urmele de sange la fata locului

8/18/2019 Urmele de sange la fata locului

1/16

2.1.2. Principalele categorii de urme biologice care fac obiectul

identicării biocriminalistice

Urmele biologice într-o accepţiune mai largă pot f considerate ragmente

de organisme vii, resturi de plante, spori, polen, insecte, larve de insecte şi chiar

microorganisme.

Fiecare din aceste categorii de urme au importanţa în identifcarea prezenţei la

locul aptei a persoanei suspecte, a cadavrului, etc, care prin transer devine

purtator al acestor urme.

n sens restr!ns, urmele biologice sunt considerate a f cele de naturăumană" secreţii ţesuturi, fre de păr, etc.

#in perspectiva valorii urmei de identifcare a persoanei care a creat-o,

genetica $udiciară clasifcă probele biologice în trei categorii.

%robe cu înalt grad de precizie în identifcarea proflului genetic& s!nge,

lichid seminal 'care chiar dacă nu conţine spermă, are sufcient material pentru

eectuarea analizelor (#)*, salivă 'indierent de pe ce tipuri de obiecte este

recoltată - ţigări, periuţe de dinţi, plastice ale ţigărilor de oi, măşti, veselă,

timbre şi plicuri poştale, etc*.

%robe cu potenţial în defnirea proflului genetic& secreţie vaginală 'în

cazurile de viol poate conţine un amestec de celule provenind de la victimă şi

agresor*, secreţii nazale, părul 'numai părul smuls are valoare pentru analizele

nucleare (#)*, ragmente de ţesuturi, celule ale pielii, urină, oase 'măduva poate

f analizată chiar şi în cazuri de descompunere avansată*.

%robe cu potenţial în analizele genetice mitocondriale& probe biologice sub

ormă de microurme sau degradate aproape în totalitate. %entru cazurile în care

cantitatea de (#) este oarte redusă 'cum este cazul analizei unor ţesuturi

precum oase, dinţi şi păr*, probabilitatea obţinerii unor rezultate valorifcabile

prin genotiparea (#) mitocondrial 'mt(#)* este mai mare dec!t prin olosirea

mar+erilor polimorfci care se aă în (#) nuclear 'de e. /0*1

1 2oinea #an, 3-tin #răghici, )ecula 4onel Categorii de urme care fac obiectul destudiu al tehnicii criminalistice, 5ditura 6ucure7ti, 8911, pag. 19:.


2/16

/rusa biologică, din dotarea autolaboratorului criminalistic, pentru ridicarea

urmelor biologice, conţine&

− recoltoare şi ambala$e din carton

− eprubete din plastic− beţişoare sterile

− pensete material plastic

− corp bisturiu şi set lame

− seringi sterile

− recipiente cu apă distilată

− soluţie pentru curăţat instrumente

− tampoane sterile din bumbac

− plicuri sterile din h!rtie

− plicuri din calc pentru urme biologice

− pungi de ambalare

− set etichete autocolante inscriptibile

− mănu7i chirurgicale sterile

2.1. Trusa de colectare a probelor ADN

2.2. Cercetarea criminalistică a urmelor de sânge. Aspecte generale

!ngele este un ţesut uid comple, care împreună cu lima şi lichidulinterstiţial ormează mediul intern al organismului. !ngele reprezintă 1;1< din

greutatea corporală a unei persoane. 2olumul total al s!ngelui circulant este de =litri, find în permanentă mişcare în sistemul vascular şi în spaţiile tisulare 'partea


3/16

lichidă*, cu a$utorul cordului. 3antitatea totală de s!nge la un organism de :9->9+g este de = litri la bărbat şi de ? litri la emeie, orice creştere sau scădere amasei sanguine find urmată de tulburări în organism.8

!ngele se compune din plasmă şi elementele celulare ormate din globule

roşii 'hematii - eritrocite*, globule albe 'leucocite* şi trombocite.!ngele ca urmă biologică provine în urma unor hemoragii provocate de

ruperea sau secţionarea vaselor sanguine.

@emoragiile pot f&


4/16

n urma transerului urmei biologice 'transer direct sau indirect*, aceasta

răm!ne ataşată pe suport, fe prin absorbţie fe prin stratifcare. n general

lichidele biologice vor f absorbite, în timp ce urmele solide vor adera la

supraaţă. Eetoda de recoltare depinde de tipul urmei sau microurmei, precum şi

de modul în care aceasta se prezintă.

