xviabcemcr12 2010 gr.sc.darmanesti.doc · web viewla nivel de judeţ, structura populaţiei pe...

GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL

CONSTRUCŢII DE MAŞINI

DĂRMĂNEŞTI

Grupul Şcolar Dărmăneşti – PAS 2010_______________________________________________________________________________

PLANUL DE ACŢIUNE

AL ŞCOLII2006- 2013

REVIZUIT 2010

2


COLECTIVUL DE COLABORARE PAS 2010

1. Consiliul local: Primar ec. Spiridon Constantin2. A.J.O.F.M: d-l Ţicău Octavian3. Agent economic reprezentativ: SC MecanoElectricService

Darmanesti - ec. Coceanu Ina4. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bacău – Inspector de

specialitate: Bilbor Daniela

COLECTIVUL DE ELABORARE ŞI REDACTARE PAS 20101. Coordonator : director prof. Asandei Maria2. Responsabil : director adjunct prof. Bejan Silvia3. Coordonator de Proiecte şi Programe: prof. Ferent Laura4. Membru: ec. Pădureanu Cristina5. Membru: ing. Trifonescu Mirela6. Membru: ec. Prepeliţă Iuliana7. Membru: ing. Apetri Nuţa8. Membru: secretar Arpinte Janeta9. Membru: ing. Lazăr Carmen10. Membru: ing. Ciobanu Manuiela11. Membru: ing. Volmer Sorin

Aprobat I.S.J., Avizat Consiliu de Administratie

DIRECTOR, PROF. ASANDEI MARIA

3


Prezentul document

a fost prezentat şi aprobat în cadrul Consiliului de

administraţie al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini

Dărmăneşti din 26.10. 2010.

Director,

Prof. ASANDEI MARIA

4


Cuprins

CAPITOLUL / PARAGRAFUL PAG I. CONTEXTUL 7

1.1. Scopul 71.2. Profilul actual al şcolii

1.2.1. Cadrul geografic şi cultural1.2.2. Oferta educaţională1.2.3. Programe de colaborare

881012

1.3. Analiza rezultatelor anului şcolar anterior1.3.1. Performanţa şcolară1.3.2. Perfectionarea si formarea continuă a personalului1.3.3. Priorităţile naţionale1.3.4. Obiective si priorităţi regionale şi locale

1414171820

II. ANALIZA NEVOILOR - MEDIULUI EXTERN 242.1. Situaţia economică

2.1.1. Structura Produsului Intern Brut 2.1.2. Investiţiile în economie2.1.3. Date privind SC cu activitate şi IMM-urile

2.2. Aspecte demografice2.2.1. Populaţia totală a judeţului, pe medii rezidenţiale şi pe grupe de

vârstă2.2.2. Distribuţia populaţiei între 15-19 ani, respectiv 15-24 ani

2.3. Piaţa muncii2.3.1. Populaţia activă şi populaţia ocupată2.3.2. Structura locurilor de muncă vacante2.3.3. structura populaţiei ocupate pe principalele ramuri ale economiei

2.4. Concluzii generale reliefate din analizele incluse în PRAI şi PLAI

2.4.1. Coordonata educaţie şi formare2.4.2. Abandonul şcolar2.4.3. Cererea de competenţe

2425293252

52566262717281

858788

III. ANALIZA MEDIULUI INTERN 903.1. Predare învăţare3.2. Materiale şi resurse didactice3.3. Rezultatele elevilor3.4. Consiliere şi orientare şcolară/în carieră3.5. Calificări şi curriculum3.6. Analiza portofoliului de produse

90919394101101

IV. ANALIZA SWOT-REZUMAT 102 4.1. Puncte tari 4.2. Puncte slabe

102105

5


4.3. Oportunităţi 4.4. Constrângeri 4.5 Ameliorarea punctelor slabe

106108109

V. ASPECTELE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE 111

VI. PLANUL OPERAŢIONAL 1126.1. Priorităţi la nivelul şcolii. Acţiunile. Contextul6.2. Planul de şcolarizare pentru anul 2010-20116.3 Planul de şcolarizare pentru anul 2011-20126.4 Planul de parteneriat6.5 Finanţarea planului

112123125127131

VII. CONSULTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUARE 7.1 Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS 7.2 Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a PAS

136136137

VIII. ANEXE 1 - 31 139

6


Motto: “Menirea firească a şcolii nu e să dee învăţătură, ci să deştepte, cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.” (Ioan Slavici)

PARTEA I – CONTEXTUL

1.1. SCOPUL

Misiunea şcolii noastre este de a oferi locuitorilor oraşului nostru şi din zonă

educaţie accesibilă, de înaltă calitate, sprijinind în acelaşi timp dezvoltarea carierei,

sporirea calităţii vieţii, creşterea economică a localităţii.

Dorim pentru elevii noştri:

Oferirea unui mediu de învăţare care să încurajeze dezvoltarea

potenţialului individual şi a responsabilităţilor personale;

Asigurarea respectului, egalităţii şi demnităţii fiecărui individ,

respectarea diversităţii etnice şi culturale;

Realizarea unor parteneriate reale cu familiile elevilor şi comunitatea

locală;

Recunoaşterea şi aprecierea valorilor;

Oferirea unor programe educative variate şi atractive;

Dezvoltarea abilităţilor de gândire creativă şi critică;

Încurajarea iniţiativei ;

Implementarea noilor tehnologii informaţionale;

7


Crearea unui climat de învăţare propice dezvoltării

personalităţii şi o puternică etică a muncii;

Implicarea în programe educaţionale în scopul facilitării i procesului de

integrare europeană;

Asigurarea tuturor tinerilor de şanse egale în obţinerea unei calificări

profesionale adecvate, la standarde europene, printr-o ofertă care să

răspundă nevoilor fiecărui individ.

Se urmăreşte astfel:

la ciclul gimnazial posibilitatea de a urma liceul;

la ciclul liceal – filiera teoretică - posibilitatea de a continua studiile în

instituţii de învăţământ superior;

filiera tehnologică - posibilitatea de a se încadra în producţie şi de a-şi

dezvolta aptitudinile în şcoli postliceale şi în învăţământul superior;

la anul de completare posibilitatea de a se încadra în producţie şi de a

continua studiile liceale pe ruta progresivă de calificare.

1.2. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII1.2.1. CADRUL GEOGRAFIC ŞI CULTURAL

Şcoala noastră îşi propune asigurarea, pe lângă pregătirea intelectuală corespunzătoare şi a unei educaţii moral-civice în spiritul, noilor idealuri, favorizând astfel o raportare corectă la valori şi o înţelegere profundă a responsabilităţilor ce ne revin în societate, urmărind totodată, dezvoltarea ştiinţifică la nivelul cerinţelor actuale ale societăţii. Întreaga educaţie socială, culturală, spirituală şi tehnică tinde să urmărească, sensibilizarea tinerilor în dobândirea virtuţilor umane, intelectuale şi spirituale, o gestionare mult mai atentă şi eficientă a resurselor umane şi materiale în concordanţă cu obiectivele UE şi anume pregătirea unei forţe de muncă capabilă să se adapteze schimbărilor economice actuale având în vedere creşterea calităţii şi

8


eficienţei sistemelor educaţionale , accesul la educaţie pentru toţi, deschiderea către lume a sistemelor educaţionale şi de formare.

Şcoala noastră a fost înfiinţată în anul 1863 de preotul Iancu Longin şi a

funcţionat la început în casa acestuia în centrul localităţii. Ca instituţie şcolară

organizată, întreţinută de stat, cu local propriu, a luat fiinţă în 1864, ca urmare a

Legii Învăţământului dată de Al. I. Cuza. Între 1895 şi 1902 s-a construit localul de

piatră, model Spiru Haret care este folosită şi astăzi , în care funcţionează sala de

sport şi atelierele şcoală, iar în 1921 s-a construit un local din bârne pentru şcoala de

fete. Clădirea principală a fost construită în 1970, din cărămidă, cu două etaje,

având 14 săli de clasă şi 10 încăperi destinate administraţiei din contribuţia

voluntară bănească a cetăţenilor din Dărmăneşti. În anul 1981 clădirii principale i s-

a mai adăugat un corp tot cu 2 etaje, respectiv 11 săli de clasă, bibliotecă şi sala de

lectură iar în anul 2001 s-a mai construit un corp de clădire cu 8 săli de clasă

pentru SAM. In anul 2008 s-a construit un grup sanitar modern alipit de cladirea

principală, a fost mutată centrala termică intr-o locaţie nouă iar atelierele au fost

mutate intr-un spatiu nou, refacut complet in locul centralei termice iar 4 Sali de

clasă s-au renovat in cladirea scolii vechi.

Şcoala noastră este situată în Moldova, în Depresiunea Comăneşti –

Dărmăneşti, zonă declarată defavorizată în urma restructurărilor economice din ţara

noastră din ultimii ani ( închiderea mai multor unităţi economice : Mine, Rafinăria,

etc.) zonă care a fost afectată de inundaţiile din vara anului 2005.

Grupul Şcolar Dărmăneşti asigură instruire de specialitate în domeniile

matematică-informatică, tehnic, servicii, tehnică de calcul, proiectare CAD,

mecanic intretinere si reparatii. In 2008 şcoala noastră a primit vizita experţilor

ARACIP în vederea autorizării unei specializări noi şi anume Tehnician in turism

din cadrul profilului servicii.

Şcoala cuprinde : ciclul primar, ciclul gimnazial, liceu filiera teoretică , liceu

filiera tehnologică şi an de completare – domeniul mecanic. Având în vedere că

9


este o şcoală care asigură o instruire de specialitate pentru nivelurile I, II, III în

aceste domenii, ea recrutează elevi de pe întreaga vale a Trotuşului.

În anul 2009-2010 au fost înscrişi la cursurile de zi 1132 elevi din care 113

preşcolari cu vârste între 3-6 ani , 195 la clasele I-IV cu vârste între 6-11 ani, 257

la clasele V-VIII cu vârste între 11-15ani, 408 la liceu şi 44 in SAM, 37 la anul de

completare cu vârste între 15-19 ani. Pentru ruta progresivă liceu au fost înscrişi 38

elevi.

1.2.2 OFERTA EDUCAŢIONALĂ

Grupul Şcolar Dărmăneşti are o evoluţie ascendentă, urmărind în permanenţă să-şi diversifice oferta educaţională în funcţie de cerinţele pieţei. Formarea profesională realizată în şcoala noastră este prioritar orientată pe următoarele direcţii:

o teoretică - matematică-informatică

o tehnologică - tehnic

- serviciiSpecializările oferite de şcoala noastră acoperă nivelurile de calificare II si

III, formele de desfăşurare a instruirii fiind:

SAM –an de completare-calificări (nivel 2):

domeniul mecanic:

- Mecanic auto;

Liceu tehnologic - specializări ( nivel 2 şi 3):

Ruta directă

o Filiera tehnologică:

- profil tehnic :

o Tehnician operator tehnică de calcul ;

- profil servicii :

o Tehnician activităţi economice;

10


o Tehnician in turism

Ruta progresivă

o Profil tehnic :

- Calificarea: Tehnician mecanic întreţinere şi reparaţii;

o Filiera teoretică:

- profil real:

o Matematică – informatică.

Resursele umane: Personalul didactic este format din 72 cadre didactice : 44

profesori, 9 învăţători, 4 educatoare, 8 ingineri, 4 economisti, 3 maiştri, (total 65,77

norme didactice) din care:

titulari:

cu grad didactic I: 5 profesori , 7 învăţători , 4 educatoare, 3

ingineri, 1 maistru;

cu gradul didactic II: 9 profesori, 1 învăţător, 1 inginer, 1 maistri;

cu gradul definitiv: 10 profesori, 1 inginer, 3 economisti

fără definitivat (debutanţi): 2 profesori, 1 inginer;

suplinitori :

calificaţi cu grad I : 1 profesor, 1 învăţător,

calificaţi cu grad II : 5 profesori, 1 inginer,1 economist;

cu grad definitiv: 3 profesori, 1 inginer, 1 maistru;

fără definitiv: 3 profesori;

necalificaţi : 3 profesori

Menţionăm că dintre aceştia 4 cadre didactice sunt metodişti ai Inspectoratului

Şcolar Judeţean, 3 cadre didactice au absolvit cursuri postuniversitare, 5 cadre

didactice au urmat cursuri de master, 2 cadre didactice sunt doctorande, iar 1

învăţător, d-na Buguş Maria, este coautor al manualului “Cunoaşterea mediului”

11


pentru clasa I, aprobat prin Ordinul MEC3921/31.05.2004, Ed. SAM, coautor la

“Ghidul învăţătorului”.

În ultimii trei ani şcolari colectivul cadrelor didactice a cunoscut o revigorare

prin încadrarea de profesori tineri, licenţiaţi în diverse domenii. Media de vârstă a

colectivului de cadre didactice fiind de aproximativ 41 de ani (la ciclul primar 49

ani, la ciclul gimnazial 52 ani, la liceu 33 ani, iar la SAM 41 ani).

Personalul didactic auxiliar este format din: 2 secretare, 1 bibliotecar, 1 şi 1/2

contabil, 1 informatician, 1/2 normă administrator.

Personalul nedidactic este format din 5 îngrijitoare, 2 muncitori, 1 paznic.

Resurse materiale: Şcoala dispune de 33 săli de clasă, 3 laboratoare ( fizică,

chimie, biologie), 1 cabinet informatică, 2 laborator AEL, 4 ateliere (1 croitorie, 1

mecanica auto, 2 lacatuserie), 1 laborator tehnica de calcul, 1 cabinet SSM, 1

cabinet psihologic, o sală de lectură, 1 sală de sport ce a primit dotări substanţiale în

ultimii doi ani, terenuri de sport care au fost reabilitate in acest an, 1 cabinet

medical, 1 bibliotecă al carei număr de volume a ajuns la 14 721. În ultimii ani

fondul de carte a crescut cu suma de 14 315.95 RON , iar baza materială a

laboratoarelor a crescut cu 42.000 lei graţie dotărilor obţinute cu fonduri de la

guvern.

1.2.3 COLABORĂRI

Grupul Şcolar Dărmăneşti are o bună colaborare cu Consiliul Local şi

Primăria Oraşului Dărmăneşti, contribuţia acestora fiind substanţială în realizarea

reparaţiilor care au fost efectuate anual, şi anume reabilitarea şcolii, dar şi

asigurarea plăţii utilităţilor. Menţionăm de asemenea colaborarea cu Biserica

Ortodoxă, Biserica Catolică şi Poliţia Dărmăneşti, instituţii care ne oferă un

12


important sprijin în educaţie în contextul actual în care mulţi copii rămân singuri în

urma plecării părinţilor în străinătate în căutarea unui loc de muncă.

O bună colaborare o are şcoala noastră cu Asociaţia Culturală „Uzu” condusă

de fostul director al şcolii prof. Alexa Vasile ce are în vedere cunoaşterea istoriei

locale şi a valorilor oraşului nostru. Un număr de 10 cadre didactice sunt

colaboratori ai d-lui profesor Alexa Vasile în adunarea datelor şi redactarea

lucrărilor „Monografii dărmăneştene” (10 volume).

În ultimii ani şcoala noastră a avut un fructuos parteneriat economic cu S.C.

M.E.S. Dărmăneşti, S.C.Romaniţa SRL, S.C. Munca Tg. Ocna, SC Dimmer SRL

Comanesti, SC Ergio Prod SRL Comanesti, SC Motovit SRL Darmanesti, SC Laro

Star SRL Darmanesti, unde elevii noştri desfăşoară practica comasată sau au

efectuat vizite de lucru, fiind colaboratori şi susţinători ai şcolii noastre prin

asigurarea condiţiilor specifice practicii elevilor dar şi pentru a oferi consultanţă în

privinţa elaborării programelor pentru disciplinele opţionale de specialitate. Datorită

faptului că o serie de unităţi economice şi-au restrâns activitatea, în acest an şcolar

continuăm colaborarea cu M.E.S. Dărmăneşti şi S.C. Dimmer Comanesti, S.C.

Motovit SRL Darmanesti, SC Ergio Prod SRL Comanesti , S.C.Romaniţa SRL în

ceea ce priveşte practica elevilor noştri.

Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini Dărmăneşti colaborează cu

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă prin persoana d-lui Ţicău

Octavian ce ne sprijină cu materiale informative de ultimă oră.

În urma analizei contextului actual unitatea noastră şcolară acordă o deosebită

atenţie identificării şi cointeresării posibililor parteneri, viabili din punct de vedere al

orientării profesionale şi al dezvoltării reale pe linie economică în vederea alinierii la

standardele Uniunii Europene. Flexibilitatea şi deschiderea unităţii şcolare către

cererea de pe piaţa muncii se reflectă şi în conceperea şi propunerea de noi profiluri în

funcţie de cererile agenţilor economici, planul de acţiune a şcolii fiind elaborat pornind

de la cerere şi nu de la ofertă.

13


Formarea profesională în şcoala noastră se bucură de sprijinul C.C.D.

„Grigore Tăbăcaru” Bacău şi al Universităţii Bacău care prin departamentele sale,

Departamentul de Studii Postuniversitare şi Formare Continuă – DSPFC – şi prin

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic – DPPD – a personalului din

învăţământul preuniversitar asigură asistenţă şi consultanţă în domeniile de

management educaţional, identificarea de noi arii curriculare corespunzătoare

judeţului Bacău, asistenţă tehnică în domeniul investiţiilor pentru dotarea şi

modernizarea laboratoarelor didactice, consilierea şi îndrumarea elevilor de liceu

către domenii de viitor din învăţământul universitar, asistenţă de specialitate în

elaborarea unor programe educaţionale, a unor programe de dezvoltare şi a unor

proiecte competiţionale la nivel naţional şi internaţional.

1.3 ANALIZA REZULTATELOR ANULUI ŞCOLAR ANTERIOR 1.3.1 PERFORMANŢA ŞCOLARĂ

În vederea îmbunătăţirii performanţei şcolare şi asigurării unor condiţii propice

de instruire teoretică şi practică elevilor, în anul 2010 s-au înregistrat realizări

importante în mai multe direcţii. Astfel anul 2010 poate fi considerat unul dintre anii

cu cele mai bune rezultate de până acum. Din realizările acestui an şcolar

enumerăm :

Contactul cu agenţi economici şi crearea unui parteneriat între şcoală şi SC

„Mecano Electric Service” S.A., SC „Socom ”SA, Cooperativa „Munca”

Tg-Ocna, SC „Dimmer” SRL Comanesti, SC „Ergio Prod” SRL Comanesti,

SC „Moto Vit” SRL Darmanesti, SC „ Laro Star” SRL Darmanesti în

vederea îmbunătăţirii pregătirii profesionale a elevilor.

Realizarea unui program de reabilitarea a şcolii cu sprijinul autorităţii locale

şi a guvernului în care s-au definitivat:

14


o Reabilitarea corpului de cladire al gradinitei

o Reabilitarea unui corp de cladire cu 4 sali de clasa

o Dotarea şcolii cu simulator auto.

o Înlocuirea tuturor corpurilor de iluminat cu becuri economice;

o Igienizarea tuturor sălilor de clasă

Reorganizarea şi optimizarea spaţiilor de învăţământ a laboratoarelor şi

atelierelor, pentru o mai bună corelare a orelor de teorie cu cele de laborator

şi de instruire practică;

Dotarea laboratoarelor şcolare, cabinetului psihopedagogic şi sălii de sport

cu fonduri de la guvern ;

Rezultatele şcolare obţinute la Olimpiadele şcolare, Examenul de

bacalaureat, Examenele de competenţă profesională, Olimpiadele şcolare

interdisciplinare şi concursurile de specialitate;

Dotarea şcolii cu sistem de supraveghere video şi sistem antiefracţie din

fonduri europene;

Reamenajarea terenului de sport si transformarea acestuia intr-unul

multifunctional din fonduri europene;

Eforturile depuse de conducerea şcolii , colectivul de cadre didactice,

autorităţile locale sunt reflectate în rezultatele elevilor din şcoala noastră,

promovabilitatea, rezultatele la examene şi concursurile şcolare ( vezi anexele nr.

2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4).

Rezultatele obţinute la:

examenul de bacalaureat:

matematică-informatică : Din 15 elevi existenţi la sfârşitul anului şcolar

au promovat examenul de bacalaureat 15 din care 10 îşi continuă

studiile în învăţământul superior, 4 angajaţi în producţie, 1 somer;

15


tehnic : din 49 elevi existenţi la sfârşitul anului şcolar au promovat

examenul de bacalaureat 39, din care 11 îşi continuă studiile în

învăţământul superior, 10 angajaţi în producţie, 17 şomeri.

economic : din 25 elevi existenţi la sfârşitul anului şcolar au promovat

examenul de bacalaureat 25, din care 10 sunt admişi în învăţământul

superior şi şcoli postliceale, 1angajat în producţie.

Remarcăm o scadere a procentului de elevi care îşi continuă studiile în

invăţământul superior de la 72 % în anul anterior la 28,76% în acest an şcolar,

datorata scaderii nivelului de trai a populatiei din aceasta zona. Continuarea

studiilor de catre absolventii nostri se face in mare parte in domeniul studiat in

liceu, ceea ce dovedeste ca a fost realizata o indrumare scolara si profesionala

corespunzatoare.

examenele de competenţă profesională de - nivelul I

-nivelul II

-nivelul III

Toţi elevii au promovat examenele de competenţă profesională, avand

rezultate deosebite.

În urma participării la olimpiadele şi concursurile şcolare unii elevi au obţinut

rezulte bune şi foarte bune (conform datelor din anexa 16 şi anexa 26).

1.3.2 PERFECŢIONAREA ŞI FORMAREA CONTINUĂ A PERSONALULUI

Colectivul didactic al şcolii noastre a fost preocupat în permanenţă de

participarea la activităţi de formare, interesat de inovarea în învăţământ, de

utilizarea metodelor moderne, de realizarea unor activităţi cât mai atractive şi

interesante.

16


Astfel în anul 2009-2010 au fost înscrişi la grade didactice un număr de 11

cadre didactice: Nicolescu Liliana, Trifonescu Mirela, Pircu Mihai, Căzănel Gh,

Vasîlca Rodica, Nistor Ionela, Moţei Ramona, Moţei Elena Ramona, Goghiu Liviu,

Lazăr Carmen, Coman Marian.

Interesaţi de modernizare şi inovare toti membrii colectivului didactic au

participat la diferite cursuri de formare precum şi cu lucrări de specialitate la

simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice ceea ce a facilitate schimbul de idei

şi experienţă în ceea ce priveşte dozarea conţinuturilor, organizarea învăţării, etc.

In unitatea noastra scolara s-a desfasurat cursul de Formare a cadrelor didactice prin

activitati de mentorat, organizat de catre CCD Bacau, la care a participat intregul

colectiv de cadre didactice ( anexa25).

Tot în anul şcolar 2009 – 2010, şcoala a organizat un Simpozion naţional cu tema

“Învăţământul românesc în context european”,la care cadrele didactice din cadrul

unităţii au participat cu lucrări ştiinţifice. De asemeni, personalul didactic al unităţii

noastre a participat cu lucrări ştiinţifice şi de specialitate şi la alte simpozioane

organizate de alte şcoli (de exemplu, la Faraoani, în luna mai 2010 s-adesfăşurat

Simpozionul Internaţional “Şcoala în Europa – Înlăturarea graniţelor, conştiinţă

interculturală şi comunicare în Noua Europă”).

O modalitate de autoperfecţionare o constituie activitatea în cadrul proiectelor

educaţionale.

PROIECTELE EDUCAŢIONALE care s-au derulat în şcoala noastră pe

parcursul anului 2009-2010 sunt:

„Educaţia antreprenorială – o necesitate pentru noi de parteneriat cu

Grupul Şcolar Tg. Ocna ” - proiect avizat de I.S.J . Bacău ce a avut ca principal scop

să răspundă nevoilor de comunicare eficientă între şcoală si comunitatea locala in

vederea integrarii cu succes a tinerilor absolventi pe piata muncii de care s-au ocupat

director prof. Asandei Maria, prof. Padureanu Cristina, prof. Prepelita Iuliana ş.a.;

17


„Salvăm natura un pic” – proiect de parteneriat cu Liceul „Ştefan

Odobleja ” Bucureşti şi Ocolul Silvic Dărmăneşti .

Campania antiviolenţă

Parteneriate cu alte instituţii locale şi naţionale:

Primăria oraşului Dărmăneşti

Poliţia oraşului Dărmăneşti

Asociaţia culturală „Uzu”

Asociaţia pentru Protecţia Mediului Bacău

„Asociaţia pentru Dezvoltare şi Intervenţie Socială şi Educaţională”,

filiala Bacău

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Bacău

Asociaţia „Scut Verde”

Ocolul Silvic Dărmăneşti

Administratia Nationala APELE ROMANE –Directia Apelor Bacau

Asociatia non-profit Habitat for Humanity

1.3.3 PRIORITĂŢILE NAŢIONALE

România se află acum în complexul proces de integrare în Uniunea

Europeană, acţiune asumată politic, cu efecte semnificative asupra ocupării forţei

de muncă şi, implicit, asupra educaţiei şi formării profesionale, ca parte componentă

a educaţiei. Educaţia şi formarea profesională a forţei de muncă din România vor

contribui la definirea locului şi rolului României în structura Uniunii Europene. În

conformitate cu prevederile tratatului UE, politica educaţională a Uniunii este, în

principal, definită în context naţional, cu respectarea diversităţii culturale şi

lingvistice. Condiţiile fireşti legate de asigurarea egalităţii şanselor cetăţenilor

statelor membre UE şi candidate la piaţa muncii impun norme şi recomandări

18


acceptate de statele UE. Se are în vedere ca finalităţile în formare şi educaţie să

răspundă cerinţelor subsistemelor dezvoltate armonizat în cadrul UE.

Modernizarea metodelor de învăţare s-a concretizat în: învăţarea centrată pe

elev, învăţarea continuă prin diferite forme (seral, IDD, programe de educaţie pentru

adulţi, utilizarea eficientă a bazei materiale şi a dotărilor existente, perfecţionarea

competenţelor P.C. la nivelul cadrelor didactice dar şi în cazul elevilor).

Rezumate, priorităţile naţionale se prezintă astfel:

Planificarea ofertei educaţionale în funcţie de aspiraţiile şi potenţialul

elevilor, în concordanţă cu nevoile de dezvoltare economică şi socială a

societăţii; învăţarea centrată pe elev, dezvoltarea metodelor şi mijloacelor

pentru formare diferenţiată şi utilizarea tehnologiei computerizate constituind

priorităţile forte ale fiecărui cadru didactic pentru atingerea scopului

educaţional propus.

Asigurarea unui proces educaţional şi de formare profesională de calitate,

care determină şanse egale pentru elevii cu nevoi educative speciale.

Dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici şi modernizarea bazei

materiale asigură calitatea procesului instructiv-educativ printr-un

management educaţional în concordanţă cu standardele de dezvoltare impuse

de curriculumul şcolar.

Consolidarea capacităţilor de învăţământ TVET pentru a contribui la

dezvoltarea resurselor umane din cadrul comunităţii, în perspectiva asigurării

ofertei de învăţare continuă.

Monitorizarea, orientarea şi consilierea celor implicaţi în procesul

educaţional concretizat printr-o activitate eficientă prin care se urmăreşte

egalizarea şanselor tuturor celor integraţi în procesul de formare continuă

(elevi şi adulţi).

Conştientizarea celor implicaţi în procesul instructiv-educativ de necesitatea

atingerii obiectivului general al strategiei UE (care coincide cu obiectivul

19


şcolii noastre): promovarea unei forţe de muncă cu o calificare bine

determinată, pregătită şi adaptabilă, şi a unei pieţe a muncii care să răspundă

schimbărilor din economie).

Analiza judicioasă a studiilor efectuate de cei în drept pentru stabilirea

măsurilor concrete de îmbunătăţire a procesului instructiv-educativ şi

orientare profesională a celor din mediul rural şi a celor din zonele

defavorizate.

1.3.4 OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI REGIONALE ŞI LOCALE

Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini Dărmăneşti şcolarizează elevi

din partea superioară a Văii Trotuşului, din Judeţul Bacău.

Oraşul Dărmăneşti este aşezat în partea de vest a Judeţului Bacău, în

depresiunea intramontană Comăneşti-Dărmăneşti, din grupa centrală a Carpaţilor

Orientali pe văile Trotuşului şi Uzului, cuprinzând şi zona de confluenţă a celor

două râuri. Din această zonă se deschide şi un traseu rutier transcarpatic prin pasul

Uzului, care unea şi în trecut valea Trotuşului cu valea superioară a Oltului.

Avantajul aşezării localităţii este dat şi de aşezarea judeţului Bacău, care se

situează în zona industrială a Moldovei, central-vestice, la intersecţia principalelor

drumuri naţionale şi internaţionale spre nordul Moldovei, Transilvania, Dobrogea,

sudul ţării. Bacăul este un puternic centru comercial. Are o suprafaţă de 6.621 km

p, reprezentând 2,78% din suprafaţa ţării şi 17,97% din suprafaţa regiunii Nord –

Est, o populaţie de 716.176 locuitori, reprezentând 19,27% din cea înregistrată la

nivel regional, concentrată în 8 centre urbane ( 3 municipii şi 5 oraşe), 80 de

comune şi 485 de sate.

Oraşul Dărmăneşti are o suprafaţă de 272 km p, reprezentând 4,10% din

suprafaţa judeţului Bacău şi 0,11% din suprafaţa ţării. Populaţia oraşului este de

14.420 locuitori în anul 2009.

20


Fig.1.3.1 Suprafaţa localităţii raportată la cea a judeţului şi a regiunii

Figura 1.3.2. Populaţia pe zone

La nivelul judeţului se poate observa că zona IV, zonă în care se află şi oraşul

Dărmăneşti, se situează pe locul al III - lea, alături de zona III, după Bacău şi Oneşti

în ceea ce priveşte populaţia.

