Discursul

d-lui Andrei Neguţa, Ambasador, Deputat în Parlamentul Republicii

Moldova, membru al Comisiei politică externă şi integrare europeană la

conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Ştiinţa Politică şi societatea în

schimbare”

Chişinău, 13 noiembrie 2015

În Constituţia Republicii Moldova[1, pag.4], Moldovas-a obligat sărespecte carta ONU şi

tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim

recunoscute ale dreptului internaţional, iar articolul 66, alineatul d) [1, pag.21], determină că în

atribuţiile de bază a Parlamentului intră şi aprobarea direcţiilor principale ale politicii interne şi

externe a statului, iar alineatul g) al aceluiaşi articol stipulează ratificarea, denunţarea,

suspendarea şi anularea acţiunii tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova.

Colaborarea internaţională a Moldovei reiese şi din atribuţiile Preşedintelui ţării

„Atribuţii în domeniul politicii externe”, (articolul 86 al Constituţiei) şi articolul 96 „Rolul

Guvernului” care trebuie să asigure realizarea politicii interne şi externe a statului[1, pag.28,31].

La sporirea colaborării internaţionale un mare rol posedă Parlamentul Moldovei.

Delegaţiile permanente parlamentare internaţionale, grupurile de prietenie cu parlamentele altor

ţări, acordurile parlamentare de cooperare cu legislativele altor ţări, vizitele oficiale parlamentare

– sunt pîrghiile aprobate de ani. Cum stau lucrurile în acest domeniu în actualul legislativ? Abia

la 9 aprilie 2015, forul legislativ suprem al ţării adoptă Hotărîrea Nr. 68 privind componenţa

nominală a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova în organizaţiile parlamentare

internaţionale şi organizaţiile parlamentare bilaterale[2 pag.70]. Au fost formate delegaţiile şi

aprobată componenţa nominală la următoarele organizaţii parlamentare internaţionale: Adunarea

Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), Comitetul parlamentar de asociere Republica

Moldova – Uniunea Europeană, Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic (EURONEST), 1

Adunarea parlamentară a cooperării economice la Marea Neagră (APCEMN), Adunarea

Parlamentară a OTAN (APOTAN), Uniunea Interparlamentară (UI), Adunarea Parlamentară a

ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente (AIPCSI), Adunarea Parlamentară a OSCE

(APOSCE), Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF), Adunarea Parlamentară a statelor

membre a Procesului de Cooperare în Europea de Sud-Est (SEECP), Adunarea Parlamentară

GUAM (APGUAM), Adunarea Interparlamentară a Iniţiativei Central Europene (APaICE), în

total 12 delegaţii parlamentare internaţionale.

Tot prin această Hotărîre Nr. 68 s-a aprobat componenţa nominală a delegaţiilor

Parlamentului Republicii Moldova la următoarele organizaţii parlamentare bilaterale – cu

Republica Polonă, Comisia Interparlamentară de cooperare între Parlamentul Republicii

Moldova şi Adunarea Federală a Federaţiei Ruse şi Comisia pentru integrare europeană dintre

Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentul României, în total 3 delegaţii.

Dacă în legislatura trecută au funcţionat 44 grupuri de prietenie cu parlamentele altor

state, atunci timp de 7 luni de la constituirea noului Parlament a fost posibil numai de purces la

constituirea a trei grupuri.Încercări de a constitui au fost, s-a argumentat şi toţi au căzut de

acord, că de creat aceste grupuri este foarte necesar, dar nimic nu s-a mişcat. Prin aceste grupuri,

legislativul ţării ar avea o posibilitate bună de a lărgi colaborarea internaţională parlamentară. În

prezent rămîne numai să sperăm că toate fracţiunile parlamentare le vor aproba la începutul

sesiunii de toamnă.

În total pe parcursul sesiunii de primăvară 2015 Parlamentul a adoptat 35 de legi pentru

ratificarea tratatelor şi altor acte internaţionale şi bilaterale. Comisia politică externă şi integrare

europeană în cadrul a 22 de şedinţe a pregătit şi prezentat legislativului 45 de rapoarte şi 36 de

avize consultative[3 pag.3].

