1 íVj1:. - 0 - ţ

Universul

PROFESORUL

(: Wt /•./,'Sí í / lií i;. II:

s u t i é i u l r o m a n e s c t

CARIERA UNUI S A V A N Í P R O F E S O R U L Puţini an na nli se bucurii la noi de

enormul prestigiu ul profesorului dr. Marinescu. \u numai în cercurile imioer, iii fire unde lucrurile lui do specialitate mi ni aprofundate de a-lâţi fi aţâţi elevi, ci şi in întreaga o-pinie publică românească. Si e cu atât mai de notai acest lucru cu căi publicul cel mare ignorează de obi-ceiu pe suttunţi.

A contribui! la asia fără îndoială şi miraculoasa carieră pe care suituu-tul а făcut-o. Incă de tânăr a stârnii senzaţie în luni-a sanunjilor .streini, prin comunicările ştiinţifice pe care le-a făcut. Cele mai inalle instituţii i-au urâtul un ini eres care a măgulii tui neamul românesc.

l'nul dintre elenii faooriţi ai pro­fesorului d. dr. Uudonici. ne ua lă­muri în coloanele alăturate explicân-du-ne temeiul cercel arilor ştiinţifice ale marelui suouni.

\oi ţinem să subliniem in ai aici şi importanta acliiâiate a prof. dr. Ma­linesen pe terenul social. E unul din­ire fruntaşii mişcării ...Muncii inte­lectuale", unul dinire cei mai compe­tenţi cunoscători ai efortului intelec­tual subt toate aspectele lui şi unul dintre cei mai stăruitori luptători pentru o cauză pe care o consideră esenţiala în oiaţa societăţii.

Iar în ziua când acea dă idee îşi ca face ioc. când munca intelectuală nu fi reglementată în cadrul stalului şi preţuită aşa cum se cuoine *e oa redea că prof. dr. Mur in eseu a fost şi aici un deschizător de orizonturi noui

( W i l l . P H !!!>( I'

\ u nii-e uşor si! r ă spund invila | iei . a-costei revis te do a da in câteva rândur i , un r ezumat desp re ac t iv i ta tea .ştiiu|d'ica ,i profesorulu i Mal inesen . Mai, c u r â n d aş putea închide iu ( ide trei; cuv in te a le filosofului ( a r iv le . viata şi opera a< cs­ini s avan t , c a i c a dus nunie le de român in cele mai îna l t e sfere din în t r eaga l u m e sli in| ificâ : . .Muncă, s ingură t a t e , tă­cere ' ' . A muncit şi munceş te fără răgaz , ne lăsând nici o zi fără o b razdă cât de mică în ogorul Şt i iniei . s'a izolat sp r e a li ncs i inghcr i l in prod ig ioasa sa act iv i ­tate, a fost î n t o t d e a u n a d u ş m a n al vor­belor si pă t imaş iubi tor al laple lor .

Numele (profesorului Mal inesen osie legat, de fiecare pas pe c a r e Neurologie l-a făcut în u l t imele decenii . Sunt r a r e capi tole le liisto-l'izlologiei nervoase . in ca re min tea sa ce rce t ă toa re să tiii-şi li inii rep la t invest igaţ i ti ni le.

Incă din pr imi i ani de s tadiu , r ând pen t ru p r ima oară a văzul în c â m p u ! microscopic o ce lu lă nervoasă , el şi-a concen t r a t în t reaga ac t iv i ta te sp re a lă-aiur , s t r uc tu r a , funcţiunile şi a l t e r ă r i l e patologice a le aces tor mis ter ioase pică­tur i pi o topîasm ice. in c a r e se e lc iueazâ cele mai nobi le funcţ iuni biologice, cons­t i tuind în ace laş t imp substra tul ! mate r ia l al psiiiii .smului. Rând pe rând toate cle­mente le de (( inst i tuţ ie ale celulei ner V oase. substanţă, ch romato l i l ă . f o r m a r ă neu io- f ib r i l a ră . - ludiul p igmentu lu i , p re ­lungir i le denffice. a x o n u l şi t e rmina ţ i i l e lui. el le-a revizuit la lumina metodelor noui de ce rce t a re , aducând în to tdeauna . oui i'ibtijiuni. ca re au rămas in pa t r imo­niul Şti inţei . S tuc tu ra şi compoziţ ia chi­n d i a a p ro top lasmei şi a nucleului , cc -l iexiuni l t neuroni lor , ali'.eratiile lizico-I-itiintift- sub in i lueu ta exc i t an ţ i lo r fizio­logici, cum e repaosii l . oboseala , senil i­ta tea, f enomene le de r e a c | i u n e şi atrofie ale evioplasniei şi nuc leu lu i , p rovocată prin sec ţ iunea sau smulge rea axotitiliii . procesul de ) ерап\(;ді'пе a a p a r a t u l u i e l i roniat ic d'il p ro top lasma, fenomenele de d egene re scen t ă şi regeneresce i i t â ce a p a r în nervi i s epa ra ţ i d e cent ru l loi trofic, t r a n s f o r m a r e a relelei n e u r o l i b i i -liire pr in frig. v i rus rabic. inaui j ie . .stric­nina şi al ic o t r ăvu r i , consfinţesc un hing şir d e cerce tă r i , e fec tua te p a r t e in labo-ra lor i i le din s t r ă ină t a t e , p a r t e în clinica de boa le n e r v o a s e din Pante l imon.

Rezu l t a t e l e sale, a p r e c i a t e in ccrcii-.i Ic savan te , d i scu ta te în societăţ i le şi revis te le de spec ia l i t a te din Apus . mai to tdeauna adop ta t e , au fost şi în urină r eun i t e în d o u ă vo lume a le mar i i colecţii . .Enciclopedie Sc ient i f ique" const i tu ind cea mai complec tă monograf ie d e s p r e Celula ne rvoasă .

Din prefafa sc r i să do m a r e l e hislo-log.ist spanio l R a m o n y Ca ja l pent ru a-ei-astă l uc r a r e , c i tăm u r m ă t o a r e a apre-( icre : „Son act iv i té in fa t igab le , ses іч-cherches h e u r e u s e s d a n s le d o ma i n e dif­ficile de l 'histologie du s is teme n e r v e u x , lui ont acquis une r épu ta t ion et line au­tor i té plus q u e suff isantes , pour imposer á l ' a t tent ion et aux éloges de monde sa­vant, un l ivre sor t i de ses mains .

Dar studiul, celulei nu l'a pul i i t s a ü s -

Dli. ('. RADOYICI docent un ivers i t a r . I

f ;ee îndoia la , a i r e e na tu ra l să se naşii în ii in tea o i i e ă r u i o b s e r v a t o r a ţesutuL ti val şi colorat sub microscop, t eama ^ mi c ii liIV ii e l emen te l e descr i se de diVer.] au tor i , să fie a r t e l'acte a le іпеІосІеЦ î n t r e b u i n ţ a t e l'au îndrep ta t spre stiniii, celulei ne rvoase vii. Colora ţ ia vitala -upi-ii-v i lală. s tudiul la u IІ ra-inici 'oscop »j s t r u c t u r i i ( liiniico-coloJilale a celulei no,(

voa-e şi a p re lung i r i l o r ei. al lera | i i ini , e x p e r i m e n t a l e prin diverş i agenţ i sa (

modif icăr i le patologice văzute prin acest inetode. cu l tu ra în „v i t ro" în sfârş i t stij dilti fermeni i lor din celula nervoasei i-;^ a.Ins o bogată, recoltă de fapte noui (,j llio ev to-neuri i logie. Imensul mate r ia l ţ (

dmia t . a ş teap tă răgazul! necesa r spre j se îutr i iui î ut f u ii a t re i lea volum asiţj pr<i celulei ne rvoase , menit a complect , opera începu tă . c ,

l.a începui elev. în c u r â n d însă cokr | .ora tor cău ta t d e cei mai i luştr i niacştijt a; neurologie i f ranceze ca Cha rco t Ra\ t mond. P i e n e Marie , etc.. Mal inesen u cultivat cu aceiaşi a r d o a r e Clinica şi I?i bora to ru i . Ochiu l său d e p r i n s să piti \e . i -ca n a t u r a . î n a r m a t de puternicei lent i le m ă r i t o a r e a le microscopului nu s'a desobişnui t de a u rmăr i la palul bii-uavii lui . mani fes tă r i l e patologice prodi i t , de lez iuni le s is temului nervos . In mnicKi ii 'atai <le Medicină publ ica t sub direi Im Inii i ' r oua rde i şi (тіІЬегГ. capitolul Minpaj i i l o r i-a fost inci edii i tat . cunoscându-s» lucră r i l e sale în acest domeniu încă min terios id n e u r o | a tologiei . 1

N'enumăia te le sa le publ ica ţ i i uilei io» re. rezu l ta te din ap l i ca rea metodei ana* lomo-chi ' ice . şi în a n u m i t e î m p r e j u r â r a Metodei e x p e r i m e n t a l e , au constitui 1 ' loi a t â t ea cont r ibui i i in i noui. la tnâltif rea edif iciului d e da ta r ecen tă al Paie* logici ne rvoase . A lucrat t o tdeauna ft' condi t iun i gre le , cu mi j loace modeste* n e r e r â n d pen t ru inves t iga t ' un i l e sale d<* (â t o s implă masă de brad . un microtoit-II n microscop şi câ teva si i d e •(!<• colo'i r an t i . l-a u lipsit l aborn lorii somptuoasa A omis vie a se o rgan iza d e teama c; ' impu i , pe c a r e cu s c u m p â t a l e i| cântat reste, să nu se i rosească pen t ru orgji niziîi'e. A luc ra t în to tdeauna şi în oriei î m p r e j u r ă r i . Mintea sa impregna tă , rli1

acel „horor vaccin ' ' al ant ic i lor cau tă il lo ideanna ocupa ţ ie , t o tdeauna febrila t o tdeauna fiind în a jun de a te rmina 1 l i terare. 1

Când in 1910. P. Ehrl ich, a dcsCCViorL S a h i i r s a n u l . prof. Mal inesen a fost prit j n e primii , cari au primit spre c x p c i i m e n i . n e noul medicament . S'a de. ' .ara de ia începu t p a r t i z a n al ti aiameniuii i intfii-rachidii ' .n. A precon iza t o nu to<l( or iginală de t r a t a m e n t al sifilisului netl \ es. prin ser salv.a r s a m / a t . Această mei toilâ. adop ta t ă pe o scai a întinsă în Л< merica a -üt 111 obiec iu! discutiunilior cos i rnd i t lo r i j in «'iiciite congrese şi reni n iuui neuro log ice din Apus . (

Silii isul nervos , clin punct d e vedert ( l inie, a i ia tomo-pa to logic şi experiment tal, a făcut obiectul p r e o c u p ă r i l o r sali şt i i ţ i i iee u n l u n g şir de ani . a d u c â n d în da ta d u p ă Noguchi , dovada incontes té bila a pa togen ie i sifilitice în Paralizii

"SlVFRSfi. LUEtiAR

neralá şi t a b e s , prin d e m o n s t r a red Joneiniei pa l i de în c r é e r si muduve nărut l t impul răsboiului , iu p r ibeg i t , t e -nelc său mondia l a făcut ca î n t oa te île prin cure u t recu t să fie inv i ta t ace eufeuri sau confer in ţe . Astfel fesorul Dopiei din Pe t rog rad , Га inv i -in numele Univers i tă ţ i i .să ţ ină o

ie de 10 p re leger i , d e a s e m e n e a la idra a fost î n să rc ina t s ă ţ ină c u r s u r i tite şi sà con t r ibue la s tud iu l ana to -•patologic al Encefal i te i l e ta rg ice , lă nouă ca r e b â n t u i a î n Angl ia î n 1 timp. La Par is , p r i n t r e a l t e comuni* » lia Société d e Neuro log ie r e p r e z e n -d tot a t â t ea c o n t r i b u ţ i u n i o r ig ina l e studiul f izio-patologiei m ă d u v e i spi-

•ii, a s tudia t pa togen ia sclerozei in ci, fiind p r i n t r e p r imi i c a r e a u dove-uatura infecţionsă a acestea boa le p r in coperirea î m p r e u n ă cu A. Pe t t i t de la t i tu t r l Pas t eu r —• sp i roche te i sc lerozei iltiple. Pen t ru l u c r a r e a s a a s u p r a ne-unului d e r e g e n e r a r e , s tud ia t a s u p r a gilor nervoase d e r ăzbo i prof. Măr i ­se u a primit p r e m i u l Acbucca ro , de -nat celei mai d e seamă luc ră r i in spe-liiateu liistologiei ne rvoase , leîntors în ju ră a con t inua t a s tud ia cefalita epidemică, c a r o bân tu i a , pe o ,ră întinsă la noi, însă d e s p r e ca r e cu-fiinţeic noastre, a celor izolaţi de Apus , ii cu totul reduse . A ndus con t r ibu ­

ţii Ja s tudiul e x p e r i m e n t a l a l Encefa->i şi al Herposului . boale î n r u d i t e pr in ura virusului pa togen . D a r obiec tu l predilecţie a l s tudi i lor sa le a r ă m a s

uşi celula nervoasă , a c ă r e i morfolo-şi în deosebir i 4 fiziologie cută s'o

ofii'ideze din c e în c e mai mult . De •ia, cu o r ă b d a r e d e benedic t in , neevi -td nici o oboseală s'a apl icat să s tü­tze oxidozele d in celula ne rvoasă , adică ntilaţiitnite p u r t ă t o a r e d e fe rment ox i .

:it, île al t a i o r rol i m p o r t a n t se con-ige, pe măsură ce î n a i n t e a z ă în í-cea-

d i i ecp ime \ i / io-pifologia obosel i i , a >rii. a senes« eu jii, sec re tu l he red i tă ţ i i boulelor congeni ta le şi cons t i tu ţ iona le • găsi ponte o exp l ica ţ i e in d i m i n u a r e a , erarea sau var ia ţ ia d e d ispozi ţ ia a klozelor in celula ne rvoasă . In Uit »• i:i laiii'otică cerce tăr i le sale au demot i s t i a t ninuarea sau absen ţ a oxidozeloi in ire .parte din celule le i i i v t a x u l u i . 3ar activit-itea profesoru lu i M a l i n e s e n e depar te de a li înche ia tă . A j u n s la [c mai îna l te r a n g u r i academice , in ă ori în s t ră ină ta te , el con t inua totuşi iţa sobră de modest s e rv i t o r a l ş t i inţei , tând fiecare p rob l emă d e c a r e se o-

pă cu a rdoarea şi e n t u z i a s m u l unu i de-i a n l . Trăind în acest colţ diu Orient i i i iropei, prcl . Malinese .i es te un izolat intre compatrioţi i săi , un s imbol al incit încordate p e n t r u elevii săi, iar niI it (ara sa — o glorie .

CUM E PRIVIT IN STRĂINĂTATE

NOTE BIOGRAFICE Profesorul Mar incscu s'a născu t la 2~i bruar ie (863. A debu ta t în c a r i e r a intifică la l abo ra to ru l de hys to logie al 'of. Babeş, cu ca r e a luc ra t in cola-nare, la diferi te descoper i r i şt i inţif ice. La 1889 fu primit , la P a r i s d e C h a r -t la l ă t r ă t o r u l d e lu Sa lp ê t r i è r e . A erat şi în Gern ian iu , Be%iu şi apoi răşi la Sa lpê t r i è re cu prof. Raymond, of. Marincscu e medicul şef ui Pau-[imonului ; meiitbru a l Academie i fio» ine, membru c o r e s p o n d e n t a l Societ.

Neurologie d in PaTis e tc .

Htiituou p Ca j e l ( l au rea t cu p r e m i u l No­bel p e n t r u med ic ină ) , în p re fa ţa la Cellule, n e r v e u s e d in m a r e a b ib l io tecă : Ency­clopédie Scient if ique) din c a r e spicuim :

• . .Act ivi ta tea sa neobos i tă , Cercetăr i le pale fer ic i te în d o m e n i u l dificil a l liisto­logiei s i s t emulu i ne rvos , j - a u c r e a t o r e ­p u t a ţ i e şi ö a u t o r i t a t e m a i m u l t de cat suf ic ientă ca să i m p u i e a ten ţ i e i şi elo­gi i lor lumii s a v a n t e o c a r t e ieş i tă din mâin i le sale .

T r e b u e să c o n v e n i m că pu ţ in i a u t o r i se găsesc in a t â t de b u n e condiţ i i ca el cit s a ş i a s i g u r e o s a r c ină a t â t d e mer i ­torie.

P o a r t e îa c u r e n t cu boga ta b ib l iograf ie neuro log ică c o n t i m p o r a n ă şi munc i to r veşnic neobos i t — n ' a u m a i r ă m a s decâ t pu ţ ine sub iec te în d iscuţ ie a s u p r a c ä r o i a să nu-şi fi e x p u s p ă r e r e a , î n t eme indu - se î n to tdeauna , nu p e specu la ţ iun i t eore t i ce cât ma i a les p e obse rva ţ i un i obiect ive şi făcute cu r ă b d a r e , — d u p ă cum le dove­deş te c a r t e a d e faţă.

... Toate ncosrtc cap i to le , şi a l te le pe ca re nu le mai c i tăm, conţ in obser­vatului o r ig ina le , ipoteze suges t ive . pi i-viri g e n e r a l e ingen ioase şi j u s t e . Merita, lotuşi, să fie a m i n t i t e în special , acelea ív c a r e le c o n s a c r ă s ch imbă r i l e morfo­logice p rovoca t e ţde va r i a ţ i un i l e p ies i -une i osmotice. — fenomenelor a tâ t de c iuda te a le fo rma le i f ibrelor n e r v o a s e şi-a cu ibur i lo r j . e r i ee lu ln re r ea l i za te pr in compres iunea e x p e r i m e n t a l ă , a gangl io­nilor sensi t ivi şi s impat ic i şi în sfârşit s tudiul fe lur i te lor . .p rocessus" ce se i u-pr iud sub d e n u m i r e a gene ra l ă de t ieuro-nophag ie . Astfel 1 că ce t i to ru l se va pu tea convinge că a u t o r u l e în ace laş t imp tiu dibaciu o b s e r v a t o r şi un par t i/n n con­vins şi t enace al metode i e x p e r i m e n t a l e .

. I n t i ' a d e v ă r , c a r e obse rva to r sau sa­vi u t s 'ar mai p u t e a îndoi d e ziua. poate ap rop ia tă , în c a r e o a l t ă p rob lemă nu mai puţ in i m p o r t a n t ă «şi va fi găsit so­luţ ia da to r i t ă e x p e r i e n ţ e l o r atât de in­t e r e san te a lo grefăr i i gangl ioni lor ner­voşi,-, r e a l i z a t e în ul t imii an i d e c ă t r e \ u -gee t t è şi Marinescu, —- e x p e r i e n ţ e ce do­vedesc, p r o c e d e u r i l e pe ca le e x p e r i m e n ­talii n u m a i p u ţ i n s u r p r i n z ă t o a r e a le a-r e s tu i d in u r m ă savan t , r e l a t i ve la efec­tele apăsă r i i m e c a n i c e a s u p r a gangl ioni ­lor a n i m a l e l o r t i n e r e ?

..1 ă r ă îndo ia lă că pub l icu l medical şi mai cu s e a m ă neuro log iş t i i vor j n i m t cu. bucu r i e ca r t ea aceas ta , — căci vor găsi i i i t r ' ân ia t oa t e e l e m e n t e l e nece sa r e pen­tru ca sâ-şi dea scama de s t a rea ac tua lă ti c ş to log ie i ne rvoase . îti s t a r ea no rma lă si patologică .

...Insă a tunc i c â n d în c iuda a tâ to r pic-, clici sc î na l ţ ă edificiul m ă r e ţ a] n e t n o -logiei, — căr ţ i de felul aces te ia , in cari-se r e ' l ec t ă în mod fidel s t a r e a ac tua la a munci i comune , c a r e con ţ ine şi semiia-le'i/.ă, in ace laş t imp , ches t iun i l e în li t i­giu şi l a c u n e l e r e c o m a n d a t e v i i toare lor ce r ce t a ţ i şt i inţifice, — mer i t ă a p r o b a r e a s inceră a t u t u r o r şi o bună p r i m i r e din pa r t ea pub l icu lu i şi-a cr i t icei .

