ITALIANA

o ECOBIBLIOTECA

UIVI

.Peurmelelimbii perfecteinculturaeuropeana

I'

PONTICA

/'

UMBERTOECO

FE URMELE LIMBII PERFECTEIN CULTURA EUROPEANA

Discursulde inaugurarela Chaire Europeenne1992-93,CollegedeFrance( 2 octombrie1992)

TraduceredeDanielaBuc~a

ConstantaJ 996EDTTURA PONTTCA .

Colectia Biblioteca Italiana subIngrijirealui Marin Mincu

UMBERTO [CO( 199:1GruppoEditorialcFabbri.Bompiani,Sonzogno,Etas S.pA

ISBN 973-9224-11-3

f)oCll17nelor,

--_._--,-~:..",..-~;,------_.....--

ani, Jar Inunele locuri, sub stindarduldiferenteietnico-lingvisticeseInarmeazaunaImpotrivaceleilalte.AstfelincitrevineInmemoriepaginaIncareJacquesdeVitryneaminteaca,In luptadintrenationes,in universitatilemedievale,eraucalificati "Englezii ca betivani,Franceziica orgolio;;i;;iefeminati,Nemtii ca brutali~ipetrecareti,Normanziicamincino;;i~i Increzuti, ceidin Poitou ca tradatori;;iaventurieri,Burgunzii ca vulgari ~i pro~ti,Bretonii canestatornici~ivolubili,Lombarziicaavari,vicio;;if;)ifricof;)i,Romaniicar~rzvratiti;;icalomniatori,Sicilieniieatiranici~icruzi,Brabantiniicasingerof;)i,instigatori~itllhari,Flamanziicarisipitori,lacomi~imolateci".

Povesteauneiutopii,aunuivisimposibil;cesensmaipoateaveapentrunoiistoriapecareInceps-opovestesc,dinmomentceeaspunecaesteimposibilsascapideblestemulTurnuluiBabe!'?Totu~i,a~eastlucrunuInseamnacaistoriaunuifalirnentestecuneeesitatefalimentara.Chiardacaarfi

doarpovesteauneiIneap~rtinarideneinvinsin urmarireaunuivis irealizabil,estefoarteimportantca acestuivis sa-i fieeunoscuteoriginile~imotivatiilecareI-autinuttreazde-alungulsecolelor.Nuesteyorbadoardesprea serieuncapitoldin istoriaculturiinoastre,eidesprea Intelege;;i sensulparticularpecareeercetareaaeesteiisto,riiil areastazipentrunm.

Maimult,tledrruifaliment,i-aurmatceea,ceamputeanuml un efect colateral diferiteproiectecare nu s-aumaterializataulasatin urmalor consecintebeneficepentruistoria~tiintelor~iacivilizatiei.Fiecareproiecttrebuievazutea un exempludefelix culpa numeroaseteoriipeeareIeexers~unastazi~ipracticipecareIeeunoa;;tems-aunascutdinaeeaquetea unei limbi perfeete,indiferentdacavorbimdespre logidr, chimie sau zoologie,sau dadr folosim

(i

Minitel-ul. Trebuiesa recunoa;;temunoradintrepiomenmerituldeanet1datceva,chiardacanuafostceeacene-aupromis;euatitmai mvlteudt cal)iarealimbiiperfectes-aimpletit;pe rind, eu refleetiileasupraoriginii limbajului,asupragramaticiiuniversale;asuprastructurilorbiologieecareprecedfacultatealimbajului,sauasupraraportuluiarbitrarsaumotivatdlntreeuvintef;)iluemri..

7

,I:

I

Primul capitol al istoriei mele este reprezentatdeGeneza 2,19, unde Dumnezeu11conducepe Adam in fataanimalelor, iar Adam Ie da nume. Insa Vulgata estefoarteambigua asupra acestui moment: Dumnezeu ii prezint}animalelelui Adam "ut videretquid vocaretea,omne enim

quod vocavit Adam animaeviventisipsum estnomenejus.Appellavitque Adam nominibus suiscuncta animantia etuniversavolabiliacaelietomnesbestiasterrae".Fiecaredintre

numeledatede Adam estenumelepe caretrebuiesa-I aibaanimalul conform naturii sate,sau esteacela pe care ar fitrebuitstl-I aibtlimpusfiind de 0 conventie')Jar Adam, in celimbaa vorbit')

AI doile~capitol este dat de Geneza 11, unde sepoveste9tecum, in tirnpul construirii turnului din Babel,

Dumnezeuaamestecatlimbile.De-a lungul istorieieuropeneaceastaconjifsio linglfan{j17babelictla fost mereuresimtitacao rana de nevindecat:~i totu~i,raportat la secole, acestsentimentestedestulde recent.

Lumea greadl ~icea latintlnu-;;i puneauproblemaunei limbi perfecte, ~i nici nu erau impresionate demultitudinealimbilorexistente.Aceakoim!greadl, la inceput,~imai apoi latinaimperialaasigurau0 comunicareadecvata~i universalrtde la bazinul mediteraneanpintl la InsuleleBritanice,iar cele doua popoare care au inventat IimbaI,losotiei 9i limba dreptului identificau structura Iimbilorproprii cu structuragindirii umane.

eu toateacestea,culturagreadl, prin Cratylos al luiPlaton, 9i-apus problemaformarii cuvintelorgrece;;ti:dadiacestea au luat na;;terenatural, prin imitarea directa a

lucrurilor,sauprinlege,adicaprinconventie.Platonnufaceo alegeredefinitiva,ci sugereazaca ar exista0 a treiaoptiune,calimbajulartrebuisareflecteordineaideilor.Vomvedeacatoatetentativeledea regasilimbaperfectasemicaintreacestetreiposibilit~lti.

Banuialaca ar existai altelimbii carear puteavehicula0 IntelepciunenecunoscutaapareIn sec.al II-lead.C.,atunciclnd,odatacucrizarationalismuluiclasic,Incepedlutareauneialte~tiinte,foartevechi,darne~tiutei secrete,transmiseprin vocile nelnteleseale Druizilor sau aleinteleptilorOrientului.

