www -...

Europenii vor televizoare 3D pentru filme ºi meciuri

.infoinfowwwJoi, 3 iunie 2010 Anul VI Numãrul 1570 Preþ ziar: 1,5 lei Preþ ziar: 1,5 lei Tipãrit în 16 pagini la Bucureºti ºi Cluj

Editat de Publimedia, parte a grupului Media Pro Adresa redacþiei: Strada Aurel Vlaicu nr. 62-64, Sector 2, Bucureºti Telefon: (021)205.31.25; (021) 205.31.28 Telefonul cititorului: (021) 9412 E-mail: [email protected]

Accidentul AC/DC: eroare umanã sau mânã criminalã?de Adrian CercelescuVorba unui om mare: credeþi cã mie nu mi-e ruºine cã tembelii ãia de la Drumuri au cerut ºpagã lu’ AC/DC 50 de euroi pe camion, în vamã la Nãdlac? Credeþi cã nu mã doare? Ohoo, ºi-ncã cum! Ia gândiþi-vã: îþi vin în þarã legendele rock-ului ºi încasãrilor, te trezeºti la barierã cu unii care numai anul trecut au câºtigat 220 de milioane de US parai, iar tu le ceri 50 de nenorociþi de euro? Îmi vinesã-mi smulg pletele din cap.Dar vã daþi seama ce distruºi sunt ãia de la Transporturi, dacã au dat jos din pat o echipã de control ºi au suit-o imediat în avion. Au ºi ei dreptatea lor: dacã nu faci anchetã nici când ºpaga e batjocoritã, când dracu s-o mai faci? Sã vedeþi cu ce reconstituire ºi analiza muncii se lasã la Nãdlac. > 10

Mai citiþi în Puterea Gândului: Pentru mine ºi familia mea Din lumea viselor în lumea a

treia

EDITORIAL

NEWS

Companiile de stat pregãtesc tãieri de salarii. Cine scapã Angajaþii companiilor de stat se pregãtesc de tãierea lefurilor, a anunþat ieri Guvernul. De reducere vor scãpa însã companiile care deja s-au restructurat, printre cei exoneraþi afl ându-se ceferiºtii, dar ºi unii angajaþi ai Elenei Udrea > 3

FINANCIAR

Noua ordine imobiliarã: casela jumãtate de preþºi malluri de 1 euro Faþã de perioada de boom imobiliar, o garsonierã costãacum cu aproape 35.000 de euro mai puþin > 8

INTERNAÞIONAL

Euro scade, austeritatea îngroapã creºterea economicã Speranþa cã un „euro slab” va revigora exporturile este umbritã de temerile Organizaþiei Internaþionale a Muncii (ILO) cã planurile de austeritate vor produce mai mulþi ºomeri ºi cã economia nu-ºi va reveni din recesiune > 7

SUMAR

Dansurile indiene, sari-urile multico-lore ºi poveºtile de dragoste marca Bolly-wood s-ar putea filma peste o vreme în România. Invitaþia exis tã, ea fiind adresatã producãtorilor indie ni de cãtre ambasadoarea Româ niei la New Delhi, Valerica Epure.

Consilierul Lãzãroiu: reducerea cu 15% a pensiilor evitã colpasul pe termen scurt

Sebastian Lãzãroiu a declarat cã reducerea cu 15 a pensiilor nu rezolvã problema, dar stabileºte un echilibru

ºi evitã colapsul sistemului pe termen scurt. Practic, la un seminar organi-zat de cãtre Societatea Academicã din

România, consilierul preziden-þial a repetat ºi a întãrit decla-raþiile pe acestã temã ale lui Traian Bãsescu. Lãzãroiu a afir mat cã abuzurile ºi fraude-le din sistemul de pensii se da toreazã com plicitãþii dintre politicieni, funcþionari, medici ºi cei pen sionaþi. Sistemul de pensii mai are o problemã: ten-dinþele demografice care aratã cã, în 2050, aproape o treime din populaþia României va avea peste 65 de ani. > 4

SPECIALZeci de telefoane, ascultate ilegal cu un soft thailandez

Procurorii DIICOT au distrus o afa cere profitabilã: 80 de persoane se ocupau cu interceptarea ilegalã de convorbiri telefonice, SMS-uri ºi chiar discuþii ambientale. Baza afacerii a fost pusã cu un soft de câteva sute de euro, din Thailanda. > 5 > 6

Propunere: filme indiene „made in Romania“

PUBLICITATE

>16 >12

Cum sã nu te îngraºi dupã cete-ai lãsat de fumat

BOICOT Guvernul, boicotat de o parte din propriii lui parlamentari

Grupul pedeliºtilor care-i aratã bilele lui Boc. „Sã mã dea afarã.Eu votez pentru moþiune“

Opoziþia cautã 24 de „trãdã-tori”: atâtea voturi mai sunt ne cesare ca Guvernul Boc sã pice, în condiþiile în care

toþi pesediºtii ºi liberalii s-ar mobiliza la vot. Ieri, mai mulþi democrat-liberali au anunþat cã pãrãsesc corabia: senatorul PD-L de Prahova Iulian Bãdescu a tre-cut la PSD, explicând cã nu poate sã dea ochii cu mama lui ca sã-i spunã cã a votat tãierea pensiilor cu 15 la sutã. La scurt timp colegul sãu Georgicã Severin ne-a declarat cã voteazã moþiunea opoziþiei „cu bilele la vedere”. Starea de nemulþumire se întinde printre aleºii pedeliºti, dupã

cum spune deputatul Daniel Oajdea: "Sunt foarte mulþi nemulþumiþi, dar nu ºtiu cum vor vota moþiunea de cenzurã”. Cu toate acestea, s-ar putea ca doar o parte dintre ei sã voteze contra propriului guvern. Pe cei mai mulþi curajul îi va þine pânã la jumãtate ºi vor face ca deputatul PD-L ªtefan Drãgulescu: se vor abþine de la vot. La fel vor proceda ºi mare parte din tre parlamentarii UNPR. Abþinerea este frecþie la picior de lemn: în condi-þiile în care moþiunea trebuie sã strângã voturi pentru, mai precis 236, abþineri-le nu conteazã. (Raul Florea, Maria Toader)

Mai mulþi parlamentari PD-L criticã deschis Guvernul Boc pentru tãierile de pensii ºi salarii, unii dintre ei anunþând cãfi e se abþin, fi e voteazã pentru moþiunea de cenzurã a opoziþiei

> 2

GEORGICÃ SEVERINsenator PD-L

Dacã textul cu care va veni premierul Boc în plen rãmâne neschimbat,voi vota cu bilele la vedere în favoarea moþiunii. Voi decide atunci dacãvoi rãmâne sau nu în PD-L

Foto

: Med

iafa

x/M

ircea

Roº

ca

2 GÂNDUL JOI, 3 IUNIE 2010 NEWSNEWS

[email protected]@gandul.info

PD-L începe sã se clatine sub nemulþumirile propriilor parlamentari care atacã din interior Guvernul Boc.

Prima fisurã la vedere a apãrut, marþi, prin demisia senatorului Iulian Bãdlescu care a anunþat în plen cã trece în tabãra PSD. Motivaþia datã de primul parlamentar al puterii care trece în opoziþie este prestaþia lui Emil Boc ºi programul anticrizã

al Executivului. "I-am spus cã m-a deranjat faptul

cã am aflat peste noapte cã este crizã ºi mi-a rãspuns cã cine nu susþine programul sãu trebuie sã aleagã alt drum. Asta am ºi fãcut: am ales alt drum", a precizat acesta, pentru Gândul.

Demisia lui Bãdescu vine însã în contextul tensiunilor din orga-nizaþia PD-L Prahova, a cãrei ºefie aparþine preºedintelui Camerei Deputaþilor, Roberta Anastase. Practic, Anastase este acuzatã cã ar

conduce în mod "dictatorial" filiala judeþeanã, numirile fãcute în insti-tuþiile deconcentrate ºi în organiza-þiile locale fiind principalul motiv de revoltã al lui Iulian Bãdescu.

De altfel, PD-L este la un pas de a rãmâne fãrã niciun reprezentant din partea Prahovei, în Senat.

Democrat-liberalul Georgicã Severin dã la rându-i semne cã va pãrãsi tabãra pedelistã, anunþând cã, în cazul unei moþiuni de cenzurã împotriva guvernului, va vota alãturi de opoziþie. "Dacã textul cu care va veni premierul Boc în plen rãmâne neschimbat, voi vota cu bilele la vedere în favoarea moþiunii. Voi decide atunci dacã voi rãmâne sau nu în PD-L. Deocamdatã e prematur sã mã pronunþ. Oricum, dupã aces-te declaraþii s-ar putea sã fiu exclus pânã luni", a precizat pentru Gândul senatorul democrat-liberal.

Frunzãverde crede cã „normal ar fi trebuit sã alegem mãrirea TVA“

Un alt pedelist care, "în princi-piu", ar vota împotriva guvernului este deputatul Daniel Oajdea. "Sunt foarte mulþi nemulþumiþi, dar nu ºtiu cum vor vota moþiunea de cen-zurã. Sã nu credeþi dumneavoastrã cã noi, parlamentarii, nu avem cunoº-tinþe - rude, prieteni care suferã de aceste mãsuri. La nivel de discuþie, foarte multã lume este nemulþumi-

tã de mãsurile reducerii salariilor, a pensiilor mici, dar la vot nu ºtiu cum se vor comporta'', a declarat parla-mentarul ieºean.

De altfel, atât reacþia lui Oajdea, cât ºi cele ale senatorilor din Prahova vin dupã douã sãptãmâni în care Guvernul Boc a fost scuturat în spa-tele uºilor închise, atât deputaþii, cât ºi senatorii PD-L plângându-se premierului nu doar de reducerea valorii pensiilor ºi salariilor, ci ºi de activitatea miniºtrilor, cei mai criti-caþi fiind ºeful Finanþelor, Sebastian Vlãdescu, ºi ministrul Muncii, Mihai ªeitan. Criticile la adresa mãsurilor luate de guvern vin ºi din partea con-ducerii PD-L.

Vicepreºedintele democrat-libe-ral Sorin Frunzãverde a atacat, de asemenea, tãierea cu 25% a salarii-lor bugetarilor, susþinând cã varianta majorãrii taxelor ar fi fost mai puþin dureroasã: "Efectiv nu cred în acest tip de mãsuri. Le-am spus colegilor mei cã, în mod normal, ar fi trebuit sã alegem varianta FMI ºi anume mãrirea TVA ºi a cotei de impozi-tare. De pensii, nu trebuia sa ne atingem. Sub nici o formã".

Udrea: „Sunt vremuri pentru politicieni puternici”

Întrebatã dacã are informaþii cã ºi alþi parlamentari democrat-liberali se pregãtesc sã pãrãsescã partidul cãtre alte partide, secretarul execu-

tiv, Elena Udrea, i-a „taxat” anticipat pe cei care vor face acest lucru. „Nu am aceastã informaþie, am aflat ºi eu la ieºirea din ºedinþa de Guvern cã domnul senator a pãrãsit PD-L. Cred cã acestea sunt vremuri pentru poli-ticieni puternici, care au o atitudine de asumare a guvernãrii ºi a susþinerii Guvernului din partidul din care fac parte. Cei care fie sunt slabi, fie au o cu totul altã viziune asupra felului în care ar trebui sã treacã România prin aceastã perioadã de crizã sigur cã pãrãsesc barca în acest moment.

BOICOT PD-L, sub revolta "anticrizei":

Grupul pedeliºtilor care-i aratã bilele lui Boc: „Sã mã dea afarã. Eu votez pentru moþiune“La o zi dupã demisia din PD-L a deputatului Silviu Prigoanã, pedeliºtii sunt la un pas de a rãmâne fãrã senatori de Prahova. În timp ce Iulian Bãdescu a trecut în tabãra PSD, Georgicã Severin dã semnalul de plecare: "S-ar putea sã fi u exclus, voi vota moþiunea"

DANIEL OAJDEAdeputat PD-L

Sunt foarte mulþi Sunt foarte mulþi nemulþumiþi, dar nemulþumiþi, dar nu ºtiu cum vor nu ºtiu cum vor vota moþiunea vota moþiunea de cenzurã. de cenzurã. Sã nu credeþi Sã nu credeþi dumneavoastrã cã dumneavoastrã cã noi, parlamentarii, noi, parlamentarii, nu avem cunoºtinþe nu avem cunoºtinþe - rude, prieteni - rude, prieteni care suferã de care suferã de aceste mãsuriaceste mãsuri

Emil Boc, preºedintele PD-L, are probleme cu disciplina de partid Foto: Mediafax/Raul Stef

DEFECÞIUNE DEFECÞIUNE Pentru a nu fi luaþi Pentru a nu fi luaþi drept “remorcã”, “progresiºtii” lui drept “remorcã”, “progresiºtii” lui Gabriel Oprea se vor abþine de la Gabriel Oprea se vor abþine de la vot în cazul moþiunii de cenzurãvot în cazul moþiunii de cenzurã

În timp ce se confruntã cu criticile venite din partea propriilor parlamen-tari PD-L, Guvernul Boc mai primeºte o veste rea: în cazul preconizatei moþiuni de cenzurã nu va putea conta pe votul grupãrii independenþilor.

Deºi are un reprezentant în Executiv, în persoana ministrului Apãrãrii Gabriel Oprea, Uniunea Naþionalã pentru Progresul României

a anunþat cã nu îºi va exprima opþiu-nea nici pentru demiterea Cabinetului Boc, dar nici în favoarea menþinerii acestuia.

Explicaþia datã de cãtre vicepreºe-dintele UNPR, Ioan Munteanu, este aceea cã, pe de o parte, premierul nu dã garanþii cã prin reducerea pensii-lor ºi salariilor se va rezolva situaþia crizei, iar pe de altã parte, în joc este ºi o problemã de imagine.”Vom fi pre-zenþi în salã, vom striga <prezent> fiecare dintre noi, dar nu vom vota. Sigur, nu putem sã ne delimitãm de Guvern. Dar, în acelaºi timp, încercãm

ºi noi sã construim o identitate ºi nu de a fi consideraþi, aºa cum se spune în multe cercuri, <remorca> nu ºtiu cui sau alte etichete", a explicat lide-rul progresiºtilor la Realitatea FM, argumentând cã presiunea nu trebuie sã fie pe umerii puterii, ci pe aceia ai opoziþiei care va fi nevoitã sã obþinã cele 236 de voturi necesare.

"Noi, UNPR, trebuie ca, dacã vrem sã reuºim politic, sã avem ºi noi câte-va argumente în faþa electoratului. Dacã nu, atunci confuzia va fi foarte simplã: am fost nãscuþi noaptea doar pentru a fi utili unei perioade foarte

scurte. Declaraþia lui Munteanu vine la o zi dupã ce preºedintele de onoa-re al UNPR, Cristian Diaconescu, i-a cerut lui Emil Boc sã nu se limiteze doar la tãierea salariilor. "Solicitãm Guvernului ca, odatã cu asumarea rãspunderii în faþa Parlamentului, sã prezinte ºi sã legifereze un pachet de mãsuri active pentru ieºirea din crizã. Mãsurile de austeritate au rolul lor în ce priveºte acoperirea unor deficite în economie, dar prin aceste mãsuri nu se face rost de bani în plus pentru economie”, a declarat, marþi, Cristian Diaconescu. (Raul Florea)

Boc se împiedicã ºi de „independenþi“. UNPR-iºtii îl anunþã cã nu va putea conta pe votul lor

Voturile a trei deputaþi PD-L, luate în calcul de OpoziþiePe lângã revoltaþii din PD-L care criticã public Guvernul Boc, opoziþia mizeazã ºi pe sprijinul a trei deputaþi PD-L de Timiº. Gheorghe Ciobanu, ªtefan Drãgulescu ºi Marius Dugulescu au deja experienþa votului împotriva executivului, optând, în urmã cu douã zile, în favoarea moþiunii care îl viza pe ministrul Finanþelor, Sebastian Vlãdescu.

INFOINFO

IOAN MUNTEANUvicepreºedintele UNPR

Încercãm ºi noi Încercãm ºi noi sã construim o sã construim o identitate ºi nu identitate ºi nu de a fi consideraþi de a fi consideraþi (...) „remorca“ (...) „remorca“ nu ºtiu cui sau nu ºtiu cui sau alte etichetealte etichete

3JOI, 3 IUNIE 2010 GÂNDULNEWS NEWS

PUBLICITATE


Salariaþii companiilor de stat nu scapã de reducerea lefuri-lor, un prim pas în acest sens fiind reevaluarea bugetelor

societãþilor. Tãierile nu se vor apli-ca însã acolo unde s-au fãcut deja restructurãri, un exemplu în acest sens fiind sectorul feroviar, a anunþat ieri purtãtorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.

"Bugetele companiilor de stat urmeazã sã fie reevaluate, dar companiile de stat care au fãcut deja restructurãri nu vor mai intra în aceastã reevaluare. Pot sã vã dau exemplul CFR, care nu va mai intra în aceastã reevaluare întrucât ºi-a fãcut deja restructurãrile", a spus Muntean.

Ea a menþionat cã reevaluarea bugetelor companiilor va fi reglemen-tatã „într-o marjã de maxim câteva sãptãmâni”. La rândul sãu, ministrul Dezvoltãrii, Elena Udrea, a declarat cã nici la Compania Naþionalã de Investiþii, aflatã în subordinea sa, nu

se vor face reduceri de salarii, pentru cã ºi aici s-au fãcut deja restructurãri. La CNI lucreazã aproximativ 150 de salariaþi.

Niciunul dintre cei doi oficiali nu a fãcut însã vreo referire la angaja-þii Societãþii Naþionale a Lignitului Oltenia (SNLO). Recent, preºedin-tele Federaþiei Mine Energie, Marin Condescu, a semnat cu ministrul Economiei, Adriean Videanu, un protocol prin care acesta din urmã se angaja sã nu reducã drepturile salariale ale angajaþilor SNLO.

Întrebatã dacã diminuarea cu 25% a salariilor va fi însoþitã ºi de o scãdere pe mãsurã a stimulentelor, Elena Udrea a precizat cã, cel mai probabil, acestea nu vor fi reduse, ci eliminate. „S-a discutat ca aceste stimulente sã nu se mai acorde. Fie ca acest lucru sã se decidã la nivelul Cabinetului, pentru cã stimulente-le le acordã doar ministrul, fie sã se ia o hotãrâre formalã în Guvern prin care sã se interzicã acordarea stimulentelor. În aceastã perioadã, probabil cã solidaritatea înseamnã inclusiv sã accepþi sã munceºti mai

mult ºi sã fii plãtit mai puþin", a spus ea. Totuºi, demnitarul a opinat cã nu este neapãrat nevoie de o decizie a Guvernului, pentru cã "miniºtrii sunt responsabili".

Posibil fond de solidaritate

Nici Ioana Muntean ºi nici Elena Udrea nu au precizat clar mecanismul prin care vor fi fãcute reducerile sala-riale. Surse oficiale citate de Mediafax susþin însã cã Guvernul va stabili un plafon salarial maximal pentru angajaþii companiilor de stat ºi cei ai regiilor autonome, iar din câºtigul care depãºeºte acest plafon o cotã de peste 70% va fi vãrsatã într-un fond de solidaritate. Aceastã variantã a fost aleasã dupã ce Executivul a constatat cã salariile nu pot fi reduse cu 25% în societãþile cu capital de stat.

Cel mai probabil, plafonul sala-rial urmeazã sã fie stabilit la peste 5.000 de lei. În acest caz, salaria-þii care vor fi afectaþi sunt cei din domeniul aeronautic (Romatsa, Autoritatea Aeronauticã), dar ºi din sectorul energetic (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexurile ener-getice).

Procedura va fi reglementatã prin-tr-un memorandum care urmeazã sã fie avizat de Guvern. În acest docu-ment, virarea sumelor va fi prezen-tatã ca având un caracter "benevol", dar va reprezenta practic o decizie a acþionarilor ºi conducerii acestor companii ºi regii. "Adunãrile generale ale acþionarilor ºi consiliile de admi-nistraþie vor fi mandatate sã le cearã

managerilor din aceste companii ºi regii sã vireze unele sume cãtre fondul de solidaritate. Va fi un plafon sala-rial, iar din ce trece de acest plafon o cotã de peste 70% va fi viratã la fond. Reducerea cu 25% a salariilor în cadrul acestor companii de stat nu este posibilã ºi nu va fi aplicatã", au explicat sursele citate.

Sindicaliºtii din domeniul feroviar s-au arãtat sceptici la auzul anunþului cã lor nu le vor fi reduse salariile. "Nu mai am încredere pânã când nu vãd actul normativ. Au fost prea multe rãsturnãri de situaþie ºi declaraþii care se bãteau cap în cap", a declarat pen-tru Gândul preºedintele Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã, Iulian Mãntescu.

REDUCERI Cine s-a restructurat rãmâne cu leafa întreagã

Companiile de stat pregãtesc tãieri de salarii. Cine scapãAngajaþii companiilor de stat se pregãtesc de tãierea lefurilor, a anunþat ieri Guvernul. De reducere vor scãpa însã companiile care deja s-au restructurat, printre cei exoneraþi afl ându-se ceferiºtii, dar ºi unii angajaþi ai Elenei Udrea

Restructurarea CFR în cifreDin vara anului trecut ºi pânã în prezent, numãrul angajaþilor companiilor feroviare a scãzut cu 9.133 de persoane. La CFR SA, compania responsabilã cu gestionarea infrastructurii, personalul a scãzut de la 27.773 la 26.081, iar în luna mai au mai fost concediaþi 600 de angajaþi, la CFR Cãlãtori reducerea a fost de la 17.235 la 15.205, iar la CFR Marfã contracþia a fost de la 17.048 la 11.037. La nivelul lunii aprilie, salariile nete din cele trei societãþi nu au depãºit 1.800 de lei.