Ber l iner Kl inische Wochenschr i f t Ло. Apr i l ie 1494:

P ă r e r e a d-lui prof. Mar incscu . ere Ko. că. nu a fost ţ i nu tă în seamă, î n d e a j u n s p â n ă as tăzi . D a r s u b s e m n a t u l făcând stu­dii tLsupra aces tu i subiec t , a m r ă m a s a tâ t de coiivinş că p ă r e r e a d-lui j>rof. Mari -ne*eu e s t e cea a d e v ă r a t ă şi că este s in-

guia teor ie ca r e n e p o a t e duce la infele^ gerea m u l t o r f enomene ce p â n ă a c u m ne e r au t ă i n u i t e în acest d o m e n i u .

H e t m a n Wil le (în A r c h i v für I 'ychia-t rie 1S95 p . 581). S c h i m b ă r i l e măduve i c e r eb ro sp ina l e d u p ă e x a r t i c u i a r e a b r ă -b r a ţ u l u i supe r io r .

Aceas tă n o u ă t eo r i e a lu i Mar inescu a sup ra funcţ iunei t ropf ice a ce lu le lor poa te exp l i ca în modu l cel ma i na­tura l cons t a t ă r i l e s u b s e m n a t u l u i ; fap­tul că în c-'Ie două cazur i s e m n a l a t e de mine d e g e n e r e s c e n t a e r a vizibil p r o n u n ­ţa tă in f i rele pos t e r ioa re — fapt j>e ca r e Mar inescu ti bă un i se n u m a i —- es te ö do­vadă mai mul t .

Cu a t â t m a i m u l t c r ed că sun t în­d rep tă ţ i t q mă a lavura acestei t e o r i iu ru cât şi Goldsche ide r , in F e b r u a r i e 1894 ţinu o confer in ţă a s u p r a cen t r e lo r i ro-pl i i ie î n a i n t e a soc ie tă ţe i medic i lor de la Chür i i é . Go ldsche ide r e x a m i n â n d c r i t i c îiceastă t eo r ie se p r o n u n ţ ă foa r te h o t ă i i t |K-ntrii ca ea să fie încă l ă rg i t ă şi ap l i ­ca tă în felul următor . . .

Ptof. "Leyden în Zei tschr i f t fü r k l i ­nische Medic in 1894. p. 200. D e s p i c a n a ­tómia şi phis iologia patologică a T a b e ­lu lu i .

D. prof. Mar inescu a găsit o ipoteză in­genioasa ca re a r pu tea résolve g r e u t ă ţ i l e ninititite. El e de p ă r e r e , că deş i de obi-cein ce lu le le gang l ion i lo r sunt indepen­dente de fazele perifer ice. . . *)

H è a d f v a r a f e

Savanţii la Cameră

l . i cnna i "-n. intilte rezoluţ i i şi dec ide­rii ti . delegat de nu şt iu ce ,-isociaţie. in­ii' o iluoiî amiaza d-rul .Marinescu urca dea lu l Mitropoii . ' i . C â n d să in t re se rgen­tul d e la i n t r a r e îl ia în piept :

--• l i d o m n u l e , unde. intri" ? — Vreau să d e p u n o ino^i ine -1 — j111 pie~

Şedinţe — Nu sc ' poate , dă - t e ч іароі . Mare le neu ro log rev ine nervos . — . D o n t n d e înjeiegi că nu se poa te să

intri." — 0." r t rebue . . . d o m n u l e , trolvnc... d-ttt

nu înţedegi i ă ' . rebus Se rgen tu l , s ă r i n d rcspec.tos de doi ine-,

ii't in l ă t u r i ca s ă t reacă tl. d e p u t a t Curcă , r ev ine î n d â r j i i :

— Dă - te m a i la o pa r t e . Şi mâi unt, necăj i t , s t ângac i ca un ai

ba st ros po uscat , d - ru l Mar inescu se dă la o |Kirte şi a ş t eap tă . T r e c pe l ângă el loate i e l e b r i t ă ţ i l e d e m o c r a ţ i e i şi voinţei . . popu la re ' ' . . t o ţ i cei cari î n t r e ei se a p o - ;

sfrofează cu o a t â t de ap rp i a t ă eiinoa.-ş t e re rec iprocă .

Sosirea la t i m p a unui profesor ulii-' ' \ e r s i t a r . dă o so lu ţ ie încurcă tu r i i .

*i \ i i a u i 'da t decâ t une l e c i ta te t a rac- ' tei istice .pen t ru ' ca s ă se p o a t ă , v e d e a iu mod des tu l de superf ic ia l c'âhi în ce fel -c vorbeş te d e s p r e X. Y. Marinescu iii lumea' ' .şt i inţifică; '

UNIVERSUL UTERAI

Ш* o e • e GEORGE GREGOR/AN

RUGÄ DE VECI 0, Doamne 'ngenuchez si mă închin Cu frunzele, eu-asinii şi prelaţii: M'ai plămădit Părinte din pufin Şi-aveai la îndemână spaţii, Oceane de safir şi dc topaze In sboriU făt' de margini al minunii Şi,-ai fi putut, din pântecul genunii. Să mă ridici pe-o aripa de raze.

Dar m'ai svârlit in praful ce mă bea. Şi-am stat pe-o ţoală veche de lumină, In cărnuri zăvorât ca într'o vină Şi necuprins în frământarea mea!

Şi-am supt văzduh cu pulberea 'n amestec $% trupul mi-a 'nfrunzit de viziuni; Ai tras cu mine brazde prin minuni, M'ai stors de zări şi m'ai lăsat să mestec

Şi dacă să mă 'njugi iţi fuse gândul De ce nu m'ai turnat întreg din mal, In coopsele-mi păroase de-animaJ Să-mi tragăn drumul, bleg şi ându-l.

O, de-aş fi fost doar hoitul luat de tărnl Dar igliţe de foc m'au migălit,

. M'au prins în broderia Ta de mit Biet bivol pe întinderi să atârni

Şi de-ar fi tot, un gol şi-un val de vani! Dar văzul meu Te-adună din hotare Când treci pe alba lună 'n alb vestmânt Şi când cobori pe-aprin se ulicioare!

Şi 'n focul ce 'n răscruci l'ai părăsit Mă reazăm greu in sapa mea de eis Şi ochiu-mi creşte dus, aniar deschis Pe ochiul Tau din fund de infinit!

0, Doamne 'ngenuchez şi caut dur, Afund îmi scormon sjmza dc scântei Şi bulgării ce dorm în mine grei...

Şi'n van îmi caut rostul < >•'/ îndur !

Cu mâna Ta, cu mâna Ta de floare, M'ai strâns în plumb şi mi-ai tutuit duhoare, Din fruntea Tir, din creasta ei de munte,

Mi-ai răstignit un os ?» frunte; Din vecii Tăi, târăsc un praf de paşi, Din masa Ta, mi-arunci ]м; un făraş; Şi nu mai ştiu de ce, de rău, de bine, Doar inima în taina ce-o dilată Mi-ai făurit'o caldă şi 'nstelată

Ca să răcnească 'n mine!

RADU BOUREANU

A M I A Z A C I . ŞICLOVANU

INVENTAR RUSTIC Acuma, glasurile vis fű ca nişte zorele, au prins încet să-şi răsucească goarnele, şi umbrele albastre din pomi se strâng în ele, precum la melci se strâng in ele însăşi coarnele

Aici c tăcere şi-o tristeţe < a in valea plângerii, şi soarele de crucea cerului şi-a spânzurat, frumosul cap de aur. Eu cred câ'n valea asta noaptea umblă îngerii.

Aici chiar vorbele ca nişte mâint pot să trezească, amiaza — care, goală 'n lanul verde de porumb, s'a tolănit să aţipească.

Fâşii de curcubeu' strânse din azur. Topite lucesc in drăcesc rotogol. Pe mirişti ce 'mping câmpia 'n orizontul gol, Soarele-şi strânge văzduhul în jur

Vre-un nor mai pluteşte ca un. înger, vag, spiritu Ca dintr'o uriaşe păpădie-un puf suflat — Jumătatea boitei susură înfundat, Ca un stup răspândit in spaţiul astral

Acum aşi vrea să-ţi prind în palm-e sânul alb şi mic, sânul'roturtd unde bătăi de. inimă svăcnesc, ca sţtârcolifeă unui vierme,

ascuns în frUezul unui már domnesc

Zările pe-oblânc culcate ascultă Veşnicia oprită în vale tresare. Singur un bou rumegă aburii slut şi pare Un dumnezeu inferior transformat stib bolta oa

UNIVERSUL LITÉRAf 3*

MOUL T E S T A M E N T S I B I B L I A I N R O M A N E S T E

GAL A-G AL ACTION Traducerea cărţilor sfinte intr'o limbă naţională constitue un eveniment

pentru un neam. O eră nouă. Le-am avut traduse noi, şi până acum, fireşte dar într'o limbă care corespundea mai mult greutăţilor momentane de cât frumuseţilor impresionante ale acestor cărţi. Iată însă că unul dinire cei mal de seamă scriitori de azi, un erudit într'ale scrisului bisericesc în acelaş timp şi-a luat asupra lui şi traducerea acestor cărţi sfinte. Versiunea literară a Noului Testament a fost salutată ca o biruinţă a limbii româneşti, tată că acum ne tiecizează într'o convorbire anume pentru revista noastră, că va traduce curând şi Biblia.

Frig aspru cu senin, n o a p t e d e i a r n a toi, noapte albă, p e o s t r a d a albit, cu

ве albe ex i la te î n t r ' o m a r g i n e a me->po!ei S ingură ta tea aceas t a iară pri-nă prin ca r e m e r g r e p e d e are şi ea vu luminos, u m b r a , 'hinr a Mtă.d , nu rlerât o lumină ceva ma i scăzută . Ce l rui i sunt necunoscu te emoţ i i l e siu-rătăţii nu va în ţe lege p l ăce rea ce o :erc ori d e câ t e ori mă d u c să văd p e rintcle Grigor ie în s i hă s t r i a lui acolo r 'un capăt al o r a şu lu i . )e câte ori voesc să spui ceva de cel a fost Gala Galac t ion şi e s te azi pă-

itele Grigorie îmi n ă z ă r e ş t e în min te ima Iui a r ă t a r e : Văd un a n a h o r e t nditor într 'o su t ană veche s u r ă culoa-i cenuşii, o rându ind un vraf de căr ţ i r'o sală luminoasă a unei fundaţ i i . Am eles atunci d in t r 'o d a t ă în în t ruchi -rea lui de tolstoian, r e n u n ţ a r e a vă-ă delà toată zădărn ic ia veacu lu i . Am iţit că e o t a ină î n t r e a g ă a şeza t ă în ia t ihnită a p r eo tu lu i d e ţ a r ă cu su­tul blândeţi i duhovniceş t i . C u adevă-: Păr inte le Gr igore e o ta in i ţă zăvo-iă. Puţini îl p r icep azi. Acest om c a r e í jertfit simplu, fără s u r l e şi tobe, iace a avut mai de p re ţ . t a len tu l , Й-atura Iui, pen t ru a fi un s lu j i tor sme

la sf. jer t fe lnic al lui Hris tos , e un nn de minune în v r emea şi ţara Elstra. i făcut aceasta ca un s ingura t ic , a-ici când nu b â n t u i a molima mistieo-srară de azi. în chip a sp ru . b ; z a n t i n , fimitiv, ortodox, când l 'am văzut ín­

am înţeles lupta l ăun t r i că din ca r e jiruit. Lcum pe când и г с я т mica scară de nn şi bă team la uşa micului i a tac a ui ce-mi este preo t d u h o v n i c şi p r ie -I, gândeam la toa tă a m ă r ă c i u n e a de lin si cucută pe ca r e sunt s igur că i-o naşte felul acesta d e v o r b i r e pe ca r e

neam să i-1 cer : Un in te rwin - • De ce nu mai scrii literatură «ro­lă părinte ? Лі toate că ştiu că voi j igni una din cele i înrădăcina te p r e j u d e c ă ţ i a le ar te i azi. îmi dau seama d i n ce în ce mai

lit cât de m a r e e p ă c a t u l să iubeş t i jmosuî numai pen t ru el. Cu deviza r tă pen t ru artă'*, deviza p ă g â n ă c a r e înlocuit rel igia cea a d e v ă r a t ă , l egă tu ­

ra cu D u m n e z e u l cel viu, p r i n rel igia F rumosu lu i , a d o r a ţ i a l u c r u l u i ciooli t şi meşteşutgit, i do la t r i a aceas t a n u m i t ă a r t ă e b u c u r i e n u m a i p e n t r u cei bogaţ i , cei raf ina ţ i , cei s ă tu i , ce l deş tep ţ i a r t a e un pr iv i leg iu p e n t r u cei ma i puţ in i .

C e î n s e a m n ă f rumosul aces t a p e n t r u cei ce ce r şesc la co t i t u ra ul i ţe i , p e n r r u cei zd rob i t ' sub că lcâ iu l t i r an ic i , p e n t r u cei ce-şi p l â n g în b e z n ă d u r e r e a .

D e aceia să s p u n d r e o t îmi p a r e r ău de tot ce am sc r i s n a n ă acum. Nu am izbuti t decâ t să nn f ău resc duşman i i in­vidiei sau în t r ' a l t fe l .

Ştiu to tuş o a r t ă . a r t a p e n t r u D u m n e ­zeu, o a r t ă nemăes+r i tă , a r t a c red in ţe i cereş t i c a r e e o î n c h t a n r e în d u h si a-devăr , o a r t ă nevăzu t ă , a r t a sp i r i t ua l ă • ngereescă , a r t a 'sf. viefi c reş t ine .

C h i a r m u n c a m e a din u r m ă , l i t e r a tu ­ra mea re l ig ioasă p r o o r i u zisă cu toa t ă t r a d u c e r e a N o u l u i T e s t a m e n t ce m ' -a adus ? D e s t u l ă a m ă r ă c i u n e . Ab ia u n săr­man nos t de mis iona r la Mi t rooo l ' a Bu­cureş t i lo r (post d e a l t fe l s u n r i m a t de zi'n'âi 1928) si anof unu l de suo l in i to r K Facu l t a t ea din C h i ş i n ă u p e un on. P e anu l ce u r m e a z ă nici n u pot să-t l lămu­resc ce m a i sun t şt u n d e mai sunt .

Snn t p ă t r u a s mni m'i l t d e e i t o r i c ând ca foate m ă e s t r i r î l e mâ in i i si t 'dve i ome neş ' i nu oot a t â r n a în r u m n ă n a cu o s inmiră l ac r imă , o s imrdă f a i t ă d*» ini­mă cu rn t ă . un s ' n e u r sune t al C u v â n t u ­lui celin' viu. a l i n a ' n r de t ă m ă d u i t o r de s' i f lpt , C u v â n t u l D o m n u l u i . Sc r ip tu ra Sfântă.

D e aci vechea m e a Ideie d e я o ă r ă s î to+ul p e n t r u a t ă lmăc i toa tă Biblia. A ' " începu t eu N o n ' T e s t a m e n t r>entru că e r a mai uşor . C d ' s e e î n t r ^ a r ă am ră t ă ­cit cu m a n u s c r i s u l pf.nă îl văzui In t ra t în+r'o t i o a r n î ţ ă ca să c a p e t e t r u n .

T r a d u c e r e a ln*eerală mă obsedează însă n e î n t r e r u p t . E o vârs+ă î n t r e a g ă de om d e când o visez. A m aflat si un to­va răş nn e r n d î t e^ re i s t ei or ien ta l i s t preo+ul dr. Radu . C u cât p iedic i le sunt mal u r i a şe , cn câ t i d e e a e mai absu rdă în î m p r e j u r ă r i l e d e a c u m cu a t â t nofta mea de a t r a d u c e e m a i î n v e r ş u n a t ă .

O b u n ă p a r t e d in d i fo rmi tă ţ i l e sufle­teşti pe c a r e l e în fă ţ i şează genera ţ i a tâ­n ă r ă d e azi va p i e r i a t u n c i când ci t i rea Sf. Sc r ip tu r i va a j u n g e o d e p r i n d e r e na­

ţ ională . Din ne fe r i c i r e î n e e m n ă t a | e â Bi­bliei a t â t de c l a r î n ţ e l ea să d e toa t e pe*, poare l e civi l izate , la noi e nesocot i tă cn de săvâ r ş i r e .

S p u n â n d aces t ea îmi r e v i n e i n j a m i n ­t i re i coana lui V lahu ţă . El a u z i n d că v reau să fac t r a d u c e r e a îmi s p u n e foar­te mişcat :

— A m auzi t că v re i să faci o m i n u n e , să t r ad u c i Sf. Sc r ip tu ră . Fă -o d r a g u l meo P o p o a r e l e se î m p a r t azi în două ; c u Bi­bl ie şi f ă r ă d e ea, şi noi suntem, fără Biblie. C â n d vei isprăvii am să te rog să îmi da i voe să pu i îşi e u ici colo o v i r ­gulă , u n punct , să t e a ju t şi e u cu un c u v â n t mai potr iv i t , să ştiu că a m p o s şi eu ceva la aces t sfânt m o n u m e n t de a t â t a î n s e m n ă t a t e p e n t r u o m e n i r e .

— La earc din c ă r ţ i l e Vechi niai Tes­t a m e n t vei lucra mal întâi părinte ?

C u m îţi soun . cu a j u t o r u l suf le tesc a doi t r e i inşi d in t oa t ă t a r a r o m â n e a s c a şi în mas iva n e n ă s a r e a ce lor 1? mil ioa­ne, c a r e m a i r ă m â n , a m şi î ncepu t să t r a d u c Psa l t i r ea .

— D e ce ai ales Psaltirea ? P e n t r u c ă e cea ma i necesa ră , fl'nd

şi cea mai uzua lă , d a r şi cea mai grea df t r adus . T r e b u e să găseşt i ceva d in fiorul vech i lo r regi psa lmiş t i .

— O vel t e m i i n a p e c u r â n d -nărinte f — Pes t e v re ' o cincizeci de an i ! p r e -

suminân-d n e a n ă r a t că voi fi şi în ţe les şi a j u t a t cu aceiaşi r â v n ă ca şi n a n ă azf.

I n t r e o r i n d e r e a aces*a ml se Р * Я * Й u n e ori în tot m u n t e l e ei d e a b s u r d 1 4 » + e . Să t raduc i p sa lmi în v r e m e a iazzului şl cha r l s ton -uh i i . î n c h i d a tunc i că r ţ i l e , ş t e rg ce a m t r a d u s şi a r u n c to tu l moto­tolit sub masă .

— Vor anare în volnme ceva din ulti­mele lucrări pnbl'cnte răsleţ ?

— In p r i v i n ţ a fo i le toanelor si imore -sii lor d e că l ă to r i e c a r e au a o S r u t n r in z ia re şi reviste, d e v r e ' o p a + r u encri ani încoace am l ă sa t to tu l în+r'o comnle tă dezord ine . Nu mă po t diecide să adun în vo lume aceas t ă l i t e r a t u r ă r i s io i tă f i indcă nu mai găsesc t i m p să t r ansc r iu , să a-mel iorez .

E cu p u t i n ţ ă ca t oa t e aces te foiletoa­ne vor r ă m â n e a u n a d in două : sau pen­tru şiioarecii d i n decen i i l e v i i toare , sau p e n t r u c ine ş t ie ce pa l eon to log al ose­min te lo r m e l e l i t e r a r e .

UNIVERSUL LITERA

— D a r că lă to r i a în Ţ a r a Sfânta ?. Am auzit că v« a p a r e ch i a r ţ i î n t r ' o l imbă s t r ă ină .

