266664662-efectele-casatoriei

8/20/2019 266664662-Efectele-casatoriei

1/16

CUPRINS

1. Consideraţii generale.............................................................................................2

2. Relaţiile personale dintre soţi..............................................................................4

3. Drepturile şi obligaţiile personale (nepatrimoniale) ale soţilor ..................5

3.1. Numele soţilor ........................................................................................................5

3.2. Obligaţia de sprijin moral (reciproc)....................................................................7

3.3. Obligaţia de fidelitate............................................................................................8

3.4. Obligaţia de a locui împreună (coabitare).......................................................9

3.!. Obligaţia conjugală..............................................................................................11

4. Drepturile şi îndatoririle personale ale soţilor în reglementarea Noului

Cod ciil...........................................................................................................................12

!. Conclu"ii..................................................................................................................14

#$#%$&'R$*+.............................................................................................................15

1


2/16

Efectele căsătoriei cu privire la relaţiile personale dintre soţi

1. Consideraţii generale

Încheierea căsătoriei generează, între cei care o încheie, raporturi multiple şi

complexe, de diferite naturi, dintre care numai unele fac obiectul reglementărilor juridice 1.

Astfel, sunt supuse reglementărilor legale în special relaţiile de natură patrimonială, dar şi

unele cu caracter personal nepatrimonial.!tarea de persoană căsătorită este aducătoarea unui pachet de drepturi şi

îndatoriri, at"t în beneficiul, c"t şi în sarcina fiecăruia dintre soţi, drepturi şi îndatoriri care #or

însoţi căsătoria pe toată durata sa$.

%hiar dacă există o multitudine de consecinţe generate de căsătorie, de diferite

naturi &sociale, morale, juridice etc', efectele căsătoriei fac referire la ansamblul consecinţelor

juridice ale acestei instituţii de dreptul familiei.

(#ident, proximul şi necesarul efect al căsătoriei este naşterea unei familii. În acestsens sunt, fără echi#oc, pre#ederile art. )* alin 1 din %onstituţie şi ale art. 1 alin 1 din %odul

familiei+.

%odul familiei consacră %apitolul din -itlul efectelor căsătoriei &art. $ art.

+/'), articole în care sunt regelementate at"t drepturile şi obligaţiile personale ale soţilor, c"t

şi cele patrimoniale.

(fectele căsătoriei sunt reglemetate de %onstituţie şi de alte texte ale %odului

familiei, precum şi de unele legi speciale, astfel0

1 Alexandru acaci, 2iorica3%laudia 4umitrache, %ristina %odruţa 5ageanu,64reptul familiei7, (diţia /, (d. %.5. ec8, ucureşti, $99:, p. +*2 (mese ;lorian, 64reptul familiei7, (diţia a +3a, (d. %.5. ec8, ucureşti, $919,p. **3 -eodor odoaşcă, 64reptul familiei7, (d. Allec8, ucureşti, $99, p. 11+4 bidem

2


3/16

− %onstituţia 311$, stipulează drepturile şi obligaţiile părinţilor faţă de copiii lor

minori etc=

− %odul ci#il, în art. :+> instituie re#ocabilitatea donaţiilor între soţi, iar în art. 1+9>

interzicerea contractelor de #"nzare3cumpărare între soţi etc=

− ?egea nr. +1:@1:)), în art. 13, stabileşte #ocaţia succesorală a soţului supra#ieţuitor

şi dreptul de abitaţie al acestuia etc.

oul %od ci#il, de asemenea, cuprinde dispoziţii referitoare la drepturile şi îndatoririle

personale ale soţilor &art. +9>3+11' şi la drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor &art.

+1$3+>$'/.

(fectele căsătoriei sunt reglementate şi de unele acte normati#e internaţionale la care


4/16

prestaţiilor, adică niciunul dintre soţi nu se află în situaţia legală de a3şi impune #oinţa faţă de

celălalt>. Această egalitate presupune dreptul, dar şi obligaţia de a decide de comun acord cu

pri#ire la chestiunile de familie şi trebuie să se manifeste pe toată durata căsătoriei.

