204021709-protectia-lemnului

7/25/2019 204021709-Protectia-Lemnului

1/7

Tehnologia aplicarii substantelor antiseptice

1. Lucrari pregatitoare pentru aplicarea tratamentelor de protectie

Depozitarea si uscarea lemnuluin majoritatea cazurilor, pentru aplicarea procedeelor de conservare, este necesar ca lemnul sa fie n prealabil

uscat la aer (cu exceptia procedeului prin osmozsau prin nlocuirea sevei pe la capete). n mod normal, lemnultrebuie cojit si uscat pnla umiditatea de echilibru n aer liber (15-18 %), practic ns, se acceptpentru imprenaresi umiditti mai ridicate (pnla !5%), deorece unele procedee de tratare nu sunt nfluentate neativ ntr-o msurprea mare de umiditatti de pnla !5%. "rezenta unei cantitti prea mari de ap(peste #$%) influenteazdereulneativ difuzia substantelor antiseptice n structura lemnului.

scarea lemnului se realizeazprin stivuire. &sezarea rndurilor de stive n depozit se face pe directia decirculatie a vntului dominat, ntre stive lsndu-se un spatiu de cca. 1m pentru circulatia aerului.

scarea materialelor lemnoase destinate conservrii se poate face si n usctorii, unde procesul decure maiputin, evitndu-se astfel infectarea si rscoacerea lemnului care se produce uneori n timpul uscrii n aer liber.

Alte prelucrri ale lemnului nainte de impregnare

nainte de aplicarea tratamentelor de imprenare, este recomandabil ca piesele de lemn sfie prelucrate completmai ales n cazul speciilor lemnoase care nu se impreneaztotal' molidul, bradul, stejarul, etc.

n cazul traverselor, acestea trebuie sfie fasonate la dimensiuni exacte, iar tesiturile corespunztoareamplasrii plcutelor de sub sine sfie executate de asemenea de la nceput, pentru a nu se ndeprta tocmaiportiunile bine imprenate, n cazul executrii lor ulterioare.

*tlpii de rsinoase trebuie cojiti nainte de imprenare (cu exceptia metodelor care necesitprezentacojii, de exemplu' procedeul prin nlocuirea sevei), ndeprtndu-se complet si liberul, pnla primul inel anual.

n cazul speciilor lemnoase reu imprenabile, pentru a mri viteza de difuzie a substantelor antiseptice,au fost propuse diferite procedee de crestare cu fierstrul sau prin urire. "entru stlpii de molid si brad s-apreconizat un procedeu de ntepare lateral(adncime de !$-!5 mm). nteparea se face n special n zona de lanivelul solului care este cea mai periclitatla putrezire. "entru a realiza o mai bunimprenare a zonei constituitdin duramen, n cazul traverselor din lemn de pin, s-a ncercat un procedeu care constdin executarea unor tieturi,

cu pnze circulare de fierstru, pe o adncime de !,5 cm (tieturi perpendiculare pe fibre) amplasate laanumite distante.

2. Protectia lemnului prin tratare la suprafat

+ratamentul lemnului la suprafat(pensulare sau stropire) cu substante antiseptice se aplicn cazurilen care acesta nu este expus n mare msurla deradare fiind necesar, asadar, numai o protectie limitat.

ficacitatea este redus, deoarece orice crpturct de fin, aprutulterior sau o deradare mecanicastratului superficial antiseptizat, dezoleste lemnul neimprenat, fcndu-l apt pentru infectare.

n cazul folosirii produselor uleioase (udroane, ulei de creozot, carbolineum) pentru a obtinerezultate corespunztoare, este necesar ca lemnul sfie uscat sub punctul de saturatie a fibrei ( sub !5 %).

esi viteza de difuzie cea mai mare se realizeazpe directie lonitudinal(paralelcu axa fibrelor), totusi,practic, de importantmai mare este difuzia lateral, si anume cea radial, care urmeazca mrime dupdifuzia lonitudinal.