— E a d e v ă r a t că a fost vorba oda tă de sp re o t r a d u c e r e - t u f ranţuzeş te sau

' e n g l e z e ş t e a impres i i lo r mele d i n T a t a Sfântă. Tai re Boi. eu socotesc încă că

'nu s'a născut f rancezul sau englezu l dor i tor să mă t ă lmăcească in id iomele k»r respect ive . Nu pot insă să nu-mi a-in h i tese o s u r p r i n d e r e ce am avu i însă de cu rând , cu veni rea cunoscu tu lu i prie ten al Români lor prof. amer i can C h a r ­les l p ion Cla rck aci în .ţară. 1 iimln-mi da t să-1 în tâ lnesc Iu C h i ş i n ă u ace.sta îmi s p u n e că mă cunoaş te de ia din u n e , Te foi le toane a le nude din Că lă to r i a iii Ţ a r a Sfântă, le-a ceti t cu in teres şi le-a şi t r a d u s p e n t r u pr ie ten i i in te lectual i din Amer ica .

— Ce că lă to r i e nouă sper i p rea -cu-cern ice ?

— In anul ca re v ine un pr ie ten al meu. om bogat şi b i za r , p lănt teş te să clădească î n t r ' un ca r t i e r de vile din be r l i n un pa la t p ropr iu . Nădâ.jduesc, că d u p ă ce pa l a tu l va fi aevea gaia şi corn plecf mobi la t , voi a j u n g e şi eu să dorm în el visul câ torva nopji d e vară . A-i ea- la e unica mea perspec t ivă de a mai vedea s t r ă i n ă t a t e a . îna in te de su­p r e m u l exod pe ca r e îl aş tept din ce în er ni,ii imilf.

— Ce năde jd i i noi vi se deschid pe anu l ce vine ?

— N â d ă j d u c s c ca admi ra ţ i a şi buna voinţă bune i n o a s t r e oficiale pen t ru s t r ădu in ţe l e , l uc ră r i l e şi pe r soana mea vor a j u n g e a tâ t de d e p a r t e încât voi fi nevoi t să-ini îndep l inesc si u l t imul vis si să mă r e t r a g la mănăs t i r ea Neamţu lu i

- Acolo dacă va mai dă inui .seminarul mo­naha l aş p u t e a să fiu • profesor Iară sa­luai t u l b u r d iges t iun i le oficiale >i gelo­ziile pa r t i cu l a r e .

C u t a de a m ă r ă c i u n e ' eaie- i încheie, vorbe le nu p u t u să r is ipească însă lieu-r irea c iuda tă din ochi ce s t ă ru iau de­par te , pa rca in t r ' o viz iune. Şi o clipă chipul lacela b lând cu -barbă albă. iu l umina rea săracă a lămpi i ou a b a j u r din h â r t i e de j u rna l , îmi amint i fără v'oc ch ipu l E r m i t u l u i de IVembrand.

In faţa aces te i pr ivel iş t i or ice în t r e ­b a r e amuţ i . In a semenea clipe e greu t ă mai iscodeşti în cuv in te . -Şi am plecat

S A N D I T I 1 DOB

IN LINIŞTEA FJORDULÜ Inst inct iv , îşi d r e s e ţ inu ta . O m â n d r i e

(le obicei, c a m Jenese, t se în t ipă r i p e faţă. Cu masca astfel i sprăvi tă , a ş t ep ta . Ochiu l lucea in tens . A e r u l casii îl infor­mase ca nu toa te pens iun i l e sunt la fel

Pu ţ in nervos , î n toa r se capul ca să pr ivească încă oda tă . Marea verzue, spu­ma. Corăb i i l e pescar i lor se j ucau parcă de-a „baba oarba ' ' . F jo rdu l , plin de cu­lori, disti la lumina ce ru lu i , a t e n u â n d al-bas t r i i i i l e sp re or izont ca o s tampă ja ­poneză. \ a p o a r e l e imobile , a d m i r a u pe gândur i p a n o r a m a e x t r a o r d i n a r ă , rosto­golind fumul coşur i lor eu n e p ă s a r e a u-iiiii o r ien ta l . Un hama l beat , (ipu în ju ră ­tur i a m e s t e c a t e . .

Ion se gândi la un cocktal l i anco -an -g lo -h i spano-norveg ian .

Ca o l 'emee u m b l â n d în c a m e r a unui bolnav, — uşa se deschise .

St răşina c u r g e a încet şi regula t , adân­cind tot mai mul t g roapa fo rmată 'u ză­padă.

E>e d e p a r t e , s i r ena unu i vas sa lu ta parcă a p r o p i e r e a P r imăve r i i .

Iu cad ru l de s t e j a r al uşii . po r t r e t pălit de pa t ina vremii , o s e rv i toa re bă­t r ână pr ivea cu ochi d e fa ian ţă pe s t ră i ­nul c a r e nu ştia cd să facă în faţa ei. Ion ; e gândea că un al doilea R e m b r a n d t îşi zugrăvise femeea din ca săi Ar fi stat mult să a d m i r e dacă b ă t r â n a nu s a r fi mişcat. Poftit să in t re , îi u r m ă paşii mă­runţi , d a r sigilii , p r i n î ncăpe rea servind d rep t hali . F e r e s t r e mar i , c u r a t e . P e r d e ­le, mobilă, t ape t şj covoare , roz şi all». Acpiarele corecte . L a m p ă cu aba t - jou r , din hărţile j aponeză . î n t r ' u n colt, un Sehiednin vor. de cel puţ in două doconn. Deschis . Se c â n t a s e „Les b l o n d e s " de Eragson. O pendu lă făcând sgomot pen­tru toa te ce le la l t e l uc ru r i . Câ t eva căr ţ i englezeşt i , pe masa diu mij loc. Pe un -( «îun. „Phvs i ca l C u l t u r e " , u l t i inn i nu­măr şi doua „F.i lni-Fun"-uri . Geamlâc , în fund. fo rmând un fel de seră . Par­chetul lus t ru i t ogl indă. Uşile vopsi te în alb. O m a r e cu t ie de l èmn, i i i trun colţ. pe o nuisâ. In f iecare d e s p ă r ţ i t n r ă a ev

- -cr isoi i , j u rna le , revis te .

Soare mui mult ch i a r ca afară . Bă t râna se în toa r se . Ară tă cu mâna un

fotoliu, apoi ou mulită măsură 'u mişcări , -ui t r ep t e l e une i scări eu r a m n a ..Direc­toire ' ' , u i t â n d u - s e ' n d ă r â t la f iecare t r eap tă ca şi cum i-ur fi fost frică .să nu fugă v iz i ta toru l .

G u r a însă, îi zâmbea candid, desmin-l ind orifce gând ascuns . Ion p r ivea cărţ i ­le de pe masă . Le răsfoia încet, cu gri-je , a v â n d a e r u l ca nui v rea t-ă le spa rgă . La f iecare sub l in i e r e găsită, se 'nf iora. gând indu- se la f e m e e a care . poa te . a .»tat, şi-a m e d i t a t cu ochii p i e rdu ţ i , r ându­rile d ă t ă t o a r e d e ne l in iş te .

Se g â n d e a la s t ă p â n a căr ţ i i , fără să-şi dea seama c ă p o a t e e a a p a r ţ i n e a u n u i bă rba t . E ra c h i a r a t â t de s igur c ă , o f«v mee a sub l in i a t f raza aceea , încâ t , când o t â n ă r ă fa tă ven i g răb i tă , din fund; sp re el ; îşi p i e rdu cumpă tu l . Ea, cu ochii! lim­pezi -de o r i ce g â n d se ap rop i e salutând 'u- l p r i e t eneş te . Ion ab i a r ă s p u n s e . Se tu lbu­rase n u m a i văzând-o . Auzind-o vo rb ind , îşi r e v e n i o a r e c u m . Simţul r e a l i t ă ţ i i îi d ă d u s e c u r a j să se d o m i n e . Ea se aşeză, cumin te . Ion ce ru informaţ i i c u u n ae r p ă r â n d că s p u n e „Ei da, t e î n t r e b n u m a i căci o r i cum a r fi. suni decis să r ămâi , îmi placi a t â t d e mul t !"

ION OREEAN-t 'v рік

Ea, r ă s p u n d e a t u cea mai m a r c pi ^ zie posibi lă . lîle

O lăsa s ă vorbească . Ii e r a mai,coi ^ astfel s'o s tudieze . P ă r u l b lond. Cre ţ 'Pa d e a j u n s ca să n u s u p e r e . Och i i mar ţos p i o a p c negri în a l b a s t r u l lor î i l t ran i i ' e .Nasul d r ep t . G u r a pot r iv i tă . Buzele i e r noa.se. Dinţi a d m i r a b i l a l in ia ţ i . G'âu lung şi g ra ţ ios . Mâini le mici şi a lbe . t>u> pul e x t r e m de mlădios . Piciorul plin L mic. Sânu l înf igându-ş i vâr fur i le* 4 ' * mătasea rochiei . i o t

Л orbea repede , op r indu-se câteofie c . să răsufle . Da

Atunci p r ivea i n faţă, pe Ion. cu аФ 1 1

candoa re , încât el ru ş ina t se sini (ea 1 al­la locul lui, acolo, în fotoliul roz. şistrj încre ţ i t pe jos în volane, ca o fusta'U şuetă . Ire

Apoi I ba re lua de câte o p l â n g e r e mai r idicată a ei ' e

pro inex i s t en ţa unei vieţi spor t ive ' m

România şi tot restul Europe i r ă s ă r i r 1 1 ' Ion o a d m i r ă cât de b ine pronl 1 1 1 '

f ranţuzeş te . Şi a d m i r a deopo t r ivă .şi'°l noş t in ţe le . G ă s e a chiar că şt ie p r e a i • pen t ru o fată t â n ă r ă , ji a d m i r a i n o

u u p u l u i , a b ra ţ e lo r , a prof i lu lu i p e i " n

ca a r m o n i e şi p ropor j ie , b u c u r â n d u - s " 1 nu a r e şi ea b ă r b i a p r e a la tă , ca ' toate a r t i s t e l e de c inema tog ra f aniei ne, de sp re care; îi vo rbea cu a t â t a îi ( a r a r e , ţn sfârşii* i se r ecomandă c s t ă r u i n ţ a lui în a şti d a c ă a r e de-a S ciliar cu g a z d a : „Abba Larsen . fiica >ă. pictârc.-oi şi în ace laş t i m p spoiisvv oimâ înfocată în faţa Ce rn i d e Sus. El, ш.іі tâmLo, zâmbea , a v â n d a e r u l să-i spitl „Da ş t iam !" )-'

Afară, r ă se te p u t e r n i c e se auzcauim ba ii expl ică p roven ien ţ a : se intoriiti ^ki jeuri i . Ca o d e s m i n ţ i r e , in ace laş ч«| iu cad ru l uşii a p ă r u s t ă p â n a . ai

Se vedea că e ea d u p ă felul cum i ' luia. i n t r â n d , cu p r iv i r ea , în t reaga rr_ pere , cu un luc iu al ochilor , dilio!1 1^ pro tec tor . N u m a i un p r o p r i e t a r sau m a r e co l e r ţ i oua r au a s e m e n e a pri'^ Fa ta se simţi deoda tă , s t i nghe r i t ă . 4 1

fi zis că p r iv i rea d-nei Ea i seu o ap i^ c

->ub j u g u l e i oda tă eu ce le la l te lucr" 1 ' Bă t râna , b ă n u i t o a r e îna in ta . P â r i i u

e ra [>rea des p e n t r u a pu tea fi luat < 1 na tu ra l . Şi apoi , felul cum începea Ea rea. da de. bănu i t . S p r â n c e n e l e bko. a junsese ră a p r o a p e neg re . Ochii albia. i «m t u r b u r i . -Nasul făcând efor tur i !-ei jurtgă cu vârful , bărb iu . Pielea us'aj c ăzând in l>ungi goale ca un balojiu suuiflut. P i ep tu l pu te rn ic , p u t â n d stgăi pe p la t fo rma- i solida ch ia r şi o gUi.T cu flori. Bluza se s t r ângea la talienl un corse t 1905. ie

Si lueta d-nei Lar.sen insă, era depp de ace lea a l e e l e g a n t e l o r d i n tine po r t r e t e lo r lui He l l en . ră

Rochia de moir , neag ra , foia in p r o p r i e t ä r e s « dondu- ţ i r â u l de-, maidV

Ion, ne mai p u t â n d r ăbda , îşi întiic. pr iv i rea s p r e Abba . vi;

Aceas ta c r e z â n d că el ii indică l'< m e n t ü l p r ezen tă r i i , se sculă b ru sc ^ ' o pol i te ţă nea fec t a t a numi doamnei ' r < sen p e nou l oaspe . Mamă-sa d u p ă c#h s u r ă d e sus p â n ă jos fie străiin, t a pa rcă să-1 p r e ţ u i a s c ă in vederea uni ci taţ i i , zâmbi pol i t icos î n t r e b â n d u - l e s t e b a r o n .sau con te . Ion refuzând ti t lu, e x p l i c ă c u m în R o m â n i a n u ai щепі voe să fie nobil . (Cel p u ţ i n îi ^

ÜMVERSUL UTERAR

mire»). Doaniiia, cu o ade ră r i i Iii bu rgheza , se revoltă. P e n t r u ca as ta însenina ceva Ului rău decâ t bolşevismul . î n t r ebă deci cu candoare de ce nu s'a făcut in ţa ră revoluţie. Ion răspundea . a r g u m e n t â n d lictisit. Abba. indiferentă, admira un atlet a-ericaii în t r 'o revistă. O admirabi lă zeiţă a n insor i i . îşi făcu

pariţia în odae. Îmbrăca tă de sus până 'os in alb. dl picioare, ghe te cu blană,

e braţ. pat inele, Pâ ru l negru . Ochi i erzi. închis. Dinţii b ine aşezaţ i . mus-ând cu poftă din ca rna ţ i a î n sânge ra t ă a tizelor ca două felii de por tocală . I n moment r ămase nemişca tă . Apoi

esela. scutură cu p u t e r e mâin i le celor ouă femei. Ion se sculase- 'n pic ioare e înclina uşor. v r â n d să-i s ă r u t e mân;; )»r ea. pe când d-na I.arsen indica ud-o punea „mis Libian Maxwel l ' ' , opri ho­a r d ă gestul s t ră inu lu i p i i n t r ' o a t le t ică 'frângere de mână. Ion încurca t , o privi •a ochii stupizi ai omului ( a r e nu ştie ce rebiie ,să facă.

I.ilian văzându-l râse a t â t de ta re . atât e. sănătos şi fără c r e ş t e r e încât cele

louă norvegiene se p r i v i r ă nedumer i t e , ntr 'un salt uşor. miss Maxwel l încli-lâiulu-şi capul. îşi luă bună ziua delà oţi.

Şi ca o zână a spor tu lu i , a p ă r u t ă un noincni la lumina i-am|>ei. se topi în inibru coridorului l ă sând în urmă păr­tini de brad şi verbină .

[on (Iurbea se simţi sufocai .

Masa se .sfârşea t'nir'o l inişte rel igioa-ă. Şi u i orice masă d<- pens iune , in t r 'o hart-ată biluă c reş te re . Ion obserxa pe

I iii ii Maxwell . Abba râdea unui englez tlelic şi roşu ca uu Bordeaux vechi. )-na I.arsen. obosită de m â n c a r e , conţi­nă să mestece o i luzorie bucată de prâ-itură. în t imp ce, b ă t r â n e l e domni şoa re ilglcze şopteai*, ne l in i ş t i t e că ..\ reiucu ч і г е nesigură' ' .

Sala de mânca re obişnui tă . Alb şi gris rgintărie ..( 't 'istoffle' ' . Poiniere cu iu-

lătate iiicărcâftli'â. ar t i f ic ia lă . Mâncarea fusese m u l ţ u m i t o a r e . Peş ie lc

e ferise să aibă oase. Cartofi i inlnciiíso-ă in par te pâinea. )eseriul de.slega oareeuin pe ion ta lu­lea. Mutismul avea să înceteze. I.ilian uă un măr şi-1 cura tă de coajă.

Ion neobservând-o. .vorbea eu d-n<-.arseu privind pe Abba. O eu.-jle-oaieă socoti cu cale să-l îutr ' -be acă femeile române se ocupă cu biuefa-erea. Ion se intoar.se. Închise ochii . I'e aţă. vecina sa de masă.citi o d u r e r e ne- -usă. I.ilian se t r a se puţ in. D-na I.arsen ări ca şi cum s'ar li în tâmpla t un asa-inat. Ajungând însă la I.ilian. în faţa nfimei sgârietur i de pe degel . r amase ledecisă. in picioare, neşt i ind ce să Iacă. painia jirea mare ii e ra acum o povară .

Abba. vorbind cu t â n ă r u l de lângă ea. ăst urnă solniţa.

D-ua I.arsen isbueni îu hohote fără fârşit spre mi ra rea genera lă . Ion. cu ichii prea lucitori, privi spre I.ilian. Miss laxwell făcu un bu lgă re do pâ ine si i i-licâtid braţul , r âzând i-1 asvâr l i în faţă.

bha atunci p lânse Ia pieptul fetelor bă­niile din Scoţia. Englezul ii dădu un îliont striga ndii-i . .Hallo, hal ló. Abba!"' •aşi cum şi-ar fi chemat caie tul .

Skyiii'iie stau a l in ia te in zăpada . Că­suţa norvegiană se răsfaţă la soare râ­

zând pe i sa ju lu i cu tot şiragtff d inţ i lor s t ră luc i to r i , delà fe res t re . Acoperişul (iurta o zeghe .albă d e omăt pe sp inű ié . Sub s t reaş ină , la mi j locu l faţadei . 1 un cap d e ce rb pr ivea , ieşit n n î a n c o l i e din b â r n e ca şi capul c lovni lor prin cercul (le hâr t ie , apusu l i lumina ud coaste le f iordului . Ion urinarea cu ochi i umbre l e vinete a le braz i lo r , cum în cascade mă­tăsoase, a j u n g până la volanul de dan te ­lă c r eme al măr i i , s c u t u r a t bine pe coas­tă de un vânt cald şi des tu l d e blând ca po rn i r e . Skyeur i i a lunecau de colo până colo. ca nişte gnomi îna r ipa ţ i ai pădur i i .

Org i le c r epuscu lu lu i făceau ora pre ţ i ­oasă, l o a t e femei le ca î m b r ă c ă m i n t e a-vt'ail a c r u l unor s te le londoneze de ..mu­sic-hal l" . Ora şu l se în tuneca pe măsu ră ce soare le , ca o l ă m â e asvâr l i tâ din port se a fundă în a p a roşiat ică . Abba făcea pe vu lpe . Cel ca re o a jungea ap roape , era t â n ă r u l delà masă. I . i l ian. r ămasă în u rmă . câ rmi p r i n t r ' u n te le inarck admira ­bil s p r e Ion. încurca t cu s k y u r i l e ca un ver i tabi l gen t l eman , sea ra . în ghe te dt> box. Miss Maxwel l încercă să dea ami­cului său . .John' ' câ teva lecţii de skv. l i enun ţâ însă imedia t . O b s e r v a s e că nu 0 ascul tă .

Ion o ascul ta totuş . D a r numai priviu-cl'o. In sfârşit , ea se s imţi j ena tă . Plecă pr iv i rea şi b rusc ii apucă cu mâna líra­iul. Ion o lăsă să facă gestul fără nici o mi ra re . Se aş tep ta să-l boxeze . Era şi trist şi vesel . Tr is t , pen t ru rîî \ e d e a bin« că nu e nhu ic pe lume capabi l sa îndu­plece suf le tu l une i astfel de fete. Vesel, pen t ru că l ibe r t ă ţ i l e I.ilianei îl intr igau. Tita că Englezii se pot prea b ine înb.iia ; u fetele, in mare . da r ca. apoi seara , in salon, dacă unu l din ei .stă mai mult de > minu te de vorbă cu aceiaşi fată. i r ebuc s'o ceară în căsă to r i e . Zâmbi sceptic. I.i­lian însă. foar te ser ioasă , il a t r a s e sp re ea a tâ t de a p r o a p e , a tâ t de a p r o a p e îu cât el îşi p ie rdu or ice cu ra j sau iniţiati­vă. Ea şopti a tunci , n l ingâudu-1 cu res­pira ţ ia ega lă şi fină ca uu vapor iza to i 1 um j ionând b ine : „Ştiu că mă i u b e : t i . Eşti prost , nu faci nici spor tur i , t i Inno. . . J o h n ' cu toa te astea şi eu...' '

\ i i avu insă cu ra ju l să isprăvească In mintea ei c rezuse că va fi uşor. Asia. pent ru că p â n ă a tunc i nu avusese decât ex | or ienta f l i r t -u lu i Dc da ta as ia . însă iubirea era a d e v ă r a t ă . Tăcu. înc remeni ­tă. I se păru deoda tă că ceeace făcuse era e x t r a o r d i n a r . P r iv ind mai bine -e îngrozi . Plecă ochii ca şi cum ar ii cău ta t l>e jos un obiect p ie rdu t . Ion. su rp r in s si fericit înt inse mâna . Eu se rezemă dc bra ţ făcâmlu-se îu t r ' ad ins obsită. f u se se de a tâ t ea ori sus ţ inu ta as t fe l ! l o t u ă i .se părea că-i pen t ru pr ima oară .

