1.dr procesual civil - t. briciu

7/23/2019 1.Dr Procesual Civil - T. Briciu

http://slidepdf.com/reader/full/1dr-procesual-civil-t-briciu 1/19

Dr. Procesual Civil 07

octombrie 2015

T. Briciu

Curs 1

I . Forma procesului civil

In legatura cu aceasta se retin 3 parti ( 3 elemente !

1. Sesizarea instantei

2.Cercetarea si dezbaterile

3. Hotararea judecatoreasca

"rice proces urmea#a aceasta sc$ema.

1. Sesizarea instantei

In proce%ura civila& regula este aceea ca 'u%ecatorulnu se investeste %in ociu& ci pentru a se reali#a investirea&

acesta trebuie sesi#at %e persoana interesata.

Totusi& e)ista unele exceptii minore si %e cele mai multe

ori partiale!

• punerea sub inter%ictie a unei persoane a cerei stare

impune acest lucru !

Art. 165. - Interdicţia poate f cerută de persoanele prevăzute la art. 111, care este aplicabil în mod

corespunzător . *rt. 111 preve%e la lit. c si instanta

'u%ecatoreasca +, Instanta ar putea sa se

investeasca %in ociu.

• In materie %e %ivort! -CPC preve%e& pe langa cererea

%e %ivort& alte %oua categorii %e cereri& asupra carora

trebuie sa se pronunte atunci can% pronunta %ivortul&c$iar %aca partile nu au cerut prin cererea %e %ivort.



Art. 918 alin.(2) : Când soţii au copii minori, născuţi înainteasau în timpul căsătoriei ori adoptaţi, instanţa se va pronunţa

asupra exercitării autorităţii părinteşti , precum şi

asupra contribuţiei părinţilor la cheltuielile de

creştere şi educare a copiilor , ciar dacă acest lucrunu a !ost solicitat prin cererea de divorţ .Insa& in acest ca#& %erogarea& e)ceptia este numai

partiala intrucat instanta nu se investeste cu privire

la intregul proces& ci numai cu privire la aceste cereri.

• cercitiul %in ociu al actiunii civile in procesul penal Art. 19 alin. 3 N!! - Când persoana vătămată este lipsităde capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu

restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia decătre reprezentantul le"al sau, după caz, de către procuror ,în condiţiile art. #$ alin. %1& şi %#&, şi are ca obiect, în !uncţiede interesele persoanei pentru care se exercită, tra"erea larăspundere civilă delictuală.

Intre sesi#area reali#. %e persoana interesata si situatia in

care instanta se poate sesi#a %in ociu& e)ista si ipote#a in care

instanta este sesi#ata %e catre alt organ al statului. )emplu!

/inisterul Public& poate sesi# instanta in anume ca#uri ! minori&pusi sub inter%ictie& %isparuti.

-CPC& Art. 92. " (1) 'rocurorul poate porni orice acţiune civilă, oride câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor le"itimeale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de le"e.

i in acest ca# nu este vorba c$iar %espre o %erogare %e la

regula& pentru ca proc este si el parte la proces avan% atributiispecice partilor si intro%ucan% o cerere in interesul unei parti .

ste %oar o situatie usor atipica.

2. Cercetare si dezbateri

Cercetarea vi#ea#a in principal rezolvarea chestiunilor

prealabile& cum ar e)ceptiile ri%icate %e parat ! cererea nu a

ost timbrata& nu a ost semnata& nu se aa la %osar etc.



Tot in aceasta etapa se administreaza si probele& este

partea cea mai substantiala a procesului %in punct %e ve%ere al

%uratei& iar %upa ce 'u%ecatorul se consi%era lamurit sub

aspectul probelor se trece la %e#bateri. ezbaterile au loc la

un termen& presupun conclu#iile nale. Dupa ce se inc$i%

%e#baterile& urmea#a cea %ea 3a parte a procesului civil&

pronuntarea $otararii 'u%ecatoresti.

In etapa cercetarii si a %e#baterilor& sunt reglementate

anumite principii& ce vor anali#ate spre nalul cursului.

3. Hotararea judecatoreasca! nalitatea procesului& solutia.*re %oua componetente !

*. !urisdictio! 'u%ecatorul anali#ea#a aptele pre#entate si

eventual probate& le inca%rea#a in %rept si aplica %reptul&

stabilin% %e partea cui este %reptateaB. Imperium! $otararea este obligatorie pentru parti. Daca

nu se supun& se poate a%uce la in%eplinire pe cale %ee)ecutare silita.

