REALITATEAANUL III. — No. 11 î

9 Martie, 1929 î U u s t r a t â ! aA— 1 I

r e a l it a t e a il u s t r a t ă i Martie 192$

Q ifprijţ rp 7 0 catastrofă sub pâmânt■ ■ 3 • Din cauza unui scurt circuit, s’a produs o exnlo;

Natural că titlu l articolului nostru era cât pe-aci să răsune ca trâmbiţă de cocoş in fapt de zi, anunţând primăvara. Ne-am adus aminte de-o pagină dintr'un roman de Tolstoi şi-am avut ca şi el viziunea pri­măverii care îna in ta feciorelnică, splendi dă în cutezanţa ei.

Am transcris o pagină din opera titanu lui:

....ghiaţa troznia şi torentele înspumegale porniau să curgă, repezi; pdclă se risipi; norii deveniră ca de bumbac, timpul se'n- senină; adevărata primăvară sosise. D i­mineaţa, soarele răsăria luminos, topia ţihiaţa subţire care acoperia apele iar a t­mosfera încălzită pâlpâia, năpăd ită de a burii cari se rid icau din păm ântu l re'nvio- rat. Iarba îngălbenită reînverzia m ugurii coacăzelor, ai zmeurelor, ai mesteacănilor se um flau şi zumzăiau albinele pe câm ­pul auriu. Ciocârlii nevăzute cântau pe a- coperişul colibelor, nagâţii se tdnguiau dea supra băltoacelor cu apă tulbure, iar sus. in slava cerului, zburau cu strigăte prim ă văratece sturzii şi gâştele.

.........Adevărata prim ăvară sosise".Da, şi am încercat şi noi să scrim pe fila

albă, cu slove înflorate:— A venit primăvara!S im ţiam furn icături în degete şi tinere-

ţe'n piept. Se furişase o rază de soare prin fereastra redacţiei şi descria arabescuri pe nasul nostru, pe hârtiile noastre. Văzusem iri tramvai o cucoană cu pardesiu şi un domn care se-aventurase in haină. Pe plat­formă vatm anul şi-un sergent şi-au spus zitjiibind:

— A venit prim ăvara!Auzisem pe calea Victoriei un glas de ţi-

(jancă zglobie:— Hai, ghiocei frumoşi!

Am înţeles atunci că, intr'adevăr, sosise primăvara şi ne-am gândit să-i ridicăm un imn, deoarece se lăsase aşteptată 'ndea- jiins şi deoarece iarna prea s'a întrecut cv gluma.

\Titlul ne-ademenia:•— A venit primăvara!Am fi putut să desprindem dela chee-

tqarea hainei câteva flori relativ literare: nhincei albi, zâmbet, femei frumoase. Dar n'am putut să. încheem articolul, căci ne-av luat alte preocupări: tm p run itu l, remani cţea, discuţiile din P irlam ent, pascalta, probleme de mai accentuată actualitate, l,t urma urmei.Un definitiv, pateam să anunţăm şi’n

ziua următoare c'a venit primăvara cu a- cHeaşi fire de iarbă reînverzite, cu aceiaşi muguri, cu aceleaşi albine sprinţare şi cu 'iocârliile nevăzute ie pe acoperişul colibe lor, — cdnd, pac, pe inserate a înc iput să suere un crivăţ ca la teatru, intr'o piesă de Strindberg.

Am rămas consternaţi, se dusese naibei articolul pe care-l plănuiam şi eram ne răjiţi. I-am schimbat, însă titlul:

— A venit iarna!Şi vi-l încredinţăm.Faceţi cu el ce ştiţi! Citiţi-l cu părerea

de rău că încă n'aţi scăpat de belelele a- notirapului, care a fost anul acesta mai rdrpănos parcă decât anii trecuţi.

Dar dacă, intre timp, vremea se va înse­nina, dacă razele de soare se vor strecura prin ferestrele d-voastră. pe nasul d-voas tră“?

.Nu-i nimic. înlocuiţi titlul articolului cu: „A venit prim ăvara!" şi citiţi-l ca pe un imn adresat anotimpului drag.

ION PA S

Din cauza unui scurt circuit, s’a produs o explozie grozavă în tunelul submarin care leagă New-York-ul de Brooklin

La dreapta: Intrarea in tunel; jos: tunelul pentru pietoni.

Cel mei frumos spate din AustriaF

IZ IG IA N II şi orthopediştii cei mai re­putaţi din străinătate, au declarat de

multe ori, că o femee ca să fie cu adevărat *'frqmoasB, trebue să aibe şi un spate frumos.

Rsflsţ un semn infailibil pentru o sănătate

Noua aleasă, pe lângă că e.ste tuia dintre cele mai populare stele de cincimi 4graf ale Vienei, primeşte şi un imens mim ir de ce reri din partea pief Arilor şi seu li'lorilor c» să pozeze ca modef. '

Dânsa a pozat pentru câţiva dintre cei mai faimoşi pictori contemporani din Eu ropa.

Sunt americanii practici 1Patru miliarde pentru aplicai

mulula regi-

deplină, adică pentru unul dintre cei mai de seamă factori ai frumuseţii.

Se afirm ă chiar, că spatele unei femei denotă temperamentul, mentalitatea şi cla sa din care face parte.

Anul trecut, la Viena, a avut loc un con­curs printre frumuseţile Austriei. Femei şi fete în decolteuri neobişnuite, au defilat în faţa unu i juriu, compus din fiziciani, sculp­tori şi intelectuali dintre cei mai qu vază ai Vienei. Aleasa a fost domnişoara Trude Elaine Brionne. . »

La concursul eare a\ivut loc anu l acesta, a reuşit întâia domnişoara Hilda Bird, a iiîisej fotografie o reproducem-mai sus.

T N PARLAMENTUL din Washington s’a A eerut recenl un nou credit do 25 mi­lioane de dolari pentru cheltuielile ce tre- buesc făcute cu aplicarea legii prohibiţiei Douăzeci şi cinci de milioane pe un e o sumă colosală, mai ales, observa . ziarele americane, când ea se cheltueşti-, pentru Încercări zadarnice, ca aceea de a opri tătenii Statelor-Unite dela băutura i

Rachiul, v inul şi berea curg gârlă pretu tindeui şi o seamă de oameni, dintre cari foarte mulţi interesaţi, cum suni cei ce compun Liga contra cârciumelor". vorbesc de prohibiţie. Numărul celor ce Consum# băuturi spirtoase e mai mare acum decâ' era pe vremea „saloanelor" şi grupu1 .uscaţilor11 cere milioane pentru aplicare» legei Volstead.- Ne întrebăm dacă americanii sunt prac­tici, aşa cum le-a mers faima. Din cele df mai sus. ar reeşi că nu, de oarece chel- tuesc miliarde pentru combatere». unui rău, pe când dacă ar desfiinţa /eginiu1 „sec11, prin impozite grele asupra băuturi lor alcoolice11 s’ar putea creia statului ve­nituri uriaşe şi s’ar ajunge poate niai f’1 rând la scopul urmărit.

Şi totuş, americanii sunt de admirat cheltuesc miliarde pentru o idee, pentru un principiu atât de măreţ, cum e acela de-a asigura populaţiei o mai bună stare a sănătăţii.

iN G R IJ lŢ l V A I D I N Ţ I I j

L A J

P R O T E Z A } D E N T A R AD e n t iş t i l&soclafl

STRADA BISERICA ENEI No. t« Extracţii, plombe, dinţi artificiali îrf toate sistemele. Preţuri moderate. Iniesruri de olată Consultaţii 8—1 a. m., 2. fumătate

8 a. m. Telefon 338/27

HEALIÎATEa ilu st h a t a 9 Mărite 19t(>

r e a l it a t e a il u s t r a t ă 9 Shir,,t‘ t9i9

Studente footballiste Negrii-albi ai Africei

11 ani în lanţuri

lot felul de comentarii îşi făcură drum, până ce şeriful localităţii, împreună cu câţiva dintre oamenii săi, se hotărîră să cerceteze casa cu pricina.

1 ii urma percheziţiei au găsit pe Henry Deeler, gol şi în lănţu it de parchetul unei camere întunecoase din acea casă. Lanţul

POOT-BALLUL a devenit un joc consa­

crat şi printre studentele universitare din America.

In apusul Americei, cluburile studenţeşţi de foot-ball sunt reunite în federaţia num i­tă „Inter-Mountain Junior Conference1'.

De vreo şase ani, toate universităţile îşi au echipele femenine de foot-ball; iar în ultim ii 4 ani, fetele dela universitatea We­ber din oraşul Ogden, statul Utaha, au de ţinut şampionatul federaţiei.

Echipa, a cărei fotografie o dăm aci, îşi datorează succesele în primul rând costu­melor. Şi iată dece:

In prim ul an, echipa nu a prezentat nici un fel de joc remarcabil. In al doilea, s’a putut vedea doar o uşoară îmbunătăţire Chestiunea devenind îngrijorătoare, s’au căutat pricinile.

Şi totul a fost atribuit uniformelor. In- tr’adevăr, costumele dure şi grele ale băr­baţilor, pe care ele erau datoare să le poar­te la joc, le prindeau foarte bine şi le ser-

viau m inunat pentru jocul aspru de foot- ball.

Fetele însă, jucau m ai m ult matchuri, care depindeau în p rim u l rând de sprinte­neală şi apoi de forţă.

Aşa că, una dintre ele, sugestionă că m ai bine ar fi să poarte costume uşoare de a- tletiste, costume care se apropie de tricourile pentru plaje. Echipa dela „Weber universi- ty“ ceru deci costume frumoase şi promise că în acest mod, va juca mai bine şi deci cu mai m u lţi sorţi de izbândă.

In a treia seziune, echipa purtă costume-, le din fotografia de m ai sus. îmbunătăţirea a fost reală. Echipa a câştigat campionatul federaţiei „Inter-Mountain".

Dar şi celelalte echipe feminine, au a doptat acest costum şi atunci echipei dela universitatea „Weber" i-a trebuit m ai m u l­tă strategie şi mai m u ltă repeziciune, ca să poată câştiga — aşa cum e cazul — şi titlu ­rile pe u lt im ii doi ani.

Ex p l o r a t o r i i s c u s i ţ i au rămas de

curând foarte uim iţi, când în Africa de răsărit, au dat peste sute de negri... albi.

Interesanta descoperire, s'a făcut la Mano- remango, Africa răsăriteană.

La început a mers vestea, că aceşti negri- albi ar fi descendenţi ai femeilor albe, pierdute cu ocaziuriea marelui naufragiu dela Grosvenor.

Naufragiul marelui vapor „East India- man“, care s’a întâm plat în anu l 1782, a fost totdeauna priv it drept una dintre tra gediile cele m ai grozave, care s’au petrecut vreodată pe mare.

Cu acea ocazie s’au pierdut, in părţile cele m ai sălbatice ale Africei, zece femei engleze d in lumea cea mai aleasă. Ce s’a petrecut cu ele nu a putut afla nimeni.

Scriitorii cu autoritate în chestiuni afri­cane, au presupus că aceste femei au avut parte de o soartă tristă, fiind Incorporate in haremurile şefilor indigeni.

Dar în vinele negrilor palizi, a căror des eoperire s’a făcut de curând, se pare că nn

Ţ j N CURIOS aspect al dragostei de mamă, a eşit la iveală, de curând în

localitatea Fairplay din Colorado. în tâm p la ­rea priveşte pe o doamnă cu numele de Anna Deeler şi pe fiu l acesteia, anume Henry.

De vreo unsprezece ani, mam a locuia împreună cu fiu l său, fără ca vecinii să zăriască vreodată pe acesta din urmă.

permitea captivului mişcări numai pe o in tindere de 1—2 metri.

Şi cu toate acestea, nu persecuţia a dai loc la această dramă, ci o dragoste curată de mamă.

Dar să narăm faptele.Cu m ulţi ani^ în urmă, Henry Deeler, a

fost osândit pentru furt şi şi-a ispăşit pe deapsa într'un penitenciar. La terminarea osândei, Henry veni să locuiască la m a­ma sa.

Aci dădu insă semne de dezechilibrare mintală. In dragostea şi devotamentul ei, mamă-sa se hotărî ca în loc să-l lase din nou internat, fie chiar într’un ospiciu, — să-l ţie lângă ea şi să-l îngrijiască. Nebu­nia fiului se desvoltă în asemenea măsură, încât deveni supărător, de îndată ce pără- sia casa. Doamna Deeler îndurerată, tre­bui să-l ţie cu uşile încuiate şi ferestrele baricadate.

Henry deveni însă din ce în ce mai fu rios şi unica scăpare era în înlănţuire. Dar ţii înlănţuit, dezechilibratul făcu diferite în ­cercări ca să-şi ia viaţa, cu ajutorul făşii lor de ştofă pe care le rupea din îmbrăcă­minte. S ituaţia aceasta, determină pe m a ­mă ca să-şi lase fiu l gol, legat de parchet

Cu răbdare şi suferinţe pe care numaio mamă le poate înţelege, bătrâna doamnă Deeler păstră taina durerii sale.

Şeriful a găsit pe om într’un hal îngro­zitor. ,

A fost transportat mai întâi la un post de ajutor şi apoi va fi internat în tr’un a- zil de nebuni.

se găsesc urme de sânge de albi. Oanieim ştiinţei cred mai curând, că această paion re se datoreşte unei molime, care a s c h im

bat pigmentaţia feţelor lor.Molima este o formă a albinismulul, si­

m ilară cu aceea care loveşte pe aşa num iţ» „indieni albi" din Panama.

Aceşti indieni albi, au fost totdeauna hărţuiţi de către vecinii lor mai întunecaţi la faţă, aceştia fiind înspăim ântaţi de <> eventuală contaminare de rase.

Bieţii indieni albi erau ostracizaţi şi nia- naţi spre junglă.

Fotografia noastră, lepnv.m iă un bănii indigen din Africa, cu faţa albă, datorita molimei de care suferă.

La c a fe a , c e a i, p râ jitu ri e tc . în trebu in ţa ţi c u c e a mai m a r e În c re d e re , n u m a i

„Romul Standard"

h b a l it a t b a il u s t r a t a9 H arlu 19ti)

Q ShrnC djf D u n âruîngkeţate

Sus, stânga :

Cortegiul tre­

când peste Du­

năre; fiieapta : Treci-rea poş-

tei pe ghiuţă;

la stânga: im-

bulzeală tn fata

unei tutungei ii clin Ruxcîuk; la dreapta: Cetinile

de.— z(ip< dă în­gheţată, opera unor fotografi

ambiuariţi din

Rusciuk. jos: In

amurg, pe Du­nărea îngheţata

4H

UN DIRECTOR NERVOS— De ce n ’ai venit când am sunat? Practicantul: N’am auzit soneria.— Acum te iert, dar altădată când ai sa

ţ|Ugi c$ pu sună soneria, să vii să-mii spui.

uerui, cure a bântuit săptămânile tre- ute, a aşternut, pe valurile Dunării, un .

acuperămdnt de ghiaţă. voind parcă să de- J monstreze prin aceasta, că şi apele, J brăzdate luni de zile la rund, de vapoare, | caicuri şi bărci, — au nevoe de o binemeri­

tată odihnă.Ghiaţă sondată, arătând o grosime, des-

lul de pronunţată pe tot lungul fluviului, comunicaţiile între oraşele noastre rivera­ne fi eu cele depe malul bulgar, se fac cu sania, căruţa sau automobile.

Ca în toţi anii, s'au făcut şi în iarna a- . ceasta, schimb de vizite între locuitorii : din Giurgiu şi cei dela Rusciuk. :

Trecerea Dunării a fost permisă fără ; nici o formalitate de paşaport sau ''«<’ ?* * foarte multă lume din Bucureşti, a profitat j de această autorizaţie, pentru a face o ex- j cursiune „în străinătate . *

La fel, un mare număr de locuitori din : Rusciuk şi împrejurimi, şi-au făcut vizita :

anuală la Giurgiu. ;S'au făcut în ambele oraşe, cumpără- ;

turi de ocazie, în special ţigări.Clişeele de mai sus, reprezintă cdteva :

faze interesante ale excursiunilor, luate special de fotograful nostru.

MODESTIE— E zadarnică orice tncercarc, domnule

Mitică,inima mea e datâ.— Atunci dăruieşte-mi restul; sunt mo­

dest.