Prioritatea 1: Creşterea flexibilităţii sistemului de învăţământ TVET în judeţul BacăuObiectiv 1.1: Elaborarea şi implementarea unei proceduri aplicabile în unităţile şcolare, de identificare a cererilor de pe piaţa muncii, inclusiv a meseriilor nou solicitate şi a meseriilor nesolicitate.Obiectiv 1.2: Dezvoltarea sistemului partenerial pentru evaluarea competenţelor specifice din oferta şcolară.Obiectiv 1.3: Elaborarea şi implementarea unui mecanism de adaptare a

21

Populatia pe zone

0

50000

100000

150000

200000

250000

1

zone

Zona I Bacău

Zona II Buhuşi

Zona III Moineşti

Zona IV Comăneşti

Zona V Târgu Ocna

Zona VI Oneşti

Zona VII Sascut

Zona VIII Podu Turcului


curriculumului şcolar la competenţele specifice economiei locale, solicitate de parteneri economici.Ţinta: Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor cu minim 5% faţă de 2008.Prioritatea 2: Asigurarea şanselor egale în formarea profesională pentru elevii proveniţi atât din mediul urban cât şi din mediul rural.Obiectiv 2.1: Şcolarizarea elevilor în comunitatea în care activează respectiva unitate şcolară, în diverse calificări care să aibă ca finalitate încadrarea acestora pe piaţa muncii.Obiectiv 2.2: Susţinerea materială a elevilor defavorizaţi social prin încheierea de parteneriate, contracte, colaborări cu agenţii economici, comunitatea locală şi, îndeosebi, cu organizaţii non-guvernamentaleŢinta: Creşterea cu circa 18% a numărului absolvenţilor încadraţi în zona respectivă până în 2015.Prioritatea 3: Dezvoltarea parteneriatului dintre grupurile şcolare şi agenţii economici pentru îmbunătăţirea formării profesionale.Obiectiv 3.1: Implicarea activă a agenţilor economici în formarea profesională prin participarea la asigurarea condiţiilor optime de instruire a elevilor şi prin urmărirea integrării absolvenţilor de liceu şi SAM.Obiectiv 3.2: Dezvoltarea ofertei de formare cu programe de formare continuă la cererea pieţei şi angajaţilor pentru reducerea presiunii generate de populaţia neocupată aparţinând unor categorii dezavantajate.Ţinta:

1. Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor învăţământului tehnic în domeniul de calificare absolvit cu 15% faţă de 2005.

2. Dezvoltarea unor programe destinate unor grupuri ţintă aflate în căutarea unui loc de muncă.

3. Până în 2015, se va asigura finanţarea din surse extrabugetare, în special prin programe de formare continuă.

Prioritatea 4: Asigurarea calităţii prin sistemul TVET în judeţul BacăuObiectiv 4.1: Implementarea sistemului naţional de asigurare a calităţii în unităţile şcolare din judeţul Bacău.Obiectiv 4.2: Consolidarea structurii de formare profesională în judeţul Bacău, în contextul concurenţial al formării profesionale în spaţiul european.Obiectiv 4.3: Calificarea şi recalificarea personalului antrenat în formarea profesională în concordanţă cu cerinţele pieţei.Ţinta:

1. Implementarea în toate unităţile şcolare a „Sistemului Naţional de Asigurare a Calităţii”.

2. Până în 2015, cel puţin 20% din unităţile şcolare ce asigură nivel 3 de formare profesională să participe la proiecte de schimburi de elevi cu parteneri din Uniunea Europeană.

3. Până în 2015, absolvenţii de nivel 3 din Î.P.T. să aibă competenţe de

22


comunicare cel puţin într-o limbă de circulaţie europeană.Prioritatea 5: Sprijin pentru alegerea avizată a traseului de formare profesionalăObiectiv 5.1 : Asigurarea condiţiilor de informare, orientare şi consiliere privind cariera.Obiectiv 5.2: Reducerea pierderilor de transfer de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a de la 1,5% în 2004 la maximum 0,9 în 2015.Ţinta:

1. Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor în domeniul absolvit cu 10% în 2013 faţă de 2005.

2. Reducerea abandonului şcolar cu 20% în 2013 faţă de nivelul din 2005.3. Menţinerea aceleiaşi reţele şcolare, în prezent, şi restructurarea ei în

perspectivă.

Obiectivele prioritare ale judeţului Bacău pentru perioada 2005-2013 precizate

de PLAI sunt:

Dezvoltarea infrastructurii, cu accent deosebit pe infrastructura rurală;

Integrarea şi dezvoltarea producţiei agricole;

Protecţia mediului;

Investiţiile productive, dezvoltarea I.M.M.- urilor şi a parcurilor

industriale;

Conversia forţei de muncă şi crearea de locuri de muncă, creşterea ratei de

ocupare şi a ratei de activitate pentru conferirea securităţii locurilor de

muncă, în special pentru tineri;

Dezvoltarea turismului şi agroturismului, dezvoltarea unei industrii de

turism;

Creşterea nivelului de trai;

Întărirea ordinii publice şi a siguranţei cetăţeanului;

Întărirea rolului administraţiei publice locale şi a instituţiilor publice de

interes judeţean, creşterea calităţii serviciilor publice.

O viziune de ansamblu determină ca priorităţile PRAI să fie coroborate cu

aderarea României la Uniunea Europeană, oferindu-ne tuturor o multitudine de noi

oportunităţi. Din moment ce acest lucru s-a infaptuit, este important ca toţi cetăţenii

23


să conştientizeze provocările şi să beneficieze de şansele care se creeaza sau se vor

crea in viitor.

PARTEA A II-A - ANALIZA NEVOILOR - MEDIUL EXTERN

2.1 SITUAŢIA ECONOMICĂ

Corelat cu tendinţa de reducere a populaţiei tinere, populaţia şcolară din

învăţământul preuniversitar a scăzut puternic, cele mai mari reduceri înregistrându-

se în judeţele Iaşi (18,2%), Neamţ (17,3%) şi Bacău (17%). Menţionăm că

reducerea populaţiei tinere nu a fost singura cauză a scăderilor populaţiei şcolare, la

acest trend contribuind şi creşterea ratei abandonului şcolar, această regiune fiind

printre cele mai afectate de sărăcie severă, cuprinzând areale întinse cu populaţie

mai numeroasă în mediul rural, precum şi zone defavorizate.

Urmare a evoluţiilor demografice din ultimii ani şi a celor previzionate,

populaţia tânără îşi va reduce efectivele cu circa 20%. În rândul populaţiei de vârstă

şcolară, cea mai mare scădere este de aşteptat la grupa 15-24 ani.

De aceea, în contextul actual şi de viitor apropiat este necesară orientarea

învăţământului, atât la nivel naţional cât şi la nivel local, printr-o viziune realistă

privind dimensionarea ofertei educaţionale.

Procesul lent, dar continuu de îmbătrânire demografică, crează necesitatea

creşterii competitivităţii economice. Aceasta este strâns legată de necesitatea sporirii

competenţelor tehnice şi informaţionale ale forţei de muncă. Pe cale de consecinţă,

sistemul de învăţământ profesional şi tehnic trebuie îndrumat către creşterea ofertei

de calificări înalte şi stimularea elevilor de a dobândi un nivel de pregătire

profesională cât mai ridicat.

2.1.1. STRUCTURA PRODUSULUI INTERN BRUT

24

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Structura formarii PIB regional, %Sanatate si asistenta sociala

Invatamant

Administratie publica siaparare

Tranzactii imobiliare, inchirieresi activitati de servicii

Intermedieri financiare

Transport, depozitare sicomunicatii

Hoteluri si restaurante

Comert

Constructii

Industrie

Agricultura, vanatoare sisilvicultura


Un indicator important în descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est,

îl reprezintă Produsul Intern Brut Regional (PIBR), respectiv ponderile celor trei

sectoare economice : agricultură, industrie şi servicii în acesta.

În anul 2004 PIBR a avut o valoare de 29418.2 milioane lei preţuri curente,

acesta reprezentând 11,98% din Produsul Intern Brut Naţional (PIBN). Cât priveşte

PIBR/locuitor acesta este 7868.8 lei/locuitor, ceea ce reprezintă 69,19% din

PIB/locuitor la nivel naţional.

Serviciile şi-au adus cea mai mare contribuţie, ca pondere, cu 50,43%, urmate

de industrie cu 23,0% şi agricultură cu 15,8%. În servicii, aportul este asigurat în

principal de servicii publice (sănătate, învăţământ, administraţie publică), tranzacţii

imobiliare, transport-comunicaţii, comerţ şi construcţii.

În perioada 1998-2004, se constată că cele trei sectoare economice au deţinut

ponderi relativ constante din PIBR, neavând loc mutaţii semnificative între acestea.

În domeniul serviciilor, se constată o creştere anuală a ponderilor deţinute de

construcţii şi tranzacţii imobiliare, în timp ce în sectorul comerţului, hoteluri şi

restaurante are loc o scădere continuă până în 2003 inclusiv, iar în 2004 se constată

o uşoară creştere a acestor ponderi.

Figura 2.1.1. Structura formării PIB la nivel regional

25


Sursa: Anuare Statistice INS 1999-2006

În Regiunea Nord - Est, s-a înregistrat cel mai mare decalaj între nivelul

maxim şi cel minim al producţiei industriale, de circa 35 procente. Astfel, judeţul

Bacău care are şi cea mai mare contribuţie la realizarea productiei industriale

regionale, a realizat, în anul 2005, cel mai mare salt, de 15,3%, în special pe seama

industriei prelucratoare, cu o creştere de 19,4%.

51 % din populaţia ocupată din judeţul Bacău realizează numai 21 % din

PIBR.

Un alt indicator important este participarea judeţelor la realizarea PIBR,

respectiv la Valoarea Adăugată Brută Regională (VABR) totală şi sectorială.

Pentru a realiza o analiză s-au luat în considerare domeniile (aşa cum au fost

definite de către Institutul Naţional de Statistică) care prezintă interes din punct de

vedere al învăţământului profesional şi tehnic-TVET, respectiv agricultura, industria

prelucratoare, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transporturi, depozitare şi

comunicaţii.

Figura 2.1.2. Domeniile în care judeţul Bacău are o contribuţie semnificativă

la VABR sectorială

26


Sursa: INS Conturi Naţionale Regionale 1998-2005

Din grafic se poate deduce că domeniile în care judeţul Bacău are o

contribuţie semnificativă la VABR sectorială (mai mare decat aportul la VABR

total) sunt hoteluri şi restaurante (evoluţie relativ ascendentă până în 2002, scădere

în 2003), construcţii (evoluţie ascendentă) şi industria prelucrătoare (evoluţie

oscilantă). Aproape de medie se situează comerţul cu o evoluţie constantă şi

transporturile cu o evoluţie oscilatorie. Contribuţia cea mai redusă este asigurată de

sectorul agricultură, aceasta având o evoluţie relativ constantă.

Figura 2.1.3.Contribuţia sectorială la realizarea VAB în judeţul Bacău

Sursa: INS Conturi Naţionale Regionale 1998-2005Din câte se poate observa în grafic, aproximativ o treime din valoarea

adaugată brută judeţeană o constituie contribuţia industriei prelucrătoare (2004),

27

Bacău

15

20

25

30

35

40

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Participare la VABR a judetuluiParticipare la VAB in AgriculturaParticipare la VAB in Industrie prelucr.Participare la VAB in ConstructiiParticipare la VAB in ComertParticipare la VAB in Hoteluri si restauranteParticipare la VAB in Transp. Dep. si com.

Contributia sectoriala la realizarea VAB in judetul Bacau

0.005.00

10.0015.0020.0025.0030.0035.0040.00

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004Agricultura Industrie prelucr.

Constructii Comert

Hoteluri si restaurante Transp. Dep si com


aceasta fiind totuşi în descreştere în 2002 şi relativ constantă în 2003-2004. Al

doilea sector ca importanţă (participare în jurul a 15%) este agricultura cu o evoluţie

relativ constantă, uşor descrescătoare. Urmează transporturile şi construcţiile într-un

trend uşor crescător, şi comerţul cu o evoluţie uşor descendentă. Cea mai scăzută

contribuţie la VAB judeţean îl are domeniul hoteluri şi restaurante, acesta urmând şi

un trend descrescător.

Valoarea adaugată brută obţinută la nivelul fiecărui judeţ, contribuie la

dezvoltarea sectoarelor economice care prezintă interes pentru învăţământul

profesional şi tehnic.

Veniturile realizate de către bugetul local al oraşului Dărmăneşti se obţin, în

principal de la unităţile economice care au sediul în localitate sau în alte localităţi.

Producţia industrială în luna martie 2008 a crescut cu 3,4% în serie brută, . În

serie brută pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi la industria bunurilor

intermediare, industria energetică şi industria bunurilor de uz curent şi creştere la

industria bunurilor de folosinţă îndelungată, industria bunurilor de capital.

În cadrul industriei prelucrătoare, cele mai mari influenţe le-au avut

următoarele activităţi:

- industria extractivă: scăderi la extracţia hidrocarburilor

- industria prelucrătoare: creşeteri la industria de prelucrare a ţiţeiului,

cocsificarea cărbunelui, industria construcţiilor metalice şi a produselor

din metal, producţia de mobilier şi industria metalurgice

- in structura industriei energiei electrice, termice, gaze şi apă: scădere (-

35%) la producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze şi apă

caldă şi la captarea, tratarea şi distribuţia apei (-21,8%)

Dintre produsele existente în stoc la producători la data de dec. 2008 menţionăm:

ţesături 93,3%, lână 92,6%, pompe centrufugale 63%, cherestea 54,5%, ţiţei

supus la prelucrare 41,2%, îngrăşăminte chimice 26,4%, hârtie 23,6%.

28


2.1.2. INVESTIŢIILE ÎN ECONOMIE

A. Investiţii străine directe

Unul din motoarele creşterii economice l-a constituit investiţia străină.

Aceasta însă a fost orientată preponderent către regiunea Bucureşti-Ilfov, regiunea

NE deţinând în 2003 doar 1,3% din totalul investiţiilor străine din România. Un alt

aspect observat este repartiţia neuniformă pe judeţele regiunii, cea mai mare parte a

investiţiilor străine din regiune fiind direcţionate în 2003 către Iaşi (79,5%). Judeţele

cu cel mai mic aport de investiţie străină au fost Botoşani (0,4%) şi Vaslui (1,1%).

Din punct de vedere al dinamicii (figura nr. 2.1.4.), lider este tot judeţul Iaşi,

unde s-au produs modificări structurale pozitive în sensul creşterii ponderii

investiţiilor străine în total în perioada 1999-2003, la polul opus aflându-se judeţul

Suceava.

Figura nr. 2.1.4. Dinamica modificărilor structurale în investiţii străine

Sursa: Registrul Naţional al ComerţuluiTabelul 2.1.5. Numărului înmatriculărilor de societăţi comerciale cu participare străină la capital

Înmatriculări de societăţi cu participare străină la capital2007 2008 Evoluţia în 2008 faţă

de 2007Număr Pondere

în ţarăNumăr Pondere

în ţarăNumăr Pondere

în ţară

29


% % %Bacău 105 12,88 44 5,29 -61 -7,59

Se constată o scădere a numărului înmatriculărilor de societăţi comerciale cu

participare străină la capital faţă de anul 2007 cu 61 de societăţi.

B. Investiţii brute pe sectoare

Datele în care se prezintă structura lucrărilor de investiţii la unităţile cu

personalitate juridică pentru anul 2007, în procente, sunt preluate din InfoStat nr.

3/2008 (Publicaţie lunară a Institutului Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană de

Statistică Bacău) .

Figura nr.2.1.6. Structura lucrărilor de investiţii la unităţile cu personalitate

juridică pentru anul 2007

Investiţii în anul 2008 faţă de anul 2007:

- Total investiţii 119,7%

- Construcţii 149,3%

- Utilaje cu şi fără montaj 141,4%

- Mijloace de transport 51,5%

- Alte investiţii 74,2%

30


Repartizate pe tipuri de proprietate:

- proprietate integrală de stat de 2,2 ori

- proprietate mixtă de 2,4 ori

- proprietate integrală privată 104,6%

- proprietate cooperatistă 187,2%

- proprietate integrală străină 173,8%

- proprietate publică de interes naţional şi local 89,9%

În anul 2008 volumul total de investiţii realizat de către agenţi economici

aflaţi în eşantion a fost în creştere cu 19,7% faţă de anul 2007. În structura

investiţiilor cea mai mare pondere o deţin unităţile din sectorul privat.

În anul 2008, valoarea lucrărilor de construcţii a fost în scădere cu 25,5%

comparativ cu anul 2007.

Figura 2.1.7. Volumul de investiţii pe sectoare

Oraşul Dărmăneşti face parte din zona IV Comăneşti. În zona defavorizată

Comăneşti sunt înregistraţi 88 de agenţi economici cu certificat de investitor în zonă

defavorizată. În perioada 1.04.1999-31.12.2001 volumul investiţiilor a fost de 75,6

mil.euro, exportul a fost 25,8 mil.euro, s-au creat 1.893 de noi locuri de muncă, iar

agenţii economici au beneficiat de facilitati în valoare de 3,6 mil.euro. Furnizorii de

servicii: zona este destul de slab reprezentată în ceea ce priveşte serviciile

externalizate; dezvoltarea acestora nu a fost posibilă întrucât în faza dezvoltării

zonei (anii ”70) nu a existat cerere, iar mentalitatea actuală nu stimulează cererea

31


acestora; pentru accesarea acestor servicii este necesară contactarea furnizorilor din

municipiul Bacău.

Pentru Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini s-a investit în

construirea a patru ateliere şi reamenajarea a patru săli de clasă;

modernizarea sistemului de încălzire prin introducerea centralei termice

cu gaze;

montarea tâmplăriei termopan de exterior la întreaga clădire;

amenajarea unei clădirii speciale pentru centrala termică;

construirea grupului sanitar modern;

asigurarea de mobilier nou pentru cinci săli de clasă.

2.1.3. DATE PRIVIND SOCIETĂŢILE COMERCIALE CU ACTIVITATE ŞI IMM-URILE

Mai jos prezentăm grafic numărul de societăţi comerciale cu activitate în anul

2009 comparativ cu anul 2007.

Figura 2.1.8. Numărul de societăţi comerciale cu activitate în anul 2009

comparativ cu anul 2007

Se constată că numărul societăţilor cu activitate a crescut în anul 2008 faţă de

anul 2007 cu 10,45%, de la 9612 în anul 2007 la 10446 în anul 2009, odată cu

creşterea cifrei de afaceri (26,45%) şi a numărului de salariaţi.

În graficul de mai jos este reprezentat, conform anexei nr. 5, numărul societăţilor

comerciale în activitate, în anii 2007 şi 2009, grupate pe mediul urban şi mediul

rural.

32


Figura 2.1.9. Numărul societăţilor comerciale în activitate

Se poate concluziona că numărul de societăţi comerciale cu activitate din mediul

urban este mult mai mare decât cel din mediul rural. Numărul de firme a crescut faţă

de anul anterior şi în mediul urban şi în mediul rural, cifra de afaceri a înregistrat

scăderi în majoritatea localităţilor din judeţul Bacău, iar numărul de salariaţi a

crescut în majoritatea localităţilor.

Distribuţia sectoarelor de activitate şi contribuţia acestora la realizarea

indicatorilor economico-sociali în anul 2008 este reprezentată în tabelul 2.1.10.

Tabelul 2.1.10. Distribuţia sectoarelor de activitate şi contribuţia acestora la realizarea

indicatorilor economico-sociali

Indicator

Domeniul de activitate

Nr. soc. com. cu activitate

Cifra de afaceri (mil. Euro)

Profitul brut (mil

Euro)

Număr salariaţi

Productivi-tatea (mii

Euro/sala-riat)

Agricultură 2008 150 19,94 0,66 983 20,28

Pondere (%)

1,55 0,78 0,37 1,15

Industrie alimentară

2008 247 189,64 12,10 7.427 25,53

Pondere (%)

2,56 7,47 6,79 8,65

Industrie extractivă şi prelucrătoare

2008 298 721,67 13,89 12.607 57,24

Pondere (%)

3,09 28,46 7,81 14,67

Industria lemnului

2008 400 126,78 4,39 8.697 14,58

Pondere (%)

4,14 5,00 2,47 10,12

33


Industria uşoară

2008 247 85,77 5,14 12.827 6,69

Pondere (%)

2,56 3,38 2,89 14,93

Construcţii 2008 925 243,04 42,85 11.040 22,01

Pondere (%)

9,58 9,59 24,07 12,85

Servicii 2008 1.580 153,01 29,70 8.440 18,12

Pondere (%)

16,37 6,04 16,69 9,82

Transporturi 2008 716 162,81 16,46 4.632 35,15

Pondere (%)

7,41 6,42 9,25 5,39

Turism 2008 3.94 22,32 1,94 2.073 10,77

Pondere (%)

4,08 0,88 1,09 2,41

Comerţ 2008 4.697 811,13 50,86 17.193 47,18

Pondere (%)

48,66 31,98 28,57 20,01

TOTAL 10.446 2536,11 177,99 85.919 29,52

Numărul cel mai mare de societăţi activează în domeniul Comerţ, respectiv

4.697 de societăţi, reprezentând 48,66% din totalul numărului de societăţi cu cifră

de afaceri, urmat de sectorul Servicii cu 1.580 societăţi şi o pondere de 16,37%,

construcţii cu 925 societăţi ce deţin o pondere de 9,58%, cele mai puţine societăţi

comerciale activând în domeniul industrie alimentară 247 cu o pondere de 2,56% şi

Agricultură, 150 societăţi cu o pondere de 1,55%.

Făcând comparaţie cu situaţia societăţilor din 2007, se constată că numărul

acestora a crescut în toate domeniile, exceptând industria uşoară, unde numărul

societăţilor comerciale cu cifră de afaceri în 2008 a scăzut cu 13,02% faţă de 2007.

Figura 2.1.11. Numărul de societăţi pe domenii de activitate – judeţul Bacău

34


Creşterea cea mai semnificativă a fost înregistrată în sectorul transporturilor,

respectiv cu 34,33% faţă de anul 2007.

Oraşul DărmăneştiTabel 7

Tipuri de comerţ Număr % din numărul

total

Întreprinderi din sectorul terţiar

(servicii) Număr

% din numărul

total

1 Industrial 34 25 Intermedieri in comertul cu produse 9 9,57

2 Agricol 1 0,73 Interm. Prod. agricole 0 0

3 Piscicol 1 0,73 Intermedieri cu produse piscicole 0 0

4 Silvicultura si forestier 1 0,73 Intermedieri

materiale lemnoase 9 9,57

5 Alimentatie publica 75 55,15 Activitati catering 3 3,19

6 Constructii 5 3,68 Lucrari in constructii 25 26,607 Medical,Farmacie 3 2,21 Medicale 7 7,45

8 Auto 3 2,21 Transport, curierat, reparatii auto 9 9,57

9 Altele 13 9,56 Altele 26 27,6710 Turism 0 0 Facilitati cazare 6 6,38

Total 136 100 Total 94 100

Pe teritoriul oraşului Dărmăneşti funcţionează 136 de agenţi economici care

desfăşoară activităţi de comerţ şi servicii. Se constată o aparentă repartizare

uniformă a agenţilor economici din sectorul comerţ şi servicii. Totuşi se pot

identifica unele aspecte ce merită a fi comentate, astfel:

- unităţile cu activităţi comerciale de alimentaţie publică sunt cele mai

importante din punct de vedere numeric;

- numărul de unităţi de alimentaţie publică raportat la numărul de locuitori este

la Dărmăneşti de o unitate la 189 locuitori;

35


- în zona judeţului Bacău cu cele mai atractive peisaje, respectiv cele mai

numeroase oportunităţi turistice, nu există nici un comerciant în domeniul

turismului de agrement; este drept că se evidenţiază 19 prestatori de servicii

în domeniul facilităţilor de cazare turişti;

- prestatorii de servicii în domeniul construcţiilor sunt relativ putini;

- sunt de remarcat activităţi ce promovează tradiţii locale: artizanat.

Comparativ cu anul 2007, în anul 2008 numărul societăţilor comerciale

existente la nivelul oraşului Dărmăneşti a scăzut.

Figura 2.1.12. Numărul de societăţi comerciale în anii 2007 şi 2008 în oraşul

Dărmăneşti

Cea mai mare pondere o au agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în

domeniul comerţului. Aceştia reprezintă 48% din totalul activităţii economice, ceea

ce conduce la orientarea factorilor de conducere spre implementarea la nivelul

oraşului a unităţilor cu activitate productivă. Aceasta fiind un mijloc bun de a duce

la creşterea bunăstării populaţiei din localitate. 36% din totalul agenţilor economici

desfăşoară activităţi productive, iar 16% sunt prestatori de servicii.

Figura nr. 2.1.13. Ponderea agenţilor economici la nivelul localităţii Dărmăneşti

36


În domeniul economic, judeţul Bacău este pe locul 6 în România, realizând

4,2% din producţia industrială naţională şi 70% din activităţile economice locale.

Separat, pentru fiecare grupă componentă a CAEN, putem să precizăm:AGRICULTURĂ

Judeţul Bacău ocupă 2,8 % din suprafaţa ţării, se întinde pe o suprafaţa de

6.602 kmp, din care 42,2% este acoperită de păduri, iar 55% de terenuri agricole şi

are o populaţie de 718.125 locuitori, din care 55,84 % trăieşte în mediul rural.

În judetul Bacău există 323.000 de hectare de teren agricol, din care 186.000

arabil, iar diferenţa păşuni şi fineţe, din care mare parte în proprietatea consiliilor

locale. Împărţirea suprafeţei agricole este redată în tabelul 2.1.14.Tabelul 2.1.14. Suprafaţa agricolă în judeţul Bacău

Arabil Păşuni Fâneţe Vii şi

pepiniere

Livezi şi

pepiniere

Regiunea

Nord-est

1381306 495964 197119 34340 22038

Judeţul

Bacău

186000 85000 45000 7000 3000

În afara intravilanului localităţilor din judeţul Bacău, activităţile agricole

trebuie să rămână motorul economiei rurale. Din punct de vedere al mediului şi al

protecţiei peisajului, terenurile agricole şi pădurile, publice sau private, trebuie să

constituie centuri verzi de protecţie pentru zonele urbane. Aceste centuri vor oferi

posibilităţi de recreere pentru locuitorii zonelor rurale şi urbane.

Centurile verzi vor conţine parcuri naturale şi locuri culturale şi istorice.

Plantaţiile, semnele de informare şi de promovare de bunuri sau de servicii vor

trebui realizate în scopul întăririi caracterului rural, conform ghidului

37


CEMAT/2003. O atenţie deosebită va fi dată realizării de spaţii publice în care

populaţia rurală să se poată informa şi comunica.

Privind în viitor, agricultura se va dezvolta ca o importantã componentă a

economiei rurale. Zonele predominant agricole care au demonstrat productivitate

trebuie întreţinute şi protejate. Tipurile de plantaţii agricole vor trebui diversificate

pentru a constitui un avantaj pe pieţele urbane şi pentru a întări industria alimentară.

In zonele agricole vor fi limitate noi dezvoltări rezidenţiale, dar vor fi încurajate

acele construcţii de locuinţe şi de producţie pentru familii angajate în activităţile

agricole.

Localităţile judeţului Bacău, încurajate de guvern şi judeţ, în conformitate cu

prevederile legii 351/2001 vor realiza programe de protecţie a mediului, de

conservare a valorilor peisajului, a zonelor plantate şi a cursurilor de apă ce se

constituie ca resursã pentru aceste localităţi.

Zonele protejate se vor constitui într-o reţea de valori peisagistice şi culturale

pentru a atrage vizitatori interesaţi în turim cultural sau ecologic. Facilităţile pentru

turism vor trebui realizate în condiţii de respectare a rezidenţilor existenţi şi a

cerinţelor legale de protecţie privind modul de exploatare a acestor zone.

Potrivit datelor prezentate de primăriile locale Direcţiei Agricole şi de

Dezvoltare Rurală, în anul 2008, în judeţul Bacău au fost înregistrate următoarele

efective de animale: 100.212 bovine (cu 3507 mai puţine decât în 2007), 105.917

porcine ( mai puţin cu 2495 faţă de martie 2007), 355233 ovine şi caprine (cu 7222

mai multe decât martie 2007).

Evoluţia indicatorilor analizaţi indică faptul că este necesar a se crea

condiţiile adoptării şi implementării acquis-ului pentru a pregăti agricultura

românească pentru condiţiile pieţei unice. În etapele de negociere parcurse până la

acest moment se recomandă ca fermele să fie strict specializate, formele mixte

nefiind recomandate din punct de vedere al performanţelor posibil de obţinut.

38


Fiecare activitate are o dinamică proprie, pierderile dintr-un sector fiind greu de

compensat din activităţile conexe.

În cazul prestatorilor de servicii, pierderile masive pot deriva din lipsa

utilajelor performante şi eficiente şi din politica economică superficială de

subvenţionare a achiziţiilor de utilaje şi a combustibililor pentru agricultură.

În intravilanul şi extravilanul localităţii Dărmăneşti, sunt amplasate 7.359 ha

de teren agricol, respectiv 23 % din suprafaţa totală. Împărţirea acesteia în structura

de folosinţă este următoarea:

Teren arabil – 1.034 ha;

Teren fâneţe – 1.928 ha;

Teren păşune – 2.835 ha;

Vii – 16 ha;

Livezi – 40 ha;

Ape şi bălţi – 472 ha;

Drumuri – 133 ha;

Curţi şi clădiri - 715 ha;

Teren neproductiv – 186 ha.

Figura 2.1.15. Structura de folosinţă a terenului agricol în localitatea

Dărmăneşti

Pe terenul cu destinaţie agricolă din localitate, populaţia cultivă prioritar:

porumb, cartofi, lucernă, iar pe suprafeţe mai mici, vii, pomi şi zarzavaturi. În

39


anul 2008, în localitate, s-au obţinut 2.170 tone porumb, 300 tone cartofi, 3.000

tone fân şi lucernă, 17 tone struguri şi 100 tone fructe şi zarzavaturi.

