OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURA ROMÂNĂ „G. CĂLINESCU”

etapa naţională, 31 ianuarie – 4 februarie 2010clasa a VII-a

- şcoli cu predare în limbile minorităţilor naţionale -

Timpul destinat lecturii critice a textelor – 60 minute Timpul destinat redactării răspunsurilor - 180 minute

Total : 240 de minuteFiecare concurent poate gestiona timpul total afectat probei, în funcţie de ritmul individual de lucru.

(Subiect elaborat în cadrul grupului de lucru)

Citeşte cu atenţie textele de mai jos (A şi B):A. Era o dimineaţă limpede şi lină de vară. Adierea nopţii stătuse şi codrul Borzei aştepta solemn

dublul act de trădare şi duşmănie. De când era lumea lume şi ţineau bătrânii minte, acea rezervă a pădurilor vasluiene trăise neatacată, cu desimile ei înfricoşate, cu râpile ţesute din spinării şi străpunse numai de dihănii prin tuneluri şerpuite; cu meandrele pârâului Borzei, cu tăurile mistreţilor, cu poienile căprioarelor, cu refugiile celor din urmă castori şi a celor din urmă ierunci şi cucoşi sălbatici. Şi alte paseri şi jigănii puţin cunoscute oamenilor hălăduiau în taina acelor adâncuri, ca într-un loc sacru, păstrat de Dumnezeu pentru locuitorii pământeni mai vechi decât oamenii.[…]

Acum codrul aştepta fără un tremur de frunză în toată măreţia lui sumbră. Cu nelinişte, domniţa Kivi călărea singură şi palidă spre el. Sofronie Leca descălecase în Poiana Vinului şi se uita pe râpi şi-n văi asupra valurilor de verdeaţă, cu ochii pierduţi şi cu inima încleştată de o nelinişte. Pentru dânsul nu era atâta durere, cât un fel de mânie de vânător. Înţelegea că se pune la cale spârcuirea raiului atâtor sălbăticiuni pe care el le cunoştea, le urmărea, le jertfea şi le ocrotea în acelaşi timp. […]

Sus, domniţa Kivi ajunsese în poiana de unde se văd frământările codrului Borzei. Era locul ei obişnuit de popas.[…] Acolo, la un anumit ceas al zilei, după anotimp, răzbea soarele; şi în snopul de lumină ieşeau câteodată căprioare, ascultând neclintite şi cu capetele înălţate pasul care se apropia. Le putea vedea numai o secundă, dar totdeauna nădăjduia, ca-ntr-un basm, să se apropie de ele şi să le mângâie boturile negre.

De data asta Poiana Vinului nu era singură. Sofronie descălecase mai devreme şi buiestraşul lui persienesc păştea slobod deasupra râpii. Când Kivi sări din şa, administratorul se apropie respectuos şi cuprinse frâul calului. […]—Ce cauţi aici? Îl cercetă Kivi, înălţându-şi sprâncenele. […]—Astăzi e Sfântul Ioan de vară, cea mai lungă zi a anului. Astăzi toate se desfătează altfel, căci de mâne începe a scădea lumina şi a se vesti iarna. Am venit să culeg un mănunchi de sânziene, să-l pun în grindă. Când or fi zile rele, îmi aduce aminte de poiana asta şi de soare.

(Mihail Sadoveanu – Nopţile de Sânziene)B. Toţi ştiau că Dănuţ scrie o nuvelă, nu din cauza Monicăi, ci dintr-a lui Dănuţ, care, într-un moment de

orgolioasă expansiune o anunţase pe doamna Deleanu că scrie o nuvelă. Atât se ştia. […]Titlul nuvelei lui Dănuţ era „Troiţa”. Eroii: un băiat de liceu, un zarzăr înflorit şi o fată cu ochii verzi.Troiţele apar călătorului la răspântii de drumuri. Tot la o răspântie răsărise „Troiţa” eroului lui Dănuţ: la

încrucişarea copilăriei cu tinereţea. Troiţa era zarzărul şi fata, dimpreună, căci zarzărul, cu albul lui hohot, acoperea tocmai fereastra odăii unde era fata cu ochii verzi ca frunzele, când floarea s-a scuturat.