Se cunoaşte că Guvernul Moldovei consideră integrarea europeană cea mai sigură cale

pentru atingerea obiectivelor naţionale. A fost semnat şi ratificat Acordul de Asociere RM – UE,

care cuprinde Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. La 7 octombrie 2014,în toiul

campaniei electorale parlamentare, Guvernul aprobă planul naţional de acţiuni (Hotărîrea nr.

808)[4, pag.40],

A urmat Hotărirea Guvernului Gaburici nr. 348 din 5 iunie 2015 prin care a fost aprobat

programul legislativ de transpunere a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere

între RM, UE şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora[5,

pag.7]. La 9 iulie curent, Parlamentul, doar cu 31 de voturi aprobă acest Plan. Estafeta este

preluată de guvernul Streleţ, care la 26 august curent adoptă Hotărîrea „Cu privire la modificarea

2

şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 808 din 7 octombrie 2014 ”[6], deci modifică Planul

naţional de acţiuni al Guvernului Leancă. Motivele reale ale modificării Hotărîrii nr. 808 sunt

neîndeplinirea Planului naţional de acţiuni.

Adăugător, tot la 26 august 2015 Executivul aprobă Planul de acţiuni a Guvernului pentru

anii 2015-2016 [7]. Se creează impresia, că din punct de vedere al strategiei, Guvernele noastre

acţionează corect. Însă realizarea acestor documente lasă de dorit. Eradicarea corupţiei, lupta cu

fraudele bancare, crearea locurilor de muncă, garantarea supremaţiei legii, asigurarea protecţiei

sociale a populaţiei, rămîn declarative.

Exprimarea propriilor concepţii şiidei în preambul „Programului de activitate al

Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2015 – 2018”, este considerată o învinuire de

divizare a societăţii moldave, „alimentată de retorica iresponsabilă a unor politicieni locali”[8,

pag.3]. Consider, că era de prisos această constatare a Guvernului chiar la începutul Programului

său de activitate.A avea alte păreri referitor la dezvoltarea ţării este foarte bine. Prin discuţii

tolerante, utile, politologice trebuie corectată strategia şi tactica de dezvoltare a Republicii

Moldova. Este bine, că în ţară sunt partide politice, politologi, experţi, care examinează

parcursul european al ţării nu numai în susţinere. Multe învinuiri se aduc celui mai mare partid

parlamentar – Partidul Socialiştilor din care fac parte şi-l reprezint.

Nu este corect că noi suntem împotriva integrării în Europa.E necesar să armonizăm

legislaţia ţării la cea aeuropeană, deoarece mai devreme sau mai tîrziu se vor realiza visurile

părinţilor fondatori ai UE de a avea o Europă unită de la Lisabona la Vladivostoc. E necesar să

utilizăm toate posibilităţile acordate Moldovei pentru modernizarea ei. Dar noi nu acceptăm un

Acord de asociere dintre doi parteneri, în care unul, Bruxellul, dictează ce trebuie de realizat, iar

al doilea, Chişinăul, este dator să realizeze necondiţionat, fără drept de replică, de propunere de

alternativă. A doua ce nu acceptăm noi este neutilizarea potenţialului politic, social-economic,

ştiinţific şi de altă natură dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Considerăm că are loc

chiar stoparea forţată a utilizării acestui potenţial. Nu ne interesează motivul de care se conduc

guvernanţii noştri – fie că sunt rugaţi să participe alături de SUA şi UE la antrenări geopolitice

contra Rusiei, sau aşa ei consideră că trebuie de dezvoltat ţara noastră. Noi vom continua să

îndeplinim rolul de opoziţie constructivă şi să susţinem propuneri concrete de dezvoltare reală a

Republicii Moldova.

Guvernele noastre tind să promoveze o politică externă consecventă şi echilibrată pentru

consolidarea relaţiilor cu partenerii internaţionali şi aprofundarea relaţiilor bilaterale cu statele

lumii. Însă multe forţe politice, analişti şi politologi constată regresul relaţiilor bilaterale moldo-

3

ruse. Ele deja nu sunt considerate strategice, cum era anterior. În anul 2014 schimburile

comerciale s-au diminuat cu 30%. Neacceptarea propunerilor insistente ale Federaţiei Ruse de a

examina perspectiva relaţiilor economice după intrarea în vigoare a Acordului de Asociere RM –

UE şi, ca rezultat, imposibilitatea de a exporta fructe, legume, băuturi moldoveneşti în Rusia,

deoarece Moldova n-a exclus posibilitatea reexportului mărfurilor străine prin teritoriul moldav,

au fost tratate ca embargou. Vina a fost atribuită numai Rusiei.

