mehedinþean

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

ObiectivScaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 956

29 NOIEMBRIE 2018 16 pagini * 1,00 leu

Mesajul elevilor traianiºti, transmiscu ocazia manifestãrilor dedicateCentenarului Marii Uniri - 2018

În conformitate cu Concepþia aprobatã de prefectul judeþului, domnulNicolae DRÃGHIEA, în calitate de preºedinte al Comitetului Judeþean pentruSituaþii de Urgenþã Mehedinþi, pe parcursul zilelor de 22 ºi 23 noiembrie aavut loc exerciþiul cu tema “Activitatea Comitetului Judeþean pentru Situaþiide Urgenþã Mehedinþi ºi a comitetelor locale pentru situaþii de urgenþã pentrugestionarea situaþiilor de urgenþã generate de seism”. Prefectul a inspectat modul de desfãºurare a exerciþiului ºi a aprobatmãsurile propuse de actorii implicaþi în roluri, în raport cu ipotezele createprin concepþie, dar ºi desfãºurarea de forþe în teren pentru simulareasalvãrii victimelor blocate în clãdiri.

Exerciþiu de simulare a unui cutremur

Mulþumesc colegilor liberaliºi celor peste 100 de severineni careau dat curs iniþiativei mele de aplanta 780 de puieþi de gorun, frasin,salcâm ºi plop în zona PãduriiCrihala. Prezenþa numeroasã laacþiune demonstreazã cã oameniipot face front comun atunci cândeste vorba de anumite temeimportante, printre care ºi înfiinþareaunor spaþii verzi în oraºul în care cu Biroul de presã

3pag.

#FacemSeverinulVerde!

toþii ne dorim sã respirãm un aer maicurat. #FacemSeverinulVerde! La evenimentul de sâmbãtã, 24noiembrie, au participat membri aiPNL Mehedinþi, precum ºi numeroºiseverineni care au dat o mânã deajutor pentru plantarea a peste 700de puieþi. Este deja a doua acþiunede acest gen iniþiatã de liberalulDaniel Cîrjan, în primãvarã fiindplantaþi 200 de salcâmi.

pag. 4

Moment istoricpentru

Biserica OrtodoxãRomânã:

Sfinþirea CatedraleiNaþionale în

25 noiembrie 2018

Mesajul elevilor traianiºti, transmiscu ocazia manifestãrilor dedicateCentenarului Marii Uniri - 2018

social - politicOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.ro

Marcãm astãzi împreunã, unuldintre cele mai emoþionante momente dinviaþa acestei þãri. Momentul în care nãzuinþade sute de ani a acelora de aceeaºi limbã,aceleaºi obiceiuri ºi aceeaºi credinþã s-aîmplinit prin unirea într-un singur hotar. Se împlinesc o sutã de ani de la MareaUnire din 1918. Atunci, ceea ce pãrea unvis pentru mulþi dintre români, devenearealitate. Iar realitatea a persistat ºi iatã-ne, în anul 2018, cã sãrbãtorimCentenarul Marii Uniri. Ne bucurãm defaptul cã am reuºit sã rãmânem împreunãpentru atât de mulþi ani. Unitatea statalã a românilor a fost hotãrâtã,pentru totdeauna, de Marea AdunareNaþionalã de la Alba Iulia, la 1 Decembrie1918.Momentul acela a constituitapogeulunitãþii românilor ºi rãmâne pentru noi toþiun reper. Aº vrea sã citesc cuvintelePrimului Ministru al României de atunci,marele om politic Ion I.C. Brãtianu:

“Vã aºteptãm de o mie de ani ºi aþi venitca sã nu ne mai despãrþim niciodatã. Suntîn viaþa unui neam clipe de fericire atât demari, încât ele rascumpãrã veacuri întregide suferinþã. Bucuria noastrã nu estebucuria unei singure generaþii. Ea estesfânta tresãrire a întregului popor român,care de sute ºi sute de ani a înduratsuferinþele cele mai crude, fãrã sã-ºi piardãcredinþa neclintitã în sosirea acelei zile carene uneºte astazi ºi care trebuia sã vie, carenu se putea sã nu vie.’’ Nicãieri în Europa, acum 100 de ani înurmã,principiul naþionalitãþilor care trebuiasã cãlãuzeascã reaºezarea Europei dupãmarele rãzboi nu-ºi gãsea o mai mareaplicare decât în Unirea Transilvaniei cuRomânia. Sãrbãtorim azi 100 de ani de cânda prins contur dorinþa de a vedea adunaþitoþi românii în graniþele aceluiaºi stat liber,independent printre naþiunile lumii Sãrbãtorim naºterea unei naþiuni,România! Este o zi sfântã, o zi care, prinvoia lui Dumnezeu, vine imediat dupãsãrbãtoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul

spiritual al românilor! Este ozi care a încununat în modfericit lupta poporului românpentru independenþã. “Dacã m-aº fi nãscut în altãþarã, România ar fi fost þaraîn care aº fi vrut sã emigrez“,spunea regretatul nostrupoet , Adrian Pãunescu.Pentru cã, odatã ce te-ai

La mulþi ani, România mea dragã,din inima ºi gândurile mele!

Dupã ce camtoatã toamna ne-amcertat între noi, dincauza vederilor difertecare ne animã, pe temareferendumului privindfamilia tradiþionalã,Biserica noastrãortodoxã nu a ieºit

neºifonatã din tot bâlciul politicianist aferent, din pãcate.Zic din pãcate, cãci ar fi putut evita, cu diplomaþie, o apropierenepotrivitã ºi neavenitã vizavi de politic. Cãci în vreme cepoliticul e un mijloc ºi un vehicul terestru, cameleonic,Biserica e un arbore ale cãrui rãdãcini sunt aici, pe pãmânt,dar ale cãrui ramuri se întind spre Cer, spre divinitate, pentrumângâierea ºi liniºtea noastrã sufleteascã. Dacã fãrã politic, fãrã parlamente ºi partide putem trãi (oho,ºi putem trãi chiar bine!) fãrã Bisericã nu, sau nu în termeniiunei umanitãþi depline. Pe aceste precedente a venit slujbade sfinþirea a Catedralei Mântuirii Neamului. Milioane deromâni au putut vedea la televizoare, ºi mii de oameni directîn stradã sau în interiorul Catedralei Naþionale, un ceremonialcum nu am mai vãzut niciodatã, într-un spaþiu de o solemnitateºi grandoare de bun gust, demn de sãrbãtorirea celor 100 deani de la marele act istoric al Unirii tuturor românilor. Contestatã de mulþi, Catedrala s-a ridicat ºi se vadesãvârºi în frumuseþea ei arhitecturalã ºi spiritualã, iarpeste ani, am certitudinea, va fi unul dintre marile noastrerepere naþionale, nu doar duhovniceºti. Un edificiu cu carene vom mândri peste veacuri. Nu avem atât de multe, cumpoate ar fi trebuit. Au trebuit sã treacã 140 de ani ca sãputem avea azi un asemenea edificiu. Am fost în vara trecutã prin sudul Italiei ºi am vãzut acolocatedrale catolice, absolut impozante, în orãºele cam dedimensiunea Severinului. Spania, Italia, Germania, Austria,Franþa, dupã cum ºtiþi, au foarte multe catedrale superbe,bazilici impozante, veritabile atracþii turistice. Noi nu avemaceastã culturã a grandorii arhitecturale cum o au multepopoare catolice. Istoria nu a avut milã ºi rãbdare cu noi,am tot stat, vorba cronicarului „supt vremi” ºi nu am fostlãsaþi sã ne ridicãm pe verticalã, sã dãm expresie aspiraþiilorºi demnitãþii noastre naþionale. Avem de acum încoloaceastã ºansã, iar Catedrala Mântuirii Neamului e un primpas, glorios ºi emblematic, pe acest drum. Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

CatedralaMângâieriiNaþionale

nãscut aici, cu greu mai vrei sã pleci, iardacã pleci, îþi doreºti mereu sã te reîntorciaici, în patria natalã. Dragostea de þarã nu se declarã doar întimpul manifestaþiilor publice, iubirea de patrietrebuie sã se manifeste prin fapte, ci tot timpulcât existãm. Respectul pentru marile valori nuse face public doar cu ocazia zilei naþionale,acest respect trebuie sã fie perpetuu. Dreptulde a fi toþi românii într-un singur stat nu vineodatã cu rãzboaiele sau tratatele. Ziua de 1 Decembrie este ziua în care toþiromânii îºi onoreazã þara ºi cinstesc cuprofundã recunoºtinþã generaþiile, care auluptat pentru libertatea ºi unitatea neamuluiromanesc. Actul istoric desãvârºit la 1Decembrie 1918, la Alba Iulia,ne obligã ºi înprezent, dupã 100 de ani, sã privim cu mareresponsabilitate moºtenirea politicã ºiideologiocã pe care o avem de la întemeietoriiRomâniei Mari. Statul român, creat la 1Decembrie 1918, a parcurs etape istorice carei-au marcat destinul dar care, prin sacrificiulmultor români ºi voinþa întregului popor, adevenit o þarã democraticã, parte integratã, cudrepturi depline, a Uniunii Europene. De aceea, Ziua Naþionalã trebuie sã neinsufle curajul civic manifestat de înaintaºiinoºtri, sã ne fie mereu imbold spresolidaritate naþionalã. Sã ne ajute BunulDumnezeu ca eforturile ºi sacrificiileromânilor de-a lungul istoriei, sã fie sprebinele nostru comun. Tricolorul, ca simbolal Statului Român, sã ne reaminteascã tuturorromânilor, din generaþie în generaþie ºi dintoate categoriile sociale, cã suntem cu toþiiresponsabili de viitorul societãþii româneºti.E ziua noastrã, a românilor!E zi de sãrbãtoare!La mulþi ani, români, oriunde v-aþi afla!La mulþi ani, România!

Vã mulþumesc!Deputat PSD MehedinþiProf. Alina Teiº

evenimentOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018 pag. 3

Vineri, 30 noiembrie, se redeschide patinoarul din Drobeta Turnu Severin.Intrarea va fi GRATUITÃ atât vineri, cât ºi sâmbãtã 1 Decembrie!

Pregãtirile pentru organizareaevenimentelor menite sã marcheze laDrobeta Turnu Severin împlinirea a100 de ani de la Marea Unire sunt peultima sutã de metri. Urmeazã patruzile de festivitãþi în cadrul cãrora,evenimentele pregãtite vor fi pentrutoate gusturile.

„Îi aºteptãm pe severineni sã sealãture evenimentelor pe care le vomorganiza pentru a serba împreunãCentenarul Marii Uniri. Acesteevenimente vor debuta pe 29noiembrie cu un spectacol de galã încadrul cãruia cap de afiº vor fi solisteleVeta Biriº, Daniela Condurache ºiNiculina Stoican. Iluminatul festiv vafi pornit în seara zilei de 30 denoiembrie atunci când va avea loc ºiretragerea cu torþe. Urmeazã apoi pe1 decembrie depunerea de coroane,parada militarã, iar de la ora 11:30, înzona centralã a oraºului (n.r.

Primãria DROBETA TURNU SEVERIN a preãtit un program cu totul DEOSEBIT pentru Ziua Naþionalã a României:

Patru zile de evenimente dedicate CENTENARULUIbulevardul Carol I) avem pregãtiteporþii de fasole ºi vin fiert pentru toþiparticipanþii. Îi aºteptãm pe severinenisã participe la aceste evenimente înnumãr cât mai mare”, a spus MariusScreciu, primarul municipiuluiDrobeta Turnu Severin. Primãria Drobeta Turnu Severin,prin Palatul Culturii “TeodorCostescu” sunt principaliiorganizatori ai acestor evenimentecare vor debuta pe 29 noiembrie.Urmeazã apoi un nou moment festivîn seara zile de 30 noiembrie, atuncicând va fi pornit ºi iluminatul publicde sãrbãtori, eveniment urmat de noiconcerte, iar mai apoi urmeazã pe1 decembrie, noi evenimente carevor include depunere de coroane lamormântul eroilor, paradã militarãºi nelipsita fasole împãrþitã celorcare vor veni sã petreacã ziuanaþionalã în zona centralã a oraºului.

Se redeschide patinoarul

Mesajul elevilor traianiºti, transmis cu ocazia manifestãrilordedicate Centenarului Marii Uniri - 2018

Manifestãrileorganizate astãzi

(miercuri, 28noiembrie 2018

n.r.) reprezintãomagiul nostru, al

tinerei generaþii,adus luptei

înaintaºilor, ceicare acum o sutãde ani au înfãptuit

România Mare. Este paginasublimã a istorieinoastre ºi ne simþim mândri cã suntem prezenþi laaniversarea Centenarului Marii Uniri, putem sãîndrãznim a ne numi “Generaþia Centenar”, pentru cãavem privilegiul de fi urmaºii “pãrinþilor naþiuniiromâne unite”, cu toate cã realitatea teritorialã de acumeste diferitã de cea din 1918. Este o zi a bucuriei ºi amândriei naþionale! Colegiul Naþional “Traian” duce mai departemesajul iubirii de þarã, pe care simbolic l-au începutîn 1918 elevii care au plantat un stejar, care falnicne priveºte de o sutã de ani, întinzându-ºi ramurilepeste ferestrele claselor unde învaþã elevii de azi.Am repetat astãzi acest gest, am fãcut un arc peste

Stimaþi invitaþi,dragi elevi si

profesori,

timp prin plantarea în parcul liceului a “StejaruluiCentenarului”. Omagiul nostru este unul de suflet, fãcut cusinceritate ºi românism. Avem nevoie ca tânãrageneraþie sã pãstreze ºi sã ducã mai departe ceeace “Generaþia Marii Uniri” din 1918 a realizat.Suntem pãstrãtorii acestui spirit ºi de aceeasuntem astãzi aici!

