1955 morometii de marin preda

8/17/2019 1955 Morometii de Marin Preda

1/13

Roman postbelic

MorometiiDe Marin

Preda

I. Roman postbelic

Autor Scriitorul Marin Preda face parte din perioada postbelica a literaturii

romane, opera sa literara imbinand viziunea realista a lumii cu cea moderna.Scriitor complex, in romane valorifica atat lumea de tip antebelic in spatiul ruralcat si in cel citadin. Dintre operele sale se remarca “Viata ca o prada”, “el maiiubit dintre pamanteni” sau “Morometii”, opera complexa publicata in ! volumesi bazata pe viata scriitorului.

Anul publicarii

"pera literara “Morometii” este publicata in doua volume, volumul # in#$%% si volumul al !&lea in #$'(, diferenta de #! ani dintre cele doua volume nusc)imba cu nimic stilul elaborarii narative, iar evenimentele cur* fluent uneledin celelalte.

+enezaomanul are o *eneza complexa, fiind bazat pe propria existenta a

scriitorului. Mai intai, satul Silistea +umesti este locul in care s&a nascutscriitorul si despre care marturisea ca este sin*urul loc in care a fost pe deplinfericit. In al doilea rand, familia scriitorului si el insusi se re*asesc in ipostaza

persona-elor de roman, udor alarasul, tatal scriitorului despre care MarinPreda marturisea “Putea sta zile intre*i pe stanoa*a sa priveasca spectacolullumii si nu s&ar fi plictisit niciodata” este modelul dupa care este conturat

persona-ul Ilie Moromete. Scriitorul insusi il reprezinta pe /iculae Moromete,mezinul familiei a carui copilarie a fost c)inuita de toanele oii 0isisica. /ilaeste c)iar fratele scriitorului mort in al II&lea azboi Modial, iar ita si Ilincasunt Mita si tot Ilinca din realitate, surori ale scriitorului.

Ipoteza"pera literara “Morometii” apartine *enului literar epic si este un roman

social obiectiv realist postbelic.


2/13

eorieRomanul este specia literara a *enului epic, in proza, de mare intindere

cu persona-e numeroase, complexe si amplu caracterizare, cu o intri*acomplicata si o actiune ampla.

Romanul social este romanul ce dezbate viata citadina a unei comunitati.

Romanul obiectiv este specific doar realismului si se axeaza pe maimulte particularitati. /aratorul omnisicient si omniprezent nu&si sc)imbaipostaza fiind intotdeauna impersonal si narand la persoana a III&a. Viziuneaasupra evenimentelor este “dindarat” adica obiectiva fara implicare.

Realismul este curentul literar aparut in context european la mi-loculsecolului al #$&lea a carui estetica se baza pe reflectarea veridica a realitatii inarta.

1xplicarea titluluiitlul operei este un substantiv propriu care, denotativ face referire la

membrii unei familii. onotativ, titlul desemneaza o comunitate eponentiala, incare mentalitatea si modul de viata conduce in moduri diferite destinele umane.1ste vorba despre mentalitatea ar)aica a lui llie Moromete denumit, si “ultimultaran” si mentalitatea noua fiilor cei mari Ac)im, /ila si Parasc)iv, finalizata cumentalitatea bazata pe valorile socialiste pe care o imbratiseaza /iculaeMoromete, “un Ilie Moromete al timpurilor sale”.

ema opereiema operei este constituita din viata scoaila a comunitatii rurale dinampia Dunarii, inainte si dupa al II&lea azboi Mondial. Subtemele romanuluisunt problematica pamantului si familia, iar lait motivul este timpul.

ActiuneaActiunea primului volum este plasata in vara anului #$2( si se bazeaza pe

te)nica narativa a simetriei si sta sub semnul unor vremuri rabdatoare “Se pareca timpul avea oamenii nesfarsita rabdare”. impul nerabdator este anticipat infinalul volumul intai. Daca in primul voul Ilie Moromete este persona-ul

principal, in cel de&al doilea, /iculae Moromete devine persona- principalmvolumele evidentiind astfel antiteza dintre doua mentalitati diametral opusere*asite ca realitate in satul romanesc inainte si dupa al doilea azboi Mondial.

