BISERICA

ORTHODOXA REAMRevistA Periodica Eclesiastica

A

SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMANE.

A N U L AL XXVI -Iea, No. 5.

TABELA MATERIILORPao.

1 Crestinismul in Imperiul Rcman. . 4812 lnvierea mortilor 4893 Reproducere dupA jurnalul Paloda. . 5064 Cre-dintele Religiose si ideile morale ale

vechilor filosofI5 Bibliogralia grecA. 5186 Omul 5307 Biserica Abisiniel. . . . . . . 5458 Documentul de fundatiune a Sf. Monas-

tint Cernica. 5569 Cronica BisericescA 560

10 Un cuvint funebru. 58311 Un raport. 58712 Copie dupA o inscriptiune. 59113 Donatiunl. 593

BUCURESTI

TIPOGRAFIA CAR[ILOR BISERICETI1902..

.

510

II I I I I II

VP

.

I

4.4

ra

. . . .

. . .

. . .

.

. . . . .

. ...

, . . . . ... . . .. .

www.dacoromanica.ro

ANUL XXV I BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 5,

CRWINISMUL IN IMPERIOL ROMAN.

Una din operile cele mai Insemnate ale genialuluT isto-ric Leopold von Ranke este: Papil romani in cele din urmapatru secole (Die romischen Papste in den letzen vier Iabr-hunderten) scriere in trel volume, care s'a tradus in maitote limbile eoropene. Modul cum el descrie, basat pe celemai sigure isvore istorice, starea sociala din acel timp, re-latiunile dintre diferitele state cu scaunul papal, decadentapapismulul in secolul al XVI si silintele ce papiT depunpentru ridicarea influentei lor, amesticul acestora in poli-tica eoropena etc., dovedesce superioritatea autorulul Injudecarea diverselor evenimente si face ca in fie care rindsa se resimta puterea sa de patrundere si dorinta netar-murita de a restabili adeverul istoric. VoT reda aid pri-mul capitol al acestel Insemnate scrieri spre a se vedeamodul cum arata el ca se afla lumea 'Agana la venireacrestinismului.

Daca noT privim cercul lumel vechl in secolile de mainainte, 11 gasim plin de un mare numer de pop6re caretraiau neatArnate. Imprejurul marei Mediterane, Intru catde la tarmuri pot patrunde cunoscintele nostre in interio-

www.dacoromanica.ro

482 CRE§TINISMUL fN IMPERIUL ROMAN

rul continentului, locuesc aceste popore separate intre din-sele si formand state libere, organisate in mod propri5 sigranite inguste la inceput. Neatarnarea, de care se folo-sean, nu era numal politica', caci peste tot se formase sio religiune locala. Ideile despre Dumnec).eu si despre lu-crurile divine se localisasera.' 'ca sa dicem asa; deitatile na-tionale cu diferitele lor atribute coprinsesera lumea, Tarlegea pe care o observati credinciosii era unita in modneseparabil cu legile statulul. Putem sa spunem, ca acestaunire stransa dintre stat si religiune, acesta libertate in-doita, care nu era marginita de cat prin usore indatoriri,a contribuit forte mult la cultura celor vechi. In adever po-pOrele erau inchise in margini strimte, insa in interiorul aces-tora putea sa se desvolte In ton.' plenitudinea, tendintelelibere ale unel existenti tineresci Si de sine statatore.

Cum se schimbara.' insa tote acestea, cand se ridica pu-terea Rome Tote autonomiile care umpleau odiniora lu-mea, le vedem una cate una curbandu-se si disparendnici o data pamintul n'a fost asa de gol in popOre libere!

In alte timpuri statele au mar fost zguduite, pentru ca.poporele incetasera sa creda in religiune; atunci insa sub-jugarea statelor atrasera dupa sine decadenta religiunilorlor. Ca necesitate, tote aceste religiune venira la Roma insuita puterel politice. Ce insemnatate insa puteau ele samar alba daca fusesera scOse din locurile unde se forma -sera? Adoratiunea deitei Isis pOte isi avea intelesul el, E-gipt: in persona el se adora puterile naturei, asa ca semanifestail in acesta Ora; in Roma insa nu mar avea niciun sens. Pentru ea aici se intalneati si se atingeati totemitologiile, era imposibil ca ele sa nu se combata intredinsele si sa contribue ast-fel la disolvarea lor. Or carefilosof nu ar fi fost in stare si nici ca s'ar fi putut credesa existe vre unul, care sä pota Inlatura tote contrac,li-cerile.

www.dacoromanica.ro

CRIIVTINISMUL IN IMPERIUL ROMAN 483

Chiar daca acesta ar fi fost posibil, totusi n'ar fi maiputut corespunde nevoilor lumil.

eu tad parerea de fell ce nor putem sa avem pentruruina atator state libere, nu putem insd sa negam ca dinacesta ruins a for a esit o noun viata. °data libertateadistrusa, au disparut si granitile strimte ale nationalitatei.Natiunile au fost subjugate, cucerite impreund, insa tocmaTprin acesta au fost unite si disolvate impreund. Dupacum Intregul imperiil era numit cercul pdmintului, tot asasi locuitoriT sei se simteaii ca un intreg, ca ceva homo-gen. Neamul omenesc incepu sa fie convins de acesta co-munitate.

In acesta stare se afla lumea cand s'a nascut lisus Christos.Or cat de putin insemnata si ascunsd a fost viata Sa,

neavend unde sa-sT piece capul; insa chTar din puntul devedere al consideratiunilor n6stre lumesci, trebue sä re-cunoscem ca ceva mai nevinovat, mai puternic, mai su-blim, mai sfint nu a fost pe pamint ca traiul Seu, viata sim6rtea Sa; in fie care respiratie ce ese din gura Sa sevede suflarea curata a lui Dumnedeil; sunt cuvinte, dupacum se exprimd Petru, ale vietei eterne. Neamul omenescnu are nici o amintire, care, numal de departe, sa se potdasemana cu acesta.

Daca. cjeitatile rationale au coprins in sine vre o dataun element religios, acesta, de asta-data, a fost intunecatpe deplin, cad de asta-data numar avea nici un Inteles. InFiTul omului, in FiTul lui Dumne4eil se manifests relatiunealui Dumnedeil cu lumea si a omului cu Dumnecieii.