LA MULÞI ANI ROMÂNIA !LA MULÞI ANI ROMÂNI!

28 noiembrie 2018Sarah Guran, Preºedinta Consiliului elevilor a

Colegiului Naþional “Traian” Drobeta Turnu Severin

COMUNICAT DE PRESÃAGENÞIA PENTRU PROTECÞIA

MEDIULUI MEHEDINÞI informeazã toþititularii/deþinãtorii de autorizaþii de mediu/autorizaþii integrate de mediu, despreapariþia Ordinului nr.1171/05.11.2018privind aprobarea procedurii de aplicarea vizei anuale a autorizaþiei de mediu ºiautorizaþiei integrate de mediu, publicat înMonitorul Oficial al României Partea I nr.967/15.11.2018. Prezenta procedurã reglementeazã condiþiilede solicitare, de aplicare sau de respingere avizei anuale a autorizaþiei de mediu ºiautorizaþiei integrate de mediu, în acord cuprevederile Ordonanþei de Urgenþã nr.195/2005 din 22 decembrie 2005 privind protecþiamediului, aprobatã prin Legea nr.265/2006cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Având în vedere faptul cã autorizaþia demediu ºi autorizaþia integratã de mediu îºipãstreazã valabilitatea pe toatã perioada încare beneficiarii lor obþin viza anualã, toþititularii/deþinãtorii de autorizaþii de mediu/autorizaþii integrate de mediu trebuie sãsolicite (viza anualã) la Agenþia pentruProtecþia Mediului Mehedinþi în fiecare ancu minim 60 de zile înainte de ziua ºi lunaîn care a fost emisã autorizaþia de mediusau autorizaþia integratã de mediu. Precizãm cã pentru derularea proceduriide aplicare a vizei anuale nu se percep taxesau tarife.

Compartimentul Relaþii Publice,Tehnologia Informaþiei

La sfârºitul acesteisãptãmâni, municipalitatea redes-chide patinoarul din oraº. Începând de vineri , 30noiembrie, ora 16.00, pasionaþiisporturilor pe gheaþã vor avea dinnou acces la patinoar. “Pãstrãm tradiþia iar vineri, 30

noiembrie când aprindem ºiiluminatul festiv, vom redeschidepatinoarul. Atât vineri, cât ºisâmbãtã 1 Decembrie, intrarea vafi gratuitã pentru toata lumea”, aprecizat primarul municipiuluiDrobeta Turnu Severin, MariusScreciu.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018pag. 4

Vechea Catedralã Patriarhalã de pe DealulMitropoliei din Bucureºti a fost construitã ca bisericãde mãnãstire, între anii 1656 ºi 1658, de cãtredomnitorul Constantin ªerban Basarab. În anul1658, la sfinþirea bisericii mãnãstirii cu hramul SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºi Elena, sãvârºitã de cãtrePatriarhul Antiohiei, Macarie al III-lea Zaim, ÞaraRomâneascã avea doar trei ierarhi: la Bucureºti,Mitropolitul ªtefan I, al Ungrovlahiei, la Râmnic,Episcopul Ignatie, iar la Buzãu, Episcopul Serafim. Vechea Catedralã Mitropolitanã se dovedise încãde atunci neîncãpãtoare, mai ales cu prilejul marilorsãrbãtori bisericeºti sau naþionale, precum ºi la altemomente solemne, cum a fost ProclamareaRegatului României ºi încoronarea primului rege,Carol I, la 10 mai 1881, când s-a constatat cã niciuna dintre cele peste o sutã de biserici, câte existauîn Bucureºti, nu era atât de încãpãtoare încât sã-i

Moment istoric pentru Biserica Ortodoxã Românã:Sfinþirea Catedralei Naþionale în 25 noiembrie 2018

primeascã pe toþi ceicare ar fi dorit sãparticipe la slujbeleoficiate cu prilejulsolemnitãþilor. Ca urmare, la dorinþaregelui Carol I, în anul1884 AdunareaDeputaþilor ºiSenatul Românieiau votat Legea nr.1750, pentruc o n s t r u i r e a

„Bisericii Catedrale din Bucureºti”, promulgatãde regele Carol I la 5 iunie 1884 ºi pentru careprevãzuse de la bugetul statului suma de5.000.000 de lei (aur). Construirea Catedralei s-a amânat din diversemotive, apoi au venit vremuri grele pentru þarã,pentru cã la 1 septembrie 1939 a izbucnit alDoilea Rãzboi Mondial, prinzând în vâltoarea luiºi România, cãreia i-au fost rãpite Basarabia,Bucovina de Nord, Þinutul Herþa (prinUltimatumul sovietic din 22 iunie 1940), Ardealulde Nord (în urma Dictatului de la Viena, din 30august 1940) ºi Cadrilaterul (cedat Bulgariei în7 septembrie 1940). Au urmat deceniile grele ale regimului comunistateu, când mii de oameni credincioºi, preoþi ºi cãlugãriau fost arestaþi, judecaþi ºi condamnaþi la ani grei deînchisoare, de unde mulþi nu s-au mai întors. Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului adevenit un subiect închis. Dupã anul 1990, prin grija vrednicului de pomenirePatriarh Teoctist, proiectul construirii CatedraleiMântuirii Neamului a prins din nou viaþã, dupã otãcere de 45 de ani. Amplasamentul final al catedralei a fost stabilit înanul 2005, pe fostul deal al Arsenalului, în Calea 13Septem-brie, în spatele Casei Poporului, iar în datade 25 noiembrie 2018 s-a hotãrât sfinþirea acesteia. Mii de credincioºi din þarã ºi diaspora au asistatduminicã, 25 noiembrie, la momentul sfinþiriiCatedralei Naþionale de cãtre Sanctitatea SaPatriarhul Ecumenic Bartolomeu ºi PreafericitulPãrinte Patriarh Daniel au sfinþit CatedralaMântuirii Neamului. La aceste eveniment istoric pentru BisericaOrtodoxã Românã au participat ºi PreasfinþitulPãrinte Nicodim, Episcopul Severinului ºiStrehaiei, precum ºi o delegaþie a CentruluiEparhial formatã din Pr. Necºoiu Cosmin Eftimie,Consilier Social-Media ºi Pr. Ionuþ ªtefan,Inspector Bisericesc. De asemenea, alþi zeci depreoþi ºi sute de credincioºi din Mehedinþi, veniþidin mai multe parohii, au luat parte la slujba desfinþire a Catedralei Naþionale.

Dupã înveºmântare, Patriarhul Ecumenic ºiPatriarhul Daniel împreunã cu soborul slujitor,din care au fãcut parte ierarhi strãini ºi români,au ieºit în pridvorul lãcaºului de cult unde aînceput slujba de sfinþire. Potrivit rânduielii, au avut loc mai multemomente liturgice în exteriorul catedralei, lãcaºul

de cult fiind uns cu Sfântul ºi Marele Mir ºi stropitcu Agheasmã. Apoi, soborul slujitor condus de PatriarhulEcumenic a intrat în sfântul altar unde a continuatrânduiala sfinþirii catedralei aflatã în DealulArsenalului. Slujba de sfinþire a fost urmatã de prima SfântãLiturghie oficiatã în Catedrala Naþionalã, slujbãprezidatã de Patriarhul Ecumenic. Dupã oficierea primei Sfinte Liturghii în CatedralaNaþionalã, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu aadresat duminicã un cuvânt în care a apreciateforturile de ridicare în România a unui lãcaº decult simbol al unitãþii naþionale, proiect concretizatîn timpul pãstoririi Patriarhului Daniel. Totodatã, Sanctitatea Sa Bartolomeu abinecuvântat clerul ºi credincioºii români ºi i-aîndemnat sã se bucure de lumina duhovniceascãtransmisã de Catedrala Naþionalã. Patriarhul României a anunþat aducereamoaºtelor Sfântului Andrei ºi Sfintei Ecaterina înCatedrala Naþionalã ºi i-a invitat pe credincioºisã se închine în Sfântul Altar nou sfinþit. Toþi pelerinii pot intra în Sfântul Altar al CatedraleiNaþionale pânã joi seara. Catedrala Mântuirii Neamului este închinatãeroilor români din toate timpurile, având hramulprincipal Înãlþarea Domnului – Ziua Eroilor. Deaceea, Patriarhul Daniel a aºezat sâmbãtã seara înaltarul catedralei lista cu numele tuturor eroilorromâni cunoscuþi. Biroul de presã

Mãsuri de prevenire aapariþiei Pestei Micilor

Rumegãtoare Primul focar de Pestã a Micilor Rumegãtoaredin Uniunea Europeanã a fost confirmat înBulgaria, în data de 23 iunie a acestui an, urmatde confirmarea altor noi focare în 28 iunie ºi 9iulie. Pesta micilor rumegãtoare este o boalãviralã gravã, care nu afecteazã omul, dar afecteazãrumegãtoarele mici, respectiv ovinele ºicaprinele. Boala se transmite în principal princontact direct, iar mortalitatea în cazul animalelorinfectate poate ajunge la 70%. În România nuevolueazã aceastã boalã, având statut de þarãliberã de Pesta Micilor Rumegãtoare. La nivelul judeþului Mehedinþi este în plinãdesfãºurare campania de inspecþie a animalelorîn exploataþii în conformitate cu Ord. 35/2016,având în vedere cã judeþul nostru se învecineazãcu Bulgaria pe raza comunelor Pristol, Gîrla Mare,Vrata ºi Salcia. DSVSA Mehedinþi a efectuatcontroale în trafic, s-au fãcut informãri în punctelede trecere a frontierei, iar orice suspiciune de boalãtrebuie notificatã în cel mai scurt timp.

Director Executiv, Dr. Irina Oana ZOICAN

actualitateOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018 pag. 5

Muzeul Regiunii Porþilor deFier a organizat în aceastã searã, înparteneriat cu Inspectoratul ªcolarJudeþean Mehedinþi ºi Casa CorpuluiDidactic Concursul Judeþean deIstorie “CENTENARUL MARELUI

Concurs Judeþean de Istorie organizat de Muzeul Regiunii Porþilor de Fier

Biroul de presã

“CENTENARUL MARELUI RÃZBOI ªI AL MARII UNIRI”

RÃZBOI ªI AL MARII UNIRI”.La acest eveniment, care a avut loc

la Palatul Culturii “Teodor Costescu”,au participat elevi ºi profesorireprezentând 13 licee din judeþulMehedinþi. Dupã intonarea imnului ºi

a eliberãrii simbolic spre cer a unuinumãr de 100 de baloane cu heliu,managerul muzeului, Prof. Drd.Chircu Doiniþa Mariana a declaratdeschis concursul. La final, echipacâºtigãtoare a fost cea care areprezentat Colegiul Tehnic “LorinSãlãgean”, pe locurile II ºi IIIclasându-se echipajele ColegiuluiNaþional “ªtefan Odobleja” ºiLiceului Teoretic Cujmir. Toþi participanþii ºi profesorii careau pregãtit echipajele au fostfelicitaþi ºi premiaþi de cãtremuzeu,iar sponsorul acþiunii,doamna Mariana Molnar, a acordat

premii generoase în bani elevilor.Echipele Colegiului Naþional“Gheorghe Þiþeica” ºi LiceuluiTeoretic “Gheorghe Ionescu ªiºeºti”au câºtigat un premiu special dinpartea muzeului. Proba specialã a

constat în redactarea unui mesaj desuflet cãtre generaþiile viitoare cuocazia sãrbãtorii bicentenarului din2118. Aceste mesaje vor fi introduseîntr-o capsulã ce va fi îngropatã înparcul arheologic al muzeului, eaurmând a fi deschisã peste 100 deani, de generaþiile viitoare.

La eveniment a participat ºiPreºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, Av. Aladin Georgescu,care a subliniat importanþa organizãriiunor astfel de evenimente culturale.Cei prezenþi în salã au fost delectaþicu melodiile interpretate de eleviiPalatului Copilului din Drobeta TurnuSeverin. Concursul a fost foarte bineprimit atât de elevi, cât ºi deprofesori, iar muzeul intenþioneazãintroducerea în caledarul instituþieia unor concursuri anuale.