OmulGrecieic1asicecredeacavorbeteunicaLimbademnadeacestnume:ceilaltierauBarbari,~ideci,~a cum

arataetimologia,f'iintecaresebilbiie.De-acum,tocmaiacestpresupusbilbiit al strainuluiestecel ce apareplin depromisiuni~irevelatiiascunse.

ParintiiBisericii,maiputinGregoriudinNissa,auconsideratcaundatirefutabilfaptulcaebraicaafost,InaintedeBabel,limbaprimordialaaumanitatii.Origene~iAugustinaminteauca,dupaamestecullimbilor,ebraicaa fostpastratade poporulales~icasfintulleronim0 consideraorigineaoridlrui alt graiomenesc.Eusebiuinterpretapasajulbiblicreferitorlanom/natiorerumIn sensulcafiecarenumedatdeAdam ar fi reprezentatadevaratanaturaa animaluluidenumit.Cu toateacesteasenateimediat0 controversaceva continuapinaIn sec.al XVIII-lea: dacaAdama datipetilornume,datfiindca.textulbiblicnu-imentioneaza,iarDumnezeu- sepresupune- nuputeasaii aducain gradinaEdenului,In fatalui.

Cunoa~terealimbii ebraice,Insa, se diminuaseIntimpulsfintuluiAugustin,carestadreptmarturiepentru0situatielingvisticaparadoxala.Glndireacretinasebazeazape

10

un Vechi Testament scris In ebraidi ~i pe un NouTestamentscris,Inceamaimareparteasa,In greaca.SfintulAugustinnu cunoateebraica,iar greaca0 ~tiedestuldeputin.Problemasa,cainterpretalScripturilor,esteaceeadeaIntelegecevreacu adeva~atsaspunatextulsfint,iarelnucunoatedeclttraducerilati'nealeacestuitextdivinoldeeadls-ar putearecurgela ebraicaoriginalaabiade-i treceprinminte,i 0 respingeimediatdeoarecenu areIncredereInevreiicarearfi pututsacorupaizvoarelepentrua~tergedinelereferirilelaviitorulChristos.Siriguramasuradeprevederepecare0 recomandaestecomparareadiferitelortraduceri,pentruastabili0 variantacitmaicredibila(deci,criteriilepecareIe sugereazaslnthermeneutice;;inu filologice).De laAugustinvapreluaEvulMediuideeauneilimbiperfectecare,insa,nueste0 limbaa cuvintelor,ci unaa lucrurilor,0 limbaauneilumicare- a;;acumsevaspunemaitirziu- estequasiliberscrip/usdigitoDei. ins~laceastalimhafolose~tenumaila interpretareapasajelornon-IiteralealeScripturii,undeeavorbe~tenumindelementealeqecoruluipamintesc(pietre,ierburi,animale)cedoblndesc0 semnificatiesimbolica.Iardacaaceastaideevaavea0 influentaasupraistorieilimbilorperfecte,acestlucrusevaintlmpladoaratunciclndculturaeuropean~li~i va f'i indreptatatentiacatre hieroglifeleegiptene,sauditrealteideogrameexotice,dedudnddeaiciideea ca adevarulpoate fi exprimat~i prin embleme,simboluri,incifrari.

Pe de altaparte,culturamedieva:Iadiscutadespreinmultirealimbilorin manieraacademica,fftraa suferidepeurma acestuiscandal:Biserica;;i Universitateaau t'iecareIimbaeiperfecta,latinaeclesiasticai latinascolastica,~inicimacarnubanuiauca,penttuaajungelaadevar,arfi necesaravreoaltalimb,,\.

1]

-------...-..- ... , ,

"II

II

Clnd apare,insa,obsesiaTurnului Babel ~ivisul uneiIimbiuniversale~ipertecte,caresainsanato~eascaacearana')Europa, inainte de a-~icontura graniteleintr-0 geografiepolitica, se delimiteaz~lca geografie lingvistidl. Ne aflamIntr-un spati'utemporalvag ~ineprecizat,in care latina s-aalteratatitdemultincltVirgiliu din Bigorre inventeaza0 alta,pe m~lsuradeliru]uisaude gramaticianal decadentei,~iincaresepun Intreb~lriasupravalabilit~ltiibotezurilorconteriteIn Gal'ia,pentruca preotiiboteaz~lde acum in nominePatriset Filiae; sintem, Indl, inainte de epoca in care istoriileIrteraturilorinregistreazaaparitiaprimelor l17on/ll17entaale

Iimbilorromanice~igermanice,peclnd ni~tetaranianalfabetidadeau na~terenoi]or Iimbi ale Europei sub forma unordialeetehirsute,pentrua tolos)sugestivaexpresiea ]ui Dante.Toemai clnd IneepS~lse Inteleag~laeestenoi Iimbi, apar ~iprimeIeimaginialeTurnului Babel.

Nu se cunosereprezent~lriale Turnu]ui in ee]edoua

bib]iidin seco]eleal V-lea ~ia] YI-']ea:Genezade ]aVieha ~icea de ]a Londra. Prima reprezentareeunoseuta(in BibliaCotton) dateaz~ldin sec. a] V-leasau al VI-lea, dUp~1careurmeazaun relief a]domului din Salernodin sec.al XI-lea.

