Psihologia învăţării

V.Negovan

C12.Învăţarea în contextul dezvoltării personale şi profesionale

C12

• Învăţarea pe tot parcursul vieţii, Învăţarea permanentă,

• Învăţarea autodirijată,• Învăţarea la adulţi,• Învăţarea în lumea muncii,• Învăţarea organizaţională.

Învăţarea pe tot parcursul vieţii. Învăţarea permanentă

• continuitatea învăţării din copilărie până la vârsta a treia, oricât de înaintată ar fi ea,

• extensiunea sferei conţinutului de învăţare (“Astăzi învăţarea nu se mai referă la învăţarea şcolară, organizată, ea cuprinzând o multitudine de activităţi formale şi informale. Conceptul de învăţare se leagă tot mai strâns de cel al organizării înţelepte a vieţii”) (Siebert, 2001, p.36),

• înlocuirea conceptului calificării cu cel al dezvoltării competenţelor (“Competenţele se formează în urma intersectării proceselor de învăţare organizată şi a celor informale prin combinarea influenţelor socializării cu activităţile intenţionale de instruire.”) (Siebert, 2001, p.37)

• deplasarea accentului de la achiziţia de cunoştinţe la realizarea posibilităţilor individuale.

Învăţarea autodirijată (Self-Directed Learning)

Knowles a definit învăţarea auto-dirijată ca “proces în care iniţiativa o deţin indivizii, cu sau fără

ajutorul altora, referitor la:• diagnosticarea propriilor nevoi de învăţare, • formularea scopurilor învăţării, • identificarea resurselor umane şi materiale ale

învăţării, • alegerea şi implementarea unor strategii de

învăţare adecvate, • evaluarea rezultatelor învăţării (Knowles, apud

Siebert, 2001, p.43).

Accepţiunile autodirijării învăţării

D.Gnahs (1998) - autodirijarea învăţării exprimă cel mai bine libertatea individului cu privire la:

• deciziile privind propriile proiecte de învăţare;• priorităţile în domeniul nevoilor şi al

interesului de a învăţa;• motivaţia învăţării;• alegerea unor stiluri şi strategii de învăţare; • evaluarea rezultatelor învăţării.

Învăţarea la adulţi

Cross (1981) - modelul CAL (Caracteristicile elevilor adulţi) care încearcă să integreze asumpţiile teoretice ale andragogiei (Knowles) şi ale învăţării experienţiale (Rogers).

Modelul CAL evidenţiază două clase de variabile în învăţarea adulţilor: • caracteristicile personale şi • caracteristicile situaţionale. Caracteristicile personale includ: • îmbătrânirea, • fazele vieţii şi • stadiile de dezvoltare. Caracteristicile situaţionale constau în învăţarea part-time versus

învăţarea full-time, şi învăţarea voluntară versus învăţarea obligatorie.

Administrarea învăţării (aceasta însemnând orare, locaţii, proceduri) este puternic afectată de prima variabilă; cea de-a doua este legată de natura autodirecţionată, centrată asupra problemelor a celor mai multe procese de invăţare la adulţi.

Învăţarea în lumea muncii

Activitatea de învăţare în lumea muncii este abordată explicit în contextul formării profesionale, al calificării şi recalificării, al perfecţionării profesionale, activităţi care vizează achiziţia deprinderilor profesionale, a cunoştinţelor care intră în componenţa deprinderilor (instrucţiuni şi reguli), a atitudinilor şi paternurilor de relaţii interpersonale specifice locului de muncă sau profesiei.

Pentru lumea muncii este specifică învăţarea permanentă, continuă, pe tot parcursul vieţii omului, învăţarea care presupune un nivel înalt al dezvoltării autonomiei personale şi implicit al capacităţii de autodirijare a proceselor şi activităţii de învăţare.

Nivelurile învăţării în muncă şi profesie

Nivelul 1: Incompetenţa inconştientă - Nivelul la care se află o persoană înainte de a înţelege că are nevoie de training. Adulţii aflaţi la acest nivel nu realizează ce nu ştiu sau ce au nevoie să ştie, nu găsesc răspunsuri pentru că nici măcar nu ştiu întrebările.

Nivelul 2: Incompetenţa conştientă - Aceast nivel apare atunci când adulţii realizează câte nelămuriri au şi cât de multe nu ştiu. Se pot simţi supraîncărcaţi de cât de mult este de învaţat şi uneori chiar au convingerea că nu vor putea reuşi. Nu sunt competenţi şi ştiu asta.

Nivelul 3: Competenţa conştientă - Acest nivel apare atunci când cei instruiţi transferă cele învaţate în acţiuni de succes şi capătă încredere că fac lucrurile bine. Sunt competenţi şi ştiu asta.

Nivelul 4: Competenţa inconştientă - Este nivelul la care mulţi ajung dupa ce au făcut ceva pe o perioadă lungă de timp (Howell, 1982, p.29-33)

Învăţarea organizaţională (organizational learning)

Conceptele de învăţare organizaţională (organizational learning) şi de organizaţie care învaţă (learning organization) se află în relaţii intens studiate de managementul organizational.

Organizaţiile care învaţă abordează problema învăţării organizaţionale:

• ca proces tehnic, • ca proces social. Aspectul tehnic se referă atât la procesarea şi

interpretarea informaţiilor cât şi la răspunsul la informaţiile existente atât in interiorul cât şi în exteriorul organizaţiilor.

Aspectul social se referă la modul în care oamenii construiesc semnificaţiile experienţei lor de muncă.

Diferenţe învăţare organizaţională - învăţare

individuală

1. este situaţională; 2. este focalizată pe practici comune

(communities of practice); 3. este predominant informală; 4. nu presupune neapărat predarea; 5. are un caracter neregulat; 6. are un caracter contradictoriu (pot apare

contradicţii între entitatea socială şi individ sau între subgrupuri şi individ) (Pedler, Aspinwall, 1999)

Învăţare prin buclă simplă şi prin buclă dublă în organizaţii

Chris Argyris şi Donald Schön (1974)

• organizaţiile învaţă prin Single-loop learning când scopurile prezente, valorile şi strategiile sunt într-o oarecare măsură garantate. Accentul cade pe tehnici şi eficientizarea lor;

• organizaţiile învaţă prin Double-loop learning cînd este necesară reconsiderarea scopurilor şi strategiilor;

• Învăţarea de tip Single-loop se produce atunci când membrii organizaţiei răspund schimbărilor din organizaţie detectând erorile pe care ei le por corecta astfel încât să menţină structura de bază a vieţii în organizaţie (a fost comparată cu comportamentul unui termostat care „învaţă”, pe baza informaţiilor primite despre temperatura din cameră, să îşi corecteze „comportamentul” în cazul în care se încălzeşte sau se răceşte prea tare).

• Învăţarea de tip Double-loop se produce atunci când, ca urmare a detectării unor erori, organizaţia îşi modifică normele, politica şi obiectivele.