ACORDUL CU RUSIA I) IULIU MANIU, discutând pe peronul

gW l de Nord cu d. MIHONESCU «tata- trul de externe, înainte de plecarea acestuia

REALITATEA ILUSTRATA 9 Martie 19ta

Z > e z o K c 6 7 f o ( a r > i j »

m m u J i z /7ra<£ ofe :BBrbiL BrăduscuUn tânăr înalt, de vre-o 25 ani,

îmbrăcat cu pardesiu cenuşiu şi pă­lărie moale, străbătu curtea; apoi urcă pe fugă scara largă cu trepte joase, de-alungul căreia cobora ba­lustrada de fier.

II văzuse numai o servitoare, care spăla o sticlă la fântână. Ai fi crezut că domnişorul merge in odaia sa, să înveţe ca de obicei, căci era vremea examenelor.

Străbătu coridorul lung de piatră, la capătul căruia era camera lui, — mică odăiţă provincială de modă ve­che, cu ferestre care se deschideau înăuntru, întunecoasă şi ziua, plină de fum amar şi acrişor de ţigare.Ajunse. închise uşa întorcând de

două ori cheia şi vru să încerce ză­vorul; uşa interioară o închise nu­mai cu ivărul. Se simţi mai calm.Ascultă dacă vine cineva. Pe coridor ca şi în curte era linişte. Nu venia nimeni. Scoase ceasul din buzunar.Era trei fără un sfert.

Afară grădina dormia în aurul a- miezii de vară, iar pământul bine hrănit, sătul de îngrăşăminte, dige­ra. Muşte verzi şi albastre în văz­duhul încărcat de miresme, pe pânze argintii ^ — gol, fără aer, imobil,— se deprinsese cu de păianjeni; în crăpăturile pământului, fur- el şi nimicul, la rândul lui, îl obişnu

’ l _ - _ __ m a n a T 1 ! 'T / ' I I I 1* AC

EZSO KOSZTOLANYI e cunoscut in Ungaria mui mult ca poet fi anume pentru volumul de versuri

„Plângerile unui biet copilaş' titlu ce arată fi caracterul poeziei sale, care a deschis o activitate literară bogată.

Născut in !88o, Kosztoldnyi trece drept unul din cei urni buni scriituri unguri in viată.

A publicat patru volume de nuiele fi două romane 'le o putere puţin obişnuită. Nuvelele se deosibesc cu totul de poeziile sale.

Acum câteva lun i au apărut in revista „Nyugat" dowi sprezece poezii ale sale in versuri libere, pline de un ritm. interior, ce exprimau cu o simplicitate călugăreasca. în ­tâm plări zilnice sau evenimente supraomeneşti.

Poezia nouă a lu i Kosztoldnyi, este cea mui apreciaţii, in Ungaria de azi.

Pe tărâmul romanului, a scris „l’oetul însângerat' m care dă o interpretare nouă a vieţii lui .\cron.

In Balaurul de aur, — apărut de curând, — subiectul este mai restrâns: o poveste din vremea petrei util de autor într'un liceu de provincie. Nelipsită, idila intre un elev şi fata unu i profesor de ştiinţe naturale.

Editurile se întrec să-i publice operele şi foiletoanele sale, sunt publicate dc toate ziarele maghiare.

Majoritatea lucrărilor lu i Kosztoldnyi, au fn.st traduse in toate limbile moderne.

nici, coleoptere, gâze fericite. Liliacul res­pira de-alungul zidului. In mijlocul globuri lor de sticlă, cu care se ornamentează gră­dina, iasomia îşi deschidea florile, iâră să le poţi ghici: ici şi colo, printre frunzele verzi se zăria când o ramură, când alta. Albinele atârnau pe ele ca nişte picături de miere galbenă.

Nu mai era nimeni in curte. Servitoarea care spălase sticla, îşi isprăvise treaba şi in­trase în bucătărie; bătrânul îşi răsfoia căr­ţile în prăvălioară, cu mânecile suflecate; mama era întinsă pe divanul de piele; suri­oara îşi lua lecţia de pian, jos în odăiţa dela stradă. Cânta un preludiu de Bach.

Rămase în picioare, câteva clipe, în m ij­locul odăii. Apoi lăsă transparentul şi în­chise perdelele. Aprinse lumina. Razele gal­bene se răspândiră prin odaie, se revărsară pe masa cu pete de cerneală şi de ceară, pe dulapul cu uşa deschisă, prin care puteai să vezi rafturile pline de lucruri şi cravate, a- runcate fără rânduială, după obiceiul stu­denţilor. în tr ’un colţ al peretelui era patul, cu plapoma roşie cu pernele înfoiate. A lă­turi, mesuţa, o oglinjoară, sfeşnicul. Pe chi­pul lui, citiai nerăbdarea omului, care se pregăteşte să plece cu trenul, sosit să-şi facă bagajele. Dar nu le făcu; aşteptă. Când se convinse încă odată că nu-1 tulbura nimeni, aruncă haina pe un scaun, îşi şterse fruntea îmbrobonată de picături de sudoare rece, cu mişcarea deprinsă de copil. Nici el nu ştia ce face şi dece.

De multă vreme se hotărîse să nu scrie scrisori. Socotia că e un obiceiu inutil şi prostesc. Doar studiase cu grijă toate a- mănuntele, în noaptea aceia în care se cul­case singur şi coborîse tot mai profund în adâncimea valului de întuneric, încât de a- colo orice întoarcere era imposibilă; pre­văzuse tot şi le trecuse toate prin ciur încă din primăvara trecută, când se gândise pen­tru prima oară la aceasta, dar aşa de serios, încât simţise o strângere de inimă. Nu avea într’adevăr nimic altceva de făcut. Ar fi pu­tut să se grăbiască puţin. Dădu înapoi, căci era prea aproape. Se întoarse deci la cercul de idei, faţă de care faptul însuşi nu trebuia să pară atât de neiertat, de îngrozitor. In ultimul timp,, locuise mereu în acest nimic,

ise să răsufle abia, numai prin piele, ca plantele.

închise ochii. Strânse buzele. Pe nas res pira abia. Puteai să vezi că se scufundă tot mai mult. Trebuia să fie chiar foarte de­parte. In clipa aceia, în curte fu trântită uşa pivniţii; sgomotul ajunse la timpanul lui, sc scutură, îşi reveni în fire ca dintr’o scufun­dare, oftă şi salută lumea pe care o desco­perise iarăş.

Umblă prin odaie, în lung şi’n lat. agitat. Ce dracu, uitase?

îşi chinui mintea obosită, dar nu-şi aduse aminte de nimic. Pe semne îl zăpăcise faptul că se gândise mult la acele clipe închipuin- du-şi-le mult mai grozave; se minună că erau atât de simple, că nu simţise o spaimă ex­traordinară, nimic decât surzenia aceia des­coperită de mult în sine, pe care o cunoştea bine, acea indiferenţă, pe care o ura atâta, începu să-i fie teamă. Mai mult decât ar fi trebuit. Ca s’o goniască, aprinse o ţigară. Ar fi vrut să scrie ceva. Căută mapa cu hârtie de scris. N ’o găsi nicăieri. In sfârşit, o desco­peri sub un teanc de cărţi. Şi începu să scrie, repede, cu cerneală violetă. Nu cum «şi închipuise, în lenta lui insomnie, frumos şi mişcător, ci nebun, banal, ca toţi ceilalţi, cuvinte sunătoare şi noţiuni pregătite. Sfâr­şind prima pagină, aplică sugativa albă, dădu din umeri, apoi îşi mâzgăli numele pe m ij­locul paginii a doua.

— „Ludovic — citi el, — ce nume stu­pid!" şi privi ultima literă a cuvântului.

Care era ultimul cuvânt pe care îl spusese? La cafea răspunsese servitorului: „Bine!" Ar fi vrut să-şi mai audă glasul, dar nu vorbi, tuşi numai, ţinând mâna la gură. Abia sfâr­şise scrisoarea şi simţi că nu e mulţumit. I se cutremură tot trupul de scârbă. Vârî scri­soarea într’un plic, îl lipi şi-l aruncă pe masă. Altă nebunie. Dar cine se sinchisia de asta?

Ieri la prânz, mâncase pentru ultima oară. Astăzi, nimic. La prânz, sorbise numai un păhărel de licoare dulce, roşie. Dacă ar fi a- vut trup de sticlă, ar fi putut să vadă lichidul acela roşiatic răspândindu-se repede prin va­lurile sângelui,ce continua zadarnic să-l facă să existe. Aproape sfârşise ţigara. O aruncă pe jos. Nu în scrumieră. Pe urmă însă o

strivi cu piciorul, ca si nu provoa­ce un incendiu. II învăţaseră asta demult. Dar călciiul i se murdări­se de scrum. II ţterse. Zâmbi ţi de asta.

—- „O nebunie", gândi el, „ca toate lucrurile de pe pământ".

Apoi ridică braţele pe neaştep­tate, ca 91 cum i-ar fi apărut ve­denii ţi temându-se de ele, le-ar fi gonit cu o mişcare dc repukiune.

— „Ce vreţi ? Plecaţi !".Bucătăria 'smedâ. cu aer rece.

Amiezi, copii ţi el in soare. Se joacă de-a teatrul; el. purtând o pălărie de pai ruptă, cu un băţ verde. Trece printr'o pădurice, a- prinde un chibrit, lumină st t.mie si frumoasă, iar In mijlocul licări­rilor roţii, genunea neagră a frunsi* ţului. întors acasă, miere, nuci* mâncare. Dureri in gât dc parcă II împungeau cuţite. Servitoarea bă­trână, pe care o ţi uitase, poarta de sticlă dela vechea lor locuinţă, un câine, drumul de fier. vaporul, frigurile, catarul pulmonar, ploaia

I măruntă ţi subtilă, terasa «anato* “ “ “ riului din Tatra, scaunul de odih­nă. înfăşurat in pătură cu termometrul in gură, însănătoşirea, bucuria, plictiseala, in frigul aspru, o mână caldă de fe­meie, care-i ia mâna (n pătura arzătoare a manşonului, cafeneaua, cărţile, un tovarâţ de ţcoală, alt tovarăţ de ţcoalâ, altă prietenie de ţcoală, altă femeie, nimic, iile, luni. ani, bani, o carte, o scrisoare Intim ată, o noap­te urâtă, o dimineaţă de vară.

Din faţa ţcolii de mutică simte venind pe fereastră game cromatice, care coboară ca nişte fâţii de hârtie ţi sfirţeac jos la pi-, mânt, la prima treaptă. — o. Doamne, cât' sunt de lungii Şi asta ar mai fi continuat multă vreme, dar el i-a pus sfârţit, încrun­tând sprâncenele. Ajunge!

Era un lucru pe care-l cunoţtea. Şi de data cealaltă fusese aţa. Intrase, ca si aii. ţi a- tunci nu se întâmplase nimic. Mânios, făcu doi păţi spre spălător; voia s i bea un git de apă, dar nu găsi paharul. Ei ţi. chiar dacă nu e! la ce?

Aruncă o privire in oglinda ce atirna deasupra spălătorului; Iţi văzu chipul. Alb ca marmora, trist. N’ar fi crezut niciodată să poată avea infiţiţarea aceea. Iţi privi o- chii suferinzi şi o clipă simţi aproape milă pentru acel ce se privia. Apoi se întoarse.

Dar în aşa fel, încât să fie cu spatele la uşa grădinii. Se apropie de pat; avea în m i­nă salvarea, pe care nimeni, afară de el, n’o băgase de seamă ţi pe care o scosese din bu­zunar intr’o clipă de distracţie. O ţinea pu­ternic, convulsiv. O întrebuinţase numai de două ori.

In grădină, jucându-se, sfredelise cu ea o masă groasă care fusese străbătută cu uşu­rinţă de glonţ, lăsând o gaură rotundă, svâr- lind în aer aşchii şi fum; apoi trăsese în vânt, ca să sperie un câine turbat. Acum, trebuia s’o întrebuinţeze a treia oară. Cu paşi nesiguri, ajunse până la pat. Ii trebui multă vreme până să ajungă, se întinse ş> închise ochii. Se întoarse şi se reîntoarse p* stânga şi pe dreapta.

Se gândi la tot ce-i venia in minte de obi­cei şi al cărui rost îl pricepea acum greuj se gândia, de pildă, că oamenii îşi dau buna ziua şi-şi strâng mâinile. Se gândia la cu­vinte şi fraze, ce-i erau cu totul străine. Sau la ciudăţenia, că gurile noastre sunt in fun­dul chipurilor si c i, în acele cavităţi, meste­căm cadavre de animale ţi fructe de pons>

tiUAtlTAÎfiA 1LUSÎRATÂ9 Martie HW

Artiştii români din America, FOARTE INTERESANT să afli cam < se manifestă oamenii unei naţii, m u­

taţi de pe meleagurile ţării de baştină.Iată, spre pildă, românii stabiliţi în A-

merica.îşi au întemeiate acolo societăţile lor cul­

turale şi de binefacere, bisericile lor, şcoli româneşti, sălile lor unde se ţin adunările,

etc., etc.Iar serbările lor au toate caracter pur

românesc. Ba au totdeauna la serbări şi artişti români sau orchestre româneşti.

De pildă:

La petrecerea clubului „Tineretul Ro­mân" din Massilon, Ohio, cântă „Vestita orchestră' de sub conducerea d-lui Irimie Popa din Cleveland, Ohio.

La petrecerea societăţii „Fraţii Români" din Niles Ohio, cântă arii de dans şi cân­tece naţionale „muzica" d-lui Nicolae

Sâmu.La petrecerea clubului „Mihai Eminescu

din 'i oungstown, ca şi la cea a societăţii „Albina" din New Castle, l’a., cântă orch«s- tra română din Salem de sub conducerea

d-lui Nick Buta.La nunta d-rei Raveca Saladie Paştiu

cu d. Niculaie Gheorghiu, serbată la sala „Transilvăneană" din Pennsylvania Ave. cântă muzica maestrului Ciuleiu.

La reprezentaţia „pe cont propriu" dată in „Casa Română" din Detroit, se produc cu „program teatral absolut nou" soţii Io- nescu-Ardeal, iar pentru dans e muzica Boldi-Feraru. Un spectacol extra-ordinar, in care se poate vedea ce înseamnă „râs cu plâns“.

La serbarea „Reuniunei Femeilor Româ­ne" din Massilon, O., cântă renumita m u­zică „Aurel Vlaicu" din Canton, Ohio, iar programul artistic e condus de d-na Maria

G. Blaga.La serbarea parohiei Greco-catolice „Sf.

Teodor" cântă muzica de sub conducerea

d-rei Mary Bâţă.

Si aşa mai departe.

Oglinda 2)v. văsjmne:Srumoasăprin ăiuainsă douâ creme sunt indispensabile: E lida Coldcream pentiu

purificarea şi alimentarea epidermei în timpul nopţii şi Blida Cteme

de cfiaque heure, preferată de mii de doamne ca cea mai bună crema

din lume. Această cremă este imediat absorbită de piele şi este de

un efect curativ surprinzător. D ă tenului nuanţa atât de admirată

şi de dorită, indentică cu alabastrul.

CREMES ELIDAH* ***********************

pe care le chemăm alimente şi la acel mis­ter negrăit, că omul e o înfăţişare mai de­grabă lungă, care are capul rotund şi dm gura căruia ies sunete.

Gândurile sale se rotiră in cercuri tot mai mici, până ce condensară şi nu mai ^fura de­cât un punct pe care-1 evitase pâna atunci, fiindcă era în el toată puterea faptei pe care trebuia s’o săvârşiască.

Acum însă îl apucă din nou durerea, pe care o înăbuşise până atunci şi c a « începu­se să-i chinuiască sufletul, îl apuca scarba neagră ce-i scormonia măruntaele şi-i star- nia un fior în creer. w

Fu cuprins de o mame nespusa, umpui, ce-i fusese până atunci senin, deveni aspru, rău: era privirea unui ucigaş, care nu poate să ierte. Vai de acel ce s’ar fi uitat la figu­ra lui! Era ascuţită, ca un tnunghiu. _

Ridică mâna dreaptă şi apăsă cu toata pu­terea ţeava pe tâmplă, ca să nu alunece jos din şovăire. îngălbeni prins de ameţeala. Inima începu să-i bată furtunos, un tremur îi străbătu coastele, părea că-i sparge piep­tul ca după o fugă şi-i auzi tot mai taresgomotul.

— „Mi-e frică“, şopti el. _ _ ^— „Mi-e frică“, repetă incapaţanat, „toata

viaţa am fost laş.^ Mi-e fricai de suflarea vântului, de o umbră, de un gand .

