Pr. Dr. Constantin Mihoc

TAINA CASATORIEISI FAMILIA CRESTINAttin inviliturile marilor Pirinli ai Bisericii

din secolul lV

Apare cu binecuvintarea

ips or. LRURENTIU srREZA,Arhiepiscopul Sibiului gi Mitropolitul Ardealului

EDITURA OASTEA DOMNULUI2020

CUPRINS

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiMIHOC, CONSTANTIN

Taina cisitoriei gi familia cregtini ln lnvifiturilemarilor Pirinfi ai Bisericii din secolul IV / pr. dr.Constantin Mihoc. - Sibiu : Oastea Domnului, 2020

Conline bibliografiersBN 97 8-97 3 -7 10 -362-8

2

Lista abrevierilorIntroducere

Capitolul I: Cisitoria gi familia ln Sfnnta Scripturn--, 25

f . in Vechiul Testament qi in iudaism-----------25a) Importanfa familiei la vechii israelili-28b) Obligalia clsitoriei. Monogamia

qi poligarnia. Levi:aFtl --29c) Logodna gi nunta.---.33

d) Sol qi sotie, pirinli $i coPii

-"35e) Copiii gi educalia lor--- --.37

2. In Noul Testament*- .38a) ln Sfintele Evanghelii-*.-----38b) In Epistolele Sfintilor Apostoli-4z

Capitolul II: lnvilitura despre ci'sitorie 9i familiein literatura Patristici a secolelor II si IIr 49

Capitolul III: Feciorie $i cisitorie---81l. Preferinta pentru feciorie 812. Nunta este cinstit4- 9l

Capitolul IV Primirea Tainei cisitoriei----97r l. Pregitirea pentru clsdtorie.-97I 2. Timpul cisitoriei

-1053. Alegerea miresei--*..--*.--1oz

CuvA,nt lnainte- _9_13

19

PR. DR. CONSTANTIN MIHOC

4. Primirea Tainei ."_" . -,, ." " ", ll75. Petrecerea de nunte - _ ---- _ - ,,,-- lZ3

a) Obiceiurile de Ia nunlib) Critica SfAntului Ioan Gurd de Aur

124

127

c) Adevirata nunte creltine __...._ ,, ,-_ --.-.-.-.-.-.-.-.l,3Z

Capitoiul V: Cisitoria qi via;a de familie1. Scopul cisitoriei2. Impedimente la cisitorie3. Sol $i solie

a) Egalitatea dintre birbat qi femeie.__ _ -. 155b) Unitatea solilor in cdsdtorie 1s8c) Dragostea si respectul reciproc ,, .......I59d) Locul ;i rolul specific al fiec6ruia dintre

soli in familie, in Biserici giin soci€tate 161

137

137

148

155

e) Rolul birbatuluif) Distracliile celor

j) Jinuta femeii in societate

sL al remell rn tamtlle I / /doi so!i, neingiduite

206

213

qi ingiduite 182g) Podoabele la fernei.,__-___._-.....,.','__ _,_"_ .,-, ,194h) Adevlratapodoabi......_._....,.,.,.,_.,____............,_ 202i) Jinuta femeii in biserici

k) Bunurile materiale __......_.......,..,.___.__. --.,.,....-.,.,-,._ 2I44. Copiii- _" " .216

a) Punerea numelui copiluluib) Superstilii care insolesc naqterea

de prunci _... ..., _" - ,22Ic) Copiii reznltali din desfrinare- __ "" .,, ,,,_"224d) Educalia copiilor, __. _.__.,_ _,,,,_,- _,""-" , ,-.225

TAINA CASATORIEI $I FAMILIA CRE$TINA

5. Pecate impotriva cisitoriei. -' ""-- ' 232a) Necinstirea solului sau a soliei . " "- " .232b) Adulterul.. ,.,.....". . ,,.,, . " ,, .235c) Incestul. .,. ....-,. ' ' "- 256d) Perversiunea.. 258e) Uciderea copiilor in pAntecele mame\ " ""264