Subiectul nuvelei îi venise fulgerător. Într-o dimineaţă cu foşnete galbene şi limpede chilimbar de soare…[…]

Toată dimineaţa se plimbase cu Monica prin livadă. […]

1

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE TIMPURIE, ŞCOLI, PERFORMANŢĂ ŞI PROGRAME

Erau atât de frumoşi zarzării înfloriţi în toi de toamnă, încât Dănuţ nici nu băgase de seamă cât de frumoasă era Monica, subt albastrul mai închis al cerului, care-i făcea părul mai auriu – de un auriu primăvăratec – şi-n preajma zarzărilor bucuriei, care-i făceau obrajii mai rumeni.

Târziu, după o dimineaţă întreagă de zarzări, soare şi exclamări, lui Dănuţ îi venise să scrie, Monicăi, să plângă.

Era sfâşietoare bucuria acelei dimineţe, lac blond cu uşoara dâră de spumă a zarzărilor, ca şi cum un înger nevăzut într-o barcă străvezie şi-ar fi muiat degetul în apă, însemnându-şi trecerea prin melancolia toamnei.

După-amiază, Dănuţ se retrăsese în apartamentul lui. Monica îi preparase, în ascuns, un pahar mare de cafea neagră.

Nu scrisese nimic în după-amiaza aceea. Vorbise cu Monica. Uitase să se pieptene. Numai noduri castanii şi arămii, părul îi era ca şi sufletul: tumult, dans, spirală deasupra unui zâmbet.—Monica! Monica! Să iubeşti un zarzăr!—Să crezi că-l iubeşti.—Da. Să crezi că iubeşti un zarzăr! Ce poate fi mai delicios? mai delicat? mai proaspăt? […] Monica, îl vezi pe băieţel după o noapte de nesomn, cu părul şi pelerina stropite de petale ... de petale albe ... văzând deodată zarzărul care a înflorit peste noapte, lângă el, la capul lui, fără ca el să ştie ... […]. Zarzărul e alb şi soarele îl suflă cu mărgean ca obrajii fetiţelor când se roşesc. Băieţelul vrea să plece, fiindcă e trist după o noapte de singurătate şi nesomn. Cine-l cheamă din urmă? O bătaie de inimă, ca atunci când îţi răsare dragostea. […] În clipa aceea, Monica, îngerii sunt aproape, livada e mai albă, se întâmplă un miracol: un copil a sărutat un zarzăr! Zâmbeşte cerul! […] S-a întâmplat un miracol pe pământ! Livezile înfloresc în cor. Totul e copilăresc. Albinele murmură. Soarele se înalţă mai sus. Un copil a sărutat un zarzăr. Pământul e un început de poveste ...

În după amiaza aceea, titlul nuvelei – căci Dănuţ o numea nuvelă – fusese Un copil a sărutat un zarzăr! (Ionel Teodoreanu, La Medeleni)

ALEGE una dintre cele două variante de subiect propuse mai jos şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sarcinile de lucru, în variata aleasă.

NU AI VOIE SĂ REZOLVI AMBELE VARIANTE!

2

VARIANTA IA. LECTURA (80 de puncte)

I. Înţelegerea textului ( 16 puncte)1. Transcrie, din fiecare text propus, câte două epitete şi două comparaţii. 4 puncte 2. Explică, pe scurt, semnificaţia unei imagini artistice selectate din unul din textele propuse . 12 puncte

II. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să comentezi rolul modurilor de expunere în transmiterea

mesajului artistic în unul din cele două texte propuse, selectat de tine.

III. Scriere imaginativă (25 de puncte)Fragmentele propuse introduc cititorul într-o arhivă a sensibilităţii celor doi scriitori. Copilăria şi natura

sunt teme de o neobişnuită rezonanţă poetică, dezvăluind misterul existenţial. Scrie o compunere de 25-30 de rânduri, cu titlul Sufletul meu, o duminică a naturii, având ca suport

textele propuse, în care să prezinţi corespondenţa dintre sufletul omului şi cel al naturii. Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

respectarea relaţiei dintre titlul compunerii şi conţinutul de idei şi sentimente; utilizarea naraţiunii, ca mod de expunere dominant; folosirea adecvată a cel puţin două procedee artistice studiate; surprinderea relaţiei dintre trăirile fiinţei umane şi manifestările naturii; viziune originală asupra temei propuse.

