,,1f3ra~jmlt~ .., ckcj - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului...

of 66 /66
,I" . , '.1 -';- " i: .. , . E , " . -" ""!:- .. u " CKcJ.b 1!J!J6 1

Upload: others

Post on 16-Sep-2019

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

,I"~'j,.,

'.1

-';-

"

i:

..,.

E,".

".I,,~

-" ""!:- ..

u"

,,1f3RA~Jmlt~"

CKcJ.b1!J!J6

1

Page 2: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

.....

f/( '£'1/1S'T51'£f/(51S!M'lIS ?{.r. 6/1996

Area numar al revistei a fost editat eu sprijinul financiara1 Fundaliei SOROS - pentru 0 Societate Deschisa

- ---- ---

Page 3: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Colectiv de redactie: ijerban Marin Basarab (presedtnte ERASMUS)Alina Tudor (redactor-set)Dragos PetrescuAlina Minghira§Simion CaJtia

Revista a Societitii de Studii Istorlce ERASMUSB-dul Republicii nr. 13Facultatea de Istorie, etajul I, sala 101

Coperta 1: Erasmus din Rotterdam - de Albrecht Durer (1471-1528)

. .. " .

Page 4: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Editat de Ci!C Tel/Fax: 222.33.18; Bucure~ti - 1996

l\\\~ ,",tlU 'f/,q,'#~ .......Tlc"' 11'1,>..... '

•••. Hf.....' '

.tucu••t'\

"

Page 5: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

ii

Page 6: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

CUPRINS

EDITORIAL 7

STUDn

• Serban Marin BASARAB: Prezenja §i propaganda bogomilicala nord de Duniire (I) 8

• Ruxandra MO~A: Instrucjia negustorilor din Brasov la sfaf§itulsecolului al XVIII-lea §i inceputul celui de al XIX-lea ]6

• Alin CIUPALA: inceputurile §colii romanesti inMacedonia, Epir §iThesalia (]864-]877) 28

• Jaroslaw SUCHOPLES: The Finnish Foreign Policy and SovietProposals from 1938 and the First Months of ]939 39

DOCUMENTE INEDITE

• Lector dr. Gheorghe ZBUCHEA: Romania §i regele Carol I in anul ]914 47

NOTE DE LECTURA

• Ion Mamina, Ion Bulei: Guverne §i guvernanji (Alin Ciupala) 56

• Revue des Etudes Roumaines, XVII-XVIII, 1993 (Alin Ciupala) 57

• Arhivele totalitarismului, an II, TIr. 1-2/1994 (Alina Tudor) 59

VIATA ~TIINTIFICA

• Revenirea intelectualilor. Bronislaw Geremek §i modelui polonez(Dragos Petrescu) 61

• De Ja Fantorna lui Gheorghiu-Dej 1a Spectrullui Nicolae Ceausescu(Dragos Petrescu) 6]

• Sesiunea de comunicari §tiinlifice a studenjilor istorici, ]-4 mai 1995,Cluj-Napoca (Alin Ciupala) 62

BULETIN BIBLIOGRAFIC

• Istone Moderns (Alin Ciupalii) 63

Page 7: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de
Page 8: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

EDITORIAL

~erban Marin BASARAB

Constituirea in 1991 a Societajii de Studii Istorice "Erasmus" a marcat 0

urgenja care tmplinca sfera de preocupan a unui cenaclu sau cere §tiintific. Faptulca mai lua fiinja 0 societate nu raspundea unei mode, ci unei acute nevoi de comunicare§i dezbatere, unui sincer interes al studenjilor de atunci §i de oricand ai Facultajii deIstorie: interesul de a-si desavar§i pregatirea profesionaIa la 0 alta anvergura, lntr-unalt tip de mesaj §i ell 0 alta finalitate §tiinpfidi.

Din acel moment, statutul de membru al Societapi ,,Erasmus" a tnceput sliproiecteze 0 etapa in devenirea a ceea ce se poate numiun istoric tntr-o maiadecvataaccepjiune a termenului. Chiar §i numai amanuntul ca, in decursul timpului, din cadrulSocietapi ..Erasmus" S-3U format (mai exact, §i-au precizat opjiunea) unii aetuali cer­cetatori in domeniu gireaza 0 anume calitate §imotiveaza Intrucjltva 0 anume satisfactie.

Afiliat la ISHA (International Students of History Association), ..Erasmus" apermis membrilor sai, prin prezenja la conferinjete acestei organlzapi Intemajionale.un contact mai direct, ceca ce a operat modificari de optica §i mentalitate §tiinlifidi,sanse de formulare a unci atitudini mai eenzurale lntr-un domeniu eu atatea labilitaji"interpretative".

Din perspectiva acestui tip de colocviu se poate aprecia di imaginea Facultatiide Istorie a Universitatii Bucuresti a avut in "Erasmus" aeel cadru suplimentar deexprimare in contextul prilejuit de congresele de la Tours (1993), Utrecht (1994),Mainz (1995) sau in cel al seminariilor intemationale (Gdansk, 1993).

Bunei reprezentari In cadru1activitatii ISI-IA sau a1 lntrunirilor ell ceilalp studenjidin tara nll ii eorespunde tnsa a imagine pe masura tocmai in interiorul Facultajf deIstorie. Fapt regretabil, dar care ne.:a obligat sa fixam prioritali §i urgenje noi Incepdndchiar ell prima parte a anului 1996. Intre acestea, organizarea unor conferinje deschise,antrenarea unui numar mai mare de studenji, dar §i contactarea celorlalte centreuniversitare, sc inscriu prioritar.

7

Page 9: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

STUDII

PREZENTA15I PROPAGANDA BOGOMILICALA NORD DE DUNARE (I)

Serban Marin BASARAB

Fenomenul de sincretism, freevent la aparipa oricarei noi religii, a facut ca,o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare.Dintre acestea, credinjele de nuanja dualista (de sorginte persana'j ocupa 0 pozijicaparte. Ca urmare, nici religia cre§timl nu a fost scutitii de "presiunea" unor erezii,care sa incerce un compromis intre credinta lui Hristos §i cultele dualiste. Astfel auluat nastere secte ca gnosncismul- sau maniheisrnul', ce au cunoscut 0 relativepopularitate in primele trei seeole ale erei crestine, ell precadere in provinciile asiaticeale Imperiului roman. Condamnate §i pngonite, in special dupa legiferarea religieicrestine in Imperiu, ereziile respective nu au incetat, pe ascuns, sa se desfasoare §isa-§i sporeasca numarul adeptilor. Ultima lor forma de exprimare in Asia a constituit-opaulicianisrnul", a carui rezistenja in taja legitimistilcr ortodocst este demna de admirat,ea extinzandu-se pe parcursul a patru secole: de la rnijloeul secolului a1 VII-lea panain anul 970, cand Imparatul bizantin loan Tzimiskes! ii stramuta definitiv pe paulicieniin Tracia, in preajrna orasului Filipopol. Este zona in care anterior un alt imparat,Constantin V Coprorumul", colonizase elemente orientale arrnene §isiriene, de accleasitendtnje din punet de vedere a! confesiunii".

In acpunea sa, Tzimiskes recursese insa 1a un compromis, permijandu-teereticilor Iibertatea rehgioasa. Iar consecinta nu a intarziat sa apara; se Inregistreazao larga raspandire a dualisrnului in Peninsula Balcanica, dintre denumirile saleimpunfindu-se in final cea de bogomilism". Din Balcani, aria de penetrate a acestorava ajunge sa cuprinda regiuni occidentale - Italia de nord, Germania, sudul Franteis.a.m.d.?

In privinta cvolupei acestei erezii in sud-estul continentului european (avandca centru de iradiere teritoriul Bulgariei, chier §i dupa cucerirea accsteia de catreBizant?':"), ca §i a conceptiilor sale, aces tea sunt cunoscute mai degraba indirect, prinscrierile care au combatut erezia in ansamblu, de pe pozitiile oficiale ale ortodoxismului.Dintre izvoare, cele mai complete descrieri apar in .Predica prezbiterului Cozma"(sec. X)lO §! .Panoplia dogmatica" a lui Euthyrnios Zygabenos (tnceputul secolului alXll-lea!"). In ceea ce prweste inceputurile sectei, lucrurile par limpezi: "S-a Intamplatca in ami dreptcredinciosu1ui tar Petru'", sa se iveasca pe pamfintul bulgaresc unpreot cu nume.le Bogomit.;"!'. Interpretarile asupra numelui fondatorului suntdiferite!", dar oricum ar sta lucrurile sub acest aspect antroponimic, fie ca este vorbade Bogomil, sau de Jeremia, sau de Teofil §.a.m.d., un fapt este cert: in anii acestuipredicator, erezia cunoastc 0 eflorcscenja tara precedent pe teritoriul celui dintaijarat bulgar".

Raspandirea sa a dus - in mod inevitabil - la contrareactii. Bogomilii suntpersecutap. Sunt cunoscute actiunile in acest sens aLe Imparatului Alexios I Comncn"sau ale marelui-jupan a1 Serbiei, Stefan Nemanja'". In special aceasta a doua pngoanava conduce la un adevarat exod avand ca linta Bosnia, unde vor gasi un adapostprielnic §i unde doctrina bogomilu va deveni chiar religie de stat Ja un moment dar,sub banul Kulm'".

8

Page 10: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Dar persccujiile nu au putut opri raspandirea noli rnvajatun, datorita in primulrand conditiilor favorabile din Bulgaria". Doctrina cosmogonica propovadutta debogomili satisfacea spiritul popular; ea gasca explicajf tuturor problemelor existentiale,cxplicatii ce nu apareau in dogmele ~i formulele crestinismului oficial. Paganismulslav insusi cultivase concepjf similare celor dualiste bogomilice"; iar sarbatorile.nhiceiurile, cantecele vechi slave au fast adoptate de bogomili. Acest lucru le-a ajutatenorm in desfasurarea unei propagande eficace. Predicatorii bogomili cunosteau binencvoile eelor de rand, adresfindu-li-se pc Inteles. La randul lor, doctrineIe saciaJepredicau Iibertatea §i Independenja, opunandu-se influenjei §i ulterior stapanirii hizan­tine. Ei l-au sprijinit pc jarul Samuel-' in Incercarea aeestuia de a rezista in fejabizantinilor §i tot ei i-au ajutat in 1185-1186 pe frajf Petru §i Asan sa Intemeieze unnou stat, ostil Bizanjulur-'. De asemenea, persecujiile la care au fast supusi au avutun efect invers: in ochii maselor, ereticii au devenit martiri, luptatori consecvenjipentru un mare idea]23.

Carre mijlocul secolului al XIV-lea se dezlanprie 0 noua prigoana, sub [arulbulgar Ivan Alexandru'", care apare rnsa ca tardiva, Bogomilismul contribuise dejala crearea unui folclor literar balcanic. Dualismul prornovat de eretici se lnfiltrase lanivcl popular, cu precadcre in randul celor Iipsiti de carte §i de cunostinte teologice.La aceasta i§i adusese a contribujie deosebita §imodalitatea de propagare a rnvajanmi:caracterul ei oral §i, mai ales, lntr-o Iimba pe intelesul marii mase a populajlei, com­parativ...cu exprirnarea in serfs §i in Iimba greece, ce sta Ia baza propagandei ortodoxe.

In atare condijii, nu este de mirare ca inca in secolul al XVII-lea mai pot fiintalniti adepp ai ereziei in teritoriul bulgar, autointitulati "pavlicheni"25. Acest saltpeste veacuri este necesar, tntrucat ramasljcle bogomilice migreaza in acest secollanord de Dunare'"; faptul, care nu suporta nici a Indoiala, ne permite sa facem 0

paralela cu ceca ce s-ar f petrecut cu strabunii acestor "pavlichieni" in vremurilepcrsecuttilor unui Stefan Nernanja, Borila sau Ivan Alexandru din secolele XII-XIV§i sa conchidem astfel asupra unor ernigrari identice §i 10 aceeasi directie.

Ne punem intrebarea: de ce limanurile noastre ar f putut constitui un tarampnclnic pentru a astfel de propaganda? Motivelor prezentate in cazul Balcanilor (Inspeja, teritoriul buIgar) Ie adaugam inca unul; B.P. Hasdeu 0 spune destul de clar:"de la 950 Ia 1650, in curs de §ase secoli (sicl), bogomilismul a putut sa exercite 0

influenja oarecare, mai mare sau mai midi. dar totdeauna directa, asupra lnvecinatilorromani, Dace aceasta nu s-a resimpr Ia noi lntr-un mod zgomotos, cauza principaldeste cunosaua toterarqd a clerului roman carele se prefacea ca nu vode abaterile celt:marunte, iar in parte, §i ignoranta dogmatica a acestui clef, care nu-i permuea a stabilio distinctiune precisa intre eres §i ortodoxie... (s.n.)27; este vorba aici de acel mic c1errural, acel "cre§tinism de lara, taranesc, rural", cum ll numea Iorga". Ignoranta saori foarte pujina preganrc in materie de dogma se va fi caracterizat in general printr-otoleranja. in Iimitele largi ale unui crestinism popular.

Inainte de a proba prezcnta §i caracterul rniscarii bogomilice in teritoriul nord­dunarean, ar fi necesara a incursiune fie chiar ~i succinta In explicarea doctrine!religioase a bogomililor.

Izvoarele de care dispunem-" preztnta punct ell punct - pentru a comhate apoisistematic - conceppilc bogomilice, astfel indi! fie §i numai pe baza lor ne putern facea idee clara asupra a ceea ce a inscmnat sistemul de concepjii ale sectei. Cele douapersonajc care ocupa pozipile centrale in doctrina cosmogonica a bogomililor suntDurnnezeu (principiu a1 Binelui §i creator al lumii spirituale, invizibile §i eterne) §iSatanail (principiul Raului §i rnuritomllumii materiale, vizibile §i trecatoare). Cuprinsde 0 arnbitie nemarginita, Satanail, fiul intai nascut a1 lui Durnnezeu, se rascoalaimpotriva Tatalui, atragand de partea sa a ceata de ingeri. Conspiratia e§ueaza, iar

9

,

Page 11: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Satanail se prabuseste din inaltimile Cerului, tmpreuna cu ingerii raLvratitPO. Satanailar fi creatorul pamantului, al unui nou cer (de data aceasta, material), al plantelor~i animalelor, al trupului omului, Intr-un cuvant a tot ceca ce este materie. Dornnialui pe pamant ar echivaia (in viziunea bogomilica) cu epoca vetero-testamentara. Deaici - repudierea Vechiului Testament de catre ereticii bogomili (vedem aid 0 COTI­

tinuitate a ideilor vechilor gnostici), din care nu se retin ca elemente pozitive decfitPsaltirea §i cei 16 Proteji". In rest, chiar §i Moise este considerat ca unealta a luiSatanail'". Vechiul Testament ar f fast plasrnuit ell scopul de a se face apologia aceleiepoci din istoria iudeilor in care ar fi precumpanit puterea lui Satanail.

De aceea, Dumnezeu a trimis pe un at doilea fiu al sau, Logos-ul, care,lnvingfindu-l pe Saranail, il degradeaza in Sa13033, iar EI, Logos-ul devine Hristos.

Plasfind in centrul conceppei lor antiteza suflet-trup, bogornilii propun ca idealde vieja descatusarea sufletului de sub tirania corpului §i ferirea lui de amagiriletrupesti ale Satanei. De aid, viata lor aproape ascenca", mergand pana Ia ruperealegaturilor de familie, evitarea casatoriei35, renuntarea la averi, viaja retrasa, Acestmod de viatii va avea §i e1 un rol in reuqita prapagandei desfasurate de bagomili inrandurile maselor",

Viziunea lor de a respinge tot ce este material ii conducea la combatereaoricarui cult: al sfin!ilor37 §i at Fecioarei Maria", al moastelor, al icoanelor'". Nuadmiteau tainele'", Iiturghia 0 eonsiderau ca inutilii41 (cu cxceppa rugaciunii "Tata]nostru"42), crucea reprezenta pentru ei doar unealta cu care Diavolul chinuise peIisus43§i, mai mult decat orice, vedeau in Biserica un laca§ al Satanei''", Preojii crestinierau comparaji cu fariseii §i saducheii din Evanghelii, astfel incat era repudiata oriceierarhie bisenceasca'".

(va urma)

NOTE

1. Din bogata literatura referitoare la religia oficiala pcrsana, zoroastrismul,lucrarile care s-au ocupat eel mai indeaproape de problema raportului Binc-Rau sunt:Geo Widengren, Die Religionen Irons, Stuttgart, 1965; in trad. fr. Les Religions del'lran, Paris 1968; J. Duchesne-Guillernine, Ormazd et Ahriman. L'averuure duulistedans l'Aruiquue, Paris, 1953; R,C. Zaehner, Zurvan. A zoroastrian dilemma, Oxford,1955; Ugo Bianchi, Zaman i Ohrmazd, Torino, 1958; C. Zaehner, The Dawn andTwilight of Zoroastrianism, lomira, 1961; Mary Boyce, A History of Zoroastrianism, I,Leiden, 1975 §.a.m.d.

2. Despre gnosa crestina §i eventualele sale influente asupra gandir» cresttne,in: J. Dupont, Gnosis. La connaissance religieuse dans les Bpi/res de Saint Paul, Louvain,1949; M, Simonetti, Testi gnostici ctistiani, Bari, 1970; Gilles Ouispel, Gnostic Studies,vol. I-II, Istanbul, 1974-1975 §.a.m.d.

3. Maniheismul a constituit a sursa pentru controverse pasionate inca in is­toriografia secolului a1 XVIII-lea: Isaak de Beausobre, Histoire critique de Manicheeet du Manicheisme, vol. I~II, Amsterdam, 1734-1739, Dintre studiile din secolul nostru,remarcam: H.Ch. Puech, Le manicheisme. Son fondateur, sa doctrine, Paris, 1949;Francois Decret, Mani et la tradition manicneenne. Paris, 1974; L.J.R. Ort, Mani. Areligio-historical description of his personality, Leiden, 1967; Raoul Manselli, L'eresiadel male, Napoli, 1963 §.a.m.d.

4. 0 prezentare Istonco-teologica bine documentata, la: Steven Runciman, LeManicheisme Medieval. L'heresie dualiste dans Ie Christionisme, Paris, 1972 (traduceredupa edi'[ia de baza, din 1949), pp. 30-60; se poate adauga Robert Browning, Eyzantiumand Bulgaria. A comparative study across the early medieval frontier, Londra, 1975, in

10

-'~-------------------------

Page 12: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

legatura cu stramutarea paulicienilor in zona Traciei. Izvoarele pentru istoriapaulicienilor, sunt prezentate in : Les sourcea grecques pour l'histoire des Pauliciensd'Asie Mineure, in .Travaux et Memoires", 4, 1970, Paris cuprinzand: Petru din Sicilia(Petrou Sikeliotou - Istorta hretodes elenhos te kai anktropereskeneskai matatas aireseoston Manichaton, ton kai Paulikianon legomenon prosopopoietheisa os pros tonamiepucopon Boulgartas), Petru Egumenul (Petrou elahfstou monahou kat egoumenouperi Paulikianon ton kai Manichafon), Photius (Fotfou tau agiotatou arhiepiscopouKonstantinoupoleos en syn6psei diegesis tes neofanoas ton Manichaton anablosteseosv(pp. 3-184), aliituri de farruulele de renegare (pp. 185-207). Bogomilii nu au fast nicici scutiti de comparaui §i chiar confunda]i eu maniheenii §i,de asemenea, eu paulicienii§i massalienii (v. .Panoplia dogmadca'' a lui Euthymios Zygabenos, in J.P. Migne,Patrologiae cursus completus. Patrologiae Graecae, tom CXXX, Paris, col. 1289),fenomen explicat in: Dimitri Obolensky, The Bogomi/s. A Study in Balkan Neo­Munichaeism, Cambridge, 1948, pp. 233-238; D. Dragajlovic, Bogomilstvo no Ba/kanui u Maloj Azii (cu rezumat in lb. franceza), Beograd, 1974, pp. 216 §.u.; J. Gouillard,L 'heresie dans I'empire byzantin des origines au XI? siecle, in "Travaux: et Mernoires",1 (1965), pp. 299-325. 0 abordare generalii asupra paulicianismului, §i in: E. Papavici,Istoria bisericeasca universald§istatistka bisericeascd, vol. II, Cernica, 1926, pp. 338~342,iar des pre continuitatea maniheism-paulicianism-bogomiIism, in: ibidem, vol. III,Bucuresti, 1927, pp. 135-136. Problema a fost reluata in D. Obolensky, op. cit; incapitalele .jqeo-Maruchaeism in the Near-East" (pp. 28-58), "The Rise of BalkanDualism" (pp. 28-58), .Bogomtlism in the I"' Bulgarian Empire" (pp. 111-167).

5. Anii de domnie: 969-976.6. Anii de damnie: 741-775.7. E. Papavici, op. cit., vol. II, p. 340; D. Obalensky, op. cu.; pp. 59-61. Unii

savanp bulgari au mers pana acoIo Incat sa susjma convingerile dualiste ale triburilorprotobulgare inainte de trecerea lor in Europa, datorita unui contact anterior cutriburile uigurilor din Asia Centrals (I. Dujcev, Aux origines des courants dualistes...,in RESEE, 1, 1969, p. 51-62).

8. 0 adevarata "concurenta" in ale ereziei a fost secta euhijilor, raspandita deasemenea in regiunea Traciei §i promovand in Iinii mari aceleasi conceppi dualiste;euhipi au disparut treptat, ca urmare a persecupilor jmparatului Alexios I Comnen(1081-1118),0 parte dintre ei continufind activitatea alaturi de bogomili; v. E. Popovici,op. cit., voL III, p. 136. In afara Balcanilor, concepjii dualiste se lntfllnesc §i la altecomunitaji, de mai mica importanja: tondracitii (in Armenia; ibidem, vol. II, p. 341),athinganii (in Frigia; ibidem, vol. II, pp. 341-342), fundagiagijii (in Asia Midi; ibidem,vol. III, p. 136), erezia monahului Nifon (tot pe teritoriul Imperiului bizantin; ibidem,vol. III, p. 138), valhvii §i strigolnicii (in Rusia; ibidem, vol. III, pp. 138-140).

9. Pentru patarini, v. St. Runciman, op. cit., pp. 86-105; pentru anumite informajii,este inca valabil §i Isidor Iesan, Secta paterana in Balcani §i in Dacia- Traiana tmpreunacu istoria Balcanuiui pana la ocuparea lui definitivd prin osmani, Bucuresti, 1912; v.§i Cinzio Violante, La Pataria milanese e la riforma ecclesiastica, Roma, 1955. Pentrucathari, se pot consulta: St. Runciman, op. cit., pp. 106-152; Arno Borst, Les Cathares(cu 0 foarte bogata bibliografie); Christine Thouzelher, Catharisme et vatdeisme enLanguedoc tl /0fin du XII' et au debut du XIII' site/e. Poluique pontifica/e. Controverses,Paris, 1%5; idem, Un traue cathare inedit du debut du XIIl'site/e, Louvain, 1961;H.Ch. Puech, Sur le manicheisme et autres essais, Paris, 1979, capitolul "Catharismemedieval et bogomilisme", pp. 395-427; Rene Nelli, Ecruures Cathares, Paris, 19e:;;inca. de actualitate este §i C. Schmidt, Histoire et doctrine de La secte des Cathares ouAlbigeois, Tom I-II, Paris, Gencvc, 1848-1849. Pentru albigensii din sudul Frantei,facem trimitere Ia: P. Belperron, La Croisade contre lesAlbigeois et l'union de Languedoc

11

Page 13: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

a la France, Paris, 1948; C Schmidt, op. cit. Lucrari generalc despre dualismul inOccident: Chr. Thouzellier, Heresies et heretiques. Vaudois, Cathares, Patarins, Albigeois,Rorna, 1969; Milan Loos, Dualist Heresy in the MiddleAges, Praga, 1974; AI. Lombard,Pauliciens bulgares et bons-hommes en Orient et en Occident. Etude sur que/que sectesdu Moyen Age, Geneve et Bale, 1879; E. Popovici, op. cit., vol. III, pp. 140-144 s.a.m.d.

9bis. Sub Vasile II Macedoneanul (976-1025).10. Despre presbiterul Cozma nu avem date; locul §i anul nasterii sale nu ne

sunt cunoscute; tot ccea ce se §tie este rezultat din analizarea predicii sale an­tibogornilice, din al carei cuprins se poate deduce ca a trait la Preslav (capitala primuluijarat bulgar) sau lntr-una din manasnrile din apropiere. Data 18. care si-ar fi scrispredica ar fi intre 969 §i 970 (d. Dr. Dragojlovlc' §i Vera Antic, Bogomilstvoto vosrednovekovnata izvoma gradja l The Bogomil Movement in Medieval Authentic Material,Skopje, 1978, p. 234) sau dupa moartea tarului Petru, adica dupa 970 (cf. aceluiasiautor (I), Dr. Dragojlovic, Bogomilstvo na Balkanu, Beograd, 1982, p. 210). St. Run­ciman, op. cit., p. 64 propune tnsa anul 990, eu probabilitate. in orica caz, asupraacestui aspect, parerile sunt tmparpte, unii cercetatori plasand scrierea lui CozmaIntr-o epoca fie anterioara, fie ulterioara, mergjlndu-se chiar pana la inceputul secoluluial XIII-lea, ca datare a predicii (aceste dispute, v, la Dr. Dragojlovic, op. cu., pp.210-211). Data morpi sale poate fi considerata catre sfflr§itul secolului al X-lea (cf.Predica Prezviserului Cosma, traducere de Alexandru Iordan, p. VII). Cea mai bunaedipe a acestei SUISe, este considerata Popruzhenko, in Pamiatniki drevnei pismennostii iskustva, St. Petersburg, 1907; a traducere engleza, la Victor N. Sharenkaff, A Studyof Manichaeism in Bulgaria with Special Reference to the Bogomtts. New York, 1927;in limba romans, indicarn Al. Jordan, op. cit.

11. Calugarul bizantin Euthymios Zygabenos, ca personalitate, s-a bucurat dea deosebita incredere §i prejuire la curtea bizantina, fiind apreciat ca atare §i incronica Anei Comnena (Alexwda, ed. N.I? Tanasoca, vol. 11, Bucuresti, 1977); "Caciera pe atunci un catugar pe nume Zygabenos (...); e1 ajunsese la perfectiunea eulturiiliterare §i, fara sa neglijeze retorica, cunoqrea dogma rnai bine ca oricare altul"; v.pp. 336-337. EI a alcatuit .,Panoplia dogmatics" din indemnul lmparatului Alexios 1Camnen (v. in Migne, op. cit., col. 1289-1329), ca §i aite doua lucrari ee apar subtitlul ..Confutatio et eversio impiae et multiplicis exsecrabilium massalianorum sectae"(ibidem, vol. CXXXI, col. 39-48) §i "Contra haeresim haereticorum qui phundagiataedicuntur" (ibidem I vol. CXXXI, col. 47-58). Opera lui Zygabenos referitoare la bogornilieste de asemenea editata de J.C.L Gieseler, Narratio de Bogomiliis, Gotingen, 1842§i de J. Ficker, Die Phundagiagiten, Leipzig, 1908.

12. Anii de domnie: 927-970.13. Ed. Popruzhenko. op. cit., p. 2, apud Sharenkoff, op. cit.; AI. Iordan, op.

cu.; p. 4. Dupa cum se vede, in viziunea prezbiterului slav, erezia era a inventie dedata recenta, el necunoscand Iaptul ca tendinje eretiee se manifestasera §i Inainte deintrarea in scene a "popei Bogomil". Spre deosebire de Cozma, Zygabenos face inpermanenja corelajii eu mqcarflc eretice anterioare; v. nota 4.