Cu atât mai bine! Acum era pregătit şi pentru durere. Ştia că va simţi o durere, care în clipa următoare avea să fie cea mai mare dintre dureri, asemenea totuş cu cele pe care le încercase, deşi nimeni nu ştia spre ce drumuri şi ce tărâmuri d u c e , nimeni nu bănuia ce urmări putea sa aiba. Strânse pu­ternic fălcile, muşchii feţii i se întinseră, expresia i se crispă ca aceia a unui b°mav, care stă pe scaunul dentistului, în aştepta­rea durerii şi, destinzându-şi vomţa P»na la

hotarele extreme, pare că aşteaptă ca aces­ta să-i suciască dintele cu cleştele, ca să fie smuls odată cu osul dinăuntrul gingiei.

Aşteptă aşa câteva clipe. I se păru că poa­te ar fi stat la îndoială şi s’ar fi gândit iar la toate. Atunci lipi capul mai tare de ţeava care se încălzise de căldura tâmplei şi împins de o putere de voinţă de nedescris prin ex­presii, apăsă cu arătătorul pe trăgaci.

Simţi o vâjâitură, o vâjâitură grozavă, pe care n’o mai auzise niciodată. Pretutindeni simţia vâjâit. In urechi, în gură^ în nas, în gât, în măruntae, în oasele ce pârâiau, în car­nea deasă şi sângeroasă, în tot trupul, de parcă ar fi venit dinlăuntru^ lui şi nu din afară; simţia vâjâit în odaie, în oraş, în toa­te oraşele unde fusese, în toată lumea, pe tot globul în mijlocul stelelor ; simţia încă, simţia mereu lovitura de_ revolver, care nu i se părea nici stranie măcar, ci era chiar aceea a morţii neprevăzute, moarte care trebuia să se întâmple, şi simţi şi u lti­mul miros pe care-1 aşteptase, fără să ştie că avea să fie atât de tare, mirosul sălbatic şi acru al pulberii de tir, ce umpluse odaia şi înegurase creerul său nenorocit. Chinul era aproape cum şi-l închipuise; dar ceeace urmă era deosebit de toate, deosebit de toate câte citise şi ştiuse, iar mirarea aceasta, dădu deo­dată expresie chipului său, în forma zâmbe­tului aspru ce-1 remarcăm la toţi morţii, dar pe care noi, văzându-1 din afară, nu suntem în stare să-l pricepem. Acum ştia şi el ceia ce ştiau milioane de oameni, cari au_ murit, dela creaţiunea lumii. Ceasornicul său ară­ta ora trei precis.

Mai făcu puţine mişcări cu mâinile, cu braţele, apoi rămase liniştit. Abia îi căzu ca­pul într’o parte. Din tâmplă, — întfti încet, apoi parcă speriat, — ţâşni sângele repede.

Olimpiada dela 1936

DK PE ACUM se lucrează în Spania la __ I construirea unui stadion uriaş, în ve­

derea Olimpiadei dela 1936.Stadion-ul se va ridica la Montjmch, va

putea cuprinde 65.0C0 persoane şi va costa câteva milioane pesetas.

Germanii vor fi de Paşti la Paris

Si A NE ÎNŢELEGEM: nu este vorba del vre-o invazie războinică, ci numai de

o excursie originală şi cu totul modernă pe care o organizează 1111 numeros grup de germani

Voiajul va începe în ziua de Vinerea Paş- telui, pornind dela Kaiserslautern, unde vaavea loc întâlnirea unui grup de vre-o 400 automobile. Se vu urma itinerariu: Metz, Verdun, Châlons şi Montmirail. Cortegiul va trece noaptea prin Montmirail şi va a junge Sâmbătă dimineaţa, la orele 10, la Paris.

Escursioniştii vor vizita în cursul zilelor de Sâmbătă şi Duminică Parisul şi Tou- ring-Clubul francez.

înapoierea va avea loc Luni dimineaţa. Cei ce vor dispune de timp, vor mai răm â­nea tn Franţa ca să viziteze fostele câmpuri de bătălie dela Laon şi Reims.

Fiecare grup de zece maşini va fi pus sub conducerea unu i şef, care vorbeşte bine f r&n ceza

Cortegiul v i fi Însoţit de medici şi de b- teliere de reparaţii.

REALITATEA il u s t r a t ă e Munte /<

i&a zâmbeşte..— O, salve amice! fire-ai al dracului... De

unde ai eşit, mă?... Cum de nu te-am zărit eu... Vin’să te pup. ,

— Ce faci mă nerodule ? Ştii de când nu ne-am văzut ?

— Din prizonierat.—•' Aşa Domnule. Dela Bressen... Mare mi­

zerie am mai dus şi acolo.. Să mor şi mai multe nu.

—• D ’apoi eu, gata, gata să mă sinucid...— Parol ?— Ce nu ştii?... Adică aşa e, tu plecaseşi

la Crefield... Era să mă sinucid... împletisem o fringhie, împărţisem ce aveam, lăsasem pe masă un bilet că m’am sinucis singur şi când să dau cu piciorul în scăunel să rămân atârnat...

— Iartă-mă sunt grăbit».— ur i cat, uar uupa atâta vreme nu se

poate să ne despărţim aşa... Şi eu sunt gră­bit... Ei, pst! băete adu doi ţapi... Ce mai faci, măi Năică?

— Ce să fac, mă Mitică!— Te-ai mai cuminţit, ori alergi ca înainte

dela brună la blondă.— M ’am cuminţit păcătosule... Sunt om

însurat, nu ca tine.— Minţi.— Pe onoarea mea.— Ei, fire-ai al dracului, felicitările mele...

Te-ai însurat de mult?— împlinesc trei ani la Crăciun.— Mulţi înainte... Cel puţin ai nemerit

bine ?— Admirabil... Insă e de o gelozie turbată...

Nu pot face un pas să nu mă întrebe: „de unde vii, unde te duci, de ce ai întârziat??...

— Adă mâna încoace... Suntem ancart...— Ce te-ai însurat şi tu ?— O de mult... Eu m’am însurat imediat

după război... am luat femeie bună, ce să zic : gospodină, cântă din gură admirabil, dar vorba ta, geloasă mă... Băete mai dă doi ţapi !._ , „M Î'J

— Eu nu mai am timp...— Mai sunt zece minute... Ceasul din res­

taurant merge înainte...— Ştiu, iartă-mă dar nu sunt singur...— Eşti cu nevasta ?— Mda, adică nu...— Stop ! te-am înţeles... Unde ai trimis

nevasta, hoţule...— Are o mătuşe bolnavă... S’a dus pentru

câteva zile...— Ei asta e teribil... A mea e la Constanţa,

înţelegi, n’am putut s’o refuz. Ii trebuia şi ei o distracţie (scoborând vocea). Am dat pesteo bonboană de fată mă... vrei s’o vezi ?

— Şi eu monşer am găsit una...—r Am bănuit numai decât...— ...grădină mă... Când oi vedea’o gândeşti

că e un înger...— (înduioşat) Mă Năică mă !— (Mierliu) Ce-i mă Mitică ?— Fire-ai al dracului de nerod... Zău, dacă

nu-mi vine să plâng...— Vezi’ţi de treabă... Să mergem că scă­

păm trenul... Ţal!— Apropos nu te-am întrebat, unde pleci

Mitică ?...— La Sinaia...— Ei nu, asta e caraghios pe onoarea mea...— Şi tu tot acolo ?...— Da, mă! închipueşte-ţi ce coincidenţă...

Amândoi însuraţi,, nevestele potrivite, ele plecate şi noi suntem...

— ...nişte măgari... Pentrucă eu să-ţi spun drept, ţiu foarte mult la nevasta mea...

— Şi eu la fel... Da vorba aia, aşa-i piesa. Cea mai frumoasă femeie e cealaltă... Tu unde ai cunoscut’o pe a ta ?...

— La bărbier,,.

c t e Gh.Brăoscu.— Eu la poştă...— Zău mă, când te gândeşti, stricaţi sun

tem noi bărbaţii !— Lasă monşer, nu te poţi strica fără fe

meie... Bine că te-am întâlnit... Nu nc mai despărţim... Facem partidă în patru, cu chel­tuială în două... Care îţi e vagonul..

— Eu ştiu, cred că ăsta...— Ăsta, altul nici nu mai e... Prezen

tăm cucoanele şi rămânem împreună... Să-i tragem un chef mă Năică... Maşer dă-mi voe.

— Dă-mi voe maşer... Canalie...— Canalie eşti tu pezevenghiule... După ce

mi-ai luat nevasta..._— Tu mi-ai luat nevasta păcătosule... Ziceai

că te duci la Constanţa Madam, las'că-ţi arăt eu... Dă-te jos...

— Mitică, nu ţipa, iartă-mă, nu e ce crezi tu...

— Nu vorbi, Madam! poftim afară.— Mă Mitică...— Ascultă Nae...— Lasă-mă să vorbesc... Eu nu-s vinovat.— Nici eu...— Tocmai... Noi suntem afară din cauză.

Rămân numai d-lor care şi-au bătut joc de noi, ameţindu-ne cu gelozia... E o lună de când mă freacă cu boala mătuşei... Ascultă monşer, ce mai încoace încolo, nu i-am plă­cut eu, i-ai plăcut mai bine tu... Să-ţi ră mână de cap...

— Bravo! la asta m’am gândit şi eu.. Mergi sănătoasă, cucoană... Ia-o, d-le Nae...

— Mitică şezi binişor, râde lumea, nu e ce crezi...

— Cucoană dragă...— E ruşine Năică... Iţi jur că nu te-am

înşelat...— Dragă cucoană...— Nu mă Nae, pe onoarea mea... De asta

aşa e, dacă nu ne întâlniam...— Mă spune drept, că eu din partea mea

îţi jur... Să n’am parte de mama care m'a făcut...

Au prânzit în vagonul restaurant, unde s’au autentificat actele pecetluindu-se cu vin Ştir- bey. Dela o vreme, prietenii rămaseră sin guri, privindu-se înduioşaţi....

— Nerod eşti mă Năică..— ^litică. fire-ai al dracului, de ce te iu

besc eu pe tine mă.

— Ai văzut ce stricaţi sunt bărbaţii ?— Inchipueşte-ţi dragă...— Ţi-ar fi'convenit schimbul, se întrebară

femeile ducându-se în vagon grăbite, să se cunoască mai de-aproape...

— Nici o brânză, gândeşti că e cine ştie ce lucru şi când colo... Numai gura e de ei.. Şi apoi să-ţi spun drept: când nu ştiau, calea valea... Acum nu mai prezintă nici un inte­res... Dar nu te teme, de ce-i e frică nu sca­pă...

— Asta...— Rămânem prietene, vrei ?

Antanta femenină, mai încape vorbă.

I SALOXdeARTA DECORATIVĂ MODERNĂ j

Dna Ing.ErdesCalea Victoriei 168.-Tel.218/89

t ARANJATUL APARTAMENTELOR EtFfiANTE1 cu PERDELE, CUVERTURI,

LINGER1E OE PAT. DE MASA,etc

T nodeA & £eA> £ ) f jl

Declaraţia nnnl abonat Ia telefon

Dintre toate funrţirtnarela lu ,\me rica, telefonistei» sunt acele, car» sunt m ai m ult cerute tu cAsAtorie.. devenind mmpatice prin vocea lor.

Având m ai mult tim p hA m- tugrl Jiascft, mini *i mai frumoo**

/ l i t r e l e I

De fi eu nu'*. duiZău că m'a* frn tt^^ ru d la.Cări tun i încredinţai că'n lume nu rO alt ti falii dulce ca maln

Eţtl blondă* SA le număr printre brune Tu, cea mai gingaşă dintre fecioare'Ai ochii dc cicoareT t)t cărbune'In fond, nici o tm rmnătate n'arr

Mi te închipui ca o altă Venin Merunotrulo dela telefon...Şi-oftei In gdnd:— O Doamne, vesi, dr et nu i Şi eu judecător la (iatretlon

Să te aleg, regină'nlre regine Tu. ce cu glasul tău tn'ai fermecat $i-o lume'ntreagă iă ti te Inrhin/Dela bordel ţi pdnă la palat*"

Iti tim t In glat o tainiră vibrare.Ce mă îmbată, ea un vechiu bordeau* Cdnd după-un tferl ceai de a ilep lart Tu le decişi ca tă mi ră tpun ii ..AHo*"

Şi tu iubito, im i ghiceşti tfiala Emofia, cu care a ilrp l mereu'Simţi tu că mi dai puteri di tctni in i Cu magieut cnrdnt: „Aici Onlrntn'

Cdt farmec ai, eănd dup'all tfert ăi In timp ce eu tadarn ir am tuna i Catadiietti cu rocea ta tonoră Să-mi strigi r/t num ărul e nrupat

Te-aş slrdnge ru o putere tufoeanh1 Te-aş tă ru la (le rog tă nu le tupcrl Când tunt In ronvertafie imfx>rtantă Şi-ti vinr poftă după întreruperi

Ti as cerc fn cuvinte iteutile Să-mi fii tofic. Tu mi-ai zice „la mă'' Ilar dr un tingur lucru-mi etle teamă Sd nu dau peste „legături greţite"

Abonat

p. ronf DUDUIA GRĂDINĂRITĂ

Au apflrul In Editura.. Cugeta­rea" Bucureşti, MAtflsan 23. romanţ le cu mare succes:

Ţărmul dragosteide C L A U D E A N E T

Lei 60

E L şi E Ade 6 E O R 6 E S A N D

Lei 40De vânzare la toate librăriile

din ţară

REALITATEA ILUSTRATĂ 9 Marti* t9i9

t eIrvromtta

I-am povestit durerea mea. Atunci ea mi-a oferit să mă ascund la ea. w _

Tot graţie acestei doamne, am capatat un serviciu de voiajor şi anume, vindeam raci. Dar această activitate, în care veniam in contact cu atâta lume ce recunoştea m mine numaidecât pe refugiatul rus, era pericu­loasă. Nici nu rn^at deci, cand în tru ­na din seri, am z ă r ita o i domni eleganţi, a căror înfăţişare t r ă d a numaidecât pro­fesiunea de agenţi secreţi, — dând tarcoale casei în care mă refugiasem.

N’am mai stat pe gânduri şi m am stiecu- rat pe uşă afară cu periuţa mea de dinţi şi alte câteva fleacuri, care constituiau baga­jele mele, plecând la mătuşa mea, care lo­cuia la moşia ei din Oerebro. _

Tot ea îmi venise în ajutor cand sosisem pentru întâia oară în Rusia, dar stricasem relatiunile cu ea, din cauza flirtului cu ve- rişoăra. Am fost însă bine primit şi dupa un drum obositor pe jos, am fost fericit sa nimeresc la masa pusă. ,

Se aflau pe atunci în ţoiul muncii, la câmp si serviciile mele îi prindeau bine

mătusii,' dar cum s’a terminat cu munca, mi-a dat bani de drum şi ceva de cheltuiala şi m’a trimes să vizitez pe cealaltă matuşa a mea, care locuia în Goeteborg.

Din cauza verilor mei, cari nu pricepeau rostul unei guri în plus, m’am văzut silit să-mi reiau pribegia. « j .

Căpitanul unui remorcher se lasa înduple­cat să mă ia cu el la Helsinforg, unde spe­ram să-mi găsesc mai uşor un angajament de marinar.

Aici am găsit gazdă la o femee miloasă, care se îndeletnicia cu închirierea de pa­turi la marinari.

Colegii m’au primit bine şi după ce-mi cheltuisem ultimii bani pentru a-j cnsti, m’am destăinuit lor. Doi marinari s’au araj tat gata să mă ajute şi m’au informat ca vaporul lor pleacă a doua zi de dimineaţa la orele cinci, în larg.

Mi-am strâns calabalâcul într’un sac şi m’am strecurat prin noapte la vapor şi pe dibuite am urcat scara de fringhie, care

atârna dela bord.Sus avui însă o surpriză: am fost zărit

de ajutorul de bucătar, care era de plan­ton. Acesta a început să ţipe şi când am văzut că nu pot nici să-l îmbunez nici să-l intimidez, a trebuit să bat în retragere. La întoarcere, am scăpat sacul cu tot avutul meu în apă. Pe bord se iscase zarvă mare şi de frică să nu fiu descoperit, am renun­ţat să-mi pescuesc sacul.