Capitoiul VI: Indisolubilitatea cisitoriei' Divorlul -- 267

l. Scurti privire biblicl - .- ..,...-."."- ' ""2672. Atitudinea Plrinlilor anteniceeni cu privire

la divor| 9i la cisitoria a doua-- .,..."."- " ""-- ' 2743. Sfinlii Pirinli din secolul al IV-lea despre

divorl gi despre recisitorirea celor di1lottali 279

4. Viduvia ... .,.......... ,... , -' ""2995. Cisitoria a doua.......... .,.,........-...,......- -, .... -' -----' -- .310

Bibliografie generali....-- ,.,......... , . -' --- - .339

PR. DR. CONSTANTIN MIHOC

(din Vechiul 9i din Noul Testamenr), iar apoi de aportulPirinlilor din secolele II 9i III, a ceror prezentare suma-re igi va ocupa locul cuvenit in iconomia lucri.rii de faii.Astfel, capitolul I al acestei lucriri va trata despre casitoriegi familie in Vechiul Testament gi in iudaism, apoi in Nou.lTestament. ln capitolul II, vom expune invili.tura desprecisitorie gi familie a Pirinlilor gi scriitorilor bisericegti dep6ni in secolul al IV-lea.

Tratarea propriu-zisi a temei incepe in capitolul III,intllulat Feciorie ;i cdsdtorie. .Ahe capitole se ocupi, in con-tinuare, de Primirea tainei cdsdtoriei (cap- Iy); de Cdsdtorie9i familie, in general, gi anume: scopul cisitoriei, impedi-mente la cisitorie, sol gi sofie in cadrul famil_iei, copiii,pd.catele impotriva cisi.toriei (cap. Y); de Indkolubilitateacdsdtoriei gi de divorl (cap.YI). CXteva pagini de Concluziiincheie lucrarea.

Ceprror,ur- I

CASATORIA SI FAMILIAiN spANTe SCRIPTURA

1. IN VECHIUL TESTAMENT $I iN IUDAISM

Vorbind despre cisitorie gi familie, trebuie si ne refe-rim in primul rAnd la relatarea biblici despre crearea omu-lui. Potrivit acestui important text yechitestamentar, omul a

fost ficut de Dumnezeu dupi crearea tuturor celorlalte lbp-turi, ca o incoronare a lucrdrii Lui din cele Ease ziJe ale fa-

cerii lumiit'?. ,,$i a zis Dumnezeu: si facem om dupl chipulql dupi asemlnarea Noastri. . .", relat'r,azl cartea Facerii (1,

26). Apoi continui: ,,$i a ficut Dumnezeu pe om dupi chi-pul Siu; dupi chipul lui Dumnezeu l-a ficut; a ficut birbatqi femeie. $i Dumnezeu i-a binecuvAntat, zicand; Cre$teli 9ivi inmullili gi umpleli pnmantul qi-l supuneli..." (v. 27-28).In capitolul 2 al Facelii este istorisiti crearea Evei din coasta

Iui Adam (v.21-22), din cauza faptului ce pentru acesta nu

D Sfantul Vasile cel Mare igi exprime convingerea ca omul este centruluniversului $i ce toati crealia este chematl si implineascl trebuinlelelui,. (Onilia a WI-a 9r Onilia a V a la Hetaeftleron, PG XXD(, col. 161 B

$i 96)- A se vedea: Arhid, Proi Dr. Constantinvojar, iwdtdtura desPrccteapie Ia Sfhntul Vasile cel Mare, in vol. Sfantul Vasile cel Mare, inchi-nare la 1600 de ani de la sivArgirea sa, Col. ,,Biblioteca Teologicd",lBM,Bucure$ti, 1980, p. 75.

PR, DR. CONSTANTIN MIHOC

se gesise,,ajutor pe potriva lui" (v 20). CAnd a vizut-o peEva, Adam a exclamat: ,,Iate, aceasta-i os din oasele mele gicarne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru ce esteluati din birbatul sdu. De aceea va ldsa omul pe tatil siu gipe mama sa qi se va uni cu femeia sa si vor 1i amindoi untrap" (v.23 24).