2. Relaţiile personale dintre soţi


5/16

&art. $>3$* din %odul familiei'. %u toate acestea, legislaţia familiei e#ocă obligaţia de sprijin

moral reciproc între soţi &art. $ din %odul familiei', obligaţia de cohabitare, obligaţia de

fidelitate şi îndatoririle conjugale. -oate acestea le #om analiza în cele ce urmează.

3. Drepturile şi obligaţiile personale (nepatrimoniale) ale soţilor

3.1. Numele soţilor

Cotri#it articolului $> aliniatul 1din %odul familiei, la încheierea căsătoriei, #iitorii soţi

#or declara în faţa ofiţerului de stare ci#ilă numele pe care s3au în#oit să3l poarte în

căsătorie1$. Acesta este momentul p"nă la care sunt permise în#oielile între #iitorii soţi,

fiindcă odată cu depunerera declaraţiei de căsătorie se #a face o menţiune cu pri#ire la

numele din timpul căsătoriei, sau c"nd #iitorii soţi nu au ajuns la o înţelegere de afirmat încuprinsul declaraţiei de căsătorie, îşi #or preciza opţiunea în tot timpul cuprins între

depunerea declaraţiei de căsătorie şi oficierea căsătoriei, p"nă la momentul celebrării

căsătoriei. 4acă p"nă la încheierea căsătoriei, #iitorii soţi nu s3au pronunţat în niciun fel cu

pri#ire la numele din timpul căsătoriei, se prezumă că fiecare #a răm"ne cu numele a#ut

înaintea căsătoriei1+.

2iitorii soţi au la dispoziţie următoarele #ariante conferite de art. $> alin. $ din %odul

familiei0a' soţii să3şi păstreze, fiecare, numele a#ut înainte de încheierea căsătoriei=

b' să3şi aleagă, de comun acord, un nume comun al unuia sau al altuia dintre ei= situaţie

în care se #a schimba numai numele unuia dintre soţi=

c' să3şi aleagă ca nume comun numele lor reunite, situaţie în care se #or schimba

numele ambilor soţi.

4reptul recunoscut #iitorilor soţi de a hotărî în pri#inţa numelui comun nu este

discreţionar, se poate manifesta numai în limitele are au fost stabilite prin art. $> alin. $ din

%odul familiei. (i nu #or putea alege o soluţie intermediară, iar ofiţerul de stare ci#ilă nu

12 -eodor odoaşcă, 6-ratat de dreptul familiei. Cartea . %ăsătoria7, (d. 4imitrie%antemir, -"rgu3Bureş, $99:, p. 1))13 (mese ;lorian, 64reptul familiei7, (d. %.5.ec8, ucureşti, $919, p. **3*:

5


6/16

poate încu#iinţa o altă #ariantă cum ar fi aceea de a purta în timpul căsătoriei numele altei

persoane ori să poarte fiecare numele celuilalt1).

În cazul în care soţii au con#enit să poarte, ca nume comun, numele lor reunite, ei

trebuie să decidă şi asupra ordinii în care acestea #or fi reunite, fiincă este inadmisibil ca

unul dintre ei să le poarte într3o ordine, iar celălalt în altă ordine.

ndiferent de opţiunea aleasă, aceasta trebuie consemnată în declaraţia de căsătorie

sau ulterior, printr3un înscris separat ce se #a ataşa acesteia.

Ffiţerul de stare ci#ilă, înainte de a lua consimţăm"ntul la căsătorie, este obligat să

solicite #iitorilor soţi să facă precizările corespunzătoare în legătură cu numele pe care îl #or

purta în timpul căsătoriei1.

