6

Editorial

Cu acest prim număr al jurnalului dorim să mulŃumim fiecărei persoane care şi-a adus

contribuŃia la apariŃia acestui proiect, mai ales domnului Marian Preda, decan al FacultăŃii de

Sociologie şi AsistenŃă Socială din cadrul UniversităŃii din Bucureşti, pentru susŃinerea lui

necondiŃionată.

Credem cu tărie că tinerii în sfera justiŃiei constituie o resursă extraordinar de puternică în

creionarea unei noi forme a sistemului de justiŃie şi astfel, încurajăm ideile tinerilor pentru a oferi

un nou sens justiŃiei.

Cu acest prin număr salutăm iniŃiativa celor primi 5 tineri care s-au avântat la o discuŃie

deschisă despre, logoterapie, medierea din sfera justiŃiei, relaŃia dintre consilierul de probaŃiune

şi supervizat, victimele traficului de fiinŃe umane în sfera probaŃiunii, reintegrarea persoanelor

condamnate pe piaŃa muncii şi sănătate mentală în penitenciar. Toate aceste subiecte potentează

sugestii ce pot fi urmate în a schimba ceea ce nu funcŃionează în sistemul de justiŃie de acum.

Logoterapia numită „cea de-a treia şcoală vieneză de psihiatrie”, aduce o nouă perspectivă

în reintegrarea foştilor deŃinuŃi, de pildă. Teoria se focusează pe sensul vieŃii, dar mai ales pe,

căutarea de sens.

JustiŃia restaurativă aduce automat în contextul său şi medierea, astfel încât se pune acum

problema dacă justiŃia restaurativă este mai bună decât justiŃia retributivă?

Este extrem de importantă existenŃa unei relaŃii între consilierul de probaŃiune şi

supervizat, dar cum faci această relaŃie una profesională, plină de responsabilitate şi încununată

cu succes?

Cum putem noi coagula domeniul traficului de fiinŃe umane cu cel al sistemului de

probaŃiune? Un răspuns simplist ar consta în existenŃa victimei traficului de fiinŃe umane în

procesul consilierii din probaŃiune. Dar cum ar trebui un consilier de probaŃiune să asiste victima?

Cum s-ar preta contextul?

Este deja ultra cunoscută situaŃia crizei financiare la nivel global şi astfel, ne pune pe noi

în situaŃia de a ne întreba, cum mai putem vorbi despre reintegrarea pe piaŃa muncii a persoanelor

condamnate? Care sunt condiŃiile şi care sunt perspectivele?

7

Înainte de a adera la Uniunea Europeană, în România, fenomenul sănătăŃii mentale în

penitenciare era unul tabuu şi care nu era deloc în atenŃia specialiştilor care lucrau in

penitenciare. Dacă întrebai atunci pe un asistent social de pildă, câte persoane condamnate cu

probleme de sănătate mentală existau, acesta, specialistul, s-ar fi uitat imediat la statutul

deŃinuŃilor de inapŃi de muncă. Odată cu aderarea noastră la Uniunea Europeană, a fost dat în

atenŃia publicului un raport strict axat pe aspectul sănătăŃii mentale în penitenciarele din

România, iar rezultatele n-au fost deloc de trecut cu vederea: multe persoane condamnate cu

afecŃiuni mintale şi nici un program special pentru acestea.

Credem aşadar, că toate aceste subiecte ancorate în acest prim număr şi-ar găsi relevanŃa

doar dacă ele ar fi supuse dezbaterilor. Astfel, vă invităm cu mare interes să interacŃionaŃi şi să

comentaŃi articolele din acest prim număr, pentru a găsi cele mai bune soluŃii la temele abordate.

Sperăm că, începând cu acest număr, dăm drumul deopotrivă şi unei mişcări a tinerilor

preocupaŃi de domeniul justiŃiei şi nu în ultimul rând, dăm drumul unui context generator de

soluŃii în sfera justiŃiei.

Echipa RedacŃională,