ií'lOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQ.І8

Pt OG OZ о O

Tfl Ôli’i O joТФIl Olf!ô4 O« ôï©c 040T OT o4©*2JL! 2tî 0æ оÙl 0ïfo4©4 ©lh?

7 7

AL

GIMNASIULUÏ MARE PUBLIC ROMÂNDE RELIGIUNEA GRECO-ORIENTALĂ

DIN

BRAȘOV,

Ö

OO

w-

AL SCÔLEÏ REALE SI AL SCÓLELOR CENTRALE1 •> 5 • .

PRIMARE

PE AL 48-LEA AN ȘCOLAR

1897—98.-к

PUBLICAT DE

V IRGIL ONIȚIUDIRECTORUL ȘC0LELOR MEDIÏ.

BRAȘOV,TIPOGRAFIA CIURCU & COMP,

îess.J

JL it

Я t

А

I

8f81

8

AL

GIMNASIULUÏ MARE PUBLIC ROMÂNDE RELIGIUNEA GRECO-ORIENTALÀ

DIN

BRAȘOV,

AL SCÓLEI REALE ȘI AL ȘC0LELOR CENTRALE

PRIMARE

PE AL 48-LEA AN ȘCOLAR

1897—98.

PUBLICAT DE

Virgil OnițiuDIRECTORUL ȘCOLELOR MEDIÏ.

BRAȘOV,TIPOGRAFIA CIURCU & COMP.

îesa.

ȘC0LELE MEDII GR. OR. ROMÂNE DIN BRAȘOV.

I.

ALE

CORPULUI PROFESORAL.

SERIA II.X

T.

ANUL ȘCOLAR

1897—98.

PUBLICATE CU UN ADAUS ȘI 2 PORTRETE

DE

Virgil OnițiuDIRECTORUL ȘC0LELOR MEDIÏ.

I.PROIECT DE MODIFICARE

A‘ PROGRAMEI ORELOR DE LECȚIÎLA SCÓLELE MEDIÏ GR. OR. ROMÂNE

DIN

BRAȘOV.

De Virgil Onițiu, director.

I. Precedențe.

Cu ordinul nr. 6781 școl. ddto 16 Decembre 1896 (înregistrat sub nrul direcțional 111—1896/97) al Venerabilului Consistoriu Archidiecesan din Sibiiîi ni s’au comunicat unele, observări făcute de Dl ministru al cultelor și in­strucțiunii publice asupra școlelor nóstre încă în anii 1891 și 1892.

între aceste observări se află una, care insistă asupra numărului prea mare de ore de lecții la școlele nóstre, un număr, care întrece maximul legal de óre pe săptămână. ' -

Excelența Sa Dl ministru a cerut explicări în acăstă privință delà V. Consistoriü, ér acesta delà direcțiunea școlelor medii.

Direcțiunea școlelor medii în raportul eî nr. 119—1896/97 ddto 31 De­cembre 1896 a dat asupra chestiunii următorele explicări. j

«Planul nostru de învățământ la gimnasiu presintă un plus de 4 óre pe săptămână la numărul total al orelor din obiectele ordinare față cu planul statului, avênd acesta un total de 231 óre, ér al nostru un total de 235 óre ordinare pe săptămână, — ér planul școlel nóstre reale arată un plus de 2 óre față cu planul statului.

, «Plusul de óre peste numărul legal (§. 16, art. de lege XXX din 1883) c la clasa a III și a IV gimn. și a III și a IV reală cu câte 1 oră pe săptămână, și la clasa a VIII gimn. cu 2 orc pe săptămână.

«Acest plus provine din faptul, că la școlele nóstre medii numărul obiectelor ordinare întrece cu unul pe. cela al școlelor de stat. Acest obiect de învățământ este limba și literatura română, care fiind limba de propunere

1

2

a institutului ni se impune ca obiect ordinar nu numai prin natura lucrului, ci chiar prin citatul articlu de lege din 1883, §.7.

«Dar legea din 1883 la §-ul 16 deja a trecut cu totul cu vederea r disposițiunea sa din §-ul 7, căci stabilind numeral maximal al orelor ordinare

pe sëptëmânâ cu 26 ore (fără gimnastică) pentru clasele 4 inferiore și cu . 28 óre (fără gimnastică) pentru clasele 4 superiore și ficsându-să ulterior în

planul de învățământ edat de înaltul Minister numéral orelor din obiectele singuratice, — am fost aduși într’o situație analogă cu sërmaniï câlëtorï, carï ajungeau în patul luî Procruste: orî-cum ne-am aduna, ori-cum ne-am întinde, nu putem eși nici cum la mësura impusă prin légea din 1883 (§. 16).

«Am făcut totă reducția posibilă la unele obiecte de învățământ, pentru- ca fără primejduirea resultatului învățământului să facem loc și limbeî române ca obiect de învățământ, nu numai, — dar chiar și acest obiect, care în urma spiritului legii din 1883 și îndeosebi a instrucțiunilor planului de învățământ al statului edate în 1883, este basa întregii instrucțiuni din școlele medii, a fost restrîns la un minim de óre, căci pe când statul are 30 de pre pentru obiectul limbeî de propunere la școlele sale, noi nu avem decât 27 de óre pe săptămână pentru limba română, ca limbă de propunere la școlele nóstre.»

Pe basa acestor expuneri direcțiunea școlelor medii a cerut, ca înaltul minister să aprobe plusul de óre delà școlele nóstre, creat fiind acesta prin condițiile speciale ale școlelor nóstre pe de-oparte, ér pe de altă parte prin mancitatea disposițiunilor ardeiului de lege XXX din 1883.

Exc. Sa Dl ministru de culte și instrucțiune publică prin ordinul său nr. 35512 ddto 6 Aug. 1897, comunicat direcțiunii școlare prin hârtia Venera­bilului Consistoriú archid. nr. 5090 școl. ddto 28 August v. 1897 și înre­gistrată la direcțiunea școlelor medii sub nrul 17;—1897/98 nu a luat la cu- noscință explicările date de aci și înaintate prin Venerabilul Consistoriü,' ci a cerut modificarea programei orelor de lecții strict în sensul legii din 1883 (§. 16), ér Venerabilul Consistoriü în amintita hârtiă a provocat direcțiunea să satisfacă ordinului ministerial și să înainteze un proiect de modificare a programei orelor de lecții în sensul indicat.

Etă precedențele acestui proiect, pe care am ținut să’l presint și Onora­tului corp profesoral spre discuție și opinare.

II. Principii.înainte de ce ași présenta un proiect de modificări în programa actuală a

órelor nóstre de lecții, țin să demarcăm bine cadrul, în care aceste modificări să vor pute mișca.

Spre acest scop în sensul ordinului ministerial și consistorial, cadrul fundamental ni’l dă în privința maximului de óre pe clasă: §-ul 16 al ardeiului de lege XXX, din anul 1883. Etă acest §. în traducere literală:

3

«Numërul orelor de lecții obligatóre pentru școlari din obiectele de «învëtâmênt obligate, cu abstragere delà gimnastică, face în cele patru clase «inferiore cel mult 26, în cele patru clase superiore cel mult 28 de ore; «și cu obiectéle extraordinare cu tot nu póte fi angajat școlarul în cele patru «clase inferiore decât cel mult cu 30, în cele patru clase superiore cel mult «cu 32 ore pe sëptëmâna.» - '

Obiectele ordinare sunt înșirate în §-ul 3 și 4 al artic. de lege XXX din 1883 șiele äü^rebüiFsänie^cceptate deci și din partea autorităților nostre confesionale. Astfel în conformitate cu §§-ii 3 și 4 obiectele ordinare pentru gimnasiu sunt la noi:

1) Religiunea2) Limba și literatura română (la școlele de stat acest obiect lipsesce)3) . » » » maghiară4) » » » latină5) » » » germână6) » » » elină7) Geografia8) Istoria (Ist. .Ungariei și Istoria universală)9) Propedeutica filos. (Psichologia și Logica)

10) Matematica11) Istoria naturală12) Pisica și Chemia13) Desenul 'geometric14) Caligrafia

‘15) Gimnastica.1 în școla reală de 8 clase în locul limbe! latine și eline este introdusă limba francesă, la istoria naturală së adauge și geologia, chemia së propune ca studiu de sine și pe lângă obiectele gimnasiale së propun ca obiecte or­dinare încă geometria descriptivă și desenul liber.

O reducere saîi sporire a acestor obiecte ordinare, fiind ele stabilite în , lege, së înțelege că este exchisă. Programul nostru de învëfàmênt deci în / acéstâ privință va trebui să rëmânâ nealterat.

Ce privesce acum obiectele extraordinare, cari nu sunt de natură obli­gatóre, legea în § 6 spune numai atât, că aceste së vor stabili în planul de învëjàmênt. Ér ministerul într’un ordin emis după promulgarea legii din 1883 a decretat pentru școlele de sub directa sa supraveghiere ca obiecte extra­ordinare (la gimnasiu): Francesa, Desenul liber, Cântările, Higiena și Steno­grafia. Autoritățile nóstre confesionale aii acceptat din partea lor aceste obiecte pentru școlele nóstre medii, introducând la noi încă Geometria descriptivă, — încolo altă diferență între școlele nóstre și cele de stat în acest punct, nu există.

în aceste am dat o parte a cadrelor, în cari së vor pute mișca modi­ficările ce ’ml ѵоій lua voie a propune, anume:

1*

4

a) am indicat maximul legal de őre obligate ordinare pe sëptëmânà, precum și maximul de ore în genere (ordinare și extraordinare), cu care póte să fiă angajat școlariul în școlele medii (§. 16);

b) am arëtat, cari sunt la școlele nóstre medii obiecte ordinare de învă­țământ, din cari fără a călca legea nu putem omite și la cari nu putem adauge vr’unul (§. 3 și §. 4).

c) am consemnat obiectele extraordinare, cari sunt adî introduse la noi și cari nu sunt ficsate prin lege, pe cari deci le stabilesce și le schimbă după trebuințe autoritatea nostră confesională (§. 6).

Mai rëmâne să completez acest cadru restrictiv cu disposițiunile legii citate cuprinse în §-ul 8. în acest §. dreptul de-a stabili programa (planul) de învățământ între marginile mai sus indicate îl compete la noi Consistoriulul, ca forului suprem confesional al școlelor nóstre, natural deci, că proiectul pré­sentât aci de mine și primit eventual de Onoratul corp profesoral, va rëmâné numai proiect, având Venerabilul Consistoriu dreptul de a stabili după buna sa chibzuință planul modificat. Dar acelaș §. are o restricțiune, de care trebue să ținem cont, pentru ca să nu depășim marginea lucrării nóstre și acésta este ultima linie, cu care închieiü cadrul principial basaț pe legea de stat, pe care trebue să’l observăm necondiționat.

§-ul 8 dispune, că cuantul de cunoscințe, la care tinde instrucțiunea în școlele medii și pe care ’și-l stabilesce fie-care autoritate confesională auto­nomă pentru școlele sale, nu póte fi mai mic decât cuantul impus de ministru pentru școlele de stat, care cuant de cunoscințe, este de a se considera de minimal. Evident deci, că cu totă libertatea aparentă a autorităților confesio­nale, manile lor sunt forte legate, căci printr’o nechibzuită reducere de óre la câte un obiect de învețăment së expun primejdiei de-a nu puté satisface în școlă minimului de cunoscințe stabilit pe basa legii de cătră ministru.

în aceste cred a fi dat cadrul legal complet pentru proiectul nostru de modificare a. planului de învățământ.

înainte de ce am trage consecuențele din aceste premise, țin să relevez aci principiile pedagogice și considerațiunile impuse de natura lucrului, prin­cipii și considerațiunî, cari vor trebui luate în samă, dar cari durere vor trebui să și sufere față cu disposițiile rigide, inexorabile și nu totdâuna înțelepte ale §§-ilor. Ne vom strădui deci din tóté puterile ca acest conflict inegal dintre paragraf! și pedagogie, să së resolve cu un minim posibil de perderl în contul celei din urmă.

Constat înainte de tóté, că §-ul 16 al articlulul de lege XXX din 1883 este adus în deplină considerațiune a postulatelor pedagogice. Acestă armonie dintre paragraf și pedagogie o constat și o voiri expune în scurte cuvinte.

Tendența §-uluî 16 este evident aceea, de-a pune ocupațiuniî tinerimii în șcdlă stavile fiese în privința cuantulul de timp, adecă de-a împedâca o

5

prea încărcare (Überbürdung) a școlarilor cu muncă spirituală, pentru de a-le asigura astfel o normală desvoltare psichică și fisică.

Ér chestia prea încărcării este o chestie, care a fost de actualitate în pe­dagogie și la anul 1883 și este de actualitate și astădi.

Totă lumea s’a plâns și se plânge, că tinerimea este prea încărcată cu muncă psichică în vremurile nóstre. Anii cei mal de importanță pentru întă­rirea și crescerea fisică din vieța omului, omul modern ’și-ii petrece într’o grea și continuă muncă spirituală în școlă. Atunci când trupul lui cere mai multă mișcare, mai mult aer, ér creerul lui o. mai ușoră ocupațiune, — el de fapt este ținut a sta césurï întregi nemișcat, închis în școlă și angajat la multă și la grea lucrare spirituală.

Consecuențele acestui traiti së arată în viéfa modernă pas de pas. Omenii cu învețătură de carte adî sunt în numër covêrsitor fisicesce debili și

îndeosebi bóléié de nervi în timpul nostru au ajuns a së manifesta în atâtea forme și variațiunî nouë și a înpopula sanatoriile de psichiatrie cu atâția ne­fericiți, cum în seculii trecuți nici nu s’a pomenit. Ce-î drept și vieța modernă a omului deja cu posiție de sine în societate este de natură enervantă, căci nervii și creerii lui adî sunt angajați la o muncă cel puțin îndecită ca acum 60—80 de ani numai, — dar de bună-samă că acéstâ condiție puțin prielnică valetudinii fisice și psichice a omului modern, devine cu atât mai ruinătore, cu cât individul astfel încordat în munca vieții a eșit deja din școle cu creerii și nervii istoviți de munca silnică a școlei, între zidurile căreia și-a petrecut flórea anilor sëi tineri.

între astfel de împrejurări pedagogia nu ar fi pedagogiă dacă nu și-ar ridica glasul de protest în contra prea încărcării tinerimii cu muncă spirituală în școle. Ér statul, care ’și are forța existenții sale în forța fisică și psichică a cetățenilor sei, are datorință a pune stăvili ruinului psichic și fisic al viitorilor > sëï cetățeni prin aceea, că nu admite, ca tinerii în școlă să fiă angajați la muncă într’un numër prea mare de óre. . ■

Étâ armonia dintre postulatele pedagogice și postulatele de stat.Legislațiunea jëriï a țînut să stabilescă ca maxim admisibil pentru

ocupațiunea în ore de lecții a școlarilor din clasele 4 inferiore 30 de óre pe săptămână (cu gimnastică și cu tóté obiectele extraordinare-facultative cu tot), ér pentru cele 4 clase superiore 32 óre pe sëptëmânâ (cu gimnastică și cu tóté obiectele extraordinare-facultative cu tot).

Dacă se satisface cu deseverșire postulatelor pedagogice prin acéstâ normă fiesă saiî nu, este altă chestiune, care ne-ar scote cu totul din sfera de muncă, ce ne-am propus.

Vorba este, că legislațiunea țării nóstre a țînut cont de rcclamațiunile pedagogici moderne, când a codificat maximul orelor de lecții în școlelc jnedii.

Ей cred că este un interes românesc (abstracție de forța obligătorc a legii), ca școlarii noștri să nu fie angajați la mai multă muncă spirituală în

6

școlă, decât școlarii institutelor de stat, mai cu samă nu, câtă vreme este fórte probabil, ca la o revisuire a legii actuale, maximul de adi să fie redus încă cu vf’o 2 ore. Și în acest sens, ordinul ministerial resp. consistorial este de natură a face un serviciu mare postulatelor higienice, prin aceea că cere delà noi o ușurare a tinerimii prea încărcate.

Dar acestă ușurare de fapt este cu mult mai mică, decum apare și ca să nu fie numai o ilusie, depinde în parte delà zelul și mai potențat și trezvia și maî încordată a membrilor corpului profesoral.

Me explic și în acestă explicare voiîî fi nevoit a indica acel flagrant conflict, ce există între principiile pedagogice profesate chiar de organele statului și între praxa basată pe lege și impusă nouă.

Am dis că ușurarea apare însemnată, dar în realitate e neînsemnată.Este evident, că ușurarea școlarilor printr’o reducere a orelor de lecții

numai așa constitue cu adevărat o ușorare, o ușorare în realitate și nu o ușorare ilusorică realisată numai pe hârtia prin reducerea unor cifre de ore de lecții, — dacă prin acéstâ reducere a timpului de muncă în școlă, li se reduce școlarilor și timpul de muncă în afară de școlă și nu li . së impune pentru orele șterse o încordare de compensație și maî mare ca în cadrul maî extins de ore de până aci. Cu alte cuvinte numai așa putem vorbi pedagogicește de o ușorare a sarcineî de muncă a școlarilor, dacă reducéndu-le órele la maximul legal, le reducem și cuantul de învëjàmênt, decî și timpul de ocupație privată acasă. Căci altfel, suntem tot acolo unde am fost, numai că în loc de1 oră redusă din școlă îl silim pe școlar a munci și maî greu în școlă în órele maî puține rernase, — un rëü, :— și’l încărcăm cu un plus de muncă privată maî mare și maî grea, căci o va sëvêrsi acum singur acasă, fără ajutor suficient din partea profesorului, — al doilea rëü.

Resultă deci clar din tóté aceste, că o reducție a cuantului minimal de cunoscințe este o condiție «sine qua non» pentru ca reducția formală a orelor de lecții să satisfacă spiritului și intențiuniî legislatorice, incise în §-ul 16 al legii des citate.

Inse ! —Reducția cuantului de învețăment nu este cu putință, căci este clar și

hotărît oprită în aceeași lege în §. 8.Etă dar conflictul acut dintre intențiile pedagogice ale legii și dintre

pracsa normată de aceeași lege.Reducția cuantului de învëjàmênt ca consecuență a reducției de ore de

fapt este numai la 2 obiecte de învețăment cu putință fără de a veni în conflict cu vr’un § al legii, dar creând în acclaș timp noué conflicte cu princi­piile pedagogice și cu împrejurările speciale ale scólelor nóstre. Aceste2 obiecte de învëjâmênt sunt: Religiunea și Limba română.

Planul de învățăment al Religiunii la noi, fiind obiectul de propunere însuși (relig. ortodoxă) cu totul altul ca la stat (relig. rom. cath.) póte fi

7

modificat resp. cuantul de învățământ póte fi redus după bunáchibzuiéla autorităților confesionale, mai cu sâmă, că în planul ministerial se spune apriat, că religiunea së va propune după planurile de învățământ ale confesiunilor. Deci în acest punct nu este nici o restricțiune din partea statului.

Tot așa este și cu Limba română. Acésta nefiind obiect de învățământ la școlele de stat, statul nici nu indică acel minim de cunoscințe, care trebue ajuns în școlă prin propunerea ei. Care va să dică și aci am ave mână liberă.

Étâ conflictul! Rigórea inexorabilă a §§-ilor alăturea cu rezonul peda­gogic al ușurării școlarilor ne mână să facem reducții tocmai în acele obiecte, în cari a reduce ne opresc considerațiunî grave pedagogice și interesele reli­giose și naționale ale bisericii, care susține școla nostră.

Specificul școlei nóstre între celelalte școle medii din patriă să resumă tocmai în aceste două note esențiale: în împrejurarea că sunt confesiönale gr. or. și că sunt românesc!. Ér acest specificum al lor să manifestă în deo­sebi în 2 puncte: în studiul detaiat al religiunii nóstre și în studiul detaiat al limbei nóstre românesc!.

Conflictul aci deja devine atât de complicat pe de-o parte între legea statului și condițiile nóstre școlare specifice, pe de altă parte între aceste și unele principii pedagogice fundamentale, apoi între aceste și între alte prin­cipii pedagogice nu mai puțin fundamentale, în sfârșit între tóté între olaltă, — încât de téma să nu mă extind cu aceste expuneri prea afară din cale, mă mulțămesc simplu cu atât, că ’l-am indicat.

III. Conclusiunî și directive.

Am ridicat în cele de mai sus o serie de principii sau premise de na­tură parte juridică, parte pedagogică, am indicat pe totă linia congruența sait divergența între unele și altele, dar ’mi-am reservat pâ totă linia, ca ulterior să trag conclusiile din ele și să stabilesc directiva, pe basa cărora să present proiectul de modificare.

Prima directivă, ce va trebui să ne stabilim în acest chaos de chestiuni ce stau în conflict, cred eu trebue să fiă:

I. Legea din 1883 (art. de lege XXX despre școlele medii etc.) trebue s’o observăm necondiționat, fără considerațiune dacă ne jicnescc în convingeri ți sentimente. Noi putem să-l arltăm defectele, mancitățile, dar nu o putem nici modifica, nici eluda, — noi trebue să i ne supunem.

Principiul acesta este atât de evident, încât ajunge să-1 exprim numai.De aci urmeză ca directivă mai departe, că:

8

II Vom salva principiile pedagogice și considerațiunile nóstre specifice bisericescî și naționale complet pană la. acel grad, delà care încolo am călca pe față disposițiile apriate ale legii.

în sfêrsit :III. In conflictul dintre principiile pedagogice diferite și dintre conside­

rațiunile nóstre. specifice ne vom atașa (cu restricțiiinea de sub II) pe lângă acele principii și acele considerațiunl, pe cari realisândurle și obșervându-le, ca școlă, ca confesiune și ca naționalitate vom câștiga mal mult și vom perde mal puțin.

Aceste sunt directivele, din cari îmi iau voia a trage următorele condu- siunî basate pe expunerile mele din capitlul precedent.

1. Numërul maximal al orelor de lecții pe sëptëmânâ, fiind stabilit în lege (§ 16), nu póte fi trecut în programa nostră de învățământ. Deci plusul de ore delà noi trebue redus.

2. Obiectele de învețăment ordinare fiind stabilite în lege '(§ 3 și 4) nu se pot nici spori nici reduce și în acest punct fiind noi în conformitate cu legea, vor rëmâné așa cum sunt.

3. Obiectele de învëtâmênt extraordinare în cadrul celor admise la școlâlede stat së pot spori saîî reduce după intențiunile speciale ale autorităților nóstre confesionale (pe basa §-uluî 6). ;

4. Pentru ca prin reducerea orelor să ajungem intențiunile pedagogice ale §-uluî 16 din art. de lege XXX (1883) ar trebui ca la acele obiecte al căror numër de ore îl reducem, să reducem și cuantul de cunoscințe prescris; — dar acésta în urma §-luî 8 a aceleiași legi nu së póte face decât dintre obiectele ordinare la limba română și la religie și la tóté obiectele extraordinare.

5. în considerațiunea condițiilor specifice ale școlelor nóstre, carî sunt confesionale si româhescî, vom face tisul posibil cel mai restrîns de libertatea basată pe lege la stabilirea cuantuluî și a orelor de învățământ din r eligi une și din lim.ba română, reducând numai puțin și la extremă necesitate din orele de lecții ale acestor obiecte.

6. Vom face o reducție în orele de lecții în clasele unde este neapërat a së face pe basa legii și anume din astfel de obiecte, unde avem cele mai multe cuvinte de-a; crede, că și în numërul redus de ore, fără o deosebită încordare a elevilor,\ së póte ajunge minimul legal de cunoscințe prescrise.

IV. Proiectul de modificare.Pe basa . conclusiunilor trase din expunerile principiale de maï sus și. pe

basa directivelor stabilite aci urmeză să prcsint proiectul meii de. modificare în sens reductiv al órelor nóstre de lecții. • - .

Spre acest scop alătur aci o tabelă comparativă, care ne prcsintă planul normal al statului și planul nostru confesional actual, ér în urmă planul proiect propus de mine.

9

Tablöü comparativ pentru planul de învățământ.A. La gimnasiu.

ObiectulPlanul școlelor de stat ' Planul nostru actual

CI.I

CI.II

CI.III

CI.IV

CI.V

CI.VI

CI.VII

CI.VIII to

tal 1 CI.

i ICI.II

CI.III

CI.IY

CI.V

CI.’VI

CI.VII

CI.VIII to

tal

1. Religia ..... 2 2 2 2 2 2 2 2 16 2 2 2 2 2 2 2 2 162. Limba maghiară 6 5 3 4 3 3 3 3 30 ' 2 3 3 3 3 3 3 3 233. „ latină . . 6 7 6 6 6 6 6 5 48 6 6 5 5 5 5 5 5 424. „ elină . . . — — — — 5 Б 5 4 19 4 4 4 3 156. „ germană — — 4 3 3 3 3 2 18 — — 4 3 2 2 2 2 156. „ română . 5 4 3 3 3 3 3 3 277. Istoria ..... _ _ - 4 3 3 3 2 3 18 __ _ 3 3 3 3 2 3 178. Geografia . . . 4 4 2 10 4 4 2 109. Istoria natur. . — — — 3 2 3 — — 8 — •— — 3 2 2 — — 7

10. Fisica.............. _ _ _ _ _ _ 4 4 8 _ _ _ _ _ _ _ 4 4 811. Matematica . . 3 4 3 3 4 3 3 2 25 3 3 3 3 4 3 3 2 2412. Geometria . . . 3 3 2 2 — — — — 10 3 3 2 2 — — -■ — 1013. Proped. filos. . — — — — — — — 3 3 — — — — — — — 3 314. Caligrafia .... 1 1 2 1 1 215. Gimnastica . . 2 2 2 2 2 2 2 2 16 2 2 2 2 2 2 2 2 1616. (Higiena)' . . . —■ —■ — —■ —• ■— — — 1 --- — 2 — — 2

Suma . . . 27 28 28 28 30 30 30 3o||231 28 28 29 29 30 31 30 32 237

B. La școla reală.

Notă. Cifrele tipărite cu caractere tnaî pronunțate indică acel nr. de Ore, care e luat, tn vedere а ве modifica prin proiectul meu (v. mal jos).

O b i e c t u 1Planul școlelor de stat Planul nostru actual

CI.I

CI.II

CI.III

CI. . IV Total CI.

ICI.II

CI.III

CI.IV Total

1. Religia................... 2 2 2 2 8 2 2 2 2 82. Limba maghiară . 5 5 3 3 16 3 3 3 3 123. Limba germană 5 4 3 3 15 4 3 3 3 134. Limba francesă . . — — 5 5 10 — — 3 3 65. Limba română . . — — — — — 4 4 2 2 12'6. Geografia . . . . 3 3 — 3 9 3 3 — 3 9 !7. Istoria................... — 3 — 3 — — 3 2 58. Matematica . . . 3 4 3 4 14 3 4 3 3 139. Istoria naturală 2 2 — — 4 2 2 — — 4

10. Fisica................... — — 3 — 3 — — — • 411. Chimia................... __ — — 2 2 — — — 2 212. Geometria .... 5 5 2 2 14 4 4 2 2 1213. Desenul liber . . — — 2 2 4 ! — — 2 2 414. Caligrafia .... 1 1 — — 2 1 1 — — 215. Gimnastica . . . 2 2 2 2 8 2 2 2 2 8

Suma . . 28 28 28 28 112 28 28 29 29 114

10

Noul plan de învețământ (proiect)din obiectele ordinare.

A. La gimnasiu.Obiectul CI. CI. CI. CI. CI. CI. Gl. CI. ce Modificări față cu pro-

I II III IV V VI VII VIII >2 grama actuală:

1. Religia........... 2 2 2 2 2 2 2 1 15 Reducere de 1 óra (cl.VIII)2. L. maghiară . . 2 3 3 3 3 3 3 3 233. L. latină .... 6 6 5 5 5 5 5 5 424. L. elină .... — — — 4 4 . 4 3 155. L. germână . . — — 4 3 2 2 2 2 156. L. română . . . 5 4 2 3 3 3 3 3 26 Reducere de 1 órá (cl. III)7. Istoria . . . , . — — 3 2 3 3 2 3 16 Reducere de 1 óra (cl. IV)8. Geografia . . . 4 4 2 — — __ — 109. Ist. natur. . . — — 3 2 2 —- — 7

10. Fisica........... — — — — —. — 4 4 811. Matematica . . 3 3 3 3 4 3 3 2 2412. Geometria . . 3 3 2 2 — — — — 1013. Filos, proped. — — — — — 3 314. Caligrafia . . . 1 1 — — — — — — 215. Gimnastica . . 2 2 2 2 2 2 . 2 1 15 Reducere de 1 óra (cl.VIII)16. Higiena .... — — — — — 1 — — . 1 Reducere de 1 óra (cl. VI)

(extraord. obl.) 1 1 1Suma.. 28 28 28 28 30 30 30 30 232 Mai pufin cu 5 óre.

B. La reale.

Notă. Cifrele tipărite cu caractere maî pronunțate indica órele, cari s’aiî modificat prin acest proiect.

Obiectul CI. I.

CI.II

CI.III

CI.IV

Total Față cu progr. actuală:

1. Religia................. 2 2 2 2 8 :

2. Limba maghiară . 3 3 3 3 123. Limba germână . 4 3 3 3 134. Limba francesă . . — — 3 4 7 Un plus de 1 óra (cl. IV)5. Limba română . . 4 4 2 2 126. Geografia........... 3 3 __ 3 97. Istoria................. 3 +

33 Reducere de 2 óre (cl. IV)

8. Matematica .... 3 4 3 13|9. Istor. naturală . . 2 2 — — 4

10. Fisica.................... __ 3 _ 3 Reducere de 1 óra (cl. III)11. Chimia................. 2 2 112. Geometria........... 4 4 2 2 1213. Desenul liber . . . 2 2 414. Caligrafia ..... 1 1 - . _ 215. Gimnastica .... 2 2 2 2 8 1

Suma . . . 28 28 28 28 112 1 Mal pufin cu 2 óre.

11

Din tabloul comparativ de mai sus së vede, că planul nostru de învă­țământ la gimnasiu trece la obiectele obligate peste cadrul maximului legal în cl. III, IV - și VI cu câte 1 oră pe săptămână, ér în ci. VIII gimn. cu . 2 ore pe septemână, :— total cu 5 őre pe septemână, — ér la șcdla reală ni să presintă cl. III și IV reală cu câte 1 oră peste maximul legal.

în urma unei cercetări detaiate pot să presint următorele propuneri de reducție, marcate în planul-proiect de pe pg. precedentă:

a) în cl. III gimn. să së reducă orele de limba română dela j la 2 ore pe săptămână. —■ Reducția acesta (singură ce o admit din nrul total de 27 ore al limbeî române în gimnasiul nostru) să póte face fără primejduirea învăță­mântului și fără îngreunarea școlarilor, căci materialul teoretic al clasei: »Gra­matica sistematică a limbeî române«, nu ofere, nici un material nou școlarilor, fiind ea numai sintesa sistematică a cunoscințelor gramaticale empirice ale șco­larilor, agonisite în cl. I și II gimn. în 9 ore pe săptămână. Sintesa acésta să pöte face în timp forte scurt, încât fără greutate o să rămână cel puțin 2/3 părți ale orelor pentru lectură.

b) în cl. IV gimn. propun a să reduce istoria delà g la 2 őre pe săp­tămână. Propunerea acésta së basézâ pe faptul, că istoria antică; în. deosebi a- Elinilor și a Romanilor pănă la Augustus, care să propune aci, este atât de preparată în marea mulțime de cunoscințe agonisite la lectura română, maghiară și latină în clasele precedente, cari tóté reflecteză forte mult la istoria Elinilor și a Romanilor, încât 2 óre vor ajunge pentru sintesa sistematică și completarea cunoscințelor istorice ale școlarilor, fără o deosebită îngreunare a muncii lor private.

c) în cl. VI gimn. excedentul nostru de 1 oră s’a creat prin introdu­cerea Higiénéi la noi cu 2 óre obligate. Fiind acest obiect un obiect extra­ordinar și putându-să reduce cuantul de cunoscințe la un minim indispensabil, propun a să reduce orele de Higienă din acésta clasă delà 2 la i oră pe săptămână.

d) Mai grea este chestiunea în cl. VIII gimn., unde orele obligate și de altfel reduse față cu planul statului presintă la noi un plus de 2 óre pe săptămână peste maximul legal de óre. Aci alt expedient nu am putut afla decât reducerea _.órclor_ de Religie delà г la i oră pe săptămână și a orelor de gimnastică delà 2 la i dră pe septemâîhă.

Pentruca acéstá reducție să nu~rămână ilusoriă la Religie, reducerea cuantulul de învățământ prescris pentru cl. VIII gimn. din acest studiu, este indispensabilă. în acéstâ clasă să propune după planul actual: dreptul canonic și constituțiunea bisericii nóstre pe basa statutului organic. Părerea mea for­mată în conțelegcre cu D-l catichet gimnasial este, ea Ven. Consistorii! să abstca delà propunerea dreptului canonic, ca fiind un obiect cu adevărat spe­cial teologic și și din alte puncte de vedere prea greii de tractat în școlele medii și să lase pentru acăstă clasă numai cunósccrca temeinică a constitu-

12

țiuniî nóstre bisericesc! pe basa statutului organic, cunóscere, ilustrată cu unele principii fundamentale din dreptul canonic.

Gimnastica, dacă o vor cerceta școlarii în acéstâ ultimă clasă, unde deja în urma vrêsteï mai mature, necesitatea fisică dé-а gimnasta ța tot cașul nu mai este așa de mare ca în clasele inferiore, și unde anul școlar de fapt este cu aprópe 2 luni mai scurt decât în alte clase, deci corpul e angajat pe un timp mai scurt la stare în loc în clasă, — die, dacă vor gimnasta în cl. VIII numai într’o oră pe săptămână, care și ea s’ar puté eventual jiné în doue rîndurî de câte ’/a de oră, — nu vor perde aprópe nimic. ,

Trecênd la școla reală,, aci problema ne este cu mult mai ușoră, căci planul nostru de învățământ în cl. III și IV reală are plusul de câte 1 oră în urma faptului, că în cl. III së propune (iară nici un motiv palpabil) un obiect (Fisica) cu un număr de óre mai mare ca la școlele de stat, ér în cL IV reală avem chiar (erăș fără reson pedagogic) cu un obiect de învățământ (Istoria) mai mult decât la stat. Propun deci :

e) în cl. III reală să së reducă orele de Fisică în conformitate cu pla­nul de învățământ al școlelor de stat delà 4 la 3 ore pe săptămână.

f) în cl. IV reală să să sisteze propunerea Istoriei, fiind ea aci substi­tuită cu Geografia politică atât în planul nostru cât și în planul statului; din orele 2 astfel economisite: una să adauge la orele de Francesă ale clasei, pro- punându-să în loc de 3 cu 4 óre pe săptămână (statul are 5), ér 1 să șterge, prin ce ajungem tocmai la maximul legal de 28 al orelor obligate.

g) Ca resultat al indicatelor modificări stabilim numărul órelor nóstre ordinare obligate pe săptămână conform legii și planului de învățământ al statului cu 28 de óre în cele 4 clase inferiore ale gimnasiuluî și ale școleî reale și cu 30 de óre în cele 4 clase ale gimnasiuluî superior.

* !în legătură cu modificarea planului de óre în obiectele obligate or­

dinare ni să impune de astă-dată imperios și regularea planului nostru (de fapt format mai mult prin us decât prin disposițiunî reglementare) din obiec­tele extraordinare.

Acéstâ regulare trebue să să facă în considerația restrictivă a legii din 1883 (§ 16), care nu admite o ocupație școlară în orele de lecții mai mare decât de 30 óre în clasele 4 inferiore și 32 óre în cele 4 clase superiore. Evident deci, că suma órelor extraordinare, în carî póte să fie angajat la lecții ori care școlar din școlele nóstre medii, nu va puté trece peste nrul de 2 óre în fie-care clasă. Faptul acesta va reclarria o reformă în- trăgă în feliül de propunere și în planul de orc a obiectelor nóstre extraor­dinare și facultative, cu atât maî mult, cu cât în cl. I reală va trebui să in­troducem un obiect extraordinar facultativ noii: limba latină.

13

Obiectele rióstre extraordinäre de present sunt :

1) la gimnasni: Cântări, Francesă, Desenul liber, Geometrie descript.și Higienă. <

2) la reale: Cântării. -La aceste obiecte propun a së adauge în cl. I reală limba latina, ~

pentru de-a înlesni studiarea acestei limbi. în deosebi acelor elevi din cl. I reală, cari s’aiî înscris aci de nevoie neîncâpênd în cl. I. gimnasială și carî aii de cuget a întră în anul proxim în cl. II gimn., în care îmbulzéla nu mal este așa de mare ca în I.

Vom avé deci obiecte extraordinare : -.

1) la gimnasiu: (ca până acum) Cântări, Francesă, Desen liber, Geo­metria descript. și Higiena.

2) la reale: Cântări și Latina.Cu aceste s’a tranșat și chestia cântărilor, cari nicidecum nu pot fi con­

siderate ca obiect ordinar de învețămént, după cum a fost propus d-1 prof. Timoteiii Popovic! la sfârșitul anului școlar trecut.

Aceste obiecte extraordinare (parte ca obligate, parte ca-facultative) aii fost distribuite la noi pănă acum astfel :

1) Cântări: câte 1 oră obligată în fie-care clasă a gimnasiuluî inferior și a scólel reale; - și 2 ore comune pentru clasele gimnasiuluî superior. — Total io őre.

2) Franceza: câte 3 óre (în comun cu clasa respectivă reală) în cl. III și IV gimn. și 2 óre comune pentru clasele gimnasiuluî superior. — Total 8 ore.

3) Desenul liber: 2 óre comune în cl. III și IV gimn, și 2 óre comune în gimnasiul superior. — Total 4 ore.

4) Geometria descript.: câte 1 oră în cl. VII și 1 oră în cl. VIII gimn. — Total 2 ore.

5) Higiena: v. mai sus pag. 15 pct. c.

Programa orelor de lecții pentru obiectele extraordinare are să țină samă de faptul, că conform legii în nici o clasă școlarii nu maî pot fi an­gajați cu mal mult de 2 óre pe sëptëmânâ în aceste obiecte. Deci së va cere parte o reducere de óre, parte o disposițiune strictă, ca acclaș școlar să nu potă urma mal multe obiecte extraordinare, îndată ce totalul orelor acestora ar trece peste 2 óre pe sëptëmânâ.

Ținând acestă normă. în vedere proiectul meii pentru obiectele' extra­ordinare îl presint în tabela alăturată.

14

Noul Plan de învățământdin obiectele extraordinare.

Normă: Nicî un școlar nu póte să urmeze cursuri extra­ordinare în mai mult de 2 óre pe săptămână.

A. La gimnasiu.

Nr.

cure

nt

Numele obiec­tului extraord.

Natura obiectului

Câte óre pe săptămână?

Tota

l

Cl.I

Cl.II

Cl. III

Cl.IV

Cl.V

Cl.VI

Cl. VII

Cl.VIII

1. Cântări

Parte obligat, parte facultativ ;*)

Obligat e pentru toți școlarii în cl. I

și 11 ; facultativ pentru școlarii din

cl. ІЙ și IV.

2obl.

2obl.

1fac.

1fac.

Probe de cor în ■ 2 ore cu școlarii aleși pentru cor de profesorul de

musică**).

6.

2. JFrancesa Facultativ — — 2

fac.2

fac.2 (doue) óre fac.

împreună 6.

3. j Desenul liber și

Geometria descript.Facultativ — —

2 óre fac. îm­

preună Des. lib.

2 <5re facultative împreună

Des. lib. Des. lib.'—.— Șl

Geotn. d.

4.

4. ÍHigiena Obligată în cl. VI g.

pentru toți școlarii — — — — — 1 obl. — — 1.

B. L a r e a 1 e.

*) Facultativ este a să lua pretutindeni în acel sens, că depinde del.i voinp liberă a fie-cănil școlar, dacă unneză saii nu cursul. Nici un școlar deci nu póte fi obligat a urma vr'un curs facultativ, dacă cl nu voesce.

1 Nr.

cure

nt

Numele obiec­tului extraord.

Natura obiectului

Câte óre pe săptămână?

1 Tot

al

Cl. I Cl. II Cl. III Cl. IV

1. Cântări

Parté obligat, parte facultativ.

Obligat p.toți (cl.II.) Facultativ pentru

cl. III și IV.-

2

oblig.

1

facult.

1

facult.4.

2. LatinaFacultativă, pentru cari vor și pot s'o învețe cu succes.

2 — ' — — 2.

♦*) La aceste probe trcbue să iea parte toți, pe cari ’șl-i alege și declară de apțl d-1 profesor de cântări. Orele acestea de probă nu să consideră de óre de lecții.

15

Schimbările esențiale față cu usul actual sunt:

Cântările së vor propune în I și II gimn. cu câte 2 ore în loc de 1 pe septemână în ipod obligător pentru toți școlarii și së vor împărți orele așa ca în 2/3 părți dih nrul total al orelor să së dee elementele teoretice de musică și să së facă exerciții cu cântece lumesc!, ér !/3 a totalului de ore, să së foloséscâ a së învăța principalele cântări bisericesc! ale liturgie! și unele dintre _ glasuri, tóté aceste cântate unisono (pe o voce). — In cl. I reală cântările nu së vor ma! propune, ca să facă lpc limbe! latine, ér în cl. II r. drept com­pensație së vor propune în 2 óre obligate. Din cl. III reală începênd ele së vor propune numaî în mod facultativ acelor școlar!, car! vor voi să învețe cântările. — în cl. III și IV gimn. ele së vor propune érás în mod facultativ tuturor, car! vor voi să învețe cântările și nu francesa sau desenul liber, fără de-a fi însă școlari! absolut obligați de-a urma un obiect extraord. — în gimn. super, orele 2 de până acum aii a së considera în viitoriti ca óre de probă ale corulu! (bisericesc și studențesc), ér nu ca óre de lecții, dec! coriști! vor puté urma și Un curs extraordinar pe lângă cântări.

Francesa, obiect extraordinar facultativ în clasele III—VIII gimn. së va propune deosebit de reale în óre anumite: 2 în cl. III, 2 în cl. IV și în 2 óre comune cu clasele V—VIII. Pe lângă aceste profesorul de francesa cu învoirea direcțiuni! va puté {iné în cas de extremă trebuință 2 óre cu începëtoriï clase! V, VI și VII gimn., avênd atunci începëtoriï clase! a IV gimn. să urmeze cursul cu ce! din cl. III gimn., ér din cl. VIII nu së va ma! admite nie! un începëtor la cursul de francesă.

Desenul liber și geometria descript. — Desenul liber së va propune ca și până aci facultativ în 2 óre comune în cl. III și IV gimn. și în 2 óre comune cu gimnasiul superior, — dar cu esențiala modificare, că în aceste 2 óre va întră pentru septimam și octavan! tâ geometria descriptivă, care së 'va pro­pune în orele de desen în ’/s geom. descript., în jumëtate desen liber, — bine înțeles numaî pentru școlari! din cl. a VII și a VIII gimn.

Latina së introduce în cl. I reală cu 2 óre în mod facultativ pentru toț! j car! vor s’o învețe. Së va propune partea regulară a morfologie!, ma! pe scurt ca în gimnasiu, cu exerciți! și së va face pe lună o composiție. — în partea primă a lune! Iu! Novembre profesorul de latină va propune în conferență o selecțiune din școlari! înscris! li? latină, pentru-ca de aci încolo să urmeze cursul numaî ce! capabil! și ceî, car! nu ’ș! primejduesc sporul din studiile ordinare ale clase!.

Drept închieiere îm! iau voia a compune un tablou special asupra chipului cum școlari! pot să urmeze cursuri de studi! extraordinare clasă de clasă.

16

In cl. I gimn. toți sunt obligați a urma cursul de cântări cu 2 ore pe sept.In cl. II » toți sunt obligați a urma cursul de cântări cu 2 ore pe sept,în cl. III » saii a) cine vrea: francesa (2 óré).

» b) cine vrea: desenul liber (2 óre).\» c) cine vrea : cântările (1 oră).

Observare : 2 saft 3 obiecte împreună nu pot fi luate de acelaș școlar, și nu se póte îndatora nici un școlar ca să urmeze un studiu extra­ordinar, dacă el nu vrea.

în cl. IV gimn. ca în cl. III gimn. ■în cl. V gimn. saii a) cine vrea: francesa (2 ore).

» b) cine vrea: desenul liber (2 ore).» c) nici una nici alta.

Observare: Și cei din grupa a) și b) și cei din grupa c) aï clasei a V-a g. întru-cât profesorul de cântări îî declară apțl pentru cântările în cor aii Să iea parte la probele de cor.

Acelaș școlar nu póte urma și cursul a) și cursul b): ;în cl. VI, VII și VIII gimn. e aceeași -norffîă ca și la cl. a V-a, cu acea obser­

vare, că cei din cl. a VII-a și a VIII-a vor învăța. în cele 2 őre de desen liber și geometrie descriptivă și că cel din cl. VI gimn.. aii să urmeze cu toții și cursul de Higienă (1 oră).

Terminând cu aceste rog Onorata Conferență să primescă: . ... f1) proiectul de modificare a planului orelor ndstre . de lecții în sensul

propus de mine ; .. i C2) să primescă noul aranjament al obiectelor extraordinare (obligate și

facultative) împreună cu disposițiunile de liatură regulamentară și cu instruc­țiunile pe cari le-am adaus.

Notă. — Conferență pedagogică I. a corpului profesoral, ținută.în 26 Sep­tembre V. 1898 s’a ocupat cu proiectul acesta și prin conclusele sale cuprinse sub nr. I. «« primit cu unanimitate în întrègtd stă și. în detaiurile sale «proiectul de modificare al plănuită de învățăment, precum și tote ■ propunerile ■'presentate de Dl director și le recomandă din partea sa . .spre aprobare «Venerabilului Consistoria.-» ■ •

Până ’n momentul punerii sub presă a acestui Anuar Venerabilul Consistoriîi nu a comunicat direcțiunii decisul sëü asupra chestiune!, ce ;i s’a transpus spre competentă afacere cu hârtia direcțiune! nr. 67 ddto 3'Octo­bre V. 1897.

MANUAL DE STILISTICĂpentru cl. IV. și V. gimn., preparandii, școle reale etc.

de Ioan F. Negruțiu, profesor. — Blaș, 1896.

Recensiune de Dr. Iosif Blaga, prof.

Onorată- Conferență!

Studiând manualul »Stilistica« de I. F. Negruțiu, profesor în Blaș, cu scop ca să constat, dacă e potrivit a fi introdus pentru limba română în cl. V gimn., îmi permit a raporta următorele.

Declar delà început, că în acéstá carte am aflat materialul potrivit pentru clasa a V-a delà gimnasiul nostru, pentru care planul de învățământ pentru limba română prescrie ca material teoretic: I. »Din stilistică«: a) »composi- țiunea« si b) »genurile stilistice«; ad. a) 1) invențiunea cu noțiunile de logică, 2)' disposițiunea (composițiunea propriu disă)«; — ad. b) 1) descrierea 2) na­rarea și 3) disertarea cu felurile lor.

Manualul de față îșî împarte materialul sëu în 4 capitole. —■ în 1-ul ca- pitlu së tracteză regulele de stil proprii, într’al II-lea së tracteză despre compo-

/ sițiunl; capitlul acesta së subîmparte în trei părți: 1) Invențiunea, 2) Dispo­sițiunea și 3) Elocuțiunea, a cărei material de asemenea cuprinde 3 părți: a). Prosa istorică, cu a) Descrierea și Narațiunea, b) Prosa filosofică cu a) Di- sertațiunea și Contemplațiunea și c) Prosa oratorică. în cap. III vine sti­listica practică, tractând despre a) Epistole confidențiale și de politeță, b) Epi­stole de afaceri saîî comerciale și g) Acte private și publice. Er în cap. IV së dau piese de cetire, modele pentru partea teoretică.

După cum së vede în acest manual së cuprinde materialul corëspundëtor cerințelor planului nostru de învë(âmênt, plus încă partea despre stilistica prac­tică, care nu së cere în planul nostru și care nu este reclamată nici de consi- derațiunî pedagogice.

De alt-cum însuși D-l autor ne spune în prefață, unde motiveză adau- gerea tractatului de stilistică practică că:, »am făcut dcestc abateri, mal vêrtos și pentru aceea, pentru-ca manualul să së pdtă folosi și în preparandii, în școlelc

18

superiore de fete, școlă reală, comercială ș. a. precum și de cătră privați«. »Deórece e lucru sciut«, dice mai departe d-1 Negruțiu, »că la noi cărțile de școlă trec cam anevoie și așa, în lipsa mijlócelor, e cu neputință a eda ma­nuale deosebite după clase respective pentru fiă-care școlă. Acesta e și mo­tivul pentru care am edat manualul meii în o singură broșură, din care sti­mabilii colegi vor puté alege materialul după trebuința școlarilor sei.«

Së vede deci, că manualul cuprinde mai mult decât ar trebui, partea de prisos face de altcum 83 pagine din cele 272, cât face întréga carte. Dar e și material destul și potrivit pentru clasa V gimn. delà noi, căci după cum vedem, nu e numai stilistică, ci și alt material recerut de învățământul secundar pus de alțî autori la »retorică«.

