2. 1877 povestea lui harap-alb de ion creanga

7/26/2019 2. 1877 Povestea Lui Harap-Alb de Ion Creanga

http://slidepdf.com/reader/full/2-1877-povestea-lui-harap-alb-de-ion-creanga 1/13

Basmul cult

Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creangă

Eseu:

I. Apartenenta la basmul cult:

Ion Creangă se naste la Humule ti. A scris basme, povesti, povestiri, ceaș

mai cunoscuta opera a sa este "Amintirii din copilărie".

Basmul este o specie a genului epic, cu un singur fir narativ, cu un numărmare de personaje ce sunt purtătoare de simboluri si au un caracter supranatural.

Tema basmului o reprezintă lupta binelui cu rul si triumful binelui. Inacest basm personajul principal trebuie sa parcurga un drum ini iatic alț

maturizari cu ajutorul căruia va dobndi la final maturizarea umana dar si valorimorale.!otivele specifice acestui basm sunt superioritatea mezinului,supunerea prin vicle ug, muncile, demascarea răufăcătorului # $pnul%,ș

călătoria. &erspectiva narativă este de tip subiectiv, cu un naratoror omniscient,

deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii, nara iunea este laț persoana a III a. Categoriile estetice predominante sunt fabulosul si miraculosulce produc uimirea cititorului. Actiunea se desfă oară liniar, faptele sunt redateș

cronologic prin 'nlăturarea secven elor.ț

Incipitul este marcat de formula specifica basmului " Amu cică eraodată". Incipitul ni.l prezinta pe protagonist care se afla la 'nceputul drumuluide maturizare pregătindu(se pentru călătorie aici reprezentat drept naiv sicredul. )ormula de final include o reflectie asupra realită ii sociale, si oț

comparatie cu un umor amar intre cele doua lumi, a fabulosului si a realului" $i

a tinut veselia ani 'ntregi..." .&e lngă formulele tipice de incipit si de final, Creangă foloseste si

formule mediane " $i merg ei o zi si merge doua si merge patruzeci si noua...","... si mai merge el cat mai merge...." ce realizează trecerea de la o secventanarativa la alta si intretine interesul cititorului.

Timpul si spatiul nu sunt prezentate e*act. In incipit coordonatele ac iuniț

sunt vagi prin atemporalitate si aspatialitate " Amu cică era odata 'ntr(o ară unț

crai..." . +eperele spatiale sugerează dificultatea aventuri eroului care trebuie sa

ajungă de la un capăt la altul al pămntului. Această călătorie simbolizeatrecerea mezinului de la imaturitate la maturitate.



Actiunea basmului se desfă oară liniar. *pozi iunea prezinta scrisoareaș ț

primita de către crai care avea trei feciorii de la fratele sau mai mare -erdempărat acre avea doar fete. Intriga are drept cauza lipsa lui -erde mpărat amo tenitorului #motivul 'mpăratului fără urma %. Craiul este rugat să(i trimită peș ș

cel mai vrednic dintre fii sai ca să(i urmeze la tron./esfă urarea ac iunii presupune căutarea fiului cel mai vrednic care seș ț

concretizează prin proba la care 'i supune craiul pe fii sai se 'mbracă 'ntr(o piele de urs si iese in fata lot de sub un pod. Această proba dupa tipicul basmului este trecuta de catre fiul cel mai mic # motivul superiorită iiț

mezinului%. !ezinul trece podul cu ajutorul $fintei /uminici căreia mezinul iidaruieste " un ban" fiind deg0izata in cersetoare, mai mult primeste "calul,armele si 0ainele" cu care tatal sau a fost mire. Tot la pod tatal ii da primeleindicatii, sa se fereasca de omul span si de omul rosu. Aparitia spanului il

determina sa incalce sfatul parintesc. 1ipsa de maturitate este sanctionata prin pierderea insemnelor originii si a dreptului de a fii imparat. $panul ii furaidentitatea si il transforma in rob dandu(I numele de Harap Alb si ii spune ca vatrebui sa moara si sa invie pentru a(si recupera identitatea #juramantul de lafantatana%.

Incercarile ec0ivaleaza cu diverse probe ale aslcultarii. /in punct devedere simbolic probele fac parte din initierea lui. Harap( Alv va trebui sa aducasalati din gradina ursului , pielea cu pietre pretioase din padurea cerbului si pefata Imparatului +os. 2ltima proba presupune si ea alte incercarii prin careImparatul ros tinde sa indeparteze ceata de petitori # casa de alama, ospatu%.Trecerea incercarilor se datoreaza ascultarii lui fata de $fanta /uminica sidatorita unor ajutoare calul, craiasa furnicilor si a albinelor, 3erila, $etila ,)lamazila, 4c0ila , etc.

&unctul culminant debuteaza la sfarsitul ultimei probe. Harap(Alb seintoarce la curtea lui -erde Imparat cu fata Imparatului +os care dezvaluieadevarata sa identitate #demascarea raufacatorului%. Incercarea $panului de alucide pe Harap esueaza. 1ic0idarea spanului nu ii mai apartine lui Harap ca in

basmul popular ci calului nazdravan si reinvierea acestuia de catre fataImparatului +os . roul reintra in posesia palosului si primeste recompensa fataImparatului +os si imparatia Imparatului -erde. 5unta si sc0imbarea statutuluisocioal confirma maturitatea eroului.