Croblemele apar în momentul în care soţii nu ajung la o înţelegere în legătură cu acest

aspect. %onsiderăm că soluţia raţională şi legală în această situaţie este ca fiecare soţ să3şipăstreze numele a#ut anterior căsătoriei1/.

!oţii sunt obligaţi să poarte pe toată durata căsătoriei numele declarat în faţa ofiţerului

de stare ci#ilă, sc,imbarea acestuia neput"ndu3se face dec"t cu consimţăm"ntul celuilalt

soţ. În cazul în care fiecare dintre soţi şi-a păstrat numele avut înainte de încheierea

căsătoriei - schimbarea lui, pe cale administrati#ă, se poate face fără consimţăm"ntul

celuilalt soţ, cu pri#ire la numele căruia această schimbare nu are niciun efect. %hiar dacă

soţii au un nume comun schimbarea numelui de familie al unuia dintre ei nu atrage şischimbarea numelui celuilalt &art. :, alin $ din Frdonanţa Gu#ernului nr. )1@$99+ pri#ind

dob"ndirea şi schimbarea pe cale administrati#ă a numelui persoanelor fizice', numai că, în

această ipoteză, este necesar consimţăm"ntul celuilalt soţ1>. Numele comun format prin

reunirea numelor de familie poate fi schimbat la cererea ambilor soţi, dacă aceştia optează

pentru numele de familie dob"ndit prin naştere al unuia dintre ei ca nume comun, ori pentru

soluţia re#enirii la numele purtat anterior căsătoriei &art. ) alin. $ lit. i' din F.G. nr. )1@$99+'1*.

14 -eodor odoaşcă, 6-ratat de dreptul familiei. Cartea . %ăsătoria7, (d. 4imitrie%antemir, -"rgu3Bureş, $99:, p. 1)15 -eodor odoaşcă, 6-ratat de dreptul familiei. Cartea . %ăsătoria7, (d. 4imitrie%antemir, -"rgu3Bureş, $99:, p. 1)16 dem, p. 1)/17 Alexandru acaci, 2iorica3%laudia 4umitrache, %ristina %odruţa 5ageanu,Fp. cit., p. )918 (mese ;lorian. Fp. cit., p. :9

6


7/16

Soţul supravieţuitor care răm"ne cu numele comun din timpul căsătoriei, nume ce a

fost al celuilalt soţ înainte de încheierea acelei căsătorii încetată prin deces, se bucură de

aceleaşi posibilităţi în caz de recăsătorire, deoarece %odul familiei nu distinge între modurile

în care #iitorul soţ a dob"ndit numele său. Astfel, soţul supra#ieţuitor care se căsătoreşte

poate să con#ină cu celălalt soţ să aibă ca nume comun, pe acela cu care a rămas după

încetarea primei căsătorii prin deces, sau un nume comun format prin unirea numelor

#iitorilor soţi din noua căsătorie1:.

Centru aceleaşi moti#e, soţul divorţat , care a rămas cu numele comun dob"ndit la

încheierea căsătoriei desfăcute, se poate în#oi, în cazul recăsătoririi, de a purta acest nume

comun cu noul soţ sau de a a#ea un nume comun cu acesta format prin reunirea numelor

lor $9.

În literatura de specialitate s3a concluzionat că, în cazul soţului adoptat , care poartănume comun cu celălalt soţ, acesta îşi #a păstra numele din căsătorie şi după adopţie. 4eci,

soţul adoptat nu #a dob"ndi eo ipso numele adoptatorului. Acest soţ #a putea purta numele

adoptatorului numai cu consimţăm"ntul celuilalt soţ, în condiţiile art. $* alin $ %. fam. Astfel,

potri#it art. $* alin $ %. fam., este necesar acordul celuilalt soţ numai în cazul schimbării

numelui comun pe cale administrati#ă. Altfel spus, acest acord nu este necesar atunci c"nd

schimbarea numelui intre#ine prin efectul legii, cum este cazul pre#ăzut de art. + alin. 1 din

?egea nr. $>+@$99) care reglementează regimul juridic al adopţiei. Într3ade#ăr, în temeiulacestui text, cel adoptat dob"ndeşte, prin adopţie, numele celui care adoptă$1.

