Revista scolara 2010 – 2011Realizator: prof.Andreea Sandor

Cu sprijinul elevilor SCOLII M.E.A.

Mama mea dragă,

Mă gândesc la tine cu

respiraţia tăiată,

Sunt departe acum, dar simt

Pe frunte mângâierea ta caldă.

Tu îmi veghezi somnul noapte

de noapte, sfioasă,

Mi-e dor de tine în primăvara

asta ploioasă.

Voi alunga tristeţea din suflet

ce m-apasă,

Mă reintorc, mamă scumpă,

curând acasă.

Vreau să-ţi revăd chipul,

De nimic nu-mi mai pasă,

Vreau să fiu din nou lângă tine,

Să-mi luminezi viaţa toată c-o rază.

8 MARTIE – pentru MAMA!

8 Martie

De 8 Martie iti scriu tie

O frumoasa poezie.

Un cadou nu are valoare,

Eu in schimb iti dau o floare.

Afara iarna s-a dus,

Martie tocmai a ajuns.

Iti dau o mie de ―pupicuri‖

In loc de alte nimicuri.

Mama, stii ca te iubesc,

Inima ti-o daruiesc.

STEFANIA PRODAN

cls. A VI-a

8 MARTIE –

pentru MAMA!

Mama, esti pe lume crin,

Mie imi place sa te- alin,

Tu esti raza mea de soare,

Esti o perla lucitoare.

Azi de ziua ta, in Marte,

M-am gandit sa-ti scriu ―o carte‖!

E o carte cu iubire

Scrisa numai pentru tine.

Dimineata ma trezesc

Si la scoala ma grabesc,

Te port in inima si-n gand,

Tu-mi porti pasii pe pamant.

Prof. ANDREEA SANDOR

In Duminica aceasta sarbatorim Floriile, sarbatoare

cunoscuta si sub denumirea de Duminica Floriilor sau Duminica Stalpilor.

Floriile se serbeaza cu o saptamana inainte de Paste si simbolizeaza

Intrarea Domnului in Ierusalim, iar pentru toti credinciosii,

incepand cu aceasta data pana la Paste, incepe Saptamana Patimilor.

Aceasta sarbatoare poarta numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost

intampinat in Ierusalim cu flori si cu ramuri de finic si

de maslin. Credinciosii duc simbolic la biserica ramuri de salcie si flori

pentru a le sfinti, deoarece incepand cu aceasta zi toate

florile si toti pomii incep sa infloreasca.

La slujba de Florii, totii slujitorii bisericii tin in maini alaturi de aceste

flori si crengi de salcie si o lumanare aprinsa ca simbol al biruintei vietii

importiva mortii.

In randurile care urmeaza voi enumera cateva zicale din batrani care se

mai respecta si in ziua de astazi:

- Se spune ca asa cum va fi ziua de Florii asa va fi si ziua de Paste.

- Fetele, pentru a-si visa ursitul, pun seara sub perna busuioc sfintit.

- Pentru a ne apara de boli e bine ca atunci cand se va face baie, in apa sa se puna si cateva flori sfintite.

- Nu este bine ca in ziua de Florii sa se spele pe cap, pentru a nu albi.

- In aceasta perioada infloresc urzicile, si nu mai sunt bune de mancat.

-Cei care se impartasesc in Duminica Floriilor li se vor indepli dorintele.

Cu ocazia sarbatorii Floriilor, le uram tuturor celor care poarta nume de flori un calduros LA MULTI ANI !

De: MAGALIE OPSOMER

Clasa a VII-a

Legenda spune că Violeta era o fată săracă şi modestă, fără părinţi, care trăia în Împărăţia Florilor.

Violeta se îndrăgosteşte de un prinţ pe care îl întâlneşte într-o zi în timp ce îşi împletea o coroniţă cu flori.

Prinţul se îndrăgosteşte şi el pe loc de Violeta şi îi cere acesteia să se căsătorească cu el. Din păcate însă,

prinţului îi fusese ursit să nu se poată căsători înainte de a omorî zmeul din pădurea întunecată.

Prinţul porneşte în căutarea zmeului şi îi promite Violetei că, după ce va omorî zmeul, se va întoarce să o

caute şi o va lua de soţie. Violeta îl aşteaptă pe prinţ timp de 12 ani, timp în care împleteşte coroniţe de

flori de culoare albastru închis, care mai apoi vor fi numite Violete. Dupa 12 ani, prinţul se întoarce şi o

găseşte pe Violeta în acelaşi loc, terminând de construit un cort din împletitura de Violete, care le va fi

celor doi, castel.costum popular

zona Brăila

Legenda Violetei

Se spune că, Narcisele sunt florile care au înflorit la moartea lui Narcis. În mitologia vechilor

greci, Narcis era un tânăr deosebit de frumos şi de singuratic, de care se îndrăgosteau fără succes toate nimfele.

Narcis a fost blestemat de zeiţa răzbunării, Nemesis, să nu poată iubi niciodată pe nimeni şi să se

îndrăgostească de el însuşi. Acest lucru se şi înfăptuieşte şi Narcis se îndrăgosteşte de propria sa reflecţie în

apă. Dorind să îşi îmbrăţişeze propria reflexie în apă, Narcis se îneacă.

La moartea lui, au apărut florile Narcise, flori galbene, care îşi ţin capul în jos asemenea lui Narcis care se

oglindea în apă.

Legenda Narcisei

costum popular

zona Tulcea

Legenda spune că Brânduşa era fata cea mai mică a împăratului Florilor. Pe vremea când

trăia Brânduşa, împărăţia ei era condusă de un zmeu, care în fiecare an sacrifica câte unul dintre

bărbaţii din împărăţie.

Când a împlinit 20 de ani, aceasta s-a căsătorit cu un prinţ pe care îl iubea nespus de mult.

La numai o zi de la nunta lor, prinţul este răpit de zmeu şi dus în castelul acestuia spre a fi

sacrificat.

În ciuda insistenţelor tatălui ei, Brânduşa refuză să lase salvarea soţului ei pe mâna armatei tatălui

ei şi porneşte ea singură în căutarea zmeului şi a bărbatului ei. Întâlnind zmeul, aceasta îl provoacă

la luptă în săbii şi paloşe, reuşind până la urmă, după 7 zile şi 7 nopţi să îl ucidă pe acesta şi să îşi

salveze iubitul.

costum popular

zona Ialomiţa

Legenda Brandusei

Legenda spune că trăia pe vremuri o vrăjitoare deosebit de rea şi de puternică. Se făcea că tot ceea

ce atingea această vrăjitoare se prefăcea în stană de piatră. Dacă însă se atingea de un copil, acesta era

prefăcut într-o floare. Pe acea vreme, trăiau doi copii, frate şi soră, care nu aveau părinţi şi plecaseră în

lumea largă pentru a-şi găsi o familie. Cei doi copii ajung la castelul vrăjitoarei şi, apropiindu-se prea

mult de castel, fata este prefacută într-o floare. Băiatul dorind să îşi salveze sora cere ajutorul Zânei

Florilor, care îi dă o floare care să îl ajute să îşi salveze sora. Se pare că această floare dacă atingea un

obiect fermecat de vrăjitoare rupea vraja care îl cuprinsese. Cu ajutorul acestei flori, băiatul reuşi să îşi

descânte surioara şi să o transforme pe aceasta la loc în fată. Cei doi încearcă apoi să fugă, dar sunt prinşi

de vrăjitoare, care îi preschimbă în doi crini, două flori albe al căror miros te face să nu te poţi apropia de ei.

Ideea era ca nimeni să nu se poată apropia de ei cu floarea fermecată pentru a-i salva.

Legenda Crinului

costum popular

zona Dornei

Legenda spune că trăiau odinioară, în mijlocul unui castel din basme doi copii de rege: un băiat şi

o fată. La naştere, cei doi copii primiseră de la zâna lor cea buna cele mai minunate daruri: frumuseţe,

înţelepciune, cuminţenie. Cei doi copii crescuseră împreună şi îşi petreceau majoritatea timpului împreună,

jucându-se în grădinile castelului, grădini pline de flori.

Din păcate, atunci când copiii au împlinit 10 ani, o boala nemiloasă a cuprins ţinutul în care locuiau şi

întregul lor regat a fost cuprins de jale. Printre cei atinşi de boala aceasta nemiloasă s-a numărat şi fata regelui,

care devine din ce în ce mai slabă şi până la urmă moare.

Băiatul regelui care ţinea foarte mult la sora lui de care era nedespărţit a început atunci să plângă şi nu

s-a mai putut opri. Atunci lacrimile sale s-au transformat în nişte flori albe, micuţe, care s-au aşternut peste

toate văile şi grădinile unde se jucau până atunci cei doi prinţi. Prinţul a fugit de la castel şi s-a ascuns în

lume, pentru a nu fi văzut de ceilalţi că îşi plânge sora.

Florile născute din lacrimile sale au căpătat numele de lăcrămioare.

Legenda Lacramioarei

costum popular

zona Apuseni

- Vrei să spui că nu te-a ajutat mama ta la temă?

- Nu m-a ajutat.

- Dă-ţi cuvântul!

- Mi-l dau. Nu m-a ajutat! A făcut-o singură.

Felicitari de Paste realizate de copiii scolii.

Aprilie 2010

"Dacă Paştile a fost prăznuit încă de la început de toată lumea creştină, au existat, totuşi, în Biserica veche,

mari diferenţe regionale în ceea ce priveşte data sărbătoririi. Aceste diferenţe cu privire la data serbării Paştilor

au dat naştere la serioase discuţii şi controverse. Din această cauză, o prima uniformizare a datei serbării

Paştilor s-a încercat să se introducă în toată lumea creştină la Sinodul I ecumenic (Niceea, 325 d. Hr.)", a explicat, pentru MEDIAFAX,

părintele Bogdan Teleanu, de la Patriarhia Română. Părinţii acestui sinod au adoptat practica cea mai generală, bazată pe calculul datei

Paştilor la Alexandria, care se reducea la următoarele norme, respectiv Paştile se va serba totdeauna duminica.Această duminică va fi cea

imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (pentru că aşa calculau şi iudeii data Paştelui lor, de care era legată data

Paştilor creştine). A treia normă spune că, atunci când 14 Nisan (sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară) cade duminica,

Paştile va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştile iudeilor, dar nici înaintea acestuia.Sinodul de la Niceea

a mai stabilit că data Paştilor din fiecare an va fi calculată din vreme de către Patriarhia din Alexandria (unde ştiinţa astronomiei era în

floare), iar aceasta o va comunica, la timp, şi celorlalte Biserici creştine. Din pricina echinocţiului de primăvară, care nu era fixat

pretutindeni la aceeaşi dată şi din pricina imperfecţiunilor legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici după Sinodul

din Niceea n-au încetat deosebirile între diferitele regiuni ale lumii creştine în ceea ce priveşte data serbării Paştilor.

Pe de o parte, luna plină de după echinocţiul de primăvară face ca data Paştilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare

pe cer în unii ani mai aproape de echinocţiu, în alţii mai departe de el.

Din această cauză, data Paştilor poate varia într-un interval de 35 de zile, între 22 martie şi 25 aprilie. Pe de altă parte, calendarul Iulian,

adoptat de romani, făcea ca între anul calendaristic şi cel astronomic să existe o diferenţă (ce se cumula de la an la an) de 11 minute şi 14

secunde.

Papa Grigorie al XIII-lea, la sugestia unor astronomi ai vremii, a îndreptat pe 24 februarie 1582 calendarul, suprimând cele 10 zile cu

care rămăsese în urmă anul calendaristic (5-14 octombrie) şi restabilind echinocţiul de primăvară la 21 martie.

Calendarul gregorian a fost acceptat apoi, treptat, de toate ţările occidentale, Biserica Ortodoxă Română adoptându-l în 1924

(de unde celebrarea Naşterii Domnului - Crăciunul, 25 decembrie, în aceeaşi zi a anului calendarisitic), după ce statul român îl

adoptase deja din anul 1919.

Creştinătatea ortodoxă s-a împărţit în două, începând cu anul 1924, în ceea ce priveşte data sărbătoririi Paştilor. Astfel, bisericile rămase

la calendarul neîndreptat (numite şi stiliste sau de stil vechi) au continuat să serbeze Paştile după calendarul iulian, pe când bisericile care

au adoptat calendarul îndreptat au sărbătorit câţiva ani (între 1924-1927) Paştile pe stilul nou (în general la aceleaşi date cu apusenii).

Ca să se înlăture însă dezacordul acesta supărător dintre diferitele Biserici ortodoxe şi pentru a se stabili unanimitate în toată Ortodoxia –

cel puţin în ceea ce priveşte data celei mai mari sărbători creştine -, bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit (începând cu

anul 1927), prin consens general, ca Paştile să fie prăznuit în toată creştinătatea ortodoxă după Pascalia stilului vechi, adică odată cu

bisericile rămase la calendarul neîndreptat.