&ceastdifuzie pe directie radialeste explicabilprin prezenta celulelor de parenchim ale razelor medulare,prin care substantele pot difuza n celulele vecine (n special n lemnul trziu).

a lemnul uscat, difuzia are loc relativ mai usor pentru solutiile foarte diluate, si invers, la lemnul foarteumed, se obtin viteze de difuzie mari cu solutii mai concentrate.

up /. *chulze radul de netezire a suprafetei joac un rol important. &stfel, suprafetele nerindeluiteabsorb o cantitate mai mare de solutii apoase sau substante uleioase.

3. Impregnarea lemnului prin metoda imersrii

0etoda imprenrii constn cufundarea interala lemnului fasonat n solutia antisepticuleioassauapoas. 0etoda se aplicn urmtoarele variante' imersare de scurtdurat,imersare prelungitsi imersare

dubl procedeu cunoscut si sub denumirea de bi calde-reci.a. Imersia. ste procedeul cel mai simplu, nlocuind cu rezultate mai bune tratarea prin pensulare sau

stropire a lemnului. urata imersiei variazde reulntre 5 min si 15 min. "rocedeul se poate aplica la cald saula rece, n cuve sau recipiente deschise.

b. Bi simple, de lungdurat. "rocedeul imersrii prelunite ntr-o sinurbaie conduce larezultate superioare imersiei fiind aplicat n practica conservrii stlpilor, traverselor sau a altor sortimente crorali se cere o durabilitate mai ridicat. urata imersrii, care poate fi efectuatla cald sau la rece variazde la ctevaore pnla mai multe zile si chiar sptmni. ifuzia este de reul, cu att mai buncu ct durata mentinerii n baieeste mai mare si cu ct temperatura solutiei este mai ridicat. e reul, lemnul trebuie sfie uscat n aer,cueventualele crpturi de uscare, n special n cazul speciilor reu imprenabile, cazul molidului si bradului.


2/7

&cest procedeu sub denumirea de 2anizareaplicat la imprenarea stlpilor de rsinoase cu clorurmercuricsau solutii de 3a4 %, clorurde zinc 5%, pentaclorfenol 5%, n motorinse executn bazine de beton.

n afarde bazine, instalatia mai cuprinde' un rezervor pentru pstrarea solutiei, vas pentru dizolvareaproduselor, un compresor de aer pentru aitarea solutiei n baie, pompe pentru transportul solutiilor. "rocesultehnoloic de imprenare presupune parcurerea urmtoarelor etape'

- se aseazn bazin bustenii pretiti pentru imprenare, fixandu-i cu rinzi transversale pentru aimpiedica plutirea lor6- se umple baia cu solutia de imprenare, se verificperiodic concentratia solutiei si se reconcentreazdaceste necesar7nconvenientul principal al procedeului l constituie faptul cnecesito duratrelativ mare de mentinere

n baie a lemnului.

c. Bi duble: calde-reci. "rocedeul este aplicabil att pentru solutii apoase, ct si pentru cele uleioase."rima baie se nclzeste la temperatura maximadmisibil(n functie de natura solutieiproduseleuleioase peste 1$$ ). n a doua baie, n care se introduce apoi lemnul, temperatura trebuie sfie cu 5$-9$ mai mic, pentru a realiza, prin aceastscdere a temperaturii, o stare de vacuum partial n cavittile celulare.n cazul solutiilor apoase temperatura acestei bi este de #5-$ , iar n cazul celor uleioase mult mai mare.

*-a mentionat faptul cstarea de vacuum creatn lemn pusmultvreme numai pe seama rarefierii sieliminrii partiale a aerului din lemn, are loc si ca urmare a schimbrii tensiunii vaporilor din cavittile celulare.

in analiza fenomenelor care au loc n acest caz s-a vzut cdifuzia poate fi favorizatprin ridicarea temperaturiide nclzire n prima baie si descresterea temperaturii n baia a doua. n aceasta din urm, temperatura nu trebuiesfie prea sczut, pentru a nu se mri viscozitatea imprenantilor (n special la cele uleioase), fapt care aractiona neativ asupra difuziei. +emperatura optimde lucru este de 1!5 .