Noul Cod ciil, în art. $*$ şi +11, consacrate alegerii, modificării şi schimbării numelui

de familie al soţilor, păstrează actualele reglementări pre#ăzute de %odul familiei, cu

deosebirea că, un soţ poate să"#i păstre$e numele dinaintea căsătoriei% iar celălalt poate să

poarte numele lor reunite &art. $*$ teza a 3a'$$.

3.2. Obligaţia de sprijin moral (reciproc)

19 .C. ;ilipescu, A.. ;ilipescu, Fp. cit., p. )20 bidem21 -eodor odoaşcă, 6-ratat de dreptul familiei. Cartea . %ăsătoria7, (d. 4imitrie%antemir, -"rgu3Bureş, $99:, p. 1)/22 dem, p. 1)>

7


8/16

Cornind de la aceea că la baza relaţiilor de familie stau prietenia şi afecţiunea

reciprocă, prin dispoziţiile articolului $ din %odul familiei este reglementată obligaţia de sprijin

moral, legiuitorul stabilind că soţii sunt datori a3şi acorda sprijin moral unul altuia$+.

Această obligaţie constă în sprijinul pe care unul dintre soţi trebuie să3l acorde

celuilalt. !prijinul moral presupune totodată ca relaţiile dintre soţi, în orice împrejurări, să se

caracterizeze prin sinceritate, înţelegere, încurajare, toleranţă şi susţinere reciprocă.

În realizarea acestei obligaţii, soţilor le re#in următoarele îndatoriri0 să fie sinceri= să fie

răbdători= să promo#eze buna înţelegere şi comunitatea matrimonială de #iaţă= să se

încurajeze şi să se stimuleze reciproc în acti#ităţile lor familiale, profesionale şi obşteşti= să

apere, la ne#oie, cinstea şi reputaţia celuilalt= să se sprijine reciproc în caz de boală,

infirmitate ori alte asemenea situaţii speciale$).

În esenţă, această obligaţie îşi are fundamentul în solidaritatea pe care soţii trebuie săo manifeste reciproc , în toate ipostazele legale şi morale ale #ieţii de familie.


9/16

să şi3l acorde reciproc. Această obligaţie este stipulată de art. +$ alin. 1 din oul %od ci#il,

în contextul reglementărilor consacrate cheltuielilor căsătoriei$*.

3.3. Obligaţia de fidelitate

4eşi nu este pre#ăzută în mod expres, este fără îndoială îndatorirea primordială de

ordin personal subînţeleasă de legiuitor şi considerată ca atare de soţi &la ni#el de principiu,

cel puţin'$:, implic"nd datoria soţilor de a nu întreţine relaţii sexuale în afara căsătoriei.

Fbligaţia de fidelitate constă, în principal, în îndatorirea soţilor de a nu a#ea raporturi

sexuale cu alte persoane. ?a fel ca si celelalte obligaţii, ca un reflex al egalităţii juridice a

soţilor, obligaţia de fidelitate este reciprocă+9.

Încălcarea acestei obligaţii constituia p"nă în anul $99/ infracţiunea de adulter, potri#it

art. +)9 %. pen., însă prin ?egea nr.$>*@$99/ pentru modificarea şi completarea %oduluipenal dispoziţiile acestui articol au fost abrogate. În prezent , adulterul este sancţionat numai

în planul dreptului familiei, constituind, pentru soţul înşelat, un moti# temeinic de di#orţ.