Iisus Christos s'a nascut intr'o natiune, care se deosi-bea in totul de tote cele-l-alte prin o lege rituals serverasi unilaterald, care insa avea un merit forte mare, ca amentinut neschimbat monoteismul, pe care l'a cunoscutde la Inceput si nu s'a indepartat de la dinsul. In totcasul ludeii '11 considerail ca pe un serviciu national; de

www.dacoromanica.ro

484 CREMNISMUL IN IMPERTUL ROMAN

acum Inainte Insa dobandi o insemnatate cu totul alta.Christos disolva legea, Intru cat o Implini. Filul omulul sedeclara ca Domn al Sabatului; El deslega continutul eternal formelor neintelese de o minte strimtd. Din poporul,care pand acum era separat de tote cele-l-alte prin sen-timente si moravuri cu totul diferite, se ridica acum, prinputerea adeverului, o credinta care invita si primi la sinepe tote cele-l-alte. Se anuntase Dumnedeul general, desprecare Apostolul Paul predicase Atenienilor. Sosise timpul,dupa cum am vedut, pentru acesta Invetatura sublima : e-xista acum un neam omenesc care sä o Intelega. Ca oraza de sore, dice Eusebiii, lumina acesta asupra pamln-tuluT. In scurt timp o vedem respandindu-se de la EufratpAnd" la Ocenul Atlantic, de a lungul Rinulul si a Duna-riT, peste Intrega margine a imperiulul.

Spiritul politic al religiunilor antice incercara Inca o datao noua formatiune. Totalitatea tuturor acelor autonomil,care odiniora umplusera lumea, Intreg continutul lor, deve-nira proprietatea numal a unuia singur, care parea ca ede sine statator. Religiunea recunoscu si ea acesta, acor-and imperatorulul adoratiune divina. Lul ii ridicara tem-ple, IT adusera sacrificii pe altare, jurail pe numele sell, ITstabilira Bile de serbatore si imaginile sale ofereail asil.Adoratiunea care se aducea geniulul imperatorulul era sin-gura adoratiune generala ce se aducea in tot imperiul. In-trega idolatrie se acomoda cu acesta, cadi imperatorul de-venise acum protectorul eT.

Acesta adoratiune a cesarulul avea ore -care asemanarecu Invetatura cresting, fata de cele-l-alte religiuni locale;In acelas timp lnsa stall si Intr'o puternica contraqicere.

Imperatorul intelegea religiunea din puntul de vederelumesc, ca legata de parnInt si de bunurile sale si ca toteacestea IT sunt lul date si tot cea ce cine-va are, provinede la dinsul. Crestinismul trebuea sa fie inteles in pleni-tudinea spiritulul si a veritatilor supra pamintesci.

www.dacoromanica.ro

CRE§TINI3MU1 TN' IMPERRTL- ROMAN 485

Imperatorul Intrunea in mana sa statul §i religiunea.Cre§tinismul insa separa cu totul acea ce se cuvenea luiDumnedeii, de cea ce se cuvenea Cesarulul.

Cel cart aduceail. sacrificil Imperatorului se recunosceailpe sine in cea mai adinca servitudine. Tocmai acolo, undeconstitutiile primitive admiteaii cea mai intinsa neatarnare,In relatiunea religiunel cu statul, aid, de asta-data, seobserva confirmarea sclaviei. Era un act de libertate, candcreqtinismul oprea pe credincio0 de a sacrifica impera-torilor.

Adorarea Imperatorului era limitata; ea nu se intindeapeste marginile imperiulul, sat. peste aka numitul cerculpamintului. CrWinismul era determinat ca sa coprinda insinul soil adeveratul cerc al pamintului, nu pe cel inchipuit,Intregul neam omenesc. Consciinta religiose veche primi-tive, dupe care sa spune ca era premergetorea idolatriei,sail ca cel putin era curate neturburata prin nici o re-latiune cu statul, pe acesta cauta noua credinta sa." o de§-tepte In natiuni §i sä o pue In fata acestel puteri domni-tore, care nemultamita fiind cu ceea ce e pamintesc, voeasa supue qi ceea ce era dumnedeesc. Prin acesta omuldobandi un element spiritual, prin care el deveni iara0de sine statator, liber personal neinvins; pe pamintullumel aparu din mil bucuria §i dorinta de a munci, carefu causa atatof productiuni marete de tot genul.

Era contrarietatea acelor pamintesci Si a celor spiri-tuale, a sclaviei §i a libertatii, a mortei treptate qi a re-Intineririi vii.

Nu este aid locul de a se descri lunga lupta a acestorprincipii. Tote elementele de viata ale imperiulul romanau fost puse In miqcare qi putin cate putin ail fost cu-prinse §i patrunse de substanta invetaturii creqtine §i rd-pite in acesta directiune a spiritului. De la sine, diceChrisostomus, s'a stins erarea idolatriei. Lui chiar 11 apare

i

qi

§i

www.dacoromanica.ro

486 CRE§TINISMUL TM IMPERIUL ROMAN

paganismul ca un oral ocupat, ale carui zidurl sunt sift"-ramate, ale carui hale, teatre si cladirl publice sunt arse,Tar aparatoriT ucisi: numaT sub saramaturi se ved Incacatf-va betranT si cati-va copil.

Indata insa nu s'a maT observat nimic nicl din acesteasi o schimbare fara seman se produse.

Din catacombe se ridica veneratiunea martirilor, in lo-curile unde erail adorati cleiT °limpid. Aceleasi colone careodiniora sustinusera templele pagane, purtail de asta-datatemplele ridicate in memoria acelora, earl au despretuitcleil pagAnT si In acest scop au suferit mortea. Cultul, careincepuse. in locurl singuratice si In Inchisori, cuceri de asta-data lumea. Era de mirat ca tocmal o cladire lumesca apaganilor, basilica, sa fie transformata intr'un local al a-doratiunei crestine. Se observa aid ceva deosebit. Ahsidabasilicel cuprindea un Augusteum si acolo se afla chipurileacelor cesarl, carora li sa da onorurl dumnecleesci. Loculacestora 11 lua, dupa cum si pAnd asta-di se \Ted in celemai multe bisericl, chipul lul Christos si al Apostolilor; inlocul stapanuluT lumeT, care insusi era considerat ca 46_1,intra FiTul Omulul, FiTul lul Dumnecleii. Divinitatile localedisparura. Pe tote drumurile, pe inaltimile ametitare alemuntilor, in trecetori prin vaile prapastiose, pe acoperi-surile caselor, pe mosaicul podelelor, peste tot se vedeacrucea. Era o victorie hotaratore si deplina. Dupa cumpe monedele luT Constantin se vedea «Labarum» cu mo-nogramul lul Christos peste dragonul invins, tot asa se ri-dica numele si adoratiunea luT lisus Christos peste paga-nismul caclend.