IncipitIncipitul prezinta locul si timpul petrecerii actiunilor, respectiv “campia

Dunarii, cu cativa ani inaintea celui de&al doilea razboi mondial”, mai exact“inceputul verii”. Motivul literar al timpului este vazut bivalent 3 rabdator ” se

pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare” si *rabit de evenimente.Viata oamenilor era calma si nu prezenta momentan conflicte mari. In


3/13

continuare, se prezinta familia Moromete care se intorcea de la camp 4se prezinta mono*rafia satului5 “caruta”, “prispa”, “unelte”.

onflicte6n triplu conflict va destrama familia lui Moromete. 1ste mai intai

dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie, Parasc)iv, /ila siAc)im, izvorat dintr&o modalitate diferita de a intele*e lumea si de a&i pretuivalorile 4pamantul 3 banii5. el de&al doilea conflict izbucneste intre Morometesi atrina, sotia lui Moromete vanduse in timpul secetei un po*on din lotulsotiei, promitandu&i, in sc)imb, trecerea casei pe numele lui, dar amanaindeplinirea promisiunii. /emultumita, ea isi *aseste refu*iul in biserica, dar inal doilea volum, atrina il paraseste pe Iliei, dupa ce afla de propunerea facutafiilor lui, la 0ucuresti. Al treilea conflict se desfasoara intre Moromete si soralui +uica, care si&ar fi dorit ca fratele vaduv sa nu se recasatoreasca. In felul

acesta, ea ar fi ramas in casa fratelui sa se ocupe de *ospodarie si de crestereacopiilor, pentru a nu ramane sin*ura la batranete. 7aptul ca Moromete serecasatorise ii cuprinsese ura impotriva lui, pe care o transmite celor trei fii maimari. 6n alt conflict secundar este acela dintre Ilie Moromete si fiul cel mic,

/iculae. opilul isi doreste cu ardoare sa mear*a la scoala, in timp ce tatal, caretrebuie sa plateasca taxele il ironizeaza sau sustine ca invatatura nu aduce niciun“beneficiu”. Pentru a&si realiza dorinta de invatat, baiatul se desprinde treptat defamilie.

Planuri narativeActiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative.

In prin plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumirimocnite. aran mi-locas, Ilie Moromete incearca sa pastreze intre*, cu pretulunui trai modest, pamanturile familiei sale, pentru a&l transmite apoi baietilor.7iii cei mari ai lui Ilie Moromete, Parasc)iv, /ila si Ac)im isi dorescindependenta economica. 1i se simt nedreptatiti pentr ca, dupa moartea mameilor, Iliei Moromete s&a recasatorit cu alta femeie, atrina, si ca are inca treicopii8 ita, Ilinca si /iculae. Indemnati de sora lui Ilie, Maria Moromete,

poreclita +uica, ce trei baieti pun la cale un plan distructiv. 1i intentioneaza sa

plece la 0ucuresti fara stirea familiei, pentru a&si face un rost. In acest scop, eivor sa ia oile cumparate printr&un imprumut la banca si al caror lapte constituie

principala )rana a familiei si caii, indispensabili pentr munca la camp. Prinvanzarea oilor si a cailor, ar obtine un capital pentru a incepe viata la oras.Datoria la banca nefiind ac)itata, planul celor trei baieti urmeaza o *rea loviturafamiliei. Ac)im ii propune tatalui sa&l lase sa pelce cu oile la 0ucuresti, sa le

pasca in mar*inea orasului si sa vanda laptele si branza la un pret mai bun incapitala. Moromete se lasa convins de utilitatea acestui plan, amana ac)itareadatoriei la banca si vinde o parte din lotul familiei pentru a&si putea plati

impozitul pe pamant 4“foncierea”5. Insa, Ac)im vinde oile la 0ucuresti siasteapta venirea fratilor. Dupa amanarile *enerate de refuzul lui /ila de a&si lasa


4/13

tatal sin*ur in prea-ma secerisului, cei doi fu* cu caii si o parte din zestreasurirlor. Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte din pamant pentru a&sireface *ospodaria, pentru a plati foncierea, rata la banca si taxele de scolarizareale lui /iculae, fiul cel mic.

Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu&icaracterul de fresca sociala boala lui 0oto*)ina, revolta taranului saracu*urlan, familia c)iaburului udor 0alosu, dra*ostea dintre Polina si 0irica,discutiile din poiana lui Iocan, rolul institutiilor si al autoritatilor in satulinterbelic. De exemplu, cuplul Polina 3 0irica reflecta tema iubirii si a casatorieicare nu tine cont de constran*erile sociale. asatoria dintre fiica unui c)iabur siun taran sarac e construieste polemic la adresa cuplului Ion 3 Ana, din romanullui 9iviu ebreanu, dupa marturisirea lui Marin Preda intr&un interviu realizatde 7lorin Mu*ur.