INFOINFO

Angajaþii companiilor de stat, între restructurãri ºi tãierea salariilor Foto: Arhiva Gândul

Pentru pensionarea anticipatã, penalizãrile lunare scad la 0,65 %

Pe scurt

Cinematografele bucureºtene, cele mai scumpe din UE FILM FILM În funcþie de salariul mediu brut pe orã, cele mai scum-pe cinematografe pentru populaþie sunt cele din Bucureºti (România) - unde este necesar sã munceºti aproape douã ore pentru a cumpã-ra un bilet de intrare la fi lm la sfâr-ºit de sãptãmânã, cele de la Sofi a ºi Bratislava (Slovacia). În Bucureºti ºi în Sofi a, preþul mediu al biletului de intrare este totuºi sub 4 euro. Cele mai ieftine cinematografe se afl ã la Copenhaga, unde preþul unei intrãri reprezintã echivalentul a mai puþin de jumãtate de orã de lucru, Luxemburg ºi Berlin. În ora-ºul danez preþul mediu pentru un bilet de intrare este de 9,8 euro, ºi de 7 euro la Luxemburg ºi în capi-tala germanã.

Salariul preºedintelui în funcþie, 6.702 lei, al foºtilor ºefi de stat, 5.866 leiBANI BANI Preºedintele Traian Bãsescu încaseazã lunar un salariu net de 6.702 lei, con-silierii prezidenþiali au salariu net de 5.361 lei, iar cei de stat benefi ciazã de salariu net lunar de 4.693 de lei, potrivit situaþiei veniturilor salariale de la Preºedinþie. Unii dintre consilierii de la Cotroceni au venituri salaria-le ºi de la MAE, MApN, MAI, SRI, de unde sunt detaºaþi la Preºedinþie. Regele Mihai, Ion Iliescu ºi Emil Constantinescu primesc, de la Preºedinþie, în calitate de foºti ºefi de stat, lunar, câte 5.866 lei, salariul brut fi ind de 7.166 lei. Potrivit unei informãri pos-

tate pe site-ul Administraþiei Prezidenþiale, cei trei foºti ºefi de stat au la dispoziþie câte doi angajaþi, un consilier ºi un secretar de cabinet, remuneraþi tot din bugetul Administraþiei Prezidenþiale. Doi dintre consilieri primesc

câte 2.665 lei, în timp ce al treilea primeºte 2.570 lei, ultimul având o vechime în muncã mai micã. Secretarii de cabinet primesc 793, 934, respectiv 957 lei lunar, în funcþie de vechimea în muncã. (Mediafax)

AMENDAMENT AMENDAMENT Comisia de muncã a Camerei Deputaþilor a decis, miercuri, diminuarea penalizãrilor lunare pentru persoanele care se pensioneazã antici-pat, de la 0,75 la 0,65 % din cuantumul acestei pensii. Amendamentul adoptat de comisie a fost formulat de deputatul independent Marian Sârbu, care a propus

o formulã de compromis între varianta Guvernului ºi amendamentele Opoziþiei, care propuneau diminua-rea penalitãþilor de la 0,75 la 0,5%. Potrivit textului propus de Guvern, "pensia anticipatã se cuvine, cu cel mult cinci ani înaintea împli-nirii vârstei de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotiza-re, precum ºi celor care au depãºit stagiul complet de cotizare cu pânã la opt ani". Paul Victor Dobre a declarat cã persoanele care au stagiu complet de cotizare ºi care doresc sã se pensioneze anti-cipat "nu trebuie considerate ca niºte criminali, oameni care au furat".(Mediafax)


PROMISIUNE PROMISIUNE Planul Guvernului Planul Guvernului Boc: 10.000 km de drumuri judeþe-Boc: 10.000 km de drumuri judeþe-ne reabilitate ºi construite în 4 anine reabilitate ºi construite în 4 ani

Pregãtiþi-vã din timp maºina. Cabinetul Boc ne asigurã cã în anul acesta ne vom putea bucura de încã 500 de kilometri de asfalt, proaspãt reabilitaþi ºi modernizaþi. Ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea, a anunþat, ieri, cã se va ocupa de acest proiect guvernamen-tal, prin care Executivul îºi propune sã cosmetizeze- pânã în 2013- nici mai mult, nici mai puþin de 10.000 de kilometri de drumuri judeþene ºi de interes local.

Prioritate pentru legãturile dintre „autostrãzile...autostrada”

ªefa de la Dezvoltare a identifi-cat, miercuri, care dintre drumurile incluse în program vor avea întâietate

printre cei 10.000 de kilometri: cele cu relevanþã economicã sau socialã deosebitã.

„Vom încerca, prin acest program, sã finanþãm reabilitarea ºi construirea de drumuri judeþene ºi de interes local în special acolo unde aceste drumuri leagã drumuri naþionale, sunt cãi de comunicaþie cu autostrãzile sau… auto-strada, de asemenea, leagã localitãþi importante, duc cãtre obiective econo-mice relevante, cãtre zone industriale sau, ºi mai important, cãtre obiective turistice”, a explicat Udrea, realizând cã la capitolul autostrãzi România nu prea are ce numãra.

„Taxã de asfalt”, adicã economii la bunuri ºi servicii

Banii pentru retuºarea celor câteva sute de kilometri vor fi strânºi printr-un efort de solidaritate ºi la nivelul propriului minister, a dat asigurãri Elena Udrea.

„Banii vor fi alocaþi de pe Programul de construire-reabilitare de drumuri care existã în acest moment la minister pe HG 577. (...)La aceºti bani vom adãuga toate economiile pe care ministerul le-a fãcut tãind cu 37% cheltuielile cu bunuri ºi servicii, reducând personalul ministe-rului cu 20%. (...) Toate economiile pe care ministerul le va face se vor îndrepta cãtre Programul de 10.000 kilometri de drumuri judeþene ºi de interes local”, a explicat ministrul.

Întrebatã la cât se ridicã economiile pe care instituþia sa le-a fãcut deja ºi care ar urma sã fie alocaþi moderni-zãrii celor 500 de kilometri, ºefa de la Dezvoltare Regionalã n-a putut sã spunã o cifrã,motivând cã tot încearcã sã reducã cheltuielile de peste tot ºi ar mai avea de strâns ceva bani.

„Programul (care este defalcat pe patru ani- n.r.) este evaluat la apro-ximativ 2 miliarde de euro. Banii vor veni din bugetul de stat, aºa cum el va fi conceput în anii urmãtori, dar ºi din

alte surse legal constituite, constituind bugetele locale, credite pe parcursul derulãrii lui”, a mai adãugat Udrea.

Visul lui Boc – „autostrada” Piteºti - Constanþa

Planuri mari pentru infrastructu-rã are ºi ºeful Guvernului, Emil Boc.Duminica trecutã el s-a declarat convins cã, în iunie 2011, drumul de la Piteºti la Constanþa va fi parcurs la anul în regim de autostradã. Viziunea premierului nu are nicio legãturã cu realitatea.De la Piteºti la Constanþa, drumul cu maºina nu va fi nici anul viitor atât de rapid cum a dat el asigurãri. Chiar dacã se alocã toþi banii necesari, distanþa tot nu va putea fi strãbãtutã integral în regim de autostradã. Douã sectoare din centura Bucureºtiului nu vor avea nici în 2010 douã benzi pe sens. În plus, tronsonul de autostradã Cernavodã - Constanþa ar putea fi deschis, pe unele porþiuni, doar pe un singur fir. (Maria Toader)

Guvernul va cosmetiza 500 km de drumuri judeþene în 2010. Cum strânge Udrea cureaua ministerului pentru a bãga banii în asfalt

SEMINAR Un consilier prezidenþial completeazã declaraþiile lui Bãsescu

Sebastian Lãzãroiu: Reducerea cu 15% a pensiilor evitã colapsul pe termen scurt. Pericolul cel mai mare – în 2050

[email protected]

Consilierul prezidenþial Sebastian Lãzãroiu afirmã cã reducerea cu 15 la sutã a pen-siilor, anunþatã de Guvernul

Boc, nu rezolvã problema sistemului de pensii, dar stabileºte un echilibru ºi evitã colapsul sistemului.

Lãzãroiu a declarat, ieri, la un seminar organizat de cãtre Societatea Academicã din România, cã existã cu 1 milion mai mulþi pensionari decât salariaþi, adicã 5,5 milioane faþã de 4,5 milioane.

„Doar aceste douã cifre dau tabloul sistemului de pensii ºi povara de pe umerii salariaþilor din România“, a spus Lãzãroiu, citat de Mediafax. Consilierul prezidenþial a reluat acuzaþiile mai

vechi ale ºefului statului cu privire la modul ilegal în care unele persoane s-au pensionat anticipat.

Astfel, din totalul persoanelor ieºite la pensie, doar 1,8 milioane au contri-buþie completã, în timp ce 2,2 milioane s-au pensionat anticipat sau pe caz de boalã. Dintre aceºtia, 900.000 au pensie de invaliditate.

„Sunt mai mulþi cu stagiu incom-plet decât cu stagiu complet. ªi asta spune ceva despre impasul în care a ajuns sistemul de pensii“, a adãugat consilierul prezidenþial.

El a spus cã „abuzurile ºi fraudele” din sistemul de pensii au fost rezulta-tul unei „complicitãþi” între politici-eni, funcþionari publici, cei care s-au pensionat ºi medici. „A existat timp de 20 de ani aceastã complicitate ºi

a fãcut posibile aceste abuzuri. Nu se ºtie câþi au fraudat sistemul, dar acest lucru trebuie verificat. Mãsura de scã-dere cu 15 % stabileºte un echilibru ºi evitã colapsul pe termen scurt, dar nu rezolvã problema. Este nevoie de o analizã ºi de o corecþie a sistemului“, a mai spus Lãzãroiu.

Îmbãtrânirea populaþiei pericliteazã sistemul

Colapsul pare sã pândeascã oricum sistemul de pensii. Cel puþin aºa reiese din afirmaþiile lui Lãzãroiu, care a spus cã sistemul public de pensii s-ar putea prãbuºi din cauza tendinþelor demo-grafice, care aratã cã, în 2050, aproape o treime din populaþia României va avea 65 sau peste 65 de ani, de trei ori mai mult decât în anii 90.

„Trendul negativ poate duce la un colaps al sistemului de pensii din România. Dacã ºi vârsta de pensio-nare scade de la 65 la 63 de ani, aºa cum s-a votat amendamentul, în felul acesta nu corectãm trenduri demogra-fice negative“, a adãugat Sebastian Lãzãroiu.

El a susþinut cã existã o diferen-þã între vârsta realã ºi vârsta legalã de pensionare atât la bãrbaþi, cât

ºi la femei. Astfel, vârsta realã la care se pensioneazã bãrbaþii este de 57 de ani, deºi vârsta legalã este de 64 de ani, iar femeile ies la pensie la 56 de ani, deºi vârsta legalã este de 59 de ani.

„Preºedintele României a atras atenþia din 2007 asupra dificultãþilor sistemului de pensii. A spus de atunci cã nu este o creºtere sustenabilã a pensiilor ºi cã bugetul nu va reuºi sã susþinã punctul de pensie mai mult de trei ani“, a mai spus consilierul prezidenþial.

Amendamentul la care a fãcut refe-rire Lãzãroiu este cel votat, ieri, de cãtre Comisia de muncã din Camera Deputaþilor. Susþinut de parlamentarii PSD ºi PNL, amendamentul propune ca vârsta standard de pensionare pen-tru femei sã fie redusã la 63 de ani, fiind menþinutã, din proiectul de lege, vârsta de pensionare pentru bãrbaþi la 65 de ani.

Deputaþii au menþinut prevederea din textul Guvernului potrivit cãreia vârsta de pensionare pentru cei din sistemul de apãrare rãmâne 60 de ani pentru femei ºi bãrbaþi.

ELENA UDREAministrul Turismului

La aceºti bani vom La aceºti bani vom adãuga toate economiile adãuga toate economiile pe care ministerul le-pe care ministerul le-a fãcut tãind cu 37% a fãcut tãind cu 37% cheltuielile cu bunuri cheltuielile cu bunuri ºi servicii, reducând ºi servicii, reducând personalul ministerului personalul ministerului cu 20%cu 20%

Sebastian Lãzãroiu considerã cã „abuzurile ºi fraudele” din sistemul de pensii se datoreazã complicitãþii dintre politicieni, funcþionari, medici ºi cei pensionaþi

SEBASTIAN LÃZÃROIU consilier prezidenþial

Preºedintele Preºedintele României a atras României a atras atenþia din 2007 atenþia din 2007 asupra difi cultãþilor asupra difi cultãþilor sistemului de sistemului de pensii. A spus de pensii. A spus de atunci cã nu este o atunci cã nu este o creºtere sustenabilã creºtere sustenabilã a pensiilor ºi cã a pensiilor ºi cã bugetul nu va reuºi bugetul nu va reuºi sã susþinã punctul sã susþinã punctul de pensie mai mult de pensie mai mult de trei anide trei ani

Foto: Gândul/Octav Ganea

5JOI, 3 IUNIE 2010 GÂNDULNEWS NEWS

Pe scurt Pânã miercurea viitoare, pericol de inundaþii pe DunãreChiþac scapã de platã cãtre victimele revoluþiei

Poliþia Transporturi Feroviare Jibou, decapitatã FURT FURT Cei cinci poliþiºti din cadrul Poliþiei Transporturi Feroviare Jibou, judeþul Sãlaj, care au fost reþinuþi pentru cã ar fi sustras motorinã ºi ulei din rezervoarele locomotivelor din staþia de alimenta-re a Depoului din localitate, reprezintã 90 la sutã din personalul Poliþiei TF Jibou, singurul angajat neimplicat în acest caz este ºeful Poliþiei Transporturi Feroviare. Cei cinci poliþiºti, alãturi de patru angajaþi ai Staþiei CFR Jibou, reþinuþi ºi ei pentru furturile de motorinã ºi ulei, riscã pedeapsa cu închisoa-rea de la unul la 15 ani. În unele situaþii, inculpaþii agenþi de poliþie judiciarã participau ei înºiºi la sus-tragerea motorinei din rezervorul locomotivelor, fi ind dotaþi în acest sens cu canistre ºi furtunuri, pâlnii. (Mediafax)

ANULARE ANULARE Instanþa a admis acþiunea fostului general Mihai Chiþac, anu-lând douã decizii de impu-tare a plãþii despãgubirilor cãtre victimele revoluþiei din 1989 de la Timiºoara, obligaþie ce îi fusese impu-sã prin sentinþa penalã prin care ofi þerul a fost con-damnat la 15 ani de deten-þie pentru crime. Decizia acesteia poate fi contes-

tatã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Minis-terul Apãrãrii a fost obligat la plata despãgubirilor, în solidar cu Chiþac - general degradat militar în urma condamnãrii la închisoare -, instituþia achitând încã din 2005 sumele cãtre per-soanele care s-au consti-tuit pãrþi civile în procesul penal privind revoluþia de la Timiºoara. (Mediafax) Profesorii continuã greva ºi nu intrã la examene

AVERTIZARE AVERTIZARE Hidrologii avertizeazã cã, începând de joi, timp de aproape o sãptãmânã, debitele Dunãrii ar urma sã se situeze peste valorile normale ºi chiar sã inunde unele zone, astfel cã au emis avertizãri cod galben ºi chiar portocaliu pentru anumite sectoare ale fl viului. Astfel, de astãzi, pânã miercuri, 9 iunie, „se progno-zeazã producerea de creºteri

de debite ºi niveluri, cu depã-ºiri ale cotelor de inundaþie ºi atenþie“ pe Dunãre. Hidrologii au emis cod portocaliu de inundaþii pentru sectorul Gruia-Zimnicea al Dunãrii, aferent judeþelor Mehedinþi, Dolj, Olt ºi Teleorman. Codul galben vizeazã zonele Olteniþa, Feteºti, Cernavodã, Brãila ºi sectorul Isaccea-Tulcea. (Mediafax)

PROTESTPROTEST Reprezentanþii celor patru federaþii sindicale din educaþie anunþã cã nu renunþã la grevã ºi cã, înce-pând de joi, refuzã sã mai treacã note în cataloage, sã încheie medii ºi sã ia parte la examene, se aratã într-un comunicat comun al celor

patru federaþii. “Birourile exe-cutive ale celor patru federaþii sindicale reprezentative din învãþãmânt, reunite în ºedinþã comunã în data de 02 iunie 2010, au decis continuarea acþiunilor de protest, conform calendarului comun stabilit în data de 12 mai 2010”, se aratã

în comunicatul de miercuri al sindicaliºtilor din Educaþie. Aceºtia anunþã cã nu vor par-ticipa la examenele naþionale ºi la niciun fel de evaluare ºi cã nu vor încheia situaþia ºcolarã, toate acestea însemnând, “blo-carea sfârºitului de an ºcolar”. (Mediafax)

PREMIERÃ Un soft din Thailanda poate „parazita” mobilul

Reþeaua „Timpanul”, varianta privatã: 80 de persoane interceptau ilegal convorbiri telefonice

[email protected]

În cursul dimineþii de joi au fost efectuate 53 de percheziþii domici-liare în Bucureºti, Iaºi, precum ºi în judeþele Ilfov, Mehedinþi, Cluj,

Timiº, Bacãu, Botoºani, Suceava, Argeº, Alba, Hunedoara, Satu Mare, Buzãu, Arad, Sibiu, Galaþi, Neamþ, Ialomiþa, Dolj ºi Vâlcea. Peste 80 de persoane urmeazã sã fie audiate de procurori, fiind suspectate de sãvâr-ºirea de infracþiuni informatice ºi de infracþiuni prevãzute de Legea privind siguranþa naþionalã. Dintre acestea, 50 de persoane au deja calitatea de învinuiþi.

De asemenea, peste 35 de persoa-ne – pânã în prezent – urmeazã a fi audiate în calitate de pãrþi vãtãmate, fiind ascultate ilegal. Surse judicia-re au declarat pentru Gândul cã în general interceptãrile erau solicitate de soþi care îºi suspectau de infidelitate partenerul de viaþã, de amanþi care aveau bãnuieli cã sunt “traduºi” sau de oameni de afaceri care nu aveau încredere în parteneri.

Printre aceºtia, s-ar afla ºi o jude-cãtoare care se considera înºelatã de soþul sãu. Ancheta este însã în curs ºi pot apãrea elemente noi.

Ce puteau face softurile folosite

Incerceptãrile se fãceau, în prin-cipal, prin intermediul unor softuri. DIICOT a informat cã “învinuitul Oproiu N. a deþinut, a utilizat ºi a comerciali-zat, direct ºi prin intermediul reþelei internet, produse software destinate interceptãrii ilegale a comunicaþiilor, transmisiilor de date efectuate prin intermediul terminalelor de telefonie mobilã, precum ºi a discuþiilor ambi-entale, programul fiind compatibil cu aproape toate dispozitivele care folosesc un sistem de operare de tipul Symbian

sau Windows Mobile, inclusiv cu cele tip BlackBerry sau iPhone”. Anchetatorii spun cã softul, cumpãrat din Thailanda cu câteva sute de euro era disponibil în varianta Light ºi variantele avansate Pro ºi ProXRecorder.

Varianta Light asigura transferul de pe telefonul monitorizat a informaþilor privind numerele de telefon apelate ºi cele care au apelat telefonul monito-rizat, durata convorbirilor efectuate, º transmiterea cãtre un cont anterior configurat a conþinutului SMS-urilor primite/transmise de la telefonul þintã. Varianta Pro a programului asigura în plus ascultarea comunicaþiilor ambien-tale iar varianta ProX asigura ºi ascul-tarea convorbirilor telefonice purtate cu ajutorul telefonului þintã.

În prealabil, programul asigura transmiterea unui SMS de avertizare la iniþierea/primirea unui apel tele-fonic. Aplicaþia conferã utilizatorului posibilitatea monitorizãrii comunica-þiilor ºi discuþiilor ambientale purtate de la terminalele vizate, precum ºi a transferului neautorizat de date din sisteme informatice.

ªeful DIICOT: Softul era folosit ºi de agenþii de detectivi

Procurorul-ºef al DIICOT Codruþ Olaru a declarat pentru Gândul: “Cazul este extrem de complex ºi, fãrã discuþie, reprezintã o premierã nu doar la nivelul DIICOT, ci ºi la nivelul Ministerului Public. Ancheta este în curs ºi mai avem foarte multe persoane de audiat, de aceea nu putem oferi încã mai multe informaþii”.

La întrebarea ziarului Gândul dacã printre utilizatori se aflau ºi agenþii de detectivi, procurorul-ºef Codruþ Olaru a precizat: “Da, existã informaþii, chiar indicii temeinice cã sunt ºi câte-va agenþii de detectivi care utilizeazã acest soft”.

431 de agenþii cu 1.050 de detectivi

Potrivit legii, agenþiile de detectivi nu au dreptul sã desfãºoare activitãþi de acest gen.

De altfel, pe paginele de web ale unor agenþii, se menþioneazã cã nu realizeazã interceptãri întrucât acest lucru este infracþiune.

Liviu Spânu, detectiv ºi adminis-trator al unei agenþii de detectivi din Bucureºti, a declarat pentru Gândul: “Noi nu putem sã prestãm asemenea servicii pentru cã sunt ilegale. Avem Legea 329/2003 care reglementeazã activitatea noastrã. Am auzit de acest caz la care faceþi referire, de intercep-tãri prin intermediul unor softuri, dar nu am auzit sã fie implicaþi detectivi particulari”.

Laurenþiu Florea, detectiv ºi direc-tor al unei agenþii de detectivi din Bucureºti, a precizat pentru Gândul: “Noi nu avem dreptul de a face aºa ceva, ci doar tipul de investigaþii care sunt prevãzute de lege, cele clasice: filaj, fotografii etc. Avem o licenþã datã de IGPR ºi trebuie sã respectãm anumite condiþii”.

Pânã pe data de 4 mai 2010, IGPR a dat licenþã de funcþionare pentru 431 de agenþii cu 1050 de detectivi.

DIICOT a destructurat o reþea mamut care realiza interceptãri ilegale de convorbiri telefonice, discuþii ambientale ºi SMS-uri. Cazul este o premierã la nivelul Ministerului Public, potrivit procurorului-ºef al DIICOT, Codruþ Olaru

CODRUÞ OLARUprocuror-ºef al DIICOT

Cazul este extrem Cazul este extrem de complex de complex ºi reprezintã o ºi reprezintã o premierã la nivelul premierã la nivelul Ministerului PublicMinisterului Public

Soþii infi deli, o þintã a „operatorilor“ de interceptãri ilegale Foto: Shutterstock


[email protected]

Celebritãþi din cetatea indianã a filmului, precum Aishwarya Rai, Arjun Rampal, Hema Malini, Amitabh Bachchan,

Esha Deol ºi Adnan Sami ar putea da nas în nas cu parlamentarii români, asta dacã au filmãri la Casa Poporului. Invitaþia existã, ea a fost adresatã deja producãtorilor de la Bollywood de cãtre amasadoarea României în India, Valerica Epure, anunþã glamsham.com. “Sunt discuþii, au fost ºi anterior”, a declarat pentru Gândul consilierul ambasadoa-rei, Cristian Epure. „Ni s-a pãrut inte-resant”, a mai spus acesta.

