OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ „G. CĂLINESCU”

etapa naţională, 31 ianuarie – 4 februarie 2010clasa a XI-a

Timp de lucru: 240 de minute timpul destinat lecturii critice a textelor: 60 de minute timpul destinat redactării răspunsurilor: 180 minute

Citeşte cu atenţie textele de mai jos:

A. La vreo Dunăre turcească, Pe şes veşted, cu tutun, La mijloc de Rău şi Bun,Pân’ la cer frângându-şi treapta, Trebuie să înflorească:Alba, Dreapta Isarlâk! Ruptă din coastă de soare! Cu glas galeş, de unsoare, Ce te-ajunge-aşa de lin, Când un sfânt de muezin*, Fâlfâie, înalt, o rugăPe fuişor, la ziua-n fugă...                              * — Isarlâk, inima mea, Dată-n alb, ca o raia* Într-o zi cu var şi ciumă, Cuib de piatră şi legumă Raiul meu, rămâi aşa! Fii un târg temut, hilar Şi balcan – peninsular...

La fundul mării de aer Toarce gâtul, ca un caer, În patrusprezece furci, La raiele; rar, la turci! Bată, într-un singur vin: Hazul Hogii Nastratin.

*Colo, cu doniţi in spate, Asinii de la cetate, Gâzii, printre fete mari, Simigii şi gogoşari,Guri cască când Nastratin La jar alb topeşte in, Vinde-n leasă de copoi Căţei iuţi de usturoi, 

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE TIMPURIE, ŞCOLI, PERFORMANŢĂ ŞI PROGRAME

Joacă şi-n cazane sună, Când cadâna curge-n Lună.                   * Deschideţi-vă, porţi mari! Marfă-aduc, pe doi măgari, Ca să vând acelor case Pulberi, de pe lună rase, Şi-alte poleieli frumoase; Pietre ca apa de grele,Ce fireturi, ce inele, Opinci pentru hagealâc Deschide-te, Isarlâk!

Să-ţi fiu printre foi, un mugur. S-aud multe, să mă bucurLa răstimpuri, când Kemal, Pe Bosfor, la celalt mal, Din zecime în zecime, Taie-n Asia grecime; Când noi, a Turciei floare, Într-o slavă stătătoare Dăm cu sâc Din Isarlâk! (Ion Barbu, Isarlâk)

muezin, muezini, s.m. preot musulman care anunță din minaret ora rugăciunii.raia, raiale, s.f. teritoriu ocupat și administrat direct de autoritățile militare turcești.B.

[Manoil, împreună cu sora lui, Zenaida, şi cu piratul aromân Iaurta Chiorul, pornesc într-o călătorie spre Bucureşti, unde vor să-l răstoarne din scaunul domnesc pe Vodă. Poetul, împreună cu ceata lui Iaurta, poposeşte la un moment dat pe insula Hosna, locuită de un inventator excentric, Leonidas Ampotrofagu. Acesta se alătură cauzei răzvrătiţilor şi le pune la dispoziţie un balon, o „mongolferă”, cu care să zboare toţi spre Bucureşti. În timpul călătoriei, îl întâlnesc pe Nastratin Hogea care li se va alătura.]

— Padişah a şapte neamuri, sunt un hoge, Nastratin, Ce şi eu pe lumea asta vieţuiesc prea umilitDân cimilituri şi snoave ce cu mintea am brodit, Şi de-ngădui eu ţi-oi spune la ciubuc şi la cahvea Câte o istorioară. Numai nu te mânia!Că, vorba ăluia,

Mânia strică omenia

şiS-a supărat ca văcarul pe sat

dar tuStai strâmb şi judecă drept […]

Că, să ştie,Prostul până nu-i fudulParcă nu e prost destul

fiindcă, să mă ierte cinstiţii domniei tale ortaci,Spune-mi cu cine te însoţeştiCa să-ţi spun cine eşti

şiCine intră-n rând cu boii iese cu coarne

dar, ce să fac şi eu ?Fă-te frate cu dracul până treci puntea,

căMai aproape dinţii Decât părinţii

şiDecât cu înţeleptul în smoalăMai bine cu nebunul în ceruri.

Deci, preaiubiţilor, fac şi eu ca ăla:Lasă-mă sub pat, lasă-mă în pat

şi vă cer să-mi cruţaţi viaţa, ca să nu vă căineze lumea căDin beţie te mai trezeşti,Dar din prostie niciodată.

