25537784-cardiopatia-ischemica

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Imaginea directă a ischemiei subepicardice. T negativ, simetric, ascuţit

Cardiopatia ischemică

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Imagine directă a ischemiei subendo-cardice. T pozitiv, amplu, ascuţit


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Leziunea subepicardică Imaginea directă constă în supradeni-velareaST, iar cea indirectă(în derivaţiile “în oglindă”) în subdenivelarea ST


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

ST supradenivelat într-un număr mare de derivaţii - semn de severitate a leziunii subepicardice


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

ST subdenivelat în V1-V3 ca imagine directă a leziunii subendocardice. Imaginea indirectă (DII, DIII , aVF) este absentă


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Asocierea leziune-ischemie subepicardică în faza acută a IMA


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Leziune şi ischemie subendo-cardicăST este subdenivelat dar datorită tracţionării sale de către segmentul ST, unda T nu este modificată


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

ST subdenivelat asociat cu T negativ ca imagine directă a asocierii dintre ischemia subepicardică şi leziunea subendocardică


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

HVS cu ST, T secundare

De reţinut în V5 şi V6

absenţa unui punct de

delimitare între

segmetnul ST subdenivelat

şi unda T negativă


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Unda QS în V1-V2 ca semn al necrozei miocardice importante, transmurale


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Unda Q patologică şi R de amplitudine scăzută în D2, D3, aVF la un bolnav cu IMA transmural


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Unde R amputate în V4-V6 ca şi consecinţă a necrozei miocardice. Aceasta a fost certificată prin alte metode: enzimele de necroză


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Imagine tipică de IMA cu asocierea necrozei, leziunii şi ischemiei subepicardice


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

ST subdenivelat în D2, D3, aVF ca semn indirect al IMA în teritoriul anteroseptal


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

T simetric, ascuţit, de mare amplitudine, care depăşeşte pe cea a undei R însoţitoare în faza supraacută a IMA


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Undă monofazică în debutul fazei acute a IMA (D2, D3, aVL)


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Unda Q patologică, T negativ şi ST izoelectric în V1-V3;imagine caracteristică pentru stadiul subacut al IMA


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Dispariţia undelor Q patologice şi pozitivarea undei T în stadiul cronic de evoluţie al unui IMA antero-septal


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

A: IMA anteroseptal la 14 zile Persistă supradenivelare ST în

derivaţiile V1-V3 B: Ecografic se confirmă

prezenţa unui anevrism ventricular


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

A: IMA în stadiu acut, faza I cu ST mult supradenivelat B: La 3 ore după tromboliză ST revine pe linia izoelectrică


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Schema relaţiilor dintre electrozii precordiali şi zonele topografice ale peretelui anterior al VS


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

IMA anterior întins cu imagine directă în V1-V6, DI, aVL


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

IMA anteroseptal cu imagine directă în V1-V4


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

IM apical. Imagine directă în V4-V5


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

IMA anterolateral cu imagine directă în V4-V6, DI, aVL


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

IM lateral înalt.Diagnosticul este sugerat (A) de imaginea din aVL şi estecertificat (B) de înregistrarea derivaţiilor situate cu un spaţiu mai sus


A

B

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

IMA inferior cu imagine directă în D2, D3, aVF


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Unda R “inexplicabilă” în V1, reprezentândimaginea indirectă a unui IMA strict posterior


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

IMA de VD confirmat prinsupradenivelarea ST 1 mm în V3R, V4R


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Unde T negative “gigante” - sugerează un posibil IMA nonQ


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

IMA + BRS. Asocierea ultimului face imposibil diagnosticul ecg al IMA care trebuie confirmat prin alte mijloace


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

IMA asociat cu BRD. Diagnosticul de IM este posibil prin criteriile clasice - unda Q patologică


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG Cardiopatia ischemică

Diagnosticul diferenţial ecg al IMA

Entitate ecg de diferenţiat:

Simularea IMA prin:

Dg. corect asigurat de:

Absenţa simpto-mato-logiei clinice

ST, T de tip secundar în derivaţiile cu Q, QS (ST subdenivelat cu T negativ sau ST supradenivelat cu concavitatea în sus şi T pozitiv) şi nu de tip primar (ST supradenivelat cu convexitatea în sus, T negativ)

Elemente specifice de diagnostic ex. unda delta, PR scurt, HAD, HVD etc.