Partea despre stilistica practică încă îșî are partea sa bună introdusă fiind în manual. Dacă o are școlarul adausă Ia manualul sëü, póte să së ocupe în timp liber privatim de chestiuni, de cari în adevër are lipsă să le scie și să le învețe.

Tractarea materialului e bună și ușoră, clară, în o limbă destul de bună. Orî-ce partie së póte înțelege cu înlesnire din modul cum sunt es-

primate și scrise în manualul de față tóté chestiunile. Lectura de asemenea e bine alesă, folositóre. Pagubă că e așa de puțină ; së extinde numai pe 45 de pagine.

Mai are cartea acesta și favorul, că e aprobată de ministerul reg. ung. de culte și instrucțiune publică.

Recomand deci introducerea acestei cărți ca manual de limba română pentru clasa a V-a gimnasială.

Notă. — Conferența pedagogică I a corpului prof., ținută în 26 Sept, v. 1898, primind opinia D-luî recensent a decis precum urmeză:

»Conferența având în vedere pe de-o parte lipsa totală de manuale po- »trivite și admise de organele statului pentru instrucțiunea stilisticei în cl. »V. gimn., pe de altă parte împrejurarea, că acest manual într'o expunere »ușoră și potrivită cuprinde tot materialul prescris pentru cl. V. gimn. de pla- »nul nostru de învețământ, decide a recomanda spre aprobare și introducere »în cl. V. gimn., »Manualul de stilistică pentru cl. IV. și V. gimn. etc. de »Ioan F. Negruțiu, Blașiii, 1896« — pentru propunerea limbe! române«.

Venerabilul Consistoriu archidiccesan aprobând conclusul corpului prof, cu ordinul sëü nr. 6840 d-dto 4 Novembre 1897 admite manualul din che­stiune pentrti propunerea limbei române în cl. V. gimn.

III.DÔUÈ CĂRTÎ ELEMENTAREî

pentru deprinderea limbei maghiare

de Fr. KoÓS și Vas. Goldiș. — Ed. N. I. Giurcu, Brașov.

Recensiune de Dr. Iosif Blaga, prof.

Onorată Conferență!

Manualele de limba maghiară : »Abecedar și întâia carte pentru deprin- derea: limbeî maghiare în școlele poporale române« și: »A doua carte pentru deprinderea limbeî maghiare în școlele poporale române«, de Fr. Koós și Vas. Goldiș apărute în ediția Nie. I. Ciurcu, Brașov, sunt destinate pentru școlele poporale române. ' .

Cărțile acestea sunt bine compuse, corespund cerințelor pedagogice pentru învețământul limbeî maghiare în școlele poporale. D-l Ioan Popovicî, învețător la școla civilă de fete din Sibiiii, făcând o critică pentru Ven. Cons. arch. asupra’ Abecedarului limbeî maghiare de D-l M. Voilean, a afirmat despre acest abecedar, că e cel maî bun manual românesc, din câte avem.

Am întrebat atunci 'pe D-l Popovicî, că cunósce manualul de D-l Goldiș și Koós. .

•Mi-a rëspuns, că nu-1 cunósce. — Eu însă pot dice, cunoscând tóté ma­nualele de acest fel, că cel al D-lor Goldiș și Koós e cel maî bun, din câte avem.

Dar acest manual e destinat, ce e drept pentru școlele poporale. E în­trebarea: bun e și pentru școlele medii?

Multe considcrațiunî me îndémnà, ca së recomand folosirea și introdu­cerea acestei cărți și în clasele inferiore ale gimnasiului și ale școlei nóstre reale. 1. Cei mai mulți școlari, din cari se compune cl. I gimn. și reală aii învățat pănă a nu veni la noi, câte doi-trei ani limbă maghiară în școlele po­porale. Cursul complet al limbeî maghiare prin cărțile amintite nu Га făcut, cu siguranță pot dice, nici un școlar, sosit în școlele nóstre.

Din considerațiunea acesta este bine, dacă școlarul din I cl. gimn. și reală învață limba maghiară tot în direcțiunea începută, repețind bine și exact,

2*

20

ce a învățat deja și continuând apoî cu materialul, ce i să oferă în cărțile acestea. în feliül acesta terminând cu aceste două cărți, cari stau într’un necs metodic unele cu altele, școlariul póte să-șî însușescă pe o cale lesniciosă un cuant forte mare de cunoscințe din limba maghiară.

E mai răii, mai nepedagogic, când școlarii să ocupă cu învățarea limbeî maghiare în școlele poporale după un sistem, după o carte, și până a nu termina acea carte, încep în I gimn. cu alt metod, cu altă carte, care altcum îî consideră tot ca începători. Așa apoi să alăge nimic de cunoscințele, pe cari și le-aii câștigat în clasele poporale din limba maghiară. Ba împrejurarea, că încep a doua-oră învățarea după un noü metod, îî încurcă, îî face confusî.

în principiu nu sunt deci în contra de a să folosi în clasele inferiore aleșcolelor medii și astfel de cărți de limba maghiară, cari sunt introduse înșcolelă poporale.

Ün singur neajuns aii cărțile de limba maghiară destinate pentru școlelepoporale, introduse fiind în școlele medii. Și anume.

în ele este un bogat material din limba maghiară, de care are lipsă ță­ranul delà sate' pentru trebuințele sale de vorbire.

Școlariul din școlele medii, care se învêrte într’alt mediii are lipsă și de alte noțiuni, de multe, cari sunt pentru țăran mai îndepărtate seu de tot necunoscute ; dar acesta nu este așa de mare năcaz. Gimnasistul are ocasiune să-șî întregăscă cunoscințele; ără dacă învață și cuvinte, de cari nu are indis­pensabilă lipsă ca gimnasist, nu e mare păcat, mai ales avênd în vedere, că mai ioțî școlariî noștri sunt delà țără.

în cartea I este materialul de limbă forte metodic dat și grupat' împre­jurul unor noțiuni luate din cercul de interes al școlarilor, așa că învățarea să póte, face ușor. ........................

Să dau piese întregi; maî ântâiiî mai ușore și apoi tot maî grele. Obiectele despre cari să tractăză și să ofer cuvintele de lipsă, sunt înșirate după cum să cere acésta de psichologia băiatului.

în cartea a II-a sunt piese maî mari, cari tractăză diferite obiecte din lumea reală apropiată de mintea copiilor. Aceste piese, ce e drept, nu ofer deosebit material de gândire séü de cunoscințe pentru școlariî de cl. II și III gimn. ori reală, dar ofer bună ocasiune de a face deprinderi de limbă în mod logic, lucru de fórte mare importanță.

- în cartea a II-a să dă și puțină gramatică. Adevărat fórte puțină. Limba maghiară în privința gramaticală e atât de simplă și ușoră, încât profesorul póte întregi partea gramaticală de lipsă cu sigur succes.

Peste tot gramatica să învață de școlari, după cum să scie, cu mult niai cu succes, dacă nu o au în carte, ci dacă să dă din partea profesorului așa, ca să o însușăscă din deprindere făcută de-odată cu explicarea.

21

Recomand, să së introducă aceste doue cărți pentru învățământul din limba maghiară în clasele I, II și III gimnasială și reală.

Notă. — Recensiunea acésta s’a présentât în conferența pedagogică a II-a a corpului prof, delà școlele medii și superiore, ținută în 24 Octobre v. 1897. Corpul profesoral după o mai’ lungă discuțiune nu s’a identificat întru tóté cu propunerea presentată de D-l recensent, ci sub nr. 2 protocolar a luat următorul conclus :

‘ »Conferența profesorală la propunerea D-luî prof. Nie. Bogdan avênd pe »de-o parte în vedere, că natura Abecedarului exchide posibilitatea de-a fi fo- »losit ca manual în școlele medii, ér pe de altă parte, avênd în vedere, că »a II-a carte de deprindere nu ofere destul material pentru cele 3 clase ihfe- »rióre gimn. și reale, — decide cu mare -majoritate de voturi să recomande «spre aprobare ca manual pentru cl. I și II gimn. și reală numai Cartea a «doua pentru deprinderea limbel maghiare de Fr. Koâs și V. Goldiș, ed. »N. I. Ciurcu, Brașov 1894«.

Venerabilul Consistoria archidiecesan cu ordinul sëü nr. 7463 d-dto 30 Novembre 1897 а aprobat- conclusul luat de corpul prof, și a admis ma­nualul -«A doua carte pentru deprinderea limbel maghiare*, de Fr. Koos și V. Goldiș, ed. N. I. Ciurcu, Brașov, 1894* pentru clasele I și II ale gimna- siului și școlei reale. ,

IV.Kalmár Elek: Magyar olvasókönyv, II.

Recensiune de Nie. Bogdan, prof.

Onorată Conferență !

încredințat din partea On. Conferențe, să fac o rtecensiune asupra cărții de cetire a lui Kalmár Elek (Magyar olvasókönyv a középiskolák alsó osztályai számára; második kötet. Kalmár Elek), care provisoriu s’a și introdus ca ma­nual de lectură în clasa IV. g. și IV. r., îmi iau voie să raportez următorele. ■

Praxa pedagogică a arëtat, că o limbă streină së póte înveța cu mai mare succes pe basa lecture!. în puterea acesteia un manual bun de lectură înles- nesce instrucțiunea în respectiva limbă și promovézá succesul. Prin urmare e chestiune de mare importanță alegerea și aflarea manualului čorespundetor pentru acesta. Căcî, sciut este, că aprópe tóté manualele de lectură, câte së folosesc în școlele -medi! la învățarea limbilor streine, nu sunt întocmite pentru școla, în care së propun, ci pentru școla, în care e limba de propunere aceea, în care e scris manualul. Sunt dec! întocmite în spiritul și intențiile, ce le aii acele școle în a căror limbă sunt scrise. Să me explic. Atât manualele de lectură nemțesc!, franțuzesc! cât și cele unguresc!, car! së propun d. e. la școlele nóstre nu sunt întocmite pentru trebuințele nóstre, ci sunt întocmite cu intenții nemțesc!, franțuzesc! or! unguresc!. De aceea greutatea, ce ni së impune la alegerea unu! astfel de manual e mare.

No! avem lipsă de un manual de lectură maghiar potrivit pentru cl. IV. g. și IV. reală eventual și pentru cl. III. g. și III. reală. Së nasce întrebarea, car! sunt considerațiunile, ce trebue să le avem la alegerea unu! astfel de manual? După păreree mea aceste sunt de doue felurî : pedagogice și economice.

Trecênd peste spiritul și intențiile, în car! este scris manualul, sau cel mult acomodându-le întru cât së póte spiritului și necesităților nóstre, manualul Iu! Kalmár cred, că de și nu întru tote, dar cel puțin în mare parte împlinesce aceste considerațiunî. Să vedem! Manualul este întocmit pentru cl. II. a șco- lelor medi! (së înțelege școle cu limbă de propunere maghiară). Este împărțit în 11 capitole. între aceste, aflăm capitole, car! conțin poveșt! poporale (cap. I.),

23

poesiï poporale (cap. II.), proverbe (cap. III.), legende (cap. IV.), povestiri didac­tice (cap. V.), narațiuni și poesiï, diverse (cap. VI.), din istoria poporului ung. din viața poporului unguresc, călătorii etc. . ’

Dacă comparăm acuma manualul de lectură pentru cl. I. și II. g. și reală al d-luî Popea cu acesta, vedem, -că conținutul acestuia în multe sémënâ; ba ce e mai mult poveștile, cari sunt aduse în manualul lui Kalmár: ca »Az édes meg a mostoha leány«, »Péter és Pál«, »A három királykisasszony«, deși nu sunt întocmai ca poveștile nóstre aduse în cartea d-luî Popea, dar sunt înru­dite cu acelea. Tot asemenea poesiile poporale sunt pătrunse cam de acelaș spirit ca ale nóstre, așa, că materialul nu e strein pentru elevii noștri din clasele inferiore; ér narațiunile de sub cap. VI. sunt scrise într’o limbă atât de ușoră, că greutate școlarilor nu iî fac.

Prin urmare: materialul fiind în mare parte cunoscut, sau dacă nu, cel puțin sémënâ cu materialul cetit în manualul de lectură al d-luî Popea — e deci o înlesnire forte mare pentru băețiî din clasele inferiore (în spec. III., IV- g- și reală), căci prin faptul acesta s’a delăturat o greutate capitală; ér limbagiul

fiind, destul de ușor manualul Iul Kalmár întrunesce considerația pedagogică.Fiind materialul din cartea lui Kalmár în parte cunoscut elevilor noștri

din clasele inferiore (în special celor din cl. III., IV. g. și reală) manualul ar îndeplini și considerația economică, dacă l’am introduce în cl. III. și IV, gimn. și reală. Materialul potrivit pentru respectiva clasă îl póte afla forte ușor profesorul (maî ales poveștile poporale și poesiile poporale), ér cartea ar costa pentru 2 anî numaî 1 fl. v. a.

Pe basa acestora propun On. Conferențe să apróbe introducerea provi- sorică a cărțeî de lectură a luî Kalmár partea II-a pentru cl. IV. g. și reală, ér pe anul viitor să o introducă și pentru cl. III. gimn. și reală.

Notă. — Acéstâ recensiune s’a cetit în conferența pedagogică a II-a à corpului profesoral, ținută în 24 Octobre v. 1897, care pe basa expunerilor D-luî prof. Nie. Bogdan »<z recomandat spre aprobare manualul de Kalmár •»Elek (vol. II.) cu menire pentru clasa III. și IV. gimnasială și reală«.

Venerabilul Consistorifi Archidiecesan cu ordinul sëü ddto 30 Nov. 1897 / nr. școl. 7463 a aprobat conclusul citat al corpului prof, și a admis decî ma­nualul din chestiune pentru usul claselor III. și IV. gimnasială și reală.

V.F. Lurtz : Aritmetică pentru școlele poporale, partea IL, III. și

Aritmetică partea IV.,traduse de un învățător. 1894—96. Editura librăriei H. Zeidner, Brașov.

Recensiune de Aurel Ciortea, prof.

Onorată. Conferență!

Un manual de aritmetică în mâna școlarului e ca și cuțitul cu doue tăișuri, pe cât de mult îl póte folosi la repetiție, în intervalurî de timp mai mari, la reprivirea unor sisteme de reguli, cari în mintea școlarului nu tot- déuna së pot închega într'un capitol complet și rotundit, tot pe atât de mult îi póte și răpi facultatea și libertatea concepțiunel și a judecăței, dacă d. e. manualul së folosesce din partea școlarului pentru prepararea continuă din oră în oră.

Vederea acésta, dacă ea së dovedesce mai mult séü mai puțin corectă față de clasele superiore ale gimnasiilor și realelor, apoi față de cele inferiore de sigur că së întăresce în adevërul ce’l exprimă.

în clasele inferiore, unde studiul Aritmeticei, pe lângă înzestrarea elevului cu cunoscințele necesare pentru viața practică mai are și esențiala și frumósa menire, de a-I desvolta gândirea sănătosă, judecata rece și de a-I stringe combi- națiunile vage ale fantasiei totdéuna în cadrul probabilităței, nu e de admis, ca cunóscerea primelor axiome și a celor mai elementare și fundamentale reguli să fie lăsate, prin întrebuințarea continuă a manualului, apreciere! proprii a elevului.

introducerea și esplicările profesorului sunt tot atât de necesare, ca în­suși studiul.

îți pare destul de paradox chiar și numai idea de a da școlarilor lecțiunî din aritmetică, din carte, propagând prin acesta ncatențiunea lor în decursul explicăreî.

Dacă luăm însă în considerare numerul relativ mic al regulelor, pe cari trebue să le învețe un școlar din clasele inferiore, față cu numéral mare al

25

exemplelor, pe cari trebue să le résolve in partea cea mai mare' fără ajutor străin, atunci un manual scris cu intențiunea țintită în special spre o colecțiune bogată și bună de teme, pe lângă care scurtul, dar esențialul cuprins al regu- lelor nu va servi ca material pentru lecțiuni, ci numai eventual cu ajutor la repetițiune — ne este totdéuna binevenit

Astfel este Aritmetica D-luî Lurtz, împărțită în 4 părți, din cari pre noi mai de aprópe cele 3 din urmă ne intereseză.

Partea II. tracteză numeri! delà 1—10,000. Cele 4 operațiuni fund, cu numeri nenuțnițî, simplu numițî și cu mai multe numiri și în fine numeri! de­cimal!.

Se observă aie!, că D-l Lurtz a ținut cont de părerea celor ma! mulțî pedagog! tratând fracțiunile decimale înaintea celor proprii, cu car! numaî în p. III. së ocupă. E dór cu mult mai logic și ma! ușor a-î face cunoscută șco­larului fracțiunea decimală în strînsă legătură cu sistemul decadic, decât a'l împretini ma! întâiu cu numeri, cari constau din unităț! de mărime diferită, cum sunt fracțiunile ordinare și după aceea a’l reíntórce ér la un sistem de numeri, pe basa căruia së ridică fracțiunile decimale.

Săritura acésta ar îngreuna și ar împedeca continuitatea priceperi! elevului. E drept, că în partea III. ne întâlnim din nou cu fracțiunile decimale, tratate aici ma! mult ca o specia a celor ordinare, premergând însă explicarea lor corectă în partea IL, aie! forma lor. nouă nu va strica impresiunile prime ale școlarului.

După cunóscerea fracțiunelor ordinare trebue së urmeze imediat prefa­cerea lor în decimale și viceversa, fracțiunile periodice și calculul prescurtat cu acești numeri. Aceste tóté le aflăm în aceeași ordine în partea III., cu observarea aceea însă, că fracțiunile periodice D-l Lurtz le desvoltă și în partea II. îndată după numerii decimali, ceea-ce înaintea cunóscerii fracțiunilor ordinare nu e corect;

In genere observ, că același material, cum e d. e. măsurile metrice, mo- netele, regula de trei simplă și compusă și calculul procentelor, îl găsesci tot atât mai în fie-care parte a Aritmeticei, ceea-ce dovedesce, că autorul a căutat separând materialul întreg în 4 părți, së înlesnescă întrebuințarea fie-cărei părți cât së póte de independent de celelalte. i

Așa së póte numai esplica, că dăm de fracțiuni periodice și în p. II. înaintea cunóscerii celor ordinare din p. III.

Partea a III. mai conține practica italiană, regulele de trei, calculul so- cietăței și al alegațiunei.

Autorul aici la resolvarea temelor din regulele de trei și calculul socie- tăței să folosesce și de deducțiunea la unime și nu exclusiv de proporțiuni, precum mai găsesci prin unele manuale; metodul acesta de a resolva temele amintite ar trebui së afle adi aprobarea tuturor, cart scriii aritmetică, căci este și mai ușor de înțeles, ia și mai puțin timp în considerare.

26

Temele, față cu cari avem pretensiunile cele mai mari la un manual de școlă, sunt destul de numerose’și variate.

In partea III, IV se află și resultatu! lor. — Sunt școlari, cari aii inte­resul de- a reSolva mai multe teme pe acasă, decât cele. 3—4, ce le primesc ca lecțiune și ér sunt școlari, mal cu semă în clasele inferiore, cari din indo­lență și ignoranță, ori îșî scriu temele . dictate pline cu erori, . ori nu ’și le scriu de loc. Rëul acesta e în mare parte redus și în cașul prim si în al doilea, prin introducerea manualelor corespundetóre..

In aritmetica de față, temele nu huma! că sunt astfel aranjate, încât șco­larul după fie-care capitlu trece gradat delà mai ușore la mal grele și mai complicate, dar cuprinsul lor e așa de aprópe de viața și spiritul real și simplu al economilor, industriașilor și al comercianților, de . modul de gândire și de mediul social, în care trăesc mare parte școlarii noștri, încât resolvarea lor nu îngreunézâ pe școlar prin necunóscerea categoriei și speciei mărimilor, cari se găsesc’în térne.

Ici colo aflăm chiar teme, cari sunt de un interes local d. e. aflarea numëruluï locuitorilor din Brașov după confesiune, calcularea înălțime! relative a Têmpeï și a altor piscuri din apropiere. In special mî-a atras atențiunea în p. IV. colecțiunea frumosă de teme, pentru ecuațiunî de gr. I cu una și mal multe necunoscute. Sunt aprópe 400 de teme alese și aranjate cu multă pri­cepere și de un cuprins, care totdéuna va escita curiositatea și va atrage in­teresul pentru acest studiu al școlarilor. încolo, cealaltă parte elementară din Algebră e numai spicuire, icî-colo chiar fără legătură și continuitate, încât ea nu ajunge scopul, pe care’l urmărim în cl. IV din acest studiu. După rădăcini iraționale urmézâ d. e. permutațiunea și combinațiunea, ér reducerea fracțiu­nilor, discompunerea în, factori, mesura comună cea mal mare etc. lipsesc cu totul, părți, pe cari noi nu le putem omite din elementele algebrei. —: Preste tot partea a IV e de un cuprins tare amestecat, afli acolo aritmetică, aritmetică comerc., contabilitate, algebră și geometriă; — cele doue capitole din urmă cu escepțiunea temelor din ecuațiunî, nu sunt așa desvoltate, ca să ne potă satisface pretențiile ce le avem față cu cuantul de cunoscințe ăl unul absolvent de cl. a IV.

Primele 2 părți însă sunt mal complete, mal sistematic aranjate și și mal în cosonanță cu materialul prescris, pentru cl. III. Dacă Aritmetica D-luI Lurtz ar ave o împărțâlă așa de norocosă pentru materialul din cele 4 clase inferiore gimnasiale séú reale, precum în genere c corect și clar scrisă, și precum îl este de avută și potrivită colecțiunea de teme, atunci nu am mal avé nimic de dorit; așa însă trebue să ne grupăm noi întru cât se póte materialul cărții în consonanță cu materialul pretins în clasele inferiore, făcendu-ne ca și în cașul acesta bune servicii și înlesnind și așa forte mult desvoltarcâ interesului școlarilor față de studiul aritmeticei.

•27

Recomandând deci partea Il-a și III-a, cari de altcum sunt și de mini- steriul instrucțiune! publ. aprobate, ca tecst didactic spre aprobare pentru cl. I gimn. ev. reală, a III-a parte pentru cl. a II-a, ér a IV-a parte pentru cl. a III-a. Tot acésta parte o recomand și pentru cl. a IV-a în lipsă de alt manual maï complet și cprëspundëtor, avênd mic! respectivul profesor forte mult de întregit, așa încât afară dór de temele din ecuațiunî cu nimic nu mai vine manualul într’ajutor.

Observ în fine, că traducerea învățătorului nenumit e fidelă și bună.totdeodată, că aritmetica acesta a fost și este și acum în mare

parte folosită în unele clase inferiore cu destul succes, doresc ca și de aci înainte să afle sprijinul necesar pentru de a-șî putea face serviciile întregitore în interesul Studiului aritmeticei în școlă.

•Notă. — Recensiunea acesta s’a cetit în conferența pedagogică a И-a a corpului prof., ținută în 24 Octobre v. 1897, care primind expunerile și pro­punerea D-luî recensent »я decis să recomande Venerabihilul Consistoria »arckidiecesan spre aprobare partea II., III. și IV. a Aritmeticei de F. Lurtz ■»și anume:

»a) Partea II. și III. ca manuale pentru cl. I. gimn. și I. reală;>b) Partea III. pentru cl. II. gimn. și II. reală;>c) Partea IV. pentru cl. III. gimn. și III. reală;>d) ér în clasa IV. gimnas. și IV. reală să sê folosescă din necesitate

»numai, în lipsa unul manual mal potrivit, tot: Partea IVrVenerabilul Consistorii! archidiecesan prin ordinul seu Nr. 7463 școl. de

dato 30 Novembre v. 1897 aprobă conclusul citat al conferinței profesorale în întregul lui și admite deci Părțile IL, III. și IV. din Aritmetica de F. Lurtz pentru usul claselor I.—IV. gimn. și reale, în sensul indicat în conclusul cor­pului profesoral.

II. !

PRO MEMORIA.

Nici în acest an școlar nu au fost cruțate de doliu institutele nóstre de învățământ. Un valoros membru al corpului profesoral, Nicolae PopovicI, fost profesor de cântări la școlele medii, s’a mutat la cele eterne. Memo­riei luî dedicăm aceste pagini în anuarul școleî nóstre, la care cu atâta zel și pricepere a muncit el.

Dar am mai făcut loc4 tpt pe aceste pagini comemo­rative și amintirii unui alt membru mai vechiu al cor­pului nostru profesoral, poetului Ioan Lăpedat, pe care néipiil römAnesp perdutj apurn sunt 2Ѳ de' ani, pe când era~ în flórea'vieții' sale* și â cărui activitate a trecut departe peste marginile șalelor de învățământ ale școleî nóstre.

Fiă-le memoria eternă si binecuvântată!

я

Corpul profesoral delà ' școlele medii și superióré- gr. or. române din Brașov aduce cu inima întristată de du­rere la cunoscința tuturor amicilor, colegilor și cunoscu- ților, că fostul sëû membru

NICOLAE POPOVICÏPROFESOR DE CÂNTĂRI •

după ani îndelungați de suferință s’a ; mutat la cele eterne în 7 Septembre v. 1897, în etate de 40 de ani, după un serviciü de 9 ani ca profesor, pe care defunctul ’ l-a îm­plinit cu un rar talent și cu mult zel la institutul nostru.,

Rămășițele pămăntesci ale neuitatului nostru Coleg să vor depune la eternă odihnă în Sibiiü, unde s’a sfârșit mult truditul lui corp. . ;

Serviciul funebral să va oficia la Sibiiü Marți, în 9 Septembre a. c.

Fie-г fërîna ușoră și amintirea hă în veci neuitată !

Brașov, în 8 Septembre st. v. 1897.

Corpul profesoraldelà școlele medii și superiore gr. or. române.

NICOLAE POPOVICÏ.- NECROLOG. - *)

Flamura négrá fîlfăe érás de pe creștetul mărețului edificiüal gimna- siuluï român din Brașov, vestind durerea școlel pentru o nouă și grea pier­dere ce a îndurat.

Profesorul de musică și cântări, artistul român de primul .rang : Nicolae Popovicl nu mal este în vieță. După o bólá îndelungată de aprópe 3 ani de dile, .care ’ncet, greă și fără milă Га schinjuit, a trecut nobilul și genialul sëü suflet peste porțile vremelnice ale traiului pământesc în trista casă din Sibiiă, în care fusese internat de vr’un an și jumătate, istovit trupesce, rëpus sufletesce.

Mórtea s’a miluit de el. Nu Га mal trudit. în 7 Septemvre v. a. c. în orele de diminâță, Га luat în nemărginirea negrului el imperiă.

Perderea lui Nicolae Popovicl nu este numai o perdere a școlelor ro­mâne din Brașov. Nicolae Popovicl, distinsul artist, baritonul celebru de înaltă scólá musicală, compositorul dibaciă, interpretul și înțelegătorul măestru al musicel nóstre naționale, a fost un odor scump al némuluï ro­mânesc. Pe el îl jelesc adî musele artei nóstre naționale.

Cine ’1 va puté uita pe Nicolae Popovicl, dintre toți cari ай avut fericirea de а-l audivr’odată cântând? Cui nu i-a trecut prin suflet vibrarea dulce a vocii sale sonore, clare, aurii, cu fineța artistică a modulării el, atunci, când cânta în deosebi doine poporale, în cari îșî vërsa tot sufletul, tótá inima temperamentului sëü românesc și artistic? Nuansele lui de colo­ratură, cu care ’mpodobia doinele sale päreaü mărgăritare ce së ’nsiraü dulce, lin și cu o nespusă ușurință din organul sëü plin de farmec, storcând delà ascultătorii sei o frenesie de aplause și urări.

Ca profesor în scólá și ca dirigent de cor era neobosit. Cu zelul exa­gerat nervos, ргоргій geniului și (ceea ce este atât de aprópe) omului, care îșî simte apropiatul sfârșit, el a produs și a sëvârsit o muncă uriașă. El ținea o sumedenia de óre de instrucția de cântări: la scólá în clase, la reuniunea de cântări, la corul bisericesc, la corul studenților și încă și óre particulare, rëmânêndu-ï timp pentru supravegherea corurilor mici, cari sub

*) Publicat cu prilejul morțiî regretatului N. Popovicl în • nrul 199- din 10/22 Sept. 1897 al „Gazetei Transilvaniei“.

Nicolae Popovici.

бз

impresia însuflețitorei sale activități într’un timp së formaseră de sine în fiă-care clasă ale scólelor nóstre medii, ca coruri de clasă.

Ca om în societate și ca Român era de un preț netăgăduit. Cu fineța propriă fire! sale, care era un reflecs .al temperamentului sëü artistic ales, el ocolia.și perhoresca orî-ce .notă mojicéscá, dură,-; bădărană în-contactul sëü social cu omenii. . Era un ; cavaler fin, de salon, ѵіой și de-spirit/ a cărui societate nobilita. Simțitor, peste fire și duios pentru némul. sëü'ro­mânesc; së înduioșa forte des până: la lacrimi, dacă audia de suferințe și prigoniri ce i i’ndm'aă .alții. El însuși ajutora cu bani și cu mâncare pe mulțb forte, mulțișcolari români lipsiți. . .

Etă câteva trăsături : din fuga condeiului asupra neuitatului nostru Nichi-Popovici.. . ” '"e. . - ■ г :

Din vieța lui notez următorele date, predându-le spre veeinică păstrare pentru istoria desvoltării artei, nóstre naționale. ■ ~ .-- ■ > •

< -Nicolae Popovici: s’amăscut .în .Caransebeș, în 2 Decembre 1857. Cursul scólelor primare Га terminat în Caransebeș,- cele. 6 clase gimnasiale lc-a făcut în Lugoș, Timișora și Seghedin. La anul 1876 neuitatul mecenat ro­mân, fericitul Ioan Popasu, episcopul Caransebeșului, unul dintre admiratorii vocii tinere și frumóse a lui Popovici, Га primit la cursul teologic diecesan, pentru de а-l puté apoi trimite cu un stipendiă diecesan la conservator, cu menirea de a sö íntórce profesor. de musică .și de cântări la institutul teo- logic-pedagogic din Caransebeș, r- ..

La anul 1879 el termină cursurile teologice și Popasu îl trimite cu-un stipendiü de 500 fi. la conservatorul din Lipsea. După -doi ani de studii, încoronate cu cel mal strălucit succes, el merge la- Viena, unde își termină într’un an scóla musicală.

în anul școl. 1882/83 își ocupă catedra de profesor de muși că- Vocală și • instrumentală la institutul teologic-pedagogic din-Caransebeș, funcționând aci. cu un salar într’.adevôr mai. puțin. decât modest de flj 600 pe an, patru ani de dile și grupând în jurul sëü- totă vieța artistică mărginită a orașului, românéscà și străină. Eraù prea^ mici aceste cadre pentru geniul sëü. Sufletul söü sö doria mai la larg,- mai la aer. în vara anului 1886 proprietarul teatrului „Carl“ din Viena, renumitul Tatarczi (Român de ori­gine) îl aude cântând pe Nie. Popovici în salonul de cură delà băile Hercu­lane și rëmâne frapat când înțelege, că comóra lui de voce și scóla lui înaltă-musicală în ce condiții înguste și seracacióse sö află. Tatardzi îi ofere inmediat pentru anul prim' 3000 fl. și-1 înduplecă de-a părăsi Caran­sebeșul și a' sö angaja la „Carltheater“.

Nicolae Popovici primesce angajamentul și în tómna anului 1886 sö află la Viena ca membru la „Carltheater“. Angajamentul acesta însă nu a fost prea fericit. , Forța „Carltheatrului“ pe atunci era opereta. Opereta ofere teren pentru tenori și bași, nu însă pentru baritoni, (ir Nichi Popovici

3

34

era bariton. Chiar pe lângă bune intențiunî, nu i-së puteau da role pe deplin potrivite luî. Dar dacă consideri faptul, că trupa delà Carltheater era compusă aprőpe exclusiv din Ovreî, în sînul căreia intriga cea maî murdară de după culise era la ordinea dilel! — Au fost primele marî de­cepții, cari Гай ajuns aci. Cu durere, disgust si-nëcaz îmi spunea de câte- orl îl întêlniam pe-atuncî în Viena, că a ajuns între canalii, cari nu-1 lasă a së validita. De douë-orï i-s’a dat rol în anul întreg. De amêndouë ori în opereta „Don César“, odată Гай batjocurii formal dându-I rolul de statist a Alcaldulul, ér altă-dată rolul deja mare al Regelui, dar ca nu cum-va să së pdtă afirma înaintea unul public inteligent, ай dat piesa într’o Dumi­necă după amédï cu prețuri reduse. Am asistat la ambele representațil și am fost exasperat de mojicia ce s’a făcut cu artistul nostru. De-atuncI Römer (acesta-I era pseudonimul pe biletul de; teatru) a dispărut pentru tot-déuna de pe scena Carltheatrulul; desgustat de străini, el s’a întors la Românii sei iubiți, cărora și în Viena le îndulcea serile de atâtea-orî cu vocea sa de priveghitóre.

La 1886 a cântat la Sibiiü în opera „Nóptea în Granada“ rolul prim. Er succesul serii a fost un eveniment epocal în istoria vieții nóstre musi­cale. La 1887 părăsind Viena, concertă în Sibiiü și Brașov cu un succes fenomenal, ér la BucurescI fù chiemat la Palat, unde avù rara önére a cânta înaintea Maiestății Sale Reginil României. Augusta poetă îl distinse prin a’l acompania însăși pe artistul, care a câștigat-o prin distinsele lui prestațiunî.

După aceste preludii întră el la scólele nóstre medii ocupând la anul 1887, tomna, catedra de musică și cântări, primind apoi conducerea Reuniunii rom. de cântări și a corului bisericii sfîntuluî Nicolae. Opt ani de dile a lucrat și a .creat aci Nichi Popovic! pe ogorul musicel naționale, pentru-ca la anul 1895 să fiă nevoit a’șl lua concediü de un an spre restaurarea să­nătății sale. Concediul nu Га putut scăpa. După 2 ani și mal bine Domnul Га slobodit.

’ *

Am credut, că sunt dator némuluï шей românesc, posterității și amintirii prietinului шей Nichi PopovicI, cu aceste șiruri, căci în sufletul шей vibrézá ѵіій și cald încă acele accente de aur ale melodiosului sëü organ, pe cari le-am audit ca băiat delà junișcanul Nichi în biserica cate­drală din Caransebeș (1873, 1874), ca gimnasist în Seghedin delà colegul mal mare Nichi PopovicI, ca student în Viena delà artistul PopovicI, apoi la Sibiiü și în sferșit aci în Brașov ....

Dormi iubite în pace !„N’am venit să-ți turbur somnul !“

Brașov, în 9 Sept. v. 1897.Virgil Onițiu.

35

Discursul funebralrostit la înmormântarea lui Nie. Popovicî în Sibiiu

de D-l profesor Dr. Valeriu Branisee.-

Ajuns-a câlëtorul la capëtul pelerinagiulul sëü pământean. Părțile vre­melnicului recad și părticelele eternului în eternitate së reîntorc.

- Ce este al pământului së redă pământului, și ceea ce din vecie este, în vecie reintră.

Stăm în fața înfiorătdrel majestățl a morțil, înfiorătore, căci e nepă- trunsă de mărginită nösträ minte, și înfiorătore, căci ne desface în mod crudei și fără compensație de palpitările calde ale inimel, cari credeam că sunt pentru totdéuna indisolubil legate de fibrele sufletului nostru, cu cari atât de intim ne-arn unit și contopit, încât încovoiațl sub prima lovitură a neașteptatului, neînțelesului și nepătrunsului, nici a crede nu mal putem, că fără cel iubit nu vom puté noi mal departe continua a vieții spi- nosă cale.

Și totuș mórtea este un pas înainte sprc_ fericire. Sufletul, schinteia divină din noi scapă din robia pëcatuluï, së desmărginesce din catenele pumnului de pulbere și cenușă, care Га ținut pentru o clipă locului, dar care totodată prin durerea pământenă Га curățit și întărit, ca în puternic avânt să së înalțe la Cei delà Care a purces, Care este singurul isvor al fericire!, căci este fericirea însăși.

Și dacă mintea stă locului în fața neînțelesului, inima ne șoptesce clar si limpede, că prin mórte nu murim, ci ne renascem în existență încită, lămurită de miseril și nemărginită în. dăinuire. •

în faptele, ideile și cugetările nóstre ne renascem prin mórte pentru omenime; — tot ce am făcut, simțit și cugetat va constitui o verigă neperitőre în imensul lanț al desvoltăril omenesc! și va construi în cea mal intimă a nostră amintire chipul iubit al aceluia, pe care credeam pentru un mo­ment a-I fi perdut cu desăvârșire, care însă cu atât mal viii și mal plin de adevărata, viață va trăi în sufletul nostru făr’ de mórte.

Dar së va renasce prin mórte sufletul nostru și în economia eternității, din care numai pentru o clipă a eșit, pentru de a’șl face pelerinagiul pământean orânduit de nepëtrunsa înțelepciune a Aceluia, care stabilesce cursul lu­milor, răsăritul sorilor și viăța fără de sfârșit.

Stând în fața recelui cosciug, ori cât de mare ne-ar fi durerea cau- sată de aparența pcrderil grave ce îndurăm, în cel mal discret unghifi al inimel nóstre trebue să simțim, cum încolțesce compensațiunea mângăitdre și întări tőre, ce ne-o dă cunoscința celor eterne.

Nu pănă acuma al fost, iubite care ne părăsescl, ci de aici încolo vel fl vecinie în cele vecinice, prin morte scăpat de cele mortale, lămurit și candid,

3*

бб

precum numai iubirea cea mal curată te póte alcătui în amintirea nostră și precum faptele, ideile și cugetările tale îți vor da locul binemeritat în acea vieță, care nu cunósce nici dureri, nici chinuri și năcazuri.

Iubitul nostru óoleg, veselul și duiosul cântăreț, bunul nostru prietin și artistul nostru național, Nichi Ророѵісг a împlinit lungul șir al suferin­țelor, cari în mod fatal ай fost legate de înaltul sëü geniu.

Născut la 2 • Decembre st. v. 1857 la Caransebeș, din familiă bur­gheză fruntașă, ’șî-a primit prima instrucțiune în clasele primare la școla românescă și mal târdiu la cea germană din orașul sëü natal pănă la anul 1870, când a trecut pentru continuarea studiilor sale la Lugoj, unde a urmat primele trei clase ale liceului, clasa a patra și a cincia a urmat-o la Timișora, ér clasa a VI-a gimn. a absolvat-o la anul 1876 la liceul din Seghedin.

La îndemnul fericitului Episcop al Caransebeșului Ioan Popasu, care deja pe atunci a observat predisposiția și talentul musical al fragedului stu­dent, a întrat Nichi Popovic! cu anul școlar 1876/77 în- cursul de teologiă gr .-or. din Caransebeș, pentru de a Së îndeletnici mal mult în cele biseri­cesc!, ca după terminarea cursului de teologiă să potă fi trimis la vre-un conservator ca bursier al Diecesel, ceea-ce a și urmat la 1880, când a fost trimis ca bursier al diecesel Caransebeșului la conservatoriul din Lipsea, unde a stat doi ani, ér cursul al treilea ’l-a făcut la școla pentru operă din Viena la anul 1882.

Terminându-șî cu succes complet studiile, a fost numit în Septembre 1882 profesor de musica vocală și instrumentală la institutul teologic-peda- gogic din Caransebeș, în care calitate a rëmas pănă la anul 1886. Avisât la salariul sëü de tot modest de 600 fl.și lipsit de alte venite, s’a luptat în acest rëstimp cu multe miseril, cari îl indispuneaü forte mult. Mal adău- gênd la acésta, că orășelul Caransebeș nu oferia înaltelor lui facultăți te­renul absolut necesar pentru o activitate rodnică în stil mal mare, îl vom înțelege pe deplin, când îl vedem la anul 1886 luându-șî adio delà catedra ce a ocupat și primind angajamentul oferit de direcțiunea teatrului „Karl“ din Viena, care’l remunera deja delà început cu 250 fi. pe lună.

Aici a rëmas însă de-abia un an. Caracterul sëü deschis, sufletul sëü drept nu s’a potrivit în noul mediu, unde nu talentul și forța, ci intriga subțire și mâna ascunsă de după culise índrépta sórtea artiștilor. în de­cursul unul an de-abia de douë ori și în douë roluri din „Don César“ și aceste puțin potrivite tînëruluï artist, a ajuns să debuteze sub pseudonymul „Hörner“. Dar întru cât póte fi vorba de succes, acesta a fost complet.

După un an ’l-a perdut scena germană, a cărei detentori nu ’l-aü sciut prețui, ’l-a recâștigat însă arta națională și învețămGntul național de musică.

Venind acasă în vara anului 1887 a dat mal multe concerte în di­ferite localități, ér în drumul lui spre Brașov, oprindu-sö tómna pentru vre-o

37

câte-va dile la București, a fost ínvitat de rectorul universității d-1 Titii Ma- iorescii la o serată musicală, la care ай luat parte mal mulțî distinși cu­noscători de musică, între cari și binecunoscutul Wachmann, anume che­mat pentru de a’șî da părerea asupra prestațiunilor lui Popovicl.

La serata acésta a luat parte și dama de опбге a Maj. Sale Reginei, dómna Bengescu, căreia і-ай plăcut atât de mult cântările lui Popovicl, încât amintind M. Sale Reginei de talentul Iul musical, a doua di a fost invitat la palat, unde după-се a cântat 2 cântări, la a treia cântare a avut rara fericire de a fi acompaniat la pian de însăși Regina-poetă.

Cea mal mare satisfacțiune, după multele neajunsuri și supërâri câte le-a îndurat, a aflat-o tocmai în acest moment, și nu odată am avut noi prietinii lui buni ocasiune, de a-i vedé fața radiosă de fericire, când i-sö reamintea acest incident al carierei sale artistice.

Cu începutul anului școlar 1887/88 a intrat în serviciu • la gimnasiul :mare român din Brașov în calitate de profesor de musică și cântări, unde a rămas păn’ ce gravul morb după un serviciu de 9 ani a necesitat cor­purile administrative ale școlel să-l dimisioneze,. și neputêndu-1 pensiona, lipsindu-I un an de serviciu, conform rigidei dispositi! a statutului de pen­siune, i-s’a dat o escontentare finală.... -

La anul 1891 a intrat în legăturile fericitei sale căsătorii, binecuvân­tată cu douë fetițe, idoli a tatălui, care prea timpuriu a trecut la cele eterne și cari astădl în neștiința nevinovăției copilăresc!, póte nici nu sciu, că n’aü să mal vadă nici când chipul adorat al părintelui, care atât de mult le-a iubit. : ;

Ca profesor a fost Nichi Popovicl model. Asediat de iubirea și admi- ' rațiunea școlarilor sëï, a ridicat și susținut învățământul musical la o înăl­țime, pe deplin aprețiată de prietin și adversar.

în raportul sëü cu școlarii era un adevărat părinte. Purta grijă de tóté nevoile și năcazurile lor. Pe cel săraci și lipsiți îl ajuta cu bani, cu mân­care și cu haine. Datorințele sale de profesor și le-a împlinit cu zel și ab- negațiune, ținea lecții extra-ordinare fără nici o remunerațiune, numai ca să atingă resultatul corëspundëtor așteptărilor sale superiore; străduințele sale erau încoronate de cel mal strălucit succes, cântările deveniseră în sînul școlarilor delà școlele medii atât de predilecte, încât afară de corul societății de lectură și de corul bisericesc, fie-care clasă îșî formase corul sëü ргоргій.

în sînul nostru, între colegi a fost pururea senin, iubit de toți și iu­bind pe toți, a fost cheagul convenirilor nóstre, fie seriöse, fio vesele, încât unde lipsea Nichi, pare că lipsea ceva societății;' o fineță deosebită îl ca­ractérisa în tóté, în privința acesta contactul cu dânsul ora o adevărată șcdlă, dc-o-potrivă pentru tineri și bëtrânï.

38

Și când îmi trec prin minte minunatele tale cântări, iubite prietine și coleg, unde voiii afla cuvintele pentru de a exprima fie chiar și palid acea forță a arteî împreunată cu adâncul sentiment, cu care sciai interpreta cântecul haiducesc al poporului nostru, storcênd lacrimi și din cea mai împetrită inimă.

Dorul de primăvară al Românului, iubirea pentru verdele codru, când din cobuz cântând, din frunde șuerând, din gură cântând, séü precând trece haiducul cu arma la brâü, rîdênd de poteră, ospëtându-së la jăratecul focului, séü restabilind ordinea de drept conturbată prin detentorii ei și ajutând pe cei prigoniți și alungați pentru dreptul lor, — cine le-a sciut atât de intim, atât de adevërat și totodată simplu, nemeșteșugit și nemijlocit exprima prin dulcile accente ale jeluitorei tale voci, ca și tine iubite, care acum ne părăsesc! !

Cântecul tëü a amuțit.... durerea ți-a stors versul, ne rëmân com- posițiile tale tot din durere plăsmuite, probe ale forței tale creatóre. „Érna“, „Hora Dobrugeana“ sunt finele vibrațiuni ale sufletului tëü adevërat artistic, simțitor pentru farmecele natúréi, simțitor pentru durerile némuluï! Dar nu este aici locul și nici nu sunt ей cel chemat a-ți releva după merit crea- țiunile tale, este numai impresia, redeșteptată prin consciința perderii, este ecoul impresiunei adânci ce ne-ai lăsat în suflet, celor ce am avut fericirea a te audi, asculta și înțelege.

Dar s’a împlinit!Ai deșertat până ’n fund paharul suferințelor și acum reintri în vieța

cea de veci !Durerosul adevër îmbrăcat în mitul despre Prometeu së perpetueză.

Ai furat schînteia luminii din cer, ai desfăcut omenimei o lume nouă, ai resfirat întunerecul și lumină aï rëspândit, vieță nouă ai deschis, și în schimb, legat ești de stâncă, vulturul prădalnic îți rôde dilnic inima, care în nópte së reculege, ca din пой pradă să devină nespuselor dureri.

Da, este înfiorător, că geniul cu chinurile nemărginite ale trupului sëü trebue să rësplàtéscà schîntea divină, care s’a aprins în densul, și pe care a consacrat-o omenimei.

Este lung șirul celor, ce prin țipete fioróse în casa de nebuni încheie viâța lor pamênténa, distinsă prin înalte daruri sufletesc!.

Bolintineanu, redeșteptătoriul gloriei străbune în pepturile românesci, Eminescu. copilul alintat al muselor și vitregul fiü al societății moderne, ай sferșit destinul lor în acel loc al durerii inconscie, dar înflorătdre în dimensiuni, din care conducem la ultimul rcpaos remășițele trecëtére ale iubitului nostru coleg....

în durere zămislit, prin durere înălțat și ucis de durere — étâ data geniului pe păment.

39

E fatal — dar e adevërat, că extraordinarele facultăți prin extraordi­nare dureri trebue să rescumpere înalta lor menire. ' -

Nichi Popovicî și-a rësplatit pe deplin misiunea. _■Și acum iubite, când ne despărțim de rămășițele tale mortale, când

alăturea cu vëduvita ta mamă iubitóre, când alăturea cu de durere frânta ta soțiă neconsolată, când alăturea cu adânc întristatul și nemângăiatul tëü frate, alăturea cu jeluitórea ta soră și nevinovatele tale fetițe depunem o lacrimă ferbinte pe cosciugul tëü, luându-ne rëmas bun pentru totdéuna, înplinim datoria sacră a iubirii nóstre colegiale, fericindu-te, că aï încheiat cu al suferinței robot, avêntându-te spre seninele regiuni, cari sufletelor blânde deschise le staü.

Plecă mare suflet, adorat și iubit de noi, în al căror sîn ai trăit și lucrat, adorat și iubit de acei a căror fericire pâmênténâ ai constituit, adorat și iubit de aceia, cari la radele geniului tëü și-ай umplut sufletul de căldura binefàcëtëre a artei intime, de inimă înălțătore și dureri alun- gătore.

Plecă și fii fericit, căci suferințele și creațiunile tale pământene la fericire te îndreptățesc.

- Plécâ .... căci țărina-ți va fi ușoră și memoria plină de binecuvântare!

Voci de presăla mórtea lui Nicolae Popovicî.

„Telegraful Român“ în nrul sëü 98 din 9/21 Sept. 1897 scrie :Érâs un bărbat harnic și de mare valóre am perdut.Nicolae Popovicî, unul dintre cei mai fruntași representanți ai artei

musicale la Români, a fost doborît de nemilósa mórte.Harnicul profesor de musică la gimnasiul român gr. or. din Brașov,

fostul dirigent al Reuniunei rom. de cântări din Brașov, s’a mutat delà noi.

Cântărețul, de al cărui glas dulce, fermecător a rësunat de atâtea-ori Karl-teatrul din Viena, care a fost admirat de regina Carmen-Sylva și de ncnumărați artiști, cel care, ca artist, compositor și cântăreț atâta cinste a făcut nâmului sëü în străinătate, a adormit pentru veciă, ângerul morții T-a scăpat de grelele suferințe.

