Dermatita atopic este un tip de eczem ce poate fi dobndit genetic. Pielea pacientul poate fi foarte sensibil si pot s apar pete uscate ntr-o distributie caracteristic. Mncrimea variaz, dar poate fi foarte intens si greu de rezistat la scrpinare ducnd la complicatii, inclusiv infectii bacteriale.

Dermatita atopic este comun, de obicei o boal de lung durat si afecteaz un procent mare din populatie. Este un tip special de hipersensibilitate ce include astmul, febra si eczeme cronice la nivelul pielii. Se cunoaste c este ereditar, iar la familiile afectate este mai comun.

La dermatita atopic, pielea devine extrem de inflamat si apare o senzatie de mncrime, cauznd roseat, umflturi, formare de eczeme ce se sparg, curg, se usuc si dup se rup. n plus, toti cei care sufer de dermatita atopic se plng de o piele uscat.

Desi dermatita atopic poate s apar la orice vrst, de cele mai multe ori afecteaz sugarii si copii mici. Ocazional, poate persista pn la vrsta adult sau poate s apar n acel moment. n cele mai multe cazuri, exist perioade de timp, cnd boala este mai grav, care sunt urmate de perioade de mbunttire si curtare complet.

Mai muli factori pot declansa sau agrava dermatita atopic, inclusiv umiditatea sczut, alergii sezoniere, detergenti si vremea rece. Factorii de mediu pot activa simptome n orice moment din viata persoanelor ce au mostenit dermatita atopic.

Studii de cazDermatita atopic la aduli : consideraii clinice si epidemologice

Metoda studiului : 80 de pacieni de 29 de ani au fost selectai (30 de brbai i 50 de femei) si intervievai despre spitalizare, utilizarea de corticoizi, vrsta si tipul de dermatit pe care l au, si istoricul personal sau familial al bolii. Gradul de severitate al bolii a fost evaluat cu un aparat special si analize de laborator ce includ nivelul de ser IgE si nivelul de eozinofile din snge.

Pacientii au fost selectati din Departamentul de Dermatolofie din Scoala Medical a Universittii din Sao Paulo, Brazilia. ntre decembrie 2010 si aprilie 2011, 329 de pacienti diagnosticati cu dermatit atopic au fost evaluati. 115 au avut vrsta mai mare de 18 ani, si 80 din participanti au fost de acord s participe la test dup ce au semnat un consimtmnt de informare.

Tori pacientii au rspuns la niste ntrebri ce includ date despre istoricul bolii,vrst si utilizarea sistemic de corticosteroizi sau alte medicamente imunosupresoare, spitalizare si date despre bolile familiei.

Rezultatul : 71 din cei 80 de pacienti au mentionat o asociere cu simptomele respiratorii (18 aveau astm, 17 rinit si 36 au avut ambele probleme); 9 din 80 nu au avut nici o boal respiratorie. Pacientii au fost mprtiti n functie de severitatea bolii : slab (25), moderat (30) si sever (30); 56% au avut una sau mai multe spitalizri din cauza bolii. S-a observat o asociere potrivit ntre nivelul de ser IgE, ezinofilele din snge si severitatea bolii.

Concluzii : Adulsii cu dermatit atopic reprezint o provocare clinic ce necesit s fie caracterizat mai bine, deoarece ea nu poate fi prost diagnosticat si interfer cu viata social si persoanl a pacientului. Asocierea bolii respiratorii cu cea a pielii este frecvent, si parametrii precum nivelul de IgE i ezofilele din snge pot ajuta la determinarea gradului de severitate al bolii.

Dermatita atopic este o boal cronic si inflamatorie cu caracteristici clinice. Dermatita atopic este o boal comun de piele, cu rspndire de 10-20% la copii si 1-3% din aduli. Diagnosticarea se bazeaz pe analize clinice.