/eznodamantul consta in rasplata eroului, totul inc0eiendu(se tipic cu bine. &ersonajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice. &ortretele fizicecelor 6 tovarasi ironizeaza defectele umane frigurosul, mancaciosul, daraspectul lor grotesc ascunde calitati precum bunatatea si prietenia. Imparatul+os si $panul sunt oameni rai si vicleni. $fanta /uminica este inteleapta.



1imbajul cuprinde termeni si e*presi populare, regionalisme. !odurile dee*punere predominate sunt naratiunea, descrierea dar si dialogul, spredeosebire de basmul popular unde predomina naratiunea.

&ovestea lui Harap( Alb este un basm cult avand in vedere

particularitatile umanizarea fantasticului, specificul limbajului insa asemenea basmului popular pune in evidenta idealul de dreptate si de adevar.

II. Relatia dintre doua personaje

$e stie ca, in te*tul epic personajele sunt purtatoare de semnificatie alemesajului trasmis prin discurs. le sunt rotitele care pun in miscare intregul

mecanism al universului fictional. In basm, personajele sunt puratatoarele unorvalori simbolice binele si raul, in diversele lor ipostaze.

7&ovestea lui Harap Alb8 de Ion Creanga, protagonistul, Harap Alb, si$panul sunt purtatoarele de semnificatie ale mesajului transmis prin discurs.

In primul rand, te*tul lui Ion Creanga fructifica o tema specifica basmului popular, eterna lupta dintre bine si rau, deznodamantul surprinzand triunful binelui. &rivite sub acest aspect relatia dintre cele doua personaje este una tipicaintre protagonist, Harap Alb, ca reprezentant al binelui si antagonistul, $panul,

ca reprezentant al raului. /ar, caracterul simbolic al naratiunii, ca trasaturaspecifica basmului cult, dezvaluie o alta tema, cea a initierii. /in acest punct devedere, $panul este un rau necesar, in absenta sa, initierea craisorului fiindimposibila.

In aceeasi ordine de idei, constructia celor doua personaje trebuieinteleasa in raport cu perspectiva narativa adoptata. Astfel, naratorul omniscientsi omniprezent ocupa o pozitie de e*trateritorialitate in raport cu universulfictional creat. Adopta o perspectiva narativa obiectiva, el nu intervine indestinul personajelor sale, lasandu(le sa evolueze spre deznodaman, in functie

de nazuite si slabiciuni. Insa, pe parcursul discursului narativ, se pot observainterventii naratoriale, trasatura a oralitatii stilului. /e e*emplu, la scenafantanii, naratorul surprinde slabiciunea protagonistului 7 )iul cel mic alCraiului ce era sa faca9 $e potriveste $panului si intra in fantana, ca, da, viataomului inainte de toate.8

/e asemenea, daca privim te*tul din perspectiva tematicii abordate, cea aluptei dintre bine si rau, atunci putem identifica drept conflict principal cele*terior, dintre fiul cel mic al Craiului si $pan. /aca abordam te*tul din

perspectiva temei initierii, atunci putem identifica si un conflic interior. 4 lupta

a sinelui su sinele, intre cele doua ipostaze ale protagonistului, cea de neinitiat sistatutul de initiat la care aspira.



5u in ultimul rand, mijloacele de caracterizare utilizate in constructiacelor doua personaje sunt cele consacrate caracterizarea directa #realizata denarator sau de celelalte personaje% si cea indirecta #care reiese din gesturi, fapte,atitudini sau relatia dintre personaje%

/in punct de vedere tipologic, cele doua personaje intruc0ipeaza binele#Harap Alb% si raul #$panul%. Caracteristica basmului cult este insa ambiguizarea

personajelor. Astfel, protagonistul nu este o intruc0ipare absoluta a binelui,avand slabiciuni si defecte specific umane. /e asemenea, nici $panul nu esteintruc0iparea raului, el fiind un rau necesar.

$tatutul social al protagonistului se modifica pe tot parcursul discursuluiepic, fiind, asadar, un personaj rotund. In incipit apare in ipostaza de mezin alCraiului, pe parcurs este slua a $panului, ca in final, sa devina Imparat -erde. In

sc0imb, $panul este un personaj plat, in sensul in care el nu(si modofica statutulsocial pe parcursul te*tului apare doar in ipostaza de maestru spiritual sever inmaturizarea protagonistului.

/in punct de vedere psi0ologic, firul narativ al basmului urmarestedesavarsirea personalitatii protagonistului. /aca la inceput este slab si plange derusinea tatalui, nu este capabil sa distinga intre esenta si

aparenta, incalcand sfatul parintesc, pe parcursul probelor la care estesuspus de $pan, personajul Harap Alb dobandeste si dovedeste o serie de calitatinecesare statutului de imparat. /e e*emplu reuseste sa descopere adevarataesenta a fiintei umane, atunci cand se intovaraseste cu cei cinci nazdravani, incare intuieste un posibil ajutor pentru trecerea probelor de la curtea Imparatului+osu. /e asemenea, ii este loial $panului, rezistand tentatiei de a se imbogatii

prin vinderea pieleii cu nestemate a Cerbului.