Regretatul Popovicî a încetat din vieță éri la órcle 7 diminâța, aici în Sibiiü, unde de mai mult de un an era sub cură. Era tînër încă, avea

40

numaï 40 de an! și ar fi putut dec! trăi și munci încă mult, dacă o bolă înfricoșată, care mai mult de do! ani T-a chinuit, nu-î curma dilele. Timpul din urmă i-a fost numai, chin îngrozitor, — și Stăpânul șî-a făcut milei și i-a.pus. capăt suferințelor. _

. . (După o scurtă schiță biografică, „Telegraful Român“ continuă):N. Popovicl a fost un eminent compositor. Composițiile lui sunt multe,

atât bisericesc! cât și lumesc!. N’a dat însă publicități!, pe cât seim noî, nici una din composițiile sale. Are liturgia S. Ioan’ gură de aur, pentru cor mixt și cor bărbătesc, și mal multe „Irmóse“. și ;,Pricesne“.—' Dintre multele Iu! composiți! lumesc! no! numai următorele le cunoscem : Hora Dobrogeană, Zăpada, Tainic se luptă, Era micuță, Hora Isvorul, executate de corul Reuniune! nostre de musică, unele de corul seminarial. < >

Suntem informați, că cele ma! multe composiți! ale decedatului sunt împrăștiate pe la foști! să! elev! și pe la membri! Reuniune! de .cântări din Brașov. . .

Ca cântăreț Popovic! a fost celebru. Natura ’l-a dotat pu o voce (bariton), ce te lasă fermecat. Când Popovic! îț! cânta o doină jalnică românescă, te podideaű lacrimile. Sibiienilor le-a fost cunoscut Popovicl. în vre-o trei rêndurï a debutat aici, și a făcut, ca numele Iu! să fie în vec! cu admirație amintit de toț! câți Гай audit. Prima-dată în 1883 ne-a cercetat. în acel an a dat mână de ajutor „Reuniune! rom. de cântări“ în executarea opere! Iu! Gade „Crăiasa ielelor“. Concertul a fost cercetat de întreg publicul sibiian. Popovic! cu vocea-! dulce a fermecat auditorul. în 1886 a cântat aie! în „O пор te în Granada“ de Kreutzer. în 1890 a fost a treia-oră în Sibiiü. Atunci la dorința stăruitore a publicului, care nu’l uitase din 1883, trebui să cânte din „Crăiasa ielelor“. Popovic! e cunoscut și în Ro­mânia, unde a cântat de ma! multe-or! chiar și la curtea regală, la dorința artisteî-regine Carmen Sylva.

„Gazeta Transilvanie!“ în nrul 199 din 9 (21) Septembre 1897 scrie: f Nicolau Popovici. Alaltăer! a răposat în Sibiiü fostul profesor de

cântări delà școlele centrale române din Brașov Nicolaü Popovic!. EI a su­ferit mult timp de o gravă afecțiune de nerv!, care a degenerat în urină; așa încât în ărna anului trecut răposatul a trebuit să fie internat în casa de sănătate din Sibiiü. Nicolaü Popovicl s’a dedicat cü trup cu suflet ca­riere! sale și a fost neobosit în împlinirea nobile! sale chiemări, pe care a întrerupt-o în mod crud sănătatea sa sdruncinată. O descriere ma! amă­nunțită a calităților acestui regretat profesor și artist român o face d-1 di­rector gimnasial V. Onițiu în foiletonul de ad! al diarulu! nostru. La în- morinêntarea regretatului N. Popovicl corpul profesoral delà scólelo medii

41

și superiore române din Brașov, a trimis o delegație de 3 membrii (Dr. V. Braniscc, Dr. I. Bunca și N. Bogdan), ér studenții o deputăție de 6 (Al. Bogdan, I. Comanicï, II. Gonțea și N. Fizeșianu din el.-VIII gimn. și I. La­pudat și I. Labod'ă din cl. III corn.) — Delegațiunile aü dus mal multe cu­nuni cu sine pe cosciugul iubitului lor coleg respective profesor.

„Tribuna“, în nrul 200 din 11/23 Sept. 1897 scrie: .

S’a stins un cântăreț.— f Nicolae Popovici. —

■ •••■ Vestitul Nichi Popovici, s’a stins cu totul. întunecat la minte de mal mulțî ani, suferind grele suferințe, îngerul morțil pentru el a venit mân- găitor și i-aadus mântuirea dorită de a scăpa un suflet sdrobit de greu­tatea părții pâmêntescl, ce-1 învëlia. El a murit așa dicênd de doi ani, și numai înmormêntarea a ajuns să i-së facă acum.

Prin el cultura și arta română a perdut un iscusit représentant, a cărui valóre acum începem a o apreția, când definitiv a dispărut din mij­locul nostru, ne mal lăsând decât firmele geniului sëfi străplântat în alții și amintirea, care va trăi necontenit.

(Apoi urmeză fin extras din articolul D-luI director Onițiu asupra lui N. Popovici, publicat în „Gazeta Transilvaniei“ v. mal sus pag. 32.)

,;Familia“ din Oradea mare publică în nrul el 40 din 5/17 Octobre 1897 portretul lui Nicolae Popovici în fruntea foii și dedică un articlu în­treg memoriei lui. Etă articlul :

Aprópe pe nici un teren n’am făcut noi Românii din acesta monarchiă un progres atât de mare, ca pe terenul musical. De unde înainte cu trei­zeci de ani, abia aveam câte-va coruri pe la catedrale și musica së cultiva puțin, astădl avem mal multe reuniuni musicale, o mulțime de coruri în popor, musica e introdusă în tote familiile mal culte, ba ni s’a dat să avem și câțî-va compositori, cari fac începutul unei formațiuni artistice.

Cu mare durere am aflat și am scris în foia ndstră, că unul din acești fruntași al artei musicale române, Nicolae Popovici, care atât ca cântăreț, cât și ca profesor și compositor îșî făcuse un nume bun, a încetat din vifiță. Perderea acesta este cu atât mal mare, căci mórtea ni Га răpit în versta cea mal frumósü, când talentul și studiile sale ne îndrcptățiafi să așteptăm delà densul opere din ce în ce mal valoróse.

Sub impresiunca durerii profunde, venim să ne împlinim datoria, aducând memoriei sale în fója nóstrá acest tribut al recunoscințel și stimei

42

publicându-î portretul și biografia, ca generațiunile viitóre să vadă cine a fost densul și ce a făcut pe terenul musicel române.

Nicolae Popovicl a fost un fiiü favorit al sorții. Fisic, sănătos și frumos, talent care promitea mult, voce dulce, — avea totul pentru ca să potă de­veni un mare artist. Durere, fatalitatea n’a lăsat să să împlinăscă tote spe-' ranțele; fisicul, póte în urmarea neobositelor studii, a sucombat, a întunecat spiritul și mórtea milostivă a venit să-I scurteze suferințele.

(Aci urmăză o scurtă schiță biografică, după care „Familia“ continuă astfel :)

La mormântul lui musica românescă să închină cu jale, căci a perdut pe unul din cel mal talentațî cultivatori al el.

Ca cântăreț, avea o voce de bariton, dulce și mlădiosă, care încânta pe ascultători. L’am audit într’un concert la Arad, cu ocasiunea adunării generale a Societății pentru fond de teatru român și par’ că vedem și acum entusiasmul care l’a întêmpinat. A cântat în mal multe rêndurï la Sibiiu, în concertele Reuniunii române de musică și totdăuna a lăsat im- presiunî neuitate. A cântat în concertele sale din Brașov și aiurea, pretu- tindenea și totdăuna aplaudat cu cea mal mare însuflețire.

Ca profesor și conducător, sunt martore reuniunile ce-a dirigeât și co­rurile ce-a condus. Concertele ce-a arangiat, ай fost adevărate sărbători musicale. -

Ca compositor a dat probă de un talent extra-ordinar, care însoțit de înaltele studii ce a făcut, a produs nisce opere distinse. A cultivat atât musica bisericăscă, cât și cea lumăscă; dar din multele sale composițiî numai forte puține s’aü tipărit. A scris Liturgia Sf. Ioan Gură-de-aur, pentru cor mixt și bărbătesc, precum și alte singuratice cântări religiose. Din celelalte composițiî ale sale, amintim: Hora Dobrogeană, Hora izvorul, Tainic să luptă, Zăpada, etc.

Inima ni să înmoie de durere, că și pe acest fruntaș musical l’am perdut atât de timpuriu. Ce ar fi putut să producă el, dacă mal trăia!

Odihnesce în pace, suflet sdruncinat în căutarea unul ideal sfînt !

43

înmormântarealui

rr i с о 1 a e Fopovicï.

Dăm aci rapórtele celor douë diare române din Sibiiü despre înmor- mêntarea lui N. Popovicï, Ia care atât corpul nostru profesoral, cât și stu­denții școlelor nóstre aü fost representate prin câte o delegațiune.

Rămășițele pământesc! ale vecinie neuitatului Nichi Popovicï ай fost aședate la odichnă vecinică Marți după prând, în chip demn de regretatul defunct. -

Alaltă-ierl la 4 óre după prând capela delà casa de alienați și jurul el era plin de lume din societatea românescă din loc, venită să dea cu lacrimi în ochi ultimul onor tuturor iubitului Nichi Popovicï. în capela fio- rősel case de sânëtate pe un catafalc simplu era întins trupul uscat al ar­tistului de odinioră. Lângă cadavrul rece, soția frântă de durere și de chi­nurile anilor de singurătate, cu ochii storșî de lacrăml së tânguia.

Catafalcul a fost împodobit cu 7 cununi cu următorele inscripții pe fundele lor: „Neuitatului nostru soț și tată — Miți, Lelia, Marióra“. „Iubi­tului amic și coleg — George Dima“. „Neuitatului coleg N. Popovicï — Corpul profesoral delà școlele medii gr.-or. române din Brașov“. „Neuitatului sëü dirigent Nicolae Popovicï — Reuniunea rom. de cântări din Brașov“. „Valorosului artist — Reuniunea rom. de musică din Sibiiü“. „Iubitului pro­fesor și dirigent al corului — Studenții școlelor române din Brașov“. „Iu­bitului шей profesor — Nicolae Danielopöl“.

Făcând u-së obicinuita slujbă bisericescă, prin preoții: Ioan Pap iu, protopresbiter, Mateiü Voilean, protopresbiter asesor cons., parochil : Isaia Popa, G. Bobeș și diaconul Ioan Popovicï, profesor al scólel civile a Asocia- țiunil, — cosciugul fu transportat pe carul mortual. S’a format apoi Un imposant cortegiü în următorul chip. în frunte un lung șir de elevi al seminariulul Andreian, urmaü apoi: capela orășenâscă, corul seminarial sub conducerea d-lul D. Cunțanu, preoții slugitorl, carul mortual, pe lângă care päsiaü 6 studențl delà școlele rom. din Brașov, urma: jalnica soție a dece­datului, condusă de colegul în artă și intimul amic al lui Nichi Popovicï, G. Dima, membrii din consistoriul , archidiecesen, representanțiî corpului prof, delà scólele nóstre din Brașov: Dr. V. Branisce, N. Bogdan și Dr. I. Bunea, corpul prof, seminarial și cel al scólel civile de fete a „Asociațiunil“, comitetul Reun. rom. de musică, numeroși membrii din societatea română sibiiană și un lung șir de dame cu lacrimi în ochi.

Cortegiul s’a pus în mișcare spre cimiterul delà biserica din Strada- lungă. Timpul era trist ca și inimile celor ce acum dedeaü cel din urmă

41

tribut de recunoscință celui ce prin o muncă plină de entusiasm și-a do­bândit nemurirea.

Ajuns la cimiter, cortegiul s’a oprit și cosciugul a fost transportat de ceî șese studenti și aședat asupra lăcașului strimt, unde va odihni vecînica odichnă regretatul Nichi. ■

Aci s’a făcut prohodul obicinuit între suspinele întristaților asistenți.După terminarea prohodului, asesorul consistorial, d-1 Mateiă Voilcan,

des întrerupt de lacrimi a rostit un pätrundötor panegiric.în numele colegilor delà școlele ' din Brașov ai defunctului, ' a rostit

d-1 profesor Dr. Valeriü Branísce discursul funebral.Amurgise binișor, pe când d-1 Branisce și-a terminat magistralul dis­

curs. Preoții făcură și cea mai din urmă slujbă asupra mortului, și sicriul cii osëmintele reci ale odinioră fermecătorului cântăreț Nichi Popovici, între jalnicele accente ale sfâșietorului „în veci pomenirea lui“, fu slobodit în adâncimea mormântului.

Astfel a fost aședat la repaus vecinie trupul rece al artistului Nichi Popovici, al cărui nume va fi pomenit totdéuna cu pietate de cei ce aă fost fericiți să-i admire glasul duios, și de mulțimea elevilor sëï, pe care din bogatele sale cunoscințe i-a împărtășit, și pe care cu milósa sa mână i-a ajutat și îmbrăcat.

„Telegraful Român“,

„Tribuna“ publică următorul raport despre înmormântarea lui Nie. Popovici: ;

. înmormântarea regretatului artist s’a făcut eri d. a. cu o pompă vred­nică. Ceremonialul. funebral T-a făcut părintele protopop Ioan Papiu, asistat de preoții: M. Voilean, N. Bobeș, I. Popa, vestitul cântăreț din Ocna și diaconul I. Popovici.

■ Cortegiul funebru s’a pornit delà capela sanatoriului de alienați, în ordine frumosă, într’o liniște perfectă, sub cer nouros, posomorit. Pe drum ploua încet și jalnic. între cei-сё aîî dat ultimul onor rëposatuluï aă fost aprópe toți Românii Sibiieni, mai ales membrii reuniune! de musică.

în special aă fost representați: clerul metropoliei prin archimandritul Dr. II. Pușcariu și asesorul Z. Boiu. Corpul didactic delà seminar, cu direct. Dr. Roșea, profesorii: Dr. Barcianu, D. Comșa, Ghibu, Dr. Stroia etc. Corpul didactic delà șcăla „Astrei“, „Albina“, representată prin directorul P. Cosrna și mai mulți funcționari; red. „Tribunei“, reuniunea do musică, corpul pro­fesoral din Brașov, studenții din Brașov, elevii sominariali etc. etc.

Aă fost de față și fórto multe damo: d-na Maria Cosma, d-na vöd. Dr. Moga, d-na Dr. Vecerdea, d-na Dr. Bou, etc.

. ’ 45

Pe cosciug s’aü depus mai multe cununi. Cununa „Reuniunii de musică din Sibiiu“, din flori naturale, a fost de un efect admirabil,' decorată cu o liră, atârnând o lată bandă de tricolor național. Asemenea frumosă, cu tricolor național a fost și cununa: „Reuniunii de cântări din Brașov“. Amintesc încă cununa corpului profesoral, a studenților etc.

Șese aleși și simpatici studențî din Brașov aü făcut garda de onóre alăturea carului funebru, și aü dus sicriul delà porta cimitirului la gropă. Aci după săvârșirea prohodului, la care a cântat duios și precis corul se- minarial, condus de părintele Cunțanu, s’aü ținut două vorbiri. Părintele Voileanu a luat obicinuitele iertăciuni, ér adevëratul panegiric, ’l-a cetit d-1 profesor Dr. V. Branisce. Discursul d-lul Branisce, lucrat cu deosebită în­grijire, cu fond filosofic, cuprindênd biografia și apreciarea rëposatulul, a făcut adâncă impresiune asupra auditorului. Înserase deja când s’a încheiat acest discurs, și fiind timpul înaintat s’a întrelăsat rostirea unul cuvênt de adio din partea unul student brașovean și sicriul s’a depus spre odichna de veci.

în veci amintirea lui !

IOAN LÀPÈDATU.Discurs comemorativ, ținut Mereurî în 25 Martie v. 1898 în sala festivă a seólelor

centrale române gr. or. din Brașov, de D-l prof. Andreiu Bftrseann. *)

Onorat public!Iubită tinerime !

Astădi së împlinesc douë-decï de ani, de când a închis ochii pentru totdéuna unul din cel mal harnici profesori ai seólelor nóstre, un scriitor talentat și productiv, un Român de inimă și unul din cei mai vrednici și mai simpatici membri ai societății nóstre din Brașov. Bărbatul acesta vrednic, a cărui morte prea timpurie a fost regretată așa de mult de întreg poporul nostru și în deosebi de școlele nóstre și de publicul român din Brașov, a fost Ioan Lâpedatu.

Generațiunea mai în vêrsta își mai aduce aminte de bună séma de figura simpatică a lui Ioan Làpëdatu; mulți. dintre cei de față îl vor fi avênd încă ѵій pe rëposatul și mult regretatul profesor și poet înaintea ochilor lor sufletesc!: cu statura lui înaltă, cu fața blăjină și de obiceiă veselă, cu fruntea frumos boltită, cu ochii senini și plini de vieță, cu përul blond ca spicul grâului, cu glasul dulce, dar totodată și espresiv, cu gesturile vii, făcute nu numai din mâni, ci adese-ori cu întregă partea de sus a tru­pului ; mulți din cei de față își vor fi reamintind cu . plăcere emoțiunile produse în sufletul lor la cetirea scrierilor lui în versuri și în prosă, séü la audul cuvintelor, ce së strecuraü curate ca mărgăritarul din buzele lui frumos arcuite. Dar generațiunea mai nouă, și cu deosebire tinerimea stú­diósa de astădi, n’a avut de unde cunósce pe distinsul dascăl și scriitor de odiniórá. Din cele vre-o câte-va scurte notițe biografice și bibliografice, rës- pândite prin manualele de istoria literaturei naționale și póte din unele împărtășiri fragmentare despre persona și lucrările lui Làpëdatu, audite delà cei mai în verstă, tineretul nostru cu greü își va puté face o ideiă, chiar și numai aproximativă, despre valórea bărbatului, delà mórtea căruia së împlinesc astăzi 20 de ani, și care, după-cum am amintit mai sus, a fost atât de regretat și atât de jelit de aceia, cari Гай cunoscut.-

*) Sumele încassate cu prilejul serbărei școlare din 25 Martie sunt, destinate pentru procurarea unui portret al rëposatuluï profesor și scriitor pe séma școlelor numite niai sus.

Joan Lăpădat.

47

De aceea am credut, că nu voiü face un lucru de prisos, dacă ѵоій încerca së schițez înaintea D-Vostră în câte-va trăsături icóna sufletescă a bărbatului. în amintirea căruia ne-am luat voia a Vë întruni aici pentru câte-va minute; dacă ѵоій căuta să Vë fac cunoscute datele de căpetenie din vieța lui, ideile și sentimentele, de care a fost condus, câtă vreme a petrecut între noi, și cu deosebire gândirile și simțirile, ce ni le-a lăsat pentru totdéuna în scrierile sale, astădî, din nenorocire, prea puțin cetite și cunoscute.

în chipul acesta, cred, că vom pute serba таг cu vrednicie aducerea aminte de acest bărbat ; în chipul acesta, după a mea modestă părere, vom pute aduce într’un chip mal potrivit prinosul nostru umbrei valorosului scriitor și dascăl, rëposat acum 20 de ani.

Cine a fost așa-dară Ioan Lăpedatu, cum a trăit el și ce a lucrat în viéta sa?>

I. ■Ioan, séù după-cum se numia în copilărie, Onea Lâpëdatu s’a născut în

6 Iulie_1844Jn Colun, un mic sat din apropierea Sibiiulul, aședat pe ț0r- nmrele drept al ОЙиГиІ. Părinții sëï’aü fost Àlexe Lâpëdatu, econom de frunte din comuna vecină Glâmboca, și soția sa Ana, de nascere din Colun, unde, după-cum am amintit, a vëdut micul Ioan séü Onea pentru întâiașî-dată lu­mina dilel. Anii copilăriei i-a petrecut Ioan Lâpëdatu în comuna Glâmboca, alergând cu copil de séma lui pe délurile dimprejurul acestui mic sat, séü eșind'la marginea bëtrânuluï Aluta și privind la undele lui turburi, cum trec lin, dar fără zăbavă, înainte. După-се se fâcù mal mărișor, el începu să dea mână de ajutor părintelui sëü, ca toți copiii sătenilor noștri, la purtarea economiei: îl însoția pe tatăl sëü la plug, la strânsul bucatelor și al fânului, și din când în când ducea la pășune turma de ol a părintelui sëü, care am spus, că era fruntaș între economii din Glámbóca.

Carte a început a învăța Ioan Lâpëdatu mal întâirl în comuna părintăscă și apoi nu peste multă vreme a fost dat la școla germână din apropiata comună Hosman. Terminând și cursul de aici, tatăl sëü, care era. om, ce e drept, cu puțină cunoscință de carte, dar cu minte sànëtésâ și cu mult bun simț, îndemnat și de preotul catolic din Hosman, care observase talentul și râvna de învățătură a tênëruluï școlar, tatăl sëü, dic, îl duse în Sibiiü, unde după-се fücù clasa a treia și a patra primară, tânărul Ioan întră în vârstă de 14 ani în gimnasiul romano-catolic de stat, pe atunci cii limbă de pro­punere germână și, după-cum spun aceia, cari cunosc împrejurările de mal ’nainto ale acestui gimnasiü, provödut.cu puteri didactice escelente.

La gimnasiű Ioan Lâpëdatu a fost unul din școlarii cel mal eminenti, îți saltă și acum inima de bucurie, când răsfoind programele școlare

din anii 1860—70 ale gimnasiulul, despre care e vorba, unde școlarii din

48

diferitele clase sunt petrecuți după locațiune, vedi numeriî din frunte, tipăriți cu litere compacte, ocupați de obiceiü de tineri románt, partea cea mat mare băieți de țărani, îmbrăcațt, cel puțin în clasele inferiore, cu suman și cu cioreci și ținuți cu merinde aduse în traistă de acasă, dar harnici la' învă­țătură și în de; obște cu purtările cele mat bune. - -

Și Lăpădatu, după-cum am amintit, era unul din școlarii cei1 mai de frunte. între colegii săi el avea un singur emul, și acela Român, pe Nicolae Cocoradă din Merghindeal, unul din cei mai buni prietini ai lui Lăpădatu-, dar din nenorocire răposat prea de timpuriu, ca student în medicină.

Lăpădatu își îndeplinea cu cea mai mare scumpătate datorințele sale de școlar, deși o mare parte din timp trebuia să o întrebuințeze ca instructor la elevi din clasele mai inferiore, căci tatăl său, deși era cu őre-care dare de mână, totuș n’avea putere, să’-l susțină cu cheltuiala sa timp de dece ani de dile în Sibiiü. Dar cu tóté greutățile materiale, ce avea а-le întâmpina, Lăpădatu nu să ' mulțămia numai .cu urmărirea consciențiosă a materiilor propuse în clasă, ci căuta a’și înmulți cunoștințele și pe cale particulară, prin lectură. Anume el căuta în prima linie a suplini pe calea acesta o lacună, de.care аѵеай și ай să sufere toți aceia, cari cerceteză școli străine: lipsa unei cunoscințe mai amănunțite a literatúrai române și a istoriei po­porului românesc.

Printr’o lectură continuă și atentă a cărților românesc! de aceste materii, ce-i puteaü sta la disposițiune, Lăpădatu sciù să delăture pe deplin lacuna, despre care e vorba, așa încât la terminarea cursului gimnasial el avea, frumóse cunoscințe atât din literatura, cât și din istoria românăscă;

Autorii săi favoriți români să par a fi fost: A. Mureșianu, D. Bolim tinénu și V. Alexandri. Influințat de scrierile acestor autori, și mai cu seină de poesiile lui A. Mureșianu, Lăpădatu începù a, să încerca să înciocăleze. însuși versuri românesc!, dintre care unele aii fost date la ivelă în diarul „Familia“ încă, de pe la a. 1866. . ;

în vacanțe Lăpădatu să îndrepta spre casă, adese-ori însoțit de doi trei dintre colegii săi. Aici petreceaü împreună la stână, să scăldau în Olt, sóü cutreeraü comunele de prin împrejurime. Afară de aceea Lăpădatu își făcuse de timpuriü o deprindere, care avea să fie de mare însemnătate pentru desvoltarea sa ulterioră. Anume îl plăcea încă de copilandru, să fie cu luare aminte la vorbele sătenilor, din mijlocul cărora eșise și în mijlocul cărora petrecea, asculta cu plăcere la poveștile sóü pildele spuse de vre-un bătrân séü vre-o bătrână, urmăria cu băgare de sămă obiceiurile poporale și ’și însemna adese-ori doinele, pe care le audia cântându-să, séö strigă­turile (chiuiturile), pe care le rostiaü cu veselie flăcăii în focul jocului. Deși el n’a publicat nici-când vre-o colecțiune de poesii sóü de povești poporale, — cel puțin după-cât îmi e mic cunoscut, —totuș observările și însemnările făcute în mijlocul poporului delà țâră ай avut mare înrîurință asupra densului.

40 •

Ele Гай făcut să cundscă modul de Cugetare al săteanului "nostru și i-aă ferit stilul de întorsăturile străine, - de care n’aü putut scăpa cei malmulțl din scriitorii noștri, contimporani cu Lăpedatu.

In vara a. 1868 Lâpëdatu termină cursul gimnasial în vârstă de 23 ani.■ In cäträü avea-să se îndrepteze el acum?...

Dorința lui cea mal ferbinte ar fi fost, să urmeze mal departe studiile lâ vrè-o școlă superioră-, și anume ar fi voit, să se specialiseze în studiile literare si filosofice, cătră care se simtia atât de atras.

Dar de unde mijlócele materiale de lipsă, ca să potă cerceta cursurile vre-uneî universități, căci, după-cum am spus, părinții sel n’aveaü putere să’l susțină cu cheltuiala lor Ia gimnasiul din Sibiiu, necum în străinătate la vre-o școlă superioră !

Lâpëdatu însă nu'șl perdù curagiul, ci hotărî, ca de-ocamdată'să’șl îndrepteze pașii spre Bucurescl, unde scia, că se va puté susține mal cu înlesnire. ca , airea, și unde în gândul sëü spera, că mai târdiă tot póte că va găsi vre-un sprijin, cu ajutorul căruia să fie în stare a cerceta și vre-o școlă superioră din străinătate.

La Bucurescl se duse Lâpëdatu încă în August 1869 și, ca sö se potă susțină, întră ca instructor la o familie cu dare .de mână de aici. Prin în­fățișarea sa simpatică, prin natúréiul sëu ѵіоій și deștept, și nu mal puțin prin-atestatele sale escelente și prin câte-va încercări literare, mal cu seină versuri, pe care le publicase în „Familia“ și, după informațiunile unei persőne, care a cunoscut do apropo pe Lâpëdatu în junețea sa, în „Albina Pindulul“ redigiată odinidră de Gr. H. Grandea sub conducerea lui D. Bolintinénu, precum și în diarul „Traian“ redigiat ded-ГВ. P. Hasdeu, el atrase în scurtă vrbme asupra sa atențiunea mal multor bărbați de distincțiune din capitala României, cari hotărîră a-I înlesni continuarea studiilor. Astfel în tomna a. 1868 Lâpëdatu fù trimis de societatea „Transilvania“ la Paris, ca t să’șl continue studiile după pofta inimel sale, ascultând cursuri de literatură și de filosofic la institutele superióre de învățăment de aici. i

Étá’l așa-dară pe fiiul de țăran din Glâmbdca în capitala Franciéi, dtă’l în acesta uriașă metropolă plină de străluciri, reședință vestită a ar­telor și a sciințelor, dar totodată cuib primejdios de ademeniri pentru inimile tinere și neesperte, pentru ómenil cât de cât slabi de ânger, Dar Lâpëdatu a mers și pe strălucitele bulevarde ale Parisului, ca și pe modestele strade ale Sibiiulul, drept spre țînta sa, care era înmulțirea cunoștințelor sale, adăparea spiritului söü din bogatele isvóre, ce-I stau deschise înainte, fără să asculte la glasurile de sirene, ce le audia șoptind atât de ademenitor în drdpta și în stânga-, îndemnândii’l să’șl oprescă pașii și să’șl dea și densul tributul sëü, ca cei mal mulțî dintre tineri, pe altarul petrecerilor și al plă-

4

50

cerilor. Cum dic, Lâpëdatu nu șî-a uitat de sine și de datorințele sale nicî în noul Babilon de pe malurile Seneî, ci și aici, ca și în Sibiiu, ș!-a vëdut serios de lucru și a fost unul din studenții cei mai consciențioșî.

„îndată (după-се a ajuns în Paris) se puse serios pe lucru“, dice ră­posatul Ioan Bozoceanu în cuvântarea, ce a ținut-o la înmormêntarea amicului și colegului sëu. „Numai aceia, cari l’au vëdut la lucru, îșî pot face o ideiă despre rêvna, cu care căuta să profite, cât se póte mal mult și mal bine, de luminile,- ce le respândia focarul inteligențiî și culturel unul mare popor. Atunci uita el totdéuna de miseriile vieții materiale, cu care avea să se lupte și aici, ca și la gimnasiu“.

Cursurile, pe care le-a urmat Lâpëdatu în Paris, aü fost mal cu semă cele de filologie clasică, de istorie, de literatură francesă și de filosofie. „La colegiul Sainte-Barbe“, spune Bozoceanu, care a studiat în același timp cu densul în Paris, fiind și el bursier al societății „Transilvania“, „a ascultat pe d-1 Vacherot, la colegiul de Franța (collège de France) cu deosebire pe Philarète Chasles, la Sorbonne a ascultat1 filosofia delà Caro și Paul Janet, literatura francesă delà Saint-Marc-Girardin și Taillandier, istoria critică delà Egger etc“. .

încercările literare le continuă el și în capitala francesă, scriind un numër însemnat de piese în versuri, unele adevërate poesiï, care vëdurà lumina dilel, ca și soțele lor de mal’nainte, în „Familia“ d-lui Vulcan și în „Traian“-ul d-luî Hasdeu. -

In Paris. rëmase Lâpëdatu până în Septembre 1870, când în urma erumpere! rësboiuluï frances-germân, capitala Franciéi era în ajun de a fi împresurată de trupele victoriose germane. El se îndreptă, ca mal mulțî alțî tineri, spre capitala Belgiei Bruxella, unde cu-învoirea societății „Transil­vania“ îșî continuă studiile universitare până în vara a. 1871, când facù esamenul de doctor în litere și filosofie la Universitatea de acolo cu succes strălucit. . /

Așa-dară Lâpëdatu era acuma om format în t<5tă puterea cuvântului, acuma era în stare să pună talentele sale, zelul sëu învăpăiat, frumósele sale cunoscințe în serviciul poporului, din sînul căruia eșise și pe care’l iubia așa de mult.

Cu diploma de doctor în buzunar, sânëtos. la trup și plin de comori sufletesc! se íntórse el acasă din străinătate, gândindu-se, ce carieră să îmbrățișeze, ca să p6tă fi mal folositor poporului românesc?

La început se cugeta, să se așede în Sibiiü și să înființeze o fóie literară, căc! îndeletnicirea cu lucrările literare i se făcuse óre-cum o a doua natură. Dar deschidêndu-se concurs la gimnasiul nostru din Brașov pentru o catedră de filologie clasică, Lâpëdatu hotărî, să concureze la acéstâ catedră, la care și fù chemat imediat din partea Eforiei nóstre școlare.

/ . ! •••■ : i- ; 51

Astfel Lâpëdatu se făcu în tomna anului 1871 brașovean și în Brașov rëmase el până la mórtea sa. ' 1 ■

Chiar delà prima sa pășire în mijlocul societății române- din Brașov; Lâpëdatu făcti asupra tuturor cea mai bună impresiune. îmi aduc aminte

ca acum, cu câtă însuflețire a fost primită vorbirea sa de inaugurare, 1 ținută la serbătorea Sf. Sofii din. a’ 1871. Mic și mare asculta cu admira-

țiune cuvintele noului profesor. Toți eraú uimiți de elocența lui și de bogatele lui cunoscințe. Lacrimi de bucurie străluciam în -ochii multora, mal cu semă al bătrânilor, și când oratorul termină vorbirea sa de cuprins literar, o salvă puternică de aplause fâcù să răsune ' acăstă frumosă sală; toți, fără deosebire, se îmbulziau să’l feliciteze pe noul profesor, care în câte-va momente electrizase și cucerise întreg publicul, ce era de ■ față. Pare că îl vëd și acum pe răposatul protopop Tos. Barac, cum după acăstă vorbire s’a apropiat de Lâpëdatu și Га îmbrățișat, dicându-I: „N’aî. umblat de găba la școlele cele mari din Paris!"

Dintre toți însă mal entusiasmațî eram. noi școlarii, cari priviam cu ’ admirațiune și cu iubire pe noul profesor, și ne simțiam. mândri și fericiți,

< că școla nostră îșî câștigase o asemenea putere. - ' .Și iubirea acesta a școlarilor; Га însoțit pe Lâpëdatu până la sfârșitul

viețel sale, căci el era un adevărat dascăl, un adevărat luminător al , minților tinere și în același timp un adevërat prietin și părinte al tinerime!.

: - Ca profesor Lâpëdatu era un model de consciențiositate și de esactitate în purtarea oficiului său. înzestrat cu cunoscințe : de tot frumóse în specia­litatea sa, provëdut delà hatură cu , darul de a pute împărtăși cu înlesnire și altoră ideile și convingerile sale, având o fire veselă și ațrăgătore, ’el era pare-că menit a influința asupra inimilor tinere și a deschide înaintea ochilor -școlarilor săi cercuri tot mal largi în domeniul științelor și al literaturel. Cu un cuvânt, pe lângă cunoscințele sale temeinice, individualitea sa fericită îl făcea pe Lâpëdatu adevërat dascăl, adevërat luminător și

- povățuitor al tinerime!. .N’am avut fericirea a fi școlar al Tu! Lâpëdatu ma! multă vreme.

Afară de un curs de limbă și literatură francesă, ей nu l’am cunoscut decât ca conducător al Societății de lectură a studenților, în, care calitate a funcționat în ani! 1875, 76 și 77. Dar și numai la ședințele acestei so­cietăți conduse de dânsul m’am putut convinge, ce putere didactică escelentă era Läpödatü, cât de bogat era isvorul cunoștințelor lui și cu câtă măiestrie scia el să împărtășăscă și pe alții .din comóra nesecată, ce șl-o agonisise. Colegi! noștri însă din clasele, în care Lăpădatu era mal mult ocupat, nu аѵеай cuvinte din destul să laude zelul și învățătura lui și să ne povestâscă despre progresele în cunoscințe, pe caro le făceai! sub conducerea noului profesor.

4’

52

„Ooră de limba latină séü elină sub conducerea lui Lâpëdatu“, îmî spunea mal dilele trecute unul din școlarii de.odinioră al răposatului dascăl, cari Гай avut ca profesor din cl. I—VII gimn., „era o adevărată plăcere. După-се unul séü doi dintre noi traducea textul, ce ni se dase de lecțiune, după-cum putuse să’l înțele'gă, densul ne punea diferite întrebări, ca să vadă, dacă am înțeles cu toții feluritele cuvinte și espresiunl din pasagiul

X séü pasagele, ce ni să dase de tradus; după aceea ne traducea dânsul textul respectiv mal întâiü verbal și apoi mal liber. După acăsta ne întreba aprópe .pe fie-care, ce expresiunî românesc! corăspundătore mal cunóscem pentru diferitele locuțiuni latine séü eline din textul tradus. Să ne fii vădut atunci, cum ne băteam capul, ca să aflăm espresiunile românesc! cele mal potrivite și ce bucurie simțiam cu toții, atât școlari, cât și pro­fesor, când găsiam vre-o vorbă, vre-o locuțiune neoșă românescă, fie popo­rală, fio păstrată la scriitorii noștri mal vechi, care să potrivia cu espre- siunea latinéscà séü grecéscâ, ce voiam s’o tălmăcim.

„Esercițiile acestea limbistice Lăpădatu le'sămăna cu dese și intere­sante deslușiri reale, care adese-orî осирай o mare parte a lecțiuneî.

„Cât de limpede și de interesant ne scia el esplica tabăra romană și armătura ostașilor romani la comentariile lui Iuliu Caesar „De bello gallico“, cât de frumos ne scia povesti și tălmăci miturile din Metamorfosele lui Ovidiu și cu deosebire cu câtă vieță ne -scia el înfățișa diferitele scene și episode din Iliada lui Homer !... .

„Cât de mult eram pătrunși, când Lăpădatu ne povestia, așa cum nu­mai el scia să povestescă, de jalea și mănia, de care a fost cuprins nă­prasnicul fiiü al lui Peleu, când a audit de mórtea amicului sëü Patroclu; cu câtă încordare urmăriam reîntorcerea temutului eroü în tabăra grecéscâ și lupta lui cu Hector înaintea zidurilor Troiel; cât de emoționați eram în sfârșit, când Lăpădatu ne înfățișa în cuvinte mișcătore scena, când bătrânul Priam vine la cortul ucigașului fiiuluî sëü și’l rógá cu lacrămile în ochi, să-I dea trupul iubitului sëü fiiü, ca să’l ducă la. Troia și să’l ardă, după- cum era obiceiul pe acel timp! — Cu cea mal mare nerăbdare așteptam cu toții, să vină mal curând ora de limba grecéscâ séü latină, ca să putem înainta mal departe cu traducerea și să cunóscem și mal încolo materialul, pe care profesorul nostru ni’l scia face așa de interesant.

„La esplicările sale Lăpădatu căuta totdéuna să aducă în legătură trecutul cu presentul. La esplicările din mitologie densul ne aducea aminte de poveștile, datinile și superstițiunile poporului nostru; întocmirile de stat din vechime le asemăna cu cele de astădî; vederile persónelor și modul de esprimare din cele două mari și vechi poeme ale lui Homer, din Iliadă și din Odisseă, le asemăna cu modul de judecată și de esprimare al poporului nostru țăran.“

53

Față de școlarii sëï Lâpëdatu era bun de inimă, comunicativ, sciind însă în același timp să’și susțină tot-déuná autoritatea cuvenită.

Dar nici nu avea lipsă dânsul de sforțări estra-ordinare,-ca să’și vali- diteze în clasă autoritatea de profesor. Școlarii se uitaü ca la un lucéfër la profesorul lor și cu toții se feriaîî de a’l supëra cu ceva. Dacă totuș din când în când se ivia câte un cas de negligență séü chiar de petulanță, era de ajuns un singur semn, o singură vorbă din partea lui Lâpëdatu, și vinovatul sta să între în pământ de rușine și de părere de rëü. — 0 singură dată Гай vëdut în ade ver nëcâjit școlarii lui și atunci ocara lui față cu cel-ce’l făcuse să’și pérda răbdarea, a fost: „Să nu mai calc érbá verde, de nu-i păți-o cu mine, la cas când nu te vei îndrepta!“

Ca conducëtor al societății de lectură a studenților, Lâpëdatu în­dreptă atențiunea tinerilor conduși de dânsul cu deosebire în douë direcțiuni: Mai întâiü îi făcu, să înțelâgă frumusețile literaturei nóstre poporale și însemnătatea ei pentru desvoltarea literaturei culte, și al doilea căută a-i deda cu studiarea istoriei poporului românesc, pe care dânsul o cunoscea atât de bine. Dânsul ne îndemna, să ne îndeletnicim cu tot dinadinsul cu cetirea cronicarilor și a altor isvore ale istoriei nóstre mai vechi și tot­odată ne recomanda, să adunăm povești, poesii, proverbe și credințe din gura poporului, păstrând и-le în tocmai, după-cum le-am audit.

Să fii vëdut hărnicie pe băieții noștri, mai cu séma din clasele mijlocii, la adunarea diferitelor producte din literatura poporală! O semă de po­vestași, unii de tot buni, se iviră dintr’odată în mijlocul nostru; cele mai frumóse doine și strigături ardelenesc! începură a se audi în ședințele Societății nóstre, desfëtându-ne pe toți și umplându-ne de admirațiune pen­tru autorul lor: poporul român.

Afară de aceea Lâpëdatu căuta să ne dea îndrumările de lipsă și în privința diferitelor composițiuni în prosă și în versuri. El cetia cu indul­gență lucrările nóstre, le analisa, arëta părțile cele bune și cele rele, și în genere unde vedea óre-care scânteie de talent, căuta s’o încurageze. <

Așa era Lâpëdatu ca dascăl, și fiind astfel, nu e de mirare, că șco­larii îl stimaü, îl iubiaü, îl adorau chiar. '

Față de colegii sëï Lâpëdatu era în genere conciliant și prevenitor; cu tóté acestea își scia validita totdéuna individualitatea sa, ținând cu tenacitate la ideile și la convingerile sale. • Pentru stabilirea adevëruluï trebue să constatez, că în câte-va rânduri Lâpëdatu a venit chiar în conflict cu unii din colegii sëï; conflictele acestea însă, după a mea părere, își аѵеай isvorul cu deosebire în divergența .de opiniuni, ce esista între scóla francesă, de care se ținea Lâpëdatu, și între cea germană, la care apartineaü cei mai mulți dintre colegii lui. Dar aceste conflicte п’ай ajuns nici odată așa de departe, ca colegii să se paraliscze unii pe alții în acțiunile lor, spre paguba institutului, în serviciul căruia se aflaü. Cel puțin Lâpëdatu era

54

unul din omenii, cari îșî seid supune totdéuna ambițiunea proprie față cu interesul general.

Dar nu numai ca profesor scia Làpëdatu să’șî facă datoria, ci el a fost în același timp un membru vrednic al societății române din Brașov și al societății române în genere. El a luat parte cu căldură la töte întreprin­derile menite spre înaintarea poporului nostru; peste tot, unde a fost de lipsă, el a pus umărul, căutând să aprindă și în inimile altora flacăra viă, ce ardea în sufletul sëü pentru binele și înaintarea poporului, din care făcea parte. ;

în Brașov Làpëdatu a funcționat mal multă vreme ca secretar al comitetului bisericesc din Cetate, a fost unul din cei dintâi membri- fun­datori al „Asociațiunel pentru sprijinirea învățăceilor și sodalilor români delà meserii“ și a luat parte activă la diferitele întruniri literare, sociale și chiar și politice. înzestrat cu un talent oratoric pronunțat, el era ascultat cu. plăcere la întruniri și părerile lui eraü adese-orî aprobate.

Dar activitatea dânsului nu s’a mărginit numai în Brașov, ci Làpëdatu a stat în legătură și cu fruntașii din împrejurimea acestui oraș, cu deose­bire din Săcele, de unde a fost atât prima soție a lui, Victoria Verzea, fiica răposatului paroch: Eremie Verzea, cu. care a trăit împreună din 1872 până în primăvara a. 1875, cât și a doua soție, Amalia Circă, cu care a viețuit până la mórtea sa și delà care a avut doi gemeni, astădî tineri de., bună speranță. Afară de aceea Làpëdatu a luat parte și la mal multe adunări de interes general românesc cum a fost adunarea din Deva a „Asociațiunel transilvane“, din vara a. 1874, unde densul a ținut un frumos discurs „Despre cultura poporului“.

Așa a trăit Làpëdatu, lucrând din rësputerï, cu cuvântul și cu con­deiul, pentru progresul intelectual, moral și material al poporului român, — și trăind astfel, orl-cine póte înțelege, că dânsul era .iubit și stimat de toți aceia, cari îl cunosceaü: de școlari, de colegi, de concetățenii sëï și în. ge­nere de publicul român din Árdél. Toți priveau la dânsul ca la un pom frumos și plin de vieță, delà care toți eraü deprinși să culegă rödele cele mai frumöse și credeau, că vor mal culege încă multă vreme, — când un vânt turbat s’a năpustit cu putere asupra lui și Га ; culcat la pământ pe neașteptate. Era vântul rece al morțiî, căruia Làpëdatu îl cădii jertfă, spre cea mal mare jale a tuturor acelora, cari ай avut fericirea de a’l cunósce, în diua de 25 Martie a. 1878.

Dar înainte de a vorbi de ultimele dile ale vieții sale, să aruncăm o privire asupra lucrărilor literare ale bărbatului, în amintirea căruia, ne-am adunat astădî aici și să cercetăm, întru cât se póte cu acostă ocasiune, valőrea acestor lucrări.

55

ILDeși a murit tênër, Lapëdatu a lăsat după sine un numër însemnat

de lucrări în versuri și în prosă. Cele mal multe din acestea însă sunt împrăștiate în diferitele fol, la care a colaborat densul din adolescență până la mórtea sa. Puține numai dintr’ênsele sunt adunate în cele douë cărticele, pe care le-a dat Làpëdatu la ivâlă în Brașov : una întitulată „încercări în literatură“ și tipărită în a. 1874 ; a doua publicată sub numele : „Asupra situațiuneî“ și tipărită în a. 1877.

Să ne ocupăm puțin cu cea dintâi u din cele douë cărticele, în care se află 39 piese în versuri și o dramă în trei acte, întitulată „Tribunul“, și să vedem, ce valóre au lucrările cuprinse într’ênsa.

Și anume mal întâiă să cercetăm, ce preț ай versurile lui Làpëdatu.S’aü găsit ómen!, cari ай contestat aprópe ori și ce valóre estetică

pieselor în versuri eșite din péna lui Làpëdâtu și din care numai o mică parte sunt cuprinse în colecțiunea, despre care e vorba.

Deși Làpëdatu însuși în modestia sa caracteristică atribue versurilor sale ó valóre, care nu se ridică peste marginile mediocrității, dicênd în pre­fața „încercărilor“ sale. „în literatură“: „In fața neproductivitățil literare de astădî, în fața lipsei de puteri estraordinare, nu trebue acu sate și condamnate mediocritățile, dacă cuteză să pășescă din când în când pe arena deșertă de atlețî. Ivescă-se numai adevăratele talente, arate-se geniile, și noi pigmeii vom reintra iute și de grabă în obscuritatea, din care am eșit“... deși așa- dară el însuși se considera pe sine de „pigmeu“ pe câmpul dalb al poesiel, totuș nu se póte nega, că el a avut un talent poetic destul de remarcabil și că, cu deosebire între poeții noștri, al celor de dincóce de Carpațî, el ocupă un loc de frunte.

Cele mal multe din piesele în versuri ale lui Lapëdatu sunt poesil lirice. Sentimentele, pe care le esprimă ele, sunt în prima linie iubirea de patrie și de neam, amorul, și compătimirea față cu cel lipsiți și asupriți.

„Amorul, patria și jalea“, dice dênsul în aceeași prefață, „mï-ай fost și’mî vor fi cele dintâi isvóre de inspirațiune ; dar ele nu т’ай împedecat și nu тё vor împedeca nicl-odată de a căuta și alte fețe, alte situațiunî în firea și inima omului. Sórtea orfanului și a sclavului va rëmâné nedespăr­țită de cugetările mele“.

In genere lirismul lui Làpëdatu nu înfățișează acele manifestări puternice ale sufletului, însoțite de o adâncă reflexiune, după-cum nc-am deprins a le cunósce dola Eminescu íncóce ; poesiilc lui, deși în genere bine simțite, rarc-orl dovedesc acele emoțiunl adânci, aceea contopire a întregel indivi­dualități într'un singur gând, într’o singură simțire, caro daü farmecul unei adevărate poesil lirice. Cu töte acestea ele nu sunt lipsite nici de sinceri­tatea simțire!, nici de căldura espresiuneî, nici de vioiciunea, espunerel,

ђб

care sunt criteriile unei poesiî, -dacă nu în adevër artistice, cel puțin acceptabile. _

Câte-va din piesele luî în versuri, ca: La un oțel din an. 1848, Liliecii, Orfanii, Perul de aur (aceste douë din urmă introduse și în antologiile nóstre școlare), Dumnezeul nostru, Năframa-Dómnel, La griji, scrisă în 1875, după mórtea primei sale soții, când poetul era grozav de abătut, și publicată în numërul prim al főiéi ilustrate „Albina Carpaților“, — și, póte, în prima linie admirabila visiune tinerescă: „Vitejii Daciei“, scrisă în 1869 și publi­cată în analele societății „Transilvania“,*) dar neîntrodusă în colecțiunea „încercări în literatură“ din motive politice, — sunt poesiî în tótá puterea cuvântului și de bună scTnă vor ocupa încă multă vreme un loc de onóre în literatura nostră poetică, deși Lâpëdatu în modestia sa era mulțămit, ca feții fantasiei sale să găsescă în literatura română un loc cât de retras, — după espresiunea lui: fie măcar și după ușă.**)

Drama „Tribunul“, publicată mal întâiti în „Familia“ și apoi reprodusă în „încercări în literatură“, este o încercare, după a mea părere, nereușită.