%entru a stabili mecanismul de ormare a urmelor de s!nge, acestea

trebuie descoperite şi interpretate. #ifcultatea descoperirii nu se reeră la urmele

evidente de s!nge 'o baltă ormată l!ngă cadavru*, ci în special la acele urme

care au suerit modifcări prin trecerea timpului, care au ost spălate şi cele aate

în cantitate mică sau care au o culoare ce se conundă cu cea a suportului pe

care au rămas. #escoperirea şi stabilirea mecanismului de ormare a urmelor de

s!nge constituie o activitate deosebit de importantă, în special a celor care ausuerit modifcări prin scurgerea timpului, care, sunt în cantitate mică sau se

conundă cu suportul pe care au rămas.=

a) Căutarea urmelor de sânge se ace în uncţie de particularităţile locului

sau suportului cercetat. #e regulă, aceste urme se vor căuta&:

- pe îmbrăcămintea şi corpul persoanelor 'victimă sau ăptuitor*, antrenate

în inracţiune, chiar dacă autorul a căutat să îndepărteze urmele de s!nge, ele

pot răm!ne în prounzimea ţesăturii îmbrăcămintei, len$eriei, la cusături,

manşete, sub unghii, pe rama pantoflor etc. 5le se ormează prin prelingere,

stropire, ţ!şnire, contact sau picurare"

- pe obiectele de la locul aptei sau de la locul unde s-a descoperit cadavrul

'covoare, încheieturile parchetului sau duşumelei, obiecte de mobilier, ziduri, uşi,

pereţi, sol, vegetaţie*"

- pe instrumentele olosite la comiterea aptei 'cuţit, topor, ciocan, sticlă,par, armă de oc etc*"

- pe instalaţiile sanitare, vase sau alte obiecte ce au servit la înlăturarea

urmelor sau la transportarea cadavrului 'genţi de voia$, saci, portbaga$*"

= (. Genson, H. Iendel, op. cit., pag. -C


5/16

- pe drumul străbătut de persoana care s!ngerează 'victimă sau agresor*,

urmele se pot orma prin picurare, ţ!şnire, prelingere, prin căderi etc*"

- de asemenea, urmele de s!nge se caută şi pe len$eria de pat, pe tapiţeria

patului, otoliilor, pe saltele, plăpumi, perne etc"

- în locurile deschise, urmele de s!nge se caută pe sol, pe vegetaţie, pe

gheaţă, zăpadă, garduri, pe marginile zidurilor"

- o atenţie deosebită trebuie acordată căutării şi descoperirii urmelor de

s!nge pe vehicule sau obiecte olosite pentru transportarea cadavrului din locul

unde s-a produs omorul la locul unde a ost abandonat 'căruţe, autoturisme,

valize, saci, lăzi, inclusiv pe legăturile olosite la ambalarea cadavrului de către

ăptuitor*.

n locul unde a ost descoperită victima, urmele de s!nge se pot orma prin

prelingere, îmbibare, diuzare, ţ!şnire, stropire, etinderea eventualelor bălţi etc.

uporturile pe care se ormează urmele de s!nge pot f absorbante sau

neabsorbante. %e cele absorbante 'l!nă, mătase, bumbac, fbre sintetice,

păm!nt, nisip, lemn nelustruit, cărămidă etc.* petele de s!nge creează urme cu

contururi neregulate, diuze şi care, în general nu ormează pelicule pe supraaţa

acestora. %e supraeţele neabsorbante 'sticlă, h!rtie velină, lemn lustruit, metal,

material plastic, gresie, aianţă, linoleum, runze etc.* s!ngele ormează pelicule

'cruste* lucioase, riabile, care îşi păstrează, de regulă, orma iniţială şi pot servi

la determinarea direcţiei de cădere.> (spectul unei picături de s!nge este

inuenţat şi de înălţimea de la care aceasta a căzut. #e regulă, la căderea pe un

plan orizontal de la o înălţime mică, în uncţie de natura suportului, volumul

picăturii şi de uiditatea ei, urma va f relativ compactă, cu marginile mai puţin

zimţate. 3u c!t creşte înălţimea, marginile se zimţează.

#epistarea urmelor de s!nge se ace prin metode fzice cu a$utorul surselor

de lumină 'lanternă*, care dispun de fltre colorate 'roşu, verde*, care pot scoate

în evidenţă mai bine urma. 4luminarea supraeţei se ace sub un unghi ascuţit.