Sta înmărmuriţi piraţii de atâta-nţelepciune. Se-nchină adânc Iaurta-n faţa lui ca la minune Şi-i grăi:— O, Nastratine, fericită-ţi este muma Şi relighia în cari tu deprins-ai paideuma. Ci ia spune, ca să aflu în adâncuri al tău cuget,[…] Ce sâmţeşti cînd iataganul îl rotesc ca un vultan Preste ţeasta smochinită congiurată cu turban ? Oare poate-nţelepciunea să se puie cu puterea ? Au nu tace orice minte când tiranu-şi spune vrerea ? Au mai este dignitate într-un suflet asuprit ?[…]

Şi tot astfel mult mintosul Nastratin grăi în pilde, Conjurat de lefegiii puşi pe căprării şi ghilde, Până seara îşi desface trandafilii preste câmp.Unul se scobeşte-n nară, altu-şi freacă guşa tâmp, Dară-n fiecare creier cugetarea-şi face locŞi sâmţirea se aprinde. Nu e omul dobitoc, Doar să tragă aghioase şi să umple-ntr-una maţul, Ci un adamant subt ţeasta cât de groasă e nesaţul De a ştire, a pricepe toate câte sunt subt stele. Iată, noaptea se aprinde, ceriu-i plin de asfodele, Două lune sunt subt norii ca marame argintie: Una galbină dasupra, alta-n zare pe geamie, Iatagan ce-n orice suflet un balaur a ucis — E balaurul Tu Însuţi năzărit în somn şi vis... Cetitor sau cetitoare (vâj bătrân sau domnişoară)Ce-n lumină de opaiţ mă ceteşti în astă seară Năzuind să afli taina marelui Ampotrofag, A lui Languedoc i proci, dac-ai şti cât mi-eşti de drag! Crede, nu ştiu opul ista, epopeea de alviţă Ce ţi-am pus-o între mânuri, domnişor sau copiliţă, Dă ce lupt s-o-nchei, când poate nu-i decât o nălucire: Nice glorie-mi aduce, nice bani şi nici mărire Şi nu ştiu, nu ştiu, mă crede, dacă duce undeva. Mă silesc să sap un templu în o stâncă de halva,Bombonele, mieji de nucă pun pe el ca pe-o colivă Năzuind să fie totuşi un palat. Fii milostivă, Gingaşo, şi ia din carte numai cât e pentru tine. [...]

Bragă bun! Susan! Şerbeturi! Ia rahatul cu fistic! Sarailia dă dân care mierea curge pic cu pic! Zahăr candel şi smochine, la un ban o mână plină! Hei, efendi, […] vrei o cadână ? Au îţi face trebuinţă un barcaz cu pânze late Să îţi poarte cheresteaua preste-a apelor palate, Unde este dulful paşe şi morunii sunt cadii? Faci un chef? Îmi iau daireaua şi îţi cînt: pa, vu, ga, di. Giurgiu! Tu, [...]

Unde gâturi de moschee să lungesc spre cornul luniiRăsucindu-se pă turle dă biserici; unde brunii Turci bat palma la negoţuri cu moldavii cei balai Pă batali cu coade groase sulimanuri dând, şi strai. Tu eşti undeva în mine, raia dulce, asudată, Te-am văzut poate cu ochii cei ai numelui de fată Care mama îl purtase: să chemase Badislav... Turci, bulgari, tatari în mine vărs vârtute şi narav. Pă la ceasul dimineţei lapte acru, bulzi de unt Duc olteni în cobiliţe, iar armeni dân Trapezunt Au adus în piaţă vase dă aramă ciocănite. Icre moi în blide unse pă tarabe sunt lăţite. Clopotele dă biserici ortodoxe bat în dungă, Să deschide, să închide băierele dă la pungă La zaraful în dugheană, und-pă taleri dă balanţe Lei, pistoli, ţechini, carboave odihnesc printre fitanţe. Întreita ceată cari eu cu ea vă plictisii În tot cântul dinainte: palicarii fistichii, Hoţii strâmbi ai lui Iaurta, faraonii lui Zotalis, Să-ndesa pân ulicioare, trecea greu, căci matahali-s Pântre murii dă paiantă zugrăvită roz, azur.

Nori suciţi ca acadele să-nşurub pă ceriul pur... [...]