Subiectul el este acesta : Teodor, fiul unul iobagiă român, este se­cretarul lui László, prefectul unul comitat din Ardei. László Га crescut de mic copil, Га dat la școlă pe cheltuiéla lui, credênd, că în chipul acesta va face dintr’ênsul un renegat. Dar s’a înșelat amar în socotéla sa. Teodor era Român cu trup și cu suflet; și începêndu-se mișcările din a. 1848, el însuși se puse, — deocamdată pe sub ascuns, — în fruntea Românilor, ce eraă gata a ridica armele. Dar viitorul tribun avea o relațiune de dragoste cu Teresia, fiica prefectului, care de asemenea îl iubia din adâncul sufletului. De aici se nasc diferite complicațiunî, în urma cărora tribunul cade jertfă, bănuit fiind de omenii sëï ca trădător, de óre-ce voia să ia în căsătorie pe o Un- guroică. •' ;■

După-cum vedeți, motivul este fórte bine ales, invențiunea este fericită ; nu tot astfel însă esecutărea. Lâpëdatu era prea puțin psiholog, avea prea puțină eșperiență de vieță, când a scris drama sa, ca să potă validita mi­nunatul subiect, ce și’l imaginase, și din care un autor dramatie de valóre ar fi putut și ar putő încă face o adevărată operă de artă.

In lucrarea lui Lâpëdatu însă acțiunea nu se petrece atât pe scenă, cât afară de scenă, așa încât cele mai multe lucruri numai li se povestesc privitorilor și nu li-se înfățișeză înaintea ochilor, după-cum trebue să se petrecă într’o dramă ; caracterele sunt slab ■■ desvoltate, dialogurile sunt prea lungi, cuvintele de multe-ori nu se potrivesc cu posițiunea persónelor, în gura cărora sunt puse... Cu un cuvent, atâtea defecte, care nu pot califica lucrarea „Tribunul“ de dramă reușită. — . .

♦) Vedî Actele soc. „Transilvania“, Anul II, Bucurcscl, 1869.♦*) Aici vorbitorul cetesce ca probe poesiile : I’erul de aur, La un oțel din a.

1818 și La griji.

57

Trec acum la a doua din cărticelele lui Lâpëdatu, de care am amintit mai sus, și..care portă titlul de: „Asupra situațiunei“. Cărticica acesta de 193 pagine cuprinde mat mulți articuli de conținut social și pedagogic, re­produși din foia politică „Orientul Latin“, redigiată aici în Brașov în anii1874 și 18-75 de d-1 Teofil Frâncu și la care Lâpëdatu era unul din primii. colaboratori, „colaboratorul primar“, după-cum figureză el până în Martie1875 pe numerii apăruți din fóia în cestiune.

Nu sciă, cum vor fi judecând alții despre opșorul „Asupra situațiunei“ ; eu însă îl consider ca una din cele mai însemnate publicațiuni, ce au vëdut lumina dilei în deceniile din urmă la noi, Românii de dincóc'e de munți ; o carte, care cuprinde nisce espuneri de idei, deși ocasionale, însă și asțădi de un preț netăgăduit și care, după a mea modestă părere, ar trebui cetită și rëscetitâ atât de tineri, cât și de bătrâni ; atât de bărbați, cât și de femei.

In acăstă carte își espune Lăpedatu vederile sale, resultatul cugetărilor sale asupra mai multor cestiuni de cea mai mare însemnătate pentru po­porul nostru, atât în ceea-ce privesce vieța lui culturală, cât și cea socială.

Cărticica „Asupra situațiunei“ cuprinde sub numirile generale : 1) Po­porul și vieța socială ; 2) Școla și învățământul, și 3) Foișore, următorele materii:

a) In despărțământul „Poporul și vieța socială“ : Situațiuneâ și în­dreptarea ei; Impoporarea orașelor; Moralisarea poporului ; O literatură pentru popor; Esposițiuni pentru popor; Vieța la orașe; Musica națională. .

b) în secțiunea „Scóla și învățământul“: La cestiunea învățământului nostru poporal; Un cuvânt în interesul învățământului și al educațiunei; La cestiunea conferințelor învcțătoresci; Maghiarii și școlele române.

c) Sub numirea „Foișore“: Noi și părinții noștri; Servilismul; Educa- țiunea sexului frumos, și cum să fie mamele ?

Din conspectul acesta puteți vede, în câte direcțiuni eraă îndreptate privirile lui Lâpëdatu, când era vorba de, binele și înaintarea poporului românesc, pe care el ar fi. voit să’l vadă în tóté privințele cât mai curând alăturea cu popórele cele mai înaintate ale Europei.

Și toți articulii, ale căror nume le-am amintit mai sus, sunt scrișicu acel entusiasm nesecat, ce caracterise'ză întrâgă ființa lui Lăpădatu; cu aceea pricepere, cu acel curagiă, cu aceea sinceritate și cu aceea iubire de adevër, ce răsuflă din fie-care pagină scrisă de dânsul; sunt scriși în aceea limbă energică, cu țesătură năoșă românescă, deși ici-colea împestri­țată cu câte un cuvânt de origine latină seă francesă, care e caracteristică tuturor scrierilor răposatului poet și profesor.

Atențiunea lui Lăpădatu este îndreptată în prima linie asupra popo­rului delà țeră, care formeză marea majoritate a nemului nostiu și pe care dânsul Га, iubit cu tótű căldura nobilului seă suflet, căutând pe tóté căile să’l lumineze, să’l ridice, să’l aducă Ia consciința de om, vrednic a se bu­cura de tóté drepturile, ce se cuvin ființei omenesc!.

58

Față cu clasa de sus, cu așa numita „inteligență“, Lâpëdatu este în multe locuri destul de aspru. El ia de repețite-orî în plăsna biciului pe pantalonaril eșițl din mijlocul poporului țăran, cari nu vor să mal scie de pătura socială, din care ай eșit. , '

Fie-care din articuli! lui Lâpëdatu ar merita să fie analisat, din fie­care ar trebui să fac câte-va citațiunî, ca să vă convingeți despre valorea lor și în partea cea mal mare și despre a lor actualitate; dar nedispunênd de timpul necesar, mă voíü mărgini a cita numai douë-trel pasage, care mi să par mal marcante.

în articolul prim, întitulat: „Situațiunea și îndreptarea el“, după-ce autorul constată, că poporul nostru sufere cu deosebire de-două rele: de lipsa de învățătură și de sărăcie, și după-ce ajunge la conclusiunea, că aceste rele să pot delătura numai printr’o instrucțiune temeinică și prin îmbrățișarea meseriilor, să opresce mai eu sămă la mijlocul acesta din: urmă și să esprimă în modul următor:

„—Păcat de Românii noștri că nu să daü la meserii!... Tot așa ne văierăm și ne bocim-noi cești „inteligențî“, noi ómenil cel cu capul mare. — Pëcat, dëü ! Dar de noi și mal păcat, căci prea puțin ne trudim, pentru a deschide Ochii poporului. Ian să ne punem mâna pe inimă și să ne întrebăm, ore făcutu-ne-am noi datoria în astă privință ?. Nu, nici măcar pe departe. E misiunea, o mărăță misiune, a omului luminat, a lua de mână pe cel nesciutorî și a-I conduce, arătându-le binele, ferindu-I de гей. Așa trebuia să fi lucrat de mult; dar ne-a mal plăcut a perde verile certându-ne și defăimându-ne, decât a purta grijă de bietul opincar, pe care’l vedem astădl pe alocurea la sapă de lemn și’l audim fluerând a sărăcie“.

în articolul „Moralisarea poporului“ Lăpădatu să esprimă astfel:„Popórele nemorale să pot asemăna cu acel pom!, cari deși stricați la

trunchiü și roși la rădăcină, totuș mal produc un timp őre-care fructe bune și frumóse. Dar ce folos ?... O vijelie violentă la tot momentul ar fi în stare să-I dobóre, frângêndu-ï în acea parte a trunchiului și a rădă- cinel, de unde a dispărut măduva cea dătătore de viăță, lăsând în urma el putregaiul“.

Si mal încolo:/ „Cine dintre noi nu scie, c;l cele mal de frunte instituțiunî moralisă-

tóre sunt biserica și șcâla? . . . însă pentru-ca și una și alta să’șî potă ajunge scopul, să recer mal ’nainte de tóté preoți inteligențî, dascăli învă­țări și aleși, cari nu numai să să scie folosi de cuvent spre îndreptarea năravurilor scâlciate, ci să premergă întru tóté și cu fapta bună, cu escmplul demn de imitat. Nici biserica fără buni predicatori, nici scóla fără buni pedagogi nu vor pută să-și împlinescă înalta lor misiune möralisätöre; dar apoi și bunii predicatori și bunii pedagogi trcbuc să strălucăscă prin năra­vuri bune și să fio model de purtare, căci altfel nu vor fi de nici un folos moral pentru popor. Acesta nici odată să nu o perdern din vedere!“

59

Și încheiă cu următorele cuvinte:„Noi ne mirăm de buna stare și de înflorirea altor popóre ; ne-ar plâcé

să fim ca ele. Vedem ce-fac ele, pentru-ca să fie cum sunt.... și toțuș —- o Domne, ce nepăsare condamnabilă ! — preferim a sta cu manile în sîn și a aștepta timpuri mat bune. ,

Dar timpurile mal bune ômeniï ’și le fac!Nor încă ne vom face pe ale nőstre mai bune, numai să ne morálisam

atât pe terenul vieții familiare, cât și pe acela al muncel. Gând flecarele din noi se va simți îndemnat a’șî împlini cu scrupulositate datoriile pre­scrise de scopul vieții familiare ; când toți părinții români vor îngriji cu scumpëtatë de crescerea morală a copiilor lor; când fiecare va fi la lucrul sëu de dimineța până séra, unul cu plugul, altul cu instrumentele, al treilea cu condeiul. încă altul cu cuvêntul, — atunci rar vom mal vedé pe Român petrecând dile întregi prin birturi ; atunci nu ne va mal rëmâné timp nici pentru desbinărî și certe, nici pentru petreceri și plăceri de acelea, care ruineză agonisințel’e, fără să aducă vre-un folos; atunci ne vom simți mal puternici și mal demni, de cum ne simțim astădî. Nu ne vom mal ternie de perire în fața ori-cărul pericol, ce ne amenință.

Atunci vom puté dice cu tot dreptul: „Românul nu pere!“

în articolul „Vieța Ia orașe“ găsim următorul frumos și instructiv pasagiu :

„Scopul vieții orășenesc! nu este d’a întrebuința tot timpul liber de. afaceri pe séma acelor petreceri, în serviciul acelor plăceri, care nu țintesc decât la satisfacerea unor pofte deșerte și momentane. Nime nu vë va dice, să: nu eșițî la preumblare, să nu frecuentațl balurile și teatrele ; nu vë va ' dice éras ’ nime, să nu întrațî prin cafenele și ospëtàriï.' Pe de altă parte însă chiar rațiunea, propria rațiune-vë va dicta, ca să observați întru tóté acestea cuvenita mösurä, să nu jertfiți escesului cumpëtul. Să vë gândiți mai întâiu la părțile seriöse ale vieții orășenesc!, eră petrecerile cele de tot felul să nu vină decât în urma urmelor ; să nu vină decât atunci, când distracțiunea ' e legitimă și la locul el, când o reclamași' corpul și mintea și inima ca un mijloc de recreațiune. împlinirea datorințelor trebue pusă mai pre sus de orl-ce plăceri, de orî-ce distracțiunî.

Voi omeni noi, provinciali devenițî abia de erî, de alaltă-erl orășeni, ; căutațî în jurul vostru și luațî aminte ! Uitați-ѵё bine la fisionomia vieții sociale din orașe și deosebiți partea el cea seriosă de cea frivolă! Observați bine cele ce se petrec în jurul nostru, și spuneți: ce vedeți?

Vedeți, că în viéta orășenescă predomnesce mal ales ideia concentrării și a raporturilor intime între singuraticii membri al societății. De aci înso­țirile și reuniunile de tot felul pentru scopuri de utilitate,- de filantopie, de cultură și chiar de petreceri inocente. Astfel de reuniuni, făcênd abstracțiune delà scopul ce’l urmăresc, mal obțin și alte resultate îmbucurătdre : ele apropio; pe singuraticii individ! unii de alții, le daü ocasiune d’a se cunósce mal bine, d’a’șî cunósce puterile și d’a’șl schimba ideile, d’a se lega mal strens între sine și d’a trăi în intimitate unii cu alții, comunicându-’șl pă­surile, dându’șl ajutor unii altora. • Ni sco resultate ca acestea ar trebui să încurajeze pretutindenea formarea de reuniuni.

La .noi însă nu. prea ай trecere astfel de însoțiri. Noi Românii trăim

60

pe la orașe mai cu totul isolati și înstrăinați unii de cătră alții ; nu prea căutăm a ne concentra și a întră în raporturi de intimitate, spre a ne con- țelege și a ne consulta despre afacerile și interesele nóstre. Privim cu ne­păsare la ceea-ce fac alte nemuri în acăstă privință ; lăudăm și admirăm mișcările lor sociale, — cu töte acestea noi la rêndul nostru mai de Iod nu ne simțim îndemnați a face întocmai.

Să te mal miri apoi, că ne lipsesce mal cu totul simțământul ținerii la olaltă, al concordiei, că inimile nóstre nu se aprind mal nici odată de acel foc divin, care se numesce dragostea între frați și amici. Noi ne în­tâlnim adese-orî pe strade și trecem nepăsători unii pe lângă, alții; abia ne dăm bună diua, fără însă ca să ne întrebăm și de sănătate. — Și cum să și fie altfel?... Ne-am vădut odată, de două-orî la cafenea, într’o grădină publică, Іа bal și la teatru. Atâta e totul; mal încolo п’аѵещ d’a face unii cu alții, n’avem pentru ce să stăm de vorbă, căci n’avem ce'vorbi!

Cine nu vede ore, că un astfel de mod de a trăi la oraș nu e cel mal bun, nu e cel adevărat? Cine nu simte ore trebuința întețitore a unor îm­bunătățiri morale, mal ales în ceea-ce privesce desvoltarea spiritului de în­soțire?... Ici-colea câte o societate de lectură, câte o casină, câte o asociațiune pentru ajutorarea meseriașilor și ramificațiunile Asociațiunei transilvane, — ătă- mal tóté resultatele nevoințelor nóstre pe terenul însoțirilor. Dar nici de acestea nu ne interesăm, cum s’ar cuveni.

Cu atâta nu e de ajuns !Trebue să strîngem mai tare legăturile de sânge 'și de frățietate în

jurul nostru ; trebue să dovedim prin fapte, că ne cunóscem și recunóscem ca fii al uneia și aceleiași națiuni. Să ne însoțim deci în tot chipul și pe töte terenele vieții sociale ; să aducem între noi concordia, pacea și buna înțelegere ; să învățăm a ne stima și a ne iubi unii pe alții, să ne întrunim risipitele puteri spre scopuri comune și de comun folositóre!“

0 antitesă cât să póte de reușită cuprinde foișora „Noi și părinții noștri“, în care generația nouă, umblată pela școli, este pusă față în față cu generația vechiă, trăită în greutăți, cu mal puțină învățătură, dar cu mal multă inimă. Antitesă acesta, care’țî aduce aminte de Epigonii lui Eminescu și de contrastul înfățișat în Satira III. a aceluiași nemuritor poet, deși póte s’a cam anticat în timpul celor 23 ani, de când a fost scrisă, totuș cuprinde nisce pasage așa de admirabile, încât nu mă pot stăpâni de a nu vă comunica două-trel pagini dintr’énsá:

„Necărturarî cum eraü, părinții noștri ай înțeles totuș, că regenerarea unei națiuni numai cu sacrificii estraordinare să póte face; el nu s’au tras înapoi delà nici un fel de sacrificiü, numai să’șî ajungă odată scopul dorit. Să încordară cu o resoluțiune fără esemplu, rupseră lanțurile sclăviel și prin foc și prin sânge puseră piciorul pe calea mântuirel. Prin purtarea lor din 1848 părinții noștri ай dat lume! cea mal învederată dovadă, cum-că „vir­tutea romană“ nu să stinsese în pepturile lor.

Nu numai în repurtarea biruințelor să arătară mari părinții noștri, ci și în modul, cum s’afi sciut folosi de densele. După-се ’șl eluptară o nouă posițiune politică, după-се cererile lor să încuviințară, dănșil îndată începură

61

a së convinge, că pentru a puté conserva cele câștigate, aü cea mal mare nevoie d’a së lumina. Eï bine sciaü, că egala îndreptățire cu celelalte na­țiuni va rëmâné numai literă mortă, dacă Românii nu së vor grăbi să în­vețe carte pentru d’a o réalisa. Drept-aceea fără întârdiere së apucară de. crescerea nostră, a cărturarilor de astădî; și nu cruțară nici un sacrificiü și nici o ostenelă pentru d’a înălța delà cornele plugului o generați une cultă, carea să continue opera lor prin tóté mijiócele, pe care civilisațiunea le pune în serviciul omului.

Școlele străine së umplură ca prin farmec de copiii foștilor iobagi, din cari părinții voiaă '„să facă omeni“, — după clasica espresiune' a poporului. Cu sudori’de sânge ne-ай procurat bieții părinți resursele pentru studiù și de multe-orl șl-ай vêndut din vite și pământuri, ca să ne trecă și prin universități. Silințele lor ай fost în cât-va secundato de întréga națiune prin crearea de stipendii; dar numai în cât-va, căci stipendiile п’ай scutit nici pe jumëtate pe părinți de enormele cheltueli, prin , care mal mulțl s’aü și dàrâpënat. Românii de dincolo încă șl-ай dus pe fiii lor pe la cele mal renumite institute școlare din străinătate, ca să le dea o crescere, cât s’ar pute mal bună.

Astfel së întêmplà, că în restimpul de doüë decenii să ésâ între Ro­mâni aceea seminție de omeni culțl, care së numesce ea însăși pe sine „inteligență“. Astfel am ajuns noi delà sucman și delà anterie până la elegantul frac de salon.

Să vedem în fine, ce speranțe și așteptări nutriaü părinții noștri față de noi, și după aceea vom trece la răspunderea întrebări lor de a. doua ca­tegorie. (Cine suntem noi și ce facem ? Cum rëspundem la așteptările ace­lora, cari ne аѵеай ca pe lumina ochilor din cap, când asudaü di și nópte pentru crescerea nostră?).

în decursul întâmplărilor din a. 1848 și 1849 părinții noștri, atât dincóce, cât și dincolo de munți, егай cuprinși de admirațiune pentru căr­turarii de atonei. Și într’adevër, cărturarii de dincolo învëtaü pe Români, ca el să trăăscă înșiși prin sine, făcendu-șl el înșiși ■ legile și lepădându-se de orl-ce influință străină. Cărturarii români de dincóce erăș învățaă pe popor la înțeles’și pretutindeni, luminându’l despre drepturile, ce i së cuvin, despre modul, cum trebue să’șl croescă sortea pe viitor.

De aci strigătele înfocate ale părinților noștri dupăA domni de Român. — Și ce înțelegea poporul prin domni de Român ?../. înțelegea judecători, advocat!’și tot felul de funcționari din sângele sëü, ca să lupte ca și con­ducătorii din 1848 pentru drepturile și interesele sale, să facă dreptate bietului țăran, apërându’l de strembătățile străinilor; mal înțelegea poporul prin domni de Român și preoți, dascăli învățațl, cari să lățescă învețăturile între Români.

Ér’ dincolo de munți, părinții noștri, roși de fanariotism, ciocoism și de venetici străini, simtiaü trebuința fiilor poporului și al patriei în tóté ramurile viețel sociale; аѵеай nevoie de cărturari neoșl români, cari să le îmbunătățescă sórtea, să-l apere de ingerința consulilor așa numiți protec­tori și de asupririle din partea Turcilor.

’Din aceste puține deslușiri së pot cunósce așteptările și speranțele, pe care părinții noștri le puneaă întru noi, când ne duceaă la șccîlă.

Să vedem acum, cine suntem noi, ce facem și cum realisăm dorințele generațiuneî-mame?

62

In cele douë • decenii de după 1848 noï întreprinserăm o adevëratâ cruciadă pe terenul culturel. Nu numai în patrie, ci mal în tóté törile Eu­ropei ne făcurăm cunoscut zelul înfocat de a progresa prin sciință. Uni­versitățile Austriei, Germaniei, Franciéi și Italiei se familiarisară într’un timp forte scurt cu numele de Român și nu putură a nu recunósce eminentele nóstre însușiri și deosebita nostră capacitate în diferitele ramuri ale învă­țăturilor.

Astfel etă-he astădl o generațiune de ómen! cui ți și învëtatl Nici un ( titul nu ne lipsesce, pentru-ca să putem figura cu tot dreptul în concertul popőrelor civilisate. Câți doctori în drepturi, în sciințe și filosofie ! Câți - preoți șl dascăli învëtatt!... Dincolo șl dincóce avem destui funcționari, advocațî și profesori ; avem chiar ómen! erudițî, cari ar pute face minuni cu condeiul. ' , .

Și după formele vieții sociale noi inteligențiî ne-am pus pe același stadiu cu alte națiuni luminate. Nu ne lipsesce vieța de salon; nu negligăm nici una din acele petreceri, care se împacă cu posițiuneâ claselor mal înalte. Concerte, baluri, teatre, întruniri familiare, tóté se bucură de parti- cipațiunea nostră; càlëtorîl de plăcere, sesóne de băl și câte alte deprinderi de bun ton dovedesc până la’ evidență, că noi am intrat în gusturile lume! civilisate. Ba nici chiar, amorul lecture! nu ne e străin ; cetim cu destulă mulțămire opuri și diare— în limbi străine. :

, Dar ce sunt tóté acestea față de așteptările părinților noștri?... Alta ne este misiunea, alte ne sunt datorințele. — Noï mal întâiü de tóté ar fi să imităm pe Bărnuțiî șl pe Câmpinenil întru apërarea drepturilor și a in­tereselor poporului nostru ; ar fi să ne înaintăm literatura și să sporim întru tóté cultul'naționalității - ”

Ce facem? ■Ne-am moleșit cu totul prin modul traiului ; am perdut cea mal eminentă

însușire a părinților noștri, însușirea de a îndura suferințele. Cine nu mal scie suferi, acela fuge de luptă, șl apoi fără de luptș nimic nu së póto apëra. Comoditatea și lupta sunt doi poli opuși, carii nu së pot atrage, ci numai së resping. ’ ,

; Căușele nóstre naționale se află într’o stare din cele mal critice ; drep­turile câștigate cu nespusele trude și cu prețiosul sânge al părinților noștri sunt atacate din tóté părțile..........Poporul,’ adecă părinții și frații noștri,sunt striviți de sarcini, sunt espușl la tot felul de strîmbătățî.

Noi nu sărim întru apërare, ’ căci nu voim a ne, periclita esistența. Mal preferim a ne alipi lângă puternicii dilel, a urla cu lupii, decât a-I combate, a-I alunga delà turmă......... Lăsăm în pace, numai să fim lăsațî în pace ;ne uităm cu. nepăsare la sdrențele, ce curg de pe popor; ascultăm cu inimă împetrită la țipetele desperaților ; surîdem la imputările, ce ni së fac.

Dar éràs să nu fim prea riguroși, afirmând, că noi nu facem absolut nimic. Facem șl noi câte ceva: ne’certăm unii cu alții pentru lână de capră, ne imputăm unii altora ambițiuni, patimi, nelucrarc. Va să dică, facem șl noi ceva, — n’am fi mal făcut!

Mal mira-ne-vom apoi, dacă poporul nostru nu mal fantaseză și astădl pentru „domni de Român“ ca odiniörä? Mal mira-ne-vom,, când audim pe bietul sătean afirmând, că Românul e mal refl decât străinul? — N’avem cuvent d’a ne mira, ci trebue să dicem întru noi : drept are poporul !

0 Dómne, ce distanță între noi și între părinții noștri!“

63

Cu multă cunoștință de causă șl cu colori vii este zugrăvită șl boia servilismului, de care au suferit așa de mult strămoșii noștri în urma vi- tregitățiî timpurilor și pe care pare-că am moștenit-o în mare parte și noi, generațiile mal tinere. Lâpëdatû ar fi voit, să vadă odată mântuit poporul nostru de acdstă bolă dejositóre și pe toți Românii, cărturari-și opincarl, păstrându’șî demnitatea de omeni liberi în töte împrejurările vieții.

N’am, în sfârșit, cuvinte de ajuns, să recomand onor, mele auditore cel doi articuli finali din cărticica, despre care e vorba, întitulați: „Educa- țiunea sexului frumos“ și „Cum să fie mamele?“ — In acești articuli Lă- pëdatu dă mamelor române, sub forma atràgëtôre de conversațiune între dânsul șl mal multe dame, cele mal sanëtôse sfaturi și învățături asupra datoriilor lor de mame și în privința modulul, cum au să crescă pe fiii și în deosebi pe fiicele lor.

Am insistat mal mult asupra articolilor din ppșorul „Asupra situa- țiunel“, de óre-ce acești articuli sunt astădl prea puțin cunoscuțl publicului nostru șl de órc-cu din cuprinsul lor se póte vedé mal bine modul de cu­getare și de simțire al lui ,Lâpëdatu, së póte cunósce mal evident individua­litatea lui.

Am ajuns la ultima întreprindere literară a lui Lâpëdatû,- la foia be­letristică „Albina Carpaților“, pe care dânsul o înființa și pe care o conduse din 18 August 1877 până în 25 Martie v. 1878. .

0 altă întreprindere, cu care se ocupase creerul sëu neobosit în anii 1876 și 1877, anume scoterea la lumină a unei biblioteci pentru copil, a rëmas nerealisată. Din lucrările menite pentru acésta bibliotecă s’au păstrat numai povestirile neterminate : „Candit, copilul sărac“ și „Mira, fată de ’mpërat “.

Am spus în partea primă a vorbire! mele, că Lăpădatu avea dorința, încă de când șî-a terminat studiile universitare și s’a întors acasă, să în­ființeze o fóie literară, condusă de dânsul. Dorința acésta a dânsului se împlini în vara a. 1877, când Lâpëdatû se înțelese cu răposatul director de bancă Visarion Roman din Sibiiu, să scotă împreună o főié ilustrată pentru familii, fiind cel din urmă editor, érà Lâpëdatû redactor. Noua fóie aveá să porte numirea de „Albina Daciei“. Acest nume însă în urma unei opreliști ministeriale trebui să se schimbe în „Albina Carpaților“. Redacțiunea fóiel celei nouö, care eșia odată pe sëtëpmânâ în mărime de l’/2 cóle. de tipar, îșl avea reședința în Brașov, eră. tipărirea se făcea în Sibiiu.

Va să dică, Lâpëdatû era acum și profesor și redactor.El sălta de bucurie, în tocmai ca un copil, vëdêndu’sï vechia dorință

împlinită, și se apuca de noua meserie cu acel zel, cu acel devotament, pe care’l dovedia față cu tóté întreprinderile sale.

Și în adevër noua fóie, și corespunse tuturor așteptărilor. Sub con­ducerea lui Lâpëdatû „Albina Carpaților“ era una din foile nóstre cele mal

64

bine redigiate, dacă nu cea mai bună főié pentru familii, ce am avut-o până acum. In acăstă foie publică el patru nuvele istorice din trecutul poporului român, întitulate : Amor șl resbunare, O tragedie din dite, betrâne,. Mórtea Iul Asan, și O dușmănie cu bun sferșit, câte-va poesiï, două schițe de călătorie (Bărăganul și Pe Dunăre), biografiile câtor-va din bărbații noștri cei mai însemnați, mai cu semă scriitori, și alte lucrări mai mărunte și de măi puțină importanță. El să afla în toiul activității și’și făcea cele mai frumóse planuri pentru viitor, când un óspe neașteptat îl cerceta, un dspe care nu’l mai părăsi până la ultima lui răsuflare.

Era o bolă gravă de plumâni, Contractată în urma unei răceli, care îl cuprinse pe la începutul lui Noembre a. 1877.

Dar Lăpădatu nu era omul, care să să dea plecat așa de ușor. Deși greă bolnav, el nu voia să’și părăsăscă ocupațiunile sale. El urmă mai de­parte cu redigiarea főiéi sale, cu töte sfaturile medicilor și' ale amicilor săi, cari îl îndemnàù, să lase deocamdată tóté grijile la o parte ; scrise cu cele mai mari sforțări narațiunea „O dușmănie cu bun sfârșit“, pe care și-o schițase de mai ’nainte, și vădând, că bőla ține timp prea îndelungat, chemă la densul în câte-va rânduri pe școlarii din clasele mai superiore, să in­forma de progresele, ce le fac în studiile sale, și așa bolnav, cum era, le dete diferite îndrumări folositóre.

în decursul lui Decembre ЬбГа părea, că să mal domolise. Era însă liniștea apësàtôre, cé să observă înaintea unei furtuni, care apoi isbucnesce cu atât mai grozav. ■

Pe la începutul lui Februarie a. 1878 țin minte, că l’am cercetat pe Lăpădatu, pe care’l stimam și-1 iubiam forte mult, de când îl cunoscusem mai de aprópe în Societatea de lectură. El să afla în pat și era grozav de slăbit. Ochii-I eraü căduțl în fundul capului și cuprinși de o strălucire suspectă; obrajii-i erai! supți și acoperiți cu două pete roșii, caracteristice ftisicilor ; cu un cuvânt s'tarea lui sanitară era desolată, așa încât îți era mai mare mila de dânsul. Cu tóté acestea Lăpădatu nu mi să plânse cu nici un cuvânt. Dimpotrivă el căuta să mă mângâie de perderea ce o suferisem cu câte-va dile mai ’nainte, și când îmi luai rămas bun delà dânsul, îmi adresă cu­vintele : „Așa e lumea. Să premenesce mereîî. Să ne facem datoria noi, cari ne aflăm în viăță ! “

In 25 Martie v. la nouă căsuri diminăța urma catastrofa. Stégül negru arborat pe acest edificiu vestia tuturor, că școlele române din Brașov aîi perdut un profesor harnic, poporul român un scriitor distins și un fiiti de­votat al sëü.

înmormântarea s’a făcut în 27 Martie. Era o di posomorită. Picături mari de plóie amestecată cu fulgi de zăpadă cădeaii din cerul cernit, când cortegiul funebru întră în cimiteriul din Gróveri și de aici în capela din mijlocul acestui cimiterirt, unde să țină slujba de înmormântare. Ochii tuturor celor de față eraă scăldați în lacrimi. Toți : bătrâni și tineri, Români și

65

strëinl, regretaü pe acela, care se depărta pentru-totdéuna din mijlocul lor în etate numai de 331/, ani. . .

Rare-orî s’aü rostit în vre-o cuvêntare funebră cuvinte maî adevărate, ca acelea, pe care le-a spus Ven. părinte Bart. Baiulescu înaintea sicriului lui Läpödatu.

„Deși timpul, cât s’a aflat în mijlocul nostru“, dise dênsul, „a fost forte scurt, totuș a ajuns, pentru-ca să fim încântați de calitățile sale. Prin în­sușirile inimel sale atrase iubirea nu numai a școlarilor, a colegilor și a onorațiorilor, ci a tuturora, cari Гай cunoscut. Prin temperamentul sëü cel blând, curat de orl-ce egoism, de orî-ce pasiune, încânta și atrăgea pe fie­care. Cu sinceritatea lui cea liberă de orî-ce prefacere câștiga încrederea tuturor. Concordia între frați era idealul sëü. Pe lângă acestea a escelat prin douö însușiri deosebite : Zelul sëü național și activitatea sa până la jertfă. — Școlarii lui îl vor ține drept stea conducëtôre, ér contimporanii sëï vor istorisi ca de o raritate despre activitatea lui estraordinară“.

Mal țină amicul și colegul lui Lapëdatu, Ioan Bozoceanu, acum rëposat și dênsul, un călduros diseurs, din care am reprodus mal sus câte-va pasage ; vorbi și unul dintre studențî, și acum rămășițele meritatului dascăl și scriitor fură aședate spre veclnică odihnă în mormântul, unde zac și astădl, și care mal târdiü a fost însemnat cu un modest obelisc.

Astfel a fost sfârșitul bărbatului, despre care mî-am luat voie a vë vorbi și pe care, dacă ași voi să’l asémën cu vre-unul din omenii mari de mal ’nainte al nemulul nostru, nu l’așl puté asemëna mal bine, decât cu Nicolae Bălcescu. Aceeași simțire vie și curată, același entusiasm pentru mărirea nemulul românesc, același interes față cu trecutul poporului nostru, aceeași - iubire față cu țăranul român, aceeași activitate neobosită, aceeași măiestrie de a mănua condeiul. Afară de aceea amândoi șl-ай încheiat cursul vieții la versta de 33 am. —

Un om de inimă, un idealist în cel mal nobil înțeles al cuvântului a fost Läpödatu și de aceea cuvine-se, ca memoria lui să o păstrăm via încă multă vreme și vieța lui s’o înfățișăm generațiunilor tinere ca pildă pentru viitor.

In deosebi școla nostră trebue să’șî aducă aminte cu fală, că la altarul el a slujit un bărbat vrednic ca Läpödatu, al cătrul chip va fi o podobă pentru orî-care din sălile el.

Că ați binevoit a contribui cu obolul D-Vóströ pentru procurarea acestui chip și ați avut indulgență să me ascultați până în sfârșit, Vö multămesc din inimă.

5

III.

DATE ȘCOLARE.

5*

Ü?

- ! ' .. t

П. I

1. Personalul didactic.A) La gimnasiu*)«

♦) Explicarea abrcviațiunilor: y. — gimnazială; г. — reală; сот. co­mercială; ii. — őre.

Nr.

cure

nt

Numeleși caracterul A

nii d

e fu

ncțiu

ne A propus: (obiectul, clasa, în câte

őre pe sëptëmànâ)

Óre

pe s

ëpt.

Observări

1Virgil Onițiu profesor gimn. ordin, definitiv.

8Româna, VIII, g., 3 ore.

Latina, VI. „ 5 „ ■8

Directorul

'școlelor medii.

2Ioan Popea

profesor gimn. ordin, definitiv.

33

Religiunea, I. g., 2 ore.. " » П- » 2 „

Româna, I. „ 5 „„ III. „ 3 „

Istoria, IV. „ 3 „

15

A ținut exorta- țiunea cu

secțiunea I. (gimn. inferior și școla reală).

3

Panteleimon Dima

profesor gimn. ordin, definitiv.

32

Algebra. IV. g., 3 óre.Aritmetica III. „ 3 „

« II- » 3 „T 3» M n

Matematica,VI. „ 3 „

15 —

70 .N

r. cu

rent

Numeleși caracterul A

nii

de fun

cțiu

ne A propus : (obiectul, clasa, în câte

ore pe sëpt.)

Őre

pe së

pt.

Observări

4Ipolit Ilasievicî

profesor gimn. ordin, definitiv.

29

Istoria nat. VI. g., 2 őre.V 2» » * • Jî nIV 3

Germana, III. „ 4 „» IV. „ 3 „„ VI. „ 2 „

16

Profesor

de clasă în a

III. gimn.

5

Lazar Nastasi

profesor gimn. ordin, definitiv.

27

Fisica. VIII. g. 4 6.„ ' ' VII. „ 4 „

Matematica, VIII. g. 2 6.VII. „ 3 „V. „ 4 „

17

Custodele cabinetului de fisică.

Profesor de clasă în a

VIII. gimn.

6

Nicolae Pilția

profesor gimn. ordin.1 definitiv.

20 * -•

A fost in concediü pe anul întreg

pentru restabi­lirea sănătății

sale.

7

Paul Budiu

profesor gimn. ordin, definitiv.

18

Elina, VIII, g., 3 őre.» VII. „ 4 „

VI 4» v 15 П

V 4« * • » »Latina, VII. „ 5 „ (D

intre

aces

te ЬО

3 ó. su

nt su

plin

.) O-

Profesorde clasă în a

VI. gimn.

8

Dionisie Făgărășianiî

profesor de religiune ordin.

definitiv

14

Religiunea încl. III., IV., V., VI., VII.,

și VIII. g. à 2 őre.Geografia, III. g., 2 őre.Maghiara, II. „ 3 „

17

A țînut exortațiunea

cu secțiunea II. (gimnasiul su­perior și scóla

comercială).

Custodele reviste­lor periodice.

71N

r. cu

rent

Numeleși caracterul A

nii

de fun

cțiu

ne A propus: (obiectul, clasa, în câte

dre pe sëpt.)

lóre

pe s

ëpt.l

Observări

9

Vasile Goldiș

profesor gimn. ordin, definitiv.

dint

re ca

ri 3 l

a ins

tit. i—1

peda

g. di

n’ C

aran

sebe

ș. ЬЭ Istoria, VIII, g., 3 ore.V 3» * • n ° »

Latina, VIII. „ 5 „V 5n ’ • » w ■ »

Maghiara, I. „ 2 „

Supliniri:Istoria, III. gimn. 3 ore.

21

Custodele colecțiunil

hartelor geogra­fice si istorice.

Profesor ' de clasă în a

V. gimn.

10

Dr. Iosif Blaga

profesor gimn. ordin, definitiv.

7

Latina, IV. g., 5 ó.Geogr. polit. VII. „ 2 „Româna, VII. „ 3 „

» • V. „ 3 „Psich. și Log. VIII. „ 3 „Istoria, VI. „ 3 „

Suplin.Maghiara, III. g., 3 ő.

22

Custodele museulul filo- logic-istoric și al colec-

țiunil numisma­tice. '

Profesor de clasă în a

IV. gimn.

11Dr. Valeriu

Branisee profesor gimn. ordin, definitiv.

3 * —

Părăsind Brașo­vul a repășit delà catedră în decur­sul semestrului I.

al anului școl.

12Dr. Ioan Buneaprofesor gimn. ordin, definitiv.

4

Maghiara încl. V., VL, VII. și VIII. g.

cu câte 3 oreGermana, V. g., 2 dre.

„ VII. „ 2 „„ VIII. „ 2 „

Suplin.Româna, VI. g., 3 dre.

21Profesor

de clasă în aVII. gimn.

13Pompiliu Dan profesor gimn.

suplent.5

Latina, III. g., 5 dre.,, П. „ 6 „„ I- „ 6 „

Româna IV. „ 3 „Suplin.

(delà 1 Dec. v. 1897 încdce) Gimnastica I. g. 2 d.

-----*7" .. V.șiVI. „ 2 „

20(-’■!)

Prof, de clasă în I gimn.

72|N

r. cur

ent.

Numelesi caracterul. A

nii d

e fu

ncțiu

ne.

A propus : (obiectul, clasa,

, câte ore pe sëpt).

OXP02Ф ЛФ

'O

. Observări.

14Dumitru Lupan

profesor gimn. suplent. 1

I

Geografia,. I. g., 4 őre.» И. „ 4 „

I. r. 3 „я II- » 3 »

Româna, II. g. 4 „Suțiliniri :

(delà 1 Dec. 1897înc6ce).Gimnastica, II. g., 2 6.

„ VII. și VIII. „ 2 „

18(22)

Presidentul soc. de léét, à studen­

ților.

Profesor de clasă în a II gimn.

15Dr. George Baiulescu

profesor extraord.

'i

3 Ѵг Higiena, cl. VI. g., 2 ore. 2

Medicul școlelor.

B) La școla reală.O P Ф

o

&

- ~ Numeleși caracterul. ö 2

A propus : (obiectul, clasa,

în câte őre pe sëpt.)

O РнXD 02ФФ

'O

Observări.

1

George Chelariú

profesor de reale, ordin, definitiv.

18

Istoria natur. I. r. 2 o.TT 2» » " »

Geografia IV. „ 3 „Aritmetica III. „ 3 „Germana IV. „ 3 „

„ III. „ 3 „

16

Dirigentul de studii al scőlel reale.

Bibliotecarul școlelor.

Custodele museulul de sciințe na­

turale.

2Bartolomeiu Baiulescu catechet.

31Religiunea

în cl. L, IL, III. și IV. r.cu câte 2 őre.

8Directorul

internatului „ Cristurian“.

73N

r. cure

nt.

Numeleși caracterul. A

nii d

e fu

ncțiu

ne.

A propus : (obiectul, clasa,

câte ore pe sëpt.)

• Он’xp CQOСЪФ

'0

Observări.

3Iosif Maxim

profesor de reale ordin, definitiv.

29

Geometria, II. r. 4 <5.„ HI. „ 2 „» IV- » 2 „

Fisica, . III.. „ 4 „Aritmetica, II. „ 4 „

Snplin. Geometria descript. în cl. VIII g. și VII g. cu

câte 1 oră

18Profesor

de clasă în a III. reală.

4Nicolae Bogdan profesor de reale

ord. definitiv.6

Maghiara IV. r. 3 ore» III. „ 3 „» И- . » 3 „

T 3ÎJ n ° nRomâna II. r. 4 „

III- „ 2 „Siqjlin. .

Maghiara IV g. 3 ,,

21Profesor

de clasă în а II. reală.

5Aurel Ciortea

profesor suplent.2

Aritmetica IV. r. 3<5re.„ I. r. 3 „

Chemia IV. r. 2 „Germâna II. „ 3 „

XTotâ.. Cu 8 óre pe sept, a fost angajat la çcôla comercială.

Delà 1 Dec. 1897 incóce a su­plinit gimnastica cu 2 óre pe sept. ^zz"-fnr cî. IV g. și IV r.

19(21)

Profesor de clasă în а IV. reală.

Custodele cabinetului de chemie.

GPavel Percea

profesor suplent.1

Geom. și desenul geom.:I. r. 4 ore.I- g- 3 „

II- „ 3 „III- „ 2 „IV. „ 2 „

Germâna, I. r. 4 őre.Stiplin.

(după 1 Dec. 1897). Caligrafia, I. g., 1 ó.

» II- » I »„ I. i., 1 „П II' Я I я

18(22)

Profesor ; de clasă în

I. reală. .

A funcționat ca secretar direct, și notar al con- ferențelor prof.

74

С) Profesori secundari și ajutători.

Nr. c

uren

t.

Numeleși caracterul. A

nii

de fu

ncțiu

ne.

A propus: (obiectul, clasa,

în câte őre pe sëpt).

Óre

pe

sëpt

.

Observări.

1Ioan Taflan

suplinitor provisor de gimnastică.

—

Gimnastica la gimn., reale și com., 22 ore.Caligrafia în I și II

gimn. și reală cu câte 1 oră pe sëpt.

26

La 1 Dec. 1897 ’și-a dat dimisia și orele avute de densul au fost su­plinite prin mai mulți profesori.

2

TimoteiuPopovicî

profesor de cân­tări, suplent.

2Cântările

la tote școlele.12

A fost conducă­torul corului bis. al stud. și dirig. al corului și or­chestrei soc. de lecta studenților

3

Ernst Kühlbrand .

profesor ajutător extern.

—A suplinit

desenul liber la școlele medii

8Prof, ordinar

la gimnasiul ev. luteran.

4Ioan Pricu

profesor ajutător—

Francesa, III. g. și r. 3 Ó.IV 3 '» X * • » » 5) ° »

„ V-VIII. g. 2 „8

Profesor supl. la școla

comercială sup. gr.-or. română.

5George Vatașan

profesor ajutător.—

Istoria, III. r. 3 ore.

IV. „ 2 „Româna, IV. „ 2 „

7

Profesor suplent la școla comerc. superidră gr.-or.

română.

75- •'lN

r. cure

nt.

Numeleși caracterul. A

nii

de fu

ncțiu

ne.

A propus : (obiectul, clasa,

în câte őre pe sëpt.)

-+-ГЈфCQ ФОнФSh

*O

Observări.

6Procopiu Givulescu

prof, ajutător.— Româna cl. I. r. 4 őre.

4

Profesor suplent la școla comerc. superioră gr.-or.

română.

7 Nicolae Bârseanuprof, ajutător.

—Gimnastica cl. III. g. 2 o.

„ IÏ. și III. r. 2 „„ - cl. I. r. 2 „ 6

învețător la școla centrală gr.-or. rom. de fetițe.

A suplinit gimnastica

delai Dec.V. 1897 încoce.

Notă: Instrucțiunea din religiune li-s’a dat școlarilor de confesiunea gr. cat. prin D-I cooperator gr. cat. din Tohanul vechiă Moise Brumboiu în localul institutului cu câte 2 ore pe sëptëmânà.

Școlarii de alte confesiuni aii. primit instrucțiunea din religiune afară de institut delà caticheții designați de respectivele autorități confesionale.

ZF’ed.elii scôleï.

Ioan Iordache, servesce de 12ani.Constantin Pitiș, „ ' „ 11 ani.

76

2. Schimbări în corpul didactic.A) La gimnasiu.

a) Directorul școlelor medii Virgil Onițiu, care cu anul scol. 1896/97 a împlinit 3 ani de funcțiune ca director provisor, a fost numit și întărit director definitiv al școlelor medii prin decretul consistorial nr. 5278 școl. ddto 23 Octobre 1897.

b) D-I profesor ord. definitiv Nicolae Pilția a usât de un concediu de 1 an pentru restabilirea sănătății sale. Catedra densului a fost suplinită de mai mulți profesori.

c) D-l profesor ord. definitiv Dr. Valeriu Branisce părăsind cu înce­putul anului școlar Brașovul a repășit în decursul semestrului I. al acestui

/an școlar delà catedra ocupată- de densul.

d) D-l Dumitru Lupan, absolvent al facultății filosofice a universității din Budapesta, provëdut cu certificatul despre depunerea cu succes a examenului fundamental de profesor din obiectele de specialitate istoria naturală și geografia, a fost angajat cu începutul acestui an școlar ca pro­fesor su plent. ~

B) La școla reală.a) D-l profesor suplent Aurel Ciortea a depus în Februarie 1898 exa­

menul special de profesor din obiectele de specialitate: matematica și fisica.b) D-l profesor suplent Iordan Popovici cu finea anului școlar trecut

(1896/97) a părăsit institutul nostru.c) D-l profesor suplent Ioan B. Boiu nu a mal fost angajat pe anul

școl. curent. ‘ -d) Ca profesor de desen geometric și desen liber s’a angajat cu

începutul acestui an școlar, în calitate de suplent, D-l Pavel Percea, bursierul bisericii Sf. Nicolae din Brașov și absolvent al școlel superióre de belearte din Budapesta.

C) La ambele șeole.D-l profesor suplent de gimnastică Petru Roșea primind un ajutor

de fl. 660 delà onorata Eforie școlară a urmat cursul de institutor do gimnastică la Budapesta, primind în Маій 1898 diploma de cualificațiune. Densul a fost suplinit din 1 Septembre până în 1 Decembre v. 1897 prin D-l Ioan Taflan, care dându’șl dimisia la 1 Decembre 1897, catedra de gimnastică a fost suplinită de mal mult! profesori și de D-l învețător Nicolae Bârseanu.

- : 77-

3. Materialul propus în anul școlar 1897 -98.Clasa I. gimnasială.

Prof, de cl. P. Dan.

Religiunea, 2 ore. Istoria'biblică, testamentul vechiű. Manual: Istoria biblică pentru școlele medii. — Prof. I. Popea. ■ ■ • ' .

Latina, 6 ore. Pe basa manualului: „Carte de cetire latină pentru cl. I. gimn.“ de Perthes - Budiu : declinațiunile,, conjugările regulate, regulele generale de gen, comparațiunea adiectivelor, formarea adverbelor din adiective, numeralele cardinale și ordinale, adiectivele pronominale, pro­numele, preposițiunile. Pe lună câte 2 lucrări în școlă.. — Prof. P. Dan.

Româna, 5 ore. Din partea sintactică a gramaticei s’aù tractat tóté, părțile proposițiunil simple desvoltate și în legătură cu acestea tóté părțile cuvântării, adecă partea analitică a gramaticei. ' Afară de acésta s’aü făcut felurite exerciții cu proposițiunî compuse prin coordinațiune și subordina- țiune. S’aü învățat mal mnlte poesil de rost: 1) înșiră-te Mărgărite, 2) Torna Alimoș, 3) Sórele și Luna. Pe lună câte 2 composițiunî. Manuale: „Grama­tica“ de N. Pilția și „Carte de cetire“ de I. Popea. — Prof. I. Popea.

Maghiara, 2 őre. Despre litere, sunete, suficsarea și intonarea cuvin­telor. Forma nedefinită și definită, a verbelor regulate în present, perfect și futurul din indicativ. Suficsul acusativulul. Formarea pluralului. Copula „van“, „vannak“. Numele materiale. Verbele cu trupina terminată în s, sz, z. Suficsul dativului. Adiectivul atributiv. Ez az, ez a, ezen. Suficsul posesiv -é; V înaintea suficsulul acuș. sing. Topica numelor de familiă și de botez.' Compararea adiectivelor. Adverbele. Numeralele. Pronumele. Substantive cu suficse posesive. Deprinderi de vorbire asupra materiilor: A ház, A róka, a medve és a szegény ember, A ruházatról, A család. Memorisare: Ima, Búcsú a vakációtól, Őszi dal, Téli dal, Mocskos Pali, A vándor dala, Itt van a nyár! Manuale „Cursul de limba maghiară“ de Töpler-Budiu și „A doua carte pentru deprinderea limbii maghiare“ de Koos-Goldiș. în fiă-care lună câte ó composițiune. — Prof. V. Ge.ldiș.

Geografia, 4 óre. Noțiunile geografice fundamentale și cetirea harței. Ungaria și celelalte state din Europa. Manualul de D. Făgărășianu și A. Bârseanu. — Prof. D. Lupan.