$ub aspect moral, cele doua personaje sunt prezentate in opozitie. /acafiul cel mic al Craiului isi dovedeste moralitatea, $panul este in totalitate imoral,folosindu(se de viclesug, ca arma principala pentru a(si atinge scopul.

+elatia dintre cele doua personaje este urmarita de catre narator inca din

momentul in care protagonistul paraseste curtea Craiului, pornind 7intr(o altatara8, pe anevoiosul drum al initierii.

4 prima secventa narativa, semnificativa pentru ilustrarea relatiei dintrecele doua personaje poate fi considerata cea a fantanii. Incalcand sfatul

parintesc, craisorul pentru a iesi viu din padure, accepta tovarasia $panului.Coborarea in fantana aminteste, in plan simbolic, de taina botezului. )iul celmic al Craiului moare in raport cu vec0ea identitate, cea profana, inscriindu(sede acum, pe o alta treapta a e*istentei sale, cea a maturizarii. $panul este celcare ii confera numele de initiat Harap Alb. Ba mai mult il deposedeaza si dearme, pentru ca nu de acestea are nevoie craisorul, ci 7 sa prinda la minte8.



)inalul basmului se constitue intr(o alta secventa narativa, semnificativa pentru relatia dintre cele doua personaje. $panul il acuza pe Harap Alb ca adivulgat secretul si ii reteaza capul. Cu alte cuvinte, ii produce o a doua moartesimbolica, de data aceasta definitiva. Harap Alb moare fata de lumea materiala

si renaste in raport cu lumea spirituala. 1a randul sau, $panul este ucis detovarasul de drum a lui Harap Alb, calul, semn ca initierea a luat sfarsit.

$unt de parare ca finalul basmului 7 &ovestea lui Harap Alb8 de IonCreanga dezvaluie, prin cele doua personaje, tema specifica basmului cultinitierea.

Am in vedere, cand afirm aceasta, faptul ca intregul drum parcurs de celedoua personaje nu trebuie perceput ca fiind unul fizic, 7dintr(o tara8, 7intr(o altatara8, dupa cum precizeaza incipitul te*tului. /rumul trebuie perceput in plan

simbolic, ca o cale a desavarsirii interioare a fiului celui mic al Craiului. In acestsens, rolul $panului este unul decisiv in absenta sa maturizarea eroului ar fi fostimposibila. /e aceea, calul, tovarasul de drum a lui Harap Alb, il omoara inmomentul in care initierea a luat sfarsit.

In concluzie caracterul de basm cult al 7 &ovestii lui Harap Alb8 de IonCreanga este vizibil si la nivelul constructiei celor doua personaje prinambiguizarea trasaturilor definitorii.

III. Relatia incipit final:

Basmul reprezintă :oglindirea vie;ii 'n moduri fabuloase8 #3.Călinescu% sau 'ntr(o defini;ie standard basmul este nara;iunea de mare'ntindere, 'n care binele luptă 'mpotriva răului cu puteri supranaturale <i'nvinge 'ntotdeauna. n lucrarea :!orfologia basmului8, -ladimir &ropp, reprezentant al<colii formaliste ruse, eviden;ia o structură a basmului clasic, identificabilă fie'n basmul cult, fie 'n cel popular. /in acesta structură, cele mai importantemomente sunt cele care ;in de evolu;ia eroului, cum ar fi călătoria de ini;iere aacestuia către un spa;iu miraculos, peste nouă mări <i nouă tări sau la capătullumii, semnalarea unei interdic;ii pe care eroul o 'ncalcă, pedeapsa primită <itrecerea probelor 'n urma cărora eroul biruie răul <i devine 'nvingător, dar <irela;ia dintre incipit <i final. n literatura romnă o capodoperă a genului este “Povestea luiHarap-Alb” de Ion Creangă, operă ce păstrează elemente ale basmului

popular, 'ntre care <i structura 'nc0isă, marcată de formule narative ini;iale <ifinale.

n incipit, după utilizarea formulei :Amu cică era odată...8 al cărui rol



este de a(l introduce pe cititor 'ntr(un univers fabulos, fără a preciza tipul <ispa;iul, este semnalată o lipsă care va fi remediată de catre erou mparatul-erde nu are urma<i <i 'i cere fratelui său să i(l trimită pe cel mai destoinicdintre feciori. /upa e<ecul fiilor mai mari, mezinul '<i 'ncearcă norocul <i,

sfătuit de $fnta /uminică, 'i cere tatălui său calul, 0ainele <i 0ainele de pevremea cnd era mire, <i după ce trece proba curajului, la care este <i el supus, porne<te 'n călătoria de ini;iere nu 'nainte de a se semnala o interdic;ie din partea tatălui să nu se 'mprietenească cu omul ro<u <i mai cu seamă de celspn. &entru că nu reu<e<te să treacă de un 0a;is 'ntunecos <i se rătăce<te, fiulcraiului 'ncalcă interdic;ia <i apelează la ajutoul $pnului. &edeapsa este pemasură păcălit de $pn, intră 'ntr(o fntnă de unde nu mai poate ie<i, pnă cenu jură credin;ă noului stăpn. )iului craiului '<i pierde identitatea, devineHarap(Alb, slugă a $pnului, iar $pnul este acum fiu de crai. 1a curtea lui