7mprenarea se realizeazastfel' n prima baie (baia cald) piesele de lemn sunt mentinute pnla nclzirealor completsi a eliminrii apei si aerului din ele.

urata de tratare fiind functie de rosimea pieselor, de umiditatea acestora si temperatura de reim.

upaceastetap, cu ajutorul unui dispozitiv mecanic, piesele sunt trecute, rapid n cea de-a doua baiecare contine acelasi imprenant ca si prima baie, temperatura fiind nscu 5$-9$ mai sczut. n aceastbaiepiesele se mentin pnce ajun prin rcire la temperatura de reim, timp n care se realizeazsi starea devacuum n interior.

0etoda poate fi aplicatn trei variante' doubi si un sinur rezervor de alimentare (varianta 1), o baiesi dourezervoare de alimentare (varianta !) sau o sinurbaie si un sinur rezervor (varianta #).

n prima varianta, n timpul procesului de imprenare, materialul lemnos este deplasat dintr-o baie ncealalt, ambele bi avnd serpentine de nclzire pentru a se realiza doutemperaturi diferite.

n cel de-al doilea caz, piesele de lemn rmn n aceeasi baie schimbndu-se numai solutia de imprenare.n cea de-a treia variant, imprenantul se aduce la temperatura corespunztoare bii reci prin rcire pe loc.: varianta procedeului o constituie nclzirea si eventual chiar uscarea initiala lemnului ntr-un cmp electric,

cu ajutorul curentilor de naltfrecvent, nlocuindu-se astfel baia cald. up aceast faz, care este de foarte scurtdurat, lemnul poate trece direct n baia a doua (baia rece), n care datoritscderii temperaturii si a vacuumului

creat, se realizeazimprenarea. &dsorbtia se realizeaznumai n aceasta din urmfaz. "rocedeul prezintavantajul cse scurteazdurata nclzirii (cteva ore) si uscarea se realizeazde la centru spre periferia pieselorde lemn, fra cauza aparitia de tensiuni interne. &stfel, se poate elimina perioada de uscare naturalsau artificial.

4. Impregnarea lemnului n picioare

7mprenarea se realizeazn vederea obtinerii unui lemn colorat precum si pentru protectia acestuia contraputrezirii si a focului.

"rocedeul constn introducerea substantelor de imprenare n arborele viu, folosind forta deabsorbtie a coronamentului. "entru aceasta, substantele respective se introduc prin orificii speciale practicate npartea inferioara trunchiului arborelui, n asa fel nct svinin contact cu seva ascendent.

:peratiile care se executla aplicarea acestui procedeu n cazul arborelui n picioare sunt'- inelarea arborelui n picioare (#$-5$ cm)- practicarea unor canale transversale pe ltimea alburnului- fixarea n aceste orificii a unor tuburi, leate de recipientele de alimentare cu imprenant (recipientele se

suspendde arbore).*olutiile de imprenare ptrund astfel n arbore de unde sunt antrenate de sevsi duse n vasele si

traheidele lemnui.iametrul canalelor influenteazn mare msurcantitatea de solutie ce poate fi absorbitde arbore.

"entru mesteacn'- la 1! mm capacitatea de absorbtie !-# - la 1; mm capacitatea de absorbtie 1$-15 - la ! mm capacitatea de absorbtie !$ - la # mm capacitatea de absorbtie $

*uspendarea rezervoarelor se face la 1,$-1,5 m, deasupra nivelului canalelor.&rborele absoarbe numai solutiile perfecte, frsuspensii.