Pentru sãrbãtorireaCentenarului Marii Uniri, ªcoala dePerfecþionare a Pregãtirii PersonaluluiPoliþiei de Frontierã Drobeta Turnu

Simpozion pentru sãrbãtorirea Centenarului Marii Uniri, la ªcoala de Perfecþionare aPregãtirii Personalului Poliþiei de Frontierã Drobeta Turnu Severin

Severin a organizat un simpozionunde au fost prezentate mai multeteme ce vizeazã fenomenulmigraþiei, libera circulaþie, verificãri

la frontiere, azil ºi integrare. Pentru a marca cei 100 de ani dela Marea Unire, marþi, 27.11.2018,în cadrul manifestãrilor ºtiinþifice, aufost dezbãtute subiecte precum:Organizarea pazei frontierei RomânieiMari; Integrarea migranþilor însocietatea româneascã; Protecþiarefugiaþilor în România. Totodatã, au fost prezentateefectele pe care le produce migraþiaasupra familiei, consecinþe aletraficului de migranþi ºi legislaþierelevantã în domeniul migraþiei. La eveniment au fost invitate oficialitãþilocale ºi reprezentanþi ai instituþiilor

publice din municipiul Drobeta TurnuSeverin, comandanþi ºi ºefi aistructurilor Ministerul Afacerilor Interneºi Ministerul Apãrãrii Naþionale din razajudeþului Mehedinþi, reprezentanþiUNHCR România, reprezentanþi ONG-uri cu atribuþii în domeniul migraþiei ºiistorici. Georgiana Liliana Lupu

Evoluþia perechii euro/leu dinperioada analizatã a fost influenþatã, pefinalul ei, de creºterea ofertei comercialede valutã,companiile trebuind sã-ºiachite taxele ºi impozitele la bugetulde stat, în timp ce dolarul ºi franculelveþian s-au apreciat. Dupã o creºtere la 4,6644 lei, ladebutul intervalului, euro a coborât la4,6553 lei, pentru a-l încheia la 4,6599lei, într-o ºedinþã în care tranzacþiiles-au realizat între 4,657 ºi 4,662  lei,cu închiderea la 4,658 lei. Faptul cã economia mondialã sepregãteºte sã intre într-o nouã perioadã

Analiºtii vãd euro la 4,7 leide recesiune dar ºi acela cã nivelulconsumului se contractã, în condiþiileunei reduceri critice a investiþiilorstatului, vor pune presiune asupracursului euro. Conform lui Dan Bucºa,de la UniCredit Bank Londra, cursuleuro ar trebui sã urce la 5 lei, însãBNR va controla evoluþia lui, pefondul unei inflaþii ridicate. La rândul lor, membrii CFARomânia estimeazã, în ultimul sondajrealizat, trecerea pe depreciere aleului. Cursul euro ar urma sãcreascã, în valoare medie, în cazulorizontului de ºase luni la 4,70 lei iar

pentru cel de 12 luni la 4,75 lei. Cursul dolarului american a scãzutpânã la 4,0773 lei dar a încheiatperioada la 4,1194 lei, când cotaþiiledin piaþã au urcat la 4,108 – 4,123 lei. Moneda elveþianã s-a tranzacþionatpe pieþe internaþionale între 1,13 ºi1,136 franci/euro, iar media acrescut de la 4,1003 la 4,1203 lei. Banca centralã a realizat o nouãoperaþiune de tip repo, a treia dinaceastã lunã, prin intermediul cãreiaa împrumutat inst i tuþ i i lefinanciare cu 10,2 miliarde lei,la o dobândã de 2,50%, egalã

cu cea de politicã monetarã. În aceste condiþii, indicii ROBOR aurevenit pe scãdere. Cel la trei luni, utilizatla calcularea dobânzilor la majoritateacreditelor în lei, a scãzut de la 3,24 la3,20%, iar cel la ºase luni, folosit lacalcularea ratelor la creditele ipotecare,de la 3,46 la 3,42%.

Indicele ROBOR la nouã luni,calculat în funcþie de rata dobânziiplãtitã la creditele atrase de cãtrebãncile comerciale de la alte bãnci,a coborât la 3,53 la 3,51% iar cella 12 luni a de la 3,59 la 3,58%.

continuare în pag. 10

opiniiOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Apropierea Zilei Naþionale aRomâniei, prin urmare a împlinirii celoro sutã de ani trecuþi de la realizarea MariiUniri de la 1 Decembrie 1918, nu aadus, cum ar fi fost de aºteptat, odetensionare a atmosferei politice dinþarã sau mãcar o tentativã de a lãsa înrastel „armele” confruntãrii politiceintene. Da’ de unde! Þâfnele politiceinterne s-au înteþit, s-au ascuþit, s-au...cum vreþi sã le mai ziceþi dumneavoastrãºi nimic pare sã nu mai fie între rosturilesale obiºnuite. Nedemnul locatar de laCotroceaua Mov a ajuns sã sfideze, înnesimþirea lui, pe toatã lumea, indiferentde rang sau de condiþie socialã. Las lao parte tehnica diversionistã/duºmãnoasã sau pe cea a dublei mãsuripe care le aplicã în speach-urile rostiteîn strãinãtate. Dupã ce, cu câtevasãptãmâni în urmã, a declarat cãRomânia nu este pregãtitã sã preiapreºedinþia Comisiei Euopene pentruurmãtoarele ºase luni, începând cu 1ianuarie 2019, acum, meºterul KlausWerner Iohannis a întors-o, pardon deexpresiune, nu ca la Ploieºti, ci ca laPiatra Olt ºi a declarat cã totul e în regulã,cã o fi, cã o pãþi, cã boul bãlþii ºi aºamai departe. Noi ne cunoaºtem marfa,dar, în filmul ãsta, cine o sã-l mai ia înserios pe marele sãsãlãu prin Europa?Nici mãcar mãmicuþa lui de suflet, coanaAngelika, marchiza îngerilor! * Plãvanul ãsta s-a gãsit acum cã-l apucã dorul de importanþa funcþieisale ºi le pune lui alde (pardon!)Dragnea ºi Dãncilã beþe în roate curemanierea lui Peºte, de parcã aici arfi fost cuiul lui Pepelea. Cicãdumnealui nu mai boteazã niciunministru pânã dupã 1 Decembrie. Da,

Trãiascã pururi fala strãbunã!cum sã nu, e ocupat rãu de tot! Numaicu vizite de stat. De stat degeaba! * Prevalându-se tot de un fel de vizitãde stat, acelaºi individ a evitat sãparticipe la slujba de sfinþire aCatedralei Mântuirii Neamului, undeerau prezente cele mai înalte feþe leBisericii Ortodoxe, atât din Þarã, cât ºidin strãinãtate. Omul – anglican dintatã în tatã! – nu a vrut, probabil sã seamestece cu „prostimea” ortodoxãautohtonã. care, pânã una-alta, îiplãteºte din greu ºezutul la Cotroceni.ªi mofturile aferente, desigur. * La 28 noiembrie 2018, scriitorulºi gazetarul patriot, politicianulvizionar Corneliu Vadim Tudor (foto),ar fi împlinit 69 de ani. O vârstã la carenumeroase javre de calibru îºidospesc, azi, ºezuturile prinParlamentul României ºi prin funcþiilede înaltã decizie ale Þãrii. Zone în careTribunul, înainte de a trece la celeveºnice, nu a mai fost lãsat sã ajungã.Devenise, evident, un veritabil pericolpentru liota trãdãtorilor de þarã aflatãazi la putere. Cât de mult ne lipseºteCorneliu Vadim Tudlor ne dãm seamaabia în aceste zile. Când România se

pregãteºte sã sãrbãtoreascãCentenarul Marii Uniri de la 1Decembrie 1918, fãrã români. Maiexact fãrã români autentici ºi cudragoste de Þarã la cârma ei! ªi cândhoarde de derbedei se pregãtesc sãtransforme aceastã sfântã zi într-unsoi de zaverã sorosistã. Odihneºte-te, dacã poþi, în pace, Omule Bun!ªi mai lumineazã-i, de acolo deunde unde eºti, pe cei rãmaºi sã seocupe de grijile noastre, cu flacãraiubirii de Patrie! * La sfârºitul sãptãmânii trecute, ungrup de scriitori severineni, la iniþiativainimoasei poete, Gabriela-MimiBoroianu, a organizat o manifestarecomemorativã dedicatã regretatuluiprofesor, gazetar ºi scriitor ConstantinStana, plecat dintre noi la cele veºniceîn urmã cu doi ani. Evenimentul a avutloc în sala de lecturã, completreamenajatã, a Bibliotecii Judeþene „I.G. Bibicescu” ºi a reunit pe câþiva dintreprietenii celui dispãrut – Gabiela-MimiBoroianu, Victor Rusu, VioricaStãvaru, Viorica Gligor, Ioan Tãtucu,Dan ªalapa, Puiu Rãducan, MariusPopescu, Eugen Mãicãneanu, Mihai

Munteanu, Eugen Fritea ºi alþii. Cuacest prilej, a fost lansat cel de-aldoilea volum al seriei antologice„Mãrturii spre neuitare”, dedicat celuidispãrut ºi apãrut la o editurã ieºeanã,sub îngrijirea Gabrielei-MimiBoroianu. Cuvinte de laudãmanagerului interimar al Bibliotecii„I.G. Bibicescu”, doamna CristinaFiru, care a asigurat cele maiadecvate condiþii desfãºurãrii acesteimanifestãri evocative. * Personal, tocmai pentru cã suntemmartori o singurã datã în viaþã la uneveniment de dimensiunea ºi

importanþa Centenarului Marii Uniri dela 1 Decembrie 1918, mi-aº dori camarcarea lui de cãtre întreaga suflareromâneascã sã se petreacã sub celemai fericite auspicii, departe de oricerãbufnire revanºardã, departe de uracare continuã sã ne dezbine, departede orice politicianism gãunos.* Trãiascã pururi fala strãbunã/

Marea Unire ºi spiritul sãu !/ Glorieþie, Patrie bunã /atât la bine, cât ºi larãu./ Iubire, pace ºi sãnãtate/ la toþide faþã ºi viitori!/ Trãiascã Þara înlibertate/ ºi steagul sacru în TreiCulori! (Corneliu Vadim Tudor).

actualitateOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018 pag. 7

Comunicat de presãORGANIZATORI:CONSILIUL LOCAL

DROBETA TURNU SEVERINPRIMÃRIA MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN

CONSILIUL JUDEÞEAN MEHEDINÞICENTRUL CULTURAL „NICHITA STÃNESCU”

“SUB SEMNUL CENTENARULUI”29 NOIEMBRIE 2018, Scenã strada Criºan16:00-16:15 CORUL EPISCOPIEI SEVERINULUI ªI STREHAIEI – IntonareaImnului României16:30-20:00 SPECTACOL DEDICAT CENTENARULUI MARII UNIRI , cuparticiparea soliºtilor: ALINA MOÞI-DRÃGHIA, EMILIA DOROBANÞU, ANA MARIAOPRIªAN, NICULINA STOICAN, MARIANA DEAC, OVIDIU HOMORODEAN,GEORGIANA VIÞA, SEBASTIAN STAN, DANIELA CONDURACHE, ANGELICAFLUTUR, VETA BIRIª.

Spectacol folcloric susþinut de orchestrele reunite “Lãutarii Mehedinþiului” a PalatuluiCulturii “Teodor Costescu” ºi orchestra Ansamblului “MARIA TÃNASE” din Craiova- dirijor prof. NICOLAE DRÃGHIA.Dansatorii Ansamblului “MARIA TÃNASE” - coregraf Ionel Garoafã - vor interpretadansuri tradiþionale din provinciile istorice: Moldova, Banat, Ardeal ºi Oltenia.

30 NOIEMBRIE 2018, Scenã strada CriºanIntonarea Imnului României16:00-17:00 Expoziþie de meºteºuguri ºi artã tradiþionalã româneascã: olari, ceramicã,þesãturi, sculpturã în lemn17:00-18:45 Concert DACIKA SIMPHONYC: MIHAI TOMA, Orchestra ºi CorulTeatrului Naþional de Operetã ºi Musical “Ion Dacian”.17:20 Aprinderea iluminatului de sãrbãtori în întregul oraº ºi a luminiþelor din Bradulde Crãciun.

1 DECEMBRIE 2018, TeatruParada de 1 decembrie: Monument ºi Esplanada Teatruora 11:00 Cântece patriotice ºi dans popular; Esplanadã teatru

1 DECEMBRIE 2018, Scenã Strada Criºan16:00-16:30 Intonarea Imnului României. Prezentare – “România Mare”16:30-17:30 Spectacol folcloric susþinut de ANSAMBLUL “LUGOJANA” din Lugoj,cu sol iºt ii : GHIÞÃ CÃ LÞUN-B R A NCU, DA NA GR UES CU, A NDR EEADRAGOMAN, ANDREEA TÃMAª, LARISA LUNGU, ANDREEA FÃRCAª.17:30-18:30 Spectacol folcloric susþinut de ORCHESTRA MARAMUREªANÃMIRELA AVRAM.Retragere cu torþe19:00-20:00 Concert, formaþia PROCONSUL.FOC DE ARTIFICII

2 DECEMBRIE 2018, Scenã Strada CriºanIntonarea Imnului României16:00 – 18:00 –Orchestra de muzicã popularã – Soliºti: ALINA DARAP ACHIM,MARIANA GANÞU, CONSTANTIN ªI COSMIN GACIU, IRINA ZOICAN, LILIANABUNCIANU.18:00 –19:00 – Ansamblul ROMANIÞA – CHIªINÃU19:00-22:00 Spectacol folcloric susþinut de ANSAMBLUL PROFESIONIST“DANUBIUS” al Centrului Cultural “Nichita Stãnescu”, condusã de dirijor prof. ADRIANLUCA, conducere artisticã ION MAGHERU, cu soliºtii: LUCIANA VÃDUVA, ANGELAMAGHERU, CLAUDIA CATANÃ, COSMIN BÎRLAN, IONELA BÃDÃLAN, ANICAGANÞU ºi SANDA ARGINT. Prezentator: Delia Rîmniceanu

PALATUL CULTURII “TEODOR COSTESCU”

Doamna deputat Teiº Alina,membru în Comisia pentruînvãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sportºi membru în Comisia pentruegalitate de ºanse între bãrbaþi ºifemei a participat marþi , 27noiembrie, la Masa Rotundãorganizatã de Comisia pentruegalitate de ºanse între bãrbaþiºi femei în parteneriat cu InstitutulFrancez din Romania, având catemã: “Violenþa domesticã –Aplicarea legislatiei – bune practiciºi provocari”. Din data de 25 noiembrie pânã pe10 decembrie se desfãºoarã ocampanie îndreptatã împotrivaviolenþei asupra femeilor, organizatã lanivel mondial. În România, violenþa domesticã ºiviolenþa împotriva femeilor încã maiating cote alarmante. Trãim într-o þarãîn care femeile se tem sã lupte pentrudrepturile lor, multe dintre eleconsiderând ceva normal sã suporteun comportament abuziv chiar dinpartea partenerilor de viaþã. Anul trecutau fost înregistrate 84 de victime ale

violenþei asupra femeilor dintre care12 copii. Institutul Francez împreunãcu reprezentanþi ai autoritãþilor ºisocietãþii civile din Franþa, (ClaireGuiraud ºi Armelle Danet) ºireprezentanþi din România ai mediuluiacademic au adus în atenþia publicã ºiau dezbãtut problemele actuale alesocietãþii: lupta împotriva violenþeidomestice , asupra femeilor în generaldar ºi dreptul femeilor de a fireprezentate în mediul deantreprenorial si în mediul politic. Copiii noºtri trebuie sã trãiascãîntr-un mediu sãnãtos nu unulagresiv ºi violent.Haideþi sã luptãm pentru sãnãtateaºi starea noastrã de bine!FEMEILE SUNT PUTERNICE!FEMEILE POT FACE LUMEA MAIBUNÃ!