El o s t r ângea şopt indu- i : ...I.ilian. I.;>-l ian!"

Vulpea se 'n i roeoa . pr insă . Abba ab ' a a tunc i obse rvă pe Ion.

Văzuse şi ţie I.ilian. \ u se mirase iu.sâ. Ştia că este t e n n i s .

Se d e s t u p a r ă câ teva sticle aduse de tatăl I . i l ianei.

Se î n c h i n a r ă p e n t r u Abba şi cei lal ţ i . Depa r t e , v a p o a r e l e s i m i a n marea în l r 'un sens sau a l tu l . Ce ru l senin reflecta lu­mina r ămasă , ca o ogl indă. Ca -e l e -:le că r ămidă de pe cheu pr iveau încremeni ­te spor inmni i in to rcându-se . Ion se irâ 11-dea că e l iber să ceară o r i când pe I.ilian. Era independen t şi ea tot astfel . Se sim­ţea p r ins . Eu gândul că Abba însă un fusese geloasă, se în t r i s t a . Se socoti p ros t obse rva to r . îşi făgădui a l t ăda tă să so c readă mai pu ţ in irezist ibi l .

I.ilian îi râse a tâ t ile frumos im ui uită lot.

Ajunseseră . Masa de .seară. Cafea cu lap te , C o r n u r i

de cozonac. Elimina lămpi i , roş ie caş ' н-bet - jour- t i l . C r i s t a l u r i l e d e p e masă lu­c i an o b o s i t o r . Aceiaşi lume. Aceleaşi ve­cine. I.ilian râzând, sp re sfârşi t se scală in p ic ioare . Cu ceaşca dc p o r ţ e l a n goală ţ inută în sus. vorb i d e s p r e d u r e r e a ple­căr i i . D-na I .arseu ascul ta comod, ferici­tă că a r e un bun p r i l e j d e digest ie . Cei­lalţi ascu l tau ind i fe ren ţ i sau înduioşaţ i Ion se gândi la o g lumă de prost g u s t Pen t ru asta . se în t r i s ta . I.ilian isprăvi , f e t e l e b ă t r â n e din Scoţia scoaseră bat is ­tele. Abba. n e p ă s ă t o a r e învâ r t ea farfu­ria de fructe cu un dur. Se ridică M. Maxwel l . Eu mai c l a r şi mai scur t . A-II u ii t u p lecarea familiei sale pe a doua zi Ion în t indea ne înc reză to r , capul . , \u pu­tea pr icepe . Crezu că este mistificat . Bă­nui o c o n j u r a ţ i e d e înce rca re . Privi sp re I.ilian. Ea zâmbi vag ca şi cum nici n'ai li înţeles ce-i spun ochii. O a r e c u m asi­gura t . Ion gândi că toa te astea l'au obo­sii ţieste m ă s u r ă . Ca să a r a t e în ace laş t"nuii că nu guslii astfel de luc rur i se seu lă să plece.

In urma Iui Lilian. d e c l a r ă : ..I. foarte s impat ic românu l ăs ta . Păcat ca d. ( .ur­bea nu-i mai spor t iv 1 ' .

Nimeni nu o cont raz ise . Abba insă o privi s t ă ru i to r .

I.ilian .sus ţ inându-i p r iv i rea , o în t reba da i ă nu o d o a r e capul . Abba râse scur t A| oi. în l r icoşa tă privi lampa.

A doua zi familia Maxwel l pă răs i se pens iunea . .Otil ia Earseir" încă ';di-la () d iminea ţa . Ion do rmea . C â n d Iii 10 jumă­ta te se d ă d u s e jos , hall-ii l gol nu spunea 'nimic. Avea însă ae ru l acela părăsi t pi­cure or ice c a m e r ă îl găzdueş te (lupă ple­carea celuia ca re -o locuise. Serv i loarea nu ştiu să-i spună n imic desp re Max­well i . Plictisit , lua cafeaua .

încet , ca la o inu io rn iâu ta re . pe o aşa lă tu ra ln ică . Abba in t ra . Ion o privi . După a e r u l eî sobru în ţe lese că s'a î n t â m p l a t ceva. C rezu c'ait da t | e faţă "g luma pă­rinţii Eiliaiici. Abba pr ivindu-1 . ' în ţe lese . Simţi că -1 iubeş te şi că numai pen t ru ••.sta nu e în s t a re să-i t acă nici u n râu. II soi oti prea înc reză to r în • shnis; Se gân­di la o r ă z b u n a r e . P a s e deoda t ă ; j i p â l u l unei f iare în liniştea c rângu lu i . Ion se înfricoşa. Abia r ă s p u n s e sa lu tu lu i ei se­ine,) şi p rovoca tor . Ea se duse repede sp re cutia de co responden ţe . .A lese de-a-colo câteva scr isor i . Veni la masa bit rar. încet, cu p lăcere , li a r u n c ă , scr isori le a p r o a p e în faţă. T o a t e e rau a d r e s a t e maioru lu i Maxwel l . Ion t resăr i . Abba t r e m u r â n d toată luă tocul şi cu ges tur i descompuse , scrise apăsa t imiia a d r e s ă : . .Engli tern. C.reen wisch. Elp wer-St rect (4 Maxwel l -Co t t age ' ' .

Ion ( â n d «iii u l t imul cuvân t simţi eă-i d a u lacr imi le .

Se ridică b rusc . In fata lui. sper ia tă Abba. a p ă r e a rugă toa re .

E l o în lă tu ră cu pr iv i rea . Tăcut şi fára puter i , ieşi.

Eşa r ă m a s e deschisă . En curent rece p ă t r u n s e în odae fkăcând-o ţie Abba să-si s t r â n g ă umer i i .

Pendu la bă tea II .

UNIVERSUL LITERAR

N. D A V I D E S C U :

Cântecul Omului

Spune , undeva Pau l Valéry că poetul ce s'a sfârşit Kainer Maria Rilke „a fu­nd abuz de singurătate". Poetul lumi i vă­zute geometr ic , avea , Fără îndoială, o pro­nun ţ a t ă notă de impu ta re omagială pen­tru viciul nobil al confratelui d e alt vis si de a l tă a d â n c i m e . A s u i n â n d u - n e ro lu l acesta g ingaş de procuror sever a l vieţii spir i tuale , a m putea cont inua Fără să gre­şim p r e a mul t , l in ia s inuoasă a impu tă ­rilor p e n t r u f iecare poet în pa r te , înce­pând ch ia r cu recea dis t incţ ie a lui Va i'ery.

In ' fninilia l irică гошш cască cu Iourte put ini s t rămoşi înalţ i , da r cu o foarte ac t ivă s i l in ţă con temporană , locurile s> onoruri le cuveni te f iecărui poet in conste­laţia l i terară , se pot stabili mai uşor iar i e r a r h i a îşi poa t e i m p u n e s ingu ră legile de fier. Cr i t icu l , n u va avea decât rolul insignif iant , de-a consemna apar i ţ i i l e . Di ferenţierlle se vor face mai târziu, când toate var ie tă ţ i le florei poetice se vor relie­fa suficient .

Abia, d u p ă c o n s u m a r e a eroică a flă­căr i i s imbol is te , s 'a i sbu t i t c l a s a r e a ei în i s tor ia noas t r ă , a t â t de d e p ă n a t a şi l uminoasă fa ţă de î m p o t m o l i r e a se- . mănă to r i s t ă . A t r e b u i t s ă se ivească Ir rica gândi tă a lui Emincscu, pen t ruca să poată fi cu pu t in ţ ă o dist incţie şi o situ­a r e a ei, d inco lo şi mai sus de t rubadu r i i ce l-au p r e c e d a t — a d i c ă o d i f e ren ţ i e re vă­d i tă în t re Vieris şi gândirea lirică.

Tot aşa , a t rebui t să vie palida reînvie­re a cântecului s implu, r idicat în câ teva tri luri n u m a i , a t rebui t să renască chi tara sunetelor sumare a câtorva poeţi de as­tăzi, pen t ruca o poezie scrupulos gândi tă ca aceea a lui N. Dav idescu sâ-şi poată căpă ta mar i le ei prerogat ive , deosebită în corul contemporan , ca un S t rad ivar ius p r in t re mandol ine .

î n c e p e a m această cronică, cu o impu­tare a lui Valéry.

Dacă poetu lu i german i se putea spu­ne că ,,face abuz de s ingură ta te" nu este mai pu ţ i n î n d r e p t ă ţ i t ă şi nu es te mai in­ferior elogioasă impu ta rea ce-a m pu tea-o face lui N. Dnv : descu : abuzu l de gândi re .

Exe rc i ţ i u l divin al gându lu i î nca rce ra t

în cântec. rigoarea acestui inalt joc easupra cuvintelor şi imaginilor, poate

s ingura învinuire a recenzentului lite­rar, p e n t r u a ce re capu l poe tu lu i .

Capu l , c a r e a s tă ru i t în p o e m a d e cons­trucţie, în cartea aceasta ce conţ ine o mare şi un i ta ră poemă, gândi tă cu cre­dinţă şi a r t ă ! Chinu l acestei a t i tudin i de cruciat s t râns hi gândi re , serupulozi ta tea dureroasă de-a nu risipi un s ingur vers rără controlul organizat al gândir i i , con­ş t i in ţa t r e a z ă ,în fa ţa a r m u r i i s t r â m t e u versului p e n t r u a pu tea c u p r i n d e o r ad ie re i n t eg ra l ă a c u g e t ă r i i — sunt însuşir i pu ţ in ob işnu i te în l irica noas­tră ce-a a r ă t a t o a t â t de neînsemnată gr i je p e n t r u s cumpe tea sobră a gândulu

Fi reş te , bă ta ia inimi r i tmată în strofe plăcute, e o real izare cu pre ţu l ei netă-.rădnit. eu frumuseţea ei accep ta tă .

Deal t fe l a p r o a p e î n t r eaga noas t r ă l ir ică s t r ă luceş te în r o m a n ţ ă de amor sau în marşul revendicări lor i populare , de răz­boi sau pace.

Dar , tocmai aici af lăm toată valoarea icesiui nou cântec , în aceas tă î n t ă i e l a t e acorda tă frunţi i , în aceas t ă ca r ie pro­fund izolată pe -un cer ignora t , p rea înal t *i dificil.

Poezia lui Davidescu. isvorîlă diu po­runca de-a închide o a t i tudine , era firesc, să nu счкіа în confuzia de care abia s'a l iberat Lucian BIa;ta — de-a.şi rezuma a r t a la jocul s ecunda r ui imagini lor . Fe ­cundi ta tea acestei t receri sobre pr in poe­zie, eu îndoita predes t inare a t r imisului

cuvân tă to ru lu i , Davidescu a înteles-o :

Noi trecem trisă ca o superbă întrecere [de seceri

De-alungul ogorului început, *'. ne mulţumim să lăsăm in ochii tre-

fcătorului tăcut Strălucirea 'nbelşugate-i noastre treceri.

I.urnea tăcută. isculă'n ecoul paHlor noştri cum rând

[pe rând Pădurea şi oceanul slăvesc murmurând înfăţişarea noastră demnă de-a visului

fţinută.

Poezii frumoase mai sunt încă .în li­t e r a t u r a noas t ră , d a r o ma i fermă, o mai sus ţ inută şi mai l impede un i ta te în t r 'o ca r te de poeme, dest inată să reprezinte l»oetul. nu cunosc .

In Davidescu, regăseşti însuşirile iniţi­a l e a l e poe tu lu i de l a r g ă uman i t a t e , deşi pe un fond s ingula r , deşi cân tecu l acestei umani tă ţ i se înalţă la indiv idual i ta te şi început , deşi poetul depăşeşte cu persnna-I.'tatea lui un i formul cân tecu lu i colectiv.

Lectorei să s tăruie . împreună cu mine la pag. 8"5 sub titlul ..Strigător în pustiu1' :

A,n rămas doar cu mine Şi cu zările depărtate, Şi e mai bine In liniştea si'n rodnica mea singurătate.

ha vorbeşte cu propriile mele aminte. Şi .limba ei curais n u mrnte

Şi nu. mă înşeală Cu amăgirea goală Şi cu făţărnicia tovarăşilor, mai înainte

Soarele când il găsesc, astfel, e-al m (

Şi nu se mai stinge ca cei arăţaii Şi isoorul găsit E menit să curgă mereu -i Şi. necontenit.

Să-mi împrospăteze trupul istovit Şi să-mi spele ochii injectaţi l r

Şi gâtlejul argăsit 111

De praful şi de oboseala drumului n f contenit.л

pr

Ia răş i nimic mai firesc,ca o asenieii^.;-gând i re să-şi găsească t iparele cele Щ clare . Dacă în sune tu l inimii, confuz^, c reş te o a r e c u m mis te ru l , în t r 'o expunf t , r

a m p l ă de gând , l impez imea e în t ru t o r j c

convenabilă ca

Inima cea oie pătrunsese în 'inchisoar^ Spărsese 'ntunecatele ei porţi, j -Şi zămislise viaţă printre morţi * S';' printre bolnavi de 'піиПеГІс, soare. œ

ce Car tea de poeme a lui Davidescu Di

găsi corespondenţe spi r i tuale numa i Io: lec torul . educa t în poezie şi discipl inat dc cugetare , pen t ruca . . ţ inuta d e m n ă " a pota tu lui e prin firea ei exigentă. in

Nu înseamnă că ne af lăm în faţa opere hermetice, luc ra tă în mater ial rapor tur i cu lumea înconjură toare .

Dimpot r ivă , „ C â n t e c u l Omulu i " , l impez imea şi p r i n vas ta u m a n i t a t e ce i să chide, poate fi socotită, una din cele rade comunica t ive opere . Ca r t e ce va duipc fiind înă l ţ a t ă clin elemente fără moartei în t r 'o formă de a r t ă , egală cu conjinutfo car te ce este exempla ră prin glasul sil dist inct şi s t r ă lnc : r ea ei s ingulară . nu

— Să-i facem loc p r i e t e n i , în b ib l iou 1 p r in t re căr ţ i le s cumpe ceasului nost ru t r i

uimi fade

PC prfa

lectură severă. SERGIU

CI! DAAde

cil iun

n o t e In c u r â n d va a p a r e

zii : „Mâna de praf", G r e g o r i a n , din ca r e pub l i căm în Iul n u m ă r poezia „Ruga de veci"

vo lumul da to r i t

d c d-

ge o

PVrii lui д с

actihe Di

• sei O ca re b u n ă e un p r i e t en pre ţ ios . |teí

aceea, r ecomandăm eu p l ăce re noua *ci die a D I C Ţ I O N A R U L U I D E CITA ' ROMANEŞTI d e B. Mar i an . făţ

Aceas tă fo los i toare l u c r a r e , — tipăruui frumos, pe h â r t i e vel ină , în format p a b tat iv. — e abso lu t t r ebu inc ioasă oricăiun c ă r t u r a r , d a r ma i a les s tuden ţ i lo r , ral ceen i lo r şi e lev i lo r şcoli lor speciale , ca i

Se v inde cu 50 lei, la t oa t e l ibrăiisce din ţ a r ă . C u p r i l e ju l aces ta , d ă m şi D I C Ţ I O N A R U L D E STRĂINE, a l ace lu ia ş au to r , ce

recomaact CITAlde costă cet

1 a l t S'a um de] Ie

Volumul „ S t a m p e " de 1. Valér ián ţ ine un frumos succes de l ib răr ie .

A a p ă r u t ( o m a n u l „Pr in fumul <Ja)j!*,' i i ietului ' ' de d-na A n a Luca, a s u p r a Ojj^ ruin d. N. Dav idescu va face î n t r ' u n i u n

măr a p r o p i a t o d a r e de seamă a m / p a

nuntită. ; , a s

critica literara

UNIVERSUL LITERAR 41

f e a f r u cronica d r a m a l i c a

Teatrul Regina Maria : D O N CARLOS.

Don Carlos es te a p a t r a d i n t r e oper i l e dramatice a le lui Schi l ler , m a r e l e ro­mantic a l t e a t r u l u i g e r m a n , t e r m i n a t ă după Hoţii, Fiesco, In t r igă şi Amor . Este o operă de t ranz i ţ i e î n t r e l uc ră r i l e din prima t inere ţe şi capodoper i l e d e mai târziu : Maria S tuar t , W i l h e l m Tell . Л-

i e vântul clocotitor, u m a n i t a r i s m u l l a rg . d a r л і Şi I psa de un i ta te , de ech i l ib ru , lungi­

mile t rădează t i n e r e ţ e a a u t o r u l u i (2" de arai !). In Don Car los sun t două teme. două conflicte pe cari Schi l ler a încer ­cat, fără succes, să l e unif ice in j u r u l personagiului t i tu lar . î n t â i u l conflict , de. natură intimă, s e n t i m e n t a l ă : Rege le î lip al Spaniei s'a căsă tor i t p e n t r u ra ţ iun i politice cu t â n ă r a El isabeta de Valois ce fusese des t ina tă fiului său Car los . A-cesta cont inuă să iubească p e El i sabe ta Dc aci, cor tegiu de îndoel i . bănue l i . iezii, minciuni, in t r ig i , r ă z b u n ă r i . Al doilea conflict, de n a t u r ă pol i t ico-uinani

0 tară. între Rege şi March izu l de Fosa întâiul, r e p r e z e n t a n t u l abso lu t i smul ni

n monarhic şi, rel igios, ce lă la l t p u r t ă ' ! ' lufde cuvânt al idei lor î na in t a t e , l i b e r ' a i e .

pe cari vrea să le r ă spândească , să 1-facă să tw'umfeze cu a j u t o r u l pr ie te i iu lu

îl său Don Car los . I a r de p r i v i m mai a ten t n descoperim o a t r e i a temă. p e n t r u no ' 1 poate cea mai i n t e r e san t ă : d r a m a su (le­ft tească a Regelui Fil in, a omulu i s l ab în

fond, dori tor d e spr i j in ^si d ragos te , da silit de oameni şi î m p r e j u r ă r i să pe masca severi tăţ i i , a tă r ie i .