Chiar privit din acest punct de vedere, imperiul romanare o insemnatate infinita. In secolile inaltarii sale a sfa-rimat autonomiile si a subjugat poparele; a distrus acelsentiment de neaarnare, care sta in separatiunea statelor.In timpurile mai tardii s'a veclut esind, din sinul acestul

www.dacoromanica.ro

cEIETINISMUL ttI IMPERIUL ROMAN 487

imperiu, adeverata religiune, expresiunea cea mai curataa unei consciinti comune, care s'a intins departe peste-rnarginile sale, a unei consciinti intime despre un singursi adeverat Dumnedeu. Putem sa dicem, cã imperiul, prinacesta desvoltare, a perdut propria sa necesitate ? Neamulomenesc a devenit mai conscient de sine insusi: isi gasiseunitatea in religiune.

Ac6stO religiune a dat imperiului roman, in afard de a-cesta, si forma sa exteriord.

Serviciile preotesci pdgane se daii ca niste functiuni ce-tatenesci. In Judaism era un singur neam insdrcinat cu acesteservicii preotesci. Crestinismul se deosibesce prin aceea,ca avea sa consacre aici un rang deosebit, compus dinmembrit cari erail alesi liberi, sfintiti prin punerea mainilor,depOrtafT de tot ce e parnintesc si destinati numai pentruserviciile spirituale si dumnedeesci. La inceput biserica semisca in forme republicane, insd ele disparura cu cat maimult credinta cea noun ajunse la o stapanire deplina. Clerulse asedd incetul cu incetul, insd pe deplin, in opositiunecu laicii.

Ac6sta se intampla, dupa cum cred, nu fdra o necesi-tate internd. In triumful crestinismului era si liberarea re-ligiunel de elementele politice. Sta in legatura cu acesta,ca fata de stat sa se form ede un rang spiritual separatcu o constitutie proprie. In acesta separare a bisericei destat se afla, 'Dote, particularitatea cea mare si decisiva atimpurilor crestine. Puterile spirituale si lumesci pot sase atingd impreuna, pot sa stea in cele mai stranse re-latiuni, sã se reun6scd chiar impreuna, insd acesta numalin mod esceptional si pentru putin timp. In relatiunile lor,In positiunea lor, una fata de alta, exista de atunci unuldin momentele cele mai insemnate ale istoriel.

Puterile spirituale primird si ele o constitutie dupa mo-stra imperiului. Nu dura mult timp si episcopii Romei

www.dacoromanica.ro

488 CRErINISMUL IN IMPERIUL ROMAN

ocupara primul loc in ierarhie. In adever este o pretentieabsurda, ca In primele secole sail ca vre o diniord pri-matul papal a fost recunoscut in mod general de la Estla Vest; fara indoiala insa ca episcopii Romer c4tigarade timpuriil o mai mare vasa, intrecend cele- l -aite autori-tati bisericesci. Multe an contribuit, pentru ca sa le pro-Cure for un ast-fel de rang. Daca un episcop al unul oralde resedinta provincial se bucura de o mare Insemnatate,cu atat mai mult episcopul din vechea capitala a impe-riului. Puterea episcopilor Romei se ridica cu sprijinul datde imperatorT. Dar tocmai in aceste relatiuni politice, Insprijinul dat de imperatorii romans, se afla marginirea pu-tereT bisericescr. Daca ar fi remas in imperiul roman unsingur imperator, primatul general ar fi putut pdte sa exist;insa impartirea imperiului puse o margine autoritatel pa-pale. Ar fi fost imposibil ca imperatoril din Orient, careconservail asa de gelo§i drepturile for bisericesci, sa In-gadue intinderea In statele for a autoritatil patriarchiloroccidentall. Constitutia bisericel corespundea §i aici cons-titutiei imperiului.

Acesta este primul capitol al acestei celebre opere amarelul istoric Leopold von Ranke.

M. P.

www.dacoromanica.ro

1NVIEREA VORTILOR.

In simbolul credinteiNiceno-Constantinopolitan, Bisericacre§tina, sub Vote formele sale, profeseza credinta, di mortilvor invia, dupre cum. se vede din art. 7: ti iara0 vaveni cu marire, sa judece sift si mortii, a cam% imperatienu va avea sfirsit), si din art. 11: t A§tept invierea mor-tilor".

. La judecata generals, ce va avea loc, dupre invetaturacre§tina, la sfir§itul lumil, vor sta inaintea Judecatoruluicelui drept, viii si mortil. Viii, se intelege u.7or, ca vor fiOmenii gasiti in viata, la venirea fara veste a acestui mareeveniment; acqtia vor asista deci !a judecata, in intregi-mea fiintei lor, adica corpul unit cu sufletul. Mortii din am-bele articole sunt toti Omenii, cel adormiti de la inceputullumil, pana in acel moment. Stand ei la judecata cu viii,neaparat, ca vor participa cu intrega for fiinta: sufletul unitcu corpul. Sufletul, ca unul ce este nematerial, este nemu-ritor §i ca ast-fel, u§or va sta la judecata. Dar corpurilecelor morti de mil de an!, prefacute in cenu§6. §i praf, cumvor participa la pronuntarea definitivei sentinti divine!? i

www.dacoromanica.ro

490 fIsIVIRREA MORTILOR

corpul va sta la judecata, cad dupre invetAtura Mantuito-rulul, va invia si se va uni laras1 cu sufletul sett. nt finddeosebire de cel vii si acestia nelntrecend pe cel adormitiIn Domnul.