3/7

7mprenantul ptrunde n directia axialn lemn, nlocuind treptat seva din zona de alburn, care este mpinsafarpe la captul subtire. 7mprenarea se terminn momentul n care imprenantul apare la captul subtireal bustenilor.

urata de imprenare depinde de lunimea bustenilor. "ractic pentru o presiune hidrostaticde o atm, secalculeazo duratde circa 5 h pentru fiecare metru de bustean.

"rocedeul trebuie aplicat de preferintimediat dupsectionarea bustenilor sau cel mai trziu dup8-1 zile.n ultimul timp, n afarde sulfat de u se mai folosesc solutii de' fluorurde sodiu (!,=%), triolit precum siamestecuri de sruri (fluorura de potasiu !%>bicromat de potasiu #$%>arsenit de potasiu #1%>carbonat depotasiu 1%>dinitrofenol 1%).

intre perfectionrile acestui procedeu experimentat industrial se mentioneaz'1. &plicarea vacuumului la captul subtire al bustenilor concomitent cu executarea presiunii

la captul ros.2. 7mprenarea prin aplicarea de vacuum la ambele capete si cufundarea concomitentabusteanului decojit ntr-o baie cu solutia de imprenare.3. 7mprenarea prin aplicarea de vacuum la capete si presiune n rest, ntr-un cilindru deimprenare nchis.

6. !etoda de impregnare a lemnului prin metoda acuum-presiune n cilindru nchis

0etoda este cea mai utilizatpnazi la conservarea lemnului. *uperioritatea metodei constn posibilitatearealizrii unei difuzii si repartitii mai bune a solutiilor antiseptice n masa lemnului. +otodat, se poate dirija sicontrola mai siur procesul de imprenare n functie de radul de protectie urmrit."rocedeele elaboratenecesitn schimb instalatii mai costisitoare.

0etoda se aplicprin trei procedee, n functie de felul n care se realizeazvacuumul si presiunea si nfunctie de cantitatea de solutie ce urmeaza fi imprenat.

Procedeul absorbtiei totale sau procedeul Bethell.&cest procedeu, denumit si cu celule pline, constn imprenarea lemnului prin aplicarea unui reim de

vacuum initial, urmat de depresiune. n acest scop lemnul se introduce ntr-un cilindru de imprenare nchisermetic, tip autoclav, din care cu ajutorul unor pompe se evacueazaerul. n acest fel, se eliminn parte si aeruldin cavittile celulare ale lemnului, usurnd ptrunderea soluiilor de imprenare. upun anumit timp de laatinerea vacuumului prescris (minim 9$$ mm ?), mentinndu-se aceaststare de vacuum, se admite ncilindru solutia de imprenare, care n continuare este comprimatpnla atinerea presiunii de reim;-1! atm. tilizarea unor presiuni mai mici de ; atm, sunt n detrimentul difuziei si uniformittii imprenrii,conducnd totodatla prelunirea excesiva duratei de tratare. "resiuni mai mari de !5 atm nu sunt, n eneraladmise pentru imprenare.

"ig. #. Diagrama impregnrii lemnului prin procedeul absorbtiei totale, utiliznd soluii apoase:

1-2 realizarea vacuumului, 2-3 mentinerea vacuumului, 3-4 restabilirea presiunii atmosferice prinabsorbtia solutiei n cilindru, 4-5 ridicarea presiunii lichidului, 5-6 mentinerea presiunii de regim,6-7 scderea presiunii si evacuarea lichidului

.