Biroul de presã

ANUNÞAngajãm pentru Restaurantîn Drobeta Turnu Severin:

- Pizzer; - Ospãtar;- Bucãtar.

Relaþii la numãrul de telefon:0733 751 577

opiniiOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018pag. 8

Cînd cu o mascã rîzi ºi cu altaîþi baþi joc de popor, e musai sã fiialungat! E ºi cazul turistului de laCotroceni! Francezii au ridicat rapidcapacul de pe oala lui Macron. Depeste douã sãptãmîni ciorba Franþei dãîn mod violent pe foc. Mii dedemonstranþi francezi vor debarcareapreºedintelui, în urma aplicãrii unorscumpiri ºi creºteri nejustificate detaxe. Noi, deºi ne-am sãturat depenalistul cu imunitate crescutã, carepotrivit unui post naþional deteleviziune bate toate recordurile ladosare penale pitite, nu miºcãm nicimãcar din urechi. Oengeurile lui ªöröºfac legea ºi ne rînd în nas prin statulparalel. Turistului profesionist nu-ireproºeazã mai nimeni divizarea pe faþãa naþiunii române în scopuri purpolitice, nici scoaterea la vedere adosarelor vechi, în care Justiþia a decisirevocabil cã „stimabilul” a folosit actefalse. Sau cã, la Bruxelles personajulia poziþia de drepþi în faþa lui Merkel,fãrã sã aibã vreun sentiment beneficpentru þarã. Dupã modul în care turistulîl vede „penal” pe Dragnea, poate sãse considere liniºtit mai penal decît el,fiindcã numãrul dosarelor turistuluicreºte de la o zi la alta. Turistul n-aretreabã nici cu familia creºtinã, desprecreºtini afirmînd public cã ar fiextremiºti. O demonstreazã absenþasfidãtoare de la evenimentul de sfinþirea Catedralei Mântuirii Neamului.Iohannis ar trebui sã ºtie cã BisericaOrtodoxã este mama NeamuluiRomânesc, precum afirma Eminescu. Pornind de la Guvern, Parlament,Justiþie, consilii judeþene, primãrii, pînãîn mãduva structurilor de stat,financiare, bancare ºi de care or mai fiele, dãm de un dezastru total. Ar fimomentul cel mai potrivit ca turistul sãplece de bunã voie ºi sã lase locul unuiromân competent ºi patriot! Pãlãria care

Un parºiv sadic, în seriea fost pusã pe capul lui e mult prea mare!Prea mult a urzit la dezbinarea ºiasmuþirea românilor împotrivaromânilor, la nesiguranþa zilei de mîineºi a transformat Instituþia preºedinþieiîntr-un serviciu privat. Aº vrea sã ningãcu demisii! Sã scãpãm odatã pentrutotdeauna de incompetenþi, ignoranþi ºicorupþi! Haideþi, demisia !, sau îiaºteptaþi pe „mascaþi”? Turistul se crede ºmecheraº, deºi artrebui legat pentru umilirea Românieiºi împãrþirea ei în douã tabere, pentruretrocedãrile uriaºe pe care le-a semnatcu patru luni înainte ºi pentru altele ºimai rele, ºtie, Luluþa ºi bravii ei ostaºimai bine! Comportamentul lui sfidãtorinvitã la revoltã. Iohannis, e genul acelade om care dacã îl auzi sîsîind ºi rînjindprintre dinþi, îþi vine parcã mai uºor sã-l vezi pe bicicletã, iar dacã îl vezi pebicicletã parcã þi-ai dori sã-l vezicãzînd. Cinismul lui e greu desuportat! Ne-a prostit acasã la noi ºila stînga ºi la dreapta, iar la Bruxellesne-a fãcut de-a dreptul proºti: cum cãRomânia n-ar fi în stare sã preiapreºedinþia rotativã a U.E. Dacã nuscãpãm de ‘mnealui, afectatul,efectatul, defectatul, Satul Român va fiprivatizat ºi condus de oengeurile luiSöröº, aceleaºi care îi plãteºte pehaºtagiºtii lui. Cã D.I.I.C.O.T. investigheazãfinanþarea miºcãrii haºtag, e apã deploaie! Mare brînzã nu va ieºi!Bãsescu, ºi el cu un picior în groapã,îi ia apãrarea nevestei lui Iohannis. De,„corb la corb nu-ºi scote ochii”.Tudorel Toader, cel mai bun ministrual Justiþiei de dupã ‘89, nu danseazãbãtuta Bruxelles-lui ºi afirmã fãrãteamã cã ºefii Europei nu-s ºefii lui.Vorba aceea: sã nu trimiþi niciodatãniºte oi ca sã omoare un lup, pentrucã oile nu-s decît momealã! RaportulM.C.V. împotriva þãrii noastre vorbeºtede la sine despre modul în care estetratatã România pe plan extern, desprefelul în care nocivul turist a reprezentatcauzele României. K.W.I. este genulacela de om, care atunci cînd aude deMerkel ºi de „valorile europene” cadepe spate, fãrã sã-l ducã mintea laconsecinþe, ºi le spune: „Folosiþi-mãaºa cum credeþi cã e mai bine!”, aºacum ºefa F.M.I., Cristine Lagarde, îiscria lui Sarkozy în scrisoarea gãsitã

de poliþie în apartamentul sãu, aceastafiind cercetatã ºi acuzatã în dosarulBernard Tapie, cu un prejudiciu de 400de milioane de euro. Occidentul are ºiel corupþie, cât cuprinde! Vedeþi bine, cine conduce finanþelemondiale ºi de unde au învaþã „ainoºtri” comportamentul de slugãcoruptã! Uite cã ºi moftangiul aconsimþit cã poate fi folosit decãmãtarii Europei la treburile„casnice”, inclusiv ca preº, la intrare.Un om care a ars gazul pe meridianeºi paralele! Circ grandios! Asta ne-aoferit moftangiul de cînd a fost „pus”pe fotoliu sã execute ordineledresorilor externi, cãrora nu le pasãde bietele „animale” româneºti. Cîndse întocmesc topuri ale celor mai mariidioþi lideri politici ai secolului nostru,cu cifre record de idioþenii în dreptulfiecãruia, ar trebui sã-l adãugãm ºi pemoftangiul, care tot timpul a dat cîte unºut în fund României, în faþa mai marilorsãi. Sã ne amintim o temã mai veche:rezistenþa românului la batjocurã - camoºtenire geneticã -, cum neruºinareaºi parºivenia au devenit „calitãþile” ãluiade la Cotroceni! Dacã îi este scris sã se trezeascã latimp, fiecare popor are ora geneticã adeºteptãrii. Parcã nicãieri în lumehiclenirea aleºilor ºi a legiuitorilor n-aumblat cu astfel de fãcãturi pe care istorianu le va mai descîlci uºor. Cam aºa amurit ºi Imperiul Bizantin. Politicieniiºi înstãriþii se bãteau între ei pentruputere, iar turcii au profitat deînvãlmãºealã, ocupînd în voie ce mairãmãsese din imperiu. Se mai bãteaupentru putere ºi în momentul în careturcii intraserã în Constantinopol.Turistul în discuþie n-a fãcut nimic bunpentru þarã. Putem doar sã ne înfuriempe el ca pe un parºiv sadic în serie, carea umilit grosier România. I-a ucisperspectiva, siguranþa ºi i-a afectat gravindependenþa. Eventual, ne poate fi milãde el ca de un uriaº cu mintea bolnavãºi cu vorbe de lut, devenite, ele însele,otrãvitoare, care tot timpul scrîºneºte dindinþi cu zîmbet publicitar, deºi scîrþîie ºitremurã ca piftia. Nu ne e deloc uºor sãtrãim într-o astfel de lume, în care istoriaîºi pierde cursul, furat de astfel deipochimeni. România a devenit raiul escrocilorºi samsarilor occidentali, care ºi-au

dat mîna cu autoritãþile române. Iatão Românie legatã la cap cuproblemele pe care le-a creat aceastãeuropenizare falsã, care a subjugatþãrile estice, ca sã umple visteriileþãrilor vestice, aceastã maºinãrieinfernalã cu multe ºi periculoaseviteze! Acest iarmaroc U.E., neloialpentru fiecare stat, dar pertinentinstituþiilor sale, deloc beneficprogresului economic ºi socialtrîmbiþat. Hitler a dorit ºi el o Europãunitã, o monedã unicã, o economieunicã pe care sã o manevreze înfavoarea Germaniei. O economieunde celelalte þãri sã se împrumute,sã sãrãceascã, iar Germania sãprogreseze. În Al Doilea RãzboiMondial au murit milioane de oamenipentru ca Europa sã nu fie subpapucul Germaniei. Ne-au bãgat înN.A.T.O. ºi U.E. pentru intereseascunse, jefuiri ºi umilinþe! Doar casã ne hotãrascã statutul de colonieobedientã. Merkel, Junkers (cel pecare l-am vãzut cu toþii clãtinîndu-sebeat) ne-au legat fedeleº cu sforistrãine Þãrii, ºi n-avem decît sãmergem în sensul indicatoarelorplantate de mai marii Europei,sprijiniþi în cîrje de alienaþii noºtri,adicã sã rãmînem în jug, slugãrindorganismelor cu mascã de unitate. Ce va face N.A.T.O. pentru România,dacã cumva pofta unora pentruTransilvania va creºte? Pãi, cam ce afãcut pentru Iugoslavia: numeroasecrime de rãzboi, cînd au fost rase dintemelii peste 50 de biserici ortodoxe,cînd a folosit muniþie interzisã,conþinând reziduuri radioactive deUraniu 238! Piloþii N.A.T.O. care aubombardat Iugoslavia au dat dovadãde multã cruzime ºi cinism, scriind -la ordinul maleficei Madleine Albright- pe bombele lansate în noaptea dePaºti, „Paºte Fericit”. Europa a luatparte la una dintre cele mai sîngeroaseserii de conflicte armate de la Al DoileaRãzboi Mondial încoace, numiteRãzboaiele Iugoslave, venite pe fondulunor amestecuri ale „guvernului”mondial din umbrã, care a pus la caleºi a generat îndelungate conflicteetnice, soldate cu mii de morþi. Camasta e tot ce ºtie N.A.T.O. sã ofere lavreme de necaz!