Pentru a lamuri credinta despre invierea morrilorsail a corpurilor decedatilorlucru folositor on cam] buncrestin, preot si inv6tator; pentru luminarea mintii trite°cestiune teologic sail de credinta; pentru o mai buns in-telegere si Intarire a unul punt din creJul fie-caruia; pentrusatisfacerea unel cerinti sufletesci a acelor, ce to In treba,Inspaimtntall de mormintul rece si Intunecos si pentru in-laturarea unor nedomirirl, voiti dovedi invierea corpulul cuprobe din: Religiunea pagans, mosaics, crestina si din ra-tiunea sail mintea sanAtOsa si cults a omului.

Invetatura despre invierea corpulul omenesc este maretasi atragetbre, din punct de vedere filosofic; lar din punctde vedere teologic, ea este naturals papa la o limits, darmai mult este o minune. Ac6sta invetatura, a propoveduit-olisus Christos, Aposto III sei,mai ales Sf Paulsi s'a ob.servat si observa si in practica Bisericii crestine ortodoxe,si la cele-l-alte confesiuni. Ratiunea, sciinta si bunul simtrecunosc ac6sta invetatura.

In lumea crestina si In bite partile, unde este credintadespre nemurirea sufletulul, invierea corpulul este recunos-cuta, ca un principid fundamental at religiunii; este Ins&6re-care deosebire de Intelegere, numal in ce privesce: im-prejurArile, modul, consecintele etc., al caror secret II arenumal Dumnedeirea, neputandu-se discuta de cat cu fOrtemare reserva. SA vedem, cum era socotitA invierea corpu-lul in religiunile pagane:

I). Zoroastru Inveta Invierea corpulul, cat se 'Ate de'impede.

Se gasesce chiar in Zend-Avesta, un loc, unde se tra-tez& despre chipul, cum se va face Invierea, si despre ac-

www.dacoromanica.ro

INVIEREA MORTIL OR 491

tivitatea omulul spre a fi demn de Ormuzd,), adica de di-vinitate. Iata ce se citesce in Bousidehesch: «Vine le vor fidin noti date corpulul. Top mortit vor Invia: mat tntaitisufletele lor, apol corpurile, precum au fost. Sufletul 41va rerun6sce corpul si va (lice: tat& tata, mama fra-tele, nevasta Apo! vor aparea t6te fiintele din lume si fiecare va ye lea binele si 1.6111, ce va fi facut).

2. Cand fu descoperit Peru, s'a gasit printre incalilocuitoril indigenlcredinta in invierea corpulul. Cand Gar-cilasso de Vega ill intreba, pentru ce pun la un anumit loc:perul si unghiile,cand le tataa, el respundeati: «Sciti bine,ca tot ceea ce not suntem aid, trebuie sa reinviem si casufletele vor iesi din morminte, cu tot ce vor avea din cor-pul lor. Pentru a tmpiedica dect, ca sufletele nOstre sa nufie nevoite de a cauta unghiile si pe'rul,tact va fi aceadi, not le punem aid la un lot, ca sa be gastasca matusor).

De alt-mintrelea, simburele acestel credintl putea sa lefi venit din Crestinism, prin Eurolpenil, aruncap pe conti-nentul AmericiI, intr'o epoca, de care nu-si mat aduceatiaminte; dar not o gasim si Inca lamurita. Mult mat mareval6re si greutate ail istorisirile, relative la acest subiect,care se gasesc in cartile anteriOre crestinismulul, cum eZend-Avesta; de si s'ar banui, ca marturisirea lul Zoroastruar fi imprumutata din cartea tut _rob, adica din VechiulAseclamtnt, intru cat s'aii cercetat de catre invetati Biblielsi s'a veglut, a partile, ce se asemanati cu Inv6tatura bi-blicaVechlul si Noul Aserlamtnt,nu existatt in editiunilepagane, mat vechl de cat crestinismul. i tntr'un cas siintr'altul, Biblia cu Mt& vechimea r6mane in pictOre.

3. Acesta credinta este si la Mohametani. Daca insa,nu se gasesce scrisa. in Coran, causa este, ca acesta cre-

1) Prineipinl binelul, adev6rulul yi dreptatii; bar contrarinl era Ahri-man prineipinl Anita.

www.dacoromanica.ro

492 tDIVIEREA MORTILOR

dints exista la Crestinl, Ebrel si Arabi, din amestecul ca-rora se compunea populatiunea terilor, unde predica Moha-met reforma sa. De alt-mintrelea insa, in numele lul Alah,s'a predicat energic si stralucit Invierea viit6re a neamululomenesc, de unde a si resultat printre Turd si Arabi, acelfanatism religios, a carul consecinta a fost respandirea Is-lamismulul, prin foc si sabie, punendu-le inainte si placedIlsice, in viata viitOre. Voill cita un loc, dintr'o carte sfintala Turd, spas de un socerdate al lor, in chestiunea acesta:(Dumnedeti face sä tisnesca viata din sinul mortil si mOr-tea din stnul vietil. Vol veil lesi din mormintele vOstre,precum pamintul face sa lasa germenele fecunditatil. Dum-nedeu a format t6te creaturile, El va reinsufleti cenusa lor.Omul creat din noroiii, ofere dovedl. Ultand creatiunea sa,el strip: Cine va putea reinsufleti nisce Ose reduse in pul-bere ?

Respuns: Acela, care le-a dat fiinta, le va reinvia. Nocredi, ca cel ce a creat cerul si pamintul fara sfortarepOte sa invieze pe morti ? Val de acela, cars tagaduesc in-vierea!).

4. Mal departe, credinra in metempsichoza, ce segasesce din cea mal adinca anticitate, la pop:5re, cat si lafilosofl, recunOsce un fel de reinviere un fel de reunire a sufle-tulul cu corpul, pentru o alts. viata. Revenirea sufletului innisce corpurl nol, pentru pedepsa, expiatiune, no era de cat oinviere, de si nedefinita, analOga cu acea inviere a reproduce-rilor de vegetale, prin seminta, de care Sf. Apostol Paul nus'a sfiit sa se servesca, ea comparatiune, pentru a face in-telesa adeverata inviere.