La 19 august curent, Guvernul aprobă proiectul de lege privind aplicarea măsurilor

restrictive internaţionale [9]. Motivarea constă în faptul că pînă în prezent, Moldova nu are

cadrul legal care ar permite utilizarea măsurilor restrictive, primite de ONU şi UE. Real, cel

puţin în cadrul ONU, nu este aşa – în statutul său, articolul 41, se determină că sancţiunile

stabilite de Consiliul de Securitate sunt obligatorii pentru toate ţările-membre. Iar Constituţia

RM, alineatul (2) al art. 4 determină, „dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele

privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei

interne, prioritate au reglementările internaţionale[1, pag.4]. Bănuiesc, că scopul proiectului este

altul.

Analizînd interviul d-luiStreleţ acordat staţiei de radio „Europa Liberă”, expresia „nu

există pericol de flirt cu Rusia”, plasarea Rusiei într-o vecinătate de parteneri comerciali într-o

ordine stranie – „Egipt, Rusia, alţii”, concluzia că e posibilă si o mai mare depărtare a Republicii

Moldova de Federaţia Rusă din punct de vedere comercial economic, ne vorbesc despre

pregătirea alinierii Moldovei la sancţiunile UE faţă de Rusia. Aceasta ar fi o greşeală fatală! Cît

de dificil nu ar fi Moldovei, consider că nici într-un caz, ţara noastră nu trebuie să fie antrenatăîn

lupte geopolitice în favoarea unei sau altei părţi. Îmi exprim speranţa că aşa gîndesc şi alţi colegi

în Parlament şi va fi posibil ca proiectul Guvernului să nu devină lege.

(Aş sfătui pe guvernanţii noştri să se debaraseze de starea în care se află un şofer-novice ce

conduce auto timp de o lună – totul poate, totul ştie, totul controlează!)

Despre relaţiile cu Transnistria. Din punct de vedere al Chişinăului, ele sunt considerate

interne, Tiraspolul le numeşte externe, însă nu definiţia lor este importantă. Dacă în 2014 au avut

loc două reuniuni în formatul „5+2” în vederea soluţionării tuturor problemelor existente şi

determinării unui statut special al Transnistriei în cadrul Republicii Moldova, atunci în 2015, nici

una. Situaţia din Ucraina nu duce la descărcarea situaţiei, denunţarea de către Ucraina a

Acordului cu Rusia de tranzitare a garniturilor pe calea ferată cu destinaţia în Moldova, la

Tiraspol [10], au creat mari probleme în rotaţia pacificatorilor ruşi din cadrul forţelor de

menţinere a păcii şi aprovizionarea lor cu cele necesare.

4

Suferă şi militarii care păzesc muniţiile la Colbasna, dar la noi se eschivează de la

examinarea problemelor lor, deoarece ei nu au un statut juridic. Este corect, ei se află aici ca

rămăşiţe ale armatei a 14-a a Uniunii Sovietice, dar este foarte periculos să nu avem în vedere

consecinţele unei rele paze a muniţiilor sau lipsa ei la Colbasna. Aceasta are o importanţă nu

numai pentru Moldova şi Transnistria, dar şi pentru întreaga noastră regiune. Trebuie de

soluţionat şi aceste probleme.

Din multiplele probleme ce există în relaţiile noastre cu Transnistria aş mai menţiona încă

una. Identificarea mecanismelor de aplicare în regiunea transnistreană a Zonei de Liber Schimb

Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM şi UE, prevăzută de Acordul de Asociere cu Uniunea

Europeană. Sarcina este determinată, dar e real să fie realizată? Acordul de Asociere RM – UE a

intrat în vigoare provizorie la 1 septembrie 2014. La rugămintea Chişinăului pentru agenţii

economici ai Transnistriei continuă să acţioneze regimul de preferinţe autonome comerciale, dar

numai pînă la 1 ianuarie 2016. De la această dată, mărfurile Transnistriei vor fi examinate din

punct de vedere al normelor ce acţionează în UE, deci trebuie de asigurat certificarea ,

corespunderea sanitară, ambalajul şi altele. Pentru toate acestea, la Tiraspol nu sunt gata. Fostul