— Nu să poate. Mongolfere în Valahia să vezi?E dă rîs, de parcă-ai vede jucând şah în luncă iezi, E Valahia c-o sută d-ani rămasă-n urma lumii.Dă o luptă-aeriană de aceea teamă nu mi-i(Agrăise cu trufie Leonidas). NastratinZisă:— Poţi să ştii, efendi, că o fi un zepelin ?Totuşi noi suntem acilea-n Orient. Preste cetateSă aştepţi orcând să zboare moi covoare înflorate,Unduind între cupole, ocolind vun minaret.Ingineri aicea nu sunt, ce e drept, dar berechetîntâlneşti pre visătorii ce-n fiole dă cristalFumul des îl condensează,-al vunui djin patriarcal,Tehnologi ai fantasiei şi mehanici ai visării...Ei în cupe dă agată pic-un strop dân apa măriiŞi zăresc apoi acolo ce va fi şi ce a fost.[…]

Orientul şi Apusul mult s-ar mai fi ciondănire De o vastă panoramă nu le-ar fi stârnit uimire, Căci sub ei la două leghe Bucuresciul stă răsfrânt. Musă dragă, dă-mi o voce de seraf, să pot să-l cânt, Nu aşa cum să zăreşte, ci aşa cum mi-l închipui, Dă-mi coloarea, dă-mi perfumul care să ivească chipu-i, Dă-mi un glas precum e sonul de împărătesc păhar Buza rece de-ai atinge, clinchetind, c-un icusar, Căci îmi fuse astă urbe dragostea a mea dintâi.

Fila asta dân „Levantul” s-amiroasă a lămâiS-ar fi cuvenit, că-n curtea dă palaturi, Şuţu, Ghica,Chiparoşii şi smochinii şi-mpleteşte vesel chica,Iară sutele dă turle de biserici poleiteSunt frecate cu naramze, rodii rumene şi chitre.Mii şi mii căsuţe scunde împing botul una-n alta,Zidiri moi dă hanuri scunde parcă scoase sunt cu daltaDântr-un moşunoi dă cretă; au în curte foc şi care.Jupânesele-au-în sânuri între ţâţi enibahareŞi-n faitonuri se preumblă înfoiate-n malacof.

Au ciocoii bumbi dă sârmă şi pamblice la pantof.La un colţ podit cu scânduri dă stejar Marin ursarulGurăcaştilor în trenţe fearei le arată harulD-a juca dă lanţ cu sârma prinsă-n nasul sângerat.Un cobiliţar să lasă, gol, dă urs pă trup călcat.Mahalalele-s boite ca şi sorcove pestriţe:Corcoduşi în fundul curţii iar la geamuri sunt crăiţe,Dâmboviţa mocirloasă, fete roze-n ea fac baieCu gânsacii împreună. Porcii râncezi în hârdaiePlescăie. În jur sunt holde, vii cu strugurii brumaţiŞi pe drumuri lungi, căruţe cu boi molcomi înhămaţi.Vezi pă deal mitropolia, ca o mitră de părinte,Înălţând în nori clopotniţi ca neşte cădelniţi sfinte.Ele face să vibreze aerul ca şi de bronz.Căşi domneşti să-nşir pă uliţi, cu goi îngeri rubiconzi.Târgoveţii vin curcanii cu mărgele moi a-i punePă tarabă,-n gâinaţuri. Altul cântăreşte prune.Cântăreaţa cu daireaua zvârle pletele-n ţărână,Saltimbancul rupe-n gură lanţuri groase ca pe mână.Boeri vechi la sfatul ţării se grăbeşte în trăsurePregătiţi de-acasă toate umilinţele să-ndure,Să să-ntreacă-n osanale cum deschide Vodă gura.

[…] Şi pre toate, ca şi nouri să ridică rotocoaleDulci mirosuri de gogoaşe, de cârnaţi şi de sarmaleCe îi face să înghită-n sec pre bravii dân balon.Pîn-la ei mai urc şi başii vunui vechi acordeonIară restul îşi închipui, căci e noapte şi-abea văd.E dumnezeiesc oraşul subt al stelelor prăpăd!Sunt la două-trei palate lumini mari ca şi de zio,Te-ar uimi iluminarea sălei, dacă ai privi-o,Unde-n noaptea asta Vodă un ospăţ măreţ au dat.Lumânări dă ceară albă, împletită minunat,Cari-şi vărs dân policandre focul preste mese-ntinseUnde rupe dân fripture dregători cu barbe ninseŞi-ananaşi pântre pahare nu să ştiu la ce servesc. Farfurii dă smalţ şi aur subt purcei se-ncovoiesc.Cocoţat pă tron în capul mesei large şade Vodă. (Mircea Cărtărescu, Levantul)

Alege una dintre variantele de subiect propuse mai jos şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sarcinile de lucru.

