din substantive (ziua, noaptea, vara)

- din pronume relativ-intero"ative (cand,unde,cum)

- din alte promune-ne1otarat, demonstrativ, ne"ativ (candva, undeva, nicicand)

Obs.: 8xista si alte adverbe corelative corespunzatoare intr-o re"enta prezentei in subordonata a unui

adverb relative

2. Gra'ele 'e com*aratie

Pentru ca adverbul nu se declina si nu se con'u"a, dar in sc1imb are "rade de comparatie, se spunedespre el ca se afla la "ranita dintre partile de vorbire flexibile si cele neflexibile

&radele de comparatie ale adverbului sunt aceleasi ca la ad'ective:

- &radul pozitiv: - bine

- &radul comparativ - de superioritate: mai bine

- de e"alitate: la fel de bine

- de inferioritate: mai putin bine

- &radul superlative - relative - de superioritate: cel mai bine

- de inferioritate: cel mai putin bine

- absolut : foarte bine

u uita! . %u toate adverbele au "rade de comparatie, iar unele au doar "radul pozitiv si "radul

comparativ (incolo,inainte)#. 5a formarea superlativului relativ al adverbului cel este invariabil, pa cand la ad'ectiv se

acorda cu re"entul

$. Adverbele mai, putin, foarte, prea, tare a'uta la formarea "radelor de comparative

7/25/2019 2&IL.docx

22/26

3. Locutiuni a'verbiale

&rupuri de cuvinte cu sens unitar si cu rol de adverb

- 5ocutiunile adverbiale sunt: de loc, de mod si de timp

- In structura lor pot intra substantive, ad'ective (participii), numerale, adverbe precedate de

prepozitii (in fata, peste tot, din loc in loc, din vreme ce, pe insrate, cu de-a sila, de asta seara)

- Pot fi formate prin repetarea unor adverbe (ora de ora, din an in an, asa si asa)

. Functii sintactice

- ea mai frecventa functie sintactica a adverbului si locutiunii adverbiale este cea de complementcircumstantial de loc de mod de timp

- Adverbul (locutiunea adverbiala) mai poate indeplini functia de atribut adverbial(Am desc1is

fereastra de 'os)

-

7/25/2019 2&IL.docx

23/26

re*o"itia

Partea de vorbire neflexibila care lea"a atributele si complementele de cuvintele pe care le determina

1. !lasi%icarea *re*o"itiilor

a) dupa forma - simple (a, contra, cu, spre, sub, din, de)

- compuse (despre, de la, de pe la, inspre, de sub, de pe lan"a)

b) dupa ori$ine - prepozitii propriu-zise (de, din, la, pe, lan"a)

- provenite din - substantive ("ratie, multumita)

- participii (datorita)

- adverbe (impotriva, deasupra)

c) dupa re$imul ca%ual:

- prepozitii care cer cazul acuzativ: cu, din, de, despre, dinspre, inspre, pentru, prin, sub etc.

- prepozitii care cer cazul "enitiv:asupra, contra, impotriva etc. (aici intra cate"oria prepozitiilor

provenite din adverbe cu aspect articulat)- prepozitii care cer cazul dativ: "ratie, multumita, datorita, conform, potrivit, contrar,aidoma si

asemenea (aici intra prepozitiile provenite din substantive, verbe la participiu sau adverbe)

u uita!Prepozitia si locutiunea prepozitionala nu au functie sintactica. 8le se analizeaza impreuna

cu atributele sau complementele pe care le lea"a de cuvantul determinat

2. Locutiunile *re*o"itionale

&rupuri de cuvinte cu inteles unitar si cu rol de prepozitie

8le sunt alcatuite din una sau doua prepozitii si o alta parte de vorbire

a) un substantiv (in fata, in spatele, din cauza, in loc de)

b) un adverb cu sau fara aspect articulat (in 'osul, in afara de)

c) ad'ectivul totB (cu tot cu)

u uita!5ocutiunile prepozitionale cer "enitivul sau acuzativul- acuzativul, cand ultimul termen este o prepozitie (alaturi de, afara de, conform cu, relativ la)