4ot se bucura si %e alte prerogative ( le vom anali#a!

autoritatea %e lucru 'u%ecat& este act autentic& %ar in a#a

aceasta& obligativitatea este importanta ca si caracteristica.

C$iar %aca imperium este o componeta atat %e importanta&

nu inseamna ca $otararea nu trebuie motivata. Trebuie& trebuie

sa se spuna si %e ce solutia este aceea.

*rt. 625 alin.(1 lit. B -CPC!

Art. #25. " (1) (otărârea va cuprinde)

b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pescurt ale părţilor, expunerea situaţiei de !apt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de !apt şi de drept pe care se întemeiazăsoluţia, arăt$ndu"%e at$t &oti'ele pentru care %"au ad&i% c$t şi

cele pentru care %"au nlăturat cererile părţilor*



Totusi e)ista si exceptii %e la regula motivarii.In aceste situatii&

%reptul %e a cunoaste motivarea a ost restrans %in ratiuni

superioare& iar restrangerea acestui %rept& re%ucerea lui esteproportionala scopului urmarit.

• In ca#ul stramutarii nu se motivea#a $otararea !

prin natura institutiei se stie %espre ce este vorba& nu

mai e %e %iscutat& %e motivat. *ceasta $otarare nu

se motivea#a& se consi%era ca e %ata pe ba#a

aprecierii %iscretionare a 'u%ecatorului! nu sunt

probe& sunt simple suspiciuni. *ceasta $otarare nu ar

trebui motivata si pentru consi%erentul ca nu poate

atacata ( cu anumite e)ceptii& %e cautat & iar

motivarea ar necesara pentru a sa stii cum sa

ataci.

Istoric! in 1887 lege stabilea ca nicio $otarare %e prima instanta sa nu se

motive#e& %ecat %aca o parte solicita e)pres sau se ormulea#a cale %e

atac. /otivarea era %e natura $ot& nu %e esenta ei. De natura $otararii

can% partea vrea si ace cerere %e motivare sau ormlea#a cale %e atac&

penta stii ce sa critice. istemul a unct pana in 2001.

Pe langa "orma procesului& mai e)ista in %octrina si notiunile

%e materie a procesului si metoda .

II.#aterie! procesul civil nu este %ecat o etapa mai acuta

a raporturilor civile. -u este altceva %ecat con$ictul din parti&

care in realitate a e)istat permanent( + raport 'uri%ic in carepartile au po#itii contra%ictorii van#are& insa e nu a ost

constienti#at& e a ost acuti#at etc.

III. #etoda! mo%ul in care se a'unge %e la materia

primara(apte lato sensu a%ica si acte a procesului& pana la

$otarare. *ceasta materie litigioasa nu a'unge la 'u%ecator in

starea ei pura ci printro meto%a ! cererea %e c$em in 'u%ecata.



De regula& in acest sens& reclamantul recurge la un avocat &

care are si el propria lui meto%a& aa aptele & totul& %e la

reclamant& 9'u%eca9& se gan% cum ar trb pre#entata materia

litigioasa 'u%ecatorului pentru ai avorabila reclamantului si ii

%a o anumita orma& interpretea#a cumva& arata %e ce %orinta

reclamantului este corecta. Cererea %e c$emare in 'u%ecata se

comunica paratului. e %uce si el la un avocat. *vocatul

paratului are %oua matrii litigioase! cea pre#entata %e reclam si

ce ii spune paratul. Daca e in%entitate& toate bune si rum. Dar

intre cele %oua %e reg nu e)ista i%entitate si %in materia

litigioasa pre#entata %e parat & omulea#a& propune propria

solutie& pre#inta %orintele lui.

*cum 'u%ecatorul are contact cu materia litigoasa& are

%oua mo%ele& el trb sa compare cele %oua mo%ele& sa

a%ministre#e probele si apoi sa %e%uca& sa stabileasca materia

litigioasa si apoi sa va%a %aca coresp mo%elului reclamantului&

mo%elului paratului sau unui tert mo%el creat %e 'u%ecator(care

poate sa ia cate ceva %in cele %oua! a%miterea in parte.