Din aceste pufine cuvinte, care exprimi cu o forteaparte, defi intr-o formd. atit de concisi, taina creirii omu-lui, se desprind cAteva coordonate principale ale invifituriibiblice cu privire la cdsitorie gi familie'3:

- Dumnezeu l-a cr€at pe om dupi chipul Siuta, adicipersoani cu voinld liberd, cu capacitate de gAndire gi deiubire, dAndu-i qi stipanire asupra pemXntuluir5.

- Dumnezeu l-a creat pe om bisexual, birbatul;i femeia fiind deopotrivi" dupd chipul lui Dumnezeu. Ceeace inseamni ci omul este destinat, prin insigi crealia sa,viefii de comuniune, dupi modeiul comuniunii care existi.intre Persoanele Sfintei Treimi. ,,Ceie doui sexe sunt com-plementare nu numai pe plan fizic, ci qi prin comuniuneade via1d, care face din iubirea conjugald un reflex al iubiriiintratrinitare"r6. Omul n-ar fi chip al lui Dumnezeu daci

L3 A se vedea: Pr Prof. Vasile Mihoc, Crisiiloria si familia in lumina Sfn-tei Scripluri. Na;tetea deprunci, scop ptincipal al cdsdtoriei,lnMA,XXX(1985), nr 9-i0, p.582-584.ra Vezi: Idem, Omul - chip ti asefidflare a lui Dumnezeu, dei poartdtdnile Pdcatelor,inMA. XXVI (1981), nr. 7 9, p. 549 i.u.i5 Acest aspect il subliniazi adesea Sfinlii Pirinfi. Spre ex.: Sfantul Gri-gorie de Nyssa (Marele cuv1nt citehetic,V,PG XLV 21; trad. in lb. rom.in vol- Scrieri, partea a doua, Scried exegetice, dogmalico-polemice qimoraie, trad. si note de Pr. Proi Dr. TeodorBodogae, Col. PSB,30,IBM,Bucuresti, 1998, p. 294).16 Pr. Prol Vasile Mihoc, CdsAturia ti familia...,p.582.

TAINA CASATORIEI $I FAMILIA CRE$TINA

ar fi o monade inchisi. ,,Nu numai ca sd I ajute pe Adamcrease Dumnezeu qi pe Eva, ci gi pentru ca si-l fereasci desinguritate, clci numai pentru ca se completeaze reciprocformeazd ei omul depliril

- Dumnezeu a binecuvantat prima pereche de oameni,pe Adam qi pe Eva, ficdndu-i colaboratori ai Sei in transmiterea vietii: ,,Crestetri si ve inmullili qi umpleli pemantul..."(Fac 1, 28).

- intre cei doi trebuie sa stepaneasce legea iubirii.,,Pentru a fi o unire desivirgiti, cisitoria comporte o iubireclesivirqiti. De aceea ea trebuie si fle indisolubili. Astfel,cisitoria avea de la inceput atributele unitdlii gi indisolubi-litilii. Birbatul avea, in mod deplin, in unirea desivdrgiticu o femeie, tot ce l completa esenlial; ;i femeia la fel". Deaceea, vorbind despre cisitorie, MAntuitorul Iisus Hristosprezinte aceasta unire intre birbat gi femeie ca pe o lucrarea lui Dumnezeu: ,,N-afi citit ci Cel ce i-a ficut de la ince-put i-a licut birbat gi femeie?" (Mt 19, 4) $i mai departe:,,Aga incit nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a impreunatDumnezeu omul si nu despartd' (v 6). Agadaa cisitoriaiue un caracter sacru inci de la crealie.

Importanla pe care o are cisitoria si unirea deplini iniubire a solilor este dovediti Ei de felul in care apare ea pre-zentati atat in Vechiul Testament, fiind folositA ca metafbripentru relalia dintre Iahve qi poporul Siu (Os 1,2 q.u.; 3, 1

I.u.; 4, 10- 15; Ier 2 ,3;13,21-27:3I;Iez 16;23;ls 54;62 S.a.),cit !i in Noul Testament, unde cisitoria apare ca o figuriprofetici a unirii dintre Hristos gi Biserica Sa.