întors la gazdă, am aşteptat pe cei doi „salvatori" ai mei şi i-am conjurat să-mi ajute. Am pornit toţi trei înapoi la vapor. Cei doi, abia că urcau scara, atât de rău se ’mbătaseră; eu urcam în urma lor. Când

am ajuns sus. s’au luat la ceartă^ aşa dupa cum era convenit — şi distragand atenţ a plantonului, am putut urca şi eu pe bord Se născu altă zarvă, veni şi capitanul, dar eu mă furişasem într’un colţ întunecos, undj cu burta la pământ am aşteptat sa treaca furtuna. Apoi mi-am căutat adăpost printre cărbuni. Dar nu trecu mult şi o ploaie de cărbuni ameninţa să-nr zdrobiasca oasele. Cu chiu cu vai, m ’am făcut auzit şi numai decât mă orbi lumina unei lanterne. Am tost separat de masa de cărbuni şi scos de o ma­nă vânjoasă. Era un ofiţer de pe vapor. Cum am mai căutat eu să-l îndeplec şi sa ma ia până la Danzig!! Aş!! a oprit vaporul şi m’a trimis la mal cu o şalupă.

IARAŞ SPRE GERM ANIA

Când au venit agenţii vamali germani n’au uitat să cerceteze şi ascunzătoarea mea. dar eu am manevrat abil, ascunzându-ma mereu după coş şi aşa am scăpat şi de ei.

De îndată ce aceştia au părăsit vaporul, eu mi-am făcut vânt peste peretele de metal şi instinctiv m’am îndreptat spre bucataue. Când m’au zărit marinarii, au înţeles ca sunt un pasager de contrabandă, m ’au primit cu alai şi m ’au ospătat bine. După ce m am sa­turat, spălat şi curăţat, am coborât pe pă­mântul german, unde mi-a fost dat sa iese ziua cea mare, care a făcut lumea întreaga să se ocupe de mine.

CAP. X V II

PE PĂMÂNTUL GERM ANIEI LA AZILUL DE NOAPTE

M’am întors la madam Dacklen şi stam ca pe ghimpi, căci poliţia o onora des curaziile.

Intr’o zi, mă hotărîi la o încercare în­drăzneaţă: să trec cu barca pe malul danez. Am desprins o barcă pe care am gasit-o neîntrebuintată la chei şi cu lovituri repezi de lopeţi, m’am îndreptat spre celalt mal_. Eram aproape de ţintă când am observat ca eram urmărit de pe bordul unui vas de po­liţie daneză. Ce era să fac? M ’am întors la Helsingforg. Timp de două săptămâni m’am chinuit să descopăr o ocazie să plec.

La chei, sta ancorat vasul „Inge“ de care auzisem că se pregătia să plece la Luebeck. Mă gândiam cum aş putea să ajung pe bord şi locul unde as putea să mă ascund.

Am remarcat, că în jurul coşului era o manta de tablă de vre-o doi metri înălţime. Mi-am închipuit că între manta şi coş tre­buia să fie un loc bun pentru mine.

Am trecut puntea uşor, împreună cu mai mulţi pasageri, cari erau însoţiţi de prieteni; paza nu era severă.

Am profitat de un moment de neatenţie, ca să mă arunc după mantaua ochită. Nu era tocmai aşa de bine cum mi-o închipuisem pe chei; — de jos se ridica o ceaţă de fum şi praf ferbinte. Noroc că boarea rece ce stro- pia de sus, care mai potolea arşiţa — dar o- dată cu pornirea vaporului am prins curaj.

Acesta însă, îmi slăbi numaidecât, când mă simţii rostogolit între cei doi pereţi de metal, din cauza furtunii care nu mai con- tenia. Pe deoparte arşiţa, pe de alta duşul rece şi pe deasupra foamea, care începuse să mă chinue — căci vaporul căruia normal îi trebuiau douăzeci şi două de ore pentru această cursă, a făcut de astădată, 'd in cauza furtunii, peste cincizeci şi şase. Sim- ţiam că înebunesc. Aproape de ziuă, am prins curaj şi m ’am agăţat de zaplazul de tablă ce mă înconjura aruncându-mi privirea peste el.

Zărind uscatul am prins dm nou cura.].Nu trecu mult şi vaporul ancoră la chei.

Primul meu drum, fu la casa marinarilor. Moşul cu barba albă care-mi deschise, ma în­tâmpină cu bucurie: — Ha, iată-1 şi pe ..pro

fesorul". . . .Mă recunoscuse indata, caci pribegia mea

mă mai dusese într’un rând la Luebeck. Avui şi o surpriză plăcută; mi s'au predat imedia o pereche de ghete noi, pe care le uitasem aci. Mi-au prins bine, căci eram jerpelit şi tara bani. Cu părere de rău le-am vândut, ca sa pot pleca la Hamburg, unde credeam ca o sa găsesc de lucru. . .

Bântuia însă pretutindeni o criza puternica de care se resimţeau şi societăţile de "av,‘ gatie. Dar nici alt lucru nu-mi găsiam. Dor- miam la azilul de săraci printre beţivi şi trântori. Din când în când, veniau la azi doamne caritabile din societatea înalta.

BINEFĂCĂTOAREA MEA

Intr’un rând, o doamnă, — soţia u n u i_ cu­noscut avocat, — îmi făcu semn să ma a- propiu. _

Părea că felul meu de a mă purta, care

diferia de acel al tovarăşilor mei. i-a atras atenţia asupra mea. . ..

A ascultat cu mult interes povestea V1 e ţi mele şi la sfârşit, mi-a dat o cartă de vizita cu adresa ei, spunându-mi să viu la ea. a doua zi, am rămas surprins în faţa clădim impunătoare, în care locuia caritabila d o a m ­

nă. Am căpătat de la ea 3 perechi de haine foarte bune şi foarte multe sfaturi bune. _

Cum însă îmi trebuiau şi ceva bani. m

special ca să mă pot muta de la azilul der­bedeilor la un altul, unde pentru o suma foarte mică se putea avea o m â n c a r e omeneas­că, un pat curat, m’am dus să vând doua din cele trei costume. Când să vând pe a douilea, mă zări ochiul poliţiei. Cum n aveam nici un fel de acte, am fost^ dus poliţie, până să se stabiliască adevărul, c hainele nu erau de furat. . .

M i s’a dat drumul cu condiţiunea sa-mi ranjez actele în scurtă vreme.

(Va urma)

MOBILE FINE, Obiecte de Arta, Antichităţi ,EXPOZIŢIA P A S C II” Str. Sf. Vineri No. 15

REALITATEA ILUSTRATA

9 Martie 4929

10

BAGHETA MAGICAB U C U R E Ş T I I .

STR- C A R O L M o . O ,e t a j

ARTA DE A TE FACE PLĂCUT ÎN SOCIETATE.

io S C A W A T OR jiCU APARATE Şl EXPLlCAjii

SE EXPEDIAZĂ CONTRA LEI 95.PLUS PORTO. ___

LA COMANDA 50»/. ACONTO. CEREŢI GRATIS CATALOOUL ILUSTRAT ADAUOĂND MĂRCI

PENTRU RĂSPUNS.

9 M a r t ie 1929REALITATEA ILUSTRATA

Mărci *poştale pentru ♦

colecţionau ]

J Bucureşti.— Calea Victoriei 128• Singurul magazin special

Jde mărci române precum şi toate mărcile de pe tot globul.

ţ Vindem, cumpărăm J şi schimbăm.C a l e a M o ş i l o r , 5 3

Saloane pentru Domni şi Doamne O n d u l a f i u n i cu apa Ş, er Aranjatul sprâncenelor, Mamaure

9 Martie t9M

Dela stânga la dreapta, domnişoarele: Fiii Papaianopol; Maria Danacu (Miss Bucureşti I); Nadejda Okulici de Kosarinl (Miss Bucureşti II); Eugenia Gogolan (Miss Bucureşti III); Emilia Mihail; Corina Plugaru şi Fifi Petreseu.

Cele trei „Miss Bucureşti1' au titluri egale.Celelalte patru concurente sunt clasiticate al. doilea.

REA i.lTA I EA ILUSTRATA

Concursul nostru regionala însemnat m ai m ult decât un succes.

Şi pentru aceasta se cuvine să adresăm J n

prim ul rând m u lţum iri cititorilor cari tn

felul acesta şi-au manifestat încrederea tor deplină in revista noastră, iar apoi tuturor

câţi ne-au dat concursul lor desinteresat.Organizând pentru prim a dată con­

cursul pentru alegerea unei „Miss Româ­

n i a n e era teamă. Teamă de rezerva pu blicului, teamă de lipsa noastră de experi

entă. Rezultatul a dovedit că frica noastră

a fost nefondată.Juriile din toate judeţele, prin seriozi

latea şi competenţa persoanelor care-av

intrat in alcătuirea lor, prin severitatea cu

care s'a procedat la alegere, au ridicat ni velul moral a l concursului nostru la o

treaptă pe care n'au atins'o până azi, nica-

eri, asemenea manifestări.In diferite capitale de judeţ s'au prezen

tat —- cu tot frigul şi drumurile impracti

cabile — peste 2500 candidate. Şi trebuie să notăm că alegerile n 'au avut loc în toate

judeţele: au răm as pentru ziua de 10 Mar

tie, cincisprezece judeţe.A fost desigur greu să spulberăm neîn­

crederea pe care o au fetele de familie, în

concursurile de diferite categorii (compro­mise de organizatori neserioşi) şi să tnrin

Aspecte de*a concursul de frumuseţe din Bucureşti

La biroul de înscriere dela Palatul Artelor (Salonul oficial). Concurentele se UnlmUeie, dorind liecare să apaiă mai rspede, in ia|a juriului

ţfem o modestie lesne de înţeles care opreş

le pe frumoasele noastre să se proclame singure ca cele dintâi. Am, isbutit însă să

dovedim că alegerea unei „Miss Bomdnia" pentru concursul din Galveston este o ches

Hune de importanţă naţională.In multe capitale de judeţ concursul

rle frumuseţe a fost prilejul unor adevăra te sărbători, s'au făcut manifestări pentru

iuriu si revista noastră.In Capitală alegerea celor trei reprezen

tante ale Bucureştilor şi ale judeţului 11

fov s'a făcut in Palatul Artelor (salonul

oficial) dela şoseaua Kiseleff.Juriu l prezidat de d. Bem. Dobrescu, pn

mărul Capitalei, s'a întrunit la orele 11. El

a fost astfel alcătuit: Principesa Ioana chica, d-nele Cuţescu Stork. Olga Crecea-

ii u. rf-nii Br&tescu Voineşti, Ion Minuleşcu.

si ti. Blazian. . , . ■ ,Din numărul m art de candidate, ju r iu

a ales mai întâi 88 eare-au îndeplinit con

,miile cerute de regulamentul nostru. La onouă alegere răm ân 26 concurente şi apoi

'"intre aceste şapte ju r iu l se decide cu „m ită greutate şi în cele dm urmă acordă

irri titluri ea ale de Miss Bucur% tl/ \ * f Maria Danacu; Nadejda

HEAL1TATEA ILUSTRATĂ9 M a r t in 19tP

, _______ _____________________________ _____ r r r ; —rrr'-,.,După o primă selecţiune şi dupăce li s'au «la, note individuale.« « * * ■ * ele care ai.

obţinut note dela 7 in sus com par clin nou m ţaţa juriulu

culici de Kosarini şi Eugenia Gologan

Sunt clasificate in rândul al ll-lea dom

n işoarele: Emilia Mihail; Fifi Petrescu;

( orina Plugaru şi Fifi Papaianopol.Curiozitatea publicului, care nu avea

dreptul să intre in sala unde lucra ju r iu l

sa manifestat prin adevărate asalturi.

,-are numai cu multă greutate au putut fi

" Celebrei alese ale Capitalei şi judeţului

Ilfov, se vor prezenta împreună cu celelaltr

70 reprezentante judeţene, la alegerea defi nitivă in ziua de 17 Martie, în faţa cow*

tetului central patronal dc d. ministru

Vlexandru Vaida Voevod. • . _ .Din acest comitet fac parte: d. prof. i a

gara Samurcaş preşedinte; d-na Alexandri

na Cantacuzino; d-na Giurgea; d. Liviu Be

breanu; d. Al. Mavrodi; d. Stork; d. Sie

riadi, d. N. Batzaria şi d. dr. Graur, niera

'"'tn ziua de 10 Martie se vor face alegeri

judeţene, in judeţele: Gorj, Suceava, Argeş.

Ddmbovita, Mureş, Tutova, Neamţ, Dorohoi.

Teleorman, Ismail, Cahul, Bălţi, Hotin, Nă să ud, Sălaj şi Bihor, unde din pricina co

municaţiilor întrerupte nu s'a putut ţin*

in ziua de 3 Martie.Alcoerea celor mai frumoase din Bucureşti a aura. * » — --------seriozitate, aproape cu severitate.

— cine aiTleg'e d-ta, domnişoară ?“ o Întrebă glumind,

preşedintele.^ ^ rgSpUns d-ra Danacu, dovedind altruism.

Domnişoara Nadejda Okulici de Kosarini dă 1 ă m u r 1 r l d-luiDem. Dobrescu.

REALITATEA ILUSTRATA

Primul lor9 Martie 4929

s a l a r i uIn lumea filmului mulţi oameni flămân­

zesc şi umblă fără căpătâiu. dar sunt si al­ţii cari câştigă sume fantastice. Unii din ei. îşi mai amintesc şi azi de primul lor salariu, când de-abia păşiseră pragul studio-ului. Câţiva din ei, ne povestesc mai jos cum au câştigat primii bani în arta mută.

BUSTER KEATON

„Eram numai de şase ani, când am primii primul salariu.

lucram la un circ, în trupa tatălui meu, „Cei trei Keaton” ţi ca membru al familiei, nu aveam, leafă; Imi amintesc totuşi, că o-

siam. lntr'o zi, pe când mă plimbam citii un anunţ al unei societăţi, prin care se vest ia că toţi cei cari vor dovedi iscusinţa, la fil­marea în „masse”, vor primi 20 cenţi. Dan- du-mi silinţa să fiu cât se poate de bine, am putut fi trecut printre acei cari trebuiau pla fiţi. Dar când să-mi vie rândul la plata, is- prăvindu-se banii mărunţi, casierul mi-a dato marcă de 10 cenţi. Păstrez şi astăzi a ceasta primă leafă de la cinematograf .

LUCIANO ALBERTINI

„La început, directorul meu de producţie\ îmi spunea că. nu poale să-mi dea o leajet mare, deoarece nu eram cunoscut de pu­blic. In primii ani, primiam numai 50 de mărci pe lună. Banii aceştia imi ajungeau lormai ca să nu mor de foame şi ca să n ani cu ce trăi. Pentru această sumă. imi pericli­tam niafn de zeci de ori pe z i ’.

IOHNNY HINES

..Prima mea leafă, a fost o bucată de sa­

lam.In ziua când am fost angajat ca statist,

COLLEN MOORE„Primul meu salariu, a fost de doi dolari.

Aceşti doi dolari i-am primit pentru simplul

**;« ;

t " W

/ / i tf i

V

* 1

i

i futa obiectiv,»-

sterlină. Această Liră sterlină a fost primul meu salariu.

La cinematograf, am câştigat cu mult mai puţin.

Căutam angajament ca statist dar nu gâ-

V1CT0R Mc. LAGTEN

dată, la Londra, în seara premierei, tatăl meu, era foarte enervat şi mă ruga să fiu foarte atent în timpul reprezentaţiei, ca nu cumva să greşesc.

Dacă na fi mulţumit îmi va da o Liră

imasa la cantina studio-ului. LJar am mtar- ziat de la masă şi astfel nu m’am ales decât eu o porţie de salam, ce-i dreptul, cam us­cat”.

„Când am fost angajai pentru prima nara

ca statist, aveam nişte haine foarte rupte. Pe-

gisorul mi-a promis ea clacă voiu fi bine, imi

na da un costum din propria-i garderobă.

Eu. bine inţeles. am jucat cu toata ardoa­

rea şi astfel meritând recompensa, in atu

dus la locuinţa regisorului. Dar. ghini­

on, — eu eram mult mai înalt decât el .şi

hainele îmi erau mici. —Atunci, fără a mai sta la îndoiala, regi»»

rul mi-a cumpărat un costum nou,

Acesta a fost primul meu salariu ******* *********

Ecouri CinematograficeDUPĂ Evich von Strohheim. iată că şi

„omul cu o mie de feţe”, a refuzat să

turneze în filmele vorbitoare. Oare M. G. M.

va rezilia şi contractul lui Lon Chunneij?