continuare în pagina 10

opiniiOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018 pag. 9

ªtefan Bãeºiu

Între douã RomâniiAlocaþiile copiilor au

început sã fie plãtite cu douãsãptãmâni întârziere. Sau poate a fostmodificatã ziua de platã. Multe familiidin þarã, adicã din România, sau dela þarã depind de fiecare leu careintrã în casã. Chiar ºi din alocaþiilecopiilor. Nimeni nu ºtie de ce plataalocaþiei copiilor din þarã a fostmutatã cu douã sãptãmâni, însprefinalul lunii. Probabil cã preºcolarii,elevii ºi liceeni nu reprezintã oprioritate pentru Guvern sau pentrupoliticieni sau pentru MinisterulMuncii sau pentru Casa de Pensiisau pentru viitorul þãrii. Probabil cãviitorul þãrii va aparþine altcuiva ºinu va fi fãcut de tineri. Retorisme. Acesta este atitudinea celor care neconduc acum sau ne-au condus înultimii ani, sutã de ani. Dupã cum secunoaºte, peste tot a mai fost pus câteun leu. Singurii care au fost ocoliþi dela majorãri, mãriri ºi creºteri au fostcopiii. Alocaþia lor a rãmas tot de 84de lei ºi va rãmâne cel mai probabilde 84 de lei ºi în anii urmãtori. O sutãde ani probabil. Este ºi justificabil dinpunct de vedere electoral, având învedere cã micuþii nu au drept de vot ºiabia dupã 18 ani devind valoroºi

pentru politicienii care conduc þara. Care þarã, cã la o sutã de ani de laîntruchiparea actualã a statului românsuntem mai dezbinaþi ca niciodatã.Adepþii teoriei conspiraþiei ar spunecã nimic nu este întâmplãtor ºi cãcineva ne-ar vrea dezbinaþi. O fi ºi astaºi, recent, Ungaria a anunþat cã îºi vreaArdealul înapoi. Nicio reacþie dinpartea politicienilor actuali – parcã maislabi ca niciodatã. Au murit foarte mulþiromâni pentru pãmântul acesta. Unii contemporani se întreabã dacãnu cumva au murit degeaba. Româniisunt probabil cei mai dezbinaþi dintrepopoare ºi pare cã nu îi leagã nimic. Ofi aerul, zona, geografia. Au fost uniþi,dar dezbinaþi. Adicã au locuit în aceeaºiþarã, dar nu au reuºit sã facã treabã.Nu am reuºit sã ne modernizãm þara ºiîncã regãsim în România frânturi deEv Mediu, modernitate ºi viitor. Mulþiºi-au dat seama cã nu se poateconstrui în România ºi va fi foarte greusã îºi facã un viitor aici. Astfel, au deciscã este cazul sã îºi caute o altã þarãsau þãri care sã le devinã casã. Aºa pleacã în lume copiii dintr-ofamilie. Dacã tot pleacã, de ce sã lemai creºti alocaþiile? Poate cã nu vorsã locuiascã în casa de la þarã, cu noroi

la poartã, cu veceul în grãdinã ºi cubaia la lighean. În þara cu leafã minimã,cu bârfã la bodega din sat sau cu hainecumpãrate de la cãruþã de pe drum.Ce ne trimit germanii în general. Eiîmbracã jumãtate din România, pentrucã altfel am fi toþi costumaþi în plasticechinezeºti sau din alte state. ªi dinacest punct de vedere România esteîn urmã cu mulþi ani. Româniavestimentarã este defazatã cu 10-20de ani. Mai ales la þarã se vedeîncremenirea în timp sau înapoierea.Mai sunt ºi acum paltoane de pevremea lui Ceauºescu. Merg pe stradãºi rezistã. Fãrã H tag. Este ºi o Românieîmbrãcatã la 4 ace, pestriþã, guralivã,una prostituatã, una genialã, altaschizoidã, alta dementã de-a dreptul. Aceasta este þara în care românultrãieºte. Sunt însã 5 sau viitoare 6milioane de români care au plecat ºicare formeazã românii mai mici afarã.Nu vor trãi mult acele românii. Miciiromâni de afarã vor dispãrea ºi vor ficetãþeni ai altor þãri. Li se va pierdeurma. Unora le este ruºine cã sunt

români ºi îºi ascund urmele. Nici nu îicondamnã nimeni. Poate au motive,poate sunt discriminaþi sau fãcuþiþigani care furã. Nu întâmplãtor avemºi cea mai mare populaþie de þigani dinEuropa, aici în România. Poate pestecâþiva ani va fi þara þiganilor majoritariºi românii vor dispãrea, dacã nucumva au dispãrut de mult. Singura lecþie din 30 de ani dedemocraþie ar fi asta: Nu ar trebui sãne surprindã nimic în anii care vin.Nici mãcar dacã Ungaria va punestãpânie pe Ardeal, dacã Austria peBucovina, Russia pe Moldova dinRomânia. ªi ar mai merge: Dobrogeala Turcia ºi Bulgaria. Ar mai fi Oltenia.O bucatã din vechiul Regat.Regãþenii, cum li se mai spune, depe vremuri. ªi cam asta a fost povesteade o sutã de ani a României. Lecþia pecare am învãþat-o pânã acum este cãnu va trebui sã ne mai surprindãnimic. De ce? Pentru cã între cele douãRomânii: una care iubeºte ºi alta caurãºte nu creºte nimic. Decât pustie.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018pag. 10

În ziua de 1 Decembrie 1918s-a încheiat un proces istoricîndelungat. La acea datã s-a consfinþitoficial, cã speranþa ºi lupta a milioanede români s-au împlinit. Nu a fost cevaartificial, forþat, o hotãrâre decancelarie, strãinã de realitate. Nu a fostdarul binevoitor al unor puteri strãine.A fost efectul firesc a secole de jertfãadusã pe altarul istoriei. Atunci a fostceasul astral al neamului românesc.El a încununat miile de eroi cãzuþi saurãniþi pe câmpurile de luptã alePrimului Rãzboi Mondial. A fostconsecinþa efortului supraomenesc alromânilor de la Mãrãºeºti, Mãrãºti,Oituz, Valea Jiului, Turtucaia. Unirea a fost prezentã în viaþaromânilor dintotdeauna. Condiþiileistorice nu ne-au permis s-orealizãm faptic, deplin. Graniþelepolitice care au despãrþit vremelnicpe români au fost artificiale.Niciodatã ei n-au socotit cã acesteasunt veºnice. Proverbul “Apa trece,pietrele rãmân!” a fost ca un crez alrãbdãrii, al speranþei, al încrederii înDumnezeu ºi în dreptatea Lui. Ne-au unit limba, credinþa creºtinã,cântecul doinei, cântecul de leagãn ºide dor, de dragoste ºi de revoltã,bocetul ºi colindele. Ne-au unit ca-ntr-o horã dansurile noastre româneºti,datinile din toate anotimpurile,sãrbãtorile, nunþile ºi înmormântãrile,pomenile ºi parastasele. Ne-am unitîn faþa puhoaielor de nãvãlitori, care

Unirea dintotdeaunaau venit din cele patru vânturi ca sã necearã pãmânt ºi apã, copii, vite,cereale, bãuturã ºi adãpost. Ne-am unitîn faþa cataclismelor de tot felul, fie cãau fost cutremure, inundaþii, alunecãride teren, incendii, vijelii, potopuri. Ne-am unit când ne-au ameninþatduºmanii, bolile ºi nenorocirile. Ne-am unit ca sã ne scãpãm turmele dingura lupilor, urºilor ºi altor jivine. Ne-am unit pe câmpul de luptã, lasemãnat ºi la prãºit, la cosit ºi lasecerat. Niciodatã nu ne-am socotitsinguri, ci, atâta vreme cât am ºtiutcã în casa de alãturi, în sat, în cetatesau oraº, în þarã ºi dincolo defruntariile ei trãieºte un suflet deromân, un frate, un vecin, un fârtat,am fost mai puternici, nu ne-am datbãtuþi, ci am rezistat cu eroism. Ne-au înfrãþit Dunãrea, râurile ºipâraiele, câmpiile, dealurile, vãile,munþii ºi codrii. Carpaþii ne-au fost cao centurã a puterii ºi a nãdejdii, mareaca o gurã de oxigen, ca o cale spreveºnicii. Dumnezeu ne-a fost tatã ºiÞara ne-a fost mamã. Cu preþul vieþiinoastre am luptat ca sã nu fie terfelitenumele ºi demnitatea pãrinþilor noºtri.Am dat liftelor pãgâne tot ce-a fostnevoie: ascuþiºul sabiei, izbiturabuzduganului, iuþimea sãgeþii, iar, cândne-a copleºit mulþimea lor, le-am datbani, cereale, vite, copii, dar nu le-amdat o palmã de pãmânt din trupul Þãrii. Mai mult, nu am permis ca pe pãmântromânesc sã se aºeze cohorte de pãgâni,

sã-ºi construiascã moschei, sã netransforme în paºalâc. Am avut demnitateºi cu preþul vitejiei ºi diplomaþiei amapãrat-o. Ne-a vãzut Dumnezeu zbaterea,truda, credinþa ºi speranþa, ne-a auzitsuspinul ºi rugãciunea ºi ne-a ocrotit ºiEl prin veacuri. Nu ne-au strivitcizmele uriaºilor, nu ne-au pervertitsufletele credinþele deºarte. Am vorbit cu mândrie de ÞaraRomâneascã, Þara Moldovei, ÞaraTransilvaniei, Þara Banatului, ÞaraBucovinei, Þara Maramureºului, ÞaraDobrogei, dar întotdeauna am avutconºtiinþa cã ele sunt pãrþi ale vechiiDacii, pãrþi ale României, împãrãþii alelimbii ºi neamului românesc. Limbaromânã ºi credinþa ortodoxã au fostsângele care a circulat prin toate ºi le-a dat viaþã ºi legitimitate prin veacuri. Ziua de 1 Decembrie 1918 a fostpecetea, ºtampila trecutului, dar ºitemelia viitorului acestei naþii. Ea nebucurã, dar ne ºi obligã. Suntemurmaºii celor ce au realizat RomâniaMare, celor ce-au trãit bucuriasupremã de la 1 Decembrie 1918. Nuputem sã fim mai prejos. Le-ar firuºine pãrinþilor ºi strãmoºilor de noi.S-ar zvârcoli în mormânt, dacã amlãsa neamul ºi þara sã se destrame,dacã am trãda crezul de veacuri alînaintaºilor noºtri. A curs prea mult sânge ºi prea multelacrimi, ca ele sã nu dea rod în sufleteleurmaºilor. S-au înãlþat prea multerugãciuni spre Dumnezeu, ca El sãrãmânã indiferent ºi sã lase neamulromânesc sã piarã. I-am înãlþat preamulte biserici ºi mânãstiri în sate ºioraºe, în munþi ºi în câmpi, ca El sã nepãrãseascã. Aºa pãcãtoºi cum suntem,dar suntem ai Lui! Nu-ªi va uita ºi nu-ªi va lãsa copiii pe mâini strãine sauîn risipire. Iar dacã-I vom fi dragi….,o nouã zi de 1 Decembrie 1918ne-o va dãrui curând! Dã, Doamne, ºi ascultã-ne ruga!

Pr. Al. Stãnciulescu-Bârda

urmare din pag. 8Privitã cu scepticism de la primiipaºi, U. E. face extrem de mult rãuþãrilor estice, inclusiv României, cutoate cã în acest moment nu ducelipsa contestatarilor. Asaltatã ºi deimigranþi, Uniunea e devenit cuadevãrat vulnerabilã! Sentimentul deapartenenþã la spaþiul comun aluniunii este timid, bãtrînul continenteste zdruncinat de contradicþii,imigranþi ºi miºcãri sociale. Cãilepoliticii au fost întotdeauna, îmbîcsitede interese meschine, de trãdãri ºicrime, de ºantaj, slugãrnicie, urã ºidispreþ faþã de omul de rînd, de careistoria a tras întotdeauna cu dinþii.Aceasta este guvernarea democratãºi justiþia ei, aceasta este moralitateacapitalistã - parafrazîndu-l pe Pierre-Joseph Proudhon. Oaresuprasaturaþia de la noi ºi depretutindeni va schimba istoria? Nuse ºtie, însã, se prea poate ca înurmãtorii ani, popoarele sã punã lacolþ clasele politice, UniuneaEuropeanã ºi noua dezordinemondialã (a se înþelege noua sclaviemondialã). Nu sîntem singura þarãcare se luptã cu problema asta, darsîntem singurii din aceastã parte delume care nu luãm în serios, la nivelde stat, aceste mari ameninþãri. Lideriinoºtri duc în derizoriu chestiuneasiguranþei naþionale, asaltatã, pas cupas, de vectori de influenþã vizibili ºiinvizibili, fiind susþinuþi de „idioþiiutili”, bine înºurubaþi în acest sistemintern, ce le permite sã acþionezeîmpotriva intereselor noastrenaþionale. Singura speranþã a þãrii esteca forþele naþionale patriotice sãprindã curaj, sã preia cît mairepede puterea ºi apoi sã îi tragãla rãspundere pe toþi cei care aulucrat la atomizarea, jefuirea ºiînstrãinarea României!

Un parºiv sadic...

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

În perioada septembrie -noiembrie clubul A.C.S.LUCEAFÃRUL Drobeta TurnuSeverin în parteneriat cu DirecþiaJudeþeanã de Tineret ºi SportMehedinþi a desfãºurat proiectul:“DEZVOLTAREA FOTBALULUI ÎNMEDIUL RURAL” având drept scopselectarea ºi promovarea copiilortalentaþi din mediul rural, învãþãmântprimar. La acest eveniment sportiv,cofinanþat de Direcþia Judeþeanã deTineret ºi Sport Mehedinþi, au fostprezente circa 40 de echipe, fiindangrenaþi în acest proiectaproximativ 400 de elevi din mediulrural. Locurile de desfãºurare aleacestui proiect au fost terenurile desport din localitãþile Vânju Mare,

Proiect sportiv ruralGruia, Floreºti, precum ºi în sala desport din oraºul Orºova. Au fost descoperiþi mai mulþi copiitalentaþi, care au fost premiaþi atâtindividual, cât ºi cu echipele, o parte dinaceºtia fiind înregimentaþi deja la clubulACS Luceafãrul Drobeta Turnu Severin. Balaci Marian, preºedinte ACSLuceafãrul Drobeta Turnu Severin:“Ne bucurãm cã am putut realiza acestproiect în colaborare cu DJTSMehedinþi, fãcând cu aceastã ocazieo mare bucurie elevilor din mediulrural ºi totodatã dându-le acestoraºansa de a fi promovaþi cãtre fotbalulde performanþã. Ne propunem ca ºiîn anii urmãtori sã desfãºurãm acþiunide acest fel, foarte importante pentrufotbalul din judeþul Mehedinþi”.

urmare din pag. 7 Radu GeorgescuRaportul CFA România anticipeazã faptul cã „rata medie a ROBOR cu scadenþa de 3 lunianticipatã peste 12 luni este 3,85% (...) având în vedere rata anticipatã a inflaþiei, pentruscadenþele pe termen scurt, sunt anticipate în continuare dobânzi real negative”. Perechea euro/dolar a scãzut pe pieþele internaþionale de la 1,1433 la 1,1285 dolari. La finalul perioadei, indicele compozit al bitcoin calculat de Bloomberg scãdea la 3.660dolari, cel mai scãzut nivel începând cu septembrie 2017. Analiºtii anticipeazã o posibilãscãdere pânã la 2.500 dolari, la începutul anului viitor. Valoarea de tranzacþionare acriptomonedelor s-a prãbuºit cu 700 de miliarde de dolari de la începutul acestui an,la un nivel de 140 de miliarde de dolari. Analiza cuprinde perioada 21 – 27 noiembrie.

