2 speciile furnizoare carne vânat cerbul 1_2014

8/16/2019 2 Speciile Furnizoare Carne Vânat Cerbul 1_2014

1/15

SPECIILE FURNIZOARE DECARNE DE VÂNAT

MAMIFERE DE INTERESVÂNĂTORESC


2/15

SPECIILE FURNIZOARE DE CARNE DE VÂNAT

• Filiera cărnii de vânat cuprinde producerea, procesarea şi comercializareavânatului.

• Vânatul - toate speciile de animale sălbatice, colectate în partide devânătoare din fondul silvatic precum şi pe cele crescute în diferite sistemetehnologice (fazanul de crescătorie, căprioara, mistreţul, prepeliţele de

crescătorie, struţul etc.).• Principalele specii furnizoare de carne de vânat din ţara noastră sunt:• 1. Din categoria vânatului cu p ăr următoarele specii: cerbul comun, cerbul

lopătar, căpriorul, capra neagră, muflon, mistreţ, iepurele de câmp şi devizuină, ursul etc.

• 2. Din categoria vânatului cu pene interesează mai ales următoarele specii:cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, ierunca, fazanul, potârnichea,prepeliţa, sitarul, becaţina, raţa sălbatică mare, raţa pestriţă, raţacârâitoare, raţa pitică, raţa fluierătoare, raţa suliţar, raţa lingurar; raţa cuochi albi, raţa moţată, gâsca de vară, gâsca de semănătură, gârliţa, lişiţa, porumbelul sălbatic de scorbură (Columba oenas), porumbelul gulerat

(Columba palumbus) etc.• Dintre toate aceste specii, importanţa cea mai mare o prezintă iepurii şi mistreţii.• Animalele de vânat fac parte din regnul Animal, subregnul Metazoa,

încrengătura Chordata, subîncrengătura Vertebrata, din care constituiepreocuparea noastră, deoarece cuprind speciile ce prezintă interes din punct devedere al faunei cinegetice: clasa Mammalia (mamiferele) şi clasa Aves

(păsările). La acestea se adaugă clasa Pisces din care face parte faunasalmonicolă.


3/15

CERBUL COMUN (Cervus elaphus )

DENUMIREA COMUNĂ: CERBUL COMUN

CLASA: Mammalia

ORDINUL: Artiodactyla

FAMILIA: CervidaeGENUL: Cervus

Denumirea ştiinţifică: Cervus elaphus

Denumiri comune în limbi

străine de circulaţie largă

Red deer, Cerf elaphe,

Rothirsch

Mamiferele sunt vertebrate superior organizate, homeoterme. Dintre eleprezintă importanţă Placentarele, care au placenta dezvoltată şi nasc pui vii, aumamele care produc lapte.

Cerbul face parte din supraordinul Ungulate sau copitate la care degetele aufalangele terminale îmbrăcate în copite.Ordinul Artiodactyla - speciile cuprinse în acest ordin sunt paricopitate, adică au un număr par de degete (ca şi caprele, bovinele şi cămilele): 2 sau 4 degete.


4/15

• Familia Cervidae - specii rumegătoare, cu coarne ramificate.

• Speciile cele mai importante sub aspect vânătoresc sunt:• Cervus elaphus (cerbul),• Capreolus capreolus (căpriorul) şi• Dama dama (cerbul lopătar).• Mai recent s-a semnalat prezenţa elanului (Alces alces).• Dintre speciile introduse recent prin colonizare în unele ţări europene

amintim Cervus nippon (cerbul Sika), Odocoileus virginianus (cerbul deVirginia) etc.


5/15

CerbulAnimalele adulte roşietice saubrun-cenuşiu, oglinda deculoare deschisă, ruginie.

Coarnele masculilor adulţimari, cu numeroase ramuri.Tineretul are pete albe (1).Urmele tipar sunt ovale; deobicei se imprimă numai două degete (2). Urmele masculilor

mai largi (3), cele alepicioarelor din stânga şi dindreapta mai depărtate unelede altele decât la femele (4).Hrana - iarna consumă coajă

(5), lăstari şi muguri.


6/15

Răspândirea cerbului

•larg răspândit în Europa, Asia, nord-vestul Africii;•introdus în Australia, Noua Zeelandă, Argentina.•Într-un timp rar în anumite zone, nu a ajuns niciodată aproape de dispariţie;eforturile de reintroducere, conservare, mai ales în Anglia, au dus la creştereapopulaţiei de cerb, în timp ce în alte zone, ca nordul Africii, populaţia a continuat să

scadă. În România- populează pădurile din întreg lanţul Carpaţilor, din Maramureş, până la Orşova;

efectivul cel mai mare - Carpaţii Răsăriteni.Insule de cerb comun şi la câmpie şi coline în Banat, Podişul Târnavelor.

Efectivul de cerbi este de circa 35.000 exemplare (2004) – 35.152 (2010),35.363 (2011), faţă de un optim calculat de 34.071 indivizi. Cota de recoltă - 1146capete realizată 2010/2011, 1650 avizată 2011/2012 din care 71 masculi trofeu,653 masculi selecție, 704 femele și tineret.Densitatea admisibilă tehnic este de sub 1 cerb /100 ha în terenurile cu bonitate

inferioară şi 2,5 cerbi în cele cu bonitare maximă (5-9 cerbi la 1.000 ha pădure pe terenurile de categoria IV, 10-14 pe categoriaIII, 15-19 categoria II şi 20-25 categoria I).• Analiza efectivelor arată că în unele terenuri efectivul optim este depăşit, în timpce în altele este mult sub normal şi tocmai normalizarea în astfel de terenuri cere

un timp mai îndelungat.•Densitatea exagerată poate determina pagube în culturile silvice şi agricole,


7/15


8/15

CERBUL COMUN (Cervus elaphus )

• Masculul - cerb sau taur, femela – ciută de cerb sau cerboaică, puiul până la vârsta de 10 luni se numeşte viţel (1 aprilie, anul următor naşterii); femeladin al doilea an al vieţii: junincă.