Geometria și desenul geometric, 3 óre. Puncte, linii, posiția lor reciprocă. Măsurarea distanțelor și operațiunile fundamentale cu distante. Unghiuri, arc, sistem radial. Măsurarea și clasificarea unghiurilor și siste­melor radiale; operațiuni çu unghiuri. Descrierea și clasificarea, triunghiurilor și poligónelor. Despre cerc. Calcularea supra feții figurilor plane dreptliniare,

78

a cercului, sectorului și a coronei. Teorema lui Pitagoră. Aplicațiuni practice. Desen geometric. Prelucrarea materialului percurs în 8 cőle de desen și 8 cőle de desen din ornamentica dreptlineară (geometrică). Manual: „Geo­metria“ de I. Hossu. — Prof. P. Percea.

Aritmetica, 3 ore. Sistemul decadic, scrierea și cetirea numerilor romani; cele 4 operațiuni cu numeri întregi și decimali, divisibilitatea nu­merilor, fracțiuni vulgare: adițiunea și subtracțiunea lor. Pe fiâ-care lună o composițiune saă un pens. Manual de Mocnik-Isopescul. — Prof. P. Dima.

Gimnastica, 2 ore. — Prof. P. Dan.Caligrafia, 1 oră. — Prof. P. Percea.Cântări, 1 oră. — Prof. Tim. Popovicl.Suma orelor ordinare 28 pe săptămână.

Clasa II. gimnasială.Prof.‘de cl. D. Lupan.

Religiunea, 2 <5re. Istoria biblică: testamentul пой. Manual: Istoria biblică pentru școlele medii. — Prof. Ioan Popea.

Latina, 6 ore. Pe basa cărții de cetire latine de Pcrthes-Budiu I. și II: Repețirea formelor regulate; formele și verbele neregulate până la forma­țiunea trupinelor la verbele compuse, deprind. 202, memorisarea de istorióre și fabule, în prosă și versuri. Câte 2 lucrări pe lună. — Prof. P. Dan.

Româna, 4 ore. a) Gramatică: Proposițiunea simplă curată, simplă desvoltată, contrasă și compusă prin coordinațiune și subordinațiune. Vor­birea directă și indirectă. Prescurtarea proposițiunilor secundare. —b) Lectură : S’aü cetit și analisat mai multe piese în versuri și în prosă. —c) Mcmorisare: „Movila lui Burcel“, „Mănăstirea Argeșului“, „Armingenii“ și „El-Zorab“. — Lucrări, scripturisticc: 2 composițiuni pe lună. — Manual: „Carte de cetire“ de I. Popea. — Prof. D. Lupan.

Maghiara, 3 óre. Repețirea materialului percurs în clasa I. gimn. Raportul dintre posesor și posesiune. Pronumele reflecsiv, demonstrativ, interogător și nedeterminat. Nekem van. Conjunctivul, imperativul, partici­piul, gerundiul; verbele factitive, potențiale, forma în lak-lek; conjugațiunea verbelor aucsiliare vagyon și leszen și a verbelor regulate. Traduceri din limba română în limba maghiară și invers. Convcrsațiuni în limba maghiară, în fiă-care lună o lucrare scripturistică în clasă. Manual: „Curs de limba maghiară“, prelucrat după Töpler de Paul Budiu. — Prof. D. I'ăț/ărășianu.

Geografia, 4 őre. Repețirea materialului percurs în cl. I. girnn. Geo­grafia Asiei, Africei, Americei și Australiei. Manualul de D. Făgărășianu și A. Bârseanu. — Prof. D. Lupan.

79

Aritmetica, 3 őre. Repețirea fracțiunilor comune și decimale, multipli- cațiunea prescurtată. Raporturi și proporțiun!. Aplicarea prbporțiunilor la regula de trei simplă și la calculul intereselor. Procente. Practica italiană. Ridicarea la cuadrat și la cub a numerilor decadicî și scoterea' rădăcinel cuadrate și cubice. în fiă-care lună o composițiune. Manual de Mocnik. — Prof. P. Dima.

Geometria și desenul geometric, 3 őre. Repețirea materialului percurs în clasa precedentă. Descrierea și desenarea corpurilor stereo- metrice, construcțiunea rețelei corpurilor, suprafața și volumul corpurilor. Construcțiunî geometrice. Noțiuni fundamentale din perspectivă. Imaginea perspectivă a corpurilor geometrice. S’aii făcut 7 desene. Manual deI. Hossu. — Prof. P. Porccá.

Gimnastica, 2 ore. — Prof. D. Lupan.Caligrafia, 1 oră. — Prof. P. Percea.Cântări, 1 ’ 6ră. — Prof. Timoteiü Popoviđ.Suma orelor ordinare 28 pe sëptëmânâ.

Clasa III. gimnasială.Prof, de cl. Ip. Ilasievici.

Religiunea, 2 ore. Mărturisirea ortodocsă. Partea I. Despre credință; simvolul credinți!; tainele; poruncile bisericesc!. — Prof. D. Făgărășianu.

Latina, 6 őre. 1) Gramatică : Repețirea gramaticei. 2) Lectură :a) Cornelii Nepotis: Miltiades, Themistocles, Aristides, Cimon, Epaminondas,b) Curtius Bufus: Tinereța lu! Alexandru. 3) Sintacsa: Proposițiunea simplă. Verbul. Infinitivul. Gerundiul. Supinul. Participium relativum. Folosirea ge- rundivului. Ablativus absolutus. Predicatul; predicatul proposițiohal, între­girea predicativă, concordarea, modurile și timpurile în proposițiun! indicative, potențiale, concesive și optative, provocă tőre, întrebătore. Subiectul. Obiectul direct. în fiă-care lună 2 composițiî. Manual: Cornelius Nepos și Cur f Buf us, carte de cetire compusă de Schmidt și: Sintacsa limbeî latine, de V. Goldiș. — Prof. P. Dan.

Româna, 3 őre. a) Lectură: S’aîî cetit, analisat și mémorisât poesiile: „llodja Murad Pașa, Pencș Curcanul, Muma Iul Stefan cel Mare, Frații Jderi, Grozea și Inelul și Năframa“. S’aă mal cotit în prosă: Ioana Dare de Odo- bescu și altele. — Teoriă: Gramatica sistematică a limbeî române: fonetica, morfologia și sintacsa. — Versificațiunea ritmică în pocsia română. — Manuale : Gramatica limbeî române do N. Pilția și Carte de cetire de K. Onițiu. — Lucrări scripturistice: una pe lună și analisarea în scris a poesiilor. — Prof. Joan Popea.

80

Maghiara, 3 őre. Continuarea materialului đin anul precedent. Verbele neregulate, impersonale și defective. Postposițiunile simple și compuse. S’a repetat gramatica întregă. Traducere din maghiară în română și invers; pe basa acesta s’a propus sintacsa. S’aű cetit și povestit în limba maghiară piesele: Aranyszakállú ember, A halál és a vén asszony (povești pop. magh.), Egy apa és három fia. A hűség jutalma. Széchenyi István gr. ifjú­korából. Rodostó vidéke (Mikes K.) Rodostó városa. Házi rend Rákoczy ro- dostói lakában. . A bujdosók életmódja. Rodostó lakosai. Török vendégség. S’aű mémorisât poesiile: Eldorado (Edvi I. P-), Czélhőzjutás (Sárosy Gy.), Isten hozzád (Bajza). Éji látogatás (Gyulai P.). Hadnagy uram (Gyulai P.). Az én hazám (Mindszenti G.). Szózat (Vörösmarty). Manual: Curs de limba maghiară de P. Budiu și Magy. olvasókönyv de Tomor F. és Váradi A. I. în fiă-care lună o lucrare în clasă. — Prof. Dr. I. Blaga.

Germâna, 4 őre. Părțile vorbirii. Declinațiunea substantivelor simple și compuse, cu și fără articol. Abaterile. Adjectivul și dcclinațiunile lui. Comparațiunea. Numeralele. Verbele auxiliare, regulele principale ale topicei. Verbul. Conjugațiunea verbelor regulare în forma activă și pasivă. Pronu­mele și unele verbe iregulare. Memori sare de cuvinte. Exerciții de traducere. Pe lună o composițiune. Manual: S. P. Barcianu - Dr. D. P. Barcianű : Gra­matica germană. Edițiunea a V-a Sibiiű ,1896. — Prof. Ipolit Ilasieviiï.

Istoria, 3 őre. Istoria Ungariei până la 1867. Geografia politică a Ungariei, starea culturală și materială și constituțiunea actuală a Ungariei. Raportul cu Austria. Manual: Istoria Ungariei de Mangold-Goldiș. — Prof. IȚ Goldiș. '

Geografia, 2 őre. Legile fisicale principale. Principii de geografia ma­tematică și fisică. Manual : Fisica de D. Făgărășianu și Geografia de Silvestru Nestor. — Prof. D. Făgărășianu.

Aritmetica, 2 őre. Raporturi și proporțiunî compuse.. Regula de trei compusă; calculul intereselor simplu și compus și aplicarea lui practică. Practica italiană. Calculul terminulul mediű, calculul asociațiunel și calculul catenar, despre discont. Despre bani. în fiă-care lună o composițiune. Ma­nual de Mocnik. — Prof. P. Dima.

Geometria, 2 óre. Planimetria constructivă: construirea liniilor paralele și normale. Operațiunile fundamentale cu linii și unghiuri. Figurile plane drepțiiniare ; construirea lor pe basa congrucnțil, similitățil și simetriei; aplicări practice. Decopiarpa, calcularea perimetrului și a suprafețil figurilor plane dreptliniare. Transformarea figurilor plane drcptliniare; construcțiunl și operațiuni. Conceptul agrimensurel și nivelării. Cartografia. Prelucrarea materialului percurs în 10 cóle de desen. Manual de I. IIossu. — Prof. P. Perera.

Gimnastica, 2 óre. — Prof. A. Bârsean.Cântări, 1 6ră. — Prof. Timoteiiï Poporicï.

Bi

Obiecte facultative.

Desenul lib., 2 ore (împreună cu cl. IV. gimn.) — Prof. E.Kühlbrand.Francesa, 3 őre (împreună cu clasa III. reală). — Prof. I. Pricii. ■Suma orelor ordinare obligate 28 pe săptămână.^

Clasa IV. gimnasială.Prof, de cl. Dr. los. Blaga.

Religiunea, 2 ore. Confesiunea ortodocsă a bisericii răsăritului, trad. de Dr. Barbu Constantinescu. Partea II. Despre speranță, rugăciune, rugă­ciunea Domnului, fericiri și faptele milosteniei trupesc! și duhovnicesc!.. Partea III. Despre iubirea creștinescă, virtuțile creștine, păcate și poruncile lui Dumnedeă. — Prof. D. Făgărășianu.

Latina, 5 ore. 1) Gramatica: Repețirea etimologiei din cl; I. II. III. 2) Sintacsa: S’a repetat materialul învățat în anul trecut. S’a învățat despre: Adverbe; Preposițiunî; Aribut; Aposițiă. Proposițiunea compusă. Proposițiu- nile secundare și folosirea modurilor în ele. Folosirea timpurilor în prop. sec. (consecutio temporum). Proposițiunile secundare cu conjuncțiunile lor: A) Locul și B) Timpul. 3) Traducere: a) Piesele românesc! din sintacsă; b) G. Iulius Caesar, De bello Gallico, cartea primă întrăgă. Lectură poetică: . Ovidius: Tristia I, Elég. 1, 5, G, 7 și 8. 4) Elegia 1. din Ovidiu (130 v.) s’a și mémorisât. 5) Pe lună câte 2 composițiunî. — Manual: Sintaxa latină de V. Goldiș, Șăinean: Iulius Caesar, De bello Gallico și Ovidiu, tecst, — Prof. Dr. los. Blaga.

Româna, 3 őre. 1) Lectură: Dintre poesil s’aă analisat în conținut și formă și s’aă mémorisât: Grui Sânger, Dan căpitan de plaiă, Flórea Söreiül, Meșterul Manole și Nunta Zamfirei, Tunetul, Concertul în luncă, Érna vine, ș. a.; din prosă: s’aă cetit și analisat: Borsecul, Tunsu și Jianu, Astronomul , și Doftorul, G. Lazar, Bunicul, Bunica, V. Alexandri, Crăciunul, Metropolitul Șa- guna. Luptele cu taurii în Spania, Petrea Dascălul, Chemarea la nuntă ș. a. Pe basa lecturii s’aă tractat și elemente de stilistică. 2) Teoria: Limba română. Ființa, originea, rudeniile și istoria el. Despre limbă. întinderea geografică a limbe! române. Dialectele 1. r. í’onética. Morfologia dialectului macedo- și istro­român. Lexicologia limbe! române. Unitatea 1. r. înrudirea limbelor. însușiri comune în limbele romanice. L. Romanice. L. literară și popor. Originea limbelor romanice. Originea 1. latine. Indogcrmanil. Gruparea limbelor. Ori­ginea 1. române și primele el urme în Dacia și Moesia. Viăța limbel rom. Înrîurirea slavă. Originea lirnbel ndstre literare. Probe de dialecte vechi. Grafia vecliiă. introducerea grafiei latine. Sistemele ortografice la noi. Limba ro­mână în seci. XVIII. și XIX. — Lucrări scripturistice: una pe luna. —

0

82

Manuale: Carte de cetire de V, Onițiu și Limba română de V. Onițiu. — Prof. P. Dan.

Maghiara, 3 ore. Elementele sintacsel maghiare. Formațiunea cuvintelor. Folosirea sufixelor și a postposițiunilor. S’ati cetit, analisat și reprodus mal multe piese din manualul Kalmár Elek. S’aü mémorisât mai multe poesiï. S’aü tradus mal multe piese din româna în maghiara. Manualș : Crișan Putnoki: „Carte" de cetire p. II.“ și Kalmár . Elek: Magyar olvasó könyv, II. köt. — Pe lună o lucrare scripturistică. — Prof. Nie. Bogdan.

Germana, 3 őre. Repețirea formelor regulate, conjugațiunea întregă, verbele tari, reflecsive, nepersonalc și neregulate, verbele compuse cu particule separabile și neseparabile, adverbele, preposițiunile și conjuncțiunile; pe basa lecture! sintaxa germana. Manual: S. P. Barcianu-Dr. D. P. Barcianu Grama­tica germană, ediț. V. Sibiiü 1896. S’aü mémorisât poesiile: Mein Vaterland (Hoffmann), Der reichste Fürst (Iust. Kerner). Pe lună o lucrare ín scólá. — Prof. Ipolit IlăSievicî.

Istoria, 3 őre. Istoria evului vechiu până la înființarea imperiului roman prin Augustus. Manual de Vasile Goldiș. — Prof. I. Popea.

Algebra, 3 óre. Cele 4 operațiuni fundamentale cu numeri algebráid întregi și fracționări. Polinomil sistematici și sistemul decadic. Ridicarea la cuâdrat și ,1a cub a binomilor, trinomiior și în genere a polinomilor. Divisi- bilitatöá nümerilor. Descompunerea în factori și aplicarea el la aflarea celei mal mari mësurï comune și a celui mal mic multiplu comun; ecuațiunî de gradul I. cu 1 necunoscută; raporturi și proporțiunî. Pe lună o lucrare. Manual: Mocnik. — Prof. P. Dima.

Geometria, 2 óre. Repețirea materialului din anii precedențî. Despre cerc. Liniile conice, elipsa, hiperbola, parabola. Partea formală din stereo- metriă, suprafața și volumul corpurilor. Aplicațiunî geometrice. Construc- țiunea planurilor de edificii. Construcțiunl geometrice. Prelucrarea mate­rialului percurs în 9 cóle de desen. Manual de Mocnik și I. Hossu. —'■ Prof. P. Percen.

Istoria naturală, 3 óre. Cunoscințe elementare din Chemiă; descrierea celor mal însemnate minerale după însușirile morfologice, fisice și chemice și împărțirea lor în 5 grupe; elemente de petrografiă și geologiă. Manual de Ales. Uilăcanu. — Prof. Ip. Ilasievieă.

Gimnastica, 2 óre. Prof. A. Worten.Cântări, 1 oră. — Prof. Tim. Popovicl.Suma órclor ordțnare obligate pe sßptömänä 29.

Obiecte facultative.Desenul lib„ 2 óre (împreună cu cl. Ш. giinii.) — Prof. к. Kilhlbrand.Francesa, 3 óre (împreună cu cl. IV. reală). — Prof. I. Pricu.

.83 •

Clasa V. gimnasialá.. Prof, de cl. V. Goldis. -

Religiunea, 2 őre. Istoria bisericescă universală. Noțiunea, împărțirea și isvórele istoriei bisericesc!. Starea religiosă-m orală a popőrelőr înainte dè Is. Hs. și pe timpul lui Is. Hs. Grecii, Romanii, Iudeii; factorii, cari aü pre­gătit calea creștinismului la aceste popóre: religiunea, moravurile și statul. Istoria primitivă a bisericii creștine. Is. Hs., mântuitorul lumii. întemeierea bisericrl. Activitatea misionară a apostolilor. Creștinismul între Iudei și pă­gâni. Organisațiunea bisericii în sec. apóst. Vi (ița creștină și disciplina bis. Cultul creștin în sec. ăpost. Istoria bisericii până la finea evului mediă- după période. Manual: Ist. bis. de Dr. Ilarion Pușcariu. — Prof. 1). Făgărășianu.

Latina, 5 őre. Lécturâ: a) Titus Livius: Ab urbe condita din lib. IV., cap. 1—9; din lib. XXI., cap. 1—36. S’aü mémorisât din lib. IV.; cap. 3, 4 și 5, őrá din lib. XXI. cap. 1 (introducerea), cap. 4 (caracterul lui Hannibal), cap. 10 (vorbirea lui Hanno în senatul Carthaginei), cap. 13 (vorbirea lui Alco); — l>) Ovidius (Delectus Siebelisianus); 1. Origo mundi (v. 1^88),2. Quattuor aetates mundi. Gigantes (v. 1—74), 3. Lycaon. Diluvium. Deucalion et Pyrrha (v. 1—287), 4. Phaëton. Heliades. Cycnus. Stheneli filius, (v. 1—435). Memorisate: Invocatio, Facerea omului (din Origo mundi v. 76—88), Timpul de aur (din Quattuor aetates mundi v. 1—24), Vêntul Notus și începutul potopului (din Diluvium, v. 98—109), Palatul soréiul (din’ Phaëton 33—50). — c) Anticitățî: Magistratura romană pe basa lecturii lui Livius lib. IV. — d) Sintaxă: Determinațiunile adverbiale. Atributul și aposiția (manual: Sintaxa latină de V. Goldiș). — e) Biografia și activitatea literară a lui Livius și Ovidius. — f) Pe fie-care lună câte o composițiune de 2 őre în clasă. — Prof. V. Goldiș. .

Elina, 4 ore. Articolul, substantivul, adiectivul, adverbul, pronumele, numeralul și verbele în o mega până la trupina perfectului, după Esercițiile de Schenkl-Iosif și după Gramaticele de Curtius-Iosif și Curtius-Hartel. Pe lună câte 1 composițiune. — Prof. P. Budiu. ' '

Româna, 3 őre. Teoria: I. Limba și stilul. Stilul simplu și frumos. Calitățile generale ale stilului. Tropii și figurile de stil. II. Composițiimm. Noțiunea și legile fundamentale ale compos. Invențiunea. Tema. Cugetarea. Noțiunea. Judecata. Raționamentul. Cetirea scrierilor bune și esperința pro- priă ca isvor pentru aflarea materiei de composițiune. Temele de genul istoric și de cel rațional. III. Disposițiunm. Noțiunea și legile dispos. Intro­ducerea. Tractarea. încheierea. IV. Bloențiiinm. Formele generale și speciale ale espuneril. A) Prosa istorică. 1. Descrierea. Feliurile descrierii. 2. Nara­țiunea. Feliurile narațiunii. Descrieri și narațiuni în vers. B) Prosa^ filosofică. Discrtațiunca. Anališa literară. Esplicarea. Contemplațiunea. Epistolele

0*

84

literare. Lectură : 1) S’a cetit și apreciat: G. Lazar (Poenariü), Crăciunul (Dostoievsky). Românii și poesia lor și Balta Albă (Alexandri). Mal multe fabule din Alexandrescu. Tinereță fără bătrâneță (Poveste din col. Ispirescu). Unele piese din „Păcatele tinerețelor“ și „Copil de pe natură“ de Negruzzi. 2) S’aü cetit, apreciat, analisat și mémorisât poesiile: Grui Sânger. Érna vine. Lunca din Mircescl. Malul Șiretului. Pohod na Sibir (Alexandri). O fată tînără pe patul mortil (Bolintinean). Toporul și pădurea (Alexandrescu). O nópte de vară (Coșbuc). Singurătatea (Eminescu). Manual: Stilistica de I. F. Negruțiu. Cartea de cetire de V. Onițiu. — Prof. Dr. los. Blaga.

Maghiara, 3 őre. S’a tradus și analisat întreg „Toldi“ de I. Arany. S’aü mémorisât introducerea (Előhang) și cântul L, IV., X. Teoriă: Versifi- cațiunea maghiară. Poesia epică la Maghiari. Biografia poetului. Manual: Toldi de Arany János, edat și comentat de Lehr Albert. Pe lună o lucrare. — Prof. Dr. Ioan Banca.

Germana, 2 őre. S’aü tradus mal multe piese din germană în română și din română în germână. S’aü cetit din Cid 20 romanțe și s’a repețit gramatica întregă. S’a tractat fraseologiâ verbelor compuse cu preposițiunile separabile și neseparabile. S’aü mémorisât 3 romanțe din „Cid“ și urmă- tőrele poesiï de Uhland: Des Sângérs Fluch, Der blinde König și Taillefer. Pe lună o lucrare. — Prof. Dr. Ioan Bunea.

Istoria, 3 őre. Istoria evului vechiü delà August până la apunerea imperiului roman și istoria evului mediü. Manual de Vasile Goldiș. — Prof. V. Goldiș. . ’

Algebra, 2 őre. Repețirea fracțiunilor cu numeri! algebraiéi; potențe și rădăcini. Mărimi irrationale și rationalisarea numitorului, ecuațiunile de gradul prim cu una și mal multe necunoscute; progresiunile aritmetice. în fiă-care lună o compbsițiune. Manualul lui Moenik. — Prof. Lazar Nastasi.

Geometria, 2 ore. Planimetria. Manualul lui Mocnik. — Prof. L. Nastasi.

Istoria naturală, 2 óre. Morfologia plantelor fanerogame; cunoscințe elementare din biologiă, anatomiă și fisiologiă; sistemul lui Linné în linia- mente generale; descrierea fanerogamelor cu folosirea esemplarelor vil, gru­parea lor naturală, distribuțiunea geografică. Manual de Ales. Uilăcanu. — Prof. Ip. llasievicl.

Gimnastica, 2 őre. — Prof. P. Dan.Suma órelor oblig. 30 pe săptămână.

Obiecte facultative.

Cântări, 2 óre (împreună cu celelalte clase ale gimnasiulul superior). Prof. Tim. Popo vi ci.

85

Desenul lib., 2 őre (împreună cu cl. VI., VII. și VIII, g.) — Prof. E. Kühlbrand. ■ /

Francesa, 2 ore (în secțiuni de câte 1 oră pe sëpt.- împreună cu cl. VI., VII. și VIII, g.) — Prof. I. Pricu.

Clasa VI. gimnasială.Prof, de cl. P. Budiu.

Religiunea, 2 ore. Istoria bisericescă, istoria nouă delà 1453 până în dilele nőstre: Despre reformățiune. Răspândirea reformațiunel prin statele din Europa. Biserica apusenă. Biserica rösäritenä: atingerea.cu reformați! și protestanții. Biserica din Rusia, din Turcia, regatul Greciei, etc. Istoria bi- sericescă specială a Românilor din Ungaria și Transilvania. Manual:Istoria bis. de Dr. Ilarion Pușcariu. — Prof. D. Făgărășianu.

Latina, 5 őre. 1) Lectură: a) Sallustius Crispus: Bellum Iugurthinum, 60 capitule traducere regulată în școlă; — b) din Vergilii Aeneis s’aü cetit tradus și analisat din lib. I: 630 versuri. — 2) Memori sare: Verg. Aen. I. V. 1—70. — 3) Teoria: Noțiuni de istoria literaturel romane înainte de Cicero. —Biografia și aprețiarea critică a lui Sallustius și Vergilius. — Anticuitățî în legătură cu lectura, în deosebi anticuitățî religiose; elemente de mitől ogiă antică. 4) Esercițiî stilistice. 5) Lucrări script.: 1 composițiune' de câte 2 őre pe lună. — Prof. V. Onițiu.

Elina, 4 őre. 1) Gramatica: Verbele în o mcga (restul), cele în -mi și cele neregulate. 2) Epigrame (meinorisate), iambi (memorisați), fabule. Manuale: Curtius-Schenkl-Iosif și Curtius-Schenkl-Hartl. 3) Xenophontis Anabasis după Chrestomathia lui Schenkl: a) Pregătiri de rësboiü (1—12 mémorisât);b) Espedițiunea contra regelui; c) Lupta delà Cunaxa. Vi0ța și opurile lui Xenophon. — în fiăcare lună câte o composițiune. — Prof. P. Budiu. t

Româna, 3 őre. I. Noțiuni estetice: fantasia, simțul și judecata; fantasia estetică; asociațiuneade idei. — Artele și împărțirea lor. Despre frumos și esența lui. Simțemintele deșteptate prin frumos; sensibilitatea frumosului; frumosul în artă și în natură; ilusiunea; cum cree'ză artistul; individualitatea' artistului; pictura și poesia. Modificațiunile frumosului și sentimentele de plăcere și durere și stimă sau respect. — Frumosul simplu; plăcutul; sublimul; tragi­cul; comicul; travestia și parodia; satira și caricatura; umorul. — Urîtul.— II. Forma poesiel : Jimbagiul poesiel ; poetul și prosatorul. — Limba poetică; infiuința limbe! poetice. — Figurile și tropii. Figurile fonetice, figurile de mișcare, figurile de pointare. Tropii: comparațiunea, metafora, metonimia.— III. VcrsiJicațiiijiea: ritmul, versul și strofa. Formele de vers național. Dipodiilc și tetrapodiilo. Versuri împrumutate. Rima. — IV. Poesia lirică și

86

împărțirea eï. — V. Poesia epică și împărțirea el. — în legătură cu partea teoretică s’a făcut lectură ’n școlă și lectură privată. — S’au mémorisât poesiile: Egipetul (Em.) Mama (Coș.) Elegia (Bodnărescu) ș. a. în fiă-care lună s’a făcut o lucrare acasă. — Prof. Dr. I. Bunea.

Maghiara, 3 őre. S’aù tradus tóté baladele din manualul de Greguss- Beöthy: Magyar balladák și s’aû analisat cu privire la subiect, idea de fond, conposițiune, limbă și versificațiune. Pe basa acestora s’a propus teoria baladei și a romanței. S’aă mémorisât 4 piese. S’aă mai cetit: Pázmán lovag (Arany), Az obsitos (Garay). Càte-ѵа date din viéta lui Arany. Esercițiî de traducere din limba română în cea maghiară. Pe lună 1 composițiune. ~ Prof. Dr. I. Bunea.

Germana, 2 őre. După-се s’a repețit sintaxa lirnbeî germane, s’aă cetit cânt. I—IV din „Hermann und Dorothea“ de Goethe și din „Deutsches Lehr- und Lesebuch“ de Dr. G. Heinrich tom. I. piesele: Kanitverstan, Der Seiler von Fürfeld, Die erste Seeschiact der Römer și Die Mongolen in Ungarn. S’aă mémorisât poesiile: Zigeunerleben de Em. Geibel, Psaumis und Puras de Aug. Kopisch și 64 versuri din cântul I. al epopeii cetite. In fie­care lună o lucrare scripturistică în clasă. Prof, Tpolit Ilasievicí.

Istoria, 3 őre. Istoria nouă. Manual de V. Goldiș: Evul noă. — Prof. Dr. los. Blaga.

Matematica, 3 őre. Raționalisarea fracțiunilor: potențe și rădăcini cu 'exponențî negativi și fracționări; numeri imaginari, ecuațiunile cuadratice; ecuațiunî exponențiale; logaritmele. Trigonometria. Manual : Mocnik. — Prof. P. Dinui.

Istoria naturală, 2 őre. Anatomia și fisiologia animalelor. Zoologia descriptivă. Manual de S. Stefănescu. — Prof. Ip. Ilasievicí.

Higiena, 2 őre. introducere în Higienă. Agenții atmosferici și influința lor asupra sănătății. Despre locuințe, îmbrăcăminte, curățenia. Despre alimente, apă și alte beuturî. Higiena organelor 'de sensațiune. Despre munca inte­lectuală și fisică. Despre esercițiă și odihnă. Manual de Dr. V. Urechiă. - - Prof. Dr. G. Baiulescu.

Gimnastica, 2 őre. — Prof. P. Dan.Suma órelor oblig. 31 pe săptămână.

Obiecte facultative.

Cântări, 2 őre (împreună cu celelalte clase ale gimnasiulul superior). Prof. Tini. Poposi el.

Desenul lib., 2 őre (împreună cu cl. V., VII. și VIII, g.) — Prof. E. Kühlbrand.

87

Francesa, 2 őre (în 2 secțiuni de câte 1 oră pe sëpt. împreună cu cl. V, VII și VIII g.). — Prof. I. Pricu.

Clasa VII. gimnasială.Prof, de cl. Dr. I. Bunea.

Religiunea, 2 ore. a) Cunoștințe dogmatice: Despre religiune în ge­nere cu privire și la sistemele filosofice. Despre credință. Despre Dumnedeű. Argumentele filosofice despre esistența lui. Ființa și însușirile luî Ddeu. Sf. Treime, b) Cunoștințe etice: Partea generală din morala creștină. Despre nisuințe. Destinațiunea omului. Lncrările morale. Despre legi, datorie etc. Manual de teologia morală creștine'scă de Andreiă baron de Șaguna. — Prof. D. Făgărășianu.

Latina, 5 őre. 1) S’a tradus Verg. Aeneid. lib. IV. S’a mémorisât v. 173—197 (Fama), v. 305—361 Dido mustră pe Aeneas, v. 522 —543 Nox. Vieța și opurile lui Vergii, repetiție. 2) Cicero pro Milone cu pëtrundere în referințele sociale, politice, judecătoresc!. Vieța și opurile lui Cicero. Anti- cități publice, repetiție; elemente de drept roman. Pe lună câte o compo- sițiune. — Prof. P.. Budiu.

Româna, 3 őre. Din poetică: I. Teoria dramei. — 1) introducere. 2) Frumosul din lumea reală. — a) Ființa frumosului și formele lui, b) Sublimul,c) Frumosul simplu, d) Comicul. 3) Frumosul în artă, a) Ființa artei, b) Mijlőcele artei. 1) Sensibilisarea. 2.) Idealisarea, c) Sentimentele estetice,d) Sublimul în artă, special în poesiă, e) Frumospl simplu în artă, f) Comicul în artă. 4) Drama ca artă. 5) Psichologia faptelor omenesci. 6) Acțiunea și persónele dramatice. 7) împărțirea dramei. 8) Acțiunea comică. 9) Formele comicului. 10) Condițiunile com. 11) Basa tragicului. 12) Conținutul tra­gediei Macbeth. 13) Ființa și elementele tragicului. 14) Caracterul eroului trag. A) Despre caracter în genere. B) Despre caracterul trag. C) Patosul. 15) Deosebirea între caracterul tragic și ep. 16) însușirile sublime ale eroului tragic. A) Voința egoistă. B) Voința altruistă. C) Voința altruistă trecând în egoistă. D) Simțăment puternic. 17) Cusurul eroului tragic.A) Pasiunea necumpătată. B) Pasiunea unilaterală. (J) Inconsecuența. 18) Uni­versalul. 19) Vina tragică. 20) Catastrofa tr. A) Din ce să constea catastrofa ?B) Prin ce mijlóce să sß provóce catastrofa? 21) ironia tr. 22) Efectul tra­gediei. 23) Drama propriă. 24) Alte genuri de poesiă dramatică: Opera, opereta, vodevilul, melodrama, monodrama, cantata și oratoriii, feeria, farsa.25) Obiectul dramei: A) al tragediei și al dramei prop. B) al comediei;26) Fabula dramei și dramatisarea ei. A) Fabula tragediei „Macbeth“. В) Ra­portul dintre Macbeth din cronica lui llolinshed și din tragedia lui Sha-

88

kespeare. a) Modificări în privința istoriei lui Macbeth, Ъ) Modificări în pri­vința individualității lui Macbeth, c) Modificări în privința raportului dintre Macbeth și regele Duncan. 27) Materialul dramatic în mintea poetului. 28) Unitatea A) Noțiunea de unitate. B) Ființa unității în dramă. C) Shakes­peare în unitatea acțiunii dr. D) Condițiunile speciale ale unității dr. a) Unitatea în persónele dr. b) Unitatea în caracterul persónelor dr. c) Unitatea, în scopul acțiunii dr. d) Unitatea în acțiunea dram, față cu spiritul timpului. E) Unitatea în acțiunea dr., cu privire la timp și loc. 29) Părțile constitutive ale acțiunii dr. 30) împărțirea dramei în acte și scene. 31) Forma esternă a dr. A) Stilul în dr. B) Versul și prosa în dr. 32) Representarea dr. 33) Numirile: dramă, tragediă și comediă. 34) Originea și desvoltarea istorică a dramei: A) la Grecii vechi, B) la Romani, C) drama creștină. 35) Desvol­tarea paralelă a artei poetice cu a artei constructive. 36) Diferitele producte artistice. — II. Retorica, 1) Noțiunea retoricei. 2) Noțiunea și ființa discursului. Feliurile de discursuri. 4) Construcțiunea discursurilor, A) exordiul, B) des­voltarea, C) încheierea, D) stilul și predarea. S’au cetit în clasă: Comediile: Conu Leonida și O scrisóre perdută de Caragiale și Ginerele lui Poirier (trad. rom. de Stăncescu); tragediile: Macbeth și Hamlet de Shakespeare, Ovidiu (Alexandri) și Pygmalion (Bengescu); dramele: ^Stâlpii societății și Nora de H. Ibsen,'Năpasta (Caragiale) și Denisa (Dumas f), Critica lui Gherea despre Năpasta, și mal multe discursuri românesc! și străine din Colecția: Ada- mescu. S’a făcut câte o composiție pe lună. Manual: Dr. los. Blaga: Teoria dramei și a discursurilor, manuscript litografat. — Prof. Dr. los. Blaga.

Elina, 4 őre. Herodoti lib. VI, 102—117, 120 lupta delà Marathon; lib. VII. 138, 139 și 143 ținuta Grecilor în fața pericululul din partea Perșilor; 201—228 lupta delà Thermopylae ; lib. VIII. 49—96 lupta delà Salamis. Vieța și opurile lui Herodot. — Homeri Odyssea lib. I. 1—21, lib. XI. întreg, XII. S’a mémorisât Odyss. I. 1—21, XI. 1—100. — Chestiunea homerică. Iliada și Odyssea. — în fiă-care lună câte o composițiune. — Prof. P. Budin.

Maghiara, 3 ore. începuturile literatura! maghiare. Istoria literaturii ma­ghiare pân’ la Kisfaludy Károly. Cetirea și comentarea specimenelor din scriitorii propuși. Manual: Góbi Imre: „A magyar nemzeti irodalom törté­nete“. Pe lună o temă liberă. — Prof. Dr. Ioan Banca.

Germana, 2 őre. S’a cetit și analisat „Wallensteins Tod“ dramă în 5 acté de Frideric de Schiller. — S’a mémorisât cuvêntarea lui Wallenstein (act. II.). — Esercițil de traducere liberă din română în germană. — Câte 1 lucrare pe lună. —■ Prof. Dr. Ioan Винса.

Geografia politică, 2 őre. Statul, națiunea, popor, naționalitate. Pute­rea statului. Drept. Lege. Lege fundamentală. Cetățeni. Drepturile cetățenesc! în statul modern. Constituționalism. Sistemul representativ. Parlamentarism. Aristocratism. Plutocratism. Democratism. Monarchia. Republica. Stat suve-

89

ran. Suveranitate. Uniune reală și personală. Stat federativ. Confederațiune. Conservatism. Radicalism. Liberalism. Locuitorii Europei. Venirea popórelor în Europa., Gruparea și desvoltarea popórelor. Momentele istorice de. căpe­tenia, cart aű contribuit la schimbarea și desvoltarea referințelor statelor și la făurirea stărilor de astădî; topografia; productele; industria și comerciul; etnografia; starea culturală și forma de guvernare și administrațiunea sta­telor din Europa. Manual de A. Deac. — Prof. Dr. los. Blaga.

Matematica, 3 őre. a) Algebra: Ecuațiunî de gradul al IL: progresiunt aritmetice și geometrice și aplicarea acestora la calculul intereselor și al anuităților; ecuațiunî diophantice. Ecuațiunî de gradurî maî înalte, cart së pot reduce la ecuațiunî cuadratice. Permutațiunî, combinațiunî Și teorema binomială. b) Geometria: Stereometria și analitica. S’a repețit trigonometria plană. în fiă-care lună o lucrare. Manualul luî Mocnik. — Prof. L. Nastasi.

Fisica, 4 ore. Introducere în fisică. Mechanica, hidrostatica, aerostatica, acustica și optica până la lințî. Manual: Abt-Hosu-Viciă. — ProL L. Nastasi.

Gimnastica, 2 ore. — Prof. D. Lupan.

Suma orelor ordinare obligate 30 pe sëptëmânâ.».

Obiecte facultative.

Geometria descriptivă, 1 oră. Proiecțiunea ortogonală a punctului și a liniei drepte, Trasele și intersecțiunea planurilor. — Prof. los. Maxim.

Cântări, 2 ore (împreună cu celelalte clase ale gimnasiului superior). — Prof. Tim. Popovicî.

Desenul lib., 2 ore (împreună cu cl. V., VI. și VIII; gimnasială. — Prof. E. Kühlbrand.

Francesa, 2 óre (în 2 secțiuni de câte 1 oră pe sept. împreună cu cl. V., VI. și VIII. g.). — Prof. I. Pricii.

Clasa VIII, gimnasială.Prof, de cl. L. Nastasi.

Relfgiunea, 2 őre. Noțiunea, originea, desvoltarea și isvórelc dreptului canonic. Biserica, principiile și problema ei. Consanguinitatea și afinitatea. Organismul bisericii; clementele personale și sociale ale organismului bise­ricesc: arcliiereii, presbiteri! etc. Autonomia bisericii și falsificarea ei. Despre constituțiune. Constituțimiea bisericii române ort. orient, din Ardei și

90

Ungaria. Statutul organic. Manual : Compendiu de dreptul canonic de Andréiü bar. de Șaguna. —. Prof. D. Făgărășianu. '■ ~ .

Latina, 5 őre. a) Lectură: 1. Horatius, Ode lib. I. carm. 1. 3, 4, 9, 13, 16, 19, 22, 37, 38; — lib. II, carm. 3; 10, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20; — lib. III, carm, 1, 2, 3, 4, 8, 9, 30; — lib. IV: 3, 5, 7, 11, 12. — Epode: ep. 2; — Satire, lib. I, sat. 1, 3, 4; lib. II, sat. 1. — Epistole, lib. II, 3. (Ars poetica). Mémorisât^ din Ode, lib. I, od. 1, 9, 13, 22, 38, — lib. II, od. 3, 10, 13, '— lib. III: od. 1, 2, 3, 30; lib. IV, od. 7, epoda 2, sat. 1 din lib. I.—2. Tacitus, Annales, lib. I, cap. 1—48. b) Biografia și activitatea literară a lui Horatius și Tacitus. — c) Anticuități private și religiöse în legătură cu lectura luî Horatius. — d) pe fiecare lună câte o composițiune de 2 őre îni : clasă. •— Prof. К Goldiș.

Româna, 3 őre. Istoria literatúrai române întregă. Epoca substratului roman (pană la 700 d. Chr.: lit. pop. cu caracter păgân-roman, Sőrele și luna, Colinde). Epoca stratului slav (700—1560 d. Chr.: lit. pop. elemente slave, „vercolaci“, „voinici“; bogomilismul: „Cucul și turturica“, „Povestea mi­nierilor“, stratul eroilor cavaleri în lit. pop.; Grig. Țamblac, Codicele Voro- nețean, Sbornicul delà Chiev). Epoca feluritelor influințe străine (1560—1821: Coresi, Popa Grig. delà Măhaciă, literat, bisericéscâ, cronicarii ; stratul haiducilor în lit. poporală; Văcăresciî, Clain, Șincai, Maior, Deleanu, Barac, Aron). Epoca literaturii naționale (delà 1821 până adi). Cetire de piese din autorii români din diferite epoce. Pe lună o lucrare acasă. Manual pentru literatura sec. XIX.: E. Hodoș, Istoria literatúrai române, őr pentru literatura secolului II.—XVIII, manuscript de V. Onițiu. — Prof. V. ОпЦіи.

Elina, 3 őre. 1) Homeri Iliad. I. întreg, II. v. 1—210. S’a mémorisât I. 1—80. Despre Homer; conținutul Odyssee! și al Iliadei. 2) Platonis Apo­logia Socratis cap. 1—22. Biografia lui Plato și aprețiarea Apologiei Iui.x Socrates. Biografiele lui Xenophon și Herodot, repetiție. In fiă-care lună câte o composițiune. — Prof. P. Budiu.

Maghiara, 3 őre. Istoria literatura! maghiare delà anul 1820 până în dilele nostre; cetirea și analisarea literară a pieselor coröspundötóre. Ma­nual: Góbi Imre, A magyar nemzeti irodalom története. — S’a cetit și ana- lisat „Buda halála“ epopeă de I. Arany. — în fiă-care liinö câte o lucrare scripturistică. — Prof. Dr. I. Bunea.

Germâna, 2 őre. S’a cetit, tradus și analisat „Laokoon“ de E. G. Lessing. — Eserciții de traducere în limba germână. — Repețirea grama­ticei germâne. — Pe lună o lucrare. — Prof. Dr. I. Bunea.

Istoria, 3 őre. Istoria pragmatică a Ungariei. Manual: A magyarok oknyomozó története, după Mangold Lajos de Vasile Goldiș (manuscript). — Prof. V. Goldiș.

91-

Matematica, 2 őre. Repețirea materialului propus în gimnasiú și ele­mente de analitică. — în fiă-care Jună o compositi une. —■■ Prof. L. Nastasi.

Fisica, 4 őre. închieierea opticei, magnetismul, electricitatea,. căldură. Manual: Hossu-Viciü-Abt. — Prof. L. Nastasi.

Phichologia și Logica, 3 őre. Phichologia: introducere în sciința psichologiel. Obiectul, numele și felurile ps. Problema, importanța și folosul ■ el. Metodele și mijlocele în cercetarea fenomenelor psichice. Clasificarea fe­nomenelor sufletescl după cele 3 stadii, în cari sëpresinta. Date fisiologiçe mal importante pentru psichologiă. Sistemul nervos cu creerul. Raportul dintre spirit și creer. Influința organismului și a naturii esterne asupra vieții psichice: starea sistemului nervos; temperamentele, generațiunea, etatea, secsul, somnul, amețelile, morburile sufletesc!, ■ clima, nutrirea, etc. — Mișcarea cu condițiunile și felurile el: mișcarea voluntară, invol., reflecsă. și representativă, desvoltarea graiului omenesc, sőmnambulismul. — Sensa- țiunile, intensitatea, calitatea și tonul lor.. Lucrarea sensurilor. — Ideile, producerea, feliül și importanța lor. Asociarea, reproducerea, apercepțiunea. Memoria și formele el. Ilusiunile și alucinațiunile. Inteligința și formele el. Idea eulul și consciința de sine. Originea sentimentelor și divisiunea lor. Fisiologia sentimentelor. Sentimentele morale. Sentimentele consciințil de sine. Sentimentele simpatice. Sentimentele religiose. Nisuințele. Boldurile și instinctul. Poftele. Aplecările. Pasiunile. Caracterul. Voința. Libertatea voințe!. •— Manual: Psichologiă de P. Pipoș.

Logică: Judecata, — desvoltarea, ființa, feliül, părțile și formele. Noțiunile, încopciarea ideilor. I. Asociarea psichică 1) în modul simultan, cu forméle a) sintesa asociativă, b) asimilația, și c) complicația, și 2) în mod succesiv: șirur! de ide!. II. Asociarea logică: 1) în modul simultan: a) aglutinația, b) sintesa aperceptivă și c) formarea de noțiuni; 2) în mod succesiv: șiruri de cugetări. Raționamentul. Sillogismul. Inducțiunea. Defini- țiunea. Clasificarea. Argumentarea. — Sciința. împărțirea sciințelor după feliül lor: deductive și inductive. Metoda de cercetare inductivă. Metoda de cercetare inductivă și deductivă. Sciințele abstracte și concrete. Clasifi­carea sciințelor după Aug. Comte și Herb Spencer. — Prof. Dr. los. Iilaga.

Gimnastica, 2 őre. — Prof. D. Lupan.Suma orelor ordin, obligate 31 pe septernână.

Obiecte facultative.

Geometria descriptivă, 1 óra. Despre plan, trase și intersecțiun!. Proiectarea diferitelor corpuri și tăierea, lor cu un plan., Rotațiunea unu!

92

sistem de puncte în jurul unei osii și aflarea nouëlor proiecțiunl. — Prof. los. Maxim.

Cântări, 2 ore (împreună cu celelalte clase ale gimnasiuluî superior). — Prof. Тітоіеій Popovici.

Desenul lib., 2 ore (împreună cu cl. V., VI. și VII. gimnasială). — Prof. E. Kühlbrand.

Frăneesa, 2 ore (în 2 secțiuni de câte 1 oră pe söptömänä cu cl. V., VI. . și VII. g.). — Prof. I. Priai.

С 1 a s а I. r e a 1 ă.Prof, de cl. P. Percea.

Religiunea, 2 ore. istoria biblică, testamentul vecliiu (manual de Dr. Ilarion Pușcariu): despre crearea lumii, despre patriarchil Avram, Isac, Iacob;; despre Moise și mântuirea Israiltenilor din robia Egiptenilor, despre trecerea lor în Canaan; despre Regi; despre Proroci și despre robia Israel- tenilor sub Babilonén!. — Prof. B. Baiulescu.

Româna, 4 őre. Din gramatică: clasele de cuvinte. Proposițiunea simplă pură și proposițiunea simplă desvoltată cu părțile ei secundare. Cetirea co­rectă a unor piese alese și reproducerea celor cetite oral și în scris. S’aü mémorisât Torna Alimoș, Movila lui Burcel, Sőréié și Luna. Manuale: Gramatica de N. Pilția și Cartea de cetire de I. Popea. La 14 dile o lu­crare în clasă. — Prof. Pr. Givulescu.

Maghiara, 3 őre. Timpul present, trecut și viitor al verbelor regulate. Forma hotărîtă și nehotărîtă. Declinațiunea substantivelor. ! Adiectivul ca atribut. și ca predicat. Comparațiunea. Formarea adverbelor. Numeralele. Pronumele. Suficsare. Manuale: Gramatica de Topler-Budiu; din „A doua carte pentru deprinderea limbel maghiare de Fr. Koós și V. Goldiș“ s’aü tradus și mémorisât câteva piese și vr’o douö poesii. în fiă-care lună o composițiune. — Prof. Ar. Bogdan.

Germana, 4 őre. Scrierea și cetirea. Declinarea articolului hotărît și nehotărît. Declinarea substantivelor (I, II și III). Declinarea numelor proprii. Despre genul substantivelor. Declinarea adjectivelor. Comparațiunea adjec­tivelor. Numeralele. S’aü tradus 34 de deprinderi din germ. în rom. și din rom. în germ, și s’aü făcut în fiă-care lună 2 composițiunl. S’aü mémorisât poesiile: Morgenlied de Hoffmann v. Fallersleben și der Frühling de Bürger. Manual: Gramatica de Barcianu. — Prof. P. Percea.

Geografia, 3 őre. Noțiuni generale. Geografia. Ungariei și a celorlalte, töri din Europa, după manualul de I). Făgărășiaml și A. Bârseanu. — Prof. 1). Lupan.

93

Aritmetica, 3 őre. Sistemul decadic. Operațiunile fundamentale cu numeri întregi, fracțiuni comune și decimale. Prefacerea fracțiunilor comune în fracțiuni decimale și invers. Sistemul metric și împărțirea timpului. Manual: Lurtz, Aritmetica, partea III. — Prof. A. Ciortea.

Geometria și desenul geometric, 4 ore. Puncte, linii, posiția lor re­ciprocă. Construirea dreptelor paralele și normale. Măsurarea. distanțelor și operațiuni fundamentale cu distanțe. Unghiuri, arc, sistemul radial. Opera­țiuni cu unghiuri. Triunghiul și speciile lui. Patruunghiurile, paralelogramele și construirea lor. Poligőnele. Calcularea suprafeței triunghiurilor, patruun- ghiurilor și a poligónelor. Cercul. Construirea multiinghiurilor regulate în cerc. Aria cercului, sectorului și a coronei. Teorema lui Pitagora. Prelucrarea materialului percurs în 10 cóle de desen geometric. Manual: „Geometria“ de I. Hossu. — Prof. P. Percea.