~i apoi, vine un potop de imaginiale Turnu]ui.In zorii secolului a] VII-lea g~lsimin lrlanda prima

tl1.eerearede a defini avantajele]imbii vulgarein raport eugramatiealatina.Intr-o operaintitu]at~lAuraceipt nan-Eces(Precepte]e poetilor) se porne~te de la structurile

eompozitionalealeturnuluiBabel Iimbairlandeza,ell parti1ede vorbire speeifice,estealc[ltuitape mode]ulmateriale]or

13

prezentein momentulconstruiriiTurnului(lut:;;iapa~Una:;;isinge,lemn:;;ivar,smoala,in :;;ibitum).Cei 72deinteleptiai:;;coliilui Feniusi:;;iprogrameazapropriaIimbaca\pe 0operatiede"decupaj",adicademrimitare:;;i,in acela:;;iitimp,de restaurare,de la fiecaredintrecele72 de limbiaparutedupa COl?j~fSioluind ce ave{iumai bun. Aceastalimbapastreazaurmealeizomorfismuluidintrelimbaprimordiala~istructuranaturaIaacreatiei.Mii deaniinaintealuiRivarol,cinevaapretinscalimbaratiuniiarfi daarproprialimba.

Pentrua aveaprimultratatadevaratcaresaimplicetoataproblematicadeterminatadecOf?jifSiolinguarum trebuiesa a:;;teptaminceputulsecoluluial XIV-lea :;;i,deci, DeVulgari Eloquentia,in careDanteaspiralafundamentareaunei limbi vulgareilustre(unde "ilustru"inseamna"careraspinde.5telumina"),nascutedinfuziuneaa ceeacea produsmaibunlimbajul primilorpoeti italieni.Dantevreasa-:;;iconstruiascapropriavulgarailustrapemodelulljmbiiadamiceoriginare:;;iasupraacesteiai:;;ipuneiritrebari.

Dumnezeuil creeazape Adam,comunicacu el, iiaducein fataanimalelepamintului:;;ialecerului(nu:;;ipe:;;tii)pentru.caelsaIedeanume.Dupatoateprobabilitatile,in acelmoment,Adaminventeazaebraica.DardadiDumnezeunui-adatluiAdam0 limbagatamcuta,trebuiesa-ifidat undarallimbii,0matriceli)1.gvistica,cevafundamental,maiabstract:;;imaiprimitivdecit0 limba,adica0forma ~ocutionis, decio gramaticauniversala.Sepotrecunoa:;;teaieioriginileunuidiscurscaredelaModi:;;titreeepelaPort-Royal,Du Marsais:;;ipe la altiautoriaiEnciclopediei,pinala Chomsky.Esteadevarat:in acesttext,dantescaparepentruprimaoilraproblemaunei competentegenerativeuniversalece arpreceda,filogenetic:;;iontogenetic,invatarea"unei limbinaturale.Ceamaimaresurprizapecareamavut-oin cursuI

14

i_i

\

cercetariimelea fostdescoperirea- mcutaprinintermediulunor textecabalisticetradusedeMoshe Idel, ineditepinaastazi-ca0 ideedeacestfela fostsustinutaf;>ideAbulafia.DinaceastagramaticauniversaIadatadeDutimezeului Adamsenascdiferitelelimbi,inclusivebraica,f;>iinsa;;iebraicaIuiAdamseschimba;;isedezvoltapeparcursulevolutieisale.Abulafiascrie:;;icaIatore:;;tein ItaliapecinCiDanteeraincatinar, darnu existadovez;icaDantearfi fost la curentcuacesteteorii.rnsaDanteeraun ominformat,:;;iatltel crr:;;iAbulafia erausensibililateoria averroistaaunui Intelect..' ~,\,Actlv comunintregiispeciiumane,iar aceastacoincidentaestedemna.dea fi luatain seama.

, .'

IS

'~I

III

Dadi 0 Iimbaperfectaa existat,fie ea ebraicasauLimba Mama,Limba Matrice din care s-a.na,scutInsa~iebraica,primulpasnuputeafi dedtca\ltareaacesteiLimbiOriginare.Astfel,pe de0 parte,aparecercetarea,rigurostllologica,aInceputuriloruneigramaticiebra.ice',Intr-oepocace nu ~tiaIncanimi~despreIimbalui Israel,cercetareceIn.finalvaducelacriticatestamentara.Pe dealtaparte,existacabalismulcrei;>tin,carese rrlSplndei;>teIn Europatocmaiatuncidnd aceasta,datoritaReconquisteidevinecontinentautonom~idnd - efectcolateraldat

menlinevreunprivilegiu.Altelimbi ar puteapretindetitlul de

limba mama a umanitatii; in secolul al XVII-lea s-a ajunschiarla asecredecaAdam ar tl pututvorbi chineza.Aceasta

diutareia diverseton1;1e..Este destulsaamintim,la jumatatea

drumului dintre,dorinta de claritatefilologica.~ifascinaliasimbolurjIornecunoscute(capabile,mai curind,s{tsugerezededt satransmitaginduri exacte),aescifrareal,imbiiegiptenevechi,careincepein perioadabaroca,cu operalui AthanasiusKircher.Atuncidnd, in stir~it,Charnpollionva descifralimbahieroglifelor, seva vedeaca variantalui Kircher eraabsolut

fantezista..Si totu~i,caun altefectcolateralal istorieinoastre,Champollion nu ~i-arfi pus niciodataaceastaproblemarnraaceafelix culpaa parinteluiKircher. In ciuda pietreide la.. ,Rosetta,Champollion,glOriea acestuiCollege, devineeroul

egiptologiei~tiintitlce,interpretindtranscrierileinexactede peobeliscurileromanerncutede parinteleKircher.

rnsaefectelecolateralealeaceleiquetenu se oprescaIci: tIe ca in spateleei Seproiecteazrtfantasma unei ebraiceadamicesau aceeaa unei Liplbi Mafride muIt mai vechi,ope~adejustitlcareetimologic~,decontruntarea radicalilor

din i diferitele.limbl, duce treptat la construirea unei altefantasmeideah~,careestelimbaindoeuropeana.MetodelesintaCUlTImaisubtile: aceastanOUrlfanhlsma nu maieste un

moment din'trecut la care trebuiesa ne intoarcem,ci estecheiacarene permitesa explicamistoria~ievo!utiaIimbilorvii; asistamastfellana;;terealingvisticiistiintifice,moderne~i

I > ".

contemporane.

