Testul 27

Subiectul 1. Conceptul i trsturile eseniale ale normei juridice.

1.1.Definii norma juridic i trsturile ei.

O modalitate a normelor sociale snt normele juridice. Aprecierea i cunoaterea mai corect a normei juridice implic att caracterizarea trsturilor comune tuturor normelor sociale, ct i caracterizarea trsturilor lor specifice. Punctul de pornire la caracterizarea ei e urmtorul: orice norm juridic e norm social, ns nu fiecare norm social e i juridic. Norma juridic poate fi numit doar acea norm social ce conine o regul de conduit, stabilit sau autorizat (sancionat) de stat, menit s reglementeze cele mai importante domenii de activitate uman i ocrotit, n caz de necesitate, de fora coercitiv a statului.n literatura de specialitate pot fi ntlnite i alte definiii. Vom evidenia doar unele din ele.Norma juridic poate fi definit ca o regul general i obligatorie de conduit, al crei scop este acela de a asigura ordinea social, regul ce poate fi adus la ndeplinire pe cale statal, n caz de nevoie, prin constrngere".1Norma juridic este o regul de conduit general, impersonal i obligatorie, care exprim voina electoratului nfiat de organul legislativ, regul al crei scop este de a asigura ordinea social i care poate fi adus la ndeplinire pe cale statal, la nevoie, prin constrngere"1.2. Stabilii legtura elementele constitutive ale normei juridice. Ipoteza este acea parte a normei juridice care determin cercul de subieci, crora le este adresat norma i stabilete condiiile, mprejurrile sau faptele la care se refer prescripia acesteia.Astfel, oricare norma juridic concretizeaz subiecii de drept, crora ea este destinat. Categoria subiecilor poate fi determinat n mod diferit. Aa, de exemplu, poate fi definit o calitate social a subiecilor (cetean, apatrid, printe, copil etc.) sau poate fi caracterizat subiectul n mod generic (persoan juridic, persoan fizic, oricine, toi, fiecare, acela care..."

Dispoziia este acea parte a normei juridice care stabilete conduita care trebuie respectat, n condiiile i mprejurrile date de ipotez. Altfel spus, dispoziia formuleaz drepturile subiective i obligaiile corespunztoare ce revin subiecilor vizai de ipoteza normei juridice. De aceea se afirm c dispoziia normei juridice formeaz coninutul, miezul normei juridice.Sanciunea este al treilea element structural al normei juridice, care precizeaz urmrile, consecinele ce apar n cazul realizrii sau nere-alizrii dispoziiei normei juridice.Sanciunea reprezint modul de reacie, rspunsul juridic al societii fa de conduita neconform cu dispoziia normei juridice, msurile concrete luate mpotriva persoanelor care au nclcat legea.Sanciunea se poate referi ns i la msuri de stimulare, de cointeresare a subsiecilor conduitelor

1.3. Formulai modalitile de expunere a elementelor normelor juridice n articolele actului normativ.

Ceea ce de la sine e clar, e evident nu e cazul s expui, s formulezi. Modalitatea de expunere a elementelor poate fi adaptat ramurii de drept, creia i aparine norma, ntr-un mod se vor expune, de exemplu, prescripiile normative n dreptul penal i n alt mod vor fi expuse acestea n dreptul constituional.Ceea ce e expus odat, legiuitorul nu repet a doua oar. Din aceste considerente prescripiile normativ-juridice, de care urmeaz s inemcont la fiece pas, prevederile care orienteaz ntreaga reglementare, determin obiectul, i principiile acesteia snt reflectate, ca regul, n parteageneral a legii (codul de legi).

Una i aceeai prescripie normativ-juridic, una i aceeai formulare poate ndeplini concomitent mai multe funcii. Formularea, carendeplinete ntr-o norm juridic rolul de dispoziie, poate ndeplini pentru alt norm juridic rolul de ipotez. Formularea ce ndeplinete ntr-o norm juridic rolul de sanciune, poate ndeplini n alt norm juridic rolul de dispoziie.