Frecvent se oloseşte lampa cu raze ultraviolete. /rebuie stabilit dacă este o

> 3olectiv, /ratat practic de criminalistică, vol.4, 5ditura Einisterului de 4nterne,6ucureşti, pag. 1C:-1CC.

3-tin #răghici, Eircea Bupu, op.cit., pag. 1C.


6/16

urmă de s!nge sau urme de coloranţi 'cerneală roşie*, urmă de rugină, de vin

roşu, sucuri etc.

Un dispozitiv deosebit de important olosit în descoperirea urmelor de

s!nge este trusa L304E5 B4/5M, aată în dotarea autolaboratoarelor criminalisticede la nivelul fecărui 4nspectorat de %oliţie Nudeţean.

Autolaborator criminalistic Mercedes Vito, afat în dotarea Poliţiei Romne!

Fotograi redând autolaboratorul Criminalistic Mercedes Vito şi dispunerea

truselor criminalistice în interiorul acestuia !ăgeata roşie indică trusa C"#M$

%#&$'(

C 2oinea #an, 3-tin #răghici, )ecula 4onel Categorii de urme care fac obiestul destudiu al tehnicii criminalistice, 5ditura 6ucure7ti, 8911, pag. 1


7/16

%anternă C"#M$ %#&$ cu lumină ultravioletă şi ochelarii speciali

pentru viualiarea urmelor latente

(ceste lanterne uncţionează în spectrul ?99->99 nanometri şi olosesc

tehnologia B5# av!nd o putere optică de p!nă la =99mI. (ceste surse de lumină

sunt oarte importante în căutarea urmelor materie în special a urmelor biologice

care sunt puse oarte bine în contrast olosind dieritele fltre de lumină incluse în

acest +it, în uncţie de urma care va f pusă în evidenţă.11 n acest sens trebuiesc

cunoscute fltrele şi lanternele ce se vor olosi în uncţie de specifcul urmei ce va

f eaminată.5aminarea orescenţei este în sens generic, tehnica de cercetare

criminalistică aplicată pentru a genera contrast vizual pentru o varietate de urme

materie atunci c!nd reectanţa normală sau variaţiile de transmitere sunt mici.

n mod concret, se stabileşte dacă o substanţă este într-adevăr s!nge de

natură umană sau nu, prin aplicarea unor metode chimice:

- astel, se oloseşte apa oigenată, care produce o eervescenţă în contact

cu s!ngele"

19 2oinea #an, 3-tin #răghici, )ecula 4onel Categorii de urme care fac obiestulde studiu al tehnicii criminalistice, 5ditura 6ucure7ti, 8911, pag. 1?

11 ite - http&;;GGG.criminalistic.ro;evolutii-tehnice-olosite-in-investigarea-criminalistica;


8/16

- un alt reactiv este luminolul, care, sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete are o

fluorescentă caracteristică (se foloseşte pe duşumelele, covoarele, tapiţeriile spălate etc.); Nu

este indicat să fie utilizat luminolul ca primă metodă de identificare a urmelor şi microurmelor

de sânge, aceasta trebuie să rămână ultima variantă. uminolul, !-"minoftal#idrazida, este o

pulbere compusă din azot, hidrogen, oxigen şi carbon (C8H7O3N3! "olu#ia pentru

rele$area urmelor de s%nge se ob#ine prin amestecarea luminolului, !-

"minoftal#idrazida, cu apă o$igentată (H&O&, şi un hidroxid (OH'! pa oxigenată şi

luminolul sunt principalii constituen#i ai reac#iei chimice, dar pentru a ob#ine

)luorescen#a $izibilă mai este necesar un catalizator cu rolul de a accelera procesul!

mestecul ast)el ob#inut detectează prezen#a unui catalizator, care *n cazul nostru

este )ierul din hemoglobină!

@emoglobina din s!nge poate cataliza reacţia în concentraţie de p!nă la

1;1.999.999 'ppm*, astel 1 picătură de s!nge aată în CCC.CCC picături de apă

va determina ca reacţia luminolului să se eectueze cu o chemiluminescenă

vizibilă sub orma unei lumini albăstruie.