Tn Don Carlos» Schi l ler a încerca t peu trii întâia oa ră ve r su l i ambic de "> eioare. alb. ce a fost dus la pe r fec ţ iune de Goethe în Ifigenia si Tasso. ve r s spe

.-difik- german, ca şi in t r aduc t ib i l . Versi-jBunea în proză l a d-lui R o d a u e. pe câ " s e poate judeca fără t e x t s u b o '

genere curată , fidelă. Vom releva iotu.-i o creşală oribi lă ce se r e p e t ă : în actul 3 Marchizul d e Posa, în al p a t r u l e a Re ,gina se a runcă la p ic ioa re l e Regelui Acesta le s o u n e (în ge rmană ) : Doch ste-

1 hen sie auf, ceeace e 'ar t r a d u c e i Dar sau ci sculaţ i -vă. sau chiar s implu , sculaţi-vă. D. Rodan după d ic ţ ionar ci­teşte : Doch = T o t u ş i . si t r aduce : ' l o tu ş i .sculaţi-vă ceeace nu a r c nici un sens .

f] Spectacolul de là Regina Mar ia s'a des­făşurat în ritm vioiu. neobosi tor , cu nu­

ll mai 2 pânze roarî. T ă e t u r i . concen t ră r i 0 abile. Două greşel i : t ă c r e a scenei de

audientă colectivă d in ac tu l 3, cu adun ralul Medina S'donia. cap i ta lă pen t ru caracter izarea Rece lu i Fi l ip , şi p lasa re ; scenelor Lerma-Ca'r los, P o s a - C a i b -

1 actul 4 în an t i camera Ree ine i , totuşi uşor t de t ransformat în „ga le r ia din p a l a t "

cerută imper ios d e text . Figuraţ ia cam de t e a t r u d e păpuş i . De­

altfel şi decorur i l e , ' f rumoase în s ine S a r părea că p r iveş t i o scenă, vastă p r ie miesorător. T r o n u l e un t ronu le ţ . r an ilclnbrele sunt iucăr i i (în sala cea m a r e de audienţă) . M o n t a r e a rea l i s t ă voi ' reeisor a neces i ta t a d a p t a r e a la propor­ţiile scenei delà Reg ina Mar ia , s-' • urmă, de p r e f e r a t „s t i l i ză re i " ar t i f ic iale (care ar fi p u t u t insă d a i m p r e v -vast). Don Car los , în forum p rezen t a t ă

de d. Soare , p r i n t ă e t u r i l e ope ra te , e e x ­clusiv d r a m ă d e famil ie . Scena Rege Posa a p a r e ma i d e p l a s a t ă ca or icând. Dea ceea p ropo r ţ i i l e m i n i a t u r a l e nu su pără . U i t ăm că s u n t e m la cu r t ea împă­răţiei ..în ca r e soa re l e nu a p u n e nici­odată'*.

Imposibi l i , dc necal if icat : d-nii Del-veccliio. Ta l i anu . G ă r d e s c u î n Alba. Do­mingo. Ler ína . Ce l de-a l doi lea reuşeşt i fără ы і v rea , o c a r i c a t u r ă grotescă, ,1a i Domingo e mul t m a i m u l t sau mul t ma-puţ in decât a tâ t . In sch imb bine , j u s t ca glas şi impre s ionan t ca apa r i ţ i e , d. Gro-ner în Ca rd ina lu l - i nch i z i t o r .

Rolul Rege lu i F i l ip n u a fost epu iza t adânci t , cum n e - a m fi a ş t ep ta t , de c ă t r e d-nul Stor in . Des igur , ac to ru l acesta, ca î n to tdeauna a d m i r a b i l în expres iv i t a t ea sa concen t r a t ă , a p u t u t şi de as tă dală a p a r e b ine ace lo ra ce l uau cunoşt i >-de piesa lui Schi l le r d i n ch ia r specta­colul de Vine r i s ea ra . D a r p e n t r u c ine cunoş tea pe Don Car los , şi îndeosebi ro­lul ţregelui, cu a m ă n u n t u L din ai n tea spec tacolu lu i , i n t e r p r e t a r e a d-lui Storin a fost d e m u l t e ori n e î n d e s t u l ă t o a r e , pe a locur i ch iar a l ă t u r i de rol .

Regina d-nei Sadoveanu , o bucur i e pen t ru ochi. F ă r ă e x a g e r a r e . cea mai f rumoasă a p a r i ţ i e în t e a t r u l românesc de câţ iva an i încoace . O a r m o n i e încân tă ­toa re d e cos tum, cap, gest. a t i t ud ine . S în joc gra ţ ie , me lanco l i e şi când a tre­bui t , d e m n ă f e rmi t a t e (aceasta p r o a s p ă t ă la d-na Sadoveanu) .

P r inc ipesa Eboli : d-na Zimniceanu. Actr i ţa aceas ta e bună , ş t ie mul t , e fru­moasă în scenă (dar n 'a fost p rea fericit îmbrăca tă ) şi ro lu l ii se po t r iveş t e de mi. nune. Nimic ma i m u l t nu se p o a t e s p u n e Ffortul c r ea to r de a t r ece dincolo de ceeace vine d e - a ga ta , n u a ex is ta t .

D. B u l a n d r a , în i n t e r p r e t a r e a ro lu lu i t i tu lar , a fost a j u t a t de nervoz i ta tea- i ca rac te r i s t i că în glas şi gest, ce o apl ică greşi t în a l t e ro lu r i d a r ca r e aces tu ia se potr iveş te , de vo lub i l i t a t ea în mişca re şi vorbă (delà C y r a n o p â n ă la C a r l o s pro­g re se l e d e d i c ţ i une sun t r emarcab i l e , da r şi proza, e mai uşoa ră decât versul) , de şt i inţa d e a p u r t a cos tumul . F i reş te , e moţia, acolo u n d e e r a necesa ră , nu exis ta t . Dacă în scena a u d i e n ţ e i la tatăl său, C a r l o s a l d- lu i B u l a n d r a a avut accen te conv ingă toa re , apoi d u r e r e a pr in ­ţului în faţa c a d a v r u l u i p r i e t e n u l u i s'n rezolvat în s t r igă t e goale ce amin teau m o m e n t e l e cele mai pen ib i l e d in C y r a n o — şi a l te ro lu r i .

E x t r e m de s impa t ic . Posa al d-lui] Mu nolescu. F ă r ă a v â n t u r i mar i , fără ela­nur i e x a g e r a t e , a fost p e a p r o a p e aşa I uni a ş t e p t a m să fie : ca ld . in t im, vi­bran t , î nvă lu i to r cu glas (şi aceas ta a fost o p lăcu tă su rn r inză ) pl in , sonor . înt ine-tit . A r a t a t n u m a i u l t ima - i scenă, a ex­pl icaţ iei cu Car los , da r poa t e e ra obosit 'n a u d i e n ţ a la r e g e a avu t o m ă s u r ă , un fon f u n d a m e n t a l d e g rav i t a t e ce-au ate-nua t fericit b o m b a s t i c u l obos i tor a l tira dolor sale . C e l e m a i b u n e scene ce a avu t au fost î n să ce l e cu regina , ne-a lăsat să b ă n u i m că scr i soarea c ă t u Wi lhe lm d e O r a n i a nu e ch iar de to-mincinoasă .

U n d e m n efor t a r t i s t ic , spec tacolu l în g e n e r e ' să u i t ăm, să î n c e r c ă m să u i tăm o e ignobil i i Albu , Domingo , Lerma) nu t iucces p e n t r u d-nul Soa re ca r e însă. lu­

cru curios, a fost s lab în o rgan iza rea sce­nelor de a n s a m b l u (din fer ic i re nu mul t e In deosebi , scena u l t i m ă a ac tu lu i pat ru , d a t ă pes te cap, ne re l i e f a t ă în punc te le c u l m i n a n t e , neclar i f ica tă în t recer i , dii, cale a-'ară ţ ipa tă .

lu t .

n o t e T i e b u e să prec izăm că nu împăr tăş im

p ă i e r e a d e b u t a n t u l u i nos t ru c ron ica r în t r ' a k t e a t r u l u i , d e s p r e d. Gh. Stor in in rolul rege lu i F i l ip II. Cum din piesă se făcuse o „capi ta lă t ă e t u r ă " , cum dc a l tmin te r i în d o c u m e n t a t a cronică , d-^a remarcă însuşi că regia a subl in ia t nu­mai o l a t u r ă a piesei , c u m era un lucru ştiut că spec tacolu l cunoscuse un numai r e s t r âns de repet i ţ i i . r ea l i za rea d-lui Storni masivă, t ră i t ă formidabi l de in tens în t i ' t i ne le momen te , t r e b u e pr ivi tă m totul altfel şi în deosebi t r e b u e indicat că n u m a i une l e m o m e n t e i-au scăpat , şi că mai a les nu a fost a l ă tu r i de rol.

C. P.

LUMINIŢA

Miercur i s e a r a a avu t loc la T e a t r u l Naţ iona l p r e m i e r a nouei piese o r ig ina le : „ L u m i n i ţ a " de Ticu Arh ip . Pă ­re r i l e pot fi îm­pă r ţ i t e a supra va lor i i acestei piese. Un lucru ni se p a r e nouă, că n u se poa te t ăgădu i : ones t i ­t a tea a r t i s t i că a

acestei l u c r ă r i şi s u r p r i n z ă t o a r e a c rea ţ i e a d-nei Marie Fi lo t t i , deoseb i tă de tot ce a dat in ul t imii an i . Ne vom ocupa mai pe la rg în n u m ă r u l vii tor, d e s p r e ai-esi (.prctaool.

UNIVERSUL LITERAL

SABIN POPP L'ii f a i r e -pa r t înse ra t in rubr ica pen­

t ru morţ i a „Unive r su lu i ' ' pomeneş te în două- t r e i cuv in te d in p a r t e a familiei în­du re r a t e , d e înce ta rea din viaţă neaş tep­t a t ă la Viena , în d i m i n e a ţ a celei de a doua zi a anu lu i Nou a pic iorului t â n ă r de t reizeci şi doi d e an i Sabin Popp. Îm­p r e j u r ă r i l e morţ i i lui ne sunt necuno­scute . D a r aspec te le p r in se în cadrul de cele mai mul t e or i p ă t r a t al pânze lor lut a tâ t de c u r a t e şi adânc i t e uşor in cea mai du ioasă şi p r i e t enească s imţ i re , nc-au în­t regi t de an i de zile (şi totuşi a tâ t de puţ in i !) ch ipu l unui suflet, pe care l-ai v r e a veşnic a l ipi t , ţ ie să-ţi fie de f iecare c l ipă un ochian în tors sp re zări de lim­pezime şi t i hnă . P o a t e că pa in jenu l în­tuneca t al mor ţ i i ţesea d e mul t în un­ghe re l e cele mai ' a - e u n s e pânza spor i tă zi de zi din fire cu dibăcie, t r a se şi in-': inse să încu rce in jocul lor de glumă şi de moar t e t i ne r e ţ ea uepăsatcmre a cuiva pen t ru ca re n u m a i faţa r âză toa re a vieţii p ă r e a să ex is te . Fami l i a , cu gri jă şi pă­s t r ă t o a r e a t radi ţ ie i boereş t i ce vrea în a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i l â n g ă pa tu l celui istovit d e cance ru l buli.ştei. mâna de în­c u r a j a r e şi e x p e r t ă a unui lecţi i lor ves­t i t d e pes te gvaniji, va fi î n d r u m a t sp re Viena cu doctor i ne în t r ecu ţ i şi mar i p ro ­fesori, pe cel s cump ei. m ă d u l a r ritpt de omeneşt i şi s t ră i l ie silferiniî . Acolo. îii o r a ş u l ...Momentelor m u z i c a l e " atic Iui Schuber t , cunos ta lg i i de ş t ep t a t e în su­flet la f iecare r ă spân t i e , s'a st ins în t r 'o bună. d i m i n e a ţ a d e an nou lumina b lândă ce însufleţea a t â t de liniştit p r iv i r i l e p ic toru lu i . Ele nu vor mai cădea clea-euriia a supra luci u r i l o r î nd răg i t e aici. flori, oamen i şi peisagii . Mâna făur i ­t oa re d e f rumos a p ic to ru lu i , în ţepen i t ă se va fi aşeza t c u m i n t e deacurmezi.şul p iep tu lu i ne însuf le ţ i t şi va fi căpă ta t în nemişca re acel a e r d e sf inţenie ce-l ci­tim deopot r ivă în freştele b izan t ine a le b iser ice lor d e ţ a r ă şi ţie ch ipur i l e , d rag i p ic torului , s t r ânse laolal tă în . .Por t re t de famil ie" .

T r ip t i cu l acesta , u n d e cel d i spăru t , so­ţia sa şi familia aceleia îşi ocupaseră Io. cur i le lor d u p ă cuv i in ţă şi bă t r ânească t rad i ţ ie , ca în t r ' o frescă secu la ră cti torii unei biserici cu copiii lor . a fost după

u v â i i t u l d e î n t ă r i r e a l c e ! ceJor m a i dr bcbite in p ă r e r i cu a l te p r i l e ju r i au tor i ­tăţi cr i t ice , cea mai de seamă manifes­t a r e p ic tu ra lă a Sa lonu lu i Oficial de ci­nul t recu t . M ă r t u r i s i r e a aceas ta îşi ca­pă tă tot rel ieful , amin t ind că acelui t r ip­tic s implu ii ţ inea t ovă ră ş i e pe acelaş zid' şi pe ce le la l te , pânze pen t ru ca ro i scă l i tura maeş t r i lo r e un gir de marc preţ .

(.'aut să-mi chem in min te un detal iu sau a l tu l , pe ca re să se sp r i j i ne ca in s is temul unei pârgh i i , toată g reu ta t ea de sens a r t i s t i c a luc ră r i i . Si de ta l iu l acela iiu-1 văd r u p t d in vre-o r eg iune oare­c a r e a pânze i acoper i t e cu s t ra t s u b ţ i r e de cu loa ie .

Nn. el nu e in pensulă şi în ap rop ie rea ei de senzaţ ie . Ar ta lui Sabin Popp e a unu i con templa t iv şi câ tuş i de puţ in a unui senzua l . Ea p ă s t r e a z ă din senzaţie-numai e x a c t co re sponden tu l une i bucur i i p r imăvă ra t i co . cu tot ui i n t e r i o a r e şi mn-zica l i /o ie , p e n t r u ca r e frăgezimea de

SABIN P O P P t P O R T R E T DE FAMILIE

, u n d e p u n e a

pipait a unei Hon e p re t ex tu l unei nie-looii per lcc t despr insă de contingent:-, l.şoai.â. ae r i ană . Ţesută din p e n u m b r e ş : cenuşi uri . c-a un văl ce se î-. -.Л leneş ţie un nud t â n ă r obosit . Astfel cum ni s'a înliîţi.şat in lucrăr i mai vecii o dâ ră a d u m b r i t ă şi nosta lgică s i i idină celor mai .nepăsă toare i i ne i e ' c i

Dar incă ilepe a tunc i . ' sonsibilitnlc-t j.'iinâ de ta inice |. resii pu nori a a r t i s tu lu i , nu în tuneca acea in te l igenţă ' c lara a ra-po'-turihir de cu loare şi formă ilintr ' i l i i peisagiu concret , nu siluia în t ru nimic acea i ' .âiidrâ de s ine clădăvive a peisa-g i i i lu i cc se spr i j ină pe schele le пл• м con tu ră r i va jn ice şi t i enreş t i . Punerea îii cadril capătă la Sabin Popp, va loare de d e m o n s t r a ţ i e . P â n z e l e sale cele .mai mul te sunt tă ia te voit de o ramă lată. pă t r a t ă . E în a l ege rea aceasta ceva clin indiferenţa super ioară . a omului d? 'unic. ce se mişcă potrivit unui cod pr in ­tre mii de s imbolur i polei te , p r i n t r e mii de convenţ i i uşure l nie p lăcu te ca • regu-lele unui joc. Este ceva din scept ic ismul a r t i s tu lu i s t ăpân ţie s ine . d i s p u n â n d de neiiii iniîrate reze rve sp i r i tua l i ' in fain insâşi a operi i c re ia te . Iu sfârşii cadru l pa i r a t poa te - f i în ţe les ca un fel propr iu de a t r a d u c e ega l i t a tea d e sine a gân­dului de a r t ă . perfecta exc lus iv i t a t e a or icărei p reocupă r i s t ră ine .

În ţe legerea pu ţ in comună a mij loa­celor şi p rocedee lo r a r t e i , conşt i inţa în­toa r să a supra faptului însuşi al zămis­lirii opere i d e a r t ă , a t i t ud inea obiectivă iii'-iir. fi da t în domeniu l l i t e ra tu r i i un bun n m u n u i e i ' . p en t ru cave lumea din afară exis tă . In a r t e l e plas t ice au de te r ­minat fizionmia unui por t re t i s t pasionat de o r ig ina l i t a tea i reduc t ib i lă , de ca rac ­teris t ica unică, de expres ia |vart iculară a f iecărui model a les . I n ' . . ( ' e l e t re i mi-

lori"'. in . .Portret de familie". Sah; Popp a real izai g rupă r i de portret a p r o p i a t e laolal tă d e ace laş fel simţ) al t r a t ă r i i deosebi te până la perfecta il l imi ta re a unor un ive r su r i mora le t c/usive. pr in vre-o găselni ţă fericiţii de put ină g r e u t a t e în conspec tu l gcin-r al compoziţ iei .

Arta de por t re t i s t a lui Sabin Po| urca omeneşte 1 s p r e t impur i mai ind pur ta te , când individul era văzut în f d in i unei comuniun i , unei înstituţiu sociale cit viaţă de sine. cum era nu mai încheia tă ca in zilele noas t re . I iii i ! iii. S â m b u r e l e (le lumină ce trimet! l aze din cen t ru l acelei comuniun i S miii 'turisia în t r eg i rea nevăzută , l-a elf grupat Sabin Popp din inima lui eu i ••liniiri pioase. El h r ă n e ş t e au reo lă pes fruntea b ă t r â n u l u i C e r n â t , voioasă c V io.şie pe faţa copii lor săi. Cu acest |)f n e t . Sabin Popp ii a t ins o măre ţ i e ni l ică . ce î n s e a m n ă l i i p o s t a / a r c u 1 r se i i inenle şi altfel generoase . (Iar pe cu -iil lelul - t i ne re lu lu i de azi le іисчѵіп lin ce în ce mai puţ in. Acelaş porii

:, deschis mu l to ra evehii a supra felul . iun t radi ţ ia ar te i b i zan t ine (lela n poate li con t inua tă in s â m b u r e l e ci > viaţă şi iu înfă ţ i şarea ei. de că t re ai cultă a pic tor i lor con t imporan i .

Sabin P o p p e ra p e n t r u aceas ta , dai' indiferent d e aceas ta , o spe ran ţ ă tenii n ic i de viitor a pietiiroi româneş t i , '.rut ho tă r i rea l ipsi ta de înţeles a soa iei să-1 smulgă celor dragi . în di tui nea celei de a doua zi de a n u l nou la \ iei pe zugravu l t r i p t i eu i i l o r sfinte. N'unie lui - scris n i l i t e re cir i l ice. va vă niât neşters în tv 'uu colt al po r t r e tu lu i de i inilie. neş ters in ca r tea m a r e a a r t e i i mă neşti .

a i m i . u . i m o ş i i ' . w i j

ViïtVËRSUL LITERAR ii

• l i »ІГ€1 • • • i l І і іЖо VIATA LUI GOETHE.

r IMTR'O E D I T U R A F R A N C E Z A

După n e n u m ă r a t e l e s tudi i biografice, critice, apă ru t e iu limbii g e r m a n ă a s u p r a lai Goethe, (lela m o a r t e a aces tu ia şi până in zilele noast re , avem acum. în seria .vieţilor oameni lor i l u ş t r i ' ed i t a t ă de li­brăria Gal l imard (Nouvel le Revue Fran­çaise), se pa re p e n t r u în tâ ia o a r ă o bio­grafie completă a lui Goe the în l imba franceză

In nici 5(X) de pagini de format obici­nuit al cârjei franceze. J ean -Mar ie C a r r é povesteşte ot l icenţiat , viu. s e / i s an t viata (te N> de ani. a tâ t d e boga tă in .eveni­mente, t ur iaşului l i t e ra lu re i g e r m a n e . Această concen t ra re , c a r e nici un moment nil se rezolvă în super f ic ia l i ta te , aşează Maja sufletească a lui Goe the în cu totul altă lumină decât cea cu c a r e ne obici-iiitiseră cea mai mare pa r te a biograf i i lor germani. Ajunsese. g ra ţ i e aces to ra , uit fel. de convenţie un iversa lă şi taci tă , de u vedea în Goethe personi f icarea -perfec­tului echilibru su Hoţesc, a l iniş tei supe­rioare, a arniouiei facul tăţ i lor . Singur, cliiitre germani . Finii Ludw'ig a încercat răs turnarea acestei c r ed in ţ i da r cu a tâ ta !ux ţie subst i tu i r i |,silioleirice, de coi is -t r iuţ iuni logico p e r s o n a le-, încât „Goethe" al său a putut fi cons ide ra t roman pasio­nant căruia rea l i ta tea nu i-a servi l decât ca pretext . Simpla în ş i r a re a fapte lor , la Carré , fgrâ i n t e r p r e t ă r i .şi genera l iza i ' ' hazardate, e a l tmin te r i e locventă .