18

()()

IV

ImpreunacuDanteamvamtca,poate,Dumnezeunui-adatluiAdamebraicaprimordiaIa,ci 0 gramaticageneraJa,o matricetranscendentaJacucaresaconstruiascatoatelimbileposibile.In acestcaz,trebuiesa-ifi dat~icitevauniversaliisemantice,adicaunsistemdenotiuniatomice,care,compuse,arputeaexplicaintreagaordineauniver$ului.

Pinala Humboldt,chiardacaeraacceptataipoteza,numitaepicureica,dupacaretiecarepopori~iinventeazaproprialimbapentruada seamadepropriaexistenta,nuexistaindraznealadea prefiguracevaasemanatoripotezeiSapir-\Vhort: ca limbaar fi ceacaredaformaexperienteinoastre.Ingeneral,.ramineasperantacaarexista0 gramaticauniversaJaa ideilorceretlectachiarordineauniversului.

AcestsistemaIideilorarfi trebuitsafieacela~ipentru /totioamenii,chiardaca,dupaCOI?fusio, aceleia~iideii sedaunumediferite,delapoporlapopor.Totastfel-sespunea-seintimpJa~icunumerele,undecuvintediferitetrimitlaaceea;;ientitatematematica.Insanumereleprezintaun alt aspectademel)itor:independentde varietatealimbilor, toatepopoareleIemarcheazacuaceea;;icifd saucaracter.

Sasepostuleze,deci,a priori unsistemdeuniversaliisemantice,sa se marchezef"iecareatomseinanticcuun

caractervizualsausonor,;;isevaobtine0 limbauniversaJa,caaceeaa ideogramelorchineze;;ti,carecomunicaacelea~ilucruripopoarelororientale,darcaresintpronuntate,totu~i,in moddiferitdefiecaredintreacestepopoare.In ceeaceprive~tegramatica,l'infendance suivra; vafi yorba,in functie

20

deproiect,desprereducereadeclinarilorsaua conjugarilor,desprederivareadiferitelorpartide vorbirede la unul ~iacela~iradical,marcindu-leprinsemnediacritice.

Primareferirela caracteruluniversalal structurilor

limbiiaparelaFrancisBacon;;ivadetermina,in Anglia,0lungaseriedeincercaridihtrecareIe yomamintidoarpeacelea,atitdediferiteintreele,aleluiDalgarno,Lodwick~iWilkins. In Franta,in schimb,secontureazaprimacriticaradicaIaa acestuiproiect.

ParinteluiMersenne,carein 1629ii propuneunproiectde limbauniversala(inventatde un oarecaredesVallees, uitat I'naiapoi deoareceRichelieu ii refuzaseautorului0 pensie,dupa cum poveste~teTalIemantdeReaux),Descartesii dspundeastfel:"a~acumsepotinvataintr'-ozi toatenumerelepinala infinit,~iscrierealor 1ntr-olimbanecunoscuta,chiarfiindyorbadespre0 infinitatedecuvintediferite,estecertcas-arputeafaceacela~ilucrucutoate celelaltecuvinte necesarepentrua exprima,toatecelelaltelucruriaccesibilespirituluiuman.Dadi s-arrealizaaceastaposibilitate,nu maindoiesccaacestlimbajar aveatrecerelatoatalumea... Insainventareaacesteilimbidepindede filosofiaadevarata,deoareceesteimposibilsa enumeritoategindurileoamenilor,saIepuiin ordine;>isaIesepari,astfelincitsadevinaclare~isimple,acestlucruconstituind,dupa parereamea,cel maimaresecretce ar trebuiaflatpentma puteadobindi0 ~orectacunoa~terea Ibr.Jar daCrlcinevaarfi capabilsaexplicecaresintideilesimpleceexistain imaginatiaoamenilor,~idincaresecompunetotceeaceeigindesc,~i,dacaaceastaexplicatiearfi acceptatadetoti,a~puteaspera,atunci,intr-olimbrluniversaJau;>ordeinvatat,

gratiecareiataraniiarputeajudecaadevarullucrurilormai )bine decit ar face-o, astazi,t"ilosofii.Oar sri mi sperati

2\

/

vreodaHis-o vedetifunctionind;aceastapresupunemarischimbariin ordinealucrurilor~iartrebuioalumeaintreagasa nu fie altcevadedtun paradisterestru,iar acestlucruiIpotipretindenumailumiipove~tilor".

Descartesnu vaconstrui0 IimbauniversaJa,dar-altefectcolateral-~apteani maitirziuvapropune0 Metodapentrua stabilidteva"ideiclare",putinedarfundamentale.Nici un avantajpentruistoriaIimbilorperfecte,foartemultlnsa,pentruistoriafilosofiei. ,

CriticaJuiDescarteseraexacta.Griceincercaredea

stabili un sistemal ideilor,perfectdin punctde v,ederearhitectonic,tacutdindependenlereciproce~idindeductiiriguroasedelagenerallaparticular,sevadovedifalimentara.Lasfir~itulsecoluluialXVIII-lea, Degerando,in .Dessignesvagasicariulascunscerodeasistemeleprecedente:confuziaiotrec1asUicare(undeideilesintorganizatedupaordinea;;ilogica propriilorcomponenteinterne)~idivdlfne (undesistemuldepindedeperspectivapracticaa celuicetrebuies[tordonezepanoramacunoa;;terii).Cu altecuvinte,ori sevaobtineun dictionarlogicrestrinsla undmp notionalfoartelimitat,ori0enciclopedieatuturorcuno~tintelornoastre;sauo ordinenecesaraaconceptelor,sauordineatlexibiJaauneibiblioteci.