4e principiu, obligaţia de fidelitate presupune nu numai interdicţia soţilor de a a#ea

raporturi sexuale cu alte persoane, ci şi sinceritatea, încrederea şi loialitatea pe care aceştia

trebuie să le aşeze la baza tuturor raporturilor dintre ei. 4e fapt, obligaţia de fidelitate este

direct dependentă de îndeplinirea obligaţiei de sprijin moral. !3ar putea concluziona că

fidelitatea soţilor este o componentă a sprijinului moral reciproc la care aceştia sunt obligaţi

+1

.Noul Cod ciil pre#ede obligaţia de fidelitate în art. +9: alin. 1, alături de obligaţia de

respect şi de a3şi acorda sprijin moral. Această împrejurare, pe l"ngă conotaţii de ordin

formal, denotă şi legătura de interdependenţă ce există între cele trei obligaţii specifice

raporturilor dintre soţi. !e poate aprecia că aceste obligaţii sunt esenţiale pentru realizarea şi

menţinerea unităţii familiale+$.

3.4. Obligaţia de a locui împreună (coabitare)

28 -eodor odoaşcă, 6-ratat de dreptul familiei. Cartea . %ăsătoria7, (d. 4imitrie%antemir, -"rgu3Bureş, $99:, p. 1)*29 (mese ;lorian, Fp. cit., p. :+3:)30 -eodor odoaşcă, 6-ratat de dreptul familiei. Cartea . %ăsătoria7, (d. 4imitrie%antemir, -"rgu3Bureş, $99:, p. 1)*31 dem, p. 1):32 bidem

9


10/16

;inalitatea relaţiilor dintre soţi impune obligaţia lor de a locui împreună++. Această

obligaţie, deşi nu este pre#ăzută expres în %odul familiei, ea rezultă implicit din unele

pre#ederi ale acestuia, şi anume0

− obligaţia de sprijin moral şi material pre#ăzută de art. $ este, în principiu, nerealizabilă dacă

soţii nu locuiesc împreună=

− în conţinutul art. +* alin. ) se #orbeşte şi despre obligaţia instanţei de a se pronunţa în

legătură cu folosirea locuinţei de către soţi în caz de di#orţ, ceea ce presupune că, anterior

di#orţului, aceştia au folosit3o împreună, adică au locuit împreună=

− art. 199 alin. 1 pre#ede că minorul locuieşte, de regulă, împreună cu părinţii săi, împrejurare

ce presupune că aceştia, la r"ndul lor, locuiesc împreună+).

Ce l"ngă pre#ederile din %odul familiei, obligaţia de cohabitare este cuprinsă şi în alte

acte normati#e0

− art. 1999 alin.$ din %odul ci#il, care se referă la răspunderea ci#ilă a părinţilor pentru faptele

prejudiciabile ale copiilor lor minori care locuiesc cu d"nşii=

− art. /9> din %odul de procedură ci#ilă, care are în #edere, printre altele, cel din urmă

domiciliu al soţilor, ce atrage competenţa teritorială în materie de di#orţ=

− art. $> alin. 1 lit. a' din ?egea n. 11)@1::/, care pre#ede că închirierea locuinţei continuă în

beneficiul soţului sau al soţiei care a locuit împreună cu titularul=

− art. +9 alin. 1 lit. c' din %odul penal şi art. $ pct. +9 din ?egea nr. /@1::1 pentru

sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de con#ieţuire socială, a ordinii şi liniştii

publice, republicată în anul $999, care incriminează, printre altele, fapta de alungare a soţului

din locuinţa comună+.


11/16

necesitatea pregătirii de specialitate, îngrijirea sănătăţii sau chiar situaţia în care nici una

dintre locuinţele soţilor nu asigură norma locati#ă justifică domiciliile separate ale soţilor +/.

&lungarea din locuinţa comună a unui soţ de către celălalt, precum şi părăsirea

acestuia, aşa înc"t soţul este supus unor suferinţe fizice şi morale, constituie infracţiunea de

abandon de familie &art. +9 lit. a' din %odul penal'. (ste contra#enţie dacă, potri#it legii

penale, nu constituie infracţiune, fapta const"nd în alungarea din locuinţa comună a soţului

sau soţiei, a copiilor sau a oricărei persoane aflate în întreţinere+> &art. $ pct. +9 din ?egea nr.