Argument: România seamãnã cu India la anotimpuri

Potrivit sursei citate, ambasadoarea României le-a transmis producãtorilor cã þara pe care o reprezintã este cea mai bunã opþiune pentru viitoarele lor filme. În plus, relateazã site-ul citat, ea i-a asigurat pe aceºtia cã vor avea cele mai bune condiþii. Pentru a-ºi susþine invitaþia, Valerica Epure le-a descris România ca fiind „o þarã cu vibraþii pozitive ºi locuri variate demne de explorat”, „cu lanþuri muntoase, câmpii, apã ºi desigur vinuri faimoase în lumea întreagã”. De altfel, menþioneazã sursa citatã, licorile româneºti au ajuns ºi-n

India, fiind importate de o companie care vrea sã se implice în producþia de film, de videoclipuri muzicale ºi documentare turistice. Ambasadoarea a vorbit ºi despre asemãnãrile dintre cele douã þãri. Inclusiv în ceea ce proveºte anotimpurile. Tot patru, dintre care „iarna e cea mai potrivitã pentru veselie ºi relaxare”. A amintit ºi cã Parlamentul, a doua clãdire ca înãlþime din lume, poate fi zãrit de pe lunã ºi cã „turismul

e pe mâna companiilor private”, ceea ce asigurã celor care ne viziteazã þara „cele mai bune standarde din lume”, potrivit Glamsham.com. Valerica Epure n-a uitat nici moºtenirea culturalã, arta popularã, castelele ºi vechile fortãreþe, ori Dunãrea, al doilea fluviu ca lungi-me din Europa, dupã Volga, mai scrie sursa citatã. De toate acestea ar putea avea parte Bollywood-ul dacã tânjeºte dupã locaþii extravagante.

Cum se pierde locul pe harta producþiei de film

Pânã relativ de curând, Bucureºtiul avea aura de paradis pentru producã-torii de film strãini, alãturi de o altã capitalã a Europei de Est, Budapesta. A pierdut teren în faþa unor metro-pole mai accesibile financiar precum Londra, Paris sau Berlin.

De altfel, de la „Cold Mountain” (2002), care a atras atenþia tuturor asupra României ca o locaþie ofer-tantã ºi ieftinã, nicio altã producþie cinematograficã realizatã aici n-a mai presupus o desfãºurare de forþe similarã.

Ameþitor a fost ºi bugetul filmului, suma vehiculatã fiind de 80 de milioa-ne de euro. Taxele ridicate pentru o zi de filmare ºi infrastructura deficitarã însã, i-au fãcut pe producãtorii strãini sã fugã de noi ºi sã aleagã Franþa, Ungaria, Germania sau Marea Britanie, deºi România dispune de studiouri de film performante, profesioniºti, decoruri, actori ºi locuri de filmare neuzate vizual.

IDEE Propunerea unui ambasador

Dansurile indiene, sari-urile multicolore ºi poveºtile de dragoste marca Bollywood s-ar putea fi lma peste o vreme chiar în România. Invitaþia existã, ea fi ind adresatã producãtorilor indieni de cãtre ambasadoarea României la New Delhi, Valerica Epure

Starurile indiene Arjun Rampal ºi Karisma Kapoor ar putea fi atrase de culoarea localã din România Foto: Reuters/Stringer

CIFRE CIFRE 20 de cazuri de violenþã 20 de cazuri de violenþã înregistrate în doar 4 luni, 55înregistrate în doar 4 luni, 55într-un an ºcolar. Un sfert dintre într-un an ºcolar. Un sfert dintre ele sunt acte de agresiune verbalã, ele sunt acte de agresiune verbalã, potrivit datelor „Salvaþi Copiii“potrivit datelor „Salvaþi Copiii“ºi Inspectoratului ªcolar General ºi Inspectoratului ªcolar General al Municipiului Bucureºtial Municipiului Bucureºti

[email protected]

ªcolile din România se situeazã pe locul doi într-un clasament ce cuprinde 37 de þãri în ceea ce priveºte violenþa, peste 70 la sutã dintre elevii români recunoscând cã le este teamã de agre-sivitatea colegilor, relevã un studiu realizat de OMS ºi citat de „Salvaþi Copiii“ România. Potrivit cercetãrii efectuate în 2007, România se situ-eazã pe un loc fruntaº la capitolul violenþã. De altfel, pe parcursul anului ºcolar 2009 -2010, în Bucureºti au fost raportate oficial 55 de cazuri de violenþã în ºcoli, dintre care 35 în

primul semestru, iar 20 în doar patru luni din 2010, potrivit datelor trans-mise organizaþiei „Salvaþi Copiii“ de cãtre Inspectoratul ªcolar General al Muncipiului Bucureºti. Dintre cazurile de violenþã din ºcoli, 25% se referã la acte de agresiune verbalã.

20% dintre copiiau fost victime

Potrivit unui sondaj fãcut de Poliþia Capitalei, 54 la sutã dintre elevi spun cã violenþa în ºcoli este o problemã

permanentã, iar 44 la sutã cã este una care apare sporadic. Doar 17 la sutã dintre cei chestionaþi au încercat sã intervinã în cazul unei violenþe, iar 20 la sutã susþin cã au fost victimele unui act de violenþã în ºcoalã.

Potrivit aceleiaºi surse, percepþia minorilor este cã violenþele se produc mai ales în zone periferice ºi „de mij-loc“. În ceea ce priveºte sancþiunile care ar trebui aplicate în cazul violenþelor în ºcoli, 55 la sutã dintre elevi sunt de acord cu scãderea notei la purtare pentru cei care ameninþã cu forþa, iar 40 la sutã cu aceeaºi pedeapsã pentru absenteism ºcolar. De asemenea, 47 la sutã cred cã exmatricularea este soluþia pentru cei care agreseazã profesorii, iar 15 la sutã pentru cei care lovesc alþi elevi.

Institutul de Prevenire ºi Psihosocio-logie a înregistrat în 2007 16.417 de cazuri de delincvenþã juvenilã în România, minorii fãrã ocupaþie ocu pând o pondere de 50-55 la sutã în comiterea infracþiunilor. În ace-laºi timp s-a observat o tendinþã de creºtere a ponderii elevilor, respectiv de la 44,7 la sutã în 2000, la 57,1 la sutã în 2007.

ªcolile din România, pe locul 2 din 37 de þãri la capitolul violenþã. 70% dintre copii se tem de agresivitatea colegilor

Oficialii români invitã producãtorii de la Bollywood sã facã filme pe „plaiurile mioritice“

250 de fi lme anual în douã studiouri de la Bollywood„Bollywood” este supranumele caselor de fi lm din India. Producþia cinematografi cã are loc în Mumbai (Bombay), capitala cinematografi ei indiene, care lanseazã staruri precum Aishwarya Rai, Arjun Rampal, Hema Malini, Amitabh Bachchan, Esha Deol sau Adnan Sami. Denumirea „Bollywood” a apãrut în anii 70, ca o replicã la cetatea americanã a fi lmului, Hollywood. Naþionaliºti, indienii dezaprobã denumirea oraºului iluziilor, ei nefi ind de acord cu numele de origine strãinã. Cele mai cunoscute studiouri de aici sunt Filmalaya si Film City, ele producând anual pânã la 250 de fi lme în limba hindu. Vestimentaþiile opulente, dansurile indiene ºi muzica tradiþionalã care au fãcut ca producþiile fi lmate aici sã rivalizeze, ca numãr de spectatori, cu cele mai cunoscute musicaluri de pe Broadway.

INFOINFO

Minori ºi infractoriPotrivit unei cercetãri a Institutului Naþional de Criminologie, majori-tatea minorilor inculpaþi erau elevi la data comiterii de infracþiuni - 60,34%, iar dintre aceºtia 84,3% erau români, iar 10,69% - romi. Dintre cei 423 de elevi inculpaþi, 13,26% aveau relaþii normale în mediul ºcolar, iar 47,64% relaþii confl ictuale cu colegii ºi profesorii, difi cultãþi de comunicare ºi inte-grare în colectivitate.

INFOINFO

Foto

: Gân

dul/O

ctav

Gan

ea

7JOI, 3 IUNIE 2010 GÂNDULINTERNAÞIONALINTERNAÞIONALNEÎNCREDERE Reducerile drastice de cheltuieli vor creºte ºomajul

Euro scade, iar austeritatea va îngropa creºterea economicã

[email protected]

„Nu existã revenire economi-cã durabilã fãrã revenirea locurilor de muncã”, a avertizat, ieri, directorul

general al Organizaþiei Internaþionale a Muncii (ILO), Juan Somavia. În des-chiderea celei de-a 99-a conferinþe a ILO, oficialul a criticat planurile de reducerea cheltuielilor publice în mai mutle state, care vor atrage o „revenire fãrã locuri de muncã”.

Or, din punctul de vedere al lui Somavia (diplomat chilian) „funda-mentul unui proces durabil de reducere a deficitelor” nu este tãiarea drasticã a cheltuielilor, ci „o creºtere economicã echilibratã, care duce la stabilitatea socialã adusã de locuri de muncã decen-te pentru toatã lumea. Acest obiectiv a fusese asumat, în 2009, de cele 183 de state membre ale ILO.

Prin semnarea unui aºa-numit „Pact Global al Locurilor de Muncã” (Global Jobs Pact), statele se angajaserã sã aibã în centrul preocupãrilor privind reve-nirea din recesiune stimularea creãrii de noi slujbe. Între timp, obiectivul prevenirii unei „crize a deficitelor”, prin reduceri de cheltuieli, a devenit dominant.

Astfel, în ciuda semnalelor pozitive din unele state (de pildã, ecomomia Canadei a crescut cu 6,1% pe primul trimestru din 2010), „pentru mulþi angajaþi, femei ºi bãrbaþi, ºi pentru multe întreprinderi din economia realã, revenirea încã nu a început”, considerã Somavia. Dimpotrivã, în loc de revenire economicã, mai mulþi angajaþi se aflã în poziþii „vulnerabile”.

210 milioane de ºomeriîn întreaga lume

Din toamna lui 2008 încoace, numãrul celor care au fost daþi afarã în lume a urcat, lunã de lunã, astfel încât, în 2010, se aºteaptã cã vor fi peste 210 milioane de ºomeri. Ei vor

reprezenta circa 6,5% din forþa de muncã ºi se vor afla în toate regiuni-le lumii, atât în state dezvoltate, cu economii puternice (SUA ºi UE), cât ºi în aºa-numitele „economii emergente” (China, India, Brazilia).

Faþã de 2008, încã cel puþin 100 milioane de angajaþi sunt într-o situaþie descrisã ca „vulnerabilã” de cãtre ILO, riscând concedierea. Pe plan mondial, unul din doi angajaþi ar putea deveni ºomer. În 2009, statisticile ILO apre-ciau cã între 49,5% ºi 52,8% dintre angajaþi sunt „vulnerabili” la pierderea slujbei.

Un euro slab, între temeriºi speranþe

Ieri dimineaþã, pe bursele asiatice, un euro valora 1,211 dolari SUA – un nou record negativ neatins din aprilie 2006. Moneda unicã europeanã pare sã se îndrepte cãtre „bariera psihologicã” de 1,20 USD. În varianta cea mai pesi-mistã, prevãzutã de specialiºti ai Saxo Bank citaþi de Le Figaro, cãderea nu s-ar opri decât la nivelul de 1,166.

Acela era cursul la momentul dina-intea „naºterii euro” (31 decembrie 1998), iar reîntoarcerea la acest nivel ar putea reprezenta un „ºoc” psiholo-gic pentru mulþi europeni. Aproape un deceniu, moneda lor a fost mai

puternicã decât cea americanã.Totuºi, pentru ministrul Economiei din Franþa, Christine Lagarde, scãderea euro nu este o nenorocire.

O monedã europeanã slabã contri-buie la revigorarea exporturilor, ceea ce, teoretic, ar putea atrage ºi creºte-

rea locurilor de muncã. „Exportatorii erau la uºa mea când un euro era 1,45 dolari ºi se plângeau de un euro prea puternic. Acum, nu mai e nimeni la uºa mea. Cred cã (exportatorilor – n.r.) le convine”, a povestit Lagarde pentru Le Figaro.

Speranþa cã un „euro slab” va revigora exporturile este umbritã de temerile Organizaþiei Internaþionale a Muncii (ILO) cã planurilede austeritate vor produce mai mulþi ºomeriºi cã economia nu-ºi va reveni din recesiune

BONUSURI BONUSURI Descoperirea noului Descoperirea noului Cabinet de la Londra survine iden-Cabinet de la Londra survine iden-tificãrii a 172 de lucrãtori publici tificãrii a 172 de lucrãtori publici care câºtigau mai bine decât ºeful care câºtigau mai bine decât ºeful GuvernuluiGuvernului

[email protected]

Angajaþii Guvernului Regatului Unit (UK) au primit bonusuri în valoare de 20% din salariu, în 2009, a descope-rit noul Executiv de la Londra. Fostul premier Gordon Brown ar fi încercat sã-ºi recompenseze colaboratorii, care au primit bonusuri mai mari decât în 2008, tocmai când ºeful lor critica vehe-ment practica bancherilor de a-ºi atribui bonusuri substanþiale.

Potrivit The Daily Mail, pentru recompensarea lucrãtorilor din toate structurile Guvernului au fost alocate 129 milioane lire sterline, ceea ce ar echivala cu douã lire pentru fiecare

cetãþean al UK. Angajaþii Ministerului de Externe (Foreign Office) au primit cei mai mulþi bani, cãci fondul de premiere alocat lor a crescut cu 18% într-un singur an. Bonusuri mai mici au primit numai angajaþii de la Muncã

ºi Pensii, cei de la Comunitãþi ºi cei din Sãnãtate. Noua descoperire anunþatã de Guvernul lui David Cameron survine anunþului cã, în schema de personal din timpul guvernãrii laburiste, existau 172 de angajaþi publici care câºtigau mai

bine decât premierul. Se aºteaptã ca situaþia sã fie remediatã curând, dupã ce Cameron a anunþat cã el ºi membrii Cabinetului sãu vor avea salarii mai mici cu 5%.

Guvernul de coaliþie dintre conser-vatori ºi liberal-democraþi are un plan de reducere a cheltuielilor publice cu ºase miliarde, de acum pânã în aprilie 2011.

Reducerea veniturilor ar putea fi primul pas cãtre un „rãu mai mare” pentru milioane de oameni – ºomajul Foto: Reuters/Gonzalo Fuentes

Angajaþii Guvernului UK, „mituiþi” cu 20%

100milioane

de angajaþi în plus faþãde nivelul din 2008

au slujbe „vulnerabile”ºi riscã sã ajungã ºomeri

În timp ce critica bonusurile bancherilor, Gordon Brown îºi „premia” angajaþii Foto: Reuters/Toby Melville

MOSCOVAScut rusesc în RomâniaPROPUNERE PROPUNERE Moscova ar putea propune Washingtonului instalarea de rachete antibalistice ruseºti S-300, în cadrul unui scut antirachetã comun. Aceasta este propunerea neofi cialã prezentatã de generalul Vladimir Dvorkin, fost director al unui institut de cercetare al Ministerului Apãrãrii rus. Dvorkin crede cã instalarea scutului american poate fi în inte-res reciproc ºi cã rachetele S-300 (plus variantele S-400 ºi S-500) ale Rusiei sunt mai bune decât cele ale SUA. El ar dori instalarea de rachete ruseºti ºi în Bulgaria.

TOKYOPremierul nipon a demisionatRETRAGERE RETRAGERE Yukio Hatoyama, primul premier japonez de cen-tru-stânga din istoria þãrii, ºi-a dat demisia pentru cã a încãlcat o promisiune-cheie fãcutã alegã-torilor. În timpul campaniei elec-torale, el promisese cã va muta baza americanã de la Okinawa, dar, recent, a cedat la presiunile Washingtonului. Baza rãmâne la locul ei ºi cu acelaºi statut, însã popularitatea lui Hatoyama a cãzut sub 20%. Cu nouã luni în urmã, dupã alegeri, 70% dintre japonezi aprobau acþiunile sale.

BRUXELLESJaf la Parlamentul EuropeanATAC ATAC O angajatã de la o fi rmã de catering a fost jefuitã, marþi, chiar în sediul Parlamentului European (PE) de la Bruxelles. Agresorul, un individ care a ame-ninþat-o „cu ceva asemãnãtor unei arme”, i-a furat victimei încasãrile zilei, în valoare de 1.200 euro. Agenþii de securitate sperã sã-l poatã identifi ca graþie camerelor video din clãdire. Anul trecut, tot din sediul PE din Bruxelles, jefui-tori înarmaþi au plecat cu 60.000 euro asupra lor de la un ofi ciu al ING.

EUROPA CENTRALÃNoul val de inundaþiiINTEMPERII INTEMPERII Sute de persoane au fost evacuate, în estul Slovaciei, din cauza creºterii nivelului apelor, în urma ploilor torenþiale din Munþii Tatra. În Polonia, apele râurilor Vistula ºi Bug au crescut, aºa încât sunt în vigoare alerte de inundaþii în mai multe localitãþi. În unele dintre ele, deja s-au înregistrat alunecãri de teren care au avariat niºte case. Autoritãþile ucrainene avertizea-zã cã, în cel mult 5-7 zile, unele localitãþi de la Dunãre ar putea fi inundate.

Pe scurt

Angajaþii de la uzina Tata Motors din Sanad (statul Gujarat, vestul Indiei) asambleazã o maºinã Tata Nano – modelul mai ieftin de 5.000 USD al producãtorului indi-an, care a înregistrat o creºtere a vânzãrilor de 41% faþã de 2009.

FOTOINFO

129milioane de lire a alocat fostul Guvern pentru recompensarea

angajaþilor publici

FINANCIAR8 GÂNDUL JOI, 3 IUNIE 2010

PUBLICITATE

[email protected]

Locuinþele continuã sã se ief-tineascã uºor în marile oraºe pânã la un nou minim de la începerea crizei, însã stabili-

zarea pieþei s-ar putea lãsa aºteptatã, în lipsa unor semnale politice pozitive, avertizeazã experþii imobiliari. Luna trecutã, preþul mediu la nivel naþional a ajuns la 1.196 euro/mp util, cu 0,4% mai puþin faþã de aprilie, când propri-etarii cereau 1.201 euro/mp ºi cu 42% sub preþul din martie 2008, respectiv 2.058 euro/mp, când piaþa era pe val, potrivit portalului imobiliare.ro. Asta înseamnã cã românii cu bani care au încheiat o tranzacþie imobiliarã luna trecutã au economisit în medie câte cinci euro la fiecare metru pãtrat cum-pãrat comparativ cu aprilie. În cazul unei garsoniere de 40 de mp, economia fãcutã de la o lunã la alta a fost de aproximativ 200 de euro, în timp ce pentru un apartament cu patru camere, de 100 de mp, reducerea a fost de 500 de euro. Comparataiv cu martie 2008,

când aceeaºi garsonierã se vindea cu 82.320 de euro, reducerea este acum de 34.480 de euro. În mod asemãnãtor, apartamentul de patru camere costã acum 119.600 euro, cu 86.200 de euro mai puþin faþã de martie 2008, când proprietarii cereau 205.800 euro, preþ calculat în funcþie de media precizatã de imobiliare.ro.

Preþurile cresc în Bucureºti

Deºi per total preþurile cerute de vânzãtori sunt mai mici, au fost ºi oraºe unde se poate vorbi de creºteri în doar o lunã, cum s-a întâmplat în Bucureºti (0,6%), Braºov (1,2%) ºi Constanþa (0,6%). Cine a urmãrit anunþurile imo-biliare luna trecutã a putut constata cã, în Capitalã, vânzãtorii de apartamente cereau în medie 1.447 euro/mp pentru locuinþele din ansamblurile rezidenþiale ºi 1.250 euro pe metru pãtrat în cazul apartamentelor din blocurile construite înainte de 1990. Mai mult costã metrul pãtrat ºi la Braºov: 946 euro, în medie, luna trecutã, cu precizarea cã apar-tamentele noi s-au scumpit mai mult (15,5%) faþã de cele vechi (0,1%) în doar o lunã, reiese din analiza citatã. La Braºov e însã mai ieftin decât la Constanþa, unde preþul mediu era de 1.028 de euro/mp în mai.

În ciuda ieftinirilor, românii nu ies la cumpãrãturi imobiliare, din cauza veniturilor mult diminuate. Cu bani mai puþini la dispoziþie, nici dezvoltatorii nu-ºi mai permit sã facã inaugurãri de ansambluri rezidenþiale pe bandã, ca în

anii trecuþi. În primul trimestru s-au dat în folosinþã aproape 8.000 de locuinþe în toatã þara, cu 2.600 mai puþine faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, aratã datele statistice oficiale.

Piaþa imobiliarã depinde de semnalele politice

Cu ochii la Europa, unde piaþa imobiliarã dã semne de stabilizare,

experþii imobiliari români avertizea-zã cã situaþia din România este strâns legatã de evenimentele politice.

„Lucrurile trebuie sã se întâmple ºi la noi exact la fel ca în restul Europei: aºa cum am importat criza importãm ºi celelalte semnale. Dar la noi depinde ºi de situaþia politicã, dacã semnalele nu sunt pozitive, lucrurile nu vor evolua în direcþia în care merge Europa“, a declarat pentru Gândul Liviu Ureche, expert imobiliar.

Asta în timp ce în câteva state euro-pene preþurile de pe piaþa imobiliarã sunt în curs de stabilizare, aratã un studiu realizat de agenþia de evalua-re financiarã americanã Standard & Poor’s. Astfel, în Franþa, Italia, Spania ºi Olanda, scãderile au început sã înce-tineascã, însã locuinþele continuã sã fie supraevaluate, ceea ce înseamnã cã nu sunt excluse noi scãderi.

De exemplu, în Franþa, preþuri-le sunt supraevaluate cu 18,5%, în Marea Britanie, cu 12%, în timp ce în Germania, þarã care nu a cunoscut creºterile explozive de preþuri din anii trecuþi, locuinþele sunt subevaluate cu 12,5%.