-erde mparat, Harap(Alb trece trei probe ajutat de $fnta /uminică, de calulsău năzdravan, de cinci mon<tri simpatici, de regina albinelor <i de cea afurnicilor. l aduce salata din grădina ursului, blana bătută(n pietre scumpe acerbului <i pe fata mparatului +o<. /epa<irea probelor 'l face 'nvingător, căcifata 'mparatului 'l demasc0ează pe $pn iar calul 'l ucide, Harap(Alb devenind'n final 'mparat. Tot acest traseu iniţiatic este parcurs de fiul craiului 'ntre un incipit <ifinal simbolice. Incipitul, prin formula :Amu cică era odată...8 , situează nara;iunea 'natemporalitate, 'ntr(un timp mitologic, fabulos. /e asemenea, spa;iul estenedefinit, nu se dau rela;ii cu privire la locul 'n care se află craiul <i cei trei fiiai săi, dar se <tie că eroul va pleca la celălalt capăt al lumii, la unc0iul său. $edeslu<e<te astfel o primă categorie estetică miraculosul. Incipitul con;ine deasemenea un prim simbol e*istent 'n toate basmele, cifra =, care reprezintădesavr<irea, perfec;iunea #craiul avea = feciori, mparatul -erde avea = fete%,simbol ce va reapărea pe parcursul ac;iunii. 4 deosebire 'ntre basmul popular şi cel cult o reprezintă faptul că, 'ncel din urmă, eroul va remedia lipsa, nu mai este c0iar din incipit un individmaturizat, model de frumuse;e fizică, morală <i spirituală, ci apare ca un

personaj la inceput de drum, neini;iat. Traseul parcurs de acesta, probele la careva fi supus vor avea rolul de a(l pregăti pentru via;ă. inalul basmului 'nseamnă 'n primul rnd remedierea situa;iei

problematice din incipit, prin pedepsirea <i omorrea $pnului, dar <i prinrecompensarea personajului pozitiv. &rin urmare, <i 'n basmul cult, binele iese'nvingător din lupta cu răul. /ar finalul unui basm cult 'nseamnă <i sfr<itul

procesului ini;iatic al potagonistului, care va deveni 'mpărat, căsătorindu(se cufata lui +o<u mparat. 5u 'ntmplător basmul se 'nc0eie cu pedepsirearăufăcătorului, pentru că prezintă mentalitatea omului din popor, conform

căreia binele triumfă 'ntotdeauna, iar starea firească este cea de bunădispozi;ie<i de optimism.



ormula narativă !inală anun;ă un ospă; de dimensiuni simbolice, lacare a luat parte <i povestitorul. +olul acesteia este acela de a readuce cititorul'n situa;ia ini;ială, 'n lumea reală. A<adar, incipitul şi !inalul unui basm cult sunt elemente de structură

cu semnifica;ii bine determinate, sunt poarta magică prin care cititorul intră'ntr(un univers miraculos, al tuturor posibilită;ilor, cu personaje care strnescrsul fără a 'nspăimnta prin 'nfă;i<ările lor, <i acesta revine 'n realitateacotidiană 'n;elegnd, probabil, ca totul este de fapt :o transfigurare 'n modurifabuloase a realită;ii8.

I.Evolutia personajului Ca orice basm, "&ovestea lui Harap(Alb" ilustrează o altă lume decât cea

reală, personajele fiind 'mpăra;i <i crai, $fnta /uminică, animale <i gzefermecate, eroi cu trăsături fabuloase, alături de personaje realiste aduse de IonCreangă din Humule<tiul natal, ceea ce(i conferă acestei crea;ii originalitateinconfundabilă. Basmul cultivă înalte principii morale ca adevărul, dreptatea,

cinstea, prietenia, răbdarea, ospitalitatea! generozitatea, curajul, vitejia prin

personajele pozitive şicomdamnă nedreptatea, răutatea, minciuna întruchipate

de zmei, balauri sau sp"ni. &ersonajele sunt reale <i fabuloase, acestea din urmă avnd puteri

supranaturale <i putndu(se metamorfoza 'n animale, plante, insecte sau obiecteori pot să re'nvie, prin leacuri miraculoase, pe cei care sunt omor;i.Harap(Alb, fecior de crai, este un )ăt()rumos din basmele populare, destoinic <icurajos, dar rămne 'n zona umanului, fiind prietenos, cuminte <i ascultător, caun flăcău din Humule<ti. l este un personaj pozitiv <i 'ntruc0ipează'naltele principii morale cultivate de orice basm, ca adevărul, dreptatea, cinstea,

prietenia, ospitalitatea, curajul, vitejia, trăsături ce reies indirect din 'ntmplări,fapte, din propriile vorbe <i gnduri <i direct din ceea ce alte personaje spun

despre el.Călătoria pe care o face pentru a ajunge 'mpărat este o iniţiere a

flăcăului în vederea formării lui pentru a deveni conducătorul unei familii, pecare urmează să <i(o 'ntemeieze. l parcurge o perioadă de a deprinde <i altelucruri dect cele obi<nuite, de a 'nvă;a <i alte aspecte ale unei lumi necunoscute

pnă atunci, e*perien;ă necesară viitorului adult.$emnifica;ia numelui reiese din scena 'n care spnul 'l păcăle<te pe fiul

craiului să intre 'n fntnă ")iul craiului, boboc 'n felul său latrebi de aieste, se potrive<te $pnului <i se bagă 'n fntnă, fără să(> trăsnească prin minte ce i se

poate 'ntmpla". "aiv, lipsit de e#perienţă şi e#cesiv de credul, fiul craiului '<isc0imbă statutul din nepot al 'mpăratului -erde 'n acela de slugă a $pnului,



numele lui poate fi un o#imoron! Harap(Alb putnd 'nsemna "negru alb",deoarece "0arap" 'nseamnă "negru, rob".