PRESA ENGLEZĂ se ocupă cu afacerea

,.Kosrrios” , un film german, care a fost

realizat sub directa supraveghere a învăţa-

Iul ui englez Julian Huxley şi care a fost

refuzat de cenzura engleză.Filmul ne arată întreaga evoluţie a uma­

nităţii, dela „omul animal” până la omul

din zilele noastre.Vedem în această interesantă realizare ,,o-

mul maimuţă” ; „familia primitivă” şi locuin­

ţele lor de piatră, uzarea primelor instru­

mente de vânătoare, etc. etc.

Se crede că în cele din urmă, comisia de

cenzură va aviza în mod favorabil, dar

uuinai cu singura condiţfe, ca filmul să

poată fi văzut numai de adulţi.

d l& c ic L z jr z L C i

(EoXciut.Curt.lo*-

sS*L&oJ jU G-fb. cL- or

Q yncLcjucleru. - cL&szsuc- ic r c î (cy u lw

cl/Z Irx jiriS JijL ) ~JjLsLi în c

hcxAs- m/ncacru-că..

r f ■ / ■n fyu i ş * T i L/ -

■j& xsrvâ. o b C zcJ:u s<zrU~rc. i ’U snAJ'C y» '1" 1

a s -ty k / C«sî -'-GOOuCtX.

w tm ja .lo i cOz /*** '.“vvA <1x2- if -t- <*-/*■' .

.s<usx{jrUot~r<=*M- ***

Ic- ş t în- ^

^Z£J’n12lGxx~ 'Z ^r£hu£)LlicjsijL .

ousCK*-

'I/kjutxciLz. Gjcmjhj3L /o

«ITE BEA MAI BUNA. FRICŢIUNE

REALITATEA ILUSTRATĂS Martie (929

Figurile Ecranului

H a r o l d LloydO AND tatăl său deschise o prăvălie la

San-Diego, Harold deveni ajutorul său. Dar dorinţa lu i, nu era de a vinde peşte sau măsline, căci era ferm decis să devie artist ca cei pe cari i-a văzut la o repre­zentaţie din Denver City.

Cu toate că se înscrisese în liceul din San Diego, el nu putea_să apară pe scena,

alături de elevii din cursul superior care formaseră o trupă teatrala de amatori, ci se mulţumia să vănză programe la repre- zentatile. săptămânale, pe care le dadea a-

ceastă înjghebare.

Mai târziu, deveni electrician la un tea tru. Astfel, era mai aproape de scenă si chiar putea vorbi cu „artiştii". Iar nitul un celebru profesor de dicţiune, înjghebă la San-Diego o şcoală, llarohl Lloyd deveni

clerul său favorit.Fără a părăsi mica prăvălioară a tatălui său, fără a neglija vânzarea programelor. Harold făcea tn fiecare seara şi matineu, „figuraţie inteligentă". I'riria şi cursurile "şcolare, fără nici o absenţă.

A rea atunci I i ani.La 17 ani, interpreta roluri grele de com­

poziţie.Intra zi. rând „Edison Moving Pictures

r.o“, care turna în împrejurimile San-Diego- ul.ui, avea nevoie de un figurant. Harold se oferi. Remarcat de regisor, el fu angajat, ni 35 dolari pe săptămână.

După un an de zile în care timp a inter- pretat 350 de roluri. Harold .Lloyd fu an­gajai de o nouă soc. „Keystone1' de sub di­recţia cunoscutului Mari: Senett.

In 1910 părăsi societatea „KeystonS" şi fond.it eu Hal Roacli o nouă societate.’ tn rare acesta era regisoţul, iar ITarold lAoyd. interpretul principal. In această perioadă realiză 150 dc filme intr'un singur act. Pe atunci era cunoscut în America, sub ni - mele de „Loucsome Luke“, purta van ato­nii foarte strâmţi şi. o mică mustaţa. Jocul său era insvirat după marele Chaplin. ruti­era încă după atunci favoritul publicului.

Dar H arold ro ia cu orice preţ să re a li­

zeze un tip aparte .

Astfel, el părăsi vestmântul său cara­ghios şi se înârm ă numai cu o pereche de ochelari. Noul. personagiu, avu un succes

răsunător.Dună ce mai turnă câteva zeci d.e come­

dii de scurt metraj, Harold Lloyd tn£ e'I>u ,ă re a liz e z e o serie de comedii m 7-1< acte. care îl definesc ca un desăvârşit co­mic al ecranului, alături de Charlie Cha-

plin şi Buster Keaton.

Posta CinefililorDEOARECE MAJORITATEA directorilor

de cinematografe — mal cu seamă cel din provincie — cât şl casele de f i l m e , schimba des titlurile filmelor şi fllndu-ne imposibil a urmări aceste schimbări, rugăm foarte mult pe cititorii cari ne cer distribuţia vre­unui film să ne comunice numole casei dc locaţiune, titlul original dacă e posibil cât şi alte amănunle care ne-ar putea in-druma. ,

Deaseinenea mai rugăm ca inainte de a cere adresa, etatea, înălţimea, sau greuta­tea unui artist sau artiste, — coresponden­tul să consulte „poştele ‘ din numenle pre­cedente.

Mimi Popescu. - John llarrymore c/o uited Artists, Hollywood, Calif., U- S. A. H puteţi seri în 1. franceza sau engleza.

Vancea. Charlie Spencer Chaphn s a născut la IC Aprilie 1889 în Fontaine-bleau _ după el, — sau în Londra, după Al. lteeves, un prieten al său. .

Eva — 1) Njls Asther, c/o Metro-Goldwm studios, Culver City, Calif.. U. S. A. 2) Ren6e Adoree are 27 de ani.

Rokland. — Genică Missirio, 10 avenue du Pavillon-Sully, Le Pecq (S.-et-O.). I ola 1- bery, c/o Mon Cine. 3 rue de Rotrey, Pan* Eliza la Porta, Kurfurstendamm, 138 Bei - lin. Lya Mara s’a născut la Riga. b ae origi­nă poloneză.

Nero-Rădăuţi. — Comunicaţi-ne adresa.Al. V. Steriu. — 1) Nu cunosc nici o ar­

tistă cu acest nume: 2; Mary I on’’ : „Azi cântă Marietta" şi altele; 3) Titlul filmului mi-e necunoscut; \) Tată distribuim filmului . Venenosa"’ : Raquel Meller (Liana), W ar- wick Ward (Louis de Seville), Claire de Lorez (Suzy Gloria), SylviO de Pedrelli (Prinţul Karidjan), Georges Tourrcil clov nul Massetti), Georges Colin, şeful arenei;. Georges Mark (îmblânzitorul)', Gerard Mock (tânărul dansator) şi Cecile Tryan (garde

robiera).

Charlie Chaplin grav bolnavDkIN NEW-YORK se anunţă, că Charlie

5 Chaplin a căzut la pat şi că starea lui inspiră serioase îngrijorări.

Unde mergem? Cinematograful în GermaniaC INEMA „Trianon” reprezintă un film cu

Henrich Georg, Fee Malten -şi Hre< Louis Lerch: „Clownul Duduiei’ .

SELECT”-ul proecteaza un_film de

goste: „Monumentul Iubirii .

B ebe DANIELS apare la „BOUkh- VARD” în tr’un nou film de succes .

„Fiica Şeicului”.T3)RINŢESA CIRCULUI” film dupa ope-

l r reta lu i Kalman cu Ha^ rOTIii1eTd1t,t îl putem vedea în spaţiosul „CAPFLUIj ■

TOT după o operetă este extras şi fUmu!

pe care îl putem vedea 1a. „E M A t .

„Picanterie”.(T\ INEMA „SCALA” obtme un real su<

ces cu noua revistă „Teoria Chibritu­lui” de Nick şi Keops. Se mai reprezintă şiun frumos film.

BEX, frumosul cinematograf dm cartie­

rul Dudeşti, reprezintă un splendid

film de senzaţie.

Tr N ANUL 1925 Germania poseda 3018 sali

1 de proectie. Iatft însă că o recentă Ma

tistică făcută de Karl Wolffsohn, un publ.-

cist cinematografic foarte competent pro­

voacă o adevărată surpriză m cercurile ai

,ei tăcute de pe glob, prin progresul enorm

pe care Germania îl marchează in aceasta

direcţie.Din 1925 si P>Vnâ astăzi sau construit a-

colo, nu mai puţin de KU9 săli nou, de pro

ecţie ceeace ne dă un total de cinema

tografe.Numărul locuitorilor din Germania rid.

cându-se la 63.000.000, se deduce de aci ca la

fiecare fotoliu se repartizează 33 de pe.

soane. ........... .

După avizul medicilor, Ctiarlot, suferă de intoxicaţie stomacală şi gripă cere^ a .

Temperatura se menţine ridicata şi starea sa inspiră serioase îngrijorări anturajului.

REALITATEA il u s t r a t a 9 Martie

MATCH NUL!?....

I NTRE B illu Long. din Filadelfia şi Al Trout din Gleveland, ambii reprezentanţi

ai unei culori din cele mai întunecate, s’a angajat un match de box cu „finish”, adică tfn match care se dispută până în clipa când

unul din combatanţi, este scos din luptă.întâlnirea s’a desfăşurat la egalitate, până

in repriza a 19-a. Tn această clipă, în mod

simultan, ambii pugilişti îşi plasară reci­proc câte un formidabil crochet la maxilar, încât peste câteva secunde zăceau imobili pe ospitaliera podea a ringului, ascultând dan­gătul jalnic al unor clopote imaginare.

Plasat între cele două corpuri, arbitru! numără până la zece, făi*ă ca vreunul din foştii combatanţi, să se fi ridicat.

Juriul declară match nul.

Afacerea _ este mai complicată exceptând greşaia deciziei din punct de vedere regula­mentar: flecare adversar este şi învingă­tor, dar şi învins.

Este a cincea întâlnire între cei doi negri, caii au terminat până acum de tot atâtea ori, la egalitate.

Predhomine ar fi fost de altă părere- mai bine s’ar fi împăcat...

SÂNGELE APA NU SE FACE

ROMÂNIA a participat la recentele cam­

pionate de ski ale Europei, la Zako- pova, în Polonia. In cadrul acestor con­

cursuri, a avut loc şi o interesantă probii iezervată militarilor, la care reprezentanţii noştri au luat deasemeni parte activă. Se

secretarul generai al F. S. S. R. d. Dinu Cesianu.

Deşi purta pe braţ banderola de oficial, sportivul deputat nu s’a sfiit să înfrunte orice neajuns şi abordând pârtia strigă dis­perat spre căprarul pe care numai câţiva metri îl despărţiau de potou şi abia re­uşeşte, de la distanţă sa se facă auzit.

Răcanul nostru nu-şi dete bine seama despre ce este vorba, însă. simţind sabia lui Darnocles, avu fericita inspiraţie de a se trânti la pământ, la câţiva centimetri de linie. După câtva timp restul echipei se apropie a ne voe, după zeci de I ilometri de goană prin creştetele înzăpezite ale m un­ţilor.

Situaţia este salvată!... Dar cu ce preţ' f'nii din reprezentanţii ţărilor participante, privesc pieziş spre adevăratul salvator al echipei şi reputaţiei noastre.

însăşi în calitate de oficial fiind, sângele cuiva apă im se face!

UN GEST ELEGANT

SEZONUL fiind în toi la St. Moritz se înttegistrează o afluenţă de cupe do­

nate de diverşi prinţi ai dolarilor. Astfel d, Barry, american pur sânge, a dotat cit un frumos trofeu una din curse.

Proba a revenit d-lui Barry junior. Cupa urma să rămână în familie.

Cum însă alta a fost intenţia d h:L Barr\ senior, el dădu cupa celui de ai doilea clasat, iar al treilea, care nu se prea aştepta să fie premiat, obţinu premiul al doilea

Barry-fiul, avu în curând n copie exactă în auh fiupă cupa oferită de ..papa ”.

Tout est bien, qui finit bien...

PCEZINTÂ ONO&ATEI CLIENTELE

ULTIMA SA CHEAŢIUNE

CEREŢI PRETUTINDENI

©werri

ln q W iA jă (y(G eM n.), care 3 re zo lv a t fin

bLerfia trdns-TruS>unjj cLe.ftCrne Ţvrfn.

transfu2jvru i d irect irţi/vm a . Ta i m o ş u l „ sta r 7a csc ,a . o f e n i , a sru d lc. un. 0232 d a n s a n t. _____________________

REALITATEA iLUSTttA'TÂ 9 Martie m >

r e a l it a t e a il u s t r a t a .

P O Ş T A 1. A U R E ILENUŢA. — Recitiţi cu atenţie reţeta ce

am dat pentru cold-cream, într’unul din nu- merile precedente ale „REA L IT A T II IL U ­STRATE".

GLEO. —• Zeama de lămâie în care s’au topit nasturi de sidef, este minunată pentru albirea tenului, Soluţia d-rului Sabouraud e împotriva tenului prea gras.

Pentru a slăbi lş corp faceţi masaj cu un rulou modern.

LELIA-CONSTANŢA. — Cazul d-voastră trebuie supus unui doctor specialist pentru piele. Veniţi la Bucureşti şi consultaţi un profesor.

GRETA GARBO: O cremă bună pentru o- braz este:

Spermanceti 15 gr.Ceară albă 20 gr.Ol amigdalarum 40 gr.Apă de roze 20 gr.Ţ-ru benzoe 5 gtts.

Cât pentru vinele roşii din albul ochilor, un citiţi prea mult, mai ales seara în pat. nu plângeţi din nimicuri şi faceţi comprese sea­ra pe ochii închişi cu ac. borieum soluţie călduţă.

Pentru bătături:Ac. salicilic 2 gr.Alcool 10 gr.Colodiu 20 gr.

A se unge seara bătătura după o baie caldă.

;.1IENR1C” : Ţineţi regim. Oprite alcooiu- rile, cafeaua, ceaiul, piperul, săraturile. Luaţi in fiecare dimineaţă câte o bucată cât o a- lună drojdie de bere proaspătă. Spălaţi co­şurile cu săpun de borax şi apoi cu vată mu-» iată în: Ac. salicilic 1 gr. Alcool havanei ufa 80 gr, Ether 10 gr. Glicerină 20 gr. Sulf p.p.2 gr. Daţi-mi adresa să vă recomand un preparat special din drojdie de bere ce-1 veţi găsi la farmacie.

DA1SY: Probabil că sunteţi blondă. Fa­cili comprese cu apă în care aţi fiert bine lăptuci amestecate cn soluţie de ac. borieum. Nu vă spălaţi faţa cu săpun..

M. ION ESC U: Tonice, IVcu lente, prăjituri, dulciuri, unt cât de mult şi beţi câte un kilo de lapte pe zi (bine înţeles dacă îl su­portaţi). Pentru păr ca să fie moale: După ce vă spălaţi părul, îl frecaţi cu un gălbe­nuş de ou bine bătut apoi limpeziţi părul cu apă călduţă şi cu oţet. Ungeţi părul cu Ol vaselină parfumat la 2-3 zile odată.

SICUŢA: Fricţionaţi pielea capului cu: Pi- locarpină 2 gr. Extra China 5 gr. Tne Can- larida 5 gr. Alcool Lavandula 100 gr. Ol ri­cina 5 gr. Spălaţi capul odată pe săptămâ­nă cu apă caldă, şi oţet de trandafiri. Evi­taţi supărările.

VISUL MEU: Fricţionaţi părul cu: Extr. China 10 gr. Alcool Lavandula 100 gr. Tra ( antharida 2 gr. Ungeţi faţa în fiecare seară cu Lapte de migdale care reţetă am dat-o intr’un număr al revistei şi masaţi uşor cu degetele ridurile existente întinzând pielea. Suprimaţi orice cremă sau alcool pentru ten.

CIUNUL ROŞU: Operaţiile in privinţa muşchilor căzuţi se fac la Paris. La noi încă un. deocamdată însă ungeţi acele cute cu Ulei de vaselină alb şi masaţi uşor cu mâna Snflaji faţa cu lapte de migdale. Evitaţi o- Itoselile şi cititul noaptea in pat. Evitaţi tris­teţea, fiţi mereu veselă.