/1@1::1 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de con#ieţuire socială,

ordinii şi liniştii publice, republicată în anul $999'.

În ceea ce pri#eşte posibilitatea unuia dintre soţi de a obţine, prin intermediul

instanţelor de judecată, e'acuarea celuilalt soţ din locuinţa comună , opiniile exprimate în

literatura de specialitate sunt contradictorii. În ceea ce ne pri#eşte, ne raliem opiniei potri#itcăreia este posibilă şi admisibilă e#acuarea soţului din locuinţa comună, atunci c"nd acesta,

prin comportarea sa #iolentă, ar pune în pericol gra# #iaţa sau sănătatea celuilalt soţ &sau a

membrilor de familie' şi ar duce la imposibilitatea continuării con#ieţuirii. (a este admisibilă şi

în situaţia de excepţie în care soţul, a cărui e#acuare se solicită, este coproprietarul locuinţei,

fiindcă e#acuarea dispusă, chiar dacă duce la lipsirea acestui soţ de unele dintre atributele

dreptului său de proprietate, este #remelnică şi nu generează pierderea dreptului de

proprietate

+*

.%odul penal pre#ede posibilitatea luării, pe o durată de p"nă la $ ani, a măsurii de

siguranţă const"nd în interdicţia de a re#eni în locuinţa familiei, pentru persoana condamnată

la pedeapsa închisorii de cel puţin 1 an pentru lo#iri sau orice alte acte de #iolenţă

cauzatoare de suferinţe fizice sau psihice, să#"rşite asupra membrilor de familie, dacă

instanţa constată că prezenţa acesteia în locuinţa familiei constituie un pericol gra# pentru

ceilalţi membri de familie+:.

36 Alexandru acaci, 2iorica3%laudia 4umitrache, %ristina %odruţa 5ageanu,Fp. cit., p. )$37 bidem38 Alexandru acaci, 2iorica3%laudia 4umitrache, %ristina %odruţa 5ageanu,Fp. cit., p. )$39 4an ?upaşcu, Fp. cit., p. 19$

11


12/16

Noul Cod ciil pre#ede, în art. $+* alin. $, expessis #erbis obligaţia soţilor de a locui

împreună &teza ' şi, pentru moti#e temeinice, ei pot hotărî să locuiască separat &teza a 3

a')9.

3.!. Obligaţia conjugală

Fbligaţia conjugală este distinctă de aceea pri#ind locuinţa comună şi există fie că

soţii au locuinţă comună, fie că locuiesc separat)1. Această obligaţie constă în îndatorirea

soţilor de a a#ea raporturi sexuale &numai' împreună.

Fbligaţia conjugală este în str"nsă legătură cu prietenia şi afecţiunea reciprocă între

soţi, dar şi cu capacitatea lor sexuală. 4e capacitatea şi dorinţa soţilor de a3şi îndeplini

această obligaţie depinde realizarea funcţiei de perpetuare a speciei umane, ce incumbă

familiei)$.eîndeplinirea obligaţiei conjugale de către unul sau de către ambii soţi nu trebuie

corelată cu infidelitatea. 4acă însă, neîndeplinirea obligaţiei conjugale este precedată sau

urmată de infidelitate, atunci putem afirma că ne aflăm în situaţia neîndeplinirii a două

obligaţii distincte, cea conjugală şi cea de fidelitate.

eîndeplinirea culpabilă a obligaţiei conjugale de către unul dintre soţi nu3l

îndreptăţeşte pe celălalt soţ să3l supună la raporturi sexuale prin constr"ngere, deoarece

într3un asemenea caz se să#"rşeşte infracţiunea de #iol.eîndeplinirea acestei obligaţii constituie moti# temeinic de di#orţ pentru soţul care

doreşte îndeplinirea ei. În schimb, neîndeplinirea acestei obligaţii din moti#e obiecti#e se

constituie într3o situaţie pe care celălalt soţ trebuie s3o accepte, întruc"t se încadrează în

pre#ederile articolului $ din %odul familei referitoare la obligaţia de sprijin moral.