Caractere de exterior• Cerbul comun este un animal de talie mare, zvelt, cu un evident dimorfism

sexual.• Are cap alungit, gât lung, greabăn mai înalt decât crupa, piept puternic,picioare subţiri, dar agere, ca de atlet.

• Prezintă două mamele în regiunea inguinală, cu 4 nipluri.Date biometrice

• Cerbul este cel mai mare erbivor din ţara noastră.• Masculul are o lungime de 220-250 cm şi o înălţime la greabăn de 140-155cm, iar femela dimensiuni mai mici.

• Greutatea corporal ă vie a taurilor în ţara noastră = 180-300 kg, iar a celorevisceraţi, în medie = 200 kg.

• Ciutele = 80-150 kg greutate vie şi în medie 105 kg greutate eviscerată.Viţeii la fătare = 7-12 kg.

• Greutatea corporală variază în funcţie de sex şi vârstă, anotimp, condiţii dehrănire, starea fiziologică, mai ales la masculi (maximă în faza de îngrăşare,minimă în perioada boncănitului).


9/15

Aspect general

OGLINDĂ ANALĂ

COARNE

NIPLURI

(4, non visibile la distanță)

FEMELĂMASCUL

CRINIERĂ


10/15

Aspect general

• De mari dimensiuni• Greabăn mai înalt decât crupa

(morfologie de alergător)

• Trofeu extrem de dezvoltat

MASCUL ADULT

GREUTATE COMPLETĂ (kg) 180 – 300 kgGREUTATE EVISCERATĂ (kg) 65 – 70 %

din greutatea întreagă

ÎNĂLȚIME LA GREABĂN (cm) 140 – 155 cm

LUNGIME TOTALĂ (cm) 220 – 250 cm

LUNGIME PRĂJINĂ (cm)

~ 100 cm

Date biometrice principale

FEMELĂ ADULTĂ

GREUTATE COMPLETĂ (kg) 80 – 150 kg

GREUTATE EVISCERATĂ (kg) 65 – 70 %din greutatea completă

ÎNĂLȚIME LA GREABĂN (cm) 90 – 120 cm

LUNGIME TOTALĂ (cm) 150 – 210 cm


11/15

• BLANA• Culoarea p ărului • viţelul în primele luni - pe corp pete de culoare deschisă pe fond

închis, asemănător frunzişului uscat, mijloc de camuflare faţă deduşmani (homocromie).

• La cerbul adult culoarea părului vara brun-roşcată pe parteasuperioară a trunchiului şi mai deschisă până la galben-alburiu peabdomen.

• În regiunea cozii oglindă anală - galben roşcată, culoarea deschisă se vede de la distanţă. Ea ajută animalele să nu se piardă unele de

altele în pădurea deasă. Vara mai puțin evidentă.• Iarna părul mai închis la culoare, brun-cenuşiu, oglinda anală

evidentă.• Culoarea blănii prezintă o evidentă variabilitate de la individ la

individ. Albinism – cazuri rare.• Barba (criniera) dezvoltată la masculii adulți.

• Năpârlirea animalelor adulte are loc primăvara (aprilie – mai) şitoamna (septembrie-octombrie), cu anumite decalaje între indivizi în

funcţie de vârstă – tineretul năpârlește primul.


12/15

Blana

Caractere generale

Blană de vară Blană de iarnă

• Culoare brun-roșcată• Oglindă anală puțin evidentă • Culoare brun-gri• Oglindă anală evidentă

• La masculii adulți este dezvoltată

coama.

Blana puilor

Cu pete deschise (homocromie) până la vârsta de circa 3 luni

Aberații cromatice

Sunt cunoscute cazuri rare de albinism


13/15

Blana

Cap și gât

Picioare

Flancuri

Tineretul năpârlește primul, urmat de adulți și

ultimii vârstnicii, împreună cu femelelegestante sau care alăptează

Năpârlirea de vară APRILIE – MAI

Năpârlirea de iarnă SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE

TImpi de năpârlire Ordinea năpârlirii

Perioade de năpârlire

Năpârlirile


14/15

Glande cutanate

Preorbitale

La mascul

(foarte dezvoltate însezonul de

împerechere): funcțiade marcare.

La femelă: rolimportant înrecunoașterea mamă -pui

FrontaleLa mascul funcție demarcare.La femelă

funcția nu se cunoaște

Caudale

Interdigitale (alecopitei)

Foarte dezvoltate însezonul de

împerechere

Funcția: neclară,probabil marcare

Metatarsiene (de

sub genunchi)

Funcția: marcare

Funcția: recunoaștereindividuală


15/15

CerbulAnimalele adulte roşietice saubrun-cenuşiu, oglinda deculoare deschisă, ruginie.

Coarnele masculilor adulţimari, cu numeroase ramuri.Tineretul are pete albe (1).Urmele tipar sunt ovale; deobicei se imprimă numai două degete (2). Urmele masculilor

mai largi (3), cele alepicioarelor din stânga şi dindreapta mai depărtate unelede altele decât la femele (4).Hrana - iarna consumă coajă

(5), lăstari şi muguri.

2 speciile furnizoare carne vânat cerbul 1_2014

Documents