ANALIZÃ Cu excepþia marilor oraºe, locuinþele continuã sã se ieftineascã

Noua ordine imobiliarã: case la jumãtate de preþ ºi malluri de 1 euroFaþã de perioada de boom imobiliar, o garsonierã costã acum cu aproape 35.000 de euro mai puþin

PROBLEME PROBLEME Piaþa construcþiilor Piaþa construcþiilor îºi va înceta declinul abia anul îºi va înceta declinul abia anul viitor, dupã o scãdere de 40% viitor, dupã o scãdere de 40% în 2010în 2010

Patronii din construcþii au trecut de la optimism moderat la pesimism negru: criza din sectorul construcþiilor nu se terminã nici în 2010 ºi abia anul viitor se întrevãd semne de stabilizare a situ-aþiei. Laurenþiu Plosceanu, preºedintele Asociaþiei Române a Antreprenorilor de Construcþii (ARACO), se aºteaptã la o scãdere cu 35-40% a pieþei pânã la sfârºitul anului, prognozã revizu-itã în sens negativ faþã de începutul anului, când constructorii estimau stagnarea sau eventual contracþia cu 8-9% a sectorului. „Subfinanþarea ºi stagnarea finanþãrilor conduc cãtre o prognozã de comprimare a pieþei mai mare decât cea din 2009 (...) Lansez cifra cu rezerve care þin de lipsa de transparenþã a informaþiilor legate de finanþãrile publice“, a declarat Plosceanu, citat de Mediafax. Piaþa se va opri din prãbuºire anul viitor, când este de aºteptat ca lucrurile sã stagneze, dacã situaþia va evolua dupã scenariul pozitiv luat în calcul de constructori.

Cum se rezolvã problemele

Pe lângã lipsa fondurilor private ºi de la buget, firmele româneºti de con-strucþii se plâng cã au bani mai puþini la dispoziþie ºi din partea bãncilor,

care sunt reticente când vine vorba de finanþarea proiectelor. La acestea se adaugã creanþe în valoare de 1,5 miliarde de euro, în contul unor lucrãri prestate în 2009 cãtre stat ºi mediul privat.

„Ceea ce s-a licitat ºi s-a decontat în prima parte a anului nu a putut sã fie decuplat de ceea ce s-a numit sprijinul în campaniile electorale de anul trecut pentru diversele parti-de politice“, a explicat preºedintele ARACO. Una din soluþiile pe care le au la îndemânã firmele de construc-

þii pentru a-ºi rezolva problemele de finanþare este legea privind partene-riatele de tip public-privat, care va fi adoptatã în vara acestui an, dar efectele se vor simþi abia anul viitor. O altã soluþie este încheierea unor alianþe cu parteneri locali, dar ºi strãini, cum ar fi, de exemplu, atragerea de investi-tori din zona Asiei, Rusia sau Orient. „Cred cã nu trebuie sã ne limitãm la fondurile structurale pentru cã nu avem capacitatea sã cofinanþãm în mod corespunzãtor“, este de pãrere Plosceanu. (S.S.)

Constructorii se plâng cã au de recuperat 1,5 miliarde de euro de la clienþi

Mall de 1 euro, la ConstanþaProbleme cu banii au nu numai dezvoltatorii de locuinþe, ci ºi investitorii de pe piaþa spaþiilor comerciale. S-a ajuns astfel la situaþia în care mallul Pollus Center din Constanþa a fost vândut cu doar un euro, însã cumpãrãtorul – fondul de investiþii Immoeast – a preluat ºi datoriile de circa 40 de milioane de euro ale dezvoltatorului, potrivit Ziarului Financiar.

INFOINFO

LIVIU URECHEexpert imobiliar

La noi depinde ºi La noi depinde ºi de situaþia politicã, de situaþia politicã, dacã semnalele dacã semnalele nu sunt pozitive, nu sunt pozitive, lucrurile nu vor lucrurile nu vor evolua în direcþia evolua în direcþia în care merge în care merge piaþa imobiliarã piaþa imobiliarã europeanãeuropeanã

Pe scurtProiecte de investiþii la jumãtateCLASAMENT CLASAMENT Numãrul proiec-telor de investiþii strãine directe din România aproape s-a înjumã-tãþit anul trecut, în vreme ce volu-mul locurilor de muncã nou-create a scãzut cu 44%, conform unui studiu realizat de Ernst & Young. „România a atras 75 de proiecte de investiþii strãine directe, repre-zentând 2% din totalul de proiecte din Europa, ºi a generat 6.384 de noi locuri de muncã, sau 5% din totalul european“, susþine stu-diul Ernst & Young pentru 2009. Cu un an înainte, în România fuse-serã create 11.403 noi locuri de muncã, prin intermediul a 145 de proiecte. Astfel, în 2009 România ocupã poziþia a ºaptea în topul european al creãrii locurilor de muncã ºi, respectiv, locul al 11-lea dupã cota de piaþã deþinutã în volumul total al investiþiilor strãi-ne directe.

Centura Sucevei s-ascumpit cu 2,2 milioane de euro

PLATÃ PLATÃ Ministerul Transporturilor va plãti despãgu-biri suplimentare de aproape zece milioane de lei pentru exproprierea unor imobile, cu o suprafaþã totalã de 152.000 mp, pentru construc-þia centurii ocolitoare a Sucevei ºi modernizarea unui tronson al DN 66 Petroºani-Simeria. Despãgubirile suplimentare survin în urma fap-tului cã la momentul promovãrii actelor normative iniþiale nu erau identifi caþi toþi proprietarii, pentru stabilirea sumei necesare expro-prierilor. Cea mai mare parte a sumei, respectiv 9,5 milioane de lei, este destintã exproprierii a 132 de imobile, cu o suprafaþã totalã de 135.400 mp, pentru construcþia centurii Suceava. Pentru moderni-zarea DN 66, este nevoie de expro-prierea a 33 de imobile, cu o supra-faþã totalã de 16.700 mp.

Atragerea unor investitori strãini ar rezolva problemele de fi nanþare ale constructorilor români Foto: Publimedia/Mihai Dãscãlescu

Apartamentele costã în medie cu 42% mai puþin faþã de perioada de explozie a preþurilor pe piaþa imobiliarã Foto: Gândul/Octav Ganea

9JOI, 3 IUNIE 2010 GÂNDUL

J V L Ma MiJ V L Ma Mi

3,4544 lei3,4116 lei - 1,24%

3,4544 lei3,4116 lei

3,3984 lei3,3840 lei

3,3541 lei

135,6047 lei134,1948 lei - 1,04%

135,6047 lei134,1948 lei

131,8138 lei131,4516 lei

130,9200 lei

1 euro

4,1910 lei4,1835 lei - 0,18%

4,1910 lei4,1835 lei

4,1792 lei4,1623 lei4,1532 lei

2,9528 lei2,9579 lei + 0,17%

1 franc elveþian

5,0048 lei5,0114 lei + 0,13%

1 lirã sterlinã

1,5162 lei1,5158 lei - 0,02%

100 forinþi maghiari

0,2646 lei0,2642 lei - 0,15%

1 leu moldovenesc

2,1696 lei2,1620 lei - 0,35%

1 lirã turceascã

2,1429 lei2,1390 lei - 0,18%

1 leva bulgãreascã

1 dolar 1 gram de aur

J V L Ma Mi

[email protected]

O treime dintre patronii fir-melor active din România riscã amenzi de pânã la 1.500 de lei pentru cã nu

ºi-au depus situaþiile financiare pentru anul trecut la Registrul Comerþului, pânã la data limitã, 31 mai. Din cele circa 790.000 de societãþi comerciale cu obligaþia de depunere a bilanþu-lui pentru anul anterior la Registrul Comerþului, doar aproximativ 510.000 de societãþi comerciale - 64,5% din total - au depus situaþiile financia-re, în timp ce circa 280.000 încã nu le-au depus, adicã 35%, reiese din datele transmise Mediafax de Oficiul Naþional al Registrului Comerþului (ONRC). Situaþiile financiare anu-ale pentru 2009 se depun numai la Registrul Comerþului, nu ºi la fisc. Reprezentanþii IMM-urilor spun cã patronii sunt “debusolaþi” de ceea ce se întâmplã în aceastã perioadã în economie ºi cã mulþi dintre ei au ajuns în situaþii financiare dificile ºi nu mai þin cont cã ar trebui sã depunã situaþiile financiare.

“Oamenii de afaceri sunt în degrin-goladã. Nu ºtiu la ce mãsuri sã se aºtep-te de la guvern. Ce importanþã mai are dacã mortul este dus la groapã cu sau fãrã autopsie?”, a comentat pentru Gândul Florin Pârvu, vice-

preºedintele Consiliului Naþional al Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlocii din România. Pe de altã parte, firme-le care nu depun situaþiile financiare riscã sã fie dizolvate.

Cele mai multe firme care nu au respectat termenul stabilit sunt în judeþul Mureº, unde din circa 18.800 de societãþi, 70% nu au depus bilan-þurile pânã la 31 mai. La polul opus se aflã judeþul Arad, unde ponderea firmelor care nu au prezentat situaþiile financiare este de 17,1%. În Bucureºti, din cele 179.821 de firme, 73,85% au depus datele. Mulþi administratori de

firme au amânat depunerea bilanþurilor pânã pe ultima sutã de metri.

Suceava: “Mai multe situaþii financiare decât firme active”

La Vâlcea unul din zece patroni au lãsat depunerea documentelor pentru ultima zi. “În Vâlcea, 98% din firmele în funcþiune au depus situaþiile financiare pânã în termenul legal de 31 mai. În ultima zi am primit 1.300 de dosare, din totalul celor aproxi-mativ 10.000 de societãþi active, iar în ultimele ºapte zile am primit câte

800-900 de situaþii financiare pe zi”, a explicat pentru Gândul unul dintre reprezentanþii Registrului Comerþului din judeþul Vâlcea. O situaþie ineditã este în judeþul Suceava, unde numãrul situaþiilor financiare depuse este mai mare decât cel al firmelor active. “La Registrul Comerþului Suceava, pânã la 31 mai, am primit 12.700 dosare, faþã de 12.000 de firme în activita-te. Chiar ºi azi (miercuri –n.red.) au continuat sã vinã, sã depunã situaþii financiare. O explicaþie ar fi cã au depus situaþiile financiare chiar ºi firmele aflate în dizolvare, dar acestea nu sunt obligate de lege sã le depunã”, au explicat pentru Gândul oficiali din cadrul Registrului Comerþului Suceava. Aceºtia au declarat cã în prezent se întocmesc sentinþele de dizolvare pen-tru firmele care nu au depus situaþiile financiare în anul 2007, iar din toamnã va începe dizolvarea firmelor care nu au depus situaþiile bilanþurilor în anul 2008. Pentru nedepunerea documen-telor în termenul legal, firmele riscã amenzi între 500 ºi 1.500 de lei.

ÎNTÂRZIERE O treime dintre fi rme sunt în afara legii

280.000 de patroni riscã amenzi de 1.500 lei pentru cã nu ºi-au depus bilanþurileReprezentanþii IMM se scuzã: “ Ce importanþã mai are dacã mortul este dus la groapã cu sau fãrã autopsie?”

Numãrul falimentelor a crescut cu 18%Numãrul patronilor intraþi în faliment a scãzut în aprilie faþã de luna anterioarã cu un sfert. În schimb, în primele patru luni din acest an numãrul cazurilor de insolvenþã faþã de acelaºi interval de anul trecut a fost mai mare cu 18%, aratã datele ONRC. Peste 40% din fi rmele care au intrat în insolvenþã în perioada ianuarie-aprilie 2010 sunt din domeniul comerþului, circa 16% din industria prelucrãtoare, iar 15% din construcþii.

INFOINFO

MODIFICARE MODIFICARE Cum din 2008 ºi Cum din 2008 ºi pânã în prezent nu au fost solicitãri pânã în prezent nu au fost solicitãri pentru biletele de tren valabile un pentru biletele de tren valabile un an de zile, CFR le-a ieftinit. Imediat, an de zile, CFR le-a ieftinit. Imediat, au apãrut muºteriiau apãrut muºterii

[email protected]

Lansatã în urmã cu doi ani de zile, oferta „Cartea de cãlãtorie“, destinatã oamenilor de afaceri care folosesc des transportul feroviar, nu a avut solicitãri decât dupã ce s-a ieftinit.

CFR Cãlãtori a anunþat cã preþul ofertei, adresatã în special oamenilor de afaceri care opteazã sã cãlãtoreascã

frecvent cu trenul ºi firmelor ai cãror delegaþi fac numeroase deplasãri, a fost redus începând de marþi, 1 iunie, cu 30%. „Pentru societãþile comerci-ale, caracterul nenominal reprezintã un avantaj al acestei oferte, întrucât orice angajat din cadrul instituþiei respective poate circula cu cartea de cãlãtorie oriunde în þarã ºi cu orice rang de tren“, a precizat conducerea societãþii feroviare.

Dupã ieftinire, preþul pentru o carte de cãlãtorie cu valabilitate de ºase luni este de 3.200 de lei, iar pentru o vala-bilitate de un an tariful este de 6.000 de lei. Cartea de cãlãtorie poate fi folo-sitã doar la clasa a doua, indiferent de rangul trenului pentru orice destinaþie la nivel naþional. La trenurile de rang superior (accelerat, rapid, intercity) nu este obligatorie procurarea tichetului de rezervare a locului, posesorul cãr-þii de cãlãtorie având posibilitatea sã ocupe orice loc liber din tren. Dacã însã posesorul cãrþii vrea sã cãlãtoreascã având locul rezervat, se va plãti un tichet de 2,4 lei. Chiar dacã doi ani de zile nu a vrut nimeni sã plãteascã pentru aceastã facilitate, imediat dupã ieftinire au apãrut solicitãrile. „Avem

deja semnale pozitive. S-a ºi fãcut o primã comandã de 75 de bucãþi“, au declarat pentru Gândul surse din cadrul CFR Cãlãtori. Cu câteva zile înainte, societatea anunþase o altã facilitate: reduceri de pânã la 13% pentru cei care-ºi cumpãrã biletul de tren din timp.

CFR ieftineºte oferta pentru oamenii de afaceri plimbãreþi. Au apãrut 75 de cereri

PUBLICITATE

6.000de lei

costã un abonament de tren anual la nivel naþional

STRATEGIE STRATEGIE Mãsuri din ce în ce Mãsuri din ce în ce mai agresive pentru a atrage din mai agresive pentru a atrage din nou clienþiinou clienþii

Majoritatea hipermarketurilor au redus preþurile la mai multe produse pentru a contracara scãderea puterii de cumpãrare a românilor. Retailerul alimentar Real a anunþat scãderea preþurilor cu pânã la 20% la peste 300 de produse, precizând cã aceastã mãsurã nu este una temporarã, ca în cazul promoþiilor periodice. „Puterea de cumpãrare a românilor va suferi în urma scãderii veniturilor, fapt care se va resimþi în rândul întregii soci-etãþi ºi mai cu seamã în rândul celor cu venituri mici. De aceea, am ales pentru început 150-200 de produse cum ar fi zahãr, ulei, orez, paste fãi-noase, mãlai, legume ºi fructe, carne de pui, carne tocatã, mezeluri, lac-tate ºi brânzeturi etc., produse de îngrijire ºi curãþenie, dar ºi produse nealimentare, în principal cele care acoperã nevoile de bazã. Programul de scãdere a preþurilor va numãra la sfârºitul lunii curente peste 300 de produse (...) ºi va fi continuat în lunile urmãtoare astfel încât tot mai

multe articole, fie cã este vorba de produse alimentare sau nealimentare, sã fie incluse în acest program”, a declarat directorul general al Real, Michel Lamoot. ªi Carrefour are în derulare oferte cu preþuri mai mici, sub motto-ul “Cumperi douã la fel ºi al 2-lea este la -50%”, valabil în magazinele din mai multe oraºe din þarã. Românii beneficiazã de pre-þuri reduse ºi în magazinele Cora România, unde reducerile sunt, la unele produse, între 10 ºi 30%, cu tichetul Cora.

Panicã în hipermarketuri. Ieftinirile ajung la 30%

Majoritatea patronilor depun actele pe ultima sutã de metri Foto: Shutterstock

790.000de fi rme

sunt obligate sã depunã bilanþurile contabile pentru

anul fi scal 2009

Vorba unui om mare: credeþi cã mie nu mi-e ruºine

cã tembelii ãia de la Drumuri au cerut ºpagã lu’ AC/DC 50 de euroi pe camion, în vamã la Nãdlac? Credeþi cã nu mã doare? Ohoo, ºi-ncã cum! Ia gândiþi-vã: îþi vin în þarã legendele rock-ului ºi încasãrilor, te trezeºti la barierã cu unii care numai anul trecut au câºtigat 220 de milioane de US parai, iar tu le ceri 50 de nenorociþi de euro? Îmi vine sã-mi smulg pletele din cap. Dar vã daþi seama ce distruºi sunt ãia de la Transporturi, dacã au dat jos din pat o echipã de con-trol ºi au suit-o imediat în avion. Au ºi ei dreptatea lor: dacã nu faci anchetã nici când ºpaga e batjocoritã, când dracu s-o mai faci?

Sã vedeþi cu ce reconstituire ºi analiza muncii se lasã la Nãdlac. Unde s-a greºit? ce n-a funcþionat la parametrii nominali? a fost eroare umanã sau sistemul a luat-o razna? ºtiau cu ce se confruntã ori au confundat coloana de treij de camioane AC/DC cu un transport banal de LM/BT fãrã timbru? Ca pe cutia neagrã o sã lucreze. Ce te cutremurã în toatã povestea asta e cã dezastrul s-a produs în condiþii ideale pentru ºpagã, iar bãieþii de la Drumuri începuserã chiar bine. Când au vãzut cã engle-zoii ãia sau ce-or fi au taxa de asfalt plãtitã la zi, ei nu s-au intimidat: le-au cerut dovada cã plãtesc de când au cãlcat întãia datã pe asfalt românesc. Genial de ingeni-os: e ca ºi cum te-ai sui în tramvai cu bilet ºi ai lua amen-dã pentru cã n-ai ºi biletul de ieri. Apoi ceva s-a rupt în ei. 50 de euro! De la AC/DC!De la o ºtire ca asta poate sã þi se ducã la balamuc juma de vamã, frontierã, gardã, inspecþie, corp de control ºi ce mai pune botul prin þara asta. Au citit-o – au început sã vorbeascã singuri – ai rãmas fãrã ei. Iar ailaltã jumã-tate îþi rãmâne cu sechele pe viaþã. Îi vezi cã stau liniºtiþi în gheretele lor, ºi odatã te trezeºti cã ies afarã urlând: „Cum, mã? Pãi, numai pe chitara lu’ ãla de þopãie în pantaloni scurþi ceream zece cinºpe miare - aºa, pen’ cã-l cunosc ºi practic am crescut cu el”. Adicã sã ai în mânã toatã recuzita unui turneu mondial ºi tu sã te comporþi de parcã ai prins un amãrât de bulgar cu o sãrãcie de congolez în portbagaj? Numai gândul cã puteai cocheta niþel cã le confiºti scena, ºi te trezeºti inutilizabil ca om ºi ca funcþionar. Sau cã le dai jos cinci tone de reflec-toare, ca sã le faci inventarul becurilor. Cazul e atât de grav încât ancheta ar trebui extinsã în toate domeniile afectate:- Agent!- Ordonaþi!- Cât ai produs azi?- Nimic, dom comisar.- La psihiatrie pe caz de boalã. Altu’!Oare sã se fi întâmplat vreo nenorocire cu simþul ºpãgii? E prea devreme sã mã pronunþ. Mai aºtept o zi, pentru cã astã searã dã concert Dylan la Bucureºti. Mâine plea-cã cu autobuzu’, cã el crede cã-i mai sigur pe jos. Nu mã intereseazã cine o sã-l opreascã. E suficient sã vãd un comunicat despre plângerea numitului Dylan Bob, ºi o sã-mi dau seama dacã la Nãdlac a fost accident sau o mânã criminalã a refuzat sã intre pânã la cot.

EDITORIAL

Accidentul AC/DC: eroare umanã sau mânã criminalã?

10 GÂNDUL JOI, 3 IUNIE 2010

PutereaPuterea GânduluiDe ce intrã oamenii de afa-

ceri în politicã? Rãspunsul sincer l-a dat Silviu Prigoanã: „Aºa am crezut

cã e bine pentru mine, pentru fami-lia mea, pentru societate”... Ordinea prioritãþilor apare cu claritate. Mai întâi, politica îi foloseºte lui personal – pentru a-ºi spori influenþa, a-ºi creºte afacerile ºi imaginea -, apoi familiei – dacã îi merge lui bine, se rãsfaþã ºi juniorii, iar Bahmuþanca îºi ia câte Vuittoane pofteºte – ºi, la urmã, vine societatea care ciuguleºte ºi ea câteva fãrâmituri de la festi-nul politicianului. Aºadar, pentru oamenii de afaceri (motivaþia lui Prigoanã se aplicã celor mai mulþi businessmani înscriºi în partide), politica nu este o vocaþie, un scop în sine, ci un mijloc de a-ºi rezolva alte interese. De aceea, când sunt puºi sã aleagã între politicã ºi afaceri, cum s-a întâmplat, zilele acestea la PD-L, se revoltã sau demisioneazã ca Silviu Prigoanã, pentru care „partidul este o entitate abstractã” ºi nu dã de mâncare familiei sale. Cu sau fãrã formaþiune pe blazonul cu maºina de salubritate, familia Prigoanã nu este în pericol de a nu avea ce pune pe masã. De altfel, niciun politician afacerist – cu excepþia Elenei Udrea, care declarã cã are insomnii din cauza unui credit de trei milioane de euro – nu se plânge cã ar fi afectat

de crizã, ceea ce înseamnã cã sunt printre puþinii români fericiþi ori au dobândit decenþa sã nu se lamente-ze.Pedeliºtii s-au supãrat însã când ace-eaºi Elenã, despre care se ºtie cã este porta-vocea preºedintelui Bãsescu, a propus, susþinutã de alte trei doam-ne, sã nu-ºi mai administreze singuri firmele pe perioada mandatului, ci sã delege competenþele altcuiva. Unii au reacþionat ca ºi cum li s-ar fi dublat impozitul pe profit, deºi propunerea în sine este inofensivã, urmãrind un efect de imagine ºi nici-decum sabotarea veniturilor busine-sstrucilor. Transferarea societãþilor, a proprietãþilor pe numele rudelor, în special soþ, soþie, copii, pãrinþi, este o practicã veche, care nu-l þine departe pe fostul titular de derularea aface-

rilor, ci îl expune mai puþin atenþiei publice ºi îl derobeazã de rãspundere în cazul descoperirii unor contrac-te ilegale sau imorale, când poate rãspunde simplu cã nu a ºtiut. Deci propunerea are darul de a-i proteja pe afaceriºtii de partid - mai ales în conjunctura actualã, când toþi numã-rã banii celorlalþi – ºi de a arãta elec-toratului furios ce mãsuri de curãþire se iau în PD-L. Dacã Traian Bãsescu, guvernul, partidul sãu ºi celelalte formaþiuni parlamentare ar fi vrut, cu adevãrat, sã punã capãt utilizãrii politicii ca vehicul pentru afaceri, atunci gãseau o portiþã, prin lege, (în astfel de ºmecherii sunt experþi) de a þine, în continuare, la vedere, decla-raþiile de avere ºi de interese, ascun-se la cererea Curþii Constituþionale. Ar fi afiºat pe site-urile partidelor, aºa cum dezvãluie, astãzi, salariile uriaºe din ministere ºi agenþiile de stat, firmele pe care aleºii ºi familiile lor le deþin ori la care sunt acþionari. Transparent, moral, sãnãtos. Preferã însã sã-ºi îngroape tot mai adânc veniturile ºi sursele acestora, încât trebuie sã treci prin trei generaþii ca sã ajungi la ei. Nici nu este de mirare, peste 70 la sutã dintre parlamentari sunt implicaþi direct sa prin rude în afaceri, formeazã aºadar o mare ºi unitã familie, pe care, fidel binelui propriu, Silviu Prigoanã n-a pãrãsit-o, ci doar a schimbat locul.