4/7

*olutiile de imprenare sunt nclzite n functie de natura acestora, ntre 9$ si 1$$ . "entru solutiiuleioase temperatura este de 11$-1!$ . n comparatie cu celelalte procedee durata imprenrii este maiscurt' !-# h la traversele de pin, #-5 h la stlpii de pin, 9-; h la traverse de fa. n aceastvariantde lucruconsumul de solutie este relativ mare si nu poate fi micsorat fra influenta uniformitatea imprenrii. inacest motiv procedeul este aplicabil n special n cazul imprenrii cu solutii apoase. "entru a devenieconomic procedeul n cazul substantelor uleioase se recure, la utilizarea unui diluant (diluant petrolier), nspecial pentru uleiul de creozot si de antracen. "rocedeul imprenrii totale aplicat n tara noastrcu ulei de creozotsau cu ulei de antracen se deosebeste de procedeul /ethell propiu-zis, prin aplicarea finala unui vacuum deaceeasi valoare (cca. 9$$ mm ?). @acuumul are drept scop, printr-un proces de refulare, spermitrecuperareaunei prti din imprenant aflat n lemn si care s-ar pierde, scurndu-se ulterior pe la capetele traverselor, n balastulde sub acestea.

"ig.$. Diagrama impregnrii lemnului prin procedeul absorbtiei totale si cu acuum final:

1-2 realizarea vacuumului, 2-3 mentinerea vacuumului, 3-4 restabilirea presiunii atmosferice prinabsorbtia solutiei n cilindru, 4-5 ridicarea presiunii lichidului, 5-6 mentinerea presiunii de regim, 6-7 scdereapresiunii, 7- golirea cilindrului, -! realizarea vacuumului final, !-1" mentinerea vacuumului, 1"-11 revenireala presiunii

&cest procedeu se aplicn mod curent pentru imprenarea stlpilor de rsinoase cu substanteuleioase, realizndu-se n cazul lemnului bine uscat la aer liber, o imprenare corespunztoare a zonei exterioarede circulatie a sevei (pe o ltime de $,5-1,5 cm), nu nsa zonei centrale aproape de mduv.

7n fi. .#. se prezint o instalaAie de imprenare prevzut cu cilindru de prenclzire si manipulare a uleiuluibamplasat la un nivel superior, fatde cilindrul de imprenare.

"ig.%.&. #nstalatie de impregnare cu cilindru de prenclzire$ a-cilindru de impregnare, b-cilindru denclzire, c-vas de msur, d-rezervor de aer comprimat, e-recipient de vid, f-condensator,g-pomppentru lichide, h-pomppentru aer, i-pompvid.


5/7

:peraiile tehnoloice sunt urmtoarele'1. in rezervor se pompeazulei n cilindrul de nclzire b, prevzut cu serpentine pentru abur, s. n acestscop se deschid robinetele B1, B! si B# si se pune n functiune pompa de creozot, . upumplere,robinetele se nchid din nou.2. upce n cilindrul de imprenare as-a ncrcat materialul lemnos si instalatia a fost nchisermetic, serealizeazvacuumul initial (9$$ mm ?)6 n acest scop se deschid robinetele B si B5 si se pune n functiune pompade vid, i, care este n leturcu cilindrul de imprenare prin intermediul vasului de vid, e si alcondensatorului, f. ondensatorul are rolul de a retine vaporii de ap si de a rci aerul scos din cilindru, nlesnind

astfel realizarea vacuumului. uptrecerea timpului de mentinere a vacuumului se nchid robinetelerespective si se opreste pompa.3. *e trece uleiul de imprenare nclzit din cilindrul, b, n cilindrul, a, prin cdere libersi sub vacuum. n acestsens, se deschid robinetele B!, B9, B# si lasfrsit B;. upumplerea cilindrului de imprenare, se nchid toate robinetele.4. *e ncepe comprimarea lichidului de imprenare n cilindrul de imprenare n care scop, se deschid robineteleB8, B=, B1$, B11, B1! si prin intermediul rezervorului de aer comprimat ,d, se pune n funcAiune pompa deaer, b. "resiunea se ridicpnla valoarea prescris(8-1! atm) si se mentine pnce se realizeazabsorbtiade ulei prevzutpentru sortimentul de lemn care se impreneaz.5. *e evacueazuleiul din cilindrul de imprenare, a trecndu-l n cilindrul denclzire, b. n acest scop se deschid si robinetele B1# si B#. "entru deplasarea uleiului se poate folosisi aerul comprimat, caz n care se deschid robinetele B8, B15 si se pune n functiune compresorul de aer.9. @acuumul final se realizeaz, ca si cel initial, deschiznd robinetele B si B5 si punnd n functiune pompa devid, i. Bobinetele se nchid duprealizarea vacuumului.