14. Unii cercetatori (I. Ivanov, Bogomilski knighi i leghendi, Sofia, 1925, p. 55)vad doua personaje distinete in Bogomil §i Ieremia, considerandu-i contemporani §ibazandu-si argumentapa pe unele manuserise slavone tarzii, in care Ieremia apareca succesor-al lui Bogomil (Index-ul Pogodinovskii Nomokanon, din secolul al XIV -lea;v. Pypin §i Spasovich, Istonia Slavianskik Literatur) sau ca flu §i discipol al acestuia(Index-ul mitropolitului Zosim «1490-1494»; cf. Pypin §i Spasovrch, op. cir., p. 84)apud Sharenkoff op. cit., p. 36. Dupa Cozma (Popruzhenko, op. cit., p. 2; Al lardan,op. cu., p. 4), numele Bogomil este derivat din Bog - .zeu'' §i mil "drag, iubit'', adica"iubit de Dumnezeu". Jocul de cuvinte intre Bogomil §i .Bogu ne mil" arata ca Bogomil

12

Page 14: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

era chiar numele fondatorului in persoana, §i nu pur §i simplu nurnele sectei (Runciman,op. cit" p, 64). Pe de alta parte, Zygabenos explica derivarea din cuvintele bulgarestiBog .Dumnezeu" §i milui "a avea mila" (Migne, op. cu.; col. 1289~1290), Dintre aeestedoua explicatti, prima pare sa fie cea corecta: ca un bulgar al acelei epoci, presbiterulCozma §tia eu siguranja limba bulgara mai bine decfit grecul Euthyrnios. Ca urmare,BogomiJ ar fi un calc dupa grecescul Theophilos (cf. Louis Leger, L'Heresie desBogomiles, in "Revue des Questions Histonques'', 1870, vol. VIII, p, 486). In prlvinjalui Jeremia, prima identificare a sa eu Bogomil apare tntr-un index al Bisericii ruse,datat 1608 (v. Gorski ~i Nevostruev, Catalogue de MSS Slavones de la Bibliomequesynodale de Moscou, «en russe», apud Runciman, op, cit.; p. 77), de unde autorulenglez conclude ca este posibil ca Bogomil sa~§i fi sehimbat numele de Jeremia, imediatdupa ce a inceput sa propovaduiasca, altminteri, ar parea straniu ca, daca Ieremiaar fi fast eontemporan eu Bogomil §i diferit de el, presbiterul Cozma sa nu-l fimenponarnici macar 0 singura data (Runciman, op. cit.,p. 77). Despre personalitatea lui Bogomilnu avem praetic nici 0 informape, De fapt, data precise §i locul in care bogomilismula aparut prima data nu ne sunt eunoscute §i, in general, datele istorice asupra originiiunei mi§cari sunt foarte pupne,

15.Din punet de vedere cronologic, prima atestare a noilor eretiei a consemnarnIn scrisoarea lui Theophylaktos, patriarhul de Constantinopol (933-956) catre jarulbulgar Petru (in acelasi timp, §i sot al unei nepoate a patriarhului) (v. ed. N. Petrovski,in "Bulletin of St. Petersburg Academy. Class of Russian language", 1913, pp. 356-372,apud Sharenkoff, op. cit., p. 34); de§i este yorba de 0 reacjic contra bogomililor.scrisoarea patriarhului constantinopolitan conjine doar informajii despre paulicieni§i maniheeni (cu referiri directe la Petru din Sicilia §i la Photios), iar noua erezie estedenumita "un amestec de maniheism §i paulicianism" (cf. Dr. Dragojlovic,Bogumilstvona Balkanu, p. 210). Tot in categoria documentelor de Iimba grcaca se mai pot include:scrisoarea patriarhului Kosmas I (1075-1081) catre rnitropolitul de Larissa (v. pentruamanunte §i text Jean Goiullard, Une source grecque du Sinodik de Baril: fa lettreinedue du patriarche Cosmas, in "Travaux et Memoires", 4 (1970), pp. 361~375), .Epis­tula ad Constantinopolitaos contra Bogomilos" a patriarhului Gerrnanos II (1222-1240),.Dialogum de daemonum operatione" a lui Mihail Psellos, operele istorice ale A.Comnena, G. Kedrenos, I. Zonaras, I. Kinnarnos, numeroasele senrfnjc ale Sinoduluipatriarhal de Constantinopol §.a.m.d. (0 lista bine documentata v. la Dr. Dragojlovid~i Vera Antic, op. cit., pp. 243-247; Dr. Dragcjlovic, Bogomiistvo na Balkanu, p. 211§.u.), In limba slava. cele mai vechi date asupra ereticilor bogomili se gasesc inHexameronul lui loan Exarhul (v. Ilie Barbulescu, Istoria Lueraturii # Gramatica LimbiiBulgare vechi, Iasi, 1930, pp. 60-66), aparut in aproximativ aceeasi perioada Cll

.Predica..." lui Cozma. Dupe doua seeole de tacere, regaslm izvoare de limba slavona:autorul anonim al Biografiei Sf. Ilarion de Meglen §i, mai ales, redactorul Sinodikului\'lrului Borilii (act adoptat la Canciliul de la Tarnovo din 1211) [v. ed. M. Popruzhenko,Sinodik Tsaria Borila, Odessa, 1897, apud Sharenkoff, op. cit., p. 34), la care se potadauga: "Viala sf. Sava" (secolul al XIII-lea), "Viala lui Theodosius de Tamovo"(secolul al XIV-lea), .Elogiul Patriarhului Eftimie de Tarnovo" allui Grigorie '[amblac~.a.m.d. (pentru completare, v. Dragojlovid ~i Antic, op. cit., pp. 238-242); Dragojlovic',op. cit.; p. 213 s.u.). Primele §tiri indirecte despre dualistif bogornili au fast eomunicatein Occident de Adhemar de Chabannes, Gerard de Cenad, Bonacursus de Milan, G.de Villehardouin, Raynier Sacconi etc. (ibidem). Misionarii catolici folosesc in generaltermeni ca Paulini, Pauliani, Paulianistae etc. (v. M. Laos, op. cit., p. 339 §.u.; D.Obolenski, Bogomilism in theByzantine Empire, in "Actes du VP: Congres Internationald'Etudes Byzantines, t. I, Paris, 1950, p. 293).

16. Anii de domnie: 1081-1118.

13

Page 15: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

17. Anii de domnie: c. 1170-1196.18. Anii de domnie: inainte de 1180-c. 1204.19. §i, mai tdrztu, din Bosnia. V. supra.20. Pentru dualismul vechilor credinte ale slavilor, v. M. Eliade, Istoria cedintetor

!i ideilor religioase, vol. III, Bucuresti, 1988, Pp 39-43; idem, De fa Zamolxis la Gen­ghis-Han. Stuclii comparative despre religiile si [olclorul Daciei si Europei Orientale,Bucuresti, 1980 (cu bibliografie), pp. 100- 101.

21. Anii de domnie: 997-1014.22. Urmarea acestui sprijin a reprezentat-o totala Iibertate §i tolcranja de care

bogomilii s-au bucurat in timpullui Asan, dar mai ales al Iui loan Asan II (1218-1241);acesta a fast de altfel unul dintre motivele pentru care papa Grigore IX (1227-1241)l-a acuzat pe acesta din urma, instigfind pe regele Bela IV (1235- 1270) a1 Ungarieisa~i declare razboi. Pe de aWi parte, dace vreun tar comitea vreo ilegalitate i§i atrageaopozijia lor. Este cazullui Borila, care a oeupat tronul in mod nelegitim (1207- 1218)§i care, In fata comploturilor acestor eretici, va condamna la rnoarte pe multi lideribogomili, prin Coneiliul de la Tamovo din 1211, v. Sharenkoff, op. cit.; pp. 37 §.u.

23. Este edificator madul in care apar prczentati la prezbiterul Cozma: "Vazandsupunerea lor atat de mare §i deosebita §i crezflnd di ei sunt dreptcredinciosi §i capabilisa indrepte spre mantuire, lumea se apropie de ei §i-iintreaba de mantuirea sufletului..."(AI. Iordan, op. cit., p. 6). "La infali§are fac totul ca sa nu-i deosebeasca de adevaratiicrestini.;." (ibidem, p. 5).

24. Anii de damnie: 1331-1371.25. Conform documentelor din secolele XVI-XVII, a m§ie de 14 sate Insirate

intre Nikopol §i Filipopol era locuita de adep]l ai vechii erezii ce se menpncau izolapfata de rnasa inconjuratoare a ortodocsilor: ei aveau biserici, insa refuzau ell obstinajiecrucea. Aceste resturi de "pavlicheni" au fast atrase la catolicism de catre rnisionarifranciscani in seeolul al XVII-lea, restul refugiindu-se la nord de Dunare §i formdndun nou val de imigranti (d. N. Cartojan, Cantle populare in literatura romdneascd,vol. I, Bucuresti, 1974, pp. 46-47, eu bibliografie).

26. Imigrarea spre Tarile Romane in secolul al XVII-lea ne este cunoscutaprin studiile lui L. Miletic': Nasisi Pavlikeani, in "Sbomik za Narodni UmotvoreniiaNauka i Knijnina", t. XIX (1903), pp. 1-369, Sofia; Novi dokumenti po Minaloto nanastti pavlikeani, in "Sbornik na Narodni umotvoreniia, XXI (1905), pp. 1-155;Zaselenieto na Katoliskiio Bdlgari va Cedmigradsko i Banati, tot in .Sbornik'', XIV(1897), pp. 284-543 bazate in buna parte pe rapoartele oficiale ale episcopilor !imisionarilor catolici, Migratia capata proporjii dupe anul 1688, atunci cand esteinabu§ita rascoala antiotomana din satul Ciprova] §i a parte a populatiei trcce in TaraRomaneasca, Mai departe, dupa pacea de 1a Passarowitz (1718), austriecii, stapanipe Banat §i Oltenia, due a politics de colonizare, Inlesnind irnigrarea bulgarilor inaceste regiuni. Documentele cu privire la aceste fenomene nu pot fi puse 1a indoiala.

27. Hasdeu, Bogdan Petriceicu, Cuvente den bdtrdni, vol. II (ed. J. Byck),Bucuresti, 1937, pp. 259-260.

28. N. Iorga, La creation religieuse du sud-est europeen, Paris, 1929, p. 23.29. V. Notele 10, 11, 15.30. V. Scrisoarea lui Theophylaktos catre jarul Petru (ed. Sharenkoff), p. 64;

Kozma (ed. Papruzhenko), p. 28-30, (ed. Sharenkoff), p. 72, (ed. lordan), p. 9;Zygabenos (ed. Migne), col. 1293-12%.

31. Theophylaktas (ed, Petrovski), p. 64; Zygabenos (ed. Migne), col. 1305 §i1292; Kozma [ed. Iordan), p. 26-28.

32. Kozma (ed, Popruzhenka), p. 20, (ed. Sharenkoff), p. 70; Theophylaktos(ed. Petrovski, p. 364), (ea. Sharenkoff, p. 64); Zygabenos (ed. Migne, col. 1305-1308).

14

Page 16: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

33. Theophylaktos (ed. Petrovski, p. 365), (ed. Sharenkoff, p. 64), Sinodikullui Borila (ed, Pnpruzhenko, P: 188; ed. Sharenkoff, p. 81), Zygabenos (ed. Migne,col. 1301-1304). Tot Ia Zygabenos apare §i jocul de cuvinte: Satanael "umbra luiDumnezeu" i§i pierde sufixul El .Dumnezeu", ramanand doar Satan "umbra".

34. Kozma (ed. Pcpruzhenko, pp. 36, 68), unde propovaduiesc viata in saracie,iar la p. 40, unde resping munca omeneasca, pc care 0 considera rusinoasa (la fel,ed. Jordan, pp. 41-42).

35. Theophylaktos (ed. Petrovski, p. 365; ed. Sharenkoff, p. 64). Mai considerauca Diavolul ajuta femeia in perioada palla la nastere: Sinodik-ullui Borila (ed. Popruz­henko, p. 188; ed. Sharenkoff, p. 81), mergand palla la ura rmpotriva copiilor: Kozma(ed. Popruzhenko, p. 32; ed. Iordan, p. 37-38) - ceca ce este considerat de catre V.Sharenkoff ca 0 exagerare polemics a lui Cozma.

36. 0 descriere 0- dii N. Iarga, Istoria literaturii romane, vol. I, Bucuresti, 1925,p. 104: .Bogomilismul dusman al bogajiilor, al puterii, al trufiei popilor, a1 sarbatorilor,in care vedea deopotriva momeli ale dracului, bogomilismul trist, chinuit, supersnpos,lege a celor mai umili §i mai nenorocip dintre oameni, care prin aeest eres tntunecatse simjeau mai sus, mai aproape de Dumnezeu, a trebuit sa c8.§tige rnaiales pe aceiRomani care aveau mai multe de Indurat". tn istoriografie, s- a ajuns la un momentdat la exagerarea aspectului social-politic al ereziei bogomile, ~i de aioila explicareaaparijiei ereziei bogomilice prin lupta de clasa (la N. Derjavin, D. Taskorski. D. An­gelov), in perioada interbclica, §idevenind, binetnjeles, varianta oficiala in istoriografiacomunista: spre exemplu, Istoria Romaniei; vol. II, 1962, pp. 191-192.

37. Kozma (ed. Sharenkoff p. 70); Zygabenos (ed. Migne, col. 1308, cap. IJ),eu anumite excepjii: apostolii menponap in Matei (1:1-16) §i Luea (3:23-38), eei 16profeti ai Vechiului Testament §i martirii iconoclasti (Zygabenos, loco cit.).

38. Kozma (ed. Popruzhenko, p. 22); (ed. Sharenknff, p. 70; ed. Jordan, pp.23-24). In Theophylaktos, numesc pe Sf. Fecioara ca "Ierusalirnul ccresc" (ed. Petrovski.p. 365; ed. Sharenkoff, p. 70).

39. Kozma (ed. Popruzhenko, pp. 26, 31; ed. Sharenkoff, pp. 71, 73; ed.Jordan,pp. 24-26), pe care Ie considers ca idoli.

40. Cf. Zygabenos (ed. Migne, col. 1309, cap. 13), dcmonii lui Satanael traiescin ape, fantani, man §i locuri subterane; asocierea cu apa a Demiurgului creator allumii materiale s-ar putea explica prin faptul ca apa este expresia pasivitajf universale,sirnbal al principiului dupa care lumea a fast creata sub damnia lui Satanael (ibidem,col. 1296). tn acefasi timp (ibidem), Satanael, dupa rebeliune, ar fi fost aruncat dincer intr-un univers de apa, Este un motiv pentru respingerea Botezului: Zygabenos(ed. Migne, col. 1312, cap. 16); aceasta respingere este insotita de Inlocuirea apei euduh §i foe: Kozma (ed. Popruzhenko, pp. 35-36; ed. Sharenkoff, p. 74; ed. Jordan,pp. 37-38); Sinodik-ul lui Borila (ed. Sharenkoff, p. 82). De asemenea, nu acceptaEubaristia, considerand ea nu ar fi vorba de trupul §i sangele lui Hristos, ci de unsens figurativ al Evangheliilor; Kozma (ed. Popruzhenko, p. 68; ed. Sharenkoff, p.77; ed. Jordan, pp. 12-15); Zygabenos (ed. Migne, col. 1313, cap. 17).

41. Kozma (ed. Popruzhenko, p. 13; ed. Sharenkoff, p. 68; ed. lordan, pp.15-16); Sinodik-ul lui Borila (ed. Sharenkoff, p. 82).

42. Kozma (ed. Popruzhenko, p. 68; ed. Sharenkoff, p. 77); Zygabenos (ed.Migne, col. 1313-1316, cap. 19). S-a incercat la un moment dat, in istoriografie, unjoe etimologic: numele .,paterani" sau .Patareni", dat bogomililor din Bosnia, Dalmatia§i nordul Italiei ar proveni tocmai din cauza rostirii repetate a rugaciunii "Pater noster"(E. Popovici, op. cit., vol. III, P: 141).

43. Kozma (ed. Popruzbenko, pp. 7-8; ed. Sharenkoff, p. 67; ed. Jordan, pp.10-12); Zygabenos (ed. Migne, col. 1309-1312, cap. 14-15).

15

Page 17: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

44. Kozma (ed. Popruzhenko, p. 39; ed. Sharenkoff,p. 75), unde se spune diau ca biserici .coljunlc strazilor"); Zygabenos (ed. Migne, col. 1328, cap. 42), cuprecizarea: Satan tnsusi ~i-a avut resedinja in Templul din Ierusalim, dupa a caruidistrugere sf-a mutat-o in Sf. Sofia din Constantinopol!

45. Kozma (ed. Popruzhenko, p. 13; cd. Sharenkoff, p. 68; ed. Iordan , pp.16-21); Sinodik-ul Iui Borila (ed;.. Sharenkoff p. 82); Zygabenos (ed. Migne, col. 1321,cap. 28 ~i col. 1329, cap. 49). In ee-l pnveste pe prezbiterul slav, acesta mai faceprecizarea ca bogomilii rcproscaza clerului ortodox ca nu se comporta ca in Evanghelii,ca a uitat ce inseamna umilinja, modestia (Kozma, cd. Popruzhenko, p. 36). Printrealte interdicjii, adaugam: respingerea Sfintei Treimi (Kozma, ed. Popruzhenko, p. 68;cd. Sharenkoff, p. 78), a zilelor sfinte §i a sarbatorilor (Kozma, ed. Popruzhenko, p.68; ed, Sharenkoff, p. 78); ei nu recunosteau minunile lui Hristos, considerand caacesta a vindecat bolile doar sub aspect spiritual: Kozma (ed. Popruzhenko, p. 37;ed. Sharenkoff, p. 74; ed. Iordan, pp. 38-39); de asemenea, interziceau consumul decarne, de vin etc.: Kozma (ed, Popruzhenko, p. 31; ed, Sharenkoff, p. 73; ed. Iordan,pp. 34-35); Zygabenos (ed. Migne, col. 1313-1316, cap. 19).

SUMMARY

As heresy, the Bogomilicway of thinking has been the result of the contaminationbetween the Christianity and the ancient dualist religions' dogmas.

In their dispute with the official orthodox Church and looking for new followers,the Bogomil preachers resorted to various modalities of propaganda. In this way, oneof the ground in which they had succeeded was the realm from the North of theDanube. Here, the Bogomil propaganda have relied on the tolerance and especiallyon the ignorance of the clergy (considering that in this territory hasn't existed yet anecclesiastical hierarchy). The Bogomil ideas satisfied the people's desire, because theirstatements were quite simple and went without saying. Here is the principal reasonwhy their propaganda succeeded.

Noui: Lucrarea de [alii a [ost prezentatti fa a VI-a Conferinid a /SHA - Mains,Germanin, aprilie, 1995, cu fitful .Bognmitic Presence and Propaganda at the Nonh ofDanube".

INSTRUCfIA NEGUSTORILOR DIN BRA~OV LA SFAR~lTUL

SECOLULUI AL XVIII-LEA ~I INCEPUTUL CELUI DE-AL XIX-LEA

Ruxandra MOA~A

De la Inceput se impun cateva precizari: in primul rand, in ciuda titlului ambipos,aceasta comunicare nu va cuprinde toate datele §i dctaliile prcblemei atat de vastea instructiei negustorilor; asadar, voi lncerca sa semnalez §i sa prezint doar catcvaaspecte semnificative, sa formulez niste Intrebari §i chiar concluzii la acest subject.In al doilea rand nu voi aborda intreaga categorie a com...erciantilor, ci rna voi limitala marii negus tori brasoveni ~i Ia casele lor comerciale. In sfarsit, in al treilea randnu rna voi margini numai la compania §i negustorii greci, ci voi alatura date despregremiul comerciaI §i negustorii romani din prima jumatate a secolului aI XIX·lea.Astfel, tablaul va f completat prin comparapa absolut necesara intre cele doua planuri,§tiut fiind ca romanii §i grecii au colaborat in corner], au schimbat idei ~i s-au influenjatreciproc.

16

Page 18: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Izvoarele pe baza carora se poate reconstitui universul cultural-profesional alacestor negustori sunt numeroase §i variate: regulamentele de funcponare §i deciziilecompaniilor, protocoluri, corespondenja comerciala personala, aete de evidenja can­tabila ~ registre, bilanjuri, chitanje -, acte de cancelarie -, porunei §i privilegii domnesti,princiare, Imperiale -, rapoarte consulare, aete de donape §i de testare. De aceea,documentele vor fi supuse unei analize prudente §i dlferenjiare. In plus trebuie luatin considerare un impediment real deoarece de§i prin profesie negustorii sunt oameniiscrisului §i ai inregistrarii riguroase a veniturilor §i cheltuielilor, este sigur ca expcrienjain practiea negotului era transmisa succesorilor direct, prin viu grai §i prin tnvajareadin rners, in practica. Asadar, in ultima instanta, 0 ancheta chiar exhaustive nu poatesurprinde totalitatea problemei. In ceea ce priveste sursele consultate §i folosite amutilizat cu precadere colectia de acte ale companiei de comer! din Brasov publicatade N. Iorga' §i catalogul de regeste cuprinzatoare pentru probJematica economicarealizat de D. §i E. Limona-, .

tn literatura noastra de specialitate nu exista 0 bibliografie propriu-zisa desprepregatirea profesionala a negustorilor. Dar unele lucrari generale §i articole despresituajia economica au cuprins idei §i sugestii care mi-au fest de folos, Aici rnenjionezstudii §i comurucari de Andrei Otetea", Dumitru §i Elena Limona-, Olga Cicanci! §iCornelia Papacostea Danielopohr'. Daca istoriografia romaneasca este lipsita inca deanalize sistematice asupra acestui subiect, in schimb istoriografia universals a realizatsinteze ample despre fenomenul economic §i studii detaliate despre instrucjia negus­torilor, practicile comerciale, tehnicile profesionale, orizontul mental, rolul in culture§i societate,

In pofida decalajului irnens, lucrarea lui Jacques Le Goff, tradusa §i editatarecent in limba romana, a constituit un indreptar conceptual §i un instrument de lucruutil"

Treptele profesionale. Instrucjia unui negustor incepea direct cu inijierea inpractica §i secretele comertului §i se realiza pe diferite trepte. Ucenicia era primadintre acestea. Regulamentele de funcjfonare §iactele companiilor comercia1e grecestide 1a Brajov §i Sibiu cuprind prevederi referitoare Ia statutul ucenicilor §i al baictilorde pravalie §i anume: durata angajarii lor, cuantumul simbriei, obligapiie reciproceale ina§ilor §i ale stapanilor. tn acelasi timp documentele companiei dovedescpreocuparea pentru pregatirea profeslunala a acestora ca viitori comercianp", 0evolutie asemanatoare se constata §i in cazul negustorilor romani.In secolul aI XIX-leaacestia, reunip in gremiul de comerj levantin, au manifestat acefasi interes, Constienpde necesitatea completarii formatiei ucenicilor §i calfelor lor, ei au decis sa-i inveje§tiintele negustoresti §ilimbile germana §imaghiara in zilele de duminica §ide sarbatort"In cazul absenjei acestor cunostinje necesare, ucenicului nu i se pennitea sa devinenegustor de catre companie sau/§i de catre comercianjii mai varstnici. In ecelasi timpstatuI era interesat in formarea unor comercianp instruip §i capabili §i in acest sensexercita un anumit control. In secolul al XIX-lea se cunosc numeroase circulare §iordine ernise de Magistratul din Brasov carte gremiul comercial roman in care serecomanda sa nu fie recunoscup negustori deplini cei cu cunostinje insuficiente §iavertizau ca nu vor fi aprobate §i confinnate atestatele eliberate unor asemenea per­soane",

Deci in primul rand negustorii §i campania indrumau §i supravegheau directforrnarea ~i promovarea unor noi comercianp dintre elementele tinere, instruite §idinamice. In a1 doilea rand statuI era implicat in acest proces prin instrumentele salede control §i autoritate, mai precis Curtea din Viena ai carei reprezentanp locali erauguberniul §imagistratul din Brasov. Aceasta ilustreaza di in epoca funcpona 0 selccjieriguroasa a viitorilor comercianji,

Page 19: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Prin urmare numai dupa ani de slujba in care invaIau §i capatau expenentain corner], probau capacitatea profesionala §i dobandeau un capital suficient - elementesenpal - ei se puteau angaja in nego] pe cant propriu. Adesea, se asociau cu fostiistapfini, punand cora parte la capitalul comun §i tmparjind pe din dcua ca§tigul §ipaguba.

Negustornl traditional. Desfasurarea unei activitati comerciale pe cont propriuconstituia a noua treapta profesionala. In general, timp indelungat negustorii si-aucondus afacerile singuri sau Intr-o tntovarasirc conjuncturala temporala. In scopulnegojulut, ei calatoreau foarte mult, prospectau piaja. negociau, cumparau §i transpor­tau marfa. Astfel comercianjii au fast a categorie socio-profesionala extrern de mobila,cesfesurand 0 activitate intr-o zona i11ti053, mtrepnand 0 ccresponoenja bogata §iIntrand in contact cu diversi oameni. In acest fel calstoriile duceau la comp1etareainstrucjiei §i jrnbogajirea experientei de viaja.

Negustorulpremodemsi revotutia comerciata. Spre sf5r§itul secolului al XVIII-lease constata 0 modificare a acestei situatii traditionale. Comertul s-a extins §i a luatamploare, jncepand sa se mtcrnaponabzeze §i in spatiul sud-est §i central european.De aceea de acum s-a manifestat freevent fenomenul tntovarasfrilor §i asociatiilor,punfindu-se bazele unor firme comerciale premoderne de durata care Intrejineaurelatii cu centre economice pe 0 arie geografica vesta. In acest context negustorul nui§i mai asuma personal sarcina dificila de a calatori §i a lua contact direct cu partenernde afaceri, devcnind sedentar. Aceasta obligatie este prcluara de 0 rejea dense deagcnp. factori, comisionari §i curieri comerciali, Ei erau angajaji ai unui mare negustor§i in acelasi timp aveau propria afacere, calatoreau in diverse regiuni, inspectau piaja,cunosteau transporturile de marfa, drumutile, curierii, caruta§ii, legislatia locului, avando fncrengatura de relatii folositoare. La randul lor, lntretineau o corespondenta deinformare cu eei care ii angajasera §i se dovedeAau unul dintre cere mai necesare §iutile instrumente in operatiunile internajionale. In aceasta snuape rolul negustoruluia devenit din ce in ce mai complex §i dificil, el controland §i luand decizii la distantemari de domiciliul sau prin intermediul scrisorilor §i al oamenilor.

Pentru ilustrarea acestei Iargiri §i complicari a activitatii comerciantului estegraitor cazul negustorului arornan M. Tumbru din Brasov care avea relatu cu Venetia,Triest, Viena, Iasi, Bucuresti, Tricala, Larissa, Salonic, Serres, Constantinopol §ifoloseadoisprezece agenji particulari. Acestia erau Constantin Tinpbiri. Nicu Dumitriu Tuna,Costa loan Busa, Pavel Gheorghe Leatul, Gheorghe Turunja, Hagi Trandafir Dossiu,Nicolae loan Riga, Mihail Gheorghe Silapendi, Dimitrie Hagiopol, Pavel Iconomu,Naum Gheorghiu §iloan Paicu!'. in aceasta privintii trebuie relevat un aspect particularin relatia dintre negustor §i agenju lui. Date fiind caracterul international al comertuluide tranzit, distantele lungi, dificultatile transportului, nesiguranja lmprejurarilorpolitico-militare, desfasurarea afacerilor nu era incredinjata oricui §i oricum, ci trebuiasa se faca in conditii de maxima Incredere. D. Limona a observat cu pertinenpl ceaceste raporturi dintre negustori §i [actorii lui au avut un caraeter personal ~i s·aubazat pe 0 eomunmne de rndenie sau pe provenienla din aeeea~i regiune on ehiar loealitate.De pilda, toti comisionarii negustorului aroman M. Tumbru erau la randul lormacedoneni, negustorul V. Chiriti din Bra§ov avea pe fratele sau D. Chiriti in Bucure§ti,iar marele comerciant D. Poshari din Viena ave a un frate T. Poshari in Craiova princare facea negol12. A:jadar agentii crau ale§i dupa anumite criterii dintre oameniiapropiati, iscusiti, demni de incredere §i legati TIU numai prin interesul comercial ci§i printr-o relatie personala. De asernenea pe aceasta cale personala §i familiala fiii§irude Ie de negustori se pregateau pentru meseria de comercianti, ucenicind in pravaliasau firma tatalui sau unchiului lor l3 . De aceea ar fi interesant de urmarit cursus

18

I

!

fI

Page 20: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

honorum unor negustori pentru a detecta in ce masura datorau cariera lor instrucpclprin ucenieie §i prin familie.