Pentru mine ºi familia mea

Când Rãzvan Lucescu a stri-gat cã Ucraina ne-a bãtut cu ajutorul arbitrilor, n-a reuºit sã ne trezeascã din

somnul la care ne îndeamnã de câþi-va ani buni jocul Naþionalei. Placa asta de adormit suporterii am tot auzit-o, deci nu ne mai surprinde. Abia când a spus, ulterior, cã fot-balul nostru este demn de “lumea a treia” am cãscat ochii mahmuri, pentru cã în felul acesta ne-a lipsit somnul de visele frumoase care ne-au mai rãmas drept consolare. Primul care a protestat a fost visã-torul-ºef al campionatului româ-nesc, Cristi Borcea. “Nu are ce sã caute la Naþionalã! Ce sã înveþe jucãtorii de la el? Ar trebui sã-ºi cearã scuze milioanelor de supor-teri care aºteaptã ceva pozitiv din partea selecþionerului”, a strigat domnia sa. Fan al spartanilor de la Hollywood, Borcea crede cã printr-un discurs încurajator ºi o atitudine de învingãtor se pot dãrâ-

ma imperii. Uitã cã de jumãtate de deceniu se antreneazã pentru Liga Campionilor, dar reuºeºte de fiecare datã sã nu ajungã acolo, iar la înce-putul fiecãrui sezon se laudã cu cel mai bun lot din þarã ºi terminã pe locul ºapte.Un campion la vremea lui, Hagi nu poate concepe nici el cã fotba-lul nostru face parte din „lumea a treia”. Aminteºte cã Naþionala bene-

ficiazã de serviciile câºtigãtorului Ligii Campionilor, Cristi Chivu, ºi de cele ale câºtigãtorului Cupei UEFA, Rãzvan Raþ. Obiºnuit sã câºtige un meci de unul singur, uitã, însã, cã Raþ ºi Chivu mai au nevoie ºi de niºte coechipieri de valoare egalã cu cea a colegilor de club pentru a da acelaºi randament ºi la Naþionalã. „Îl avem pe Mutu”, vin alte contes-tãri gândite de impresarii Becali, dar rostite de alte guri. Evident, se omite faptul cã îl aveam pe Mutu ºi atunci când am ratat cali-ficarea. În fotbalul românesc sunt visuri mari. Cum ajungem în Cupa UEFA, vorbim deja de câºtigarea trofeului. Când ne-am calificat la Campionatul European, deja se visa aducerea trofeului acasã. Vina lui Rãzvan Lucescu este cã ne-a smuls din lumea viselor de aur ºi ne-a aruncat în realitatea lumii a treia. Deºi poate cã a fost blând. În fond, Honduras ºi Coreea de Nord joacã la Mondiale, noi nu...

Ce te cutremurã în toatã povestea asta Ce te cutremurã în toatã povestea asta e cã dezastrul s-a produs în condiþii e cã dezastrul s-a produs în condiþii ideale pentru ºpagã, iar bãieþii de la ideale pentru ºpagã, iar bãieþii de la Drumuri începuserã chiar bine. Drumuri începuserã chiar bine.

Din lumea viselor în lumea a treia

Rodica [email protected]

Adrian [email protected]

Dan [email protected]


SPECIAL

PUBLICITATE

ROMÂNIA ARE ªANSÃ!

[email protected]

Paul e din Zalãu, Cristian e din Oradea ºi au dat unul peste celãlalt acum doi ani la Olimpiada Naþionalã de

Fizicã. Au descoperit cã amândoi con-struiau roboþi de prin clasa a VII-a, dar de fãcut ºi desfãcut piese se apu-caserã cu mult înainte. “Tatãl meu a fost inginer electronist ºi a murit când eu aveam un an. Mi-a rãmas de la el un dulap plin cu piese ºi scule ºi multe cãrþi. Din clasa a doua pânã în clasa a patra îl deschideam în fiecare zi ºi cercetam ce e pe acolo. Dacã nu înþelegeam ce e cu vreo piesã, citeam despre ea în carte”, îºi aminteºte Paul Sucalã cum arãtau jucãriile copilã-riei.

Cum sã-þi hrãneºti câinele de la distanþã

Într-a ºaptea, când s-a dus în vizitã la Politehnica din Iaºi a vãzut acolo un roboþel destul de simplu, care se pricepea sã meargã pe o linie dreaptã. S-a dus acasã ºi a fãcut ºi el unul. La vârsta lui, nici Cristian Roºu nu stãtea degeaba. Prezenta la Salonul de ªtiinþã de la Cluj un aparat, inventat de el, cu ajutorul cãruia poþi sã-þi hrãneºti câinele sau pisica ºi atunci când eºti departe de casã. În prima fazã, apa-ratul era pus în funcþiune cu ajutorul unui apel telefonic. Problema era cã

aparatul pornea ori de câte ori suna cineva. “Era o cutie cam cât un cuptor cu microunde, în care e hranã ºi apã pentru o sãptãmânã. L-am fãcut apoi sã meargã cu un sms dupã telefonul stãpânului. Mâncarea ºi apa curgeau în niºte vase, iar aparatul scotea un sunet, cu care animalul se învãþa în timp. Pentru aceastã invenþie m-am calificat la Salonul Internaþional de la Grenoble, Franþa”, spune Cristian Roºu.

Rãspuns la ironiile neiniþiaþilor: robotul care face cafea

Ce i-a dus pe ei doi la Târgul Intel de la San Jose, în Silicon Valley, a fost un robot pe care au implementat inte-

ligenþa artificialã. L-au prezentat în toamnã la Salonul Naþional de Creaþie ºi Inventicã de la Romexpo. “Puteai sã ai mici conversaþii cu el, sã-l pui sã meargã înainte ºi înapoi, sã-þi punã un film, sã-þi punã o piesã”, îi descrie Paul calitãþile. ªi, mai important de atât, adaugã Cristian, putea sã-þi facã o cafea. “De fiecare datã când pre-zentam un robot, cineva se gãsea sã facã o glumã: “Dar robotul ãsta face cafea?” Am vrut sã le arãtãm cã ãsta face”. Roboþelul-cafegiu i-a ajutat sã se califice la Târgul de la San Jose unde au venit 1600 de concurenþi din 80 de þãri. Au concurat la categoria “Electrical Engineering, Computer Engineering, Controls“ ºi s-au ales cu o medalie de aur ºi cu un premiu de 3000 de dolari.

Premiaþi de Paza de Coastã americanã

“E un sistem de prevenire a acci-dentelor. Noi am dezvoltat un senzor care sã poatã sã fie montat pe par-tea din faþã, o unitate centralã, care gândeºte tot, care face calculele ºi mai multe motoraºe, pentru pedale, acceleraþie, unitatea centralã. L-am folosit mai întâi pe un ATV”, spune Paul Sucalã.

Sistemul scaneazã zona din faþa maºinii ºi dacã vede un alt autovehicul venind din faþã calculeazã traiectoria acestuia, locul în care va ajunge într-un anumit interval de timp. ªi locul în care vei ajunge tu în acel moment. În caz de pericol, frâneazã. Cristian Roºu aratã ce anume le-a plãcut ame-ricanilor la sistemul lor: “Un singur producãtor auto are un asemenea sistem ºi acela funcþioneazã în oraº, la viteze de pânã în 30 de kilometri la orã. Al nostru funcþioneazã la 100 de kilometri la orã ºi i-am adus ºi îmbunãtãþiri”.

În afarã de medalia de aur acor-datã de juriul în care s-au aflat ingi-neri de la Intel ºi Google, cei doi au mai primit un premiu special de la Paza de Coastã americanã. “Ei voiau sã sponsorizeze proiecte ca acesta, dispozitive de protecþie pe care sã le monteze pe bãrcile lor. Problema e cã sponsorizau doar proiecte americane, dar pentru cã le-a plãcut al nostru

ne-au dat un premiu special”, spune Paul Sucalã.

Creator de roboþi ºi campion la karate

Dacã de idei nu duc lipsã, cu mate-rialele stau ceva mai prost. De obicei dintr-un robot fac un altul, care se transformã apoi în cu totul ºi cu totul altceva. Recicleazã mult: componente de calculator, de imprimantã, piese auto din service-ul pe care îl are tatãl lui Roºu. “Ideea e sã reciclãm lucruri, sã le dãm o altã viaþã. Inclusiv la pro-iectul din SUA am fãcut asta, pentru cã nu ne-au venit la timp materialele pe care le-am comandat din State. Ieri am primit un colet de care aveam nevoie pentru concurs, doar cã noi ne-am întors din SUA de douã sãptãmâni”, spune Cristian. Pentru cã stau la 80 de km unul de celãlalt, fiecare face în timpul sãptãmânii câte o bucatã din proiectul la care lucreazã ºi le reunesc în weekenduri. Învaþã unul de la celãlalt sau de pe internet, pentru cã din altã parte nu au de unde. Sunt buni la fizicã, ani de zile au mers la olimpiadele naþionale, dar Cristian e karatist: a câºtigat de douã ori titlul de campion naþional ºi o datã pe cel de campion european. Paul ºi Cristian terminã acum liceul ºi se vor înscrie la Universitatea Tehnicã din Cluj. Dar sperã ca anul viitor sã ajungã la o facultate din Anglia.

VIS De la robotul care îþi hrãneºte animalul de companie la robotul care face cafea

Cum au ajuns doi tineri inventatori sã fie premiaþi de Paza de Coastã americanãLuna aceasta, Cristian Roºu ºi Paul Sucalã s-au întors de la Târgul Internaþional Intel de ªtiinþã ºi Tehnologie de la San Jose, California, cu medalia de aur, pentru cã au pus la punct un sistem care previne accidentele rutiere. De ceva vreme, cei doi tineri de 18 ani creeazã împreunã roboþi, deºi stau la 80 de kilometri distanþã unul de celãlalt

Cristian Roºu ºi Paul Sucalã, premiaþi la salonul de la San Jose. Pe ATV-ul din imagine a fost testat sistemul „de aur“

PAUL SUCALÃ18 ani, inventator

E un sistem de prevenire a accidentelor. E un sistem de prevenire a accidentelor. Noi am dezvoltat un senzor care sã Noi am dezvoltat un senzor care sã poatã sã fi e montat pe partea din faþã, o poatã sã fi e montat pe partea din faþã, o unitate centralã, care gândeºte tot, care unitate centralã, care gândeºte tot, care face calculele ºi mai multe motoraºe, face calculele ºi mai multe motoraºe, pentru pedale, acceleraþie, unitatea pentru pedale, acceleraþie, unitatea centralã. L-am folosit mai întâi pe un ATVcentralã. L-am folosit mai întâi pe un ATV

DIETÃ DIETÃ Folosirea uleiuluiFolosirea uleiuluide mãsline, mai ales în salate,de mãsline, mai ales în salate,este un prim pas în luptaeste un prim pas în luptaîmpotriva kilogramelor în plus, împotriva kilogramelor în plus, susþin nutriþioniºtiisusþin nutriþioniºtii

Statisticile aratã cã unul din patru români este obez, iar unul din doi este supraponderal. Obezitatea este o pro-blemã care afecteazã din ce în ce mai multe persoane, la nivel mondial.

Medicii nutriþioniºti spun cã aceastã afecþiune este strâns legatã de un regim alimentar bogat în grãsimi ºi kilocalori, des întâlnitã în þãrile industrializate, citeazã site-ul Regimes Maigrir.

Potrivit specialiºtilor în nutriþie, ule-iul extravirgin de mãsline poate ajuta la prevenirea obezitãþii, datoritã conþinu-tului ridicat de acizi Omega 6. În plus, un studiu recent vine în completarea nutriþioniºtilor ºi aratã cã acest tip de

ulei conþine un antioxidant, denumit hydroxytyrosolul, care stimuleazã arde-rile interne ºi ajutã la pãstrarea siluetei. În plus, uleiul de mãsline stimuleazã funcþionarea unei componente celulare importante, denumitã mitocondriile, care este responsabilã pentru producþia de energie care ajutã la arderea grãsimi-lor. Acest fapt ar putea juca un rol-cheie în prevenirea obezitãþii ºi redu cerea ris-cului de diabet de tip 2 ºi a bolilor de inimã, subliniazã oamenii de ºtiinþã. Aceasta nu este singura componen tã a uleiului de mãsline care poate ajuta la prevenirea obezitãþii, susþin nutri-þioniºtii. Alimentul este bogat în acizi graºi monosaturaþi, cunoscuþi ºi sub numele de grãsimi „bune”, care ajutã la prevenirea bolilor de inimã, deoa-rece scade nivelul colesterolului din organism. O altã cercetare aratã cã o dietã bogatã în grãsimi mononesatu-rate reduce acumularea de grãsime în regiunea abdominalã ºi îmbunãtãþeºte sensibilitatea la insulinã.

Nutriþioniºtii susþin cã folosirea uleiului de mãsline, mai ales în salate, este un prim pas în lupta împotriva kilogramelor în plus. (M.Ch.)


SÃNÃTATEA

Politic: Raluca Dumitriu, Cristian Mihãilescu - caricaturã; Externe: Ana Maria Merticaru, Maria Toader, Bogdan Munteanu; Economic: Victor Rotariu - ºef departament, Gheorghe Cercelescu, Simona Simionescu, Adrian Bãrbulescu, Loredana Voiculescu; Social: Alina Bãdãlan, Dan Radu, Elena Hîrþan;Investigaþii: Gabriela ªtefan - ºef departament; Maria Manoliu, Dan Cãrbunaru, Robert Veress;Educaþie: Raul Florea; Sãnãtate: Mãdãlina Chiþu; Media-Entertainment: Diana Popescu - ºef departament; Life-Style: Diana Marcu - ºef departament; Raluca Ion, Adriana Mãrgãrit; Sport: Adrian Macarie - ºef departament; Corespondenþi judeþeni: Adrian Popescu - Braºov, Ionuþ Pârvulescu - Dolj; New Media (Internet): Adrian Sava, Mironescu Vlad, Alexandru Guþã; Editor Foto: Oana Pavelescu - ºef departament Fotoreporter: Octav Ganea; Prelucrare Foto: Tudor Guþã; Secretariat Redacþie: Criºan Andreescu - secretar general redacþie, Anton Baciu;DTP: Daniela Baciu, Dragoº Liviu Dulcu, Laura Preda, Carmen - Maria Stanciu; Operatori: Anda Giuglea, Maria Lazãr; Corecturã: Aniºoara Radu, Lucia Dumãchiþã, Adelina Anghel

Publicaþie auditatã de

Marketing & SalesBrand Manager: Lucian Cotreanti

PR&Events Manager: Ana Gulie

Sales Manager: Andrei Bereandã

0318.256.337Traffic Manager:

Daniela Gugiu0318.256.259

Abonamente: 0318.256.242/244/332

Fax: 0318.256.243

COTIDIAN FONDAT ÎN 2005

Adresa: Strada Aurel Vlaicu, nr. 62-64, Sector 2, Bucureºti Telefon: 0318.257.125; 0318.257.128 Fax: 031.257.188, E-mail: [email protected] Comenzi Mica Publicitate: (031).825.62.59 Fax: 0318.256.240 E-mail: [email protected] Telefonul cititorului: (021) 9412 Abonamente: Telefon: (031)825.62.42, (031)825.62.44, (031)825.63.32; Fax: (031)825.62.43

Redactor-ªef: Claudiu Pândaru

Redactori-ªefi Adjuncþi:Florin Negruþiu, Marius Niþu

Adrian CercelescuSenior-Editori:

Lelia Munteanu, Rodica Ciobanu, Cristian Tudor Popescu,

Marian Sultãnoiu, Liliana Ruse Art Director: Gina Chioveanu

Gândul este editat de PubliMedia,

o companie a MediaPro

ManagementDirector Publishing: Cosmina Noaghea

Director Editorial: Cristian HostiucPublisher: Daniela RaduVânzãri: Nicoleta Nedea

Marketing: Daniela ªerbanCercetare: Daniel Secarea

Dezvoltare: Simona DrãghiciPrelucrare imagine: Iulian Popa

Foto: Marius SmãduProducþie: Rodica Ghenciu

Distribuþie: Dan ApostolacheFinanciar: Sorin Dinu

HR: Elena ªerbanIT: Bogdan Petre

Administrativ: Sorin Carciu

PUBLICITATE

STUDIU STUDIU Cauza o reprezintã Cauza o reprezintã schimbarea fluxului de salivãschimbarea fluxului de salivãdin timpul nopþii: în timpul din timpul nopþii: în timpul somnului, gura este uscatã,somnului, gura este uscatã,iar resturile de mâncareiar resturile de mâncarerãmân mai mult în gurãrãmân mai mult în gurã

[email protected]

Gustãrile de la miezul nopþii cresc riscul apariþiei cariilor ºi a probleme-lor cu dantura. Aceasta este conclu-zia unui studiu realizat de oamenii de ºtiinþã de la Universitatea din Copenhaga, relateazã BBC News.

Cercetarea a fost realizatã pe un eºantion de 2.217 de danezi, din-tre care 8 la sutã dintre participanþi aveau prostul obicei de a se trezi în timpul nopþii pentru a mai ronþãi câte ceva.

Subiecþii au fost monitorizaþi pe o perioadã de ºase ani, cercetãto-rii constatând cã persoanele care aveau obiceiul sã mãnânce noap-tea ºi-au pierdut mai mulþi dinþi, comparativ cu cele care nu aveau acest obicei.

Specialiºtii olandezi au luat în calcul ºi factori precum fumatul, vârsta ºi consumul de alimente care au zahãr.

Rezultatele au arãtat cã ºi aceº-ti factori sunt destul de importanþi pentru deteriorarea danturii, fapt demonstrat ºi de studiile anteri-oare.

Cauza principalã a pierderii dan-turii din cauza gustãrilor din miez de noapte o reprezintã schimbarea fluxului de salivã din timpul nopþii: când dormim, cavitatea oralã este uscatã, aºa cã resturile de mâncare rãmân mai mult în gurã, explicã dr. Jennifer Lundgren, coordonatorul cercetãrii.

„La fel de periculoase pentru danturã sunt ºi bãuturile acidulate pe care le servim înainte de culcare. Pentru a preveni apariþia afecþiunilor dentare recomand, cu precãdere, periajul dinþilor dupã aceste mici gustãri din miez de noapte”, spune profesorul Damien Walmsley, mem-bru al Asociaþiei de Stomatologie din Marea Britanie.

Gustãrile din miez de noapte distrug dinþii

Uleiul de mãsline, remediuîmpotriva obezitãþii

Renunþatul la fumat poate îngrãºa 3 kilograme în prima lunã dacã nu adopþi un stil de viaþã activ Foto: Shutterstock

[email protected]

Pentru cei mai mulþi fumãtori frica de a nu se îngrãºa repre-zintã un motiv pentru a nu renunþa la acest viciu. Medicii

spun cã lãsarea þigãrilor duce la creºte-rea în greutate, deoarece nicotina, cea care determinã aceastã dependenþa de tutun, este un stimulent al sistemului nervos central. Þigãrile reprezintã un drog puternic care accelereazã meta-bolismul, contractând vasele de sânge ºi accelerând pulsul. Potrivit specia-liºtilor, atunci când renunþi la þigãri, metabolismul încetineºte ºi, în general, diferenþa dintre caloriile pierdute de un fumãtor comparativ cu ale unui nefumãtor este de 250 de kilocalorii pe zi. Astfel, principalul efect resimþit dupã ce renunþi la þigãri îl reprezintã apetitul exagerat. O explicaþie existã: organismul suferã un ºoc în absenþa nicotinei, care inhibã pofta de mâncare, relateazã hubpages.com.

Un studiu realizat de ISRA Center Marketing Research, în care s-a urmãrit

percepþia românilor asupra fumatu-lui, aratã cã 57 la sutã dintre românii fumãtori au declarat cã vor sã renunþe la fumat, dar nu ºtiu ce ar trebui sã facã pentru a scãpa definitiv de aceastã dependenþã.

Un român moare la fiecare 15 minute din cauza fumatului, numãrul decese-lor fiind în creºtere, în lume la fiecare opt secunde înregistrându-se un astfel de eveniment, avertizeazã Societatea Românã de Pneumologie. În plus, româ-nii fumeazã 15 þigãri pe zi, cei mai mulþi având vârsta cuprinsã între 15 ºi 24 de ani. “În România, incidenþa cance-rului cauzat de fumat creºte îngrijorã-tor. Numai în 2009, în þara noastrã au murit 33.000 de oameni din cauza unor afecþiuni provocate de fumat”, declarã vicepreºedintele Societãþii Române de Pneumologie, Miron Bogdan.