;. *e restabileste presiunea n cilindrul de imprenare prin deschiderea robinetului B;.8. *e oleste cilindrul de uleiul recuperat prin deschiderea robinetului de scurere B1.

Procedeul absorbtiei limitate&cest procedeu cunoscut si sub denumirea de Bpin, dupnumele autorului, conduce la o absorbtie mai

redussi anume la cantitatea strict necesarimprenrii peretilor celulari, cavittile celulelor rmnnd oale lasfrsit. n felul acesta imprenarea rmne calitativ corespunztoare, eliminndu-se cantitatea de imprenantaflatn exces, prin folosirea aerului sub presiune introdus initial n lemn. "rocesul se desfsoarca si ncazul procedeului denumit dublu Bpin dupcum urmeaz'

a nceput, lemnul introdus n cilindrul de imprenare este supus la o presiune cu aer comprimat de 1- atm,pentru o duratde cca. #$ min. n continuare, fra ntrerupe sau reduce presiunea, se introduce lichidul de

imprenare pnla umplerea cilindrului, ridicnd presiunea pnla valoarea prescris(;-8 atm). uratamentinerii presiunii se releazn functie de absorbtia necesar. *e reduce apoi presiunea pnla zero, seevacueazlichidul si se creeazun vacuum final n cilindrul de imprenare (9$$ mm ?, timp de cca. 15min). atoritpresiunii initiale de 1- atm, aerul aflat n cavittile celulare ale lemnului se seste partial comprimatn momentul n care solutia de imprenare ncepe sptrundn lemn. n felul acesta, se creeazo tensiune devapori care, la sfrsit, cnd se evacueazimprenantul, prin relaxare refuleazsurplusul de lichid aflat ncavittile lemnului. a aceasta contribuie si vacuumul final, realizat dupevacuarea lichidului. Cn felul acesta,n lemn rmDne numai lichidul care a ptruns n peretii celulari sau care udsuprafetele interioare ale acestora.

"rocedeul este economic, reducndu-se considerabil consumul de creozot, fra micsora adncimea dedifuzie si uniformitatea imprenrii. acprocesul se repetse repetse numeste dublu Bpin. Bepetarea cicluluiare drept scop mbuntirea difuziei si repartitiei uleiului de creozot n lemn.

"ig.%. Diagrama impregnrii lemnului cu ulei de creozot prin procedeul absorbtiei limitate,repetat'dublu (ping):1-2 realizarea presiunii initiale a aerului, 2-3 mentinerea presiuniiinitiale a aerului, 3-4 introducerea uleiului si ridicarea presiunii, 4-5 mentinerea presiunii uleiului,5-6 revenirea la presiunea atmosferic, 6-7 golirea cilindrului, 7- realizarea vacuumului,-! mentinerea vacuumului, !-1" revenirea la presiunea atmosferic%procesul se repet&.


6/7

emnul uscat n aer se introduce n cilindrul de imprenare 1 n care, dupnchiderea etansa capacului,se creeazcu ajutorul pompei de aer "1 presiunea iniialde aer atm. &ceeasi presiune se seste sideasupra lichidului de imprenare din vasul tampon ! amplasat de reulla un nivel superior, caz n careventilele @1, @! si @# sunt deschise (4i. 5.)

n ambele vase, 1 si ! presiunea fiind eal, lichidul de imprenare se deplaseaznumai datoritdiferentei denivel. n faza urmtoare, se nchid ventilele @, @5 si se deschide ventilul @9 prin care uleiul de creozot,presat cu pompa "!, trece din vasul de msur# n cilindrul de imprenae 1. resterea presiunii continupnla atinerea valorii de reim (8-1 atm) si pnla realizarea absorbtiei uleiului indicatde vasul de msur,prin indicatoarele de nivel.