Datorită condiţiilor pedoclimatice specifice agricultorii din zonă cultivă

cereale doar în procent de 7,9%, iar plante de nutreţ în procent de 4,8 %

(Tabelul 13). Ponderea cea mai ridicată o reprezintă pajiştile - 84%. În aceste

condiţii, creşterea animalelor reprezintă ocupaţia de bază a producătorilor

agricoli. TABEL

Structura culturilor(principale)Tabel 13 (Sursa DADR – Bacau)

GRAU PORUMB PLANTE DE NUTRET

ha to.fizic ha to.fizic ha to.fizicDarmanesti - 2008 0 0 754 2.639 280 6.250

- 2009 0 0 723 2.170 311 10.730

Se constată o uşoară creştere în anul 2009 faţă de anul 2008 a suprafeţelor

cultivate cu plante de nutreţ în detrimentul cerealelor.

Nu se pot trece cu vederea randamentele foarte scăzute la cultura

porumbului. Menţionăm că media pe judeţ este de 3.485 kg/ha, în timp ce

randamentul mediu de porumb în ţările dezvoltate ajunge până la 8,6 tone la hectar.

Pe lângă suprafeţele cultivate pentru plante de nutreţ – lucernierele, suprafaţa cea

mai mare de teren agricol ce constituie baza furajeră pentru exploataţiile zootehnice

amplasate în teritoriul celor opt comune analizate, respectiv pajiştile naturale, sunt

utilizate ca păşuni şi fâneţe ( vezi Tabelul 14). TABEL

cu suprafeţele destinate bazei furajere şi producţiile obţinuteTabel 14

LUCERNIERE PASUNI FANETE

ha to.mv ha to.mv ha to.mv

Darmanesti - 2008 150 4.050 2.835 28.350 1.928 25.064

- 280 9800 2.835 20.000 1.928 20.000

40


2009Sursa: DADR – Bacau – Darea de seama statistica Agr 2a – 2008-2009

Se constată o creştere a suprafeţelor cultivate cu plante de nutreţ – lucerniere –

cu 12% în anul 2009 faţă de anul 2008. Suprafeţele de pajişti (păşuni +fâneţe)

naturale se menţin oarecum constante în perioada analizată, în schimb se constată o

scădere cu 30% a cantităţii de masă verde obţinută în anul 2009 comparativ cu anul

2008, datorită condiţiilor meteo nefavorabile. Dar acest aspect nu justifică totuşi

modul ineficient în care sunt utilizate aceste suprafeţe de teren, deoarece au fost

deteriorate grav sau chiar scoase din circuit suprafeţe însemnate de păşuni, prin

abandonarea acestora şi apariţia de vegetaţie forestieră sau a modului

necorespunzător de valorificare prin suprapăşunat sau subpăşunat. Efectele acestor

acţiuni se regăsesc astăzi în productivitatea scăzută a pajiştilor, care abia permite o

încărcătură de animale cuprinsă între 0,2-0,5 UVM /ha. Prin lucrări nu prea

costisitoare, încărcătura cu animale poate ajunge în medie la 0,8-1,4 U.V.M/ha,

nivel de încărcare apropiat de cel din Uniunea Europeană.

Din suprafaţa totală de 30.620 ha, un număr de 23.261 teren sunt cu vegetaţie

forestieră din care 1.400 ha aparţin localităţii, 1,953 aparţin composesoratelor

Aklasi şi Ciucaşi din judeţul Harghita, 6.476 ha moşierului Ştirbei şi 13.432

Ocolului Silvic Dărmăneşti.

Cei mai mulţi crescători de animale exploatează efective de bovine, porcine şi

ovine.

Situaţia comparativă a efectivelor de animale pe anii 2008 şi 2009 se regăseşte

în tabelul următor. TABEL

efective de închidere de lună – 31.12.2009Tabel 15

BOVINE - cap PORCINE - cap OVINE - cap

Total dc. vaci Total dc. scroafe Total dc. oi fatatoare

Darmanesti - 2008 2.774 1.303 1.360 54 15.526 9.982

41


- 2009 2.224 1.202 1.800 83 14.336 9.054

Din suprafaţa destinată păşunatului s-a pus la dispoziţia crescătorilor de oi 910

ha de izlaz. În urma acestei repartizări, s-a încasat suma de 6500 lei.

737 capete de bovine şi 83 capete de cabaline au păşunat pe 1681 ha de izlaz,

fiind încasată suma de 12250 lei.

Din datele pe care le deţine Primăria Dărmăneşti, la finele anului 2009

efectivele de animale şi păsări se prezintă după cum urmează:

Bovine – 2.224 capete;

Cabaline – 657 capete;

Ovine – 14.336 capete;

Caprine –1.750 capete;

Porcine – 1.800 capete;

Păsări – 16.500 capete.

Figura 2.1.16. Efectivele de animale şi păsări în localitatea Dărmăneşti

Ca notă generală, trebuie remarcat numărul extrem de redus de animale

raportat la numărul gospodăriilor, dar mai ales raportat la suprafaţa de pajişti

naturale.

Efectivele de animale analizate anterior realizează o producţie ce este

analizată si se pot identifica o serie de evoluţii interesante, astfel :

- numărul de bovine valorificate în anul 2009 creşte cu 74% faţă de anul 2008;

- cantitatea de carne de bovine obţinută în anul 2009 creşte cu 49% faţă de

2008;

42


- bovinele sunt sacrificate la o greutate medie de 299,5 kg. în anul 2009,

faţă de 349,5 kg în anul 2008; de menţionat că la vârsta optimă pentru

sacrificare (18 luni) tăuraşii din rase de carne pot avea şi 600 - 700 kg;

sacrificând animalele la greutatea de 300 kg, se pierde perioada cea mai fertilă

din punct de vedere al sporului de creştere;

- producţia de lapte scade cu 3% în anul 2009 faţă de 2008,

corespunzător unei scăderi cu 4% a numărului de vaci; se presupune că

dificultăţile în valorificarea laptelui (din care cantitati nesemnificative

reprezinta lapte conform), determină crescătorii de vaci de lapte să se orienteze

către bovine de carne, cantităţi din ce in ce mai mari de lapte fiind destinat

consumului viţeilor;

- numărul de porcine sacrificate în anul 2009 scade cu 8% faţă de anul 2008;

- porcinele sunt sacrificate la o greutate medie de 113,9 kg. în anul 2009,

faţă de 123,2 kg în anul 2008;

- numărul de ovine valorificate în anul 2009 creşte cu 19% faţă de anul

2008;

- producţia de lapte de ovine scade cu 21% în anul 2009 faţă de 2008,

corespunzător unei scăderi cu 10% a numărului de oi fătătoare;

- producţia de carne ce se poate realiza pe pajişti este 400-600 kg/ha la

tineretul taurin, reprezentând cel mai redus cost de producţie.

CONCLUZII

Localitatea Dărmăneşti dispune de:

- mari suprafaţe de pajişti naturale – important potenţial zootehnic

- potenţial ridicat pentru agricultura ecologică

- tradiţii locale în creşterea animalelor

- existenţa unei mişcări de promovare a produselor locale

însă apar unele aspecte negative cum ar fi faptul că:

- agricultura de subzistenţă perpetuează sărăcia

43


- există o ineficientă utilizare a factorilor de producţie

- persoane calificate în meserii neagricole sunt ocupate în agricultura de

subzistenţă

- nu se valorifică oportunităţile oferite de finanţările europene

- sunt randamente scăzute la producţia vegetală şi animală

- există rase slab productive

- dotarea cu echipament agricol este necorespunzătore

- lipsa unui sistem de creditare agricol accesibil micilor fermieri

INDUSTRIA ALIMENTARĂNumărul societăţilor comerciale cu activitate din sectorul industriei

alimentare este de 247 în 2008, cu o pondere de 2,56% faţă de totalul firmelor

active, în creştere faţă de situaţia înregistrată în 2007, cifra de afaceri este în creştere

faţă de 2007 cu un număr de salariaţi în scădere. Scăderea numărului de salariaţi în

2008 faţă de 2007 demonstrează nevoia de personal recalificat precum şi necesitatea

reconversiei profesionale către acest domeniu.

Ponderea de 2,56% deţinută de domeniu în total firme cu activitate

demonstrează că în industria alimentară nu este stimulat procesul investiţional, iar la

iniţierea afacerii sunt puţine orientări către acest domeniu.

INDUSTRIA EXTRACTIVĂ ŞI PRELUCRĂTOARE

Numărul societăţilor comerciale cu activitate din sectorul industriei

alimentare este de 298 în 2008, cu o pondere de 3,09% faţă de totalul firmelor

active, în creşt7ere faţă de situaţia înregistrată în 2007, cifra de afaceri este în

scădere faţă de 200 cu un număr de salariaţi în scădere.

Numărul firmelor din acest domeniu este foarte mic, ceea ce demonstrează

interesul scăzut al intreprinzătorilor pentru industria extractivă şi prelucrătoare,

44


cauzat şi de lipsa informaţiilor privind programele de finanţare, ofertele

investiţionale şi a facilităţilor oferite de administraţia centrală şi locală.

INDUSTRIA LEMNULUI

Numărul societăţilor comerciale cu activitate din sectorul industriei lemnului

este de 400 în 2008, cu o pondere de 4,14% faţă de totalul firmelor active, în

creştere faţă de situaţia înregistrată în 2007, cifra de afaceri este în scădere faţă de

2007 cu un număr de salariaţi în scădere.

Scăderea cifrei de afaceri implică o creştere a investiţiilor de capital în tehnica

şi în pregătirea şi specializarea personalului.

În anul 2008 activitatea cea mai profitabilă din cadrul acestui domeniu a fost

realizată de firmele din sectorul de prelucrare primară, deci s-a comercializat masă

lemnoasă cu grad redus de prelucrare. Pentru activităţile precum producţia de căsuţe

şi ferestre, mobilă şi alte produse din lemn se impune o retehnologizare pentru a

creşte productivitatea care este mult sub nivelul celei de la producţia de elemente

stratificate şi exploatare forestieră.

Primăria Dărmăneşti poate valorifica anual , din terenul avut în administrare,

4.024 mc masă lemnoasă, din care 2.400 mc produse principale, 1.100 mc produse

secundare şi 524 mc tăieri de conservare.

INDUSTRIA UŞOARĂ

Numărul societăţilor comerciale cu activitate din sectorul industriei uşoare

este de 247 în 2008, cu o pondere de 2,56 % faţă de totalul firmelor active, în

scădere faţă de situaţia înregistrată în 2005, cifra de afaceri este în scădere faţă de

2007, cu un număr de salariaţi în scădere.

În registrul producătorilor de confecţii activează cel mai mare număr de firme

din domeniu, respectiv 154. Cifra de afaceri înregistrează o scădere semnificativă la

45


registrul producătorilor de ţesături, generată de faptul că cea mai mare parte din

materii prime şi accesorii sunt importate din Asia.

Ministerul Economiei şi Comerţului are în vedere implementarea unor metode

de substituire a importului, menite să furnizeze pe plan intern materii prime: in,

cânepă şi lână care nu sunt produse în prezent. Având în vedere lipsa de forţă de

muncă calificată şi creşterea nivelului salariilor, multe firme din judeţul Bacău au

adus şi intenţionează să angajeze personal din ţările asiatice, având în vedere că

productivitatea muncii creşte proporţional cu experienţa angajaţilor.

CONSTRUCŢII

Numărul societăţilor comerciale cu activitate din sectorul construcţii este de

925 în 2008, cu o pondere de 9,58% faţă de totalul firmelor active, în creştere faţă

de situaţia înregistrată în 2006, cifra de afaceri este în scădere faţă de 2006 cu un

număr de salariaţi în scădere.

Faptul că un sfert din totalul profitului brut al economiei judeţului este

obţinut de constructori, este pozitiv. Acest fapt este posibil să se datoreze

diminuării economiei subterane şi demonstrează că domeniu este unul atractiv,

oferind şansa de a se obţine profituri importante în condiţiile unor investiţii mici.

Ca o concluzie de ordin general ar fi că domeniul construcţiilor înregistrează

un uşor regres la majoritatea indicatorilor, mai puţin la numărul de firme cu

activitate.

Continuă să se investească prioritar în sectoarele Construcţii civile şi

industriale şi Construcţii drumuri. În condiţiile în care scade numărul de salariaţi în

unele sectoare, trebuie identificate meseriile pentru care este necesară recalificarea,

trebuie totodată luate măsuri pentru crearea de noi locuri de muncă. Domeniul

Construcţii drumuri, conform indicatorilor, are cele mai mari şanse de a participa, în

perioada post aderare, la realizarea de lucrări în ţările Uniunii Europene.

SERVICII

46


Serviciile reprezintă o activitate importantă în cadrul judeţului, deţinând

16,37% din numărul de firme în activitate şi 9,82 din numărul de salariaţi. Din

totalul de 9654 de agenţi economici cu activitate în anul 2008, prestatorii de servicii

reprezintă nu mai mult de 16,37%, adică 1580 de agenţi economici. Registrul de

servicii financiare a înregistrat cea mai mare creştere absolută a numărului de

societăţi comerciale, creştere datorată de apariţia societăţilor comerciale de

consultanţă, microîntreprinderi, utilizate în principal pentru a putea reduce nivelul

de impozitare a unor profituri obţinute în alte domenii de activitate.

Majoritatea serviciilor sunt reprezentate de servicii hoteliere şi restaurante

(51%), urmate de servicii de transport (18,5%), servicii poştale şi telecomunicaţii

(13,4%), servicii de reparaţii maşini (8,1%), servicii vamale şi servicii medicale.

PLAI concluzionează că, la nivelul judeţului Bacău, la formarea PIB contribuţia

majoră a avut-o sectorul servicii, în care ponderea cea mai mare o prezintă serviciile

publice: sănătate, învăţământ, administraţie publică, tranzacţii imobiliare, transport

şi comunicaţii şi comerţ.

TRANSPORTURI

Din analiza indicatorilor economici generali se poate concluziona că

domeniul transporturilor prezintă încă un grad de atractivitate mare în cadrul

capitolului servicii, în perspectiva posibililor investitori, lucru evidenţiat prin

ponderea numărului de firme şi a cifrei de afaceri. Ponderile indicatorilor

domeniului transporturilor în economia judeţului nu înregistrează creşteri

spectaculoase, dar nici nu influenţează negativ indicatorii generali, transporturile

contribuie în mod pozitiv la evoluţia tuturor indicatorilor.

Aşa cum s-a previzionat, în 2005, datorită atractivităţii prezentate de

domeniul transporturilor privind posibilităţile de investiţii, în anul precedent s-a

produs o creştere a interesului întreprinzătorilor faţă de acest sector al serviciilor.

Evoluţia deficitară a economiei judeţului, în special privind volumul exporturilor a

condus la scăderea valorică a cifrei de afaceri şi a profitului înregistrate în

47


transportul rutier de marfă, ceea ce a produs descreşteri în ceea ce priveşte

indicatorii economico-financiari ai domeniului. Firmele din registrul rutier de marfă

înregistrează cele mai scăzute valori la majoritatea indicatorilor, transportul rutier de

persoane, deşi nu înregistrează creşteri spectaculoase, este domeniul în care se mai

înregistrează valori pozitive, iar transportul aerian, în special de marfă, nu este încă

atractiv, scăderea cifrei de afaceri cu 40%, relevând faptul că interesul pentru acest

sector este încă scăzut.

TURISM ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

Numărul societăţilor comerciale cu activitate din sectorul turism şi

alimentaţie este de 394 în 2008, cu o pondere de 4,08% faţă de totalul firmelor

active, în creştere faţă de situaţia înregistrată în 2007, cifra de afaceri este în creştere

faţă de 2007 cu un număr de salariaţi în scădere.

În tabelul de mai jos se prezintă situaţia indicatorilor economico-financiari

după registrele operatorilor din turism şi alimentaţie publică.Tabelul 2.1.17. Situaţia indicatorilor economico-financiari după registrele operatorilor din turism

şi alimentaţie publică

Registru

Indicatori economico-financiari

Agenţii de turism

Unităţi de cazare

Unităţi de alimenta-ţie

publică

Agrotu-rism

Total

Număr societăţi comerciale cu activitate

2007 35 15 273 9 3322008 53 16 314 11 394Evoluţie (%) 51,43 6,67 15,02 22,22 18,67Pondere (%) 13,45 4,06 79,70 2,79 100,00

Cifra de afaceri (mil. euro)

2007 2,20 3,92 10,24 0,24 16,602008 2,92 4,61 14,44 0,34 22,31Evoluţie (%) 32,73 17,60 41,02 41,67 34,40Pondere (%) 13,09 20,66 64,72 1,53 100,00

Profitul brut (mil. euro)

2007 0,29 0,29 0,85 0,05 1,482008 0,37 0,40 1,11 0,06 1,94Evoluţie (%) 27,59 37,93 30,59 20,00 31,08Pondere (%) 19,07 20,62 57,22 3,09 100,00

Număr salariaţi 2007 112 394 1623 52 21812008 195 361 1467 50 2073Evoluţie (%) 74,11 -8,38 -9,61 -3,85 -4,95Pondere (%) 9,41 17,41 70,77 2,41 100,00

Productivitate (mii euro/sal)

2007 19,64 9,95 6,31 4,62 7,612008 14,97 12,77 9,84 6,80 10,76

48


În anul 2008, numărul turiştilor participanţi la acţiunile organizate de agenţiile cu

licenţă din judeţul Bacău ce au avut activitate turistică a fost de 53.011 turişti din

care 48.641 turişti au preferat acţiunile turistice interne (91,8%) şi 4.370 turişti au

preferat acţiunile turistice externe (8,2%).

Tabelul 2.1.18. Numărul turiştilor participanţi la acţiunile organizate de agenţiile cu licenţă din

judeţul Bacău

Tipul de acţiune turistică

Anul 2008

Număr participanţi Turişti - zile

persoane % număr %

TOTAL, din care: 53.011 100,0 371.114 100,0

Externe 4.370 8,2 32.913 8,9

Interne 48.641 91,8 338.201 91,1

din care: 100,0 100,0

- de minim 4 zile 39.735 81,7 326.124 96,4

- între 1 şi 3 zile 4.864 9,9 12.077 3,6

- fără înnoptări 4.042 8,4 0 0,0

Activitatea unităţlor de cazare turistică în anul 2008 este prezentată în Anexa nr. 7.

Pe localităţi numărul cel mai mare de turişti s-a înregistrat la Slănic Moldova,

urmat de municipiul Bacău şi la mare distanţă s-a situat municipiul Oneşti. Din

categoria celorlalte localităţi se menţionează că a fost cazat un număr mai mare de

turişti în :

- Târgu Ocna 5.590 de turişti

- Oituz 4.370 de turişi

- Hemeiuş 1.966 de turişti

- Comăneşti 1.926 de turişti

Comparând anul 2008 cu anul 2007 se constată o creştere a numărului

turiştilor care au vizitat judeţul Bacău cu 7.691 persoane (+6,3%), determinată de

49


creşterea numărului de turişti români, în timp ce numărul turiştilor străini a scăzut.

Creşterea numărului de turişti a fost determinată în principal de creşteri

semnificative a numărului de turişti ce au vizitat Slănic Moldova (13.086 persoane),

în celelalte oraşe înregistrându-se, în general, scăderi respectiv la Bacău (2.133

turişti români).

COMERŢ

Se poate concluziona că sectorul comercianţilor reprezintă unul din cele mai

importante segmente ale economiei judeţului Bacău, fiind sectorul care a oferit

încredere intreprinzătorilor, care deţinând un capital iniţial minim pot dezvolta o

afacere din care să obţină profit şi respectiv să-şi plaseze afacerea pe nivele

competitive.

Intreprinderi mici şi mijlocii – IMM

În această categorie se încadrează:

- microintreprinderi – până la 9 angajaţi

- întreprinderi mici – între 10 şi 49 de angajaţo

- întreprinderi mijlocii – între 50 şi 249 angajaţi

Tabelul 2.1.19. Indicatori tehnico-economici

Indicatori tehnico-

economici

Firme cu CA Pondere sector

IMM %Total IMM

Număr firme 9654 9609 99,6

Cifra de afaceri

(mil. euro)

2536,1 1504,97 59,3

Profit brut (mil. 177,99 142,38 80

50


euro)

Număr de salariaţi 85924 57378 66,8

Productivitate (mii

euro/salariat)

29,52 26,23 -11,1

Total întreprinderi

Micro-întreprinderi

cu 1-9 salariaţi

Întreprinderi cu 10 -49 salariaţi

Întreprinderi cu 50 - 249 salariaţi

Întreprinderi cu peste 250 salariaţi

Orasul DarmanestiNumăr 263 250 12 1 0

% 100 95,05 4,57 0,38 0

Deoarece în anul 2007 erau înregistrate 8.756 IMM-uri, se constată o creştere în

2008 cu 9,7%.

În oraşul Dărmăneşti, activează 263 de agenţi economici în sectorul industrie

(tabel nr. )

Tabel nr.2.16 Agenţi economici - industrie

Se constată că în proporţie covârşitoare microîntreprinderile (cu mai puţin de

10 angajaţi) deţin ponderea agenţilor economici.

Figura 2.1.20. Numărul de IMM-uri la nivelul judeţului

51


În 2007, au fost puse spre vânzare către populaţie, în Dărmăneşti, produse

alimentare şi industriale în valoare de 900.000 lei. La această sumă se poate adăuga

şi suma de 82.161 lei, care reprezintă vânzări de produse agro-alimentare şi cereale

în cadrul târgului săptămânal ce se desfăşoară pe raza localităţii.

Încasările bugetare la nivelul primăriei Dărmăneşti, la data de 31.12.2007, erau

în valoare de 11.069.000 lei.

În oraşul nostru, primăria a avut în vedere şi protejarea mediului înconjurător,

prin diferite lucrări de îmbunătăţire a factorilor de mediu. Aici putem aminti

următoarele activităţi: reorganizarea colectării gunoiului menajer, amenajarea

punctului de colectare a gunoiului, lucrări de fezabilitate a cursurilor apelor râurilor

care au provocat inundaţii în anul 2005.

2.2 ASPECTE DEMOGRAFICE

2.2.1. POPULAŢIA TOTALĂ A JUDEŢULUI, PE MEDII REZIDENŢIALE ŞI PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Regiunea NE, din cadrul căreia aparţine judeţul Bacău, respectiv oraşul

Dărmăneşti, reprezintă cea mai mare regiune a României (15,4% din suprafaţa

totală).

Din cele şase judeţe ale regiunii NE, cei mai mulţi locuitori erau concentraţi în

Iaşi (821.621), iar cei mai puţini în Vaslui (459.255).

Populaţia regiunii este concentrată în 45 centre urbane, 497 comune şi 2413

sate.

Conform anuarului INS 2006, populaţia stabilă a judeţului Bacău a fost de

723.518, reprezentând 19,38% din cea înregistrată la nivelul regiunii Nord Est. În

ciuda sporului natural pozitiv înregistrat în ultimul timp, populaţia judeţului Bacău

este relativ constantă, deoarece este contrabalansată de efectele migraţiei populaţiei

către ţările Uniunii Europene.

52


Populaţia judeţului Bacău este concentrată în 8 municipii şi oraşe, 81 de

comune şi 382 sate.

După judeţul Iaşi, care este pe primul loc în ceea ce priveşte ponderea cea mai

mare a populaţiei urbane (47.0%), urmează judeţul Bacău cu 46.5%. Ponderea cea

mai mare, la nivelul judeţului, deţinând-o populaţia rurală. Judeţul Bacău cuprinde

trei municipii (Bacău, Oneşti, Moineşti) şi cinci oraşe (Buhuşi, Comăneşti,

Dărmăneşti, Târgu-Ocna şi Slănic-Moldova).

În oraşul Dărmăneşti trăiau în anul 2009, 14.420 de persoane. Aici existau

4188 de gospodării, din care 215 aparţineau rromilor.

Figura 2.2.1. Populaţia oraşului Dărmăneşti raportată la Regiunea NE şi la judeţul

Bacău

Populaţia reprezintă

elementul central în definirea şi

structurarea oricărei strategii pentru o dezvoltare durabilă. România a intrat în al

optsprezecelea an de declin al populaţiei şi tendinţa va continua şi în anii următori.

Populaţia judeţului Bacău, care este acum una dintre cele mai tinere din ţară,

va îmbătrîni din ce în ce mai mult în următorii ani. Aceasta este concluzia unei

analize realizate de către Eugenia Harja, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică

(DJS) Bacău.

Din totalul populaţiei urbane, 54,14% este concentrată în municipiul Bacău,

acesta fiind al 11-lea municipiu din ţară. Deşi ponderea municipiului Bacău în

53


populaţia judeţului scade, acesta îşi păstrează rangul avut la recensămintele

anterioare în ierarhia municipiilor ţării.

Figura 2.2.2. Variaţia populaţiei în mediul urban

Sursa INS 2006

Densitatea populatiei judetului Bacau este de 108,47 locuitori/km.p., faţă de

91 media ţării şi de 100 media Regiunii de Nord-Est. Din acest punct de vedere

ocupăm locul 2 în regiune după judeţul Iaşi şi locul 7 pe ţară (fără a lua în

considerare municipiul Bucureşti) după judeţele: Ilfov, Prahova, Iaşi, Galaţi,

Dâmboviţa şi Brasov.

Figura 2.2.3. Repartizarea populaţiei în judeţul Bacău pe cele opt zone

ocupaţionale

54

180516

24128

52259

200502446914370

509713191

0

20000

4000060000

80000

100000

120000

140000160000

180000

200000

1

Populatia oraselor din judetul Bacau

BacăuMoineşti

Oneşti Buhuşi

Comăneşti

DărmăneştiSlănic-Moldova

Târgu Ocna

Populatia pe zone

0

50000

100000

150000

200000

250000

1

zone

Zona I BacăuZona II BuhuşiZona III MoineştiZona IV ComăneştiZona V Târgu OcnaZona VI OneştiZona VII SascutZona VIII Podu Turcului


Structura populaţiei pe medii de viaţă socială s-a modificat esenţial în ultimii

10 ani. La 1 iulie 2008, 45,4% din populaţia judeţului era concentrată în urban şi

54,59% în rural.

Figura 2.2.4. Populaţia în judeţ pe sexe şi medii, la 1 iulie 2008

Sursa INS 2008

La 1 iulie 2008 judeţul Bacău înregistrează următoarea structură pe sexe:

355.303 populaţie masculin ( în urban 44,16% şi 55,84 în rural) şi 362.822

populaţie feminină (în urban 46,62% şi 53,37 în rural). Populaţia feminină este

concentrată în urban, în timp ce populaţia masculină este mai mare în rural.

Figura 2.2.5. Repartizarea populaţiei M şi F în urban şi rural

55

Rural

197166

192272 M

F

161569

172511

M

F

Urban


La nivelul Dărmăneştiului, din cei 14.412 de locuitori, 7145 erau bărbaţi, iar

7267 erau femei.

Figura 2.2.6. Repartizarea populaţiei M şi F în Dărmăneşti

Structura pe sexe a populaţiei la nivelul judeţului, cât şi la nivelul localităţii,

evidenţiază o repartizare echilibrată a populaţiei pe sexe.

2.2.2. DISTRIBUŢIA POPULAŢIEI ÎNTRE 15-19 ANI, RESPECTIV 15-24 ANI (VÂRSTĂ ŞCOLARĂ)

Rata de substituire indică presiunea demografică ce va fi exercitată pe piaţa

muncii de tinerii care vor intra în rândul populaţiei active. În judeţul Bacău rata de

substituire este de 1,16 în 2006, valoare supraunitară ceea ce înseamnă că populaţia

care va intra pe piaţa muncii (peste 24 ani) va fi mai numeroasă decât cea care se

pensionează (peste 59 ani).

Populatia tânără (cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani) a judeţului este de 123.146

persoane, reprezentând 17,14% din populaţia totală, populaţia adultă (cu vârsta

cuprinsă între 15-59 ani) este de 464.611 persoane, reprezentând 64,69%, iar

populaţia vârstnică (de 60 ani şi peste) este de 130.368 persoane, reprezentând

18,15%.

În următorii ani va scăde ponderea tinerilor, dar va creşte ponderea populaţiei

vârstnice. Vârsta medie a populaţiei va creşte de la 36,5 ani la 37,2 ani (1,2 la sută),

creşterea fiind mai puţin pronunţată în zonele rurale, de la 37,1 ani la 37,8 ani (1,9 la

56

Populaţia în judeţ pe grupe de vârstă

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80-84

varsta

num

ăr lo

cuito

ri

Grupa de vârstă (ani)


sută) faţă de urban, de la 35,8 ani la 36,4 ani (1,7 la sută). Din analizele realizate la

Direcţia Judeţeană de Statistică, de la o populaţie de 706.623 de persoane, în 2002,

judeţul Bacău va junge la 701.562 în 2010 şi la 694.607 în 2015. În 2015, copiii de

pînă la 14 ani vor avea o pondere de 16,3 la sută din total, persoanele cu vîrste de

15-59 de ani, 62,34 la sută, iar băcăuanii de peste 60 de ani vor fi 22,36 la sută din

totalul locuitorilor judeţului.

În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi

ponderii populaţiei vârstnice ( de 65 ani şi peste).

Comparativ cu 1 iulie 2002, în anul 2008 se remarcă reducerea ponderii

populaţiei tinere (0-14 ani) de la 17,14 % la 14,35%.

Figura 2.2.7. Structura populaţiei pe grupe de vârstă în 2008 - judeţul Bacău

La nivel de

judeţ, structura

populaţiei pe grupe de vârstă semnalizează tendinţe accentuate de îmbătrânire, cu

efecte semnificative în următorii 10 -15 ani. În medie, grupele de vârstă 0 – 4 ani şi

5 – 9 ani reprezintă cca. 6% din numărul total de locuitori, iar grupele de vârstă a

III-a (60 – 64 ani, 65 – 69 ani, 70 – 74 ani, 75 ani şi peste) reprezintă cca. 5%. În

acelaşi timp, grupa de vârstă 35 – 39 de ani are acelaşi procent de 5,5% din numărul

total de locuitori.