REDACTARE - pentru ambele compuneri (14 puncte)Cele 14 puncte se acordă pentru respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie, aşezarea în

pagină a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat.

B. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII (10 puncte) 1. Defineşte expresiv termenii pădurea şi copilul, valorificând sensul figurat al cuvântului (de exemplu: Pământul e un început de poveste). 4 puncte 2. Scrie un dialog imaginar, de 4-6 replici, cu unul dintre personajele textelor propuse, despre frumuseţea eternă a naturii. 6 puncte

C. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII (20 de puncte)

1. Notează câte un sinonim pentru fiecare dintre termenii: a mângâia, tumult, fulgerător. 6 puncte

2. Se dă fragmentul: Erau atât de frumoşi zarzării înfloriţi în toi de toamnă, încât Dănuţ nici nu băgase de seamă cât de

frumoasă era Monica, subt albastrul mai închis al cerului, care-i făcea părul mai auriu – de un auriu primăvăratec – şi-n preajma zarzărilor bucuriei, care-i făceau obrajii mai rumeni.

Precizează prin ce mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului s-au format cuvintele subliniate. 6 puncte

3. Construieşte o frază, în structura căreia vei include:a) un atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis în cazul genitiv;b) două complemente directe aflate în raport de coordonare prin juxtapunere. 8 puncte

NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu.Total : 120 de puncte

3

VARIANTA A II-A

A. LECTURĂ (80 de puncte)I. Înţelegerea textului ( 16 puncte)1. Precizează, în câte un enunţ, ideea mesajului fiecărui text propus. 4 puncte 2. Explică, pe scurt, valenţele expresive ale epitetelor identificate în structurile: care-i făcea părul mai auriu, era o dimineaţă limpede. 12 puncte

II. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)Prezintă rolul descrierii în naraţiune, într-o compunere de 15-20 de rânduri, valorificând textele propuse.

III. Scriere imaginativă (25 de puncte)Fragmentele propuse introduc cititorul într-o arhivă a sensibilităţii celor doi scriitori. Copilăria şi natura

sunt teme de o neobişnuită rezonanţă poetică, dezvăluind misterul existenţial. Scrie o compunere de 25-30 de rânduri, cu titlul Sufletul meu, o duminică a naturii, având ca suport

textele propuse, în care să prezinţi corespondenţa dintre sufletul omului şi cel al naturii. Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

respectarea relaţiei dintre titlul compunerii şi conţinutul de idei şi sentimente; folosirea adecvată a cel puţin două procedee artistice studiate; surprinderea relaţiei dintre trăirile interioare şi manifestările naturii; viziune originală asupra temei propuse.

REDACTARE - pentru ambele compuneri (14 puncte)Cele 14 puncte se acordă pentru respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie, aşezarea în

pagină a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat.

B. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII (10 puncte) 1. Scrie două enunţuri, în care să existe două figuri de stil diferite, în structura cărora să se regăsească termenul lumină. 4 puncte 2. Redactează un dialog imaginar de 4- 6 replici, cu un prieten, în care să exprimi sentimentul de admiraţie pentru un personaj aparţinând fragmentului propus din opera La Medeleni, de Ionel Teodoreanu. 6 puncteC. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII (20 de puncte) 1. Ilustrează, în două enunţuri, polisemia verbului a înflori. 6 puncte2. Se dă următorul fragment: Erau atât de frumoşi zarzării înfloriţi în toi de toamnă, încât Dănuţ nici nu băgase de seamă cât de frumoasă era Monica, subt albastrul mai închis al cerului, care-i făcea părul mai auriu – de un auriu primăvăratec – şi-n preajma zarzărilor bucuriei, care-i făceau obrajii mai rumeni.

Transcrie, din acest fragment, trei cuvinte prin care să ilustrezi mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. 6 puncte 3. Construieşte o frază, în structura căreia vei include:

a) cuvântul şi cu două valori morfologice diferite;b) un nume predicativ. 8 puncte

NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu.Total: 120 de puncte

4