Deci, alaturi de setecjia operata prin ucenicie, un alt element important erafamilia. In mijlocul acesteia se mosteneau adit a avere dlt §i un patrimoniu profesional,parintii transmijand cunostintele lor fiilor ce urmau eariera comerciala traditionala.

lnvif/ifm4ntul. Instrucpa negustorilor nu se rcducea numai la ucenicia, praetiea§i expenenja de negoj. A. Ojetea a observat ca la un moment dat unui anumit stadiude dezvoltare a ccmerjului ii corespunde un grad de instructie mai avansat!". in acestsens scolile comerciale au reprezentat forma de invaIamant prin care se facea educapaspecializata §i sistematica a viitorilar comercianjt. Ele au eparut §i s-au Inmultit eudeosebire tncepand din secalul a1 XVIII-lea, flind fondate din initiativa negustorilar.Dar inainte de crearea lor, celelalte §coli existente au suplinit §i au raspuns nevoiide instrucue a comercianjilor. Astfel in Brasov vechea §coala romaneasca din Scheia furnizat primele elemente de scris, socotit §ide limbi straine necesare comercianjilor".Totodata negustorii greci §iromani instariti obisnuiau sa·§i trimita fiii Ia §colilegermaneprecum gimnaziul luteran §i catolic din Brasov, gimnaziul rornanesc din Blaj §i chiarscoala comerciald din Viena'",

La cumpana dintre veacurile al XVIII·lea §i al XIX-lea s-au inregistrat douainitiative negustoresti foarte importante in domeniu1 invatamantului anurne creareascohlor primare greaca (1799) §i romana (1834) din eras. Aceasta a fast prima etapain constituirea unui invalarnant eomercial brasovean. De pilda, trei ani mai tarziu, in1837 s-a facut un pas mai departe prin crearea unei c1ase pregatitoare pentru corner]in cadrul structurii §colii elementare romanesti. Necesitatea acestui curs preparatorera subliniata de negustorii efori ai §coliiin urrnatoarele cuvinte: ,,0 sojietate cornercialanu poate exista fara 0 scoala comerciala''!", tn acest fel ei au marturisit ambitia eain viitcr pe baza acestui nucleu initial sa se Inflinjeze a adcvarara scoala comerciala.

in aceste institujii se predau cunostinje absolut necesare comercianplor. Conti­nutul programului §eolar, cursurile profesorilor, chiar manualele elaborate de acestiaerau orientate in funcjie de neccsirajile directe §i concrete ale comertului, Pentru ailustra aceasta vorn reproduce §i analiza cateva date despre prograrnele scujare. Amfolosit doua doeumente ce dateaza din aceeasi perioada . prima jumatate a secoluluial XIX-lea - §i care provin de la sconle primare greaca §i romana, deci pot ti supuseuneicomparajii. Astfella scoala elementara a comunitapigrecesti se predau saptamanalmaternatica 3 ore, geografie 1,5 ora, istorie 1,5 ora, §tiinlele naturale 1,5 ora, Iirnbistralne 10 ore din care germane 5 ore, franceza 3 are, maghfara 2 ore". Totodata lascoala primara a comunitajii rornanesti din oras clasa pregatitoare de corner] aveaurmatorul program de instrucjie:

- elernentele aritmeticii cu numere intregi §i fracjii zecimale, regula de treisimpla a sOlietalii, lanjului, carnetelor, obligajiei, mestecarii . toate deslusite eu pilde;

· conjepturi de corespondents §ialte scrisori trebuincioase in romana§igermans;- geografia a tot pamantul dupa Canabieh;- Istoria lumii sau mai bine a staturilor dupe Volger incepdnd eu istoria patriei;· istoria naturals ca pregatire de cunostinje a marfurilor dupa Hoffman;- gramatica §i ortografie nemjeasca cu feliurimi de deprinderi analitice §i sin-

tetice;· gramatica latineasca pentru cei ce vor sa mearga la gimnaziul imparatesc;- inceputuri de doppie cu deprinderi pe tabla dupa Jochnerl",Prin urmare este evident ca se pune accent pe materii cu aplicare practica §i

concreta: aritmetica §i calcule cantabile, epistolografie cornerciala, geografia eudescrierea bogajlilor naturale §ia importanjei eeonomice completata eu istoria naturalecare nu este altceva decat caracterizarea diferitelor produse naturale §i felurilor de

19

Page 21: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

marfuri. istoria propriu-zisa ce sc refera la formele de organizare politics, oraselemai insemnate, legislatie etc. Trebuie sa observant ca 0 atenjle specials se acordastudiului limbilor straine folosite mai ales in raporturile econornice, dar §i in celepolitico-administrative cu autoritajile. negustorul fiind prin excelenta un poliglot. Edrept ca este vorba de un poliglot special care cunostea limbile prin folosirea lorcurcnra in tranzacpi cornerciale. In acest mod scoeja s-a legat de activitatea economics§i de societate.

Canile comerciale ~i ziarele. In afara instructiei deprinse in practica §i in scoalti,alte mijloace de informare §i de cornpletare a pregatirii profesionale a negustorilorau fost carplc. Dispunem de cateva atestari de caI1i comerciale cerute de unii dintrecei mai mari §i activi negustori ai timpului care indica in ce direcpe se indreptaupreocuparile acestora. Astfel in 1790 Dimitrie Hagi Mihali Cajanu din Viena ii comunicaeunoscutului comerciant brasovean Constantin Boghici ea i-a trimis 0 carte intitulataVorschrift pe adresa lui Toma Vilara din Sibiu. Nu se pot §ti titlul complet §i cuprinsuldit1ii, dar nu este exclus ca aceasta scriere germans sa fi fost unul din numeroaselemanuale comerciale care circulau in epoca. In Once caz este important de semnalatinteresul manifestat de C. Boghici pentru a avea personal aceasta carte?", Un altnegustor vestit din Brasov, M. Tumbru era asociat eu sacrul sau loan Boghici §i euHagi loan Jianu din Craiova Intr-o firma a carei evidenja contabila 0 !inea21• Se poateconsidera ca in aceasta asociajie M. "[umbru era elementul tanar, activ §i progresistcaci el a determinat angajarea in comertul cu bani de atunci §i a invins temerilecctorlalji. De asemenea formajia sa moderna in practica comerciala §i stapanireaartei unei contabilitaji superioare reies din organizarea arhivei personate §i dinsolicitarea unor caI1i de evidenja, In 8 aprilie 1794 M. "[umbru scria lui D. Hagiopol§i P. Iconomu din Viena sa-i trimita cartea Doppia Scrittura §i cartea cu diversesocoteli §i cambii prin intermediul lui Andrei Vartan. in acelasi timp furniza 0 seriede date despre aceste ca.t1i anume prima urma sa apara in curflnd in timp ce a douaera deja pe piala, ambele fiind editate de Toma Dimitriu. Se pare ea erau de neaparatatrebuinja deoarece in 29 iulie 1794 M. "[umbru revenea Intr-o alta scrisoarc §i Iesolicita insistent22. Am putut identifica autorul §i titlul cornplet ale primei Iucrari con­fruntfind informajiile lui M. '[urnbru eu cele dintr-un articol semnat de O. Cicanci-'.Este vorba de 'DcpITovpadOJrta "Tot" Ta~'7T(.Vvnpayf1aT£VTa(jIKWVKaTaarlXW (Dubfa contabilitatesau ordinea catastifelor comerciale), Vierra, 1794, de Th.D. Siatisteos. In 1974 on altmare negustor, Manicati Safranos din Sibiu, cerea informajii de la Viena despre douavolume in curs de aparijie la Venetia, anume Originea§i progresul stiinsei §i Prospectulafacerilor actuale ale Europer".

Din exernplele de mai sus rezulta interesul evident a1 negustorilor pentrurnanualele §i carjile comerciale §i inforrnarea la curent cu aparitiile editoriale celemai noi. De asemenea aceste lucrari ilustreaza preocuparile in materie de Icctura alenegustorilor. Astfel se distinge un public specializat profesional care rnanifesta 0

predilectie pentru carjt cu conji nut pragmatic, realist, concretoTrebuie constatat ca majoritatea acestor tiparituri proveneau din aria italians

§i germans, mai ales din Venetia §i Viena, adica din centrele tradiponale care aupolarizat timp indelungat activitatea comerciala din sud-estul european. Venetia afast prin excelenta un teritoriu al afacerilor unde grecii §i rornanii au intrat in contactcu spiritul intreprinzator italian §i au preluat cea mai mare parte din cunostinjele,tehnicile §iterminologia comerciale. Viena a devenit un alt reper important al geografieieconomice centrale ~i sud-est europene datorita politicii despotismului luminat de Iasfar§itul secolului al XVIII-lea. Prin urmare a istorie a manualelor cornerciale trebuiesa pomeasca de la ideea ca modelele au fost preluate din lumea italiana §i germansadica din centrele eu care au avut relatii stranse: Venetia. Triest, Viena, Leipzig etc.

20

Page 22: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Studiul acestor carti cornerciale nu este posibil tara identificarea unei geografii lacare se raportau negustorii §i interesele lor.

Pentru secolul al XIX-Ieadispunem de doua dirli foarte interesante. Primaeste in limba romans §ipoarta titlul de Pravila comerciald care cuprinde regulile comenii;ale catastifelor §i ale vecselilor §i socoteala interesurilor etc.. De fapt este 0 traduceredupa un manual german facuta de Emanuel loan Nichifor, suspnuta material deGheorghe Nica §i tiparita la Brasov, tipografia Johann Gort, 1837. Sa observarn cain jurul acestei caqi se concentreaza a serie de date: care Ii confera semnificajie:traducatorul era profesorul titular alcursului decorner] pregatitor de la scoala co­rnerciala romaneasca, iar suspnetorul era unul dintre cei mai importanji negustoribrasoveni §i inspector al acestei §coli. Deci lucrarea este rodul colaborarii dintre ceiinreresaji. profesori §i comercianp, §ia fost destinata ca manual peruru clasa comercialainfiintata in acelasi an. Dar aceasta carte nu a fost numai de uz strict scotar, ci §i delIZ general, figurand adesea in bibliotecile negustorilor timpului. De aceea considerarndi aceaste lucrare este insemnata §i'iliJstreaza a prima inijiativa a burgheziei rornanestiin materie de instrucpe comerciala. Ea a resimpt direct necesitatea fixarii §i slsrematlzarfcunostmjelor econornice, a comandat §i a patronat social aceasta tiparitura.

Cea de-a doua carte adusa in discupe este in limba greaca §i poarta titlulprescurtat Manual comercial de Constantin Mela, uparit la Atena, 1848, pastrat inarhiva bisericii grecesn din Bra§ov2S• Este important de subliniat di a fast cditataIntr-un alt oras decat ceIe tradiponale din aria italiana §i germane, semn al mutariicentrului de greutate spre sud-est, in intericrul statului gree nou creat unde ia nastereburghezia naponala. In interiorul copertei este 0 fnsemnare ex-Iibris care atesta ca afast proprietatea unui anume Emanoil A Hristumanu, primita cadou de Ia D. Sraman§i datata in septembrie 1849 la Triest. Trebuie sa remarcam data §i localitatea: la unan dupe aparipe, cartea se difuzase Intr-un centro unde se intersectau interesele deanvergura internajionala ale negustorilor greci. Conjinutul propriu-zis al acestartiparituri sugereaza larga deschidere pe care trebuia sa a aiba un comerciant. Foaiade titlul detaliaza astfel cuprinsul §i introduce pe cititor de la inceput in substanjacarjii:

Manual comercial despre comeq, industrie, manna comerciala si despre actiunilecomerciaruilor in aceste domenii;

despre materia comeqului;despre situaiia comercialtl, agricola §i industriald a statelor europene;despre monede, rate de. schimb, statiile deposta§i unitalile de masuraaleoraselor

comerciale;despre inregistrarea in catastif, calcule comerciale si epistolografze;despre redactarea contractelor comerciale de asociere dupd model.Cartea este divizata in patru parti distincte: 1) ramurile economice angajate

in comerj: 2) obiectele comerjului; 3) sltuapa pe tari; 4) tehnici comerciale specifice.Spicuim din partea a patra, capitolul despre catastife, socoteli §i corespondenja co­merciala in care figureaza: carjile comerciantului, tehnici de contabilitate (metodainregistrarii in partida simpla §i dubla), calcule comerciale (inregistrarea facuta dupacalendar §i socoteala dreapta a depozitului, cartea de scrisori,bilan] §i inventar, reluareacalculelor, gasirea §i corectarea greselilor.tanfele de prcjuri, rata de schimb, dobanda§i calculul debitului), corespondents comerciala (circulare, cornisioane, ordine, in­forman, anunturi, scrisorile de primire, de realuare a legaturilor, de recomandare,de plangeri ~i de justificari, cereri de plata)26. Un alt capitol interesant este eel cedescrie regiunile §i orasele lumii cu marfurile §i piejele Jar ceea ce constituie unindiciu al interesului §i orientarii negustorilor spre anumite piele. Aceasta cartecuprinzatoare a circulat atat in mediulnegustoresc cat §i in mediul §colar, fiind predata

Page 23: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

in mod sigur in scoala greaca din eras in vederea instruirii viitorilor cornercianti.Toate informatiile prczentc TIe due in lumea negojului caracterizata prin spiritultntrepnnzator, precis si rational. Acest manual este strict specializat pentru falia socto­profesionala pe care 0 rcprezinra comerciantii §i oglindeste ceea ce trebuia ei sacunoasca §i anume economie, metrologie, geografie etc.

Aeeste earti §i manuale de comer] au fest foarte uzitate §i au circulat in mediilenegustoresti din intreaga Europa. Ele sintetizau intreaga experienta acumulata intirnp pana la aeea epoca §i erau editate periodic in acord eu neccsitajile comerjului,modernizarea structurilor §i relnnoirea informatiilor, fiind cele mai actuale ghiduri.Deoarece Europa centrala §i de sud-est a constituit a zona de intense schimburicomerciale, ar f interesant de identificat carjile eornerciale din cpoca, modeleIe lor,prelucrarile lor succesive. circulapa lor, repartijia geografica, asemanari §i deosebiriIntre zone etc.

Ziarele au fast un alt mijloc de informare care a concentrat atenjia negustorilor.Ion Colan a observat ca ziarul este mult mai semnificativ deoarece difuzeaza eel mairapid informatiile cele mai actuale, amanuntul cotidian §i de ultima ora care ii inte­rescaza pe negustori, bine implantati in realitatea sociala, economica, politica, militara§i culturala a epocii-",

Primul ziar grecese §i totodata sud-est european a aparut la Viena in 1790 §ia raspuns unei nevoi acute de informare in aceasta lume lipstra pana acum de apresa. Editorii, Irani Marchides Pulios, au declarat ca seopul initiativei lor era de aculege, sintetiza §i transmite publicului "evenimentele militare, politice dar mai aleseconomicev-". Acest ziar a fost cerut §i citit in !arile romane. Printre cititorii lui s-aunumarat §i negustorii greci, companisti §i necompamsti, din Brasov. Astfel arhiva per­sonata a negustorului M. "[umbru cuprinde date despre abonarea, lectura §i circulatiaacestui ziar. M. Tumbru a Intrejinut 0 corespondenja regulate in ehestiunea abonamcn­tului eu reprezentantii lui din Viena, D. Hagiopol §i P. Iconornu, Incepand din 1794§ipana in 179729. In afara datelor des pre plata abonarnentului, serisorile sunt sugestivepentru modul cum recepta §i citea un negustor din veacul al XVIII-lea informatiiledin ziar. De pilda, in 20 aprilie 1794, M. "[umbru ii scria asociatului sau, T. Cineudin Bucurcsti, despre a snre din gazetele primite ell 0 zi inainte. Acestea anunjau diin Irnprejurimile Adrianopolului bantuie 0 ceata de zurbagii ale carer jafuri au tntarziatposta impertala pana la 18 aprilic 1a Constantinopol. De aceea sfatuieste pe Cincusa trimita poverile de monezi la Istanbul eu caravana §i nu cu po§ta29bls. Detaliul insine este marunt, dar semnificativ pentru cei direct interesati caci negustorii erauconsuenji ea ncgojul lor era dependent de conjunetura politico-militara, stabila sauinstabila, favorabila sau nefavorabila. Orice putea interveni §i schimba planurile §i deaceea negustorul trebuia sa fie capabil §i inteligent, sa aile la timp siruajia reala §iconcrete, sa prevada dificultatile §i sa aprecieze coreet Imprejurarile. Aceste necesitapprecurn §i faptul ca negustorul este prin cxcelenja ornul momentului prezent au deter­minat interesul egal acordat situajiei eeonomice §i politice §i tentative de a organizaun sistem de informare prin corespondenta, dialogul cu ceilalti comcrcianp, curieri,contacte eu diplomaji §i consuli etc. Aceasta preocupare pentru evenimentele ee puteauinfluent» direct comertul este atestata de prezen]a unui act in arhiva companiei greccstidin Brasov publicat de Iorga. Este yorba de 0 relatare a luptelor ~i miscarilor armatelorruse §i austtiece din Moldova in 17883°.

Alaturi de astfel de mijloace diverse de procurare a informa!iei, ziarele audifuzat §i completat §tirile de interes pentru negustori, asigurand un caraeter continuu§i actual al circulatiei lor. a data Cll epoca moderna ele se vor desprinde §i separade cotidiene §i se vor speeializa §i diferen!ia, devenind un instrument de lucru curentpentru negustori §i aetivitatea lor. a privire sumara doar asupra biblioteeii gremiului

22

Page 24: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

-

romdnesc de comeq levantin ne lamureste in aceasta privinja caci figureaza nurneroaseziare de secol XIX-XX: Fliegende Blatter (1835- 1916), Hamburger Blatter (1853-1854),Wanderer (1860-1868), Kikiriki (Viena 1876-1889), Revista cconomica (1899-1916),Bunul econom (Orastie, 1904- 1905)31,

Metode/e ~i tehnicile profeslonate au ilustrat masura dezvoltarii §i diversificariicomertului §i au indicat caracterul rudimentar sau avansat al activitajii negustorilor.

Corespondenta comerciald reprezinta cea mai bogata sursa directa care vorbestedespre negustori §i profesia lor din interior. Din nevoia de a cunoaste toate dateJedespre mersul afacerilor §i factorii de rise §i de avantaj, ncgustorii au rntrepnut 0

vasta corespondenja. Astazi fondurile arhivistive au conservat numeroase astfel dedocumente care tnsa rcprezinta 0 cifra midi In raport ell cea reala. Cateva date suntsugestive pentru bogatia epistofografica: de pilda M. '[umbru a primit 95 de scrisoride la T. Cineu §i a trimis 84 acetuiasi intre anii 1792-1801 32• Importanja transmiteriilor destinatarului in timp uti} §i pericolul de a se distruge in condipile de instabilitatedin cpoca a determinat 0 grija deosebita a negustorilor pentru scrisori. De aceea eianexau 0 eopie a scrisorii precedente la cea actuala sau obisnuiau sa repete informatiianterioare §i le transcriau in dublu exemplar in manuscrise §i catastife unde eraurnregisrrate eu data §i loealitatea respecnva. Un exemplu de arhiva bine organizataa aparjinut aceluiasi M. '[umbru, Din lista documentelor depuse in 1813 la magistratuldin Brasov cu prilejul proeesului de mostenire de dupa moartea sa §i care este in­completa, rezulta urmatoarele acte: 10 copiere, 2 prohiron, 2 straje, 2 protocoale, uncatastrohon §i un rnaestron'". La nivel colectiv campania a manifestat aceeasi grijapentru documentele cele mai importante pastrate in lada ei §i aflate in grija membrilorei. De aceea au aparut noi funcjf ca caracter administrativ care anunjau organizareaunui nueleu de cancelarie precum notar, vicenotar, secretar. Unii dintre acesna, cuma fast Constantin Antonic, au fast oameni instruiji §i autori de cronici>'.

Conjinutul scrisorilor se caracterizeaza prin concizie, precizie, claritate §iraponalitate, scopul fiind transmiterea rapida §i exacta a informapei. Transportul serealiza fie prin alli negustori, fie prin agentii comercianjilor, fie prin posta, Vitezatransmiteril scrtsorilor era a perforrnanja in epoca datorita nevoilor urgente alenegojului.

Limba fclosita in operajfunile eomerciaJe era greaca deoarece aceasta erainstrumentul Iingvistic comun tntregii Europe de sud-est. Hind limba bisericii §i atextelor sfinte, ea s-a impus mai lesne in tranzacjii. Statutul de limbf internaponala§i folositoare pentru cariera unui comerciant a fost recunoscut in repetate randuri denegustorii romani membrii ai companiei grecesu, Yn 1792, 1806 §i 1819 acestia aucerut raspiest ca preotul de la biserica companiei sa §tie limba greaca "ca sa poatacopiii nostri in limba greceasca a se pricopsl". Demn de remarcat este legatura intrelimba greaca §i verbul "a se pricopsi'', "a se chivernisi", ilustrdnd faptul ca prin limbese putea accede in cariera cornerciala. Totodata trebuie sa subliniem ca aceste acteau fast semnate de negustori romani care ulterior au jucat un roJ important in viajaculturala a Brasovului: Boghici. Flusturan. Leca, Zahariu §i Nica'".

Se folosea limba populara §i nu cea savanta, negustorii avand a contributieescnjiala in practicarea lirnbii populare §i scrisului cursiv §i personal, in raspanofrea§i impunerea lor. Aceesta limba a suferit influentele lingvistice ale diferitelor mediiin care s-au stabilit negustorii greci. Ea abunda in tmprumuturi straine: italienisrne,turcisme~ gennanisme, maghiarisme, romanisme, fiind asimilate §i integrate in gradediverse. In aceasta privinja D. §i E. Umana au observat ca "in timp ce macedonismele§i turcismele sunt asimilate limbii acesteia grecesti populare, ele constituind bagajulde cuvinte al copilariei acestor negustori, in timp ce italienismele sunt integrate informe pure circumscriind Jimbajul profesional al acestor negustori, insusit din timpuri

23

Page 25: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

mai vechi, gerrnanismele §i maghiarismele apar sub forme corupte, insusite insuficientde ace§..ti proaspeti cctajeni ai Imperiului habsburgic">,

In acclasi tirnp, alaturi de limba greaca, erau folosite limbile straine necesarein operatiunile comerciale intemajionale precum italiana, germana §i mai tarziumaghiara §i franceza.

Un lirnbaj comercial care se utiliza §i se aplica de catre ncguston in activitatealor profesionala trebuie sa fl existat'". Din bogata corespondenja a negustorilor sedesprinde a terminologie specializata, dar numai a ccrcetare de viitcr care sa inves­tigheze toate aspectele ei §i sa alcatuiasca glosare va putea cuprmde problematicaei38• Aici ne Yom limita la semnalarea unor constatari surnare. Termenii comercialide baza au fast prclua]! din limbile italiane, greaca §i turca in timp ce din germanaau fost tmprumutare cuvinte legate de administrajie, legislape ~i insntujii economicerecente. Cateva exemple sunt graitoare - tenneni grecesti §i turcesti: ali§veri§ (afacere),capar (arvuna), catagrafie (inventar), catastih, cherhana (magazie), hair (folos), gurais(schimbarea unei monezi in alta), merte (marfuri), mrasie (licitajie), navlu (chinaunei corabii), regea pazar (vanzare la tocmeala), teslim (predare), sielet, chesat,stenaharie (criza); termeni italienesti: a vista, a minuta, libre (rcgisrre), importo (sumade bani), interese (dobanzi), lettera (polija), pagamento (plata), ricevuta (chitanta),regresso (despagubire); termeni germani: verlagquittung (chitanja), bancotidelcassa(banca), ferpat (corect verbat, sechestru), finanzhofstelle (visteria curtii imperiale),handelsricht (drept eomereial), vexel (coreet wechsel, po1ila). Uneori pentru acelasicuvant se tntalnesc termeni de arigine diversa, de pilda, pentru cuvantul varna s-aufalosit cuvinte turcesti - iumbruc, bedaat cu farmele de bedaet, betaati §ibitaat, grecesn- telonia, maghiari - harmip §i germani - dreissigstamt'". Acest amestec de cuvintedin diferite limbi, dfind impresia de bazar lingvistic, ilustreaza influentele diverse §ipaliglosia fireasca pentru negustorii care aveau relajii largi §i desfasurau a activitatemternajionala, Ar fi interesant de realizat a analiza comparative a diversilor termenicomerciali pe diferite registre, urmarindu-se observarea eelor de folosinta indelungata§i celar de provenienta recenta, modernizarea §i constituirea treptata a vocabularuluiprofesional.

Registrul. Evidenja contabila a fast a tehnica strans legata de desfasurareacornertului §i de profesia de negustor. Ea a evoluat imbracand diverse forme. Unuldintre cele mai uzuale instrumente de lueru ale comerciantului a fast registrul in careerau Inscrise marfurile cu prejun §i localitatea de provenicnja, veniturile §i cheltuielile,bilanjuri periodice, £1 a cunoscut diferite forme §i denumiri anume catastih, prohiran,libra, strata. Asa cum reiese din terminologie, practica §i modelul au fast preluatedin lumea italiana §iturco-greaca. Nu tcate aceste instrumente cantabile erau avansate,dirnpotriva unele erau rudimentare. De pilda, strata reprezenta un registru in carese inscriau, jntr-o forma nesistematizata contabil, toate operapile economice. Dinpacate, nu §tim diferentele exacte intre tipurile de inregistrare §i specificul lor ceeace ar fi contribuit la clarificarea problemei tehnicii cantabile §i a caracterului ei.

Po/itele§icambiiJe au dcvcnit curente la slllr§itul secolului aJXVIII-lea. In documentenu se face jntotdeauna diferenja dintre polip (bilet Ia ordin) Ii cambie. Apar fie subdenumirea generica de polija, fie sub a11i termeni diversi preeum trate, vexele, obligapuni,pdule, rimese. La randul lor, pobjcle se diferentiau in mai multe tipuri: economica,domiciliata, de Anglia, de Livorno, de Olanda, de Venetia Ii trata indosabila, Operatiunilecu polite §i cambii erau foarte variate anume: tragere, schimbare, cumparare-vanzare,protestare in caz de neplata, scontare 1a targ, amortizare, giro In aceste tranzaqii erauimplicali diferiti factori de la negustori pana 1acurtile domne§ti din Prineipate §idregatoriice arendau ocnele40• Initial polilele au fast instrurnente de credit §i plata in vedereaachiziliomlrii de marfuri illtre localitiilile situate la mare distanta-. U1terior camequl cu

24

Page 26: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

marfuri a devenit mai putin rentabil decat eel eu polite §i cambii dincauza imprejurarilordefavorabile §i nesiguranjei generale. Ceea ce a facut posibila speculapa cu pohje §icambii ca efecte de comer; a fost folosirea curenta a tratei indosabile care putea fitransmisa de la un proprietar la altul fiira vreo restricjie'".

Insa nu se cunoscin amanunt diferenjele dintre diverseleeipuri de polite §iin ce masura se foloseau tehnici moderne - de exemplu, scontul .. pentru a tnjelegegradul de rnodernitate a acestor instrumente. In epoca, statuI austriac h..iase initiativacream unor institutii economice moderne cum erau tribunalul cambial; tegea polijelor,iar negustorii greci din Viena dispuneau de registre de polile42. In schimb andosacare asigura 0 securitate §i stabilitate cambiei nu era cunoscuta ceea ce ilustreazacaracterul incipient §i restrans modern al tehnicilor profesionale din epoca, Un altexcmplu vine in argumentarea afirmatiei noastre. In general, angajarea in corner] §iin operajiuni de speculape au fast riscante §i, pentru evitarea pierderilor, a inceput

. practica asiguriirilor. tn indexul general anexat la catalagul realizat de D. §i E. Limanaeste atestat termenul de garanpe, dar numai in sensul de cheza§ie a unor rnartori §inu de asigurare. Astfel ca falimentul §i sechestrul pe avere §i marfa erau destul de

,frecvente in realitatea epocii.Toate aeeste tehnici descrise numai sumar contureaza un tablou mai complet

al activitajii profesionale a negustorului §i sugereeza complexitatea acesteia, Dar nuar fi cornplet daca nu se adauga normele de comportament specifice negustorilor §icapacitajile pe care trebuie sa le cultive acestia pentru a reusi.

in primul rand, negustorul trebuie sa fie prudent §i calculat, sa nu dezvaluiesau sa lase sa se intrevada intentiilc, sa urmareasca cu atenjie §i sa speculezetmprejurarile. Inteligenja §i secretul sunt eheia izbflndei in aceasta profesie. Gandireatrebuie sa fie clara §i lucida permanent fiindca .Ja lucruri ca aceasta tu sa fii omdesteptat §i treaz la minte apoi toata sa lucra bine, dara daca afla cumparatoriumintea vanzatonului apoi rau merg lucrurile'<', Aceasta rajlune calculate a negustoruluiconsta mai ales in capacitatea de a realiza a tranzactie in condijii favorabile. Spiritulde negoeiere Inseamna a oferi §i a eeda ceva in acelasi timp in vederea unei afaceriastfel incat dupa expresia unui negustor .vor fi multumite ambele parti potrivit zicaleiuno per alto'?",

Degi prima regula a comercintului recomanda prudenja, comequl trebuie sase desfasoare pe baza unor garantii. Una dintre aeestea este alegerea unor oamenide Incredere, alta este cinstea §i probitatea negustorului. Cea din urma a fast unelement important al relatiilor dintre comercianji. Protestul fata de 0 atitudine incorectao exprima un colaborator al lui '[umbru, din Zernlin, care in 1781 Il amenmja "incaz di va fi silit sa se deplaseze la Brasov Il va face de ras de se va auzi §i in Americade neeinstea lui"45.