Atenţie! Nu ai voie să rezolvi ambele variante!

VARIANTA I

A. LECTURA (80 de puncte)I. Înţelegerea textului (16 puncte)

1. Precizează patru motive literare comune textelor citate. 4 puncte2. Prezintă particularităţile prozodice ale celor două texte citate. 12 puncte

II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)Redactează un eseu de 1 – 2 pagini, în care să prezinţi modul de reliefare a imaginii cetăţii definite prin elemente balcanice, în cele două texte citate.

III. Scriere imaginativă (25 de puncte)Redactează o compunere de 1-2 pagini, care să reprezinte un monolog al lui Nastratin Hogea despre probleme ale lumii de azi.

REDACTARE - pentru ambele compuneri (14 puncte)Cele 14 puncte se acordă pentru respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat.

B. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII (10 puncte)

1. Explică, într-un text de 6-10 rânduri, rolul stilistic al persoanei a II-a, în fragmentul de text citat la punctul A. 4 puncte2. Prezintă, în 8-12 rânduri, semnificaţia versurilor: Cetitor sau cetitoare (vâj bătrân sau domnişoară)/ Ce-n lumină de opaiţ mă ceteşti în astă seară / Năzuind să afli taina marelui Ampotrofag, din textul B. 6 puncte

C. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII (20 de puncte)1. Transcrie, din textul A, trei grupuri nominale cu rol de indice spaţial. 6 puncte2. Explică rolul stilistic al folosirii substantivelor din câmpul lexical al ospăţului, în ultima strofă a textului B. 6 puncte3. Explică, într-un text de 6-10 rânduri, prezenţa registrului stilistic arhaic şi regional, în fragmentul extras din textul B. 8 puncte

Din oficiu: 10 puncteTotal: 120 de puncte

VARIANTA A II-A

A. LECTURA (80 de puncte)I. Înţelegerea textului (16 puncte)

1. Precizează patru motive literare comune fragmentelor de text citate. 4 puncte2. Prezintă, într-un text de 10-15 rânduri, semnificaţia următorului fragment din epopeea Levantul de Mircea Cărtărescu: Cetitor sau cetitoare (vâj bătrân sau domnişoară)/ Ce-n lumină de opaiţ mă ceteşti în astă seară/ Năzuind să afli taina marelui Ampotrofag,/ A lui Languedoc i proci, dac-ai şti cât mi-eşti de drag / Crede, nu ştiu opul ista, epopeea de alviţă/ Ce ţi-am pus-o între mânuri, domnişor sau copiliţă,/ Dă ce lupt s-o-nchei, când poate nu-i decât o nălucire: / Nice glorie-mi aduce, nice bani şi nici mărire/ Şi nu ştiu, nu ştiu, mă crede, dacă duce undeva./ Mă silesc să sap un templu în o stâncă de halva,/ Bombonele, mieji de nucă pun pe el ca pe-o colivă/ Năzuind să fie totuşi un palat. Fii milostivă,/ Gingaşo, şi ia din carte numai cât e pentru tine. 12 puncte

II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)Redactează un eseu de 1 – 2 pagini, în care să prezinţi modul de reliefare a imaginii cetăţii definite prin elemente balcanice, în cele două texte citate.

III. Scriere imaginativă (25 de puncte)Redactează o compunere de 1-2 pagini, care să reprezinte un monolog al lui Nastratin Hogea despre probleme ale lumii de azi.

REDACTARE - pentru ambele compuneri (14 puncte)Cele 14 puncte se acordă pentru respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat.

B. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII (10 puncte)1. Explică, într-un text de 6-10 rânduri, rolul proverbelor rostite de Nastratin Hogea în textul B. 4 puncte 2. Prezintă, folosind exemple din text, una din caracteristicile limbajului poetic, comună celor două texte. 6 puncte

C. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII (20 de puncte)1. Transcrie trei cuvinte din câmpul semantic al comerţului, din textul A. 6 puncte2. Prezintă efectul stilistic al folosirii verbelor la indicativ-prezent în poezia Isarlâk, de Ion Barbu. 6 puncte3. Explică, într-un text de 6-10 rânduri, prezenţa registrului stilistic arhaic şi regional, în fragmentul extras din textul B. 8 puncte

Din oficiu: 10 puncteTotal: 120 de puncte