De: GHITESCU VICTOR

Clasa a VII-a

In Bucovina,

fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa

neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie

frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele

la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.

In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt

aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte

la "Blajini" (fiinţe imaginare, incarnari ale

copiilor morti nebotezaţi, al caror loc de

vieţuire se afla la "capatul lumii",

aproape de Apa Sambetei).

In zona Campulung Moldovenesc,

datina se deosebeste prin complexitatea

simbolurilor, a credintei in puterea

miraculoasa a rugaciunii de binecuvan-

tare a bucatelor.

In zorii zilei de duminica, credin-

ciosii ies in curtea bisericii, se asaza

in forma de cerc, purtand lumanarile

aprinse in mana, in asteptarea preotului

care sa sfinteasca si sa binecuvanteaze bucatele

din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel

de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut

cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul:

seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a

aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie

bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor).

Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate,

bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul

de Pasti se continua in familie.

Port popular zona

CAMPULUNG MOLDOVENESC

Incondeiat de oua in zona

BUCOVINA

In partile Sibiului,

exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator

cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul

globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor).

Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul

sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

La Calarasi,

la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua

rosii, cozonoc si…cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea

acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand

cocosii canta, Hristos a inviat!

Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca,

in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti

oamenilor saraci . Pe langa datina cosului pascal, se mai pastreza cateva

obiceiuri deosebite: ele vestesc intampinarea Pastelui cu bucurie si dragoste

pentru semeni.

In Arges,

printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se

numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in

compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua

la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste

sa pregateasca o astfel de delicatesa, care este si

simbolul belsugului

In Maramures, zona Lapusului,

dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani)

merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului.

Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii

multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor ―Sarbatori fericite‖.

La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un

baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul

anului.

In Banat,

la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor.

Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti(vin + paine sfintite).

In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si

mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

In Tara Motilor,

in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si

este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata,

sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si

bauturi din care se infrupta atat ―hotii‖, cat si ―pagubasii‖.

Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei

vor fi cei care vor plati ospatul.

Pe valea Crisului Alb, la Almas,

toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din

localitate se gatesc in straie de sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde

vopsesc si "impistritesc" (incondeiaza) oua.

Intunericul e ca o vata,

Absoarbe lumina toata,

Dar Invierea a venit

Si intunericul s-a risipit.

Iisus din ceruri ne priveste

Si el pe toti ne ocroteste,

El totdeauna ne pazeste

Si pasii ni calauzeste.

Veniti, azi Domnul a Inviat,

E sarbatoare pe pamant,

Iisus e al nostru aliat,

Facut-am cu el legamant.

Velicu Alexandra

Clasa a V-a

Invierea

Învierea lui Iisus Hristos (Învierea Domnului) este un fundament doctrinar şi ritual pentru credinţa creştină -

catolica, ortodoxă şi reformată. Este practic temelia bisericii pe care o cunoaştem astăzi. Acest eveniment este

relatat de scrierile vremii şi de apostolii lui Hristos. La început, învierea ca doctrină nu a fost acceptată în

Imperiul Roman ,cu excepţia primilor creştini.

,,Iar a doua zi, care este după vineri, s-au adunat arhiereii şi fariseii la Pilat, zicând: Doamne, ne-am adus aminte că

amăgitorul Acela a spus, fiind încă în viaţă: După trei zile Mă voi scula. Deci, porunceşte ca mormântul să fie

păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină şi să-L fure şi să spună poporului: S-a sculat din morţi. Şi

va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi.

Pilat le-a zis: Aveţi strajă; mergeţi şi întăriţi cum ştiţi. Iar ei, ducându-se, au întărit mormântul cu strajă, pecetluind piatra.‖

—Evanghelia după Matei, XXVII – XXVIII

Învierea lui Iisus Hristos (Pastele) este cea mai mare sărbătoare a mai multor biserici , printre care şi Biserica Ortodoxa,

Biserica Romano - Catolica, Biserica Greco-Catolica sau Biserica Reformata. Este sărbătorită în prima duminică de după prima Lună

plină de după echinoctiul de primavara şi diferă de la un cult la altul ,datorită calendarului adoptat de o Biserică sau alta (calendarul

Gregorian sau calendarul Iulian)

Mărturii biblice

„Şi plecand ele, iata unii din strajă, venind în cetate, au vestit arhiereilor toate cele întamplate. Şi adunându-se ei împreuna cu

bătrâanii şi ţinând sfat au dat bani mulţi ostaşilor zicând : Spuneţi ca ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe când noi dormeam”

—Evanghelia după Matei XXVIII, 11-13

„Şi de se va auzi aceasta la dregătorul, noi îl vom îndupleca şi pe voi fără grijă vă vom face. Iar ei luând arginţii au făcut precum au

fost invăţaţi. Şi s-a răspândit cuvântul acesta între iudei până astăzi”

—Evanghelia după Matei, XXVIII, 14-15

Conform lui Juan Garcés, curator la British Library, care a studiat Codex Sinaiticus, anumite paragrafe din Invierea lui

Iisus nu erau incluse în manuscrisele originale ale Bibliei. Garcés se referă la consensul ştiinţific în studiul Bibliei

(critica textuală), afirmând că textele Bibliei s-au modificat de multe ori de când au fost scrise. Anume, în Codex

Sinaiticus lipsesc versetele Marcu 16,9-20, prin urmare Evanghelia după Marcu nu conţine decât relatarea unui tânăr.

De: ROSCA ANDREI

Clasa a VII-a

Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare,

numita si „miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu

stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru

mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in

joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare. Oul vopsit este simbolul Mantuitorului,

care paraseste mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace.

Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau

impistrite. Ornamentica oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale,

antropomorfe si religioase.

Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate:

-linia dreapta verticala = viata ;

-linia dreapta orizontala = moartea ;

-linia dubla dreapta = eternitatea ;

-linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea;

-linia usor ondulata = apa, purificarea ;

-spirala = timpul,eternitatea ;

-dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti. Una dintre ele

relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea

s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos. Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana

mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce

rosteste cunoscuta formula "Hristos a inviat", la care se raspunde "Adevarat a inviat".

La tarani, mai exista obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele fata cu apa noua sau apa

neinceputa, in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca

un ou rosu. Dupa consumarea oualor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat,

crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.

De: VLAD GABURA

Clasa a VII-a

La origini, festival pagan care sarbatorea revenirea primaverii si innoirea naturii, Pastele devine, gratie misionarilor, sarbatoare

religioasa abia in secolul doi d.H?

Primii crestini numeau prima saptamana dupa Pasti, "Saptamana Alba", deoarece cei care se botezau atunci purtau vesminte albe,

simbol al reinnoirii?

Se spune ca aduce noroc sa porti haine noi de Pasti?

Austriecii impodobesc cu frunze sau flori ouale pe care le introduc apoi, legate intr-un ciorap, in

vopsea, modelul pastrandu-se alb? Romanii folosesc si ei frunze de patrunjel sau leustean pentru

decorarea oualor?

A doua zi de Pasti, fetele din

Ardeal sunt stropite cu parfum?

Bulgarii ciocnesc in noaptea de Inviere un ou de zidul bisericii?

In Italia, preotul binecuvanteaza toate ouale de Pasti,

asezate la loc de cinste in mijlocul mesei de duminica?

Germanii strang la un loc toti pomii de Craciun, care ard apoi in

"Focul de Pasti", simbol al trecerii iernii si al venirii primaverii?

STIATI CA ? De ANDRA PATRASCANU

Clasa aVII-a

In Spania, "Semana Santa" (Saptamana Mare) este sarbatorita prin

procesiuni de care alegorice, care amintesc de festivalurile pagane

de Pasti dinainte de crestinism?

A doua zi de Pasti, galezii urca pe munte pentru intampina primele raze

ale soarelui care vestesc Invierea?

Satenii din Rusia arunca pe apa cojile de la ouale de Pasti, deoarece

exista credinta ca acestea le ajuta pe rate si gaste sa oua mai des?

Iepurasul nu este o gaselnita comerciala a prezentului: iepurele era

considerat in lumea pre-crestina un simbol al fertilitatii si al invierii

naturii primavara?

Polonezii incondeiaza si ei, asemenea romanilor ouale, obiceiul

fiind denumit "pisanski" (de la verbul pisat, a scrie)?

Intr-o zi plina de soare,

Totu-i ca o floare.

Criminalul a furat,

Pe ganduri mult n-a stat.

Din livada lipseste o para,

Si-a ascuns-o langa o moara.

Fructele s-au razvratit,

Ele para n-au gasit.

Detectivii cazul studiaza,

Si o ipoteza lanseaza.

Sa gaseasca un vinovat,

Care trebuie acuzat.

Furnicile ar fi suspecte,

Ei nu stau mult la suete.

La judecator au fost duse

Si-n catuse au fost puse.

Un fluture isi face aparitia,

Sta si vizioneza "auditia".

"Pana la urma vinovatul va fi gasit",

Spusera detectivii cu glas ragusit.

S-au dus cu totii in livada

Pe fructe sa le revada.

Vecina para e suparata,

Daca nu o gasesc pe cealalta surata.

Acuzatul nu s-a aflat,

In continuare trebuie cautat.

Cred ca fluturele este vinovat,

Spuse detectivul deja plecat.

Surata para

de STEFANIA PRODAN &

ANDREEA STOCHITA

Clasa a VI- aUn vierme vrea sa ucida

O crima el sa comita.

Sa scape nevinovat

Si sa fuga pe-nserat.

Viata unei visine a furat,

Dar este prins si acuzat

La judecator el a fost dus

Si-n catuse a fost pus .

Visinile inspaimantate

Din pom,pe veci fura plecate .

Pomul trist si parasit

S-a simtit dezamagit .

Pe drum visinile au fost impuscate

De-o omida de calitate .

Intr-o zi pe inserate

Prunele fura furate.

Criminalul a fugit,

Insa a fost urmarit.

De un vierme nazdravan

Care umbla pe maidan.

Criminalul l-a vazut

Si-a fugit cat a putut.

Dar nu scap- asa usor,

Ca o albina e in zbor.

Ea de veste fuga a dat,

Furnicile l-au inconjurat!

Prunele au fost salvate

Si-au scapat nevatamate

Criminalul fiind o cioara,

El n-o sa mai fure iara.

La judecator el a fost dus

Si-n catuse a fost pus .

Dupa ce fluturele a fost prins,

La inchisoare a fost trimis.

Vecina para a gasit-o,

Suratele mere au indragit-o.

Viermele Povestea prunelorde Alex Grigore Clasa a VI –a

In gradina struguri nu-s

C-au fost aruncati in put,

De catre cel vinovat

Care este cautat .

Vinovatul nu-i niciunde ,

Vrabiuta s-a culcat

Intr-un pom din padure

Langa plaiul secerat.

Vrabiuta vinovata

In curand va fi aflata,

Pasarile o vor descoperi

Si ea pedepsita va fi.

Toata lumea va petrece

Pana-n zori la ora zece,

Vrabiuta necugetata

De judecator va fi iertata.

Vrabiuta vinovata

CRAINICEANU- ROTARU SABRINA

& ANDREEA STOCHITA

Clasa a VI- a

Primavara a sosit ,

Gazele au inviat

Si copiii au plecat

La scoala cu veselie

Sa invete o poezie.

Cand acasa au plecat

Pe drum s-au impiedicat,

Poezia au uitat

Si parintii i-au certat.

Primavara

CRAINICEANU- ROTARU SABRINA

Clasa a VI- a

Soarele rasare

Exact din mare,

Totul se lumineaza

Dupa o masa copioasa.

Pastele soseste,

Iepurasul cadouri ne pregateste,

Sufletele noastre sunt pline de bucurie,

Domnul din nou o sa Invie!

Ouale frumos vopsite

Asteapta sa fie ciocnite

Dupa o mica plimbare

In cosuletul de paie.

Pastele

VELICU ALEXANDRA

Clasa a V - a

A venit primavara!

S-a trezit din iarna tara,

Ghioceii si-au facut aparitia,

Primavara ne schimba dispozitia.

Florile frumos danseaza,

Gradina din nou ne-o coloreaza.

Florile tot infloresc,

Eu le cant si le vorbesc,

Au o culoare minunata,

N-am sa le vopsesc niciodata.

STEFANIA PRODAN

Clasa a VI -a

A venit primavara

Un gandac mic el era

Si insecte omora.

In fiecare zi de 13 el actiona

Si nimeni nu il prindea.

Pana cand odata in zori

Niste porumbei calatori

Au vazut-o pe furnica,

Era plina de oftica.

Caci gandacul i-a furat

Proviziile de mancat.

Detectivii au venit,

Pe gandac l-au gasit.

La judecator a fost dus,

Si-n catuse a fost pus.