Descoperirea unei urme de sânge prin aplicarea luminolului

%u toate că sensibilitatea luminolului este foarte mare, are o specificitate relativ

redusă. &oate determina reacţii pozitive cu alte clase de substanţe, cum ar fi' ionii de cupru,

fier, cobalt (compuşii acestora), permanganat de potasiu (din diverşi coloranţi), #ipoclorit de

sodiu (utilizat pentru curăţarea te$tilelor), pero$idazele şi ferocianurile din plante.

oluţia de luminol se pulverizează pe suprafaţa suspectată a conţine microurmele de

sânge, care sunt invizibile cu oc#iul liber sau remanente n urma spălării zonei respective.

* urmă de sânge invizibilă cu oc#iul liber; după pulverizarea luminolului, pe supraţa

unde e$istă urme de sânge latent se va observa o lumină albăstruie.


9/16

%#emiluminescenţa luminolului utilizat la locul faptei indică investigatorului că pot

e$ista urme sau microurme de sânge. "ceasta este doar o reacţie de orientare n procesul de

identificare a urmelor de sânge uman. &entru certitudine sunt utilizate alte tipuri de teste, la fel

de sensibile, care vor indica prezenţa sângelui şi stabilirea speciei de la care provine.

+tilizarea luminolului n scena crimei pentru identificarea unor microurme posibil de

sânge, poate avea nsă şi efecte negative prin distrugerea altor tipuri de urme aflate n zona

respectivă. in acest motiv este indicat ca poliţistul criminalist să utilizeze reacţia luminolului

după investigarea altor miloace de probă sau c#iar prin utiilizarea a altor metode de

determinare a sângelui.

2.2.2. Interpretarea la fața locului a urmelor de sânge

H parte a specialiştilor implicaţi în eectuarea urmăririi penale, consideră

că urmele de s!nge descoperite la locul inracţiunii pot oeri doar inormaţii cu

privire la& grupa sanguină, seul, zona anatomică şi mai noi, identifcarea

genetică a persoanei de la care provin. 5ste, îndeobşte, cunoscut că toate aceste

inormaţii se pot obţine eclusiv prin analize de laborator. n practica organelor de

urmărire penală de la noi din ţară se negli$ează însă posibilitatea obţinerii unor

inormaţii cu grad mare de certitudine din eaminarea ormei şi poziţiei urmelor

de s!nge chiar în ambianţa locului aptei. L2olumul şi varietatea inormaţiilor

obţinute pe această cale traseologică de analiză şi interpretare, pot f, în mod

surprinzător, mai mari dec!t cele obţinute în laborator iar utilitatea lor pentru

desăşurarea anchetei este imediatăM18.

Urmele de s!nge sunt rezultatul contactului dintre s!ngele ieşit din corpul

uman şi diversele supraeţe eterne ce compun locul aptei.

3ercetarea criminalistica a urmelor de sange ne a$uta sa amplifcam sau sadiminuam anumite rationamente pe care le-am ormulat, plecand de la aptele

materiale constatate. (ceste rationamente au la baza studiul dinamic al ormarii

urmelor de sange gasite la locul comiterii inractiunii.

3ercetarile criminalistice privind aceste aspecte au a$uns la unele concluzii,

mai ales in ceea ce priveste studiul picaturilor de s!nge, căzute şi proiectate,

18 +ăşescu h!, -Crime scene. blood trace in$estigation/, *n 0e$ista de 1edicină 2egală, nul , $ol!3, nr!3, septembrie, 4556, pg!&'&74


10/16

acestea find de apt situatiile dinamice cele mai recvente şi în acelasi timp, cel

mai greu de interpretat.

Begile hidrodinamice, in baza carora au loc procesele de ormare a petelor

de sange, sunt oarte precise si deosebit de complee.

3ertitudinea unei concluzii necesara cercetarilor nu va eista insa, decat in

momentul cand vor putea f epuizate si alte aspecte legate de particularitatile

biologice, deoarece sangele este un lichid OP particular OP.

#eşi în domeniile de specialitate, de dinamica uidelor, fzicienii au ost

preocupaţi de regimul de ormare a $eturilor lichide, s-a studiat prea puţin ce

devin picăturile c!nd înt!lnesc un plan solid. (stel, în ata criminaliştilor,

fzicienilor şi medicilor legişti, continuă să stea probleme ce privesc &

- determinarea legilor de care depind ormele petelor lasate de picaturile de

sange.

- stabilirea masurii in care ele vor f utile cercetarii penale, pentru ca, in

fnal, sa se poata determina punctul de emisie 'inaltimea si directia* de

cadere a picaturilor de sange, in unctie de aspectul petelor de sange.