Celedou[tconceptiiselnfrunta;;iin cazulluiLeibniz.El seginde~teincala0 limbaperfectaatuncicindschi1eazaasaCharacteristica Universalis 0 datafixatiatomiisemantici:;;istabilitereguliledecalcul~onformraporturilordintreei,intr-ozi se va puteavedeacuminvatatii,stindla masa~ispunind "Ca/eu/em/ls", ajung, Hid gre~eala,la adevar.Leibnizva fi celcareva recunoa~tedi aceastautopieesteaplicabiladoarla/Jell.

a oridirei expresiiinorice Iimbanaturala.In oricecaz,inurmafalimentuluiluiReal Characteral lui Wilkins,auluatavint cercetarilede taxonomiebotanica1;>izoologica,iarastazi,dnd minuimun computer,scriindin BasicsauinPascal,folosimincarezultatelesecularealeaceleiqueteauneilimbiperfectea ideilor.De asemenea,dnd cautamsaconstringemuncomputersareproducacompetentanoastralingvisticacotidianarecurgemla modelecare depinddenotiuneadeenciclopediea luiLeibniz~id'Alembert.

24

'~i

',II'..

".,

27

Christian Morgenstern,in lilubajul trans-rnentalal IviChlebnikov,in Finnegans Wake al lui Joyce, in oriceconceptieasuprapoeziei,unde maximumde sensesteexprimatprinambiguitateareticentei,aaluziei,anoii formelexicalecusavoare:glossolalica.

v

~-;._ .,,,,,., -~- ..~-m _

Tipol~gialimbil;rp~rfectenuse;op,re~t~~insa,aiel.Ne amintimaDanteiseintrebacum0 'fi vor:birAdam cu

E>umnez~uil~ Paradisultere~tru,Conform"Jhei,t~aditiirhedievale,Dumnezeu.s-arJj adtesatprimul~iom"prio'iritermediulfenolJlenelora!mosferic~,tune!,'grindina;cutremure.Dante

;'1 VI

Erainevitabilcacercetareaebraiceisanuducaculturarenascentistala descoperire~traditieicabalistice,dupacarecreatias-arfi inmptuitprintr-ocombinatieacelor22delitere,alealfabetuluiebraic.Cabalasugereaza,deci,cas-arputeaconstruiun alfabetfinit,caresaproducaun numar,practicintlnit,de combinatii.Daca fiecaruielementalfabetici-atcorespunde0 idee,atuncilimbaarpermitecombinareaideilor~iidentificareaunorconexiuniintreacestea,incaneluateinseama.Acestaesteproiectul,probabilinfluentatde ideic;lbalistice,aceleiars magnaa lui RaimundoLullo. Lulloinventeazaunmecanismcucare,laurma,nu~tiecesafaca,deoarecenu-iexploateazatoa.teposibilitatilecombinatorii,cii Ie limiteaza~ii Ie reduce,astfelincitdispozitivulsausanupoatageneradecitpropozitiiacceptabiledinpunctdevedereteologic.~ropunereasavafi reluata~iamplificata,gradat,delullismulrenascentist,deAgrippa;;iBruno,;;ivadacelemaiametitoarerezultatein speculatialeibniziana.

Daca artacombinatoriene-arasatideeaunei alte

formedepenseaveugle,careseexercitala un nivelpursintactic,independentdeconlinuturilecepotfi implicateaici,uneledintreforme1eactualealeNew Connectionism-uluisebazeazaincapetentativapecarema;;ina"inteligenta"0 face,~j anUrhe,incercareaa nenumaratecombinatiiinaitltedearecunoa;;te0 situatiedeechiliwru.Inca0 data,aceaq/l(2teanoastraadeterminatcercetaricaresemi;;caaux.f;'Olltieresdel'illimiteetdel'avenir.

VII

DacaDantecredeacaperama~ile,pefragmentealelimbilornaturales-arputeaconstrui0 limbavulgarailustradeinsemnatateuniversala,;;ila ace1a;;ibricolagesegindeau;;igramaticieniiirlandezi,dece,Srtnuincerdimsaconstruim0limbainternalionalacare sa se bazezepe radicalii.;;i pestructurilesemanticecomunetuturor,saudoarcitorya-dintrelimbileexistente?.

Aceastaestede fapt caleaurmatade nenumaratiimuritoridelimbiinternationaledinsecolulalXIX-,lea,saudelimbia posteriori,d'intreGareEsperantoeste.exemplulcelmairenumit~imairespectat.In fataacestorlimbi,atuncicindsintbine'construitenu existaratiunide dreptpentrualedecretainsuccesul.Dacamultedintreeleau disparut,aiciintrain joc ratiuniledefapt.Tardaoavreunadintreelesevaafirma,aceastavadepindede0 deciziepolitica,adicatotdeunfapt.

Incadelasfir~itulsecoluluialXVIII-lea seagitaudejaargumentepolitice impotriva uhei limbi universale.Degerando,in'Des signesaminteaca oarneniide ~tiinla,caEttorii$i comerciantii(cei careau nevoiede'un;idiomvehicular)sint0 minoritate,in timpcemareamajoritateapopulatiei,careapartineclaselorinferioare,traie~te'foartebineexprimindu-seinlimbaproprie.'!Lebesoinduvoyageurest continuel,celui de I'habitantn'est qu'accidente1etpassager".Pe de altaparte,dilatorulesteinteresatin a-iinlelegepe indigeni,pe cind'ace~tianu au nevoiesa-linteleagapestrainul,caruiaavantajullingvisticii poatefolosipentrua-~ilineascunsepropriileintenlii.

31

naturala.existentasa.,fIe adoptatade t9'atepopoarele,Degerando,nusepoat{retinedela'aafirma:ca,in aricecaz,

"natiuneafrancezaestesingura,careprinpozitiaeicentralain Europ.a,prir~na:turaniportJirilorsaJe'i,prihi~t~uentapec';lreo auobiceiurile.ei,prin putereasapolitica,..,.p9,atesa,aspirelaacestavantcij" " ' ",

30

Folositain scopuri~tiiHtifice,0 limbauniversalas-arseparadelimbaliterara~i"lipsitadeajuto[ulliteraturii,~tiintaarpierde0 rnare,pqrtedinfascinatiasa",In sflr~it,"ce-ipasasocietatiicaun micnumardeindivizirafineazateorii,dacaceilaltir,arr)~,invaluitideceaInaij'ntunecatadintrenoPti".