1xista in primul volum al romanului Morometii cateva secvente narativede mare profunzime.

Secvente importanteScena cinei este considerata “prima sc)ita a psi)olo*iei Morometilor”.

Descrierea cine se realizeaza lent, prin acumularea detaliilor. eremonialul cinei pare a surprinde un moment din existenta familiei traditionale condusa de untata autoritar, dar “semnele” din text dezvaluie adevaratele relatii dintre membriifamiliei. Ilie Moromete pare a domina o familie formata din copii proveniti din

doua casatorii, invra-biti din cauza averii. Asezarea in -urul mesei su*ereazaevolutia ulterioara a conflictului, iminenta destramare a familiei.

" alta secventa epica cu valoare simbolica este aceea a taieriisalcamului. Ilie Moromete taie salcamul pentru a ac)ita datoriile familiei, fara avinde pamant sau oi. aierea salcamului, duminica in zori, in timp ce in cimitir femeile isi plan* mortii, prefi*ureaza destramarea familiei, prabusirea satuluitraditional, risipirea iluziilor lui Moromete. "data distrus arborele sacru, lumeaMorometilor isi pierde sacralitatea, )aosul se instaleaza treptat.

Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitatii seconstituie intr&o adevarata mono*rafie a satului traditional )ora, calusul,intalnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea scolara, secerisul.

6nul dintre cele mai ilustrative episoade pentru viata rurala este secerisul.1ste infatisata intr&o maniera ori*inala 4prin inre*istrarea si acumularea dedetalii ale existentei familiale taranesti5 o realitate ar)etipala8 miscarile,*esturile, pre*atirea si plecarea la camp se inte*reaza unui ritual stravec)i.Secerisul e trait in acelasi fel de intre*ul sat, intr&un ceremonial mitic specificcolectivitatii traditionale.


5/13

7iul cel mic, /iculae, reprezinta in roman mentalitatea impusa,colectivista. autandu&si eul, devine adeptul “undei noi reli*i :a binelui si araului”, cum crede ca este noua do*ma, socialista. Discutiile dintre tata si fiu ausemnificatia unei confruntari intre doua conceptii de viata, intre doua civilizatii.

/iculae se indeparteaza din ce in ce mai mult de tatal sau. Se inscrie in partidulcomunist, este trimis la o scoala pentru activisti si se intoarce in sat cu o sarcinade la “-udeteana” sa suprave*)eze buna functonare a primelor forme colectivede munca8 stran*erea cotelor si predarea lor catre stat. Dar se isca o a*itatiea*resiva in timpul careia un satean moare inecat in apele raului de la mar*ineasatului. Idealist, se orienteaza cu dificultate in tesatura de intri*i pusa la cale deoportunistii de proefsie. Asa ca activistul /iculae Moromete este destinuit, seretra*e din viata politica, isi continua studiile si a-un*e mai tarziu in*iner )orticol. 1venimentele din Silistea 3 +umesti au loc in vara anului #$%#, in

paralel cu secerisul si treieratul *raului si cu sedinta or*anizatiei de partid, incare este numit presedinte al sfatului popular tanarul taran sarac, Vasile alMoasei.

Pe de alta parte, Ilie Moromete isi pierde presti*iul de altadata. raieste oiubire tarzie cu 7ica, sora mai mica a fostei sotii, care a fost toata viataindra*ostita de el. Apoi se implica in viata social&politica a satului, spri-inindcandidatura lui u*urlan in functia de presedinte al sfatului Popular pentru caaceasta sa tempereze actiunea de colectivizare.

Ilie Moromete este numit de criticul /. Manolescu “cel din urma taran” pentru faptul ca, pana in ultima clipa nu accepta ideea ca rostul lui in lume afost *resit si ca taranul trebuie “sa dispara”. 1ste ilustrativ, in acest sens,monolo*ul adresat unui persona- ima*inar 0aznae, in timp ce, pe ploaie,Moromete sapa un sant in -urul sirei de paie din *radina pentru ca apa sa sescur*a, iar in alta parte a satului se pun la cale sc)imbari )otaratoare pentrudestinul taranimii.