În mediul urban, structura populaţiei prezintă urmatoarele caracteristici:

grupele de vârstă 0 – 4 ani şi 5 – 9 ani reprezentând cca. 4,5 – 5%. Din cele 8

57

Rata generala de fertilitate

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49

Grupa de varsta

Bacău


localităţi urbane, municipiul Bacău are poziţia cea mai defavorabilă, grupele de

vârstă enunţate având ponderi cuprinse între 4 şi 4,6%. În mediul rural, numărul

celor peste 60 de ani a crescut, grupele de vârstă din această categorie, având fiecare

o pondere de cca. 5,6% faţă de totalul populaţiei. Procesul de îmbătrânire

demografică este prezent în special în sud – estul judeţului (comunele Glăvăneşti,

Motoşeni, Dealu Morii, Vultureni, Răchitoasa, Stănişeşti).

În judeţul Bacău, populaţia şcolară reprezintă 21,02% din populaţia totală.

Numărul de elevi reprezintă 16,53% din total, peste media de 15% la nivel naţional

şi 3,5% din copiii de vârstă preşcolară frecventează 88 de grădiniţe. Populaţia cu

pregătire superioară este concentrată în zona de polarizare a localităţilor urbane şi

dispersat în mediul rural. Zona de est are cel mai mic procent de persoane cu studii

liceale absolvite.

Fenomenele care au condus la scăderea populaţiei în ultimii ani sunt:

- fertilitatea – cu o valoare de numai 1,3 copii la o femeie, aceasta este scăzută şi

nu asigură înlocuirea generaţiilor. Pentru înlocuirea generaţiilor, fertilitatea ar

trebui sa fie de 2,1 copii la o femeie.

La nivelul localităţii, fertilitatea are o valoare de 2,13 copii la o femeie, ceea

ce indică un nivel mai ridicat decât cel obţinut la nivelul judeţului. Dacă acest

procent s-ar putea menţine şi extinde şi la nivelul celorlalte localităţi ale judeţului,

înlocuirea generaţiilor ar fi garantată.

Până în anul 2002 (inclusiv), regiunea Nord-Est a fost singura regiune din

România care a înregistrat valori pozitive ale sporului natural. După această dată,

sporul natural este negativ, urmând tendinţa din planul naţional.

Figura 2.2.8. Rata generală de fertilitate (număr copii născuţi la 1000 femei)

58

22 24

217262

-195-238-250

-200-150-100-50

050

100150200250300

M F M F M F

Imigranţi Emigranţi Soldul migraţieiinternaţionale

Migratia internationala in judetul Bacau


Sursa INS 2006

- migraţia externă – are valori foarte ridicate (în special migraţia temporară pentru

muncă). Dintre cei plecaţi la muncă, 65% au vârste între 20 şi 40 de ani. La

Dărmăneşti, această migraţiune se ridică la un număr de 1153persoane plecate în

străinătate (7,9 din totalul populaţiei oraşului).

Figura 2.2.9. Migraţia populaţiei din judeţul Bacău spre ţările U.E.

SURSA INS 2006

- mortalitatea generală – înregistrează încă valori ridicate în România, deşi s-a

stabilizat după 2000 în jurul valorii de 12 decedaţi la 1000 de locuitori.

În localitatea noastră, în anul 2008, s-a înregistrat o rată a mortalităţii de

1,04%. Numărul de născuţi vii a înregistrat o creştere uşoară în anii 2002-2005 cu

implicaţii în ponderea viitorilor şcolari din 2009/2010.

Figura 2.2.10. Evoluţia populaţiei judeţului Bacău de vârstă şcolară în perioada

2007-2014

59

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014


Încadrarea socio-profesională din oraşul Dărmaneşti se prezintă astfel :

Ocupată în industrie: 1860 persoane, din care 1663 în localitate şi 197 în

alte localităţi.

Populaţia în şomaj: 346 persoane, din care 224 bărbaţi şi 122 femei.

Populaţie cu pensie pentru limită de vârstă: 2720 persoane.

Populaţie incadrată în alte categorii de pensii:

a. Veterani de război -170 persoane

b. Pensionari cu handicap-390 persoane

c. Pensionari nevăzători-59 persoane

d. Alte categorii de pensii-15 persoane

Asistenţi personali la persoane cu handicap: 118 persoane.

Locuitori care primesc ajutor social: 936 persoane.

Populaţie încadrată în învăţământ: 192 persoane.

Populaţie încadrată în administraţie-71 persoane.

Populaţie şcolară total: 2552 persoane,din care :

- prescolari- 507

- elevi clasele I-VIII- 1460

- elevi clasele IX-XII- 468

- elevi S.A.M. – 81

60


Plecaţi în străinătate – 1135 persoane.

Figura 2.2.11. Structura populaţiei şcolare din localitatea Dărmăneşti

Conform datelor înregistrate în ultimul recensământ (martie 2002), distribuţia

pe etnii a populaţiei la nivelul regiunii reflectă că românii deţin o majoritate

absolută (97.43% din total populaţiei), urmaţi la mare distanţă de rromi, 1,66%,

maghiari, 0.64%, ceangăi, 0,12%, nedeclarată, 0,04%, germani, 0,03%, italieni,

0,01%, greci, 0,01%, armeni, 0,01% şi altă etnie, 0,01%.

Structura religioasă a populaţiei cuprinde următoarele culte: ortodocşi 81,22%,

romano-catolici 17,01%, penticostali 0.56%, adventişti 0.35%, alte religii 0,16%,

nedeclaraţi 0,14%, creştini de rit vechi 0,14%, creştini după Evanghelie 0,14%,

baptişti 0,07%, greco-catolici 0,07%, evanghelici 0,05%, populaţie mozaică 0,02%,

reformaţi 0,02% şi atei 0,03%.

În oraşul Dărmăneşti din cei 14.412 de persoane 13.220 sunt români, 1178 de

etnie rromă, 11 de etnie maghiară şi 3 persoane de alte etnii. Peste 98 % din

locuitori sunt ortodocşi şi catolici, restul apaţinând altor culte, care nu sunt

semnificative.

CONCLUZII1. Populaţia care trăieşte în mediul rural este mai ridicată, ca număr, decât cea

din mediul urban (54,59% din total populaţie);

61


2. Populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară (0-14 ani şi 15-19 ani) locuieşte

predominant în mediul rural;

3. Rata de substituire este supraunitară (1,16), indică pentru perioada următoare

un aflux de forţă de muncă a tinerilor absolvenţi în 2008;

4. În perioada 2008-2014 se estimează o scădere a populaţiei de vârstă şcolară,

categorie care interesează sistemul Î.P.T., cu o medie de 25,42%;

5. Conform prognozei realizate de INS, populaţia de vârstă şcolară,15-24 ani, va

descreşte în perioada 2005-2025 cu aproximativ 28%.

2.3 PIAŢA MUNCII2.3.1 POPULAŢIA ACTIVĂ ŞI POPULAŢIA OCUPATĂ

Populaţia ocupată cuprinde, conform metodologiei Anchetei

statistice asupra forţei de muncă în gospodării, toate persoanele de 15 ani şi peste

care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel

puţin o oră în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri

sub forma de salarii, plată în natură sau alte beneficii. Pentru lucrătorii pe cont

propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi care lucrează în agricultură, durata

minimă este de 15 ore (conform Institutul Naţional de Statistică)

Populaţia ocupată se clasifică în categorii de persoane ocupate în funcţie de

statutul profesional.

În tabelul nr. 2 sunt analizate grupuri de persoane având statutul profesional

situat în următoarele categorii:

- salariat - este considerată persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui

contract de muncă într-o unitate economică sau socială - indiferent de forma ei de

proprietate - sau la persoane particulare, în schimbul unei remuneraţii sub forma de

salariu;

- patron - este persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria sa unitate

(intreprindere, agenţie, atelier, magazin, birou, fermăetc.), pentru a cărei activitate

are angajaţi unul sau mai mulţi salariaţi.

62


- lucrator pe cont propriu - este persoana care-şi exercită activitatea în unitatea

proprie sau într-o afacere individuală, fărî a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau

nu de membrii familiei neremuneraţi.

Evolutia numarului de salariati

Tabel 2Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ComunaAGAS 280 242 256 259 324 367ASAU 280 266 375 436 446 382BRUSTUROASA 222 197 187 183 232 145DARMANESTI 2611 1844 1857 1604 1671 1462DOFTEANA 784 717 681 768 786 861GHIMES - FAGET 277 257 272 301 347 289PALANCA 129 117 126 113 133 152PODURI 164 152 168 230 230 234

Total GAL 4747 3792 3922 3894 4169 3892Sursa Institutul National de Statistica – Directia Judeteana de Statistica BACAU1

Interpretând tabelul (Tabel 2) de mai sus se constată următoarele:

- - numărul persoanelor ce obţin venituri (salarii, dividende) desfăşurand activitate ca

lucrator pe cont propriu în agricultură este foarte mic în comparaţie cu alte sectoare,.

Deşi se constată o creştere considerabilă a acestora în anii 2008 şi 2009; explicaţia

cea mai la îndemână este aceea că persoanele în cauză s-au înregistrat în baza

Ordonantei 44/2008 la Oficiul Registrului Comerţului ca persoane fizice autorizate

sau întreprinderi familiale în scopul evidenţierii unui venit ce le conferă drepturi la

subventii agricole sau la asistenţă medicală;

- numărul persoanelor care obţin venituri în calitate de membri ai unor exploataţii

agricole (salariaţi sau lucrători pe cont propriu) este totuşi foarte redus în comparaţie

cu numărul de exploataţii agricole înregistrate în zonă ; menţionam că arealul Zona

Muntelui, prezentat în tabel, este preponderent rural, inclusiv oraşul Dărmăneşti fiind

înregistrat cu numeroase exploataţii agricole; se pot interpreta aspectele de ordin

1 Conform adresei nr 12053/15.02.2010 primita de la Institutul Natinal de Statistica, pentru perioada 2005-2007 repartizarea numarului mediu de salariati pe activitati s-a facut confroma CAEN rev.1, in timp ce pentru anii 2008-2009, repartizarea numarului mediu de salariati s-a facut conform CAEN rev.2. Din acest motiv, la nivel de localitate, datele sunt comparabile doar pe total salariati, structura pe activitati a numarului mediu de salariati din perioada 2005-2007 nefiind comparabila cu cea aferenta anilor 2008-2009.

63


social care derivă din numărul atât de mare de persoane care nu lucrează în baza unui

contract de muncă, fără a fi înregistraţi vreodaă ca şomeri, şi de aici efectele asupra

familiilor acestora în ce priveşte accesul la sistemele de asistenţă socială – asistenţă

medicală, pensii, formare profesională, etc.;

- numărul persoanelor ce-şi desfăşoară activitatea în sectorul industrial şi artizanat

este (exceptie anii 2006 şi 2007) mai mare decat al celor angajati în servicii2 (Tabel

3);

TABEL 3

Numarul persoanelor angajate in sectorul industrial si artizanat /servicii

- scăderea dramatică a numărului de persoane angajate în activităţile industriale

indică existenţa unei resurse de forţă de muncă calificată, în prezent

neocupată, dar cu potenţial de dezvoltare în condiţiile redeschiderii unor

activităţi ce şi-au redus activitatea sau au fost lichidate, ori prin orientare

profesională şi recalificare în meserii ce vor fi căutate odată cu depăşirea

crizei şi relansarea economiei naţinale şi implicit locale;

- de remarcat numărul destul de mare de persoane care lucrează în domeniul

serviciilor;

2 Pescuit silvicultura si servicii anexe- Hoteluri si restaurante- Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor- Alte activitati de servicii colective sociale si personale- Servicii religioase- Activitati de aparare nationala, ordine publica si protectie civila- Educatie si sanatate

64


- se evidenţiază începând din anul 2007 tendinţa de descreştere a numărului de

persoane angajate in activităţi industriale şsi servicii, tendinţăta ce urmăreşte

trendul descrescător al economiei naţionale;

- din anul 2008, prin modificarea codurilor CAEN , în sectorul agricol au fost

inclusi şi cei din silvicultură şi pescuit.

La nivelul regiunii NE se află cel mai mare număr de şomeri la nivel naţional:

19.02%. Dintre aceştia 3.05% sunt pe teritoriul judeţului Bacău.

Oraşul Dărmăneşti, în anul 2008, se afla în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru

Ocuparea Forţei de Muncă Bacău cu un număr de 346 persoane, din care 122 erau

femei şi 224 bărbaţi.

Figura 2.3.1. Număr de şomeri pe sexe în anii 2007-2008 - Dărmăneşti

Populaţia activă în Regiunea Nord Est şi-a menţinut în perioada 2004 – 2006

tendinţa de uşoară scădere, dar în anul 2007 a înregistrat o creştere de 28 mii de

persoane la nivelul regiunii, dar fără a ajunge la nivelul valorii din 2004.

Figura 2.3.2. Populaţia activă în Regiunea Nord Est

65


Faţă de anul 2006 creşterea a fost atât în rândul populatiei active masculine

(12 mii persoane) cât şi feminine ( 16 mii persoane) şi în mediul rural (41 mii

persoane) în mediul urban având o scădere cu 13 mii persoane.

Figura 2.3.3. Populaţiea activă pe sexe şi medii de rezidenţă

Populaţia ocupată totală din Regiunea NE (fig. 2.3.4.) era de 1645 mii

persoane în anul 2002 ajungând la un vârf de 1701 mii persoane în 2004 după care a

înregistrat o scădere anuală la nivel regional. Pe medii rezidenţiale se constată un

dezechilibru : în mediul urban populaţia ocupată a crescut cu 93 mii persoane, iar în

mediul rural a scăzut cu 85 mii persoane faţă de anul 2002.

Figura 2.3.4. Populaţia ocupată totală din Regiunea NE

La sfârşitul anului 2007 în evidenţele AJOFM la nivel de regiune, se regăseau

67,2 mii persoane din care femei 27,1. Spre deosebire de perioada 2002 – 2007 când

numărul şomerilor şi implicit rata şomajului a cunoscut o scădere în anul 2008 avem

o creştere a numărului de şomeri şi a ratei şomajului ( conform datelor furnizate de

AJOFM ) singurul judeţ care înregistrează în continuare scăderi fiind Botoşani.

66


Rata şomajului înregistrat pe regiune (6,2%) se situează peste media pe ţară

(5,2%) judeţul Vaslui înregistrând în continuare cea mai mare valoare a ratei

şomajului din regiune (11,2%) urmat de judeţul Iaşi ( 6,5%).

În general, rata şomajului a continuat să scadă şi în anul 2006 , singurul judeţ

care face excepţie fiind judeţul Vaslui unde rata şomajului a crescut.

Figura 2.3.5. Rata şomajului înregistrat pe regiunea Nord Est

La sfârşitul anului 2008, şomerii până în 25 de ani ocupă o pondere relativ

mare în numărul total de şomeri înregistraţi la AJOFM, la nivel regional (17%), cu

valori mai ridicate în judeţele Suceava (21,8%) şi Neamt (20,5%) dar cu valori

relativ egale faţă de 2007 .

Figura 2.3.6.Structura şomajului pe grupe de vârstă în regiunea Nord Est

67


Putem observa ponderi aproximativ egale ale numărului şomerilor pe

segmentele de vârstă 30 – 39, 40 – 49 şi peste 55 de ani, cel mai mic procent fiind

pe segmentul de vârstă 25 – 29 de ani (7%).

Ponderea şomerilor tineri în total şomeri înregistraţi, pe Regiunea Nord – Est

se menţine la nivelul anului 2007 cu mici scăderi în judeţele Bacău, Botoşani,

Suceava, Vaslui şi uşoare creşteri în judeţele Iaşi şi Neamţ.

În cazul şomajului din cadrul tinerilor apar următoarele caracteristici:

Şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani):

Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani):

19,1%, apropiată de cea la nivel naţional (19,7%) şi european (UE-27:18,6%),

mai ridicată însă în cazul femeilor (21,5%) şi în mediul urban (20,1%).

Pentru persoanele peste 25 de ani în perioada 2004 – 2007 a existat o scădere

anuală, dar în 2008 s-a înregistrat o creştere de 10% faţă de anul anterior a valorii la

nivel regiona,l dar evoluţii la nivel judeţean diferite - creşteri foarte mari ( ex.

judeţul Iaşi) sau scăderi foarte mari ( judeţul Bacău ).

Fiind unul din judeţele montane care dispun de suficiente resurse naturale,

judeţul Bacău, poate avea o dezvoltare şi o creştere valorică mai însemnată.

Pentru comparaţiile intraregionale se utilizează structura populaţiei

ocupate civile prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.3.7. Structura populaţiei ocupate civile

Structura comparativă a populaţiei ocupate civile în judeţele regiunii, 2007 ROMÂNIA Regiunea

Nord EstJud. BACAU

Jud Botosani

Jud Iasi

Jud Neamt

Jud Suceava

Jud Vaslui

Agricultură, silvicultură, piscicultură 29.7 40.7 30.6 50.5 33.1 43.6 3.0

49.1Industrie total 23.2 19.0 24.7 15.8 18.4 18.6 30.0 19.2- Industrie extractiva 1.1 0.6 2.3 0.1 0.0 0.2 1.7 0.0- Industrie prelucratoare 20.7 17.1 20.8 14.8 16.6 17.5 25.1 18.0- Energie electrica, termica, gaze, apa 1.5 1.3 1.6 0.9 1.8 0.9 3.2

1.2Constructii 6.1 4.8 7.5 3.4 6.4 4.2 6.7

2.8Servicii 41.0 35.5 37.2 30.3 42.1 33.6 60.3 28.9

68

Structura populaţiei ocupate civile, pe activităţi- Regiunea Nord Est, evoluţia 2002-2007 -

18.3

29.3

39.5

18.1

5.8

36.6

46.8

22.1

3.6

27.4

44.9

21.6

4.0

29.5

42.4

21.0

4.1

32.5

42.7

19.4

4.3

33.7

47.6

4.8

0

10

20

30

40

50

Agricultură,silvicultură,piscicultură

Industrie Construcţii Servicii

%

2002 2003 2004 2005 2006 2007


Comert 13.2 11.6 12.7 9.7 11.8 13.3 17.7 8.6Hoteluri si restaurante 1.6 1.4 0.8 0.9 1.4 1.9 2.6 0.7Transport, depozitare, comunicatii 5.3 3.6 4.0 2.8 4.5 3.0 6.3

3.1Intermedieri financiare 1.1 0.7 0.8 0.5 0.8 0.7 1.4 0.5Tranzactii imobiliare 5.2 3.3 3.5 2.3 4.8 3.0 2.6 2.4Administratie publica si aparare 2.2 1.8 1.7 2.0 1.7 1.9 4.4

2.0Educatie 5.0 5.9 6.2 5.2 7.4 4.7 12.7 5.5Sanatate si asigurari sociale 4.6 4.9 4.9 4.8 6.5 3.8 8.8

4.8Altele 2.7 2.3 2.6 2.1 3.2 1.3 3.8 1.4TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

Sursa: calculat pe baza datelor INS, Anuarul statistic (din Balanţa Forţei de Muncă la sfârşitul anului)

Similar cu evoluţia PIB şi VAB pe activităţi, la nivelul Regiunii Nord Est se

constată tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în industrie

şi agricultură, în paralel cu o uşoară creştere a acesteia în servicii şi în construcţii.

Figura 2.3.8. Populaţia ocupată civilă pe activităţi în regiunea Nord Est

Din analiza datelor privind rata locurilor de muncă vacante, domeniul care

înregistrează cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante este sănătate şi

asistenţă socială cu 6,58%, urmată de sectorul administrativ cu 4,03%. La un nivel

scăzut apropiat se situează: industria prelucrătoare- 2,91%, tranzacţiile finaciare -

69


2,57%, construcţii -2,19%, agricultură- 2,05%. Cele mai scăzute rate le înregistrează

domeniile : hoteluri şi restaurante-0,86%, industria energetică electrică şi gaze-

0.78%,pescuit şi piscicultură -0,63%, comerţ -0,61% şi industria extractivă -0,29%.

Figura 2.3.9. Rata locurilor de muncă vacante

Sursa: calculat pe baza datelor INS, Anuarul statistic (din Balanţa Forţei de Muncă la sfârşitul anului)

În timp ce ratele de ocupare la nivel regional pentru cei cu nivel superior sau

mediu de educaţie sunt apropiate de media naţională pentru acelaşi nivel de

educaţie, în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie rata de ocupare este mai

mare în Regiunea Nord Est decât la nivel naţional. La nivel regional rata de ocupare

a femeilor cu nivel scăzut de educaţie (48,1%) este comparativ egală cu cea a

bărbaţilor (50,9%) dar se observă o diferenţă foarte mare între rata de ocupare

pentru cei cu nivel scăzut de educaţie între urban – rural 16,8% faţă de 60,5%

aceasta şi ca urmare a ponderii ridicate a populaţiei ocupate în agricultură.

Se constată că în structura populaţiei ocupate după studii şi medii de

provenienţă, cea mai mare pondere o au persoanele cu pregătire medie în mediul

urban (de altfel aici şi persoanele cu studii superioare îşi găsesc mai uşor un loc de

muncă), iar cel mai mic număr de persoane cu studii superioare il regăsim în mediul

rural ( de asemenea aici regăsim şi cel mai mare număr de persoane ocupate cu un

nivel de educaţie scăzut).

Figura 2.3.10. Structura populaţiei ocupate după studii şi medii de

provenienţă

70

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

Masculin Feminin Urban Rural

Scăzut Mediu Superior


2.3.2. STRUCTURA LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTEStructura locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât

o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt

anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade

cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora).

În plus, este posibil să existe înregistrări multiple ale aceloraşi posturi

(anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării), informaţii incomplete

generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de dare dispun AJOFM,

dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR sau la

momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de

absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri /

absolvenţi pe ocupaţiile aferente.

2.3.3. STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE PE PRINCIPALELE RAMURI ALE ECONOMIEI

Figura 2.3.11.Numărul mediu al muncitorilor pe activităţi ale economiei

naţionale pe regiune/judeţe

71


La nivel regional structura numărului mediu al muncitorilor este următoarea:

-Industrie total 47,7% din care

-industrie extractivă 1,6%

-industire prelucrătoare 42,5%

-industrie energetică 3,60%

-Construcţii 13,40%

-Transport,depozitare şi comunicaţii 7,20%

-Agricultură,vânătoare şi silvicultură 4,10%

-Sănătate şi asistenţă socială 2,7%

-Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 2,5%

-Invăţământ 2.5%

-Hoteluri şi restaurante 2,10%

Analiza pe judeţe a numărului mediu al muncitorilor pe domeniul

-Industrie înregistrează un maxim pentru judeţul Neamţ de 55% şi un minim de

37% pentru judeţul Iaşi.

-Construcţii înregistrează un maxim pentru judeţul Neamţ de 14,4% şi un minim

de 10% pentru judeţul Vaslui.

-Transport, depozitare şi comunicaţii nregistrează un maxim pentru judeţul

Suceava de 9,7% şi un minim de 4,6% pentru judeţul Neamţ .

-Agricultură,vânătoare şi silvicultură ,comunicaţii înregistrează un maxim pentru

judeţul Vaslui de 6% şi un minim de 3% pentru judeţul Suceava.

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de

următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel

regional): mecanică, comert, constructii, turism şi alimentaţie, industrie textilă şi

72


pielărie, fabricarea produselor din lemn, profilul dominant la nivel regional al cererii

de forţă de muncă .

În ceea ce priveşte turismul la nivelul cadrul ofertei turistice a oraşului

Dărmăneşti putem preciza că acesta dispune de o ofertă bogată în acest domeniu.

Dintre obiectivele turistice putem aminti:

Aria turistică – lacul de acumulare „Poiana Uzului” cu motel şi pensiunile

agroturistice private din jurul lacului; Barajul "Poiana Uzului", de tip

"de greutate cu contraforţi ciupercă" este încastrat, are o înălţime de 84 m,

lungime 507 m, lungimea lacului 3,8 km, 334 ha, volumul 98 mil. m cubi

apa, adâncimea maximă de 64, 7 m. El satisface cerinţele de apă potabilă

pentru toate oraşele trotuşene şi reprezintă o rezervă pentru municipiul

Bacău.

Hotelul „Romaniţa”

Taberele de tineret Palatul Ştirbei, Sălătruc şi Valea Uzului;

Cabane şi taberele de vânătoare;

Lacul natural „Bălătău”;

Masivele Munţilor Nemira (1648 m) şi Ciuc;

Biserica "Sf. Neculai" – Boiştea, este una dintre cele mai vechi biserici din

judeţul Bacău. Acest lăcas a fost declarat monument de arhitectură

populară. Biserica păstreză o colecţie de icoane din sec. XIX şi un

pomelnic triptic din 1807, care este de fapt actul de naştere al bisericii.

muzeul etnografic din curtea bisericii "Sf. Ap. Petru si Pavel";

castelul familiei Ştirbei;

obiceiurile de iarnă tradiţionale acestei zone, unice prin frumuseţea lor.

baze sportive complexe: stadion Rafinărie (terenuri pentru jocuri sportive,

pistă atletism, anexe, etc.) De menţionat că elevii din localitate participă în

fiecare an la concursurile sportive pe ţară, primăria şi conducerea şcolii

73


acordând o importanţă deosebită acestei ramuri. Acest domeniu de

activitate reprezintă un spaţiu care poate dezvolta multe oportunităţi, atât

în ceea ce priveşte piaţa muncii, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea

economică la nivel local.

În figurile 2.3.12. -2.3.26. sunt reprezentate ponderile absolvenţilor şomeri

din totalul şomerilor înregistraţi, pe domenii de activitate, în perioada 2003-2007.

74


75


Tabelul 2.3.27. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul professional şi liceal tehnologic

Regiunea Nord EstRUTA PROGRESIVA SOMERI din care Absolventi Locuri de Munca 2006 2007 2008 2006 2007 2008 2006 2007 2008Agricultura 4093 2920 2584 1072 1070 542 333 270 417Chimie Industriala 1517 971 1136 30 12 23 364 313 261Comert 5310 5963 5489 672 543 534 7821 8497 8372Construcţii şi lucr. publice 6173 5193 5735 389 239 255 8812 7488 5868Electric Total 2104 1509 1383 230 129 143 1324 1194 951Electromecanică 2074 1480 1386 244 185 125 982 724 679Electronică automatizări 451 413 326 183 146 139 202 204 144Estetica şi igiena corpului omenesc 256 299 256 50 57 49 333 421 362Fabricarea prod. din lemn 4009 3355 3288 594 455 291 3050 2674 1872Industrie alimentară 1848 1352 963 286 197 136 1343 1077 1034Industrie textilă şi pielărie 8095 6484 5693 1157 805 632 7824 5360 2821Materiale de construcţii 690 440 445 25 8 16 462 171 336Mecanică 23799 19808 17995 1913 1236 1135 11714 11890 11090Silvicultură 534 543 597 97 66 67 532 638 817Tehnici poligrafice 106 384 90 7 7 20 145 148 131Turism şi alimentaţi 2144 2284 1899 346 355 221 2921 3223 2985Total 63203 53398 49265 7295 5510 4328 48162 44292 38140

La nivel regional comparativ cu 2007 se constată o scădere a numărului de locuri

de muncă vacante în condiţiile în care în cinci judeţe ale regiunii acestea au scăzut,

singurul judeţ în care se înregistrează o creştere a numărului de locuri de muncă

vacante fiind Suceava.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii au

rămas la sfârşitul anului 2008 comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii şi industrie

alimentară – dar nu pe fondul creşterii locurilor de muncă cât mai mult pe scăderea

numărului de şomeri sau în unele cazuri menţinerea la valorile din anii anteriori -

atât pe ansamblul regiunii cât şi în majoritatea judeţelor.

În continuare în judeţul Neamţ regăsim cel mai mare numar de şomeri, dar şi de

locuri de muncă. Profilul mecanic se păstrează în continuare cu cel mai mare număr

de locuri de muncă vacante, dar şi cu cel mai mare număr de şomeri probabil şi ca

urmare a nepotrivirii între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor

76


aflate în căutarea unui loc de muncă, precum şi salariile nemotivante oferite

angajaţilor.

Domeniul constructiilor a înregistrat de asemenea scăderi în 2007 şi 2008 atât

ca ofertă a locurilor de muncă vacante, cât şi a numărului de şomeri, dar se

păstrează în continuare ca domeniu cu putere mare de absorbţie a forţei de muncă,

scăderea locurilor de muncă fiind aproape nesemnificativă la nivel regional.

Tabelul 2.3.28. Tendinţă locuri muncă vacante

Domeniul de

pregătire -ruta prog.