Interesul pentru ca§tig, acceptarea concurenjei, spiritul intreprinzator reprezintatrasaturi earacteristice negustorului. tn acelasi timp ele trebuie sa se asocieze §i safie temperate de realism §i rajiune tntrucat comerciantul trebuie sa §tie pana undesa riste §i cand sa se retraga, Toate acestea ilustreaza ca profesia era acaparantaineat a§a cum marturisea un negustor .Jeri §i alaltaieri de§i a fast sarbatoare, el nus-a odihnit ci s-a straduit mult"46, Este interesant de urmarit in ce fel se irnpartea unnegustor intre timpul acordat muncii sale §i timpul acordat datoriilor sale in soeietate,de pilda bisericii.

Cele cateva aspecte contureaza universul meseriel de comerciant ca una foartecomplexa. Astfel este decris §i caracterizat negustorul in raport eu sine §i cu activitateaproprie. Aceasta imagine trebuie completata de integrarea lui in societate §i de fapor­turile sale ell ceilalp §i eli cultura timpului.

2S

Page 27: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Atitudinea fald de culturti. Este interesant de relevat interesul §i atitudineanegustorilor fala de cultura §iinstructie. Incepand cu secolul al XVIII-lea actele abundain date referitoare la acest aspect. Se cunosc numeroase cazuri de negustori carepanicipa la cultura prin donaju de bani, obiecte, carli, sprijinirea constructiei unorbiserici, scoli. tipografii §i tiparirea de carli prin sistemul prenumerarqilor. La sfarptulsecolului al XVIII-lea §i Inceputul celui de-al XIX-lea a aparut un nou tip uman ­legat de revolutia comerciala §i de aparipa negustorilor sedentari care au limp - negus­torul intelectual care traduce. prelucreaza, tiparcste sau patroneaza carli, publicaarticole in ziare, creeaza scoli. edituri, Iibrarii etc. Dintre acesti negustori care s-auimplicat direct in culture menjionam pe Zenovie Pop, Zaharia Carcalechi §i marilefamilii de comercianti din Bresov cum au fost Boghici, Nicolau, Orgbidan, Leca, Nica,Jipa,

Pozina negustorilor fala de culture se poate detecta la nivelul declarajiilorpublice prezente in actele de donajle. De pilda, marele negustor grec §i fast proestosal companiei grecesti Hristodulos Mumialis in 1843 dona a surna de bani pentru§coala romdneasca din Darste §i facea urmatoarea afirmatie sugestiva pentru conceppanegustorilor vis-a-vis de ralul instrucjiei: "cre§terea §i Intarirea §colii dumneavoastraa carte Intrcbuinjare va fi cu adevarat sfgura calea §i mijloc care poate pe copiiidumneavoastra, daca va avea silinla, sa-i aduca la drumul fcncini'?". Mai interesantaeste constatarea atitudinii fa!a de cultura a negustorilor la nivel particular. In acestsens 0 sursa docurnentara surprinzatoare 0 reprezmta testamentele care cuprind atatdispozitii succesoralc cat §i prescripjii educationale §i decizii privind cariera copiilor.Astfel in 1808 mareIe negustor loan Diamandi Carol testa copiilor sai a suma §iprevedea lntretinerea lor pana la 24 de ani inc1usiv plata studiilor de limba greaca,gcrmana, latina, filosofie §i drept sau medicine la universitatea din Pesta sau dinViena, iar in 1833 testamentul unui alt negustor grec vestit, Anghel Anghelovici atestaca fiul sau mai mare facuse studii la Paris". Deci se contureaza 0 alta circcjie deanaliza in viitor a acestui subiect: intelectualizarea generajiilor de comcrcianp.

In concluzie voi defini ~i sintetiza aspectele profesiei de negustor. A ficomerciantinsemna a destasura a activitate practica, in contact direct eu realitatea §i in angrenajuldinarnic ~i viu al re.latiilor economice, dezvoltand anumite Insusiri naturale, capatandexpenenja, Insusind tehnici profesionale §i dobflndind un comportament specific. Deciactivitatea unui negustor are un caracter pragmatic, direct, realist §i Imbinandcuncstintele teoretice cu experienja. in acelasi timp comerciantul a fast un factorsocial extrem de mobil §i care a intrat in contact cu ideile, stirile §i moda timpuluiprin fns.1§i natura rneseriei sale. De aceea accentul nu trebuie pus pe latura instructicipropriu-zise ci pc pasibilitatea de circulajie, suprimarea distanjei dintre regiuni §irolul de intermediar al ideilor din cpoca.

NOTE

1. N. Iorga, Acte romdnesti §i cdteva grecesti din arhivele companiei de comeqoriental din Brasov, Valenii de Munte, 1932.

2. D. §i E. Limona, Catalogul documeruelor grecesti din Arhivele Statului de Iaorasut Stalin, Bucuresti, 2 vol., 1958.

3. A. Ole tea, Pdtrun.derea comertului romdnesc ill circuitul intemalional,Bucure§ti, Ed. Academiei R.S.R., 1977.

4. D. §iE. Limana, Neguston'bucurqteni la .~ftir~itul veacului al XViII-lea. Refaliilelor eu Bra~ovul # Sbiul in "Revista de Istorie", 4, an XIII, 1960, pp. 107~141 §iAspeeteale comerfUlui bra§ovean din veacu! al XVIII-lea. NeguslOrn! aroman M. Tumbru in..Studii ~i materiale de istorie me die" (SMIM), vol. IV, 1960, pp. 525-565.

26

Page 28: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

5. O. Cicanci, Companiile grecesti din Transdvania §i comertul european in anii1636-1746. Bucurcsu, Ed. Academiei RS.R.• 1981.

6. C. Papacostea Danielopolu, Organizarea §i viola culturalti a companieigrecesudin Brasov (sfdlJitul secolului al XVI/I-lea ji prima jumdtate a seeolului al XIX-lea) invol. "Studii istorice sud-est europene" coordonat de E. Stanescu, Bucuresti, 1974, pp.159-212.

7. J. Le Goff, Negustorii §i bancherii in evul mediu, Bucuresti, Ed. Meridiane,J~94.

8. O. Cicanci, op. cit., p. 127-130 §i 133.9. E. Pavlescu, Mestesug§i negot la romdnii din sud-estul Transilvaniei (secolele

XVII-XIX). Bucuresti, Ed. Academiei RS.R. 1971. p. 293.10. D.Z. Furnica, Din trecutul romanesc al Brasovului: Documente comerciaLe

(1741-1860). Bucuresri, 1937. p. 73. doc. XXXIII. Brasov, 1856, februarie 13.11. D. Limona, Les relations commerciales du sud-est de l'Europe a la fin du

XVIIIe siede et au debut du XIXe steele refletee dans les documents archivistiques deBucarest, Sibiu, Brasov in vel. "Symposium l'epoque phanariote", Salome, 1974. p.394.

12. Ibidem. p. 387.13. Ibidem, p. 388; v. §i M. Caratasu, Catalogul bibliotecii unui mare negustor

din veacul al XVIII~lea: Grigore Anton Avramie in "Studii §i cercetari bibliologice",1972. 12. pp. 189-207.

14. A Ojetea, op. cit.• pp. 129-132.15. V. Oltean, Acte, documente si scrisori din $cheii Brasovului, Bucuresti, Ed.

Minerva. 1980. pp. 9-11. 13-14.24-25.16. A Barseanu, Istoria scoaleior centrale greco-ortodoxe romane. Brasov, 1902,

pp. 20 §i 30-31.17. Ibidem; v. §i P. Gruzudis, Scoala greacii din Brasov. lucrare dactilografiata

de la Bibl. judo din Brasov tncredintata mie de doamna Monica Tatusescu careia iimultumesc pentru ajutor.

18. Ibidem. p. 35.19. A. Barseanu, op. cit., p. 31.20. D. §i E. Limona, Catalog..., vol. I. pp. 135-136. regest 481-Viena, 1790.

martie 8.21. Idem, Aspecte ale comettului:... p. 530.22. Idem, Catalogulc., vol. II. pp. 132 §i 154. reg. 525- Brasov, 1794. aprilie 8

§i reg. 596-Bra§ov, 1794. iulie 29.23. O. Cicanci, Le role de Vumne dans les rapports economiques et culturels du

sud-est europpeen avec Ie centre de l'Europe in "RE.S.E.E.". 1. 1986. nola 21.24. D. Limona, Les relations.... p. 396.25. Muzeul §cheii Brasovului, C.V. 1524.26. Ibidem.27. Ion Colan. Casina romana 0 sutd de ani (1835-/935). Brasov, 1935. p. 89.28. D. Russo, Primeleziare grecesti din Viena in .Studii istorice greco-romane",

Bucuresti, 1939. vol. II. p. 369.29. D. §i E. Limona, Catalog..., vol. I. pp. 391. 393. 394. 417. 440. 500. 545.

552 §i vol. II. pp. 109. 133. 154. 196. 202.29bis. Ibidem.30. N. Iorga, op. cit., p. 76. doc. 98.31. I. Colan,op. cu.; pp.90-93.32. D. Limona, Les relations , p. 387.33. D. §i E. Limona, Catalog , vol. I. p. V.

27

Page 29: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

34. N. Iorga.cp. cu; pp. XXXVI-XLI reproduce cronica vicenotarului companieiConstantin Antonie.

35. Ibidem, p. 230, doc. 247-Bra§ov, 1819, aprilie 3.36. D. §i E. Limona, Catalog , vol. 1, p. V.37. O. Cicanci, CompaniiJe p. 105.38. D. §i E. Limona, Catalog , v. indexul general §i glosarul; de asemenea v.

glosarele alcatuite de Natalia Trandafirescu in .Revista Arhivelor", nr. 1/1972, 2/1973.4/1979, 1/1980, 1/1989.

39. D. §i E. Limona, Catalog..., vol. II, pp. 419-429.40. Ibidem, vol. 1, p. 780.41. D. §i E. Limona, Negu.stori bucuresteni.,., p. 126.42. Idem, Catalog..., p. 781.43. N. Iorga, op. cit., p. 25, doc. 42 din 1748.44. D. §i E. Limona, op. cit., vol, II, p. 30, reg. 137-Bra§ov, 1792, noiembrie

19.45. Ibidem, vol. I, p. 83, reg. 272-Zemlin, 1783, decembrie' 23.46. Idem, Negustori bucuresteni..., p. 119.47. V. Oltean, op. cit., pp. 111-112, doc. 91-Bra§ov, 1843, aprilie 19/mai I.48. D. §iE. Limona, Catalogul..., vol:l, p. 621, reg. 2021- Brasov, 1808, noiembrie

5 §i p. 712, reg. 2430-Bra§ov, 1833, octombrie 14.

SUMMARY

The Merchants' Instructions in Brasov at the end of 18th centuryand tbe beginning of 19tb century

The present paper analyses or more exactly signalls a few significative aspectsconcerning the great problem of the merchants' instruction. It begins with the differentstages of the mercantile profession and continues with commercial schools, books andnewspapers. The analysis extends on the language, meaning languages usedby the merchantsin the trade, the specific terms, the correspondence and the personal archives, as well asprofessional techniques (the register and the promissory note). It uses some suggestiveinformations about the inner world of merchants: the characteristic behaviour and ethics.Finally, it indicates the personal cultural attitude. At least two conclusions are very clearand obvious: firstly to approach this subject is necessary a detailed investigation of the

. documents and a precise definition of the mercantile profession. Secondly the topic isvery important, making us to better understand the economical modern developmentand the formation of the Romanian middle class.

INCEPUTURILE $COLII ROMANE~TI IN MACEDONIA,EPIR 1>1 THESALIA (1864-1877)

AIin CIUPALA

in spajiul mozaicat etnic al Europei de sud-est aromanii ocupau, la jumatateasecclului XIX, un lac distinct, rntalnindu-se §apte rarnuri care §i·au luat numele fiede 18 regiunea in care locuiau, in cele mai multe din cazuri, fie de la alte elemente,§i anume: Gramosteni, Farseroji, Albanovlahi (arvanip sau arnauji), Moscopoleni,Epiroji, Megleni (de 1a raul Meglen, afluent al Vardarului), Olimpioji'. PrincipaleIe

28

Page 30: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Idiferente dintre aces tea sunt determinate de nuante ale limbii, deosebiri ale costumelortraditionale §i obiceiurilor, toate acestea neimpiedicandu-i sa formeze 0 etnie omogena.prezenta. in perioada studiata, in cadrul Imperiuiui Otoman. Chiar §i denumireagenerica, intalnita sub diferite forme, aromani, macedorornani sau romani macedoneni,vlahi sudici, cujovlahi, ar putea deruta, fiind vorba in realitate de aceeasi populajieromantca. Problema etnogenezei acesteia a fost §i este §i in zilele noastre mult dtscutata,faTa ea specialistii sa ajunga Ia un consens. Lasand la 0 parte teoriile tendenpoasesau pclitizate, putern considera ea invazia slava a rupt unitatea romanica nord §isud-dunareana, stramosn romanilor fiind cei ce au continuat sa viejuiasca In acesteenclave romanice sud-dunarene-. Simplificand, din lipsa spajiului, aceasta problema,putem spune ca, la jumatatea secolu1ui XIX, aromflnii se gaseeu in grupuri compactein Macedonia §i Epir (vi1aietele Monastir, Ioanina §i Salome), in Albania, pe litoralu1Marii Adriatice (in districtele Durazzo, Avlona §i Berat), dominfind frontiera turcade la Caterina paoa la Mezzova §i Arta. Zona munjilor Pind era, in eea mai mareparte, populata de aromani". Cu toate acestea este greu de fixat numarul exact alaromanilor din Tutela, din doua motive. In primul rand absenja unui serviciu statisticserios in Imperiu. Aromanii erau trecup la rubrica generala .xomei'', adica crestini,ceea ce ii desemna pe toti cei ce erau dependenti de Patriarhia ortodoxa de la Cons­lantinopol, greci, aromani §i bulgari pana in 1870, cand vor obpne un exarhat propriu.In a1 doilea rand, mai eu seama pana la redcsteptarea najionala a arornanilor de lajumatatea secolului XI~ in condipile presiunii exercitate de burghezia §i clerul grecin conformitate cu idealurile Marii Idei, aromfinii preferau, uneori, sa fie considerajigreer'. Astfel, cifrele avansate de diferip autori acopera un interval rntre 100.000-900.000Iocuitori". Credem ca numarul aromdnilor era de 500.000-600.000, dupa cum considera§i fostul ministru grec la Paris §i Berlin, Rizos Rangabe",

Aceasta populajie, tnserrmata in primul rand nu atat din punet de vedere numericcat mai ales datorita caracterului compact al situarii sale in zonele amintite, manifcstaindeceniile cinci-saseale seeo1ului XIX semnele fenomenu1uide redesteptare naponala.Chiar dace cu 0 anumita intarziere fata de alte segmente ale plurietmcitajii sud-esteuropene, gandindu-nc in primul rand la greci, dar §i inaintea altora [albanezilor deexemplu), spiritul national al populapei aromflne a inceput sa se afirme ca un procesfiresc, in primul rand urmarind exprirnarea najionala dintr-o perspectfva culturala, §inu politica. Avandu-si originea in efervcscenja iluminista ce se prclungesrc, pentruaceasta zona a Europei, in primele decenii ale secolului XIX, naponalismul comunitapiaromanesti nu a fost, §i nici nu putea fi, unul de tip politic, asemenei celui grecesc,care urmarea realizarea Marii Idei sub forma unui stat national grec. Penrru a-§imenjine propria identitate etnica aromanii au urmat singura posibilitate: afinnareapropriei spiritualitap in cadrul statului otoman, fenomen care, cum vorn vedea, adevenit realitate eu ajutorul sprijinului Romaniei.

Rezfsrenja culturala aromaneasca no se putea manifesta in absenja unor punetede sprijin ee vor converge tot mai mult spre ideea unei scoli proprii, mai cu seamaca acpunea invatatilor patrioji macedoneni aflaji in emigratie in special in Austria §iUngaria", Gh. Constantin Roja, Mihai Boiagi, Constantin Ucuta §i alpi. in prime1edoua decenii ale seco1ului XIX, a e§uat in cea mai mare masura. Aeeasta pentru camiscarea de redesteptare najionala pe care doreau sa 0 inijieze se adresa cu precadereunui patriciat aromanesc, aflat de asemenea in emigratie, susjinator al renasterii elenis­mului, mai eu seama dupe 1821, §i care nu privea cu oehi buni ideea unirii romdnilordin Dacia eu eei din Peninsula Balcanica, idee preluata de carturarii mentionati dela Scoala Ardeleana", Chiar daca, din punctul de vedere al unei miscan najionalepropriu-zise aceasta acpune a esuat, ea nu a ramas tara ecou, intalnit, in decenii1eurmatoare, in Principate. Primul care a luat in discutie problema aromaneasca a fost

29

Page 31: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

I. Heliade-Radulescu" care, in .Curierul de arnbe sexe", publica intre 1836-1838 treiarticole ce urmareau sa faca cunoscuta existenta aromflnismului sud-dunarean §i saarate posibilitatea crearii unei limbi cornune peruru toji romanii prin tnlocuirea cuvin­telor straine eu clemente latine din dialectul amman. Dupa Infrangerea revolutiei dela 1848, calatoriile pasopustilor exilaji (Dimitrie Bolintineanu, D. Bratianu, Ion Ioneseude la Brad, Cezar Bolliac, Christian Tell, V.A. lJrechia) in Peninsula Balcanica, aueonstituit alt mijloc prin care lumea romaneasca a luat cunostlnja de existenta comu­nitajii aromanesu'", Dupa reintoarcerea lor in tara discujiile s-au concretizat in demer­suri atat fata de domnitorul All. Cuza, cat §i faja de Poarta11. Aceasta cu atat maimult cu cat in 1860 luase fiinta la Bucuresti, din initiativa unui grup de aromfini aflajiaid, "Comitetul macedo-rornfin", format din Dumitru Cazacovici, Iordache §iGheorgheGoga, Zisu Sideri, Mihail Nicolescu §i Toma Tricopol'", §icare i§ipropunea sa realizezecoerenje miscarii de redestcprarc naponala a arcmflnilor. Aceasta acjiune avea nevoie.insa, de a barn materials. De aceea, in acelasi an, Anastase Panu elaboreaza unprogram care viza obtinerea sprijinului statului roman prin alocarea unor sume dinfondul rezultat in urma secularizarii averilor manastirilor inchinate, bani destinatifinantarii unei rcjcle de scoli in regiunile lacuite de aromdni din Peninsula Balcanica,Incredinjate unor invatatori formaji in Romama'". De asemenea, se avea in vedere§i un arhiepiscopat pentru aromflni. Vedem astfel cum problema unui sistem scofarpropriu este pusa in mod explicit drept singura solupe pentru afirmarea najionala,in conditiile in care scoala greece nu reprezenta decat un instrument al politicii deelenizare. Comitetul maccdo-rornan a fast eel care a conceput cadrul acjiunii pentrurealizarea unei scoli romanesti in Imperiul Otoman iar statul roman a pus la dispozijiemijloacele materiale necesare. Acestor doua elemente se va adauga Intr-o penoadaceva mai tarzie §i un al treilea, §i anume inijiativa parucufara. Chiar daca exemplelein acest sens sunt purine, aspectul ca atare trebuie retinut, fiind yorba nu numai depersonaje Instarite stabilite in Romania, dar §i de locuitori ai asezarflor aromancsncare devanseaza demersul statului. Tot in aceasta categorie trebuie lncadrata §iactiuneade subvenjionare, Insa nurnai pentru doi ani, a unci §coli de catre primaria orasuluila§i14• Statui roman a fost Indeaproape secondat in perioada inceputurilor scoliiromanesu in Macedonia de Cornitetul macedo-roman §i de particulari, intr-o oarecarcmasura. In perioada urmatoare. dupa cucerirea independentei, rolul statului devinepreeminent in raporturile cu ceilalti factori, mai cu seama dupa transformarea Comi­tetului Intr-o Socictate de Cuttura Macedo-Romans §i a caracterului organizatoricofensiv intr-unul bazat mai degruba pe expuneri §i alte manifestari culturale.

fnsa, nu trebuie confundata rcdesteptarea naponala a aromanilor cu propagandastatului roman, scolara, politica sau de alta natura. Plecand de la premisa necesuajfunci scoh in Iimba najionala pentru aromani, asa cum au "wate celelalte najii supuseTurciei"15, acestia i§i afirma spiritualitatea proprie, conservata "atalia seculi de per­secupune §i de apasare">, a carei constientizare deplina atinge limita exprimarii ex·plicite la jumatatea secalului XIX. ~coala nalionala era privita nu numai ca un mijIocprin care se putea cultiva "limba materna romana"n §i unde se raspandea "luminainstructiunii puhlice nalionale intre popoTul roman din partile acestea", dar reprezentatotodata un "nutriment" favorahil sentimentului national §i 0 anna moraIa l 8 impotrivaincercarilor de deznalionalizare. ~coala era importantli mai ales pentru cli ofereatinerelor generalii a posibilitate pe care varstnicii nu a avusesera §i a carei necesitatea fast recunoscuta mai eu seama prin raportarea trecutului la prezent19, un prezental emanciparii nationale. Poate toemai din acest mativ, zile1e destinate examenelordeveneau adevarate zile de sarbatoare, d.nd intreaga comunitate se aduna la §eoata,"dis de dirnineala"20, urmarind verificarea elevilor §i bucurandu-se de rezultatele hune.Deci, putem spune ca intelegerea necesitalii emanciparii nalionale prin §coala a fast

30

Page 32: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

-

manifesta Ia comunitatea aromaneasca in aceasta perioada, fiind un proces firesc. Pede aWl parte, in ceea ce prfveste motivajia statului roman de a se implica in susjfncreasistemuluj scolar rornanesc din Macedonia, Thesalia ~i Epir, distingem mai multeniveluri. In primul rand, considerente politice, exprimate dar de Ion C. Bratianu:.Desteptarea rornanilor din Macedonia va tntari pc Turcia, §i noi eu toate greselileturcilor avern nevoie sa-i Intarim, caci Intarindu-i, pe noi ne intanm''?'. Totodata credemca putcm vorbi §i de 0 latura psihologidi in afara celei pragmatic-politice daca negandim ca membrti Consiliului Permanent al Instructiunii Publice considerau drepto "datorie_ de onoare" §i "de consangemtate'' sprijinirea miscarii scclare romanestidin Peninsula Balcanica-'.

Modalitatea practica, materiala pe care 0 presupune acest sprijin poate fi redusaIa un singur termen: subventii, eli un cuprins, lnsa, variat. tn primul rand, era problemabanilor pentru salariiJe invatatorilor §colilor primare de baieli, aceasta categoric deunitate de invalamant mod singura care a existat in toata aceasta perioada ainceputurilor. Retribujiile (vezi tabelul A) au cunoscut 0 traiectorie constant descen­denta, ajungand de la 592,59 leiZ3 pe trimestru pentru fiecare tnvatator in 1868, la312,50 lei24 in 1876. In al doilea rand, erau banii destinati chiriilor pentru localurilede §coaJa §i tntrejinent acestora, un aspect, tnsa, controversat, deoarece cu toate ca§coala din Tarnova primea 1200 lei pe semestru pentru chirie-', Ministerul emite 0

circulars prin care hotareste ca "n·are a se eJibera nici 0 alta suma sub titlu de chiriisau alte trebuinje materiale''> pentru §colile din Macedonia. Lipsa banilor a impiedicatMinisterul sa suporte constant aceste cheltuieli, chiar daca, uneori, mai ales la des­chidere, erau trimise sumele pentru chirii, mobilier etc., in cele mai multe cazuriinvatatorii fiind nevoijl sa gaseasca solujii la faja locului. In al treilea rand, trebuiesa includem in categoria generic considerata drept .subvenjii" §i carlile, didactice §ibiserfcesu, trimise in Macedonia, Epir §i Thesalia. carlile (vezi tabelul C), procuratede Minister in general de la Imprimeria Statului §i in mai midi masura de Ja libra ria.Socec", erau expediate Agentiei Romane de la Constantinopol, ce urma sa le trimitarnai departe, invalatorilor. Acesna comandau carjile la Bucuresti, ministerul nefacandaltceva decat sa onoreze cererile, mra a avea initiativa trimiterii lor. Lipsa documentelorne Impiedica sa facem 0 situatie complete asupra ccrerii de carte scolara pentruaccasta perioada. Au existat §i contribujii particulare-", tnsa statul a fost principalulfurnizor de materiale pentru §colile rornanejti din Peninsula Balcanica.

Activitatea didactics romaneasca de aiei, dincolo de motivatii §i de mijloaccfolosite, se concretizeaza In obiective precise. Unul dintre acestea a fost realizat nuin Macedonia, ci la Bucuresti. unde ia fiinla in 1865 Institutul macedo-roman de laSf. Apostoli", condus de arhimandritul Averchie, aroman de origine. Institutul i§ipropunea sa formeze tineri arornani ca rnvajaton ce urmau sa se intoarca in locurilenatale pentru a preda in scolile romanesti care apar incepand cu deceniul §ase alsecolului. Lucrarile care s-au ocupat de aceasta problema se limiteaza, pentru accastapericada a inceputurilor, doar la 0 enumerare cronojogica adesea inexacta. Prima§coala romaneasca a fost organizata in 18641a Tamova, in apropierea orasului Bitolia,capitala Macedoniei, de catre Dimitric Athanasescu. Bibliografia sa didactice'" dupapropria expunere este destul de romanjata, dar cel pujin deocamdata studiul arhivelornu a relevat §i alte documente complementare in aceasta privinja. La inceput croitor,interesul pentru scoala il cuprinde in urma lecturii apelului Comitetului macedo-roman"din 1860, in anul urmator ajungand la Bucuresti, unde-l cunoaste pe Cezar Bolliac.Acesta Il ajuta sa se tnscrie la Liceul .,Matei Basarab", ale carui cursuri Ie urmeazatimp de trei ani. tn 1864 avdnd sprijinul guvernului roman §i al lui D. Bolitineanupersonal, se intoarce la Tarnova §i deschide 0 §coala romaneasca in propria-i casa.Aceasta a determinat riposta rnitropolitului Benedict al Pelagoniei, care intervine pe

31

Page 33: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

langa autoritatile otomane, Invinuindu-l pe Athanasescu ca agent roman, ceea ce ducela arestarea acestuia. Desi eliberat, a fost nevoie sa se refugieze in Romania in 1865,unde redacteaza trei manuale. A doua incercare de a deschide scoala romancasca laTarnova are mai mult succes, bucurandu-se §i de sprijinul arnbasadorului Franjei laConstantinopol, a agentului diplomatic roman AI.G. Golescu §i allui C. Bordeanuv.Din 1867 lectiile se tin in mod regulat; in acelap an D. Athanasescu are initiativatiparirii unor manuale la Constantinopol, in tipografia franceza, pentru aceasta cerandla Bucuresti literele a, z, §, 1, ce nu se gaseau in tipografiile Imperiului'". Urmatoareascoala romaneasca a fost intemeiata de cane Apostol Margarit, poate cea mai rnsemnarafigura a romanismului balcanic, care ajunge director de scoala §i mai apoi, in 1876,inspectorul scolilor romanesti din Macedonia. Profesor de limba greaca la Clisuratimp de peste zece ani, se rernarca prin calitajile sale pedagogice. Incercarea de aintroduce aici Iimba materna va duce la tnoepartarea lui din scoala, desi se bucurade simpatia locuitorilor. In aceste condijii Margarit pleaca la Constantinopol, undeobtine autorizapa pentru a fonda 0 §coaHi de limba romana34• In incercarea de aobpnc fonduri se adreseaza Ministerului Instrucpunii, V.A. Urechia, titularul por­tofoliului respectiv, aproband cererea. Astfel, in octombrie 186635 el a deschis scoalade la Avela, comuna nataIa36 §i nu la Vlaho-Clisura, unde atmosfera li era ostila, Iniarna 1866-1867 Margarit a predat Intr-un sat din Thesalia, Grebena", loc de refugiupentru populapa aveliana, Aceasta pendulare continua, dar din 1867 locullui ApostolMargarit a fast luat de loan Tomescu ~amu care, de§i primise suma de treizeci degalbeni" pentru a deschide 0 scoala la Penvoli sau Samanna", se opreste la Avela.Anul 1868 il gaseste pe Margan! I. Vlaho-Clisura, dupa ce reusise sa obpna dinpartea vizirului Ali-Pa§a, prin intermediul influentului C. Bordeanu, aprobarea pentrudeschiderea unei §coli romanesti, in pofida intrigilor grecesti, mai ales ale patriarhului.Dezvoltarea §coJii a determinat venirea in 1871 a inca unui invalator, Tuliu G. Tacir"sosit dintr-o comuns hivernala, Noua Bela unde funcjionase din octombrie 1868. Dealtfel, din acest an, Apostol Margarit objine 0 sporire a prerogativelor sale, fiindnumit director al §colii romanesti din VIaho-Clisura, avdnd §i obligajia de a supraveghea§i celelalte §coli4z. In cele din urma, in 1876, Apostol Margarit va fi numit revizor altuturor scolilor din Macedonia, cu un salariu trimestrial de 500 lei43•

Tot in 1868, cu incepere de la 1septembrie, George Tornara" era numit invatatorla §coala fondara de fralii Dimonie, notabili ai orasului Ochrida. Acesta va funcjionaaici numai trei ani deoarece de la 1 iulie 1871 demisioncaza" nemuljumit de reducereasalariului. Locul sau este luat de Philipp Apostolescu'", primul absolvant al Institutuluide Ia Sf. Apostoli ce era titularizat in Macedonia. Un alt tnvajator, G. Dante, deschideain toamna lui 1868 §coala rornana din comuna Smexe, predand la inceput gratis, fiindapoi inregistrat in bugetul ministerulur'". in anul urmator, tnsa, datorita unornetnjelcgeri cu autoritajile locale, G. Dante rncearca sa objina aprobarea transferuluila Avela, fara rezultar'", ramangnd la Smexe'".