Monolo*ulMonolo*ul este semnificativ in ansamblul romanului. Atitudinea

persona-ului este critica fata de noua societate, care se intemeiaza utopic, peanularea unei clase sociale, taranimea, adica pe distru*erea unei civilizatii si anui cod stravec)i de comportament si intelepciune.

Moromete se stin*e incet, traindu&si ultimii ani din viata in sin*uratate sitacere. Mai avea slabiciunea de a umbla prin sat. 6ltima oara este adus acasa curoaba. azut la pat, el isi exprima crezul de viata cand ii spune medicului“Domnule;eu intotdeauna am dus o viata independenta


6/13

lui, ca tatal se stin*e incet fara a suferi vreo boala. In final, tatal si fiul se impacain visele baiatului.

Persona-eomanul dezvolta o serie de persona-e specifice lumii rurale neatinsa insa

de sc)imbarile ma-ore sociale in volumul #, in volumul al !&lea fiind surprinsetipuri umane dominate de realitati sociale ce le metamorfozeaza lumeainterioara. volumul # il contureaza pe Ilie Moromete in mod complex8 cap defamilie dominand copiii din prima si a doua casnicie cu autoritate, cu o pozitiecentrala in lumea satului bazata pe faptul ca era improprieticit si ca era cel maiinteli*ent si abil dintre tarani. Spre deosebire de alte persona-e isi ascundea*andurile prin puterea disimularii. Volumul al !&lea il *aseste pe Ilie Morometeca persona- secundar si ca un om dominat de timpul sc)imbarilor. 7u*a baietilor mai mari la 0ucuresti, faptul ca este parasit de atrina, sc)imbarea sociala si

pierderea pamanturilor il sc)imba pe Moromete care se consuma, nereusind sa poata intele*e cursul istoriei. ele doua valori, familia si pamantul sunt pedeplin pierdute, in modul simbolic reprezentand surparea valorilor interioare.a urmare, moartea persona-ului reprezinta o stin*ere a lumii satului ar)aic, elfiind ultimul dintre tarani care mai crede in puterea pamantului.

/iculae este in primul volum persona- secundar surprins in scena cinei camezinul familiei ce nu avea nici macar un loc al lui la masa. opilul evolueazaspre un elev dornic de invatatura, faptul ca obtine premiul #, ducand lacasti*area respectului tatalui sau. Din acel moment in inima lui Moromete se va

produce sc)imbarea, /iculae avand tot spri-inul parintesc pentru a&si continuascoala. Volumul al !&lea il contureaza ca persona- prinicipal, simbol altimpurilor noi, om cu carte dupa dorinta mamei si a invatatorului din sat.Persona-ul este conturat la fel ca si Ilie Moromete8 un om cu personalitate sicaracter puternic ce se poate usor adapta la niste timpuri pe care parca leintele*e. atrina este persona- secundar, surprinsa in relatia cu Ilie Moromete casotia ce ii condamna acestuia sin*urele placeri8 vorba si tunul. 1ste conturataspecific lumii rural, fiind pastratoare de valori si obiceiuri rurale de mentalitatispecifice satului. In plan personal, ea se opune spiritului contemplativ a lui Ilie

Moromete si se instraineaaza de sotul care isi doreste copiii cei mari acasa,oferindu&le casa in ciuda a ce&i spusese sotiei.

Ac)im, /ila si Parasc)iv reprezinta persona-e secundare, fiii din primacasnicie, avand un mod ri*id de viata impus de tatal lor. Sunt adepti unei vieticomode, de aceea cad usor in sc)imbarea vietii de la oars, separata de munca*rea si complicata a pamantului. In volumul al doilea ofera o ima*ine bizara atatalui lor cand ei se considera fericiti si impliniti, dar de fapt nu reprezintanimic in lumea bucuresteana.


7/13

Stilul artisticStilul artistic duce la tenta specifica realista in care lipsesc cu desavarsire

podoabele stilistice, limba--ul avand rolul de a da veridicitate limbii rurale si amodului in care este traita.

oncluziea urmare a celor evidentiate si ar*umentate, opera literara “Morometii”

de Marin Preda este un roman realist social obiectiv, oferind o ima*ine amplaasupra conceptiei scriitorului despre lumea rurala inainte si dupa cel de&al doileaazboi Mondial.