"ig.*. #nstalatia deimpregnare a lemnului cu ulei de creozot

Procedeul absorbtiei semi-limitate

&cest procedeu se caracterizeazprin lipsa perioadei initiale de comprimare a aerului n cilindrul deimprenare, procesul ncepnd prin umplerea cilindrului cu solutie sub presiune atmosferic. *e ridicapoipresiunea lichidului pnla presiunea de lucru (aerul din cavittile celulare fiind comprimat) dupcare urmeazevacuarea lichidului din cilindru si realizarea vacuumului final. n acest fel, datoritvacuumul final, o parte din excesulde imprenant este refulat, reducndu-se astfel absorbtiaaerul comprimat initial se destinde, mpinnd excesulde ulei . Becuperarea este mai redusn comparatie cu cea realizatprin procedeul absorbtiei limitate, lipsind

perioada de comprimare initiala aerului. "e aceste considerente absorbtia se considersemi-limitat.

7. Impregnarea lemnului prin osmoz

"rocedeul cunoscut sub aceastdenumire se bazeazpe presiunea osmotic, care ia nastere ntre solutiasuprasaturataplicatsub forma unei paste pe lemnul umed si lemn. "resiunea osmoticeste cu att mai marecu ct concentratia srii este mai ridicat, influentnd direct viteza de difuzie. "rocesul se aplicpe lemnul verdedupcojire, utilizndu-se o past, prin pensulare urmatde stivuirea pieselor de lemn frspatii si acoperireacu nvelituri impermeabile (carton udronat). n felul acesta se mpiedicuscarea lemnului. urata imprenrii #- luni.

"ig.+. Diagrama impregnrii lemnului prin procedeul absorbtiei semi-limitate:"-1 umplereacilindrului cu lichid de impregnare, 1-2 ridicarea presiunii, 2-3 mentinerea presiunii de regim, 3-4 revenireala presiunea atmosferic, 4-5 golirea cilindrului de lichid, 5-6 realizarea vacuumului, 6-7 mentinereavacuumului, 7- revenirea la presiunea atmosferic.


7/7

Protectia lemnului prin procedeul bandaelor face parte din cateoria procedeelor care sebazeazpe difuzie si este aplicat ndeosebi pentru protejarea stlpilor de telecomunicatie. "rotectia cu bandajeaprstlpul n reiunea cea mai periclitat(partea din pmnt, vrfurile sau reiunea mbinrii) si poate fi aplicatchiar n timpul utilizrii stlpului.

"e baza cercetrilor privitoare la repartitia umidittii ntr-un stlp nropat s-a stabilit cbandajul nu trebuie aplicatla nlime mai mare de 1$ cm deasupra solului, deoarece umiditatea lemnului scade repede spre parteasuperioar. &stfel, bandajul se aplicpe o portiune de 5$ cm avnd 1$ cm deasupra solului. 3umai nterenurile mlstinoase sau inundabile, bandajul trebuie sse ridice pnla !$ cm deasupra solului.

atele experimentale au demonstrat cantisepticele ptrund bine n lemn n cazul n care acesta are o umiditate

mai mare de 5$% si n special n straturile exterioare care vin n contact cu bandajul. e reulse obtine oumiditate de 5$-=$% n alburn si !8-#$% n duramen.