I’AN-J’Y CIORCHINA: Faceţi comprese ni: Zeamă de lămâe apă oxigenată diluată cu soluţie ac. boric şi glicerină. Cât despre porii dilataţi veţi primi 111 curând o scrisoa­re personală.

VEKA-RENI: Epiderma care e prea uscată se hrăneşte excelent cu o cremă bună şi i- uofensivă. Nu cunosc eficacitatea cremei ce pomeniţi. Vă recomand însă crema mea:

Oleul curat de măsline 40 gr. Cetaceum 5 gr.Ceară albă 15 gr.Apă de roze 20 gr.

Săpunul în general nu e util, întrebuinţat zilnic. Spălaţi faţa dimineaţa cu apă călduţă Sigur că îngrăşarea aduce netezirea riduri­lor.

1,1.1/.A ZAHARESCU: Nu utilizaţi nici un

fel de cremă, spălaţi obrazul cu apă caldă. Cel mai bun fard e acel cttie-1 faceţi Dv. singură. Frecaţi bine într’un mojar carmin ulei de vaselină şi glicerină părţi egale. Cât despre părul de pe faţă toate apele şi depi- latoarele îl fac să dispară, dar pentru a cre­şte din nou utilizaţi tamponarea uşoară cu apă oxigenată odată pe zi. Părul se va de­colora şi cu timpul va dispare ars de apa oxigenată. Există şi intervenţii cu electri­citate dar sunt dureroase.

VIVI MARIN ESC U: Duşuri reci la piept, fricţiuni cu apă de colonia, mâncaţi fecu- lente, macaroane, dulciuri multe. Câte un păhărel de vin ele China e util excitând a- petitul înaintea meselor.

NAPOLITANA: Evitaţi feculentele, dulciu­rile, beţi dimineaţa un ceai f. slab fără za­hăr, seara la culcare la fel. Umblaţi mult pe jos şi apoi nu vă aşezaţi în faţa unui dejun copios. A slăbi este puţin a se chinui, dar pentru a fi frumoasă...!

MISS EUROPA: Adorabilă Miss utilizaţi zeama roşie de sfecle. Spălaţi părul cu apă de coji de China şi foi de nuc. Util este şi uleiul de ricină 5 gr. şi Alcool de Lavandula 100 gr.

HERMANSA BACAU: Eficace ar fi o in­tervenţie chirurgicală la Paris sau Berlin; la noi în ţară nu se fac. Daţi-mi adresa exactă să vă dau sfatul unui institut dc frumuseţe din Bucureşti. Utile sunt masagiile, Laptele de migdale, masagii electrice şi aplicaţiunr de ghiaţă. Nimic cald pe obraz.

MYMOSA: Pentru coşuri şi puncte negre: Alcool camforat 100 gr. Sulf pp. 2 gr. glice­rină 20 gr. Aether 10 gr. Evitaţi pipărat, a- crituri, alcool, cafea. Daţi-mi adresa să vă indic o pudră bună şi uncie o puteţi găsi. Nu stoarceţi nici odată coşurile ci le tamponaţi cu soluţia de mui sus. Pentru mâini ungeţi- le cu glicerolat de amidon puneţi noaptea mănuşi de piele uzate. Spălaţi cu apă oxige­nată.

SERG1ETA GHEORGHIU: Sunteţi o na­tură extrem de impresionabilă, consultaţi un specialist de nervi. Evitaţi orice fel de emo­ţii. Aveţi copii? Sunt multe lucruri utile de făcut în viaţă. 2) Uleiul de migdale din co­merţ e ulei de măsline parfumat cu oleum Mirbaeni. Numai în străinătate găsiţi un u- lei de migdale bun. Utilizaţi mai bine lap­tele meu de migdale. încetaţi întrebuinţarea uleiului. Utilizaţi soluţia Laoburaud. Apa de roze din comerţ e un amestec de apă co­mună cu parfum de roze. Probabil că ule­iul ce l’aţi întrebuinţat v’a iritat obrazul astfel., lntrerupeţi întrebuinţarea lui.

M ARIO ARA: Alcool alb 100 gr. Aether 10 gr. Ac. Salicilic 1 gr. în caz că aveţi tenuj prea gras. Nu utilizaţi mereu creme noui şi nu le schimbaţi des, e vătămător. F aceţi cre­ma următoare: Ulei de măsline 40 gr. Ceta­ceum 5 gr. Ceară albă 15 gr. apă de roze 20 gr. Perhidrol 3 gtts la caz de pete roşii ca la Dv.

S. 14. BARLAD: La Paris. Doctor Passoţ, la Berlin Doctor Iosif mare chirurg, singurii specialişti în operaţii de acest gen.

La noi nu se fac intervenţii de aşa natură. Nu cunosc eficacitatea doctorului ce pome­niţi.

B1C.HETTE: Utilizaţi numai crema seara, după ce v’aţi spălat tenul cu apă caldă, lă- mâia o utilizaţi numai în cazul dilatărei po­rilor şi aceasta părţi egale cu apă în care aţi pus câteva picături de oleum rosarum. Făi­na de migdale înlocueşte cu succes săpunul. Masaţi ridele din jurul gurei uşor cu dege­tele, întinzând pielea după ce v’aţi uns cu ol. de vaselină.

JEANNE D ’ARC: Pentru coşi şi puncte negre: Alcool camforat 100 gr. Sulf pp. 2 gr. Aether sulfuric 10 gr. glicerină 20 gr. Să­pun negru de gudron sau de Ichtiol.

Nu utilizaţi nici un fel de creme. Oleum amigdalarum nu e pur, e ulei simplu de măsline cu câteva picături de Ol. Mirbani. Ol. Amigdalarum pur îl procuraţi din străi­nătate. Faceţi însă singură Lapte de migdale 250 gr. migdale dulci pisate bine într’o piu-

liţă de porcelan peste care turnaţi 500 gr. apă de roze mestecând mereu: apoi mai adu- ogaţi 100 gr. migdale dulci pisate. Strecuraţi totul printr’un tifon. Pentru a menţine silue­ta 1111 mâncaţi dulciuri şi feculente multe. Ungeţi pielea la colţul unghiilor cu untde­lemn sau ulei de vaselină, lăniâia iar e foar­te bună.

OCH II ADANC1: Pentru inflamaţia pleoa­pelor şi roşeţii lor: Faceţi comprese scara pe ochii închişi cu ac. borieum soluţie călduţă. Evitaţi cititul în pat la lum ină seara.

D-RA LOLA: Utilizaţi una din reţetele pen tru pistrui mai multă vreme şi numai la caz de nereuşită utilizaţi alta. In caz că aveţi tenul uscat, utilizaţi crema meu şi ziua ina- inte de a pleca în oraş. daţi un strat uşor şi apoi pudraţi, la tenuri grase utilizaţi cre­ma la două seri odată.

9 Martie 19£$

Cea mai frumoasă femeeCare va obţine marele prerr

concursul „liealîtăţii Ilustrate doamnă sau domnişoară, t sau bătrână, cum şi toate fru ţile rămase neurătate şi toate ce nu sunt tocmai atât de frui

Trebue a urma un curs de la ACADEMIA HUMANA I)K TORIK, Director I). Theodoresc Bucureşti strada Halelor Nr. 7 interesul Dumnealor propriu.

Chiar dacă nu doriţi să dt profesioniste, dar dacă doriţi îmbrăca numai după gustul ceste cursuri vă vor da posibil de cunoştinţă profundă a toc moderne de croit, a asortarei lelor şi culorilor tenului d\. î mod precis şi corect.

Marile artiste de film, mari tiste de teatru, cum şi diferiţi mei din înalta societate ce a ,se arăta ln | ublic având o ne oficială, trebue a cunoaşte părat aceste secrete ale tm mintei femenine, căci de ele dc totdeauna reuşita. Vă putem < dă multe artiste cu renume mc care îşi execută singure tn: pentru rolurile ce trebue să iar altele care dictează ele - toate detaliile technice de e*

Pentru ori ce informaţiuni late, vă rugăm a vă adresa ir d-lui D. Theodorescu, profes Director a! Academiei de Crc în strada Halelor 7, Bucureşt

iu la ‘ fioUiără

cele

croit MOI

1, din spre

veniţi 1 văIv. a- itatea micei node- itr'un

e ar­ie fe- rebue nisiu-

nea-

pinde a pil-ndial, letele joace, ngure cutie, detai- lediat. )r şi-itorie,

O ro p e ria Pielei Sf. AntonPROP. GH. N. COSTEA

Stiada Carol No. 33, BucureştiTelef. 344/16

Totdeauna bine asortat cu p a r fu m e r ie

fină, pudre, rouge de buze, cosmetice, săpu­nuri, cremă de toaletă, de la cele mai renu­mite case franceze. . ,

Paste de dinţi. Ape de gură . S ăpunu r i dinţi. Perii de dinţi etc. .

Toate în ambalage originale, precum S parfumuri fine cu gramul.

Permanent depozit de specialităţi fa rm a ­

ceutice străine şi indigene.Vată, pansamente, articole de băi. aPe

minerale şi săruri termale.Bureţi natura li şi de cauciuc.Mare asortiment şi specialitate in Ape t»e

Colonia ca :Douce France, Chypre, Origan, Jockey-

Club, Madia, Fleurs de Tabac, Floramy, *•" toile de France, Perle de Paris, pompe*®’ Fleurs d’Elite, Muguet, Rose, etc.

Se repară Pulverizatoare de toate felurii cu preţuri de concurenţă.

Mare sortiment în Pulverizatoare.Secţie specială de optică.

18

REALITATEA ILUSTRATA 9 Martie 19M

Fata cu trei mameM ĂRIA KRAMAZ, o drăgălaşă f a t ă din

Ungaria, In vârstă de douăzeci şi doi de ani, este obiectul unei curioase

probleme părinteşti.Până la moartea femeii care o crescuse,

dânsa n'a avut nici un fel de bănuială In ceeace priveşte naşterea sa. Înainte insă de a sosi tristul desuodământ, mama adop­tivă îi destăinui, că adevărata-i mamă, este o doamnă nemăritată, Încă in viaţă.

Aşa că, după încetarea din viaţă a ma mei adoptive, tânăra fată întreprinse cer­cetări, pentru găsirea mamei veritablie. După o lungă căutare, fără niciun rezultat, sosi într’o bună zi o scrisoare din Brazilia. Scrisoarea era semnată de d-no V ereza

Avioane moderne

Kramaz, fiind însoţită şi de un cec pen trii o însemnata sumă de bani.

Mafia se decise cu uşurinţă şi plecă în­dată spre Brazilia. Acolo, făcu plăcuta con­statare, cu mamă-sa era văduvă şi făcea parte din buna societate. Misterul naşterei sale nu-1 putu totuş afla în întregime.

Maria trăia cii noua sa mamă şi viaţa 1 se prezenta sub auspicii foarte frumoase. Iată însă, că de curând, deceda Şi mama din Brazilia, lăsând fetei regăsite, o avere destul de frumuşică.

D-ra Kramaz, de astădată bogată şi in ­dependentă, se întoarse în Ungaria. Dar aci se ivi o.... nouă mamă, care a reclamat cu insistenţă drepturile sale părinteşti.

Se spune că a treia mamă care a cerut justiţiei dreptate — are dovezi temeinice despre „veritabilitatea” ei. Dânsa spune ca n'a putut da de urma fetei, decât numai când a aflat de călătoria ei în Brazilia.

Fata însă, după trei experienţe, e notă- rîtă să-şi conducă singură afacerile, fără ajutorul ultimei reclamante.

Publicăm fotografia drăgălaşei ungu­roaice şi facem reflecţii dacă dat fiind vecinătatea atât de apropiată — nu se va găsi şi pe la noi vre-o... reclamantă.

R...... . , , , ................................ . .................iiiifîf • • «a*

■* .Ti..77..7... 7 T < > T 7 . ...............

Plâci de GramofonImprimări noi electrice

O D E O N C O L U M B IA P O L Y D O B

Asortiment complect mai eftin ca ori unde

găsiţi la Magazinul spe- cial de Muzică

- B U C U R E Ş T I —

Strada Carol 62(intrarea prin gang)

SUS: Tipul de aeroplan „Victoria”, întrebuinţat de aviaţia bntamca pentrusal varea şi transportarea supuşilor englezi — în majoritate femei şi cop» dm KABU , capitala AFGANISTANULUI. Aeroplanul a reuşit să transporte pe refugiaţi, pana

' “ S S ' î ă S S K w E f M “ *£?■ i . .k di» .„di., „ » . ™ . S . . V . v j . t . 1 . % £

S î j S î i Si poits transporta L»,. ™i4a,i l,ia ,m .I, „« m,sn.na« d. . l.msu

” ‘' l a '* lS « / t ‘.mpa po M .‘ i° io rt«”u ,5 “ .'. “ p .d t 'A . .« a . « ta l* I . * *

au fost întrebuinţate cu succes............. ......

, , , , ......................... IM ........ ...

la E E E d e i N E l G E ŞE d e B E A U T E

. ■. APĂSTREAZĂ FAIA '1

CATIFELATĂ FĂRĂ 1 LUCIU ŞI MtNŢINE

PUDRĂ PE OBRAZ.

NOUL BORCAN ORIOINAL

Urechi de vânzareDESIGUR — TOT IN AMERICA

O TÂNĂRĂ şi frumoasă m ilionară din

New-York, a rămas cu o ureche zdre­lită în urma unui accident de automobil.

Dezolată, publică un anunciu, prin care doria să cumpere o ureche, care şi după transplantare, să poată purta cercei grei şi preţioşi.

S’au prezentat 13 fete şi fşmei, care s’au oferit să-şi vândă câte o ureche. Una din ele, cerea doar un mantou de blană, pentru urechea sacrificată.

A fost însă aleasă urechea unei femei care se „asorta" mai bine cu cealaltă ure­che a frumoasei milionare şi care a cum părat-o pe preţul de 4000 dolari.

Vânzătoarea a fost foarte fericită, pen­trucă din banii primiţi, şi-a putut achit» riişte datorii urgente.

Apoi. a rămas — ca să zicem aşa — in11 o ureche!

ieublutiarusăRASPUTIN, ŢARINA, LENIN

Citiţi noul volum al doctorului Yţrec apă­rut astăzi. ,Titlul volumului „REVOLUŢIA RUSĂ. Rasputin. Ţarina şi Lcnin" vă spune şi conţinutul lui. Nu eşte un roman, ci e Is­toria autentică a Revoluţiei ru»e, a acelei ca­tastrofe uuice prin cere a trecut Rusia în a- nii din urmă.

Dar această Istorie scrisa de doctorul t- grec, după memoriile lui Siinunovici. l’alfr>- logue. lusupov, Donici, Kodzianeo, lienario şi Eilip Muller, este mai impresionantă ca un roman. Este o frescă grandioasă dar şi înfiorătoa­re în care figurile centrale sunt Rasputin. Ţarina Alexandra, şi întreaga aristocraţia rusă de o parte şi l.cnin şi întregul şi mis­ticul popor rus în delirul revoluţiei, — df altă parte.

Suntem singura tară din Imn*1 unde lipsesc cunoştinţe asupra formidabilei şi înspăimân­tătoarei izbucniri vulcanice din imediata noastră vecinătate.

„Revoluţia rusă" scrisă de doctorul aruncă o lumină vie asupra cauzelor mare­lui cataclizm social de peste Nistru şi asu­pra diverselor sale aspecte.m l ................ H W W W W W H M W K W m H H W M tH W **

Expoziţia de jucării „SCHIFFEHStrada Smârdan No. 18

Are un asortiment splendid de Jocuri pentru societate dintre cele mai variate, <» asemeni jocuri pentru construcţiuni <*• case cu etaje, maşini industriale, jucării şj orice doreşte fantezia unui copil, a unul elev de liceu şi chiar a unui bărbat matur- Jocurile sunt din metal, lemn, etc. Se re­pară păpuşL ,

Găsiţi In permanenţă jocurile cele mai frumoase. ^

„Biblioteca pentru Toti"esfe cea mal veche, mal cunoscută, răspândită şl mal lolositoare publicaţi*

de : Literatură, de Artă, ştiinţă, etc.. cuprinde scrieri din clasicii români 9 străini precum şi opere străine, trada»

de scriitori români cunoscuţL U n v o lu m , c u p r i n z â n d c ir c a

lO O p a g in i , c o s t ă L o l 7 .—

Au a p â ru t p ân â In p rex © °a p ro a p e 1200 n u m e r* '

Catalogul general se trim ite ia cerere, gratis, de către E d lt . b r . : U n iv e r s a l a

A L C A L A Y & C o .B U C U R E Ş T I

C a le a V ic to r ie i, No. 2 ^Oe v ân za re ta toate U hr& rW »

d in ţ a r d

y Mortie i mREALITATEA il u s t r a t ă

Orbii vor putea citiSe ştie cft sim ţul p ipăitu lu i fiind foarte

desvoltat la orbi, cărţile şi publicaţiile deB- tinate să fie citite de aceste fiinţe nenoro­cite sunt scrise cu caractere speciale în re­lief, care pot fi urmărite cu degetele. A- ceste caractere trebuind să fie m ai mari, necesită un spaţiu întins, iar pe de altă parte ele im pun utilizarea unei hârtii de calitate superioară care să nu uzeze ca­racterele prin întrebuinţarea m ai frecventă. Din această cauză, cărţile speciale pentru orbi sunt relativ scumpe şi m ai greu ac­cesibile.