Aceaste conceptie inalti despre cisltorie gi despre fa-nrilie se reflecti. in general in Vechiul Testament qi in iu

27

PR. DR, CONSTANTIN MIHOC

daism. Firi a lipsi inse gi aspecte mai pulin pozitiv€, dato-rate ,,invartoqirii inimii" israelililor (Mt 19, 8).

a) Importanla familiei la vechii israelili

Atunci cXnd tinirul Iacov a mers la unchiul seu Laban,acesta, recunoscandu-l ca membru al rudeniei sale, ii zice:,,Tu egti din oasele mele si din carnea mei' (Fac 29, l4).Aceasti imagine, care reflectd. foarte bine caracterul con-cret al Bibliei, demonstreaze importanla familiei la vechiiisraelili.

intr-adevir, familia era pentru evreii biblici celula debazi a societifii. Ea era ceea ce am putea numi o ,,entitatejuridicfl o parte a tribului sau a seminfiei. Membrii uneifamilii se simfeau, intr-adevir, a fi acelagi ,,os" qi aceeagi,,carne"; iar,,a avea acelasi sAnge insemna a avea acelagisuflet"17. Legislalia asupra familiei se dezvolti. in VechiulTestament pe temeiul acestui principiu. Preceptele acesteilegislalii reflecti preocuparea pentru mentinerea perma-nenlei, a puritilii $i a autoritefii familiei. in misura in careisraelilii reman fideli Legii, ei recunosc familiei un loc de-terminant in societate.

Dar familia are la vechii ewei nu numai un rol social,ci ;i unul religios. Unele sirbitori se celebrau in familie,ele reunindu-i pe toli membrii unei familii, iar capul fami-liei fiind un fel de oficiant. Asa era, de pildi, sirbitoareaPastilor, care se celebra in familie (Ies 12, 3; 13, 8).

r7 Daaiel-Rops, Ia ?ie quotidienne efl Palestine au temps de lisus,Pa:J.s,196l,p.142.

TAINA CASATORIEI SI FAMILIA CRESTINA

Cuvintul ,,familie" acoperea, de altfel, o realitate mailargi decAt ceea ce inlelegem astdzi prin familie. Ebraiculah (in aramaicS, aha) insemna deopotrivi frate, frate vi-treg, vir, rudi apropiata. Astfel, Avraam ii zice nepotuluisiu Lot: ,,Sl nu fie sfadi intre mine s,i tine..., cici suntem

t'rafi", (Fac 13,8).Tot frate il nume;te Laban pe nepotul siuIacov (Fac 29, I5). in cartea I Paralipomena, fiii lui Chigsunt numili/rafll fiicelor lui Eleazar, deqi erau, de fapt, veriilor (I Paral 23, 2l-22)t8.

Se cuvine subliniati, de asemenea, solidaritatea famili-ci la vechii evrei. Situalia fericite sau nefericit5. a unuia dinmembrii familiei avea un impact puternic asupra tuturorrnembrilor acelei familii. Dupi invilitura rabinilor, cel cenu se simlea ,,pizitorul fratelui siu" (c. Fac 4,9) trebuiasocotit asemenea lui Cainre.

b) Obligalia cisitoriei.Monogamia gi poligamia. Leviratul

Prima porunci dati de Dumnezeu protoperinlilor albst ,,Cregtefi ti ve inmu\ili" (Fac 1, 28). De aceea, clsi-toria era in mare cinste la evrei. Dupi o zicere rabinici,,,un celibatar nu este cu adeverat om"20. Celibatul era con-

siderat o anomalie, ba chiar o rufine. Existau totu$i, in

* Ambiguitatea acestui t€rmen a dat nattere cunoscutei probleme a,,fra; or" lui lisus, care au fost de fapt veri ai Sii. A sevedea Pr Prof. Valrle M1hoc, Cu pr;virc la ,Jrafii" Domnului, in IdelrL, $aPk filcu;ri biblice.l.sprc Maica Dornnulai, Ed. ,,Teofanial Sibiu, 2001, p. 18 30.