Noul Cod ciil nu consacră norme exprese pentru această obligaţie.

40 -eodor odoaşcă, 6-ratat de dreptul familiei. Cartea . %ăsătoria7, (d. 4imitrie%antemir, -"rgu3Bureş, $99:, p. 1141 .C. ;ilipescu, A.. ;ilipescu, Fp. cit., p. )

42 -eodor odoaşcă, 6-ratat de dreptul familiei. Cartea . %ăsătoria7, (d. 4imitrie %antemir, -"rgu3Bureş, $99:,p. 1)

12


13/16

4. Drepturile şi îndatoririle personale ale soţilor în reglementarea Noului Cod

ciil

4ispoziţiile ce interesează drepturile şi îndatoririle personale ale soţilor sunt găzduite

de articolele +9>3+11 din oul %od ci#il.

!tabilind, în aplicarea pricipiului deplinei egalităţi în drepturi a soţilor &art. $*, alin. 1',

regula codeciziei în tot ceea ce pri#eşte căsătoria &art. +9*', legea nouă proclamă

îndependenţa soţilor în sensul că niciunul nu este împuternicit să cenzureze

corespondenţa, relaţiile sociale sau alegerea profesională a celuilalt, art +19 şi instituie în

sarcina fiecăruia dintre soţi, oricare ar fi regimul lor matrimonial &art. +9>', datoria de respect,

de fidelitate şi de sprijin moral &art. +9:, alin. $', îndatoriri care, împreună, asigură latura

moral3afecti#ă a comuniunii de #iaţă. umele declarat la încheierea căsătoriei esteobligatoriu în timpul căsătoriei, dar schimbarea pe cale administrati#ă este posibilă, inclusi#

în cazul numelui comun &art. +11')+.

Datoria de respect este expresia sintetică a îndatoririi de fidelitate şi de asistenţă

morală, şi de asemenea, indicatorul calitati# al echilibrului reciprocităţii între soţi. Cotri#it

articolului +19 din oul %od ci#il, aceasta #izează persoana, personalitatea celuilalt soţ,

inclusi# #iaţa pri#ată a acestuia, nefiind îngăduit niciunuia dintre soţi să cenzureze

corespondenţa, relaţiile sociale sau alegerea profesională a celuilalt soţ. ndatorirea de /idelitate, îndatorire ce reiese şi din pre#ederile %odului familiei, ţine,

înainte de toate, de sfera intimă a #ieţii conjugale. În accepţiunea sa fizică, 6datoria de

fidelitate7 implică două aspecte0 unul poziti#, anume îndeplinirea de către fiecare dintre soţi a

îndatoririlor conjugale, altul negati#, de a nu întreţine relaţii sexuale în afara căsătoriei)).

Datoria de spri0in moral e#ocă asistenţa afecti#ă reciprocă dintre soţi.

ndatorirea soţilor de a locui împreun- enunţată de articolul +9:, alin. $ din oul

%od ci#il ca regulă ce ţine de domeniul relaţiilor personale dintre soţi, este un element

substanţial al comunităţii de trai al soţilor ce oferă ambianţă şi prilej de exprimare a coeziunii

conjugale şi familiale. ?ocuinţa comună nu este de esenţa căsătoriei, astfel că pentru moti#e

temeinice, soţii pot hotărî să locuiască separat &art. +9:, alin $ teza a 3a din oul %od ci#il'.

43 (mese ;lorian, Fp. cit., p.:44 bidem

13


14/16

(#aluarea temeiniciei moti#elor, imputabile sau nu unuia dintre soţi, este lăsată la aprecierea

soţilor, care potri#it art. +9* %%, hotărăsc de comun acord în tot ceea ce pri#eşte căsătoria.