8. Impregnarea lemnului prin inectare sau prin gurire

"rocedeul cunoscut si sub denumirea de obraa fost aplicat n special la protectia stlpilor de telecomunicatien zonele de nropare n pmnt. "rocedeul constdin nteparea lemnului cu ajutorul unui ac tubular, prin carese preseazapoi solutia antiseptic. &cul ptrunde 9-; cm n adncime fiind apsat cu ajutorul unui brat deprhie, acesta servind totodatsi ca rezervor pentru solutie.

ntepturile se realizeazpe o nltime de cca. 9$ cm. *rurile folosite sunt' fluorura de sodiu, dinitrofenolat desodiu, trioxid de &s. &ceste solutii venind n contact cu lemnul umed, produc o presiune osmoticmare, subinfluenta creia sarea difuzeazn lemn. "rocesul dureaz-9 luni, n functie de anotimp si de umiditatea lemnului,care trebuie sfie mare, cca. #$ %.

. /ubstante cu proprietti insecticide

upmodul cum exercitactiunea toxicaceste produse se mpart n trei cateorii' produse toxice denutritie (inestie), de respiratie si de contact. nele din produsele cunoscute si folosite curent la conservarea lemnuluisunt n acelasi timp funicide si insecticide. &cestea sunt substantele pe bazde arsen, fluor, mercur, cupru saucare fac parte din rupa celor cu continut de fenoli si derivati clorurati sau nitrati ai fenolului.

DDT, p-p diclor difenil tricloretan. *e utilizeazca insecticid pentru combaterea '(ctus parallelipipedussi '. planicollis cu o solutie de 5%. emnul uscat se poate trata pentru protectie cu 5% + n amestec cualte insecticide (!% clordan sau $,5% lindan) n solutii uleioase.

010, he2aclorciclohe2an. @aloarea insecticidse realizeazpe cale de nutritie si contact. *e utilizeazla combaterea insectelor xilofae ('(ctus). "rin separarea industriala izomerului n stare pur(== %) se obtineun produs numit lindan, cu eficacitatea insecticidmult mai mare.

1lordanul, octaclor-endometilen-tetrahidrinden, este un produs cu actiune insecticidcare actioneazprin contact, nutritie si respiratie, caracterizat printr-o actiune lentnsde rezistentprelunit. *e utilizeazuneorin amestec cu alte insecticide mai puternice (ex. indan).

Aldrina si dieldrina, sunt foarte stabili fatde alcalii putnd fi utilizati att n mediu acid ct si alcalin.1lornaftalina este funicidsi insecticidcu denumirea E2lamonsi actioneazpe calea respiratiei,

nutritiei sau contactului. 3u este lavabil.in insecticidele de respiratie cu aplicatie practicse mentioneaz'/ulfura de carbon, 1/ ucid larvele de insecte prin asfixie. +ratarea pentru dezinfectare trebuie fcutn

ncperi bine nclzite utiliznd 15$-!$$ Fm spatiu la 18 si #5$-$$ Fm la 1! . 0entinerea este de #9-8hn vapori de * . *e utilizeazpe scarmare si n ariculturn amestec cu l.

P-diclorbenzenul, este un produs solid care se volatilizeazusor si se utilizeazmpotriva insectelorxilofae si acelor din sol, precum si pentru combaterea moliilor din haine, blnuri, etc.

Procedee de tratare a lemnului contra insectelor"entru combaterea insectelor xilofae din lemn se utilizeaz si procedeul tratrii lemnului cu aer fierbinte

precum si azarea.Procedeul tratrii cu aer fierbintes-a dovedit n practica fi mai eficace la combatere dect cel pe cale

chimic. +emperatura optimde tratare este de 55 la care oule, larvele si insectele sunt distruse, duratade mentinere a lemnului fiind 9-8 h.

3azarea lemnului, se aplicindustrial pentru combaterea insectelor xilofae instalate n lemn.intreprodusele cele mai eficate se mentioneaz' acidul cianhidric (pentru combaterea )(lotrupes ba(ulus&,bromura demetil (pt '(ctus parallelipipedus).

a obiectele de mare valoare (mobil, obiecte de art, etc) combaterea insectelor se poate face prinintroducerea insecticidelor n aleriile insectelor utiliznd n acest scop pipete.

204021709-protectia-lemnului

Documents