La inchisoare e racoare,

I se ridica parul de pe picioare.

Insectele sunt din nou fericite

Ca nu vor mai fi necajite.

CRIMINALUL DIN GRADINA

ANDREEA STOCHITA & STEFANIA PRODAN

& MARIA DELCEA

Clasa aVI- a

"Nu zi niciodata "nu se poate", ci începe cu "sa vedem".

(NICOLAE IORGA)

"Imbatranesc si tot invat.―

(Eschil)

"Cu cat cauti sa placi la toata lumea, cu atat esti in primejdie

sa nu fii respectat de nimeni.‖

(Delacroix )

"Imita pe altii numai cat ingaduie buna cuviinta.―

(BALTAZAR GRATIAN)

"Dragostea e sentimentul care vine în galop si dispare in

varful picioarelor. (TUDOR MUSATESCU)

"De bun simt toata lumea are nevoie. Putini il au si fiecare

crede ca il are.― (BENJAMIN FRANKLIN)

"Felul cum dai pretuieste mai mult decat ceea ce dai‖

Corneille ("Le Monteur")

Cand noaptea s-a lasat

Despre o crima s-a aflat.

Un gandac necugetat

Viata gargaritei a luat.

Copiii tristi au plecat

Sa caute vinovat.

A doua zi la-nmormantare

Gazele dau din picioare.

Parca nu sunt multumite,

De justitie sunt amagite.

Copiii plang de zor

Dupa mama lor.

Un fluture a adus de veste

Vinovatul cine este.

Vinovatul gandacel

Este doar un mititel.

El ar fi scapat uitat,

Daca fluturele nu l-ar fi aflat.

Astfel s-a facut dreptate,

Gazele nu mai sunt suparate,

Ele l-au incoronat cu dor

Pe fluturele lor salvator.

MARIA DELCEA

Clasa a VI-a

O FAPTA NECUGETATA

Gandacelul vinovat

Pana-n zori a fost iertat.

El gazelor le promite

Ca de-acum va fi cuminte.

M-am ascuns intr-o padure

Dup-o tufa de alun

Si-am strigat: pamantule,

Hai, ghiceste ce iti spun!

Si am intrebat pamantul,

Care-ntr-una se-nvartea,

De ce oare adie vantul?

De ce canta ciocarlia?

Iar pamantul imi soptea:

Toate astea-s legea firii.

Uite, acum e primavara…

Toamna pica trandafirii.

Eu, copil, am inteles

Ca pamantul este viata

Si ca viata-i pe pamant,

Haideti, oameni, azi cu totii,

Noi pamantul s-ocrotim,

Caci in pace vrem de-a pururi

Pe pamant ca sa traim.

Vrem si soare,vrem si apa,

Aer vrem sa respiram,

Viata noastra mult prea draga

Sa-ncercam s-o aparam!

Haideti, oameni, toti din lume,

Sa ne-nfratim, sa fim mai buni,

Pentru acelasi tel cu totii

Pamantul noi sa-l ocrotim!

Prof. ANDREEA SANDOR

DE-A JOACA CU PAMANTUL!

Vrem sa salvam Pamantul !!!

De aceea, am initiat aceste proiecte, cu ocazia Zilei Terrei (22 aprilie).

Am inceput modest, prin a da baloanelor forma Pamantului. Pentru asta am studiat enciclopedii si alte

carti de specialitate. Apoi am trecut la personalizarea lor. Cu cartoane, lipici si carioci. Simplu,dar

sugestiv...

Baloanele pe care le-am insufletit sunt, de fapt ,casa noastra de ieri, de azi si de maine.

Soarta Pamantului depinde si de noi, elevii claselor a III-a din Scoala MEA ! Vrem sa luati aminte la ce

va transmit mesajele noastre ! Cum doriti sa traiti ? Pe o planeta verde ? Pe o planeta poluata, in care

incalzirea globala sa ne distruga viata in final sau pe o planeta in care putem trai sanatos, recicland

deseurile si adaptandu-ne la o viata ecologica ?!...

Pamant minunat ce-alergi neincetat

ca un zmeu,

Esti mica noastra raza de speranta,

Unii te-au poluat si te-au distrus cu

nonsalanta,

Dar noi micutii tai strajeri te

aparam mereu.

Esti plin si datator de viata,

Ai flori multicolore si verdeata,

Dar oamenii mai uita sa-ngrijeasca

Izvorul lor nepretuit de viata.

PAMANT NEPRETUIT! Vom cauta sa-i facem sa-nteleaga,

Nepretuit esti tu, in viata efemera,

Dar de te-acopera uitarea lor mizera,

Poti deveni cosmarul ce-i ingroapa!

Prof. ANDREEA SANDOR

Pamantul ne mangaie cu razele de soare,

Iar oamenii-l trateaza cu a lor nepasare.

Pamantule,de ziua ta in lume

Copiii au promis sa faca fapte bune.

Activitati coordonate de D-nele invatatoare: RODICA PETRE si ADINA DINCA

Homer ne povesteste cum gaina cloceste un ou. Din acel ou a iesit cel mai sfant corp din lume, este vorba

despre Puiul Dave.

Astazi s-a nascut Dave,

Mititel si dragutel,

Invelit intr-un servetel.

Laudati si cantati

Si va bucurati.

Si asa Dave a cazut intr-un somn adanc, fiind trezit de mama lui:

- Puiul mamei, trezeste-te!

- Gu-gu!

- Ou, sa nu te deoache mama,ce baietel frumos are mama!

- Lasa-ma! Esti o rea!

- Sunt socata!

- N-ai decat sa fii! O sa plec de acasa, si o sa ma duc in Upstanta!

Si Puiul Dave a plecat, in Upstanta a aterizat, si va spun ca nu prea s-a descurcat:

- Ce loc mare! Plin de oameni mari! Ce loc unde aterizeaza avioanele mari! Ce pantof mare care va calca pe mine...aaa, va calca

pe mine !

Si Puiul Dave a sarit in geanta omului ,,mare":

- Unde sunt? Cred ca sunt in geanta omului mare... aaa, sunt in geanta omului mare, care este in locul unde aterizeaza avioanele,

in Upstanta!!?

- Si omul mare s-a dus acasa la el, punand geanta in care era Puiul Dave pe dulap:

- Unde sunt? Cred ca sunt intr-o geanta, sus pe un dulap la 2m...aaa, sunt intr-o geanta, sus pe un dulap la 2m!!? Trebuie sa ies

de aici!!

Asa ca Puiul Dave a iesit din geanta, sarind si aterizand pe tartacuta omului, si de acolo sarind cu viteza pe geam, si aterizand

intr-o tigaie si a fost prajit!!!

Si Homer a incalecat pe o sa, si Puiul Dave a aterizat intr-o tigaie uite asa!!

Puiul Dave

THEODOSIE PAUL

Clasa a V-a

POVESTEA BULINELOR

Odata, in jurul anilor 1195-1199, a fost un om pe nume Thomas Bulison...

Intr-o zi se duse la piata si cumparase fructe si legume in forma de bulina. Dupa o ora de facut cumparaturi

la piata, Thomas Bulison a mers acasa si incepu sa inspecteze legumele si fructele cumparate. Dupa un timp

de munca a observat ca toate acestea au forma ovala, dar punand pe foaie acea forma ovala s-a gandit ca

trebuie sa aiba alt nume .El se gandi si se gandi si se gandi.....Pana cand :

-Asta este! spuse Thomas Bulison .

-Numele este bulina!

Asa ca de atunci au fost numite buline!

Si-am mancat o capsuna,

Si v-am spus o mare minciuna!!!

STEFANIA PRODAN

Clasa a VI-a

DESCRIEREA PRIMAVERII

Este din nou primavara.Natura se spala pe ochi somnoroasa,fiindca tocmai s-a trezit din somnul anotimpurilor reci.

Odata cu ea au venit si pasarelele care ne incanta cu recitalurile lor. Primavara asezata in fata oglinzii se da cu soare pe fetisoara ei si

parca deodata s-au auzit niste susoteli.Stiti cine erau?Copacii imbracati in haine de sarbatoare,prinsesera viata,iar acum stateau la taifas

fericiti de noile lor haine.

Primavara si-a aranjat deja rochia de matase si dupa ce a inchis ultimul centimetru al fermoarului...florile au inceput sa-si deschida

petalele,sa parfumeze atmosfera si sa zambeasca cerului de culoarea raurilor cristaline coborate din munti.

Ea nu a uitat sa-si contureze putin ochii...si iarba a prins deja culoare. Dupa ce si-a pieptanat parul,si-a pus pe cap un voal alb prin care a

anuntat izvoarele ca pot incepe sa murmure povestile adunate in timpul iernii.

Toti copacii se bucura de acest frumos anotimp ,numit Primavara!KARIM ASSAF

Clasa a V-a

Primavara, anotimpul in care oamenii pun in cui hainele calduroase de iarna si se

bucura de razele blajine ale soarelui.

Natura readusa la viata isi arata frumusetea si blandetea. Animalele, dupa o lunga

odihna, isi reiau activitatile cotidiene. Intreaga natura a imbracat o alta haina,

lasand-o pe cea alba si mohorata in urma, si luand-o pe cea vesela si multicolora.

Natura se imbraca intr-o haina verde .Soarele este mai aproape de noi si

ne transmite caldura si bunatate. Nu mai sunt friguri si geruri imposibile, nu mai

ninge acoperind verdele ierbii cu un alb imaculat.

Totul e bun si primitor. E primavara!

Horsovaind pe dealuri impreuna cu prietenii mei, ne-am trezit intr-o poiana, un loc parca luat dintr-o poveste. Pasarile cantau

triluri vesele pentru a aniversa inca o zi in ,,Paradis‖. Caprioarele pasteau timide in spatele unor copaci voinici.

Soarele lumina poienita,facand-o lucioasa si vesela. In apropiere se auzea susurul unui rau ca o soapta venita

din muntii indepartati.

Florile isi imprastiau miresme imbietoare. Iar noi eram doar martorii unei scene emotionante in care natura isi

arata fumusetea.

COLT DE NATURA

PRIMAVARA

Descrieri

COLT DE NATURA

De: VLAD GABURA

Clasa a VII -a

Campia este un mic colt al naturii. Este viu colorat cu flori de toate marimile. Gandaceii draguti se plimba

de colo-colo strangandu-si hrana necesara pentru urmaroarele zile. Pasarile ciripesc precum chicotele de copii care

se bucura de soarele stralucitor. Fluturii isi intind aripile dis- de- dimineata ca sa se duca la joaca. Albinele dornice ca

Intotdeauna se pregatesc grabite ca sa se duca sa-si ajute suratele la cules polen.

Toate vietuitoarele sunt fericite!

UN COLT DIN NATURA

PADUREA

Padurea este un loc perfect unde te poti relaxa. Copacii au ramurile

alungite de parca ar vrea sa prinda ceva si frunzele lor parca danseaza in bataia

vantului cu care canta. Animalele sunt fericite pentru ca sunt in siguranta in

singurul loc unde mana de om nu a ajuns si gazele in fiecare zi lucreaza

sa-si faca un loc unde seara se pot odihni si unde isi pot tine familiile.

Padurea de arama ascunde taine minunate ,care odata aflate nu pot fi

uitate.

ELENA RADESCU

Clasa a VII-a

GABRIELA RADESCU

Clasa a VII-a

In padurea fermecata era o neliniste sumbra. Nu se stia de ce, se putea afla doar din cartea

misterioasa. Aceasta carte se gasea greu, trebuia sa fii un elf iscusit.

Elfii se nasc din cele mai parfumate flori. Ginny este o elfa care abia a iesit din petala unui

trandafir, un puiut de trandafir.

- De ce este intuneric?

O zana minunata(regina elfilor) vine catre Ginny:

- Draga mea, trebuie sa ne ajuti, este 8 martie. In cartea misterioasa se zice ca azi se

naste o protectoare, o elfa speciala.

-Tu esti! Totul depinde de tine, chiar si viata mea. Totul depinde de tine!

- Ce s-a intamplat? Ce depinde de mine?

- Povestea e lunga,suspina regina florilor.. Totul a inceput atunci cand Ramses, un vrajitor malefic ,a blestemet Elfia,

acest loc minunat.

-Tu trebuie sa salvezi Elfia!

- Cum voi face acest lucru?Sunt asa mica.

- Te subestimezi, un elf mic poate fece minuni! Trebuie sa zbori pana la Scorbura Intunecata din Valea Margaretelor de pe

varful muntelui Calcainstrachini.

- E plin de vase murdare, sau ce?

- O, nu, asa se numeste, e doar o denumire.

- Cand va trebui sa plec la drum?

- Maine in zori cand florile de ―Nu ma uita‖ se vor deschide, va veni vremea ca tu,Ginny, micuta elfa ,sa pleci.

- Zana Alba, eu plec!

- Stiu ca esti pregatita, ai acest dar!