)aptele eroului rămn <i ele 'n limita umanului, probele care depăşescs!era realului !iind trecute cu a$utorul celorlalte persona$e, 'nzestrate cu

puteri supranaturale. Codrul 'n care se rătăce<te simbolizează lumeanecunoscută flăcăului, care gre<e<te pentru prima oară, ne;innd cont de sfatultatălui său, de a se feri de omul spn. /e<i cuminte şiascultător de felul său,nesocotirea acestei restric;ii declan<ează asupra flăcăului un <ir nesfr<it de'ntmplări neplăcute <i periculoase, care(i pun deseori via;a 'n primejdie. %ipsitde e#perienţă, "boboc 'n felul său la trebi de aieste,", mezinul craiului devinesluga spnului, '<i asumă <i numele de Harap(Alb, dovedind 'n acela<i timploialitate şi credinţă fa;ă de stăpnul său, 'ntruct jurase pe palo<, &şi respectăcuv'ntul dat, rod al unei solide educa;ii căpătate 'n copilărie, de a fi integru şi

demn, capabil să(<i asume vinovă;ia, cu toate urmările ce decurg din faptul cănu urmase sfatul tatălui.Cinstit din fire, Harap(Alb nu(> trădează niciodată pe spn, de<i un stăpn tiranca acesta ar fi meritat. /e pildă, atunci cnd se 'ntoarce spre 'mpără;ie cu pielea<i capul cerbului fabulos, "piatra cea mare din capul cerbului strălucea" att detare, 'nct mul;i crai <i 'mpăra;i 'l rugară să(i "deie bănăret ct a cere el, altul să(i deie fata <i jumătate din 'mpără;ie, altul să(i deie fata <i 'mpără;ia 'ntreagă",dar Harap(Alb <i(a urmat calea fără să clipească, ducnd bogă;ia 'ntreagăstăpnului. 4 singură dată a <ovăit voinicul, atunci cnd, 'ndrăgostindu(se defata 'mpăratului +o<, "mai nu(i venea s(o ducă" spnului.

&robele la care 'l supune spnul sunt menite a(> deprinde pe flăcău cugreută;ile vie;ii, cu faptul că omul trebuie să &nvingă toate piedicile ivite &nviaţa sa, pregătindu(l pentru viitor, cnd va trebui să(<i conducă propriagospodărie, propria familie. Ca <i 'n via;a reală, flăcăul este ajutat de cei mai

buni prieteni, calul fabulos <i de $fnta /uminică. Harap(Alb este umani(at, else teme, se plnge de soartă, cere numai ajutorul acelora 'n care avea 'ncredere,semn că 'nvă;ase ceva din e*perien;a cu spnul. /epă<ind cu bine toate probele,flăcăul demonstrează că e "soi bun" #3.Călinescu% prin valorile morale carecompun codul comportamentului ;ărănesc inteligenţa, bunătatea,

perseverenţa, răbdarea, capacitatea de adaptare la diverse situa;ii ale vie;ii./e asemenea, altruismul, su!letul lui bun,dragostea pentru albine <i furnici 'lfac să le ocrotească <i să le ajute atunci cnd le 'ntlne<te 'n drumul său, c0iardacă pentru asta trebuie să treacă prin apă ori să zăbovească pentru a le construiun adăpost. $igur că binele pe care Harap(Alb 'l face se 'ntoarce atunci cnd el'nsu<i se află 'n impas, crăiasa furnicilor <i cea a albinelor salvndu(i, deasemenea, via;a.4 e*perien;ă determinantă pentru maturizarea lui o constituie 'ntlnirea cu omulro<, care este un alt pericol de care ar fi trebuit să se ferească, a<a cum 'l sfătuise

tatăl. Episodul călătoriei spre curtea 'mpăratului +o< este un necontenit prilej deiniţiere a flăcăului (călătoria este un mijloc de cunoaştere), deprinznd acum



'nvă;ătura că orice om, ct de ne'nsemnat ori de ciudat ar părea, poate fi defolos, tnărul deprinznd e*perien;ă mai ales 'n cunoa<terea speciei umane.Harap(Alb are capacitatea de a-şi !ace prieteni adevăraţi, loiali, care să(>ajute 'n orice 'mprejurare dificilă a vie;ii sale, ace<tia folosindu(<i tocmai

trăsăturile dominante, devenite ( la nevoie ( adevărate talente "tot omul are undar <i un amar, <i unde prisose<te darul, nu se mai bagă 'n samă amarul".n această perioadă a ini;ierii, Harap(Alb cunoa<te dragostea aprinsă