Analiºtii...

opiniiOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018 pag. 11

AMINTIRI DIN PRIZONIERATUL ÎN AUSTRIA ALE UNUI COMBATANTMEHEDINÞEAN ÎN RÃZBOIUL ÎNTREGIRII NEAMULUI ROMÂNESC (4)

Tudor Rãþoi

Aici au fost repartizaþi în detaºamentul de“fugiþi”, unde se aflau prizonieri de diversenaþionalitãþi (ruºi, sârbi, muntenegreni, italieni,francezi, români etc.) ºi unde au avut norocul sãdea peste un translator ceh, Placek, originar dinCraiova, pe care Iordache îl cunoscuse laînceputul rãzboiului ºi care, acum, i-a ajutat sãtraverseze mai uºor corvezile zilnice. La unmoment dat, caporalul Cruceru a reuºit chiar sãevadeze ºi din acest lagãr, însã a fost prins laDunãre, în zona Orºovei, ºi trimis apoi în lagãrulde prizonieri de la Timiºoara (f. 105).

În ceea ce-l priveºte pe C. Iordache, la 1octombrie 1917, acesta a revenit în Tirol, fiind alocatdetaºamentelor care lucrau la corvezi pentru front(mai ales la încãrcatul proiectilelor pentru armataaustro-ungarã), la mare înãlþime, în munþi, în zonasatului Pardoi, apoi la Pozzi, lângã oraºul Vigo.Pentru aceastã perioadã, în afara celor relatate cuprivire la muncile la care participau prizonierii, esterelevantã o discuþie avutã de Iordache cu un sergentaustriac. Pe fondul evoluþiei situaþiei de la sfârºitulanului 1917, care prefigura eventualitatea pãciiseparate dintre România ºi Puterile Centrale, acestsergent austriac i-a spus lui Iordache: “HerSergentule, T. Severin nu mai este al României, acumeste al Austriei. Eu – consemneazã Iordache -, careintrase o mare spaimã în mine ºi tare îngrijorat,plãnuind ce voi face când Severinul va rãmâne alUngariei, la întrebarea sergentului, înecându-mã însupãrare, am zis sergentului cã dacã T. Severin ar fila Austria, tot ar fi mai bine, dar poate trece la Ungaria

ºi asta nu-mi convine deloc, cã ungurii sunt rãi.Sergentul, dupã o micã gândire, a zis: da, da, esteadevãrat, ungurii sunt oameni rãi” (f. 119).

ªi mai departe Iordache adaugã cã “Pentruaceastã mutare de graniþã ºi trecerea oraºului T.Severin la Austro-Ungaria nu mã puteam împãcadeloc ºi zi ºi noapte mã gândeam cã eu, care suntcu familia în acest oraº, cum ºi cu serviciul ºitoate interesele în acest oraº, ce trebuie sã facdacã, în adevãr, oraºul meu, la încheierea pãciiseparate, cãci pacea ce se încheia cu noi nu eradecât o pace separatã ºi chiar provizorie,rãmânând ca restul intereselor noastre sã sediscute de bine de rãu la pacea generalã” (f. 119).

Spre sfârºitul anului 1917 prizonierilor românile-au ajuns la urechi, cu complicitatea interesatãa gardienilor unguri, primele zvonuri cu privirela trãdãrile fãcute de ruºi pe frontul din Moldova,la retragerea acestora din rãzboi ºi la situaþia gravãîn care se gãsea România. S-a produs chiar unepisod violent provocat de prizonierii ruºi, carei-au acuzat pe români pentru ceea ce se profila ase întâmpla în Basarabia (f. 119 v).

La 3 martie 1918, exasperat de situaþia în care seafla, Iordache s-a internat la infirmerie, iar la 9 martieprizonierii români au aflat cã România încheiasepacea separatã ºi cã aveau sã fie repatriaþi. Plecareaa avut loc în dimineaþa de 10 martie cu trenul.

Locul lor în lagãr a fost luat de un lot mare deruºi, aduºi de pe frontul din Moldova, underefuzaserã sã mai lupte, însã, departe de a ajungeîn Rusia, cum sperau, s-au trezit în Tirol. Româniiaflaþi pe picior de plecare au vãzut cu stupefacþie ºi

oroare cum hainele acestor ruºi erau peticite cupãrþi din straie preoþeºti luate de pe frontulromânesc ºi cum mulþi dintre ei deþineau baniromâneºti de argint pe care ar fi dorit sã-i schimbeaici, în Tirol, pe coroane ungureºti (f. 128).

Dupã un drum lung, cu peripeþii ºi aºteptãri lungiîn gãri ºi staþii obscure, prizonierii au ajuns înRomânia în mai 1918. Este emoþionantã relatarealui C. Iordache privind intrarea în Vechea Românie,la Vârciorova: “Dupã o bunã aºteptare în staþie(Orºova – n.n.), am plecat spre Vârciorova, iar cândam vãzut stânca deasupra Vârciorovei, pe careºtiam cã scria România, dar ungurii, de urã, omânjiserã de aproape nu se <mai> cunoºtea, m-au podidit lacrãmile de bucurie, cãlcând pe terenulscumpei noastre þãri” (f. 132).

În fine, la 19 mai 1918 prizonierii au ajuns înCraiova ºi, dupã îndeplinirea formalitãþilor în faþaautoritãþilor de ocupaþie, fiecare s-a putut întoarceacasã. Constantin Iordache a ajuns la TurnuSeverin la 20 mai 1918, unde ºi-a gãsit soþia ºicopiii sãnãtoºi, dar copleºiþi de mizeria provocatãde rãzboi ºi de absenþa capului familiei.

Sunt, în cele de mai sus, doar câteva pasajedin însemnãrile unui soldat simplu, un soldat carea trãit Rãzboiul Întregirii Neamului cu aceeaºiatâta intensitate ca ºi ceilalþi români, o perioadãde jertfe ºi privaþiuni grele, marcate de speranþeºi momente de cumpãnã ºi disperare, însã lacapãtul cãrora memorialistul a avut norocul, spredeosebire de alþii, sã vadã cã suferinþele sale,odatã cu cele ale întregului popor român, nufuseserã în zadar.

COMUNICAT DE PRESÃ

În perioada 19-29.11.2018, I.T.M. Mehedinþidesfãºoarã sub coordonarea Inspecþiei MunciiCampania naþionalã privind respectarea de cãtretransportatorii rutieri a prevederilor legalereferitoare la încheierea ºi executarea contractelorindividuale de muncã, a timpului de muncã ºi deodihna a conducãtorilor auto (lucrãtori mobili),a legislaþiei si a directivelor europene ce vizeazãdetaºarea lucrãtorilor în cadrul prestãrii deservicii transnaþional, cod CAEN 4941 -Transporturi rutiere de mãrfuri, cod CAEN 4931-Transporturi urbane, suburbane ºi metropolitanede calatori.La declanºarea campaniei s-a avut în vedere:- obiectivele specifice ale Inspecþiei Munciistabilite prin Legea nr. 108/1999,republicata, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, obligaþiile stabilite la art. 4 alin.(3)din OG nr. 37/2007 privind stabilirea cadruluide aplicare a regulilor privind perioadele deconducere, pauzele ºi perioadele de odihnã aleconducãtorilor auto ºi utilizarea aparatelor de

înregistrare a activitãþii acestora, cu modificãrilesi completãrile ulterioare, reacþiile apãrute înpresa, precum si numeroasele sesizãri adresatede persoanele fizice ºi juridice faþã de activitateade transport rutier;- faptul ca foarte multe organizaþiinonguvernamentale, sindicate ºi patronate dindomeniul transportului rutier s-au interesat deactivitatea conducãtorilor auto care efectueazãactivitãþi de transport rutier de marfã ºi depersoane, þinând cont de impactul social siconsecinþele care pot avea loc in cazul unuiaccident rutier, datoritã activitãþii intensedesfãºurate de cãtre aceºtia, a numãrului marede ore pe care le desfãºoarã la locul de muncã,precum si a stresului cu care aceºtia se confruntã;- ponderea contractelor individuale de muncãactive cu timp parþial în totalul contractelorindividuale de muncã active, transmise în registrulgeneral de evidenta a salariaþilor de angajatoriidin aceste domenii de activitate;- neconformitãþile constatate cu ocaziacontroalelor efectuate la operatori de transportrutier cu privire la timpul de muncã prestat de

conducãtorii auto conform datelorextrase din cartelele tahografice comparativ cuevidenþa orelor de muncã prestate deaceºtia sau activitatea conducãtorilor auto înperioada de concediu fãrã plata;- iniþiativele unor state membre de a stabilisarcini administrative excesive operatorilor detransport rutier, prin introducerea unorreglementãri naþionale ce privesc detaºarealucrãtorilor în cadrul prestãrii de serviciitransnaþionale stabilite de prevederile Directivei96/71/CE;În cadrul acestei campanii se va urmãri cuprecãdere modul in care angajatorii respectaprevederile legale cu privire la:- munca prestatã de conducãtorii auto în bazacontractului individual de munca cu normaîntreagã si/sau cu timp parþial;- organizarea timpului de munca si de odihna aconducãtorilor auto (perioade de conducere,pauzele si perioadele de odihna, etc.);- repausul sãptãmânal ºi sãrbãtorile legale;- munca suplimentarã, munca de noapte;

Continuare în pag. 12

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018pag. 12

Încã un succes pentrujudo-ul strehãian vine ºi comple-teazã panoplia de medalii pe careelevii cercului de Judo, Chanbaraºi Hand to Hand de la Strehaia le-au obþinut anul acesta prin medaliade bronz adusã de judoka Anne-Marie Brebinaru.

Judoka Brebinaru Anne-Mariede la PalatulCopiilor-Strehaia - medaliatã cu Bronz la

Cupa EUROPEANÃ de Cadeþi de la Gyor

I.G.M.

Titlurile pot fi cumpãrate de cãtre persoanele fizice rezidente care auîmplinit vârsta de 18 ani la data efectuãrii subscrierii, inclusiv de celecare au participat ºi la emisiunile anterioare. Dobânda este anualã, plãtibilãla termenele din prospectul de emisiune. În perioada 26 noiembrie – 14 decembrie a.c., titlurile pot fi achiziþionateprin unitãþile operative ale Trezoreriei Statului ºi subunitãþilor poºtaledin reþeaua Companiei Naþionale Poºta Românã - S.A, astfel:- în perioada 26 noiembrie – 14 decembrie 2018 de la unitãþile operativeale Trezoreriei Statului,- în perioada 26 noiembrie – 13 decembrie 2018 prin reþeaua de oficiipoºtale ale Companiei Naþionale Poºta Românã, din mediul urban, iar înperioada 26 noiembrie – 12 decembrie 2018 din mediul rural.

Valoarea maximã a subscrierii pe fiecare investitor estede 200.000 lei pentru subscrierile realizate prin intermediulunitãþilor operative ale Trezoreriei Statului ºi de 200.000lei pentru subscrierile realizate prin subunitãþile poºtaledin reþeaua C.N. “Poºta Românã” S.A. În perioada de subscriere investitorii au posibilitateasã solicite anularea sumei subscrise, depunând ocerere de anulare. În cazul decesului, dreptul deproprietate asupra titlurilor de stat se transferãmoºtenitorilor, care prezintã documentele legale princare se atestã calitatea acestora de moºtenitori.

Lista câºtigãtorilor bonusului de dobândã va fi publicatãpe site-ul MFP, fãrã a include detalii cu caracter personalci doar informaþii indicative ale câºtigãtorilor. Câºtigãtoriibonusului de dobândã vor fi notificaþi de cãtre MFP,inclusiv cei care au subscris printr-un oficiu poºtal alCompaniei Naþionale Poºta Românã - S.A. Prospectul de emisiune ºi orice eventuale modificãriale acestuia vor fi publicate pewww.mfinante.gov.ro, www.datoriepublica.mfinante.gov.ro,https://www.comunicatii.gov.ro, https://www.posta-romana.ro.

Judoka face parte din lotul Naþionalde cadete ºi în acest an a mai obþinuto medalie de bronz în cadrulCampionatului European de Cadeþila întrecerea pe echipe, undeRomânia a ocupat locul lll în Europa. Bravo Anne ºi succes încontinuare!