Micuta porni si nu dupa mult timp ajunse pe varful Calcainstrachini. Printre niste fire de iarba, Ginny gasi o gargarita.

Faptura spuse:

- Ce cauta o elfa mica, sensibila si fragila ca tine intr.-un loc primejdios ,precum acesta?

- Eu sunt Ginny. Am fost trimisa de catre Zana Alba se salvez poporul de Ramses Maleficul SRL.

- Dar Ramses a murit acum mult timp in urma!

- Da, doar ca sufletul inca e viu! Pe unde este drumul catre Scorbura Intunecata din Valea Margaretelor?

-Mergi inainte, Ginny. Vei gasi niste ciuperci. Tu trebuie sa ai sufletul pur pentru ca ele sa-ti deschida poarta scorburii.

- Va multumesc, ramaneti cu bine!

- Si tu, draga mea! Ginny ajunse la vestitele ciuperci .

- Buna ziua, e…

- Ce misiune ai?

- Trebuie sa-mi salvez poporul, ma lasati va rog sa intru?

- Da, orice pentru salvarea poporului !

Ciupercile o lasara pe elfa sa intre. Ginny urca treptele din ciupercute

si ajunse intr-o incapere alba si foarte curata .

In perete se afla o amprenta. Nu mai statu mult pe ganduri si isi

puse mana si cartea aparu . Ginny rosti niste farmece pentru ca

Elfia sa fie protejata si blestemul a fost distrus!

Ginny se intoarse in tinutul ei si regina o incorona, lasand-o pe ean

ea aparatoarea Elfiei .

BINELE VA INVINGE MEREU!

MARIA DELCEA & SABRINA CRAINICEANU ROTARU

Clasa a VI-a

Martisorul este, inainte de orice, un simbol.

Asa cum afirma poetul George Cosbuc intr-un studiu dedicat martisorului, acesta este simbolul soarelui primaverii, al carui

chip seamana, in credinta populara, cu un ban de argint. Sigur ca nu banul ca atare, ci rotundul de argint pur, alb, este asociat soarelui.

Si sa nu uitam ca, in acelasi timp, albul reprezinta, in credinta noastra populara, un semn al puterii, al fortei.

George Cosbuc mai spunea, in studiul amintit ca: ―martisorul e un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui.

Poporul nostru il cunoaste si il tine in mare cinste, si il poarta copiii, fetele si mai rar nevestele si flacaii, fiindca el e crezut ca

aducator de frumusete si de iubire‖. In folclorul nostru, anotimpurile sunt simbolizate cromatic: primavara prin rosu, vara prin

verde sau galben, toamna prin negru sau albastru , iar iarna prin alb. De aceea, se poate spune ca snurul de care se agata martisorul

si care e impletit in culorile alb-rosu, e si el un simbol al trecerii de la iarna cea alba, la primavara clocotind de viata ca focul si ca

sangele. Semnificatia culorilor mai este talmacita si altfel, in credinta populara: se poate spune ca rosul, dat de foc, sange si soare,

este atribuit vitalitatii femeii, iar albul- ca zapada rece si pura, ca apele inspumate, ca norii de pe cer, semnifica intelepciunea

barbatului. Astfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii, ca o permanenta miscare a materiei.

Cum si cand se poarta martisorul?

Ca sa respectam traditia, martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii martie. El se poarta de la 1 martie pana

cand se arata semnele de biruinta ale primaverii : pana se aude cucul cantand, pana ce infloresc ciresii ori trandafirii, pana ce vin

berzele sau randunelele. Atunci, martisorul nu se arunca, ci se leaga de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc.

In timp, obiceiul de a purta martisorul facut dintr-un ban de argint s-a pierdut si, in acest sens, acelasi autor comenteaza:

― la orase e o sminteala mare a rostului ce-l are martisorul, ca-l facem din aur ori din tinichea galbena, cand el ar trebui sa fie

numai alb din argint, si mai ales ca-i dam forma de inima, de carte, de floare, de porc sau de alt animal, cand el trebuie sa fie numai

rotund cum e soarele. Toate aceste podobi n-au nici un Dumnezeu pe lume si sunt inselatorii si ale pungii, si ale traditiilor.‖

La sfarsitul secolului al XIX-lea copiii, fete si baietii fara deosebire, primeau de la parinti in

dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui, un martisor. De acesta se agata o

moneda de argint sau de aur, se purta legat la mana, prins in piept sau la gat.

El era scos, in functie de zona etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii (Macinici,

Florii, Paste, Arminden) sau la inflorirea unor

arbusti si pomi fructiferi (maces, porumbar, trandafir, paducel, visin, zarzar, cires etc.) si agatat

pe ramurile inflorite.

Se credea ca purtatorii martisorului nu vor fi parliti de soare pe timpul verii, ca vor fi sanatosi si

frumosi ca florile, placuti, dragastosi si norocosi, feriti de boli si de deochi. Dupa unele

informatii martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lana colorata, alba si neagra

sau alba si albastra si facut cadou in ziua intai din luna martie ,cand aparea pe cer Luna Noua.

Aromanii puneau martisorul in ajunul zilei de 1 martie, adica in seara zilei de 28 sau 29

februarie.

Sarbatorile cu ajun si calculul timpului in functie de o anumita faza a lunii sunt caracteristice

calendarelor lunare care au precedat, atat la daci cat si la romani, actualele calendare

solar-lunare. Obiceiul martisorului este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si

a anului, primavara, la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul

martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu

oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce

firul anului. De la romani si aromani obiceiul martisorului a fost preluat si de alte popoare din

centrul si sud-estul Europei. Fetele si uneori femeile tinere purtau martisoare de 1 martie

pentru sarbatoarea venirii primaverii, dar si pentru caracterul lor de talisman solar .

Martisorul este, inainte de orice, un simbol.

ROSCA ANDREI

clasa a VII - a

Martisor

Intai Martie calator

In piept pune martisor.

Martisoru-i rasfatat,

Insa trebuie purtat.

La mana-ti pune bratara

Si la gat o inimioara,

Martisoare cu noroc,

Sa le daruiesti pe loc.

Snurul alb cu ros’ se-mbina,

Pune-n suflete lumina.

Baietii se pregatesc,

Fetelor le daruiesc

Martisoare felurite

Cu dragoste faurite.

Strengaritele zambesc

Cand martisoare primesc,

Dar mai rar ele se-ndura

Sa dea-nschimb o prajitura.

Prof. ANDREEA SANDOR

De ce purtam martisorul ?

Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui, apoi veselie si

sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet. ― Si tot in acelasi studiu mai spunea George Cosbuc : ―Taranii pun copiilor martisoare

ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca.

Poporul mai stie ca martisorul trebuie purtat ca lucru sfant, nu asa ca podoaba ori ca jucarie.‖

Dincolo de obiceiuri si simboluri legate de martisor, el ramane ca o intrupare a bucuriei de a trai, a dragostei de viata, un semn prin

care noi, oamenii salutam renasterea naturii odata cu venirea primaverii. Martisorul ramane, peste timp, simbolul soarelui atotputernic

si al puritatii sufletesti. V-ati gandit vreodata, ca a darui un martisor inseamna a darui o farama de soare ?

TRADITII DE PRIMAVARA

Traditia daruirii nu se gaseste decat in spatiul romanesc si la unele populatii de la hotarele Romaniei. Se pare ca, romanii sunt singurul

popor din Europa care sarbatoreste de doua ori anul nou. Pentru ca, de fapt, acest lucru este celebrat in ziua de 1 martie.

Se presupune ca in spatiul romanesc, sarbatoarea romana a Matronaliilor s-a suprapus peste echivalentul local al acesteia, Baba Dochia,

personaj traditional, descinzand din vechiul cult al Marii Mame. In aceasta zi, femeile si fetele (uneori si copiii) isi agatau de gat cate o

moneda gaurita, de obicei de argint, trimitand la cultul lunar, deci preponderent feminin.

Martisorul avea rolul unui talisman magic, menit sa-l apere pe cel care-l purta. De altfel si modalitatea de confectionare a martisorului,

dovedeste rolul lui de protector. Pentru a se ajunge la firul impletit alb-rosu, se luau in calcul toate masurile celui ce urma sa il poarte ,cat

si dimensiunile cailor de acces in teritoriul familial: porti, usi si ferestre. Dimensiunile spatiului in care evolua viata purtatorului de martisor,

trebuiau ele insele inserate in magia talismanului. Magie care, ulterior se transmitea asupra naturii, atunci cand firul, odata purtat,

era agatat in crengile unui pom fructifer pentru a-l apara si a-i spori roadele. Se mai obisnuia sa se puna sub closca sau sa se pastreze la icoana.

Rostul lui era ca, prin magia impletirii armoniase a celor doua fire ce simbolizau unitatea contrariilor (lumina-intuneric, caldura-frig,

iarna-vara), sa aduca sanatate si paza de boli. Cele doua culori impletite mai simbolizau si dragostea si ura, viata si moartea, binele si raul.

Martisorul se poarta in zilele Babei Dochia (1-9 martie) si exista si acum obiceiul de a-ti alege o anume zi din aceasta

perioada ca simbol al calitatii vietii din an. In mod firesc, o zi insorita va prevesti un an bun, iar una mohorata un an pe

masura.

Tot credinta populara spune ca aceasta perioada este cea mai capricioasa din tot anul. Zilele de primavara desavarsita se

pot transforma peste noapte in iarna tarzie.

Primavara

Primavara a venit,

Florile au inflorit,

Ghiocei si viorele

Sunt in vaze printre ele.

Mieii veseli care zburda

Pasc cu oaia cea blanda,

Langa calul din ograda

Inseuat pentru parada.

Cu totii merg la serbare,

Primavara-i zambitoare,

Oamenii s-au pregatit

Casele si-au primenit.

Crainiceanu – Rotaru SABRINA

cls. a VI- a

Primavara a venit,

Iarna s-a oprit.

Cerul e senin din nou,

Totul e ca-ntr-un tablou!

Ghioceii sunt pe val,

Mama mi-a luat un urat sal.

Dar sunt atat de fericita,

Incat nimic nu ma mai oftica.

Primavara

Andreea STOCHITA

Cls a VI- a

O lectie de viata – clasa a III - a

O lectie de viata – clasa a III - a

REGINA FRUNZELOR

SABRINA CRAINICEANU- ROTARU

Clasa a VI-a

- Exista oare vreo frunza care ar putea fi regina?

Sau exista o regina a frunzelor? Nu stiu.

Stiu ca exista numeroase feluri de frunze cu diverse marimi, forme, greutati, culori... Stiu ca fara ele planeta ar fi mai urata,

mai goala, mai rece...

Stiu ca fara ele aerul ar fi mai greu de respirat si anotimpurile ar fi lipsite de culoare...

Mai stiu ca frunzele sunt de doua feluri :cele care mor si reinvie si cele care traiesc tot timpul.

Dar poate ca regina frunzelor este albina...Desi ea este regina florilor, sau poate gargarita ,care le curata de daunatori.

Tot nu stiu.

Ma mai gandesc ca poate regina frunzelor este cea de leac.

Dar care ar putea fi numita ca cea mai buna dintre toate?

Fotosinteza. Asta trebuie sa fie. Dar iarna? Frunzele. ..Frunze de mancat si de baut,de decorat, de bucurie si de tristete,

mari, mici, rosii, verzi, albastre sau galbene...

M-am hotarat. Frunzele sunt frunze si cu asta basta.

Nu exista o regina a frunzelor, cum nu exista un rege al insectelor.

Fiecare lucru din natura este unic si de neinlocuit. Si asa trebuie sa ramana.

A fost odata un taran,care a plecat in padure sa adune niste lemne pentru foc.El a gasit un copac doborat si a gasit printre crengile

lui un cuib de pasare . Si-n cuib un ou mare si lucios. Taranul s-a gandit sa-l duca acasa si sa-l faca omleta. Dar l-a urcat pe dulap.

Dupa saptamani, din oul lucios, lucios iesira trei printi, dar pasari. Taranul se uita mai bine la ei si nu-i venea sa creada ca

trei printi, transformati in pasari stateau in mica lor camaruta.

Spre norocul lor, pasarile vorbeau:

- Va rog, domnule, nu ne goniti. Suntem departe de casa si nu avem niciun ban.

Taranul fu bun si ii gazdui pe cei trei printi. Dar timpul trecea ca vantul si asa a ajuns sotia taranului sa se imbolnaveasca,

si peste cateva luni sa moara. Taranul, vaduv, ramase fara niciun ban.

Printii, vazandu-l necajit spusera:

- Noi te putem ajuta, dar numai daca ne ajuti tu pe noi mai intai. Acum cativa ani, inainte sa ne gazduiti, mama noastra vitrega, o

vrajitoare pe departe buna, ne pacali si ne ascunse intr-un ou, ca apoi sa devenim pasari. Ne putem transforma doar daca o

omoram pe vrajitoare.