Platon (429+348 a. Ch.), care a descris fenomenelemetempsichozei, asa cum s'a gasit in traditiunile pop6relor,ce le vizitase, asociaza tot-d'auna corpul cu sufletul, la ju-decata lul Dumnedeil, fie pentru recompense fie pentru pe-depsa. El represinta sufletul tiranilor, ranit de vitil; lar pe

www.dacoromanica.ro

iNVIRREA MORTILOR 493

aceste cicatrice, aratandu-le in afara, in corpuri visibile,care au partea lor, la pedepsa. Vorbind despre cel bunt,imbracati in lumina si locuind in nemarginirea cerulul, caastrii, nu lasa nici o indoTala, despre realitatea corpurilorgloriOse, cart imbraca sufletul. Tot Platon scrie in carteaX a legilor: (Sufletul si corpul de si nu sunt eterne, caadeverata devinitate, totusi sunt neperitOre,. Din filosofia.platonic& se deduce usor, o ultima transforrnatmne a cor-purilor din viata acesta, in corpuri spirituale, pentru celbuni, care transformatiune ne pare, ca nu este departe deaceea, despre care vorbesce Sf. Paul Corintenilor, sand dice:(Nemintosule, to ce semenl, nu r6sare, data nu va fi pu-treclit Ast-fel este si invierea mortilor. Este sem6nat inputrejune, este desteptat in neputrejune Este .sem6natcorp firesc, este desteptat corp spiritual; data emote firesceste si spiritual*. Iar despre cel rel, data starea corpurilorfor remane neterminata in metempsichoza si la Platon,nici Sf. Paul nu o determine mai mult. El vice, a nob vornfi cu top schimbati si pare a indica nisce grade forte va-riate de glorificatiune corporals, prin comparatiunea cu di-versele corpuri ceresci ale universulul visibil. (Alta estestrelucirea sOrelul si alta strelucirea lunel si alta str6lucirea,stelelor, caci stea de stea se deosebesce in strelucire. Ast-fel este si invierea mortilor) (I Corint.). Chiar si Mantui-torul a vorbit numal de acel dintre morti, care vor fi ju-decati demnl de viata viitOre, trec'end in tacere sari neadu-cend vorbit de starea corpurilor celor rei dintre morti.

II). Ideia despre tnvierea corpului in Religiuneamosaics. In acesta religiune positiva, g6sim credinta, ditop Omenii vor invia; adica larasi is1 vor lua corpul, pecare it parasisera la m6rte, cu bite a acest corp trebuesa fie inzestratdupa invierecu proprietatl deosebite deacelea, pe care le avea in viata parnintesca. Asa a inviat§i Iisus Christos si asa crede si Biserica, dupre cuvintul

www.dacoromanica.ro

494 tNVIEREA MORTILOR

Domnulul, care dice: 4 Nil vecului acestula se insOra §i semarita; dar acela, cart se vor fi invrednicit O. alba partede vecul acela i de Invierea dintre morti, nicl nu se in-sOra, nici nu se marita, ; (Luca XX 34), decl, corpurile in-viate vor fi cu proprietati deosebite.

Religiunea mosaics ne procura probe. 1) Iob, zacend pegunolul sell, sunt de atuncl 4000 de ani, pOte si mai mult,ast-fel 41 exprima durerea sa, pe campiile Idumeel: «0! dear fi scrise cuvintele mele; in carte de a fi sapate! Cu con-deiii de fier de ar fi taiate, in plumb, in stanca, in etern!Dar sciti, ca. resbunatorul (Mantuitorul) IIIPA tralesce, §i deva fi cel de pe urma, tot se va arata pe pamint; §i de siacesta piele este plina de rani, tot voiii privi in camepe Dumnecleil , pe Dinsul 11 void privi, spre bine!e meti;ochii mel 11 vor vedea §i nu al altuia; de acest dar se con-suma rarunchil mel in sinul mean. (Iob. XIX 22-29).

2) Prafetul Daniii, intr'un entusiasm striga: «Cacl intimpul acela se va scula Mihael, patronul cel mare, caresta pentru fiii poporului t611; §i de §i va fi timp de strim-torare, cum nici o data n'a fost, de cand a stat poporul,pana In timpul acela, totu§1 in timpul acela, va scapa po-porul tea, 'tot ce se va afla scris In carte. Da, mulp dincei ce dormeati , ca in farina pamintului, se vorscula; unil spre nemurire, far alcil spre ocara qirusine eternap. (Daniel XII. 1-4).

In timpul Macabeilor, credinta in Invierea corpului erapopularisata la Ebrel, caci cei 7 fil martirisatl de Antioch,in fata mamel lor, II qiceati: 4Tu, criminale, to ne pierdlin viata presents, dar Regele lumil ne va inviape nol,cars vom muri pentru legile luiIn invierea vietii eterne.Nol tinem aceste membre ale corpulul din cer; dar pentrulegile lui Dumnecleil, all le dispretuim, cacl avem nadejde,ca, El ni le va da lar inteo cli. Ne este preferabil de a fiomoritl de Omeni, in nadejdea, ca Dumnecleti ne va invia;

www.dacoromanica.ro

INVIEREA MORTILOR 495

lar pentru tine, invierea nu va fi pentru viata.). (II Maca-bel VII).

III). Devegli despre invierea corpului din Religiu-nea cresting. Gasim aid argumente, mal inteiti In Sf.Evanghelie, documentul i margaritarul cel de mult pre alcreqtinismulul. Iisus Christos a vorbit adesea despre invie-rea corpulul, cjicend: «and fad prtnz sail cina, nu chemape prietenii tel, nici pe fratil ter, nici pe rudele tale, nicipe vecinil avuti; 'ca nu cum-va §i el sä to chieme lar, isa al resplata. Ci cand fad ospet, chlama saraci, neputin-cioi, cllIopI, orbl. $i fericit vel fi; pentru ca n'all sa-tidea inapol; dar ci se va resplati la invierea drepti-lor (Lacs XIV. 13-14).

Iata dar invierea mortilor §i chipul cum sa se fad. mi-lostsnia. Cu o alts ocasie, tot Mantuitorul Christos a clis:«Adever, adever, clic voua, ca vine cesul §i acum este venit,cAnd mortil vor aucli glasul Filului lui Dumnecleasi cari vor fi aught, vii vor th. i In alts parte: «Nuye minunatl de acesta (judecata), ca vine ceasul, cAnd tots,cari sunt in morminte, vor aucli glasul Lai. Decivor invia. (Ion. V. 25. 28). Tot in Sf. Evanghelie dupaLin, citim cuvintele Domnulul: «$i acesta este voia Celui,care ilea trimis, ca tot ce ml-a dat mie, sa nu pier(' cevadin el, ci sa-1 inviez in cliva de apol, (IOn. VI.