:u%ecatorul are un $an%icap& pentru ca el nu stie cum sau

intamplat lucrurile corect& cum pot aa avocatii reclamantului siparatului si partile avorabile si partile neavorabile. :u%ecatorul

%e%uce. Din probe care sunt %e cele mai multe ori incomplete!

pentru ca reclamantul pre#inta ce ii e avorabil lui& paratul la

el& %ar astea nu mereu se pre#inta toata materia& ecare pre#

ce ii e avorabil& %ar raman si parti neacoperie( )! un act

avorabil reclamantului se aa in posesia paratului si nu il poate

proba ; .

:u%ecatorul apelea#a si la pre#umtii pe care i le oera

legea sau apelea#a la pre#umtii 'u%ecatoresti ! este si asta o

meto%a a procesului. Dupa ce aa aptele& 'u%ecatorul aplica

%reptul& cauta te)tele %e lege& %ar situatia este ingreunata&

te)tul %e lege ii poate pune in sarcina el %e el aprecieri& unele

ce tin %e conceptiile lui asupra vietii si lumnii .

)emplu !



-CC & art 11<8 in materia oertei preve%e sintagma 9

%upa impre'urari9 obliga 'u%ecatorul la o anali#a& ii lasa

o mare mar'a %e apreciere. ar aprecieea asta a lui

trebuie motivata.

-CC& art 1561 lit. B cu privire la re%ucereacuantumului penalitatilor preve%e sintagma va%it

e)cesiva ata %e ce putea preva#ut %e parti. )ista

mi'loace te$nice prin care 'u%ecatorul ar putea sa

stabileasca ce ar putut ost preva#ut& %ar notiunea

%e va%it intra in mar'a lui %e apreciere! nu este egal

cu 9 mai mare9& aprecia#a %e la ca# la ca#& potrivit

conceptiilor lui.

*lte e)emple !sintagmele 9 bun proprietar9& 9 interesulminorului9& %in %iverse materii

/isiunea 'u%ecatorului ar putea complicata si atunci

can% e)ista o lacuna a legii. Can% legea nu spune nimic&

'u%ecatorul trebuie sa re#olve pricina apelan% la regulile

generale! analogia legii& analogia %reptului& iar %aca acestea nu

sunt posibile! potrivit principiilor %e ec$itate.

II. e%nitia procesului civil

De.! activitate %esasurata %e instanta& parti& organe %e

e)ecutare si alte persoane care part la inaptuirea %e catre

organele 'u% a 'ustitiei in pricinile civile& in ve%erea realizarii

sau stabilirii drepturilor sau intereselor civile %e%use judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti

sau altor titluri executorii& conorm proce%urii preva#ute %e

lege.

e preva% notiunile %e =eali#are sau stabilire !

realizare > can% reclam cere sa oblige paratul sa aca

ceva& sa nu aca ceva& sa %ea ceva etc. si stabilire



can% cer enumai sa i se constate un %rept& sa se

stabileasca aptul ca este al lui.

e preva% notiunile %e ?drepturi si intrese! pentru

ca %e reg este in 'ustitie se %e%uc %repturi& e %e a lereali#a& e %e a le constata& %ar e)ista si situatia in care

se %e%uc interese& cum este ca#ul actiunilor posesorii.

Posesia nu e un %rept.

e preva% notiunile %e !udecata si executare

silita. Procesul nu e compus numai a#a %e 'u%ecata& ci

si %in a#a %e e)ecutare. *ceasta c$iar %aca in ata 'u%ecatprului se %esasoara este numai 'u%ecata si

e)ecutarea e in ata e)ecutorului si ar putea c$iar sa nu

a'unga in ata 'u%ecatorului. )ecutarea este tot o

parte a procesului civil. -u numai hotarari judecatoresti ci si alte titluri

executorii. )ista si procese care ar putea avea numai

a#a e)ecutarii! in ipote#a e)istentei unui act autenticat

%e notar care spune ca ai o creanta certa si e)igibila. Inipote#a in care nu se e)ecuta& se mai 'u%eca& se merge

la e)ecutor +, proces %oar cu etapa e)ecutarii aici.