pentru o fată de 'mpărat, care vine, a<adar, din aceea<i lume cu el, pregătindu(> pentru căsătorie, unul dintre reperele finale ale devenirii sale. Probele de la'mpără;ia fetei trimit spre ritualurile $ărăne%ti ale pe$itului! 'ntre care 'nso;ireamirelui de un alai de tineri, trecerea lor prin foc, alegerea motivată a miresei,ospă;ul oferit de gazdă sunt tot attea 'ncercări la care 'l supune viitorul socru <icărora mirele trebuie să le facă fa;ă. 2ltima probă la care 'l supune fata este, de

data aceasta, o demonstrare a calită;ilor viitoarei so;ii, care va <ti să aibă grijă de bărbatul ei, să(i stea aproape la bine <i la rău, acest fapt fiind ilustrat atunci cndea 'i salvează via;a, trezindu(> din mor;i. Această 'ntmplare simbolizează ideeacă acum Harap(Alb redevine el &nsuşi,fiul craiului, scăpnd de povara

jurămntului făcut spnului, acela că 'i va fi slugă "pnă cnd va muri <i iar va'nvia".

Ca <i 5ică, Harap-Alb parcurge o perioadă de !ormare apersonalităţii, care, de<i 'nzestrat cu importante calită;i, are slăbiciuniomene<ti, momente de triste;e <i disperare, de satisfac;ii ale 'nvingătorului, toateconducnd la desăvr<irea lor ca oameni.

.Particularitatile basmului cult

)ncadrarea autorului &n conte#t*

!are clasic, alături de minescu, $lavici, Caragiale, Ion Creangă esteunul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii romne prin romanulautobiografic :Amintiri din copilarie8, prin povestiri precum :$oacra cu treinurori8sau acul <i barosul, prin nuvela !o< 5ec0ifor co;cariul <i prin basme

culte :/ănilă &repeleac8 sau :&ovestea lui Harap(Alb8.+lementele basmului popular ce se regăsesc &n Povestea lui Harap-

Alb:

:&ovestea lui Harap(Alb8 este o operă epică 'n proză de dimensiunimedii, cu un număr mediu de personaje, 'n care se dă o luptă intre for;ele

binelui si cele ale răului, 'nvingnd intotdeauna cele dinti <i 'n care se'mpletesc elemente ale realului cu elemente miraculoase. A<adar, :&ovestea luiHarap(Alb8 este 'ncadrabilă 'n categoria basmelor. &e de altă parte, 'ntlnim <i

alte elemente comune cu cele ale basmului popular prezen;a formulelor, temacălătoriei, motivul mezinului, cifrele simbolice, lupta dintre bine <i rău,



elemente supranaturale #puterea furnicilor <i a albinelor%, motivul apei vii <i alcelor trei smicele, finalul fericit.

+lemente prin care basmul lui Creangă se di!erenţia(ă de celpopular*

Caracterul de basm cult se argumentează nu numai prin faptul că operaare un autor cunoscut sau pentru că este transmisă pe cale scrisă, ci mai ales lanivel structural, stilistic <i nu 'n ultimul rnd la nivelul personajelor. Basmul se'ncadrează 'n categoria !abulosului, nu 'n cea a fantasticului, pentru ca nu

presupune nicio reac;ie specifică de teamă sau de ezitare a personajului, implicita cititorului 'n fata evenimentelor supranaturale cu care se confruntă.

%a nivel structural, basmul lui Creangă respectă tiparul narativ al celor populare stabilit de -ladimir &ropp 'n studiul !orfologia basmului8 din >?@

situa;ia ini;ială de ec0ilibru este anun;ată prin e*isten;a celor doi fra;i, craiul impăratul -erde, care trăiesc departe unul de celălalt dezec0ilibrul coincideabsen;ei unui mo<tenitor al tronului lui -erde mpărat, care are numai fetecălătoria mezinului se face 'n scopul refacerii ec0ilibrului, ceea ce reprezintăfinalul fericit. Creangă 'ntrerupe 'nsă ritmul alert al desfă<urării ac;iunii din

basmele populare prin pasajele care depă<esc sc0ematicul tipar narativ, care permit manifestarea inten;ionalită;ii artistice a prozatorului cult ce e*ploateazădramatizarea ac;iunii prin dialog sau func;iile e*presive ale descrierii 'n

portretele celor cinci prieteni ai lui Harap(Alb. /e e*emplu, portretul lui 3erilă

este dominat de dimensiunea 0iperbolică realizată prin augmentative #:buzoaiegroase <i dăbălăzate8%, prin personificarea naturii ce tremură sub răsuflarea lui, prin o*imoronul cu valoare conclusivă :foc de ger era8, 'ntărite de adresăriledirecte către cititor #:ce să vă spun98%. Tot astfel, discu;ia din căsu;a de aramăeste o mostră de umor sănătos popular, de oralitate 0umule<teană, umanizndfantasticul. 4 distinc;ie 'ntre basmul popular <i cel cult se face <i la nivelul!ormulelor. 7&ovestea lui Harap(Alb8 con;ine formule ini;iale, mediane <ifinale, care preiau o parte din rolurile celor din basmele culte, dar nu mai au

acea<i e*presivitate <i culoare, consecin;ă directă a faptului că basmul etransmis pe cale scrisă, nu orală. 5ara;iunea lui Creangă 'ncepe cu!mu, cică