O recentă invenţiune a unui german Ro- bert Naum burg permite utilizarea de către orbi a oricărei tipărituri obişnuite.

Principiul acestei invenţiuni este analog

tăriţi în tr ’un amplificator cu lămpi, sunt aduşi la un- haut-parieur, care redă prin efecte acustice diferitele caractere tipărite

ale cărţii.

In tr’adevăr, atâta timp cât raza de lu ­m ină cade pe hârtia netipărită, se aude în haut-parleur un zumzet uniform , care se întrerupe imediat ce lum ina atinge o literă

imprimată.Pe de altă parte, dat fiind că aceste li­

tere au forme deosebite între ele, ele pot fi recunoscute după felul de întrerupere al zumzetului fundamental, care variază în ­tr’un mod caracteristic îri fiecare caz. In

Dispozitiv de exerciţii pentru învăţarea scrierei cu efecte acustice.

insulă de ghiaţă, pe mare la Mamaia.

chipul acesta fiecare literă îşi are un echi­valent acustic, un soi de imagine sonoră.

Pentru a în lă tu ra dificultăţile rezultate din dimensiunile prea mici ale literilor ti­părite, se utilizează un dispozitiv de pâr­ghii, în genui planometrului, al cărui e fect este de a amplifica mişcările.

Pentru lectură cartea este fixată în tr’un cadru îm părţit în fâşii paralele şi poate fi mişcată cu ajutorul unei pârghii prevă­zute cu un cursor.

Cursorul se deplasează dealungul unor linii metalice paralele legate electric cu amplificatorul, închizând circuitul prin simpla lu i atingere cu aceste linii.

Literele se deosebesc între ele, după cum am spus, atât prin numărul cât şi prin ordinea întreruperilor curentului.

O scurtă perioadă de iniţiaţiune pentru a se obişnui cu această citire specială după sunet este evident indispensabilă orbilor, cari vor aprecia ca o mare binefacere acea­stă nouă aplicaţiune a undelor electrice.

(„Din Radio")

Aparatul inventat de ROBERT NAUM­BURG, care permite orbilor să citiască orice carte. Literile tipărite sunt explorate cu a- jutorul unei raze luminoase şi graţie unei celule iotoelectrice se traduc prin sunete particulare intr’un haut-parleur.

eu acel al telefotografiei, cu singura dep- sebire că variaţiile luminoase, în loc de a fi transmise la destinaţie tot ca atare, sunt traduse în variaţiuni acustice.

Mecanismul de funcţionare este urm ă­torul :

Pentru a putea citi o carte oarecare, rân ­durile tipărite sunt explorate succesiv de către o rază luminoasă, care este reflectată de părţile netipărite şi absorbită de spaţiile negre imprimate. Razele reflectate cad pe o celulă fotoelectrică, producând astfel în circuitul ei oscilaţiuni electrice variabile după cum lum ina a explorat o parte albă sau im primată. Aceşti curenţi variabili, în-

REA I.ITATBA il u s t r a t a 9 Martie 1929

■Wtfi Cu V? &&-,O aventura servzaHonata a detectivului mondial

*' 0 e x T K m ' A a M l t o n ,

REZUMATUL c a p it o l e l o r

PRECEDENTE

Chinezul Sse-Pong atrage pe detectivul Trevor Gex într’o cavernă cu reptile, iar in cursui nopţii, aviatorul Dick Randall este a- sasinat. La instrucţie, chinezul neaga ca a atras pe Gex într’o cursă.

Cu ajutorul Izabele 1 , soţia lui Pong, ge­neralul Paul Bernard salvează pe Gex care, urmărind apoi nişte umbre dm cimitirul unde fusese înmormântat Randall, asistă la o scena fioroasă, care se petrece în caverna cu

reptile.

XXI

TAINA SPANIOLEI

Sse-Pong fu din nou interogat de judele instructor, pentru lămurirea unor noui puncte din reclamaţia generalului Paul Bernard. be părea că această reclamaţie izvora mai inult din „fanteziile poliţiste" ale lui Trevor Gex— după cum spunea chinezul, m.al. Sa la percheziţia ce se făcuse la domiciliul sau din strada Larangeiras 181, nu se găsise n i­mic anormal. . ,

— In reclamaţia generalului Paul Bernard— zise magistratul — se mai află un punct, asupra căruia vă rog să ne luminaţi. Se pare că soţia dv. dona Izabella sau dona Bella, a mărturisit generalului, că în realitate nu e so­ţia dv., că şi-a ucis pe adevăratul ei soţ...

__...şi că eu o terorizez cu nu ştiu ce act Iîl întrerupse chinezul cu un surâs sardonic.

- Exact. Dece soţia dv. a minţit astfel pe generalul Paul Bernard? Poliţia din Madrid, întrebată telegrafic de Trevor Gex, a răspuns că crima de care s’a acuzat dona Bella sin- gură, este o pură invenţie. In ce scop soţia dv. a minţit astfel pe general? Nu cumva ca să-i câştige compătimirea şi ştnndu-1 animat de un spirit cavaleresc, aşa cum sunt toţi francezii fată de femei, soţia dv. a^ cautat astfel să-si pregătiască pătrunderea in par­cul vilei Manuela, în timpul nopţii in care s’a petrecut crima, sub cuvânt că vine sa ceară ajutor unui ostaş brav, contra dv.?

— E foarte complicată această presupu­nere — răspunse chinezul calm, ca să poată corespunde realităţii. Bella a minţit pe generalul Paul Bernard, fiindcă...

— Fiindcă?... Ezitarea dv. va acuza...•— Ei bine!... Fiindcă e nebună!— Nebună?— Da, domnule judecător, soţia mea este

într’o stare de isterie gravă. Are ideea fixa că a omorât pe un soţ precedent, care nici n’a existat. De îndată ce rămâne singura cu vre-o persoană care îi face curte şi in care prinde încredere, îi spune aceste poveşti, care o obsedează. Iată certificatele medicale de alienatie mintală.

— Ciudat!... rosti magistratul. _Şi după câteva clipe de uimire, întreba pe

chinez:— Pe vapor, dupăce v’aţi îmbarcat pe

Amazona la Dakar, Trevor Gex a spus gene­ralului că v’a surprins, spionându-i, cu ajuto­rul unei oglinzi, aplicată pe pagina unui ghid. Este adevărat că aţi utilizat acest mijloc?

Da, întrebuinţez ades câte o oglinda de mână, ca să pot observa pe soţia mea in per­manenţă. .

Dementa ei cere o supraveghere continua.— Susţineţi deci că aţi utilizat oglu^a

pentru a supraveghia pe dona Bella şi nu pe Trevor Gex? ,

— Evident!... La ce folos aşi fi observat un tip atât de ridicul şi inofensiv, cu toate marotele lui poliţiste?... . _

— încă o lămurire, vă rog şi terminam.

zise magistratul. In reclamaţia făcută de d. general Paul Bernard, se arată că soţia dv. i s’ar fi plâns, că o biciuiţi şi că o terorizaţi cu un animal fioros ca o Hidră...

Chinezul râse ascuţit şi-şi ceru scuze că nu şi-a putut ţine râsul:

— Dar ce dovadă mai evidentă despre de­menţa ei, doriţi, d-le judecător, decât aceste fantastice poveşti? Mania persecuţiei, de care suferă şi care o face să se plângă că aş biciui-o, e simptomul cel mai frecvent al nebuniei. In ce priveşte... hidra, cred că nu mai e nevoe să vă lămuresc asupra acestei inventiuni fabuloase a creerului ei bolnav.

__ Dar dece n’o internaţi într’un sanato­riu?... ar putea să vă facă multe încurcături, ca cea de acum... zise magistratul.

— O iubesc, d-le judecător, răspunse chi­nezul cu o infinită tristeţe în glas şi în ochii mici ca două despicături galbene. De altfel, certificatele acestea medicale, fac dovada că o îngrijesc acasă, cât se poate de bine... ^

— Vă mulţumesc, d-le, şi vă cer scuze in numele autorităţilor judiciare, de neajunsul ce v’am făcut, răscolind în sufletul dv. o rană desigur dureroasă.

Chinezul se înclină scurt şi eşi. Magis­tratul porunci uşierului:

— Dona Izabella Sse-Pong.^Frumoasa spaniolă intră încet, cu ochii

măriţi, ca de o spaimă ciudată.— Doamnă, zise judecătorul, Sse-Pong e

demascat, vă voi apăra împotriva lui. Spu- neti-mi tot adevărul... _ .

Şi dona Bella povesti cu accente patimaşe, agăţându-se de gâtul magistratului rigid şi cerându-i s’o apere, aceeaş poveste cu soţul ucis şi cu actul smuls, pe care o spusese şi generalului.

Magistratul dădu din cap in semn de com­pătimire şi Bella fu scoasa de uşier din bi­rou, într’o extraordinară stare de agitaţie.

Judecătorul spuse apoi grefierului:— Să se facă expertiza medicală de către

neurologi specialişti, dacă dona Bella e de­mentă sau dacă se preface, în scopul de a scăpa pe Sse-Pong. Ne trebue un act dovedi­tor la dosar, căci e aproape cert că femeea a- ceasta e în adevăr nebună...

XXII

FABULOASA CEREMONIE

Gex privia prin deschizătura oblonului de la gura cavernei.

O lumină albăstrie şi o melodie patrunza- toare, umpleau cavitatea misterioasă. Şi în lumina aceea de taină, o ceremonie ciudată se desfăşură. _ ,

Oamenii negri se prosternara, in cerc, in jurul puţului cu şerpi. Se părea că din capul fiecăruia pleca un şarpe negru spre puţ, dese­nând spiţele unei roţi imense. Şerpii aceia nu erau altceva, decât cozile acestor oameni, cari erau desigur chinezi.

Un spaţiu liber rămăsese spre coridor. Doi hinduşi, cu turbane cenuşii, cantau din fluere subţiri. Şi şerpii din puţ, şerpii veri­tabili, apărură pe marginea parapetului, cu capetele oribile îndreptate spre hinduşii ce cântau, ca fructele unei plante monstruoase,spre lumină. . . » • j

Şerpii eşiră din puţ, stol târâtor şi umed si prin spaţiul liber dintre chinezi, înaintau, conduşi de cei doi cântăreţi. Atunci, chine­zii se ridicară şi escaladând parapetul, sarira

TreVor Gex îşi pipăi fruntea asudată, ca să vadă dacă nu are o halucinaţie..

Cei doi hinduşi conduseră cu cântecul lor, şerpii într’un colţ, unde, în timp ce unul can- ta din fluer, celălalt începu sa faca un fel de repetiţie generală de circ. toate acele minuni.

pe care ni le arată salpawalahii hinduşi, îm­blânzitorii de şerpi, ce asvârlă reptila în aer şi când ajunge la pământ, e un băţ, sau fac să dispară reptila când o ating cu o baghetă...

Erau pe semne dresorii acestor animale respingătoare, dar artiste, pe care, după propria sa mărturisire, Sse-Pong urma să le vândă la circuri.

• • •

Detectivul Trevor Gex îşi chinui mult mintea, pentru a găsi un plan, ca să poată pătrunde în puţ. Desigur că acolo era as­cunzătoarea de obiecte furate. Chinezii,^ în adevăr, luaseră cu ei, în puţ, sacul cu biju­terii şi obiecte de preţ, furate din cimitir, iar şerpii erau cei mai buni paznici ai co- moarei.

Dar detectivul nu putu să iasă din dilema : dacă avea să sară pe cei doi salpawalahi, pe hinduşii îmblânzitori de şerpi, răpunându-i, şerpii ar fi năpădit pe el. Dacă ar încerca să ucidă şerpii cu focuri de revolver, atrăgea atenţia hinduşilor şi chinezilor. Trevor Gex nu ştia că şerpii sunt inofensivi şi nu putu găsi un mijloc de a se apropia de puţ. De alt­fel, oblonul întredeschis, refuza să se des chidă mai mult, iar pătrunzând în puţ, peste chinezi, ar fi însemnat să se ducă la o moarte sigură. Se hotărî, deci, să aştepte la gura camerei, evenimentele. _

Afară, începuse să se iviască zorile. ţ>e- parte, baia vastă a portului Rio de Janeiro, devenise de un cenuşiu albicios şi o dunga de sânge însemnă răsăritul pe norii subţiri dela orizont.

In cavernă, se produse o mişcare. Chinezii eşiră din put unul câte unul, se prosternara în cerc ; hinduşii cântară şerpilor vrăjiţi cari intrară în fântână.

Atunci pentrucă cei dinnăuntru să nu ob­serve dunga de lumină ce pătrundea prin o- blonul întredeschis, în cavernă, Trevor Gex scoase bolovanul şi oblonul se închise erme­tic. Apoi, detectivul se depărta, eşi din bos­chet, se sui pe o platformă naturala ce se adância în stâncă, deasupra oblonului şi ascuns între plantele cu frunze mari, — idea­le paravane, — privi defilarea chinezilor ce se strecurară unul câte unul afara din peş-

Departe, oraşul ce trezia din somn, sirene se auziră şi fabricile începură, scriind cu fum, să se iscăliască pe cer cu coşurile lor înalte,— imense stylouri.

X X III

DESHUMAREA CADAVRULUI LUI DICK RANDALL

Dupăce chinezii ce eşiseră din peşteră, se depărtară, Trevor Gex coborî în oraş. In lu­mina translucidă a zorilor, străzile erau inca pustii. Răpus de oboseală, detectivul intra in cel dintâiu hotel şi dormi buştean. Nu voi să deranjeze la o oră atât de matinala, pe cei din vila Manuela.

Se trezi după amiază. Coborî în cafeneaua de jos, ca să ia o cafea. Din stradă, se au- ziau vocile băeţilor ce strigau ediţiile spe­ciale ale gazetelor. O jornal do Brazi/ sco­sese trei ediţii speciale în acea zi, iar O Ci- dade de Rio apăruse în ediţia de seara cu o pagină de amănunte senzaţionale asupra „Misterului din Vila Manuela". _

Gex luă gazetele; deşi nu prea înţelegea bine portugheza, totuşi, putu sa descifreze în linii largi ultimele noutăţi. Afla astfel des­pre reclamaţia generalului la parchet, cercetări ale instrucţiei, abila şi senzaţiona apărare a lui Sse-Pong... Aşa dar, Ş*rP" 9 ? cavernă nu erau veninoşi!... Cu o deoseb ta atenţie-şi cu un zâmbet amuzat, citi pasa-

21

REALITATEA ILUSTRATĂ9 M artir /»29

Nevralina Dr. Y6HECun nou medicament antinevralgic bazai pe ultimele progrese ale

ştiin{ei.

Nevralina Or. YGRECadică un alinător al durerilor

l iIn durerile d» cap. Nevralina Dr. Ygrec este specificul suveran — 2

pastile luate cu apă, ceaiu sau lapte, calmeaz&^şi vindeca orie* durere. 1

lln gripă, In nevralgii, In junghiuri, In dureri de dinţi, ln sciatică.

Nevralina Dr. Ygrec este indicată. — Luaţi şl veti vedea efectul Imediat. 1In durerile menstruale, frumoaselor Doamne, Nevralina Dr. Ygrec

vă va ajuta In mod uimitor. — In poşeta Domniei-Voastre să nu lip sească o cutioară de Nevralina Drs^Ygrec — Elementul durere! dispare ca prin farmec. ______________________

I O doză cn 2 pastile costă 8 lei.Cereţi cu insistenţă Nevralina Dr. Ygrec, un nou eficace şl inofen

siv preparat, la farmacii şi droguerii. Unde nu »e găseşte a m adresa Farmaciei Const. Chihăescu, Calea Victoriei 61.