'' C[ Daniel-Rops, op. cit.,p.143.'" cenesis Rabbah, IV 3, apud Daniel Rops, op. cif., p. 144.

{1

PR. DR. CONSTANTIN MIHOC

epoca Mantuitorului, oameni care alegeau celibatui dinmotive religioase. Este vorba, mai ales, de esenieni, aceas-ti comunitate cyasimonastice stabiLti pe lirmul apuseanal Merii Moarte, care ne-a lesat importantele manuscrisedescoperite incepXnd cu anul 1947. De asemenea, naziretipracticau abstinenla, cel pulin pentru o anumite perioadede timp.

Pentru a asigura mai bine permanenla neamului gi afamiliei, vechii evrei admiteau poligamia. Chiar unii ju-deci.tori gi regi bine pliculi lui Dumnezeu, ca Ghedeon,David sau Solomon, au avut haremuri, numirul mare desolii;i concubine fiind un semn al puterii lor (Jud 8, 30;II Regi 2, 2; III Regi 11, 1). Din motive mai ales de ordineconomic, oamenii de rind se mullumeau cu doui femei(I Regi 1,2). Daci prima solie €ra stearpe, so{ul igi lua, deobicei, o a doua solie sau o concubini; in acest caz, ins;.,prima solie, ,,sofia din tinerele" (Is 54,6), nu era repudiati.Bineinleles ci aceasti situafie crea destuie dificulGli. Degibdrbatul israelit avea dreptul de a avea mai multe femei'zr,totugi un curent puternic in iudaism socotea ce numai monogamia reprezinti cu adevirat idealul de cisitorie, ci nu-mai ea este conformi cu voia lui Dumnezeu. ln jocul de cuvinte din Fac 2, 23: ,,Ea se va numi i;ah, pentru c5. este iuatidin is al ei'l unii comentatori rabinici vid o adevirati cartia unirii monogame. Primul poligam de care vorbegte Bibliaa fost Lameh (Fac 4, l9), un urmag al lui Cain, ceea ce, desi-gur. nu olerea poligamiei o buna recomandare. in scrieri]e

'z' ,,Un berbat poate avea oricae femei vreal zicea un labin (Talmud,tratatul Yebamoth LXV a; apud Daniel Rops, op. .it., p 145). A\ii limi-tau ins; numarul s otiilot la patru (ibidem, XLIY, a, ap:u.d ibiclem) .

30

TAINA CASATORIEI SI FAMILIA CRE$TINA

profetice, idealul cisdtoriei monogame este infili$at ca unsimbol al unirii dintre Iahve gi poporul Siu (Ier 2, 2; Iez 16,U; Os 2, 9; Mal 2, 14). Iar in cartea Tobit, o adevirati istoriefamiliali, monogamia apare ca ceva nu numai liresc, ci ;iuzual. Poate ci cea mai importanti dovadi ci monogamiaconstituia idealul de cdsdtorie o dovedegte faptul ci ma-relui preot (arhiereului) israelit ii era cu totul interzis dea avea mai mult decdt o femeie". Se pare ci in vremea luiIisus predomina monogamia. $i deEi Sfintele Evanghelii nu

ne redau vreun cuvint direct al MAntuitorului impotrivapoiigamiei, este absolut clar ce ea nu-gi putea avea locul ininalta Sa conceplie despre cisatorie (a se vedea, mai ales,Mt 5, 31-32 9i 19,2-12).

Evreii se cisitoreau foarte tineri. Rabinii, in general,socotesc varsta de 18 ani a birbatului ca cea mai potrivi-tir pentru incheierea unei cesetorii. Unii chiar afirmd cit)umnezeu il biestemi pe birbatul care inci nu e cdsetoritla vArsta de 20 de ani. CAt despre fete, ele erau cisetoritet:hiar la 12- 13 ani23.