39-55).Se mal pot cita locuri din Evanghelia lul Mateia, Marcu

i Luca, (Mat. XXII. 18, Luca XX. 27) unde Iisus Chri-stos respunde Saduceilor, asupra invieril mortilor: «In oivaaceea, venira la Dinsul Saduceii, cari clic, ca nu este in-viere §i II intrebara, despre casul cu femeia *i cel 7 fratl.Atunci respunclend Iisus le clise: Ve retacitl, nesciind scrip-turile, mid puterea lul Dumnecleti. Cad la inviere, nicinu se insOra, nici nu se marita, ci sunt ca ingerii lul Dam-necletl, in cer. $i ca Dumneclea, nu este Dumneclati al mor-

www.dacoromanica.ro

496 INVIERRA MORTILOR

tilor, ci al viilor). Deci explicit, negand Saduceii inviereacorpului, Iisus o aproba.' in fata lor, desmintindu-1.

In fine, Sf. Apostol Paul, vasul alegerel, ca interpret alcuvintelor Mantuitorului Christos, este fOrte lamurit asupraInvieril mortilor: Dupa ce istorisesce el Corintenilor in epis-tola (capit. XV) invierea Domnului Christos si aratarealui Apostolilor pe rind, apoi tutulor si mai pe urma chiarsi lui, in mod miraculos, dice,legand invierea mortilorde invierea lui Iisus Christosintr'un capitol clasic: (Tardaca se predica Christos, ea a inviat din morti, cum clicunif lntre voi; ca nu este inviere de mor(1? Iar dugnu este inviere de morti, nici Christos n'a inviat; Tar, dacaChristos n'a inviat, desarta este dar predica 'Astra., desartaeste si credinta vOstra. Dar suntem aflati si martori min-cinosi at lui Dumnedeii., find -ca am marturisit impotriva luiDumnedeu, a a inviat pe Christos, pe care nu l'a inviat,daca cu adeverat mortis nu se invieza. Cad, daca mortisnu se invieza, nici Christos n'a fost inviat. Iar daca Chri-stos n'a fost inviat, de nimic este credinta vOstra, suntetiInca in pacatele vOstre. Prin urmare, perduti sunt si cei a-dormiti in Christos. Daca in viata acesta, nadajduim numalin Iisus Christos, Iar in invierea mortilor nu credem, sun-tern mai de plans, de cat top Omenii. Acum insa, Christosa fost inviat dintre morti, parga celor adormiti. Cad, deOre ce printr'un om este mOrte, printr'un om este si in-viere -de niorti.

Dupre cum vNuram aid, Apostolul pune in paralel in-vierea mortilor cu a lui Iisus Christos, pe baza carela, seface invierea corpului. Necreclend in invierea Domnului, ni-micesci invierea mortilor; necregend in invierea mortilor,renegi invierea Dumnecleii-Omului si crestin adeverat nupoll fi. Daca in acest loc, se coprinde invierea omululluat in totalitatea fiintel saleca costand din suflet si corp,este un alt loc, unde se vorbesce expres despre inviereacorpului.

I-ill,

www.dacoromanica.ro

INVIEREA MORTILOR 497

Tot divinul Paul dice: «Data mortis nu se inviaza, samancam si sa bem, cats maine, murim.Dar va dice cine-va:cum sa inviaza mortif ? In ce fel de corp vin el ? Nemin-tosule, ceea ce to semeni, nu resare, daca nu va fi putre-dit. i ce semeni, nu semeni corpul, ce are sa fie, ci gra-untele gol.... Dar Dumnedeu ii da corp, dupre cum a voitsi fie- careia dintre seminte, corpul et Nu on -ce came estecarne; ci alta e carnea de 6meni, alta de vite, alta de pa-eri, alta de peste. Ast-fel este si invierea mortilor. Este

s'emenat in putrejune, este desteptat in neputrejune.ste semenat in necinste, este desteptat in marire; este

se gnat in slabiciune, este desteptat in putere. Este sem&nat orp firesc, este desteptat corp spiritual; daca este corpfires este si spiritual. Apoi: intr'un moment, intr'o clipelade ocliil, la cea din urma trimbita; cad va trimbita si mor-01 se vor scula MI% stricaciune si not vom fi schimbatl.Cad m ritorul acesta trebue sa imbrace nemurire). (1. Co-rint. XV. 35-57).

Iata da invierea corpului, schimbat, transformat. Invie-rea corpului nu numai este propoveduita in teorie, ci estechiar si practicata, sevirsita prin minune. lisus Christos ainviat pe fica lul lair (Mat. IX. 23, Marcu V); a inviatpe fiul vaduvel din Nain (Luca VII), pe care 11 duceatila mormint; a inviat pe Lazar, cel mort de patru dile sicare intrase si in putrefactiune (16n capit XI.); far mai peurma a inviat chiar el insusi, facendu-se incepetura tutu-lor, celor adormitl, dovedind din cele spuse invierea mor-tilor, nu numai cu cuvintul, ci si cu fapta.

Pe langa aceste argumente, aduse din religiunea pagana,constatatOre, ca a existat asemenea ideie, ca o cerinta anaturii, ca un adever al mintii firesci, ca ceva inascut; pelanga dovedile aduse din religiunea mosaica si cresting., a-dick din religiunea positiva, revelata, mai ne remane saintrebam si rariunea omulul cult, matur si desbracat

Biserica Ortodoxa RomIng. 2

www.dacoromanica.ro

498 INVIEREA MORT ii. OR

de prejuditib. i dad In paganism, am gasit dovedlpen-tru cestiunea, ce ne intereseza,cacl dupre disele Aposto-lulul: «Paganil eel ce nu ad lege, din fire fac ale legit*,cu atat mal mult vom gasi un teren favorabil subiectululnostru, tact Intrebam o minte mult mal culta ca in paga-nism si luminata de luminile revelatiunel, care traesce inatmosfera crestinismulul.