era odată""#$ ea proiectează ac;iunea 'ntr(un timp mitic, nedeterminat #prinadverbul :odată8%, anun;ă conven;ia fic;iunii #prin adverbul :cică8, ce preiarolul compara;iei :ca niciodată8%, dar renun;ă la parafraze sinonimice de tipul:pe cnd se coceau ouale la g0ea;a8, :pe cnd făcea plopul pere <i răc0itamic<unele8, căci ele au strict rolul de captare a aten;iei unui public. $imetric,formula finală are rolul de a realize ie<irea din lumea fic;iunii, dar Creangă oface nu prin formule rimate preum :am 'ncălecat pe(o căp<ună <i vă spusei omare <i gogonată minciună8, ci prin surprinderea unei realită;i sociale, ce anun;ăastfel ie<irea din universul fic;iunii nunta mezinului cu fata mpăratului +o<



este prilej de ospă; <i bucurie, :Iară la noi cine are bani bea <i mănncă, iarăcine nu, se uită <i rabdă8. 1a nivelul personajelor, diferen;a esentială 'ntre basmul popular si cel cultconstă 'n faptul că opozi;iile de tip realDsupranatural, pozitivDnegativ, ce

func;ionau 'n te*te precum %râslea cel &oinic şi merele de aur sau 'reuceanu,nu se mai aplică 'n opera de fa;ă.&ersonajul principal al basmului cult este mezinul craiuluiDHarap(AlbDviitorulcrai, iar el nu mai reprezintă modelul de frumuse;e fizică, morală <i psi0ică din

basmele populare anun;at de al 'nceputul te*telor #prin superlative de tipul:cre<tea 'ntr(un an ct al;ii 'n zece8%, astfel 'nct călătoria 'ntreprinsă de el nuare valoarea de a confirma calită;ile e*cep;ionale ale unui erou, ci este un traseuini;iatic parcurs de un tnăr la 'nceput naiv <i lipsit de e*perien;ă, la sfr<itcapabil de a conduce o 'mpără;ie. $e vorbe<te, 'n acest sens, despre caracterul

de bildungsroman al basmului, căci cititorul nu mai are 'n fa;ă personajul platdin basmul popular, ci unul rotund, care evoluează gradat. Trei etape se disting 'n procesul său de formare mai 'nti el esteme(inul craiului, tnărul lipsit de curaj <i de ini;iativă, boboc 'n trebi d(aiste8,:luminat crăi<or8, cum 'l nume<te, prin antifrază, batrna cer<etoare. /rumulsău de ini;iere este punctat cu spa;ii cu valoare simbolică podul #semnificătrecerea spre o nouă treaptă a fiin;ei, att atunci cnd are loc confruntarea cutatăl deg0izat 'n urs, ct <i la 'ntlnirea cu furnicile%, fntna #loc 'n care are locsc0imbul identitar dintre mezin <i $pn, scenă a unui botez simbolic al

protagonistului care capătă acum un nume o*imoronic cu valoare simbolică%, pădurea #labirint a cărui parcurgere nu poate lipsi din e*perien;a de maturizare anici unui tnăr%. /acă eroul basmului popular era supus 'n general al numai trei probe, Harap(Alb trece prin mai multe 'ncercări aducerea sală;ilor ursului <i a nestematelorcerbului, noaptea petrecută 'n căsu;a de aramă, separarea macului de nisip,

păzirea fetei 'mpăratuluui +o<, găsirea <i identificarea acesteia. /upă ce '<idovede<te milostenia <i generozitatea ajutnd albinele să(<i facă stup <i ocolindnunta furnicilor, trecnd astfel pe un nou pod, Harap(Alb 'ntlne<te cele cinciarătări ce 'ntruc0ipează focul, apa, pămntul <i aerul 3erilă, $etilă,)lămnzilă,

4c0ilă <i &asări(1ă;i(1ungilă. l 'nva;ă astfel să aprecieze fiecare om pentrucalită;ile sale, dar <i să(<i accepte limitele, toleranţa fiind noua sa calitate.Ajun<i la curtea mpăratului +o<, 'n timpul certei din căsu;a de armă Harap(Albdovede<te capacitatea de a media un con!lict, 'mpăcndu(i, după cum probelece constau 'n epuizarea mncării <i a băuturii sau 'n separarea macului de nisip'i confirmă spiritul de lider. 2ltimele probe au o valoare inedită ele sunt legatede cucerirea fetei 'mpăratului, la 'nceput păzită, apoi identificată cu ajutorulreginei albinelor. a trebuie să plece cu voinicul pentru că apa vie <i cele treismicele sunt aduse de cal, dar se umanizează prin dragostea pentru Harap(Alb,

devenind dintr(un personaj negativ unul pozitiv, deci ilustrnd categoria persoanejlor mobile. Astfel, aceste probe eviden;iază virilitatea eroului, care



trebuie să o cucerească pe fată, căci nu o prime<te 'mpreună cu 'mpără;ia precum )ăt()rumos. )a;ă de )ăt()rumos, protagonistul basmului cult nu este un modele#cepţional. Trăsăturile sale ;in de sfera umanuluimilostenie, genero(itate,