. Atent sa sa,lvezesecr.eteldHatorl}lui:;,Degeran

,..,..,""

VIII

Aeesteluafide pozitie ne condue spreun alt capitolaI' Cefcetariinoastre.Visul unei{imbiperfeetei":c('rueut'pe

multi"Incade lagraniatioieni:iirlandezidin 'seeolb!al VII-lea;st rectinoasdl'in propria litnba nationalape mo~tenito'areanaturaIaalimbii\rorbitede Adam.Jan van Gorp inOHgines~iitwerpianae (1569)eredeCrlfapoitulrnotivatintre euvinte~i Iucruri, tipie pentru' Iimba adamidl, se regase~te'intlamandrl,adicriiri dialeetuldih Ahvers. Stramo~jieelor dinAnvers,Cimbrii eoboarrlin Iiniedireetadin fiii lui Jafet, care

nu se anau):ingaTllrnul Bahel ~iau SdlpataceleiCOI?/ilsio/i77gilanim:.

Ataturi de teza olandeza~flamandanu Iipse~te"eeasuedeza;Olaus'Rudbeck,in asCi Atlantica sive'Manhehnvera Japheti posterotumsedes ac patria' (1675)dernonstreazrlea Suedia (carenu estealteevadeeit tnitieaAtlantida~iparnintal He~peddelorraf6sfre~edinta;luiJafet~iadeseendentildrsai, tar din acelfrunehi r'asial~i'lingvistie

s~aunrls~cllttoategraiurileg'otiee' !,.In ProlegoolelUl'lciBihliasa poliglotadin 16'57:

WilliamWaItdIieiteaz~diferiteletentative'deadenionstraita

Iimba originarrlar fi fdst galeza,daneza,germana;avem~itezamaghiara,polonezasaubretdna.Tot in peridadabaroeagermanulGeorg Philipp Harsd6rfer (Fraueniimi.nerGespdichspiel, 1644, Tubiri'geri;Niemayef, 1968, pg'12)atlfma ea- limbagermana "vorlJ'e~teeu lirnbile"naturii,

exprimiridu-ic1artda.tesunetele...'Ea tunaeu cerul,fulgera:eunodi fepezi,llrlrleugrindina, ~uieraeuvinturile;spumegaeuvaluri1e,cinta'cuvazduhul!,bubuieell tunurile:'rageea leul,

35'

urma, tocmai ca argNmentin favoareaunei intelegeri'universale,,carear :6 trebuitsii serealizezesub contr()lulregelui'Eqnte{

111I'

34

muge~teca boul,mormaie'ca ursul,racne~teca ~icerbul,behaiecaoaia,'grohaiecaporcuttatrUca~idinele,necheazaca~icalul,sisiieca~arpele,miaunacapisica,gigiiecagisca,_.madinecarata"biziiecaunbondar,cotcodace~teca~igaina,'croncaneca~icofbul,gingure~iecadndun,ica,ciripetecavrabia...,Natl:lra,Norbe~telimbanoastran,el)1teascaprintoatehJcrurilecare:ppoducsunete;,i.deaceea,mulWauafirinatcaprimulom,A9all,1nuapututnumipasarilei toat(~animalelepamint~luidecitcll cuvint~leIloastre;deoareceil exprima,aseman~tornaturiifie~flreproprietateinnascutai~prin,sine,sonora.De aceeanu.trebuiesanemireca toatecuvintele

noastremaiimportante,.inmarepartecoincidculimbajulsacru".

Desigur,inm~diulbritanic,dyosebir~adelimba.celtava aveaalte.,eonotatii,de opozitiela traditiagermanica.Astfel,iIi seeolulurmatop,RowlandJonesvasustinecanieio limba in afaraenglezeinu searataa.fiemai'aproapedelim~ajul universal~de. exaetitateasa, naturala.~i.decorespondentaintreeuvinteilucruri.Limbaenglezaeste~(IT;1~rrw:tuturordialeteloroceidentale~ia lill,1biigreee~ti,sorarpaimarealimbilororientale,i:,in formaei,conereta,limbavie a';Atlantilori a aborigenilordlnJtalia,dinGallia~idinBritannia,limbaeea,fumizatromanilor'atiteadilHreeuvintelelor ceuu sintdeoriginegteaea...'> (Thecitcles'Qf Gomer1771).

Ipotezelenationalistesinttipieeunuisecolca,eeld~-alXVII-lea, ineare~idefinjtiveCifa:f90I1flmarile.state,europene~iin,_care razboiul de treizeci,de ani pun~problemas~prematieipe c~ntinent.;jnea"di'J;lRenatere,GuillaumeI.' , ..... "., .,,,1.,- '_",Postel,d~iars;defoculSa,Cfualconcor9i~iuniversale-dupace~i-a,ded,icat}ntreagavia.tarede~copeririiebraicei- sustifleid~eade~cend,enteid(recte'

17

,IX

. , Este fasciuantsa vezl cum,de la veaclaveac, seschimbamotivatiilecautarii'limbii perfecte,filosotice,universale.Lainceput,laRaIXimundoLullo~ideeaeste'(lceeade:a gasi 0 limba filosofidice af putea,convinge,indemonstratii,pereprezentantiicel6rtreireligiimonoteiste.Aceasta,ideeeste.reh.iatadeCusanuscare,la'unmom~ntdat,avanseazaur11)latoar~apropunere:dacaevr,eii~imusulmaniis-ar.converti la cre~tinistIl,Biserica ar putea acceptacircufficiziapeatrutoticre~titlii.'