Istoria naturală, 2 őre. Descrierea intuitivă a celor mal însemnaté forme de fructe. Descrierea animalelor sugëtôre de casă. Coniferele cele mal comune a'e pădurilor nóstre. Sugëtôrele ce trăiesc împrejurul locuin­țelor nóstre și pe câmp. Animalele de pădure. Descrierea celor mal cu­noscute plante din diferite ordini. — Prof. G. Chelariu.

Gimnastica, 2 őre. — Prof. Nie. Bârseanü.Suma orelor ordin, obi. 28 pe săptămână.

Studii extraordinare și facultative.Caligrafia, 1 0ră. — Prof. P. Percea.Cântări, 1 oră. — Prof. Tim. Popovicï.Latina (facultativ), 2 őre. S’aû tradus din „Cartea de cetire“ mal

multe bucăți. Pe basa acestora s’a eserciat declinațiunea întâiă, a doua și a treia. Genul substantivelor. S’a conjugat verbul sum și compusele acestuia. Conjugarea primă întregă. S’aù făcut câteva composițiunl. Ma­nual: „Cartea de cetire p. cl. I. g.“ și „Gramatica latină“ 'de P. Budin. •— Prof. N. Bogdan. I

Clasa II. reală.Prof, de ci. N. Bogdan.

Religiunea, 2 őre. Istoria biblică: testamentul noă (manual de Dr. Ilarion Pușcariiî): despre nascerea D-luI Christos; despre botez; despre ispitirea lui Isus; despre alegerea Apostolilor; despre predicareâ Evangeliel; despre minunile făcute de D-l Christos; despre parabolele: Samarinénul, bogatul și Lazar, despre lucrătorii viiel și alte; despre patimele, mórtea și înviierea D-luI Christos. — Prof. B. Baiulcscu.

94

Româna, 4 őre. Repețirea părțiî formale a gramaticei. Din sintacsă: proposițiunea simplă pură, simplă desvoltată, contrasă și compusă prin coor- dinațiune și prin subordinațiune; felurile proposițiunilor coordinate și subor- dinate. Cetire de piese alese în versuri și prosă. Reproducerea verbală saă în scris a celor cetite. Memorisarea mal multor poesil; s’a cetit: Arghir și Elena, Leonat și Dorofata și Pavel Cătană. Manuale: Gramatica Iul N. Pilția și Carte de cetire de I. Popea. în fiă-care lună două compositi! în clasă. —■ Prof. N. Bogdan.

Maghiara, 3 őre. După gramatica Töpler-Budiu s’a repetat materialul din cl. I. S’a tractat: nekem van, verbele potențiale, factitive și forma în lak-lek, apoi întréga conjugațiune a verbelor aucšiliare vagyon, leszen și =a verbelor regulate și a celor în -ik. S’aü tradus mai multe deprinderi din rom. în magh. și invers. Din cartea de cetire: Putnoky-Crișan s’aü cetit și reprodus mal multe piese. S’aü mémorisât câte-va pcesiï. Prof. N. Bogdan.

Germana, 3 ore. Repețirea materialului din clasa precedentă. Verbele auxiliare de timp („haben, „sein“ și „werden“). Regulele principale ale topicei germane. Conjugațiunea verbelor regulate. Despre pronume. S’au tradus 20 deprinderi din germ. în rom. și din rom. în germ, și s’aü făcut esercițiî practice de conversațiune. în fiă-care lună o composițiune. Manual: Gramatica de Dr. D. P. Barcianu. — Prof. A. Ciortea. . ,

Geografia, 3 ore. Repețirea materialului percurs în cl. I. Geografia Asiei, Africel, Americel și Australiei. Manual de A. Bârseanu și D. Făgă- rășianu. -— Prof. D. Lupan. .

Aritmetica, 4 őre. Repețirea materialului din clasa precedentă; înlesniri îndatinate la cele 4 operațiuni. Transformarea fracțiunilor vulgare în frac­țiuni decimale și viceversa. Practica velșică (italiană). Multiplicațiunea pre­scurtată. Raporturi și proporțiunî. Regula de trei simplă și calculul intere­selor. Ridicarea .la cuadrat și cub și scóterea rădăcinilor. Manual: Lurtz, Aritmetica p. III. — Prof. Iosif Maxim.

Geometria și desenul geometric, 4 ore. Principiul lui Pitagora, suprafața poligónelor, periferia și suprafața cercului. Din stereomefriă: Cor­puri regulate, prisme, piramide, cilindre, conuri și glob. Suprafața și volumul corpurilor. Construcțiunî geometrice. — Prof. fos. Marim.

Istoria naturală, 2 őre.. în semestrul I. Zoologia. Paserile, reptilele, amfibiile, pescil, moluscele, artropodele și vermil. în semestrul II.: Botanica. Compararea de- specii de aceeași ordine și cara eteri sarea ordinelor. Manualul de Dr. D. P. Barcianu. — Prof. G. Chelarlu.

Gimnastica, 2 őre. — Prof. Ar. Bârseanu.

Suma órelor ordin, oblig. 28 pe sßptömänä.

95

Studii extraordinare și facultative.

Caligrafia, 1 őrá obligată. — Prof. P. Percen. ■:

Cântări, 1 oră obligată. — Prof. Tim. Popovicï. ■i ; '

Clasa III. reală.Prof, de cl. Iosif Maxim.

Religiunea, 2 ore. Confesiunea ortodocsă partea I-a: Despre credință, după manualul de Dr. В. Constantinescu. — Prof. B. Baiulescu.

Româna, 2 óre. Repețirea sistematică a gramaticei. S’aü cetit și ana- lisat piese în prosă și versuri din Cartea de cetire de V. Onițiu; s’aü mé­morisât mal multe poesiï. în fiă-care lună o composițiune saü un pens liber. — Prof. У. Bogdan.

Maghiara, 3 óre. Conjugarea verbelor terminate în -ik și a celor ne­regulate. Verbele factitive, facultative și potențiale. întrebuințarea postposi- țiunilor. S’aă tradus, analisat și reprodus mai multe piese parte în prosă, parte în versuri din Cartea de cetire: Tomor și Dr. Váradi. O composițiune în fiă-care lună. Manual: Gramatica de Töpler-Budiu. — Prof. rV. Bogdan.

Germâna, 3 óre. După repețirea materialului din clasa precedentă s’aü luat verbele neregulate. Conjugarea verbelor compuse, intransitive, reflexive și impersonale. Adverbele, preposițiunile și conjuncțiunile. S’aü tradus 30 de deprinderi din germ. în rom. și din rom. în germ. 0 composițiune în fiă- care lună. Manual: Gramatica de Dr. D. P. Barcianu. — Prof. G. Chelariu.

Francesa, 3 óre. Alfabetul, regulele de pronunțare. Articolul, substan­tivul, adiectivul, numëralul, pronumele. Vorbele și împărțirea lor. Verbele auxiliare și regulate. Adverbul. S’a percurs întrégâ partea primă din ma­nualul lui I. Fetter și s’aü mémorisât mal multe piese, parte în prosă parte în versuri. Pe lună câte o composițiune. — Prof. I. Pricit. ’

Istoria, 3 óre. Istoria Ungariei din timpurile cele mal vechi până astădl. Ungaria de adî și legătura el cu Austria. Manual de Mangold-Goldiș. — Prof. G. Vătășan.

Aritmetica, 3 óre. După repețirea materialului din clasa precedentă s’a percurs teoria raporturilor compuse și a proporțiunilor compuse. Apli­carea acestora la calculul regulel de trei compuse și la determinarea for­melor relative la calculul intereselor simple. Calculul societății simplu și compus. Calculul de alegațiune și catenar. Calcularea efectelor. Banii noștri și notele străine. în fiă-care lună o composiție. — Prof. G. Chelariu.

96

Geometria și desenul geometric, 2 ore. Repețirea stereometriel ; triunghiuri congruente și simile. Planimetria constructiva cu privire la figu­rile mărginite de linii drepte. Construcțiunî geometrice. — Prof. los. Maxim.

Fisica, 4 őre. Acele capitule din flsică, cari sunt de Trebuință pentru a înțelege geografia fisică și matematică. Gravitațiunea, cohesiunea și adhesiunea. Proprietățile corpurilor solide, fluide și gazosé. Fenomenele căldureî. Reflecsiunea și refracțiunea lumineî. Fenomenele magnetismului și ale electricității. Cunoscințe elementare din geografia matematică și fisică. Manual de C. Cosovicl. — Prof. los. Maxim.

Gimnastica, 2 óre. — Prof. N. Bârseanü.Suma órelor ordinare 29 pe săptămână.

Studii extraordinare și facultative.

Desenul lib., 2 óre obligate. — Prof. E. Kühlbrand.Cântări, 1 oră obligată. — Prof. Timoteiü Popovlcï.

С 1 as a IV. г e a 1 à.Prof, de cl. A. Ciortea.

Religiunea, 2 óre. Confesiunea ortodocsă: Despre nădejde și dra­goste. — Prof. B. Baiuloscu.

Româna, 2 óre. Din stilistică: Regulele generale stilistice. Narațiunea, descripțiunea, genul epistolar și diferite acte private și publice. S’aij cetit și esplicat diferite piese poetice și prosă din cartea de cetire de Virgil Onițiu. S’ah mémorisât mal multe poesil. Pe lună un pens. — Prof. G. Vătășan.

Maghiara, 3 óre. Repețirea generală a formelor gramaticale: s’a tractat întrebuințarea determinațiunilor și postposițiunilor. S’a1 luat formațiunea cuvintelor. Traducerea bucăților de cetire din cartea lui Kalmár Elek II. și reproducerea liberă a acelora în limba maghiară. S’aă cotit și reprodus mal multe povești. Pe lună o lucrare script. în clasă. — Prof. N. Boț/dan.

Germâna, 3 óre. După o mică repețire a celor percurse în clasa precedentă s’a luat sintaxa limbe! germano în legătură cu traducerea pieselor corăs- pundătore din manualul „Gramatica germană“ do Dr. D. P. Barcian. S’aă tradus și s’aîl povestit cele mal usóre istorióre din „Schatzkästlein des rheinischen Hausfreundes“. în fiă-care lună câte o composiție. — Prof. G. Chdariu.

Francesa, 3 óre. După o scurtă repețire a materialului din clasa pre­cedentă, s’aă luat verbele pasive, reflexive impersonale și verbele neregulate.

97

Preposițiunea, conjuncțiunea; formarea cuvintelor și ordinea lor în proposi- țiune. S’a percurs partea a II. din manualul lui Fetter. S’aü mémorisât mal multe piese, parte în ver suri, parte în prosă și pe basa traducerilor s’aü făcut exerciții de conversațiune. 0 composițiune în fiă-care lună. — Prof. I. Prieu.

Istoria, 2 őre. Evul vechii! până la înființarea imperiului roman. Manual de V. Goldis. — Prof. G. Vătășan.

Geografia, 3 ore. Geografia politică a Europei. — Prof. G. Chelariu.

Matematica, 3 őre. Cele 4 operațiuni fundamentale cu numeri alge­braiéi întregi și fracționări. Ridicarea la cuadrat și la cub a unul binom. Descompunerea în factori a expresiunilor algebrice și aplicațiunea el la aflarea celui mal mic numitor comun. Divisibilitatea numerilor. Propor- țiunî aritmetice și geometrice. Ecuațiunile de gradul I. cu o necunoscută. — Prof. A. Ciortea.

Geometria și desenul geometric, 2 őre. Suprafața și volumul cor­purilor. Construcțiunea liniilor curbe. Elemente din geometria descriptivă. Construcțiunî grafice. — Prof. los. Maxim.

Chemia, 2 őre. Noțiuni generale. Cele mal însemnate elemente din chemia anorganică. Combinațiunile din partea anorganică. Chemia organică cu felurite combinațiunî. Formule empirice.și raționale; isomeria, formarea combinațiunilor organice. S’a folosit manualul de A. Vlaicu. — Prof. A. Ciortea. .

Gimnastica, 2 ore. — Prof. A. Ciortea.

Suma orelor ordinare oblig. 29 pe sëptëmânâ.

Studii extraordinare.

Desenul lib., 2 őre obligate. — Prof. E. Kühlbrand.

Cântări, 1 6ră oblig. — Prof. Timoteiü Poijovicï. !

Notă.a) Limba francesă este studii! facultativ pentru școlarii din cla­

sele III.—-VIII. gimn.b) Higiena este studii! extraordinar obligat pentrii cl. VI. gimnăsială.e) Dctenul liber este obligat în cl. III. și IV. reală, eră în gimnasiö

este facultativ.7

98

d) Cântările së propun tuturor școlarilor din cl. I.—IV. gimn. șiI.—IV. reală, érâ școlarii din gimnasiul superior, cari aii aptitudini pentru cântări, sunt obligați a lua parte la corul școlel.

e) Gimnastica este obiect ordinar obligat pentru tote clasele gimna-,siale și reale. - ■

4. Lucrări scripturistice din limba română.Clasa "V. g-imnasială.

Prof. Dr. Iosif Blaga.

1. Ce e, ce ne place nouë în poesia „Érna vine“ (Alexandri)? 2. Prin ce s’a distins poporul roman față de poporul grec? 3. Ce plăceri deosebite am avut ей la Crăciunul din anul acesta ? 4. Cum înțeleg ей să së cetéscà și aprecieze o poesie după cele învățate până acum (epistolă cătră un amic.)б. Dare de semă asupra celei mal bune cărți cetite în anul acesta. 6. 0 după am&ll în Gróverul Brașovului (tabloü). 7. Ce este povestea? și analisa unei povești. 8. Importanța cruciatelor. 9. Poesia „Pohod na Sibir“ de Alexandri (analisă lit.)

Clasa VI. gimnasială.' Prof. Dr. Ioan Bunea.

1. Impresii de tomnă. 2. Revederea locului natal după un timp înde­lungat. 3. Convorbire despre artă și literatură (dialog pe basa celor învă­țate). 4. Obiceiuri. 5. Tropii și figurile din poesiile: Mama (Coșb.), Mal am un singur dor (Em.) și Egipetul (Em.) 6. Cerșitorul (caracterisare). 7. In- fluința climei asupra desvoltăril poesiel. 8. Ce ne învață poesia? (diserta- țiune). •

Clasa "V"!!. g-imnasială.Prof. Dr. Iosif Blaga.

1. întru cât sö póte vedd firea unul popor din poesia lui poporală?2. Frumosul în tragedia „Macbeth“ (Shakespeare). 3. întru cât a contribuit caracterul poporului englez la desvoltarea constituțiunel engleze? 4. Vina tragică în „Hamlet“ (Shakespeare). 5. Ce povești cunosc! și ce sublim afli în ele? 6. Ce urmări folositóre ай avut jocurile naționale la Grecii antici.

99

7. Importanța culturală a Mării mediterane. 8. Analisa discursului ce Ta ținut Luca Cârjă ca trimis al Moldovei la curtea regelui polon, în chestiunea unei alianțe contra Turcilor.

Olasa VIII, gimnasială.

Prof. Virgil Onifiu.'

! - 1. Momente tragice în legenda „Meșterului Man olé“ .(cercetare literară).2. Discurs funebral la mormântul unul coleg de școlă, — 3. Principiul moral al iubirii de-aprópelul (disertațiune din sfera jeticeî creștine). — 4. Personalitatea lui Horatius, așa cum ne apare din poesiile lui (cercetare literară). — 5. Miron Costin ca poet (aprețiare literară). —■ 6. Garacterisarea periodului VI. (1526—1604) din istoria Ungariei. — 7. Aplicațiuniie apel în industrie (disertațiune din sfera fisicel).

5. Temele lucrate la examenul scriptu- ristic de maturitate.

1. liomâna.a) Literatura nostră poetică în Ardei în primele decenii ale secolului

al XIX.b) Ochiul, ca organ fisic al vederii și ca obiect al fantasiei poetice.c) Bulla de aur și importanța el în istoria constituțiunil ungare.Notă. — Tema а) ай lucrat-o 12 candidați, tema b) 2, ér tema

c) 5 candidați.2. Latina. (

Marius Coriolanus, —■ traducere din românesce în latinesce.Llina.

Xenophon, Anabasis lib. IL, cap. 6. 1—6 (inclus) : Caracterul lui Klearchos, — traducere din grecesce în românesce.

4. Germana.Schiller cătră sora sa (Jena, 27 Aprilie 1796), — traducere din limba

româna în limba germână.ii. Maghiara.

A Zrinyiász ismertetése, — temă liberă în limba maghiară.7*

100

6. Matematica.a) Un tată lasă copiilor seî minoren! o avere de 81,000 fiorin!, pe

care să o împărtescă în părți egale, cu acel adaus, că dadă ar muri unul înainte de a ajunge maioren, partea Iu! să së împartă între cel-alalțl tot în părț! egale. 2 din acești copii mor și așa moștenesc ceilalți câte 3500 fi. mal mult. — Câți copil aü rëmas după mórtea tatălui?

V) Un con drept și un cilindru ecuilateral ай aceeași suprafață și aceeași basă ; — cât de mare este volumul conului, dacă rada base! r = 35-32 dm.?

6. Reforme, adiustâri și inovațiuniîn ale școlelcr medii îix anul 1Ѳ97/9Ѳ.

A. Planul de învățământ.Cu 1 Octobre 1897 s’a introdus în clasa I. reală limba latină ca studiü

facultativ cu 2 ore pe sëptëmânâ. Decisul prealabil în acéstá privință s’a adus în ședința din 25 Sept. 1897 a onoratei Eforii școlare la propunerea direcțiunii scólelor medii ddto 19 Sept. nr. 45 din 1897/98. Venerabilul consistoriü a aprobat demersurile și a decretat introducerea limbe! latine ca studiü facultativ în cl. J. reală prin ordinul sëü scol. nr. 6527 ddto 16 Octobre 1897.

В. Lucrări menite a ridica resultatul învățământului.a) Biblioteci de clasă. — Instituția bibliotecelor de clasă am men-

ținut-o și în anul acesta în aceleași clase (III.—VIII. gimn. și III. și IV. reală) ca și în anul școlar trecut.

Stocul de cărți al acestor biblioteci cu începutul lui Іипій V. a. c.a fost :

Biblioteca clase! III. reale : .... ................... 47 volumeя Я IV. „ .... ................... 57 Я» v> III. gimn............... ................... 57 »я T) IV. „ ... . ................... 61 я» я V. „ ... . ................... 96 яn » VI. „ ... . ....................... 145 я» *„ VII. „ .... .......................254 я» » VIII. „ .... ....................... 381 я

Cu totul . . 1098 volume

101

Față cu nrul de 976 volume delà finea anuluî școl. precedent deci biblio- tecele de clasă ай fost sporite în anul acesta cu 122 volume.

b) Conferențe pedagogice s’aü țînut în anul acesta cu totul 3. Cea maî mare parte din lucrările acestor conferente sunt publicate în fruntea acestui Anuar.

c) Fordul Cor esi. — Pe spesele acestui fond ș’a tipărit și în luna Маій 1898 a apărut manualul Gramatica limbei eline după Curtius-Hartl de Dl. prof. Paul Budiu-, cartea cuprinde 23 și г/2 cóle de tipar format 8°, à 16 pg. și costă fi. 2.60. — Ediția de 1000 exemplare a fondului Coresi a costat cu totul: 1020 fi. 90 cr.

Afară de acesta corpul profesoral a mai utilisât din fondul Coresi fi.200 pentru interesele instrucțiunii nóstre școlare. Cităm în acésta privință ' - verbal conclusele votate în conferența prof, comună a III-a ținută în 12 Decembre v. 1897:

„Avend în vedere importanța jocurilor gimnastice de băieți pentru ajungerea scopului educativ al școlei,—

„avend în vedere împrejurarea, că colegul nostru Dl Petru Roșea së află în acest an școlar la Budapesta, unde urmeză cursul regnicolar pentru instructorii de gimnastică și are deci ocasiunea cea mai bună a studia mai de aprópe acéstâ chestiune, care în prima linie tocmai pe dênsul trebue să’l preocupe, —

„având în vedere regulamentul fundațional al fondului nostru „Coresi“, care pe lângă editarea de manuale e menit a ajutora pe profesori în casuri de misiuni speciale scientifice în interesul școlelor, —

„avend-în vedere situațiunea financiară favorabilă a fondului:„Corpul profesoral delà școlele medii și superiore gr-or. române din

Brașov încredințeză pe dl candidat de profesor Petru Roșea cu misiunea, ca în timpul petrecerii sale în Budapesta în decursul anuluî școl. curent să facă un studiu special a) asupra chestiunii jocurilor gimnastice pentru băieți și b) i asupra modalității practicate în capitală la schimbarea arenelor dc gimnastică în locuri dc patinat pentru școlari și a regulclor de administrație fi folosință a lor.

„Dl Petru Roșea va trebui să së oblige, ca în cas că primesce acéstâ misiune, să presinte cu începutul anului școl. proxim rapórte speciale în scris conferențel profesorale, în cari să expună resultatul studiilor D-sale.

„Pentru însărcinarea acesta, în cas că Dl. P. Roșea o primesce, con­ferența îi votézá din mijlócele fondului „Coresi“ un ajutor de Jl. 200, adecă douö sute floreni v. a“.

*D-l P. Roșea a primit însărcinarea și la timpul sëil va présenta un

raport special asupra resăiltatului studiilor D-salc în direcția indicată de conclusele citate.

102

C. Adiustárí în edificiul școlar și în aranjamentul intern al localelor de învățământ. ..

I. Edificiúl școlar.

1. Renoirea cea mai costisitóre a anului a fost refacerea și ’n mareparte reedificarca closetelor institutului, cari nu mai corëspundeau recerințelor pedagogice și higienice. Suma totală chieltuită cu aceste lucrări face fi. 2242.60.— ■

2. Alte spese de intertenție a edificiului (reparaturi, spoit, podit, spëlat) s’au urcat la suma de fl. 386.65.—

II. Mobiliarul.

1. Mobilarea cu. scaune moderne a solei festive începută în anul trecut s’a continuat acum, procurându-së pe lângă cele 49 scaune nouë încă 42 scaune în preț de fl. 126.42.—

2. în sala de prelegere fisică-chemică s’a aședat un podiu înclinat cu 15 bănci nouë, terminându-se astfel cu totul mobilarea cu bănci noue de școlă a institutului.

3. în anul acesta s’afi mai comandat 4 catedre noue pentru cl. III și IV gimn. și reală. — Acuisițiunile din punctul acesta și cel precedent au costat fl. 234.17.—

4. Pentru museul de istoria naturală s’a confecționat un dulap mare cu 64 geamuri de sticlă, menit a sălășlui bogata nostră ! colecție de paseri. Acest dulap mare a costat /. 175.—

5. Asemenea s’a comandat pentru cabinetul de chemiă un dulap noü în preț de fl. 28.— s

6. Pentru aplicarea ușoră a hartelor pe păreți! claselor am dispus confecționarea unor părcane, provëcjute cu cuie mobile, cari fac posibilă aplicarea ori-cărei harte pe acelaș păreau și fac deci un serviciu escelent pentru școlă. S’a chieltuit cu ele fl. 3.20.

7. In aripa de sud a edificiului școlar s’aü confecționat o serie de perdele nouë la ferești. — Spesele: fl. 46.26.

•X-

Tóté chieltuelile avute cu edificiul si mobiliarul fac deci: fl. 3242.30.

-и 7 103

7. Mijlöce de învețământ.A. Biblioteca.

Biblioteca școlelor medii conține cu finea acestui an școlar 6631 opuri în 8206 volume și 2266 fasc. în decursul anului s’a sporit cu 585 volume (plus 180 voi. încă neînregistrate) și 243 fasc. — Dintre acestea sunt 148 volume și 243 fasc. în 17 volume (cu totul 165 volume) cumpërate, și anume:

a) Pentru biblioteca profesorilor.Voi.

1. König J., Chemie der menschlichen Nahrungs- und Genussmitte],Berlin 1889 .................................................. 1

2. Wiedemann und Eberth, Physikalisches Practicum, Braun­schweig 1897 ........................... ....................... .... 1

3. Jentsch, Grundbegriffe und Grundsätze der Volkswirtschaft,Leipzig 1895 ........................... 1

4. Marx, Das Kapital, Hamburg 1890 .............................. 15. Littrow, Wunder des Himmels, Berlin 1897 ......... 16. Groos, Die Spiele der Thiere, Jena 1896 ....................................... 17. Wüllner, Lehrbuch der Experimentalphysik III., Leipzig 1897 . . 18. Spamer, Illustrierte Weltgeschichte, Leipzig 1897 ........................... И9. Spielhagen, Neue Beiträge zur Theorie und Technik der Epik

und Dramatik, Leipzig 1898 .......................................... 110. Ghica, 0 expediție română în Africa, Bucurescï 1897 .................. 111. Ratzel F., Politische Geographie der vereinigten Staaten von

Amerika, München 1893 .................................................. 112. Säineanü, Dicționar universal, Craiova . .................................... 113. Dobrogean-Gherea, Studii critice vol. III., Bucurescï 1897 ... 114. Hormuzaki, Untersuchungen über die Lepidopterenfauna der

Bukowina, Czernovitz 1894 ................-............................. . . 1 115. Lecca, Prima 1890—95, Bucurescï 1896 ............... ... 1 :16. Lecca, Secunda, 1895—97 „ 1898 ...................... .... 117. Dr. Schmeil, Pflanzen der Heimat, Stuttgart 1897 ...... 118. Fröhlich, Dynamika I., Bpest 1896 ...................................... 119. Philippide, Istoria limbeî române, Iașî 1894 ............................... 120. Comte A., Die positive Phylosophie, Heidelberg 1884 ................ 221. Böhm, Geschichte des Temeser Bariats, Leipzig 1861 .... 222. Menger, Untersuchungen über die Methode der Social Wissen­

schaften und der polit. Oekonomie, Leipzig 1883 ........................ 123. Ilașdeă B. P., Sarcasm și Ideal, Bucurescï 1897 ........................ 124. Ilasdcü В. I’., Din Etymologicum, Bucurescï 1894 .................... 1

104

Vol.25. Micbàileanü, Mitologia, Bucurescï 1897 ................... 126. Miresću, Curs elementar de Geometrie, Bucurescï 1894 . . 127. Qajdeczka, Maturitäts-Prüfungsfragen a. d. Physik, Wien 1897 128. Ionescu T., Discursuri politice, Bucurescï 1897 ....... 129. Murnü G., Studii asupra elementului grec în limba română,

Bucurescï 1894 . . . ............................... 130. Weigand, Der Banater Dialekt ........................................... 131. Schladebach, Der Stil der aromunischen Volkslieder ... 132. Rudow, Verslehre und Stil, Leipzig 1886 ........................... 133. Papahagi, Sammlung aromunischer Sprichwörter ..... 134. B. P. Hasdeü, Strat și substrat, Bucurescï 1892 ................ 135. Speranță, Fabula în genere, Bucurescï 1892 ....................... 136. Than, A kisérleti Chemia Elemei, Bpest 1898 ...... 137. I. Lahovari, Marele Dicționar geografic al României, Bu­

curescï 1898 ........................... 1 (fase.)38. Weiss, Kostümkunde, Stuttgart 1881................... 239. Gemoll, Die Realien bei Horaz, Berlin 1895 ....................... 140. Zeitschrift für den physikalischen und chemischen Unter­

richt, Berlin 1897 ......................... . . .41. Literatura și arta română, Bucurescï 1896 .......................42. Jahrbücher für Nationalökonomie und Statistik, Jena 189543. „ ,, „ „ „ „ 189744. Zeitschrift für Schulgeographie, Wien 1896 .......................45. Naturwissenschaftliche Rundschau, Braunschweig 1897 . .46. Das Magazin für Literatur, Weimar 1897 . ......47. Zeitschrift für mathem. und naturwissensch. Unterricht,

Leipzig 1897 . .................... ..................................................48. Zeitschrift für Schulgesundheitspflege, Hamburg 1897 . .49. Natur- und Offenbarung,- Münster 1897 ...........................50. Archiva, organul soc. din Iașî, Iașî 1896 ...........................51. Magyar Nyelvőr, Bpest 1897 ...............................................52. Convorbiri literare, Bucurescï 1897 ...................................53. Archaeologiai Értesitő, Bpest 1898 ................... ...................54. Szinnyei, Nyelvtudományi közlemények, Bpest 1888 . . .55. Mathem. és term. tud.-i Értesitő, Bpest 1898 ...................56. Lehrproben und Lehrgänge, Halle 1896—97 ....................57. Budapesti Szemle, Gyulai P., Bpest 1897 ...........................58. Zeitschrift für d. österreichischen Gymnasien, Wien 1897 . .59. Értekezések a történeti tud. köréből XVII. nr. 3—5 . . .

1 (6 fasc.)1 (12 fasc.)1 (12 fasc.)1 »1 (9 fasc.)1 (52 fasc.)1 (52 fasc.)

1 (8 fasc.)1 (12 fasc.)1 (12 fasc.)1 (6 fasc..)1 (12 fasc.)1 (11 fasc.)2221 (5 fasc.)1 (12 fasc.)1 (11 fasc.)»

105

Ъ) Pentru biblioteca școlarilor.Voi.-

1. Ghica, 0 expediție română în Africa, Bucurescî, 1897 . . 12. Șăineanu, Dicționar universal, Craiova . ....... 13. Buzoianu, Africa, București • . . . ... . . . . . 14. N. Filimon, Ciocoii vechi „............................ . . . 15. J. Verne, Castelul din Carpațî, trad. Onișor Sibiiă, 1897 . . 16. Ibsen, Copilul Eyolf, trad. Maiorescu, Bucurescî 1895 .... 17. Dragomirescu, Critica scientifică și Erninescu, Bucurescî . 18. Costescu C., Orfana . . . . . . . . . . . „ 1897 . 19. Fundescu, Basme, Orații etc....................................„ 1875 . 1

10. Bota, Culegere din cele mal frumóse povești, Brașov 1891. 111. Mikes Kelemen, Törökországi levelei, Bpest 1889 .... 112. Kemény Zs., Zord idő...................... „ 1898 .... 113. Endrödi S., A magyar költészet kincsesháza, Bpest. 1895 . 114. Marianü, Ornitologia pop. română, Cernăuți 1883 .... 215. Strajanu, Chestiuni literare și ped., Craiova......................... 116. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice III. București 1897 .... 117. Delavrancea, Intre vis și viétá. . . . . . . . . 1893. 118. Raica, Studii literare, Ploiești 1897 ...... . . 119. Văcărescu, Luptele românilor 1877—78 Bucurescî ... 120. Lecca, Prima, 1890—95......................... . „ . . . 1896. 121. „ Secunda 1895—97. ...... „ . . . 1897. 122. Zamfireșcu, Imnuri păgâne ..... „ . . . 1897. 123. Coppée, Poveste tristă ............................ „ . . . 1894. 124. V. Onițiu, De töte, Brașov 1897 ... . . . . . . 125. Dulfu, Isprăvile lui Păcală, Bucurescî 1894 .................. 126. Shakespeare, Antoniu și Cleopatra, trad. Ghica, Bucurescî. .

1893 ............................ 1

. (2 eș.)

(2 es.)(4 es.)

(4 es.)(4 es.)(2 es.)

(4 es.)

(4 es.)(2 es.)

(6 es.)(3 es.)

111

Stăncescu, Glume și Povești. Craiova, 1895 . .Ispirescu, Basmele Românilor, Bucurescî 1892. . .Ollănescu, Teatru,

27.28.29. „ .1893 .

1

30. Georgescu, Cristofor Columb, . . „ . . 1892. 131. Carmen Sylva, Bate la ușă ... „ . . 1897. ■ 132. Rădulescu-Niger, Rustice, III . . „ . . . . 1894. 133. Corneille, Mincinosul, trad. Tincu. . . 1895. 134. Mândrescu, Literatură și obiceiuri pop, din comuna Rîpa

de jos,............................................. Bucurescî 189735. Dito și Idem, Astra...................................36. Carmen Sylva, Nuvele,.............................37. Stăncescu, Alte Basme............................

1897 . 11888 . 11893 . 1 (2 es.)

106

Vol.38. Renard, Este omul liber? . . . Bucurèscï 1896 .139. Șăineanii, Studii folclorice . . . 1896 . 140. Marculescu, Fundarea Romei ........... 141. Hauptmann, Țesetofiî....................... . . ; Iași .... 142. Ibsen, Liga tinerime!, ....................... . Craiova ... 143. Coppée, Lăutarul din Cremona .... „ . 144. Molière, Doii Juan, . . . . „ . . . . 145. Shakespeare, Femeia îndărătnică 146. Ibsen, Strigoii, . . . . . . . . . . Iași ... 147. Ibsen, Un dușman al poporului, . . . Bucurèscï . 148. Bodnărescu, Din scrierile lui . . . . . Cernăuți 1884.1 :49. Naum, Traduceri,............................ .... . Iașî . 1890. 150. Naum, Versuri ............................,, . 1890. 151. Vlăhuță, Iubire, . ................................. Bucurèscï 1896.152. Kisfaludy К., Válogatott költeményei, . . Bpest. ... . 153. Gaal M. Petőfi élete és költ................. .... „ .... 154. „ „ 'Tompa .... 155. „ „ Arany J. „ „ „................... „ 1

*' * *Cele-lalte 437 volume le-a primit biblioteca ca donațiune și anume:

’vol..Delà înaltul Minister de culte reg. ung.......................................... 61

„ Academia română . .......................................................... . 10„ Consistoriul archidiecesan ............................ 3„ Școlele din Ungaria (programe)........................ 104„ D-l Ieronim Barițiu............................................... 191„ D-I T. Maiorescu . . ............................................................... 1„ Academia maghiară........................1 . . „....................... 28,, D-l Dr. II. Pușcariu........................................ 2„ „ I. C. Panțu.................................... 2„ „ V. Goldiș................................ 1„ „ ' V. Onișor............................................... 1„ „ Z. Antinescu.................... 1„ „ G. Hango . ........................................... 1„ „ Dr. I. Cristea................................................................... 1„ „ V. Onițiu.......................................................................... 1„ „ D. Dan.............................................................................. 1„ „ M. Voilean................................................... 1„ „ II. Zeidner....................................................................... 1„ „ I. V. Socec....................................................................... 1„ Comitetul societ, pentru fond de teatru român .... 2

І07

Vol.Dela D-l Coriol. Bredicean............................ 4

„ „ Dr. Dicescu........................ 1„ „ Sext. Pușcariu ....... ï .... ................... 1„ Universitatea din Cernăuți .............. 1„ Camera comerc. din М.-Vásárhely . . .... . . . . . 1„ D-l I. Gherghel . . . ' . ..;.... . . . . . '. .. . : 1„ „ I. Minea................... . . . . . . . . . . . . . . 1„ „ Lampel R. ............ ..................... 4„ „Albina“ ....................................................... 1„ Gimnasiul Mikó din Szepsi Sz. György ......... 1„ D-l M. Stoica .............................. 1„ „ V. Babeș........................... 1„ „ Dr. V. Branisce . ................................... 1„ „ G. Téglás ........................... • • 4

Cu totul . . 437 vol.

- iВ. Musee și colecțiunî.

1. Museul istoriç-fllologic.Museul istoric-filoïogic a constat la sfârșitul anului școlar trecut din

100 obiecte, tablouri și piese antice-în decursul acestui an școlar acest museü s’a înbogățit cu urmă-

tórele obiecte:A) S’aü cumpărat:

a) 0 lampă grecescă antică cu 5 fl. • , .b) Copia galvanoplastică a unei rude de aur din cele aflate la Crasna,

având în relief pe îrnperații Romani: Valens, Valentinianus și Gratianus,5. fl. ’ ’ -1 .

c) 4 cănceaue (cane) vechi ardelenesc!, secol, trecut, à 1 fl., 4 fl.d) 2 farfurii vechi ardeleneșci, à 25 cr., 50 cr.e) Achilles în carul de luptă, fig. de terracotta 17 fl.f) Hector „ „ „ „ „ „ 17 fl.(j) 11 tablouri geografice și etnografice, representând :

1) Lumina polară,2) Un codru secular din regiunile tropice,3) Deșertul „Zahara“,4) Lacul de lavă „Halemaumau“ de pe insula Ilavaii,5) Pasta delà Hortobágy,

108

6) 0 parte din peștera Adelsberg (Carniolia),7) Muntele „Tabla“ și orașul Capetown delà Capul Bunei Spe-

• 1 ranțe (Africa), . ■8) Terasele cu isvóre ferbințî delà Otukapu-arangi (în partea nord.

a Selandeï nouë), tóté din colecțiunea.: Hölzel, Geograf. Characterbilder; cu totul fl. 24.80.

9) Românii, 10) Maghiarii, 11) Sașii, — tablouri etnografice, dincolecțiunea: Pichler, Wandb. der Völker Őst. Ung., à 3 fl., cu totul 9 fl.

Peste tot s’a cumpërat aci în preț de 88 fl. 10 cr.

B) S’ай primit ca donațiune :

a) 0 colecțiune de resturi de diferite construcțiunî romane de pe la vechia Ulpia Traiană, donată de D-l Chr. Kertsch, stud. montanist.

b) O lampă romană, aflată la Ulpia Traiană, dată tot de Domnul Chr. Kertsch.

Peste tot muzeul constă adî din 123 piese și diferite bucăți (cărămidî, mozaicuri, pietri etc.) antice.

2. Colecțiunea numismatică.Colecțiunea numismatică a constat cu finea anului școlar trecut din

488 piese. Din acestea s’aiî luat 3 piese, cari le-am avut în duplicat și s’aü dat în schimb pentru altele.

în decursul acestui an colecțiunea s’a înmulțit cu 74 piese; 39 copil galvanoplastice, 12 argint, 13 bronz, 5 aramă, 2 nikel și 3 hârtie și anume :

A) S’aü cumpërat: 30 piese cu 30 fl.B) s’aü primit în schimb: 10 șiC) s’aü primit ca donațiune: 34 piese.Frumosă donațiune ne-a făcut D-l Th. I. Zamfirescu, șef de secțiă în

ministerul de externe din BucurescI, dându-ne 14 prețiose medalii come­morative în bronz și argint, cari representeză diferite momente ale vieții culturale și de stat din România. Aducem ia acest loc adânca nostră mulțumită mărinimosului donator.

Am mal primit donațiunl delà D-nil: Oct. Sorescu, I. Tănăsescu, Chr. Kertsch, apoi delà G. Popa, iun., V. David, Tr. Gămulea, V. Cațaveiti, V. Banciű, V. Jozon și M. Grecean.

Cu finea acestui an școlar colecțiunea numßrä 559 piese și anume : 3 aur, 284 argint, 11 nikel, 201 bronz și aramă, 21 hârtie și 39 copil galvanoplastice.

.. ■ ’ 109

După state piesele sunt: Statul roman-:antic: 86; Grecia antică: 8; Austro-Ungaria-Transil vania: 222 (sec. XIV—XIX) ; România : 38 (s. XVIII—XIX) ; Sêrbia: 5 (sec. XIX); Bulgaria: 7 (sec. XIX); Turcia: 32 (sec. XVII—XIX); Persia: 1 (sec. XVIII); Grecia: 8 (sec. XIX); Italia: 12 (sec. XIX); Sicilia: 1 (sec. XVIII); Spania: 3 (sec. XVI și XIX); Helveția 4 (sec. XIX); Francia: 7 (sec. XVIII—XIX); Germania: 47 (sèc. XVI—XIX);'Polonia: 29 (s.XVΗXVIII); Anglia: 5(sec.XIX);.Belgia: 2(sec.XIX); Holandia: 2 (sec. XIX); Danimarca: 2 (sec. XIX); Finlanda: 2 (seû. XIX); Rusia: 31 (sec. XVIII—XIX); Statele unite: 1 (sec. XIX); Argentina: 1 (sec. XIX); Veneția: 3 (sec. XV și XIX).

3. Museul de sciințe naturale.Colecțiunea zoologică și cea botanică conține 2493 de exemplare și

166 de table. .Colecțiunea mineralogică constă din 404 piese.Pentru museă s’aiî eumpërnt în anul acesta obiecte în valóre de

96 fi. 30 cr. și anume:a) 7 preparate „System Morin“: Chamaeleo vulgaris, Tropidonotus

tesselatus, Bufo viridis, Proteus anguineus, Gammarus pulex, Chelifer cancroides și Lycosa tarantula;

b) 7 preparate biologice de insecte: Saturnia pyri, Sphinx pinastri, Bombyx mori, Cheimatobia brunata, Hibernia defoliaria, Tomicus typographus și Cynips quercus folii;

c) o colecție de 12 din cele mal însemnate bacterii și micro­organisme ;

d) o colecție de 12 preparate de fungî de fermentațiune și de mu- cegaiiî ;

e) o colecție de 30 din cel mal importanți arbori din Europa (lemn, fol, flori și fructe împreună cu insectul ce trăesce pe arbore);

f) o colecție de 25 soiuri exotice de lemn. • . |

4. Cabinetul fisical.Cu finea anului școl. 1896/7 aă fost în Cabinetul fisical 245 aparate

în valóre de 2038.65 fl. și 2339.35 mărci germane.în anul școl. 1897/8 s’aă procurat 13 aparate în valóre de 170 fl.,

așa că cu finea anului școl. 1897/8 starea Cabinetului fisical este: 258 aparate în preț de 2208.65 fl. și 2339.35 mărci germane.

Aparate procurate în anul present sunt:1) Ap'arat pentru explicarea centrului de greutate după Aht. fl. 3.502) Disc pentru compunerea luminel albe.................................„ 2.—

110

3) Oglinda lui König cu arëtàtor de flăcări aplicabilă la ma­șina centrifug........................ . . . . . . . . . „ 14.—

4) Modelul unei pu'mpe aspirătore . ... .1 . . . . . 10.—5) Modelul unei pumpe compresive.................................... .6) Un ciicoș cu maț aplicabil la pumpâ pneumatică. . .7) Țevi capilare pe' stativ. . . . . . . . . . . . . ‘ .8) Aparat de inducțiune cu elemente.................................... .9) Polispaste potențiale..............................................

10) Barometrul luî Goldschmidt pentru mësurarea înălțimilor.11) Scocul luî Galilei............................ . . . ’. . . . .12) Perdea pentru Sciopticon. . . . ........ .13) 9 obiecte pentru Sciopticon:

d)Discul’ solar ..................................................................b) Eclipsă solară. .’........................................................c) Saturn . ' . . . .. . . . . ........................d) Cornetul lui Donati.......................e) Nori cirri ......................................................................

18.—4.303.20

24,—6.50

44.—22.—:b.-

1.501.501.501.501.50

f) Cristale de zăpadă . . . 1.50g) Isoterme anuale ..................................................................„ 1.50

■ h) Isogone pentru anul 1880 . . .. . . . . . . . „ 1.50i) Isocline . ........................... „ 1.50

5. Cabinetul de chemie.Cabinetul chemic constă din 210 flacóne cu diferite corpuri și reagenții

și 72 ’ aparate.în anul acesta scolastic s’a mai completat cu 5 reagenții și s’aă

procurat 4 tabele technologice înfățișând prepararea Sulfurului și ă Acidului sulfuric.

6. Colecțiunea hartelor.La finea anului școlar 1896/7 colecțiunea hartelor avea 74 harte

istorice, 155 harte geografice și 6 tabele etnografice.în decursul anului școlar 1897/8 s’aă procurat următorele harte

geografice :1. Kogutowicz: Ungaria (fisică).................................fl. 72. Sydow-Habenicht: America de Sud ....................... „103. Sydow-Habenicht: America de Nord........... „104. Sydow-Habenicht: Africa............................. „ 205. Sydow-Habenicht: Australia și Polynesia. . . . . „ 12

Cu totul: 11. 59Prin urmare la sferșitul anului școlar 1897/8 colecțiunea hartelor are

74 harte istorice, 160 harte geografice și 6 tabele etnografice.

111

7. Desenul liber.Colecțiunea mijlócelor de învëtâmênt pentru desenul liber constă din:

a) 6 opuri sciențifice în 4 voi. și 26 fascie., Ъ) 1081 tabele' cu modele de desen tipărite, litografate saîi colorate, c) 55 modele de terracotta saü ghips, d) un aparat pentru desenul perspectivic.

Pentru acéstâ colectiune în anul curent nu s’a comandat nimic.

G. Reviste si di are. ;> !a) Ni s’au trimis țjratuît.

1. Főia diecesană din Caransebeș.2. Monitorul oficial al României.3. Telegraful român din Sibiiu.4. Gazeta Transilvaniei, Brașov.5. Hivatalos közlöny, 3 exemplare, Bpesta.6. Egészség, Budapesta.7. Herkules, Budapesta.8. Albina, revistă populară, Bucurescl.

b) Reviste abonate.

9. Convorbiri literare, abonamentul anual 15 lei.10. Archiva, organul societății sciențifice și literare din Iași, ab. an. 15 lei.11. Literatura și Arta rom., ab. an. 40 lei.12. Foia pedagogică, Sibiiu, ab. an. 3 fi.13. Scóla modernă, ab. an. 5 lei.14. Economia națională, revistă economică, ab. an. 30 lei.15. Transilvania, organul asociațiunii pentru literatura română și cultura

poporului român, ab. an. 5 fi.16. Archiv des Vereines für siebenbürgische Landeskunde, ab. an. 3 fl.17. Geographische Zeitschrift von Dr. A. Hettner, abon. an. 18 M.18. Lehrproben und Lehrgänge aus der Praxis der Gymnasien und Real­

schulen, ab. an. 8 M..19. Iahrbücher für Nationaloekonomie und Statistik, ab.' an. 30 M.20. Magazin für Literatur de Neumann-Hofer, ab. an. 16 M.21. Natur und Offenbarung, ab. an. 8 M.22. Zeitschrift für den matematišchen und ' naturwissenschaftlichen Un­

terricht, de Hoffmann, ab. an. 12 M.23. Zeitschrift für oesterreichische Gymnasien, ab. an. 12 11.24. Zeitschrift für Romanische Philologie von Gröber, ab. an. 20 M.25. Zeitschrift für Schulgesundheitspflege, ab. an. 8 M.

112

26. Zeitschrift für den physikalischen und chemischen Unterricht de Poske,ab. an. 10 M.

27. Zeitschrift für Philosophie und Pädagogik von W. Rein, ab. an. 6'M.28. Rundschau für Geographie und Statistik, ab. an. 10.29. Századok, revistă istorică, ab. an. 5 fl. '30. Magyar Nyelvőr, ab. an. 5 fl.31. Tanáregyesületi közlöny, ab. an. 5 fl.32. Revistele și rapórtele edate de academia maghiară.-

a) A magyar tud. akadémiai Almanah;b) Nyelvtudományi közlemények;c) Értekezések a történeti tudományok köréből;d) Értekezések a természettudományok köréből;e) Értekezések a mathematikai tudományok köréből;f) Mathematikai és természettudományi értesitő;g) Archeológiái értesitő;h) Archeológiái közlemények etc., ab. an general la revistele și ra­

pórtele academiei este de, 10 fl.Abonamentul revistelor face cu totul 188 fl. 10 cr.

8. Fonduri administrate de corpul profesoral.A. Fondul „Coresi“

înființat de actualul director al scólelor medii V. Onițiu și de corpul prof, pentru tipărirea de cărți școlare și pentru ajutore

la misiuni sciențifice ale profesorilor.

Intrate.Saldul per 7 Iuniu v. 1897 ................................................................ fl. 898.19Donațiunea Ilustr. Sale Dlul Eugen de Mocsonyi................................. „ 50.—Interese capitalisate pe sem. I. 1897......................................... . „ 18.30

Din taxele.de testimonii:a) delà gimnasiü '..................................... ....b) delà scóla reală...................................................c) „ scóla comercială..........................................

Interese capitalisate pe sem. II. 1897 ............................ • .Din donaț. de 100 fl. a Ilustr. Sale Dlul Eugen de Mocsonyi

<447.—190.—147.—

Яя

»я

Total . . fl. 1804.30

из

Е ș i 1 e. *Pentru timbre pe testimoniile scol. . ....................................’.

„ o fotografie a corpului prof. . . . . . . . . . .Abonamentul telefonului cancel. direct............................. .D-luI. Petru Roșea ajutor pentru studiarea jocurilor gimnastice

la Budapesta . . . . ................................ . . . . .Parastasul pentru profesorii reposât! . . . . ._ . . . . . .12,500 cole duple de hârtie p. „Gramatica limbe! eline.“ ... . ..Tipografiei Schlandt à conto „ „ „...................

„ Ciurcu et comp. p. broșarea „Gramat. limb, eline“ . .Achitarea finală a tipografiei V. Schlandt p. „Gramatica elină“. .