Tendinţă locuri muncă vacante

Tendinţă şomeri Diferenţă locuri vacante-şomeri

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante

(prin nr. de locuri de muncă vacante

în cadrul domeniului)Construcţii, instalaţii şi lucr. publice

↓ Regiune, BC, BT, NT, IS, SV, VS

↑ Regiune, NT, IS, BC, , SV , VS, ↓ BT,

(+) VS, NT, ( - ) IS , BT , BC,(≈) Regiune, SV ,

Zidari, Dulgheri, Zugravi, Instalatori, Constructori în beton armat şi asimilaţiOBS. Sector caracterizat prin fluctuaţii sezoniere, numar mare de someri si numar mare de lmv

Comerţ ↑ SV↓ Regiune, IS, BT, NT, VS↔ BC

↓ SV, IS, NT ↔ Regiune, BC, BT↑ VS,

(+) Regiune, NT, IS, BT, SV, VS ( - ) BC

Vânzători, Agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri, Agenţi în activitatea financiară şi comercialăObs. LMV/Someri este in unele judete foarte mare ( SV) , cu exceptia judetului Bacau unde raportul este subunitar

Turism şi alimentaţie

↑ SV,↓ Regiune, BT, NT, VS↔ BC, IS

↓ Regiune, BT, SV, VS, NT, IS,↔ BC,

(+) Regiune NT, BT, SV, VS, IS (≈) BC,

Ospătari /barmani, Bucătari, Patiseri, Cofetari, Valeti, cameriste si insotitori

Industrie alimentară

↑ IS, BC↓ BT, SV, VS↔ Regiune, NT,

↓ Regiune, NT, SV, VS , BT,↑ BC,↔ IS,

(+) Regiune, , IS, SV, VS(-) BC, BT, (≈)NT,

În special ocupaţile pentru produse de panificaţie şi pentru prelucrarea cărnii

Mecanică ↑ BC,↓ Regiune, IS, SV, VS, BT, NT,

↓ Regiune, NT, BT,IS, SV, VS

↑ BC,

(-) Regiune, BC, BT IS, SV, VS (≈) NT

- Constructori montatori structuri metalice - Sudori şi debitatori autogeni - Lucratori la masini de polizat, rectificat si ascutit - Operatori

77


prelucrători la maşini unelte- Mecanic auto

Industrie textilă şi pielărie

↓ Regiune, BT, IS, VS, BC, NT, SV,

↓ Regiune, BC, BT NT, SV, IS↔ VS,

(-)Regiune, BC, BT, SV , IS, VS

(≈) NT

- Lucrător în fab. pielii şi fab. încălţămintei - Lucrători în ind. textilă şi conf. - Op. la masini si utilaje din ind. incaltamintei - Op. la masini si utilaje ind. confectiilor - Asamblori de produse si articole din carton, textile si materiale similare

Fabricarea prod.lemn ↓ Regiune, BC,

BT, IS, SV , NT, VS

↓ NT, SV, VS, BT, IS, ↔ Regiune, ↑ BC,

(-)Regiune, BC, BT, IS, SV, NT, VS

Meseriaşi şi lucrători în tratarea şi prelucrarea lemnului

Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: ↑ creştere, ↓ scădere, ↔ aprox. constantDiferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinţă de echilibrare

Tabelul 2.3.29. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru liceul tehnologic – ruta directă

Regiunea Nord EstLICEU TEHNOLOGIC SOMERI din care Absolventi Locuri de Munca 2006 2007 2008 2006 2007 2008 2006 2007 2008Res nat si prot. mediului 350 277 324 99 91 140 60 57 19Servicii 3270 3576 3363 693 521 630 3865 4455 4205Tehnic 1499 1418 1516 412 459 672 838 860 779Total 5119 5271 5203 1204 1071 1442 4763 5372 5003

Din perioada analizată se desprinde dinamica încă pozitivă a ocupaţiilor

relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de scădere a locurilor de muncă, dar şi

a numărului de şomeri la nivel regional. Profilul se bucură de o balanţă favorabilă

locuri de muncă-şomeri în majoritatea judeţelor cu excepţia judeţelor Bacău şi

Botoşani.

Profilul tehnic a înregistrat creşteri la numărul de şomeri în special proaspăt

absolvenţi şi uşoare scăderi ale locurilor de muncă vacante, balanţa locurilor de

78


munca-şomeri fiind în continuare deficitară în majoritatea judeţelor aceasta şi ca

urmare a neconcordanţei cerinţelor angajatorilor cu pregatirea absolvenţilor.

Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde

concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţelele

AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor.

CONCLUZIIDin analiza datelor reţinem următoarele concluzii:

1. Rata şomajului atât din sursa AMIGO cât şi BFM a păstrat tendinţa de scădere

atât la nivel regional cât şi judeţean. În judeţele Bacău, Neamţ, Suceava şi

Vaslui s-au înregistrat uşoare creşteri la nivelul anului 2007.

2. Ponderea mică a populaţiei ocupate cu studii superioare implică o mai mare

preocupare în încurajarea tinerilor pentru a obţine un nivel de educaţie

/calificare ridicat cu scopul de asigura acestora competitivitatea necesară pentru

a ocupa un loc de muncă de preferat în domeniul pentru care s-au pregătit.

3. În structura populaţiei ocupate cea mai mare pondere o au persoanele cu studii

medii. În mediul urban ponderea acestora fiind chiar de 10 ori mai mare decât a

celor cu nivel scăzut de educaţie. În schimb aceştia din urmă reprezintă o mare

parte a persoanelor ocupate în mediul rural.

4. După nivelul de educaţie se observă că şomerii cu nivel scăzut de educaţie

predomină în numărul total al şomerilor ( 86%).

5. Pentru anul 2008 la nivel regional se constată o scădere a numărului de locuri

de muncă vacante în condiţiile în care în cinci judete ale regiunii acestea au

scăzut, singurul judeţ în care se înregistrează o creştere a numărului de locuri de

muncă vacante fiind Suceava.

6.Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa munci a

absolventilor de ruta progresivă: comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie,

79


industrie alimentară ( sunt domenii unde numărul şomerilor a rămas relativ

constant, iar locurile de muncă au rămas la valori apropiate de cele din 2007)

7.Profilul mecanic se pastrează în continuare cu cel mai mare număr de locuri de

muncă vacante, dar şi cu cel mai mare număr de şomeri probabil şi ca urmare a

nepotrivirii între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în

căutarea unui loc de muncă precum şi salariile nemotivante oferite angajaţilor.

8.Din analiza ocupatiilor relevante pentru liceu tehnologic se desprinde dinamica

încă pozitivă a ocupaţiilor pentru profilul servicii cu tendinţă de scădere a

locurilor de muncă, dar şi a numărului de şomeri la nivel regional Profilul se

bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri în majoritatea judeţelor

cu exceptia judeţelor Bacău şi Botoşani.

9.Urmărind evoluţiile din ultimii ani şi în contextul actual probabil va continua

cererea în domeniile construcţii, comerţ şi turism ( ultimele domenii însă nu pot

cunoaşte o dezvoltare durabilă fără o dezvoltare economică susţinută).

10.Reevaluarea ofertei educaţionale în sensul accentuării pregătirii practice a

absolvenţilor pentru a face face cerinţelor angajatorilor.

2.4 CONCLUZII GENERALE RELIEFATE DIN ANALIZELE INCLUSE ÎN PRAI ŞI PLAI

Analizând graficele şi statisticile elaborate de către comisiile de experţii care

au întocmit Programul Regional de Acţiune pentru dezvoltarea învăţământului

profesional şi tehnic (2003 – 2010) şi sesizând discrepanţele mari în repartizarea

dotărilor pe domenii (ex. industrie-servicii) în judeţul Bacău, putem afirma că

nevoile de competenţe previzionate pentru piaţa muncii la nivel local pentru

domeniul Servicii certifică adoptarea ofertei noastre educaţionale astfel încât aceasta

să răspundă aşteptărilor şi necesităţilor factorilor interesaţi, partenerilor actuali şi

potenţiali.

80


Analiza mediului extern şi autoevaluarea şcolii a condus la formularea unor

concluzii clare conform cărora priorităţile în dezvoltarea învăţământului profesional

şi tehnic, identificate la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), au constituit ţinte

strategice pentru şcoala noastră, necesitând asigurarea premiselor pentru

dezvoltarea continuă. Au fost identificate noi priorităţi ale şcolii pentru perioada

următoare (2006-2013), care necesită stabilirea de obiective şi acţiuni prin Planul de

Acţiune al Şcolii:

Prioritatea 1: Corelarea ofertei educaţionale şi de formare profesională

cu nevoile identificate pe piaţa muncii locale, regionale şi naţionale:

o Obiectiv 1 : Identificarea, prin raport anual, a meseriilor căutate pe

piaţa muncii cu sprijinul AJOFM , ISJ, CLD şi al agenţilor economici.

o Obiectiv 2 :Concretizarea ofertei educaţionale prin Curriculum la

Decizia Şcolii în conformitate cu necesităţile partenerilor economici de

profil.

o Obiectiv 3 : Creşterea nivelului de pregătire şi calificare a

absolvenţilor;

Ţinta 1.1 : Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor în anii

următori;

Ţinta 2.1 : Cadre calificate 100% ;

Ţinta 2.2 : Modelarea Planului de Şcolarizare în conformitate cu

cerinţele pieţei muncii prin creşterea numărului de clase pe

segmentul de piaţă a muncii specifice zonei.

Prioritatea 2: Dezvoltarea şi consolidarea parteneriatului

dintre şcoală şi comunitatea locală în scopul îmbunătăţirii formării

profesionale a absolvenţilor;

o Obiectiv 1 : Implicarea activă a partenerilor economici în formarea

profesională prin participarea la asigurarea condiţiilor optime de

81


instruire a elevilor în vederea integrării pe piaţa muncii a absolvenţilor

de liceu si S.A.M.;

Ţinta 1.1 : Creşterea cu minimum 10% până în 2013 a

numărului de contracte de colaborare cu agenţii economici locali

din zonă (unde elevii vor realiza practica comasată);

Ţinta 1.2 : Încheierea unui număr cât mai mare de contracte noi

de colaborare cu O.N.G.- uri, fundaţii şi alte organizaţii civile ;

Prioritatea 3: Îmbunătăţirea bazei materiale a unităţii şcolare.

o Obiectiv 1 : Achiziţionarea mijloacelor de învăţământ moderne, a

echipamentelor didactice şi materiale.

o Obiectiv 2 : Realizarea de venituri proprii care sa fie utilizate in

dezvoltarea bazei materiale.

Tinta 1.1. : Modernizarea laboratoarelor şi atelierelor existente

prin dotări conform ordinelor guvernului, realizarea unui cabinet

pentru activităţi economice dotat corespunzător, realizarea unui

laborator pentru turism si alimentatie publica, dotarea atelierelor

cu materiale didactice moderne.

Tinta 2.2 : Prestarea de servicii (domeniul tehnică de calcul,

mecanica auto) pentru realizarea unor venituri care să fie

reinvestite în consumabile.

Prioritatea 4: Dezvoltarea abilităţilor generale şi a competentelor

profesionale prin creşterea calităţii învăţământului .

o Obiectiv 1 : Schimbarea mentalităţii şi dezvoltarea culturii calităţii la

nivelul întregului personal al şcolii;

o Obiectiv 2 : Implicarea cadrelor didactice în implementarea unor

strategii didactice moderne care să permită creşterea calităţii proceselor

de învăţare:

82


Ţinta 1.1 : Numărul cardelor didactice care participă la

cursuri de perfecţionare (obţinerea gradului didactic, masterat,

doctorat, cursuri de informatică, schimburi de experienţe cu şcoli

similare din ţară şi străinătate) va creşte în anii următori;

Ţinta 1.2 : Mărirea eficienţei procesului de învăţare prin

modernizare metodelor de învăţare: învăţarea centrată pe elev,

utilizarea sistemelor de învăţare informatizată (AEL), studiu de

caz, joc de rol, metode alternative de evaluare (portofolii,

proiecte etc);

Ţinta 1.3 : Creşterea numărului de profesori care participă în

Comisiile Naţionale de elaborare a programelor şcolare şi din

Comisiile de organizare a Olimpiadelor Tehnice;

Ţinta 2.1 : Creşterea numărului absolvenţilor care îşi continuă

studiile în învăţământul universitar tehnic;

Ţinta 2.2 : 100% dintre elevi vor dobândi abilităţi - cheie şi în

urma evaluării, rata de promovabilitate va ajunge la 95% în 2013

faţă de 2005;

Ţinta 2.3 : Obţinerea de premii la Olimpiadele şi Concursurile

Şcolare, fazele judeţeană şi naţională;

Prioritatea 5: Monitorizarea si optimizarea sprijinului pentru

alegerea avizată a traseului de formare profesională şi continuă.

o Obiectiv 1 : Asigurarea condiţiilor de informare, orientare şi

consiliere privind cariera.

o Obiectiv 2 : Includerea adulţilor în procesul de formare continuă şi de

reconversie profesională.

Ţinta 1.1 : Creşterea

gradului de inserţie a absolvenţilor cu 10% în 2011 faţă de 2010.

83


Ţinta 1.2 : Reducerea

abandonului şcolar cu 20% în 2013 faţă de nivelul din 2005.

Ţinta 2.1 : Creşterea numărului de absolvenţii de nivel II şi III de

calificare.

Prioritatea 6: Egalizarea sanselor tuturor. Facilitarea accesului în

învăţământul profesional şi tehnic al populaţiei şcolare din mediul

rural şi al elevilor cu nevoi speciale (rromilor) în vederea egalizării

şanselor.

o Obiectiv 1 : Cresterea adaptarii scolare, medierea succesului si

integrarea profesionala a tuturor elevilor indiferent de nevoile lor sau

de mediul din care provin.

Ţinta 1.1 : Creşterea cu 30% până în 2013 faţă de 2006 a

numărului absolvenţilor învăţământului obligatoriu din mediul

rural ce urmează nivelurile de învăţământ (liceu tehnologic,

nivel II şi III ruta progresiva de calificare).

Ţinta 1.2 : Reducerea abandonului şcolar si al absenteismului la

elevii proveniţi din mediul rural şi al celor din familii

defavorizate din mediul urban.

Ţinta 1.3 : Integrarea socio – profesională a elevilor rromi

(dificultati de limba si situatie materiala precarea).

2.4.1 COORDONATA EDUCAŢIE ŞI FORMARE

84


În contextul în care România are ca scop integrarea în Uniunea Europeană,

sistemul de învăţământ profesional şi tehnic vizează o serie de obiective care sunt în

concordanţă cu abordările europene:

1. prelungirea învăţământului obligatoriu la 10 clase;

2. respectarea principiilor asigurării şanselor egale la educaţie şi formare

profesională precum şi consolidare a competentelor de bază;.

3. asigurarea transparenţei calificărilor pentru mobilitate pe piaţa forţei de

muncă europeană;.

4. asigurarea şanselor în continuarea studiilor prin învăţământ seral,

frecvenţă redusă şi şcoală postliceală;

5. creşterea calităţii actului educaţional ca bază a succesului inserţiei socio-

profesionale a absolvenţilor;

6. corelarea ofertei educaţionale la nevoile de dezvoltare economico-socială

durabilă la nivel local, regional şi naţional precum şi la interesele şi

nevoile de educaţie şi formare ale elevilor.

Procesul de restructurare a afectat zona Dărmăneştiului prin declinul

principalei ramuri industriale, prelucrarea petrolului ( având drept exemplu

desfiinţarea Rafinăriei Dărmăneşti) cu activităţile conexe aferente. "Rafinaria

Dărmăneşti" S.A. fondată în 1949, a produs o gama variată de produse: benzine,

motorine, cocs de petrol, combustibili, lichizi grei pentru focare industriale,

combustibili cu întrebuinţări speciale, etc. Se remarcă prin faptul că producea cocs

acicular de petrol, necesar obţinerii electrozilor folosiţi în metalurgie şi industria

neferoaselor. A fost direcţionată spre ramurile industriei de prelucrare a lemnului,

construcţii, transport, comerţ, servicii, turism, etc. În prelucrarea superioară a

lemnului menţionăm: SC Romunion SA, SC Petroches SRL , SC KMN Impex SRL

Din societatile cu domenii de activitate multiple enumerăm: SC M.E.S SRL -

reparatii electrice, tâmplarie, constructii metalice, instalatii gaze; SC Metal Invest

SA -prelucrare lemn, depozit en-gros materiale de constructii, comercializare

85


produse petroliere; A.T.A. Dărmăneşti -comercializare utilaj petrolier, depozit en-

gros de materiale; SC Interlux 2000 SA - produce tamplarie de aluminiu cu geam

termopan ; SC. Beton Construcţii 1992 SRL- produce şi comercializează materiale

de construcţii, efectuează lucrări tâmplăarie, lucrări de construcţii industriale şi

civile.

Reţeaua de învăţământ tehnic – profesional în judeţul Bacău, începând cu anul

şcolar 2005-2006, cuprinde următoarele categorii de unităţi şcolare: colegii tehnice,

grupuri şcolare, şcoli de arte şi meserii şi clase de SAM în şcoli gimnaziale din

mediul rural.

Pentru o analiză amănunţită şi corectă a sistemului de formare profesională,

judeţul Bacău a fost împărţit în opt zone ocupaţionale în care sunt evidenţiate toate

colegiile tehnice, grupurile şcolare, şcolile de arte şi meserii şi şcoli gimnaziale în

care se şcolarizează clase de SAM.

Învăţământul pentru servicii deţinea un procent de 11,4% din planul de

şcolarizare al anului 2004-2005. Se prevede o creştere a şcolarizării pentru servicii

la 13,5 % în 2011, din care 90 % înseamnă nivelurile 2 şi 3 de calificare, având ca

justificare:

nivelul de trai în creştere al populaţiei;

cererea în creştere de servicii.

Creşterea va fi mai accentuată în domeniul turism şi alimentaţie publică.

Până în 2007, ponderea nivelului 3 de calificare va ajunge la 75 %, iar după

2010, la 85 % din numărul de elevi şcolarizaţi în domeniul tehnic. Situaţia acoperirii

zonelor ocupaţionale pe fiecare domeniu, cu clase de SAM şi liceu tehnologic,

conform propunerilor făcute de conducerile şcolilor pentru anii 2005 şi 2006, este

prezentată în tabelul 30.

86


2.4.2 ABANDONUL ŞCOLAR Pentru asigurarea populaţiei şcolare din învăţământul profesional şi tehnic este

de dorit ca elevii înscrişi în clasa a V-a să ajungă la finalul clasei a VIII-a, cei de

clasa a VIII-a să-şi continue studiile în învăţământul liceal sau S.A.M..

Analizând situaţiile create în învăţământul gimnazial şi post-gimnazial, se

identifică câteva cauze ale abandonului şcolar (Anexa 13):

situaţii materiale precare – elevi provenind din medii sociale dezavantajate;

elevi proveniţi din familii dezorganizate sau cu un singur părinte, fără interes

pentru formare profesională;

oferte de lucru atractive valoric, din străinătate;

elevi proveniţi de la sate depărtate de şcoală, cu o navetă greu de realizat în

timp real;

lipsa unei consilieri eficiente din partea şcolii în vederea creşterii interesului

pentru studiu şi calificare profesională;

elevi care îşi urmează părinţii, aflaţi la lucru în străinătate;

anturajul din afara şcolii, care îi atrage spre alte activităţi.

În cadrul Grupului Şcolar Dărmăneşti abandonul şcolar reprezintă o

componentă asupra căreia conducerea şcolii, Consiliul de Administraţie şi întreg

colectivul de cadre didactice îşi îndreaptă atenţia pentru reducerea la minimum a

numărului de copii care, din diverse motive (financiare, familii dezorganizate, lipsa

interesului), recurg la întreruperea procesului instructiv-educativ.

2.4.3 CEREREA DE COMPETENŢE

Rata de obţinere a calificărilor la finalul învăţământului tehnic

profesional

Din analiza numărului elevilor înscrişi la liceul tehnologic şi şcoala de arte şi

meserii, dar şi din numărul celor care au absolvit o formă de învăţământ tehnic, în

87


ultimii ani, rezultă o creştere a ratei de calificare la absolvenţii de liceu şi o scădere

a acesteia la şcoala de arte şi meserii. Rezultă că, în judeţul Bacău, ceea ce prezintă

interes pentru populaţia şcolară este liceul tehnologic ce asigură nivelul trei de

calificare.

Specializări noi adoptate în liceele tehnologice din judeţul Bacău

Din consultarea şcolilor cu învăţământ tehnic profesional, se constată că la

nivelul tuturor celor opt zone ocupaţionale se au în vedere tendinţele dezvoltării

economice identificate la nivel regional. Sub aspectul specializărilor s-a constatat o

deschidere a şcolilor către noi calificări, cum ar fi:

tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului (Grup Şcolar Industrial

„Letea”, Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moineşti, Colegiul Tehnic „

D. Ghica” Comăneşti)

tehnician analize produse alimentare (Grup Şcolar Industrial „Letea”, Grup

Şcolar de Ecologie şi Protecţia Mediului „Grigore Antipa” Bacău)

tehnician proiectant CAD (Colegiul Tehnic „D. Mangeron” Bacău, Grup

Şcolar „Gh. Asachi” Oneşti, Grup Şcolar Industrial Construcţii de Maşini

Dărmăneşti)

tehnician mecatronist (Colegiul Tehnic „D. Mangeron”, Colegiul Tehnic „P.

Poni”, Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moineşti)

tehnician în activităţi poştă (Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae

Vasilescu Karpen”,

tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii (Grup Şcolar „Gh. Asachi”

Oneşti, (Colegiul Tehnic Anghel Saligny)

tehnician designer vestimentar (Colegiul Tehnic Anghel Saligny)

tehnician operator tehnică de calcul (Colegiul Tehnic C.T. „D. Mangeron”,

Grup Şcolar Industrial „Letea” Bacău, Colegiul Tehnic „Grigore

Cobălcescu” Moineşti, Grup Şcolar Industrial Construcţii de Maşini

Dărmăneşti )

88


tehnician operator telematică (Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae

Vasilescu Karpen”)

tehnician automatizări (Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu

Karpen”)

tehnician pentru tehnici artistice (Liceul de Arta „G Apostu”)

tehnician în activităţi economice (Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae

Vasilescu Karpen”, Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moineşti)

tehnician în turism (Grup Şcolar „Gh. Asachi” Oneşti)

Transformările prin care trece actualmente învăţământul românesc nu a făcut

posibilă aprobarea solicitărilor noastre.

PARTEA A III-A - ANALIZA MEDIULUI INTERN (AUTOEVALUAREA)

3.1 PREDARE ŞI ÎNVĂŢAREActivitatea de predare-învăţare este deosebit de importantă în cadrul procesului

educaţional, şi implică o participare activă atât din partea cadrelor didactice cât şi

din partea elevilor, aceştia din urmă devenind subiecte ale procesului instructiv-

educativ.

Colectivul de cadre didactice al şcolii noastre desfăşoară în acest sens o

activitate care nu urmăreşte numai achiziţia de cunoştinţe ci şi dezvoltarea

capacităţilor şi aptitudinilor elevilor. În stabilirea obiectivelor se ţine seama de

capacitatea fiecarui elev, în funcţie de care se stabilesc sarcinile (abordarea

diferenţiată). Activitatea de predare îmbină metodele tradiţionale cu caracter

predominant expozitiv, pasiv, cu metodele moderne care se sprijină în mare măsură

pe activitatea independentă şi productiv- creativă a elevilor. Sunt utilizate frecvent

metodele centrate pe elev, cercetare, explorare, pe tehnici de muncă intelectuală, de

auto-instruire. De asemenea se realizează o bună îmbinare a învăţării individuale şi

pe grupuri.

89


Profesorii creează condiţiile pentru ca elevii înşişi, cu forţele de care dispun, să

descopere şi să-şi însuşească cunoştinţele, dezvoltându-şi priceperile şi deprinderile,

chiar dacă nu dispun întotdeauna de toate mijloacele şi materialele didactice

corespunzătoare.

Oferta educaţională pusă la dispoziţia elevilor oferă instruire atât în domenii

noi de interes (specializarea matematică-informatică, tehnică de calcul, economic,

tehnician in turism), precum şi în domenii cu tradiţie pe piaţa forţei de muncă

(calificarea mecanic-auto, tehnician mecanic întreţinere şi reparaţii).

Părinţilor şi elevilor le sunt aduse la cunoştinţă toate formele de învăţământ de

care dispune şcoala noastră, precum şi posibilităţile de continuare a studiile după

finalizarea ciclului ales, prin intermediul şedinţelor plenare organizate la nivel de

şcoală, şi prin prezentarea ofertelor educaţionale absolvenţilor de clasa a VIII-a de

la şcolile generale din zonă.

Elevii sunt informaţi asupra obiectivelor urmărite şi a modului în care se va

verifica realizarea lor. De asemenea elevii au posibilitatea să-şi afirme preferinţele

prin consultarea listei referitoare la CDL- uri.

Calitatea procesului de învăţare este asigurată de activitatea comisiilor

metodice care monitorizează şi îndrumă activitatea cadrelor didactice, raportând

rezultatele acestora la Standardele de Pregătire Profesională.

3.2. MATERIALE ŞI RESURSE DIDACTICE

Cabinetele şi laboratoarele dedicate disciplinelor de specialitate puse la

dispoziţia elevilor sunt dotate cu echipamente care permit desfăşurarea în bune

condiţii a procesului instructiv-educativ, şi anume:

1 laborator de biologie, care a fost dotat în anul şcolar 2006-2007 cu

materiale didactice de specialitate prin programul guvernului;

90


1 laborator de fizică, a cărui bază materială a cunoscut îmbunătăţiri

remarcabile în anul 2007;

1 laborator de chimie;

2 laboratoare AEL dotate cu echipamente de calcul performante, care

permit desfăşurarea orelor în condiţii optime, precum şi pachete de

lecţii şi teste aferente pentru fiecare specializare; trebuie remarcat în

acest sens şi efortul cadrelor didactice care au contribuit la dezvoltarea

bazei materiale AEL prin conceperea de lecţii proprii;

1 atelier de croitorie care a fost dotat în ultimii 2 ani prin efortul

cadrelor didactice de specialitate şi adus la un stadiu de funcţionare

acceptabil;

3 ateliere noi pentru elevii de la ŞAM şi liceu;

grup sanitar modern;

Se are în vedere informatizarea bibliotecii.

Un teren de sport multifunctional reabilitat in acest an

În perioada iunie – octombrie a acestui an (2009) a avut loc dotarea şcolii cu

sistem de alarmare şi supraveghere video cu finanţare din fonduri europene prin

Schema de Granturi Mici obţinute prin ANDZM şi cu sprijinul Primăriei

Dărmăneşti.

Din aceeaşi sursă de finanţare a fost aprobată reabilitarea terenului de sport,

proiect care se finalizeaza in prezent.

Trebuie menţionate însă şi aspectele mai puţin plăcute cu care se confruntă

şcoala şi anume:

biblioteca nu este informatizată;

o mare parte din materialele didactice sunt uzate atât din punct de

vedere fizic cât şi moral;

baza materială a atelierelor poate fi îmbunătăţită cu echipamente

necesare pentru noile specializări înfiinţate;

91


lipsa unei săli de sport care să corespundă numărului de elevi al şcolii

şi care să permită desfăşurarea optimă a orelor de educaţie fizică;

lipsa unei sali de festivitati in care elevii sa realizeze spectacole si

activitati extrascolare.

3.3 REZULTATELE ELEVILORAnalizând situaţia la învăţătură pe parcursul anului şcolar 2009-2010 se

remarcă atât aspecte pozitive cât şi negative, care necesită măsuri de remediere

imediate:

procentul de promovabilitate al examenului de bacalaureat este diferit ,

în funcţie de specializarea aleasă, dar cu rezultate bune după cele 2

sesiuni de examene. Se remarcă o foarte bună evoluţie la examenul de

bacalaureat a elevilor de clasa a XIII-a, ruta progresivă:

matematică-informatică: 100%;

economic: 100%;

tehnician CAD: 96,34%;

operator tehnică de calcul: 84,12%;

mecanic intretinere si reparatii: 75,24%%

SAM: 100%;

Anul de completare 100%

notele la tezele naţionale a fost cuprinsă între 10,00 şi 5.00 la elevii de

clasa a VIII-a, având şi elevi cu rezultate bune şi foarte bune care au

fost admişi la licee de prestigiu;

rezultate la sfârşit de an şcolar au fost bune şi foarte bune la

specializările matematică-informatică şi economic şi mai puţin bune la

clasele cu profil tehnic, ; acest lucru impune luarea unor măsuri

imediate în ceea ce priveşte sporirea motivaţiei şi interesului elevilor,

prin utilizarea preponderentă a mijloacelor active de predare-învăţare;

92


participarea la concursuri şi olimpiade şcolare a fost fructuoasă, elevii

noştri obţinând rezultate bune şi foarte bune, aşa cum se poate vedea în

Anexa 26.

elevii repetenţi au fost în număr de 2 la învăţământul primar, 7 la

învăţământul gimnazial, 19 la învăţământul liceal şi 12 la Şcoala de

Arte şi Meserii si anul de completare; acest lucru este nemulţumitor şi

se datorează în mare parte situaţiei materiale precare a familiilor din

care provin aceşti elevi;

la examenele de Certificare a Competenţelor Profesionale rata de

promovabilitate a fost de 100%, atât la liceu cât şi la SAM, elevii

dovedind interes în pregătirea lucrărilor de specialitate.

profesorii au dovedit seriozitate şi responsabilitate pentru actul

didactic, organizând activităţi de pregătire suplimentară organizată cu

elevii claselor terminale.

3.4 CONSILIERE ŞI ORIENTARE ŞCOLARĂ ÎN CARIERĂ

Scopul şi idealul educaţional a cunoscut o mare varietate de identificări de-a

lungul timpului. Idealul educaţional al şcolii româneşti este întemeiat pe tradiţiile

umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la

păstrarea identităţii naţionale. Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în

dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea

personalităţii autonome şi creative.

În conformitate cu acest ideal, activităţile educative în anul şcolar 2008-2009

au avut în vedere aspectele importante ale societăţii româneşti de astăzi.

Obiectivele stabilite în cadrul Planului Managerial au vizat identificarea şi

selectarea priorităţilor în procesul educativ, diagnoza evaluativă a activităţii

educative, formarea capacităţii de cunoaştere a personalităţii elevului şi a grupului

93


de elevi, optimizarea activităţilor de învăţare. În acest sens au fost organizate ore de

pregătire suplimentară pentru elevii cu dificultăţi, precum şi pentru pregătirea

examenelor de bacalaureat şi a tezelor naţionale.

Stabilirea unei relaţii de colaborare cu părinţii elevilor s-a concretizat prin

activitatea Comisiei Diriginţilor, care a susţinut o activitate de informare

permanentă atât în direcţia diriginte-elev, cât şi în direcţia diriginte-părinte. O

atenţie deosebită a fost acordată elevilor proveniţi din familii destrămate, pentru a se

putea adapta în cadrul colectivelor. În acest sens toate cadrele didactice ale şcolii

noastre au urmat cursul de „Dezvoltarea competenţelor de evaluare în educaţie”.

În ceea ce priveşte informarea absolvenţilor de clasa a XII-a cu privire la oferta

educaţională universitară, menţionăm colaborarea cu Universitatea Bacău care a

trimis în permanenţă materiale promoţionale, Universitatea „Alma Mater” din Sibiu,

Universitatea „Gheorghe Asachi” Iaşi care şi-au făcut cunoscută oferta educaţională.

Un rol deosebit a avut consilierul psihopedagogic care s-a preocupat de consilierea

şi orientarea elevilor în ceea ce priveşte cariera.