II. Particularitatiile de constructie

ale lui Ilie Morometeoman realist & obiectiv, Morometii ilustreaza preocupare constanta a lui

Marin Preda de a consemna complexitatea lumii rurale. Primul volum, aparut in#$%%, impune un persona- cu totul ori*inal in literatura romana, care depasestelimitele tipului in care se inscrie. Ilie Moromete si familia sa sustin actiunea

principala a acestei opere, care poate fi considerata, la un prim nivel, un romande familie. 7amilia rurala este raportata la destinul colectivitatii, pusa in relatiecu mari procese de metamorfoza sociala, care determina sc)imbari dementalitate. Procesul conduce la disolutia unor structuri traditionale, lade*radarea modelului si la impunerea altor valori. in aceste conditii,supravietuiesc doar cei care se adapteaza, care cred ca sin*ura lor sansa este dea renunta la ceea ce se considera structuri perimate.

Actiunea, ampla, este plasata in spatiul rural din ampia Dunarii si estestructurata pe trei planuri narative principale, care urmaresc evolutia a treifamilii, surprinse, toate, in plin proces de disolutie8 Moromete si familiilecomplementare & 0oto*)ina si 0alosu. Destinul fiecareia dintre ele este urmarit

prin raportare la atitudinea lor fata de valorile fundamentale ale lumii rurale8

traditia, familia si pamantul. Incipitul fixeaza clar reperele spatio&temporale &=in ampia Dunarii, cu cativa ani inaintea celui de&al doilea razboi mondial, se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare> viata se scur*ea aici faraconflicte mari.= &, su*erand o atmosfera pasnic & ar)aica, in care existentaoamenilor se desfasoara in le*atura cu evenimente care pot fi controlate.

Subiectul se construieste prin inlantuire, creand o ima*ine complexa a relatiilor familiale care se stabilesc in interiorul unei comunitati rurale aproape inc)ise, incare viata se desfasoara in ritmuri universale. taranii din Silistea & +umesti seconfrunta cu problemele universale ale lumii lor, pe care romanul realistromanesc le&a ilustrat in toata amploarea lor & problema pamantului, efortul


8/13

continuu de a&si asi*ura traiul, munca istovitoare la camp, dar si traditiile,respectul pentru familie si pentru autoritatea consacrata.

Persona-ul principal al romanului, creat dupa modelul real al tatalui scriitorului,

este o prezenta de neuitat tocmai prin faptul ca reuseste sa&si pastreze nealteratasubstanta sufleteasca si sa&si conserve seninatatea, c)iar daca problemele luisunt ale tuturor taranilor, de oricand si de oriunde. Portretul persona-ului sedefineste pe parcursul actiunii, mai ales prin caracterizare indirecta. Aceastamodalitate de caractrizare conduce la acumularea detaliilor despre existenta

persona-ului, care se individualizeaza puternic atat prin reactii, *esturi, atitudini,cat si prin relatiile pe care le stabileste cu celalte persona-e.

amas vaduv, Ilie Moromete se recasatoreste cu atrina, familia reunind copiidin ambele casatorii, intre care se declanseaza conflicte surde, alimentate de

+uica, sora mai mare a lui Moromete. /emultumita ca fratele sau s&arecasatorit, exiland&o din casa parinteasca, Maria Moromete nutreste oneimpacata ura fata de atrina. Parasc)iv, /ila si Ac)im, fiii lui Ilie Morometedin prima casatorie, sunt convinsi ca mama lor vitre*a ii nedreptateste, cautandsa le faca zestre numai fetelor & Ilinca si ita & si sa&i asi*ure lui /eculae, fiulmai mic, continuarea studiilor. De aici, conflicte desc)ise, uneori violente. Dealtfel, una dintre primele scene ale romanului su*ereaza disensiunile care existain interiorul acestei familii compuse din copii proveniti din casnicii diferite.

Asezarea la masa, in cadrul cinei in familie, este ilustrativa in acest sens8 mamasi fetele stau lan*a plita, /iculaie sta in apropierea mamei, iar baietii mai mari=spre partea dinafara a tindei, ca si cand ar fi fost *ata in orice clipa sa se scoalede la masa si sa plece afara.= Mai sus decat toti, intr&o iluzie a autoritatiinecontestate, Moromete sta pe pra*ul odaii celei bune, dominandu&i cu privirea,cu *estul si cu vocea pe toti membrii familiei.