Total .Saldul- cu 5 Iunie v. 1898 .................. .... . < . . .

fi. 53.85

„■ 200.15„ 9.82fi. 157.50„ .200—„ 59.40„ 604—

fi. 1331.22„ 473.08

B. Fondul pentru ajutorarea școlarilor sëraeï și a școlarilor bolnavi.

: . ia) Fond propriu ... fi. 2319.27 1Salduldin anul trecut | Donat. Elena Muntean fi. 200.— j De atunci ай mal intrat:Delà domnul Dr. G. Baiulescu ; .........................................................„Delà On. -Eforiie, a scólelor lióstre la mórtea -fostului efor

Nie. T Ciurcu . . ;......................................... ... „Dela „Albina“ donațiunea anuală -. .......... „Interese. . >................ . . . . ....... . . . , . „Câștig la sortarea unui bon fi. 63.48 I,Câștig la alte 3 bonuri „ 190.44 | ”

.Din donat. Ilustr. Sale Dluî Eugen de Mocsonyi.......................... fi.Soma fl. V. a. . „

2519.27

6.70

25—100—116.49253.92

25—3046.38

Din interese s’au spesat pentru medicamente . . fi. 52.82’Ajutor școlarului G. Moian din cl. II. corn. . . . „ 20.—Pentru timbre . , . . . „ —.45

Suma fi. 7Ă27 fî. 73.27Rămân cu închieierea anului școlar 1897/8 . . ■ . . .fi. 2973.11

C Fondul „Bălașa St. Blebea“ pentru premiarea școlarilor distins! în musică.> >

Saklul din anul trecut . . ;................................ îl. 319.88Ай intrat ca interese . . . ................................. .... . . . „ 14.21Diferință de curs la conversiunea bonului . . . '.................. „____ 1.81

■ • Suma., fi. 335.908

114

D. Fondul pentru procurarea unui steag noü la gimnasiü.

Starea fondului.Delà petrecerea de dans a abiturienților gimn. anul școlar 1896/97 fl.Interese capitalisate per 31/XII. 1897 . ...........................................Venitul de jumètate al unei prelegeri publice ................................„

« T) . n n - » • . ..........................................................n

Din donat. Ilustr. Sale Dluî Eugen de Mocsonyi . ........................... „Suma . fl. 228,39

171 —3.32

17.—12.0725.—

E. Fondul pentru procurarea portretului poetuluiI. Lăpedat pentru sala festivă a școlelor.

Starea fondului.Banii întrațî cu ocasia discursului comemorativ al d-1 prof.

Andreiu Bârseanu în 25 Martie v. 1898 ............................ fl. 32,20Din donat. Ilustr. Sale Dluî Eugen de Mocsonyi................... „ 20.—

Suma fl. „ 52.20

Mulțămită publică.Direcțiunea școlară exprimă adâncă mulțămită și recunoscință tuturor

donatorilor, cari aü contribuit la înavuțirea bibliotecel, a colecțiunilor, precum și la sporirea fondului „Coresi“, a fondului pentru ajutorarea școlarilor săraci și a școlarilor bolnavi, precum și a celorlalte fonduri delà scólele nóstre. Cu acestă ocasiune direcțiunea îl r<5gă să binevoéscâ a păstra și pentru viitor acelaș interes pentru prosperarea scólelor nóstre, și în special apek'ză la marinimositatea domnilor autori români, a autorităților și cor- porațiunilor scientifice, să binevodscă a dărui câte un exemplar din opurile D-lor pe séma bibliotecii institutului nostru de învCțămGnt. îndeosebi ex­primăm mulțămită nösträ D-luî Ieronim G. liarițiu pentru donațiunea mare și frumósá de cărți ce a făcut bibliotecii, precum și Ilustritățil Sale D-luî Eugen de Mocsonyi pentru donațiunea de 100 fl. făcută cu prilejul exame­nului privat al fiilor dsale Petru și Alexandru. Suma acésta de 100 fl. am distribuit-o între cele 4 fonduri administrate de corpul profesoral.

115

9. Societatea de lectură„Ioan Popasu“ a studenților delà gimnasiu.

Societatea de lectură „Ioan Popasu“ a școlarilor din clasele superiőre ale gimnasiuluî s’a constituit în 4/16 Octobre 1897. Membrii ordinari al el aü fost școlarii din cl. VIII, și VII. gimn. (41), eră membrii extraordiriarl școlarii din cl. VI. și V. gimn. (69). Numărul total al membrilor a fost de 110..

Societatea a ținut în decursul anului 1 ședință publică, 16 ședințe ordinare și 2 ședințe extraordinare, în cari s’aă cetit mal multe lucrări ori­ginale și critici, s’aă declamat poesil și s’a cultivat musica vocală și instru­mentală de corul și orchestra societății.

Averea societății de lectură „Ioan Popasu“, care pănă la începûtul anului școlar de față era comună a studenților delà gimnasiă și a celor delà școla comercială, consta la începutul anului școlar din 1552 fl. 19 cr., 5 instrumente musicale și o bibliotecă cu 1123 opuri în 1313 voi.

Decidênd conferența profesorală din 24 Octobre 1897 pe basa ordinului consistorial Nr. 2765 a. 1897 despărțirea definitivă a fostei societăți de lectură (al cărei membri егай până acum școlarii gimnasiuluî superior îm­preună cu elevii școlel comerciale) în 2 societăți, una a studenților delà școlele medii, alta a celor delà comerciale, despărțirea totală s’a și efectuit. Despărțirea averii s’a făcut așa, că 69’7 % din avere s’aă dat societății șco- lelor medii, eră 30'3% societății delà școlele comerciale. Biblioteca, instru­mentele musicale și mobiliarul s’aü prețuit în bani și ай rëmas în exclusiva proprietate a societății de lectură delà scőlele medii, eră din echivalentul valorii lor 30'3% s’aü plătit din partea societății școlelor medii ca escon- tentare în bani gata societății nouö delà școla comercială.

Escontentarea completă a societății delà școla comercială së cifreze- cu 666 fl. 60 cr., eră restul de 885 fl. 59 cr., apoi biblioteca întrdgă, instru­mentele musicale și mobiliarul ай rëmas în exclusiva proprietate a socie­tății de lectură delà școlele medii.

Mișcarea casse! în aniil școl. 1897/8 së vede din cele următdre.

Intrate:Bani gata la finea anului școl 1896 ! 7 . 1563 fl. 61 cr.Interese capitalisate . - ................... 35 fl. 08 cr.Restante diverse................................. 19 fl. 40 cr.Din taxele .membrilor............................ 70 fl. 30 cr.Interese capitalisate............................ 27 fl. 02 cr.Venitul ședinței publice ...... 61 fl. 61 cr.

1777 fl. 02 cr.8*

116

E ș i t e :Spese diverse........................................... 24 fl. — cr.,,Compactare de cărți ....... 2 fl. 20 cr.’Spese cu representarea societății la în-mormênt. regretatului prof. N. Popovicï 110 fl. — cr.

Societății delà școla comercială ... . 666 fl. 60 cr. Diferite trebuințe . ....................... 20 fl. — cr.

822 fl. 80 cr.Averea societății de present constă așadară din:

a) 9.54 fl. 22 cr. bani depuși la institutul „Albina“.b) Biblioteca cu І123 opuri în 1313 voi.c) 5 instrumente musicale.d) Mobiliarul.' *

Dăm în cele următore raportul présentât de D-l director V. Onițiu conferente! profesorale din .21 Octobre v. 1897, din care së vë.d pe de-o parte precedențele despărțirii societății de lectură, ér pe de altă parte së vede norma, după care s’a. săvârșit împărțirea averii între societatea șcololor medii și între cea пой înființată a școlelor comerciale.

Etă raportul:

Onorată Conferență !în anul școl. 1895/96, când' corpul profesoral, la inițiativa luată de

subscrisul, a accentuat pentru prima-oră necesitatea despărțirii școlel comer- „"ciale de școlele medii (conferență ordin. III. din 3 Novembre v. 1895), în

conferență prof, extraord. II. din 24 Novembre v. 1895 stabilindu-së princi­piile separării școlel comerciale, între punctele de atingere și avere comună pe mal departe s’a păstrat față cu „societatea de lectură a studenților“ statul quo, adecă s’a decretat, ca societatea acésta cu totă averea el să rëmânà comună pentru școlele medii și școla comercială.

Acest decis a fost aprobat de Onoratele Delegatiunl școlare (4/16 De­cembre 1895) și întărit definitiv prin ordinațiunea consistorială nr. 8925 școl. 1895, ddto 11 Ianuarie 1896.

Astfel societatea de lectură a studenților, al cărei membri егай șco­larii din cele 3 clase comerciale și din cele 4 clase superiore ale gimna- siuliil, ’șl-a continuat nedespărțită activitatea sa până la finea anului școlar expirat (1896/97).

Dar deja în amintitul an școlar Venerabilul Consistorii! archidiecesan cu hârtia sa nr. 1792 școl. ddto 13 Martie 1897, — mânecând din obiec- țiunea făcută de înaltul minister al cultelor și instrucțiunii publice (nr. 55,105/896), care pretindea separarea societății'de lectură, câtă-vreme membrii el aparțin la 2 institute cu desăvârșire eterogene în fel și scop, —a cerut informațiunî delà direcțiunea șcdlelor medii asupra chestiunii despăr­țirii societății de lectură.

117

Pe basa raportului nr. 79 de dato 24 Martie 1897 a direcțiunii școlare Venerabilul Consistorii! (nr. școl. 2275 d. d. 3 Iulie 1897) someză direcțiunea, ca să „ia mësurile cuviincióse pentru separarea societății încă cu începutul anului școlar 1897/98“. După-се conferența prof, de închieiere delà sfêr- șitul anului școlar 1896/97 a decis în principii! separarea, rëmânênd, ca să së stabilescă ulterior detaiurile separării, separarea de fapt s’a și făcut cu Septembre 1897 / 98 și adl funcționeză la institutele nóstre douë socie­tăți de lectură: una la gimnasiü, alta la școla comercială.

Douë sunt chestiunile, cari sunt a së resolva aci:1. Organisarea nouă a societăților despărțite și2. împărțirea echitabilă și dreptă a avere! societății.Chestiunea primă nu formeză obiectul conferențelor nóstre comune

fiind o chestiune specială, parte a școlelor medii, parte a școlelor comercialeîmpărțirea averii însă are să se facă în comună înțelegere de ambele

corpuri profesorale și fiind acesta o chestiune mal grea, după o cercetare prealabilă și o cumpënire justă a stării lucrurilor, am elaborat următoriul proiect de separare, pe care ’1 supun aprețieril Onoratului corp profesoral și’l rog să’l adopte. .

Pentru-ca împărțirea averii să fie justă, singura cheie corectă este, a a së împărți averea după proporția numëruluï total al membrilor el delà școlele medii și delà școla comercială începênd cu înființarea societății și pănă la începutul anului școlar curent.

însă acesta nu este cu putință, căci ne lipsesce cu desëvêrsire lista membrilor. Nu ne putem lua nici după numërul claselor, căci prea e mare diferența de’ impopulare a claselor, la institutele nóstre, cu deo­sebire în timpul trecut. Nu ne rëmâne deci, decât să luăm de basă numërul total al școlarilor înmatriculați în acele clase ale școlelor medii 1 și comerciale, din cari școlarii au avut dreptul de a fi membri ia societate. Cifrele astfel găsite ne vor arëta între împrejurările date cel niai probabil și mal just raport de partësie a școlelor medii și a școlel comerciale la averea societății.

După datele ce am putut aduna pe cale privată, societatea de lectură s’a înființat în anul școlar 1871/72, avênd ca membri pe școlarii din cl. IV—VIII gimn. și pe cel din cl. I—III comercială. în anul școl. 1878/79 completându-se școla reală, care pănă atunci avusese numai 3 clase, cu cl. IV, șl acesta întră în societate și astfel delà anul 1878/79 pănă la anul 1883/84 inclusiv societatea îșî recruta membrii din cl. IV reală, • IV—VIII gimn. și I—III comercială. Din anul școl. 1884/85 íncócc cl. IV reală și IV gimn. îșî perde dreptul de a participa la societate, rëmânênd acest drept reservat pănă adl celor 4 clase ale gimnasiulul superior și celor 3 clase ale scólel comerciale.

118

Pe acestă basä am făcut un extras din matriculele școlare, consemnând într’o tabelă numărul tuturor școlarilor din acele clase, cari au avut dreptul a. participa la societate.

Etă tabela:

Anul școlarȘc ő 1 j 1 e m э d i I Școla comercială

IV.r.

IV. g-

V. g-

VI. g-

VII. g-

VIII.g-

Suma T. II. III. Suma

1871/72 _ 17 15 - 7 6 10 55 5 5 4 14. 1872/73 — 29 8 13 8 5 63 12 4 2 18

1873/74 — 23 18 ■ 5 9 8 63 3 8 3 141874/75 — 29 8 14 6 9 66 8 3 4 151875/76 — 33 11 7 11 6 68 1 4 2 71876/77 — 21 16 7 8 10 62 5 9 3 171877/78 — 26 14 18 6 7 - 71 7 4 8 19

' 1878/79 7 18 13 9 14 4 65 7 5 4 161879/80 7 30 10 9 11 16 83 9 7 4 201880/81 12 28 20 13 9 8 90 13 11 5 291881/82 10 28 26 12 8 7 91 10 9 10 291882/83 14 29 16 20 18 14 111 21 9 9 391883/84 17 19 28 12 21 12 /109 11 12 6 291884/85 — — 22 26 13 20 81 11 9 9 291885/86 — — 31 20 23 16 90 15 10 10 35.1886/87 — — 23 28 20 19 90 13' 11 10 341887/88 — — 27 18 33 21 99 14 9 12 35

' 1888/89 — ■— 22 18 10 24 74 12 10 9 311889/90 — — 24 20 16 15 75 16 12 8 361890/91 — — 36 15 14 15 80 15 14 9 381891/92 — — 26 26 21 17 90 28 14 12 541892/93 — — 33 24 23 18 98 31 23 13 671893/94 — — 36 26 24 22 108 36 27 21 841894/95 — — 36 35 23 33 127 31 30 27 881895/96 — — 29 26 37 20 112 28 27 30 851896/97 — — 38 24 23 32 117 36 31 24 91

Total : 2238■

Total : 973

119

Din acéstá tabelă së vede că numërul total al celor îndreptățiți a fi membri la societatea de lectură delà început și pănă la sfârșitul anului școlar expirat a fost de 3211, dintre cari 2238 delà școlele medii, ér 973 delà scóla comercială. Exprimate în procente aceste cifre, ele ne dau 69.7% pentru școlele medii și 30.3% pentru scóla comercială.

Acesta este deci proporția adevărată, în care së împărtășesc scólele medii și școlele comerciale la averea societății. 69.7% din averea totală îl compete deci societății de lectură delà școlele medii, ér 30.3% societății de lectură delà scóla comercială.

Averea societății să compune din :1. 1481 fl. 89 cr. bani gata, depuși la „Albina“, în care sumă nu

sunt introduse natural intratele din taxele de membri pe anul școl. curent căci aceste să administrăză deja separat. Suma acésta cu interesele de 4% ce-I revin începând cu 1 Iulie pănă acum, în cifră rotundă face 1500 fl.

împărțită suma acésta după raportul stabilit mal sus, societatea de lectură delà scólele medii va căpăta fl. 1045.50, ér cea delà scóla comer­cială: fl. 454.50.

2. Altă parte a averii societ, de lect. este biblioteca și colecțiunea recuisitelor și instrumentelor musicale ale orchestrei.

Find cu neputință separarea bibliotecii fără devalvarea cu desăvârșire a'valorii ambelor biblioteci, ce s’ar forma astfel, părerea mea este, ca bi­blioteca și colecțiunea recuisiteror și instrumentelor musicale să rămână la un loc în proprietatea societății de lectură delà școlele medil/să să prețuăscă cât represintă ele în bani, apoi după raportul stabilit mal sus, 30.3% a valorii să së plâtéscà din banii gata_ de 1045 fi. 50 cr. al societății de lect. delà șcălele medii drept echivalent la fondul societății de lectură delà școlele comerciale, rămânând școlele medii, bine înțeles, în proprietatea acestei averi mobile în mód exclusiv.

După o prețuire aproximativă făcută în conțelegere cu dl! president al societ, de lect. delà școlele medii D. Lupan, biblioteca societății represintă în bani, ca maxim fl. 600., ér recuisitele și instrumentele musicale: fl. 100., total: fl. 700. ’ .

Echivalentul de 30.3% al școlel comerciale face deci fl. 212.10., care sumă adausă la cel 454 fl. 50 cr., ce-I compet șc01eî comerciale din banii societății, face un total de fl 666.60: suma întrégà ce-I revine scólel co­merciale, — rămânând pentru șcălele medii deci în bani gata: fl. 833.40, plus biblioteca întrăgă și tóté recuisitele și instrumentele musicale ale orchestrei.

Pe basa acestor expuneri rog onorata confcrență, ca decretând în de­finitiv separarea societății de lectură, să împartă averea între societatea delà șc01a comercială și cea delà. șc01ele medii astfel:

120

1. Școlele medii primesc în bani: fl. 833.40.,: apoi întiéga bibliotecă și tóté recuisitele și instrumentele musicale ale societății. :

2. Școla comercială primesce în bani din fondul societ, fl. 454.50, érca echivalent al bibliotecii și ăl recuisitelor și instrumentelor: musicale fl. 212.10, cu totul deci fl. 666.60, cari sunt a i së plăti îndată din banii, societății depuși la „Albina“. ț . /,

- ■■ i’i

10. S Ѣ i p e u d i.ș Ѣ i i.

Nr. Numele stipendiștilor Clasa Fundațiunea Suma

fl.

1 Vasile Vlaicu .... II. gimn. Dela biserica Sf. Nicolae 502 Const. Sulică .... IV. » Я я я . 503 Vasile Negutiă . . . V. n .. я я я 504 Aurel Oancea .... V. w я ‘ я • я 505 Ilariu Russu .... V. n Fundat. „Romonțiană“ 636 Ioan Damian .... VI. n „Cologea“ 607 Ioan Găvrus ....» VI. n ‘ „ „Gozsdu“ 1808 Const. Moga .... VI. Ti

■ i

n ' . ' я 1209 Iovian Moldovan. . . VI. я ajutor privat 75

10 Aurel Nistőr . . . . VI. » Fundat. „Gozsdu“ 15011 Simeon Sbârcea . . VII. » „Șiuluțiu“ 10012 Dionisie Stoica . . . VII. n • „ „Gozsdu“ 12013 Gavriil Todică . . . VII. Ti • • - „ Dobâca (Asociat.) 5014 George Tulbure . . . VII. T> „ Francisc-Iosefină 6015 Ioan Comanicl ... VIII. я „ Roman (Asoc.) 6016 Sebastian Stanca. . VIII. я „ „PeiovicI“ 5017 Victor Fizeșian . . . VIII. я „ „Gozsdu“ 12018 George Bogdan . . . II. reală Delà biserica Sf. Nicolae 5019 Aurel Lupșan .... II. я я я n 5020 Ioan Bumbea .... III. я я я я 5021 George Govna. . . . III. я я я я 5022 Vasile Micudă ... IV. я Fundat. „Baiu“ ZCrneștl 25

121

în Internatul Christurian, instituit conform testamentului ferici­tului fundator de comitetul parochial al bisericel Sft. Nicolae din Scheid (Brașov) și pus sub diriginta părintelui protopresbiter și catechet B. Baiulescu s'aii întreținut cu totă provederea gratuit școlarii : Rom. Dogariu III. corn., Ilie Minea VI. gimn., Andr. Fătuleț I. comerc. și Nie. Stinghe IV. gimn.

'^"în Internatul lonclovicî, instituit din interesele fundațiunil D. Ionciovicl de Eforia școlară, ай fost întreținuți cu totă provederea gratuit în anul acesta școl. următorii: Ioan Läpödat cL III. com., Stef. Mirean cl. V- gimn. și Sofron Negru cl. I. comercială.

11. Școla elementară capitalăcu patru clase ordinare și patru paralele pentru băieți și

cinci clase ordinare șl doue paralele pentru fetițe.în clasele de copil și copile së învață următorele obiecte: Religiunea.

— Esercițiî intuitive. — Cetirea și scrierea română, maghiară, și germană.— Gramatica română. — Gramatica germână. — Gramatica maghiară. — Aritmetica. — Geografia și istoria patriei, constituția statului. — Cunoștințe din istoria naturală și fisică. — Caligrafia —- Desenul. — Cântările. — Gimnastica. — Grădinăritul. — Lucrul de mână femeesc. — Estinderea materialului din diferitele obiecte de învëtâmênt a fost conformă planului din Normativul școlar.

Personalul didactic al școlei elementare.A) La școla de băieți.

Nr. c

uren

t

Numelesi caracterul

Anii de serviciü 1 .

Ocupați и ne a

Lă alt

e șc

ole

Lașc

ola

nostr

ă

ІIoan Vătășan învăț, definitiv 8. 18

Directorul subst. al școlel de băieți.

învețător de clasă în cl. III A.

2Ioan Dări и

înv0ț. definitiv 10 13 învățător odinar în cl. IL A

122I Nr

. cure

nt

Numeleși caracterul.

Anil de serviciü

. Ocupațiunea

La alt

e sc

óle

1

La șc

ola

nostr

ă

3Candid Muslea

1

învăț.. definitiv 24 9 învățat. ord. în cl. I. A.;suplinesce grădinăritul în cl. III. și IV.

4Iosif Aron

învăț. definitiv 10 9

ț

\} învățător qrd. în cl. IV. B.;

^suplinesce gimnastica în cl. IV. B.

5Nie. Stoicoviciînvët. definitiv 3 4 învățător ord. în cl. IV. A.;

suplinesce gimnastica în cl. IV. A.

6Candin Groza învët. provisor 3 1

învățător ord. în. cl. IL B.; a propus și în școla de repe- tițiune și e notar al conferin-

! țelor.

7George Bntnarin

învët. suplent — 1 învățător ord. în cl. I. B.

8Aron Fluciiș învët. suplent 5 1

învățător ord. în cl. ÎII. B., și e notar al conferințelor ped.

literare.

9Tiinot. Popovicï

profesor de cântări al șcdlerlo medii

— —

t

Propune cântările în cl. III. și IV.

123

B) La școla de fetițe.

Nr. c

uren

t

Numeleși caracterul

Aniï de serviciu

Ocupațiunea

La. a

lte

școl

eLa

scől

a1

nost

ră1

Ioan Áron învăț. definitiv 6 25

Directorul școlel de fetițe, învățător ord. în cl. I. A.

Președintele conferințelor lunare, cari să țîn la-olaltă cu învăță­torii delà școla nostră de bă­ieți și a celor pedagogice-lite- rare, cari să țin în fie-care lună cu învățătorii delà școlele nóstre capitale, luând parte și în­vățătorii din Brașovul-vechiă și cel delà școla bisericeî sf. Treimi

de pe Tocile.A propus în școla de repetițiune,

desp. A.

2Zosiin Butnar învët. definitiv 5 23

învățător ord. în cl. II. A. A propus în școla de repetițiune,

desp. B.

3Nicolae (lanceaînvët. definitiv 3 23 .

învățător ord. în cl. V. > Suplinesce grădinăritul în cl. IV. și V. și limba germană în cl. V.

4Nicolae Bârsanînvăț. definitiv 6 9 învățător ord. în cl. IV. ■

Suplinesce limba germană în cl. IV.

5Stefan Popovic!învët. definitiv 2 4 învățător ord. în cl. III.

124N

r. cure

nt. I

Numelesi caracterul.

Anii de servicii!

Ocupațiunea

La alt

e sc

óle

J

Lașc

ola

ndstr

ă

6Ioan Priscu»învôt. suplent — 9 învëtator ord. în cl. II. B.

7Andreii! Badinînvët. suplent . 2 1 învețător ord. în cl. I. B.

8Elena Rusu

învèt. definitivă — ■ 14 învëtàtôre de lucrul de mână. Propune din cl. IL—V.

<

9Tiinot. Popovic!

profesor de cântări al șcdlelor medii

— — Propune cântările în cl. IV. și V.

10Ernst Kühlbrand

profesor extern — — Propune desenul liber în cl. V.

125

12. Acte și decisuri de natură principială date de autoritățile școlare.

— în timpul delà 1 Sept. v. 1897 pănă la 5 Iunie v. 1898.—

I. Delà Consistoriul archidiecesaii.1. Nr. direct. 65. — Cu ordinul Nr. 6174 scol, ddto 18 Sept. 1897 së

aprobă procedura propusă de conferența prof, din 28 Âugust 1897 pentru cașurile de trecere a școlarilor delà un soiü de scóle medii la altul în chipul următor:

a) Toți școlarii, cari vor să trécci delà un soiü de școlii medici (d.es. reale, civile) la un ait soiü de șcâlă medici (d. es. gimnasiu sali in­vers) ай să fiă supuși, conform §-luï 12. al artic. delege XXX din 1883, unul examen deprimirc, pentru care vor plăti o taxă fixă de 10 fl., adecă c/ece fiorini v. a. .

b) Comisiunea de examinare së va compune din directorul șcâlelor medii și din doi sau trei profesori al acelei clase, în care voiesce să fiă primit școlarul. Profesorii së designézci de directorul clupă buna chibzuélâ a acestuia pe basa testimomulul școlastic ultim al școlarului.

c) Taxa de 10 fiorini îl compete comisiunil examinătăre, împărțin- du-së între membrii comisiunel astfel, ca directorului să-l revină douë părți, ér fiecărui profesor câte o parte egală. —

»

Nr. direcț. 103. — Cu ordinul senatului scol. .Nr. 6840 ddto 23 Oct. 1897 së aprobă introducerea urmätörelor manuale: „Manual de stilistică" de Ioan F. Negruțiu pentru clasa V. gimnas. și „Istoria universală, voi.III., evul nou“ de Vasile Goldiș pentru usul clasei VI gimnas.

*Nr. direcț. 135. — Cu ordinul senatului scol. Nr. 7464 ddto 20 Nov.

1897 së aprobă introducerea urmätörelor manuale; „Aritmetica“ de F. Lurtz, partea II, III și IV și anume: a) în cl. I. gimn. și reală partea II și și III.; b) în cl. II. gimn. și reală partea a III; c) în cl. III și IV. gimn. și reală partea IV; — „Cartea a doua pentru deprinderea limbei maghiare de Fr. Koós și V. Goldiș" pentru cl. I și II gimn; — „Magyar olvasó­könyv a középiskolák alsó osztályai számára, II kötet“ de Kalmár Elek pentru cl. III și IV gimnasială și reală.

*

Nr. direcț. 114. — Cu ordinul Nr. 6963 școl. ddto 30 Octobre 1897 së transpune direcțiune! cercularul Nr. 68400 ddto 27 Octobre al Esc. Sale

126

Dluï ministru de culte și instrucțiune publică, prin care „opresce pe pro­fesorii șcdlelor medii de a lua parte activă la înființarea de institute „de bani și de a fi în directoratul acelora, în comitetul de administrare și „de supraveghiere, cü un cuvent în acele posturi, cari pot aduçe ceva ve- „nite, fiă ca salarii, fiă. ca tantiemă, fiă ca maree de presență; totodată ’șî „susține sieși dreptul de a decide (së înțelege: la școlele de stat), cari sunt „acele ocupațiunî laterale, cari së pot permite acelor profesori“.

*

Nr. direcț. 118. — Eforia școl. comunică ordinul consistorial Nr. 6527 ddto 16 Oct. 1897, prin care së aprobă introducerea limbei latine în mod facultativ cu 2 ore pe sëptëmânà în cl. I reală, — ceea-ce s’a făcut la propunerea direcțiunel școl. (Nr. direct. 45 ddto 19 Sept. 1897).

Nr. direcț. 131. — Cu ordinul Nr. 7385 școl. ddto 13 Novembre 1897 în urma unul incident ivit la examenul de maturitate supletor al școlel comerciale, ținut în Septembre 1897, Consistoriul archidiecesan în privința compunerei comisiunii de examinare de maturitate cu ocasiunea exa­menelor supletoril și de emendare, decreteză, că comisiunea examinătore, cu observarea praxeî introduse acuma de 14 ani, së va compune în con­sonanță cu usul de până acuma din profesorii, cari ай făcut parte din co­misiunea examinătore și la terminul ordinar din Маій—Іипій a anului școlar precedent. ;

*

Nr. direcț. 142. — Cu Nr. 7744 școl. ddto 27 Novembre 1897 Vene­rabilul Consistoriű transpune un exemplar din Instrucțiunea pentru direc­torii scólelor medii (Utasitás a középiskolai igazgatók számára) edată de Esc. Sá Dl ministru de culte și instrucțiune publ. cu ordinațiunea sa Nr. 37,560 ddto 22 Octobre 1897, — spre informațiune și orientare.

*Nr. direcț. 303. — Venerabilul Consistoriuü cu Nr. 3566 școl. ddto

30 Aprilie 1898 transpune direcțiune! școlare ordinațiunea ministerială Nr. 25,073 ddto 30 April 1898 în cestiunea reformei ce intenționăză a intro­duce la examenele scripturistice de maturitate din limba latină. Së in- tenționeză anume, ca tema scripturistică de maturitate din limba latină să fia un text latin clasic, care să së traducă în limba de propunere a insti­tutului (20—25 ronduri text versificat, 20—30 ronduri prosă).

Corpul profesoral, întrebat de opinia sa în chestiunea reformei inten­ționate, prin conclusul söü Nr. 6 luat în conferența ordinară a sósa, ți­nută în 23 Маій V. 1898, a aderat cu unanimitate la. planul de reformă.

■ 127'

II. Dela Efori«! și delegațiunile școlare.Nr. direcț. 56. — Cu Nr. 255 ddto 25 Septembre 1897 Eforia scol,

comunică direcțiune! conclusul Delegațiunilor școlare din 9 Septembre 1897, prin care së stabilesce statul normal al corpului profesoral delà gimnasiu, avênd să fiă compus din: un director, 11 profesori ordinari și un catechet; școlele medii și comerciale superiore voravé împreună cu totul 3 profesori pentru obiectele următore : unul pentru gimnastică, unul pentru, desenul liber și unul pentru cântări. ’ ' ——

Stabilirea definitivă a catedrelor delà școla reală (ce së impune în urma despărțirii totale a școlel comerciale superiore de aceste scóle) së va face cu finea acestui an școlar.

* ■Delegațiunile școlare în ședința II din 9 Sept. v. 1897 sub Nrul pro­

tocolar 17 ай votat cu unanimitate următorul adaus, la finea §-luî 14 al Regulamentului pentru conducerea afacerilor direcționale la șcdlele medii și comerciale:

„ Remunerațiunile pentru funcțiunea de director după definitivisare „formâză parte integrantă din salarul directorilor definitivi și le compet „întru töte împrejurările: și la cas de concediare și de demisionate și de „pensionare“. _________

III. Delà direcțiunea școlelor medii.Direcțiunea scólelor medii cu hârtia sa Nr. 32—1897/8 ddto 13 Sep­

tembre v. 1897 a înaintat Eforiei școlare un proiect pentru sistemisarea unul cuartal funerar în favorul membrilor corpului profesoral. Reproducem aci hârtia citată în întregul el cuprins:

Onorată Eforie școlară ! ' țAm convingerea, că este una dintre datorințele eseiițiale ale postului

ce ocup de-a susține, apëra și înainta interesele juste de orî-ce soiü ale corpului profesoral, în fruntea căruia më aflu, .fiind în deplină claritate cu adevërul tesel, că scóla sunt profesorii.

Condus de aceste vederi, cărora le-am dat în rcpețite rêndu'rï expresie în fața Onoratei Eforii școlare, am avut fericirea să întimpin apröpe totdőuna sprijinul puternic și efectiv al Onoratei Eforii, mulțămită căruia ne-a succes să realisăm un continuu progres la șc6Iele nóstre, progres, pe care a’l trage la îndoielă numai în lipsă de bunăcredință s’ar putö.

Basat pe acest sprijin isvorit din justa DV. aprețiare a chestiunilor, representate de. mine înaintea D-lor Vöstre totdőuna din înaltul punct de vedere al șc01elor și nici odată din mici considerațiunl laterale, — îmi іай

128

voia a Vë atrage binevoitórea DV. atențiune asupra uneï chestiuni, care reclamă imperios humana, echitabila și protectórea DV. intervenție.

Dintre multele neajunsuri, cu care së luptă profesorii scólelor nóstre medii pentru existența lor vremelnică, una este, care e de natură íngrijitóre pentru ei și care totuș cu ușurință, iără nici o jertfă materială deosebită së póte aranja. Este chestiunea cuartalului funerar, la care întru cât sciă, nici unul dintre organele nóstre administrative școlare până acum n’a re­flectat. Cuartalul funerar este salarul complet pe trei fluni.de dile a unui funcționar decedat în timpul funcțiune! sale, care së plătesce la mőrte vë- duveï reposatuluï, saü în lipsă, familiarilor sëï celor mai dé-aprópe.

în acest sens cuartalul funerar este introdus. în statul nostru pentru toți funcționarii publici, chiar și la funcționarii de administrație,, așa dar nu numai la oficianții proprii de stat.

Disposiția acésta justă și humană își are resonui sëü. — de sub care nici noi, ba mai cu samă noi, nu ne putem emancipa. <

Profesorul este un oficiant, a cărui tótá avere și tóté venite sunt postul lui și salarul lui. Că acest salar așa cum este nu prea ajunge spre asigurarea unui traiü liniștit și fără griji materiale însemnate, este un adevör atât de clar încât a mai, srărui asupra lui, socotesc că este de prisos. . и;

Astfel fiind, ori în care moment îl ajungea mórte pe profesor, fie în mod repentin, fie după o bolă îndelungată, — în urma,;lul-röínán.o .mulțime de daraveri financiare încurcate, pe cari familia lui e în neputință de-a le aranja. .

Ce situație cumplită së creézâ soției și copiilor, dacă profesorul reposât e familist! Lipsiți de-odată de ori-се venit, totă familia e dată pradă umilirii cerșitoresci, miseriei, executorilor.

Sunt considerațiunile cele mai elementare de umanitate și de stimă, ce trebue să le manifeste autoritățile școlare administrative cătră profesorii angajați în serviciul scólelor nóstre, — ' cari reclamă în acéstá privință disposițiuni urgente, umane și echitabile.

înțeleși asupra necesității ardente dc-a,asigura — nu e frasă Onorată Eforie ce фс, — de a asigura: liniștita decedare a profesorului, care numai pentru și numai delà șc01ă a trăit, atunci când Domnul îl va chiema la sine, — rëmâne să indic ce este a së face și calea pe care este a së face.

Propunerea mea este, ca:' 1) Onorata Eforie și On. Deleț/ați unt școlare să liotăriscă odată

pentru totdéuna, că în cașul decedăril unul profesor definitiv activ (fie în decursul anului școlar, fie în ferit, fie. ' în funcțiune, fie, în conccdiil) familiei sale, respective celor mal de aprópe al stil, le compete cuartal funerar.

129

2) Cuartalul funerar constă: a) din salarul regulat al de fundului (de care a beneficiat în timpul din urmă) pe trei luni de dïlë (inclusive buincue- niile,la directorul definitiv și adausul direcțional) și b) din banii de cuartir pe trei luni de file. Banii aceștia rtil a së extrada soției sale, saîl copiilor sël, sait tutorilor copiilor etc., cu un cuvent legitimilor sei eredi. Din cuar­talul funerar nu së pâte face nici o subtragere sub cuvent, că defunctul ar fi ridicat deja salarul sëü pe acea lună, în decursul căreia a încetat din vietă.

3) Cuartalul funerar së plătescc din budgetul ordinar al scólelor șisë acopere din diferința ce rëmâne în plus la budget din salarul complet al profesorului reposât față cu suma mal mică ce së plătesce după morte pentru suplinirea catedrei Iul. .

4) Eforia îșl reservă dreptul de a nu ocupa în mod definitiv catedravacantă în urma defunctului, decât după ce budgetul scólelor a economisit prin suplinirea catedrei o diferență pe deplin' egală cu întreg cuartalul funerar. . •

5) în cașul morțil unul profesor provisor sau suplent Eforia va plăti 100 fi. pentru spesele de înmormêntare din budgetul ordinar al șcâlel.

In feliül acesta aranjându-së chestiunea, Onorată Eforie școlară, së face un act de umanitate, de echitate și de demnitate, care numai spre fala și lauda scólelor nóstre póte să fie, pe de o parte, ér pe de altă parte, së realisézâ acéstà mare binefacere fără alterarea budgetului Onoratei Eforii și fără atingerea fondului de pensiune, care și de altfel este destul' de încărcat. ......................

Rog Onorata Eforie școlară de-a supune aceste propuneri ale mele unei seriöse aprețierl și primindu-le a le înainta cu ' recomandatiune Onoratelor Delegațiunl școlare spre aplacidare.

Brașov, în 15 Septembre v. 1897.

Virgil Onițiu directorul scólelor médiï

gr.-or. române.

Notă. Eforia școl. a exmis o comisiune din sinul sëü în acostă afacere, care însă pănă pe timpul punerii sub pressă a Anuarului present nu ’șl-a înaintat raportul Onoratei Eforii școlare, — dar suntem informați că o va face cât de curând în sens aprobator.

•X-

Nr. direcț. 69. — Cu datul de 4 Octobre v. 1897 direcțiunea a înaintat catul Onorata Eforie școlară un proiect pentru aranjarea principială defini­

9

130

tivă a chestiunii remunerațiunilor pentru orele de suplinire delà școlele medii, căci remunerațiunea de-până aci de 40 fl. după o oră pe săptămână pe cele 10 luni de școlă nu mal era în consonanță cu starea, actuală a sa­lariilor profesorale, ăr de altă parte suplinirile unor studii extraordinare să remunerați fără o normă fixă, după împrejurări, cu sume și mal mici decât cea indicată.

Étá proiectul direcțiune! școlare:a) Remunerațiunea pentru orele de suplinire la scotele medii së fixeză

odată pentru totdéuna parte cu 50 fl., parte cu 40 fl. după o oră pe sëptëmânâ pentru timpul de 10 luni a anului școlar.

b) Se vor. remunera cu 50 fl. pe oră orele de suplinire ținute de profesorii ordinari definitivi, - - afară de orele de gimnastică, caligrafie, cântări și desen liber.

c) Së vor remunera cu 40 fl. pe oră órele de suplinire ținute de■ profesorii extraordinari definitivi și de toți profesorii provisori, suplențl și

externi, apoi tóté órele de gimnastică, caligrafie, cântări și desen liber, fără considerare la calitatea profesorului încredințat cu órele de suplinire.

Notă. Suplinirile în acest an școlar s’aü plătit după acesta normă dar un conclus principial în acăstă afacere păn’acum On. Eforie școlară încă n’a luat.

IV. Din conferența profesorală.1. Conferența comună II din 24 Octobre 1897 cu conclusul Nr. I.

a decis îmdefinitiv despărțirea societății de lectură a studenților delà gimnasiu și delà șcdlele comerciale în două societăți independente între olaltă și a stabilit și modalitatea despărțirii averii, care s’a și efectuit. (v. mal de aprópe la capitlul 9. „Societatea de lectură“ al acestui Anuar, pg. 115 sqq.)

* *2. . Conferența comună II din 24 Octobre 1897 sub Nr., II cu unani­

mitate de voturi primesce următorul proiect de conclus propus de Dl di­rector V. Onițiu:

„AvGnd în vedere, că amintirea acelor colegi profesori de odinidră, cari ай muncit cu lumina minții și cu căldura inimii lor la aceste șcdle întru luminarea neamului românesc, trebue cultivată și binecuvântată în prima linie de noi, profesorii actuali, urmașii și continuatorii muncii lor, —

„avênd în vedere, că șcdla ndstră este confesională și ca atare e da- tóre a pomeni sufletele muncitorilor el reposațl în formele obicinuite re­ligiöse ale confesiunii nóstre ortodocse, —

131

„avend in fine în vedere momentul educativ, ce zace în manifestarea sentimentului de pietate al profesorilor în vieță față cu colegii lor decedați și al elevilor față cu educatorii cel de odinioră:

„1. Conferența decidé odată pentru totdeauna ținerea câte unui parastas : festiv în fie-care an, la o c],i anumită, ce se va stabili ulterior întru pome­nirea vednică a profesorilor reposațl ai, școlelor medii și superiâre.

„2. La parastas vor participa toți profesorii și toți școlarii școlelor medii și superiore. - • : '

„3. Parastasul se va ține exclusiv pentru profesorii reposațl și nu șS va pute deci combina cu parastase, ce sê țîn pentru alte persone bine­meritate față cu școla nâstră.

„4. Spre veclnica pomenire conferența decide să introducă la pro­tocol următorul pomelnic al profesorilor reposațl delà înființarea șcâlei și până adl, care va rëmâné să se completeze ulterior din timp în timp de cătră directorii școlel : . .. .

1. Vasile Oroianu.2. George Nicefor.3. Ioan Moldoveana..4. Dr. George Petreanü.5. Gavríil Munteanü.6. Dr. Ioan Meșotă.7. Dr. Nicolae Pop.8. Iosif Barac.9. Iulian Filipescul.

10. Ioan Stinghe.11. Nicolae Orghidan.12. Ioan Lăpădatu.13. Ioan Tacit. .... .14. George Strîmbu.15. Iosif Fericcanu.16. George Vlădăreanu.17. Ciprian G. Porumbescu.18. George Bârsan.19. Nicolae Constantin.20. Constantin Barbes-Barbcscu.21. Jenache G. Ioan.22. Ioan Dobrcanu.

. 23. Ioan Scurtu.24. Artemic Feneșianu.25. Mihail Pop.

9*

132

26. Dr. Nicolae Dima.27. Dr. Emílián Popescu.28. Dr. Ioan Bozoceami.29. David Almășianu.30. Nicolae Popovicï.

*

3. Conferența prof, comună II din 24 Octobre 1897. — Esc. Sa DI ministru de culte și instrue, publ. prin intermeđiarea Venerabilului Con- sistoriü archidiecesan (Nr. 5772 scol, ddto 4 Sept. 1897) a comunicat un proiect de al sëü pentru stabilirea unor disposition!, prin car! repetenților căduțl la examenul de maturitate să li së facă cu putință sub anumite con- dițiun! admiterea încă odată la examen, ceea-ce ar reclama un comentar corëspundëtor la §-ul 27 din artic. de lege XXX din 1883, în care së spune,

- că cel ce repetézâ examenul de maturitute, cădând la examen, nu së mal póte admite la o nouă repețire.

Dl ministru în proiectul sëü (Nr. 45310 din 1897) e aplecat spre opinia, ca repetentul de maturitate cădut, în cas dacă va urma benevol încă odată cursurile în cl. VIII. gimn. în timp de 1 an după căderea la examenul de repetiție, — să fie admis încă odată și pentru ultima-dră la examen.

Asupra acestui proiect luat în vedere de Dl ministru a fost consultat în mod prealabil și corpul nostru profesoral, care sub Nr. V. al conferențe! numite a adus următorul conclus:

„1. Conferența primesce din partea sa comentarul proiectat de Esc.' Sa Dl ministru și în acelaș timp mal adauge următorele detaiurî pentru modul de executare al proiectului:

2. Școlarul admis la repetarea benevolă a clase! VIII gimn. (după nesuccesul repețiri! examenului de maturitate), care nu ma! póte fi clasificat din пой cu finea anului școlar al repețire! benevole a clase! VIII,’ căci are deja testimoniu de cl. VIII (ér acesta legal dat fiind nu së póte ulterior nimici), — trebue cu tóté acestea constrîns într’un chip, ca să urmeze cursul regulat și să fie examinat în clasă de profesor! într’un rend cu școlari! or­dinar!, căc! sistemul cu benevoli! în praxă nu s’a dovedit a fi salutar nici pentru el, nie! pentru colegi! lor ordinari.

3. Spre acest scop: comisiuniî profesorale, compuse din profesorii clase! VIII g. în frunte cu directorul, (care conform regulamentului pentru examenele de maturitate (§ 4. alinea explicativă I) së ocupă în mod prea­labil cu chestiunea admitere! la examen a petcnților, fără de-a avé însë dreptul de a respinge pe cineva delà examen) — să i së dea dreptul a de­cide iară restricțiune, că pe basa prestațiunilor potentului benevol din anul școlar al repețire! benevole, acesta póte fi admis séü nu la examenul de

133

maturitate. Astfel repetentul benevol va fi construis a’și îndeplini datorințele școlare cu aceeași acurateță ca și un școlar ordinar și în acelaș timp e ocolit impasul de a së nimici un testimoniü legal, pe care Га meritat șco­larul odată.

4. Conclusul acesta prealabil së înaintéza spre revisuire plenului cqmi- siuniî de examinare (aci asistă și representanții autorităților superiore).

Comisia plenară decide apoi în definitiv, dacă’l admite pe repetentul benevol la examen séü nu. .

б. Cel neadmis la examen de plenul comisiunei de examinare nu mai póte depune în nici un chip examenul de maturitate".

*4. Conferența prof, pedagogică I. ținută în 26 Septembre v. 1897

a votat un proiect de modificare a planului de învățământ delà școlele medii, présentât de Dl director V. Onițiu. Proiectul e publicat întreg în fruntea acestui Anuar (v. pg. 1 sqq).

13. Notițe istorice din vi0ța școlară a anului 1897—98.

1. începerea anului scol. — După ce în 31 August v. 1897 s’aü ținut examenele supletorii și de emendare, a urmat înscrierea școlarilor în dilele de 1—3 Septembre v. — Duminecă în 7 Septembre v. s’a sëvérsit în biserica Sf. Nicolae din Scheiü solemnitatea bisericescă a invocării Duhului sfînt pentru începerea anului șoolar. După serviciul divin, la care a parti­cipat întreg corpul profesoral și toți școlarii, directorul școlelor medii a deschis în sala cea mare a institutului în mod festiv anul școlar printr’un discurs, în care a stăruit să inpregneze în inima tinerimii în deosebi sen­timentul de ordine și dragostea de muncă. Tot atunci s’aü cetit și legile școlare. — Prelegerile s’aü început în 5 Septembre v. 1897.

2. Festivități școlare. — Duminecă în 28 Septembre v. 1897 s’a serbat după serviciul divin în biserica Sf. Nicolae: (/iun sfintei Sofii, ă pa- trónei șc61elor nőstre cu sfințirea apei în sala festivă a gimnasiului. Cu acostă ocasiune D-l profesor J'rocopiii (íiciilcscu a rostit un discurs festiv „Despre jertfă“.

*

134

în 30 Novembre v. 1897, Diua sf Apostol Andreiü, ca diua comemo­rativă a marelui archiereă și protector al școlelor nóstre Andreiü baron de Șaguna, s’a ținut exortațiune festivă de D-l prof. I. Popea, asistând toți școlarii și întreg corpul profesoral. După exortațiune școlele aă participat la parastasul ținut pentru odihna sufletăscă a metropolitului Șaguna în bi­serica sfîntului Nicolae.

- *

După obiceiul din anii trecu ți s’a petrecut și în anul acesta școl. în sala festivă a școlelor un act de binefacere, împărțindu-să în ajunul Crăciu­nului în mod solemn haine între școlarii săraci din partea bisericei Sf. Ni­colae și a Reuniunii femeilor române.

*

în 25 Martie v. 1898, diua de Bunavestire, s’a oficiat parastasul mare întru pomenirea și odichna de veci a profesorilor reposațl ai școlelor medii. Cu acestă ocasie Dl catichet Dionisie Făgărășianu a ținut o exortație oca- sională în presența tuturor școlarilor și a corpului profesoral. După exortație școlele aă asistat în corpore la sf. liturgiă și la parastasul oficiat la biserica sf. Nicolae.

în aceeași di după amădi dl profesor în pensiune Andreiü Bârseanü a ținut în sala festivă a gimnasiului un discurs comemorativ asupra fostului profesor aci Ioan Lăpedatu (v. partea I. a acestui Anuar). Venitul acestei conferențe publice s’a destinat pentru spesele unui portret mare ,în colori a reposatului profesor și poet, menit a fi aședat în sala festivă a edificiului gimnasial. La parastasul mare ținut în aceeași di la Rășinari corpul prof- a trimis o delegațiune din sînul său.

*

în 14 Iuniu v. 1898 școlele aă serbat aniversarea a 25-a a morțil marelui și neuitatului archiereă Andreiü Baron de Șaguna asistând la parastasul solemn oficiat în biserica sf. Nicolae din Scheiă. Ér în 16 Iuniu v. s’a aranjat o solemnitate școlară, cu prilejul căreia Dl prof. Ioan Popea a ținut un frumos discurs comemorativ asupra marelui Andreiă în sala festivă a gimnasiului.

*

în 8 Martie v. 1898 societatea dc lectură „Ioan Popasu“ a studenților ’și-a ținut ședința festivă împreună cu noua societate delà scólele comerciale asistând un public număres. Acestă ședință a avut următorul program: .

1. Cuvent de deschidere, de conducătorul societății delà șc61ele comer­ciale Procopiu (Jivuleseu.

135

2. „Marș festiv“, de Iac. Mureșianu, executat de orchestra societăților.3. „Din viéfa economică a poporului nostru“, disertație de I. Lăpădat,

stud. în cl. III. com.4. „Dorul înstrăinatului“, cor de Flechtenmacher, executat de corul

societății.5. „Romanță Siciliană“, de Vieuxtemps, solo de violină cu acomp. de

piano, executat de Iustin CI. Iugă și Ivan Kovac, stud. în cl. VII. gimn.6. „Dormi în pace“, poesie de A. Vlăhuță, declam, de T. L. Morariu,

stud. în cl. II. com.7. „Douë cântece poporale“, de T. PopovicI, exec. de corul societății.8. „Satirele lui Eminescu“, studiu literar, disertație de Dionisie Stoica

stud. în cl. VII. gimn. " ' ------- ■9. „Dîna munților“, vals de IvanovicI, executat de orchestra societății.10. „Jidanul în raiü“, de Th. Speranță, declamațiune de N. Rusescu,

stud. în cl. V. gimnas.* ■ .