Activităţile extracurriculare desfăşurate sub îndrumarea coordonatorului de

proiecte şi programe au fost următoarele:

Prelucrarea Regulamentului Şcolar şi a celui de ordine interioară;

Alegerea Consiliului Elevilor şi coordonarea acestuia în realizarea unor

activităţi educative;

Firma de exerciţiu „ELCONT TOUR” – este situată pe locul 215 în

topul firmelor de exerciţiu în ţară;

Redactarea revistei şcolii „Zâmbet” – editată de elevii claselor V-XII;

Colaborarea cu „Teatrul Bacovia” în ceea ce priveşte popularizarea şi

participarea la spectacolele organizate de acesta;

Campania de promovare a imaginii liceului – concretizată în vizita la

şcolile generale din oraş şi prezentarea ofertei educaţionale;

94


„Saptamâna mobilităţii europene” – activităţi desfăşurate în luna

septembrie 2009: campanie de informare, concurs de biciclete şi role,

concurs de desene, turul oraşului pe biciclete. Activitatea a fost

desfăşurată cu sprijinul Primăriei Darmăneşti şi a Poliţiei Dărmăneşti.

Activitatea rutieră „Stop accidentelor – Viaţa are prioritate” –

desfăşurată în luna noiembrie 2009 împreună cu Consiliul Elevilor.

Campania de combatere a cancerului la sân organizată în colaborare cu

Avon Cosmetics.

„Balul Bobocilor” – actrivitate care a antrenat elevii claselor de liceu;

Redactarea revistei şcolii „Zâmbet” – editată de elevii claselor V-XII;

1 Decembrie – Ziua Naţională a României;

„Datini strămoşeşti” – programe de colinde şi urături de sărbătorile de

iarnă;

Campania De Voluntariat „Dăruind Vei Dobândi” - cu banii obţinuti au

fost făcute pachete pentru bătrânii de la căminul din Comăneşti.

9 Mai – Ziua Europei – campanie de informare cu privire la Uniunea

Europeana (ţări membre, instituţii, istoric, structură, însemnele UE);

Campania de promovare a imaginii liceului – concretizată în vizita la

şcolile generale din oraş şi prezentarea ofertei educaţionale;

Concursul Eurojunior pentru elevii claselor primare (luna noiembrie);

Campionat intern de fotbal;

Concursul “Prietenii pompierilor”

Concursul “Cu viata mea apar viata”

Balul absolvenţilor organizat de diriginţii claselor a XII-a.

Traficul de persoane - Prezentarea unor materiale informative pentru

elevele claselor IX-XII cu privire la traficul de persoane: ce este

traficul de persoane (potrivit documentelor oficiale ale Organizaţiei

Naţiunilor Unite), cine sunt victimele traficului de persoane, cum se

95


ajunge în traseul traficului de persoane, cine intermediază traficul şi

cum, profilul persoanelor vulnerabile faţă de traficul de persoane,

etapele traficului;

Concursul “Sanitarii pricepuţi”

Participarea la proiectul „Sănătatea merită preţuită”, iniţiat de Şcoala

cu clasele I-VIII Asău, în colaborare cu asociaţia Pro Vita Constanţa şi

alţi parteneri;

Realizarea unui contract de parteneriat cu Şcoala cu clasele I-VIII Asău

şi asociaţia Pro Vita Constanţa, cu tema „Sexualitatea între provocare şi

responsabilitate moral creştină”

Întâlnire cu reprezentantul Pro Vita Constanţa pentru a discuta „Pentru

viaţă”

Realizarea de expoziţii de desene şi participarea la concursuri de role şi

biciclete cu ocazia „Săptămânii mobilităţii europene”, în colaborare cu

Primăria Dărmăneşti şi Poliţia Dărmăneşti;

„Ziua limbilor europene” – prezentarea de piese de teatru, poezii,

documente power point în limbile engleză şi franceză;

Realizarea unui moment artistic cu ocazia „Zilei mondiale a

educatorului”;

„Ştii să te protejezi?”- întâlnire cu reprezentanţi ai Poliţiei Dărmăneşti,

având ca temă delicvenţa juvenilă

Participarea la concursul de „Orientare turistică” desfăşurat la nivelul

localităţii

„Carnavalul personajelor din poveşti” – activitate desfăşurată sub egida

„Luna internaţională a bibliotecilor şcolare”, în cadrul căreia elevii au

participat la un concurs de interpretare a personajelor din poveşti şi la un

concurs de costume

96


Participarea la proiectul ABR”Campanie pentru bibliotecile lumii” prin

organizarea „Trenuleţului lecturii l@ biblioteca ta”

Prezentarea în cadrul Comisiei diriginţilor a referatul cu tema

„Parteneriatul cu părinţii” de către prof. Drăghicenoiu Florentina

Realizarea campionatului de fotbal – faza pe şcoală la care au

participat echipe la clasele IX-XIII

„A venit Crăciunul!” – realizarea unei piese de teatru referitoare la

Naşterea Domnului

Implicarea în proiectul „From a wishingcard exchange ... to

friendship” realizat în colaborare cu şcoli din Grecia, Franţa, Slovacia,

Polonia, Cehia, Cipru, Italia. Cu această ocazie s-a realizat o expoziţie

de felicitări referitoare la sărbătorile de iarnă, felicitările premiate, fiind

trimise partenerilor din proiect

Discuţii în cadrul comisiei diriginţilor despre portofoliul dirigintelui –

conţinut, mod de relizare, utilitate

Program de colinde pe tema „E vremea colindelor” – colindarea

profesorilor de către elevi

„Dăruind vei dobândi!” – activitate caritabilă destinată dăruirii de

cadouri de Crăciun copiilor şi bătrânilor de la azil şi colindării acestora

în luna decembrie şi în luna martie oferirea de mărţişoare create de elevi

şi de daruri

Realizarea de expoziţii de desene, lucrări power point, spectacol

dedicat sărbătoririi a 160 de ani de la naşterea poetului naţional –

„Aniversare Eminescu”

Moment artistic dedicat zilei unirii pricipatelor române – „24 ianuarie –

Ziua unirii”, încheiat cu participarea elevilor şi profesorilor la hora

unirii în cutea şcolii

97


Oră deschisă în cadru comisiei diriginţilor cu tema „Adevărul despre

fast - food”, susţinută de prof. Gorbănescu Cristina la clasa a XI-a T

„Apa – viaţă şi poveste” simpozion realizat la nivelul şcolii, unde s-au

prezentat referate, fişiere power point şi s-a organizat o activitate de

ecologizare a malului Uzului

Oferirea de sprijin în alegerea viitoarei meserii absolvenţilor clasei a

VIII-a prin activitatea „Să fii lider!” organizată de profesorii şi elevii de

la liceu

„Paştele – Ziua Învierii Domnului”, activitate desfăşurată la nivelul

claselor I-IV, realizându-se felicitări de Paşte

Balul absolvenţilor organizat de diriginţii claselor a XII-a.

„Salvam natura un pic” parteneriat cu liceul „St. Odobleja” din

Bucuresti

Parteneriat cu Asociatia ”Speranta pentru toti”

Parteneriat cu Directia Judeteană de Cultură

Parteneriat cu Primăria si Consiliul Local Dărmănesti-„ Scoală-familie-

comunitate”

Parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română „Scoala si biserica împreună

de sărbători”

Parteneriat cu Scoala Specială Comănesti

Parteneriat cu Universitatea „ Alma Mater ” din Sibiu, Universitatea

din Iasi, Universitatea din Bacău

Parteneriat cu Asociatia de tineret ” Olimp ”, finalizat cu concursul

Eurojunior

Parteneriat cu muzeul etnografic „ Mărturii dărmănestene ”

Parteneriat cu organizaţia de „Cruce Roşie” prin care elevi şi profesori

din şcoală participă la activităţi de voluntariat şi contribuie la

strângerea de fonduri în acest scop.

98


Colaborare cu ziarele locale: „Ziarul de Bacău” si „Atitudini” ,

autentificată prin diplomă de merit

Desfasurarea unei ample actiuni „ Ziua nationala antitutun”, actiune la

care s-au facut prezentari, au rulat filme cu aceasta tema, s-au impartit

pliante, s-au purtat discutii.

Aparitia unei reviste de specialitate, unica in judet prin problematica

abordata „Info-Economic”

Derularea unor campanii cu scop educativ: „Campania Avon de

prevenire a cancerului la sân”, „Educatia sexuala la adolescenti”, „Stop

accidentelor, viata are prioritate”, „Prevenirea si combaterea violentei”

Derularea proiectului „O scoala sigura”care are ca obiectiv mentinerea

unui climat sigur pentru elevi si personal in institutia noastra a demarat

prin realizarea unor activitati educative: concursuri de afise si de

desene, pregatirea unei simulari in caz de cutremur

Organizarea unei campanii de colectare selectiva a deseurilor si corecta

lor depozitare, Desfasurarea in parteneriat cu parinti a programului

„Educatia parintilor”

Desfasurarea unui proiect de ecologizare “Creeaza-ti mediul”

Participarea la proiectul specializat in educaie inerculturala “ Inima de

copil “ in parteneriat cu elevii romi de la Scoala nr. 1 Darmanesti

Participarea la proiectele specializate in educatie cultural artistica “

Teatrul de papusi Tandarica “, “ Gala tinerilor artisti”, “Arta si traditii

locale”-proiect in parteneriat cu CCD, Scoala G. Enescu Faraoani, CDI

“ A.I.Cuza

Desfasurarea unor activitati in Saptamana Educatiei Globale pe tema “

Hrana pentru toti”

99


Implicarea grupelor de gradinite si a doamnelor educatoare in proiectul

educational derulat la nivel national “CRED”, care are ca scop

principal consilierea parintilor in probleme educationale

Desfasurarea simpozionului naţional ” Învăţământul românesc în

context european” în parteneriat cu ISJ Bacău, CCD Bacău,

Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului si Primăria Dărmăneşti

Rezultatele concursurilor menţionate mai sus se găsesc în Anexa 26.

3.5 CALIFICĂRI SI CURRICULUMGrupul Şcolar Dărmăneşti asigură pregătirea elevilor în următoarele domenii:

FILIERĂ - PROFIL SPECIALIZARE

Teoretică - Real Matematică-informatică

Tehnologică - Servicii Economic

Turism şi alimentaţie publică

Tehnologică - Tehnic Tehnician – operator tehnică de calcul

Tehnician mecanic întreţinere şi reparaţii

Anul de completare Mecanic Auto

3.6 ANALIZA PORTOFOLIULUI DE PRODUSE

Mare

Stea (Star)

Filiera teoretică- mate-info Tehnician operator tehnică de calcul

Copii problemă( problem child)

Tehnician în turism

Mic

Vaca de muls (cash cow)

Tehnician activităţi economice

Câine (dog)Calificări:

Tehnician mecanic întreţinere şi reparaţii

100


PARTEA A IV-A - ANALIZA SWOT

Din analiza datelor prezentate şi din activitatea şcolii putem trage următoarele concluzii:

4.1 PUNCTE TARI

Gradul de acoperire a catedrelor cu personal didactic calificat este de 100%

Resursele materiale existente în şcoală sunt integrate în lecţie pentru

sprijinirea învăţării în proporţie de 70% (dovezi: proiectarea unităţilor de

învăţare, planurile de lecţie, fişele de asistenţe la lecţie)

Rezultate bune la examenele de bacalaureat şi absolvire a şcolii de arte si

meserii (sursa: statisticile şcolii)

Preocuparea cadrelor didactice pentru formarea continuă: susţinerea

gradelor didactice, participarea la cursuri de formare, activităţi metodice la

nivelul şcolii şi judeţului (sursa: portofoliile profesorilor)

promovabilitatea la examenele de bacalaureat din ultimii trei ani a fost peste

85 %

Promovabilitatea la examenele de absolvire a învăţământului profesional în

ultimii trei ani a fost 100%

Implicarea elevilor în activităţi extracurriculare

existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituţii şi

organizaţii: Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, angajatori

locali, A.J.O.F.M., , Poliţie, Consiliul Local, pentru a furniza consiliere şi

orientare privind cariera

Pentru specializarea tehnician in turism suntem singurul furnizor de

educaţie din zona

Oferta educaţională este atractivă, adaptată la nevoile de formare

identificate pe piaţa muncii ( sursa: Planul de şcolarizare, Strategia de

dezvoltare a orasului);

101


Funcţionarea în cadrul aceleiaşi şcoli a ciclului primar şi gimnazial, ceea

ce îi determină pe elevi să continue studiul în cadrul unităţii noastre;

Flexibilitate în alegerea şi stabilirea orientării şcolare/carieră, determinata

de existenta diferitelor profile in cadrul liceului;

Mediu extern favorabil: - judeţul Bacău ocupă locul 6 pe ţară la nivelul

dezvoltării industriale-sursa: PLAI;

- industria prelucrătoare deţine 80% din cadrul

industrial;

Procentul de cadre didactice calificate este de 100 % ( sursa: dosarele

personale, rapoartele de inspecţii şcolare, fişele de evaluare a activităţii, curriculum-

uri, auxiliare curriculare, baza de date privind formarea continuă a personalului

şcolii);

72 % din corpul profesoral au obţinut gradele didactice I şi II;

Existenţa diferitelor laboratoare, ateliere, cabinete si a sălii de sport care

au suferit un proces de modernizare în anii anteriori;

Derularea proiectelor educaţionale şi o mai buna antrenare în activitaţi

extracurriculare.

Susţinerea din partea comunităţii locale (Primărie, Biserică,Poliţie);

Parteneriat cu unii angajatori din regiune;

O buna relaţie cu ISJ ,CCD ;

O buna colaborare cu toate şcolile din oraş şi liceele din zonă ;

Existenţa cabinetului de consiliere psihopedagogică ( sursa: graficul de

desfăşurare a programului cabinetului; raportul consilierului privind

activitatea desfăşurată);

Existenţa cabinetului medical dotat cu materiale specifice, în care îşi

desfăşoară activitatea 3 asistenţi;

Existenţa unei centrale termice proprii ;

Obţinerea de sponsorizări;

102


Asigurarea pregătirii în informatică la toate nivelurile, inclusiv prin acces

la soft educaţional A.E.L. şi la INTERNET;

Colectiv bine pregătit profesional, unit, disciplinat, motivat, perseverent,Colectiv bine pregătit profesional, unit, disciplinat, motivat, perseverent,

competitiv şi un mediu şcolar corespunzător, liniştit, sigur, curat,competitiv şi un mediu şcolar corespunzător, liniştit, sigur, curat,

stimulativstimulativ

Existenţa unui climat de lucru favorabil;

Dezvoltarea culturii organizationale prin activitati dedicate unor

evenimente speciale: aniversarea scolii, predarea cheii succesului, balul bobocilor,

balul absolentilor, meciul de fotbal profesori –absolventi, s.a.

Rezultatele obţinute în activitatea educativă curriculara şi extracurriculară,Rezultatele obţinute în activitatea educativă curriculara şi extracurriculară,

la concursurile şi competiţiile şcolare şi profesionale care au inregistrat o cresterela concursurile şi competiţiile şcolare şi profesionale care au inregistrat o crestere

substantiala din punct de vedere calitativ si cantitativ;substantiala din punct de vedere calitativ si cantitativ;

Agenţii economici răspund solicitărilor şcolii si asigura un cadru npropiceAgenţii economici răspund solicitărilor şcolii si asigura un cadru npropice

pentru efectuarea instruirii practice; pentru efectuarea instruirii practice;

Interesul personalului didactic pentru formare continuă, receptivitatea

majorităţii cadrelor didactice faţă de schimbările în domeniul educaţiei;

Înfiinţarea unui ONG in care activeaza cadre didactice si parinti care

sprijina scoala;

Accesarea de fonduri europene prin proiecte cu sprijinul comunitatii

locale;

Poziţia centrală a şcolii în localitate care facilitează accesul elevilor.

4.2 PUNCTE SLABE Nu există suficiente materii prime, materiale sau semifabricate pentru

exersarea aptitudinilor şi formarea competenţelor tehnice în timpul stagiilor

de instruire practică

103


La admiterea în clasa a IX-a se constată că aprox 30% dintre elevi manifestă

deficienţe şi lacune de tipul: calităţii şi cantităţii cunoştinţelor, lipsuri în

vocabular, dificultăţi în gândirea abstractă, motivaţie insuficientă pentru

studiu şi învăţare, învaţă cu greutate, probleme de disciplină

Absenteismul elevilor este mare, mai ales la clasele din învăţămîntul

obligatoriu (sursa: evidenţele şcolii privind absenţele)

Numeroase medii la purtare sub 7 (la Şcoala de arte şi meserii), datorate

numărului mare de absenţe ale elevilor, sancţionate, conform

regulamentului şcolar, cu scăderea notei la purtare

Rata abandonului şcolar este în creştere în anul şcolar 2008-2009 (7,6%)

faţă de 2004-2005 (4,9%) (sursa statisticile şcolii)

Numărul mic de părinţi care menţin o legătură permanentă cu şcoala

Dificultăţi de efectuare a instruirii practice comasate după SPP din lipsă de

locuri de practică specializate

Există cadre didactice care nu se implică în procesul de reformă a

învăţămantului, manifestand rezistenţă la schimbare, atât în ceea ce priveşte

relaţia profesor - elev, cât şi cu privire la metodica predării

Un număr mic de programe şi proiecte europene.

Mediatizarea insuficientă a performanţelor şcolii in localitatile invecinate

pentru atragerea mai multor elevi buni si foarte buni;

Spaţiul insuficient pentru nevoile de dezvoltare ale şcolii;

Uzura fizică şi morală a bazei materiale pentru unele laboratoare, cabinete

şi ateliere;

Sala de sport este prea mică în raport cu numarul mare de elevi ai şcolii;

Implicarea modesta a cadrelor didactice în proiecte finanţate de

Comunitatea Europeană;

Activitatea firmelor de exerciţiu nu se desfasoara la nivelul scontat ;

Rezistenţa/ reticenţa unei părţi din personalul didactic la schimbare;

104


Fluctuaţia anuală a cadrelor didactice de la liceu;

Fluctuatia masiva a nr. de elevi datorata plecarilor in strainatate;

Dificultăţi în modernizarea procesului instructiv-educativ ( învăţare

centrată pe elev) din cauza numărului mare de elevi ( sursa: fişe de observare a

lecţiilor);

Implicarea slaba în consilierea şcolară-familială în vederea prevenirii

abandonului scolar;

Existenta unor spaţii cu mobilierul şcolar aferent ce necesita modernizare;

Există dificultăţi în corelarea activităţilor didactice cu spaţiile existente şi

echipamentele necesare;

Nu este folosit laboratorul AEL de către toţi profesorii, la toate

disciplinele;

Oferirea unei palete mai largi de proiecte, programe de învăţare;

Atragerea de noi fonduri extrabugetare;

Fondul de carte al bibliotecii şcolare este insuficient fata de numarul de

elevi;

Biblioteca necesită să fie informatizată;

Lipsa motivaţiei învăţării la unii dintre elevi;

Preocupări modeste privind pregătirea elevilor pentru viaţă şi carieră;

4.3 OPORTUNITĂŢI Autonomia managerială şi a echipei manageriale pentru promovarea

intereselor şcolii ( sursa: legislaţia în vigoare);

Valorificarea curriculum-ului la decizia şcolii pentru îmbogăţirea ofertei

educaţionale;

Intenţia şcolii de participare la proiecte de finanţare şi cooperare

europeană;

105


Interesul manifestat în lărgirea parteneriatului cu şcoala – MES

Dărmăneşti, S.C .Romanita, s.a.;

Creşterea interesului autorităţilor locale de a sprijini şcoala si a stimula

performantele;

Posibilitatea diversificării ofertei liceului în acord cu cerinţele pieţei

muncii din zonă ( sursa: PRAI si PLAI);

Dezvoltarea afacerilor în domeniul transporturilor,constructiilor şi tehnicii

de calcul, turismului;

Cursuri de formare continuă a personalului didactic desfăşurate prin

diferite programe europene , de C.C.D. şi de catre universităţi din tara;

Structura arborescentă şi modulară a învăţământului profesional şi tehnic

(sursa: Planurile- cadru);

Valorificarea raţională şi eficientă a resurselor materiale ale şcolii;

Diversificarea ofertei şcolare - profil servicii cu calificarea tehnician în

turism in concordanta cu strategia de dezvoltarea a oraşului ;

Sectorul Servicii este în ascensiune fiind necesară înfiinţarea de noi

calificari din acest domeniu

Cadrele didactice pot să-şi perfecţioneze pregătirea ştiinţifică, metodică şi

psihopedagogică prin participarea la cursuri de perfecţionare prin Casa

Corpului Didactic, cursuri postuniversitare de educaţie tehnologică - TAC,

de informatică, cursuri de perfecţionare periodică în specialitate la

Universitatea din Bacău

4.4 CONSTRÂNGERI Scăderea cu 1% a numărului tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani

până în 2011; populaţia activă majoritară în 2011 va fi cea cu vârsta cuprinsă între

35-39 ani, ( sursa: datele statistice);

106


Migraţia forţei de muncă calificate în străinătate cu o rată de 8.9% ;

Scăderea continua nivelului de trai;

Lipsa unui suport legislativ care să stimuleze agenţii economici pentru

instruirea practică a elevilor;

Decapitalizarea agenţilor economici datorită blocajelor financiare din

economie;

Mentalitatea actuală privind societatea formării profesionale continue şi a

învăţării pe toate durata vieţii ( sursa: rata scăzută de participare a adulţilor din

România la formarea continuă, comparativ cu alte ţări europene -1.1% faţă de 3.4%

in U.E).

Implicarea din ce in ce mai redusă a părinţilor în sprijinirea şcolii atât din

punct de vedere moral cât şi material ( sursa: rapoarte, diriginte);

Dificultăţi de integrare socio-profesională a absolvenţilor ( sursa: datele

privind monitorizarea absolvenţilor);

Motivarea scăzută a profesorilor ( sursa: salariile profesorilor);

Mediul economic din judeţul Bacău face fata cu greu crizei financiare.

prin disparitia învăţământului profesional vor dispare si tinerii care cunosc

bine o meserie.

Scăderea cererii pentru unele profiluri ale şcolii (ex: mecanica)

Lipsa de autonomie a şcolilor în selectarea personalului (Sursa: legislaţia în

vigoare)

Migraţia forţei de muncă calificată spre ţările europene dezvoltate

Efectul psihologic negativ in randul elevilor, scaderea sanselor de a-si

dezvolta stima de sine, in urma unor esecuri profesionale repetate

Deteriorarea climatului propice invatarii

Scaderea prestigiului si al gradului de atractivitate al scolii;

Caracterul formal al actului evaluarii

Scaderea interesului pentru performanta

107


4.5 AMELIORAREA PUNCTELOR SLABE Îmbunătăţirea activităţii Comisiei de promovare a imaginii şcolii prin

modernizarae site-ului şcolii, organizarea unor activităţi de tipul „Ziua

porţilor deschise ” în care liceul nostru să primească vizita absolvenţilor

de clasa a VIII-a, Saptamana schimbului de experienta intre liceu si

gimnaziu, etc;

Mediatizarea succeselor elevilor noştri pe site-ul şcolii şi în revista şcolii,

premierea elevilor merituosi in cadru festiv ;

Îmbunătăţirea activităţii de consiliere a familiei în vederea reducerii

abandonului şcolar;

Obţinerea de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii şcolii.

Participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare atât în domeniul

didactic cât şi a proiectelor cu finanţări europene;

Modernizarea bibliotecii. Se are în vedere atât creşterea fondului de carte

cât şi informatizarea acesteia, schimbarea mobilierului;

Obţinerea de venituri extrabugetare prin implicarea mai consistenta a

parintilor si comunitatii;

Implicarea mai profundă a diriginţilor şi consilierului şcolar în activitatea

de consiliere şi orientare a elevilor claselor terminale.

Integrarea elevilor cu nevoi speciale

Asigurarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă

Implicarea partenerilor în susţinerea materială a elevilor proveniţi din

medii defavorizate

Implementarea şi derularea de proiecte din perspectiva integrării europene

Identificarea cadrelor didactice cu disponibilităţi de lucru în echipe de

elaborare proiecte şi programe

108


Combaterea absenteismului şi a abandonului şcolar

consilierea părinţilor

PARTEA V - REZUMATUL PRINCIPALELOR ASPECTE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE

Adaptarea permaneneta a ofertei educaţionale la nevoile de calificare

identificate la nivel local si regional şi Asigurarea internă a calităţii;

Asigurarea accesului tuturor tinerilor la educaţie şi formare profesională;

Asigurarea accesului la învăţământul TVET al elevilor cu CES;

Formarea profesională continuă;

Dezvoltarea bazei didactico – materiale a şcolii şi atragerea de resurse

financiare extrabugetare;

Dezvoltarea profesională şi personală a resurselor umane ale şcolii;

Dezvoltarea de reţele şcolare interne şi externe;

Valorificarea raţională şi eficientă a resurselor materiale ale şcolii;

Diversificarea ofertei scolare;

Iniţierea şi dezvoltarea unor programe de tip „Şcoala de dupa şcoală”;

Participarea cadrelor didactice la cursuri ce au în vedere proiecte

europene.

109


PARTEA A VI A - PLANUL OPERAŢIONAL

6.1 PRIORITĂŢI LA NIVELUL ŞCOLII. CONTEXTUL. ACŢIUNILE

Prioritatea 1: Corelarea ofertei educaţionale şi de formare profesională cu nevoile identificate pe piaţa muncii locale, regionale şi naţionale Obiectiv 1: Identificarea prin raport anual a meseriilor căutate pe piaţa muncii cu sprijinul AJOFM , ISJ şi agenţilor economici Obiectiv 2: Stabilirea ofertei educaţionale Curriculum la Decizia Şcolii în conformitate cu necesităţile partenerilor economici Obiectiv 3: Creşterea nivelului de pregătire şi calificare a absolvenţilor Ţinta 1.1: Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor în 2010 – 2011 cu minim 4% faţă de 2009-2010Ţinta 2.1: Cadre calificate 100% Ţinta 2.2: Modelarea Planului de şcolarizare conform cerinţelor pieţei muncii: diversificarea ofertei educaţionale prin înfiinţarea de profile noi căutate pe piaţa muncii (tehnician operator tehnica de calcul, matematica-informatica ) devenite pe segmentul de piaţă STAR , menţinerea efectivelor pe segmentul de piaţă CASH-COW (tehnician în activităti economice), rămânerea constantă ca valoare a numărului de clase pentru segmentul DOG (tenician mecanic intretinere si reparatii), popularizarea noii calificari autorizate, solicitata pe piata muncii (problem- child) –tehnician in turism.Ţinta 3.1: Creşterea numărului de absolvenţi de nivel II si III de calificare în 2014 cu 30 % .Context: Din analiza activităţii economice a judeţului Bacău şi a localităţii Dărmăneşti se constată că o serie de ramuri economice vor înregistra o creştere economică reală în intervalul de timp 2006 – 2014. Este cazul industriei I.T. ca sector strategic, a construcţiilor şi turismului. Având în vedere complexitatea acestor domenii, calificările cerute se adresează nivelului II şi mai ales nivelului III de calificare. În acest context sunt solicitate următoarele specializări: tehnician operator tehnică de calcul,tehnician programator CAD, tehnician în activităţi economice, tehnician în turism, mecanic auto, lucrator în mecanica de motoare, tehnician în transporturi, lucrător în construcţii. Măsurat prin:

Procentul de absolvenţi care îşi găseşte un loc de muncă în domeniul de calificare absolvit; Rata de succes a acestora calculată pe fiecare calificare în parte (numărul de persoane ce activează

după un an de angajare/numărul total al persoanelor angajate) Procentul de cadre didactice calificate din scoala Realizarea Planului de scolarizare propus in anul scolar 2011-2012

Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Data până la care vor fi finalizate

Persoana/persoane responsabile

Parteneri: Sursa de finanţare

Realizarea unor dezbateri în cadrul ISJ şi a Consiliului Şcolar în vederea elaborării planului de şcolarizare în conformitate cu cerinţele de pe piaţa muncii incluzând specializările nou-apărute

Elaborarea planului de şcolarizare în conformitate cu nevoile identificate pe piaţa muncii

Decembrie 2010

directorii I.S.J. Bacău,Consiliul Şcolar ,Agenti Economici

I.S.J. Bacău

110


Elaborarea ofertei educationale pentru anul scolar urmator in corelatie cu cererile pietei muncii si aprobarea sa de catre CLDPS

Aprobarea Planului de scolarizareElaborarea unor discipline CDL/CDS atractive pentru beneficiarii scolii

Decembrie 2010

directoriiCadrele didactice de specialitate

I.S.J. Bacău,Agenti Economici

Numirea comisiei de OSP şi realizarea unei legături ferme între comisia de OSP şi AJOFM pentru a populariza locurile de muncă disponibile în prezent şi în perspectivă

Crearea unui colţ în şcoală în care să se popularizeze aceste situaţii statistice

Anual, luna a IX a

directorii A.J.O.F.M. Bacău.

Prezentarea ofertei educaţionale în şcoli şi evaluarea opţiunilor elevilor de clasa a VIII-a pentru admiterea în clasa a IX-a prin aplicarea unor chestionare de orientare profesională şi a celor de clasa a X-a, pentru alegerea specializării pentru următorii doi ani de liceu tehnologic sau pentru anul de completare

Creşterea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a şi a numărului de clase pe segmentul STAR

Mai .2011

Directorii,Consilier cu programe şi proiecte educative,Diriginţii,Comisia de promovare a imaginii şcolii

Şcolile generale, Colegii si Grupuri Şcolare Tehnice din zonă (,,Dimitrie Ghica”, CT Cobalcescu Moinesti, Grupul Şcolar Dărmăneşti, Grupul Scolar Tg.Ocna,)

Venituri proprii

Antrenarea Cabinetelor de Asistenţă Psihopedagogică în orientarea şcolară şi profesională a elevilor

Alegerea calificărilor în concordanţă cu abilităţile si interesele elevilor

Mai .2011 Directorii,Psihopedagogul ,Diriginţii

C.J.A.P. Bacău

I.S.J. Bacău

Prioritatea 2: Consolidarea parteneriatului dintre şcoală şi comunitatea locală, iniţierea unor parteneriate noi în scopul îmbunătăţirii formării profesionale a absolvenţilorObiectiv 1 : Implicarea activă a partenerilor economici în formarea profesională prin participarea la asigurarea condiţiilor optime de instruire a elevilor în vederea integrării pe piaţa muncii a absolvenţilor de liceu şi S.A.M.Ţinta 1.1 : Creşterea până în 2011 a numărului de contracte de colaborare cu agenţii economici locali din domeniile economic, tehnică de calcul, turism şi mecanică (în care elevii vor realiza practica comasată).Ţinta 1.2: Continuarea colaborării cu Primăria, Poliţia, Biserica şi Asociaţia Culturală "Uzu"Context: Datorită falimentării mai multor agenti economici parteneri am eliminat din portofoliul de produse specializarea lucrator in tricotaje confectii, confecţioner tâmplărie aluminiu şi mase plastice,continuăm colaborarea cu firma "Mecano Electric Service” Dărmăneşti, însă dorim să diversificăm acţiunile realizate în parteneriat printr-o implicare mai profundă a agentului economic în vederea creşterii calităţii formării profesionale şi integrarea absolvenţilor în producţie la agenţii economici. În anul 2010-2011 dorim să ne

111


lărgim spectrul de colaborare şi să încheiem contracte cu alte firme din zonă.