1 o scena in care se creeaza iluzia autoritatii paterne intr&o lume in care tiparelear)aice supravietuiesc. itualul mesei dezvaluie, insa, adevaratele relatii dinsanul familiei. opiii din prima casatorie nu se intele* cu ceilalti, dar tatal,

pentru a mentine unitatea familiei, este dur 4 /iculae face mofturi la masa simana tatalui il loveste necrutator 5. Problemele familiei sunt ale tuturor celor dinsat8 existenta catorva loturi de pamant si lupta pentru a le pastra nestirbite,

prime-dia foncierii si a datoriei la banca. 9ucrurile se complica prin disensiuniledintre fratii vitre*i si prin dorinta fiilor mai mari de a pleca la 0ucuresti,convinsi ca se vor descurca mai bine pe cont propriu decat sub autoritatea

paterna.

Semnele crizei timpului ar)aic se acumuleaza fara a fi observate. Moromete

insusi, in ciuda capacitatii neobisnuite de a reflecta pe mar*inea evenimentelor,nu le sesizeaza. I*nora plata datoriilor catre stat, raportandu&se la precedentul


9/13

anularii datoriilor de la banca, spera ca ploaia va aduce o recolta bo*ata, ceea cei&ar permite sa puna deoparte bani. oate aceste probleme financiare se vor dezlantui dupa plecarea fiilor mai mari la 0ucuresti. Plecarea lui Ac)im aduce

primul semn simbolic al destramarii familiei Moromete. Dupa ce isi da acordul

in privinta plecarii lui Ac)im, Moromete )otaraste sa taie salcamul care ocupalocul din spatele casei, anticipand *reutatile financiare.

7ara a&si explica *estul celorlalti membri ai familiei, Moromete il ia pe /ilaintr&o dimineata de duminica si taie salcamul, pentru a&l vinde lui 0alosu.opacul are valoare simbolica. inalt, impunator, salcamul confera maretie

peisa-ului, fiind stiut de toata comunitatea rurala. opiii il iau ca punct de reper al -ocurilor, iar curtea din spatele casei lui Moromete pare mai mare datorita

prezentei acestuia. aderea impunatorului arbore prevesteste, simbolic, prabusirea autoritatii paterne si anticipeaza precipitarea evenimentelor.

Ac)im pleaca la 0ucuresti, dar casti*ul asteptat nu se iveste, iar Moromete aflaca fiul sau nu intentioneaza sa se mai intoarca si nici sa trimita vreun ban acasa.Pedeapsa exemplara aplicata lui Parasc)iv si lui /ila, intr&una dintre ultimelescene ale primului volum, care marc)eaza o incercare disperata de a restabiliordinea familiala, nu are nici o eficienta, cei doi fu* si ei la 0ucuresti cu caii sicu aproape toata averea familiei. Scena confruntarii finale este ma*istralconstruita, din perspectiva naratorului obiectiv. Pana in ultima clipa, Morometespera ca&si poate recasti*a fiii porniti pe o cale *resita. Stapanirea de sine, arma

secreta a lui Ilie Moromete in aceasta confruntare, ii face, in cele din urma, peParasc)iv si pe /ila sa&si piarda cumpatul.

atal nu reactioneaza impotriva fiilor mai mari, ci dimpotriva, isi bate nevasta,loveste obrazul fetei care protesteaza, ii cere lui /iculae un foc. Dupa cetensiunea se acumuleaza pana la un punct in care devine aproape palpabila,izbucnirea tatalui este infricosatoare8 Moromete ridica parul, lasat inadins lan*ausa, si loveste fara crutare, *lasul lui =bland si sfios= pana atunci transformandu&se intr&un urlet8 =& /e&no&ro&ci&tu&le< Parasc)ive< /enorocitule ce esti


10/13

faptul ca cei trei vor reconstitui, in peisa-ul citadin, tiparul *ospodariei rurale.

Prototip al taranului patriar)al, persona-ul principal al romanului este o fi*uraaparte a cate*oriei ruralului. apul familiei, eroul lui Marin Preda traieste in

convin*erea neclintita ca existenta sa reprezinta lucrul cel mai important dinunivers. Spirit patrunzator, contemplativ si ironic, dispretuieste tot ce vine dedincolo de mar*inile satului, considerat centru al intre*ului univers, i*norandnoul si neincrezator in posibilitatea vreunei sc)imbari aducatoare de bine. u ocandoare zeflemista si intelepciune meditativa, persona-ul lui Marin Preda

poseda stiinta ascunderii *andurilor si a rostirii imprevizibile. De o inteli*entarafinata, stie sa se faca ascultat de prieteni, sa intrerupa oamenii si sa traiasca oiluzie. =0land si nedumerit= uneori, alteori =de o tristete aproape duioasa,nepamanteasca=, =tulbure si insin*urat=, Moromete trece de la umor lainsin*urare. u placerea iesirii pe scena, persona-ul traieste voluptateareuniunilor duminicale de la fieraria satului, una dintre putinele placeri pe caresi le in*aduie, pentru ca Moromete e surprins la inceputul evolutiei sale inroman la varsta la care =numai mari nenorociri sau numai mari bucurii mai potsc)imba viata unui om=.