Sufletul, fiind treat de Dumneded pentru a fi unit cucorpul, despartirea for unul de altul provocata prin mOrte-inu este de cat provisorie, chiar dup& pacatul original, carea provocat mOrtea. Sufletul doresce incontinud, Inviereacorpului sell. Pe de aft& parte, ideia, ca corpul nu mere,ca sa fie mort pentru vecie, ne este atat de familiar&, Incat nob avem dorinta natural& sail instinctul de a revedeapersdnele, ce nob am bubit si pierdut. Credem fara sfor-tare, ca mOrtea nu e de cat un somn. Invierea corpulubdar corespunde presimtiril, dorintii sufletescb si consciintelnOstre...

Este adica o cerinta naturala a sufletulul nostru. i ceeace este nascut sad pus in om de la natura este adeverat,caci natura nu da nimic, ce n'ar avea existenta, sad ce arfi neadeverat. Ratiunea nu intelege existenta sufletulul nos-tru far& corp, nu pricepe adica, cum ar exista ca spirit pur,care ar continua sa cugete si sa volasca In afara de ma-terie; ci existenta si facultatile unul suflet, le pricepe, nu-mal intru cat acesta este unit cu un corp transfigurat. Ra-tiunea ne spune de asemenea, ca omul nu este sufletul faracorp; ci omul este sufletul unit cu corpul. Deci, data o-mul trebuie sä invieze, atunci trebuie sa revina. la o noueviatl, cu tot ce a constituit persdna sa, adica sufletul unitcu corpul. Daca apa se descompune chimicesce in 0. siH.2, ca sa se recompuna chimicesce, nu trebuie tot aceleaslelemente ? Ba da. Tot asa murind sad descompunendu-seomul, la invierea omulubrecompunerea lultrebuie salt

www.dacoromanica.ro

VIERRA MORTILOR 499

la elementele lul. Decl ratiunea, sentimentul si legea firitcer invierea corpulul.

Omul merits pedepsa, sau recompensa. Dar omul,ce este ? Este sufletul unit cu corpul, formand una si a-ceeasi persona. Prin urmare, ca dreptatea divine sa fie de-sevirsita, trebuie ca, recompensa sau pedepsa sa se dea

intreg, complect, sufletulul si corpulul unite. Corpuleste organul, instrumentul indispensabil al sufletulul, fie insevtrsirea virtutii, fie in practicarea vitiulul. Amindol suntcomplicl de drept si de fapt. Ce este si mal mult, corpuleste provocatorul la I'M, intru cat este partea animalica.Sunt dar aliatl, tovaras1 si la bine si la red, deci trebuiesa imparta si castigul si pagqba, ca resultate ale activitatiidin asociaiiunea for de pe pamint. Nedrept ar fi, ca numalunul sa se bucure de recompensa, sau sa sufere pedepsa,intru cat a conlucrat amindol. Deci dar, in virtutea meri-tului si pedepsel, corpul trebuie sa invieze.

Ratiunea nu p6te tagadui invierea corpulul. Eaasigura posibilitatea invieril corpului, inlaturand imposibilul.Chlar natura ne ofera o imagine. Acel, care a avut destulaputere pentru a face din nimic, corpul omenesc si a-1 unicu sufletul, cu atat mal mult trebuie sa pa& a-1 reface saila-1 reconstitui din elementele sale primitive,care nu piersi de a face eterna unirea sufletului cu corpul; bar, vrindsa rupa acesta unite pentru un timp, pOte a o restabili bar.

Invierea corpulul este pentru creator o simple chestiunede putere si de vointa. Dace a putut construi din nimic,pOte sa distruga chYar acel ceva pentru un timp si a-I re-constitui apob din aceiasl materie. DecI natural si intru catexists atot-puternicia si vointa lui Dumnedea, corpul vainvia.

ScLinp, recun6sce invierea corpulul. Ea demonstra,di in natura, nici o substanfa nu este nimicita, nici chiarcea mai mica particle& a materiel. Exists numal transfor-

o-

mutat

www.dacoromanica.ro

500 NVIERRA MORTILOR

matiune, prefacere, schimbare. Materia este in miscare, catva fi cerul si pamintul. Cantitatea sa este tot-d'auna ace-Iasi. Numal modul s6ii de agregatiunede alipire pentru aforma un corpse schimba.

Deci moleculele, intrate in compositiunea corpului uman,nu sunt nimicite, ci sunt conservate pang in momentul,and puterea diving le va grupa din nod, pentru a recon-stitui corpul, unindu-1 cu sufletul, in vederea recompenselsat pedepsel. Asa dar departe, ca sciinta sa fie contrailinvieril corpului.

Dupre cum spune Sf. Apostol Petru «ca va veni ca unfur cjiva Domnulul, in care qi, cerurile vor trece cu lut6lavijiitOre, Tar stihiile, arse fiind, vor fi desfiintate $i pamintulsi lucrurile de pe dinsul vor fi arse de tot si c va fi ce-rue not si pamint nod, In care locuiesce dreptatea (II Pe-tru III. 10).

Scriitoril bisericesci invata, a pamintul nu va ii nimicit,ci reinoit, dupa ce va suferi mai inteiti descompunere. Sf.Grigorie de Nazianz, bin Chrisostom, Ieronim, Irinet, Ilariu,Ambrosiii, Origen, referindu-se la textele biblice din cestiune,inteleg tad natura creata, inclusiv corpurile. Adicasi ele vor fi reinoite, sail Inviate, caci in Ma naturacreata se intelege ca se coprinde si invierea corpurilor.Stirqitul lumil deci V cu transformarea sa coprindein sine invierea morcilor.

Superioritatea omului in univers reclama, neni-micirea sa. Se cade, ca corpul omului, treat de Dumne-qed intr'un mod particular si deosebit de al celor-l-alte vie-tuitOre; care a fost renascut prin talna sf. Botez; care apriimit darul Duhulul Sfint, la ungerea cu Sf. Mir; cares'a purificat de pacate prin penitent& si Sf. Euharistie etc.se cade sa fie cel putin transformat, ca pamintul noel ,si ca ceruri nol, de care vorbesce Sf. Petru. Este con-venabil chlar, ca el sn.. fie mal favorisat de cat ele si sa

www.dacoromanica.ro

INVIEREA MORTILOR 501

nu urmeze numal sOrta materiel, care n'a fost insufletitanicl o data de suflarea divinitatil. Asa dar, prin distinatiu-nea sa in univers, merits omul cu atat mal mutt s6rta e-xistentei si a transformareI, deci a invieril.