III. &xigentele art. ' C&( pentru asigurarea unui

proces civil echitabil) aspecte esentiale.

unt cuprinse si in principiile -CPC sau in Constitutia =omaniei

1. *ccesul la justitie + particularitati

*tunci can% Curtea uropeana vorbeste %e acces la

'ustitie& se reera la ambele a#e. Prin urmare& e)istacon%amnari ale statelor pentru impie%icarea e)ecutarii& c$iar



%aca 'u%ecata a ost e)eptionala& a mers impecabil. Tot lipsa %e

acces la 'ust este& in ipote#a in care impie%icarile au vi#at %oar

a#a e)ecutarii.

*tunci can% se vorbeste %e acces la 'ustitie& nu inseamnaca CD" respinge e)istenta unor proce%uri prealabile sau a

unor proce%uri prealabile cu caracter 'uris%ictional in ata

organelor a%ministratice& insa cere ca %upa parcurgerea

acestora sa se poata acce%e la instanta.

Pot e)ista piedici! ) ! ine)istenta unei cai procesuale pentru

accesul liber la 'ust& %e e). %aca ar e)ista o lege care sa #ica ca

actul ) nu se poata ataca %eloc + obstacol juridic.

Dar CD" cere eliminarea si a obstacolelor %e apt! ta)e

'u%iciare& %epunerea unei cautiuni etc. In legatura cu aceasta

insa& nici ta)ele& nici cautiunile& nici alte con%itii %e rigoare a

cererii %e c$emare in 'u%ecata& nu repre#inta in sine obstacole&

curtea le recunoaste ca in% compatibile. a spune numai ca

accesul la 'ust este un %rept& nu absolut& ci relativ& poate suerii

aceste obstacole& %aca ele sunt puse %e catre stat pentru a

urmari un interes 'ust si %aca nu sunt %isproportionate cuinteresul urmarit.

Curtea nu spune ca nu poti sa pui ta)e 'u%iciare %e timbru&

poti sa pui& ca urmaresti interesul %e a nanta 'ustitia& %ar sa

nu e %isproportionate incat sa ani$ile#i substanta %reptului %e

acces la 'ustitie. taele pun ta)e& %ar asigura si a'utor publ

'u%iciar& balansan% astel situatia.

Daca CD" constata ca intr un ca# concret& e)ista ta)e 'u%iciare si e)ista posibilitatea a'utorului public& %ar a'utorul

public nu unctionea#a& %e e)emplu nu se a%mit cereri %esi

sunt 'usticate & va con%amna statul.

*ccesul la 'ust se reera la o 'u%ecata in on%& nu si la caile

%e atac. CD" nu vi#ea#a si accesul in ata cailor %e atac. Prin

urmare& in caile %e atac con%itiile %e restrictie pentru a acce%e

la ele pot mai mari si sunt in general mai mari.



2. Cauza sa %e examin in mod echitabil, public si intr)un

termen rezonabil.

&xaminarea in mod echitabil nu are nicio legatura cu

echitatea. -u trebuie sa conun%am ec$itatea in

%rept( 'u%ecata in ec$itate cu procesul ec$itabil (respectarea

princip un%amentale !aparare& egalit& contra%ictorialitate etc.

-ublic. Publicitatea este o con%itie & %ar nu tot procesul

trebuie sa e public. Curtea accepta ca anumite parti ( spre e).

a%ministrarea %e probe sa poata acute in camera %e

consiliu. De#baterile eventual sa e publice. Curtea permite ca

in anumite ca#uri sa se %eroge %e la principiul publicitatii si

stabileste ca anum procese nu se 'u% in mo% public. De obicei

vi#ea#a protectia unor categorii %e persoane& interese private&

interesul statului. De asemenea& se permite o %erogare %e la

principiul publicitatii& atunci can% procesul nu vi#ea#a on%ul.

)emplu ! can% se %ispune sec$estrarea bunurilor. -u se 'u%eca

in mo% public.

Ce inseamna public Poate participa cine vrea& %ar cu

anumite con%itii! tinuta corespun#atoarea& in limita locurilor %in

sala.