In reali tate, acela d e s p r e ca re l a i n e a spus că e . p r o m o t o r u l t u t u r o r mar i lo r i-l,«V nioderno", a avu t o v i a ţ ă suf le tească complex f rământa tă , în ca re biieuri-'Ie ce ascund in ele ge rmenu l în tunecăr i lo r vii­toare făceau loc d u r e r i l o r zămis l i t oa re d e ' n e a s e m u i t e culmi <l<- a r t ă şi gând i re . Faimosul echi l ibru, a tâ t d e a d m i r a t încă. intre poetu l şi omul de s ta t din Goe the nu a existat niciodată.

îndator i r i le sule de minis t ru al duca­tului die Weimar , meschinăr ia p reocupă­rilor" ce această finir ţie |e aducea cu s ine il apăsau până lu su foca ţie. î n t r ' o scri­soare adresată mare i sale p r i e t ene , d-na (k- Stein, c i t i m : ..Decât v ia ţa -mi din ul t i ­mo ani. mai bine moartea. . . Am. lupta t ne viaţă şi pe moar te , şi nu e x i s t ă cuv in te să expr ime ce s'a pe t recut in mine !" Eli­berarea din ch inur i le sufleteşt i pr in cri>-tidizarea lor in ope re de a r tă ue-peritoare. ^е făcea cu pre ţul unor p r e a l a b i l e sacri ficii mai du re roase poate : oda tă . Iu moartea mare lu i său p r i e t e n congen'ial Schiller, pu t in ţ a aceasta de e v a d a r e din leal i ta te pr in a r t ă pă rea eâ-I p ă r ă s e ş t e N'creuşind să ducă la sfârşit , după cum îşi propusese, d rama n e t e r m i n a t ă a Im Schiller „Demet r ius" , o p ro funda descu ­rajare ii cupr inde , amen in ţa să-1 p r ă b u ­şească. , Nu pot să mă gândesc fârg groază la starea in ca r e mă găsii deo­dată. Numai; a tunci Schi l ler îmi fu răn i t cu adevă ra t ' 1 scr ie ol. mai t â rz iu , p r ie ­tenului Zel ter din Berl in.

De altfel, in genere, p r o c e s u l c r e a ţ ' u n e i la Goe the nu pa re s ă se fi des făşura t cu îrşurinţa cu ca r e c redea Schi l ler d e p i l dă : ,,1'c când noi ce.ííülíi. 'ca nişlc; mi­

zei ab i le insecte a d u n ă m din greu fărmi-tu ră cu f ă i m i t u t ă , el. asemeni unui zeu nu a r e decât să î n t i ndă m â n a p e n t r u ca cele mai f rumoase f ruc te să-; cadă in po t . l ă ' . Aceas tă î n c h i p u i r e de pr ie ten ge­neros, en tuz ias t o contrazisă de luc iu l la Faus t , c a r e a s e m e n i unu i fir roşu s t ră ­ba te anevoios intot toc hia t . ch inu i to r în­t r e a g a v i a ţ ă a lu i Goe the , d e ' f recvente le refaceri , t r an s fo rmăr i a le unor ojpeie o-dată t e r m i n a t e (I l igenia, Tusso au fost t i i i tui tc în ve r su r i d u p ă ce fuseseră gaia in proză) , (le nopţ i le de insomnie când ..febril, su resc i ta t , scria, no ta . pc pe re i e . I e s p a t e l e pa t u l u i pe m ă s u ţ a de noapte ' ' . Г < kVrmann) . Şi f iecare pag ină <lin opera ur iaşă concepu tă şi d e s ă v â r ş i t ă nu cu uşur in ţa t a l en tu lu i superf ic ia l , ci m c a / n 1 c r e a t o a r e de valor i def in i t ive a gen ului üc ten t i c . e o pag ină de au tob iograf ic re ­ve la toa re a unu i ceas de p ro fundă răs­col i re suf le tească .

Căc i omul aces ta , d e s p r e ca r e pana !<; e x a s p e r a r e s'a sus ţ inu t că a fast in d r a gus te un uşura t i c , p ă r ă s e a p e fetneea iu­bită cu inima s â n g e r â n d ă , î i np ' n s d e de­monul i m p l a c a b i l ca re roi eu l ibe ra rea omului , p e n t r u ca geniul c r e a t o r din el să-şi poa tă lua a v â n t u l . De Fr idor ica Brioti, fata p a s t o r u l u i clin Sesonhcin: d ra­gos tea imet isa ş i p u r ă a t ine re ţ e i sa le de - l d e ani , fuge p e neşt i t i te , la-s ca un hoţ, pen t ru ca în imaginaj ia- i să înceapă .:• p r inde c o n t u r aceea ce va avea să fie cea mai de săvâ r ş i t ă c r e a ţ i u u e f e m e n i n ă u lite-r a t u r e i un ive r sa l e : M a r g a r e t a din Faus t . Afecţ iunea in fond inofensivă pen t ru C h a r l o t t e Buff, soţ ia s e c r e t a r u l u i de le­gaţ ie Kes tner , c o n t i n u a t ă de p a s i u n e a tot mai p u t e r n i c ă p e n t r u M a x e L a r o c h e so­ţia comerc i an tu lu i B r e n t a n o din F i a n k -lu 't , au du t n a ş t e r e romanulu i ce I r idicai in î n t r e a g a G e r m a n i c un n e m a i p o m e n i t val do entuziasm şi a m a r c a t o d a t ă cap i t a l ă în isto­ria l i t e r a tu r i i : W e r t h e r . Iar vestigii noper i toure a le d ragos te i p e n t r u doamna de Stein, c a r e o p u n e a d o r i n ţ e l o r e lo io t i -toure a le lui G o e t h e zăgazul ferm, iinu-tabili al uno i ca lme pr ie ten i i , ivo-au r ă m a s cele două poe tue d r a m a t i c e ra r i îinp-t una cu b a l a d e l e c o n s t i t u e f ă ră îndoia lă cu lmea opere i poe tu lu i : If igenia, d r ama mântu i r i i de d i s t r u g ă t o r sbuciu.ni suf le tesc a b ă r b a ­tului p r i n dragos tea p u r i f i c a t o a r e a fc-mcei de s f ăcu t ă d e cele p ă m â n t e ş t i prin a p r o p i e r e a de d u m n e z e i r e şi Tasso . t r a ­pt dia poe tu lu i desoch i l ib ru t . î nnebun i t de pu si u n e a fără s.pcranfă pen t ru femeeu r a r e nu-i poa te da mai mult decât ttu lo­ial sen t iment d e c a m a r a d e r i e .

„ O a r e nici un e x e m p l u din istoriei nu inii v ine în a ju to r ?

„Nu mi se. infatuează nici un om no­bil,

. .Care síi li su fe r i t mai mult decâ t mine v r e o d a t ă ?'*

Aceas t ă z g u d u i t o a r e î n t r e b a r e , tocmai u lui Tas so . e r o u l r u p t mai mul t dc-cât o r i ca re a l t u l d i n suf le tu l lui Goe the , dă-t i m ă def in i t iv l egenda .^.eninotaţii olim­picei:*.

AVENTURA C Ă P I T A N U L U I PLUMM

d t J. O. C u r w o o d

Mormoni i simt stabil i ţ i pc o insulă a lacului Michigan, unde au iidiiitiţat un regat s u b domnia lui Jnnies Josse S t rang , un fel <ie bi u tă lubr ică cu şase femei, d i spus de-a mai adăoga una . C ă p i t a n i i ' Plitium, ai că ru i vas comercial fusese je ­luit de bunde le de p i r a ţ i a le regelui J an imes Jesse S t rang , vine p c un şlep a r m a i să ceară socoteală po l igamulu i în­corona t .

Aven tu ra înceţie do-aici - şi la un moment dat p a r e a sfârşi foartij râu pentru căp i tanu l Plu ni m. D u p ă o ser ie de per ipeţ i i , î n t r ' u d e v ă r neobişnui te , el t r i umlâ to tuş i . î n l ă t u r â n d toa te obsta­colele. Kegele J. .[. S t r ang este s u p r i m a t şi ca r t ea se s fâ r şeş te ag reab i l |и'іі1ічі toată lumea .

T o a t ă v e r v a r e g r e t a t u l u i scr i i tor se regăseşt i ' în acest r o m a n de a v e n t u r i , scris cu o vioiciune unică şi des t ina t să s t â rnească cur ioz i ta tea lec toru lu i . • ât do pre ten ţ ios .

C u r w o o d este un Jak London, mai li­terat şi mai p u ţ i n so tnbru . to todată .

LA VERITE EN BOUTEILLES, d e Ju les Romains . — Cine a s pu s de au to ru l . .Doctorului Ktwok ' . că facul ta tea carac­te r i s t i că a t a l en tu lu i său bogat , este lim­pez imea cu c a r e redă cele mai dificile-, cele ni.Ii sub t i le şi cele mai confuze idei. n'a grcişit.

Nu î n seamnă ' însă că ..La "Verile eu boute i l l es ' ' e o ca r te uşoară şi or icând la dispoziţ ia mare i mase de ce t i tor i .

D impo t r ivă . D a r această ca r t e de cs-saini'i se c i teş te ca un roman (b iue în je les ca un roman bun) şi odată t e rmina t , im­p u n e ce t i to ru lu i o f rumoasă discipl ină sp i r i tua lă . Ju les Romains este . incontes ­t a b i l . ' u n u l din cei mai valoroşi cons t ruc ­tori ai t impulu i nostru . FI ştie că lite­r a t u r a în d r u m u l s p r e î n ă l ţ a r e nu este decât un mijloc, des igur , unul din cele mai ta r i . Şeful şcolii uiiuii imisie ereile i u p u t e r e că secolul nostru, a r c mis iunea de-a ГІ o m a r e epocă de a r t ă . Dar . Jules 'Romains , ştie t a o a r t ă în dezo rd ine es te cu n e p u t i n ţ ă , iar ..o a r t ă raţ ional iş t i i nu es te decâ t o a b s t r a c t ă fan tomă" .

F o r m u l e noi sunt necesa re peirtru a e x p r i m a sufletul mode rn cure d e p ă ş e ş t e cad re l e vech iu lu i ech i l ib ru clasic. No 1

t t ini ce so lu ţ iun i oferă d. Roma ins pen­tru aceas t ă m a r e îndoia lă a veaculu i XX-lea. "•' '*'';

C a r t e a lui Romains este. r e ţ e t a s e rv i t ă de d - ru l Roma ins u n o r con temporan i ce-şi mă r tu r i s e sc boala fără ruş ine .

44 UNIVERSUL LITERAR I o

a s a s i a s a fiindcă, pentru că

L>. ï . P isani e un ziar is t din vechea şcoală a Juni iuc i : Erud i t , scept ic şi lo­gic ist in o re l e l ibe re . D a r mai a les pa­sionat d e b a t e r în ches t iun i l e g ramat ica le . \ r ti col e le d-sale îmb iba t e de u m a n i s m şi

bun simţ sunt foar te ci t i te de t iner i i ga­zetar i , eare-1 iubesc cu toţii, ch iar când îi cea r t ă p e n t r u d i sp re ţu l lor faţă de g ramat ică . D e altfel d. P i san i a şi avui maeşir i i de seamă, căci i a t ă ce ne poves­teşte i n t r ' u n n u m ă r recent a l A r g u s u l u i :

..S'a pe t recu t , însă , oda tă , u n fapt ne ­obişnui t . D u p ă ce a i sprăv i t co rec tu ra a r t ico lu lu i său . C a r a g i a l e a p leca t şi p e la zece n o a p t e a s'a r e î n t o r s la t ipograf ie .

Ne-am în tâ ln i t , î n t âmp lă to r , la poar tă . C e e coane I a n c u l e ?

— Ce să fie ! In loc de „f i indcă" a m s e i is, mi se pa re , undeva , pentrucă '" . Hai . să vedem.

Greş ise , în adevă r . A înd rep ta t g re ­şeala şi a m plecat . De da ta asta , a lă tu­rea. El, m u l ţ u m i t că a p u s pe „fi indcă ' ' la locul lui . Eu însă n e d u m e r i t şi chi­li t t indu-mi m i n t e a să ghicesc de ce nu e tot una „f i indcă" cu „pent rucă 1 " şi când t r e b u e să zici „pentrucă* şi când ..fiindcă 1 ' .

Să î n t r e b pe C a r a g i a l e nici vorba. V a ş i miai fi scăpa t d e g u r a lui.

...Când 1-ani văzu t m a i b ine dispus, am socotit momen tu l p r i e l n i c să-1 î n t r e b ce e ou ..fiindcă' 1 şi „pen t rucă ' ' . Mi-a r ă s ­puns :

- . .Fi indcă ' ' e cauzal . A r a t ă o p r i c ină in f i in |ă : nu mânca din acest peş te „f i indcă" e s t r icat . S a r mai p u t e a zice: Peş te le fiind s t r i ca t nu-1 mânca . „ P e n t r u că" e consecut iv . A r a t ă o u r m a r e : nu m â n c a din acest peş te . .pentrucă"' poţi să mor i , nu „fi indcă" pofi să mori . Căc i nu s 'ar p u t e a zice : mor t fiind, nu-1 mânca . Nu eşti mor t . Mori n u m a i dacă il m ă n â n c i şi d u p ă ce îl mănânc i .

Am înţeles , în sfârşit , dece m a e s t r u l işi p i e rduse somnu l din pr ic ina unui „ f i indcă ' . Şi p e c â n d mă gândeam cât d e ne îndes tu l ă to r şi s lab e î n v ă ţ ă m â n t u l l imbei româneş t i în şcoală. C a r a g i a l e po runcea b ă i a t u l u i :

Amice, două regale , nu „pen t rucă" . ci ..fiindcă'" ne e se te !...'*

unde s'a a les O. ( azabi iu . s o m l ó i u l a tâ t de p r e ţu i t

şi vână to r pas ionat , că lă torea deunăz i , î m p r e u n ă cu ne l ips i tu l săb t o v a r ă ş de is­prăvi vână toreş t i , d. C o n d r u s sp re Cons tan ţa . Şi că l ă to reau b ine- în ţe les în va goiittl p a r l a m e n t a r .

Pes te vre-o două siap-i sr sui acolo şi un deon t a t , p reo tu l X. c a r e p ă r e a cam nemul ţumi t de locul ca re - i r ămăsese pe canapea . Deci d u p ă p r e z e n t ă r i :

Pă r i n t e l e d e p u t a t X ; D. Alex . C a z a b a n , s e n a t o r ,

începu să-şi bănu iască tova răşu l d e compar t iment . . . II lua însă mai pe de­pa r t e cu d u h u l b lândeţ i i . . .

— Şi u n d e v 'a ţ i a les sena tor , d-le Ca­zaban ?

Cel i n t e rpe l a t p rec iza cu cea mai! m a r e g rav i t a t e şi p r o m t i t u d i n e :

- Aici în vagon . Ibcaiuus f i r e ş t e fără repl ica.

ARIEL ET C O M P .

A S P E C T E О Ш H O L L Y W O O D . . .Fondat la 4- S e p t e m b r i e 1781. d in l r ' o

mică colonie, n u m ă r a pe a tunc i , 1 Eu­ropean , 72 de Spaniol i -a iner ieani . 7 In­d ieni , 22 Mula t r i şi 39 de Metiţ i . Abia la 1860 a j u n s e la 4000 locuitori şi în 1927 la 2 mi l ioane .

Es te foar te cur ioasă p ă r e r e a pe cure ma jo r i t a t ea E u r o p e n i l o r o au despre Eos Angelos. Çi-1 înch ipue ca o p rov inc ie a-яіегісппа o a r e c a r e , ia r Hol lywood-u l un ca r t i e r i m p o r t a n t al aces tu ia , Bever ly-i l i lbs ca o colonie d e vi le uncie Dou­glas F a i r b a n k s , C h a r l l y C h a p p l i n şi Toni Mix s tau de v o r b ă la g a r d u l ca re le des­pa r t e p rop r i e t ă ţ i l e şi Norma Tnlmadgt !uând ceaiul la Coolen Moore.

Rea l i t a t ea însă e cu totul alta í l o s Angelos a r e o î n t i n d e r e mai mare­

ea a Eondre i . „Mar i le v e d e t e " abia sc cunosc p e r s o n a l şi nu se văd decât la n r e m i e r e l e f i lmelor sau în f iecare Viner i la Match-ur i l e de Box de l à . .The Arne r i c i n Legion S tad ion" u n d e nu-şi vor . besc mai nici oda tă .

D i s t an ţe l e sunt e n o r m e . Studioanek-fo;,rte d e p ă r t a t e unu l de al tul şi t r ep ta t câ te u n u l se r e t r a g e din lloolivvood din cauza scumpi re i imense a t e r enu r i l o r .

S a u câş t iga t mi l ioane de dolar i în s p t o u l a ţ i u e n a lor şi însuşi Douglas Fa i i b a n k s a câş t iga i o a v e r e în sen ina tă în , ,afacer i" în ca r e — d u p ă cum s p u n e el — se s imte tot aşa de b ine ca si iu filme.

O ene rg ie formidabi lă e che l tu i tă . At­mosfera însuşi te s t imulează Ia lucru . O a m e n i b ă t r â n i car i au economis i t ban i . veniţi aici să cau te l iniş tea, se sinii în­t iner i ţ i şi se lasă furaţ i de mi ra ju l mun­cii c a r e p redomină totul .

Fa ţ ă de d i s t an ţ e l e en o rme de p a r c u r s , toţi oameni i — sau a p r o a p e toţi — no-sedă au tomobi le . E de al tfel abos lu t ne ­cesar ca să poţi c i rcula . I n I ord pu ­ţin î n t r e b u i n ţ a t îl poţi căpă ta pen t ru 15 .lolari. ceeace poa te să-şi p e r m i t ă şi un elev de şcoală.

D o a m n e ru păru l deja că run t condur vehicule s c u m p e pr in haosul c i rculaţ ie i ca cel mai s implu lucru d in lume . La d i s tan ţe foar te ap rop ia t e—pe şosele cele mai b u n e d in l u m e — funcţ ionează sta­ţ iuni le d e b e n z i n ă şi m a t e r i a l e automo­bi l is t ice dese rv i t e în to tdeauna de t iner i e l egan ţ i în pan ta lon i de ten is şi poul-ower . Sunt în Cal i fornia u n milion şi ju­m ă t a t e d e a u t o m b i l e d in ca r e 700.000 nu­mai în Los Angeles . T r ă s u r i nu «r văd de loc şi p ie toni foar te r a r

In s t răz i le per i fe r ice puţinii pietoni s u n t mai Sntodeauna a i u u ş i de câ te o maşină ca r e se oferă săi- ducă la dest i ­naţ ie . Aces te amab i l i t ă ţ i sunt ce e d r ep t câ te oda tă pros t r ă sp lă t i t e p e n t r u c ă nu î n to tdeauna ştii p e cine ei in maş ină , şi în p e r s o a n a unu i e lev cu şapcă si ghioz­dan găseşt i câ te odată pungaşii d e mese­rie c a r e delà soa i e îţi dă cu cas 'e tu l în e r p şi se fac nevăzu ţ i cu bani i şi maşina, l ă sându- t e să te t r ezeş t i mai apoi la mar­ginea v r e u n e i şosele l ă tu ra ln i ce .

„The Automobil -CUib for Southern '" n u m ă r ă 110.000 membr i i . In ult imii ? ani au a locat suma d e 24 mil ioane dolar i tient ru cons t ru i r ea a noi şosele (c. c. % 0 mi l ioane lei) .

m i t Ce l puţ in o maş ină s t a ţ ionează in faţdesţ

l iecărei casc, i a r în faţa m a r i l o r stuipri ti m a n e e o a d e v ă r a t ă ca tas t rofă . To iupxp ' a d m i r a b i l u l a p a r a t po l i ţ i enesc face posi.Glc bilă c i r cu l a ţ i a lor Іа vi teze des tu l d> — ap rec i ab i l e . »;e''.