Legea le interzicea israelitilor de a-gi lua femei dinrreamurile pigine, ca nu cumva si fie atragi de ele la ido-lrrtrie (IeE 34,15-I6). inci inainte de promulgarea Legii luiMoise, Avraam trimisese si i se aduci fiului siu Isaac oso{ie din neamul siu (Fac 24), iar Iacov a fost trirnis de tatilsiru si-gi giseasci solie dintre rudele sale din Mesopotamia(|ac 28, 1-7). Legea mozaicl interzicea unirlle intre rudeletlc singe, conform principiului: ,,Nimeni sl nu se apropie,lc nici o rudi. dupLtrtp (Iiteral: si nu-qi apropie trupul de

'lirlmud, tralatulYoma XfII, a; apud Daniel-Rops, oP. ctt., P. 145.' Ci Daniel Rops, oP. cir., p. I45-146.

PR. DR. CONSTANTIN MIHOC

trupul siu), cu gindul ca si-i descopere goliciunea' (Lev18, 6). Legea chiar conline diferite reglementi.ri in aceastiprivinla, inlerzicind unirea 6ului cu mama sa, unirea unuibirbat cu una din femeile tatllui siu, cu sora sa sau cu sorasa vitregi, a unui nepot cu mitusa sa, cu nepoata, cu norasau cu cumnata sa (in afara cazului de levirat, cum vomvedea). Era opritd, de asemenea, cisitoria unui birbat cudoui surori (a se vedea, in ce priveste aceste interdiclii, Lev18, 7-18; D€ut 27,20-23 9. a.). Legea prevede pedeapsa cumoartea pentru cel ce incilca vreuna din aceste interdiclii(Lev 20,11-12 ;i l4).

Daci. un birbat cisdtorit murea liri si aibi copii, fra-tele sdu era obligat s-o ia in cesetorie pe viduvd, iar primullor niscut urma s5. poarte numele celui mort, ,,pentru canumel€ acestuia se nu se steargi in Israel" (Deut 25, 5-10).Aceasta era ceea ce se numeEte o cisitorie de levirat, d.elatermenul latin levir, care reprezrnta traducerea ebraiculuiyaham, care inseamnd. ,,cumnat'l Este sigur ci legea levira-tului era in uz la evrei si in vremea MAntuitorului. Se qtieci, intr o disculie a Sa cu saducheii, acestia invocS. drept te-mei al necredinlei lor in invierea morfilor cazul unei femeicare a avut ca so!i, rAnd pe rind, gapte fra\i (Mt 22,24-27).Aplicarea practici. a legii leviratului nu era insi de loc sim-pli; de aceea, in Talmud, codificarea ei ocupi aproape unintreg tratat (tratatul Yebamoth)1^ .

'1a Cf. ibidem, p.149.

32

t t. ikdem,p.150.

TAINA CASATORIEI 51 FAMILIA CRESTINA

c) Logodna gi nunta

De obicei, p;rintii erau cei care ceutau femeie fiuluilor. Odate hotariti cisitoria, tinerii erau considerali logo-rli1i. Se licea o distinctie clara intre logodnl;i cesAtorie.l)oi tineri erau considerali a fi soli numai dupi ce birbatulo ,,lua la sine" pe femeia sa (Deut 20, 7). Aceasti ,,luare'lin sensul de ,,luare in posesiune'l in ebraici hakhnachah,insemna cisitoria propriu-zisi.. Astfel in Evanghelia de laMatei, ingeruJ ii zice dreptului Iosif: ,,Nu te leme a lua peMaria femeia (logodnica) ta" (Mt 1, 20); ceea ce insemnar'ir cea care-i fusese pini atunci logodnici, de acum inainterrvea si conteze in ochii tuturor ca sofia (femeia) sa.