Un caz oarecum aparte este eel al invalatorului Dimitrie Cosmescu din comunaGope§i.M.D. Peyfuss indica data inaugurarii §colii rornane din Gopesi de catre acestinvatator, 18655°, iar M. Cordescu, 186851• Credern ca data corecta este 1869. Nunumai ca Dimitrie Cosrnescu nu apare in nici una din siruatiile statistice ale MinisteruluiInstructiunii anterioare anului 186g5z, ceea ce s-ar putea explica prin faptul ca scoalade la Gopesi nu a fast de la inceput subvenjionata de statui roman, dar ni s-au pastratdovezi clare in acest sens, §i anume: rnarturiile natabililor comunei" care atesta cainva!atorul s-a prezentat la post in 1869, recunoagterea acestei situapi din parteaarhimandritului Averchie" §i tnsesi spusele lui Cosmescu". Toate aceste documentemai scot in evidenja faptul ca §coala din Gopesi nu primeste un suport financiar, ca§i celelalte, in ciuda apelurilor repetate. Chiar daca, in iunie 1870, Consiliul Permanent

32

Page 34: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

al Instrucjiunii recomanda sprijinirea lui D. Cosmescu", bani vor veni, In cele dinurma, din partea epitropiei averii lui D. Cazacovici, ce lasase dispozipi testamentarein acest sens'".

In afara de aeeste §apte §coli care au funcponat rnai mult sau rnai pujin constantin perioada 1864-1877, au cxistat §i Incercari de scurta durata, ce se vor consolida,insa, in perioada urmatoare. In 1870, George Perdichi a deschis 0 scoala romaneascain comuna Perivoli din Epir, ajutat de Torneseu Somu, ee-l invalase sa scrie §i sacitcasca romaneste. Nu §tim exact cat timp a rcujit George Perdichi sa continueinitiativa sa. Va pleca ia Bucuresti, unde a urmat cursurile §colii de la Sf. Aposioli,tntorcandu-se in Perivoli in 187659. In abscnja sa, George Panaitescu, un all absolvental §colii macedo-romane din Bucuresti, rncearca sa redeschida §coala in 1874, esuandtnsa din lipsa banilor'". AIte acjiuni efemere s-au desfasurat la Calive,unde invatatorulD. Badralexi, subvenponat de primaria orajului Iasi, nu a rezistat decat doi ani'"; laNeveasta, in care C. Ionescu fusese trimis de Vasile Dan62, arornan Imbogapt in Romaniain 1875, §i la Crusova de catre Sterie Cionescu in 186963. Exceptand acest ultim cazin care intrigile eercurilor grecesti au avut, in cele din urma, di§tig de cauza, cscculcelorlalte se datoreaza imposibilitatii Ministerului de le Bucuresti de a prelua efcrtulfinanciar al susjinerilor, in condijiile in care, din diferite motive, subventiile particulareau Incetat. Dupa 1877, statul roman va relua initiativa, iar aeeste scoti se vor inscriedefinitiv in sistemul scolar romanesc din Macedonia, Epir §i Thesalia.

Problemelc pe care aeeste §coli trebuie sa Ie rezolve sunt multiple §i complexe§oi le-arn putea incadra in doua mari categorii. Pe de a parte, realitatile zonei respective,tendinjele de afirmare najionala a diferitelor grupuri etnice, care nu se circumscriuunui principiu general de emancipare de sub tutela otomana, ci incearca fiecare sa-§iproclame preeminenja, rezultand eonflicte inevitabile, Apoi diferentele sociale, putereaeconomics a unor grupuri, §i ne gandim in special la burghezia greaca. stanjenind laun moment dat tnccrcarile de afirmare a altora; particularismele psihologice §i nu inultimuJ rand interesul politic al Turciei §i al celorlalte puteri europene intcresate in"chestiunea orientale". Pe de alta parte, pentru statul roman, chemat sa gestionezeaceasta acpune, problema este noua, §i este cu atfit mai importanta eu cat se leagiiin mod direct, prin aspectul financiar, de dezvoltarea econorntca a Romaniei. Deasemenea, sistemul de invalamant romanesc fusese pus pe baze moderne abia prinIegea din 1864, deci nu putea fi vorba de .exportur' unor solujf deja verificate.

In ceea ce priveste prima categorie, in prim plan trebuie situate raporturilecu cercurile grecesti. Avand in mod explicit in vedere reaiizarea idealului Marf Idei,elita greaca nu tnjerege redesteprarea najionala a aromanilor dedit ca pe un fapt cepericlita propria acpune. Principalf prornotori ai acestei doctrine au fost ierarhii bisericiiortodoxe din Imperiul Otoman, care duceau 0 politica "sistematica §i infricosata depersecutare'v'" irnpotriva §colilor romanesti. Mijloacele de persuasiune se constituiaunu atat dintr-o propaganda fals ortodoxa ("diqi}e romanesti sunt Papistagesrl", lar"copiii ce vor rnvaja carte romaneasca, 0 sa fie ai lui Papa"6S) cat rnai ales din mijloacernateriale. Funcjionarii turci locali erau usor coruptibili, fapt speculat de grcci, deaceea aromanii nu aveau ca§tig de cauza decat in fata instanjelor supreme de laConstantinopol. Acest ,Joe" era cu insistenje reluat deoarece a§a se putea bloca ac­tivitatea didactica, Aceroape fiecare penjic a ~vatatori}or catre minister vcrbeste despreasernenea probleme . Capitala lmperiului era ultima salvare pentru ca aicidcmersurilese faceau pe langa cei ce homrau politica de stat. Dineolo de simpatii sau antipatiiprimau interesele Turciei, ce nu putea accepta atitudinea de elenizare a grecilor asupracelorlalte etnii, §i de aceea rede§teptarea nalionala a aromanilor era sprijinita ea 0

masura de echilibru. La randullor, consulii stdi.ini au avut 0 pozilie binevoitoare falade inv3Jatorii §colilor romane§ti, fapt scos in evidenla de M.D. Peyfuss67• Trebuie sa

3J

Page 35: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

spunem in acest sens, ca la randul lor, invatatorii au rncercat sa se puna la adapostde pcrsccujn, cerand §i obtinfind pasapoarte romancstt Binelnjeles, acest lucru nucredern ca avca 0 mare Importanja in faja autoritatilor locale, dar este 0 dovada inplus a modului in care era perceputa Romania, ce oferea, §i in acest mod, protectie,

De multe uri insa, birocrajia coplesea bunele intentii. Credem ca aceasta afast cauza pnncipata a .meregularitajii §i marii Intarzieri care se iveste la trimitereasubvenuunii'<", dupa cum spunea Apostol Margarit.Tntr-adevar, salariile erau trimisecu intarzieri de la 6 luni la 2 ani'", ceea ce ingreuna stmptor siruajia iovatatorilor, inplus "devenind ca nistc calici a carer viala. depinde de mila fainarului, bacanului,lemnarului... pierdeam toata influenta §i onoarea ce trebuie sa avem de societatilelocului in care ne aflarn astazr'?". 0 alta cauza a nemultumirilor"! consta in reducereasalariilor, facuta, deobicei fara explicatii. intarzieri se constata §iin trimiterea cartilar72.Agenpa Romans de la Constantinopol era releul care prirnea banii, cartile §i uneoricorespondenta, avdnd misiunea de a Ie retrimite invatatorilor. Toate acesteapresupuneau formalitaji §i taxe, deci timp §i bani. Daca adaugam situatia rcjelei dedrumuri, atat din Romania cat §i din Turcia, ne putcm face 0 imagine a modului incare decurgea comunicarea lntre Bucuresti §i Macedonia in perioada respective.

Au existat §i inccrcarile de reorganizare. Venirea lui Christian Tell in frunteaMinisterului Instructiunii, in martie 187173, a marcat cea mai intensa etapa de reor­ganizare a situatiei §colii romanesti din Peninsula Balcanica in accasta perioada. ilva urma, mai tarziu, Spiru Haret. Prima masura a fast renunjarea la serviciile postalepentru trimiterea salariilor, reglarea acestora urmfind sa se faca prin bancherul JaquesPoumay", eu un comision rnai mic, de numai 1% §iintr-un timp mai scurt. De asemenea,au fost trimise sumele restante, procedandu-se la 0 reducere a salariilor, ceea ce adeclansat riposta invalatorilor75. De altfel, trebuie sa spunem ca Tell s·a dovedit inflexibilori de cate ori a fast yorba de cereri de bani, pe rnotiv ca bugetul nu-i permitesuplimentari, spre deosebire de urmasul sau Titu Maicrescu76, mult mai abil in adepa§i constrangerile bugetare. 0 alta masura a fost verificarea, cu ajutorul AgentieiRomane din Constantinopol, a funcjionarii fiecarei scof in parte". Din aceasta perspec­tiva, se introduce obligativitatea pentru invatatori de a trimite Ministerului cataloagelunare cu situatia scolara. precum §i dovezi din partea cornunelor din care "sa seconstate ca acei invalatori i§i Indeplinesc datoriile"'". Mai buna organizare nu estesuficienta in condijiile in care, spre sfarsitul perioadei, ofens iva greaca irnpotriva ~colii

romanesti se intensifica. De data aceasta este yorba de a ofens iva prin scoala: profesorigreci mai binc pregatiti, dotarea scolitor grcccst! cu material didactic nou, urmarindu-seastfel, atragerea populatiei scolare. Apostol Margant sesizeaza situatia §i recomandaMinisterului ca viitorii invatatori sa urmeze Iiceul §i chiar doi-trei ani de facultate,pentru a face fala, la intoarcere, profesorilor greci care au aeeste studii?".

Aceasta prima perioada a dezvoltarii §calii romanesu se incheie in 1877 cand,in urma izhucnirii razboiului ruso-ture la care parucipa §i Romania, ca represalii,guvernuJ de la Constantinopol a inchis wate §colile de limba romana din Imperiu.Dupa fncheierea paeii, Tureia revine asupra masurilor luate, din considerente politice,ceea ce ofcra noi posibilitali de dezvoltare a mi§carii §colare romanqti, mai cu seamaca tratatul de la Berlin recunoscuse §i independenta Romaniei. Etapa urmatoare afost marcata de daua evenimente importante: iradcaua din mai 1905 prin care aromaniierau recunosculi ca nationalitate distincta a Imperiului, cu toate drepturile ce decurgeaude aici, §i pacca de la Bucurc§ti, din 1913, Romania reu§ind sa realizeze din parteastate]or balcanice 0 recunoa§tere a autonomiei populaliei aromane, importanta, eutoate ca tratatul de pace propriu-zis nu specifica nimic in acest sem•. Mai mult decatatat. izbucnirea primului razboi mondial a oferit prilejul statelor ba1canice sa eludeze

34

Page 36: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

angajarnentul din 1913, populajia aromancasca fiind supusa unui proces ireversibilde deznajionalizare §i asimilare, vizate fiind, In primul rand, §coala §i biserica.

Istoria scolllor romaneqti din Turcia i§i asteapta benedictinul ei. Ea trebuie salina seama, pe langa sursele straine, de arhivele romanesti, care pot aduce, inca,elemente noi.

Tabel A Salariile invalatorilor pe cate un mmestru

1868 1869 18'71 1872 1876- ._---_.-An. Mari!arit 592,59 444 I 357 357 J12.'~~-- ._----J. Tomescu Somu 592,59 444 357 357 500-- ._---G. Tomara 592,59 444 357 - -

G. Dante 592,59 444 357 357 312,50

T. Tacit 592,59 444 357 357 312,50

D. Cosmescu - - - 22,5 lire 312,50

D. Athanasescu 592,59 444 357 357 312,50

Ph. Aoostolescu - - - 357 3!.2-"5.9_.__.

G. Pcrdichi - - . - 312,50

Tabcl B. Numarul elevilor (lipsa documcntelor ne impiedica sa realfzam 0 situape completa)

1866-1867 1867-1868 1868-186911869-1870 1870-1871 1871-187211872-18Z3..

Avela 30 34 45 I 48 57 '.__43~_~

Ochrida - - - - - 103 88

Tamova - - - - - - 39

Vlaho-Clisura - - - - - 89 60__

Gopgi - - - - 140 71 _:_----Pcrivoli - - - - 50 - -

Tabel C. Cererea de carte scolara

1866 1867 1869 1870 1871 1872 1875

Abecedare 100 80 200 470 150 200 20

Caligrafii 100 100 - 20 - - 15

Istorti sacre 80 90 40 226 250 - 15

Gramatici 80 50 - 153 - 100 15

Aritmetici 50 50 - 20 100 100 15

oeosrartt 50 50 - 160 250 100 15

Fizici 50 - - - 150 - .

Istorii naturale 50 - - 40 - - 15

Istoria Romanlei 150 10 - 54 250 100 15

Enciclopedu pcporene 50 60 - - - - -

MoraHi sociala 40 - - - - - -

35

Page 37: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

1866 1867 1869 1870 1871 1872 1875

Dialoguri greco-romane 60 50 10 · · · ·

Dialoguri romano-franceze_ · 20 · · · · ·. - . ,Cosmografli 60 · · · · · 15.-.

Contabilitate 20 ,· · 40 50 · I, ·

, ._-------- -I~~is~____ 50 50 · =i' I 15

Istorii universale · 60 · - . --- ...-- · _._-.- .

Noul Testament · 5 10 · ·. ---~~nghelii · 60 · 6 · · ·._-.-

Liturzhii - 10 · · · · ·

Lecturi · · - 300 · 100 15

Geometrii · · · · 250 · ·

Altele 8 3 1 30 3 4 5

NOTE

1. AJ. Rubin, Les Roumains de Macedonie, Bucuresti, 1913, p. 62.2. Caragiu-Marioteanu. La Roumanue Sud-Danubiene L 'Aroumanian et lc

Megleno-Roumain, extras din "La Linguistique", 8, 1972, p. 105-112.3. AI. Rubin, op. cit., p. 75-76.4. Ibidem, p. 76.5. Grecii considerau numai 100.000, vezi Peyfuss, Chestiunea aromdneasca,

Bucuresti, 1994, p. 56. Alte cifre: 861.000 in L Nenitescu, De la romdnii din Turciaeuropearui. Studiu etnic Ii statistic asupra romdnilor, Bucurestl, 1895, p, 607; 200.000in Etudes historiques sur les Valaques du Pind, Constantinapale, 1881, p. 248; 900.000in AI. Rubin, op. cit., p. 98.

6. Th. Capidan, Macedoromdnii. Etnografie. Istorie. Limbd, Bucuresti, 1942, p. 27.7. In acest sens vezi mai pe larg M.D. Peyfuss, op. cit., p. 23- 33.8. Nicolae ~erbanTanasoca, Afirmare si alienare in istoria romaniuqii bulcanice,

in Sud-Estul §i contextul european, Bucuresti, 1994, p. 41.9. Th. Capidan, Ideila lui H. Rifdulescu despre dialectul romdnilor din Macedonia,

in .Revista macedo-romfina", an III, TIr. 1-2, 1931, p. 10-22.10. S. '[ovaru, Problema scolii romdnesti din Balcani, Bucuresti, 1934, p. 16;

vezi §i Peyfuss, op. cit., p. 34-35.1L Ibidem, p. 17.12. Ibidem, p. 18.13. Nicolae ~erban Tanasoca, op. cit., p. 43.14. M.V. Codrescu, Istoricul scolii romdnesti din Turcia, Sofia # Tunucaia din

Bulgaria ~i al seminariilorde limba romdntidin Lipsca, Viena §iBerlin, Bucuresti, 1906,p. 168.

15. Arhivele Statului, Bucuresti (in continuare AI. St.B.), Fond Ministerul Cul-telor §i Instrucjiunii Publice (M.C.I.P.), 513/1866, fila 2.

16. Ibidem, 429/1867, fila 79.17. Ibidem, 182/1869, fila 62.18. Ibidem, 2640/1874, fila 26.19. Ibidem, 2911/1875, fila 3.

36

/

Page 38: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

20. Ibidem, 1913/1870, fila 92.21. S. Tovaru, op. cit., p. 21.22. Ar. St.B. 1313/1865, fila 2.23. Ibidem, 775/1868, fila 31.24. Ibidem, 3224/1876, fila 13.25. Ibidem, 856/1867, fila 1.26. Ibidem, 454/1869, fila 30.27. Astfel Carol Bonetti ooneaza 150 caqi (in general literarura, creajii proprii

~i 0 harta generata a Prfncfpatelor). Ar. St.B. 429/1867, fila 127; Dionisie, eplscop deBuzsu trimite 70 de carti reJigioase - Ibidem, 182/1869, fila 83 §i 193/1870, fila 28;Principele Carol doneaza abecedare, atlase, poezii etc. Ibidem, 193/1870, fila 97.

28. Vezi pe larg I.I. Velicu, lnstitutul de /a Sfinfii Apostoli # inceputul miscanide redesteptare a Romdnilor macedoneni, in .Revista istorica romana'', 1941·1942, vol.XI-XII, p. 272-284.

29. tn acest sens mentionam in afara lucrarilor deja amintite: C.I. Cosmescu,D. Cazacovici §i aromanismul, Bucurejti, 1903, p. 57; V. Papacostea, Documentearomdnesti tntre 1869 ji 1870, in .Revista aromaneasca'', an 1, nr. 1, 1929, p. 81-87;Th. Burada, Cercetiiri desprescolile romdnesti din Threw, Bucuresti, 1890, p. 215; D.A.Sturdza, Les ecoles roumains en Macedonie, Bucuresti, 1896, p. 14; D. Cosmulei,Memoriu despre starea scoaielor romdnesti din Macedonia, Bucuresn, 1891, p. 29;Diarnandi-Aninceanul, Romdnii din Peninsula Balcanica, Bucuresn, 1938, p. 264; N.Iorga, Histoire des Roumains de la Peninsule des Balcans, Bucuresti, 1919, p. 67; Gh.Parnuja, A. Manolache, Istoria tnvQlomdntului din Romania, Bucuresn, 1993, vol. II,p. 496.

30. Cordescu, op. cit., p. 156-162.31. In 1860, Comitetul tiparise 1a Bucuresti un Apel, pe care-I trimite la sud

de Dunare, §i care cuprindea Ideea "realizarii scopului national" prin "introducerealimbei najionale in toate orasele §i tflrgurile rcmanesrl".

32. C. Bordeanu - director al ziaru1ui "La Turquie" §i fast secretar la Cons-tantinopol al lui C. Negri.

33. Ar. St.B., MCIP, 429/1867, fila 42.34. Ibidem, 513/1866, fila 2.35. Ibidem, 429/1867, fila 79.36. Cordescu, op. cit., P: 39.37. Ar. St.B., MCIP, 429/1867, fila 34 - nu este specificat unde anume. Stirn

insa ca era vorba de Grebena.38. Ibidem, 856/1867, fila 4.39. Ibidem, 429/1867, fila 38.40. Cordescu, op. cit., p. 174.41. Ar. SI.B., MCIP, 976/1871, fila 7 §i 454/1869, fila 1.42. Ibidem, 976/1871, fila 8.43. Ibidem, 3224/1876, fila 13.44. Ibidem, 775/1868, fila 51.45. Ibidem, 976/1871, fila 69.46. Am pastrat ortografia folosita de autor in documente, Philipp Aposto1escu

§i nu Filip Apostolescu, cum apare in unele lucrari.47. Ar. SI.B., MCIP, 775/1868, fila 72.48. Ibidem, 182/1869, fila 87-88.49. Ibidem, 1635/1872, fila 15.50. M.D. Peyfuss, op. cit., p. 45.51. M. Cordescu, op. cit., p. 83.

37

Page 39: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

52. in acest sens vezi Ar. St.B., MCIP, 429/1867, fila 100, 775/1868, fila 82,454/1869, fila 1.

53. Ibidem, 182/1869, fila 91 !i 193/1870, fila 112.54. Ibidem, 193/1870, fila 36.55. Ibidem, 193/1870, fila 93.56. Ibidem, 193/1870, fila 35.57. Ibidem, 1635/1872, fila 1.58. Ibidem, 182/1869, fila 63.59. Ibidem, 3595/1877, fila 14.60. Ibidem, 2640/1874, fila 9-10.61. Th, Burada, op. cit., p. 45.62. AI. St.B., MCIP, 2911/1875, fila 19-20.63. M. Cordescu, op. cit., p. 56.64. AI. StB., MCIP, 193/1870, fila 95.65. Ibidem, 193/1870, fila 93.66. Vezi in acest sens §i Apostol Margarit, $colile romane de peste Dunare, in

"Convorbiri literare", an VIII, 1 aprilie 1874 - 1 martie 1875,67. Peyfuss, op. cit., p. 41-44 §i 46-49.68. AI. St.B., MCIP, 976/1871, fila 9.69. Ibidem, 976/1871, fila 43.70. Ibidem, 1297/1871, fila 2.71. Ibidem, 454/1869, fila 33; exemplele sunt numeroase.72. Ibidem, 2360/1873, fila 30.73. Christian Tell, ministru al instructiunii lntre martie 1871 - ianuarie 1874.74. AI. St.B., MCIP, 1297/1871, fila 16.75. Ibidem, 2360/1873, fila 29.76. Titu Maiorescu, ministru Intre aprilie 1874 - ianuarie 1876.77. AI. St.B., MCIP, 1635/1872, fila 14.78. Ibidem, 2360/1873, fila 26.79. Ibidem, 3224/1876, fila I.

RESUME

A la moine du XIXe siecle se manifeste de plus en plus l'eveil nationale de1a communaute aroumaine des Balcans. Elle a ete accompagnee par la creation d'unereseau d'enseignernent de langue rournaine en Macedoine, Epir et Thessalie, desregions dans lesquelles il a ete une nombreuse population aroumaine. Cette actiona beneficiee de l'appui financier de l'Etat roumain.ll s'agissait notamment des donationsdes livres, etant donne que l'ecole se prouvait I'obstacole essentiel envers la politiqueprouvait par les groupements grecques, subordonnes a l'ideal de la Grande Idee,menant a1a denationalisation des aroumains. La recherche de cette premier periode(1864-1877) de l'existence du systeme d'enseignernent de langue roumaine dans cesregions releve les moyens par lesquels se sent engendrees ces eccles, aussi que lesentraves dont elles se scm confrontces.

38

Page 40: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

THE FINNISH FOREIGN POLICY AND SOVIET PROPOSALSFROM 1938 AND THE FIRST MONTHS OF 1939

Jaroslaw SUCHOPLES • Gdansk University, Poland

On 14th April 1938 the Finnish foreign minister Rudolf Hoisti got a messagethat Boris Jarcew . the second secretary of the USSR's embassy- would like to talkwith him'. In spite of relatively low rank of the Russian diplomat, Holsti agreed tomeet him at once. In Helsinki namely it has been suspected, still long time that theman, who held post in the Soviet representation in fact was more influential and hadgreater significance than some simple clerk of the embassy. Next day the conversationbetween Hoisti and Jarcew came off2. During it, the Finnish foreign minister couldconvince himself that suppositions concerning Jarcew were rightful. The Russianpolitician spoke in the name of Stalin and Soviet military circles", From his wordsfollowed that the government of the USSR was alarmed by the extending influencesof Berlin in the states of the Baltic Sea region. It made the Russian leaders proposeFinland the comprehensive assistance in case of German aggression. Kremlin main­tained that Hitler and his generals had been preparing an assault against the SovietUnion. The left wing of the German front, according to commanders of the RedArmy, would attack through the Finnish territory towards Leningrad (now - SanktPetersburg)'. Moscow would also like to safeguard the independence of Finland. There­fore Jarcew insisted very much on the approval of military assistance, which wasoffered by the USSR5. He even threatened that if Helsinki decided to reject it, thenRussian army could have made an invasion to move away the danger of the Germanaggression from the borders of the empire and fight the decisive battle on the Finnishareas, The host of the Stalin's emissary tried to explain him that Finland, in any case,would defense its neutrality and independence and not permit to avail its territory asa base for the attack against the Soviet Union. Holsti also showed, that hypotheticalGerman military operations, which could be led against the USSR from the area ofhis country would be inefficient. Of course all suggestions of the Soviet leaders wererejected because the Finnish government did not wish any Russian military assistanceand warranties considering the independence of its state", Jarcew was not satisfiedwith Holsti's explanations. In the future, he would return to talk with the Finnishpoliticians".

It is worth drawing attention to coincidences and the moment which Stalinused for sending his emissary to Helsinki with a special mission. It took place justafter the Hitler's annexation of Austria. So called AnschluB caused a real shock insmall European countries, which had no chance for the defense without any defencein the case of military assault of some world power". The state had disappeared inthe middle of the continent and the West and League of Nations made nothing againstit. The fear of the escalation of tension in international relations and aversion toGermany, as to the country, which destroyed the order existing before in Europe,grew up immediately in the Baltic Republics and Finland". The nazi aggression gavealso the reason for anxiety about the further development of the situation in theBaltic Sea region, where interests of Berlin and Moscow bordered directly one withanother. What will happen - asked politicians in Riga and Helsinki - if the next movementof Hitler causes the Russian reaction and the war breaks out? Then the situation ofsmall countries of that area would be regrettable. Therefore, a very cool attitude ofthe Finnish government representatives towards the delegation of the German com­batants (which were led by the general Rudiger von der Golz who was the commanderof the troops which helped the ''white'' army of marshal Mannerheim during the Finnish

39

Page 41: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

-.

civilwar), who carne at the celebration of the twentieth anniversary of the dislodgementof the "reds" from Helsinki, was not a surprise!'. Only Finnish brothers in arms fromthe war times did show their old allies some signs of liking. No member of the primeminister Cajander's cabinet took part in those ceremonies together with the Germans.Social democratic newspapers spoke even frankly about the government disapprovalof the manifestation of too many tokens of sincerity to the guests from Berlin'", Holsti,answering the question of the Soviet minister in Finland W.K. Dieriewianski aboutthe significance of the von der Goltz's travel to Finland, said that it had been a privatevisit only'", However, that attitude was caused by anxieties that the USSR could recog­nize common Flnno-German celebrations connected with the defeat of the bolsheviksas the act of hostility against Russia. Anyhow, considerable coolness in relations betweenHelsinki and Berlin after the annexation of Austria was obvious. Soviet leaders, whoknew the mentioned conditions of Finnish foreign policy, could count, that in thecontemporary political situation Finland, upset of German aggressive steps, would beinclined to entrust its safety with MOSCOW14• If it happened, it would be possible thatBaltic States would follow Helsinki. Then the USSR could control an coasts of theFinnish Gulf. That part of the Baltic Sea had a great strategic importance for Kremlin.The one, who controlled it, could without any problem supervise the traffic of merchantvessels and warships which put into and put off the Leningrad's harbour and the baseof the Soviet navy in Kronshtadt. Therefore we can recognize, that the mission ofBoris Jarcew was a kind of sounding if Moscow was able to obtain peacefully, underits care all Baltic coasts of Finland, Estonia and Latvia and at the same time to secureitself the friendly attitude of governments of those countries". It was probably thereason that Jarcew asked Finns for keeping negotiations in secret. Neither the Sovietminister in Helsinki nor even the Russian commissioner of foreign affairs - Litwinowknew anything about them". Undoubtedly, Kremlin did not want the governmentsof other East Baltic countries, in the case of the failure of the mission, which wasled by the special emissary, to learn about it. It could influence disadvantageouslytheir attitude to the possible Russian suggestions concerning the independence guaran·tees of those states.