!eparat de îndatorirea soţilor de a locui împreună, oul %od ci#il reglementează

detaliat regimul 0uridic al locuinţei /amiliei &art. +$13+$)' ca parte a regimului primar impus

soţilor indiferent de regimul lor matrimonial &art. +1$, alin. $'. ?ocuinţa familiei este comună

soţilor sau, în lipsă, locuinţa soţului la care se află copii &art. +1$, alin. 1 %%', ca atare

cohabitarea soţilor într3un anume imobil poate conferi acestuia statut de locuinţă conjugală şi

prin aceasta protecţia specială a legii. În sine, separaţia faptică a soţilor nu înlătură calitatea

familială a locuinţei dacă sunt copii care au rămas la unul dintre soţi. 4ificultăţile apar în

stabilirea locuinţei familiale în cazul soţilor fără copii şi cu reşedinţe diferite sau a soţilor

despărţiţi faptic a#"nd în îngrijire copii din această căsătorie sau copii cu statut asimilat,

precum şi a soţilor care, separ"ndu3se au părăsit fiecare locuinţa familială. Îndatorirea decohabitare, explicit enunţată de lege, nu exclude posibilitatea e#acuării unuia dintre soţi la

cererea celuilalt dacă p"r"tul, prin coportamentul său, face imposibilă con#ieţuirea).

!. Conclu"ii

!tarea de persoană căsătorită este aducătoarea unui 6pachet7 de drepturi şi îndatoriri.


15/16

(xistenţa şi, în bună măsură, conţinutul acestor drepturi şi îndatoriri sunt prestabilite

de lege, fără posibilitatea soţilor de a le accepta selectu#, sub condiţie sau termen.

Cre#ederile oului %od ci#il #in în sprijinul celor cuprinse în %odul familiei, în sensul

că adaugă obligaţiilor pri#ind numele în timpul căsătoriei şi celei de sprijin moral, şi celelalte

obligaţii care păn" în acest moment erau doar deductibile. Astfel, oul %od ci#il pre#ede

expres obligaţia de fidelitate şi obligaţia de a locui împreună, lăs"nd în continuare ca

îndatoririle conjugale să rezulte din celelalte obligaţii.

#$#%$&'R$*+

1. leandru #acaci- ioricaClaudia Dumitrac,e- Cristina Codruţa 5ageanu ,

6reptul familiei% (diţia /, (ditura %.5.ec8, ucureşti, $99:

$. 6eodor #odoaşc- 6eodora Drg,ici, *&rmoni$area legislaţiei rom+ne cu

reglementările europene referitoare la persoane #i la raporturile de familie%

(diţia a 3a re#ăzută, (ditura 4imitrie %antemir, -"rgu3Bureş, $99>

+. 6eodor #odoaşc, *reptul familiei% (ditura All ec8, ucureşti, $99

). 6eodor #odoaşc, *,ratat de reptul familiei. -artea . /ăsătoria% (ditura

4imitrie %antemir, -"rgu3Bureş, $99:

. /odul familiei #i 2 legi u$uale, (diţia a 3a, (ditura 5amangiu, ucureşti, $99*

15


16/16

/. driana Cor,an, *reptul familiei. ,eorie #i practică% (diţia a 3a re#ăzută şi

completată, (ditura ?umina ?ex, ucureşti, $99:

>. $on p. ilipescu- ndrei $. ilipescu , *,ratat de dreptul familiei% (diţia a 23a

re#ăzută şi completată, (ditura Dni#ersul Euridic, ucureşti, $99/

*. *mese lorian, *reptul familiei% (diţia a +3a, (ditura %.5.ec8, ucureşti,

$919

:. Dan %upaşcu- $oana 7durariu, *reptul familiei% (diţia a 23a, (ditura

Dni#ersul Euridic, ucureşti, $919

16

266664662-efectele-casatoriei

Documents