29271616-studiu-de-caz-testare-an-iii

8/7/2019 29271616-Studiu-de-Caz-Testare-an-III

1/8

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATE DE TIINE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

DISCIPLINA

TESTARE PSIHOLOGICA

STUDIU DE CAZ

SIBIU, 2010


2/8

STUDIU DE CAZ

Subiectul: N. D.

Varsta: 22 ani

Sex: feminin

Faptele ce formeaza obiectul testarii: prezinta stare genelara alterata: stari de oboseala,

insomnie, ganduri disfunctionale, irascibilitate usoara, capacitate de concentrare redusa.

Mediul familial si social:

N.D. este necasatorita, fara copii, locuieste singura intr-un apartament cu 2

camere.

N.D. este studenta in ultimul an la o facultate din Sibiu dar in acelasi timp si

lucreaza.

Mediul familial din care face parte este unul bun, fara antecedente traumatizante

din copilarie. Are 3 frati, cu care sustine ca este in relatii foarte bune, in ciuda

diferentelor foarte mari de varsta dintre ei. Subiecul este cea mai mica dintre frati fapt

pentru care a fost si cea mai rasfatata si protejata de familie.

Subiectul povesteste ca a fost crescuta de bunici pana la varsta de 6 ani, dar

legaturile cu parintii erau foarte bune. Copilaria a fost fericita si nu a simtit lipsa

afectiunii din partea familiei.

Adolescenta de asemenea a fost lipsita de evenimente traumatizante.

In viata afectiva a subiectului a survenit o deteriorare semnificativa in urma

despartirii de prietenul sau, fapt care i-a schimbat comportamentul si starea de spirit. A

devenit o persoana inchisa, necomunicativa, nesociabila, nervoasa, abatuta. Aspectul fizica fost si el modificat. Subiectul sustine ca a slabit 10 kg. in urma despartirii. Si-a pierdut

increderea in sine.

2


3/8

Subiectul prezinta si tulburari obsesiv compulsive. Subiectul sustine ca este

urmarita permanent de catre cineva in momentul in care pleaca de acasa. Este constienta

ca aceste ganduri nu au o baza reala dar nu poate scapa de aceasta senzatie.

COLECTAREA DATELOR:

Pentru observarea unor tulburari de personalitate ale pacientului s-au folosit

urmatoarele teste:

F.P.I. inventarul de personalitate Freiburg pentru evaluarea personalitatii adulte;

Chestinarul C chestionar de anxietate;

Inventarul de Anxietate Trasatura Stare - S.T.A.I.

In urma aplicarii acestor teste s-au obtinut urmatoarele rezultate:

INTERPRETARE CHESTIONAR C

A>B, A=28, B=19 rezulta ca anxietatea este voalata, ascunsa, mascata.

Scorul brut obtinut la acest chestionar este de 47 iar scorul standard este de 9. Din

acest chestionar reiese ca subiectul sufera de o anxietate puternica care se caracterizeazaprint-o stare permanenta de tensiune psihica, lipsa de incredere in propria persoana,

incapacitate sau rezerve in asumarea unui risc, tremur si alte reactii neuro-vegetative,

diverse semne psihosomatice.

Interpretare pe factori:

Factorul Q3 nota bruta este de 6, iar nota standard este de 6.

Factorul Q3 reprezinta eul social ideal. Gradul de motivatie in integrarea

comportamentului individual; sentiment de sine confuz.

Factorul C nota bruta este de 5, iar nota standard este de 6.

Factorul C reprezinta forta eului, emotivitate. Este capacitatea de a controla

imediat si de a exprima tensiunile intr-un mod adaptat si realist scazuta.

3


4/8


5/8


6/8

emotii cu importante aspecte vegetative, capacitate redusa de a actiona, nesiguranta in

luarea unei hotarari, incapacitatea de a lupta pentru realizarea celor propuse, teama,

iritare cand este privit.

FPI 9: FIRE DESCHISA, AUTOCRITICA

(-) Disimulare, incercarea de a face impresie buna, lipsa de sinceritate si de spirit

autocritic, in anumite situatii, atitudine inchistata.

FPI E: EXTRAVERSIE INTROVERSIE

(-) Rezervat, pasiv, necomunicativ, nesociabil, stapanit, putin intreprinzator.

FPI N: LABILITATE EMOTIONALA

(+) Indispozitie (stari depresive, tristete, apasare, apatie), iritabilitate (violenta,

susceptibilitate, agitatie, suparare), labilitatea atentiei, sentiment de culpabilitate,

dificultati de contact, tendinte spre reverie inutila, sentiment de neindreptatire.

FPI M: MASCULINITATE FEMINITATE

(-) Atitudine rezervata, timiditate, descurajare, neincredere in sine, neplaceri fizice,

tulburari psihosomatice generale, trac, oboseala, epuizare.

INTERPRETARE S.T.A.I.

S.T.A.I. este un inventar de anxietate stare trasatura , a fost elaborat de Spielberg.

Contine doua forme a cate 20 de intrebari: forma X1 anxietate-stare, forma X2

anxietate-trasatura.

Anxietatea stare este conceptualizata ca o stare emotionala tranzitorie sau o

conditie a organismului uman care este caracterizata prin trairi constient percepute,

subiective ale tensiunii precum si o activitate crescuta a sistemului nervos autonom.

6


7/8

Aceste stari pot varia in intensitate si fluctua in timp. Media la aceasta scala este de 42,11

iar scorul obtinut de catre subiect este de 64, ceea ce inseamna ca este peste medie.

Anxietatea trasatura se refera la diferentele relative stabile in tendinta de a

raspunde la situatii percepute ca amenintatoare cu cresteri ale anxietatii stare. Scorulmediu la aceasta scala este de 41,39 iar scorul obtinut de catre subiect este de 68, ceea ce

inseamna ca este peste medie ceea ce denota ca anxietatea este defapt o trasatura de

personalitate a subiectului.

CONCLUZIE

Avand in vedere scorurile obtinute de subiectul acestui studiu de caz, putem concluziona

ca nivelul de anxietate este unul ridicat, care este nu doar cauzat de un eveniment extern

ci si de firea subiectului. Tinand cont de faptul ca mediul familial si social este unul

propice ne-am putea astepta ca singurul eveniment care a dus la starea de anxietate sa fie

acela de terminare a unei relatii amoroase cu implicare afectiva mare, insa la forma de

anxietate trasatura, anxietatea subiectului este deasemenea mare, ceea ce indica faptul ca

N.D. avea o predispozitie spre depresie fie ereditara, fie survenita in mod inconstient in

urma unui alt eveniment al existentei sale, eventual chiar un eveniment refulat din

copilarie.

Terapia este recomandata, avand in vedere scorurile foarte ridicate care depasesc

pragul patologicului, dar reactiile anxioase vor fi cel mai probabil depasite in momentul

aparitiei unei alte relatii amoroase, insa va ramane mereu in stadiu de latenta, gata sa se

declanseze de fiecare data cand apare o situatie tensionata.

7


8/8

ANEXE

1. FOAIE RASPUNS CHESTIONAR C

2. FOAIE DE RASPUNS F.P.I.

3. FOAIE DE PROFIL F.P.I.

4. FOAIE DE RASPUNS S.T.A.I.

8

29271616-studiu-de-caz-testare-an-iii

Documents