%ănă în prezent, în acest domeniu, doar unele aspecte au ost elucidate.

*icăturile de sânge care cad vertical pe un plan oriontal D în cazul

picăturilor de s!nge care cad în plan vertical de la o înălţime mică 'sub 9.= m* ,

petele au o orma circulară, iar cu c!t înălţimea creşte, pe circumerinţă, petele

ormate în urma contactului cu suportul prezintă mici zimţi sau prelungiri. -a

stabilit că numărul de zimţi creşte în uncţie de două variabile & înălţimea de

cădere şi volumul picăturii. (cest număr de zimţi depinde mai mult de prima

variabilă 'volumul picăturii* dec!t de prima.

(stel, la o înălţime de peste 9,= m, cu c!t volumul va f mai mic, zimţii

petei vor f mai mici şi chiar nu vor eista, iar dacă volumul picăturii este mare,

zimţii vor f mai mulţi şi mai mari, find posibil să apară chiar pete suplimentare

de ormă circulară, mult mai mici, dispuse în $urul circumerinţei petei mari.

(ceste constatări negative sunt, totuşi, valoroase, deoarece permit

evitarea unor erori de interpretare pe care am f tentaţi să le acem în baza unor

considerente pur logice privind înălţimea de cădere.


11/16

"orma urmelor de sn#e cu stropi sateliţi produs$ e%perimental de pic$turi

ce au c$&ut,

prin picurare unele în altele, dintr'o surs$ staţionar$ situata la în$lţimea de

() cm.1(

*icaturi de sânge care cad vertical pe un plan oblic D in cazul picaturilor

care cad vertical pe un plan oblic, situatii intalnite recvent, sunt relevante mai

multe aspecte &

Forma petelor in functie de înclinarea planului'+ (cestea depind mai mult

de unghiul de contact decat de inaltimea caderii si volumul picaturii , apreciere

care permite deci determinarea unghiului de contact 5emplifcăm în otografa

de mai $os ormarea urmelor de s!nge la contactul cu un plan înclinat sub unanumit unghi.

1< %ăşescu Khe. 4nterpretarea urmelor la locul aptei, 6ucureşti 899=, (nee

1? 3rime cene @andboo+, @enrQ 3. Bee, /imothQ %almbach, EarQlin /. Eiller,(cademic %ress


12/16

"orma urmelor de sn#e create de pic$turi care au c$&ut pe carton mat, sub

di*erite un#+iuri.1

Formarea acestor pete devine caracteristica unui ochi ormat, dar ea poate

f defnita mai precis si matematic prin raportul dintre lungimea si latimea ei, apt

deosebit, pentru ca permite evaluarea in practica a unghiului de cadere. %entru

un unghi de C9R, raportul este 1;1, pata find rotunda in timp ce pentru un unghicare tinde spre 9, adica planul suportului se apropie de verticala 'cand picatura

evolueaza pe supraata planului si paralel cu acesta* raportul creste, tinzand

catre infnit, deoarece lungimea petei tinde, teoretic spre infnit.

5aminarea şi interpretarea ormei urmelor de s!nge descoperite la locul

inracţiunii se ace ţin!nd seama de proprietăţile fzice ale s!ngelui 'v!scozitate,

densitate, tensiune superfcială* şi a principiilor dinamicii uidelor.

Forma urmelor de s!nge înt!lnite la locul unei inracţiuni este inuenţată înprincipal de cantitatea de s!nge care a ieşit din corpul uman, de viteza cu care

aceasta se deplasează spre supraaţa primitoare şi de unghiul sub care înt!lneşte

această supraaţă.

n raport cu aceşti principali actori, se pot deosebi mai multe categorii de

urme de s!nge av!nd caracteristici şi mecanisme de ormare dierite, cum ar f&

1= %ăşescu Khe. 4nterpretarea urmelor la locul aptei, 6ucureşti 899=, (nee


13/16

− urme ormate prin căderea liberă a picăturilor de s!nge pe supraeţe

orizontale şi verticale, apt ilustrat anterior"

− urme ormate prin stropire, ţ!şnire, aruncarea sau proiectarea

s!ngelui"

− urme de s!nge ormate prin impact, cu diverse viteze"

− urme ormate prin contact.