In Rena~tere,ouPostel,concordialacare,seaspira,dincolodeceareligioasa,esteunapolitica.Temaintelegeriireligioase:reaparein manifesteleRosa.:Croce,darnuprive~teatitreHgiilemonoteistedt depa~irearupturii,dintrecatolici~iprotestanti.

In secolulal XVII-lea englezesteamintit~l,inca,intentiareligioasa,dar,:'~acumseintimplain proiecteleunoriezuitiprecumKirchernumaiesteyorbadespre'o:infr~llirecuevreii ~icu musulmanii,ci ,desprea'-iconvertipe idolatrii,Lumii Noi. Cu toateacestea,motivatiacarepredominainmediulenglezesteeminamente~tiintifica~icomerciala:pedeoparte,limba:perfectatrebuiesapermitacomunicafeanoilordescoperiri~tiintifice,iar' pe de alta:parte,trebuietsa-ifavorizezepenegustori.~ipe navigatori.EsteemblematicfaptulcapefrontispiciuldelaThe Uni:versal,Character,alluiClive'Beck(1657)apa.reuneuropean;imbracatsobru,caun puritan,ceincredinteazapropriulproiectunuihindus~iunui indianamerican.A~acumse intimplain cazul anumeroaseproiectecevorurma,incepesaseprofilezeideea

II

if

I ilili

11i"I:

I'i;.ilf~

39

>sositi,din.stelec{tin anumiteloctlfi aleplaneteizac depozitateTezidmwiradioactive" '.. '

DU}!)a.:cHIn,se\rede,vi~ullimbiiperfecte'aJuat~,d,e-a

.Iunt,'litsecelelor,diferiteaspecte,iar istorialui repf0duce,deftecareclatii,.istoriasp,eramtlor,virtl:ltilor,:erorilor~icrimelor

Icivili~a~~ei;(j)eoidenta:I:e., e, ,

expansiuniicoloniale,uncleed1J6a~ia,cucerireaclemoiteritorii

~iJi)rogresulsil!tthe }j/hitel11Cll1~\'burden,"ba:gajllOmnlui Aib.DeiOllTIel,prezentiIildasa,Langue:Universellein fita

Conventiei"vorbe~tedespreideol@giarevolutiob:ara~idesprenevoia'de a' face sa ae"ina ale"tutuf0'ra'cuceroirileEpoeii '-LuriIini

~:...~"":.,."';_,--".'~"' .. " .. ="'. "-._-,-".~" ... .'-.::MK.::""' "

X:

In 'aceea~i(perioadain careapAreauprimelevolumeale Enciclopediei franceze,'abatelePluche, in a sa,Lamechaniqiledeslangueset I'art deleseinsegner(]751)aexprimat0 ideecarevafi preludiuluneiradicale,rasttirnrtrideperspectiva.0 primadiferentierea limbilor,dadtnuin lexiccelputinin inlexiunilediferite-dela0 familielaaHa,incepusedejape'timpulluiNo,e..Aceastamultiplioare(cenuinseamnaIncaamesteo.allimhi:lor)apareca.unfenomennatural.~i,maimult,poziti'l' din punct de vederesocia!.."Dupa un primlTIomentde r~ttacire'"ceicarefoloseau'olimbainteligj,biIrtpentnj,ei au;fi;lcutcorp,comUN'~istaustabilitpe aceleaimeleaguri.Aceastadiversitateesteceacareafurnizatfiecaruitinut locuitorii,sai'~icareii facesaramina'aGolo.Sepoateafirma ca .profituLacestei'sqhimbariextraordinarese'vaextindeasupraepQcilorutrp.,atoare.Apoi,cu dt popoareles~auamestecatmai,,muh\'cuatitmai inultehibridizari~imodificariseverifidUn limba.~icu atitmaidificiladevineschimbareatinutului.Aceste'modificari'aufortificatlegaturacarestala,bazadntgosteidelara~ii~aUtcutpeoameniS~tdevinrtsedentari"

Naturala diferentierea limbilor. devineaCUImfenomenulpozitiv~area permisfixarealocuintelor;na~tereanatiunilor$iseVltimentulidEmtitrttiinationale,Am puteaspunedt Plucheestepepunctuldeaafirma"I'etatc'estla langue".Citiva am mai tlrziu," chiar.,Degerando, subliniindimposibilitateaunei limbi internationale,gasea.alinare.ingarantiade soliditatesocialaoferitadelimbile nationale:"Acesteimpr.esiipot,desigur,drlUnauneorisentimentuluide

41

43

Kircher.atentiaestefixataasuprapfGblemelordestaticapecare'lecpunetumur;;iavem;mereu,0 'reprezent,are'ah:li intermenii'obiectului.finit,astfelindt chiar'autoruliezuitpare

,captivatidelminun.ea.tehnologieapecar.e:o'pune.subacuzatie.Tot acumHegel( EsteticaIII, 1,1) ami'l'lt~te:

Ce este sacvul?"se intreabaGoetheintr-un distih. Si

raspunde:"Ceeacetifl~unitefiultesuflete"... In vastacimpiea Eufratuluiomulconstruie~te0 imensaoperaarhitectonica;lucreazaeuto~i,iarefortulcornundevinescopul~i,.in acelaitimp,continutulopereiinse~i.Mai exact,aceasta.edificareauneilegaturisocialenuramine0simplauniunepatriarhala;dimpotriva,s-a destramatsimpl~uniune familiala,iar.constructiacarese ina1tapina la nori reprezintatocmaiobiectivareaacesteiuniuniinitiale;;irealizareauneianoi,mai

ample.Popoar.eledeatunci,10atewpceuna,aumuneit,;;iasemeneafelului in Cffi"etoates-au unit pentruaceasta'nernasurata"0pera,totastfelprodusulactivitatiilortrebuiasafielegatma,careprinintermediulpamintuluisapat,apietrelorridicate,a"cultivarii,arhitecturale,casazic~a,apamintului,ii a~ropiapeunii deceilalti,~a cumin vremmilenoastre0jac traditiile,obiceiurile.~iconstitutiajuridica.aStatului.