The indifference of the Western Powers and the League of Nations to AnschluBand anxieties concerning the increase of the threat of European peace caused someconcrete steps of the highest Finnish authorities. They aimed to secure the safety ofthat country. Finns undertook them together with the other Northern States. Forinstance the common attitude to the Austrian incidents was established during theconference of their foreign ministers, which took place in Oslo (6th_8th April 1938).In the communicate published after that meeting ministers took into their charge totighten the cooperation, to avoid the involvement of Denmark, Finland, Norway andSweden in the conflict of great powers. They also discussed the problem of the mod­ernization of the declaration of the neutrality from 191217. Some modifications wereput in it by the declaration considering the uniform principles of neutrality, signedby the Northern States' representatives on 27'h May 1938 in Stockholm!'. The nextstep of those countries which finished the process of defining the principles of theirneutrality in the more and more unstable international situation was an acceptanceduring the session of the Oslo Group in Copenhagen (so, together with the Netherlands,Belgium and Luxembourg) on 23'" July 1938. The declaration, which among othersadmitted, that the system of sanctions established after World War I by the Leagueof Nations was not obligatory and dependent on good will of each state only. Thuswas renounced the 16 article of Pact of the League of Nations". It should be noticedthat, in the case of Finland, it was the confirmation of president's Kallio attitude only,which he had expressed in May of 1938. In the published statement he reserved

40

Page 42: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

himself the right to make a decision concerning the fulfilment of the sanctions of theLeague of Nations by his country",

Its further weakness, arising from described above political movements of theNorthern States, were received badly in the United Kingdom as well as in Moscow.The British, however, favoured Scandinavian - Finnish neutrality but from the otherhand London were against increasing of destabilization and further weakness of thesystem of the collective security which, in spite of its all indigences and disqualifyinginefficiency, was still reliable for Downing Street and the Foreign Office?'. Next, theRussians were irritated that they were losing the tool of the political pressure on thecountries bordered with the USSR. Soon after the Oslo Group similar declarationswere introduced by other states (also Poland). Therefore Moscow had no longer thepretext for moving the Red Army into the territories of its neighbours under themask of marching with the military assistance for victims of the aggression of someworld power. On the contrary, the German leaders were rather glad of the new attitudeof the Northern States. Especially advantageous for them were, from the militarypoint ofview, some articles which Denmark decided to put in its definition of'neutraliry-'.

Furthermore, nothing could not be more pleasant for Hitler, than a new blow,which received the League of Nations from the side of the four northern capitals23•

Berlin also favoured the line of strict neutrality chosen by Scandinavia and Finland.The Third Reich wanted to hold that part of Europe out of the influences of otherpowers. They also wanted to use its important geographical situation and naturalresources in the most convenient, for them, moment of the future war24• However,the Germans would like to see that region in the state of the complete neutrality sothey desired a formal break of Danes, Finns, Norwegians and Swedes with the Leagueof Nations. In spite of all, they did not do it because their attachment to Geneva wastoo strong and the pressure of Berlin could not strain it25•

Meanwhile the Northern States besides declarations, which defined their relationof the League of Nations and possible in the future hostilities among great powers,undertook also some more plans, aimed at improving the political and military situationof the region. The two strongest of them: Finland and Sweden, after many months'consultations, lasting from the beginning of 1937, decided to fortify the Archipelagoof the Aland Islands situated near to Stockholm and closing the entrance to Bothniaand Finnish Gulf. These Islands belonged to the Finns hut Helsinki could not decideabsolutely independently about their military fortification. The reason for it was stillvalid international convention from 1921. It considered demilitarization and neutraliza­tion of the Archipelago-s. That convention came into force after the arbitration madeunder the protectorate of the League of Nations (it was the only successful procedureof that kind realized under its auspieces in the history)". It finished the conflict betweenFinland and Sweden considering the national status of the archipelago. Swedish in­habitants of the Islands desired to join the Kingdom of Three Crowns. Stockholmsupported those aspirations and sent on Nands some warships with troops". TheGermans were also engaged in the Finne-Swedish quarrel. They favoured Finns andtherefore they forced Swedes to leave the Arcjnpejago-", The question of the Islandswere finally considered by the League of Nations which judged that conflict in favourof the Finns. The convention, signed by all states situated at the Baltic Sea (exceptthe Soviet Russia) as well as Great Britain and France, said that Finland could buildno military installations there. Old ones, formerly belonging to Russia were completelydestroyed. The inhabitants of A1ands were also released from the duty of the militaryservice", But, both countries which were antagonized in the past, arrived in the endof 1937 to the conclusion that the security of the shipping routes connecting Swedishand Finnish harbours with the world needed the change of the previously existing

4t

Page 43: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

status of the Archipelago. Helsinki and Stockholm wanted to erect fortifications Onthe islands and distribute action stations of artillery". It was possible but unfortunatelythe assent of all signatories of the convention from 1921 and the Council of theLeague of Nations was necessary. However, the most important thing for the Finne­Swedish plan was the acceptance of the USSR and Germany. It was difficult to imaginethat the military situation in the region of the Baltic Sea could be changed by theactivities of smaller states without the friendly attitude of Berlin and Moscow. Therefore,it could not be strange that the Third Reich and the Soviet Union attached a greatimportance to the negotiations considering the fortification of Nands. The plan ofthe rernilitarization of the islands was finally squared in Stockholm (it is why the planwas called 'the Plan of Stockholm') on 29th and 30th JUly 193832• However, it wasofficially published on 8th September but both the Germans and Russians knew aboutthe talks of the Swedes and Finns long time before.

The German diplomats, who represented their country in Helsinki and Stock­holm, asked some months earlier about the progress of the negonations-'. Obviously,WilhelmstraBe observed the behaviour of Kremlin in that matter, too'". Berlin couldnot be pleased that the Finns convience Swesdes to the common enterprise using theargument that they were in danger of the Third Reich. Helsinki maintained that thefortifications on the AIands were necessary for the defence of Swedish merchantshipping from the submission to Kriegsmarine>, Finally, Germany agreed to theremilitarization of the Archipelago. It took place after long hesitations and additionalconsultations on 2l1d May 193~('" Itwas possible that the attitude of Berlin was influencedby the position of the USSR. It became clear towards the end of March that Moscowwould not give its consent for the fortification of the Islands. Therefore, it could notbe excluded that the Germans agreed for the Finno-Swedish plan because they knewKremlin would not give its permission send a battalion of infantry and some lightguns on AIands. The Soviet diplomacy presented its disapproval for the commonactivities of Helsinki and Stockholm already in March 1938. Moscow would acceptthem then only, if it had the right of the participation in the fortification of theArchipelago or at least possibility of inquiring into the technical documentation ofthe military installations. Obviously, those conditions were completely unacceptablefor the designers of the conceptiorr'". However, the attitude of Moscow was modyficateda little in summer. Again, Boris Jarcew induced Helsinki to the acceptance of theRussian suggestion considering the partial taking by Moscow the responsability forthe Finnish security. He stood out during the renewed talks in July and August 1938with new proposals which were strictly linked with the problem of the remilitarizationof Aland Islands. According to them, the Russians should accept the change of thestatus ofthe Archipelago if the Finns had approved that the Red Army would establishedthe military base on the island of Suursaari (Hogland) which was situated nearLeningrad. Moscow should also award to Finland advantageous conditions of bilateralmerchant exchange. They would be ensured by the separate, special agreement". Inspite of those suggestions, the government of the prime minister Cajander turned outto he uncompromising and did not accept the demands of Kremlin. The opinion ofthe Finnish politicians was that the approval of the Russian postulates would infringethe territorial integrality of their state-". Anyhow, Stalin wanted to obtain the fullcontrol of the Finnish Gulf at least as much as the Finns wanted to fortify the Archipelagoof Aland Islands. Vaino Tanner, the president of the Commission of the ForeignAffairs of the Finnish Parliament and one of the leaders of the Finnish Social DemocraticParty, was under the impression (during the new round of talks with Jarcew in August1938) that the Russians expected that instead of suggested by Moscow the island ofSuursaari, the Finns would propose some other island where the Red Army could

42

Page 44: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

establish its posr". In October Jarcew imparted even the idea of the Soviet authoritiesthat the USSR and Finland should built together the fortifications on the island ofSuursaari. However, Helsinki again said 'no'v. The Finns presented the similarly nega­tive attitude regarding the new Soviet proposals from March 1939. Moscow suggestedthat in exchange for its consent for the remilitarization of Nand Finland would deliverthe USSR four small islands on the Finish Gulf for observational aimsv. The Russiansdemanded also Helsinki an absolute guarantee that the fortifications on AJands wouldnot be captured by any third power-it meant: Germany", However, it should benoticed that the problem of the Archipelago became less important on the turn of1938 and 1939. The USSR came back to the conception of the wider agreement withFinland. Its main element should be, in the opinion of the Russians, the conclusionof the bilateral military alliance or the warranting of security of Finland by The SovietUnion at leasr'", Boris Stein, the previous Soviet ambassador to Italy, arrived to Helsinkito lead the political conversations with the Finns. Anyhow, their inflexible attitudecaused that also in that case the efforts of the Russian diplomacy failured. In thatsituation, the Finne-Russian commerce negotiations, which were held in Moscow fromthe late autumn 1938, were broken off and Stein left Helsinki on 6" Apnl 1939. Itment the rejection of the Finno-Swedish plan of the remilitarization of the Archipelagoof Aland''. Later, Ivan Majski who represented the USSR in the League of Nationsobstructed the investigation of the problem of the change of the status of the Islandsin Geneva". Viacheslav Molotov, who became the Soviet commissioner of foreignaffairs on 3rd May 1939, expressed the officially negative attitude of Moscow in hisspeech from 3pi May. It caused the Swedish withadrawal from the project on 2nd

June 1939. The plan of remilitarization of Nands declined decisively".The majority of the western investigators of the Finnish history of the interwar

period (for instance C. Lundin) and some Finnish scientists (for instance K. Korhonen)maintained that Helsinki, through the rejecting of all Soviet suggestions, let slip anopportunity for the reconciliation and persistent agreement with its eastern neighbour".In their opinion, it considered especially those proposals of the USSR which werepresented to Finland between the conclusion of the Munich Treaty from 29th September1938 and its breaking off by the marching of the German troops into Prague on f S'"March 1939. Many traces showed that such statement is well-founded. The settlementbetween the Western Powers and Hitler, which was concluded at the cost of betrayedCzechoslovakia, brought the USSR to isolation on the arena of international policy".It was the only moment, till the outbreak of the German-Russian war in June 1941,when Moscow had some real reasons for misgivings for the aggression of the ThirdReich. Undoubtedly therefore, Stalin was ready for the conclusion a 'compromise'with Finland which would made the Finnish Gulf a zone of his sale domination andwould make impossible any unexpected assault against Leningrad. It seemed that alsoin Finland the conditions which could easier the rapprochement with the Soviet Unionafter Munich carne into being. The capture of Sudeten by Hitler, which was sanctionedby the Western Powers, was taken badly not only in Finland but in all Northern Statesas the unprovoked and brutal aggression. The press of those countries (except theextremly rightist papers) estimated the decisions from Munich as negative'", Fromthe other hand, the Scandinavian and Finnish politicians, who rightly scented that theagreement between the West and Germany meant the decively defeat of the systemof the collective security in Europe, decided themselves even for the closer politicaland economical cooperation. Unfortunately, it showed that the idea of the establishmentof the Nordic defensive union, similar as in 1937 and 1938, had no chance for theleaving of the phase of discussions-'. Therefore, in the opinion of many scientists, theFinns had not the other alternative in autumn 1938 and winter 1939 as the agreement

43

Page 45: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

with the USSR52. They maintained that the rejection of the Russian was a mistake.They were astonished by that attitude of Finland because even marshall Mannerheim,who could not be suspected of liking to the Soviet Union, declared for the arrangementwith Kremlin". However, the opinions of those investigators were probably wrong.It was possible that also marshall Mannerheim, whose point of view was an allegedevidence that the behaviour of Finnish authorities in the time from autumn 1938 tospring 1939, made a mistake. Obviously, it was impossible to refuse acknowledgeneither his authority nor the knowledge about the international policy of the end ofthe interwar period. However, it must be noticed that in 1940 the Baltic Republicsbecame targets of the brutal aggression of the USSR and lost their independence. Ithappened in spite of the pacts of mutual assistance between Kovno, Riga, Tallin andMoscow which were in force. What is more, it happened when the Soviet- Germanfriendship, which was confirmed by the pact Ribbentrop- Molotov and Molotov andblood of soldiers of both armies, 'as Stalin wrote answering the birthday congratulationsof the foreign minister of the Third Reich, fluorished well". After all, no possibilityof the assault of the Third Reich or any other power existed then but Moscow occupiedEstonia, Latvia and Lithuania. Therefore, it could not be excluded that resistance ofthe Finns and rejection of the Russian suggestions was the best for their country. Itwas not certain if the Finnish-Soviet treaty was concluded on the turn of 1938 and1939, Kremlin would had set forth brutal territorial demands some months later.Anyway, the Russians had also done it in the moment when their pact with the Germanswas already in force. No guarantees or pacts signatured byStalin and Molotov protectedagainst that kind of gangster's policy which was led by them. Similar, Hitler, whoguided himself the same lack of moral principles in policy as the Soviet dictator,broke his word which he gave in Munich and led the partition of Czechoslovakia tothe tragic final. The Finnish marshall, who was the representative of the old Versail­les-Viennese school of diplomacy, was not accustomed, in spite of his realism, to themethods which were used by the powerful totalitarian regimes. Therefore, he couldmake a mistake in his calculations. I think, the problem could not be solved decisively.However, the analysis of the historical sources and scientific descriptions inclined meto the argument that the Finnish politicians did not make a mistake in the autumn1938 and winter 1939. They resisted against the Soviet proposals-demands and madeimpossible the establishment of the military base of the Red Army on the islandswhich were situated at least nearer Helsinki than Leningrad. In that way, they probablyprotected their country from the directly presence of the enemy troops on theforegrounds of its capital. The problem could be made clear by the Soviet documentswhich could come to light in the future only. If existed and remained, they probablywould be able to answer the questions considering the intentions of the Soviet leaderstowards Finland on the turn of 1938 and 1939. For the present, all that was writtenabout it could be recognized as less or more likely hypotheses.

Meanwhile, Hitler ordered Wehrmacht to land in Czechia. Europe entered insome last months before the outbreak of the World War II.

NOTES

1. J. Tycner, Stalin nie blefuge. Kosztowne zwyciestwo, "Prawo i Zycie'', 1987,no. 50, p. 10.

2. Ibidem.3. Ibidem.4. J.H. Wuorinen, Finland and World War II, 1939-1944, New-York, 1948, p.

44.

44

Page 46: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

5. Ibidem, s. 44-45; C.L Lundin, Finland in the Second World War, Bloomington,1957, p, 43.

6. J.H. Wuorinen, op. cit., p. 44-46.7. Ibidem, p. 46.8. B. Piotrowski, Niemcy i kraje skandynawskie a wojna finsko- radziecka

(zimowa) 1939-1940, (in:) Niemcy w polityce miedzynarodowej 1919-1939,1. IV: Naprzelomie pokoju i wojny 1939-1941, the collective work edited by S1. Sierpowski,Poznan, 1992, p. 320.

9. M. Nurek, Polityka Wielkiej Brytanii w rejonie Morza Baltyckiego w latach1935-1939, "Zeszyty Naukowe Uniwersytetu Gdanskiego''. Rozprawy i monografie,1988, no. 20, p. 133; B. Piotrowski, Niemcy w polityce panstw skandynawskich (1935­1938), (in:) Niemcywpolityce miedzynarodowej 1919-1939,1. III: W dobie Monachium,the collective work edited by St. Sierpowski, Poznan, 1992, p. 138-139.

10. M. Nurek, op. cit., p. 133-134.11. M. Jakobson, The Diplomacy of the Winter War, Cambridge-Massachusetts,

1961, p. 27.12. Ibidem.13. Dokumienty Vnieshniey Politiki SSSR, vol. XIX, Moscow, 1974, no. 138.14. M. Jakobson, op. cit., p. 27-29.15. B. Piotrowski, Niemcy i kraje skandynawskie..., p. 320.16. c.L. Lundin, op. cit., p. 43; P. Salmon, Great Britain, the Soviet Union

and Finland at the beginning of the Second World War, (in:) The Baltic and theOutbreak of the Second World War, edited by 1. Hiden and T. Lane, Cambridge-NewYork-Port Chester- Melbourne-Sydney, 1992, p. 99.

17. M. Nurek, op. cit., p. 134.18. Ibidem.19. Zrodla do historii powszechnej okresu mieclzywojennego. The introduction

and the scientific description by St. Sierpowski, vol. III; 1935-1939, Poznan, 1992, no.376. Look also: M. Nurek, op. cit., p. 134-135.

20. M. Jakobson, op. cit., p. 30.21. M. Nurek, op. cit., p. 149-151.22. They concerned the right of flights of the military air planes over Danish

sounds, which connected the Baltic Sea and North Sea. They made the control ofLuftwaffe over that strategic and important area much easier. Denmark put in properarticles to its definition of neutrality under the direct pressure of Berlin. New regulationscaused of course protests of Great Britain. Look: M. Nurek, op. cit., p. 134. 148-150.

23. Ibidem, p. 149.24. Ibidem.25. M. Jakobson, op. cit., p. 32-33.26. Prawo Miedzynarodowe i Historia Dyplomatyczna. The selection of dDCU­

ments. The introduction and the scientific description by L. Gelberg, vol. II, Warszawa,1958, no. 49.

27. A. Bielnicki, Zagadnienie Wysp A1andzkich w latach 1938-1939, "KomunikatyInstytutu Baltyckiego", 1977, 3.S. XIV, no. 26, p. 81.

28. B. A1fthan, Rozwoj niepodleglej Finlandii, "Przeglad Wspolczesny", 1924,vol. VIII, no. 21, p. 243-244.

29. Ibidem.30. Prawo miedzynarodowe..., vol. II, Warszawa, 1958, no. 49; B. Alfthan, op.

cit., p. 243-244; Documents on German Foreign Policy 1918-1945 (further on: DGFP),Series D, V, London, 1953, no. 452.

31. A. Bielnicki, op. cit., p. 82-84.

45

Page 47: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

32. Ibidem, p. 84.33. DGFP, D, Y, 426, 447, 450. Look also at: B. Piotrowski, op. cit., p. 321.34. DGFP, D, Y, 434.35. DGFP, D, Y, 453.36. A Bielnicki, op. cit., p. 87.37. Ibidem, p. 85: M. Jabobson, op. cit., p. 40-41.38. Ibidem, p. 43-44.39. Ibidem, p. 45.40. c.L. Lundin, op. cit., p. 44.41. M. Jakobson, op. cit., p. 49.42. The exchange of territories: the islands for the part of Soviet Karelia - was

also involved. Look: J.H. Wuorinen, Finland and World War II 1939-1944, New York,1948, p. 47.

43. A. Bielnicki, op. cit., p. 87; DGFP, D, Y, 470.44. For instance, the Soviet commissioner of trade, Mikojan, said about it in

Moscow during the commerce talks with the Finnish delegation in December 1938.Look: P. Salmon, op. cit., p. 99.

45. M. Jakobson, op. cit., p. 50-52; A. Bielnicki, op. cit., p. 87-88; G.A. Gripenberg,Finland and the Great Powers. Memoirs of Diplomat, Lincoln, 1965, op. cit., p. 88.

46. A. Bielnicki, op. cit., p. 88.47. Ibidem.48. cr, Lundin, op. cit., p. 45; M. Piotrowski, op. cit., p. 322-323.49. H. Batowski, Europa zrnierza ku przepasci, Poznan, 1977, p. 44-46.50. B. Piotrowski, Niemcy w polityce panstw skandynawskich..., p. 14()..143.51. Ibidem, p. 144.52. The similar opinion, besides CL, Lundin, expressed also D.G. Kirby. Look:

D.G. Kirby, Finland in the Twentieth Century. A History and Interpretation, London,1979, p. 119-120.

53. CL. Lundin, op. cit., p. 44-45.54. K. Grunberg, B. Otreba, Joachim von Ribbentrop, Kariera ministra Trzeciej

Rzeszy, Bydgoszcz, 1991, p. 182.

46

Page 48: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

DOCUMENTE

A A

ROMANIA ~I REGELE CAROL I IN ANUL 1914

Dr. Gheorghe ZBUCHEA

In perioada imediat prcmergatoare primului razboi mondial evolupa politiciiexterne rumanejti a cunoscut tnsemnate modificari determinate atat de imperativeIedesavarsiri! unitalii najionale a tuturor romanilor cat §i de noile raporturi de fortepe plan international in cadrul constelajiei celor doua blocuri politico-militare, Dupaca§tigarea independenjei Romania, devenita regat in anuI1881, i§iasigurase menjinerea§i consolidarea tinerei sale suveranitap prin aderarea, secreta rata de majoritateafactorilor politici din tara, la blocul Puterilor Centrale. Alianja eu Berlinul, Viena §iRoma, retnnoita in mai multe rflnduri, a fast necesara, fiind cea mai buna solujtepolitica in conditlile de atunei §i multa vreme a asigurat seeuritatea in fataameninjatoarelor tendinte expansioniste ale imperialismului rus. La semnarea tratatuluidin 1883 s-a sperat totodata ea aeesta putea sa permita autoritatilor bucurestene 0

influenjare pozitiva a Dublei Monarhii in ceea ee priveste soarta milioanelor de romaniee traiau in Transilvania §i Bucovina.

Inceputul vcacului al XX-lea aducea 0 sene de modificari care au determinattreptat a reevaluare a politicii externe. Succesivele crize ee au precedat primul razboimondial au accelerat un proees care a fast porenjat in principal de rnraurajfrea sensibilaa situatiei najionale a romanilor ce erau subordonati direct autoritajilor budapestane,fiind supusi un~i intens proces de maghiarizare ce amenmja insa§i esenja, adica fiintalor najionala. In aceste conditii, treptat, in eadrul societajii romanesti din regatulroman, inc1usiv in randurile celei rnai mari paTti a factorilor politici, problema eliberariiArdealului a devenit factor predominant, obiectiv primordial,

Perioada razboaielor ba1canice a avut 0 deosebita inscmnatate pentru politicaromaneasca. In cursul primului razboi balcanic Romania a fost neutra. S-a implicatin schimb, eu intreaga sa capacitate politics §i militara in eel de-at doilea razboi balcaniccand a ~i mobilizat aproape 0 jumatate de milion de osteni (intr-un fel 0 repetljiegenerala pentru razboiul intregirii ce avea sa vina). Implicarea Romaniei in razboiuldin vara anului 1913 a fost generata de preocuparea, de altfel statornica, pentrusoarta sutelor de mii de romani irnpra§tiati in Intreaga Peninsula Balcanica, de vointade a asigura tarii securitate la granita sudica §i de a repara nedreptatea faeuta deRusia la 1878 prin fixarea unei granite necorespunzatoare in partea meridionala aDobrogei, in asa numitul Cadnlater, §i mai eu seama din donnja de stingere rapidaa unui incendiu ce se putea u§or extinde tot mai departe (ca peste un an, dupaatentatul de Ia Sarajevo), prin incheierea unei pilei juste §i echitabile care sa inlatureorice hegemonie in spajiul sud-est european. Paeea de la Bucuresti semnata la 28iulie/lO august 1913, sub egida §i ell rolul hotarator al Rornaniei, a marcat stabilireaunei noi harti politice la sud de Dunare §i totocata, in opinia noastra, ruptura in fapta Rornaniei de blocul Puterilor Centrale, trecerea ei tntr-o forma nedeclarata incapublic in rflndurile la..rilor neutre in raport eu cele doua blocuri ce grupau atunciprincipalele puteri europene.

A§:a cum a remarcat inca de mult Nicolae Iorga, acjiunea romaneasca pesteDunare in vara anului 1913 a fast Indreptata in fapt impotriva Austro-Ungariei ("PesteDunare, ostasii nostri :incepeau eliberarea Ardealului" - afirma marele tribun najional),

47

Page 49: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Bulgaria ajunge principalul pion al politicii habsburgice in zona, caci cercurile vienezedevenisera constiente de pierderea Romaniei ca partener sigur pentru planurile lorbelicoase. De altfel misiunea lui Czernin de recastigarc a partenerului bucuresteanla sfarsitul anului 1913 §i inceputul celui urmator a e§uat. Detagarea treptata de hlaeulPuterilor Centrale, mai eu seama de Austro-Ungaria, a dus, firese, la 0 apropiere decealalti'i"constelajie militara §i, in aces context, la relajii tot mai apropiate cu Rusiajansta. Inca din 1913 se vorbea la Bucuresti despre 0 alian!a matrimoniala a celordoua dinastii prin casatoria tanarului principe Carol ell una din fiicele jarului Nieolaea1 If-lea. Atunci ea §i mai tarziu a fast luata in considerajie chiar §i posihilitatea unuiact de bunavointa al Rusiei prin retrocedarea catre statui roman a Basarabiei de Sud,rapita din nou in 1878.

Atentatul de la Sarajevo a servit drept pretext pentru bloeul germanic in trecerela realizarea planurilor lui belicoase prin care sa ajunga Ia 0 hegemonie continentala§i chiar mondiala, Formal Romania era mca legata printr-un tratat a carui scadenjaurma a fi abia in anul 1920. Nici Viena, nici Berlinul nu au consultat guvernul roman,asa cum eerea spiritul §i litera tratatului, atunci cand au trimis ta Belgrad un ultimatumce arata elar ca se urmarea zdrobirea Serbiei, fapt ce nu putea fi acceptat de cercurilepolitice romanesti, dupa cum dec1arase in mai multe randuri chiar regele Carol I.

tn acele vremuri batranul monarh al Romaniei, ea §i 0 parte a clasei politiceromenesti, se afla Intr-o dilema. Carol I era profund legat de alianja ce funcjionasecirca trei decenii, era tncrezator in foqa militara a Centralilor §ideci in victoria acestora.Ca monarh al Romaniei §i ca rege constitutional era constlent de crientarea spre altedirecjii §i objective a covarsltoarei majoritap a romanismului §i 0 atare realitate nuo putea ignora §i nici nu a facut-o. Astfel, in ultirnele sale luni de viata, batrdnul regea trecut printr-o drama, ncsovaind insa sa serveasca pana la capat interesele larii,chiar dace (asa cum se va vedea mai jos) a trebuit sa treaca peste propriile convingeri§i sentimente.

Consiliul de Coroana ce a grupat circa 20 de persoane reprezentative ale lariilntr-una din salile palatului regal de la Peles a fast prilejul Infruntarii pozipilor inchestiuni de politics externa, dezbatand Q problema vitals in fond, aceea a viitorului,a tnfapruirii idealului romanesc, Regele Carol J a fost pus in minoritate, fiind sprijinitdoar de P.P. Carp (puternic animat de rusofobie §i de dorinja eliberarii mai intai aromanilor dintre Prut §i Nistru), atunei cand a eerut intrarea Romaniei in razboialaturi de Puterile Centrale. 'in condipile complexe de atunci nu a fast acccptata niciideea unei imediate intrari in acjiune, alaturi de Antanta, hotarandu-sc solupaneutralitajil, al carei artizan a fast in principal marele am politic Ion l.C, Bratianu.In perioada urmatoare, in eel mai strict secret, informandu-I indeaproape pe rege,deci eu acordul acestuia, primul ministru al Romftniei, lonel Bratianu, a stabilit eontactecu puterile Antantei, mai cu seama cu Rusia, privind recunoasterea legitimitajiidezideratelor najionale romanesti ~i, in functie de aceasta, eventuala antrenare aRomdniei in razboi in vederea eliberarii Ardealului §i Bucovinei. Aceasta prima seriede contacte diplomatice a avut drept urmare semnarea protocolului de la Petersburg,la 18 septembrie/1 octombrie 1914. Se prevedea, in schimbul angajamentului romanescde neutralitate, ca Rusia sa garanteze §i sa apere integritatea teritoriala a Romaniei,fund totodata recunoscute de catre Petersburg drepturile Romaniei asupra teritoriilordin Austro-Ungaria locuite de romani,

Acest act de deosebita rnserrmatate purta semnaturile ministrului de externeal Rusiei, S.D. Sazonov, §i a rninistrului roman la Petersburg, Constantin Diamandi.

