INDICATORI DE EFICIENTA ENERGETICA PENTRU ROMANIA

ANRE este reprezentata de Directia Generala Reglemnetare, Monitorizare si Autorizare pentru

Eficienta Energetica in cadrul proiectului ODYSSEE-MURE 2012, care a pregătit un sistem de

monitorizare a eficienŃei energetice şi a politicilor în domeniu sub coordonarea ADEME (Agence de

l'Environnement et de la Maîtrise de l'Energie, din Franta). Proiectul a fost finanŃat în cadrul programului

Intelligent Energy Europe (IEE) şi include 29 de agenŃii din 27 de state membre UE, plus Norvegia şi

CroaŃia

Acest sistem este considerat un instrument pentru sprijinirea formularii politicii de eficienta energetica de

catre Comisia Europeana si face parte din activitatea de monitorizare si evaluare a Planurilor Nationale de

Actiune pentru Eficienta Energetica, prevazute de Directiva 32/2006 cat si de noua Directiva 27/2012.

Coordonarea metodologica a consortiului este asigurata de ENERDATA – Franta, iar datele prelucrate sunt

pana in 2010 datorita duratei mari de colectare, transmitere si prelucrare date de catre tarile participante.

In iulie 2013 a fost publicat raportul „Energy Efficiency in the EU”, structurat pe doua volume: vol 1 -

Policies si vol 2 - Trends, din care prezentam mai jos un extras asupra indicatorilor de eficienta energetică

in Romania comparativ cu alte state UE

În Ńările Uniunii Europene (UE), consumul de energie primară şi finală sunt uşor sub nivelul din 2000 în anul 2010 (fig. 1).

După o creştere uşoară până în 2006, aceste consumuri au scăzut până în 2009. Oricum, începând cu 1990, creşterea

consumului de energie a fost mai mică decât a PIB-ului (0,1% pentru consum faŃă de 1,8%/an PIB-ul). TendinŃa a fost,

cel mai probabil, consecinŃă a rapidei creşteri a preŃurilor energiei pe pieŃele internaŃionale, dar şi politicilor de creştere a

eficienŃei energetice şi de conservare a climatului promovate de UE şi de guvernele naŃionale.

Fig. 1: Evolu=ia consumului de energie =i a produsului intern brut în =ările UE*

Sursa: Odyssee * Consum de energie în conditii de climat normal (cu corec1ii climaterice unde este cazul) calculate de Enerdata din statisticile

Din anul 2000, intensitatea energiei primare a scăzut mai rapid ca medie faŃă de intensitatea energiei finale în jumătate

din Ńările europene (fig. 2). TendinŃa rezultă din îmbunătăŃirea continuă a eficienŃei medii pentru producerea de energie

coroborată cu extinderea utilizării cogenerării şi a energiilor regenerabile. Romania a avut una dintre scaderile cele mai

accentuate a le intensitatii energetice (4-4,2%/an)

Economiile de energie din industrie au ajuns la 38 Mtep în 2010 faŃă de anul 2000, deşi în 2008, dar mai ales în 2009, s-

au înregistrat deteriori ale ritmului de crestere a economiei de energie ( ”economii negative”) datorate recesiunii

economice.

Fig. 2: Varia=ia intensită=ilor energiilor primare =i finale în =ările UE

% /

an

Sursa: Odyssee

Fig. 3: Economii de energie in industrie (CE)*

Sursa: Odyssee

* Economii calculate pentru industriile prelucratoare, pe baza indexului agregat de eficienta eneregtica (ODEX)

Var

iatia

anu

ala

a e

cono

mie

i de

ener

gie

(M

ep/a

n)

Eco

nom

ii de

ene

rgie

(M

tep)

EficienŃa energetică a avut evoluŃii diferite în Ńările CE în perioada 2000-2010 (fig. 4): creştere de peste 4% pe an în

Bulgaria, Polonia şi Estonia şi între 2 şi 4 % pe an în alte 12 Ńări (printre care Marea Britanie, Danemarca, Slovenia,

Republica Cehă, Olanda sau România). În 6 Ńări (Finlanda, Letonia, Slovacia, Irlanda, FranŃa şi Portugalia) eficienŃa

energetică s-a îmbunătăŃit cu mai puŃin de 1 % pe an.