Dulciurile – principalul inamic al siluetei

Potrivit specialiºtilor, existã riscul sã acumulezi pânã la trei kilograme

în prima lunã dupã ce te-ai lãsat de fumat. Asta se întâmplã în cazul în care nu adopþi un stil de viaþã activ ºi o alimentaþie bogatã în vitamine, minerale ºi antioxidanþi, pentru a accelera arderile. În plus, luarea în greutate dupã renunþarea la fumat mai este influenþatã de vârstã, sex, apetit ºi predispoziþiile genetice. În plus, în primele trei luni de la renunþarea la fumat, în organism scade nivelul glicemiei.

Pentru a-l echilibra suntem tentaþi sã mâncãm dulciuri, care au un con-þinut caloric extrem de ridicat. Astfel, riscul de a ne îngrãºa este extrem de mare. În plus, dulciurile favorizeazã pofta de fumat, o tentaþie cãreia îþi va fi greu sã reziºti.

Medicii mai recomandã evitarea alcoolului, deoarece ºi acesta conþine un numãr impresionant de kilocalorii. Mai mult, dacã ai renunþat la acest viciu doar de câteva zile, nu te mira dacã apare nevoia sã fumezi atunci când bei alcool. Alege apa.

Potrivit experþilor, organismul are nevoie de trei luni pentru a elimina toate toxinele provocate de þigãri în corp, apa fiind esenþialã în acest caz.

Pentru cã existã mai mult de 300 de substanþe toxice în þigãri, orga nismul are nevoie de cel puþin doi litri de apã pentru a le elimina rapid.

În plus, apa inhibã dorinþa de a mai aprin de o þigarã. Pentru a elimi na mai rapid nicotina din organism se re comandã exerciþii fizice, care aduc beneficii ºi sistemului respirator, atât de afectat.

NICOTINÃ 57% dintre fumãtori au declarat cã vor sã renunþe la þigãri

Cum sã nu te îngraºi dupã ce te-ai lãsat de fumatÎn 2009 au murit 33.000 de români din cauza unor afecþiuni provocate de fumat. Conaþionalii fumeazã 15 þigãri pe zi, cei mai mulþi dintre ei fi ind tineri între 15 ºi 24 de ani

1român

moare la fi ecare 15 minutedin cauza fumatului


SPORT

PUBLICITATE

FOTBAL Barcelona ºi Real Madrid vin la un turneu al Academiei „Gheorghe Hagi”TURNEE TURNEE Academia de fotbal “Gheorghe Hagi” va organiza, în luna august, trei turnee, la Constanþa, pentru juniorii sub 21 de ani, sub 17 ani ºi sub 15 ani, la cel de-al doilea urmând sã participe, pe lângã formaþia gazdã, grupã-rile spaniole FC Barcelona ºi Real Madrid. Turneul sub 17 ani se va desfãºura în perioada 10-12 august. La turneul sub 21 de ani, care va avea loc între 3 ºi 5 august, vor par-ticipa Academia “Gheorghe Hagi”, AC Milan, Galatasaray Istanbul ºi încã o echipã din România care nu a fost desemnatã încã. Pentru copiii sub 15 ani, Academia “Gheorghe Hagi” va organiza un turneu, în peri-oada 17-21 august, la care vor par-ticipa formaþiile: Dinamo Moscova, Galatasaray Istanbul, Levski Sofi a, Legia Varºovia, Partizan Belgrad, Academia Ferenc Puskas ºi Dinamo Kiev. Partidele de la cele trei tur-nee urmeazã sã se desfãºoare pe Stadionul “Farul”.

BASCHETCãtãlin Burlacu, suspendat pentru dopajPEDEAPSÃ PEDEAPSÃ Cãpitanul echipei naþionale de baschet masculin ºi component al campioanei CSU Ploieºti, Cãtãlin Burlacu, a fost suspendat de Agenþia Naþionalã Anti Doping (ANAD) pentru trei luni, fi ind depistat pozitiv în urma unui test antidoping efectuat pe 15 aprilie. ANAD a cerut suspendarea provizorie a jucãtorului în 19 mai, acesta fi ind retras de pe teren, chiar înaintea meciului trei al fi nalei cu “U” Mobitelco Cluj. În urma deci-ziei ANAD, luatã pe 1 iunie, Burlacu va sta departe de teren timp de trei luni. “Din sezonul viitor, fi ecare echi-pã va fi obligatã sã prezinte teste antidoping ale fi ecãrui jucãtor, înaintea debutului în campionat”, a declarat preºedintele FR Baschet, Carmen Tocalã.

HANDBALOltchim vrea sã aducã un antrenor strãinSCHIMBARE SCHIMBARE Preºedintele CS Oltchim Râmnicu Vâlcea, Ioan Gavrilescu, a declarat cã, în proporþie de 80 la sutã, antreno-rul care va fi adus la campioana României, dupã plecarea lui Radu Voina, va fi unul strãin. “În pro-porþie de 80 la sutã, tehnicianul Oltchimului va fi unul strãin. Chiar nu ºtiu ce român putem aduce, nu îmi vine în minte niciun nume acum. Am luat decizia de a aºtepta câteva zile, pânã duminicã, atunci când vom avea la club o ºedinþã ºi vom decide cu cine vom negocia. S-a afl at deja cã Voina nu mai continuã ºi poate o sã aparã oferte. În acest moment, nu se ºtie nimic”, a spus Gavrilescu.

Pe scurtLECÞII În lipsa unui teren în care jucãtorii sã-ºi poatã demonstra abilitãþiile

Prima academie de golf pentru copiii din România s-a deschis în Bulgaria

[email protected]

„Joc de 28 de ani ºi încã nu înþe-leg golful în totalitate. Încã mai am de învãþat. Nici Tiger Woods nu îl înþelege în tota-

litate, ºi el mai are de învãþat”, spune Demis Papillon. L-am prins la telefon cum îi stã bine jucãtorului de golf – pe teren. Pentru a face performanþã în acest sport “foarte dificil”, trebuie sã te antrenezi ºi câte 10 ore pe zi, spune jucãtorul. De la cãderea comunismului, Demis Papillon încearcã sã promoveze golful nu doar în România, ci în întreaga Europã de Est. Ar fi preferat sã dea lecþii în þara în care s-a nãscut, dar la noi nu existã terenuri demne de un campionat serios. Astfel cã, juniorii din România care vor sã joace golf de performanþã iau lecþii la Academia pe care a deschis-o în Bulgaria, la Balcic, unde s-au con-struit trei terenuri care respectã toate standardele necesare. Vestea bunã e cã lecþiile sunt gratuite. Vestea rea e cã transportul ºi cazarea se plãtesc. Astfel, Academia Demis Papillon are acum 30 de juniori din Bulgaria ºi numai cinci copii cu vârste cuprinse între 9 ºi 14 ani, din Constanþa.

La noi golful se joacã la nivel de amatori

Demis Papillon spune cã trebuie sã mai treacã 10 ani pentru ca un român sã se batã cu “greii” din circuitul profe-sionist. Pentru asta a ºi ales sã lucreze cu juniorii. “Copiii sunt viitorul, nu? Inclusiv viitorul golfului în România. Eu, în calitate de profesor, vreau sã-i pregãtesc sã devinã campioni, nu sã joace doar de agrement, cum fac pãrinþii lor. Din pãcate la noi în þarã se joacã doar la nivel de amatori. Nici nu am avea unde. Poate cã ar apãrea ºi talentele dacã am avea un teren care sã respecte toate standardele. Mãcar unul în Bucureºti. Un teren la 2 milioane de oameni nu mi se pare exagerat”, spune antreno-rul. A început lucrul cu cei 5 copii din Constanþa de la începutul lunii aprilie. Spune cã este prea devreme sã spunã

dacã unul dintre ei va cãlca pe urmele lui Tiger Woods. “Lucrul acesta nu poþi sã-l remarci aºa devreme. Abia dupã patru – cinci ani poþi afirma cã cineva are viitor în acest joc”. Demis Papillon spune cã ar fi dispus sã predea ºi în þarã, însã acest lucru nu depinde în totalita-te de el. “În timp sper sã ne extindem

activitatea în România ºi vom merge oriunde gãsim un teren de golf sau un driving range al cãror proprietari sunt dispuºi sã se alãture proiectului nostru”, a spus acesta. Papillon, care este ºi direc-tor executiv al companiei australiene Alvin Constructions, a încercat, anul trecut, sã atragã investirorii în comuna constãnþeanã Gârliciu, pentru a construi acolo un teren de Golf care sã respecte toate standardele. Loviþi de crizã ºi fãrã sã beneficieze de sprijinul pe care l-au solicitat Guvernului, australienii au rãmas însã la stadiul de plan. “Este un proiect foarte frumos, care ar asigura ºi 150 de locuri de muncã pentru locuitorii din Gârliciu. Din pãcate a venit criza ºi investiorii au bãtut în retragere. Sunt la stadiu de master plan ºi nu vrem sã renunþãm la proiect, dar, în condiþiile actuale, nu putem nici sã înaintãm”, spune Papillon.

EXPLICAÞIE EXPLICAÞIE Antrenorul Antrenorul Naþionalei, Rãzvan Lucescu, spune Naþionalei, Rãzvan Lucescu, spune cã nu jucãtorii pe care îi are în lot cã nu jucãtorii pe care îi are în lot fac parte din “lumea a treia”, ci fac parte din “lumea a treia”, ci campionatul din care aceºtia campionatul din care aceºtia provinprovin

Selecþionerul Rãzvan Lucescu spune cã a fost înþeles greºit când a afirmat cã România este în “lumea a treia a fotbalului”, explicând cã nu a vrut sã-ºi jigneascã jucãtorii, ci s-a referit doar la climatul din Liga I. Lucescu a nuanþat declaraþia mai ales pentru cã mulþi oameni din lumea fotbalului, printre care ºi Gheorghe Hagi, s-au arãtat nedumeriþi de spusele sale. “În condiþiile în care, evident, o declara-þie pe care am fãcut-o recent în cadrul

unei conferinþe de presã nu a fost corect înþeleasã, consider de datoria mea sã enunþ lãmuririle ºi argumentele pe care, probabil, ar fi trebuit sã le evoc cu acea ocazie”, spune Rãzvan Lucescu într-un comunicat. “Din capul locului vreau sã-mi exprim opinia, conform cãreia fotbalul românesc reprezintã o reflectare fidelã a întregii societãþi româneºti. O societate mãcinatã de nesfârºite scandaluri ºi invective, dar ºi marcatã, adeseori, de ascensiunea ºi promovarea unor persoane care nu au nimic în comun cu normele ºi valorile la care trebuie sã aspirãm. Norme ºi valori care au stat, ºi stau, la baza dezvoltãrii ºi a evoluþiei societãþilor cu adevãrat civilizate ºi avansate”, susþine Rãzvan Lucescu.

Selecþionerul se plânge de lipsa de opþiuni

Lucescu spune cã atunci când s-a referit la “lumea a treia” a emis o judeca-tã gloabã. “Când m-am referit la «lumea a treia» am emis o judecatã globalã, fãrã a fi atacat, sau a fi intenþionat acest lucru, vreo persoanã. Nici vorbã sã mã fi referit la jucãtori, pe care îi iubesc ºi în care am încredere cã pot avea un imens aport la obþinerea performanþelor dorite de toatã lumea. Altminteri, nu m-aº fi înhãmat la aceastã muncã. Avem talen-te, dar nici nu putem nega cã nivelul «ofertei» campionatului românesc nu se ridicã la ceea ce ar trebui ºi la ceea ce, sunt convins, vrea toatã lumea”, a spus Lucescu.

AMICAL AMICAL Selecþionerul Selecþionerul Macedoniei considerã cã amicalul Macedoniei considerã cã amicalul contra României este un test util în contra României este un test util în ajunul meciului cu Slovacia, echipa ajunul meciului cu Slovacia, echipa lui Lucescu având un stil similarlui Lucescu având un stil similar

Selecþionerul Macedoniei, Mirsad Jonuz, a declarat cã meciul amical cu echipa României este o mare provocare, “tricolorii” având un stil de joc asemãnãtor cu al Slovaciei, primul adversar din preli-

minariile CE 2012. “În meciul cu România le voi da ºansa sã joace ºi celor care nu au fost folosiþi în amicalul cu Azerbaidjan, aºa cã, foarte probabil, vor intra în teren: Pacovski - Popov, Noveski, Lazarevski, Georgievski, Ibrahimi, Grozdanovski, Trickovski, Ristici. Le voi cere jucãtori-lor mei un fotbal ofensiv, stilul români-lor este asemãnãtor cu cel al Slovaciei, echipã pe care o vom întâlni în debutul preliminariilor Euro 2012. România este

o mare provocare pentru noi ºi ne-am pregãtit serios pentru acest meci. Stilul ei de joc corespunde cu cel al Slovaciei ºi Armeniei, viitoare adversare în preli-minarii”, a spus Jonuz. Atacantul Ivan Trickovski a afirmat cã echipa României va încerca sã se reabiliteze dupã înfrângerea suferitã în faþa Ucrainei. “Vom încerca sã nu le permitem acest lucru ºi sã obþinem un rezultat surprinzãtor de bun, chiar victoria”, a comentat Trickovski.

Jonuz: „România se aseamãnã la stil cu Slovacia ºi Armenia”

Lucescu spune cã îºi iubeºte jucãtorii, chiar dacã fac parte din «lumea a treia»

Demis Papillon, un român care s-a afi rmat ca jucãtor de golf dupã ce a plecat din þarã, pe vremea lui Ceauºescu, oferã lecþii de golf pentru copiii care vor sã facã performanþã.

DEMIS PAPILLONantrenor de golf

În calitate de În calitate de profesor, vreau profesor, vreau sã-i pregãtesc sã sã-i pregãtesc sã devinã campioni, devinã campioni, nu sã joace doar nu sã joace doar de agrementde agrement

Copiii români care vor sã facã performanþã în golf se antreneazã în Bulgaria Foto: Shutterstock


LIFESTYLE

Vãrsãtor 20.01-18.02Îl puteþi contacta pe cel care e dispus sã dezvolte un parteneriat cu voi, ca sã vã asiguraþi un venit constant. Staþi de vorbã pânã cãdeþi la învoialã.

Peºti 19.02-20.03Trebuie umblat cu duhul blândeþii cu unul dintre colegi care nu e lipsit de bun simþ, azi; o fi nervos, sau e bol-nav; bine, astea nu sunt scuze…

Berbec 21.03-19.04Un subiect pe care-l credeaþi epuizat, legat de viaþa de cuplu, revine ºi trebuie sã lãmuriþi toatã situaþia, sã nu se mai repete, cã pune în pericol relaþia.

Taur 20.04-20.05Vã descurcaþi, dacã-i vorba de bani, sã plãtiþi pe cineva care sã vã repa-re, sã vã lucreze ceva pe-acasã ºi se terminã lucrarea sau cel puþin aºa ar trebui.

Gemeni 21.05-21.06Sunteþi în mare formã, puteþi desca-lifica orice adversar care concureazã pe acelaºi post cu voi; e momentul sã faceþi dovada tuturor calitãþilor.

Rac 22.06-22.07O sã trebuiascã sã vã achitaþi de toate obligaþiile, sã plãtiþi rate, facturi, sã nu vã treziþi cu amenzi, sã scoateþi bani în plus din buzu-nar.

Leu 23.07-22.08Solicitãri din mai multe direcþii azi ºi o sã fie epuizant, poate vã drãmuiþi eforturile, ca sã rezistaþi pânã la finele poveºtii, pânã noap-tea târziu.

Fecioarã 23.08-22.09E agitaþie, în jurul unei chestiuni legate, fie de bani, fie de sãnãtate ºi o sã-i daþi de capãt, chiar dacã mai întâmpinaþi niºte dificultãþi pe parcursul zilei.

Balanþã 23.09-22.10O sã gãsiþi un bun companion de plecat într-o scurtã vacanþã sau sã vã duceþi împreunã la o salã de sport sau la un club.

Scorpion 23.10-21.11Poate vã apucaþi de curãþenie gene-ralã, e ziua idealã pentru scos afarã toate lucrurile pe care nu le mai folosiþi, cã alþii poate au nevoie de ele.

Sãgetãtor 22.11-21.12Noutãþi legate de plecare în concediu, de corturi, de traseu, de cazare, diver-se lucruri pe care trebuie sã le puneþi la punct, sã n-aveþi surprize.

Capricorn 22.12-19.01O sã scoateþi niºte bani din buzu-nar pentru situaþiile de urgenþã care apar, din senin, ºi trebuie s-aveþi grijã sã vã mai rãmânã o rezervã.

Neti Sandu vã prezintã Horoscopul


Unii dintre românii iubitori de lecturã îºi doresc aºa de mult o carte încât, câteodatã, se întâmplã sã plece cu ea acasã,

fãrã s-o plãteascã. Dau vina pe bani, dacã sunt tineri, sau pe uitare, dacã sunt pensionari. De cele mai multe ori însã scapã c-o mustrare, spun librarii, dar se întâmplã, „în funcþie de caz”, sã se ajungã ºi la poliþie.

Fanii s-au zbãtut sã fure „Niºte rãspunsuri” de la Mihaela Rãdulescu

Atât de mult preþ pun unii pe sfaturile în materie de nutriþie ale lui Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, încât sunt în stare sã le ia gratis, cu vânzãtoarea înfuriatã pe urmele lor.

La numãrãtoarea furturilor din reþea-ua magazinelor Diverta, „ªi noi ce mai mâncãm?”, a lui Mencinicopschi, e sus pe podium, în poziþia de lider, cu 104 exemplare furate în perioada septem-brie 2009 - aprilie 2010. Pe urmele ei, „Lunã Nouã”, al doilea roman din Saga Amurg, al lui Stephenie Meyer, care are reputaþia cã i-a fãcut pe adolescenþi sã nu mai aibã ochi doar pentru laptop ºi i-a convertit la lecturã. ªi se pare cã ºi la furt, pentru cã 102 de exemplare au dispãrut de la Diverta în amintita perioada.

La distanþã de vreo douã cãrþi, se aflã „Manualul de stil” al Danei Budeanu, semn cã, nici pe timp de crizã, cochetãria n-a murit în România. Din „Întrebãri ºi teste pentru obþinerea permisului” s-au volatilizat din magazine 82 de bucãþi, din „Medicamente explicate pentru pacient ºi familie”, 73, iar din „Engleza fãrã profesor”, 70. Nici DEX-ul n-a scãpat nefurat, hoþii având ac de coperþile lui cât e el de mare: 65 de exemplare lipsesc în mod misterios.

Topul 10 al cãrþilor furate din Diverta e completat de „Cine suntem?”, a lui Dan Puric, 65 de volume dispãrute, de „Fetele bune ajung în Rai, fetele rele unde vor”, a lui Ute Ehrhardt, ºi încheiat cu graþie de diva Mihaela Rãdulescu, de la care fanii s-au zbãtut sã fure “Niºte rãspunsuri”. Vreo 53.

Panoul cu recidiviºti

Unii dintre hoþii de cãrþi au palmares, obþinut cu îndrãznealã ºi sârguinþã. „În multe magazine avem ºi pozele lor, aºa cã ori de câte ori apare ceva suspect suntem extrem de atenþi”, spune pentru Gândul Andreea Munteanu, manager regional la Diverta. Sistemele antifurt ºi cele de securitate au redus din fur-turi, mai spune Munteanu, precizând cã mulþi dintre cei care se aprovizionea-zã gratuit din librãrii sunt în general elevi. Dar existã ºi excepþii, precum un pensionar, obiºnuit al zonei de lecturã, surprins la ieºire cu cartea în servie-tã. „S-a scuzat, dând vina pe efectele vârstei. Cred cã o fac pentru a avea o carte acasã, ºi nu pentru a obþine un profit din ea”, dã vina pe patima cititului Andreea Munteanu. Unele dintre ele sunt însã predestinate sã sfârºeascã pe piaþa neagrã: DEX-ul, jocurile pentru calculator ºi DVD-urile.

Hoþi pasionaþi de artã

La fel cum ºi-a creat, în timp, o anu-mitã clientelã, fiecare librãrie are tipul ei de hoþi. Dacã te uiþi la cãrþile cu care pleacã acasã, vezi cã altfel aratã ei la librãria Humanitas Kretzulescu. Mai rafinaþi, mai îndrãgostiþi de artã, cel puþin aºa îi înfãþiºeazã lista cu furturi: „Istoria urâtului” ºi „Istoria Frumuseþii”, ale lui Umberto Eco, sunt pe primele douã locuri, urmate de „Istoria Artei”, de E.H. Gombrich. Pe locul patru vine un bestseller, “Simbolul Pierdut”, al lui Dan Brown, dar seria e refãcutã cu “Regulile Artei”, de Pierre Bourdieu, ºi “Conceptele ºi istoriile lor”, de Reinhart Koselleck. Nu lipsesc din topul 10 al cãrþilor furate “Jurnalul” Oanei Pellea, “Scrisorile cãtre fiul meu”, de Gabriel Liiceanu, sau “Confesiunile unui cafe-giu”, scrise de Gheorghe Florescu. ªi, fireºte, regele vânzãrilor, Paulo Coelho, cu “Învingãtorul este întotdeauna sin-gur”. Andreea Maria Nuþã, directoarea librãriei Kretzulescu, nu crede cã hoþii sunt morþi dupã literaturã sau artã. Le vând mai departe pe piaþa neagrã, dar existã ºi excepþii. “Am avut odatã un hoþ foarte scorþos ºi foarte sobru, care fura DVD-urile cu operã pentru colecþia personalã. Nu l-am mai primit în librãrie. Scopul nostru e sã ne recuperãm cãrþile,

dacã s-a furat ceva ºi nu l-ai prins la timp e bun furat, chiar dacã chemi poliþia, nu prea facem asta”, spune Andreea Maria Nuþã. Modul de operare e simplu: hoþii dezlipesc etichetele care ar putea piui la ieºirea din magazine ºi ascund volumele sub haine largi sau pardesie. Victime sigure sunt cãrþile scumpe, cu coperte cartonate ºi poze frumoase. “Istoriile” lui Eco sunt atât de vânate de furi încât cei de la Humanitas au ajuns sã le þinã sub strictã supraveghere lângã casã. Când îi prind cu cartea sub tricou, explicaþiile sunt standard: aveau de gând sã le plãteascã sau n-au ºtiut cã trebuie plãtite. La librãria Papirus, cele mai vânate sunt hãrþile, în special harta Bucureºtiului. Urmeazã “Simbolul Pierdut”, „ªi noi ce mai mâncãm?”, ºi „Maestrul ºi Margareta”, a lui Mikhail Bulgakov. „Cred cã cei mai mulþi furã la comandã, l-am prins pe unul, în timp ce fura volumul II din „Douã secole împreunã”, a lui Alexandr Soljeniþîn, pentru cã volumul I îl avea deja în ser-vietã. Arãta a om foarte simplu, pânã sã vinã poliþia a fugit”, povesteºte Marina Munteanu, directoarea librãriei.