4nterpretarea urmelor de s!nge descoperite la locul săv!rşirii inracţiunii

poate urniza numeroase inormaţii din care unele cu un grad mare de

probabilitate iar altele de certitudine.

n interpretarea urmelor de s!nge la aSa locului se poate calcula&

− calcularea înălţimii de la care a căzut s!ngele care a creat urmele"− stabilirea direcţiei de deplasare a persoanei şi a drumului parcurs de aceasta în

locul aptei"

− calcularea unghiului de impact al picăturilor sau stropilor de s!nge cu dierite

supraeţe"

− determinarea punctului de origine a urmelor de s!nge"

− precizarea poziţiei victimei, agresorului şi a obiectelor în timpul s!ngerării"

− aprecieri asupra naturii obiectului sau armei care a produs urmele de s!nge"− determinarea distanţei de la care s-a tras cu o armă de oc"

− determinarea numărului de lovituri aplicate"

− demonstrarea mutării cadavrului de la locul în care s-a produs agresiunea"

− estimări asupra perioadelor de timp legate de ormarea şi modifcarea urmelor de

s!nge" aprecierea timpului scurs între s!ngerare şi acţiunea care a produs urma"

− estimarea volumului s!ngerii, a cantităţii de s!nge pierdut şi a eectului acestuia

asupra stării victimei"− stabilirea legăturii dintre victimă şi agresor prin intermediul s!ngelui prezent pe

hainele agresorului"

− criterii adiţionale pentru estimarea momentului morţii"

− confrmarea sau infrmarea declaraţiilor date de suspecţi sau martori în legătură

cu unele împre$urări ale comiterii aptei.

8.8.


14/16

5ste destinată stabilirii aptului dacă acestea sunt într-adevăr de s!nge

şi, în caz afrmativ dacă sunt de origine umană sau animală. 4nainte de analiza

genetică a petelor de s!nge, procedura de lucru cere eectuarea unor teste. 5.

0eacţia benzidinei - pentru a verifca eistenţa s!ngelui, întruc!t unele pete

ormate în urma uscării anumitor substanţe 'e& caea, ceai, etc.* pot avea

acelaşi aspect ca cele dint!i.

Eai mult, pentru determinarea apartenenţei probei biologice 'sange in

cazul nostru...* la specia umană se olosesc teste standard de certitudine, cum ar

f @eagon-H6/4-/est 'Fresenius*.

#upă stabilirea cu certitudine că probele biologice sunt de s!nge uman,

acestea sunt supuse, conorm procedurii de lucru, parcurgerii etapelor următoare

ce se impun, fnalitatea find obţinerea proflelor genetice şi inerpretarea

acestora.

"eaciile de orientare se bazează pe proprietăţile componentelor s!ngelui

care prin modifcare chimică în prezenţa unor cromoori duc la apariţia unor culori

specifce. 0eacţiile de orientare au un mare avanta$ find oarte rapide şi

sensibile, dar prezintă un dezavanta$ din punct de vedere al specifcităţii,

eist!nd posibilitatea unor intererenţe. Bumea ştiinţifcă a acceptat principiul

prin care dacă mai multe reacţii de orientare, sunt pozitive, de obicei combinaţii

între cele deosebit de sensibile şi cele oarte specifce, se consideră demonstrată

natura acestor urme. #intre cele mai utilizate reacţii de orientare de

laboratoarele criminalistice se pot enumera& reactivul (dler, reactivul Kuarino,

reactivul Tastl-EaQer etc.1:

"eaciile de certitudine au ca principiu demonstrarea prezentei

hemoglobinei, sunt mai costisitoare, necesit!nd un timp mai îndelungat pentru

determinări. 3ele mai utilizate sunt reacţia /aichmann, reactia Kabrielli D6ertrande sau reacţia /a+aQama. (ceste metode sunt completate de eaminarea

microspectroscopică, caz în care urmele de hem prezintă 8 benzi de absorbţie în

zona lungimilor de undă de =C D=>> nm şi ==: D =


15/16

"ibliograe

1. 3onstantin 0., #răghici %., 4oniţă E., 5pertizele-Ei$loc de probă în procesul

penal, 5d. /ehnică, 6ucureşti

8. /ratat practice de criminalistică, vol.44, 5ditura Einisterului de 4nterne,

6ucureşti, 1C>


16/16

/. ermengiu an, 0#eorg#e "le$andrescu, 1edicină legală prosecturală,2ditura 3iata

medicală românească, 4ucureşti 56

1.Florin Bazău, (0/( 304E4)(B4/43W, 5ditura %rimus, Hradea 8911.

urmele de sange la fata locului

Documents