ImI

giile care vorbeau despre „misterioasa dispa­riţie a detectivului Trevor Gex“. O Tempo publica declaraţiunile detectivului^ brazilian Delgado, care afirma cu siguranţă că dona Manuela d’Almeida este direct amestecată în asasinarea lui Dick Randall. Ziarul sjs mira că nu s’a făcut nici o arestare până acum şi lăsa să se înţeleagă necesitatea ca dona Manuela d’Almeida să fie arestată. Celelalte ziare cereau arestarea cavalerilor Lopez şi Cortez, a servitorului, a lui Sse-Pong, şi a tot felul de persoane.

— Aşa dar, am dispărut! îşi zise Trevor Gex în gând.

Şi privirile îi fură atrase de o informaţie în care se spunea:

„In şanţul şoselei, nu departe de zidul ci­mitirului creştin, a fost găsit un chinez în nesimţire. Asupra lui aflau acte de şofeur. Automobilul său a fost descoperit la câţiva kilometri depărtare, pe şoseaua Santa Cruz."

Citind această informaţie, — îşi zise Gex,— chiar dacă şofeurul, care e de sigur un complice, nu le va spune păţania sa, — chi­nezii vor afla că ultimul automobil din cele trei, a fost condus de un strein. Ei îşi vor da uşor seama că acel strein era Trevor Gex, făcând legătura cu ştirea despre „dispariţia" detectivului de lângă general, din cimitir. Generalul cu pripita sa reclamaţie la parchet încurcase toate planurile detectivului...

Ce vor face chinezii în această situaţie? se întrebă Trevor Gex. Vor încerca să mă su­prime cât mai curând. Dar n’am vreme acum să-mi văd de pielea mea..,“

Şi soluţionă chestiunea, hotărând să rămâ­nă „dispărut." Cumpără dela un magazin de alături o perucă roşcată, dela altul haine de proastă calitate, apoi farduri, se sui într’un taxi, se duse la grădina botanică şi începu să se plimbe pe alei ca un burghez placid. Apoi, când se văzu singur pe o alee, intră într’un boschet stufos, se îmbrăcă cu hainele răpănoase, îşi potrivi peruca dând părului o formă plată, scoase cutiuţa cu farduri, îşi al- teră fizionomia şi când eşi din grădina bo­tanică, era de nerecunoscut.

— Cu mutra asta nouă, îşi zise detectivul, sunt la adăpost de orice atac din partea chi­nezilor şi de orice indiscreţie a poliţiei.

Şi cum citise în ziare că în acea seară va avea loc deshumarea cadavrului lui Dick Randall, pentru a i se face autopsia, se duse la cimitir, ca să întâlnească pe generalul Paul Bernard.

Când ajunsese acolo, în prezenţa autorită­ţilor şi a familiei, operaţiunile de deshu­mare începuseră. Se deschiseră porţile masive ale cavoului. Groparii şi zidarii pătrunseră cu unelte înăuntru, ca să spargă zidul cu care fusese închisă hruba, în care se afla sicriul de bronz al lui Dick Randall.

Prin gaura făcută, sicriul fu tras afară, legat cu cabluri şi scos din cavou. Capacul greu, de metal, fu dat la o parte. Un strigăt unanim de uimire şi groază:

Sicriul era gol!X X IV

POTERA LUI TREVOR GEX

După exhumarea sicriului, — căci trupul lui Dick Randall dispăruse din coşciug, — generalul Paul Bernard se plimba pe o alee lăturalnică, reflectând la ciudata întâmplare şi la soarta bietului Trevor Gex, care de data aceasta, îşi spunea generalul, cu siguranţă fusese ucis de bandiţi, când un om roşcat îl salută:

— St!... Tăcere!... Eu sunt: 243, Trevor Gex trebue să rămână dispărut !

Gex era atât de bine grimat, încât gene­ralului nu-i venea să creadă că individul slă­bit, mai înalt parcă, cu alt nas, cu altă privire şi mai ales cu alt păr,- era una şi aceiaş per­soană cu detectivul.

— M’ai făcut de râs, Gex, zise generalul. Din cauza imaginaţiei tale înflăcărate şi pre­supunerilor tale, am făcut reclamaţia contra lui Sse-Pong şi azi toată Brazilia mă ridicu­lizează. Ce încurcătură mai pui la cale?

— D-le general, aţi făcut o reclamaţie pre­matură. Dar nu e nimic... Eu ştiu unde se află cadavrul lui Dick ! adăogă el.

— Dacă aş putea să te mai cred, Gex!... Detectivul povesti generalului cum urmă­

rise pe chinezi _ şi scena la care asistase în caverna cu şerpi.

— Ah! dacă aş fi ştiut că şerpii nu sunt veninoşi! Ar fi trebuit să bănuesc aceasta, căci era în adevăr extraordinar faptul că am

putut să stau 24 de ore între ei, fără să mă aleg cu vre-o muşcătură otrăvitoare.

Şi arătă generalului că, fără îndoială, chi­nezii, pe care-i crezuse o bandă de hamali profanatori de morminte furaseră trupul ne­însufleţit al lui Dick Randall, îl înfăşuraseră într’un sac negru şi-l duseseră în caverna cu şerpi, lăsându-1 în puţ.

—■ Numai de n’ai fi iară prada imaginaţiei tale, Gexî.». In orice caz, haide să prevenim poliţia şi să vedem ce au dus chinezii tăi în puţ.

— Iar voiţi să faceţi o reclamaţie la par­chet? E altceva mai urgent de făcut, d-le ge­neral. Dacă luăm cadavrul din puţ, banda ar putea să fugă, văzându-se descoperită. Tre­bue s’o prindem în capcană.

•—• O bandă!... Nu ştiu ce să mai cred, zise generalul.

— Sse-Pong e amestecat în asasinarea lui Dick Randall. Probabil că el e şeful bandei. Este exclus ca Landa de chinezi, pe care am urmărit-o, să nu fi furat cadavrul din ordinul lui. Caverna îi aparţine. Trebue să facem o expediţie în cavernă, dar dupăce ne vom lua măsurile că Pong nu ne va scăpa printre de­gete. Trebue să prindem banda în capcană...

Şi detectivul expuse generalului un plan de acţiune. Gex trebuia să continue a fi conside­rat ca dispărut; împreună cu cei doi cava­leri, Lopez şi Cortez, despre cari Trevor Gex, era convins că nu sunt capabili de o ast­fel de crimă, vor face o poteră pentru a prinde pe bandiţi. Ideea de a lupta contra asasinilor lui Dick Randall, entuziasmă pe general şi transpuse într’o adevărată exaltare cavalerească pe don Lopez d’Orihuela şi pe don Cortez de Figuiera y Campomajor.

~ Dacă cumva aceşti cavaleri sunt com plici cu bandiţii, şopti generalul lui Trevor Gex, ne dam legaţi în mâinile lor.w Dacă „ţapul" şi „chiorul" sunt complici,

răspunse detectivul, se vor divulga mai re­pede decât credeţi.

Este de remarcat că Gex aplica aceeaş me­todă care-i reuşise pe vapor: aducerea bandi­

ţilor la sine, apropierea, contactul cu ei. lupta făţişe între adversari ce se cunosc. Se făcea că se divulgă pe el şi anumite detalii din planurile lui, ca să provoace pe bandiţi să se divulge. Metoda era periculoasă. — do­vadă popasul lui sinistru în caverna chinezu­lui, — dar era plină de roade...

Discutară, împreună cu cei doi cavaleri, planul de luptă în contra bandiţilor, în ca­mera generalului Paul Bernard, care se mu­tase la Palace-Hotel. Un chelner întrerupse această consfătuire, la care asista generalul, Trevor Gex, cei doi cavaleri şi câinele lor Gomez; chelnerul prezintă generalului o scri­soare parfumată, pe o tavă de argint.

— Cine a adus-o? întrebă generalul.— Un boy, care a plecat.Era o scrisoare disperată din partea donei

Bella, prin care soţia lui Sse-Pong cerea aju­tor generalului, plângându-se că chinezul o seefestrase în casă, că o ameninţă şi o bătea Frumoasa spaniolă cerea să fie scoasă din a- ceastă atmosferă de crimă şi teroare. în care se înăbuşe.

„Dacă Excelenţa Voastră — scria Bella. — nu crede că sunt victima unor bandiţi, pe care sunt gata să-i denunţ şi să lupt contra lor, vă fac cunoscut că Sâmbătă noaptea, a- sasinii lui Dick Randall, pe care l-aţi iubit atâta, se vor întâlni în biroul lui Sse-Pong, pentru a discuta împărţirea prăzii. Dar vă previn că orice străin care încearcă să pă­trundă în casa lui Sse-Pong, în nopţile când în biroul lu i se ţin astfel de şedinţe, nu mai ese viu de acolo. M ă bizui pe bravura Exce­lenţei Voastre, fiind sigură că nu puteţi re-■* (uza ajutorul ce vă cere cea mai nefericită femee din lume."

Generalul întinse scrisoarea lui Trevor Gex. Acesta o citi şi spuse:

— Până Sâmbătă, avem puţin timp, ca să ne pregătim... Să nu pierdem nici o clipă.

Şi amânară, pentru un moment, expediţia la grotă

fVa urma^

22

REALITATEA t u ST HA IA j u .u iir mm

Jo cu rile „ Realităţii Ilustrate i i

TOATE JOCURILE DIN ACEST NUMĂR

J o c N o . 1 (C u v in te în c ru c iş a te )G R E r A G A R B O

(15 puncte)

322/iie.Lfiş

m

■ L J y i - J K L J L J L J U L J L . j » S a U U » L J U IHBnromnnmaraaasiBDiJ U

&

mzjrnnnzmwvMjrmmmimu} QS0KtjaaBi5>!isăi]n^nBa^5i^

wrrvmsMom' nara—

SUNT FĂCUTE DE D. C. D. MARINESCU-LOCO

tere din fard ; 4) Nume bărbătesc; 5; Poseda ; li Morfeu 7) Personagiu din feeria engleză; 8) l ’ronume ; 9i Hui lui L o t; 10) Corn m obil; 11) Guvernatori provizorii , IV Oraş în Chaldea ; 13) Pronume; 14) Domnită greacă. ve*

tită prin sprinteneala ei ; 17) Pronume 18; l ’ărti. Ih pan tece ; 20) Prevestitor ; 21) Ungueni ; '.'3 Pelicula fotogru fică ilustrată; 24) Numeral ; 33) Strălucire fig.): 3-’< Slllll;

' le ii; 37) Prefix ; 38) Iubire ; 39) Piatră preţioasă : 41 l>ou litere din geniu ; 42) Cântăreţ, la vechii greci; 4.1 Murai > de sare; 49) Diviziune teatrală; 50; Inscripţii (fig ■>I " Frumuseţe clasică femeiască (fig-); 53) A se simţi mu ţumit ; 57) Ideie irealizabilă ; 58) Neprihănită («<l /.eiţn trumuseţii ; 63) Să ridice din nou! 69 > Găitan ; 71 Zână ?>) strigăt de răsboiu al mahomedanilor ;• 74 Interjecţii Mold.); 75) Lucra pământul; 76) Acolada •. 77)Asia centrală ; 80) Posed: 81) Diviziune de lirnj) :tr.); 83) Interjecţie ; 84) Conjuncţie; 85) Oferia

J o c Nc. 2 (R rb i s' (Hi puncte)

Mân 1> 82) l ’ftţi:' (1II N

□□□□BW3HnBmanEiraEs □□□□□uraHBaanna^siHHamaaraBnaEEDHaiaBH

s t

&

mnanioiEinDBHQBEiDH aumnmriRmnmăti1^1 IS iW

— ORIZONTAL : 1) Zeiţă ; 6) Oraş în Germania; &) Ne pribănită ; 15)Şampion; 16) Supranaturală A.fig-) ; 18 caiv acompaniază ; 19) Notă muzicală ; 20) Animale ; 22) Per soane renumite ; 23) Se găsi ; 25) Artistă ; 27) General Po lonez ; 26) Podoabă ; 28) Ţine I 29) Notă- muzicală ; 30 Mijloc de constrângere (fig.) ; 31) Notă muzicală ; 32) Aii fie (Mold.) ; 34) Posed; 36) Tutun pulverizat ; 40) Paine : 45) F iinţă nevinovată (fig.); 46) Divinitate egipteană; 47) F iin ţă; 48) Nostalgie; 50) Prepoziţie ; 51) Noroiu (Tr.) ; 52) O -silabă din numele artistei; 53) A exista; 56) Excla mare de durere ; 58) Fiinţă femeiască cu puteri supraome neşti (mit.) ;. 59) Zeesc; 61) Graţiez ; 62) Poet grec; 64 Zeamă ; 65) Frate mai mare ; 66) Trei litere din „Beatrice ; 67) Zeu ; 68) Simbol de blândeţe (pi.) ; 70) Pronume ; 73> Lucra p ăm ân tu l; 74) Preot evreu; 76) Calif arab; 78 Pronume; 79) Specialitate (fig.); 82) Primeşte! 84) Ver bală : 86) F lo a r e 87) Nimfă ; 88) Plante — " *-—‘- frumoase preferate de Greta Garbo.

— VERTICAL: 1,) I ăcrăihioare :

64ce“: 73 > 78: er-

flori foarte

Sunt ; 3) Două li

cu

J o c N o . 3 (E n ig m ă a n a g ra m ă )v■ (5 puncte)

Decapitaţi un aâutoit. soldat, apoi schimbaţi 1 ordine*1 literilor şi veţi obţine unul din numele artistei dr ikh.i sus 1 Schimbaţi iarăş şi veţi mai afla :

1) Stat. 2) Anumită maşină de tăiat lemne.

Jo c No. 4 (.Logogrif;

(5 puncte) .

1) Cuvântul de şase litere însemnează aşezflmâti! pri.

iru cultură.2) Suprimând câte

cGsiv •1) Foaie de hârtie^, 2) Vas'-.d# i>ămân.’

kTn^X T O Ilu în o lJ f ' r- ,,,

S llt

4/ Notă muzicală.

o literă in iţialA , se va afla

:ţ Hm1.m ii n it.

%

Deslegări’e jocurilor se primesc la redac­ţie până la 10 Aprilie 1929. Fiecare joc acordă deslegătorului un număr oarecare de puncie. Cel care obţine numărul cel mal mare de puncte, prjn deslegarea celui mai mare număr de jocuri, din numerile 10, îî, 12, 13 şi 14, va primi un premiu de 10C0 lei. Premiul al douilea e de 500 lei; premiul al treilea 300 lei. Următorii şapte doslegntori primesc câte an volum din operile autori- ter renumiţi. Deasemenea vom publica nu­

mele tuturor dcsleţjătoriţor. Premiile se vor distribui la 20 Aprilie 1929.

Tuturor deslegătorilor din Capitală le

vom elibera gratuit câte un carnet de ho

nuri „Sucfiard" în valoare deS 5H lei.

La cumpărăturile care se vor fa^e Ja ma

gazinele din Bucureşti afe fabricei de cio­

colată „Suchard", se vor ptitea da drept

bani, bonuri din carnetul pe care-1 oferim.

Carnetele se -vor elibera 'deslegătorilor, de

îndată ce le vor apare numele în reVistă.

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Rucureşti, str. Sărindar 12

Telefon 306/67 PREŢUL ABONAMENTULUI

Pe un an ....................................kei 350Pe o jumătate de an Pe trei luni .

PENTRU'STRAINATAX'r,Pentru America . . . . .Pentru Cehoslovacia $i ’Jugosiavia.

Director redacţional

NIC. CONSTANTIN

17580

600500

F«W

£ .

f ,

Mobile sunerioare din Arad vinde Depozitul de Mobile

„ V I C T O R I A »cu preţuri extrem de reduse

C R A I O V AStrada Unirii Piaţa Minerva

Dormitoare, sufragerii, garnituri dc salon, chaise-longuri, scaune, etc. tn mare asortiment permanent.Interesaţii şi logodiţii şi jurul Craiovei suni

rugaţi a vizita Depozitul nostru

Preţuri redu^f Condiţiuni avantajoase de plată

Serviciul prompt şi solid

2.1

REALITATEAM nisR ir< fliB<k

Cel m ai tânăr şe f de stat: N o u l D A LA I L A M A dom nitoru l Tibetului-Atelierele ~Adt