Aparenta autoritatii necontestate se mentine o perioada, la fel ca si iluziaimuabilitatii lumii din care face parte. in ciuda aparentelor insa, persona-ul esteun sin*uratic. Ipostaze definitorii pentru caracterul sau sunt si acelea in care seretra*e in *radina, sin*ur si meditativ8 =Moromete avea uneori obiceiul & semn

de batranete sau poate nevoia de a se convin*e ca si cele mai intortoc)eate*anduri pot capata *las & de a se retra*e in fundul *radinii si de a vorbi sin*ur=.Meditatiile solitare si putinii prieteni 4 in ciuda sociabilitatii, sin*urii cuadevarat tolerati sunt ocosila si Dumitru lui /ae 5 il definesc ca substantasufleteasca. omedia disimularii si placerea interpretarii rolurilor nu vor rezistaca mod de viata. Ilie Moromete nu va fi capabil sa isi apere pana la capat stilulexistential. Acceptat o perioada de sotie si de copii, modul de a exista patriar)aleste contestat, in cele din urma, violent c)iar.

7iii mai mari fu*, atrina si fetele il parasesc, /iculaie refuza sa&i maivorbeasca, neintele*and *estul tatalui de a nu&i mai plati taxele scolare.Descoperirea faptului ca propria conceptie despre viata era eronata, persona-ulse retra*e intr&o mutenie care il va face de nerecunoscut. Din Moromete celcunoscut de toti nu mai ramane decat capul de )uma arsa, facut de DinVasilescu, care priveste insin*urat de pe polita lui Iocan metamorfoza timpului.riza timpului istoric, anuntata de finalul primului volum 4 =impul nu mai avearabdare= 5, se concretizeaza in prabusirea tuturor structurilor consacrate,

prezentata in volumul al II&lea al romanului.

)iar daca reuseste sa refaca loturile de pamant, c)iar daca isi re*asesteseninatatea si puterea de a ironiza si de a contempla spectacolul lumii, Ilie


11/13

Moromete al volumului al II&lea pare o copie palida a persona-ului care sustine, prin prezenta, reactii si *esturi, intrea*a existenta a comunitatii rurale dinSilistea & +umesti. Sin*uratatea coplesitoare il individualizeaza puternic peacest =taran= capabil sa intelea*a mai bine decat oricine rosturile existentei si,

de aceea, in conflict cu toti cei care il incon-oara. and intele*e ca esentaexistentei sale & principiul potrivit caruia un mod de viata corect se intemeiazain primul rand pe respectul autoritatii casti*ate prin experienta & nu mai arevaloare, Ilie Moromete renunta la lupta cu fiii sai si c)iar cu propriul destin.

Portretul fizic aproape lipseste8 detaliile se refera la o varsta incerta, amaturitatii depline, su*erata direct de narator printr&o constructie deosebita prinsemnificatii & =avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorocirisau bucurii mari mai pot sc)imba firea cuiva= & si la capul de )uma arsa pe carei&l face Din Vasilescu in poiana fierariei lui Iocan. Probabil ca din dispersarea

persona-ului in relatiile cu cei din -ur rezulta farmecul sau aparte, imposibil dedefinit.

=el din urma taran=, fire contemplativa care nu isi mai *aseste locul in mediul pana atunci familiar, paraseste scena istoriei cu o demnitate memorabila &=Domnule, eu intotdeauna am dus o viata independenta