Cota transportului public în traficul de pasageri a scăzut în majoritatea Ńărilor, inclusiv în UE (vezi fig. 5). La nivel UE

scăderea a fost de 2 procente între 1995 Ńi 2010 (de la 19% la 17%), scăderea cea mai drastică având-o Ńările nou

admise în UE din centrul şi estul Europei. Doar în 7 Ńări s-a manifestat o tendinŃă diferită: Belgia cu cea mai mare

creştere (+ 4%), urmată de Marea Britanie (+ 3%), şi, din anul 2000, FranŃa şi Italia (+ 2%) şi de celelalte 3 Ńări cu

creşteri mai mici (Suedia, Danemarca şi Germania). Romania si-a deteriorat in mare parte situaŃia favorabila datorata

unei cote de 60% a transportului public (1995) pana la valoarea de 28% (2010)

Sursa: Odyssee * Volumul traficului in pasagei-km (2009 pt Estonia şi Luxemburg; 2008 pt Belgia, Irlanda şi CroaŃia; 2007 pt Lituania)

Fig. 4: EvoluŃia eficienŃei energetice în industria Ńărilor UE* (%

Sursa: Odyssee

Fig. 5: Pondere transport public în traficul de pasageri din =ările UE*

În 11 Ńări UE şi în Norvegia, rata creşterii eficienŃei energetice a fost mai mare de 1% începând cu anul 2000, peste

nivelul propus de Directiva 2006/32/CE. În 6 Ńări din CE eficienŃa transporturilor a scăzut din cauza transportului rutier de

mărfuri: cifra ”negativă” a economiilor din transportul rutier de mărfuri a depăşit economiile obŃinute din zona

autoturismelor.

În Ńările UE (fig. 7), consumul anual pe m2 pentru clădiri este cca 220 kWh/m2; există o mare diferenŃă între consumul

rezidenŃial (200 kWh/m2) şi cel nerezidenŃial al clădirilor (295 kWh/m2). Consumul mediu de electricitate pe m2 în Ńările

UE este de circa 70 kWh/m2, majoritatea Ńărilor situându-se în domeniul 40-80 kWh/m2. Consumul este mai mare în Ńările

nordice din cauza folosirii energiei electrice pentru încălzit (fiind de 130 kWh/m2 în Suedia şi Finlanda şi ajungând la

aprox. 170 kWh/m2 în Norvegia).

Fig. 7: Consumul de energie pe m2 în clădiri (în 2009, climat normal)

% / an

Fig. 6: EvoluŃia eficien=ei energetice în transporturi în Ńările UE*

Sursa: Odyssee * łările cu creştere a indexului ODEX apar fără evoluŃie în eficienŃa energetică; pentru aceste Ńări impactul negativ pentru camioane este datorat unor factori care nu sunt de natură tehnică şi au depăşit economiile autoturismelor

Sursa: Odyssee

EvoluŃia eficienŃei energetice pentru încălzirea spaŃiilor este măsurată din reducerea anuală a energiei utilizate pe m2. În

perioada 1997-2009, energia utilizată pe m2 a scăzut în toate Ńările UE per total (cu aproape 15%). Reducerea se

datorează în principal prevederilor tot mai stricte ale standardelor pentru construcŃia de noi apartamente, dar şi

răspândirii aparatelor electrocasnice cu consum mai mic şi al programelor naŃionale de reabilitare termică a clădirilor.

Reducerea este semnificativă în Olanda, Irlanda, FranŃa şi în Ńările nou-membre ale UE (România, Letonia, Estonia şi

Polonia) urmare a efectelor combinate ale preŃului tot mai ridicat al energiei şi îmbunătăŃirea eficienŃei energetice.