Conform'acesteicOflc.YPliiin caretumul par.ea

prevestin~tereaStatuluiEtic, confusio lil1glfarum este,d.esigur,semnulcaunitateastatualanu seprofileaza~icauniversala,ci gaviatadiv.erselornatiuni;faptababelicaeste,oricum,primulsemnal uneierea progresului~ia ratiunii.Intuitie)dramatica,sunetdetnbaiaco.btnainainte.dearetezacapulincomodulllliAdameual.sauancienregimelingvistic.Gest ,de dzvratire p.e care il regasimin iconografiapozitivistuluisecolalXIXlea..SanegindimdoarladesenuldedicatTurnuluiBabeldinBibliailustratadenO~.OrgoliulIU.cifericat lui Hegela ilicut ;;coala,~inu seintelegedaca

42

/

fratemitateuniversala...dar,in timpuride.coruptie,trebuiecasufletelesaseindreptemaialesspresentimentepatriotice;egoismulfacedincein cemaimulteprogrese~iestedinceince maipericulossaclemicosmopoIit".Nu trebuiesamirefaptulca'lemapozitivitatiiTumuluiBabelestereluata(saureinventata)deununn~ al culturiirevolutionare,adicadeHeg.el,Ja careaceastar.eevaluarea subiectuluinu..prive~tenumaiintaricealegaturii~sociale,ci :~i0 celebrareaproapesacralaa,mun6i,urnane.

La Dante,confusiolinguarumnuapareacaorigiheaIimbilor,corespunzatoarediferitelorgrupurietnice.In cursuIconstmiriiturnului,arhitectiivorbescIimbaarhiteclilor,ceicareaducpietrele- 0 alta,proprielor; separecaDantes-agrNdiiLlajargonulcorp.or

Xl

Carevafi, deci,soartaEuropei?SalupteimpotrivaTurnului'Babel~isa regase(tsca0 singuralimba,sausa-Iaccepte~i sa realiieze 0 situatie de.pfurilingYism?Fragmentareat;>iinmultirealimbilorla caremarefereamlaincepuf~i'incontextulcareiaeuropeniinuvor vorbi,calimMmaterna,niciunadintrelimbileintdnationaleCUl1oscute,ci

lituaniana,bas'ca~i,poate,araba, lasasaseintrezareasca0Europaincare,prinfof\alucrurilbr,fiecarevatJ constrinsS~Ifiecelputinbilingv.CareVafllimbauniversaJanu0 ~tim,darnu este inipo.sibilsa fie Esperanto,cel putin 1an1velulintilnirilorpoliticet;;iaschimburilorcomerciale.Acestfaptnuvaeliminanecesi~ateauneiEuropedepoligloti,chiardadldinacestpoliglotismJargit se vor na~tea~anumitiipidg}n.ProgramulErasmus lasasaseintrevadadestinulasute~imiidestudenticare,datoritastagiuluiin strainatatevor incheia.c[lsatoriimixtedincaresevorna~tecopiibilingvi.Astfel,indtyvadecenii,nouaclasaconducatoareaEuropeivadevenibilingva.

In operaunuiginditorarabdinsecolula1XI-lea, IbnHazm,exista0teoriesingularaaoriginilorlimbajului.Limbilenu ar fI aparutdatoritauneiconventii,deoarece,pentruastabiliregulileacesteia,oameniiartJ avut,oricum,nevoiedeo limbaprecedenta.

Exista,decl,litinceput,0 limM datadeDumnezeu~ieraatitdebogatain nlime~iin sinonimeincitAdama pututS~IdenumeascataraambiguitatitoatelucrurileUniversului.Aceast~1limb~1trebuiesa Ie fI inclus py toatecelelalte.Confuzia care ii urmeaza,sustineaceastateorie, nu

"I!I

44

jfU "fV' ,d;;~1

figuracaredOl1ltnacentrulgravurii,goala,eubrateIe~iCt;!fata intoarseditrecerulil,lnorat(in timpt;.:eturnulintunecatcqp,Ie~e~temuncitoriice transporta,"blocuri,imense.de

. marmura)sfideazamindrasa~blcystemain:vinsaunDurnnezeucrud,.tarasa-t;>iaccepte,insa,.cuumilintadestinul.

, I

I

--.-----

T-' .~ '---f '--'Fc~---'"

46

l~,!-':

~.'j

J

coresp1l1IJ\1dejnvent*ri:i\a no.i~limbi,.,cifragm,I).ta:rii,!aceleilimbi,

crnio.e9a1Jeexistaab"il.litio~j.c,arec0n~inea,toateJimbd~cevqn'urma:.IDarul,primit.

I!

I

f

l,l;r

f'

!

J)lll1lfleWli fI crt'('(l~iIIW,\dul1l,('oll1lfllldll'1I d.Ii adace 1/1falli (lIIilllalt'hl l,lll1lFmullli ,~'iall' Cf'l'ullii(11/1 ,~'i/?e,yli/) "Nit,." ('0 l'/ ,w', Iti tiN' III III W. /)UIJCI loti/I'I'l'ohohilih7lile, in {/ill" OWlllelJl, t~d(/Hf 11lI'(I!lt(IU:,(rehmica,/Jodi 1>/I1J1//(I':,('/1 /lit I.a dOlllli, \dom Ii IlmhliRata .li/t'([ti'l, trelm/(' stl.l jl duf ull dul' tll IlmNi. (1IIwlric(' lill,l~I'i.\'lidl.('(i,'(( .!ll1ulr/llll'/ifal. nwl Oh,Hf'f/r'( ,~i,I/Il{ !,rill//lil' dlil'fl (/ lillINI. o did1 rJ .Ifll'll/U IOI'ff/iolli,.dcei (1 ,I.;ro/1/(( I/('({ 11/1 It, I i/'i'(do,

/,r

i-

:1IIr

ISBN 973 .9224.II ..~,