-Dar nu puteti sa o convingeti sa rupa blestemul?

-NU, spuse mezinul. Blestemul va muri odata cu moartea vrajitoarei, si trebuie sa stii ca e foarte puternica. Asa a reusit ea

sa-l vrajeasca pe tatal nostru. Te vom rasplati cu jumatate din imparatia noastra, daca ne ajuti.

Taranul, fiind in mare nevoie de bani, accepta sa-i ajute pe printi ,dar trebuia sa se gandeasca la un plan foarte bun, caci

doar asta o putea invinge.

Peste trei zile, printii pornira la drumul lung si peste trei luni ajunsera acolo. Inspaimantati ca vrajitoarea ar putea observa ca

intrara in castel, se grabira si ajunsera in camera ei. Taranul si printii schimbara toate potiunile magice cu apa din izvorul

imparatiei, ca apoi vrajitoarea sa nu poata sa-i invinga pe acestia.

Vrajitoarea, secata de puteri, muri, iar dupa o perdea de sclipici isi facura aparitia printii, care se transformasera in oam,eni.

Taranul isi primi rasplata si ramase si el la castel . Cu totii traira fericiti pana la adanci batraneti.

Si incalecai pe-o sa si v-am spus inventia mea .

BLESTEMUL PUISORILOR

PETRESCU ANA

Clasa a V –a

Fulgii jucăuşi dansând voioşi prin aer se aştern lin, dar sigur pe pământul îngheţat.

Steluţe argintii umplu văzduhul. Fulgii dansează precum dansul petalelor florilor de cireş ,ori ca un roi de fluturi albi.

Plapuma subţire de nea de dimineaţă a devenit un covor gros şi pufos la atingere. Plopii sunt ca nişte fantasme albe

care se pierd înşiraţi în zare. Casele şi-au pus cuşme albe.

Am deschis geamul camerei mele. Un fulg mi se opreşte în palmă. E argintiu, rece, îmbrăcat într-o mantie dantelată.

Îmi zâmbeşte ca şi cum m-ar cunoaşte de multă vreme.

- Bine te-am găsit, Carina!

- Bi… bi… bine ai sosit, Fulguleţ! Am răspuns eu, aproape mută de uimire.

- Te-ai pregătit pentru sosirea Moşului?

- Cred că da…

- Să-ţi spun un secret: noi, fulgii de nea, suntem în acest an ajutoarele lui Moş Crăciun.

- Adică…

-Adică, în dansul nostru prin aer vă observăm pe voi, copiii. Moşul vrea să ştie ce faceţi, cum vă comportaţi cu părinţii şi cuprofesorii, ce vă doriţi să vă aducă Moşul.

- E o muncă plăcută. Dar de unde vii?

-Eeee… Cu ceva timp în urmă, un strop de apă jucăuş s-a înălţat până la Norul cel Uriaş. Aici a făcut un mic popas, după

care împreună cu miliarde de prieteni au pornit într-o minunată aventură spre pământ.

Pe drum s-au întâlnit cu Moş Crivăţ ,care i-a transformat în mici steluţe . Eu sunt steluta pe care o ţii tu acum în mână ,una dintre stelute.- Prin câte peripeţii ai trecut! Cum ţi s-au părut copiii anul acesta?

- Din câte mi-au povestit spiriduşii Moşului de anul trecut, în acest an sunt mai cuminţi, însă la fel de frumoşi şi politicoşi.

- Te rog, Fulguleţ, transmite-i Moşului această scrisoare!

- Cu plăcere, spuse Fulguleţ şi îmi luă scrisoarea.

Brusc, m-am trezit într-o feerie de culori şi lumini, în mirosul inconfundabil al cozonacilor bunicii.

Mi-am dat seama că totul a fost un vis.

Era Ajunul Crăciunului.

M-am dat jos din pat cu podul palmei ud şi m-am îndreptat spre bradul de Crăciun.

Moşul îmi lăsase daruri sub brad.

Afară copiii colindau şi fulgii dansau.

- Îţi mulţumesc, Fulguleţ! am şoptit către geam.SABRINA CRAINICEANU - ROTARU

Clasa a VI-a

VISUL

Desi sunt doar doua retele de tip social, ambele sunt foarte cunoscute in intreaga lume.

Facebook (numele este un cuvânt englezesc artificial- se scrie cu minusculă: facebook, pronunţat aproximativ 'feis-

buuc) reprezintă în acest moment una dintre cele mai răspândite reţele de tip social din lume.

Reţeaua facebook a devenit foarte populară ,dar şi controversată, fiind interzisă în câteva ţări din Orientul Mijlociu.

De asemenea, prin intermediul acestei reţele au fost provocate şi coordonate unele manifestaţii protestatare din ţările

Republica Moldova şi Iran.

În luna februarie 2004 Mark Zuckerberg a fondat reţeaua „The Facebook‖, având la început denumirea

„thefacebook.com‖.

Facebook, lansat iniţial ca o reţea de liceu, a fost extinsă mai târziu la firme ca Apple şi Microsoft.

Twitter (pronunţat aproximativ tu'i-tă, s-ar traduce din limba engleză prin ciripit, ciripitor) este un site web

fondat în 2006, care permite utilizatorilor scrierea şi transmiterea de mesaje de maxim 140 de caractere. Este uneori

descris ca fiind "SMS-ul Internetului‖.

Nu este clar care este numărul utilizatorilor, deoarece compania care deţine serviciul nu îl face public, dar se

estimează că în 2008 au fost circa 4-5 milioane, iar la mijlocul lui 2009 circa 20-25 de milioane de utilizatori .

Utilizatorii pot trimite şi pot primi tweet-urile (mesajele de pe situl Twitter) prin SMS sau prin aplicaţii-client

precum "Tweetie", "Twiterrific", "Twitterfon", "TweeetDeck" sau "feedalizr". Utilizarea prin Internet este gratis, dar

cea prin SMS nu este totdeauna gratis.

Sediul firmei este la San Francisco, California, SUA.

Daca ai alta parere scrie un e-mail revistei.Dupa o luna vom vedea ce crede Scoala Mea.Twitter sau Facebook ???

FACEBOOK via TWITTER

ANDRA PATRASCANU

Clasa a VII - a

Intr-o zi, in padurea Fox, ursuletul Bibici, Tata urs si Tanti Ursula isi luau cina impreuna. Dupa cum se stie , padurea Fox are multe

minunatii ,cum ar fi: copaci care se scarpina, caini care joaca poker, flori care mananca elefanti si multe altele.

Deodata Tata urs argumenteaza:

- Ursula, ciorba nu are castraveti, stii ca imi plac castravetii!

- N-am mai avut!

- De ce nu ai cumparat de la Croco sau de la magazinul care il detine Tata puiul?

- Nu exista aceste magazine! Zise ursuletul Bibici.

- A, da! Atunci, Bibici, du-te si gaseste in padure niste castraveti, ca de nu, nu o sa mai ai voie sa te joci cu jocul adus de unchiul

Melly.

- Bine, dar am doar doua luni!

- Nu ai 2 luni, ai 2 luni si jumatate, esti mare deja!

- Ai dreptate, ma duc!

Ursuletul Bibici s-a dus si s-a dus pana a dat de un iepure fara vointa, il chema Bleaga:

- Scuza-ma, stii unde pot gasi castraveti?

- Cine esti, mi-e frica, aaa!

- Maturizeaza-te si tu!

Asa ca ursuletul Bibici si-a continuat drumul. Langa un copac care se scarpina niste caini jucau poker :

- Scuza-ma, unde pot gasi castraveti?

- Suntem ocupati aici, lasa-ne!

- Maturizati-va si voi!

DIN LUMEA CELOR CARE NU STIU CUM II CHEAMA

Ursuletul Bibici si-a continuat drumul. A gasit un indicator pe care scria: ,, Vreti sa va indeplinesc o dorinta, intrebati-l pe Achimovski’’:

- Achimovski este cel mai ciudat nume pe care l-am auzit .

- Hei, baiete, vrei sa iti indeplinesc o dorinta?

- Maturizeaza-te si tu! Sau ia stai, vreau castraveti!

- Ok! Alacazam Castraveticus. Poftim!

- Multumesc!

In timp ce ursuletul Bibici se ducea acasa, in calea lui i-a iesit cel mai periculos hot, criminal, mafiot, mercenar, evadat,

terorist si tot ce vrei din lume:

- Hei, baiete, sa nu o lungim mult, da-mi mie castravetii tai!

- Maturizeaza-te si tu!

- A, deci vrei sa ne batem pentru ei?

Cei doi s-au batut ore intregi. Bibici arunca cu castraveti ,iar criminalul se ferea. Deodata criminalul a fost lovit cu tigaia

de cineva, de cine altcineva decat deTanti Ursula:

- Imi pare rau, tati, mi-am irosit castravetii lovindu-l pe criminal!

- Nu-i nimic Bibici, am mai gasit cativa! Acum trebuie sa gust supa cu castraveti! Ursula… s-a racit supa!!!!

PAUL THEODOSIE

Clasa a V -a

In sfarsit, dupa o iarna friguroasă si un inceput de primavara incert, vremea insorita a invăluit sudului

Romaniei !!

Prilej pentru a pune la cale o excursie inedită ! Unde? La Coşeşti, jud. Argeş. De ce tocmai acolo ?

Pentru ca, gratie unor oameni inimosi si pasionati de conservarea si raspandirea traditiilor romanesti, in aceasta

localitate putem invata sa olărim. Minunat !!!

Excursia incepe pe autostrada Bucuresti- Pitesti. Surprinzator ! Drumul este destul de liber.

In localitatea Coşeşti- Argeş, urcăm pe uliţele satului, îndreptându- ne spre gospodăria olarilor. Aici ni se

dezvăluie tainele olăritului şi, în scurt timp, punem în mişcare roata de piatră pentru a da naştere oalelor şi ulcelelor

traditionale. Tehnica nu e simpla, asa cum pare la prima vedere, dar, cu indemânare şi perseverentă, reuşim ! E drept,

am fost si ajutati, dar acum cunoastem pretul lucrului bine făcut. Nu putem lua produsele artizanale realizate de noi.

Acestea se vor usca la soare si apoi ne vor fi trimise la scoala. Primim si o diploma de „Mester Olar’’ !!!

Cine mai e ca noi ?!...

După o muncă plină de extaz şi dăruire, merităm să ne destindem. Astfel, ziua continuă cu un prânz copios în

poiana satului şi cu câteva ore de joacă . Simtim ca vacanta de vara se apropie...

A fost o experienta interesanta si am petrecut o zi in mijocul naturii, experienta ce

ne-a inveselit viata noastra de scolari studiosi... Uraaa !!!

Excursie la Coşeşti

Excursie la Coşeşti

Excursie la Coşeşti

Excursie la Coşeşti

Unul dintre cele mai raspandite jocuri sportive in lume, baschetul, se caracterizeaza prin finetea, precizia

si fantezia exercitiilor tehnice si tactice, prin talia inalta si calitatile fizice deosebite ale sportivilor, toate acestea

implicate intr-o lupta sportiva care pretinde spirit de echipa si de sacrificiu, inteligenta si rezistenta nervoasa.

In anul 1891, un tanar asistent de la colegiul Spring-field, din statul Massachusetts (S.U.A.), pe numele

sau James A. Naismith, incercand sa faca mai variate lectiile de educatie fizica ale studentilor, cu un continut mai

atractiv si mai dinamic, fara conditii materiale deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli

noi si a inlocuit poarta cu un cos suspendat pe un perete. Astfel a luat nastere sportul caruia i s-a spus

apoi baschet ball (basket = cos, ball = minge).

La inceput echipele erau alcatuite din cate 50 de jucatori, apoi numarul s-a redus treptat pentru a se ajunge la echipe

formate din 5 jucatori pe teren. Jocul se raspandeste in Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din

1904 (de la St. Louis).

Un joc de baschet are loc intre doua echipe a cate 5 jucatori pe teren fiecare. Scopul urmarit de fiecare echipa

este de a arunca mingea in cosul adversarului si de a-l impiedica pe acesta sa intre in posesia mingiei sau sa inscrie

cosuri. Mingea poate fi pasata, aruncata, lovita, rostogolita, driblata,

In orice directie. Baschetul modern se caracterizeaza prin efortul sustinut de jucatori pentru a mentine un ritm

de joc rapid, ceea ce presupune sportivi cu o pregatire fizica, tehnica si tactica superioara; intr-un meci se inscriu in

medie cca 80 de puncte (uneori chiar si peste 100); a crescut considerabil gabaritul jucatorilor folositi in baschet.

Un meci de baschet se desfasoara in 2 reprize de cate 20de minute fiecare, cu o pauza de 10 minute intre ele.

Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometreaza timpul efectiv de joc, cronometrul fiind oprit la toate

intreruperile jocului. Cos inscris este valabil numai daca mingea intra in cos pe deasupra lui si trece prin el.