Unda Q patologică sau QS

HVS BRS HBAS WPW EP

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

HVS. Aspect QS în

V1, V2 care obligă la

diagnosticul diferenţial cu

IMA anteroseptal


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

BRS cu simularea undei QS în V1, V2 diagnostic diferenţial cu IMA anteroseptal


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

HBAS. Imagine QS în D2, D3, aVF - diagnostic diferenţial cu IMA inferior


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

HBPI. Unda QS în DI, DII , aVL impunând diagnosticul diferenţial cu IM lateral


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

WPW tip B Necesită

diagnosticdiferenţial cu IMA inferior (unda QS în

DIII , aVF)


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

A: Ecg de repaus. B: Ecg în criză.Subdenivelarea ST confirmă angorul


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Bolnav cu AP de repaus. Pe ecg între crize se înregis-trează subdeni-velare ST importantă cu unde T negative


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Angor vasospastic Supradenivelare ST

V2-V3 fără înglobarea undei T


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Angor vasospastic Supradeni-velare ST cu înglobarea undei T în V4-V6


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

A: Înregistrare ecg în criză - ST izoelectric.

B: Postcriză subdenivelare ST

confirmând vasospasmul

supraadăugat în criză, care a

determinat pseudonormalizarea

segmentului ST


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Ischemie miocardică silenţioasă.Bolnavul este asimptomatic


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Bolnavă cu hipotiroidism. Prezintă bradicardie sinusală şi unde T negative în V2-V6. Necesită diagnostic diferenţial cu

cardiopatia ischemică asociată


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Unde T negative în cadrul cardiomiopatiei dilatative idiopatice


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

A: TPSV B: Post criză, unde T negative în V4-V6. Sindrom posttahicardic


A B

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E


Testul de efort în trepte progresive

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Subdeni-velare STde efort de 1,5 mm, orizontală - TE pozitiv


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

ST subdenivelat

în repaus. În efort

amplitudinea subdenivelării

creştecu >1 mm -

TE pozitiv


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

B: Postefort (75w) - ST supradenivelat cu semnificaţie de anevrism VS (bolnavul a

prezentat dispnee, angor absent)


A: RepausIM antero-septal vechi

A B

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

A B

A: Ecg de repaus normal. B: TE oprit pentru angor. Pe ecg postefort ST supradenivelat cu înglobarea

undei T - spasm coronarian


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

A B

A: În repaus ST subdenivelat. B: La TE angor,cu “normalizarea” segmentului ST, prin spasm supraadăugat


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E


Negativarea undei T la efort

nu permite afirmarea

pozitivităţii TE

Repaus

2 ore

50w

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Apariţia subdenivelării ST adiţionale de 1mm la 25w cu semnificaţie de ischemie severă


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Subdenivelare ST semnificativă (2 mm) la 50w şi FC = 70/min, cu

semnificaţie de ischemie severă


Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

TE cu subdenivelare

ST = 3 mm, cu semnificaţie de

ischemie severă

Cardiopatia ischemicăRepaus

2 ore

100w

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

A: Repaus. B: Efort 50w. Apariţia TV sugerează o cardiopatie organică severă, dar nu obligatoriu CI

A

B


A

B

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Bolnav cu cardiopatie ischemică, angină pectorală de efort. În repaus (A) fără TR. La TE (B) apar EV politope

cuplate şi în salve, cu semnificaţie de ischemie severă


A B

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Bolnav cu IM vechi.A: Repaus. FiA.B: Efort 75w. Pase de TV nesusţinută cu semnificaţie prognostică negativă


A

B

Mod

ific

ăril

e m

o rfo

l ogi

c e a

l e E

CG

Bolnav cu CI, AP de efort. Repaus: RS. La efort: Fia cu AV rapidă care a impus oprirea efortului


25537784-cardiopatia-ischemica

Documents