Intre stralucijii diplomati ce au servit interesele statului roman in prima jumatatea veacului, Constantin Diamandi ocupa un loe aparte. S-a nascut in anul 1880 laBarlad §i a murit la Bucuresti in anul 1931. Si-a inceput cariera ea atasat al delegajiei

48

Page 50: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Ia Berlin. In anii 1912-1914 a fast ~eful misiunii diplomatice romane la Rama de undea fast transferat ca rninistru al Romaniei la Petersburg, unde a ramas pana in ianuarie1918. Atunci Lenin, tnfuriat de cele ce se petreceau in Basarabia, hotarata sa 0 rupadefinitiv cu stapanirea imperiala, a Incalcat gray dreptul ginjilor aruncdnd in celebralnchisoare Petropavlovsk intregul personal ai legatiei rornane, in frunte cu ConstantinDiarnandi. Ca riposta, totalitatea misiunilor diplomatice din Petersburg au tncetatorice rctaju cu guvernul bolsevic, ceea ce l-a determinat pe Lenin sa ordone eliberareartiplomatilor rornani §i expulzarea lor imediata in Suedia, concornitent cu inaintareaunei declaratii de razbot catrc autoritajile rornanesti ~i confiscarea tezaurului Firiiadapostit la Kremlin. In 1919-1920 Constantin Diarnandi a avut un rol Insernnat laConferinta de pace de la Paris, in principal ca reprezentant al Rornaniei pe tangaConsiliul suprem al atiajilor.Tn 1923 a fast seful delegatiei romftne la conferinta dela Lausanne. Intre 1924-1930 a fast ministru al Rcmaniei la Paris.

Constantin Diamandi a fost un fin diplomat, un erudit cu a cultura enciclopedica.A fast un apropiat al lui Ion I.C. Bratianu, care i s-a confesat nu a data §i care aapelat adeseori la sfaturile §i cunostinjele sale in numeroase §i delicate probleme depolitica extema.

~ansaa facut ca in Arhiva istorica centrala sa se pastreze un bogat fond documen­tar persona] allui C. Diamandi. Aceasta arhiva cuprinde destul material, de naturacea mai diversa, precum corespondenja diplornatica sau particulara, discursuri,manuscrise ale unor lucrari originale etc. Tematica ce a acopcra aceasta arhiva serefera in principalla razboaiele balcanice, neutralitatea §i demersurile pentru tratatuldin august 1916, recunoasterea Romaniei Mari, problema Basarabiei, a stramtorilor,a Orientului Apropiat. Alaturi de numeroasele schimburi de scrisori cu lonel Bratianueste pastrata corespondenja cu AI. Averescu, LG. Duca, V. Bratianu, N. Iorga, G.G.Mironescu, N. Titulescu, D. Gusti, S.D. Sazonov, A. Briand, E. Hemet, R. Poincare,M. Paleologue etc. Pe baza corespondenjei diplomatice, a observajiei, a propriei im­plicari, a unei bogate bibliografii, in ultimul deceniu de viaja Constantin Diarnandi aalcatuir 0 serie de lucrari personale. Irure acestea amintim: Cum s-a negociat hartaRomdniei Man, Misiunea mea in Rusia. 1914-1917, Problema strdmtorilor, PoliticaRomaniei in timpul rdzboiului din 1914-1917, Amintiri din viola diplomaticd. In temnuade la Petropavlovsk; L 'armee de Salonique, Venirea la puterea a regelui Ferdinand etc.Aceste .lucrari fmbina memorialistica cu analiza bazata pe izvoare ~j abordeazaprobleme importante precum soarta unar teritorii rornanesti: Basarabia, Bucovina,Maramurcs, Banat, relajiile Rornaniei cu tarile din jur sau cu Franta, implicatiileroman~ti ale finalului problemei orientale etc.

Intr-o epoca in care istoriografia era dominata de punctul de vedere anglo­francez, Constantin Diamandi a fast primul, dupa cunostinja noastra, ce a lncercatin perioada interbelica a analiza a conflagrajiei de la Inceputul secolului, vazuta printr-oprisma deosebita, dinspre partea orientala a continentului, A inceput 0 lucrare arnpla,ramasa neterminata, reugind sa finalizeze doar circa 150 pagini: La grande guerre vuedu versant oriental. Cuprinsul este semnificativ. Capitolul I se intitula "Un nou ombolnav in Europa", se referea Ia Austro-Ungaria, Capitolul II cuprinde sapte subcapitoledistincte: a) "Cuvintele profetice ale lui R. Poincare"; b) ,.Zilele fatale (atentatul dela Sarajevo)"; c) "Cine a distrus pacea": d) "Razboiul"; e) .Jstoria unui tratat ­neutralitatea romana"; f) ..Sentiment §i diplomajie"; g) "Tragedia unei constiinte",Din acest capitol reproducem mai departe, integral, fragmentul despre regele CarolI §i mai cu seama cele cateva pagini, inedite dupa cate §tirn, ale jurnalului pe caremonarhul l-a linut pana in ultima sa zi. Fragmentul ce urmeaza preztnta a lnsemnatatedocumentara din mai multe puncte de vedere. Constantin Diarnandi (dovada fiindnumeroasele msemnari manuscrise din arhiva) a consemnat 0 serie din opiniile sau

49

Page 51: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

marturisirile ce i le-a imparta§it lonel Bratianu in legatura cu aspccte extrern deimportante din istoria Rornaniei in vremea §idupa primul razboi mondial. lntre aces teaportretul facut de lonel Bratianu batranului rege al Romaniei are 0 relevama apane.In opinia noastra, tot datorita lui lonel Bratianu, Constantin Diamandi a putut sa iacunostinta, sa transcrie §i deci sa De transmita paginile redactate la Peles de Carol Iin toamna anului 1914. Cu toate eforturile noastre nu am putut identifica pana acurnoriginalul jurnalului sau alte marturii care sa confinne autenticitatea textului consemnatde C. Diamandi. Lecturarep. textului ne face sa credem ca jurnalul nu a fast reprodusintegral ci doar fragmentar. In egala masura credem ca nu este a ccntrafacere, ramanandtnsa viitorului de a dovedi, eventual de a face cunoscut adevarul deplin in Jegaruracu un document de 0 deosebita relcvanja isrorica pentru acel atat de zbuciumat an1914 in viaja Romaniei §i a regelui ei.

La tragedie d 'une conscience

C'esi chose royale que de [aire le bien et d'hre blameAruinnene

L'autorisation de signer Ie traitc de neutralite avec Ia Russie m'avait ete donneepar Ie President du Conseil en son nom seulement. Or, un engagement semblable,d'apres les usages et les precedents diplomatiques, exigeait des pleins pouvoirs signespar Ie rai.

Dans un telegramme du 28 Septembre, Jean Bratiano me disait:«Quant aux pIeins pouvoirs, iI faut Ia participation d'autres facteurs, que Je

ne purrais pas obtenir actuellement et, en tout cas, pas avant Ie Conseil de la Couronne».Les «autres facteurs», on I'a compris, se reduisainnt a un seul: l'adhesion du

roi. Des Ie debut de la guerre, pendant qu'avaient lieu Ies negociations entre laRoumanie et la Russie, un homme, au fond du chateau de Sinai'a (residence d'etcdes sauverains dans lcs Carpathes). en ressentait un trouble croissant et vraimentpathetique. Nul ne saurait contester qu'il y eut de la grandeur dans ce drame d'uneconscience.

On sait que le rei Carol de Roumanie etait un Hohenzollern-Sigmaringen;Jean Bratiano, l'homme d'Etat de notre generation qui I'a connu Ie mieux, Ie decritalOS1:

«La personnalite de Carol a etc decisive dans Ies grandes relalisations, carc'etait un homme sage, prudent, profondement penerre de la mission de son peuple,il avait lc sens de sa dignite personnelle et de celie de l'Etat, et il etait anime d'uneambition naturelle pour le pays et pour lui-meme. II etait sage parce qu'il avait dela volonte sans obstination et c'etait un tacticien politique accompli.

Il avait deux preoccupations constantes: la mission de la Roumanie et la con­science du devoir. Pour celle-ci, il n'en etait pas de plus vive ni de plus scrupuleuse.Cette qualite etait sans doute innee, mais elle etait aussi un fruit de I'education, carIe sens du devoir fut une tradition fondamentale de la famille de Hohenzollern. Unehereuse incidence a voulu que, dans ses veines, Ie sang allemand, avec ce qu 'il represented'ordre, flit allie abeaucoup de sang francais, dont la ductilite se retrouvait assurementchez Ie roi Carol.

Les decisions qu'il prenait etaient inspirees par Ie souci des grands interets del'Etat. Quand on les faisait valoir a ses yeux, on trouvait chez lui une comprehensioncapable de lui faire accepter des solutions qui paraissaient incompatibles avec sonage et son passe. Lors de notre premier accord avec les Russes, en 1914, en vued'une guerre mence dans un sens contraire it celui de notre politique anterieure,

50

Page 52: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

c'est-a-dire lorsque nous convtnmes qu'en echange de notre neutralite bienveillante,devant nous mener aune alliance avec eux et avec l'Entente, les Russes reconnaitraientnotre droit de revendiquer les regions d'Autriche-Hongrie habitees par des Romains,on a dit que j'avais conclu eet accord a l'insu du rai Carol.

La verite est que l'approbation du souverain devait rester secrete, afin que Iegouvernernent russe lui-merne cnit que l'accord avait ete conclu seulemcnt par mol,a l'insu du roi. Mais je n'aurais pas ete capable de cela. L'approbation du roi Carol,je I'ai cue. Et, moi, que ai connu le plus intimement sa pensee, ses sentiments et lalien qui l'unissait au peuple roumain et asa mission, je puis declarer en toute conscienceque ce n'est pas Ie souverain de Plevna qui aurait entrave l'oeuvre a laquelle il avaitconsacre sa vie, ni Ia realisation des plus hautes aspirations de ce peuple, qui resonnaiemdans son coe ur».

Cette derniere affirmation de l'homme d'Etat qui a le plus approche Ie roiCarol a la fin de sa vie, ne saurait etre mise en doute, quelque surprenante qu'eIlesemble d'abord. En realite, elle n'exclut ni ne modifie en rien Ie drame interieur danslequel s'est debattu Ie vieux souverain durant les derniers mois de son existence.

Avec sa grande intelligence politique, il avait compris que I'heure de l'unitenationale sonnait pour la Roumanie. Avec son sens du devoir, il s'etait incline devantcet ordre ineluctable de l'histoire, qui poussait Ie pays qu'il gouvernait parmi lesennemis de son propre sang. Mais, une fois l'approbation donnee, it cornmen~a au,plutot, il continua de souffrir en silence les affres et les dechirements d'un hommeen lutte avec soi-rneme, partage entre les appels de deux devoirs opposes, sacrespareillement.

Le rai Carol etait, il faut bien Ie comprendre, tres attache a ses origines. Enoutre, it eprouvair une rnefiance profonde it l'egard de la Russie. N'avair- eile pas,apres la guerre de 1877, arrache la Bessarabie au patrimoine national qu'il avait reesuen montant sur lc trone roumain? Aussi, des Ies premiers jours de Ia guerre, put-ilsans doute considerer camme un devoir d'hanneur d'agir scion Ie traite qui liait laRoumanie aux Puissances centrales. La parole donnee ses traditions de Hohenzolfern,l'attiraient egalernent vers I'Allemagne - vers l'Allemagne et non pas vers l'Autriche,Bismark avait dit, des 1883, que le rei Carol respecterait Ie traite seulernentsi I'Alemagney etait partie, non si l'alliance devait etre uniquement austra-roumaine.

Plus tard, it mesure que la guerre s'etendait, Ie roi Carol put discerner avecune nettete craissante les aspirations de son peuple et Ies possibilites qui s'offraientpour leur realisation. C'est alors que sa douleur de taus les instants dut s'aviver ets'amplifier avec chaque intervention, chaque injonction que les agents des PuissancesCentrales, au nom de leurs souveratns, et ces souverains eux-memes, n'eurent pas Iescrupule de lui epargner, Ces pressians furent d'autant plus cruelles qu'elles s'exercaientsur un vieillard de 76 ans, malade et qui vivait, dans une lucidite poignante, les derniersjours de sa vie.

«Les yeux de l'esprit, a dit Platon, ne commencent guere adevenir clairvoyantsqu'a l'epoque au ceux du corps s'affaiblissent». Qui pourrait dire quellcs visionshanterent, en ces supremes heures, l'ame palpitante, prete it se detacher de ce monde?Trouverons-nous la reponse dans ce journal intime du rai Carol pour I'annee 1914dont j'ai ete autorise a prendre connaissance? Ce sont des notes breves, precises, quiprobablement devaient etre developpees plus tard. Leur concision meme atteste latragedie dont le chateau de Sinaia etait le muet temoin et qui n'a cesse qu'avec Iavie de son seigneur. Je transcris ici quelques fragments de ce journal. Ils suffiront,sans nul commentaire, a reveler les tortures qu'endurait Ie vieux souverain.

Dimanche 28 Juin - A 7 h. 1/2, Bratiano, consteme, m'annonce l'assassinat deFrancois-Ferdinand et de son epouse a Serajevo.

51

Page 53: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Jeudi 2 Juillet - 9 Avant midi, Bratiano. Grande nervosite en Autriche-Hongriecentre la Serbie.

Dimanche 5 luillet - Chaud. En Autriche la haine contre la Serbie augmente.Menance de guerre des deux cotes,

Jeudi 9 Juil/et - Pluic. Le soir 7-8 h. comte Czernin; i1 pense que l'attitude dela Serbie pourrait conduire ala guerre. Je sais que Ie gouvernement serbe est etrangera I'attentat.

Vendredi 10 Juil/et - Chaud. A 12 h. 1/2 recu le comte Waldburgl; est autorisca me communiquer que l'empereur Francois-Joseph a ecrit a l'ernpereur Guillaumeque sa dynastie et la monarchie sont rnenacees par les Slaves; situation tres grave; ilvoudrait faire entrer la Bulgarie dans la Triple-Alliance contre la Serbie. Berlin dernandecomment je vois la situation et si je suis contre une alliance avec la Bulgarie. Jereponds qu'elle peut etre conc1ue. A Sofia, le gouvernement trap faible. On demandesi nous voulons nous separer de la Serbie, Je reponds que nous ne pouvons pasadmettre une Grande Bulgarie.

Mardi 21 Juillet ~ Apres de nombreuses pluies, meilleur temps. A 5 h. chezBeldiman/; je l'autorise a dire a Berlin que la politique autrichienne nous met dansun grand embarras. Guerre a l'horizon a cause de la Serbie, qui est enervee parVienne et surtout par Budapest. Situation grave.

Jeudi 23 Juillet - Beau, tres chaud. Dans 1a matinee, ministre d'Italie Fasciottime prie d'intervenir aVienne pour que les pretentious de I'Autriche soient diminuees.Le sair a6 h. le Camte Czernin? me fait part officiellement de l'ultimatum ala Serbiequi est tres dur et seulement en partie juste; Je cabinet autrichien demande la reponsejusqu'a dimanche, reponse qui sera probablement negative et ne peut conduire qu'ala guerre au a la revolution en Serbie. II n'est pas etabli que l'assassinat ait etcprepare aBelgrade.

Samedi 25 Juillet - Temps tres rafraichi. Dans la matinee parte avec Bratianosur la situation. La Serbie refuse l'ultimatum. On est tres alarme aSaint Petersbourg;Ia Russie ne peut rester indifferente; notre situation est tres difficile. En cas de guerre,la Bulgarie veut attaquer la Serbie. Bratiano apres dejeuner; la Serbie mobilise, arefuse la note, le ministre autrichien de Belgrade parti.

Diamanche 26 Juillet - Situation tres grave. Beau. A 11 h. Bratiano. A StPetersbourg, on n'est pas encore decide a attaquer; la Serbie a accepte une partiede la note, rnais insuffisant. L'empereur d'Allernagne de retour aPotsdam. L'Autrichcmobilise six corps d'armee et les divisions de reserve.

Lundt 27 Juillet - Situation reste grave. Temps clair, nulle part pluie. On seretient encore a Saint Petersbourg. Le soir encore Bratiano; Poklewskr', charge parSazonov'', lui a dernande si nous etions libres et quelle serait notre attitude en casde guerre. Bratiano parle du traite de Bucarest que nous defendrons, et dit qu'onattendra les evenements, De 6 h. 1/2 a7 h. Ie comte Czemin; fait part que I'Autrichecompte sur notre alliance, je reponds evasivement.

Mardi 28 Juillet - Frais, beau. Telegramme de I'empereur Francois- Joseph quim'annonce 1aguerre, je reponse chaleureusement et espere que l'equilibre balkaniquesera maintenu,

Mercredi 29 Juillet - Situation tres grave. L'empereur Nicolas telegraphic qu'ilespere que j'interviendrai en faveur de la paix. Repondu: «Avec joie», A 10 h., lecomte Waldburg: on espere que nous remplirons nos engagements. A 11 h. 1/2Bratiano;je lui dis qu'on doit preparer l'opinion publique pour l'alliance.

Jeudi 30 Juillet - +8° soleil. Situation tres grave. L'Allemagne menace de samobilisation. Costinesco a dejeuner, je lui parle de l'alliance. La Russie appelle sesreserves, cela devient grave.

52

Page 54: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Samedi 1" Aoat • Tcute la nuit pluie battante. Situation si grave que toutespoir de paix est perdu. Le cornte Waldburg m'apporte un telegramme de I'empereurGuillaume (chiffre), dans lequel il dit a la fin: Ie compte sur toi que comme rot etcomme Hohenzollem tu resteras fidele a tes amts et que tu tiendras tes engagements. Lepays est decidemenr contre I'Autriche-Hongrie.

Dimanche 2 Aoat . Comte Czernin; il telegraphie a Vienne que je ne puisdonner encore aucune reponse. L 'empereur Francois-Joseph me telegraphie un peu trapenergiquement qu 'en tant qu'officier et roije doit tenirrna parole et marcher coteac(JteaveC son armee contre la Russie. Bratiano la; il est pessimiste. La guerre declaree detous cotes, I'Europe entiere en armes, un grand malheur.

Lundi 3 Aoat • Journee decisive pour l'avenir de la Roumanie. Beau, treschaud. A 9 h. 1/2 Waldhausen'', On demande de Berlin notre mobilisation. Je repondsa Waldhausen qu'une decision sera prise ce soir. De 5 j. 1/2 a, 8 j. grand conseil decouronne. J'ouvre la seance par un discours, I'un apres I'autre prend la parole, jemontre les traites d'alliance. Taus sont d'accord que Ie casus foederis n'existe pas.Seulement Carp est decide pour Ia Triple-Alliance et la guerre. L'Italie reste neutre.A la fin on se decide pour la neutralite expectative. Journee difficile; on mobilisepartout, nous rappelons les contingents.

Mardi 4 Aoat • Temps magnifiques. A 10 h. Waldhausen; lui ai tout dir, aussiman discours; iI regrette mais comprend, du moment que taus Ies partis sont d'accordsur l'interpretation de I'alliance. Bratiano telegraphic a Berlin la situation du pays.Tout I'Europe en annes, la Bulgarie ella Turquie du c61e de la Triple-Alliance.Sazonov nous fait de grandes avances promet la Transylvanie etc.

Mercredi 5 AotU - Tres chaud. Bratiano arrive en hate pour dire qu'a Vienneet Berlin on comprend notre attitude, mais on compte sur nous, done il ne peut s'agirde parole manquee. L'Angleterre declare la guerre a l'AlIemagne: tres grave.

Vendredi 7Aom - Tres chaud, Fasciotti: I'ltalie reste neutre, L'attache militaireaustro-hongrois nous presse d'attaquer.

Samedi 8 Aoat - Nuageux. La situation de l'Autriche et de I'Allemagne tresdifficile. La Russie nous propose un traite, nous refuserons. Le soir Seculic il arrivede Vienne au man refus a fortement indispose. La situation de l'Autriche pas facile.

Mardi 11 Aoat - Beau, promenade. Bratiano dit que l'opinion publique estcontre la Hongrte.

Mercredi 12 Aoat - Beau, chaud. Le ministre de Turquie: la Turquie reste,parait-il, neutre, La Bulgarie veut marcher avec la Triple-Alliance. La Russie 1a somme.

Vendredi 14Aotu - Orage. A 10 h. cornte Czernin. La Bulgarievoudrait marcheravec l'Autriche, Le soir lettres aux deux empereurs d'Autriche et d'Allemagne surl'attitude de la Roumanie. Pas facile a expliquer.

Lundi 17 Aoat ~ Toute Ia joumee au lit, douleurs, toux, maux de gorge. LeJapan s'est declare contre I'Allemagne. Partout des ennemis.

Dimanche 23 AolU - +6°. Soleil. Mieux. Le soir le cornte Czernin apporte untelegramme de l'empereur Francois-Joseph, remercie pour lettre; il poe de faire unarrangement par ecrit avec la Bulgarie afin que la Serbie soit attaquee; je dis qu'ilest suffisant de prornettre rna neutralite. Le roi de Bulgarie me prie beaucoup de luifaciliter sa situation.

Lundi 24 Aoar - Beau, tres mauvaise nuit, grandes douleurs. Les Autrichiensant subi tres grande defaite en Serbie.C'est pour cela que l'ernpereur Francois-Josephme prie d'encourager les Bulgaresa l'attaque. Waldhausen: l'empereur Guillaumeremercie pour rna lettre (telegramme chiffre) reconnait mes difficultes.

Samedi 29 Aoa! - La Bulgarie veut attaquer la Serbie.

53

Page 55: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Mercredi 2 Septembre - Tres frais. Le soir, Bratiano part pour Bucarest. Lessympathies francaises tres fortes. Paris menace. Gouvernement se prepare pour Bor­deaux.

Vendredi 4 Septembre - Beau, longue promenade. Ma lgre les victoires desAutrichiens sur leur aile gauche, Lemberg a ete pris par les Russes. Le soir a 10 h.Waldhausen m'apporte WI telegram me de l'empereur Guillaume prie que nuus attaquionsmatntenant.

Dimanche 6 Septembre w Beau mais frais, +SO. A 1 h. 1/2 Bratiano, lui ai lu Ietelegramme de l'empereur Guillaume, il pense que l'opinion ne perrnet pas d'attaquer.

Mercredi 9 Septembre w L'empereur Guillaume me telegraphic de nouveau.Jeudi 10 Septembre - L'opinion ici:On veut prendre la Transylvanie et la Bukovine

etc. Le soir, Waldhausen; lui ai dit de rapporter sur l'opinion d'ici, taus croient a lavictoire des Russes et des Francais.

Vendredi 11 Septembre - Beau. Bratiano adejeuner, il veut aussi la Transylvanie.Samedi 19 Septembre - Tres souffrant. Le soir de 6 h. 1/2 - 8 h. 1/2 M. von

dem Busche7 ; il a cornme mission des concessions pour les Roumains de Transylvenieet des rectifications de frontiere en Bukovine. La Russie nous a officiellement offertune partie de la Bukovine qu'elle a occupee. Je reponds (a von dem Busche) quel'opinion est impossible, qu'on veut entrer en Transylvanie, etc. et que Bratiano seraitabandonne.

Diamnche 20 Septembre - Beau, frais, promenade. Apres dejeuner, etendu,douleurs violentes. A Bucarest, grande agitation, manifestation, aussi les professeurs,

Lundi 21 Septembre - Toute 1a journee au lit, tres souffrant. Le soir et la nuit,douleurs.

Mardi 22 Septembre - Toute la joumee au lit. Situation de la guerre incertaine.Mercredi 23 Septembre - Toute la journee au lit, douleurs. Situation tres grave,

tous centre Bratiano.Jeudi 24 Septembre - Toute la journee au lit. La situation s 'aggrave.Lundi 28 Septembre : Tous les hommes politiques veulent entrer en Transylvanie.

Douleurs.Mardi 29 Septembre . Sombre. A 11 h. 1/2 enfin Bratiano, apres 8 jours. II

espere dominer la situation. A gagne Costinesco" en lui disant que Sazonov garantiten cas de victoire russe tes provinces roumaines de Hongrie. et veut s 'engager par eaii.Le conseil de la Couronne doit etre convoque: on doit etre seulement sur que laneutralite sera votce. J'ai beaucoup maigri. L'empereur Francois-Joseph me telegraphies'infarmant de rna sante, il dit que la situation donne beacoup d'espoir. Je reponosaussi chiffre et dis que la situation ici est tres difficile.

Lundi 5 Octobre - Pluie, frais. Douleurs, morphine. Le comte Czernin est inquiet.Les Russes entres en Hongrie par petites colonnes, grande agitation ici.

Mereredi 7 Octobre - Mieux. Avant midi, Snrbey et Costineseo. lIs seraient denouveau pour 1a guerre.

Jeudi 8 Oetobre - II neige fort, tout est blanc. De 12 h. - 1 h. Bratiano; on faitbeaucoup d'intrigues.

Vendredi 9 Oetobre - 11 neige ...lei finit le journal. Deux jours plus tard prenait fin la vie me me de J'auguste

moribond, Ia-haut, panni les rnontagnes chargees de forets ancestrales, dans Ie chateaude Pelesh qu'une neige funebre drapait d'un suaire. Le caveau de Ia cathedrale deCourtea de Argesh recut sa depouille. Ainsi le premier rai de I'histoire raumainerejoignait au tombeau les anciens voevodes. Premier, il avait ete Ie demier roi de laRournanie mutilee. Son vieux coeur trouble entrait dans la paix, tandis que la tern petecontinuait de s'abattre sur Ie monde.

S4

Page 56: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Dans la vieille catbedrale princiere, la dane qui scellait sa tombe semb1aitensevelir aussi ce traite par lequel les Roumains libres du Royaume etaient lies al'empire au se trouvait asservie, sur l'autre versant des Carpathes, la Transylvanieroumaine, berceau de la race.

C. DlAMANDY

NOTES

1. Membru al misiunii diplomatice a Austro-Ungariei 1a Bucurcsti.2. Diplomat roman, multa vreme ministrul Romfiniei 1a Berlin.3. Ambasadorul Austro-Ungariei in Romania.4. Ambasadorul Rusiei in Romania.5. Ministrul de externe al Rusiei.6. Diplomat german acreditat in Romania.7. Ambasadorul Germaniei in Romania.8. Frunras al Partidului National Liberal.

NOTA: Textul pe care-l publicdm se pasoeaza in copie dactitografiata la ArhivaIstotica Centrala. Dupa toate probabiluatiie a fast alcatuit in ultima ani de viata aiautorului (dupcI moanea lui Ion LC, Brdtianu). Este un text finit asupra caruia nu amintervenit in nici un fel Pentru 0 mai bund inJelegere a testametuului rege/ui Carol I,am adtJugat doar cdteva note explicative privind personalitatile pomenite in text.

ss

Page 57: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

-

-NOTE DE LECTURA

Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne §i guvernanji (1866-1914), Bucuresti,Editura Silex, 1994, 255 p., 3000 lei

lstoriografia romaneasca post comunista a cunoscur pujinc. §i Cll atfit maibinevenite, incercari de realizare a unor instrumente de lucru destinate istoricilor ~i

altor categorii de cititori. Contribuind, a§a cum considers autorii, .Ja revenirea 1a 0

stare de norrnalitate" in abordarea istoriei, cartea impresioneaza in primul rand prinacribia informajiei, punand in prim plan personalitatile politice ce au condus, la nivelulexecutivului, actiunea de modemizare a li:irii.

Lucrarea este structurata in doua parti distincte ce se completeaza reciproc,oferind 0 viziune exhaustiva asupra problemei puse in discujie. Prima parte prezintacele 37 de guveme ce au condus Romania din mai 1866, data instaurarii monarhieiconstitujionale, pana in august 1916, moment ce marcheaza intrarea lfu1i in primulrazboi rnondial. Analiza este cronologica, depasind, tnsa, limitele unei insiruiristereotipe, prin alcatuirea unei "grile" variate, aplicara fiecarei guvernan in parte. Seurmaresc nu numai initiativele legislative, raporturile eu monarhia §i partidele politice,divergemele de opinii, dar §i pozijia guvernului Romaniei fata de situajia romanilordin imperiile multinajionale, a problema deosebit de delicata, ce va genera momentede tensiune, unul din acestea contribuind la caderea guvemuJui prezidat de D.A.Sturdza, la 30 martie 1899. Autorii integreaza, adesea, guvernarile Iuate in discujiein contextul mai larg al relatiilor politice europene, facilitfind 0 tntelegere mai completaa momentului. Ni se pare important in aceasta Jucrare urmarirea modului "in cares-a inscris viaja noastra politica pe coordonatele epocii moderne" §i nu 0 aplecareasupra intrigilor de culise, mai mult sau mai pujin spectaculoase. Oamenii de statsunt cei care dau 0 orientare acestor principii, participand la guvernare, asurnandu-siresponsabiJitatea conducerii larii. De aeeea, cea de-a doua parte a lucrarii adaugafaptelor, oamenii. Barbaji mtcligenp, cu 0 cultura dcsavar§ita, in cele rnai multc dincazuri, in occident, politicienii romani sunt prezentaji nu numai din perspectiva datelorbiografice, multe din ele eoreetate fala de alte carli, dupa 0 analiza critica a surselor,dar §i a realizarlor polltice §i profesionale. Clasa politica romaneasca a celei de-adoua jumataji a seeolului al XIX-lea ne este succint, dar pertinent prezentata,raspunzand necesitajii unei "reparalii istoriee". Din lectura acestor pagini se desprindeideea, chiar in absenja unei formulari explicite, ca obiectivul oamenilor politici romfini,liberali sau conservatcri, este unul singur: mcdernizarea tarii, bmetnjeles eu mijloace§i mai ales in ritmuri diferite in funcjie de cele doua doctrine. Portretul moral §ipolitic a1 elitei romanesti este rnsopt de fotografiile membrilor ei.