Toa tă l u m e a vorbeş te n u m a i de maşini —-d a r cei mai puţini . . . le p lă tesc , l o t u l si r educe la p la ta în r a t e foar te conveua bi le şi dc cele ma i mul t e ori a j u n g si Iii Ic- sch imbe p e n t u o a l ta mai scumpă fărriup m ă c a r să fi ach i t a t complec t p r ima. r 'u i

C h i a r şi s tat iş t i i case lor de filme su tria au tomobi l i ş t i . N imen i nu se miră . E eevoe ca de là s ine în ţe les . e l e

Vână to r i i de fer ic i re din toate col tunde i i le lumii vin să-şi î nce rce aci norociiApo

j aponez i i , grecii , ruşi i şi ce le la l te potpri poa re şi-au c rea t c a r t i e r e cu mediul spe — cific al ţă r i i lor. n a r

r ec n a i

OAMENII 1-ta

Ti Major i ta tea a r a t ă putini nemâneaţ i

Cel mai puţ in che l t ue ş t e pe m â n c a r e <ţ atmosfera însuşi con t r i bu i e să nn-ţi fir foame. De al tfel „s i lue ta ' p r imează , ş \ când nu reuşesc să şi-o menţ ină oi'i 'levi d ie tă şi d a n s , v iz i tează ins t i tu te le de I : u i C O j -n iuşete cu tot felul de mascur i , şi Hişt i i . n ; a

tu te le ch i roprac t i ce . Nimeni nu vrea ş i u c t

nu-şi p e r m i t e să... a r a t e b ă t r â n . C h i a i u , . j dacă nu au î n t o t d e a u n a ban i . far aşa cs . j j 0 1

şi cum a r avea. Deace ia şi toţi sunt .bine îmbrăca ţ i . „Asta face p a r t e din a f a c e r e ' - e / ' Stinte a n u m i t e zile când . .s telele ' ' îşi vând toa le te le vechi pe p re ţu r i derizo­rii . Aşa se exp l i că p roven ien ţ a elegante­lor p i j a m a l e şi rochi i pe cari le arbo f\ î e a z ă mici le dac t i logra fe a lunei când îşrege p r imesc „p r i e t enu l " . ovă

Sunt supers t i ţ ioş i şi nici un . .star ' n'ai»şj n i

s e m n a v r e u n a n g a j a m e n t î na in t e de a fim | consul ta t pe unul din mulţ i ch i romant iger car i m i şună pe acolo. Toţi muncesc şi t o ; o m ] tul pu l sează în funcţ ie de fantezie. î r a

Un r e s t a u r a n t îşi face r e n u m e orir 'erâ m â n c a r e a lui „cea mai proastă '" şi servi ţopţ ciul lui „cel ma i încet" . n \

V ă x u i t o r i i de l à co l ţu r i l e s t răz i lor iuyltul î ad io şi in t imp ce-ţi cu ră ţ ă pantofii , ai Şj pos ib i l i ta tea să ascul ţ i un s'-mfonic Belho- . e j - u

wen, în t i m p ce ei se scuză că c o n c e r t u l , u i u

nu-i d i r i ja t de Toscanin i . , ş Rec lame le l u m i n o a s e de pe uriaşii,,; p

. .sgârie nor i ' s i r ene le vorbesc şi ele lim ..(> ba democra ţ i e i un ive r sa l e .

Un c inematogra f re ia în zilei.• închi­nate lui C h a r l l y Chappl in . . . când la fie­ca r e colt poţi c u m p ă r a t ângu i r i l e de di !\Í£ va r t a le Li t te i G r a y un film cu in .erk scr ip ţ ia : _ [a t r

„Acest film s'a t u r n a t pe v r emea c â n i ă u „ C h a p p l i n nu avea decât au tomob i l şi „>, „gând la luc ru , nu şi un căruc ior deipsi „copil" . Di

î n suş i locu in ţe le vede te lor parcă ar fiipsi din „ P a p i e r m a c h e 1 ' , făcute mai mul t p m At i ru a fi fo tograf ia te decât s p r e locuire. Vupc

Oamen i i d in Los Angelos işi nun О І Ы la g a r d e r o b ă în sch imbul unu i numih iot asa de s implu cum noi ne punem pal­t oane l e la g a r d e r o b ă .

In acest o raş , v i sur i l e sunt masive $ rea l i t a tea r a r eo r i o „vorbă goală".

UNIVERSUL LITERAR 46 f . i i . - - . . . I . , I, I . j . . • -, I r I I

l i t e r a r e i o % < м і і п і 111<*

Ludovic al \ l \ se d i s t ra adeseor i ufc-iniltănd povest ir i le lui D u g u a y Tru in , iespre lupte le sale, povest i r i s p u s e cu ipriiidere şi modest ie . În t r ' o zi of i ţerul explica regelui lupta cu uu vas numit „Gloria 1 '.

— „Am ordona t „Gloriei" sâ mă ürme­ié'', zise el.

— „Te-a a scu l t a t ' , îi spuse regele . • I n avocat francez, de m a r e ta lent , dai

ciupit pe fată şi foar te urâ t , p leda în­tr'un proces de divorţ . Dus d e pledoa­ria sa, mal t ra ta fără să-şi dea seama, >e soful cl ientei sale. Uita c h i a r regi t -ele de couvenien{ă şi de câ teva ori p re ­zidentul t rebui să-1 r eaducă la r ea l i t a t e Apoi avocatul rosti această frază foart» aprins: - — „E permis or icui să fie u râ t . Dar M I tii margini ce t rebuese respec ta te . D. X. a trecut peste ele. Nu cred că exis tă om mai urât dcât d-sa".

— ..Avocat, zise p rez iden tu l , „te uiţi pe i-ta".

Toti începură să r â d ă şi avoca tu l niai întâi. •

Abatele de la Riv ie re a v e a in tenj ia sâ devină card ina l şi p e n t r u a-şi a j u n g e scopul, nu se da în l ă tu r i delà n imic , ulnar de a t r ăda pe b ine făcă to r i : ! său lucele d 'Orléans . Ducele , după ce înlă-ură pe nevrednicu l favorit , spuse ami-;ilor săi :

„Abatele d e la Riviere ş t ie cât valo­rez, căci m'a vându t d e m u l t e ori'".

• IV când e r a n u m a i P r in i d e Gallen,

regele Eduard VII se duse la Par is . în­tovărăşit de Caro l Beresford. î n t r ' o sea ră sşind delà teatru, se l u a r ă la cea r t ă cu i n bir jar beat, care fusese obraznic . L a igent sosi numaidecâ t şi c e r u ce lor trei lom batanţi să-şi spună n u m e l e . Deşi nu зга cu nimic vinovat, v i i torul r ege p r e 'eră să-şi păs t r eze icognito. Deaceen jopti la urechea pr ie tenu lu i său :

„Voiu lua nume le tău. Găseşte- ţ i tu nitul".

Şi când r ep rezen t an tu l a u t o r i t ă ţ i i ii ceru să se legi t imeze moş ten i to ru l t ro­nului anun ţă : „Caro l Beresford"'.

...Şi d-ta ?" u rmă agen tu l , ad resându-se prietenului p r in ţu lu i .

„Prinţul de Galles ' ' , r ă spunse acesta .

• Napoleon se gândi să cons t i tue o bi­

serică anglicană, i n d e p e n d e n t a dc: Papa I n t r o zi vorbi de sp re aceas t a cu văru l lău d. de Bar ra i .

„Nu-i aşa, vere, că F ran ţa se poa le lipsi de P a p a ?"'

Da, sire, după cum a r m a t a se poate-lipsi de Napoleon".

Acest r ă spuns reuşi să d e z a r m e z e p< Napoleon de p roec te le d e shismă.

ZOE LECCA

b a z a r TUNNEY IN CLUBUL CELOR 600 DE

MILIONARI

C e r c u r i l e spor t ive a m e r i c a n e au lost profund e m o ţ i o n a t e zi lele t r e c u t e de o veste sensa t iona lă .

„ C l u b u l ce lor 600 d e mil ionari" ' a p r i ­mit în s â n u l său p e G e n e T u n n e y cam­pion m o n d i a l dé box, g r e u t a t e grea , deşi mai î n a i n t e re fuzase p e celai t bozeur mi l ionar Jack D e m p s e y .

T u n n e y e p r i m u l b o x e u r ca r e a tost p r imi t în aces t c lub foar te închis , c a r e de fapt se n u m e ş t e „The Maidson Square .Garden Athletic Club".

C e r c u r i l e s p o r t i v e sun t foar te indig­na te că r e n e g a t u l G e n n e T u n n e y preferă tovărăş ia mi l iona r i lo r în locul camarazi ­lor de r ing şi a n t r e n a m e n t .

O NUNTA CE N U VA FI UŞOR IMITATA

Îmblânz i to ru l Bugl ione şi imblânz i tou rea Rosal ie Van Bon, a m b i i în vâ r s t ă de 24 an i a p a r ţ i n â n d c i rcu lu i Buffalo Bil. se p r e z e n t a r ă zi lele t r e c u t e la p r imăr i a din Montepe l l i e r u n d e se căsă to r i ră .

Tana a ici nimic, deosebi t . P e d rum însă e r au însoţ i ţ i de toţi cowboy i c i rcu­lui că lă r i şi cu r evo lve re l e în mâin i .

In tot t impu l t r ă g e a u cu r evo lve re l e m aer . D u p ă ce au l u a t p e preo t d e la biserică cor teg iu l s a î n d r e p t a t sp r e c i r c unde noui căsă tor i ţ i a u i n t r a t în coşea leilor.

Canon icu l Ginez l e - a ' d a t b inecuvân ta -rea p r i n t r e g ra t i i l e cusci i f iare lor , în t imp ce spec ta tor i i pl ini de vesel ie şi de o a r e c a r e emoţ ie , a p l a u d a u sgomotos.

A u r m a t un banche t , a l ă t u r i d e cuscib fiarelor.

CE TREBUE SA POATĂ O STEA DE REVISTA

Dansatoarea Helene Wehrle.

c a r i c a t u r a z i l e i VREMEA

— Vă rog; nu se poa t e să-mi schimbaţ i put ine le cu o u m b r e l ă 7

(EOeuv roi

F O A R T E SI M PE l

— Doctore , mai a les mă d o a r e -ând respir .

- Şi c ine te p u n e s ă resp i r i ? (D imanche illustre |

LINIŞ'11

— Soţul d -voas t r ă a r c nevoie ib abso lu tă l inişte. Uitaţ i aci re ţe ta .

— Ş i cum să-i dau doc to r ia ? - - „Reţeta- i pen t ru d-voastră. . .

( D i m a n c h e i l lus t re .

U.WERSUL UTER Ali

irfi redute in eilrnse L A CURTEA ULTIMULUI TAR

Fülöp Miller

RASPUTIN

BOALA I A REVU II L I I

A I c x a n d r a i Feodorovi in . î m p ă r ă t e a s a Rusiei e ra . d u p ă a t r e i a zi. pe t r ecu t ă l ângă pa iu l tai-evicinlui bo lnav .

Medicii d u p ă care , t a ru l t r imesese , de­spera t , sos i ră iu grabă m a r e . C lă t i na ră îng r i jo ra ţ i capul , se f r ă m â n t a r ă în con­silii, d o t e r ă re te te le , d a r îşi dec l inară compe ten ta în cele d in u rmă .

Ch ia r m i x t u r i l e med ica le mi racu loase a le t i 'bctanului Badmayeff cari . p â n ă a cum ii a j u t a u , nu fură. deastăr la tă , de nici un folos.

O b r a z u l copilului lua din ce în ce în fă( : şăr i mai a l a r m a n t e .

D e a s u p r a pa lo r i i cadave r i ce , capul în­lăc r ima t a l împără t e se i se aplecă n ă d ă j -di: nd totuşi , p r i n t r e susp ine , o m i n u n e

Înapoia uşii închise, î m p ă r ă t e a s a auz i se pe î m p ă r a t i sbucnind în plâns : se e l ibe­rase tocmai din b r a ţ e l e p l ă p â n d e a l e micului Alexe i , ca re în t r 'o s fo r ţ a re du­ioasă şi s u p r a u m a n de sfâş ie toare ii su­d a s e în u r e c h e : „Papa , dacă a m să mor. îngr i j e ş t e să fiu îngropa t în p a i * , la locul m e u d e joacă" .

REVELAŢIA T Ă T I C U L U I IVAN

In a tmos fe ra aceas ta p i c a r ă cele, două m a r i ducese , do or ig ină m u n t e n e g r e a n ă : S lana şi Mil i tza. Emoţ iona te , p o v e s t i m cum, d u p ă o s lu jbă în biser ica pe ca re o fréquentai t , t ă tucul Iwan . cel t a r o ţ ' i iea p red ic i d e îna l t ă comoţie sufletească, se p regă t ea tocmai să servească sfânta îiu-Jnărătşanie.

Toa le te le şi b i ju te r i i l e cucoane lor d'il p r o t i p e n d a d a se mişcară în t r 'o var-a ta s t r ă luc i r e sp re a lua î m p ă r t ă ş a n i a .

A lun i i glasul melodios al Ia tacu lu i Iwan op r i cu un ger t î na in t a r ea . Cuv in te le lui s u n a r ă mis te r ios şi emo ţ ionan t ;

— „Este p r i n t r e dvs. c ineva ca r e t r e ­bu ie să p r i m e a s c ă p r i m u l î m p ă r t ă ş a n i a .

Din cartea lui Fülöp Miller, extraordinarul roman al vieţii lui Rdsputitg desprindem câteva pagini caracteristice.

Ele au asupra celeilalte literaturi ce s'a scris despre călugărul amatoî valoarea unor documente culese la faţa locului cu lupa unei inteligente unici

Pentru a o scrie autorul ei a scotocit 8 ani arhivele ruseşti. Eotografiitm pe care le aărn sunt adevărate documente.

De aci viata lut Răsputin apare ineluctabil împletită cu destinele Ruşi} din ultimii 10 ani dinaintea războiului.

ü i n d c ä es te cel mai sfânt şi mai vred­nic d e a primi' în tâ iu l sfânta p â i n e " . Şi a r ă t ă sp re g rupu l cel mai î n d e p ă r t a t al biser ici i unde e r a u s t rânş i laola l tă c e r . şetor i i şi mujic i i .

Sper ia te , d o a m n e l e a r u n c a r ă însp re acest g r u p p r iv i r i l e m i r a t e .

O m u l î n s p r e c a r e a r ă t a s e tă tucul Iwan ora ii h ţ ă r a n s implu în t r ' o scur te i că cu b l a n ă d e oa i e şi încă l ţa t cu cisme g re le şi bu tucănoase , sp r i j i n indu- se în t r ' un to­iag r u d i m e n t a r şi p u r t â n d pe umer i o tra is tă de iobag că lă tor .

C â n d î n t o a r s e chipul către, lumea d in biser ică , se puiu vedea un c a p în ca re doi ochi mici negr i s f rede l iau şi chi­nu iau ceva fără d e în ţe les şi fără de cu­pr ins , l ' n foc viu .şi a ţ â ţ ă t o r a rdea in smoala ace lor ochi de muj ic .

Câ tuş i d e pupi i emoţ iona t (spre şi mai m a r e uimire, a doamne lo r ) c ă lugă ru l îu-nain tă îu tăce re . îşi servi î m p ă r t ă ş a n i a şi mul ţumi b i n e c u v â n t â n d pe tătucul ' Iwan .

F Ă C Ă T O R U L DE MINI NI

Imediat se r ă s p â n d i svonul d e s p r e o adâncă ş t i in ţă re l ig ioasă , sf inţenia şi în­ţe lepc iunea m i n u n a t u l u i Raspu t in .

Şi nu numa i preoţ i i , p r o t i p e n d a d a rusă şi ce rcu r i l e pa ln t i s te se lăsa ră cupr inşi de aceas tă sugest ie .

C h i a r m a r i profesor i şi advocaţ i , ofi­ţe r i şi înal ţ i funcţ ionar i se l ă s a r ă con­vinşi d e fa rmecu l ap a r i ţ i e i s fân tu lu i din satul s iber ian P o k r o w s k o j c .

T ă t u c u l T h e o p h a n a d u s e s e că lugă ru l la pa ía íu l m a r e i d u c e s e S tana şi a l soţului ei, la Se rge jewo . . C ă l u g ă r u l reuş i s ă se impuie şi m a r e l u i duce Nicolae Nico-laevici .

Apoi m a r e a ducesă Stana povest i îm­pără t e se i şi a l t e m u l t e î m p r e j u r ă r i îu care acest t i r a n d i n fundur i le S iber ie i , u imise p r in acel nep revăzu t si m i n u n a t spiri t mis t ic .

SPIRITUL PĂMÂNTULUI RUS

Căsca că e r a de imedia tă da to r i e a îmţ iă ră tese i să c h e m e pe acest sfânt Ia palat , la Zarskoc Solo, f i indcă in acesl ţ ă r a n g lăsu ia însuşi sp i r i tu l poporu lu i rus . Şi e r a cu a tâ t ma i uti l cu cât o r i ­zon tur i l e Pvtisiei î ncepeau să se î n t u n e c e ck- semne r evo lu t i onä re .

SUGESTII ÎMPĂRATULUI

î m p ă r ă t e a s a împă r t ă ş i î m p ă r a t u l u i cel auz i te . Totu l e ra pregă t i t p e n t r u ca ely să facă şi a s u p r a î m p ă r a t u l u i o impresi^ sgudu i toa r e . ^

î m p ă r ă t e a s a ii amin t i d e prez icere , , doc to ru lu i Phi l l ipe , cum că le va v e i n

in c u r â n d d i n fundur i l e Rusiei — ui p r i e t e n ca r e îi va ocrot i şi salva di... mu l t e p r imejd i i , c ă u t â n d sâ-1 conving,, că aces ta e r a p r i e t e n u l de sp re ca re pre,, z isese doctorul Ph i l l i pe . ^

Ea mai povest i î m p ă r a t u l u i d e făcui,,, t a i ca m i r a c u l o a s ă a lui l lasputi i i . tio ^ vindeca oameni sufer inzi .

CH E MA RE A LUI RASPUTIN LV T Z A R K O E SELO

D u p ă câ t eva zile do discuţ ie şi sud gestio con t inuă , se ho tă r î chemai-ea lit*v Hasput in Ia pa l a tu l Tzarskoe-Selo . _u:

Boala c r e s c â n d ă a (arevic iului , agn••< vată în ul t imul t imp, con t r ibu i se la n < pedea liotă r î r e a î m p ă r a t ului. ţi

In zi lele d i n turmă, d e câte or i intâr/.i'i in odăi ţa miculu i bo lnav , s u b icoana ho m i n a t ă de a m u r g . î m p ă r a t u l şi împart" t easa îşi u n e a u cugetul în aşteptare tniniinei c a r e le va r e d a copi lul , a supt c ă r u i a veghea gr i ja lor în l ăc r ima tă , ci şi gr i ja î n t r ege i Rusi i .

î m p ă r a t u l si î m p ă r ă t e a s a a ş t ep tau . " .17

N E R Ă B D A R E A SUVERANILOR c

Suve ran i i n u m ă r a u n e r ă b d ă t o r i mini 1 1 1

te le ce se scu rgeau . De câteva ori iii 0/ p ă r ă t e a s a g răb i se s p r e uşă, p ă r â n d u - i - i j ' ai fi auz i t b ă t ă i : „Vine' ' . D a r se întoars" d e z a m ă g i t ă : i se p ă r u s e . ff

C e a s u l d e p e c h e m i n e u b ă t u o r a 9. C í l í

a t â t d e viu aş t ep t a t î n t â rz i a . lmpărP'J t easa începu să t r e m u r e d e nerălxIarP' 1

Inima se umfla şi coboi'a în palp i ta ţ i 7 * Şi ţ a ru l e r a nervos . Eo ' le tà în v r a m j

•de ac*e de ţie birou. în ucaze şi numirţa in c o n d a m n ă r i şi g ra ţ i e r i .