Măsurat prin: Procentul de absolvenţi care îşi găseşte un loc de muncă în domeniul de calificare absolvit; Rata de succes a acestora calculată pe fiecare calificare în parte (numărul de persoane ce activează

după un an de angajare/numărul total al persoanelor angajate Numarul de elevi care desfasoara stagii de practica la agentii economici de profil Numarul de lectii vizita la agentii economici Sustinerea materiala a atelierelor scolii de catre agentii economici ( cu materiale consumabile si

diferitesponsorizari)Acţiuni pentru atingerea obiectivului



Parteneri Sursa de finanţare

Diversificarea activităţilor de parteneriat pentru desfăşurarea activităţii de practică comasată

Încheierea conventiilor de practică cu cel puţin un partener agent economic pentru fiecare calificare existenta in liceu.

Oct..2010 Directorii şcolii

Parteneri economici actuali şi viitori.

Surse ale şcolii şi ale agenţilor economici

Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea unor sesiuni de formare (specialişti, agenţi economici.,profesori ai şcolii) în vederea dobândirii de către elevi, a abilităţilor-cheie şi a abilităţilor generale de integrare socială.

Participarea reprezentanţilor partenerilor economici şi cadrelor didactice la sesiuni de formare.

Anul şcolar 2010-2011

Directorii

Responsabilii catedrelor tehnic si servicii

ISJ Bacău, Consiliul şcolar,AJOFM,


Antrenarea agenţilor economici în elaborarea şi actualizarea C.D.L.- urilor

Partenerii economici vor participa activ la realizarea şi actualizarea C.D.L.- urilor pentru anul şcolar următor.Numarul de programe CDL

12.2010 Comisia pentru curriculumResponsabilul ariei curriculare tehnologii

ISJ, Cosiliul Şcolar, AJOFM, MES, Dimmer, Larostar, Ergio Prod, Moto Vit

Surse ale şcolii

112


Înregistrarea şi urmărirea situaţiei absolvenţilor şcolii timp de un an după angajare sau după admitere în învăţământul superior prin constituirea unor comisii mixte şcoală-agent economic - universităţi .

Modelarea parcursului educaţional la promoţiile următoare

09 Anual Directorii

Diriginţii claselor terminale

Parteneri economici angajatori, Consiliul Şcolar, Consiliul elevilor, Asociaţia Comitetului de părinţi, Universităţi


Organizarea unei sesiuni de informare a agentilor economici privind abilitatile cheie ce urmeaza a fi dobandite de elevi pentru fiecare calificare

Participarea a cel putin 5 agenti economici la sesiunea de informare

Octombrie 2010

Echipa manageriala

Partenerii agenti economici, responsabilul

Organizarea activitatilor cu caracter extracurricular in parteneriat cu institutii si organizatii locale pe teme de sanatate, cultura, sanatatea si securitatea muncii, ecologie, protectia consumatorului

Numarul de actiuni/activitati desfasurateCresterea calitatii actului educational

Anual Permanent

Coordonatorul de proiecte si programe educative, Consiliul elevilor, dirigintii

DSP Bacau, Politia Darmanesti,Ocolul silvic Darmanesti, OPC Bacau, Agentia pentru protectie mediului Bacau

Antrenarea reprezentanţilor agenţilor economici în evaluarea competenţelor practice ale elevilor la sfârşitul perioadei de practică, la examenul de absolvire a S.A.M.- ului, de atestare a competenţelor

Angajarea elevilor buni în cadrul unităţii în care s-a desfăşurat activitatea de practică

Iunie-Iulie 2011

Directorii şcolii,şeful catedrei tehnice,Cadrele didactice tehnice

Agenţii economici

Surse ale agenţilor economici

Prioritatea 3: Creşterea bazei materiale a şcolii.

Obiectiv 1 : Achiziţionarea mijloacelor de învăţământ moderne a echipamentelor didactice şi materiale. Obiectiv 2 : Realizarea de venituri proprii care să fie utilizate în dezvoltarea bazei materiale.Ţinta 1.1 :.Modernizarea laboratoarelor şi atelierelor existente prin dotări conform ordinelor guvernului, realizarea unui cabinet pentru activităţi economice dotat corespunzător, realizarea unui laborator pentru turism si alimentatie publica, dotarea atelierelor cu materiale didactice moderne.Ţinta 2.2 : Prestarea de servicii (domeniul tehnică de calcul, mecanica auto) pentru realizarea unor venituri care să fie reinvestite în consumabile.

Context :

113


S-au primit fonduri pentru dotarea cabinetelor, laboratoarelor şi sălii de sport, au fost reabilitate 2 corpuri de cladiri, gradinita si terenul de sport,dar există în continuare aspecte care necesită îmbunătăţiri, de ex. Construirea unei Sali de sport, amenajarea unei sali de festivitati, informatizarea bibliotecii.A fost reamenajata cladirea destinată atelierelor si se are în vedere modernizarea dotarilor acestora. În următoarea perioadă de timp cadrele didactice vor participa la programe şi vor realiza proiecte educaţionale astfel încât şcoala noastră să poată primi echipamentele necesare.Măsurat prin:

Continuarea desfăsurării în şcoala noastră a implementării „Sistemului Naţional de Asigurare a Calităţii”

Proiectele de finantare intocmite si aprobate ce au in vedere dotarea si reamenajarea atelierelor Sumele investite pentru achizitionarea de echipamente Cresterea calitatii actului educational Sumele obtinute din prestari servicii de catre atelierele scolii





Întocmirea fişelor pentru echipamentele necesare.

Prezentarea documentaţiei pentru actualizarea echipamentelor solicitate pentru dotarea laboratoarelor şi atelierelor

Nov.2010 Directorii

Responsabilii de cabinete, laboratoare şi ateliere

I.S.J.Primăria Agentii economici

Centrale, locale şi sponsorizări

Scrierea unor proiecte pentru obtinerea de finantare

Numarul de proiecte scriseObtinerea de surse de finantare pentru dotarea si modernizarea atelierelor si laboratoarelor scolii

Pe parcursul anului scolar

DirectoriiColectivele de elaborare a proiectelor

ISJPrimaria Darmanesti

Fonduri guvernamentale, de la bugetul local, fonduri europene

Colaborarea cu ONG-ul „O sansa scolii”

Sponsorizarile si donatiile obtinute prin colaborarea cu ONG-ul

Nov 2010-februarie 2011

Directorii Ong „O sansa scolii”

Donatii, sponsorizari

Derularea unor activităţi productive susţinute de echipe formate din maiştri, economişti şi elevi după modelul ,, Firma de exerciţiu”

Existenţa a minim 3 firme de exerciţiu care să realizeze venituri proprii

Anual, iunie

Catedrele tehnic, serviciiResponsabil arie curriculara,Maiştri,ingineri

Parteneri economici

114


Căutarea de sponsori în vederea utilării atelierelor cât şi pentru procurarea de materiale şi consumabile.

Găsirea unui număr de 3 sponsori pentru retehnologizarea didactică (pe domeniile principale de formare).

Anual, septembrie

DirectoriiŞef catedră tehnicăIngineri şi maiştri

I.S.J. Consiliul local, Comitetul de părinţi Ministerul integrării Europene Prin Programul PHARE-TVET

Unitatea şcolară

Prioritatea 4: Dezvoltarea abilităţilor generale şi a competenţelor profesionale prin creşterea calităţii învăţământului Obiectiv 1 : .Schimbarea mentalităţii şi dezvoltarea culturii calităţii la nivelul întregului personal al şcoliiObiectiv 2 : Implicarea cadrelor didactice în implementarea unor strategii didactice moderne care să permită

creşterea calităţii proceselor de învăţare.Ţinta 1.1: Numărul cardelor didactice care participă la cursuri de perfecţionare (obţinere a gradului didactic, masterat, cursuri de informatică, schimburi de experienţă cu şcoli similare din ţară şi străinătate) va creşte în 2011 cu 30 % faţă de 2010 Ţinta 1.2: Mărirea eficienţei procesului de învăţare prin modernizarea metodelor de învăţare. Învăţarea centrată pe elev, utilizarea sistemelor de învăţare informatizată (AEL), studiu de caz, joc de rol, metode alternative de evaluare (portofolii, proiect)Ţinta 2.1: Creşterea cu 20% a absolvenţilor din anul 2011 care îşi continuă studiile în învăţământul universitar tehnic.Ţinta 2.2: 100% dintre elevi dobândesc abilităţi cheie şi în urma evaluării, rata de promovare va ajunge la100% în 2011 Ţinta 2.3: Obţinerea de premii la Olimpiadele şi Concursurile Şcolare, fazele judeţene şi naţionaleContext: Şcoala noastră va urmări să devină un mediu de învăţare deschis în care pregătirea elevilor va fi cât mai eficientă. În anul şcolar 2006-2007 s-a trecut la aplicarea prevederilor Legii privind asigurarea calităţii în educaţie la nivel naţional. În anul 2010-2011 vom continua să participăm la programul de implementare a calităţii monitorizat de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii .Este necesară formarea cadrelor didactice pentru ICE (evaluare), educaţia la cerere şi programe de sprijin pentru elevii cu nevoi speciale acelor ce provin din grupuri defavorizate.

Măsurat prin: Creşterea numărului de profesori care au gradul I, masterat, doctorat şi cursuri de perfecţionare în

informatică , specializarea proprie şi care participă la programe de formare continuă Mărirea numărului de profesori implicaţi în Comisiile Naţionale de programe şcolare, evaluare

manuale, concursuri şi olimpiade Creşterea graduală a numărului de premii obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare Rata de promovabilitate a elevilor în creştere





115


Participarea managerilor la schimburi de experienţa în ceea ce priveşte implementarea Sistemului Naţional pentru Asigurarea Calităţii

Toţi directorii vor participa la activităţi de formare

Iunie 2011 Directori I.S.J.Bacau, CCD Bacau

Formarea cadrelor didactice din şcoală pentru implementarea SNAC, ICE, educaţie la cerere (cursuri cu frecvenţă redusă), şi programe de sprijin pentru elevii cu nevoi speciale.

Personalul didactic va participa la stagiile de formare organizate

2011 Responsabili comisii metodice

I.S.J. Bacău Venituri extrabugeta re

Elaborarea/imbunatatirea procedurilor, a structurilor organizatorice si a documentatiei necesare implementarii Sistemului de Asigurare a Calitatii

Existenta regulamentelor, a procedurilor si documentelor privind autoevaluarea institutionala, asigurarea interna a calitatii si implementarea planurilor de imbunatatire

Anual,periodic

CEAC, responsabili ai departamentelor , conform organigramei

ISJ Bacau Venituri extrabugetare

Participarea profesorilor în Comisiile Naţionale de programe şcolare şi la olimpiadele şi concursurile şcolare

Participarea a 30 % profesori la Comisiile Naţionale de programe şcolare şi la olimpiade şi concursuri

Mai 2011 Echipa de pregătire a elevilor pentru olimpiadeŞefii de catedre

ISJColegiile de acelaşi profil din judeţ

Surse extrabugeta re

Elaborarea planului de îmbunătăţire a performanţelor elevilor prin pregătire suplimentară.

Creşterea ratei de promovabilitate cu10% în anul 2007 Creşterea cu 30% in 2011 a numărului Participanţilor la olimpiade şi concursuriCreşterea cu 10% in 2011 a numărului absolvenţilor care vor intra la facultăţi

Noiembrie 2010

DirectoriŞefi de arii curriculare

ISJ Bacău

116


Diseminarea informaţiilor dobândite de cadrele didactice la cursurile de formare ICE, instruire AEL, celorlalte cadre didactice.

Instruirea tuturor cadrelor didactice şi însuşirea aplicabilităţii programelor AEL

01.05.2011 Directorii şcolii;Cadre didactice formatoare participante la cursurile AEL

ISJ Bacău;Informaticianul

Venituri extrabugetare

Realizarea lectiilor prin metode moderne de invatare, centrate pe elev, conform planului operational

Programe de imbunatatireLectii deschise

Permanent pe parcursul anului scolar

Sefii de catedra, cadrele didactice

ISJ Bacau,Responsabilii de cercuri pedagogice, CCD Bacau

Surse interne

Utilizarea unor metode moderne de evaluare a nivelului de pregatire a elevilor

Proce verbale de la sedintele catedrelor, interviuri cu elevii, portafoliile profesorilor si elevilor

Permanent Sefii de catedra, observatoriCEAC, cadrele didactice

ISJ Bacau Surse interne

Realizarae unor baze de date cu itemi pentru masurarea competentelor, capacitatilor si abilitatilor elevilor, in vederea compatibilizarii pregatirii lor cu standardele nationale si europene

Baza de date creataRapoartele catedrelor si comisiilor metodiceFise de observatie la lectii,Portofoliile cadrelor didacticeRezultatele examenelor

Permanent Directorii,Sefii de catrede,Observatorii CEAC

ISJ Bacau,Responsabilii de cercuri pedagogice, CCD Bacau

Surse interne

Informarea periodica a cadrelor didactice privind oferta de cursuri de perfectionare

Avizierul scoliiSite-ul scolii

Permanent Responsabilul cu perfectionarea

ISJ Bacau,CCD Bacau

Monitorizarea participarii cadrelor didactice la perfectionare prin cursuri sau grade didactice

Dosarele personale ale cadrelor didactice

Conform calendarului

Responsabilul cu perfectionarea

ISJ Bacau,CCD Bacau

Utilizarea programelor AEL în instruirea efectivă a elevilorStabilirea unui program riguros de desfasurare a lectiilor in sistem AEL

Însuşirea de către elevi a conţinuturilor de învăţare utilizând programele AELNumarul de lectii desfasurate

Permanent Toate cadrele didactice, informaticianul

SIVECO Romania

117


Monitorizarea elevilor cu nevoi speciale referitoare la: stilurile de învăţare, interesul pentru disciplina predată, dificultatea, volumul şi utilitatea temelor pentru acasă, modalităţi de evaluare formativă şi sumativă utilizate

Îmbunătăţirea feed-back-ului profesori-elevi în scopul abordării celor mai adecvate şi moderne metode de predare-învăţare.

09.2010 Toate cadrele didactice

Consilierul psihopedagogicdiriginţii

I.S.J. Ministerul integrării Europene prin programe specifice

Organizarea de olimpiade si concursuri scolare.

Crestrea numarului de premii obtinute la olimpiade si concursuriCresterea numarului de elevi participanti

Martie 2011

Sefii de catedre, comisia pentru organizarea concursurilor

ISJ Bacau Surse extrabugetare, de la Bugetul local

Prioritatea 5: Sprijinul pentru alegerea avizată a traseului de formare profesională.

Obiectiv 1 : Asigurarea condiţiilor de informare, orientare şi consiliere privind cariera.Obiectiv 2 : reducerea pierderilor de transfer de la clasa a VIII-a la clasa a IX-aŢinta 1.1 :

Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor cu 10 % în 2011 faţă de 2010.Ţinta 2.1:

Reducerea abandonului şcolar cu 20% în 2013 faţă de nivelul din 2005.Context: Se observă ca în actuala structură educaţională nu există un suport suficient pentru orientarea profesională a a elevilor şi a părinţilor. Se impune un sprijin activ din partea unui personal competent care să-i consilieze cu privire la oferta educaţională optimă şi la orientările actuale ale pieţei muncii locale şi regionale. Măsurat prin:

Procentul absolvenţilor care îşi găsesc un loc de muncă în domeniul de calificare absolvit Procentul elevilor care abandonează şcoala în decursul formării profesionale Procentul absolvenţilor de nivel II şi III de calificare. Rata de abandon scolar Micsorarea numarului de absente ale elevilor liceului



Persoana/ persoane responsabile


Organizarea unor vizite în şcolile gimnaziale, realizarea unor întâlniri cu părinţii, mediatizarea liceului în şcolile generale

Promovarea în şcolile gimnaziale

Mai.2011 Consilier cu programe şi proiecte educativeComisia OSP Profesorii

I.S.J. Bacău, Colegiul Tehnic ,, D. Ghica”,Şcolile generale din zonă

proprie

118


Efectuarea stagiilor de practica la agentii economici, vizite de studiu

Numarul de vizite la agentii economiciNumarul de elevi care efctueaza stagiile de practica la agentul economicNumarul de conventii de practica

Noiembrie 2010

Cadrele dicatice de la catedrele tehnic si servicii, echipa manageriala

Agentii economici

proprie

Aplicarea unor chestionare şi a unor interviuri elevilor şi părinţilor acestora din şcoala gimnazială, cu privire la opţiunile şcolare ale acestora;

Determinarea cifrelor de şcolarizare pentru anii de debut (clasa a IX-a-liceu şi S.A.M.).

Mai .2011 Consilier cu programe şi proiecte educativeComisia OSP a Profesorii

Şcolile din zonă

Formarea şi dezvoltarea competenţelor antreprenoriale

Activitatea în firmele de exerciţiu

Mai 2011 Prof. de economie Responsabilul catedrei tehnice

Colegiile şi grupurile şcolare T-VET

Surse interne

Consiliere ale elevilor de la toate nivelurile de şcolarizare

Îmbunătăţirea activităţii de consiliere din şcoală prin sugestiile identificate

Aprilie 2011

Consilier psihopedagogicDirectoriiConsilier cu programe şi proiecte educative

C.J.A.P.P. Surse interne

Acordarea de sprijin în afara şcolii ( programe de asistenţă socială) elevilor cu nevoi speciale (rromi)

Creşterea gradului de integrare şi adaptare a elevilor cu nevoi speciale.Reducerea abandonului şcolar

Semestrial - Diriginţii- Consilier psihopedagog

- Consiliul elevilor

Consiliul LocalBisericaCongregaţia catolică

Fonduri proprii

Prioritatea 6: Egalizarea şanselor tuturor . Facilitarea accesului în învăţământul profesional şi tehnic a populaţiei şcolare din mediul rural şi a elevilor cu nevoi speciale.Obiectiv 1 : Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor indiferent de nevoile lor sau de mediul din care provin.

Ţinta 1.1 : Creşterea cu 30% până în 2013 faţă de 2006 a numărului absolvenţilor din mediul rural ce urmează nivelele de învăţământ (liceu tehnologic, nivel II şi III ale rutei de profesionalizare prin SAM).Ţinta 1.2: Reducerea abandonului şcolar al elevilor proveniţi din mediul rural şi al celor din familii defavorizate .Ţinta 1.3 : Integrarea socio-profesională a elevilor rromi (dificultăţi de limbă şi situaţie materială precară)

119


ce urmează SAMContext: Pe lângă elevii proveniţi din şcolile oraşului Dărmăneşti în ultima perioadă a crescut numărul elevilor din mediul rural ce provin din familii cu resurse financiare reduse. Au fost înscrişi câţiva elevi de etnie rromă. Menţionăm că Şcoala nr 1 din cartierul de rromi a fost inclusă într-un program PHARE ce sprijină integrarea rromilor.În afară de rromi în şcoală există mai multe categorii de elevi cu nevoi speciale: elevi defavorizaţi din punct de vedere material, elevi cu handicap, elevi cu dificultăţi de învăţare, elevi cu conduite deviante. Cu toate că numărul acestora este mic, dorim să promovăm programe educative pentru elevii cu nevoi speciale. În aceste condiţii, se impun măsuri pentru facilitarea navetei precum si accesul la manualele necesare.Măsurat prin:

Procentul de absolvenţi al nivelurilor de calificare II şi III din mediul rural. Numărul elevilor cu nevoi speciale care se înscriu şi reuşesc să finalizeze studiile în şcoala noastră.



Persoana/ persoane responsabile


Întâlnirea cu managerii unităţilor şcolare din mediul rural pentru informarea elevilor despre posibilităţile de sprijin.

Realizarea unor statistici privind provenienţa elevilor şcolii

mai 2011DirectoriiSecretarul

Managerii şcolilor gimnaziale

Fonduri extrabugeta re

Acordarea de burse şcolare, rechizite, ajutoare

Încurajarea elevilor cu situaţie materială şi financiară precară să frecventeze cursurile şcolii

Anual,nov

Consilier cu programe şi priecte educativeConsilierul psihopedagog

Consiliul de administraţie,Părinţi, Elevi

Fonduri extrabugetare

Consilierea şi orientarea elevilor şi a părinţilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale

Înscrierea unui număr mare de elevi prevenirea abandonului şcolar

Feb.2011 Consilierul psihopedagog

Diriginţii

Părinţi, tutori

Proiectarea didactică modernă pe baza metodelor active care să asigure accesul la educaţie pentru toţi (elevii proveniţi din familii defavorizate, elevii cu nevoi speciale, elevii cu dificultăţi de învăţare)

Cel puţin 90% dintre elevii implicaţi în programele de sprijin vor finaliza cursurile

2007-2013 Responsa bilii comisiilor metodice

CJAPPDirecţia Judeţeană Pentru Protecţia Copilului

ISJ; C.C.D

120


Elaborarea şi implementarea de programe educative pentru elevii cu nevoi speciale.

Cel puţin un program pentru fiecare categorie de elevi cu nevoi speciale.

Iunie 2011 Grupul de lucru

CJAPPDirecţia

Judeţeană Pentru

Protecţia Copilului

SponsorizăriResurse

extrabugetare

6.2 PLANUL DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL 2010-2011

Pregătirea de specialitate în şcoala noastră este strâns legată de dezvoltarea

unor domenii prioritare ca cel al informaticii, serviciilor, tehnicii de calcul şi oferă

absolvenţilor reale şanse de realizare în plan profesional prin continuarea studiilor în

cadrul învăţământului superior.

Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini urmăreşte în permanenţă să-şi

reorienteze oferta către cererea pieţei muncii. În prezent în şcoala noastră sunt

înscrişi 1115 elevi în 39 clase şi 4 grupe de grădiniţă. Majoritatea elevilor de la liceu

şi anul de completare provin din şcolile din oraşul Dărmăneşti, dar şi din alte

localităţi de pe Valea Trotuşului, în general cu situaţii materiale precare, pe care

şcoala încearcă să îi sprijine prin acordarea de burse şi diferite ajutoare, încercând să

ne menţinem ca principala şcoală din oraş dar şi să atragem elevi din zonele rurale

învecinate.

PLANUL DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL 2010-20111.LICEU – CLASA A IX-A:

O FILIERA TEORETICĂ

PROFIL MATEMATICĂ-INFORMATICĂ -1 CLASĂ

O FILIERA TEHNOLOGICĂ

PROFIL TEHNIC -

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL- 1 CLASĂ

TEHNICIAN MECANIC ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII- 1

CLASĂ

121


PROFIL SERVICII

TEHNICIAN ACTIVITĂŢI ECONOMICE - 1 CLASA

TEHNICIAN IN TURISM – 1 CLASA

2.LICEU – CLASA A X-A:


PROFIL MATEMATICĂ-INFORMATICĂ - 1CLASĂ


PROFIL TEHNIC

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL - 1 CLASĂ

TEHNICIAN MECANIC PENTRU INTRETINERE SI

REPARATII – 1 CLASA

PROFIL SERVICII

TEHNICIAN ACTIVITĂŢI ECONOMICE - 2 CLASE

3.LICEU – CLASA A XI-A:




PROFIL TEHNIC

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL - 1

CLASĂ

PROFIL SERVICII

TEHNICIAN ACTIVITĂŢI ECONOMICE -2 CLASE

4.LICEU – CLASA A XII-A:


PROFIL MATEMATICĂ-INFORMATICĂ -1CLASĂ

O FILIERA TEHNOLOGICA

122


PROFIL TEHNIC - RUTA DIRECTA DE CALIFICARE

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL -1 CLASĂ

PROFIL TEHNIC -RUTA PROGRESIVA DE CALIFICARE

TEHNICIAN MECANIC INTRETINERE SI REPARATII

-1 CLASĂ

PROFIL SERVICII -RUTA DIRECTA DE CALIFICARE

TEHNICIAN IN ACTIVITĂŢI ECONOMICE -2 CLASE

5.LICEU – CLASA A XIII-A:


PROFIL TEHNIC -RUTA PROGRESIVĂ DE CALIFICARE

TEHNICIAN MECANIC ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

-1 CLASĂ

6. ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII – CLASA A XI A-

ANUL DE COMPLETARE :

O DOMENIUL MECANIC

MECANIC AUTO - 1 CLASA

6.3PLANUL DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL 2011-2012

2. LICEU – CLASA A IX-A:




PROFIL TEHNIC -

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL- 1 CLASĂ

TEHNICIAN PROIECTANT CAD- 1 CLASĂ

123


RUTA PROGRESIVA


CLASĂ

PROFIL SERVICII

TEHNICIAN IN ACTIVITĂŢI ECONOMICE - 1 CLASĂ

TEHNICIAN ÎN TURISM- 1 CLASĂ

2.LICEU – CLASA A X-A:


PROFIL MATEMATICĂ-INFORMATICĂ – 1 CLASĂ


PROFIL TEHNIC

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL - 1 CLASĂ


CLASĂ

PROFIL SERVICII

TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE -1 CLASA

TEHNICIAN IN TURISM – 1 CLASA

4. LICEU – CLASA A XI-A:




PROFIL TEHNIC

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL - 1

CLASĂ

TEHNICIAN MECANIC INTRETINERE SI REPARATII – 1

CLASA

PROFIL SERVICII

124


TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE -2 CLASE

5. LICEU – CLASA A XII-A:


PROFIL MATEMATICĂ-INFORMATICĂ -1CLASĂ


PROFIL TEHNIC RUTA DIRECTĂ DE CALIFICARE

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL -1 CLASĂ


TEHNICIAN MECANIC INTREŢINERE ŞI REPARAŢII -1

CLASĂ

PROFIL SERVICII -RUTA DIRECTĂ DE CALIFICARE

TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE -2 CLASE

5.LICEU – CLASA A XIII-A:


TEHNICIAN MECANIC INTREŢINERE ŞI REPARAŢII -1

CLASĂ

6.4 PLANUL DE PARTENERIAT AL ŞCOLII

În anul şcolar 2010 – 2011, Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini

Dărmăneşti îşi propune menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor de parteneriat actuale

şi stabilirea de noi contacte în special cele care au în atenţie în domeniul tehnic

profesional în vederea orientării profesionale şi a dezvoltării economice. Se poate

remarca astfel flexibilitatea şi începutul unei deschideri a unităţii şcolare către piaţa

muncii, propunând noi profiluri în funcţie de cererile agenţilor economici.

125


Principalele domenii şi linii de acţiune vizează, în primul rând, pregătirea,

adaptarea, orientarea şi consilierea profesională a elevilor şcolii dar şi formarea

personalităţii sub toate aspectele fără a neglija coordonata moral-civică.

Menţionăm o serie de activităţi pe care Grupul Şcolar Industrial Construcţii de

Maşini Dărmăneşti şi le-a propus în anul următor:

Continuarea şi lărgirea parteneriatului cu M.E.S.Darmanesti;

Recondiţionarea dotărilor din laboratoare şi ateliere-şcoală;

Dotarea unui cabinet pentru clasa tehnician în turism;

Intensificarea activităţii firmelor de exerciţiu pentru elevii de la profilul

economic;

Realizarea de venituri extrabugetare prin activitati in ateliere;

Atragerea de sponsorizări;

Continuarea colaborării cu Asociaţia Culturală "Uzu";

Continuarea colaborării cu Ocolul Silvic Dărmăneşti şi antrenarea elevilor în

cât mai multe acţiuni ecologice;

Continuarea colaborarii cu teatrul Bacovia;

Colaborarea stransa cu ONG-ul „O sansa scolii”

Continuarea colaborării cu Primăria, Poliţia, Biserica având ca principal

obiectiv combaterea delincvenţei juvenile;

Înscrierea şcolii noastre în proiectele PHARE – TVET;

Colaborarea şcolii noastre cu alte şcoli înscrise în programe PHARE;

Continuarea colaborării cu Universitatea Bacău, Inspectoratul Şcolar Judeţean

Bacău, Casa Corpului Didactic în vederea dezvoltării profesionale a

personalului didactic prin participarea la cursuri de perfecţionare, formare

continuă şi la programe de cooperare europeană.