Degi exista aceasti distinclie intre logodni qi cisito-rie, totusi Legea prevedea pentru cei logodili drepturi giobligaiii aproape identice cu cele ale celor cisitorili. Astfel,rlc pildi, logodnica binuiti de infidelitate era supusi, ca giso1ia, probei,,apei amare" (Num 5, 11-31). Cel pulin agarczulti din apocrifa numite Protoevanghelia lui lacov, d:upi.r lre insd.si SfAnta Fecioari Maria ar fi fost supusi acestei1r'obe'z5. Daci era socotite vinovate, logodnica era ucisi cuI,ictre, ca qi solia adulteri. Tot ca gi solia, logodnica nu pu-tca fi repudiati decit dindu-i-se o ,,carte de despirfrd' (cfl)cut 24, 1; Ier3, l; Mt 5,31; 19, 7). Dacimurea logodnicul,( l era socotite ca o viduvi. Iar copilul conceput in perioa-th logodnei era socotit legitim.

inainte de incheierea cisitoriei trebuia rezolvati. pro-lrlcma dotei, a zestrei. De fapt, tatil miresei nu didea, ci

PR, DR. CONSTANTIN MIHOC

primea zestre; era ca qi cum mirele gi-ar fi cumperat soliade la viitorul slu socru (Fac 34, 12; I Regi 18,25; cf.Ieg 22,16). Birbatui trebuia si fie in stare si-;i intrelini. sofia, clcizice lsus Sirah: ,,Sminteali, uriciune gi rus,ine este cAnd fe-meia hri.negte pe bdrbatul siu" (25, 24).

Cand totui era bine renduit qi cand se incheia perioada

logodnei, care, de obicei, dura un an'6, avea loc cdsitoria,

,,ziua de nunti'] la care face Mantuitorul aluzie in uneledintre parabolele Sale. Era o zi de mare sirbatoare, cire-ia Cregtinismul ii va da un sens mistic, vorbind de ,,nuntaMirelui" Hristos cu Biserica Sa. La nunte erau invitate toaterudele, dar gi tot satul ;i toti prietenii celor doui familii,a mirelui si a miresei. Etanghelia d.e la loan ne spune ciinsuqi Iisus, Maica Sa gi ucenicii Sii au fost invitali la onuntd in Cana Galileii (In 2, I 12). in a.junul nunlii, mirele,imbricat in haine de sirbitoare, cu o cunund pe cap (cfl Is61, 10) qi inconjurat de un cortegiu de tineri - de cei carese numeau ,,prietenii mirelui" gi care ,,se bucurau cu bucu-rie" de prezenla qi de atenlia mirelui (cf.In 3,29) - mergea;i igi lua mireasa, aducind-o in casa plrinlilor sii. Ace;tiarosteau o formuli de binecuvantare, pentru fericirea ;i fe-cunditatea noii familii (cf. Fac 24,60). Seara o petreceauin veselie, mireasa rdmAnind, insi, intr-o incipere aparte,impreuni cu prietenele ei. A doua zi, sirbitoarea continua.Mireasa api.rea frumos impodobiti, ca o regini - cici, defapt, intregul ceremonial era ,,regal" - 9i insoFte de fecioa-re, prietenele ei, care, cum ar pd.rea si rezulte din Parabolacelor zece fecioare (Mt 25, 1-13), purtau limpi aprinse. Ele

26 lbidem,p.149.

3+

TAINA CASATORIEI SI FAMILIA CRESTINA

cantau, desigur, imne ca cele pe care le glsim in CdntareaCdntdrilor. Sirbitoarea dura qapte zile gi chiar mai mult,oaspelii venind gi participind la masl;i, in general, la bu-curia nun{ii in grupuri, rind pe rind.'?7

d) So! 9i solie, perinli gi coPii

in familia israeliti, fiecare membru al ei igi avea locul

1i rolul bine precizale. Tatil era ,,capul" familiei, noliuneainsdgi de familie fiind redati in mod obi;nuit prin expresia

,,casa tatilui'l Femeia se adresa chiar uneori berbatului eirrumindu-l baal, adici,,domnlsau adon, ,,stipAn' (Fac 18,l2; cl I Petru 3, 6). Copiii erau considerafi oarecum ca 6.ind

l)roprietatea tatdlui lor, care, in cazul unor abateri grave,

lrutea chiar si-i pedepseasci cu moartea2s; dar dreptul deviali qi de moarte al tatilui asupra fiilor sii putea fi exerci-tirt numai sub controlul bitrinilor cetdlii (Deut 21, I9 23).in orice caz, tati.l era cu adevirat un ,,stipan al casei" sale(rLrco5