şef al departamentului extern al Administraţiei de la Tiraspol, ValeriiLiţcai, consideră, că asupra

Transnistriei vine un ţunami.[11, pag.6]. Ce se poate produce? Aşa cum aşteaptă Chişinăul,

Transnistria poate aproba condiţiile şi intră în sistemul de relaţii economice RM – UE. Dar, e

foarte probabil, că politicul, mai ales din punctul de vedere al alegerilor în Sovietul Suprem al

Transnistriei şi alegerilor locale care vor avea loc la 29 noiembrie curent, vor cere determinarea

definitivă a regiunii spre Uniunea Euroasiatică. Atunci, la formatul „5+2” va fi posibil de

progresat? Este aceasta o problemă economică a Transnistriei? Nu, aceasta este o problemă

politico-economică a Moldovei şi regiunii Transnistria, care operativ trebuie soluţionată.

În concluzie enumăr problemele cele mai mari în colaborarea internaţională a ţării noastre:

1) Regresul relaţiilor politice şi social-economice cu Federaţia Rusă.

2) Îngrijorarea în legătură cu expunerea în planul de activitate a Guvernului a tezei, ca „soluţia

politică a conflictului (transnistrean) va fi corelată cu obiectivul de integrare europeană a

ţării”. Vor accepta aceasta transnistrenii, găgăuzii? Dacă nu vor accepta, ce situaţie vom

avea?

3) Conflictul armat din estul Ucrainei. Se creează impresia, că interesele naţionale ale Moldovei

coincid întotul cu cele ale Ucrainei – ce face ţara vecină e bine, ce face Rusia e rău. Este o

poziţie necorectă, simplistă.

4) Antrenarea în continuare a Moldovei în lupte geopolitice dintre UE şi Rusia.

5

Consider, că în promovarea politicii externe a Republicii Moldova există lacune şi erori serioase.

BIBLIOGRAFIE

1) Constituţia Republicii Moldova, Text oficial cu modificări şi completări la data de 30 noiembrie 2014, Chişinău, 2014, (art.4, alin. (2); art. 8, alin. (1), pag. 4; art. 66, lit. d), g), pag. 21;art. 86, pag. 28; art. 96, pag. 31).

2) Hotărîre privind componenţa nominală a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizaţiile parlamentare internaţionaleşiorganizaţiile parlamentare bilaterale nr. 68 din  09.04.2015, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 102-104 din 28 august 2015, art. 177., pag. 70.

3) Raport statistic cu privire la procesul legislativ în sesiunea de primăvară 2015. www.parlament.md/ transparenta decizionala/ rapoarte.

4) Hotărîre cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016 nr. 808  din  07.10.2014, Monitorul Oficial nr.297-309/851 din 10.10.2014, pag.40.

5) Hotărîre pentru aprobarea proiectului de hotărîre a Parlamentului cu privire la Programul legislativ de transpunere a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (nr. 348, 5 iunie 2015), Monitorul Oficial nr. 160 din 19.06.2015. pag.7.

6) Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 26 august 2015 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 808 din 07.10.2014”, http://gov.md/ro/content/sedinta-guvernului-din-26-august-2015-ora-1300

7) Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 26.08.2015 „Cu privire la aprobarea planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2015-2016”, /www.gov.md/sedinte de guvern

6

8) Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2015-2018. Chişinău, 2015. Preambul, pag. 3.

9) Extras din procesul-verbal nr. 26 al Şedinţei Guvernului Republicii Moldova din 19 august 2015 (punctul 7), www.gov.md/sedinte de guvern .

10) ЗаконУкраины№ 0015 "О денонсацииСоглашениямеждуправительствомУкраины и правительствомРоссийскойФедерации о транзитечерезтерриториюУкраинывоинскихформированийРоссийскойФедерации, которыевременнонаходятсянатерриторииРеспубликиМолдова"от 21.05.2015.

11) В. Лицкай: "НаПриднестровьеидётцунами". ГазетаПанорама, 21 августа 2015, (Выступлениенамеждународнойконференции "Современныериски и вызовыдляРеспубликиМолдова в сферебезопасности, Кишинёв, 18 августа 2015), pag. 6.

7