D a r le din u r m ă sfârşi p r i n . cons ta ta , că a ş t e p t a r e a îl i r i t a şi pe c e

P r e a îl copleş ise conv ingerea că acc* a

mujic v e n e a ca un sa lva tor . n

Venea ca un sfânt, c a r e îi va vindeci^ şi \ a reda pe Alioşa.' : a i

Asta e r a d e a j u n s ca să-1 linişteascns şi să coboare a s u p r a iniinei sale o mafbt pace. la

Ѵ\іѴЕП.ЯЛ. / /77/7-1/* 41

RASPUTIN Şl ÎMPĂRĂTEASA RASPUTIN IN CERCUL FEMEILOR DIN SOCIETATE

tunat de ar veni! Stana promisese că îl \ a aduce iu eehi-Igiiil ei delit Sorgcjcw o la Tznrskoo-

cel mai t ă i / in până la ora '>• mpáraiid se ridica şi cobori nd mâna pc timarul ţarinei o l inişti : • .di furii grijă, nu ai nici cel mai

c -motiv de ene rva re " , ut i 'adevàr, nu era nici cel mai mi. (tiv de a se îngr i jora de sosirea în ne condiţii a că lugărulu i . Totul fusese gătit.

POARTA SECRETA

a p r o i i i e r e

a r fi luat dn i -des igur că nu

incăper i le pala-

liicâ păr inte le Grigni-t il intrării I r inc ipah rvenia niciodată în ui. ionlrolid poliţiei pa la tu lu i l-ar li opr i t

ilinlâi. Ar fi t rebuit să pa rcurgă con­ul I tu turor sec re ta r i lo r şi agen ţ i lo r ri desconsă şi i n t e roghea / ă pe acel (t ire ic sa parvie la împăra t pe cale i e ra r -!ă.

PAZA

'ăci suverani i e r a u înconjura ţ i şi im-rm'ţi de o rejea pu te rn ică si i inpene-lilă de agetiji ai Ohrnnioi . în uni forme civili, strei uraţi p r i n t r e ofiţerii pula-ui. între servi tori , până şi p r i n t r e s e r ­oare . I ' iecare vizită e ra cân tă r i t ă şi sitspcc-

â şi fiecare gest, fiecare pas al sil­vanilor ora notat, comenta t în zec i ch­rist re şi rapoar te . )e câte ori nu s u s p n a s e in ipărâ teasa părtăşind lui Niki, solul e i : Süniem zonieri, scumpul meu. icttm însă se p r e î n t â m p i n a s e orice ţin­tă de control . ) portiţă, secretă, dos i tă în p a r t e a cea i puţin f requen ta tă a pa la tu lu i , re.zol-ie si tuaţia. lasputin t rebu ia să p ă t r u n d ă nevăzu t n aceas tă port i ţă , ca re d u c e a î n sp re te t repte secrete , unde îl a ş t ep t a de-;ata ţarilor, Mar ia W i ş n y a k o v a . nsoţitoarea lui, S tana , m a r e a ducesă , buia să a r o p e r e cu p r e z e n ţ a ei cven-ila bănuială a. celor câ ţ iva soldaţi dc

iíardá rataci l i în imedia рчг|еі secrete .

Marin WişniNiikovii t rebuia -a-i a raie (Iliimül până la încăpe r i l e imper ia le .

APARIŢIA

Tocmai când ţa rin se p r egă t ea să-i re­pe t " din nou jai-inei aces te toa te peu t iu a o linişti, uşa se desch i se şi G n -gorie fefimovici. ţ ă r anu l s iber ian apăru în p ragu l c a m e r e i i m p e r i a l e : în caf tanul negru , care ii venea până la picioare, cu ba rba mare şi pă ru l în ncorândi i ' aJă .

Imedia t îu urma lui păşise p r a g u l A işu\-aксл a. Т і іка mâinile împreuna te dciisujn-.i a b d o m e n u l u i in ii lit 11 di ih-ü fe­meilor din ţxrpor mi ra t e de ceva neobiş­nuit .

Cil ochii dcsfâcii|ii de o marc speri ' --turii. cu gura căscata — sta aci i n l a | -sa ic p las t ică a unei mari nedtiniei iri.

Sta aici în p rada unei mari în t reba i i. u i tând că c în falii angl iş t i lor suveran i .

Gr igor io M'imovici se în toarse blajin -pce condiicătoit rea lui şi observ âiuln-i • i ipu 1 n e d u m e r i t , o i n t e rpe l a calin :

ce s t a i Ce este sufletele de mi r a t ă ?'-

Deş tep ta tă la roa l i i a i e la auzul aces­tor vorbe . î ng r i j i t oa rea copi i lor işi di te scama de s i tua ţ ia ei r ea l ă şi zăpăci tă de a nu ţintea lua imediat o l io tă i i r c . roşi până la rădăc ina pă ru lu i , făcu un cnix •niane şi o ş t e r se repede .

In p ragu l uşii nu uiIii vădi cu u n gest, m a r e . m i r a r e şi n e d u m e r i r e .

Gr igor io t . t imovici suri s i re pe rechea imper i a l ă , jenă sau ceremonii- , pirul t u tu ro r ruş i lor .

insa de a mai nerezo lvafa ei

14' si.

iar; fă,

tuia — obraj i i .

Si tnrevieiu

I na I i i i . i nici o

îmbrăţişa întâi pe apoi pe soţia acc-s-

şi îi s ă r u t ă p u t e r n i c pe amândo i

făcu sănă tos .

C Ă L U G Ă R U L D A N S A T O R

Nimic nu-I făcea mai fciuvit j>e I taspu-tin ca d a n s u l . E ra p e n t r u el o e l e m e n t a ­ră neces i t a t e fiziologică. E r a s ingurul mijloc d e a da e x p r e s i e v a r i a t ă simţi-nt intelor şi g â n d u r i l o r s a l e i n t e r ioa re , altfel p ros t dese rv i t e de v o r b a lui insu­ficientă în expres i i co lo ra te .

P e n t r u ţ ă r anu l aces ta s implu d in

beria dansul însemna pu t in ţa de a-şi s t r i -g.t but ur ia . voia bună . şi însuşi cân te -iul vital al ex i s ten ţe i sale. E r a o n iH ' es i -ta te ca şi aceia de a bea . a mânca .

Oănţii 'iud. acele t u r b u r ă t o a r e d a n t u r i religioase-, a t â t dc f r équen te în secte le din Rusia, cai nea şi t i up t i l lui Rasput iu s e clibei-iui de toate încă tuşă r i l e dest i nelor a tavice , t rupu l Ini se in log ni iu liniile m a i c i niponii a p l an t e lo r şi de­venea (lin ce in ce mai lin. mai imate­rial .

( ând înepen să danseze . se învâr te , і iiitâi incet. cu paşi m a r i : t i e p ţ a t făcea paşi mai mici. mai măi iiuţi. jiâiia ce ti l i ­pul lui ur iaş d ispărea uşor în invâ r l i iu r i • ' e s l redel .

ACCESE DE H ISTE RIE

S-e iiilâiii) la <idc s i ii ( i i in i e n i i | as-cul luloa rcloi sale leligiiiiise, cineva sa înceapă a cânta , vriei le se înmul ţeau , toa­ta musa іпсереа să cân te cu el laolal tă .

Deodată , săi ia pes te masă şi în mijlo­cul odăii —- începea un dans ciud.it şi t u l b u r ă tot'.

Dansând apoi se ap rop i a în î n v â r t i t u i i (le una din femeile din nobi l ime ca re (ân ta i i şi d in fugă o lua la dans . O îm­bră ţ i şa , o a l ă tu ra , o s t rângea , şi dansul lui d e v e n e a clin ce in ce m a i t u rbu rn to i si mai în f ie rbân ta t . Degete le sab- a l u n e ­cau şi se înf igeau în c a r n e a ci/. P r i v i r e a lui ha luc inan tă o a m e ţ e a . Din ce în ce mai a p r o a p e sirnjea r ă su f l a r ea lui, p â n ă i se a b a n d o n a cu to tu l expia tu l în t r o fu lge ră toa re historié.

Cu b r a ţ e l e s a l e p u t e r n i c e . Raspu t iu o linca câ teva clipe, p r i v i m l o . apoi o de ­punea pe b r a ţ e l e femeilor .

Acestea o mângâia ţ i şi o a t ingeau cu c-\ lavioasă şi pas iona tă adoraţ i i - ca p c un lucru sfinţit .

R A S P I T I N DANSEAZĂ G O L

Or.yiile sa le aveau loc la „Vila Rode' ' . O d a t ă n i ş te p r i e t en i îi poves t i r ă cie un cor dc ţ igani , nema ipomen i t , ca ic a r fi de auz i t în r e s t a u r a n t u l „ Ja r ' ' .

R a s p u t i n iubea e n o r m muz ica şi coru­ri ie de j igani , a ş a că îi u r m ă imedia t .

Vinul curse; gâ r l ă . S t a r e ţ u l era. un m a r e b ă u t o r .

1

48 UNIVERSUL LITERA

C u capu l t u r b u r a t d e alcool şi d e te­mei', h a l u c i n a t de zecile de g l a su r i ale ţ igănci lor din cor, R a s p u t i n p u r c e s e u povesti fe te lor scene in t ime de là C u r t e a imper ia lă .

Ară t ă apoi cum ob i şnu ia el să danseze la cu r t e .

Scoase vesta p e ca r e e r a u b roda te Mori de m â n a î m p ă r ă t e s e i şi o depuse pe masă , apoi , f ă ră ca c ineva să fi avut t imp să-1 op rească svâ r l i şi ce le la l te \ est m iu te .

Complect gol, f r edonând cân tece bise­riceşti —începu să danseze în mi j locul sălii u n dan t r ăp i to r , fascinant , nemai­văzut.

Când pol i j ia î l d e ş t e p t ă d in vâ r t e ju l dansu lu i , R a s p u t i n povest i de u n d e vine acest dant .

Vorbi d e P o k r o v s k o i e , s a tu l lui de­p ă r t a t d in Siber ia .

Aoolo t ă i a u t o a t ă ziua a rbor i mari in p ă d u r e . Arbor i pe ea ni nu-i p u t e a u cu­p r inde ~i oameni .

C â n d poposea sea ra , făceau un foc m a r e pe z ă p a d ă si dansau apoi împre­j u r a i lui cân tând până după miezul nopţii.

RASPUTIN PRIMEŞTE

Raspu t in p r i m e a m u l t ă lume . După s lu jba de d i m i n e a ţ a pe c a r e o

a scu l t a la b iser ica Afonskoje Pod v o i je delà 10 în sus p r i m e a în t r ' una .

In a n t i c a m e r a lui se înghesu iau foşti >i ac tua l i miniş t r i , ministeriabili i , p re la ţ i , p a r l a m e n t a r i , femei d i n nobi l ime, gene­rali , mar i duci şi d iverş i d i rec tor i do t rus tur i şi b ă n t i .

INTERVENŢII LA CEI DE SUS

f i eca r e îşi a v e a d u r e r e a şi năduful său f i e c a r e venea cu un bacşiş g ras .pe care il d e p u n e a in mâin i le c ă l u g ă r u l u i , ca re e ra foar te sensibi l la astfel de d a r u r i .

Veneau şi oameni d in popor că ro ra li se î n t â m p l a s e o nenoroc i r e m a r e în fa­milie. Deze r to r i s a u - e o n d a m n a ţ i la moar-ie. Puşcă r i a ş i evada j i s a u moaşe c r imi ­nale, toţi p ă ş e a u p r a g u l casei sa le c u nă dej dea că Rsput in le va a ju ta . C ă dacă va fi uevoe va p u n e în mişca re delà funcţ ionar p â n ă lamiiiiiistru şi de là m a r e duce până la ţar .

Căci e l e r a doa ră . . .Ţarul Ţarilor '". Veneau şi mulţ i o a m e n i nevoiaşi pen t ru

solieitn a ju toa re .

D Ă R N I C I A LUI

Darn ic şi superb . Raspu t in t r ecea p a ­chetul de b a n c n o t e d in m â n a b a n c h e r u ­lui în acea a s ă r acu lu i fă ră a-1 fi numâ-la t măcar . De aceea faima lui a junsese enormă .

Pen t ru c ine nu avea ceva p r e c i s de i r a n j a t cu ei, era to tuş o datorite să-i vadă. să se a p r o p i e d e le, să-i a t ingă pu lpana ha ine i sale .

P r i n t r e viz i ta tor i i lui frecvenţi eruu mai a les femeile .

Act r i ţe le n e d r e p t ă ţ i t e , maici! u i ta te in sch i tu r i de vi t regi i , d o a m n e delà pala t . I h i ii ii i ic de - intr igi , femei şi fete s imple dini popor.

Aces tora Rasput in nu le cerea decâ t bacşişul umed nl buze lor şi o f randa cal­dă a t rupu lu i 'or pe ca re ele î] ofereau bucuros .

Iuti o v r eme obiceiul de a se oferi că­lugă ru lu i a j u n s e s e o necesitate în anu­mite s t ra tu r i femeeşti .

Aprop i e r ea lui te purifica şi te sfinţia.

MISTICISM

Femei l e ca r i t r e ceau pela el, duceau în ochi o l i că r i r e şi un j a r vecine cu ne­bunia şi se s imţeau ferici te a-i fi apa r ­ţ inut .

Se p u t e a u auzi mereu în a n t i c a m e r a lui d i seu ţ iun i d e aces t soi, î n t r e o doam­nă ca r e venea cu gândur i absolut se­rioase p e n t r u o in t e rven ţ i e şi o fată oa­r eca re :

De ce n u vroi ţ i să-i apa r ţ i ne ţ i ? Cum pute ţ i refuza p e un afâut '. D o a m n a r ipos ta con t r a r i a t ă şi t r i s tă : — • Bine d a r ce fel d e sfânt este acesta

ca re a r e nevoie d e d ragos te l u m e a s c ă f O fel d e sf inţenie os ie aeas ta ?

— El sfinţeşte tot ce t rece pnin mâna lui. era răspunsu l letci .

— Şi aţi fi d i spusă să-i u rma ţ i do­r in ţe le ?

— Desigur . 1-aui şi a p a r ţ i n u t şi mă simt fericită de a tunci şi m â n d r ă de asta

- - Bine d a r clacă aţi fi căsă to r i t ă ? Ce a r spune b ă r b a t u l Dvs. do as ta ?

— O, ar socoti-o ca o m a r e cinste . Ea I l a spu t in femei le aflau împlini in-a

a (două dor in ţ i car i p â n ă a tunci li se p a ­rc au irealizabile: deodată :

Sa t i s facerea adâncă a nevoii le l igioa-se şi m u l ţ u m i r e a că.rnei f lagelată în t r 'un ames tec de adora ţ i e si Imto t i e .

APARIŢII NEOBIŞNUITE

Reun iun i l e d e femei aveau ioc in fie­care d u p ă amiază , la ol acasă .

Delà t eme le re l ig ioase şi delà intve-p ă t r u n d e r e a fizică p e c a r e o încerca fie­ca re dim femei g iugiu l indu-se şi Igsân-du-se s ă r u t a t ă de s t a r e ţ t r e ceau apoi la c a n c a n u r i l e polit icei şi pal ihi lui şi la g l u m e obscene .

Câ t eoda t ă , din <Insul unei uşi deschise r ă să r ea capul uuui bă ia t c a r e râdea în­t r 'una t â m p şi se s t r âmba la femeile din socie ta te .

Dacă v r e ' u n a din femeile nou veni te se spe r i a şi în t reba ce în seamnă apar i ţ i a as ta , I §

Rasputi i i r ă s p u n d e a bonom : ..V. fiul meu Mitja . nu e iu t o a t e min­

ţile. I se p a r toate c a r agh ioase şi r âde tontă z i u a ' .

IN CAMERA DE AŞTEPTARE

Diu c â n d îu când , pă r ă s ind masa fe­meilor din suf rager ie . Raspu t in t recea in (camera d e a ş t e p t a r e .

La a p a r i ţ i a lui toţi î n c r e m e n e a u , delà ţ ă r a n p â n ă la min is t ru ; de là contesa p â n ă la -cocotă.

b inevoi to r el. si apleca c ă t r e fiecare, a.scultându-i j a lba .

Dacă femeia oare. i se p lângea de ceva era mai f rumoasă, o invi ta să a ş t e p t e în camera lui ele lucru. Odaia asta era si odaia r i tua lu lu i sexual .

Imedia t ce uşa se închidea şi gloata r ămân ea s ingură . începeau poves t i r i le . Femei le car i se împă r t ă ş i s e r ă elin fnrnie-cile odăi i comentau pe şopt i te bucur ia ce le cupr insese după ce p l i n păcat a-j u n s e s e r â la e l i b e r a r e .

C â t e o d a t ă d in odaia de lucru se- .in-ziau şi ţilpeto.

Vase s p a r t e săr iau in ţ ăndă r i , lovind uşile sau geamur i l e .

Femeia î n a l t ă şi f rumoasă c a r e in t ra -se să roage p e n t r u g r a ţ i e r ea soţului ei d e p o i t a t în Siber ia , icşia p l ângând des­plet i tă şi cu ves tmin te le r u p t e şi se du­

ce-a sâ r e c l a m e la întâia ciVcumscrip de pol i ţ ie .

Telefonul de là I zarskoe-Selo pui r a p ă t unor astfel de scanda lu r i .

Ciuful i t şi cu h a i n e l e be ţ i te, sgâriat in s g a r i c t i u i l e încă sânge rând . Rasp tiu pleca la pa la t .

P r i n t r e v i z i t a toa re se аПли de niti or i femei ca r i veneau să roage p e Ii din casă. a lui R a s p u t i n s'á le î a c â Ш» n-i pu tea spăla c ă l u g ă r u l u i rufe le mi d a r e .

Se rv i toa rea int ra în odae şi se îi poia cu un p a c h e t m a r e de b o a r f e ca re il t r ecea fer ici te lor spă l ă to re se og zionale.

In deosebi rugau ca rufele ce le mese «â fie foarte- mult pu r t a t e .

M O A R T E A El I

Rasput in a mur i t ucis (\v mâna I: I abeannhiiii Pu i i şch iev ic i .

A fost a t r a s i n t r ' o cu r să la p r i n ţ u l 1 l ix Iosupof u n d e a s'a p romis cunoşlii eu o p rea frumoasă eloamuă pe ca r e tuf mul t s'o cnnoască .

Din p ră j i t u r i l e o t răv i te R a s p u t i n | mânca t foar te mul te . lo tuş i n 'au avf a sup ra lui nici o inf luenta nefastă.

D e s p e r ă r i i şi n e d u m e r i ţ i i cefora voiau să-1 omoare , şt i inţa ii-a răsţpn de-ab ia a c u m : zahă ru l din praj i t f neu t r a l i zase o t r ava .

D e s p e r a r e a lor e r o c i i in cl ipa ca şi câ teva focuri do revolver nu reuşj a r ă p u n e extruorrlituira xitaUtate a căi g ă n i l u i aces tu ia cu t rup ele- uria.ş. câteva focuri — şi e | căzu .

Ea a f l a rea vestei d e s p r e d i spar i ţ i a Rasput in şi mai spe rând in regăs i rea ţar ina telefona ]>e front ţ a ru lu i sa vj d e u rgen ţ ă .

Aflară apoi d e s p r e moar t ea lui. m a r e şi p r o f u n d ă de spe ra r e şi mâinii ii su pr inse .

Oc ro t i t o ru l şi b inevo i to ru l lor, celf le p r e v e s t i a şi îi p r e z e r v a de toate lele, nn mai e ra . C ine o să-i ma i aji deacnm in î m p r e j u r ă r i l e unu i viitori se a n u n ţ a groaznic ?

CUVINTE P R O F E T I C E

Şi dacă in c e r cu r i l e î na l t e a le Rul bucur i a fu maro o triftete toi atâii mare- cuprinse, ţ ă r a n i i din t oa t e ungi) i i le Rusiei .

Făcă to ru l ele minuni , b u n u l şi gel rosul lor p ă r i n t e ; C ă l u g ă r u l -care se 1 sose să . spună a d e v ă r u l Ţ a r u l u i şi te mant i le — nu mai e ra . M a r e d o l j u l lăsă a sup ra lor şi ei işi a m i n t i r ă d e "»| bele lui Raspu t in : 1

. .Dacă mor eu . j a n i ) o să-şi pàal e-iirâ rid eoronna ' ' ' 1

TIP ZIARULUI „UNIVERSUL" STR. BREZOIANU, No 11