Din cele expuse rezult faptul c nu ntotdeauna construcia tehnico-legislativ a normei coincide cu structura ei logic. Din aceste considerente, cei care aplic normele juridice snt obligai s interpreteze exact coninutul logic al normelor. Interpretarea i aplicarea corect a normelor juridice trebuie s aib n vedere att structura logico-juridic, ct i formularea tehnico-legislativ a textelor respective.Subiectul 2. Dobndirea ceteniei Republicii Moldova.

2.1 Identificai apartenena la cetenia Republicii Moldova.

Art.5 din Legea cu privire la cetatenie stabileste ca apartenenta la cetatenia RM se dovedeste pe tritoriul tarii si peste hotare, prin: bulletin de identitate, pasaport strain, certificate de nastere a copiilor, certificat eliberat de organelle competente ale RM

2.2 Stabilii temeiurile de dobndire a ceteniei Republicii Moldova i comparai-le. Potrivit art.10 din legea cu privire la cetatenie stabileste ca cetatenia se bobindeste prin:- Nastere, legea stabileste ca cetatian al RM este copilul nascut din parinti, unde ambii sau unul din ei este cetatian al RM

- Recunoastere, persoanele care siau exprimat dorinta de a devein cetateni ai RM si au dobindito conform legii.

- Infiere, copii apatrizi, care sunt infiati de cetateni ai RM.

- Redobindirea, personae care anterior au avut cetatenie RM, totodata poate sa o pastreze sip e cia straina- Naturalizare (la cerere), persoanele de la 18 ani, care nu sau nascut pe teritoriul tarii RM, dar domiciliaza legal cel putin 10 ani in RM, sau este casatorit cu un cetatian al RM cel putin 3 ani. Apatrizii si refugiatii recunoscuti care domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul RM nu mai putin de 8 ani.

Conditiile care permit acordarea cetatenii sint: - cunoasterea si recunoastere constitutii RM

- cunoasterea limbei de stat

- surse legale de existenta

-pierderea sau renuntarea la cetatenia unui alt stat daca o are

- cetatenia se primeste si in temeiul acordurilor internationale la care RM este parte.2.3 Evaluai instituia pluralitii de cetenii n Republica Moldova.

Pluralitate de cetatenie- este detinerea simultana a doua sa mai multe cetatenii de catre una si aceeasi persoana.

Pluralitatea cetatenii este prevazuta de Conventia internationala si Legea RM cu privire la cetatenie.

Legea RM prevede ca pluralitatea de cetatenie se permite:

1. copiilor care au dobindit automat la nastere cetatenia RM si cetatenia altui stat.

2. cetatenilor sai care detin concomitant cetatenia altui stat, citd aceasta cetatenie este dobindita automat prin casatorie3. copiilor cetateni ai RM care au dobindit cetatenia unui alt stat in urma infierii.

4. daca aceasta pluralitate de cetatenii rezulta din prevederile acordurilor internationale in care RM este parte

5. in cazul cind renuntarea la cetatenia unui alt stat sau pierderea ei nu este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta.

De asemenea, Legea cetateniei stabileste ca cetateni ai RM pot devein si cetatenii altor state daca nu sunt temeiri pentru care sa le fie refuzata.Subiectul 3. . Formarea statului geto-dac (70- 44 . Hr.), realizat prin unificarea triburilor de ctre Burebista, constituie obiectul de studiu al:

a) teoriei generale de apariie a statului i dreptului;

b) unei teorii speciale de apariie a statului i dreptului;

c) unei teorii particulare de apariie a statului i dreptului.

1.Argumentai opiunea corect;

2.Explicai nevalabilitatea altor opiuni de rspuns n acest caz.

3. unei teorii particulare de apariie a statului i dreptuluFormarea st geto-dac constitue obiect de studiu a teoriei particulare din considerentul ca studiaza st geto-dac,la o anumita etapa si anume anii 70-40 si se refera la un stat in care mod particular este dezvaluit formarea statului geto-dac.Adica, se refera in exclisivitate la formarea unui anumit stat,in consecinta aceasta va constitui obiect de studiu al teoriei particulare.