spirit de scri!iciu, toleranţă, spirit de lider, capacitatea de a media con!licte,de a disocia aparenţa de esenţă. &rocedeele de caracteizare sunt preponderantindirecte. 1a 'nceputul operei mezinul nu ac;ionează ca )ăt()rumosul 'n;elept <iatot<tiutor cu care ne(au obi<nuit te*tele populare, ci este lipsit de curaj #nuinsistă la crai să(i permită plecarea dect la sfatul batrnei%, naiv #duce tava cu

jăratic celui mai arătos dintre cai, ocolindu(l pe cel răpciugos%, se teme cndvede ursul la pod <i este 'ncurajat de cal, cade 'n cursa $pnului de<i tatăl l(asfătuit să se ferească de el, se plnge de cte ori acesta 'l va trimite după sală;ileursului sau după nestematele cerbului. Toate e*perien;ele pe care le parcurge au

astfel rolul bine definit de a(l maturiza 'n vederea mo<tenirii tronului'mpărătesc. n acest bildungsroman alte persona$e sunt considerate iniţiatoriimezinului tatăl, calul, bătrna cer<etoareD$fnta /uminică, dar mai ales $pnul,cel mai important dintre ini;iatori prin duritatea probelor la care(l supune. Că$pnul e principal ini;iator o dovede<te faptul că 'n final 'l eliberează pe Harap(Alb de jurămntul de la fntnă prin tăierea capului. Astfel, Creangă operează omodificare esen;ailă <i la nivelul personajelor negative. Calul nu este un simplu animal 'nzestrat cu darul vorbirii. l a mai parcursacest drum <i cu tatăl eroului, are puteri supranaturale #zborul pna la cer% <ifacilitează ini;ierea lui Harap(Alb nu intervine să dejoace planul $pnului,

pentru că <tie că această etapă este obligatorie 'n maturizarea viitorului crai, estecel care 'l 'mbărbătează pe mezin <i 'l duce la $fnta /uminică, astfel 'nct

putem vorbi despre o complicitate a acestor ini;iatori. Au*iile personajului ( cei cinci prieteni ( nu sunt 'ncadrabile 'n categoriafabulosului specific basmului popular, deoarece ei sunt 'n primul rnd oamenicare au o trăsătură e*agerată prin caricaturizare sunt for;e primordiale cereprezintă fantasticul umanizat #antropomorfizat%.

2n ultim nivel la care se pot stabili deosebiri este cel stilistic,

inten;ionalitatea artistică a lui Creangă manifestndu(se prin procedee derealizare a oralita;ii si umorului. 4ralitatea este calitatea unui te*t de a fi scris ca <i cum ar fi spus, dndsenza;ia de spontaneitate, autenticitate. Calitatea de povestitor a lui Creangă seilustrează <i prin familiaritatea cu care se adreseaza cititorilor, realizată prinvocative, imperative, pronume <i verbe persoanele I <i a II(a, adresari directecătre cititor sau autoadresări :ma rog, foc de ger era, ce să vă spun mai mult98,folosirea dativului etic :<i odată mi ţi(l 'n<făcă cu din;ii de cap8, proverbe <izicători, unele preluate din folclor, altele inventate pe tiparul popular #erudi;ie

paremiologica% :1ac de(ar fi, ca broa<te sunt destule8, :cine poate, oase roade8,interjec;ii <i onomatopee :<i(odata pornesc ei, teleap, teleap, teleap8, folosirea



lui :<i8 narativ la 'nceputul frazelor pt accentuarea dinamismului, e*presii populare :a veni de 0ac8, ar0aisme, regionalisme <i elemente populare. 2morul este o categorie estetică ce nu trebuie confundată cu comicul,intruct atitudinea naratorului nu e satirică, ci condescendentă, de 'n;elegere <i

de simpatie fa;a de personaj. $e realizează 'n poreclele <i portretele celor cinci, prezentarea unor scene comice #cearta dintre 3erilă <i ceilal;i din casu;a dearamă%, diminutivele cu valoare augmentativă :buzi<oare8, e*presii :da(i cucinstea, să piară ru<inea8, eufemisme #e*primarea voalata a unei realitati crude%:mititelul8, :cel de pe comoara8, e*primarea mucalită :să trăiască trei zile cucea de(alaltăieri8, zeflemisirea 7te(a< vr' 'n sn, daE nu(ncapi de urec0i8, ironia#portretul Imparatului +o<, realizat prin antifrază :vestit pentru bunatatea luicea nemaipomenita si milostivenia lui cea neauzită8%.

Creangă a fost considerat de critică un scriitor poporal, subliniindu(se

meritul său de a fi asimilat organic tiparele limbii romne astfel 'nct a devenitcreatorul unor cuvinte, e*presii, tipare sintactice, proverbe ce par desprinse dinlimbajul popular. &rin această calitate, el a fost comparat cu +abelais.Concluzii

Improviznd pe marginea sc0emei tradi;ionale a basmului, Ion Creangărealizează prin %ovestea lui arap!lb o operă care se individualizează prindramatizarea nara;iunii prin dialog, prin ritmul alert al spunerii, prin abunden;adetaliilor specifice, prin insisten;a asupra aspectului particular, prin nuan;areami<cărilor <i a vie;ii interioare ce fac personajele sale inconfundabile. 4rice

rezumare a basmului lui Creangă implică pierderea acestora, căci opera apar;ineunui autor cult con<tient de resursele sale lingvistice.

2. 1877 povestea lui harap-alb de ion creanga

Documents