-ublicitatea prin alte mijl+ inregistrarea, transm live este

posibila

/riciu + nu. Publicitatea in sala este %estinata tuturor. Tocmaiprin asta& nu e %e acor% cu i%eea %e a transmite un proces. @

ca mai apar si comentatori neavi#ati. Dreptul este lasat in

umbra& ata %e ceea ce e consi%erat spectaculos pentru un

reali#ator %e programe.

e permite luarea %e imagini& inainte %e inceperea

procesului& %upa proces sau la pronuntarea $ot. :urnalistii se

pot interesa %e %osar& cu incuviintarea prese%intelui instantei sicu privire la inormatiile %e int public.



e%inta se inregistrea#a %e catre instanta. De catre parti se

poate inregistra %oar cu incuv prese%intelui instantei.

0ermen rezonabil ! se raportea#a la ambele a#e ale

procesului. Daca pentru proces ai nevoie %e parcurgea unei

proce%uri prealabile si aia intra in notiunea %e termen re#onabil

! plangerea prealabila %in contenciosul a%ministrativ sau

contestatia %in contenciosul scal& in ata organelor scale.

-otiunea se verica in concret in raport cu! numarul

partilor& comple)itatea procesului& comportamentul procesual al

partilor. Partile nu pot invoca nerespectarea termenuluire#onabil& can% prelungirea procesului este urmearea propriilor

sale acte procesuale. )! cere tar%iv o proba valoroasa care

ace porcesul sa mai %ure#e un an si inst o incuviintea#a.

In -CPC& pt nerespectarea termenului re#onabil& cale

speciala! art. 522 si urmatoarele! contestatia impotriva

tergiversarii procesului.

3.0ribunal independent si impartial

Impartialitatea are %oua valente

• subiectiva ! ).! lipsa %e impartialitate %ecurge %in

antipatii sau simpatii

• obiectiva! ).! situatia creata te ace in mo%

re#onabil sa cre#i ca 'u%ecatorul nu mai e partial& %esi

nu stii ce e in mintea lui. Tine %e cre%ibilitatea

gan%irii 'u%ecatorului cu privire la pastrea sau

pier%erea impartialitatii.

&x. 1! :u%ecatorul a ost avocat al uneia %inte parti&

intrun proces anterior. Poate sa #ica ca nare nicio

obligatie& sia luat onirariu atunci& sau terminatrelatiile %intre ei. Dar problema se pune! nu cumva



este cre%ibil in mo% re#onabil pt cealalta parte sa

crea%a ca 'u%ecatorul nu mai e impartial; Ba %a& e

re#onabil sa spuna ca nu mai are incre%ere in 'u%.

&x. 2! :u%ecatorul care si a spus parerea cu priv lapricina. igur sa putea ra#gan%i& %ar partile pot avea

conceptia ca el e sigur& a luat %eci#ia cu privire la

cau#a &nici nu a mai ost atent la ce sa intamplat

apoi.

&x. 3 ! :u%ecator in penal care se pronunta pe arestul

preventiv si spune cat %e vinovat e inculpatul& e putin

cre%ibil ca lar mai ac$ita pe on%. Ba c$iar %aca lar

ac$ita ar sucept %e %aune pt ca la arestat nelegal.

4otararea se pronunta in mo% publ. *ceasta nu inseamna

neaparat ca cineva citeste o oaie in ata altor oameni. e

respecta principiul si prin punerea la %ispo# publicului prin %iv

mi'! publicarea pe site& con%ica la %ispo# tertilor etc.

I. -rincipii

ACPC cunostea e)act aceleasi princip& %ar -CPC are un cap

%estinat principiilor. In ACPC e)istau multe concreti#ari ale

princiipilor& %ar nu se preve%eau e)pres ca principii.

-CPC capitol nou& cap. 2& le enumera pe toate& c$iar si unele

care nu sunt principii . le au valoare reala prin concreti#area

lor& in tot co%ul.

1. -rincipiul legalitatii art.

Art. +. " (1) 'rocesul civil se des!ăşoară în con!ormitate cudispoziţiile le"ii.



(2) *udecătorul are îndatorirea de a asi"ura respectarea dispoziţiilorle"ii privind realizarea drepturilor şi îndeplinirea obli"aţiilor părţilor din proces.

Procesul civ se %esasoara in conormitate cu %ispo# legii.

:u%ecatorul are voie sa interprete#e.

:u%ecatorul nu poate %eci%e contrar legii& c$iar %aca actionea#a

potrivit convingerilor lui.

-u poate 'u%eca in ec$itate( numai arbitrii pot 'u%eca in

ec$itate& %aca ambele parti sunt %e acor%

:u%ecatorul poate si trebuie sa interprete#e legea.