Persoanele fizice pot cumpãra titluride stat CENTENAR cu dobândã de

4,5% ºi scadenþã la 2 aniMinisterul Finanþelor Publice lanseazã o emisiune aniversarã de

titluri de stat pentru populaþie, cu ocazia sãrbãtoririi Centenarului Marii Uniri,a treia în cadrul programului TEZAUR-ediþia CENTENAR. Valoarea nominalãa unui titlu de stat este de 1 leu, cu maturitate de 2 ani ºi o ratã de dobândãfoarte avantajoasã de 4,5%, iar veniturile aferente sunt neimpozabile. Dupã încheierea perioadei de subscriere, MFP va organiza o tombolãprin care 1000 de investitori în aceastã emisiune de titluri de stat vor fiselectaþi pentru a primi un bonus de dobândã în valoare de 5.000 lei, careva fi acordat în perioada imediat urmãtoare declarãrii câºtigãtorilor. Sumaminimã investitã pentru a participa la tombolã este de 500 lei.

urmare din pagina 11- întocmirea evidentei orelor de munca prestate defiecare conducãtor auto;- regulamentul intern/contractul colectiv de muncaîncheiat la nivel de unitate;- acordarea drepturilor salariale ºi/sau a venitului asimilatsalariului, a indemnizaþiei primita de conducãtorii auto peperioada delegãrii si/sau detaºãrii în altã localitate în þarã ºi/sau strãinãtate, precum ºi plata acestora pentru munca prestatã;- acordarea concediului de odihna. În cadrul acestei campanii I.T.M. Mehedinþi va organizaacþiuni de control, atât pe teren (în trafic împreuna cuinspectorii de trafic din cadrul Inspectoratelor Teritorialeale ISCTR) cât ºi la sediul angajatorilor.

Inspector ºef, Gheorghe-FlorianConsilier C.C.R.P., Simcea Aurora Mãdãlina Gîrlea

COMUNICAT DE PRESÃ

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Sãptãmâna debuteazã cu noutãþi în segmentuldomestic. Ecourile acestei sãptãmâni le vei simþimultã vreme de acum încolo, pentru cã este vorbadespre schimbari importante în relaþiile familiale ºiîn ambianþa casei. Îþi vei revizui legãtura cu locurilenatale ºi cu neamurile. Apropie-te de cei dragi ºiajutã-i necondiþionat atât cât poþi. Zilele de 29 ºi 30noiembrie rãscolesc relaþia cu persoana iubitã ºicopiii. Distracþii, aventuri, amor, dar ºi niscai discuþiiaprinse trecãtoare. Finalul sãptãmânii aduce treburide rutinã, fie la locul de muncã, fie acasã. Fii prudentîn privinþa sãnãtãþii, pentru cã este vulnerabilã.Surprize plãcute dinspre partenerul de viaþã sau dinsprecolaboratori.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Foarte animate sunt relaþiile cu anturajul apropiat.Ai ºanse deosebite de a îmbunãtãþi relaþiile cu ceilalþi,de a-þi face prieteni noi ºi de a-þi remodela gândireaºi comunicarea. Pentru cã multã lume va roi în jurultãu, ar fi bine sã fii prudent cu vorbele ºi gesturile.Vorbeºte strictul necesar ºi ascultã-i ºi pe ceilalþi cuinteres. Joi, atenþia ºi eforturile îþi vor fi atrase deactivitãþile domestice ºi de relaþiile cu membriifamiliei. Se contureazã discuþii importante în casã,dar ºi cu neamurile. Sunt posibile neînþelegeri înrelaþiile cu cei dragi, dar le poþi depãºi cu prudenþã.Sfârºitul sãptãmânii este potrivit distracþiilor ºirelaþionãrii cu persoana iubitã ºi copiii. Aspecteparteneriale foarte agreabile.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Se anunþã îmbunãtãþiri financiare, încã de laînceputul sãptãmânii. Se deschide o nouã etapã decâºtig din munca proprie, etapã care va dura cel puþinun an de zile de acum încolo. Fii atent la cele discutatela locul de muncã ºi acceptã schimbãrile necesare.Poate fi vorba de a munci mai mult, dar eforturile îþivor fi rãsplãtite. Pe 29 noiembrie vor fi frecventecãlãtoriile pe distanþe scurte, întâlnirile ºi dialogurilecu persoanele din anturajul apropiat. Evitã sã vorbeºtiprea mult despre tine! Weekend-ul aduce treburigospodãreºti ºi discuþii importante cu membriifamiliei. Este rost de aventuri, distracþii, iar iubireapluteºte în aer.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Sãptãmânã deosebitã pentru tine. Ai ºanseminunate de a aduce îmbunãtãþiri importante pe toateplanurile vieþii tale, aºa încât rezervã momente specialpentru tine ºi gândurile tale. Un jurnal personal þi-arfi de mare folos pe termen lung. Cum emotivitateava fi accentuatã existã riscul sã oscilezi cam mult îndecizii ºi în relaþiile cu ceilalþi. Ai încredere în tineºi opereazã schimbãrile necesare pentru a-þiîmbunãtãþi viaþa personalã ºi pe cea profesionalã.Joi ºi vineri apar câºtiguri deosebite din muncaproprie, dar în paralel se ivesc ºi cheltuieli. Sfârºitulsãptãmânii îþi aduce în preajmã persoanele dragidin anturajul apropiat. Aspecte plãcute în casã ºi înrelaþiile familiale.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Primele zile ale sãptãmânii  îþi aduc dorinþãde interiorizare, somnolenþã ºi tendinþã la visarecu ochii deschiºi. Stãrile tale interioare suntfluctuante. Ocupã-te de treburi uºoare ºi, la nevoie,cere sprijinul celor dragi ºi de încredere pentru arezolva chestiunile urgente. Joi te vei simþi maibine, hotârându-te cel mai probabil sã schimbimulte ºi mãrunte în viaþa ta. Începe mai întâi custabilirea unor noi direcþii profesionale. Sãnãtateaeste vulnerabilã, deci nu forþa nota. Weekend-ulîþi aduce câºtiguri din munca proprie, cadouri saurecompense deosebite. Foarte frumoase suntrelaþiile cu anturajul apropiat, iar felul în carevorbeºti îi va cuceri pe mulþi.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Relaþiile cu prietenii ºi susþinãtorii din segmentulprofesional se vor schimba încã din primele zile alesãptãmânii. Renunþã la persoanele care te-au necãjitºi la cei care observi cã stau în preajma ta doarpentru profitul lor personal. Multe ºi mãrunte aflide la ºi prin prieteni, dar nu toate îþi sunt utile. Joivei avea nevoie de odihnã, somn ºi dialoguriinterioare. Rezervã momente ºi pentru plimbãri înaer liber împreunã cu cineva drag. La finalulsãptãmânii te vei simþi mai bine, însã nu forþa nota.Traseazã-þi planuri noi, revizuieºte-þi toate relaþiileºi gândeºte ºi la cum sã-þi îmbunãtãþeºtipersonalitatea ºi relaþiile cu ceilalþi. sãnãtatea estevulnerabilã, deci fii prudent. Veºti foarte bunedinspre segmentul financiar ºi cadouri alese.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Apar schimbãri importante, cu bãtaie lungã în planprofesional. Se deschide o nouã etapã în câmpulmuncii, o etapã în care vei fi bine susþinut de cãtreºefi. Þi se vor recunoaºte meritele, iar unii vor dorisã afle care este secretul succesului tãu din aceastãperioadã. Fii prudent ºi nu te lãsa copleºit de laude,deoarece în umbrã, colegii nu se prea bucurã depoziþia ta socialã ºi de sprijinul primit din parteaautoritãþilor. Joi  sunt momente bune de a discutacu prietenii, întrucât astfel vei afla informaþii ºi sfaturiutile. Weekend-ul evidenþieazã oboseala ºi dorinþade interiorizare. Discuþii multe cu persoanele dinanturajul apropiat.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Relaþiile cu strãinãtatea sunt bine susþinute înprima parte a sãptãmânii. Vor apãrea posibilitãþiimportante de a cãlãtori peste mãri ºi þãri, de arelaþiona cu oameni de bunã calitate ºi de a-þiîmbogãþi bagajul de cunoºtinþe cu teme interesanteºi de folos. Studiile, cercetãrile, documentarea suntactivitãþi care îþi vor solicita atenþia ºi eforturile multãvreme de acum încolo. Joi sunt posibile dialoguriimportante cu ºefi, cu reprezentanþii unor instituþii,însã totul este de bun augur, fiind susþinut ºi apreciatde multã lume. Finalul sãptãmânii îþi aduce în preajmãprieteni ºi aventuri plãcute, dar ºi accentuarea oboselii.Odihneºte-te mult, chiar dacã pe fundal te simþi bine.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Apar noutãþi la capitolul financiar. Se contureazãºanse minunate de câºtig de la ºi prin alþii. Astfel veiputea rezolva datorii mai vechi sau mai noi, poþi primicadouri, o moºtenire sau, diverse recompense. Pe dealtã parte, foarte uºor poþi descoperi interesele dinspatele unor relaþii apropiate. Segmentul profesionaleste animat de discuþii ºi întâlniri importante la nivelînalt, cu ºefi sau cu reprezentanþi ai unor instituþiioficiale. Apar sarcini noi de lucru, unele de anvergurã,care îþi vor fi bine rãsplãtite la momentul potrivit.Ultimele zile ale sãptãmânii aduc reuniuni cu prieteniiºi trasarea unor planuri personale ºi profesionale,împreunã cu oameni de nãdejde, pe termen lung.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

O sãptãmânã importantã în plan relaþional. Suntposibile finaluri ºi începuturi nebãnuite atât în relaþiacu partenerul de viaþã, cât ºi în relaþiile de colaborareprofesionalã. Îndoiala, temerile, senzaþia de mers îngol vor fi accentuate. În culisele vieþii tale existãjocuri, de bun augur, care vor ieºi la ivealã lamomentul potrivit. Joi se contureazã cheltuieli petaxe, impozite, servicii ºi preocupãri legate de bugetuldisponibil comun cu alþii. Dincolo de aparenþe existãinterese ascunse ale celor dragi, ce doresc în secretsã profite de banii ºi bunurile tale. Sfârºitulsãptãmânii aduce activitãþi culturale ºi subiecte legatede cãlãtorii în strãinãtate, pentru lucru, studiu sau deagrement. Eºti bine vãzut de cãtre ceilalþi, mai alesde cãtre persoanele din anturajul socio-profesional.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

La locul de muncã se întrezãreºte o nouã etapã.Activitãþile profesionale le vei desfãºura mai uºor, iarsprijinul colegilor va fi excelent. Însã, sãnãtatea estevulnerabilã pe segmentele sistemului digestiv ºi osos.Alimenteazã-te sãnãtos, odihneºte-te ºi, la nevoie,apeleazã la sfaturile specialiºtilor. Evitã, pe cât posibilîn primele douã zile ale sãptãmânii, analizele,consultaþiile medicale ºi intervenþiile chirurgicale. Joisunt momente bune pentru a te ocupa de relaþiileparteneriale, astfel cã negocierile, dezbaterile pe teme ºiactivitãþi comune se pot desfãºura foarte bine. Weekend-ul aduce cheltuieli ºi chestiuni financiare alãturi de ceidragi. Aspecte favorabile dinspre strãinãtate, legate destudii, dar ºi mentalul tãu este animat de gânduri nobile.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Sãptãmâna debuteazã cu impulsuri deosebite însegmentul amoros. Relaþiile cu persoana iubitã sau cucopiii capãtã din ce în ce mai multã valoare pentru tine.Încet, sigur ºi discret te vei orineta spre a petrece maimult timp cu cei dragi. Sau te hotãrãºti sã faci un copilsau sã te ocupi mai mult de copii. Amorul va cãpãta oaltã însemnãtate pentru tine, iar dorinþa de aventuri,distracþii ºi idile va fi la cote mari ºi destul de uºor deîndeplinit. Totuºi, rãscolirile sufleteºti pot fi frecvente.Joi se anunþã mult de lucru la serviciu, dar ºi treburi derutinã acasã. Oboseala, unele afecþiuni cardiace ºi alecoloanei vertebrale îºi vor spune cuvântul. Dozeazã-þieforturile ºi acceptã ajutorul celorlalþi! Sfârºitul sãptãmâniireaduce în discuþie relaþia cu partenerul de viaþã, dar ºicolaborãrile profesionale. Sprijin financiar substanþial dela ºi prin alþii.

OBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(29 noiembrie - 5 decembrie 2018) Horoscop

OBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018 pag. 14diverse

În perioada 23 -25.11.2018 Drobeta TurnuSeverin a fost gazda a douãFinale de Campionat Naþionaldestinate vârstei Tineret, U23:Echipe ºi Ne-Waza (lupta lasol din Judo) individual. Competiþia pe echipe a avut lastart 5 echipe la feminin ºi 6echipe la masculin. ConformRegu-lamentului în vigoareechipele de la feminin s-auîntrecut în sistemul Berger(fiecare cu fiecare) ºi la sfârºitulcompetiþiei echipa CSM DrobetaTurnu Severin (cu 3 victorii ºi oînfrângere) a obþinut titlul devicecampioanã naþionalã. Componenþa echipeinoastre a fost urmãtoarea:- TATAR Kristina ºi COVACIUIasmina -52 kg- IOVIÞA Roberta ºi BORTOSAndreea -57 kg- BRANCHEVA Lidia (BUL)-63 kg-BORONTIª Andreea -70 kg- ILINA Stoyanova(BUL) +70 kg Duminicã, 25.11.2018, onouã Finalã de CampionatNaþional cu medaliile pe

Douã Finale de CampionatNaþional destinate vârstei Tineret

SC COTTONTEX SRL Drobeta -Turnu Severincompanie producãtoare de echipament sportiv

AngajeazãMUNCITORI CONFECÞIONERI

Cerinþe:* bune cunoºtiinþe de utilizare amaºinii de cusut;- GRAFICIAN

Cerinþe:* foarte bune cunoºtinþe: Corel Draw;* cunoºtinþe bune: AdobePhotoshop, Adobe Illustrator.- ªef formaþie în confecþii textile - cu experienþã- Tineri cu aptitudini spre mecanica finã

Descrierea jobului:- salariu net motivant, stabilit înurma interviului;- tichete de masã;- bonusuri salariale în funcþie deperformanþã;- condiþii de muncã la nivelulstandardelor UE.Pentru cei din afara localitãþii

se deconteazã transportul.CV-ul se trimite pe adresa de

e-mail: erol@cottontex.rosau se depune la sediul din

Drobeta-Turnu Severin,(vis-a-vis de Hotel CONDOR)

Relaþii la Tel.: 0740 176 364

ANUNÞVând 6,750 hectare pãdure,suprafaþã situatã în comunaCorcova.Relaþii la numerele de telefon0216396835 sau 0721404945

masã, de data aceasta Ne-Waza(lupta la sol din Judo).Rezultatele sportivilor CSMDrobeta au fost urmãtoarele:Loc II - BORONTIª ANDREEA- 63 kg (ºi-a fãcut cadouaceastã medalie în ziuafrumoasã a majoratului sãu);Loc V - COVACIU IASMINA -52 kg;- BORTOS ANDREEA -63 kg- TOPALÃ VLAD +81 kgLoc VII - TATAR KRISZTINA -52 kg Au fost ultimele competiþii oficialeale Calendarului competiþionalintern 2018 ºi urmeazã perioadastatisticilor ºi a clasamentelorcu “Cei Mai Buni sportivi’’ aianului 2018 (vom reveni cudetalii în perioada urmãtoare).