Nicolae Manolescu i-a instigat, fãrã voie, pe elevi la furt

Criticul literar Nicolae Manolescu a þinut, la inaugurarea unei librãrii Humanitas din Râmnicu Vâlcea, un discurs cu efect neaºteptat. „Acum cinci ani, Gabriel Liiceanu m-a chemat sã vorbesc la deschiderea librãriei. Era 15 septembrie, erau acolo foarte mulþi copii ºi nu ºtiu ce mi-a venit, dar le-am spus cã singurul furt care mi se pare acceptabil este furtul de cãrþi. La final, librãria s-a golit de copii, dar nu mai era nimic nici pe rafturi. Liiceanu mi-a spus cã ar trebui sã-mi trimitã factura”, zâmbeºte criticul. A avut ºi el momente când a fost tentat sã plece acasã cu un volum fãrã sã-l plãteascã. „Niciodatã n-am suferit mai rãu în viaþa mea, nici în perioadele de sãrãcie, ca atunci când n-am avut bani sã-mi cumpãr cãrþi. Sufeream cumplit, mã gândeam cã asta e meseria mea, sã citesc cãrþi. Am fost tentat, dar n-am facut-o“.

LECTURÃ Ce ascund românii sub hainele lor

Topul celor mai furate cãrþi. De la Mencinicopschi la Mihaela RãdulescuSub tricoul larg, între piele ºi betelia pantalonului, Mihaela Rãdulescu ºi Gheorghe Mencinicopschi, Dan Puric ºi Umberto Eco îºi disputã un loc mai bun. Autorii sunt printre cei mai citiþi din România ºi, totodatã, cei mai furaþi din librãrii

Furtul de cãrþi, considerat furt califi cat„Regretã când îl prinzi, dar e doar de faþadã. Devine conºtient de ce-a fãcut doar în momentul în care pun mâna pe telefon ºi chem poliþia”, sintetizeazã relaþia cu hoþul de carte unul dintre bãieþii care asigurã paza la Cãrtureºti Verona, Cristi. „Noi facem plângere conform articolului 208-209 din Codul Penal, care reglementeazã furtul califi cat, dar, odatã ajuns dosarul la Parchet, hoþii scapã c-o amendã administrativã de maximum 150 de lei. Aºa cã nici furtul nu se mai pedepseºte astãzi în România”, concluzioneazã omul de la Cãrtureºti. Purtãtorul de cuvânt al Poliþiei Capitalei Christian Ciocan nu crede cã hoþii de cãrþi sunt atraºi de cuprinsul lor, ci, mai degrabã, de preþul cu care le-ar putea vinde. „Sunt încadrate ºi documentate ca furt califi cat, persoanele în cauzã pot sã facã între 3 ºi 15 ani de închisoare. Este ca orice furt de pe rafturile magazinelor, nu cred cã cineva furã o carte pentru cuprinsul ei”.

INFOINFO

NICOLAE MANOLESCUcritic literar

Dacã nu puteam Dacã nu puteam sã le cumpãr, eu la sã le cumpãr, eu la ce mai eram bun? ce mai eram bun? Am fost tentat Am fost tentat sã fur, dar n-am sã fur, dar n-am fãcut-o, mi-a fãcut-o, mi-a fost ruºinefost ruºine

Cele mai vândute cãrþi sunt ºi cele mai dorite Foto: Arhiva Gândul


MEDIA

Noul numãr de fax pentru preluarea anunþurilor

de micã publicitate este 0318.256.240.

TRANZACÞII IMOBILIARE

VÂNZÃRI APARTAMENTE

VÂND garsonierã Drumul Taberei, Favorit, 43.000 euro, uºor negociabil. 0727/722.354. (g)

LICITAÞII

MINISTERUL Finanþelor Publice, Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, Administraþia Finanþelor Publice a Municipiului Mangalia, Serviciul Colectare Executare Silitã, Str. Mihai Viteazu nr. 13, loc. Mangalia, Cod poºtal 905500, Tel: 0241-753.795; Fax: 0241-755.005, e-mail: [email protected]. Dosar de executare nr. 196E/2009 Nr. 23854 din 28.05.2010. Anunþul privind vânzarea pentru bunuri mobile. Anul 2010, luna iunie, ziua 17. În temeiul art. 162 alin. (1) din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se face cunoscut cã în ziua de 17 luna iunie, anul 2010, ora 11.00, în localitatea Mangalia, str. Mihai Viteazu nr. 13, se vor vinde prin licitaþie urmãtoarele bunuri mobile, proprietate a debitorului Societatea Comercialã “Elif Nur Bahar” S.R.L. Mangalia, cu domiciliul fiscal în localitatea Mangalia, str. General Boerescu nr.1, cod de identificare fis-calã 19100272: Denumirea bunului mobil, descriere sumarã: (se vor indica drepturile reale ºi privilegiile care greveazã bunurile, dacã este cazul) licitaþia a II a: 1. Ford Explorer B-20-FGR, an fabricaþie 1995, starea tehnicã bunã, nr. iden-tificare 1FMCU22X2SUA30843; Preþul de evaluare sau de pornire a licitaþiei, exclusiv TVA, este: 8.400 lei; Cota TVA *): 19%; 2. Maºinã de carotat rodiacut 131DWS; 2.325; 19%; 3. Carotã diamantatã FF44100 (101mm); 105; 19%; 4. Maºinã de tencuit – stare tehnicã bunã; 5.550; 19%; 5. Ciocan rotopercutor – stare tehnicã nesatisfãcãtoare; 525; 19%; 6. Maºinã de tãiat faianþa – stare tehnicã bunã; 450; 19%; 7. Invertor sudurã - stare tehnicã bunã; 600; 19%. Pentru bunurile mobile mai sus menþionate se organizeazã a doua licitaþie, preþul de pornire al licitaþiei fiind diminuat cu 25% faþã de preþul de evaluare. *) cota de taxã pe valoarea adãugatã pentru vânzarea bunurilor mobile este 19%, în con-formitate cu prevederile art. 128 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ulterioare, ºi pct. 6 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a Titlu-lui VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificãrile ulterioare. Invitãm pe cei care pre-tind vreun drept asupra acestor bunuri sã înºtiinþeze despre aceasta organul de executare, înainte de data stabilitã pentru vânzare. Cei interesaþi în cumpãrarea bunurilor sunt invitaþi sã prezinte, pânã la termenul de vânzare sau, în cazul vânzãrii prin licitaþie, pânã în ziua precedentã termenului de vânzare: oferte de cumpãrare; în cazul vânzãrii la licitaþie, dovada plã-þii taxei de participare, reprezentând 10% din preþul de por-nire a licitaþiei; împuternicirea persoanei care îl reprezintã pe ofertant; pentru persoanele juridice de naþionalitate românã, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerþului; pentru persoanele juridice strãine, actul de înmatriculare tradus în limba românã; pentru per-soanele fizice române, copie de pe actul de identitate; dovada emisã de creditorii fiscali cã nu au obligaþii fiscale restante, urmând sã se prezinte la data stabilitã pentru vânzare ºi la locul fixat în acest scop. Împotriva prezentului înscris, cel interesat poate introduce contestaþie la instanþa judecãto-reascã competentã, în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoºtinþã, în conformitate cu prevederile art. 172 - 173 din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Potrivit dispoziþiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, când urmeazã sã se ia mãsuri de executare silitã, nu este obliga-torie audierea contribuabilului. Pentru informaþii suplimen-tare, vã puteþi adresa la sediul nostru sau la telefon numãrul 0241.753.795. Data afiºãrii: 3.06.2010. (g)

ANUNÞ de licitaþie:1. Informaþii generale privind conce-dentul: 1.1. Denumirea: Consiliul Judeþean Argeº; 1.2.Codul Fiscal: 4229512; 1.3. Adresa: Piaþa Vasile Milea nr. 1, mun. Piteºti, jud. Argeº; 1.4. Persoana de contact: d-na Dobre Cristina, tel./fax: 0248/220.075, e-mail: [email protected]. 2. Informaþii generale privind obiectul concesi-unii: 2.1. Descrierea ºi identificarea bunului care urmeazã a fi concesionat: imobilul amplasat în comuna Poienarii de

Argeº – fost canton, construcþie, în suprafaþã de 28 mp, ºi teren, în suprafaþã de 705 mp, aflate în domeniul public al Judeþului Argeº. 3. Informaþii privind documentaþia de atri-buire: 3.1. Modalitatea prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaþiei de atribuire: prin cumpãrare de la sediul concedentului; 3.2. Denumirea ºi adresa Serviciului de la care se poate obþine un exemplar al documentaþiei de atribuire: Serviciul Achiziþii Licitaþii, din cadrul Consiliului Judeþean Argeº, Piaþa Vasile Milea nr.1, mun. Piteºti, jud. Argeº, etaj 2, cam. 106-107; 3.3. Costul ºi condiþiile de platã pentru obþinerea acestui exemplar: 50 lei, prin depunere în numerar, la casieria concedentului, sau prin ordin de platã, în contul nr. RO49TREZ04624510220xxxxx Trezoreria Piteºti, cod fiscal 4229512. 3.4. Data limitã pentru solicitarea clarificãrilor: 17.06.2010, ora 12.00. 4. Informaþii privind ofertele: 4.1. Data limitã de depunere a ofertelor: 22.06.2010, ora 15.00. 4.2. Adresa la care trebu-ie depuse ofertele: Registratura Consiliului Judeþean Argeº, Piaþa Vasile Milea nr. 1, mun. Piteºti, jud. Argeº, parter, cam. 22; 4.3. Numãrul de exemplare în care trebuie depusã fiecare ofertã: 1 exp. original. 4.4. Ofertele vor fi redactate în limba românã. Ofertele vor fi transmise în 2 plicuri închi-se ºi sigilate, unul interior ºi unul exterior, care vor conþine documentele cerute prin documentaþia de atribuire. 5. Data ºi locul la care se va desfãºura ºedinþa publicã de deschi-dere a ofertelor: 23.06.2010, ora 10.00, la sediul conce-dentului, Consiliului Judeþean Argeº, Piaþa Vasile Milea nr. 1, mun. Piteºti, jud. Argeº, etaj 4, cam. 180; 6. Denumirea, adresa, numãrul de telefon, fax ºi/sau adresa de e-mail a instanþei competente în soluþionarea litigiilor apãrute ºi termenele pentru sesizarea instanþei: Tribunalul Argeº, Sec-þia Civilã, Complet Specializat de Contencios Administrativ ºi Fiscal, B-dul Eroilor nr. 5, mun. Piteºti, jud. Argeº, Tel. (0248)216.599, Fax (0248)212.410; Website:http://www.justitie-ag.ro/tr_ag/tr_app/, E-mail: [email protected] [email protected]. Termenul de introducere a acþiunii: Cererile prin care se solicitã anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recu-noaºterea dreptului pretins ºi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: a) data comunicãrii rãspunsului la plângerea prealabilã; b) data comunicãrii refuzului nejustificat de soluþionare a cererii; c) data expirã-rii termenului de soluþionare a plângerii prealabile, respectiv data expirãrii termenului legal de soluþionare a cererii; d) data expirãrii termenului prevãzut la art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ulterioare, calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluþionarea favorabilã a cererii sau, dupã caz, a plângerii prealabile; e) data încheierii procesu-lui-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul con-tractelor administrative. Înainte de a se adresa instanþei de contencios administrativ competente, persoana care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sã solicite autoritãþii publice emitente, sau autoritãþii ierarhic superioare, dacã aceasta existã, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. 7. Data transmiterii anunþului de participare cãtre instituþiile abilitate în vederea publicãrii: 03.06.2010. (g)

LICHIDATOR Centu SPRL organizeazã la data de 17.06.2010, ora 13.00, la adresa din Braºov, str. Olarilor nr. 16, vânzarea în bloc, prin negociere directã, a activelor debitoarei Stafadivo Holding SRL, astfel: Fermã zootehnicã, situatã în com. Dãiºoara, compusã din patru grajduri, ateli-ere ºi garaj, clãdire gater, cântar, bucãtãrie furajerã, clãdire administrativã, alte construcþii anexe (toate în stare bunã) ºi teren de 14.462 m.p, la preþul de 300.000 lei, plus TVA. Doritorii pot achiziþiona caietul de prezentare a activelor de la sediul lichidatorului. Relaþii suplimentare la telefon 0722.682.086. În caz de neadjudecare, licitaþia se va relua în zilele de 01.07.2010 ºi 15.07.2010. (g)

LICHIDATOR Centu SPRL organizeazã licitaþie publicã cu strigare pentru vânzarea bunurilor imobile din componenta SC Proiectare Ax SRL Sfântu Gheorghe. 1. Teren de 2.909 mp, situat în intravilanul localitãþii Covasna, strada Câmpu-lui, fãrã numãr, la preþul de pornire 180.000 lei; 2. Teren de 2.000 mp, situat în intravilanul localitãþii Moacsa, str. Pãdu-reni, fãrã numãr, la preþul de pornire de 175.000 lei; 3. Teren de 2.032 mp, situat în intravilanul localitãþii Sfântu Gheorghe, str. Buday Noghy Antal nr. 30, la preþul de pornire de 172.000

lei; 4. Spaþiu comercial, situat în Sfântu Gheorghe, piaþa Mihai Viteazu nr. 2, unitatea 2, suprafaþa de 30 mp, compus din windfang, birou, la preþul de pornire de 60.000 lei; 5. Imobil, situat în localitatea Aita Mare, str. Principalã nr. 25, compus din teren de 2.124 mp ºi clãdire S+P+M, cu o suprafaþã con-struitã de 800 mp, desfãºuratã de 1.203 mp ºi utilã de 997 mp, la preþul de pornire de 320.000 lei. Preþurile nu conþin TVA. Licitaþia publicã va avea loc la sediul lichidatorului din Braºov, str. Olarilor nr. 16, la data de 22.06.2010, începând cu ora 12.00. Doritorii pot achiziþiona dosarele de prezentare de la sediul lichidatorului, cu 24 ore înainte. Relaþii suplimen-tare la telefon 0268/418.699, 0722.682.086. Pentru activele neadjudecate, licitaþia se va relua în zilele de 9.07.2010 ºi 16.07.2010, la aceeaºi orã ºi aceeaºi locaþie. (g)

LICHIDATOR Centu SPRL anunþã vânzarea prin licitaþie publicã cu strigare a activului „Spãlãtorie“, situat în Sighi-ºoara, str. Baraþilor.2, aflat în proprietatea Siltex LG SA, compus din: halã, magazie, laborator, birouri, clãdire admi-nistrativã, clãdire pentru condiþionarea aerului cald, centra-lã termicã, staþie epurare, magazii ºi barãci metalice, post transformare pentru 20/0,4 kv; la preþul de 1.100.000 lei + TVA; terenul aferent este proprietatea statului, societa-tea deþine un drept de administrare. De asemenea, vinde prin negociere stofe ºi fire lânã. Vânzarea va avea loc la sediul lichidatorului din Braºov, str. Olarilor nr. 16, la data 17.06.2010, ora 13.00. Doritorii pot achiziþiona dosarul de prezentare de la sediul lichidatorului. Relaþii suplimentare la telefon 0268/41.86.99, 0722.682.086. În caz de neadjude-care, licitaþia se va relua în acelaºi loc ºi aceleaºi condiþii, în zilele de 23.06.2010 ºi 09.07.2010. (g)

LICHIDATOR Centu SPRL anunþã vânzarea în bloc, prin lici-taþie publicã, a bunurilor din patrimoniul Prorem UTB SA, în faliment, compuse din - clãdire Anexa T 65 (spaþiu de pro-ducþie, vestiare ºi birouri ºi teren de sub clãdire de 500 mp), situatã în Braºov, strada Turnului nr. 5; platformã betonatã de 3.000 m.p., situatã în Braºov, strada Turnului nr. 5, ºi bunuri mobile de natura maºinilor unelte (strunguri, maºini gãurit, freze etc.), la preþul total de pornire de 715.000 lei+ t.v.a.. Licitaþia va avea loc în ziua de 17.06.2010, ora 14.00, la sediul lichidatorului din Braºov, str. Olarilor nr. 16. Dosarul de prezentare al bunurilor poate fi achiziþionat de la sediul lichi-datorului, cu cel târziu 24 ore înaintea datei licitaþiei. În caz de neadjudecare, licitaþia se va relua în acelaºi loc ºi aceleaºi condiþii, în zilele de 01.07.2010 ºi 15.07.2010. Alte relaþii la telefon 0268/418.699, 0722.682.086. (g)

LICHIDATOR Centu SPRL anunþã vânzarea prin licitaþie publicã cu strigare a bunurilor din averea debitoarei Pyrus SRL - în faliment, astfel: 1. Imobil, compus din teren de 12.165 m.p., situat în Târgu Secuiesc, strada Câmpului nr. 7, ºi construcþii, respectiv rampã încãrcat tocãturã ºi depozit tocãturã, la preþul de 804.000 lei+ t.v.a. 2. uscãtor scân-durã (suprafaþa 66 mp), la preþul 50.000 lei, drum beton (80m x 4m), preþul 15.500 lei, ºi împrejmuire lemn 380 m.l., preþul 6.000 lei. Preþurile sunt fãrã tva. 3. utilaje pentru prelucrarea lemnului: Fierãstrãu cu panglicã - 500 lei; Fie-rãstrãu mecanic cu bandã - 5.500 lei; Maºinã ascuþit cu bandã - 400 lei; Transportor transversal - 600 lei; fierãstrãu bandã dublã - 4.000 lei, fierãstrãu circular REMO - 2.000 lei; fierãstrãu circular WRAVO - 3.500 lei; transportoare cu role, 6 buc.x400 lei; transportoare cu role, 3 buc.x 200 lei; circu-lar multifuncþional ACOSTA - 18.000 lei; fierãstrãu bandã dublã 5.600 lei; tocãtor, cu 2 benzi transportoare- 22.800 lei, linie transport buºteni - 1.200 lei, maºinã ascuþit pânzã panglicã - 1.700 lei, Maºinã ascuþit lemn 1.000 lei, Maºinã frezat L R SAFO- 45.000 lei; Maºinã rindeluit, tip ROJEK - 16.000 lei, linie sortare lemn rotund - 3.400 lei, maºinã rabotat - 1.800 lei; maºinã ascuþit pânze - 500 lei; contai-ner tablã, 3 mx 4 m. - 800 lei; maºinã prelucrat lemn - 500 lei; fierãstrãu circular - 1.200 lei, maºinã ºlefuit - 3.000 lei; frezã - 2.000 lei; maºinã de gãurit ºi scobit 3bx - 350 lei; fierãstrãu circular dublu - 400 lei, maºinã danturat - 500 lei; betonierã nefuncþionalã - 100 lei; dispozitiv balotat - 150 lei; Copiator, Xerox RICOH - 850 lei; Autoturism, Suzuki Swift, 1298 cm.c., fabricat 1999- 4.100 lei, încãrcãtor hidraulic, descompletat - 1.200 lei, Cisternã tip vidanjã douã roþi, des-completatã - 400 lei. Preþurile sunt fãrã tva. Licitaþia se va desfãºura la sediul lichidatorului din Braºov, strada Olarilor nr. 16, în ziua de 14.06.2010, orele 13.00. Preþurile dosarelor de prezentare sunt 500 lei + tva, pentru imobil, ºi de 100 lei + t.v.a., pentru celelalte bunuri. Oferta de cumpãrare se va depune cu 24 ore înaintea ºedinþei de vânzare. Pentru bunu-rile rãmase neadjudecate, vânzarile se vor relua în zilele de 21.06.2010 ºi 28.06.2010, la aceeaºi orã ºi în aceleaºi con-diþii de preþ. Informaþii suplimentare la sediul lichidatorului sau la telefon 0268/418.699, sau 0722.682.086. (g)

AVÂNDU-SE în vedere prevederile înscrise în Hotãrârea nr. 717 din 2 iulie 2008, pentru aprobarea procedurii-cadru privind organizarea, derularea ºi atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitãþi publi-ce, a criteriilor de selecþie-cadru a ofertelor pentru servi-ciile comunitare de utilitãþi publice ºi a contractului-cadru de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitãþi publice. Consiliul Local Valea Mãcriºului, judeþul Ialomiþa, adresa comuna Valea Mãcriºului, judeþul Ialomiþa, telefon 0243.248.578, fax 0243.248.760, cod fiscal 4428000, cont

nr. RO75TREZ39324840271XXXXX deschis la Trezoreria Urziceni, reprezentatã prin Bobeº Mihail, funcþia Primar, în calitate de concedent. Obiectul concesiunii: Staþia de alimen-tare cu apã Valea Mãcriºului se aflã pe teritoriul comunei Valea Mãcriºului, judeþul Ialomiþa, se gãseºte în gestiunea Consiliului Local Valea Mãcriºului, suprafaþa staþiei este de 2.067 mp. Prestarea serviciului public de alimentare cu apã se realizeazã pe teritoriul localitãþii Valea Mãcriºului. Obiective pe care concedentul doreºte sã le realizeze sunt: a) îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ale cetãþenilor; b) realizarea unei infrastructuri edilitare moderne ca bazã a dezvoltãrii economice ºi în scopul atragerii investiþiilor pro-fitabile pentru comunitãþile locale; c) dezvoltarea durabilã a serviciilor; d) protecþia mediului; e) asigurarea contorizãrii consumului de apã pentru fiecare consumator cu care se încheie contracte de furnizare; f) orientare spre client. Dura-ta contractului de delegare va fi de 30 de ani. Persoana de contact din cadrul autoritãþii contractante: Dl. Bobeº Mihail, domiciliat în com. Valea Mãcriºului, jud. Ialomiþa, telefon 0731.551.122, fax 0243.248.760, adresa de e-mail: [email protected]. Documentaþia este realizatã pe suport de hârtie ºi se poate obþine de la Consiliul Local Valea Mãcriºului, jud. Ialomiþa, costul documentaþiei este de 100 de lei, suma se va achita la casieria unitãþii. (g)