Olanda are unul dintre nivelele cele mai mici ale consumului de energie pe m2 fiind, în acelaşi timp, şi una din Ńările cu

cele mai mari creşteri a eficienŃei energetice pentru încălzirea spaŃiilor.

Consumul de energie a crescut cu mai mult de 2% anual în jumatate dintre Ńările UE între 2000 şi 2008 (1,7% media pe

UE). Creşterea a fost mai rapidă în 5 Ńări, mai mult de 4% pe an (3 Ńări din sudul Europei, Grecia, Spania şi Cipru - din

cauza răspândurii utilizării aerului condiŃionat - şi 2 Ńări baltice, Estonia şi Letonia) din creştere economică şi răspândirea

utilizării aparaturii electrocasnice. Consumul a scăzut în Norvegia, Danemarca, Suedia şi Bulgaria, fie datorită înlocuirii

consumului de electricitate, obŃinută din alŃi combustibili pentru producerea energiei termice (lemn, gaz), şi/sau datorită

utilizării pompelor de căldură pentru încălzire.

Fig. 8: Consumul de energie pentru încălzire pe m2 construit

Sursa: Odyssee

(kep

/an)

Fig. 9: EvoluŃii ale consumului de energie casnic

Sursa: Odyssee

% /

an

Între Ńările UE sunt diferenŃe semnificative în consumul de energie pentru aparatele electrocasnice şi iluminat (Finlanda

şi Suedia 4000 kWh sau 1000 kWh în Estonia şi România) - vezi fig. 10. Aparatele electrocasnice includ, printre altele,

frigiderele, maşinile de spălat, echipamentele IT.

Consumul pentru iluminat pe apartament a scăzut din 2002 la nivelul UE şi în mai mult de jumătate din Ńări datorită

răspândirii utilizării CFL-urilor (lămpi fluorescente compacte) - fig. 11, tendinŃă ce va continua din cauza interzicerii

folosirii lămpilor incandeşcente. Consumul unitar pentru iluminat este foarte neuniform în UE: de la 200 kWh în Slovacia

şi Bulgaria până la 900 kWh/an în Suedia (media europeană fiind aprox. 450 kWh). Consumul unitar depinde nu numai

de eficienŃa lămpilor, ci şi de numărul de lămpi pe apartament ce este legat de venitul mediu pe cap de locuitor, ca şi de

stilul de viaŃă.

Fig. 10: Consumul de electricitate pe apartament pentru electrocasnice =i iluminat

Sursa: Odyssee

kWh/

an

Fig. 11: Consumul de electricitate pentru iluminat pe apartament

kWh/

an

Sursa: Odyssee

Creşterea anuală a eficienŃei energetice nu este aceeaşi în Ńările UE: România, Slovenia şi Polonia au avut cele mai mari

creşteri (mai mult de 2,5%/an), în timp ce CroaŃia, Grecia şi Ungaria practic nu şi-au îmbunătăŃit eficienŃa energetică (fig.

12). Majoritatea celorlalte noi state membre au avut performanŃe în acest domeniu superioare mediei UE. ÎmbunătăŃirea

la nivel UE este mai mare de acel 1%/an cerut prin directiva 32/CE/2006.

Consumul de energie în sectorul terŃiar a crescut în aproape toate Ńările membre UE în perioada 2000-2008, cu 2 - 5

%/an (vezi fig. 13). În anul 2009, din cauza scăderii economice, consumul de energie a scăzut în aproape toate Ńările,

implicit la nivel UE (cu - 2,3%).

Fig. 12: Creşterea anuală a eficien=ei energetice (2000-2009)

% /

an

Media UE

Prevederi directiva CE

Sursa: Odyssee

Fig. 13: TendinŃele consumului de energie în sectorul terŃiar

% /

an

Sursa: Odyssee