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

sportOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018 pag. 15

Optimile de finalã ale CupeiRomâniei - faza judeþeanã Mehedinþiau produs o singurã surprinzã.Aceasta s-a consemnat la Crãguieºti,

unde AS Inter din localitate, liderulLigii a V-a, a dispus cu 5-1 de CSMDierna Orºova, ocupanta locului 6 înLiga a IV-a. Marius Brãbete (16, 26,61), Gabriel Iosu (55) ºi Petriºor

Transferat în urmã cu 2 anide CSM Drobeta Turnu Severin,timiºoreanul Radu Vaipan a cucerit4 medalii la Campionatul Naþionalde Nataþie pentru Tineret ºi Seniori,în bazin scurt (25 m), de laMiercurea Ciuc. În noul bazinconstruit în reºedinþa judeþuluiHarghita, înotãtorul antrenat deDaniel Bãdescu a devenit dublucampion national la tineret, în

Turul 2 (optimile de finalã)Voinþa Vrata - Recolta Dãnceu 0-2 (0-1)Viitorul Floreºti - CS Strehaia 2-4 (0-2)Inter Salcia - Viitorul ªimian 0-1 (0-0)AS Turnu Severin - Pandurii Cerneþi 1-2 (1-1)Inter Crãguieºti - Dierna Orºova 5-1 (2-1)Viitorul Cujmir - Dunãrea Pristol 7-3 (3-2)AS Obârºia de Câmp - Victoria Vj. Mare 3-0 (0-0)ªtiinþa Broºteni - Decebel Eºelniþa 3-0 (N)

Orºova, eliminatã în optimiIliescu (72) au marcat pentru gazde,în timp ce Bogdan Epure a înscrissingurul gol al oaspeþilor, în minutul36. În sferturi s-a calificat ºi finalista

- surprinzã a ediþieiprecedente, AS ªtiinþaBroºteni, care a profitatde neprezentareaadversarei AS DecebalEºelniþa. În celelalte 6jocuri din cadruloptimimilor, favoritele s-au calificat la pas.

Astfel, campioana de toamnã aLigii a IV-a Recolta Dãnceu s-aimpus cu 2-0 la Vrata, prin “dubla”lui Mihai Pavel, din minutele 8 ºi72, iar ocupanta locului secund CS

Strehaia a câºtigat cu 4-2 laFloreºti. Ionuþ Tiribentea (12),Claudiu Topalã (25, 32) ºi AndreiMãtuºoiu (37) au dus scorul la 4-0, pentru oaspeþi, la pauzã, iargazdele au redus din diferenþã pefinal, prin Cãtãlin Giura (81) ºiBogdan Neamþu (89). La limitã s-au impus Viitorul ªimian, scor 1-0 la Salcia, prin reuºite lui AndreiLazãr, din minutul 55, ºi Pandurii

Cerneþi, care a eliminat AS TurnuSeverin, scor 2-1. Lucian Neagoe(33 - pen) ºi Horia Vãtuiu (55) aumarcat pentru Pandurii, în timp ceechipa severineanã a punctat prinCristinel Baciu (40 - pen). Sferturile de finalã se vor disputaîn luna martie a anului viitor, iartragerea la sorþi va avea loc înfebruarie 2019.

Mircea OGLINDOIU

Vaipan, triplu campion naþional

Transferat în urmã cu 2 anide CSM Drobeta Turnu Severin,timiºoreanul Radu Vaipan a cucerit 4medalii la Campionatul Naþional deNataþie pentru Tineret ºi Seniori, înbazin scurt (25 m), de la MiercureaCiuc. În noul bazin construit înreºedinþa judeþului Harghita,înotãtorul antrenat de Daniel Bãdescua devenit dublu campion national latineret, în probele de 50 ºi 100 mbras. Vaipan a cucerit aurul ºi laseniori, la 50 m bras, iar la 100 mbras a luat bronzul. Bãnãþeanul a maifost aproape de podium la 200 mbras ºi 100 m mixt, la tineret, undes-a clasat de fiecare datã pe locul 4.

FCU Craiova s-a distrat cu Domneºti

“Sunt mulþumit de rezultate. Am luat2 medalii de aur la tineret ºi 2 laseniori, dintre care una de aur ºi unade bronz. În proba de 50 m bras, amrectificat recordul naþional de tineret,cu o sutime de secundã”, a spusVaipan. De mai bine de un deceniu,Bazinul Olimpic din Drobeta TurnuSeverin este închis, motiv pentrucare secþia de nataþie a clubuluiseverinean a pierdut toþi înotãtorii.În prezent, singurul sportiv legitimata rãmas Radu Vaipan. Acesta a fosttransferat în urmã cu 2 ani de la CSSBega Timiºoara, iar de atunci seantreneazã fie în oraºul natal, fie laPiteºti sau Izvorani.

Mircea OGLINDOIU

M. O.

În penultima etapã aturului, FC Universitatea Craiova,sau U Craiova 1948 SA, aºa cumeste denumirea oficialã aclubului înfiinþat anul trecut deAdrian Mititelu, a dispus cu 8-0(2-0) de “lanterna roºie” a serieia III-a, Viitorul Domneºti. FlorinCostea (38, 50, 52, 83, 88),Alexandru Raicea (40), ClaudiuBãlan (44) ºi Sabin Lupu (68) aumarcat pentru olteni, în ultimul

meci susþinut de FCU Craiova înacest an pe Stadionul Municipal din

Drobeta Turnu Severin. Doar 175de spectatori au fost prezenþi lameci. De remarcat ºi faptul cã FCUCraiova a avut nevoie de 38 deminute pentru a deschide scorulîmpotriva unei echipe care are aveagolaveraj 9-65 ºi 0 puncte, înainteaetapei a XIV-a. Profi tând de înfrângereasurprinzãtoare a contracandidateiSteagul Roºu Municipal Braºov,scor 1-2 cu Flacãra Moreni,echipa preluatã de Nicolo Napolia urcat pe locul 3, la 4 puncte subprimele douã clasate, Turris OltulTurnu Mãgurele ºi Flacãra Horezu.În etapa viitoare, ultima a turului,FCU Craiova va juca, sâmbãtã, laMoreni, cu antepenultima clasatãACS Flacãra din localitate.

Liga 3, seria 3, etapa a 14-aFCU Craiova - Viitorul Domneºti 8-0Oltul Tr.Mãgurele - Sporting Roºiori 4-1Flacãra Horezu - ACS Filiaºi 1-0SRM Braºov - Flacãra Moreni 1-2CSM Alexandia - CSU Craiova II 3-0FC Voluntari II - Hermannstadt II 0-1Astra II - Unirea Bascov 3-0FC Pucioasa - Atletic Bradu 3-0

publicitateOBIECTIV mehedinþean 29.11 - 05.12.2018pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, începu sã dea desus asta albã, sã nu sã mai opreascã,numai ca sã facã în ciudã autoritãþilor,ca sã aibã de lucru ºi în zilele desãrbãtare ce vor urma. Da cu timpu’nu te pui, cã sã pune el cu tine ºi deobicei el câºtigã. Cã el nu sã opreºteniciodatã. ªi nici cã-i pasã dacã sãezixtã contract cu vreo firmã ce va facedeszãpezirea în judeþul Mehedinþi. Da veni al lu’ Zbanghiu la mineîngrijorat ºi-mi ceru lopata, cã pe alui a rupt-o pin nãmeþi iarna trecutã.Da nu de asta era neapãrat îngrijorat.Mã întrebã dacã mai ºtiu ceva de neaDaea, cã nu mai ºtie nimica de neaministru, nu îl mai vãzu pi la televizor,pi la declaraþii, nimica. Mã zic, o firãcit de când a zgârmãnit în pãmânturece dupã sãmânþa de ªiºeºti, o fiomu pin concediu, pe undeva, acumao fi ºi obosit de atâtea deplasãri pecâmpurile patriei, s-o odihni ºimnealui. Da ºi când o apãrea, sã teþii, mai ales cã sã apropie ºi tãiereaºoricului. ªi musai sã-l vedem pe neaDaea cu o canã cu vin fiert ºi o bucatãde ºoric în mâini. Mã nepoate, fu nea Bãlu pi laMadrid, în schimb de experienþã ºi

Sucã ºi nea Bãlu plimbãtoru’, doftoratu’ pierdut al lu’ neaStãniºoarã ºi pãrerile lu’ nea Bãnicioiu la Severin

þinu neapãrat sã ne arate ºi nouãcã poate nu ºtiam pe unde sã maiplimbã. Bine, fu schimb deexperienþã pe sortarea deºeurilor,cã dacã nu mai ºtiaþi cu ce sã maiocupã nea Bãlu, vã spune Sucã: edirector la Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã (ADI) EcoMetropolitan Cluj-Napoca ºi,printre altele, sã ocupã ºi deproblema deºeurilor pin judeþ. Bine,cã anul ãsta sã mai prelungirã pe 4ani contractele bãnoase pentrudouã societãþi di la Cluj care sãocupã cu salubrizarea în zonanoastrã ºi nici plimbarea la Madridnu are vreo legãturã, doamne-fereºte, cu toate astea. Simplecoincidenþe. Acuma, nea Bãlu sãmai vinã peste 2 ani sã ne dea lecþiide dezvoltare a Mehedinþiului,numai sã mai convingã niºtepierde-varã sã-l mai asculte. Acuma, mã fraþilor, e drept cã ºifostu’ ºef de partid al lu’ nea Bãlu,adicã nea Stãniºoarã, nu mai edoctor. Pã nu, cã rãmasã fãrã titlu,cã dacã-i dovedirã plagierea, nu maiare nici titlu, i-l retrasãrã. Adicã omuprimi verdict de plagiat din partea

instituþiei care, cu câþiva ani în urmã,le înmâna diplomele de ”Doctor înInformaþii ºi Securitate Naþionalã”.Lucrarea lu’ nea Stãniºoarã,“Controlul parlamentar asupraactivitãþii de apãrare, ordine publicãºi siguranþã naþionalã”, avea maipuþin de 150 de pagini, cam preapuþin pentru un doctorat. Da poateomu fiind obiºnuit cu sintetizarea,zisã cã nu sã prind specialiºtii. Dasã prinsãrã. Lasã cã poate face ãstamicu unu pe bune, cã ºi aºa i-amoºtenit pasiunea pentru politicã. Aºa cum a moºtenit ºi nea Aladinpasiunea de a face glumiþe proaste ,dupã cum s-a întâmplat ºi la ºedinþaordinar - festivã a ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi. Adicã a vãzutdoar duºmani politici, daincompatibilitãþile ºi conflictele deinterese nu le simte cu hamsteru sau,mai ºtii, sã face cã nu le vede. Da,om vorbi data viitoare despre asta! Mã nepoate, una bunã ºi alta maipuþin. Pã da, cã sã mai crearãniscaiva locuri de muncã pin judeþ,

sã tot angajarã de pi la începutulanului, mai scãzu ºomajul niþel, cãprea eram de mirul lumii. Acuma,di la Statisticã ne spun cã fro patrumii ºi-au gãsit un loc de muncã,ceea ce nu e de colea. Da mai rãu ecã tot de aici am aflat cã scadenumãrul locuitorilor din Mehedinþi,di la o perioadã la alta, semn cã nue încã prea bine. Bine, între timp mai trecu neaBãnicioiu, pi la Drobeta, probabil îiprieºte aeru’ de Dunãre, da nu-l preasalutarã mulþi, cã nu prea mai ºtiau deunde sã-l ia. Ce mai, a trecut cevatimp de când a fost la inaugurareaMaternitãþii neterminate, când eraMinistru’ Sãnãtãþii. Acuma îl gãsiþi laPro România, merge pin þarã ºipromite cã va fi bine. Pãnã sã fie bine, de la început deweekend o sã ne bucurãm de zilelelibere, de luminiþe, brazi ºi, cât decurând, de colinde. E semn cãsãrbãtorile îmbracã oraºele. Pãnã data viitoare, hai sã fiþi iubiþiºi optimiºti! nea Mãrin