Mingea este pusa in joc, la inceputul fiecarei reprize, printr-o angajare intre 2 adversari in cercul de pe linia de

centru a terenului. Dupa fiecare cos marcat, mingea se repune de catre echipa aflata in aparare din

orice loc aflat inapoia liniei de fund a propriului teren. Timeout-ul se poate acorda in ambele

reprize de cate 2 ori fiecarei echipe, la cererea antrenorului sau a jucatorilor.

ARGUMENTE PENTRU JOCUL DE BASCHET

ARON CRISTEA

Clasa a VI -a

Baschetul – Un sport in care nu poti castiga

daca joci urat, iar mereu in acest sport

cineva iese castigator.

Baschetul se joaca de obicei cu minge

portocalie si la doua cosuri care au

inel.

Daca mingea intra in acel inel, echipa

respectiva primeste 2 sau 3 puncte -

conteaza distanta de la care se arunca.

Mie imi place foarte mult baschetul si chiar

il recomand tuturor, eu jucand la o

echipa -la Junior 3.

Alo ? D-le Adrian Şonka, vrem să venim în

vizită la Observatorul Astronomic!!

Ne primiţi ?

Asa a inceput incursiunea in tainele Universului...

Elevii claselor a III-a si a IV-a din Scoala MEA

au vrut sa cunoasca mai bine locul Pamantului

in Sistemul nostru solar, cu ocazia Zilei Terrei.

Dupa o prezentare interactiva a planetelor ce ne

inconjoara, sustinuta de un muzeograf priceput, am

ajuns pe acoperisul cladirii unde, gratie unei lunete

fermecate, cei mici au putut observa forma discului

solar si exploziile de pe suprafata acestuia.

Am avut noroc, deoarece demersul nu a fost

impiedicat de aparitia norilor...

A fost o zi perfecta pentru observatii astrale ! O vom tine minte: 21 aprilie 2010.

Intr-o seara minunata am vazut o stea cazatoare, ce migra spre soare, si-a schimbat directia spre luna, era ca o aluna.

Calatorea zi si noapte, si ii placeau merele coapte. As vrea sa merg cat mai departe, cat mai aproape de luna, sunt trista.

Viata pe luna nu exista, povestea asta-i totusi realista. Nimic nu e simandicos, pe luna e totusi frumos.

Din branza luna e facuta, dac-o mananci iti cade bine-n burta. Asta a fost desigur o gluma, de mancat luna nu e buna.

Hai luna sa o amenajam si pe ea sa ne jucam. Sa ne luam de- acasa toate, ca pe luna e noapte.

Patul e comod pe luna, iar eu va spun

―Noapte buna‖.

Vise frumoase sa aveti, pe maine ne revedeti. Totul sa va para vis, ca-ti ajuns in paradis. Maine ve-ti fi iar pe pamant,

nu fiti suparati caci va-ntoarceti cat mai curand.

Voi veni in fiecare seara la fereastra voastra, sa va spun o poveste frumoasa.

Pe luna STEFANIA PRODAN & ANDREEA STOCHITA & MARIA DELCEA

Clasa a VI -aLuna e nepopulata,

Fara viata este toata,

Noi vrem sa o populam

Si-n balon noi ne urcam.

Pe luna noi am pornit,

Drumul e nepietruit.

Cand pe luna am ajuns,

Intr-o groapa am patruns.

Luna asta e mareata

Inima in piept ingheata.

Hai pe luna sa dansam

Si luna s-o populam.

SABRINA CRAINICEANU -ROTARU

Clasa a VI -a

O calatorie pe luna

Acum merg spre soare. Dau din picioare. Asta se intampla repejor, dar si cu mult spor.

Nu-mi vine sa cred acum, poate o sa fac bum! Am luat dupa mine nimic interesant, in afara de el, un

frumos catel. Are doi ochi mici si are parul dat cu sclipici. Deja am ajuns ,suntem foarte sus. Luna imi

zambeste, Marte imi ranjeste,

Neptunu’da cu tunul, dar nu ma nimereste.

- Ce se va intampla oare?

- Ce mai intrebare!

Soarele e mare cat o roata, ma invart in jurul lui ziua toata.

E fierbinte, nici nu poti sa-l atingi, doar daca vrei sa te frigi. V-as mai spune multe ,dar nu se poate, ma duc acasa ,

ca este noapte.

La revedere, eu ma culc, visele deja ma patrund.

Calatoria spre soare

MARIA DELCEA

Clasa a VI -a

Seara s-a lasat si luna s-a ridicat. Stelele sunt chiar pe bolta, iar eu ma uit la recolta. Pe luna as vrea sa merg,

sa vad pamantul intreg. El este o pata de culoare in mintea mea zburatoare. Saturn si-a scapat inelul si eu am

pierdut catelul.

Pluto a-nghetat, cand la congelator l-am bagat. Dar planeta Marte e geloasa, caci ea e prea calduroasa. Povestea

asta este din sistemul solar, de care voi nici nu aveti habar.

Voi copii ce-ati mers pe luna sa creati o lume buna, ati gasit acolo pietre care v-au intrat in ghete. Sa spuneti la

lumea toata ca pe luna nu-i de joaca. Voi doar vise ati avut si pe luan v-a placut.

Pe luna si eu acum calatoresc si poate acolo va-ntalnesc, daca nu cumva mama voastra nemiloasa v-a chemat pe

voi acasa.

Pe luna …

ANDREEA STOCHITA

Clasa a VI -a

Old Bullet se plimba prin preerie.

In acel moment vazu un om imbracat in haine curate, cu

pielea alba si cu o carabina mare.Omul se afla in floarea

varstei si nu parea sa aiba prea multa experienta in ale

vanatorii.

Vanatorul ii spuse:

-Dar tu ce faci aici,tinere?

-Doar caut calul.Niste indieni necugetati sioux mi-au furat

calul, banii si arma.

Vanatorul se gandi putin si zise:

-Cum te-au capacit?

Acum veni randul tanarului sa se gandeasca si raspunse:

-Imi amintesc ca imi era sete si aveam vedenii si am

confundat un cort cu un izvor si m-am prins.Si apoi am zis

"am prins un yancheu―!

Cei doi oameni se dusera sa recupereze calul,banii si arma .

Din fericire le-au recuperat ,dar....

-Avem vesti bune si vesti rele!

-Spune-le pe cele bune!

-Am recuperat totul.

-Iar vestile rele?

-Intreaga banda de indieni sioux este pe urmele noastre.

Dar din fericire le pierdura urma.

WesternRazvan Milicin

cls. aVI-a

Pinguinul imperial (Aptenodytes forsteri) este cea mai

mare şi mai rezistentă pasăre marină. Face parte, împreună cu

pinguinul regal, din genul pinguinilor imperiali (Aptenodytes).

Trăieşte pe banchizele imense plutitoare ale Antarctidei,

suportând temperaturi de -20°C şi vânturi cu putere de uragan.

HabitatPinguinul imperial trăieşte pe banchizele Antarcticii şi ale mărilor

înconjurătoare, fiind astfel singura pasăre din lume

care nu calcă în viaţa ei pe tărâm uscat. Spre deosebire de păsările

zburătoare, el nu are oase pneumatice. Astfel se poate explica

parţial de ce scufundările sub apă nu reprezintă un efort pentru el.

Se poate scufunda până la adâncimi de maxim 565 m şi poate

rămâne sub apă chiar şi 22 minute, mult mai mult decât alte specii

de păsări scufundătoare.

Cu toate că pinguinul imperial este un animal marin şi îşi

dobândeşte hrana exclusiv din apă, cuibul şi-l face la adăpostul

unui zid de gheaţă, la o distanţă mare de litoral. Deoarece păsările

clocesc iarna, ele trebuie să aleagă un loc unde gheaţa nu se

topeşte de la venirea verii până când puii devin independenţi.

În Antarctica vieţuiesc peste de 300 000 de pinguini imperiali.

În arealul lor şi chiar în afara acestuia au puţini inamici naturali.

Numai leul de mare şi balena ucigaşă mai prind uneori câte un

pinguin imperial mai dezvoltat.

Pe banchizele plutitoare se mai întamplă ca şi pescăruşii răpitori să fure câţiva pui.

Cel mai mare pericol pentru puii de pinguini îl reprezintă totuşi lupul-de-mare.

Pinguinul imperial vânează peşti şi raci.

Nu este un înotător deosebit de rapid, atingând sub apă viteze de doar 6–27 km/h.

Reproducere

Ou de pinguin imperial. Masculul cloceşte timp de 40–50 de zile, protejând oul de frig cu

ajutorul membranei de clocit ce îi atârnă de la nivelul abdomenului. Masculii se aşează aproape

unul de altul pentru a păstra căldura, numărul acestora depăşind uneori 6000.

Timp de 110–115 zile, ei nu mănâncă absolut nimic.

Femela revine cu puţin timp înainte de ecloziune,(sau la cateva zile dupa) preia oul, iar apoi

protejează puiul timp de aproximativ 40 de zile. Masculul, epuizat, care până în acest moment a

pierdut aproape jumătate din greutatea corporală, poate porni, în sfârşit, în căutarea hranei.

Când puiul devine suficient de mare pentru a vieţui singur, rămâne cu puii de aceeaşi vârstă

într-o „grădiniţă‖, părintii lor pornind la vânătoare.

Pinguinul imperial este un „turist‖ perseverent. Unele colonii, cum ar fi cea din insula Hope,

se află la distanţa de 300 km de ţărm.

MARIA DELCEA

Clasa a VI -a

Ursul polar (Ursus maritimus) este un urs

care trăieşte în zonele corespunzătoare

Oceanului Artic, fiind cel mai mare animal

de pradă întâlnit pe uscat.

Durata vieţii este de 35-40 ani.

Ursul polar este un mamifer mare, greutateaacestuia ajungând până la 1000 kg

(un mascul) şi 700 kg (o femelă),

înălţimea la 1,8 m şi lungimea la 3 m.

Are o blană de culoare albă. Ghearele mari

şi puternice sunt capabile să doboare

adversarii naturali. Are un strat de grăsime

sub piele, care îl ajută să se protejeze

împotriva frigului, această caracteristică

fiind întâlnită şi la alte animale din tundră.

Este un înotător excelent.

Ursul polar este aproape în întregime

carnivor, consumând diferite cetacee şi

pinipede.

În principal vânează lângă malul mării,

pe calotele de gheaţă de pe insulele

arctice.

Pleonasmul este o eroare de exprimare care constă în folosirea alăturată

a unor cuvinte, construcţii cu acelaţi sens.

a aduce aportul a avansa înainte a urma în continuare

averse de ploaie babă bătrână mijloace mass-media

cel mai superior a cere o solicitare scurtă alocuţiune

a coborî jos concluzie finală a urca sus

conducere managerială a conlucra împreună a rescrie iar

copartener a dăinui permanent a reveni din nou

a ecraniza un film a îngheţa de frig a relua din nou

perioada de timp a prefera mai bine a repeta încă o dată

Andrei, lucrarea ta este foarte bună, dar semănă cuvânt cu cuvânt cu

lucrarea colegului tău de bancă, Sebastian. Ce să cred?

- Că şi lucrarea lui Sebastian este foarte bună!

– Ce-ai făcut la lucrare la română ?

– Am dat foaia goală.

– Şi eu la fel. Să vezi ce o să păţim. Profesoara va spune că am copiat unul

după altul.

Mamă, tata m-a bătut azi de două ori, nu ştiu ce-a avut.

– Cum aşa?

– Prima oară când i-am arătat carnetul de note şi a doua oară când i-am

spus că este carnetul lui de când era el elev.

Radule, am auzit că profesoara de romana ţi-a dat un trei!

– Adevărat, mămico, doar nu era frumos să o refuz…..

O lectie la Limba Romana

-1-

Prof. Andreea Sandor

O lectie la Limba Romana

-2-

Prof. Andreea Sandor

Partile de vorbire

Astazi partile de vorbire

S-au strans la consfatuire

Si-n caiet s-au asezat

Frumusel si ordonat.

Dragi copii, de ne-ncurcati,

Sa nu va descurajati,

Nu vrem sa va dam papara,

Sa ne stiti pe dinafara!

Pe copii rau i-au certat

Ca ades le-au incurcat.

Fiti atenti si ne-nvatati

Si nu ne mai suparati!

Substantivul este rege,

Pe el nimeni nu-l intrece,

Nici adjectivul nu-i mai prejos,

Fara el nu scrii frumos.

Verbul tare se ridica,

Trebuie sa-l stii de frica.

Numeralul e la rand,

Ordinea o stii oricand.

Numiti voi pe celelalte,

In total zece-s cu toate,

Limba noastra e frumoasa,

S-o pastram armonioasa.