Interpretan%& uneori %a sens unor termeni generali. Dar nu

%evine legiuitor& %esi totusi crea#a %rept pentru speta

respectiva& potrivit convingerilor lui. Ca sa interprete#e trebuie

sa cunoasca societatea& economia& losoa %reptului& losoe in

general.

&xemplu! art. 1441 5CC ! -otiunea ! %e micainsemnatate ! trebuie sa interprete#e asta.

-robleme !

• conictul 'u%ecatorului cu legea& legea nu corespun%e

conceptiilor lui

• sau legea il pune in ata unor %eci#ii care il ac sa apele#e

la cunostintele lui& econ& sociale etc.

2. -rincipiul contradictorialitatii

Contradictorialitatea



*rt. 16. ) %1& Instanţa nu poate otărî asupra unei cereri decât dupăcitarea sau în!ăţişarea părţilor, dacă le"ea nu prevede alt!el.

%#& 'ărţile trebuie să îşi !acă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de !apt şi de drept pe care

îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mi+loacele de probă decare înţele" să se !olosească, ast!el încât fecare dintre ele să îşi poatăor"aniza apărarea.

%& 'ărţile au obli"aţia de a expune situaţia de !apt la care se re!eră pretenţiile şi apărările lor în mod corect şi complet, !ără a denatura sauomite !aptele care le sunt cunoscute. 'ărţile au obli"aţia de a expune un punct de vedere propriu !aţă de afrmaţiile părţii adverse cu privire laîmpre+urări de !apt relevante în cauză.

%& 'ărţile au dreptul de a discuta şi ar"umenta orice cestiune de !aptsau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanţă din ofciu.

%& Instanţa este obli"ată, în orice proces, să supună discuţiei părţilortoate cererile, excepţiile şi împre+urările de !apt sau de drept invocate.

%/& Instanţa îşi va întemeia otărârea numai pe motive de !apt şi de drept, pe explicaţii sau pe mi+loace de probă care au !ost supuse, în prealabil,dezbaterii contradictorii.

Principiu %e ba#a in procesul civil. Importanta lui %ecurge %in

aptul ca procesul civil este o prelungire acuta a raportutilor

civile %intre parti. a e)ista si inainte& in raporturile

substantiale& %ar acum e si mai pre#enta.

Contra%ictorialitatea presupune anumite obligatii pentru

instanta& anumite obligatii pentru parti si %repturi pentru parti.

*.(bligatii ale instantei

citarea partilor ( este si elem al %reptului la aparare.

obligatigitatea punerii in %iscutia partilor toate cererile&

e)ceptiile si impre'urarile %e apt sau %e %rept invocate.

). Paratul spune ca cererea e prescrisa& instanta nu

spune nimic& a%ministrea#a probe si la sarsit spune ca



a%mite e)ceptia presc si resp cerera ca prescrisa. *c lucru

nu a acut ob %e#baterilor

In ipote#a a%ministrarii probelor %in ociu. Inst. le poate

a%ministra %in ociu& %ar nu poate lua %eci#ia ca lea%ministrea#a pana nu pune in %isc partiolor. ) ! proba cu

martori& poate nici nu e a%misibila in cau#a& trebuie sa

puna in %isc partilor. C$iar %aca nu vor partile proba&

instanta o poate %ispune& %ar trb sai intrebe& sa puna in

%iscutia partilor.

$otararea!isi va intm $ot numai pe motive %e apt si %e %rept&

pe e)plicatii sau mi'loace %e proba care au ost supuse

%e#baterilor contra%ictorii.

/.(bligatiile partilor

trebuie sa isi aca cunoscute reciproc si in timp util motivele

%e apt si %e %rept pe care isi intemeia#a pretentiile& apararile si

mi'loacele %e proba.

).! art 186 -CPC cuprinsul cererii %e c$emare in 'u%ecata!

motive& probe&

art 105 ! intampinare& cuprins intampinare

+, inca inainte %e primul termen& in parti e)ista o

contra%ictorialite scrisa.

partile au oblig %e a e)pune situatia %e apt corect si complet

partile au obligatia %e a e)pune un punct %e ve%ere propriu...

C.repturi ale partilor

) Dreptul %e a discuta si argumenta orice c$estiune %e

apt si %e %rept invocata in cursul procesului& %e orice

parte & chiar si de catre instanta.