12/13

crizei paternitCii rnite. DiscuCia de la masa la care se mnEnc simplu const Gnreplici tioase, bat-ocoritoare, ironice sau tensionate, dar bieCii cei mari atin*totuFi un subiect sensibil8 plecarea lui Ac)im cu oile la 0ucureFti, pe careMoromete o priveFte, deocamdat, cu neGncredere. Dac Moromete ilustreaz

condiCia Cranului copleFit de *ri-ile zilei de mEine, atrina este reprezentativ pentru condiCia femeii Gn mediul rural din perioada dintre cele dou rzboaiemondiale. Prin caracterizare direct fcut de narator, statutul atrinei este

precizat Gn scena cinei8 mam a patru copii, trei cu Ilie Moromete 4Ilinca, ita, /iculae5 Fi o fat dintr&o cstorie anterioar, Alboaica, rmas la prinCii primului soC, mort de ap la plamEni Gn urma rzboiului. De la acest fost soCatrina a moFtenit pmEntul din care a vEndut o bucat Gn timpul cstoriei cuIlie Moromete, acesta promiCEndu&i c va trece pe numele ei casa. HumtateGntoars spre crtiCele ei”, atrina apare Gn scena cinei ca fiind femeia copleFit

de treburile casei, dispreCuit de fiii vitre*i, ironizat de soC.elaCiile dintre cei doi soCi se prefi*ureaz tot la Gnceputul romanului8

conflictul Ilie&atrina are la baz pe de o parte refuzul sau amEnarea lui IlieMoromete de a pune Gn practic aceast promisiune, pe de alt parte prerileopuse referitoare la Fcolarizarea lui /iculae. atrina intuieFte asemnarea destructur interioar a mezinului cu cea a lui Ilie. DiscuCiile lor pe aceast temamintesc de cele ale Smarandei rean* cu Jtefan a Petrei8 Gn timp ce mamasusCine nevoia de carte a copilului, tatl o consider o c)eltuial *reusuportabil.

Relevarea trăsăturilor celor două personaje, prin raportare lasecvenţe din roman

Ilie Moromete reprezint o autoritate nu numai Gn sEnul familiei, ci Fi Gncomunitatea satului, fiind respectat pentru FtiinCa de carte la Gntrunirileduminicale din poiana fierriei lui Iocan, unde Cranul desluFeFte Fi pentruceilalCi mersul evenimentelor. Bnzestrat cu inteligenţă nativă, cu spiritmeditativ şi contemplativ, cu simţul umorului, Ilie Moromete este un Crandezinteresat de valorile materiale, dar pentru care acoperirea c)eltuielilor se

amEn la nesfErFit, ceea ce reprezint pentru atrina o permanent ameninCare.Bn luarea deciziilor, Ilie nu cere prerea atrinei decEt pentru a&i crea

impresia GmprtFirii *ri-ilor, dar sin*ur )otrFte soarta familiei. otuFi, atrinaGncerac s influenCeze )otrErile lui Moromete nu numai Gn ceea ce&i priveFte

pe copiii ei, ci Fi referitor la fiii vitre*i, crora le GnCele*e nevoia de afirmare. 1aintervine la Ilie pentru a&l lsa pe Ac)im cu oile la 0ucureFti> instinctul maternse manifest, aFadar, nediferenCiat. Bn plus, Gn scena tierii salcEmului seevidenCiaz atitudinea umilă a Catrinei8 revenind de la biseric, femeia vedesalcEmul doborEt Fi, auzind Gntrebrile acide ale fiilor care cer socoteal tatlui,

tempereaz ieFirile fetelor. 1ste sin*ura care GnCele*e c tatl nu a vEndutsalcEmul *ratuit, ci forCat de Gmpre-urri. Astfel, Catrina este supusă


13/13

autorităţii soţului, spre deosebire de An*)elina, pe care 0oCo*)in o consultreferitor la vinderea pmEnturilor pentru procurarea bailor necesari spitalizriisale.

Exprimarea unei opinii argumentate despre relaţiile dintre

personajele alese

Bn volumul al doilea, cuplul se destram Gn urma vizitei lui Ilie la0ucureFti, de unde revine dezam*it de )otrErea bieCilor de a rmEne la oraF.riza paternitCii se acutizeaz prin trdarea idealurilor moromeCiene de ctre

/iculae, devenit activist de partid. Dezam*it de faptul c nici acum Ilie nutrece casa Fi pmEntul pe numele ei, femeia GFi prseFte brbatul care nu atrecut pmEntul pe numele ei, GnstrinEndu&se astfel de propria esenC de femeiea cminului.

atrina Fi Ilie Moromete reprezint, aFadar, ima*inea unui cupludestrmat pe fundalul unor evenimente istorice care, deFi sunt prevzute de Ilie,au consecinCe asupra vieCii de familie.

1955 morometii de marin preda

Documents