- "enitivul, cand ultimul termen este un substantiv articulat sau un adverb cu aspect articulat (in

fata, in urma, de-a latul)

7/25/2019 2&IL.docx

24/26

Inter(ectia

Partea de vorbire neflexibila care exprima, fara sa le denumeasca, stari sufletesti sau volitionale, orireproduce (aproximativ) sunete si z"omote din natura

Inter'ectiile pot fi alcatuite din:

- un sunet (o= a=)

- mai multe sunete (ooo= a1=)

- doua sau mai multe silabe (aoleu=)

- un cuvant repetat (mac-mac=)

- din mai multe cuvinte (trosc-pleosc=)

Inter'ectiile pot reda:

- stari sufletesti: - durere (au= vai=), teama (aoleu=), nemultumire (o1=), dispret (1alal=),

deznade'de

- (vai=), ciuda (uf=), indoiala (1m=), mirare (aaa=), admiratie (a= o=), entuziastm (ura=)- z"omote din natura sau din lumea incon'uratoare (trap= poc= fas= scart=)

- sunete care insotesc acte fiziolo"ice umane (1apciu= 1ac=)

- sunete emise de animale, pasari, insecte (1am= cucu= bzzz=)

unctii sintactice:

- pot fi folosite cu valoare de predicat (inter'ectii predicative): Gai in casa=

- subiect: e afara se auzea mereu: trosc=

- complement direct: 8i auzeau: poc=

- nume predicativ: 8 vai de ei.

- atribut: Indemnul mars= ii era cunoscut.

7/25/2019 2&IL.docx

25/26

!on(unctia

Partea de vorbire neflexibila care lea"a, in fraza doua propozitii sau in propozitie, doua cuvinte cu

aceeasi functie sintactica

1. !lasi%icarea con(unctiilor

a) dupa forma: - simple (si, iar, dar, ca, sa, daca)

- compuse (caci, asadar, fiindca, ca sa)

b) dupa functie: - coordonatoare- copulative (si, nici)

- adversative (dar, iar, ci, ba, insa)

- dis'unctive (sau, ori,fie)

- conclusive (deci, asadar, va sa zica)

- subordonatoare - cauzale (caci, deoarece, fiindca)

- de scop (sa, ca sa) - conditionale (daca, de)

- concesive (desi)

- de loc (unde)

- consecutive (incat, ca, de)

- de mod (precum, ca)

u uita!!i alte parti de vorbire pot avea valoare de con'unctie:

- pronumele relativ (care, cine, ce)

- adverbele relative (cand, cum, unde, cat, precum, incotro)

- alte adverbe (asadar, doar)

Atentie! Pentru a determina natura unui raport de coordonare sau de subordonare se foloseste

procedeul corelativelor. In coordonare, procedeul consta in repetarea con'unctiei ori@orisau@sau Insubordonare, con'unctiei din propozitia subordonata ii corespunde in propozitia re"enta un adverb sau un

cuvant cu valoare adverbiala (desi, totusi)

2. Locutiuni con(unctionale0

&rupuri de cuvinte cu inteles unitar si rol de con'unctie. In alcatuirea lor intra totdeauna o con'unctie

sau o alta parte de vorbire cu valoare de con'unctie

5ocutiuni con'unctionale:

- coordonatoare - copulative (cat si, precum si, ci si, nu numai)

- adversative (numai ca, in sc1imb)

- conclusive (prin urmare, de aceea)

- subordonatoare - cauzale (din cauza ca, din pricina ca)

- de scop (pentru ca sa, cu scopul sa) - conditionale (cu conditia sa, in caz ca)

- concesive (macar ca, cu toate ca, c1iar daca, c1iar de)

- de loc (de unde, pana unde)

- consecutive (asa ca)

7/25/2019 2&IL.docx

26/26

- de mod (asa cum, ca si cum, ca si cand, fara ca sa)

- de timp (pana ce, pana sa, in timp ce, ori de cate ori)

Observatii: . > conunctie sau locutiune con'unctionala poate introduce mai multe tipiuri de

subordonate, in functie de context (cu exceptia celor prezentate)

#. 8xista locutiuni con'unctionale care pot introduce numai anumite subordonate:

de loc, de timp, de mod, concesive.