In practica can% inst invoca ceva %in ociu are obiceiul %e

a nu motiva. Din acest motiv& -CPC a stab obligatia instantei %e

a motiva in acest ca# pt ca partile sasi poata spuna punctul %e

ve%ere.

&xceptii+ lipseste contradict

ca urma a vointei sau negli'entei partilor

*rt 611 -CPC! 'u%ecatorul va suspen%a 'u%ecata can%

ambele parti o cer in ac ca#& partile nu mai au o po#itie

contra%ictorie (temporar sau can% niciuna %in parti& legal

citate& nu se inat si nu a cerit 'u%ecarea in lipsa ! nu vin si

nu au cerut niciuna in lipsa ! conclu#ia este ca nu mai

e)ista %orinta %e 'u%ecata > se sup. luni& apoi intervine

perimarea.

3. -rincipiul dreptului la aparare + Constitutie si 5C-C

0reptul la apărare

Art. 13. - %1& 0reptul la apărare este "arantat.

%#& 'ărţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a f reprezentate sau,după caz, asistate în condiţiile le"ii. n recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot f !ormulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier +uridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori

rudă până la "radul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept.

%& 'ărţilor li se asi"ură posibilitatea de a participa la toate !azele dedes!ăşurare a procesului. 2le pot să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului,să propună probe, să îşi !acă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şioral şi să exercite căile le"ale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzutede le"e.

%& Instanţa poate dispune în!ăţişarea în persoană a părţilor, ciar atuncicând acestea sunt reprezentate.



2 valente !

ecare parte are %reptul sasi anga'e#e un avocat( sau

cons 'ur in ca#ul pers. 'uri%ice ca partile au %reptul in tot cursul procesului %e a

participa la a#ele %e 'u%ecata& %e a propune probe&

ri%ica e)ceptii& sustine oral sau in scris& sa e)ercit caile

%e atac etc.

Intra si %r. %e a recu#a instanta la aparari.

Pre#enta avocatului ! in -CPC in orma initiala& se mentiona ca

recurs nu se putea ara avocat sau consilier 'uri%ic cu e) ca#ului

in care ru%a gr 2 sau sot e licentiat in %rept. *ici era c$iar oblig

%e asi anga'a av. anct ! nulitatii

*ceasta reg a oat inlaturata %e catre Curtea Constitutionala&

ca in% contrara acesului liber la 'ust& ce%o etc.

Puncte %e ve%ere societate ! a sustin ca este o ingra%ire

a accesului la 'ust& in a#a recursului.

/otivarea CC= ! in totate tarile E e)ista reg asta si alte

tari %in aara E& in unele c$iar si cu privire cererea %e

c$em in 'u% etc. * mai constatat ca CD" can% vorbeste

%e acces liber la 'ust nu se reera si la recurs& %oar la prima

inst.* mai constatat ca recursul e te$nic& in general

crea#a %e#b la nivelul ICC:& < motive %e recurs& un strain %e

%rept ar greu sa inca%re#e in asta. Desi pare o obligatie&

ea %ecurge %in %rept& ar ace ca %r la recurs sa %evinaeectiv. CC= a constat asta& %ar a aratat ca e)ista anum

oameni care nu au posib %e asi anga'a un avocat. )ista

legea %e a'utor 'u%icar& %ar are plaoane mici si sunt

oameni care nu pot anga' un av si nu pot benecia %e

a'utor public 'u%icar pentru ca %epasesc putin plaonul.

Dar in loc sa %eclare legea neconstitutionala& a %eclarat

-CPC. !



6. 7olul activ al judecatorului

Art. 22. - %1& *udecătorul soluţionează liti"iul con!orm re"ulilor de dreptcare îi sunt aplicabile.

%#& *udecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mi+loacele le"ale, pentru a preveni orice "reşeală privind a3area adevărului în cauză, pebaza stabilirii !aptelor şi prin aplicarea corectă a le"ii, în scopul pronunţăriiunei otărâri temeinice şi le"ale. n acest scop, cu privire la situaţia de!apt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă, +udecătorul este îndrept să le ceară să prezinte explicaţii, oral sau în scris, să pună în

dezbaterea acestora orice împre+urări de !apt sau de drept, ciar dacă nusunt menţionate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzutede le"e, ciar dacă părţile se împotrivesc.