Noutati din DOOM

Forme corecte si variante acceptate

- corigent / corijent

- chitara –plural chitare

- vizavi

- chibrituri

- doamna directoare

- coperte / coperti

- galuste / galusti

- rape / rapi

- tuneluri / tunele

- diseara / deseara

- monede

- poeni

- seminare

- violet – adjectiv variabil

- (plural) show-uri, party –uri, story-uri

- vis – plural vise (de noapte) /

visuri (aspiratii)

- a chinui (verb) – prezent chinuiesc /chinui,

conjunctiv sa chinuiesc / sa chinui

-tumora/tumoare

-tobogan/topogan

Cuvinte cu trei i la forma articulata:

- copiii, fiii, geamgiii, macaragiii, cafegiii.

Astazi Scoala se mandreste,

Ziua ei sarbatorim,

Ea de mult ne pregateste

Vacanta ce ne-o dorim.

Draga Scoala, vreau sa-ti spun

La anul voi fi mai bun

La romana si la mate,

Merg si la olimpiade.

Mi-am propus ca sa citesc

Si la mate sa muncesc.

Vreau la toate sa fiu tare

Sa primesc premiul cel mare.

Stiti voi la ce ma gandesc,

Tot anul eu planuiesc,

Scopurile sa mi le ating,

Si-n vacanta s-o intind.

Scoala draga, iti uram

La multi ani, te laudam,

Toti copii se distreaza

Canta-n curte si danseaza.

Scoala draga nu fi trista,

Astazi toti te parasim

Plecam cu totii in vacanta

Si la toamna revenim.

Vreau sa-mi cer la toti iertare,

Dar sunt gata de plecare,

Geanta grea mi-e desfacuta,

S-aveti vacanta placuta.

Azi dulapul meu e gol,

Carti, caiete sunt pe hol,

Nu vreau sa le mai citesc,

Vara nici nu-mi trebuiesc.

Vreau la munte, vreau la mare,

Mama, tata eu strig tare,

Azi dorinta se-mplineste

Merg cu undita la peste.

Tot semestrul am fost certat

Sa-mi pun cartile-n dulap,

Dar va rog sa m-ajutati

Dulapul sa-mi descuiati.

Doamna mereu m-a certat

Ca-s putin imprastiat,

Promit scrisul sa-l indrept

Si sa fiu mult mai atent .

SCOALA M.E.A.

Prof. Andreea Sandor

Am un nume cam ciudat,

Eu ARON sunt botezat.

Inalt nu prea sunt,

Ma tin de cuvant.

Pentru un sport asa mare

Ma tin destul de tare.

Si cred ca sunt prietenos

Pentru un baiat cu parul de abanos.

Multi prieteni de treaba am

Cu care mult timp stam

Si mereu ne jucam,

Dar de carte nu uitam.

Sunt un pic cam copilaros,

La gradinita era frumos,

Dar am un mare defect,

Caci uneori nu-s de efect.

Mai mereu sunt cu capul in nori

Si uneori am multe culori.

Asta-s eu si n-ai ce-i face,

Chiar daca nu-ti place.

Autoportret

ARON CRISTEA

Clasa a VI -a

Copilul de ieri astazi a crescut

Si uitandu-se in urma l-a durut.

Avea demult in copilarie,

Un bun tovaras ce dusman avea sa-ifie.

Pastram in suflet lucruri dragi

Si amintiri ce dainuiesc,

Copii erau, erau ca frati,

Dar astazi ei se dusmanesc.

O clipa in treacat i-am zarit,

Le-am spus sa lase intristarea,

Ei astazi si-au reamintit

Cum alergau pe campuri vara.

Copilaria, iata, i-a-mpacat,

De dusmanie au uitat,

Pe drumul vietii alaturi vor pasi,

Din nou ca fratii ei vor fi.

Prieteni din copilarie

Prof. ANDREEA SANDOR

Noaptea pe la ora zece,

Cand afara era inca rece,

In vita de vie s-a strecurat

Un porumbel marcat.

Cu un semn rosu pe cap

Si cu o palarie de tap.

Si si-a infit coltii in strugurei

Si a dat cu spray pe ei.

Ca sa nu fie detectat,

A fugit fara sa-si ia palaria de tap.

Apoi cand lumea a aflat,

S-au dus la firma si au anuntat.

Printre marii detectivi citadini

Era si renumitul Johny Constantin.

Totul a investigat la fata locului,

Si-a gasit palaria hotului.

Cand palaria a vazut-o,

Johny din instinct a mirosit-o.

Avea acelasi miros de spray,

Ca cel de pe strugurei.

Johny crima n-a dezlegat,

Pentru ca hotul a fost denuntat

De un vanator triumfator,

Care, sa stiti, era amator.

JOHNY CONSTANTIN

ARON CRISTEA

Clasa a VI -a

Era o zi crancena. Norii au acoperit soarele cel arzator.

Thomphson se plimba prin casa bunicului sau care este veche

,rau folosita din generatie in generatie. El gasise o usa pe care

n-o mai vazuse pana acum. Apasa pe clanta. Usa se dadu in

laturi cu un scartait prelung.

In fata lui aparu un tunel secret. El trecu si se avanta in

tunel, pana cand se trezi in fata unei usi din fier .

A deschis usa si s-a trezit intr-o biblioteca. Era cea de care ii

spusese odata bunicul, in care se aflau taine nedezlegate.

Multi zic ca biblioteca este veche de mii de ani.

A rasfoit o carte care avea titlul de THOMPHSON, ca si

numele pe care-l purta el.

A descoperit ca bunicul lui a fost un sapator, si in acelasi timp

un mare intelectual. El descoperise biblioteca in tinerete si

tinuse in secret acest lucru .Dezlegase multe taine,pe care

avea sa le descopere si nepotul lui. Totul incepea odata cu

cititul cartilor.

Ei, asta era o descoperire adevarata!!!!!!!!!!

O descoperire interesanta

THEODOSIE PAUL

Clasa a V -a

-Alo, aici Jandarmeria!

- Buna ziua! Primaria? Aici D-nul Popescu ,un om oarecare.

- Ce vindeti, pijamale?

- Nu, oarecare!

- Domnule, aici Jandarmeria, pot sa va ajut?

- Eu caut o scoala unde sa-mi dau copilul de 20 de ani!

- Cum, copilul are 20 de ani?

- Duceti-l la armata, domnule!

- Va multumesc!

- Copile, ti-am gasit un loc unde sa-nveti!

- Armata !!!

PAUL THEODOSIE Clasa a V-a

- Buna ziua!Am venit sa cumpar o tortura.

- Cum?

- O tortura.

- Aici este o cofetarie! Cumva doriti sa spuneti ca vreti un tort?!

- Da,asta am spus si eu.

- Ba nu!Dumneavoastra ati spus "o tortura".

- Ei,si care e diferenta?!

- ―Nici una"!

- Uitati prajitura!

- Multumesc!

- Cu placere! La revedere!

- La revedere!

MARIA LUIZA VERDES Clasa a V-a

-Buna ziua,as dori sa stiu cat dureaza calatoria

de la Bucuresti pana la Targoviste cu trenul.

-O clipa …

-Multumesc!

-Sal,Andra!

-Vin imediat! spune robotul.

Dupa o ora.

-Scuze ca te-am facut sa astepti.

Ce s-a intamplat, Robert?

-Poti sa imi dai numarul de telefon al Alexandrei ?

-Da, este… 0744384440.Daca nu merge asta,

incearca 0744384438.

-Multam!

MARIA TIGANILA Clasa a V-a

In capitala noastra draga

Exista multe suburbii,

Cu oameni tot timpul plini de jena

Care sufera de prea multe prostii.

Cu haine de firma cu nume scris gresit

Care lasa considerabil de dorit,

Cu cersetori la fiecare colt de strada

Si caini vagabonzi care te latra!

Oamenilor le-ar placea

Sa creeze o lume noua,

Nu stim cand se va intampla,

Dar spuneti-ne si noua!

Alexandru Ghiulea Clasa a V-a

In capitala

Este o noapte neagra ,iar eu intru in casa. Usa se inchide in spatele meu cu zgomot. Aud tipete din pivnita.

Mi-am dat seama ca ceva teribil se intampla.M-am dus in bucatarie ca sa imi iau arma.Am luat arma,… o lingura

(toate cutitele au suferit trauma in lupta cu maleficul meu caine).Asa, sa revenim la povestea de groaza. M-am

indreptat cu pasi inceti spre scari. A, am uitat, orasul nu mai avea curent (nu se stie de ce, probabil o maimuta nebuna

a atacat panoul de electricitate).Aud un tipat din nou. Tresar. Dar era un tipat ciudat, ascutit, ceea ce nu semana cu tipatul

unui om. Ma duc in pivnita si aud un om taind ceva. Ma duc mai aproape si il vad pe sotul meu macelarind un soarece.

-Aaaaaa!tip eu.

-Ce faci, dragule?

-Aaaa, nimic!

-Biine, o sa ma prefac ca nu am vazut nimic.

Cum a fost azi la serviciu?

-Minunat.La tine?

-La fel.Ooo!s-a aprins lumina.Vrei omleta sau oua fierte?

Si asa s-a terminat noaptea mea de groaza.

Casa groazei

Maria Tiganila Clasa a V-a

Mitica merge intr-o zi la Mall si vede un nou magazin in care intra si vede un caiet minunat cu coperti aurii si cu

pagini albastre.Deodata Mitica auzi ceva :

- Mitica ,cumpara-ma, cumpara-ma !

Mitica se intoarse si se uita in dreapta ,apoi in stanga, dar nu vazu pe nimeni in afara de casierita, care se uita

insistent la el. Speriat,Mitica se indrepta spre casierita si cumpara caietul rapid, apoi fugi pana ajunse acasa .

Acasa, Mitica se inchise in camera lui si deschise caietul ca sa isi scrie lectia la romana.

Incepu sa scrie, dar era ceva in neregula cu caietul ,isi aminti ca, caietul avea culoarea albastra ,iar acum era verde.

Era foarte ciudat pentru Mitica.

Si deodata auzi aceeasi voce ca in magazin ,dar de data asta ii spunea :

- Salut,Mitica !Multumesc. Iti raman dator.

Dimineata se duse la scoala cu caietul in mana ca sa se laude cu el.

Clopotelul suna si Mitica fu foarte surprins, caci profesorul de matematica ii spuse ca da test.

Profesorul de matematica ii spuse sa scrie pe noul sau caiet, deoarece i se terminase caietul sau de clasa, iar

profesorului de matematica nu ii placea sa corecteze teste inghesuite.

Profesorul le dadu fisele cu subiectele si incepura sa lucreze.Cand ajunse la exercitiul trei, Mitica nu stia sa il rezolve.

S-a gandit si s-a gandit, dar deodata pe caietul sau aparu rezolvarea exercitiului trei si caietul spuse :

-Sa stii Mitica, eu vorbeam si fiindca m-ai cumparat, te ajut sa iei o nota mare.

Si Mitica lua nota zece. Acasa ii multumi caietului si devenira cei mai buni prieteni.

Caietul vorbitor

ALEXANDRA BARDAC

Clasa a V-a

Aceeasi atmosfera monotona de la Rocky’s bar. Radioul era dat pe Stink FM si se putea auzi un remix putin

ciudat al melodiei ―Wind of change‖. Ori asta era de la frecventa, ori de la miliardele de particule de praf ce

acopereau barul.

Clientii comandau ce ramasese de la Craciun sau o sticla de apa clocita. Greg, zilnicul client al barului era pe cale

sa plece cand usa se tranti. Doi tipi masivi l-au apucat simultan de gulerul hainei sale rapciugoase si il lipira de perete.

Dupa doar o privire si incepeai sa ii cantaresti din priviri. In fata sa se aflau doi agenti secreti, unul cam de 2.15m de

culoare si unul putin mai scund cu parul lins pe spate. Amandoi aveau doua microfoane legate de urechile lor printr-un

cablu subtire. Ochelarii de un negru impenetrabil le acopereau ochii in intregime. Unul era considerabil de slab , pe

cand celalalt era rotofei cu orbita unui ochi putin sarita in exterior.

- Greg Slicarin, serviciile secrete ale guvernului S.U.A. Dupa ce C.V.-ul tau a fost analizat, esti solicitat de

presedinte sa il aperi impotriva asalturilor realizate de prizonierii evadati din Santa Martina. Elicopterul nostru

asteapta afara.

-Doamne Dumnezeule! Vreti sa ma duc din San Fransisco pana in DC cu elicopterul! Extraordi...

-Negativ. Am spus ca asteapta afara, nu ca te asteapta afara. Mijlocul tau de transport va fi piciorul.

DE LA PRESEDINTE LA BAIATUL CU APA

ALEX GHIULEA clasa A V-A

In acest weekend voi merge la Bran , la o pensiune de patru

margarete, cu buna mea prietena Ana.

La aceasta pensiune vom avea piscina si sauna. Eu voi merge cu toata

familia mea. Acolo imi voi face temele de weekend impreuna cu Ana.