Dermatita atopic a fost clasificat n dou grupuri : form extrinsec (cei alergici la IgE) i forma intrinsec (cei care nu sunt alergici). Mutaia filagrinului a fost asociat cu forma extrinsec a dermatitei atopice n studiile recente, indicnd ca nivelul ridicat de ser IgE poate corela cu severitatea bolii si defectele de protecie a pielii.

n piele, dermatita seboreic se prezint sub forma unui model de Th1/Th2 cu un model bifazic : la leziunile acute a fost gsit un numr mare de interleuchine ca IL-4, IL-5 i IL-13. IL-4 i IL-13 sunt implicate n faza iniial de inflamare a tesutului , si pot media la sinteza izotopilor IgE si la reglarea molculelor de adenozin si celulele endoteliale.

Staphylococcus aureus este prezent n 80% pn la 100% din dermatitele atopice, si este responsabil pentru recidivarea bolii n curs. Majoritatea pacientilor produc un numr specific de anticorpi IgE mpotriva enterotoxinelor stafilococice ce se coreleaz cu severitatea bolii.

Acest studiu a avut drept scop evaluarea adultilor diagnosticati cu dermatit atopic , urmrindu-se evolutia lor clinic si epidemologic.

Efectul advers al administrrii orale a azatiopinei n dermatita atopic pediatric si recomandri pentru monitorizare

Azatiopina este eficient n tratare dermatitei atiopice, dar datele despre efectele adverse nu sunt cunoscute de populatie.

S-a propus evaluarea efectelor adverse la tratamentul cu azatiopin si recomandarea de metode de monitorizare.

Au fost demonstrate beneficiile tratamentului cu azatiopin n comparatie cu metotrexat pentru dermatita atopic la adulti, datorit efecturii unui studiu pe 48 de aduti si 24 de copii, raportndu-se o mbunttire semnificativ la 88% si respective 61% din cazuri.

Studiile efectuate la adulti au artat un numr mic de efecte adverse, toate fiind reversibile dup terminarea sau reducere tratamentului, dar aceleasi rezultate au fost raportate si la testele pediatrice.

Azatiopina este metabolizat de enzimele tiopurin-S-metiltransferaze si cauzeaz imunosupresia datorit inhibrii ciclului celular al limfocitelor Efectele adverse cunoscute ale azatiopinei include : simptome gastrointestinal, great, oboseal si stare general de ru.

Dermatita atopic moderat si sever cere, de obicei, un tratament cu pastile imunomodulatoare. Din pcate, agentii sistemici utilizati n prezent au efecte negative puternice, si multi pacienti le prezint. n plus, multe dintre aceste tratamente, ca cel cu ciclisporina A, pot fi utilizate doar pe o perioad limitat din cauza efectelor secundare potential duntoare. n studiile clinice au loc implementri de noi tratamente pentru dermatita atopic, inclusiv cel cu ustekinumab.

Dup evaluarea unor intervale mai scurte de dozaj, s-a realizat c ustekinumab este eficient n tratarea dermatitei atopice si se recomand nceperea unor studii clinice mai mari.

1. Bibliografie1. Raquel Leao Orfali, Marta M. Shimizu, Roberto Takaoka, s.a Atopic dermatitis in adults : clinical and epidemiological consideretions, Rev. Assos. Med. Bras. , 2013;2. Nicholas R. Fuggle, Walter Bragoli, Anjali Mahto, s.a The adverse effect profile of oral azathioprine in pediatric atopic dermatitis, and recommendations for monitoring, J Am Acad Dermatol, London, United Kingdom, 2015;

3. Anjali Shroff and Emma Guttman Successful use of ustekinumab therapy in refractory severe atopic dermatitis, JAAD Case Reports, New York, 2015;

4. http://www.medicinenet.com/atopic_dermatitis/page2.htmUniversitatea de VestVasile Goldis-Arad

Facultatea de Farmacie

Dermatita atopicaStudent:Simescu Madalina3