%& *udecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, încondiţiile le"ii. 'ersoanele ast!el introduse în cauză vor avea posibilitatea,după caz, de a renunţa la +udecată sau la dreptul pretins, de a aciesa la pretenţiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacţie.

%& *udecătorul dă sau restabileşte califcarea +uridică a actelor şi !aptelordeduse +udecăţii, ciar dacă părţile le-au dat o altă denumire. n acest caz +udecătorul este obli"at să pună în discuţia părţilor califcarea +uridicăexactă.

%& Cu toate acestea, +udecătorul nu poate scimba denumirea sautemeiul +uridic în cazul în care părţile, în virtutea unui acord expres privinddrepturi de care, potrivit le"ii, pot dispune, au stabilit califcarea +uridică şimotivele de drept asupra cărora au înţeles să limiteze dezbaterile, dacă

ast!el nu se încalcă drepturile sau interesele le"itime ale altora.%/& *udecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, !ărăînsă a depăşi limitele învestirii, în a!ară de cazurile în care le"ea ardispune alt!el.

%4& 5ri de câte ori le"ea îi rezervă +udecătorului puterea de apreciere sau îicere să ţină seama de toate circumstanţele cauzei, +udecătorul va ţineseama, între altele, de principiile "enerale ale dreptului, de cerinţeleecităţii şi de buna-credinţă.



2 tipuri %e 'u%ecatori !

'u% acu#atorial& are un rol pasiv& partile au rolul principal.

:u%ecatorul c$iar %aca ve%e greseli& nu le spune& %ecat la

sarsit can% %a solutia

jud inchizitorial& rol activ al 'u%ecatorului. 'u%ecatorul

suplineste in multe ca#uri absenta %e spirit a partilor sau a

repre#entantilor lor. Tipul acesta este preva#ut %e -CPC roman.

• :u%ecatorul staruie pt solut amiabila a cau#elor& le #ice si

%e posibilitatea me%ierii& le %a termen sa se impace etc.

• :u%ecatorul %a calicare e)acta cererii in raport %econtinutul ei si nu %upa %enumirea %ata %e parte.

). ! Daca cere nulitatea absoluta& %ar in motivare vine cu

un ca# %e nulit relativa& el poate pune in %isc partilor& sa l

intrebe ce vrea %e apt.

au ormulea#a recurs& %ar in lege scrie ca se poate ataca

cu apel& poate pune in %isc partilor ss intrebe ce a vrut si

poate reclai recursul ca apel.

Dar nu poate ace asta ara sa puna in %isc partilor& pt a

resp principiul contra%ictorialitatii

• :u%ecatorul con%uce %e#baterile& ia orice masuri sunt

necesare pentru buna %esasurare a procesului civil.

• :u%ecatorul pune in %iscutia partilor intro%ucerea in cau#a

a unor terti& iar can% legea preve%e poate intro% el %in

ociu.

&xemplu! *nularea unui contract cu 6 parti& reclamantul

c$eama in 'u%ecata %oar una si %aca instanta ar %ispune

anularea& aceasta nu va pro% eecte ata %e ceilalti care nu au

ost parte in proces. -ormal ar putea respinge cererea ca

ina%misibila & %ar poate pune in %iscutia partilor sai c$eme si

pe restul.



*ceasta este regula& sa puna in %iscutia partilor intro% in

cau#a. Dar e)ista si ca#uri can% se preve%e e)pres ca instanta

poate intro% %in ociu. &xemplu! In materia liatiei& art. 63'

5CC ! parintii si copilul vor citati in toate cau#ele privitoare la

liatie si can% nu au calit %e parat sau reclamant in proc si can%

reclamantul reu#a sai a%uca.

" asemenea situatie este intalnita si in materia asigurarilor.

• Instanta poate or%ona probe %in ociu c$iar peste viinta

partilor& %aca e legala si %aca a ost pusa in %iscutia

partilor.

7olul activ ) limite ! se pronunta %oar pe ceea ce reclamantulii cere. &xemplu+ Daca reclamantul nu cere %oban#i si cere

%oar capital& nu poate sa i %ea si %oban#i si capital.

-u se poate pronunta pe altceva sau pe mai mult %ecat sa

cerut.

1.dr procesual civil - t. briciu

Documents