Vom vizita castelul lui Dracula si vom merge la vestita casa de groaza a

lui Dracula, plus ca vom merge la film 3D.

Sper ca voi avea un weekend frumos cu Ana la Bran.

Un weekend la BRAN

MARIA TIGANILA clasa A V-A

O vacanta de vis ar fi in America. De mica imi doream sa o vizitez, dar nu am ajuns

niciodata.

Prima oara m-as duce in New York. Ador aglomeratia din acel oras ,dar imi plac si magazinele

de acolo. Dar as vizita si Statuia Libertatii. Pe urma as vrea sa vizitez L.A-ul, deoarece acolo

traiesc multi oameni faimosi si sunt locuri frumoase.

Malibu, un oras insorit, linistit ziua si petrecaret noaptea ar fi a treia destinatie. Acest oras

este o perfecta locatie pentru un sejur relaxant. Ne intoarcem in aglomeratia urbana, si anume

DC. Imi doresc sa vizitez Pentagonul, cea mai mare cladire din lume, si daca se poate,

Casa Alba.

Florida este locul perfect pentru o vacanta in familie, iar daca sunteti copii, DisneyLand

e parcul de distractie perfect, dar eu prefer relaxarea.

Acestea ar fi cateva din sutele de state in care m-as duce pentru a ma asigura ca voi avea o

vacanta de vis.

O vacanta de vis in America

PETRESCU ANA clasa A V-A

Vacanta mea ar fi trebuit sa fie relaxanta, amuzanta, haioasa, de vis. Din pacate nu s-a intamplat asa, ci pe dos.

Cand am fost intr-o agentie de turism ne-au aratat un fluturas pe care era o poza cu un hotel minunat cu piscina, saloane

de masaj si multe altele. Mi-au spus ca imi dau o camera cu balcon si baie mare cu vedere la plaja. Iar in pretul hotelului

era inclusa si o plimbare pe mare in care puteai vedea delfinii.

Pretul biletului de avion era acceptabil, iar compania ne-a recomandat-o o prietena care a fost in Hawaii.

Zborul a fost anulat, iar cand am ajuns acolo am ramas cu gura cascata si era sa-mi cada.

Singurul lucru comun cu poza era numele hotelului. Totusi am intrat si receptionera m-a anuntat ca nu a primit

rezervarea si asa am mai platit o data cazarea.

Inainte de a pleca, micul dejun l-am mancat intr-o benzinarie, iar avionul a fost anulat din cauza cetii, iar apoi a

trebuit sa mergam cu taxiul acasa.

- Copii, nu imi urmati exmplul de a nu asculta vremea la televizor !

Acasa « doamna de servici » a fugit in Bora – Bora cu tot cu banii pe care i-am dat . Asa ca, apartamentul

meu este mai murdar decat ghena de gunoi in care locuieste Raton.

Vacanta de vis

DOLINSKI HOLLY

clasa A V-A

O vacanta de vis ar putea fi in Hawaii,singur pe plaja,cu nisip cald,apa foarte calda.Poate ar fi cam plictisitoare,

dar,daca ar veni Paul Salamandra si Boldus Animalus Maximus ar deveni mult mai amuzanta.Paul Salamandra poarta

acest nume pentru ca scoate zgomote de salamandra,iar Boldus Animalus Maximus are acest nume pentru ca scoate

zgomote animalice si uneori intra intr-un proces inventat de el numit"PROCESUL DE GORILIZITATE".

Merg eu ce merg si ce sa vad?

Ii vad pe Paul Salamandra si pe Boldus Animalus Maximus.

-Aaaaaaaa,buna!Ce faceti?

-Bine!au spus ei in cor.

Parintii lor ii cheama la culcare.Eu merg dupa ei si ne ducem fiecare in camerele noastre la culcare.

VASILE MIHNEA clasa A V-A

Este o zi frumoasa,insorita si calduroasa de vara.Asteptam cu

nerabdare sa plec intr-un loc special.Era un loc plin de mila,blandete si

sentimente nobile pe care le ai fata de un oras plin de candoare.Ei bine,sunt

nerabdatoare sa va spun!Era magnificul Paris ! Un oras care iti dadea

senzatia de cunostinta! Sunt monumente impresionante care ne uimesc.

Ne fura privirile ! Ne lasa cu gura cascata ! Ne impresioneaza

toate aceste monumente,deoarece sunt pastrate cu multa atentie,grija,

delicatete si mai ales mandrie fata de patrie.

Muzeul Luvru este unul dintre cele mai frumoase si faimoase muzee

din lume.Tablouri care vor sa-ti fure ochii,doar dintr-o privire.Sunt tablouri

pline de bogatii fermecatoare.Luminile strazilor sclipesc neincetat.

Statui si monumente magnifice se regasesc in acest oras.

Acesta e magnificul Paris.

Vacanta de neuitat

GHICA RUXANDRA clasa A V-A

E de rau ,e de bine,

Nu conteaza!

Craterele din asfalt

Si-asa ma enerveaza.

De cand s-a rupt masina,

Merg pe drum cu bicicleta,

Dar cum si aceasta s-a indoit,

De maine iau trotineta.

Trotineta curajoasa

Merge insa pe trotuar,

Dar a devenit furioasa

C-a dat peste-o groapa iar.

Ca sa mergi pan’la servici’

N-ai nevoie de masina,

Ia-ti pantofi , dar cu arici,

Strazile sunt o ruina.

Si asa o zi intreaga

Strabatut-am eu orasul,

C-am ajuns sa-mi fie draga

Plimbarea cu vaporasul.

O calatorie in capitala

ACHIM SCARLAT clasa A V-A

-Aceasta este vacanta mea, zise Tompson,tovarasul meu de nadejde, am platit douazeci si sase de mii de dolari pe

aceasta vacanta, la un mare hotel de sapte stele.Hotelul se numea ,,Desastre".Eu nu stiam franceza pe atunci si am

crezut ca inseamna ,,Ultra- lux". Dar nu era asa.

-Deci te-ai lasat pacalit de cei de la agentia de turism!

Dupa ce am mai discutat putin ,am aflat ca amicul meu s-a dus la una dintre agentii care acum nu mai exista.

Parca s-a evaporat.

Unde scria frumos, curat ,,Agentie de turism" si inauntru se aflau birouri ordonate si elegante,ei bine, acum scrie

acelasi lucru, doar ca inauntru se vinde ciment.

Asa, tot el mi-a spus ca in avion era singur la bord.Cand a zis ,,Singur la bord", chiar era asa.Avionul nu avea pilot,

nici tren de aterizare, nici motor, nici cabina pilotului si nici scaune.Dar ce sa-i faci, doar este o companie low-cost.

Ajunse la destinatie, adica la ,,Ferma abandonata a lui Joe", nu la un hotel de sapte stele.

In fundal se auzi putina muzica country, apoi trecu clasicul ghem de lana, si, in cele din urma, un scurt ,dar oribil

scartait ce venea de la usa hambarului.

In fine, intra.In aer plutea un iz familiar, dar neplacut, aducea a:

-Broccoli!!

Aprinse lumina speriat.Becul parai usor si lasa la iveala o camera mica, cu o scara subreda, din aceea cu care te urci

sa repari acoperisul, multe panze de paianjen si putin broccoli uitat de lume sub o masa la fel.

De la etaj se auzi o voce:

-Cini ii acoli?

-Aaa, eu...

-A, tu ii ili cari trebi sa vini?

-Da!

-Ihi, pai ha' c-aduc pusca si ti-mpusc!

-Si de ce ai intrat cu masina in perete?Ii zic eu curios.

-Cu aceea am venit aici...

Peretele se sparge si intra:

-Taranul!A vinit taranul sa ti mananci!!ACHIM SCARLAT clasa A V-A

O vacanta de cosmar

Lucrari – ANDRA PATRASCANU

Clasa a VII- a

Lucrari – LIGIA MIHAI

Clasa a VII- a

Lucrari – MAGALIE OPSOMER

Clasa a VII- a

Lucrari – PETRESCU ANA

Clasa a V- a

LUCRARI PICTURA

Lucrari – VICTOR GHITESCU

Clasa a VII- a

Lucrari – VASILE MIHNEA

Clasa a V- a

Lucrare – ANDREI ROSCA

Clasa a VII- a

Lucrare – BOG PETRE

Clasa a VI- aLucrare – BOLD ANDREI

Clasa a V- a

Lucrare – ELENA si GABI

RADESCU

Clasa a VII- a

Lucrare – GABI RADESCU

Clasa a VII- a

Lucrare – KARIM ASSAF

Clasa a V- a

Lucrare – MARITESCU ANA- MARIA

Clasa a V- a

Lucrare – ONORIU SAMUEL

Clasa a VII- a

Lucrare – VELICU ALEXANDRA

Clasa a V- a

Lucrare – VERDES MARIA

Clasa a V- a

Lucrare – VLAD GABURA

Clasa a VII- a

Gemeni

In perioada asta gemenii sunt foarte irascibili si

plini de ei .

Profesorul il asculta pe elev la tabla, iar acesta ii

spune profesorului sa il asculte pe geamanul lui.

Profesorul il intreaba in ce clasa e fratele lui si

acesta ii raspunde sa il caute in cartea cu zodii.

Elevul se alege cu nota doi si profesorul ii spune

sa planga impreuna cu fratele lui cu doua randuri

de lacrimi.

22 mai - 21 iunie

Varsator

Mereu cand are o suparare, o varsa pe toata in mare,

si nu tine nimic in el si nu-i place la hotel.

Mereu e foarte generos si gaseste oricarui lucru un

folos, cunostintele lui la colegi le imparte ,dar tot el

are note mici la carte!

20 ianuarie - 18 februarie

Rac

Cand iese la tabla e rosu de ciuda ca nu stie sa

rezolve o ecuatie la matematica.

Cu clestele lui magic multe prietenii atrage, se

face placut usor, niciodata mamei nu-i duce dor.

22 iunie - 22 iulie

Scorpion

Stropeste cu venin in jur, niciodata nu e pur, pe ceilalti

rareori ii ajuta, doar daca nu e mult de munca.

Familia si-o indrageste, cu cartea se amageste, cica el

citeste seara ,dar merge in parc cu vioara, si canta de

zori la stele si primeste viorele.

23 octombrie - 21 noiembrie

Sagetator

Tintas de pagube e. Esti un tintas, tintesti mereu sus,

dar azi la test ai gresit tinta rau de tot si ai nimerit in

nota 10 doar prima cifra.

Ai grija de acum inainte, sa fii un tintas bun si sa

tintesti la teza 2 cifre, dar vezi sa nu le aduni si sa-ti

dea 10, ci sa tintesti direct nota 10.

22 noiembrie - 20 decembrie

De: MARIA DELCEA si ANDREEA STOCHITA

clasa A VI-A

Berbec

Amenintator. Coarnele iti folosesc la altceva!!!

Provoci crampe tuturor . La scoala esti rege in

turma..nu, nu la note ma refeream!...

Ma refeream la tranta.Ai grija cum iti folosesti

coarnele!!! Sa nu dai cu ele in perete,ca te alegi

cu inca unul.

Fecioara

Fermecator.Arati splendid! Esti atragator/oare si

Privirile tuturor sunt tinta spre tine. Dar vezi ca

atragi privirea profesorului si nu poti copia la teza!

Capricorn

Ai un corn in frunte si trebuie sa intri in contradictii

cu cineva. Nu-ti uita dictia, ca ramai usor fara corn.

Mananca-l pe cel de la scoala, sa ai totusi burta plina

cand te asculta la romana.

21 decembrie - 19 ianuarie

Pesti

Te zbati ca pestele pe uscat. Ai lucrare la biologie si nu

ti-ai invatat. Du-te si fa o baie, uda-ti aripioarele, ca sa

stii cum sa inoti printre subiecte. Bafta!

19 februarie - 20 martie

21 martie - 20 aprilie

Balanta

Indecis. Iti egalezi destul de greu gandurile si

sentimintele. Cam greu ti se pare. Dreapta

balantei iti spune de bine , iar de stanga nici

macar nu mai pomenesc, dezastru national cu

multe victime.

22 septembrie - 22 octombrie

23 august - 21 septembrie

Leu

Esti liderul grupului si ai situatia sub control. Esti

tinut pe brate de catre colegi, dar nu te crede deasupra

tuturor, poti ajunge intr-o clipa la podea!S a nu ti se

strice coama,ca nu se mai agata fetele de ea.

23 iulie - 22 august

TAUR

Luxos. Coarnele nu trebuie prea des folosite, sunt

sigura ca stii foarte bine la ce ma refer. Intr-o zi o

sa ti se suceasca si coarnele, dar si gandurile.

Impungi profesorii, iei in coarne numai 4... elevii

sunt pe jos.Ai grija sa iei in coarne doar10, ca sa nu

ti se suceasca acele minunate coarne.

21 aprilie - 21 mai

FIRUL ARIADNEI Nr.4 – Iunie 2010