ORDONANÞA de Urgenþã nr. 54/2006 – privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publi-cã ºi normele de aplicare a prevederilor prezentei Ordo-nanþe. Consiliul Local Valea Mãcriºului, judeþul Ialomiþa, adresa comuna Valea Mãcriºului, judeþul Ialomiþa, telefon 0243.248.578, fax 0243.248.760, cod fiscal 4428000, cont nr. RO75TREZ39324840271XXXXX deschis la Tre-zoreria Urziceni, reprezentatã prin Bobeº Mihail, funcþia primar, în calitate de concedent. Obiectul concesiunii: Clãdirea «Grãdiniþa sat Grindaºi» se aflã în comuna Valea Mãcriºului, satul Grindaºi, judeþul Ialomiþa. Clãdirea este formatã din 5 încãperi, cu o suprafaþã totalã de 181 mp, iar terenul aferent clãdirii are o suprafaþã de 2860 mp. Durata contractului de concesiune va fi de 25 ani. Docu-mentaþia este realizatã pe suport de hârtie ºi se poate obþine de la sediul Consiliului Local Valea Mãcriºului, jud. Ialomiþa, costul documentaþiei este de 100 de lei, suma se va achita la casierie. Persoana de contact din cadrul auto-ritãþii contractante, dl. Bobeº Mihail, domiciliat în com. Valea Mãcriºului, jud. Ialomiþa, telefon 0731.551.122, fax 0243.248.760, adresa de e-mail: [email protected]. Persoanele fizice sau juridice care doresc au dreptul sã solicite clarificãri cu privire la contractul care urmea-zã a se încheia, de la autoritatea contractantã. Termenul limitã pentru solicitarea clarificãrilor fiind 25.06.2010, ora 10.00. Elaborarea ofertelor. Ofertele vor fi elaborate în limba românã, într-un singur exemplar original. Criteriul utilizat pentru atribuirea contractului de concesiune este „cel mai mare nivel al redevenþei“. Alte criterii mai sunt: a) capacitatea economico-financiarã a ofertanþilor; b) pro-tecþia mediului înconjurãtor; c) Informaþii suplimentare cu privire la activitatea care urmeazã a fi prestatã se pot obþi-ne de la autoritatea contractantã. Termenul limitã pentru depunerea ofertelor. Ofertele se vor depune pânã la data de 28.06.2010, ora 10.00. Ofertele vor fi depuse la sediul Con-siliului Local Valea Mãcriºului, jud. Ialomiþa. Deschiderea ofertelor. Ofertele vor fi deschise în data de 28.06.2010, ora 13.00, la sediul Consiliului Local Valea Mãcriºului, jud. Ialomiþa. Soluþionarea litigiilor. Orice ofertant are dreptul de a depune contestaþie. Eventualele contestaþii se pot depune fie la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contes-taþiilor, fie la autoritatea contractantã ºi apoi la instanþa competentã. Consiliul Naþional de Soluþionare a Contesta-þiilor, adresa: str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureºti, e-mail [email protected]. Data transmiterii anunþului de lici-taþie cãtre instituþiile abilitate în vederea publicãrii va fi 03.06.2010. (g)

CITAÞII

DUROI (Petre) Georgeta cheamã în judecatã pe pârâtul Petre Ion, la Judecãtoria Turnu Mãgurele, pentru data de 8 iunie 2010, ora 08.30, în dosarul civil nr. 1325/329/2010, având ca obiect partaj bunuri comune. (g)

VLÃESCU Elena Florentina cheamã în judecatã pe pârâ-tul Vlãescu Daniel, la Judecãtoria Turnu Mãgurele, pen-tru data de 17 iunie 2010, ora 08.30, în dosarul civil nr. 1422/329/2010, având ca obiect partaj bunuri comune. (g)

SE citeazã Frunzulica Ionuþ Cãtãlin, pârât în dosarul nr. 1237/329/2010, la Judecãtoria Turnu Mãgurele, judeþul Teleorman, cu termen de judecatã 18.06.2010. (g)

CIUREA Gheorghe, Alexandria, cheamã în judecatã pe Cio-banu Dumitru, din comuna Cãlineºti, judeþul Teleorman, în Dosarul civil nr. 1268/740/2010, la Judecãtoria Alexandria, în data de 9 iunie 2010, având ca obiect acþiune în consta-tare. (g)

SE citeazã numita Ion Georgiana Cristina, cu ultimul domi-ciliu în municipiul Braºov, str. Semenicului nr. 7, jud. Braºov, sã se prezinte la Judecãtoria Braºov, situatã în municipiul Braºov, B-dul. 15 Noiembrie nr. 45, în data de 24 iunie

2010, la sala J1, ora 8.30, în calitate de pârâtã, în dosar nr. 7277/197/2010, având ca obiect divorþ ºi încredinþare minor, reclamant Ion Adrian. (g)

SE citeazã pârâtul Rusu Vasile, din comuna Gârcina, sat Opriºeni, judeþul Neamþ, în proces de divorþ cu minori, cu Rusu Maria, la Judecãtoria Piatra Neamþ, dosarul 9096/279/2009, pentru 08.06.2010, ora 8.30. (g)

PÂRÂTUL Filote Florin Sorinel, domiciliat în oraºul Bereºti-Meria, sat Balinteºti, judeþul Galaþi, este chemat la Judecã-toria Horezu, judeþul Vâlcea, la data de 08.06.2010, în dosar de divorþ nr. 1712/241/2009, în contradictoriu cu reclaman-ta Filote Ana Nuþa. (g)

NUMITUL Algya Janos este chemat în data de 17.06.2010, ora 8.30, în calitate de pârât, la Judecãtoria Întorsura Buzã-ului, în dosarul civil nr. 327/248/2009, în procesul de ieºire din indiviziune ºi uzucapiune. (g)

ZEBCIUC Vasile, cu ultimul domiciliu cunoscut în Roºiorii de Vede str. Carpaþi nr. 46, judeþ Teleorman, este citat la Jude-cãtoria Roºiorii de Vede, pentru termenul din 09.06.2010, dosar nr. 1333, pentru declararea morþii. (g)

DIVERSE

PRIN prezenta vã aducem la cunoºtinþã cã, în dosarul nr. 44678/3/2009, aflat pe rolul Tribunalului Bucureºti, prin Sentinþa din data 14.05.2010, s-a dispus începerea procedu-rii falimentului debitoarei SC Transport Prestãri Servicii cu Utilaje Terasiere SRL, cu sediul în Bucureºti, str. Maior Bãcilã Vasile nr. 33, bloc 33, sc 1, et. 8, ap. 27, desemnându-se lichida-tor judiciar BNP Consult SPRL Craiova. Termenele fixate prin Sentinþa din 14.05.2010 sunt urmãtoarele: - termenul limitã pentru depunerea creanþelor nãscute în cursul procedurii – 01.07.2010; - termenul limitã pentru verificarea creanþelor, întocmirea, afiºarea ºi comunicarea tabelului suplimentar al creanþelor - 30.07.2010; - termenul limitã pentru depu-nerea contestaþiilor –13.08.2010; - termenul pentru întoc-mirea ºi afiºarea tabelului definitiv consolidat al creanþelor – 27.08.2010. (g)

DOSAR nr. 2877/301/2009, România, Judecãtoria Sectorului 3 Bucureºti Secþia Civilã, Sentinþa Civilã Nr. 5266, ªedinþa publicã de la 05.05.2009, Instanþa constituitã din: Preºe-dinte: Adina Mitrea; Grefier: Ionela Tãnase. Pentru aceste motive, în numele legii hotãrãºte: Admite cererea precizatã privind pe petenta Mereoru Lenuþa, cu domiciliul în Bucureºti, ºos. Colentina nr. 33, bl. OD 42, ap. 28, sector 2, ºi pe intimatul ªuvãialã Costicã, cu ultimul domiciliu cunoscut în Bucureºti, str. Prevederii nr. 2, bl. D13, ap. 50, sector 3. Declarã dispãrut pe intimatul ªuvãialã Costicã, cu ultim domiciliu cunoscut în Bucureºti, str. Prevederii nr. 2, bl. D13, ap. 50, sector 3, fiul lui ªtefan ºi Ioana, nãscut la data de 20.05.1954, în comuna Cri-veºti, judeþul Vaslui, data dispariþiei fiind 28.07.1989. Dispune afiºarea hotãrârii, dupã rãmânerea definitivã la sediul Consi-liului Local Sector 3, timp de 30 de zile, precum ºi publicarea în extras într-un ziar de largã circulaþie. Dispune comunicarea unei copii a hotãrârii cãtre Autoritatea Tutelarã Sector 3, în vederea aplicãrii dispoziþiilor art. 16 din Decretul 31/1954. Cu apel în 15 zile de la comunicare pentru pãrþi ºi pentru Parche-tul de pe lângã Judecãtoria Sector 3 Bucureºti. Pronunþatã în ºedinþã publicã, azi, 05.05.2009. Preºedinte, Adina Mitrea, Grefier, Ionela Tãnase. (g)

PIERDERI

SC Sanluc SRL – pierdut certificat de înregistrare seria B, nr. 1952618/17.12.2008. Se declarã nul. (g)

PIERDUT contract de vânzare-cumpãrare pe numele Flo-rea Ion ºi Silvia ºi proces-verbal de predare-primire nr. 18239/20544/1992. Le declar nule. (g)

PIERDUT certificat constatator nr. 31215/12.12.2007, pen-tru activitãþi în afara sediilor, al S.C Mateivet S.R.L Mãicã-neºti, jud. Vrancea. Se declarã nul. (g)

SC FARMACIA Pãduraru SRL, cu sediul social în Tg. Neamþ, jud. Neamþ, declarã pierderea Certificatului Constatator nr. 37332, din data de 2.04.2008, de cãtre Oficiul Registrului Comerþului Neamþ ºi-l declarã nul. (g)

PIERDUT RCFM-3179714; NP-1817613, NP-1888753; NP-1888754, M3-361597; A-412886; TRST-69103–69105; NP-83395-83400; NP-1565889; NP-1565893; NP-1915039, aparþinând S.C. Ardaf SA Piteºti, Argeº. Se declarã nule. (g)

DECESE

COLECTIVUL Clinicii de Oftalmologie a Spitalului Universitar de Urgenþã Militar Central „Dr. Carol Davila“ Bucureºti este alãturi de colegul sãu dl. dr. ªtefan Cornel Giurgiu în momentele dificile pricinuite de trecerea în nefiinþã a tatãlui sãu, gl.(r) GHEORGHE ªTEFAN. Sincere condoleanþe! (g)

MICA PUBLICITATE MICA PUBLICITATE MICA PUBLICITATE

Potrivit unui studiu Media Fact Book, televiziunile româneºti au atras anul trecut 65% din veni turile totale nete din publi-

citate, adicã 222 de milioane de euro, în scãdere faþã de 2008, când veniturile nete din publicitatea TV erau de 337 de milioane.

Cercetarea estimeazã ºi o scãdere a veniturilor totale nete din publicita-tea TV în 2010, pânã la 209 milioane de euro.

Anul 2010 se caracterizeazã pânã în prezent printr-un nou val de scãdere a veniturilor din publicitatea TV cu aproximativ 18 procente.

Din cauza crizei, televiziunea a devenit sursa de divertisment prefe-ratã a românilor. Timpul mediu de vizionare TV a crescut în 2009, faþã de 2008, cu 5%, ajungând la 6,9 ore/zi în prima parte a lui 2010.

CME Group, Grupul Intact, Reali-tatea-Caþavencu, postul public ºi Dogan Media au rãmas principalii

jucãtori de pe piaþa audiovizualului, din punctul de vedere al cotei de audi-enþã. În 2009, CME ºi Intact Group

au adunat 50% din totalul cotei de audienþã.

În topul veniturilor totale nete din publicitate, posturile TV din grupul Media Pro sunt urmate de televiziunile din trustul de media Intact (care au atras aproximativ 24% din bugete), posturile SBS - 6% ºi televiziunile din portofoliul SRTV - 5,5 procente. În 2009, posturile de televiziune au avut ratinguri similare cu anul 2008.

În ceea ce priveºte clasamentul celor mai urmãrite posturi TV, anul trecut au intervenit schimbãri. Pro TV a rãmas lider de piaþã, înregistrând anul trecut performaþe mai bune ca în 2008, ºi a ajuns la un rating de 2,9% ºi 14,8% cotã de piaþã all urban, urmat de Antena 1 (rating 2,2%, cotã de piaþã de 11,4%). În topul trei al televiziunilor a intrat ºi Realitatea TV - 1,2% rating ºi 6,2% cota de piaþã. (D.P.)

CERCETARE Din cauza crizei, teveul a devenit sursa preferatã de divertisment a românilor

Televiziunile grupului Media Pro, 53% din publicitatea TV pe 2009Pro TV, Acasã,Pro Cinema, Sport.roºi MTV au atras,în 2009, circa53% din veniturile totale nete din publicitatea TV.Piaþa a fost,însã, în scãderecu 115 milioanede euro, faþã de 2008

Wilmark, jurat la show-ul „Dansez pentru tine“

Foto

: Pub

limed

ia/V

icto

r C

iupu

liga

recomandãJOI, 3 IUNIE 2010

CINEMATOGRAFE

Coºmar pe Elm Street

SUA, 2010, thrillerDistribuþia: Jackie Earle Haley (Freddy Krueger); Katie Cassidy (Kris); Kyle Gallner (Quentin); Tinerii Nancy, Kris, Quentin, Jesse ºi Dean locuiesc cu toþii pe Elm Street. Noaptea, ei au acelaºi vis - un bãrbat îmbrãcat într-un pulovãr jerpelit cu dungi roºii ºi verzi, iar pe una dintre mâini o mãnuºã de grãdinãrit cu lame de cuþit în loc de degete. ªi toþi aud aceeaºi voce înfricoºãtoare.

CINEMA PLAZA: 14,45; 16,45; 18,45; 20,45; 22,45;HOLLYWOOD MULTIPLEX: 13,45; 16,00; 18,15; 20,30; 22,45;

RECOMANDÃRI TVPRO TV: 20,45

Al cincilea element Franþa, 1997, acþiune-comedieDistribuþia: Bruce Willis (Korben Dallas); Milla Jovovich (Leeloo); Gary Oldman (Jean-Baptista Emmanuel Zorg);

Secolul 23. Într-un ciudat ºi colorat Univers unde speranþa de a supravieþui ar fi imposibilã fãrã descoperirea celui de-al cincilea element, un erou neobiºnuit înfruntã rãul pentru a salva omenirea. Korben e ºofer blazat de taxi. Dupã ce o fatã cu pãrul portocaliu cade în maºina lui, viaþa tuturor se schimbã.

Pro Cinema: 22,00

Joc sângeros sua, 1994, acþiuneDistribuþia: Ice-T (Jack Mason); Gary Busey (Doc Hawkins); Rutger Hauer (Burns);

Cunoscutul cântãreþ de rap, Ice T, joacã în acest fi lm de acþiune rolul lui Jack Mason, un vagabond care se decide sã încheie socotelile cu viaþa când, în aceeaºi zi, cei mai buni doi prieteni ai sãi sunt uciºi. Este vorba de câinele sãu ºi un bãtrân cu care împãrþea mâncarea ºi o încãpere soioasã într-un cartier de mahala.

Gândul

CE ASCULT[M Ritm ºi nerv la The BrickBerti Barbera ºi Nicu Patoi în recital

Berti Barbera ºi Nicu Patoi pun la cale o cântare, la The Brick Restaurant & Lounge, pe 4 iunie, de la ora 20. Din 2004, percuþionistul ºi chitaristul for-meazã un duo, participând la festiva-luri de jazz ºi de blues, iar cel mai nou material discografic al lor este albumul „Stringasong“. Nicu Patoi defineºte chi-tara ca o „ prelungire” a propriilor mâni, în timp ce Berti Barbera îºi recunoaºte atracþia irezistibilã faþã de ritm. „Mã bucur cã, între timp, am aflat ºi alte lucruri despre muzicã, dar primul lucru care mi-a marcat frageda copilãrie a fost ritmul (…) bãteam în tot ce nime-ream”. The Brick Restaurant & Lounge este situat în Paradisul Verde din Corbeanca, fiind inspirat de atmosfera buddha bar ºi clasicul pub englezesc.

Prima academie de golf pentru copiii din România s-a deschis în Bulgaria<13

Cei pentru care muzi-ca electronicã e cel mai important dintre genurile sonore îºi vor întâlni, în aceastã searã, unul din-tre zei la Sala Polivalentã. Jean Michel Jarre revine printre români, pentru un spectacol în care jocurile pirotehnice ºi de lasere îi vor þine de urât pe scenã. Un ecran de 30 x 9 m va contribui la atmosfera acestui „all-in-one-show”, care va cuprinde hiturile francezului ºi efectele speciale folosite de-a lungul vremii, în marile sale concerte, acum într-o viziune scenicã adaptatã pentru interior. Ora de începere a spectacolului este 20, iar bilete se mai gãsesc online, pe www.eventim.ro, www.bilete.ro, www.blt.ro, ºi în reþeaua Eventim, magazinele Muzica, Germanos ºi Vodafone, librãriile Cãrtureºti ºi Humanitas.

CE VEDEM Concurs de fotografi e

Spiritul TIFF în imagini

Pânã pe 12 iunie, orice necunoscut care semneazã condica la TIFF 2010 are o ºansã la celebritate. Pasionaþii lucrului cu aparatul foto pot participa, pe lângã proiecþiile, workshopu-rile ºi evenimentele spe-ciale din festival, la un concurs de profil. Mercedes-Benz, partener pentru a treia oarã, consecutiv, al maratonului de la Cluj, îi provoacã pe cei prezenþi la locul faptei sã-ºi manifeste „complicitatea” cu lumea filmului, surprinzând spiritul TIFF în imagini. Cele mai bune fotografii, selectate de un juriu de profesioniºti, vor fi publicate în ediþia româneascã a Mercedesmagazine. Cei interesaþi gãsesc mai multe informaþii despre concurs accesând www.mercedes-benz.ro/ConcursTIFF ºi www.media.mercedes-benz.ro.

UNDE MERGEM Concert de muzicã electronicã

Jean Michel Jarre la Polivalentã

Topul celor mai furate cãrþi. De la Mencinicopschi la Mihaela Rãdulescu<14

[email protected]

Tehnologia 3D, acum un lux pen-tru majoritatea familiilor din Europa, va ajunge obiºnuinþã în urmãtorii doi ani. Previziunile

producãtorilor de electronice aratã cã în anul 2012 piaþa televizoarelor 3D va reprezenta peste 53% din piaþa totalã a televizoarelor, iar cele mai cãutate vor fi produsele cu diagonala mai mare de 50 inch. O analizã a pieþei a arãtat cã 87 la sutã dintre cei care vor televizor 3D acasã ºi l-ar cumpãra ca sã se uite la fime, 38 la sutã ca sã urmãreascã evenimente sportive live ºi 31 la sutã pentru concerte ºi divertisment. Asta i-a determinat pe producãtorii care au scos deja sisteme 3D pentru acasã sã ofere cadou clienþilor un pachet de dvd-uri, pentru a face oferta mai atractivã. Chiar ºi aºa, preþurile unui sistem 3D depãºesc 3.000 euro, dar ar putea scã-dea începând cu a doua jumãtate a lui 2011 pentru cã s-a constatat o creºtere a cererilor pe piaþã de circa 7,5 procente, conform unui studiu european dezvoltat de D.Search 1Q. Acesta mai aratã cã, pânã acum, opþiunile consumatorilor privind televizoarele cu plasmã sau cele LCD au fost influenþate de dimensiu-nile ecranului. Astfel, în segmentul 40

inch, 73% dintre vânzãri au fost pentru LCD-uri, însã la produsele cu 50 inh situaþia s-a schimbat cu 180 de grade în favoarea plasmei. Odatã cu creºterea dimensiunilor ecranului, analiºtii au observat ºi creºterea procentului de plasme vândute.

Astfel, în categoria televizoarelor cu diagonala de 54 inch, s-au vândut 87% plasme ºi doar 13% LCD-uri. Conform unei analize globale ºi regionale a GKF, pe piaþa europeanã s-a înregistrat o creºtere a vânzãrilor pentru cei de la Samsung care au urcat de la 24% cotã de piaþã în 2008, la 27,5 % cotã de piaþã în 2009. În acelaºi timp, Sony a coborât de la 16,7 procente la 15,5 iar Philips, de la 15,1 la 12,3.

Televizorul- gadget ºi transformarea 2D în 3D- tendinþele pieþei

Pentru urmãtorii doi ani, strategiile companiilor din branºã vizeazã lansa-rea unor televizoare cu ecran cât mai subþire, care sã consume cât mai puþinã energie ºi care sã permitã conectarea la internet ºi la diferite gadgeturi. De

exemplu, asiaticii sunt înnebuniþi dupã televizoarele la care pot conecta wire-less atât aparatul de fotografiat cât ºi camera video sau telefonul mobil. De altfel, pentru televizoarele care suportã instalarea Google Maps, conectarea la aparatul foto ajutã la crearea unui jurnal de vacanþã ºi a itinerariului parcurs, deoarece este posibilã recunoaºterea locului din fotografii, prin identificarea anumitor elemente.

Pânã la apariþia acestor produse pe piaþa europeanã, britanicii de la „Which?” au analizat televizorul C7000 LED TV, care transformã 2D în 3D ºi care ar putea reprezenta tranziþia de la produsele obiºnuite la cele tridimensio-nale. Conversia se face prin analizarea ºi optimizarea adâncimii cadrului ºi poate fi aleasã pentru anumite programe, de exemplu meciurile de fotbal, fãrã a obosi ochiul cu 3D permanent.

MODÃ Acum sunt produse de lux, în doi ani vor acapara jumãtate de piaþã

Europenii vor televizoare 3D ca sã se uite la filme ºi la competiþii sportivePentru urmãtorii doi ani, strategiile companiilor din branºã vizeazã lan-sarea unor televizoare cu ecran cât mai subþi-re, care sã consume cât mai puþinã energie ºi care sã permitã conec-tarea la internet ºi la diferite gadgeturi

87la sutã

dintre europeni vor sã vadã fi lme 3D acasã

Pânã în 2012 tehnologia 3D va ajunge la jumãtate din oferta totalã a pieþei Foto: Reuters/Yuriko Nakao

www -...

Documents