ACTIVITĂŢI ÎN PARTENERIAT

126


ORGANIZAŢIA PARTENERĂ ACTIVITATE CINE

CONTRIBUŢIA SERVICIILOR

PSIHO-PEDAGOGICE

CĂNDREZULTATE EVALUATE

/AŞTEPTATE

Centrul Judeţean de Asistenţă Psiho-pedagogică

-Elaborarea şi aplicarea testelor de orientare şi a

testelor de aptitudini pentru elevii din ÎPT şi

clasa a VIII-a-Consilierea individuală a elevilor cu nevoi speciale-Elaborarea materialelor

informative necesare cadrelor didactice

Motei Ramona

MediereCooperareConsiliere

Când este cazul

Scăderea ratei abandonului

şcolar şi îmbunăţăţirea

rezultatelor obţinute de către elevi

Asociaţia Română de Consiliere şi Sprijin

Derularea de programe privind dezvoltarea personală a elevilor

Motei Ramona

ConsiliereFormare

Când este cazul

Editarea publicaţiei

ARCS

Comitetul Reprezentativ al Părinţilor

-Participarea la activităţile derulate de unitatea

şcolară privind combaterea abandonului

şcolar-Contribuţii la

îmbunătăţirea bazei materiale

Lungu Georgel

ConsiliereMediere

Când este cazul

Scăderea cazurilor de

abandon şcolar şi a numărului

de absenţe nemotivateDezvoltarea

bazei materiale

Organizatia nonguvernamentala „O sansa scolii”

-Contribuţii la îmbunătăţirea bazei

materiale

Asandei Maria Colaborare

La început de an şcolar şi când

este cazul

Dezvoltarea bazei materiale

Sprijinirea elevilor ce provin din familii cu

venituri mici

Direcţia de Sănătate Publică

Identificarea elevilor cu probleme de sănătate şi

sprijinirea acestoraDr. Mititelu Colaborare

La început de an şcolar şi când

este cazul

Acordarea de burse

Scăderea numărului de absenţe pe

motive medicale

Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului

Identificarea elevilor supuşi agresiunii verbale

şi fizice în familieMotei

Ramona

Colaborare

Mediere

Când este cazul

Scăderea ratei infracţionalităţii

juvenile

Primăria Darmanesti

Acordarea de sprijin pentru elevii cu probleme

socialeAsigurarea condiţiilor

optime pentru derularea procesului instructiv-

educativ

Spiridon Constantin

ColaborareMediere

Când este cazul

Pe parcurs

ul anului şcolar

Scăderea ratei abandonului

şcolar

Condiţii de siguranţă fizică

pentru elevi

127


Direcţia de Tineret şi Sport Organizarea de competiţii

sportive şi excursii educative

Minca Paul Colaborare Când este cazul

Tineri dezvoltaţi armonios

Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională

Organizarea Târgului ofertei locurilor de muncăInformarea şcolii privind evoluţia pieţei forţei de

muncă

Asandei Maria Mediere

In luna mai

2011

Creşterea numărului de

absolvenţi angajaţi în

concordanţă cu calificarea lor profesională

S.C. Dimmer SRL Comanesti

Instruire practică pentru calificarea Tehnician

operator tehnica de calculContribuie la dezvoltarea

bazei materiale

Iancu Gheorghe

Identificarea abilităţilor cerute de fiecare loc de

muncă

Pe tot parcurs

ul anului şcolar

Competenţele dobândite de

către absolvenţi sunt în

concordanţă cu cele cerute de

către angajatori

SC MOTO VIT SRL Darmanesti

Instruire practică pentru domeniul mecanic Bejan Vasile


muncă

Pe tot parcurs

ul anului şcolar

Competenţele dobândite de

către absolvenţi sunt în

concordanţă cu cele cerute de

angajatori

SC Mecano Electric Service SRL Daramanesti

Instruire practică pentru calificarea Tehnician in

activitati economice

Prepelita Iuliana

Padureanu Cristina


muncă

Pe tot parcurs

ul anului şcolar

Competenţele dobândite de către absolvenţi sunt în concordanţă cu cele cerute de angajatori

SC MES SRL Darmanesti

Instruire practică pentru calificarea Tehnician

operator tehnica de calculLungu Ionela


muncă

Pe tot parcurs

ul anului şcolar


SC ERGIO PROD SRL, Darmanesti

Instruire practică pentru domeniul electronica

automatizariIancu Gh.


muncă

Pe tot parcurs

ul anului şcolar


Primaria Darmanesti

Activitati de ecologizare a padurii Magura in cadrul

proiectului ECO-SCOALAMotei Elena Cooperare 2009-

2011

Dezvoltarea respectului

elevilor pentru mediul

inconjurator

Ocolul Silvic Darmanesti

Activitati de replantare a unor terenuri Motei Elena Cooperare 2009-

2011

Dezvoltarea respectului

elevilor pentru mediul

inconjuratorPolitia de proximitate

Activitati de monitorizare a elevilor cu multe

absente

Bejan Silvia Colaborare Pe parcurs

ul

Reducerea ratei

abandonului

128


anului scolar

scolar si a numarului de

absente nemotivate

Politia comunitara

Activitati de monitorizare a elevilor cu multe

absenteBejan Silvia Colaborare

Pe parcurs

ul anului scolar

Reducerea ratei

abandonului scolar si a

numarului de absente

nemotivate

6.5 FINANŢARE

Finanţarea Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini Dărmăneşti este

asigurată de la : bugetul de stat, bugetul local şi venituri proprii, conform Anexei

17.

În anul financiar 2007 sumele asigurate, atât prin bugetul de stat cât şi prin bugetul

local, sunt sensibil în creştere faţă de anul 2006, referindu-ne la cifra finală, care

reprezinţă finanţarea totală a şcolii. Se menţin în creştere uşoară cheltuielile de

personal, de asistenţă socială, bursele elevilor şi 100 EURO pentru cadrele

didactice.

Pentru mobilier am primit de la guvern suma de 22.260 lei iar pentru dotarea

cabinetelor şi laboratoarelor 20.000 lei. Sumele alocate materialelor sportive au fost

în suma de 12.100 lei iar pentru bibliotecă s-au primit 10.104 lei.

Am primit şi o finanţare suplimentară din partea Guvernului României de 750.000

lei, sumă cu care s-a achiziţionat o centrala termică nouă pe gaz metan care a fost

reamplasată într-o locaţie nouă conform normelor P.S.I., s-au reamenajat atelierele

şcolare în clădirea dezafectată a fostei centrale termice şi s-a construit un grup

sanitar nou cu intrarea din şcoală, toate construcţiile fiind realizate la standardele

moderne.

129


În ceea ce priveşte veniturile proprii ele sunt mici, şcoala a realizat venituri proprii

din inchirierea unor spaţii unor agenti economici în vederea desfăşurării de activităţi

comerciale şi din confecţionarea de numere de căruţă pentru Primăria Dărmăneşti.

În ceea ce priveşte sponsorizările şi donaţiile, acestea sunt de valoare mică, din

partea unor persoane particulare, materializându-se în cărţi pentru premii, dulciuri,

etc cu ocazia unor activităţi extracurriculare sau a sfârşitului de an şcolar.

In anul scolar 2008-2009 a luat fiinta ONG-ul „ O sansa scolii” care are ca obiect de

activitate sustinerea si dezvoltarea grupului nostru scolar.

Cu sustinerea acestei organizatii au fost scrise si depuse proiecte care solicita

finantarea din fonduri europene, prin ARDDZM. In anul scolar 2009-2010 s-a

obtinut finantarea si s-a derulat proiectul pentru dotarea scolii cu camere de

supraveghere si a unui sistem antiefractie , care sa asigure un mediu scolar mai sigur

elevilor nostri. In prezent este in curs de finalizare cel de al doilea proiect derulat

pin acest ONG, care vizeaza reabilitarea terenului de sport, acesta fiind transformat

intr-unul multifunctional.

Am obtinut, sub forma de donatii, de la ONG-ul „O sansa scolii” si table scolare din

sticla cu care au fost montate in toate salile de clasa.

Se remarcă faptul că pe elev cheltuielile publice sunt în uşoară creştere, conform

Anexei nr.17.

Pentru anul 2005, bugetul aprobat de Consiliul Local a cuprins:

Cheltuieli de personal – 2739,5 mii lei

Cheltuieli curente (materiale) – 331,5 mii lei

Burse – 19,4 mii lei

Bugetul de stat:

Cheltuieli de personal – 58 mii lei

Bani de liceu – 161 mii lei

Pentru anul 2006 s-a prevăzut la bugetul local:

130



Cheltuieli materiale - 850 mii lei

La bugetul de stat :

cheltuieli personal - 100 mii lei

bani de liceu – 3000 mii lei


Cheltuieli de personal – 2858.07 mii lei

Cheltuieli curente (materiale) – 3643 mii lei

Burse – 69.6 mii lei

Bugetul de stat:

S-au obţinut următoarele sume pentru dotarea cabinetelor şi laboratoarelor:

Biologie 25379,15 lei

Fizica 25454,81 lei

Chimie 9999,15 lei

Sport 7100 lei

Psihopedagogie 16000 lei

Biblioteca 14197 lei


Bani de liceu – 202,25 mii lei


Cheltuieli de personal – 1.951.530 lei

Cheltuieli curente (materiale) – 324.050 lei

Burse – 8.000 lei

Bugetul de stat:

Cheltuieli de personal – 38.563 lei

Bunuri şi servicii şi alte cheltuieli – 71.022 lei (conform Anexei 33 )

Pentru anul 2008 ,bugetul aprobat de Consiliul Local a cuprins:

Cheltuieli de personal -2.691 mii lei

131


Cheltuieli materiale - 127 mii lei

Burse elevi - 8 mii lei

Bugetul de stat

Cheltuieli de personal:

Examene (bacalaureat,competente profesionale)_32 mii lei

Cheltuieli materiale:

Pregatire profesională_5 mii lei

Dotări conform Ordinului MEC nr.3504/2008 pentru achiziţia de

mijloace de învaţamânt:

Laboratoare si cabinete scolare:–cheltuieli materiale -21 mii lei

_cheltuieli de capital -14 mii lei

Material sportiv: _ cheltuieli materiale - 4,5 mii lei

_ cheltuieli de capital - 3 mii lei

Biblioteca : _ cheltuieli materiale 4 mii lei

Ajutoare sociale (transport elevi) -28 mii lei

Burse ,,Bani de liceu „ 194 mii lei

Ajutor financiar ,,100” euro -93 mii lei

Pentru anul 2009 s-au cheltuit de la bugetul local:

Cheltuieli de personal - 5.765 mii lei. Cheltuieli materiale si servicii - 501 mii lei, din care : furnituri de birou 6 mii

lei, materiale pentru curatenie 23 mii lei, incalzit ,iluminat si forta motrica 221mii

lei, apa ,canal, salubritate 16 mii lei , posta, telecomunicatii, radio, tv, internet 14

mii lei, materiale si prestari servicii cu caracter functional 33 mii lei, alte bunuri si

servicii pentru intretinere si reparatiii 141mii lei, reparatii curente 31mii lei, bunuri

de natura obiectelor de inventar 10 mii lei, deplasari interne 10 mii lei.

Cheltuieli de capital in suma de 486 mii lei, burse 33 mii lei , transport elevi 6

mii lei si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant .

De la bugetul de stat s-a cheltuit suma de 297 mii lei ,din care :

132


Cheltuieli de personal pentru organizarea examenelor nationale(admitere

gimnaziu ,bacalaureat, competente profesionale, atestat profesional) suma de 13 mii

lei .

Cheltuieli materiale (pregatire profesionala,deplasari interne) 53 mii lei.

Asistenta sociala (transport elevi) 43 mii lei.

Burse,,Bani de liceu” 188 mii lei .

Ajutor financiar pentru achizitia de carti pentru cadrele didactice 17 mii lei.

Fondurile alocate au fost cheltuite în totalitate respectindu-se prevederile legale şi

procedurile privind achizitiile de bunuri conform O.G. 34/2006 cu modificarile si

completarile ulterioare.

Pentru anul financiar 2009 s-a urmarit asigurarea încadrării stricte în creditele

bugetare aprobate , derularea la termen şi conform prevederilor legale a tuturor

operaţiunilor financiar-contabile, asigurarea transparentei in utilizarea fondurilor,

monitorizarea activitatii financiar-contabile, prelucrarea şi diseminarea informaţiilor

privind noutăţile legislative în domeniu, studiu individual privind legislatia

financiar-contabila in conditiile descentralizarii, reducerea cheltuielilor pentru

utilităţi şi găsirea unor soluţii alternative eficiente pentru furnizarea unor servicii

către elevi şi profesori (multiplicare, imprimare, scanare, telefon etc.),stabilirea

surselor alternative/suplimentare de finanţare pentru derularea proiectelor de

dezvoltare a bazei materiale, sprijinirea elaborarii si implementarii de proiecte

externe.

PARTEA A VII A – CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

7.1 ORGANIZAREA PROCESULUI DE CONSULTARE PENTRU ELABORAREA P.A.S.

133


Planul de Acţiune a Şcolii este rezultatul muncii echipei de cadre didactice

sub îndrumarea conducerii şcolii: director prof. Asandei Maria, director adjunct

prof. Bejan Silvia, coordonatorului de proiecte şi programe prof. Pădureanu

Cristina.

Echipa de lucru a fost formată atât din profesori cât şi din ingineri şi

economişti cunoscători ai aspectelor practice şi teoretice ale procesului instructiv-

educativ şi anume: ec. Pădureanu Cristina,prof. ing. Apetri Nuţa, prof. ing. Bejan

Silvia, ing. Trifonescu Mirela, ing. Lazăr Carmen, ing. Volmer Sorin,prof. Ferent

Laura, ing. Ciobanu Manuiela, ec. Prepeliţă Iuliana, secretar Arpinte Janeta.

Culegerea datelor din toate domeniile s-a realizat de acest colectiv care a analizat

activitatea din şcoala noastră din diferite puncte de vedere: instructiv-educativ,

orientarea profesională a absolvenţilor de gimnaziu, orientarea absolvenţilor de

liceu, precum şi integrarea socio-profesională a absolvenţilor.

Activitatea acestei echipe a constat în elaborarea unor materiale de

prezentare a ofertei educaţionale, o prezentare a profilurilor/calificărilor în care

pregătim elevi. S-au realizat o serie de statistici şi s-a constatat că în urma analizei

opţiunilor pe specializări multe opţiuni ale elevilor se îndreaptă spre informatica si ,

tehnica de calcul, urmată masiv de domeniul economic, la liceu, dar şi pentru

domeniul mecanic iar in ce priveste turismul necesita investitit substantiale in ce

priveste dotarea cat si o mai buna promovare intrucat lansarea acestuia nu a avut

efectul scontat, desi se prevede relansarea economica a orasului prin turism.

Elaborarea acestui plan este bine venită, odată prin măsurarea impactului pe

care oferta noastră o are asupra segmentului de populaţie căruia i se adresează şi pe

de altă parte în conştientizarea locului şi rolului pe care îl ocupăm în rândul liceelor

şi grupurilor şcolare din judeţ.

Echipa constituită în scopul elaborării Planului de Acţiune a Şcolii s-a

consultat cu reprezentanţii Consiliului Local, cu d-nul Spiridon Constantin, Primarul

134


Oraşului Dărmăneşti, cu d-nul Mititelu Mitrel din cadrul Biroului de Proiecte si

programe a Primariei Darmanesti, cu reprezentanti ai AJOFM precum şi cu

responsabilii ariilor curriculare şi reprezentanţii părinţilor în speranţa că acest plan

reprezintă şi un "pas" spre trecerea la o nouă dimensiune a învăţământului în oraşul

Dărmăneşti.

7.2 ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI ACTUALIZARE A P.A.S

Monitorizarea acţiunilor propuse o va realiza conform unui plan bine stabilit,

directorul unităţii printr-o bună colaborare cu toţi factorii implicaţi, prin

coordonarea judicioasă a personalului didactic aflat în subordine.

În urma acţiunilor întreprinse la nivelul şcolii se va înregistra progresul sau

regresul rezultat şi se va trece la elaborarea măsurilor ce se impun pentru paşii

următori. Dificultăţile în derularea acţiunilor se vor corecta pe parcurs. Întreaga

echipă lărgită (director, director adjunct, echipa de elaborare a P.A.S.- ului,

Consiliul de Administraţie, etc.) va duce la îndeplinire obiectivele propuse în

P.A.S. şi va monitorizarea activităţile propuse .

Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a

PAS prin:

întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back,

actualizare;

includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de

Administraţie, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;

prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al

Consiliului de Administraţie;

135


revizuire periodică şi corecţii.

Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

Tipul activităţiiResponsabilitatea

monitorizării şi evaluării

Frecvenţa monitorizării

Datele întâlnirilor de analiză

Întocmirea seturilor de date care să sprijine monitorizarea ţintelor

TRIFONESCU MIRELA lunar decembrie 2010,

martie 2011

Monitorizarea periodică a implementării acţiunilor individuale

BEJAN SILVIA trimestrial decembrieaprilie

Comunicarea acţiunilor corective în lumina rezultatelor obţinute

APETRI NUTAASANDEI MARIA trimestrial decembrie

aprilie

Analiza informaţiilor privind progresul realizat în atingerea ţintelor

PREPELITA IULIANA anual iunie

Stabilirea metodologiei de evaluare, a indicatorilor de evaluare şi a impactului asupra comunităţii

BEJAN SILVIA anual octombrie

Prezentarea generală a progresului realizat în atingerea ţintelor

VOLMER SORIN anual iunie

Evaluarea progresului în atingerea ţintelor. Actualizarea acţiunilor din PAS în lumina evaluării

BEJAN SILVIA anual iunie

ANEXE:

NUMARUL ANEXEI

CONTINUTUL ANEXEI PAG.

A1 Listă de termeni 139A2 Date demografice- populaţia judeţului şi a localităţii unde este situată

şcoala la 1 iulie 2009 pe grupe de vârstă143

A3 Ponderea pe sexe a populaţiei pe total şi pe grupe de vârstă la 1 iulie 2009

145

A4 Ponderea pe grupe de vârstă a populaţiei pe total şi sexe la 1 iulie 2009

147

A5 Evoluţia previzionată a absolvenţilor de clasa a VIII –a 148

136


A6 Situatia elevilor de gimnaziu pe unitati de invatamant 149A7 Rata de promovare 151A8 Evoluţia previzionată pentru absolvenţii de clasa a viii-a 159A9 Elevi şcolarizaţi în unitatea de învăţământ 160A10 Planul de şcolarizare propus 2010/2011 (zi + seral + fr), comparativ cu

ţintele PRAI165

A11 Pierderi pe cohortă înregistrate pe ruta de profesionalizare directă 167A12 Pierderi cohortă înregistrate pe ruta de profesionalizare progresivă 168A13 Cauzele pierderilor de cohorta inregistrate la sfârşitul anului şcolar

2009-2010170

A14 Rata abandonului şcolar 176A15 Evoluţia seriilor de elevi cuprinşi în ipt- învăţământ de zi 189A16 Rata de succes la tezele cu subiect unic şi la examenul de bacalaureat 191A17 Cheltuieli publice pe elev 201A18 Numar elevi/cadru didactic 203A19 Situaţia normelor didactice în îpt – Grup Scolar Industrial Dărmăneşti 205A20 Evoluţia numărului de absolvenţi 207A21 Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii 209A22 Harta parteneriatului social 215A23 Numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în IPT 221A24 Situaţia elevilor din învăţământul profesional şi tehnic (îpt) dupa

mediul de rezidenţă - clasa a IX- a învăţământ de zi228

A25 Situaţia cu perfecţionarea cadrelor didactice 230A26 Rezultatele elevilor obtinute la olimpiade si concursuri 239A27 Condiţii de învăţare 242A28 Situaţie privind reabilitarea unităţii IPT 244A29 Utilizarea echipamentelor 245A30 Anexa cabinete de orientare 255A31 Acţiuni orientare şi consiliere 256

Anexa 1.

LISTĂ DE TERMENI

abilităţi Capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a aduce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme. În contextual Cadrului European al calificărilor, abilităţile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) sau practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente)

analiza factorilor interesaţi Identificarea tuturor grupurilor care pot fi afectate, pozitiv sau negativ, de proiectul propus, precum şi identificarea şi analizarea intereselor, a problemelor şi potenţialului fiecărui grup. Concluziile analizei sunt integrate în construcţia

137


proiectului.analiza mediului extern Investigarea mediului extern, respectiv a contextului socio –

economic, demografic şi educaţional actual şi previzionatanaliza mediului intern Investigarea mediului intern (prin autoevaluare) şi stabilirea

principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări (analiză SWOT)

analiza problemelor Investigarea structurată a aspectelor negative ale unei situaţii problematice sau care se doreşte a fi schimbată pentru a stabili cauzele şi efectele acestora

analiză Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în investigarea mediului extern (context socio – economic, demografic şi educaţional actual şi previzionat) şi a mediului intern (prin autoevaluare) şi stabilirea principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări (analiză SWOT)

analiză SWOT Analiza punctelor tari (Strengths) şi a punctelor slabe (Weaknesses) ale unei organizaţii, a oportunităţilor (Opportunities) şi ameninţărilor (Threats) cu care aceasta se confruntă.

arborele obiectivelor Reprezentarea sub formă de diagramă a situaţiei viitoare, după ce toate problemele au fost rezolvate, realizată urmând o analiză a problemei existente şi evidenţierea relaţiei mijloace-rezultate

arborele problemelor Reprezentarea sub formă de diagramă a unei situaţii negative, problematice sau care se doreşte a fi schimbată prin care se pune în evidenţă relaţia cauză-efect

autoevaluare Investigarea mediului intern de către organizaţie şi stabilirea principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări (analiză SWOT). Se realizează în etapa de analiză a ciclului de planificare strategică şi elaborare PAS cu scopul stabilirii capacităţii organizaţiei de a implementa planul dezirabil de dezvoltare

cadrul logic Metodologie privind planificarea, managementul şi evaluarea programelor şi proiectelor bazată pe analiza factorilor interesaţi, analiza problemei, analiza obiectivelor, analiza strategiilor şi organizare rezultatelor acestor analize într-o matrice de structurare logică a planurilor de activităţi şi a resurselor.

cadru naţional al calificărilor Instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, al căror scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi societatea civilă

calificare Un rezultat formal al unui proces de evaluarea şi de validare, care este obţinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca urmare a învăţării la anumite standarde

ciclul de planificare strategică

Succesiune de activităţi repetate periodic pentru realizarea sau actualizarea planificărilor strategice la diferite niveluri. Cuprinde etapele de fundamentare, analiză, planificare, implementare, monitorizarea, evaluare şi feedback.

competenţă Capacitatea dovedită de a utilize cunoştinţe, abilităţi şi capacităţi personale, sociale şi/sau metodologice în situaţii de muncă sau de studiu şi pentru dezvoltarea profesională şi personală. În contextual Cadrului European al calificărilor, competenţa este descrisă din perspectiva responsabilităţii şi autonomiei.

cultura organizaţională a şcolii

Normele, valorile şi credinţele conducătoare care mijlocesc toate relaţiile dintre şcoală şi comunitate.

cunoştinţe Rezultatul asimilării de informaţii prin învăţare. Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii şi practici legate

138


de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextual Cadrului European al calificărilor, cunoştinţele sunt descrise ca teoretice şi/sau faptice

durabilitate(sustenabilitate) Obţinerea în continuare a beneficiilor produse de proiect, după terminarea perioadei de sprijin financiar şi suport tehnic extern

eficacitate Apreciere a felului în care rezultatele au condus la atingerea scopului proiectului

eficienţă Gradul în care rezultatele au fost obţinute la un cost rezonabil, respectiv cât de bine au fost transformate mijloacele şi activităţile în rezultate planificate

evaluarea proiectului Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în compararea coerenţei rezultatelor obţinute cu obiectivele propuse, determinând eficienţa, eficacitatea şi impactul planului propus

factori interesaţi Orice persoană, grupuri de personae, instituţii sau firme care pot avea o relaţie cu proiectul unitatăţii de învăţământ. Ei pot afecta sau pot fi afectaţi, direct sau indirect, pozitiv sau negativ de procesele sau produsele finale ale proiectului. De regulă abordarea lor se face luând în considerare interesele relevante, majore ale sub-grupurilor din care fac parte. (en. stakeholder)

feedback Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în valorizarea rezultatelor monitorizării şi evaluării prin revizuirea planului iniţial şi diseminarea la diferite niveluri (local, regional, naţional) a bunelor practici

fezabilitate Măsura în care obiectivele proiectului pot fi într-adevăr atinsefundamentare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă

în stabilirea cadrului general al planificării pornind de la priorităţile la diferite niveluri şi de la analiza rezultatelor şi evoluţiilor anterioare.

grafic Gantt Metodă de prezentare grafică a informaţiilor privind planificarea activităţilor unui proiect, relaţiile dintre ele, durata acestora şi tremenele planificate de finalizare.

grup ţintă Grupul care va fi afectat pozitiv de proiect. La nivelul scopului proiectului reprezintă grupul cu care se va lucra şi pentru care se va dezvolta proiectul.

impact Efectul proiectului asupra mediului socio-economic şi la realizarea obiectivelor politicilor sectoriale

implementare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în punerea în aplicare a planului operaţional, utilizând resursele alocate.

indicatori Expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează fenomenele social-economice (ca structură, creştere etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date cantitative sau pe informaţii calitative.

mandat O descriere clară a mixtului partenerial care a elaborat planul şi legalitatea acestuia.

misiunea şcolii Declaraţie programatică asupra valorilor pe care organizaţia le susţine şi le promovează.

monitorizare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în măsurarea progresului obţinut în implementarea planului propus în vederea formulării unor propuneri de îmbunătăţirea a acestuia.

monitorizare internă Colectare, analiza şi utilizarea sistematică a informaţiilor pentru luarea deciziei şi managementul proiectului.

obiectiv general Explică de ce proiectul este important pentru societate, în termini de beneficii pe termen lung pentru grupul ţintă şi beneficii pentru alte grupuri mai largi. Ele arată cum se integrează programul în politicile regionale/sectoriale ale guvernului-organizaţiilor respective şi ale CE. Obiectivele

139


generale nu vor fi atinse numai prin proiectul în sine, acesta va furniza o contribuţie la realizarea obiectivului general.

ocupaţie Activitate utilă, aducătoare de venit (în bani sau în natură), pe care o desfăşoară o persoană în mod obişnuit, într-o unitate economico-socială şi care constituie pentru aceasta sursă de existenţă.

PAS Planul de Acţiune al Şcolii. Este Planul de Dezvoltare Instituţională realizat de unitatea de învăţământ professional şi tehnic, în scopul de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la nivelul ariei de acţiune a şcolii, într-o perspectivă de 3 – 5 ani

PLAI Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ. Este realizat la nivel judeţean cu scopul de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel judeţean într-o perspectivă de 5 -7 ani

planificare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în stabilirea unor obiective şi ţinte strategice specifice, măsurabile, posibil de atins, relevante, încadrate în timp (SMART) si elaborarea planului operaţional anual, care precizează acţiunile vizate pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor, alocă resursele necesare, prezintă rezultatele aşteptate şi termenele până la care trebuie obţinute

planificare strategică Termen utilizat cu semnificaţia de prognoză pe termen mediu de 5-7 ani a ofertei ÎPT realizată în contextual modelului propus de CNDIPT

PRAI Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ . Este realizat la nivel regional în scopul de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel regional şi de a creşte contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea regională, într-o perspectivă de 5 -7 ani

pre-condiţii Condiţii care trebuie satisfăcute pentru ca proiectul să poată începe, respectiv să poată începe derularea activităţilor.

proiect Grupare de activităţi cu obiective fixate, concepută să producă un rezultat specific într-un interval de timp delimitat.

relevanţă Corespondenţa (sau concordanţa) obiectivelor proiectului cu problemele reale, nevoile şi priorităţile grupului ţintă şi ale beneficiarilor cărora se ardesează proiectul, precum şi cu mediul fizic şi politic în care acesta operează.

rezultate Produsele activităţilor întreprinse, prin combinaţia cărora se atinge scopul proiectului, respectiv începutul obţinerii beneficiilor durabile pentru grupurile ţintă.

rezultate ale învăţării Ceea ce cunoaşte, înţelege şi poate face persoana care învaţă, la terminarea procesului de învăţare. Rezultatele învăţării sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe.

rezultat imediat (output) Consecinţa imediată şi concretă a măsurilor luate şi transformării resurselor utilizate.

riscuri Factori şi evenimente externe care ar putea afecta progresul sau succesul proiectului şi care nu au o probabilitate mare de producere.

sector Grupare de activităţi profesionale pe baza funcţiei economice, produsului, serviciului sau tehnologiei lor principale

sistem naţional de calificări Toate aspectele activităţii unui stat membru legate de recunoaşterea educaţiei şi a altor mecanisme care corelează educaţia şi formarea cu piaţa muncii şi societatea civilă. Aceasta include dezvoltarea şi punerea în aplicare a acordurilor şi proceselor instituţionale legate de asigurarea calităţii,

140


evaluarea şi acordarea calificărilor. Un sistem naţional de calificări poate fi format din mai multe subsisteme şi poate include unu cadru naţional al calificărilor

strategii de dezvoltare a pieţei

Strategii prin intermediul cărora unitatea IPT urmăreşte lărgirea dimensiunii generale a pieţei, de exemplu prin stabilirea ca grupuri ţintă a grupurilor slab reprezentate

strategii de dezvoltare a produsului

Strategii care constau în propunerea unor noi calificări sau abordarea de noi modalităţi de organizare a predării calificărilor actuale.

strategii de diversificare Strategii prin care şcolile îşi lărgesc aria de activităţi, de obicei prin activităţi într-un domeniu foarte apropiat de cel existent al şcolii

strategii de intrare şi control Strategii de promovare a fuziunilor, colaborărilor şi parteneriatelor etc

strategii de pătrundere Strategii de câştigare a unui număr mai mare de clienţi de pe piaţa actuală

supoziţii Factori externi care ar putea afecta progresul sau succesul proiectului dar asupra cărora managerul proiectului nu are control

surse de verificare Indică locul şi în ce fromă pot fi găsite informaţiile despre realizarea obiectivelor generale, scopul proiectului şi rezultatelor, descrise de indicatorii

teritorialitate Dimensiunea geografică şi sectorială a ofertei ÎPTtermeni de referinţă Definesc sarcinile cerute unui contractor şi indică contextual şi

obiectivele proiectului, intrările, ieşirile aşteptate, bugetul, calendarul şi descrierea sarcinilor

ţinte SMART Ţintele definite:Specific – precizează ce anume trebuie realizat, în colaborare cu cine şi până când, Măsurabile – cuprind o ţintă măsurabilă, în mod ideal una cantitativă sau care se poate măsura în mod cantitativ, Accesibilă (Posibil de atins) – dificile, dar realiste,

Relevante –contribuie la îndeplinirea misiunii, încadrate în Timp – trebuie realizate într-o anumită perioadă de timp.

viziunea şcolii Daclaraţia de prezentare a situaţiei viitoare, ideală, pe care organizaţia doreşte să o creeze prin activităţile sale.

141

xviabcemcr12 2010 gr.sc.darmanesti.doc · web viewla nivel de judeţ, structura populaţiei pe...

Documents