Duminecă, în 28 Iunie v. 1898, în prediua Sfinților apostoli Petru și Pavel s’a încheiat în mod solemn anul școlar. După serviciul divin în biserica Sf. Nicolae școlarii, corpul profesoral și un public numeros s’a adunat în sala

/ festivă a gimnasiulul, unde directorul școlei comerc. a rostit un discurs ocasional și s’aă distribuit premiile în cărți în valóre de circa 100 fl.

3. Eoccursiunî școlare. — în 10 Sept. v. 1897 s’a ținut excursiunea obicinuită a școlelor nóstre la Poiană.

în 21 Маій v. 1898. s’a ținut maialul școlelor în Stejeriș. Cu ocasiunea acésta~s’aü aranjat diferite întreceri cu școlarii claselor inferiore, împărțin- du-së premii între aceia cari s’aü distins. 0 parte a speselor împreunate cu aceste petreceri ni s’aü oferit în mod mărinimos de cătră: F. A. în sumă de fl. 10.

4. Cas de morte. — Harilaos Ioanide, fost elev de cl. I. gimnas. a murit în urma unei apoplexil de inimă în Martie 1898. El a fost înmor­mântat încimiterulbisericeISf. Nicolae, petrecut fiind pănă lagropă de clasele gimnasiulul inferior. Cu prilejul acesta D-l prof. P. Dan a rostit un frumos discurs funebral asupra acestui elev bun, inteligent și sîrguincios.

5. Visitațiune școlară. — Domnul director suprem • titular Téglás Gábor, directorul scólel reale de stat din Deva, a visitat în calitate de ex- mis ministerial gimnasiul și școla reală în dilele de 5—10 Маій v. 1898, asistând la prelegeri în diferite clase și cercetând de-amöruntul atât loca­litățile și colecțiunile școlare, cât și lucrările scripturistice ale școlarilor. Observațiunile făcute cu ocasiunea acesta D-l exmis ministerial le-a expus

136

în conferența ținută în 10 Маій v., dând un raport forte favorabil asupra scólelor nóstre.

6. Examene de maturitate la gimnasiü. a). în 6 Septembre v. 1897 s’a ținut examenul supletor de maturitate la gimnasiü sub presidiul Preacuvioșiel Sale, Domnului Dr. Ilarion Pușcariil, ѵісагій archiepiscopesc, ca comisariü consistorial și în presența Domnului Nie. Putnoky, ca repré­sentant al înaltului guvern. S’aù présentât la examenul verbal delà acest termin 2 abituriențl: Nicolae Suciii având să emendeze dintr’un obiect (ma­tematica) și Ioan Popii având să repeteze examenul din tóté obiectele. — Resultatul examenului a fost, că abiturientul Nicolae Suciu s’a declarat matur, ér Ioan Рори a cădut pentru totdéuna.

b) în 17 Decembre v. 1897 s’a ținut al doilea examen supletor de ma­turitate la gimnasiü, la care ай asistat ca comisar consistorial Prea On. Domn protopresbiter Vas. Voina, ér ca représentant guvernial D-l Dr. Ioan Vikol, directorul gimnasiulul din Elisabetopole. S’a présentât 1 abiturient : Vasile Stan, emendând dintr’un obiect (matemat.), a fost declarat matur.

c) Examenul seripturistic de maturitate la gimnasiü pro 1897/98 s’a ținut în dilele de 4—9 Маій v. 1898 supunêndu-së 19 abituriențl, adecă toți 16, cari ай absolvat cu succes în anul școl. curent cl. VIII gimn., apoi 2 re- petențl din anul școl. precedent și 1, care a absolvatgimnasiul mal de mult.,

d) Examenul verbal de maturitate pro 1897/8 s’a ținut în 8 și 9 Iuniu v. 1898 sub presidiul Preacuvioșiel Sale D-luI archimandrit și ѵісагій ar­chiepiscopesc Dr. Ilarion Puscariil, ca comisariü consistorial și ; asistând ca représentant al înaltului guvern Ilustritatea Sa D-nul Dr. Eugen Gaal consilier ministerial și profesor la politechnicul din Budapesta. S’aü admis la acest examen: 19 abituriențl și s’aü présentât toți 19.

Resultatul examenului:a) jnaturl cu forte bine: 3 ; -b) maturi cu bine: 5 ;c) maturi : 3 ;d) respinși pe un an: 4; respinși pe 2 luni: 4.Ий trecut deci cu succes examenul de maturitate la gimnasiü în de­

cursul anului școl. 1897/98 cu totul 13 abituriențl, dintre cari 8 cu forte bine, 5 cu bine și 5 simplu.

Mal jos urmeză o tabelă specială despre examenul de maturitate țînut în Маій—Iuniu 1898.

7. Examenele publiée de înehleiere s’aü ținut la gimnasiü în diua de 25 Iuniu v., ér la reale în 26 Iuniu v. 1898, după următorul program :

137

A) L a, gr i zu nasi n.Joï, în 25 Iuniu V.

Óra Clasa Obiectul Profesorul

77,—8 VII. Maghiara Dr. Ioan Bunea8—8V2 » Fisica L. Nastasi

8‘/2-9 VI. Religiunea D. Făgărășianu9-97, » Româna Dr. Ioan Bunea

97,-10 V. Istoria natur. Ipol. Ilasievici10—107, Elina P. Budiu

107,-11 IV. Latina Dr. los. Blaga11—liy2 » Româna P. Dan.

117,-12 Declamațiune.

27-3 III. Istoria V. Goldiș3-37, Germana Ipol. Ilasievici

Зу2—4 11. Geografia D. Lupan4-472 : » Geometria P. Percea

47,-5 I. Latina P. Dan5-57, » Geografia D. Lupan

B) U a școla reală.Vineri, în 26 Iuniu v.

Óra Clasa Obiectul Profesoruli

772-8 IV. reală Francesa I. Pricu8-87, n » Aritmetica A. Ciortea .

87,-9 ■ III. » Maghiara N. Bogdan9-9’/, « 11 Fisica I. Maxim

97,-10 II. 11 Româna N. Bogdan10—107, » и Istoria naturală G. Chelariu

io7,—ii I. 11 Geografia D. Lupanii -11'7 11 11 Geometria P. Percea

Examenul de cântări s’a ținut Miercuri în 24 Iuniu v. la 11 őre a. rn. cu școlarii clasei 1. reale și II. gimnasiale.

Examenclo s’ati ținut în sala festivă a gimnasiului.

138

14. Examenul de maturitate la gimnasiu.în Маій—Iuniu 1898.

Nr.Admiși la examenul

scripturistic.

Resultatul ge­neral al examen,

scripturistic.

Resultatul examenului

verbal.

Cariera

alesă.

1. Alexandru Băiesan1 admis la exam. verbal

respins pe 1 an administrație

2. Alexandru Bogdan » îî matur cu forte bine

fllosofiă

3. George Burlea » » are să repeteze exam. în Sept, din

matematicăteologia

4. Sabin Cerbu respins pe 1 an * teologi ä

5. Virgil Haral. Cioban admis la exam. verbal.

matur teologiă

6. Ioan Comanicl » » matur cu forte bine

filosofiă

7. Moise Enescu » ■П ~ matur cu forte bine

medicină

8. Victor Fizeșian « » are să repeteze exam. în Sept, din

istoriăsilvanistică

9. Ilariu Gonțea » » matur cu bine • teologiă

10. Const. Jurcăti (Jurca) » « matur cu bine teologiă

11. Sirneon Leucuță » » respins pe 1 an teologiă

12. Aron Mețian »arc să repeteze

exam. în Sept, din 1. maghiară

armată

139

• *) Aurel Moga a făcut exam. script. în Маій 1897.

Nr.Admiși 4a examenul

scripturistic

Resultatul ge­neral al examen,

scripturist.

Resultatul examenului

verbal

Cariera

alesă

13. Aurel Moga*) admis la exam. verbal

respins pe 1 an drepturi

14. George Nastea 5? » matur silvanistică

15. Ioan Popea » Яare sä repeteze

exam. în Sept, din 1. maghiară

montanistică

16. George C. Popp » n matur cu bine armată

17. Vasile Runcean » n matur teologiă

18. Emilian Sglimbea « n respins pe 1 an teologiă

19. Sebast. Stanca n n matur cu bine filosofiă

20. Dumitru Zêrnovean » » matur cu bine teologiă

împlinirea datorințelor creștinesc!.în dilele de Duminecă și la sărbătorile împărătesei së adună în sala

mare a gimnasiulul la 8 őre dimineța alternativ, odată școlarii din clasele superióre, odată cel din clasele inferiore ale șcdlelor medii și după exortația îndatinată merg la 9 őre însoțiți de catechet la biserică. Peste ernă școlarii nu sunt duși la biserică, ci asistă numai la exortațiă. — De douß-orl pe an, în postul Crăciunului și în postul Pascilor, sö mărturisesc și sö cuminecă toți școlarii de confesiunea gr. or. și gr. cat.

140

15. Insciințare pentru anul viitor.Anul șcelar 1898—99 së va începe cu 2 Septembre 1898 st. v., adecă

în 14 Septembre st. n. Părinții, cari doresc a-șî da copil la aceste școle sunt poftiți a së présenta cu fiii sau cu fiicele lor în cancelaria Direcțiuni­lor respective în dilele de 2, 3 și 4 Septembre v. adecă în 14, 15 și 16 Septembre st. пой pentru înmatriculare. Din causa aglomerării mari în cl. I. gimn., în diua primă în acesta clasă së vor înmatricula numai școlarii cu nota generală forte bine, în diua a -doua cel cu bine, ér în diua a treia cel cu suficient, — între cești din urmă în prima linie școlarii din Brașov și comitat. în celelalte clase înmatricularea së va face fără aceste restricțiunî după ordinea presentăril. — Școlarii, cari së inmatriculeză pentru prima dată la școlele nóstre medii, vor produce testimoniu scolastic, extras de botez și certificat de revaccinare. în 31 August, și 1 Septembre v. delà 8—12 ore a. m. și delà 2—5 őre p. m. së vor ține examenele supletoril și de emendare. Cel ce s’ar présenta mal târdiü, ай să petiționeze la direcțiune, dovedind cu atestat valabil causa întârdieril.

Toți școlarii, cari întră în I 'gimn. saü I reală pot fi supuși la un examen de primire conform normativelor existente. Examenul de primire së va ține în 1 și 2 Septembre st. v.

Notă. — Școlarii, cari vin delà un institut, unde în gimnasiul superior nu s’a propus limba grecescă, ай să fiă supuși la un examen de primire din limba grecă.

141

16. Date statistice.a) Statistica școlarilor inmatriculați la școlele medii după clase.

Clasa

Numërul școlarilor Suma totalăin

mat

ricul

.

ordi

nari

priv

atiș

tî

'S Q’ w-WДмGUcö ай

murit

inm

atric

ul.

ordi

nari

priv

atiș

tî

ай p

ărăs

. șco

la

ай m

urit

Vin. gimn. 19 17 2 1

VII. » 24 23 1 . — ,—

. VI. • « 40 38 2 2 —

V. 32 32 — 2 —

IV. n 43 42' 1 2 —

III. » 56 56 — — -

II. » 50 48 2 — —

I. » 61 60 1 — 1-

L a g i m n a s i u : 325 316 9 7 1

IV. reală 21 21 — — —

III. » 32 31 1 2 —

II. » 28 28 — — —

I. » 63 60 3 10 —

L a rea le: 144 140 4 12 —

La șctilele medii cu totul : 469 456 13 19 1

142

Ъ) Școlarii examinați din școlele medii după confesiune, naționali­tate și după ocupațiunea părinților.

Școlarii după confesiune

Școlarii după na­ționalitate

Ocupațiunea părinților

Clasa

gr.-o

rient

all

gr.-c

atol

icî

evan

g.-lu

ter.

de le

ge m

oz.

Rom

âni

Slov

aci

Agr

ic. ș

i eco

n.

de vi

teC

omer

cian

țî și

indu

stria

s!

Func

ț. pub

l.

Func

ț. pr

iv.

Altă

cat

eg. d

e in

telig

ențî

Dile

rl, se

rvit.

Priv

atie

r! (p

en-

sion

iștT

) etc.

VIII. gimn. 17 1 — — 18 —vil ,, 15 7 2 — 22 2

vi. „ 35 2. 1 — 37 1

V. „

IV. „

25

33

5

7

—

1

30

40

—[123 34 17 6 109 15 13

III. „ 53 3 — — 56 —

II. „ 48 2 — — 50 —

I. 54 6 ' —- — 60 —

Suma:(gimn.)

280 33 3 1 314 ‘3 '— — — — — — —

IV. reală 18 3 — . — 21 —.

IU. ,

II- „

26

24

2

4

— 2 30

28

—63 36 3 3 8 14 5

I. „ 50 2 — 1 53 —

Suma:(reale)

118 11 — 3 132

143

с) Școlarii examinați din școlele medii după etatea lor la finea anului școl.

ClasaA n I împliniți

La ola

ltă

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 mai mulțî

I. gimnasială 5 22 15 15 3 — — — — — — — 60

II. П — 4 12 15 9 ' 7 3 — — — — — — 50

III. » — — 1 10 21 17 7 56

IV. Y) — — — 5 5 14 10 7 — — — — — 41

V. » — — — — 3 11 7 7 1 1 — — — 30

VI. 5? — — — — — 1 14 12 9 1 1 — — 38

VII. » — — 6 ' 7 5 4 2 — 24

VIII. T! — 2 2 5 5 2 2 1"8i

I. reală — 8 19 18 5 1 2 53

II. я — — 1 9 9 9 — — — — — — 28

III. я — — — 1 8 15 2 4 — — — 30

IV. я — — — — 3 0 5 4 3

•

— 21

144

d) Școlarii examinați din școlele medii după locul nasceriï.

Locul Gimnasiű Școla reală Suma

Brașov, oraș . . . . . 55 32 87

Brașov, comitat . . . 54 38 92

Comitatul Făgărașului. . 107 25 132

„ Treiscaune . . 18 13 31

„ Têrnava mare. 16 3 19

„ Alba de jos. . 4 ; — 4

„ Sibiiulul . . . 7 3 io

„ Murës-Turda . 3 —1

1 3

„ Hunedóra . . 9 — 9

„ Turda-Aries. . 7 — 7

„ Caraș-Severin . 8 — 8

„ Torontal. . . 2 • — 2

Alte comitate .... 21 2 23

România....................... 6 14 20

Rusia............................ — 1 1

Bulgaria............................Í1

1 1

145.

e) Statistica clasificațiunilor delà finea anului școlar.

io

Nota generală Morali- S u ni a totală

tatea Nota generală Moralitatea

Clasa

forte

bine

i

bine

sufic

ient

cu n

esuf

. din

1 ob

iect

cu n

es. di

n 2 o

biec

tecu

mal m

ult! n

esuf

. __

____

_î__

____

_

Й a -O core

sp. le

gilo

r sco

l.nu

de t

ot co

r. le

g. sc

ol.

Q>

g IoФ -pS-H

bine

-su

ficie

ntcu

nes

uf. d

in 1

obie

ctcu

nesu

f. di

n 2 ob

iect

ecu

mal m

ulțî n

esuf

.

bună

core

sp. le

gilo

r scol

.

nu d

e tot

cor.

leg.

scol

.

CŐ <D- :

VIII. gim. 5 4 7 — — — 12 4 — —

vu. „ 10 5 2 4 — 2 17 6 — —

VI. 9 6 7 4 4 6 34 2 — —

V. „ 8 5 6 4 2 5 22 8 —

IV. „ 9 6 12 9 2 2 33 7 — —

IU- ,, 9 15 21 10 1 — 42 14 — —

И- « 14 16 11 4 3 — 46 2 — —

I. 10 23 9 7 2 8 56 3 — —1

La gimnasiu 74 80 75 42 14 23 262 46 — —

IV. reală, 3 1 11 4 — 2 17 4 — —

III- „ 3 8 11 3 2 2 22 6 1 —

II- , 8 6 11 3 — — 23 5 — —

I. „ 5 12 6 11 3 13 34 16 — —

La șcdla reală 19 27 39 21 5 17 96 31 1 —

Cu totul a șcdlele medii: 93 107 114 63 19 40 358 77 1 —

146

f) STATISTICA ȘC0LELOR PRIMARE. ~ A. Școla primară de băieți.

. . a) Lleviî inmatriculaț/l după clasă și confesiune. .

ClasaDupă confesiune

Numărul totalgr. or. gr. cat. moz.

I. A. 67 — — 67

I. B. 63 — — 63

II. A. 57. — — 57

II. B. ' '57 — — 57

III. A. 46 — — 46

III. B. 45 — — 45

IV. A. 44 — 1 45

IV. B. 42 2 44

Total : 421 2 1 ! 424

b) După locul nasccril. c) După etate.

Locul de unde ? Numărul elevilor Ani împliniți Numărul

elevilor

Din orașul Brașov 396 6 anî 33

„ comitatul „ 4 7 „ 59

„ „ Treiscaun. 5 8 „ 67

» » Făgăraș 5 9 » 7110 „ 99

„ „ Arad 111 „ 55

„ „ Torontal 1 12 „ 30„ România 12 13 „ 10

Total : 424 Total : 424

■ 147

В. Școla primară de fetițe.a) Elevele înmatriculate după clasă șl confesiune.

C 1 as aDupă confesiune

Numărul totalgr. or. gr. cat. altăconfes.

I. A. 49 — 49I. B. 38 1 — 39

II. A. 44 — —' 44

II. B. 42 — — 42

III. 67 — ■ — 67

IV. 36 2 V — 38

V. 14 —' 14

Total : 290 3 — 293

b) După locul nasceril.

Locul de undo ? Numărul elevelor

Din orașul Brașov 270

» comitatul „ 2

» „ Treiscaun. 4

55 „ Făgăraș 3

55 „ Têrnav. 2

55 alto comitate 5

» România : 6

55 Bulgaria 1

Total : 293

c) După etate.

Anî împliniți Numărul elevelor

6 ani1

42

7 55 48

8 55 56

9 » 65

10 55 42

11 55 32

12 55 6

13 55 .2

Total: 293

10*

148

g) S u m a t о t a 1 ă

a școlarilor înmatriculați la scotele centrale a fost în anul școlar 1897—98:

La gimnasiu.......................................... 325„ scóla reală ...................................................................... 144„ „ comercială....................-........................................ 101„ „ primară de băieți .............. 424„ „ primară de fetițe.................................................... 293„ „ de repetițiune (băieți)................................... 30„ „ de repetițiune (fetițe)................................... ... . 95

Suma . . 1412i .

Așadară față cu numărul de 1386 școlari din anul 1896—97 resultă în anul de față o crescere de 26 școlari, ér față de anul școl. 1895—96 o crescere de 131 școlari.

ï

17. C las i fi с ați un e așcolarilor din școlele medii la finea anului școl. 1897 -98.

A) G-i m n asi ul.

Clasa I. gimnasială.

Numele Locul nascerii - Confesiunea Nota generală

1 Aroiîlancu Emilian Brașov gr. or. bine2 Baboie Nicolao 'nesuficient (2)3 Bărbat Ioan Sercăita nesufic. (1, aritm.)4 Bârsan Nicolae Bogata olténâ » я bine5 Bidu George Brașov я я' nesuficient6 Boer Iacob Vad gr. cat. suficient .7 Boer Nicolae Grid gr. or. suficient8 Borzea Pavel Vistea inferióra Я я bine9 Broju Ioan Dérste я я bine

10 Burs George Ucea superióra я я nesufic. (1, magh.)11 Butnar Alexandru Codlea я я suficient12 Câlția Petru Sona gr. cat. nesuficient 113 Cențu Moise Șirnea (Bran) gr. or. bine14 Cernea Virgil Cincu mare gr. cat. forte bine15 Chiroiu Ioan Brașov gr. or. nesuficient16 Ciurcu George Я Я я fórte bine17 Cojan George Peștera (Bran) я я bine18 Comșa Alexandru Comăna super. я я nesufic. (1, aritm.)19 Coltofean Valeriu Bretcu nesuficient20 Cristof Teodor Brașov nesuficient21 Cucu Nicolae Ucea inferiora suficient22 Debu Petru Șercăita я я bine23 Doagă Petru Reșița româna я я bine24 Dobrin Aurel Bucium gr. cat. bine25 Faina George Mărgineni Я я fórte bine26 Fătuleț George Hermán gr. or. bine27 Giurca Ilie Streza-Cârțișdra я я bine28 Giuvelca Dumitru Brașov я я nesuficient29 Gurgäu George Satulung я я bine

ІбО

Numele Locul nasceriï Confesiunea Nota generală

30 Gurlea Achim Ucea inferiora gr. or. forte bine31 Ludu Ioan Presmer я я bine32 Manu Ioan Brașov nesufic. (1, aritm.)33 Mänoiü Ioan Simon (Bran) îî л nesufic. (1, geom.)34 Marin Ioan Crizbav я ' » bine35 Morar George Feldióra » » bine36 Novac Ioan Sona gr. cat. suficient37 Nistor Virgil Arpătac gr. or. forte bine38 Oanä George Streza-Cârțișora Я я • suficient39 Panä Valeriu ZêrnestI я я , forte bine40 Pantilimon Bartol. Bogata oltenă я я bine41 Popea Nicolae Satulung я я forte bine42 Popescu Mariu Brașov я я nesufic. (1, lat.)43 Pop Ștefan Uzon я » suficient44 Puiu George Brașov я » bine45 Purcărea Ioan ■ Я -Я . nesuficient46 Puscar Trifon Tohanul-noü я » bine47 Reit Sextil Porta (Bran) я я forte bine48 Sandru Ioan Vistea inferiörä я я bine49 Sêrbu Dumitru Dêrste я я bine50 Soiu Dumitru Résnov я я bine51 Stoian Aurel Bran я я forte bine52 Tätulea Victor Predeal (Bran) я я bine53 Tocanie Nicolae Brașov я я suficient54 Urdea Leonte Grid я г/ suficient55 Ursoiu Vasilie Brașov я я nesuficient56 Vas Alexandru Voila я я forte bine57 Vidriginescu Alex. Turcheș я я . . nesufic. (1, geom.)58 Voina Mircea Brașov я я bine59 Zamfir George п я я nesuficient (2)

P r i va t i ști. ,

1 Mocsonyi Alex, de Budapesta gr. or. forte bine

Clasa IL gimnasială.1 Baiulescu Emil Brașov gr.. or. fórte bine2 Bertian Vasile Satulung я л - fórte bine3 Boer Matei ü Grid я я fórte bine4 Boer Nicolae л л bine5 Brotea Ioan Mateias л л fórte bine6 Bucurenciö Sandu Satulung я я bine7 Budin Paul Brașov я л nesufic. (1, aritm.)

151

Numele Locul nasceriî Confesiunea Nota generală

8 Cândea Alđea Corbi gr. or. forte bine9 Cernea Ovid Cincu mare gr. cat. forte bine

10 Chifa Alexandru Turda gr. or. nesufic. (1, aritm.)11 Ciurea Ioachim Moeciul infer. îi я nesufic. (1, aritm.)12 Coltofeanu Dum. Bretcu îl » nesuficient (2)13 Crăciun Baiu Zërnestï ■ îî îî bine14 Comșa Ioan » îî suficient15 Cranga Ioan Sânpetru îî îî suficient16 Dimian Spiridon Brețcu îl îi nesuficient (2)17 Goicea Stefan Herman îi îî birie18 Grecean Aurel Chichis îî îl forte bine19 Ioanide Pericle Câmpina îî îî

forte bine20 Iordache George Brașov îi îi bine21 Jurcovan Vasile Drăguș îî ii bine22 Măerusan Corneliu Măerus îi îî bine23 Mănoid George Șimon (Bran) îî îî bine24 Metian Ioan Zërnestï n îî bine25 Motoiü Alexandru Turches « îî nesufic. (1, lat.)26 Muntean Alex. Brașov îî îî bine27 Muntean Vasile Sânpetru îî îî suficient28 Mușat Aurel Sâmbăta infer. îî ' îî suficient29 Mușlea Candid Brașov . îî îî bine30 Nenciu Ioan Porta-Bran îî îî forte bine31 Orghidan Dumitru Brașov îî îî bine32 Orghidan Traian » îî suficient33 Pantu Ioan Turches îî îî suficient ' 134 Pascu Ioan Codi ea îî » forte bine i

35 Plotogea Victor Tohanul пой îî îî nesuficient (2)36 Popa Pompiliu Veneția inf. îî î) bine37 Popescu Mircea Brașov îî îî suficient38 Prună Octavian Vaida-Recea gr. cat. bine •39 Pușcariu George Șimon-Bran gr. or. bine40 Șofran Dumitru România îî » suficient41 Stancu Nicolae Borosneul-mic îî îî fórte bine42 Sulică Alexe Turches » îî forte bine43 Tătulea Iosif Bran îî îi suficient44 Țigoiu Ioan Purcărenî îi îi suficient45 Todorache George Ilolbav îi ii bine46 Vătăsan Ioan Brașov îi îl suficient47 Vlaicu Vasile 11 11 forte bine48 Voina Ioan Dürste îi îi fórte bine

Privati S t Ï. f

1 Mocsonyi Petru de Capolnaș gr. or. forte bine2 Mocsonyi Alex. M. de Buda peșta, îi îi forte bine

152

Clasa III. gimnasială.

Numele Locul nasceriî Confesiunea Nota generală -

1 Bâcilă Alexandru Ucea inferioră gr. or. bine2 Badiu Victor Zërnestï - n n forte bine3 Boboia Alexandru Veneția super. » » nesufic. (1, magh.)4 Bogdan Aurel • Brașov » » bine5 Brotea Romul Mateiaș » n bine6 Cârnu George Purcărenî • • 77 » suficient7 Cataveiü Petru Lisa » . » nesufic. (1, magh.)8 Cațaveiă Vasile n 77 nesufic. (1, magh.)9 Ciorogar Vasile Sinitea 77 » suficient

10 Coliban Mihail Bucurescî 77 » nesufic." (1, magh.)11 Comșa Dumitru Satulung » 77 nesuficient (2)12 Cranga Vasile Sân-Petru » 77 suficient13 Davidescu Arseniu Brașov 57 П Suficient14 Frâncu Dumitru Comăna super. У) 57 suficient15 Gämulea Traian Brașov » » nesufic. (1, magh.)16 Garoiü Stefan Zërnestï » 55 nesufic. (1, germ.)17 Giuglea George Satulung 77 77 forte bine18 Giurgiu Iancu Purcărenî 77 77 bine19 Guguian Laurian Zërnestï 77 77 bine20 Ilie Nicolae 77 57 forte bine21 Lacea Vasile Brașov 77 77 suficient22 Leucă Ioan Bogata 57 77 forte bine23 Literat Valeriu Luta 77 77 suficient24 Macaveiu Brutus Bucium-Sasa gr. cat. bine25 Maxim Romul Brașov gr. or. suficient26 Mardan Ioan Sâmbăta super. 77 77 bine27 Mardan Victor Л 77 7? 77 nesufic. (1, germ.)28 Moțoiă Aurel Cernat suficient29 Musta Virgil Caraș-Severin 77 7 7 nesufic. (1, magh.)30 Nan Ioan Reșnov ' 77 7? nesufic. (1, magh.)31 Negoescu George Poiana sărată 77 77 bine32 Nitescu Voicu Turches 77 77 fórte bine33 Nóghia Ilariu Bran (Pórta) 77 77 bine34 Ola Victor Întors.-Buzëuluï 77 77 bine35 Olariu Liviu Sibiiu 77 77 suficient36 Oltean Romul Dobirläü 77 77 bine37 Opriș Valeriu Dridif gr. cat. bine38 Orație Iacob Zërnestï gr. or. nesufic. (1, germ.)39 Păiș Iancu Bacifalu 77 77 suficient40 Petrescu Horia Brașov » 77 fórte bine41 Pop Vincențiu Sâmbăta super. 7? 77 suficient42 Popovic! Const. Poiana sărată 77 77 bine

153

N umel e • Locul nascerii Confesiunea Nota generală

43 Popovic! Virgil Dêrste gr. or. suficient44 Senchea Iancu Zërnestï » » suficient45 Șolca George Felmer » » bine46 Sorescu Ovid Brașov suficient47 Soricu Ioan Satulung я я forte bine48 Spêrchez Stefan Zërnestï я » suficient49 Stelea George Voivodeniï-micï 5? Я suficient50 Stoica Traian Venetia infer. torte bine51 Täban George Feldióra я я suficient52 Urdea Andreiü Grid suficient53 Urian Samuil Vad gr. cat forte bine54 Vas Dănilă Voila gr. or. suficient55 Voina Bujor Brașov я я bine56 Zêrnovean Nicolae » я » suficient

Clasa IV. gimnasială.1 Bârsan Alexandru Corbi gr. or. nesuficient (2)2 Boer Ioan Veneția infer. gr. cat. nesufic. (1, magh.)3 Căldarea Ioan Zërnestï gr. or. forte bine4 Cónta George Comăna infer. gr. cat. suficient5 Cristodorescu Ioan Craiova gr. or. fórte bine6 Cucu Vasile Ucea infer. T> я forte bine7 Dăian Mihail Sângătin я я suficient8 Dan Stefan Zërnestï » » bine i9 Dănilă George Hunedóra » » suficient

10 Debu Vasile Todorita я я nesufic. (1, lat.)11 Garoiü Andreiü Zërnestï я » nesuficient12 Garoiü Ioan я я bine13 Grecean Ioan Zizin forte bine14 Guiman Ioan Poiana Mörulu! bine15 Halmaghi Stefan Comăna infer. gr. cat. suficient16 Man Emil Bistrița Я я forte bine17 Martinovic! Const. Topolovețulmare gr. or. bine18 Moldovan George Sinea vechiă gr. cat. nesuficient (2)19 Nistor Pompiliu Arpătac gr. or. fórte bine20 Odor Mateiü Tu relies suficient21 Pop Ladislaü Comăna infer. Я я nesuficient22 Pop Traian Sinea vechiă gr. cat. suficient23 Pop Victor Uzon gr. or. nesufic. (1, algbr.)24 Popa Constantin Satulung я я suficient25 Popea Kadu » я я suficient26 Pralca Ioan Sărata я я suficient

154

N um ele Locul nasceriï Confesiunea Nota generală

27 Preșmerean George Brașov gr. or. nesufic. (1, lat.)28 Rădulet Mateiü Berivoiï-marï nesufic. (1, germ.)29 Rafiroid Ioan Arpătac » » suficient30 Sasu Dănilă Hurez gr. cat. nesufic. (1, magh.)31 Scorobet Trandafir Streza-Cârtisora gr. or. bine32 Senchea Aurel ' Zërnestï » 5? nesufic. (1, magh.)33 Sporea Ioan Vama-Buzëuluï ». » nesufic. (1, lat.)34 Stinghe Nicolae Brașov » » forte bine35 Stoica Emilian Venetia infer. bine36 Stoica Victor suficient37 Sulicä Constantin Brașov » » forte bine38 Tănăsescu Ioan Tolianul noii suficient39 Ticusean Eremie Întors.-Buzëuluï » » nesufic. (1, lat.)40 Tohänean Ioan Satulung » » forte bine

Privati s t t »1 Iuster Moise Dorohoiü mosaică suficient1 ' '

Clasa V. gimnasială.1 Albu Cornel Brad gr. or. bine2 Bude Octaviu Zërnestï » » nesufic. (1, magh.)3 Cocán Bariu Mândra » » suficient4 Comsa Dumitru Porumbac. sup. gr. cat. nesuficient5 Danielopol Nie. Brașov gr. or. forte bine6 David Demian Bucium-Isbita » » forte bine7 Garoiu George Zërnestï » n nesuficient8 Giurca Ioan Colun n » suficient9 Gläjariü Vasile Bőd n » forte bine

10 Grecean Dumitru Mărtănus » » fórte bine11 Gusäilä Pavel Pojorta gr. cat. forte bine12 Mirean Stefan Turcheș gr. or. forte bine13 Moldovenescu Mir. Tohanul-noü » » nesufic. (1, ist. nat.)14 Motöscä Vasile Hëghig » » fórte bine15 Neguț Vasile Brașov » T) suficient16 Nicörä Mateiü Riicär » n bine17 Oancea Aurel Brașov » » bine18 Opreanu Aurelian Dobra » n nesuficient19 Pavel Aurel Porum bacul-sup. » » nesuficieiit20 Popa Traian Sinea nouă » » nesuficient (2)21 Popovic! Iosif Sân-Georgiîî » n bine22 Popp Caius Brașov » n suficient

155

Numele Locul nascerel Confesiunea Nota generală

23 Pralea Victor Breaza gr. or. nesufic. (1, magh.)24 Rusescu Nicolae Bucuresc! nesuficient (2)25 Russu Ilariu Budiul de Câmp. gr. cat. suficient26 Sbârcea Aurel Toplița rom. « » bine27 Stănescu Mihail Brașov gr. or. forte bine28 Stinghe Radu » « »' suficient29 Vlad Aurel Saldorf gr. cat. nesuficient30 Voina Constantin Brașov gr. or. nesufic. (1, magh.)

Clasa VI. gimnasială.■ i

1 Blaga Tit Liviu Lancrăm gr. or. forte bine2 Boambën Ioan Brașov ' » » nesuficient (2)3 Calefariu Liviu Sëliste bine4 Cernea Octavian Cincul mare gr. ,cat. bine5 Cipka Gustav Tiszolcz ev. lut. nesufic. (1, elină)6 Crenian Iuliu Reșița gr. or. suficient7 Curta Eugen Bundorf » » bine8 Damian Ioari Herțeganî » » suficient9 Furnică Nicolae Brașov » « suficient

10 Găvruș loan Satulung » » nesufic. (1, magh.)11 Gêrda George Monostor » . » forte bine12 Ghidiu Titu Caransebeș » » forte bine13 Golea George Satulung » » nesuficient14-larca-Traian

, 15 MineaJliZZ^Turcheș

n

» »» «

bine 1

forte bineÎ6“M0ga Constantin Vâlcele » » forte bine17 Moldo van Iovian Sinea vechia gr. cat. bine18 Morariü Ioan Stena gr. or. suficient19 Muntean Eugen Ofenbaia » » bine20 Murësan Octavian Sas-Sebeș » n

nesufic. (1, magh.)21 Navrea George Brașov » » nesuficient (2)22 Nemes Iuliü « » nesufic. (1, magh.)23 Nistor Aurel Arpătac » n . . forte bine24 Orghidan Nicolae Brașov •fi n suficient25 Periau Nicolae Sëliste » „ ncsuficient26 Periau Romul ‘Criscior n » nesuficient27 Periau Rem n n nesuficient28 Popa George jun. Satulung » я nesuficient29 Popa, George sen. Lisa я n férte bine30 Popovic! Axente Gherlișt e П n suficient31 Pureci! Dumitru Budila » « nesuficient (2)32 Stanca Victor Vurper n » nesuficient (2)

156

Numele Locul nascerii Confesiunea, Nota generală

33 Stănilă Ioan Vale gr. or. nesuficient34 Suciu Traian Bogata я я forte bine35 Soneriu Nicolae Brașov forte bine36 Voina Vasile Л я я nesufic. (l,magh.)

Privati s t ï.

1 Balea Moise Cărpiniș gr. or. suficient2 Comșia Virgil Baia de Criș я я neexaminat

Clasa VII. gimnasială.

1 Banciü Vladimir Satulung gr. or.- forte bine2 Beleută Ilie Mândra fdrte bine3 Bena Augustin Pianul de jos я я nesuficient4 Borcea Dumitru Sëliste bine5 Chiroiu Vasile Banat-Comlos suficient6 Dobrean Mihail Tulgheș gr. cat. bine7 Ganea George Lisa gr. or. bine8 Gombos Iuliu Vidra de sus nesufic. (1, matern.)9 Веско Julius Hadrusbânya ev. lut. bine

10 Indries Sabin Baia de Cris gr. or. nesufic. (1, matern.)11 Iuga Cloșca Justin Figa gr. cat. nesufic. (1, matern.)12 Kovac Ivan Lukoviste, evangel. forte bine13 Lupșan Ioan Brașov gr. or. nesuficient14 Murësian Ioan Tritul sup. gr. cat. bine15 Popa Alexandru Lisa gr. or. forte bine16 Potcdvă Ciprian Vlădenî forte bine17 Sbârcea Const. Toplița gr. cat. suficient18 Sbârcea Simion forte bine19 Sorescu Mircea Brașov gr. or. nesufic. (1, matern.)20 Stoica Dionisie Rotbav forte bine21 Tocitu George Purcărenî Я я .forte bine22 Todica Gavriil Iclodul mare gr. cat. fdrte bine23 Tulbure George Hălmeag gr. or. fdrte bine

Privati ști.

1 Vancea Ioan Șomcuța mare gr. cat. suficient

157

Clasa VIII, gimnasială.

Numele Locul nasceriî Confesiunea Nota generală

1 Băesan Alexdr. Bucium-Isbita gr. or. suficient2 Bogdan Alexandru Brașov я » forte bine3 Comanicï Ioan Venetia infer. « « fórte bine- .4 Enescu Moise Simon (Bran) » » forte bine5 Fizesian Victor Pesac „ я forte bine6 Gontea Bariu Simon (Bran) я » forte bine7 Jurcäü(Jurca)Const. Boroș-Șebeș » - r> bine8 Leucutä Simion Chislaca n » suficient9 Metian Aron Zërnestï » » ' • suficient 1

10 Nastea George Sinea nouă » n suficient11 Popea Ioan Satulung Я y> bine12 Popp George Brașov я » suficient13 Runcean Vasile Măgura (Bran) » я suficient14 Sglimbea Emilian Cuciulata я • » suficient15 Stanca Sebastian Petrosenî » - я bine16 Zêrnovean Dum. Brașov я » bine

Privati S t Ï.

1 Bârsan Iosif Sinea vechiă gr. cat. nesuficient2 Chicomban Nie. Brașov gr. or. nesuficient

B) S c ó 1 a, reală.

Clasa I. reală.

Numele Locul nasceriî Confesiunea Nota generală

1 Ardelean Romul Brașov gr. or. nesufic. (1, rom.)2 Argii sa lă Ioan Turcheș я r> nesuficient3 Bădițoiii George Brașov » n nesuficient4 Bădițoiii Nicolao nesuficient5 Belindescii Stefan n я я bine

158

Numele Locul nascere! Confesiunea Nota generală

6789

101112131415161718192021222324252627

■2829303132333435363738394041424344454647484950

Bóbancu Const. Boroș Ioan Bratu Ioan Chicomban George Ciora IoanComșa Pompiliu Cosma Corneliu Creițar Virgil Droc Bucur Filip George Fulea Octavian Ghirincea Nie. Gligore Andreiü Golea Victor Grama Mateiü Jalea Radu Kürty Miltiade Maftei Ioan Măzărescu Zaharie Minișca Ioan Modroiu Ioan Muntean Ioan Nistor Constantin Nistor Stefan Opriș Nicolae Parvu Nicolae Pavel Octavian Pop Nicolae Pop Valeriu Popa Radu Popică George Popovic! George Pricu Nicolae Rêsnovean Victor Roșculeț George Roșculeț Iuliu Rosanis Marcu Säcärean Stefan Sasu Nicolae Scurtu Bonfiniu Suciu-Nicolae Teodorescu Const. Vlădărcan Ioan Vili Ioan Vintilä George

gr. or.

» ”?? «n n

?? V

?? ?!?! ?>” . ”« »

Y) ??

’ ” ”.?! ' ?!?! ?!

gr. cat.gr. or.

?! ?? .?! »» ??» ?!” ??« » « »

mosaica gr. or.

Brașov Satulung Cernat Brașov DridifZërnestï Miko-Újfalu BődRësinar Satulung Hëghig Brașov Zërnestï Satulung Purcăren!Cernat Jilavele Paloș Brașov Poiana sărată Râșnov Bucureșc! Brașov Satulung Dridif . Măieruș Arpașul infer.' Tohanul vechiü VadSatulung CovasnaHërman Brașov Sânpetru Satulung

» Constanța Kilia (Rusia) Satulung Brașov Bogata Câmpina Brașov

?!Reșnov

' nesuficientnesufic. (1, magh.). binenesuficientbine nesufic. (1, magh.) suficient nesufic. (1, rom.) bineforte bine nesuficient suficient nesuficient nesuficient nesufic. (1, geom.) nesufîcient nesufic. (1, magh.) forte bine nesuficient ssuficientbine bine forte bine forte bine nesufic.' (1, rom.) binenesuficient nesufic. (1, germ.) binebinenesufic. (1, aritm.) binenesuficient bine suficient nesuficient (2) binesuficient ;nesuficient (2) Jnesuficient |suficientfórte bine nesufic. (1, rom.) nesuficient nesufic. (l,magh.)

159

Numele Locul nasceriï Confesiunea•

Nota generală ■

Privati S t Ï.

1 Moise Corneliu Bundorf gr. or. neexaminat2 Popescu Grigore Pietroșița » n forte bine3 Popescu Toma »

Clasa IL г

n 55 ’

eală.

forte bine

1 Aldea Nicolae Satulung : gr. or. suficient2 Aldea Victor suficient3 Barbier Vasile Brașov suficient4 Bogdan George » » 55 bine i5 Borcoman George Stena я 57 bine '6 Cietiü Iosif Să scior ■. gr. cat. suficient7 Ciocoiü Vasile Rêsnov gr. or. fórte bine8 Dan Nicolae Zêrnestï forte bine9 Gaitan George Satulung Я » forte bine

10 Gusu Andreiü Brașov » « suficient11 Ilie Ioan Zêrnestï ' У) Я forte bine12 Lazea Cornel Netot gr. cat. bine13 Lupșan Aurel Brașov gr. or. suficient14 Lupan Dumitru » 55 suficient15 Lupu Nicolae Codlea Я - Я suficient16 Mailat Ioan Brașov suficient17 Maros Vasile Jood gr. cat. suficient18 Neguș Ioan Brașov gr. or. nesufic. (1, germ.)19 Niscov Teodor Zêrnestï bine20 Odor Alexe Turches forte bine 121 Odor Radu forte bine22 Oltean George Brașov 55 » nesufic. (1, germ.)23 Peteu Ioan Turches , bine24 Stoica Emanuil Rodbav forte- bine25 Tampa Ioan Hidvég » 55 bine26 Tomas tloria Tohanul vechiü gr. cat. suficient27 Tirca Nicolae Brașov gr. or. forte bine28 Vlaicu Nicolae n

Clasa III. r

55 55

eală.

nesufic. (1, germ.)

1 Angliei Moise Tohanul-noü gr. or. fórte bine2 Baboie George Brașov >5 55 bine3 Baiu Nicolae Zêrnestï 55 55 nesuficient4 Banda, George Săsăuș 55 55 bine5 Burnbea, Ioan Brașov П 55 fórte bine6 Constantin Nie. Turchcș 55 55 suficient7 Crăciun Nicolae Zerneștî 55 55 nesuficient

160

Numele Locul nasceriï• Confesiunea Nota generală

8 Dima Ioan Covasna gr. or. suficient9 Dîmboiü Vicențiu Rîușor suficient

10 Govna George Brașov 55 75 bine11 Manea Alexe Covasna forte bine12 Mocan Nicolae Cernat suficient13 Moroian Radu Turches suficient14 Muntean George Lissa gr. cat. nesuficient (2)15 Navrea Nicolae Brașov gr. or. . nesuficient (2)16 Neguț Octavian п 55 55 bine17 Nicolau Dumitru Sinaia (Rom.) 55 55 suficient18 Nistor Ioan Satulung 55 75 bine19 Olariü George Lișneu 5? 55 nesufic. (1, germ.)20 Orghidan Traian Brașov 57 57 suficient21 Popică Nicolae Covasna 55 55 bine22 Popper Artur - Bucureșcî mosaic nesufic. (1, magh.)23 Proca Stefan Cristian gr. or. suficient24 Radu Ilie Lisneu bine25 Radulescu Ioan Slănic (Rom.) 7? 77 suficient26 Renghea Iosif Reșnov 57 77 suficient27 Stinghe George Brașov 57 55 suficient28 Tocanie George Pitești ' » 77 nesufic. (1, magh.)29 Verzea Irimie Satulung 57 77 bine

Privati S t Ï.5

1 Iuster Samuel Bucureșcî mosaic bine

Clasa IV. reală.

1 Buta Ioan Predeal gr. or. suficient2 Chicomban Traian Brașov 57 57 nesuficient

- 3 Dancäs Petru Rösinar 77 77 suficient4 Dobrescu Traian Puciósa (Rom.) 57 57 suficient5 Halmaghi George Comana inf. gr. cat. suficient6 Langa Valeriu 55 55 55 57 bine7 LilovicI Ruse Bucureșcî gr. or. forte bine8 Lupea Emilian Sărata 55 77 suficient9 Micudä Vasile Zernestî 77 55 suficient

10 Muntean George Covasna 57 57 forte bine11 Nema Nicolae Arpătac 55 75 fórte bine12 Nistor Alexandru Satulung 57 7? suficient13 Oancea Ioan Cernat 57 77 suficient

'161

Numele Locul nasceriï Confesiunea Nota generală

14 Pascoli Ventura15 Popa Radu16 Popianoș Vasile17 Pușcariu Ioan18 Radu Miron19 Sfetea Aurel20 Stoica Octavian21 Voiculescu Ioan ’ '

Rusciuc (Bulg.) Satulung Porumbacul sup. Moeciul inf. .LișneuBrașovSăsăuș Leleștî (Rom.)

gr. or.» »« » •» я

gr. cat. gr. or.

У> - »

» »

suficientnesufic. (1, aritm.) suficient ' .

. nesufic. (1, magh.) nesufic. (1, aritm.) suficient suficient nesuficient.

18. Lista premiaților din școlele medii.I. gimn. Nistor Virgil, Popea Nicolae, Faina George, Pană Valeriu.И. ' „ Vlaicu Vasile, Sulică Alecse, Boer Mateiü, Stancu Nicolae,

Bertian Vasile, Nenciu Ioan, Baiulescu Emil, Cernea Ovid.III. „ Soricu Ioan, Nițescu Voicu,IV. „ Cristodorescu Ioan, Stinghe Nicolae, Sulică Constantin, Căldărea

Ioan, Tohănean Ioan. ■V. „ Gu§üüüjíegrea Pavel, Motoșcă Vasile.VI. „ ^Г'міпеа. Ilie^jguciu Traian, Moga Constantin, Nistor Aurel.

VII. „ Banciu ^Vladimir, Beleuță Ilie, Stoica Dionisie, Tocîtu George,Todică George. 1

I. reală Nistor Stefan, Filip George.II. „ Ilie Ioan, Odor Radu, Țîrea Nicolae.III. „ Manea Alecse.IV. „ Muntean George, Nema Nicolae.

11

CUPRINSUL.

I. Conferențele pedagogice.Pag.

Proiect de modific, a programei orelor de lecții, de V. Onițiu.................................. 1Manual de stilistică de I. F. Negrutiu, recensiune de ßr. los. Blaga................... 17Doue cărți elementare pentru limba maghiară de V. Goldiș, recensiune de

Dr. los. Blaga ............................. 19Kalmár E. Magyar olvasókönyv, recensiune de N. Bogdan...................................... 22F. Lurtz : Aritmetică, recensiune de Aurel Ciortea..................................................... 24

II. Pro memoria.f Nicolae Popovici........................................................ 31

Ioan Lăpedatu..................................................... 46

III. Date școlare.

1. Personalul didactic................................................................................... 692. Schimbări în corpul didactic .'................................................................................ 763. Materialul propus în anul școl. 1897—98 . ......................................................... 774. Lucrări script, din limba română............................................................................ 985. Temele lucrate la examen, script, de maturitate ............................................... 996. Reforme, adjustărl și inovațiunl........................................................................... 1007. Mijlóce de învSțăment ............................................................................................... 1038. Fonduri administrate de corpul profesoral ......................................................... 1129. Societatea de lectură a studenților.......................................... 11Б

10. Stipendiștil.................................. 12011. Școla elementară capitală........................................................................................ 12112. Acte și decisuri principiale . :............................................................................ 12513. Notițe istorice din vieța școlară . . . .-.............................................................. 13314. Examenul de maturitate.......................................................................................... 13815. însciințare pentru anul viitor.................................................................................... 14016. -Date statistice.............................................................................................................. 14117. Clasificațiunea școlarilor :.......................................................................................... 14918. Lista premiaților ...................................... 161

ERRATA.La pag. 134, alinea a patra, proposițiunea finală: „La parastasul mare ținut în

aceeași di la Beșinari corpul prof, a trimis o delegatiune din sinul seil“ — este a së lăsa și a së pune la sfârșitul alineel următore, în care së amintesce aniversarea a 25-a delà mórtea luî Șaguna.

1-1+

ERRATA.

Pag. 155 Ioan Gărruș din cl. VI. gimn. are nota gener.: bine.„ 160 Traian Dobrescu din cl. IV. reală are nota gener.: nesufic. (1, mágh.)