Chiar daca inlelese ratiuni editoriale au lipsit lucrarea de un aparat critic alsurselor folosite, ele au fast generic amintite de autori: presa, scrieri memorialistice,dezbateri parlamentarc, izvoare arhivistice §i chiar documentele administrative alecimitirului Bellu.

Recomandata studenjilor facultajilor de istorie, profesorilor din cic1ul secundar,§i nu numai, "Guveme §i guvernanti (1866-1914)" se doreste 0 neccsara reconstituirepolitica a unei perioade fragmentar §i depersonaJizat tratata de istoriografia marxist­Ieninista, cat §i un util instrument de lucru.

Alin Ciupalti

Page 58: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Revue des Etudes Roumaines, XVII-XVIII, Paris-Iasi, 1993, 310 p.

tn primavara acestui an a aparut ultimul numar (XVII·XVIII) din Revue desEtUdes Roumaines, binecunoscuta pan8 in 1989, in special, in diaspora romaneasca.

. Comitetul de redacpe ., Neagu Djuvara (Bucuresti), ~tef8n S. Gorovei (I8§i),E. Lozovan (Copenhaga), D. Nastase (Atena), P.~. Nasturel (Paris), P.R. Stahl (Paris),Mihai Dim. Sturdza (Muncben), Al. Zub (Ia§i) - a inchinat acest tom memoriei istoriculuiGh.I. Bratianu, decedat in 1953 in tnchisoarea cornunista de la Sighet. De altfel, come­morarea ilustrului istoric roman se inscrie in insa§i linia de conduita generala pc caresi-a propus sa 0 urmeze revista: pastrarea in constiinta colectiva rornaneasca a unormodele cuJturale bazate pe valori autentice, falsificate sub dictatura comunista, Formapracticii de manifestare a fast demersuJ §tiinlific, acoperind domenii precum: arta,folclorul, istoria, limba §i literatura, filosofia, §tiintele juridice §i sociale. Principalelemomente ale existentei revistei ee se inlanluie intr-o adevarata istorie, ne sunt infap§atede catre Emil Turdeann, membru fondator §i presedinte de onoare al comitetului deredaqie, succint, la ineeputul valumului

Secjlunea dedicata lui Gh.I. Bratianu cuprinde trei lucrari, Prima il are caautar chiar pe istoricul amintit, eu titlul: "Voe nouvelle interpretation du nom de laDobroudja", Cu toate ca fusese invitat sa participe la al §aptelea Congres Intemajionalde Studii Bizantine, in august 1948, la Bruxelles, Gh.I. Bratianu nu a primit permisiuneanecesara din partea autoritajilor comuniste recent instaurate in Romania. Textul ajungein cele din urma in Occident, la Petre ~. Nasturel, care il publica in acest numar, culamurinle de rigoare, alatun de un supliment bibliagrafic al problemei puse in discupe,adus la zi.

Studlul, inedit pana acum, incerca sa demonstreze di toponimul respectiv eradeorigine turca, fiind preluat §iadaptat de slavi. Cercetarile ulteriaare, a carer necesitateGh. Bratianu a enunja in final, nu au mai putut fi realizate datorita destinului sautragic. Tiparirea aeestei lucrari este importanta nu numai pentro a 0 face publica,dar .§ie.entru ca demonstreaza, daca moo era nevoie, valoarea istoricului.

Intr-o perspectlva asernanatoare se siruceza §istudiul semnat de Andrei Pippidi,"Un livre qui n'ajamais existe", aeeasta fiind .Jstoria Europei InEvul Mediu; 293-1566",opera colectiva coordonata de Gh. Bratianu, eel care lansase proiectul in 1937, ce sedorea nu 0 istorie politica §imilitara, ci, in primul rand, ,,0 istorie a civilizajiei europene".Vasta opera nu s-a mai concretizat. Planul aeesteia, realizat de Gh. Bratianu, esteamplu comentat de Andrei Pippidi, pe baza unor documente inedite, autorul scoplndin evidenja modul de abordare a cercetarii istorice de catre Bratianu, pleaca de lapremisa .noii istorii". Studiul este interesant §i prin reperele pe care Ie ofera in eeeaee privejte istoriografia romaneasca in contextul european interbelic.

Tanarul istoric ie§ean Alexandru Florin Platon incheie aceasta secpunc eu unstudiu eomparativ: ,,0.1. Bratianu et F. Braudel, La Mer Noire et La Mediteranee:paralelisme et convergences", care, analizand cele doua opere, subliniaza faptul caistoricul roman a dezvaltat un sistern istoriografic original, in consonanta eu istoria"strueturala" promovata de ~eoala de Ia Annales, al caret reprezentant de frunte esteF. Braude!.

a alta parte a revistei care ne-a atras etenpa este cea care cuprinde articoleledespre societajtle secrete cu caracter masonic din Romania §i anume: Dan Cer­novodeanu, .Le role de la Franc-Maconnerie rournaine au XIX siecle", Mihai Dim.Sturdza, .Les fysteres de Bucarest" §i Mihai Sorin Radulescu; .Les archives du GrandOrient de France, source genealogique''. Credem ca aeeste contribujii trebuie retinutedeoareee transeaza problema apartenentei elitei politice §i eulturale romanesti asecolului al XIX-lea la organizajn masoniee §i a caraeterului acestora. tn eiuda unor

57

Page 59: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

dovezi evidente (de exemplu, "Jurnalul" lui CA. Rosetti, cenzurat, din acest punctde vedere in editia din ]974), istoriografia cornunista a negat sau a trecut sub tacereexistenta acestui fenomen in Romania. De acea, aceasta punere 1apunct este binevenita,mai cu seama ca autorii au avut acces la documente originate atlate in arhive straine,mai ales franceze. Cu toate acestea, trebuie sa spunem ca parerile nu sunt unanimein ceea ce prweste rolul masoneriei romenesti, discujia ramanand in continuare deschisa.

Spatiul urrnator este destinat in cea mai mare parte literaturii §i filosofiei, pnnstudiile: Violeta Barbu, "Deux voyages dans t'imaginaire: l'ascension au Paradis et ladescente en Enfer dans la litterature apocriphe du Moyen Age ruumain", TitusBarbulescu, "Lucian Blaga dramaturgue", loan Petru Culianu, .Histcire a l'envers,histoire aI'endroit. Quelques reflexions quasiepistemologiques sur l'oeuvre de MirceaEliade", Eugen Lozovan, "Basil Munteano et ses maitres a penser" §i Sanda Stolojan,"En traduisant Cioran". Excepjie face lucrarea lui Alexandru Zub, "Sur le nationalismeroumain du XXesiecle", care, pornind de 1apremisa ca. ,,regimurile totalitare s-au 1egitimatin numele unui internationalism fiira fond §i au sffir§it prin a se compromite", rncearcasa surprinda caracteristicile nationalismului romanesc din perspective istorica. Analizapertinenta lntreprinsa de autor scoate in evidenja faptul ca naponalismul, rnjcles canecesitatea afirmarii natiunii, a insotit eu toate limitele §i exagerarile sale, procesul demodemizare a Romaniei in secolul al XIX-lea, pentru ca realizarea Romdniei Mari in1918 sa rcprezinte desavarprea idealului national. Din acest punct de vedere "organicist",este subliniat rolul istoriciJor, de la reprezentantii Scoln Ardelene paDa la Nicolae lorga§i Vasile Parvan, in definirea §i propaganda nationalismului romanesc.

Instaurarea regimului comunist, la noi §i in tot estul Europei, a produs cenzura.lntrerupand devenirea fireasca a fenomenului. Naponalismul este inlocuit de national­comunism, care nu este dedit expresia romdneasca a unui internationalism asurnatde regimu1 comunist ce condarnna teoretic orice exagerare in acest sens §i care foloseanationalismul ca "instrument de dominare §i control" §i, pe de alta parte, "ca mijlocde legitimare a propriei pozijii". Prabusirea comunismului in Romania §i in celelaltelari est-europenc, a impus 0 rcconsiderare a fenomenului. Autorul conchide, sugerando acjiune concreta: .exorcizarea" ultranationalismului "demonic" de catre istoriografie,§tiinla in masura sa aduca un plus de Intelegere inextricabilelor problerne legate deacest fenomen in spapul sud-est european §i nu numai.

Spajiul limitat nu ne permite sa ne ocupem pe larg §i de alte studii cuprinsein volum, insa Ie vom aminti: Cicerone Poghirc, .Problemes d'histoire roumaine a lalumiere des theories Jinguistiques recentes'', Dimitri Nastase, .Remarques sur l'ideeimperiale en Russie avant ]453", Renate Mohlenkamp, "Die Entstehung und Entwick­lung der mittelalterhchen moldawischen Stadte bis Ende des XVI Jahrhunderts (I)",Paul Henri Stahl, .Les noms des princes roumains", Denise Pop Carnpeanu, "Fetesprofanes-fetes religieuses", Ambrus Miskolczy, "Church and Revolution: the RomanianOrthodox Synod at Chisineu-Crts in 1849", Dimitri Nasrase, "Considerations nouvellessur l'ideologie medievale du pouvoir. L'apport de Byzance et de l'Europe Orientale",Petre S. Nasturel, .L'affabulation de Martin Bielski sur l'originc des Valaques" §iHelene Vacaresco, .L'art et L'Etat".

Toate acestea ne tndrcptejcsc sa spunem, referindu-ne la cei care, cu acribieau contribuit la aparrpa acestui volum, parafrazandu-I pe Eugen Lozovan (Romanialiterara, TIr. 20, 1995, p. 12-13), ca succesorii s-au dovedit demni de efortul prede­cesorilor, Revue des Etudes Roumaines Inscriindu-se, in continuare, pe aceeasi Iiniede conduita.

Ciupata Alin

58

Page 60: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

ARHIVELE TOTALITARISMULUI, revista ediuuade Institutul Nationalpentru Studiul Totaliuuismului;

anIl, nr. 1-2JI994, 4/4 p.

Desi, dupa 1989, istoria contemporena a devenit un domeniu predilect a1 in­teresului opiniei publice, periodicele de specialitate, axate pc studiul acestei perioade,nu S-3U grabit sa-§i faca aparipa. Problemele fundamentale ale trecutului recent aufast lasate in buna rnasura, in seama ziaristilor, a politicienilor sau a realizatorilor deemisiuni TV. lar dintre istoricii care s-au apropiat de acest domeniu, nu pujini s-aulasat tentaji de maniera ,Jurnalisticii" de abordare. lata de ce aparijia unci revistecare i§i propune sa analizeze ell obiectivitate §i ell instrumentele specifice meserieide istoric fajetele totalitarismului romanesc este 0 intreprindere salutara, Trecandpeste editarea la intervale neregulate - ale caret motive ne este u§or sa Ie banuim ­ARHIVELE TOTALITARISMULUI ofera posibilitatea unui cootact profesional euproblemele pe care, pana acum, intelectualitatea romaneasca le-a abordat sub imperiulsubiecrivitapi emojionale, ascunsa uneori, ce-i drept, sub formule academice mal multsau mai pujin convingatoare, Revista reuneste in paginile sale nume cunoscute aleistoriografiei romgnestt actuaje, lncepand cu directorul Institutului National pentruStudiul Totalitarismului, Radu Ciuceanu, profesorii loan Scurtu §i Dinu C. Giurescu,cercetatorii Dumitru ~andru, Cristian Troncotii §i Constantin Aioanei.

Din corpusul de studii remarcam pe acela al lui Dumitru ~andru: "Metamor­fozele gulagului romanesc, centrele de internare: 1944-1945", aducand in atenjiacititorilor documente inedite din arhivele perioadei, ca §i studiul lui Danut Dobos:.Bpurari la Universitatea din la§i: 1949-1960"', de asemenea foarte bine documentatin arhivele iesene. Ceea ce ni se pare tnsa mai important este publicarea in revistaa unui numar mare de documente legate de activitatea miscarii legionare (a se vedea,in acest sens, documentele publicate de prof. loan Scurtu, sub titlul: "Cazlil Maneiu.Pedeapsa meritata sau act criminal?" §i de C. Troncota, .Llniunea Sovietica §iRebeliunea legionara. Documente din arhiva SSI"), dar §i, eu 0 pondere mai mare,documente privind activitatea peR dupa 1944 §i transplantarea modelului sovietic insocietatea romdneesca. Citam din eceesta ultima categorie: C. Lajee, .Epuran dinarmata romana, Criterii politice §i mijloace de presiune. 1945-1958"; Claudiu Degeratu§i Octavian Roske: .Epurari in administratia de stat. Cazul prefecturii Brasov: 1945";.,Nalionalizarile din Romania", fi§a cronologica lntocmita de Ion Bucur.

Trebuie sa pomenim, de asemenea, seria de documente inedite ce aduc noiprecizari tntr-un dorneniu inca insuficient cunoscut: rezistenja anticomunista inRomania. Acest numar aI ARHIVELOR TOTALITARISMULUI euprinde, legat deaceasta, dosarul operativ al Miscarii Sumanele Negre, intoemit de Radu Ciuceanupe baza unei sinteze informative datata 19 mai 1945, descoperita in Arhivele SRI.Adrian Bri§c8. publica 0 serie de rnarturii orale ale partizanilor anticomunisti dinBucovina sub titlul: ,,0 zi din viaja unui partizan". Despre aeeste din urma docurnenteaflam ca vor f grupate ulterior intr-un volum separat.

Am insistat, in aceasta prezentare, mal muJt asupra documentelor dedit asuprastudiilor propriu-zise, nu pentru ea valoarea §tiintifica a acestora din urma ar fi maimica, ei deoarece considerarn mai important, in aceasta faza a cercetarilor, publicareamaterialelor §i a instrumentelor de lucru, inainte de a treee la analiza fenomenuluitotalitarist ca atare, Dealtfel, printre rubricile permanente ale revistei se inserieDicjionarul bibliografic, alaturi de 0 seama de cronologii extrem de utile.

Aflata, eu acest numar dublu, la al doilea contact cu publicul, ARHIVELETOTALITARISMULUI pare a confirma speranjele pe care studenjii, profesorii, cer­cetatorii §i le-au pus in ea la mornentul aparijiei, Nu ne ramane decat sa-i dorim 0

s.

Page 61: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

-

viala car mai lunga §isa speram ca-si va ca§tiga locul binemeritat in peisajul istoriografieiromanejn. Pana atunci ar fi poate de dorit 0 difuzare mai eficienta a publicajiei inmediile de specialitate, inclusiv in randul studentilcr in istorie.

Alina Tudor

Page 62: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

VIATA ~IINTIFICA

Revenirea intelectualilor. Bronislaw Geremek ~i modelul polonez

Intr-o vreme in care noua generatie de istorici are ncvoie de modele, intiilnireastudenplor de la FacuItatea de Istorie din Bucuresti ell distinsul medievist polonezBronislaw Gerernek a prilejuit contactul ell un model exemplar. Personalitate marcantaatat a istoriografiei poloneze §i europene, cat §i a vietii politice din Polonia dupaciiderea regimului comunist, Bronislaw Geremek este unul dintre istoricii care nunumai cii seriu istorie dar §i .fac istorie" (Timothy Garton Ash).

Conferinja eli titlul ..L'Europe post-communiste. Experiences et analysespolonaises" pnutii de profesorul Geremek la 17 mai 1995, la Facultatea de Istoriedin Bucurejti a readus in discujie istoria recenta a Poloniei §i a Europei Centrale §ide Est. Bronislaw Geremek a vorbit despre experienja comunismului polonez §i desprerevenirea intelectualilor in lupta pentru 0 democratizare reala a societiilii poloneze,la inceputul anilor '80. Participant direct la evenimentele din vara anului 1980 de laGdansk, consilier al Comitetului de Greva Interuzinal de la Gdansk in august 1980§i membru fondator al "Solidaritalii", profesorul Geremek a fost inchis de catreautoritajile comuniste dupa ce, in noaptea de 12/13 decembrie 1981, guvernuJgeneralului Jaruzelski a impus Legea Marpata. Din 1989, profesorul Geremek estedeputat in Semi (Parlamentul polonez) Ii presedinte al Comisiei pentru afaceri externe.

In faja unui auditoriu select (au asistat numeroase personalitap ale Facultatii deIstorie printre care Zoe Petre, Alexandru Dutu, §tefan §tefiinescu), Bronislaw Geremek avorbit convingator despre experienja poloneza oferind totodatii un mcx:lel demo de unnat.Timpul strict limitat avut la dispozipe nu a permis studenplor, din pacate, sa puna maimulte intrebari. Cu toate acestea, nu putem decat sa speram ca modelul propus de profesorulGeremek va fi unnat, macar in parte, de noua generepc de istorici romani.

Drago§ Petrescu

De la Fantoma lui Gheorghiu-Dej la Spectrul lui Nicolae Ceausescu

tntAlnirea studentilor Facultajii de Istorie din Bucurcsti eu Vladimir Tismaneanua oferit celor chemap sa reformeze din interior .frontul istoric" rornanesc 0 sansa dea Iua contact eu discursuI politologic modem. Conferinta din 23 rnai 1995, intituJatii."Comunismul romanesc in context european" a pus in discupe marile teme ale istorieicomunismului romanesc §i a prilejuit dezbateri captivante.

Bun cunoscator aJ viepi din spatele usilor inchise ale vilelor grotestii aristocrajila "Micului Bizan] rosu'', Vladimir Tismaneanu propune un model pragmatic de eer­cetare a istoriei ultimilor cincizeci de ani, un model de studiu orientat catre persona]§i bazat pe subtile investigajii psihologice.

tn ce priveste analiza comparariva a regimurilor comuniste din Europa Centrala§i de Est, Tismaneanu a insistat asupra distincjiei dintre conceptele de "comunismnational" §i .,stalinism national". In timp ce "comunismul national" tolera critica mar­xism §i 0 oarecare reJaxare Ideotogica. stalinismul national se opunea sistematicliberalizarii, cultivflnd izolarea §i evitflnd tendinjele de destalinizare (vizibile in bloculrasaritean dupa demascarea cultului lui Stalin de carre Nikita Hrusciov la CongresulaI XX-lea al peUS). Astfel, prin prisma "comunismului national" se pot explicaevclupile din Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia §i Polonia. "Stalinismul national" este,in viziunea lui Tismaneanu, caracteristic tarilor in care regimul comunist era lipsittotal de legitimitate interna: Romania, Albania, Coreea de Nord.

6'

Page 63: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

Desi conferinja s-a circumscris ideilor dezvoltate in eseunle sale, aparute.jnstar§it, §i in lirnba romans, discujiile lnsuflepte §i lntrebfirile care au urrnat au doveditinteresul "generatiei urmatoare'' de istorici pentru stilul modern §i original propusde politologul roman (actualmente profesor la University of Maryland, SUA). Discujiiteau fast animate §i de interventiile celorlalp invitari: Dan Petrescu, Stelian Tanase.Sorin Antoni.

In final, Vladimir Tismaneanu a subscris propunerii lui loan T. Morar ca istoriciisa infiinteze un grup intitulat "Un treeut pentru Romania", in vederea elaborarii uneiistorii oneste a comunismului romanesc.

Dragos Petrescu

Sesiunea de comunicdri §tiinJifice a studenJilor istorici; 1-4 mai; Cluj-Napaca

Illtre 1-4 mai 1995 a avut loc, la Cluj-Napoca, sesiunea de comunicari §tiinlificea studentilor istorici, organizata de societatea "Petru Maier" §i de Universitatea Babes­Bolyai.

Sectiunile, la care au participat studenp ai facultajuor de Istorie din Cluj,Bucuresti, Iasi, Alba-Iulia, Sibiu, Timisoara, precum §i un grup din Ungaria, au avutun cuprins vast, enalizand aspecte variate.

Astfel, atelierul .Jstorie veche §i arheologie", care s-a bucurat de prezenjaprof. dr. loan Piso, prof. dr. loan Glodariu, prof. dr. Mihal Barbulescu §i leet. univ.AI. Diaconescu, a incercat sa surprinda cateva trasaturi legate de domeniuI militar,civil, religios, al societajii romane din Dacia, plecand §ide Ia cateva recente descopeririarheologice.

Medievistii, in cadrul sectiunii .Jstorie medie §i istoriografie", au abordat temeocupand diferite sfere de Interes, de la descoperiri arheologice pana la culture §istudiul mentalului colectiv, Ne-au atras atentia lucrarile: Radu Lupescu, .Piatra tambalamedievala de la biseriea din Densus", Alina Mtngbiras, .Mostenirea romans in MiraculaSancti Dernetrii", Gitalin Riscuta, .Blesternul in vechile scrieri romane", precum §iinteresanta abordare a personalitapi lui Petru Maior in lucrarea Laurei Stanciu, "PetruMaier intre «Aufklaerung» §i «les Lumieress". Au participat keto Maria Craciun §ilect. Ovidiu Ghita.

"Istoria moderns", cea de-a treia secpune, a cuprins cornunicari ce s-au referit,cu pupne exceppi, strict la spajiul Transilvaniei. Am repnut prezentarile: Alina Manja,.Bducajia confesionala in vicariatul greco-catolic al Hajegului (1850-1860)"', FeliciaGrigor, .Administrajia districtului Zarand (1861-1876)"', Daniel Sularea, .Pranja inpresa rornaneasca din Transilvania (1851-1854)", autorii folasind critic bogatu! fonddocumentar cercetat. Prof. dr. Nicolae Boesen, deeanul Facultajii de Istorie din Cluj,Iect.Toader Nicoara §iasistent Sorin Mitu, au participat la dezbateri, subliniind anumiteaspecte puse in discujie.

in fine, secpunea .Jstone contemporana'', din dezbaterile careia amintim: Cris­tina Manea, "C8.teva aspecte privind organizarea §i activitatea Garzii Naponale incadrul Frontului Renasterii Najionale din judetul Mures", Virgiliu Tarau, .Evolujianumerics a peR Cluj lntre 1945-1946", Alina Tudor, "Nationalismul romanesc dupa1918. Misionarismul tinerei gcncrapi''

In ansamblu, sesiunea de comunicari din acest an organizata de studenpi clujenia fost 0 reu§itii, atat din punet de vedere §tiinlifie, cat §i datorita faptului ca a oferit,din nou, prilejul unei intalniri necesare a studenjilor istoriei din tara.

Alin CiupaltI

•._----------------_..-

Page 64: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

BULETIN BIBLIOGRAFIC

Istorie modernd

Keith Hitchins, Ortodoxie §i nationalitate. Andrei $aguna §i romdnii dinTransilvania (1846-1873), Bucuresti, Univers Enciclopedic, 1995, 343 p. Luerarea,initial teza de doctorat, analizeaza fenomenul redesteptarii naponale a romdnilor dinTransilvania din perspectiva sprijinului acordat de catre biserica ortodoxa, rolul per­sonalitatilor acesteia, printre care un loc central il ocupa Andrei ~aguna.

Joseph' de- Maistre, Istorie §i masonerie, Timisoara, Amarcord, 1995, 214 p. 0carte Incrtanta.chtar deca nu §tiinlifica, despre un secol al XVIII-leamai pupn cunoscut,eel al societa!ilor secrete §i al actiunilor lor.

~ •JacqueS Ie Rider, Modemitatea vieneza §i crizele identit4Jii, I"§i, Editura Univer­sitapi AU. Cuza, 1995, 456 p. Modernitatea vieneza este cercetata din perspectivaunei trrtreite crize ce se manifesta la sfar§itul sec. XVIII §i inceputul sex. XIX: crizasentimemului -de identitate, eriza polarizarii traditionale sexuale masculin-feminin §ieriza identitAp! evreiesti,

Alexis de Toqueville, Despre democratie in America, Bucuresti, Humanitas, 1995,2 vol. (532 p., 392 p.), Noua edijie (completa) a bineeunoseutei opere ne infiili§eazilfenomenul nasterii najiunii §i democratiei americane ce a coineis, in mod unic, cu arevolujie.

Walter Oppenheim, Habsburgiisi Hohenzollemii1713-1786, Bucuresti, All, 1995,166 p. §i Andnna Stiles, Napoleon, Franta §i Europa, Bucuresti, All, 1995, 150 p.Ambele Iucrari au un caraeter de popularizare a istoriei, eu un conjfnut concis, acarer finalitate este in buna masura didactica, recomandandu-Ie publicului largo

Stelian Neagoe,Istoriaguvemelor Romaniei (1859-1995), Bucuresti, Machiavelli,1995, 287 p. §i Scurr istoric al Parlamentului Romdniei pdn4 in anul 1918, Bucuresti,Camera Deputaplor, 1995, 62 p. Utile instrumente de lucru, conjinand informatiiconcise asupra parlamentului §i guvernelor larii in perioadele amintite.

Ion Lungu, $coala Ardeleand, Bucuresn, Viitorul Romanesc, 1995, 461 p. Ceamai recenta 1ucrare Inchlnata ~colii Ardelene, cu deosebita aplecare asupra per~

sonalitaplor §i climatului cultural §i ideologic al epocii.Neagu Djuvara, /ntre Orient §i Occident. Tanie Romdne La inceputuf epocii

modeme, Bucuregti, Humanitas, 1995, 399 p. Autorul realizeaza a erudita expunere,apropiindu-se deseori de tipul romanu1ui picaresc, asupra influenjelor orientale §ivest-europene ce se rasfrang asupra socierapi romanesti la granita dintre medieval §imodern.

Mite Kremnitz, RegeLe Carolal Romdniei, Iasi, POI1ile Orientului, 1995, 160 p.Portretul regelui Carol I, atmosfera palatului regal §i diferite evenimente ne suntrelatate de un personaj aflat in anturajul familiei regale a Romaniei,

Unirea Basarabiei §i a Bucovinei cu Romania 1917-1918. Documente, Chisinau,Hyperion, 1995, 347 p. Culegerea cuprinde doeumente referitoare 1a diferite aspecteale Unirii teritoriilor romanest, de la est de Prut eu tara.

Anastasie Iordache, Ion Ghica. DipLomatuLsiomulpolinc. Bucuresti, Majadahon­da, 1995, 349 p. Ion Ghica este urmarit in periplul sau diplomatic, de la Constantinopolla Londra, tarA a fi uitate conccpjiile sale politice care l-au cli.lauzit, atat in strainatate,cat §i in lara.

Mihai Cojocariu, Partida nationata §i constituirea statului romdn, 1856-1859,IR§i, Editura Universitapi AI.!. Cuza, 1995, 429 p. Plecand de la definirea conceptu1uide "partida nationala", parcurgand etapele cristalizarii §i actiunii aeesteia, autoru1

63

Page 65: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

.

realizeaza, Intr-un amplu dart integrator, imaginea politica §i ideologica a epocnUnirii.

Titu Maiorescu, Romania, razboaiele balcanice §i Cadrilaterul; Bucuresti,Machiavelli, 1995,259 p. Cartea continua seria reeditfirii scrieriIor lui Titu Maiorescucu un volum ce se opreste asupra unor evenimente la care autorul a participat direct,de aici decurgand §i lmportanja informajiei puse, lntr-un circuit mai largo

Constantin Nice, Liberalismul # societatea modema, Bucuresti. Noua Alter­nativa, 1995, 264 p. 0 analiza din perspective ideologica aplicata diferitelor segmenteale doctrinei liberale (economic, politic, social) §i a rolului pe care aceasta l-a avutin modemizarea Romaniei.

Apostol Stan, Ion C. Bratianu §i liberalismul roman, Bucuresti, Globus, 479 p.Monografia, de un nivel academic, realizeaza no numai imaginea personalitajii luiIon C. Bratianu, ci infati§eaza §i tabloul complex al societap! romanesn la sfar§itulsec. XIX, inscriindu-l in cadrul mai larg a1 relatiilor internaponale, facilitand tnjelegerea"cazu]ui romanesc".

Gh. Platen, Al. Florin Platen, Boierimea din Moldova in sec. XIX. Contexteuropean, evolutie sociala stpolitica. Bucuresti, Editura Academiei, 1995, 204 p. Istoriciiieseni pun in discu[ie, avand ca baza un bogat material statistic, transformarile pecare boierimea Ie cunoaste in sec. XIX, apropierea acesteia de modelul occidental,pastrand tnsa anumite rrasaruri specifice.

A. Ciupalii

~""tt1'•• L' ~ti;it",t "'~"TlCA '~~'II. H llPUU. ~;eucual,,11

64

Page 66: ,,1f3RA~Jmlt~ .., CKcJ - erasmusisha.files.wordpress.com · o data ell raspandirea crestinismului sa se manifeste §i diferite forme de influenjare. Dintre acestea, credinjele de

I

1