Neexcluderea corpulul de la gratia diving acor-data sufletulul Prin pdcatul original, a intrat mOrtea inomeniremOrtea morald,adica perderea gratiei divine,separarea de lumea supranaturala,pentru suflet si mor-tea fisicapentru corp. Prin restignirea Mantuitorului petruce la Golgota, a inviat moral mente sufletul, biruind mor-tea spirituals si facandul sg intre Iarasi in imperiul gra-

DecI si corpul instrumentul i aliatul sufletulul laperderea fericirii trebuia sa fie lasat de tot In parasire?Daca prin bunatatea prin prisotinta darulul, sufletula fost salvat de mOrtea morals, corpultovarasul luldece Ore sd fie exclus si sa nu se bucure si el de misericor-dia diving, scapandu-se si el de mOrtea fisica prin inviere?Nu se cuvenea dar, ca corpul sä fie tratat mal aspru decat sufletul, aliatul s6ti, care dupd botez, devine local alSf. Spirit.

Cuvintul lul Dumnecieu, trup s'a facut; a onorat corpulcu presenta sa, a suferit si a muritca om,apol a inviatin acelasl corp, mantuind lumea; nu este decl cu tale ca,corpul, care a servit la mantuirea lumil si la invierea fisicasi moraIa, sa fie condamnat la o mOrte eterna, ni-micire. Pentru onore, ce 1-a facut divinitatea si pen-tru serviciul lui, merits corpul invierea sa.

Daca corpul n'ar in via, opera Pantuitorulul n'arfi destivirsita, cad in casuL acesta, ar fi mantuit numalsufletul omulul, nu si corpul si in acest cas, Mantuitorul arfi regenerat neamul omenesc numal in parte si in fritelesimpropriti; ceea ce nu se p6te atribui Dumnecleirel, de undese deduce invierea corpuluI.

lisus Christos a lost asemenea omulul intru tote,

iivina,

sal

www.dacoromanica.ro

502 1NVIEREA MORTILOR

afara numal de pacat. El tralesce i va trai In vecl, cu cor-pul §i cu sufletul seti, fiind ca. Christos, cel inviat din morti,nu mai more (Rom. VII. 9). Decl §i Omenii vor trai deasemenea, cu corpul 0 cu sufletul lor, dupa ce adica vorinvia, in corpurile lor.

Dumnecleti trebuie sa fie glorificat prin operilesale. Dar opera sa este materia §i spiritul. Dad. spirituleste singur nemuritor, unde va fi glorificatiunea ultima amateriel, care a format corpul? Corpul facut de mainile lulDumnegetl, este resultatul lumil materiale, deci mai ales prinel, natura intrega, trebuie sa fie glorificata.

Corpul omenesc asociat cu sufletul trebuie sa fie In veci,organul, representantul lama materiale, pentru a presentalui Dumnedea omagiile nature' reinoite sail transformate lasfir0tul lumil. Afars de acOsta, dad, materia este asociatain corpul omenesc, cum este ea asta-di la operatiunile in-telectuale §i religiOse ale sufletului, cum ar fi ea muta lamarirea cea din urma!? Ea dar 10 va indeplini §i acolomisiunea sa, continuand prin invierea corpulul.

Iisus Christos este biruitorul morril i ca ast-felvorbind pamintesceca top cuceritoril, trebuie sa fie In cer,inconjurat de cuceritii set Dar El a biruit mOrtea trupesca,lntru cat a inviat cu corpul; deci invierea corpulul este undrept pentru Christos, §i trofeul trebuie sa 0-1 Ia.

Trebuie, ca omul sa eking la scopul seti din urma, careeste fericirea. Dar omul nu pOte avea o fericire perfecta,de cat data sufletul este unit cu corpul.

A§a ca, trebuie a recunOsce, ca va fi o inviere de mortl,care va uni sufletul cu corpul, pentru tot-d'auna.

Sufletul trebuie sa ajunga la periegiune. Sufletul estemai perfect in corp, de cat afara din corp, pentru ca su-fletul este o parte a unul tot compus §i ca tom partea in-tegranta a unel fiintl exists prin raportarea la tot. Prin ur-mare e de nevoie, ca sufletul sa reia corpul pentru a fiperfect. Orb, a lua corpul, insemneza a invia mortis.

www.dacoromanica.ro

INVIEREA MORTILOR 503

MOrtea corporals a fost introdusa prin pacatul lilt Adam.Pacatul str6mosesc se sterge prin botez; decl si mOrtea cor-pulut se ridica prin sacrificarea Fiului Jul Dumnedeti, deOrece sublata causa, toilitur efectus", ne mai fiindcausa se sterge si efectul, care aid este mOrtea corpulul.

Omul nu cun6sce momentul invierel. Dar scie, caatat cel bun, cat si cel r66 vor Invia. Acea vreme, ascunsasi pentru ingerl, este cu atat mat nesciuta de catre Oment.ingeril nu sciU cand vor Invia mortis, fiind ca este cps:t Despre diva si cesul acela, nimeni nu scie, nici ingerildin ceruri,. Apostolit, cart ail cunoscut mai bine secreteledivine, de cat cel meniti a fi in urma lor, intru cat elail avut premiciile spiritulul, (Rom. VIII) n'aU cunos-cut vremea Invieril. In fine lisus Christos, pe care 'L In-trebara despre acesta, le respunse: ( Nu este al vostru a cu-n6sce timpurile, pe care le-a pus Tata], cu puterea se.*(Faptele Ap. I. 7). Asa dar, omul nu scie, cand va fi mo-mentul invieril.

Invierea morfllor va fi universals. Nu numal ceidrepti, ci si cel pacatost vor Invia. Acesta se vede din cu-vintele Domnulul: «Adever, Ole voue, ea vine ora, andtor! cel ce ,sunt in morminturl, vor midi glasul Fiulullul Dumnedeti si vor lesi, cel ce au fa cut bine, intrufnvierea vie(ii §i eel ce at fa cut rele, intru invie-rea osAndiri). (I6n V. 25). De asemenea, cand dice: cava deosebi pe cel bun) de cel re), precum deose .besce pastoral oile de capre". Daca Insa Psalmistuldice: 4Nu vor Invia pacatosil la judecata), aid prin vorbain via, care a tradus pe ebreescul cum nu se intelege in-vierea proprie, ci: a se scula, a sta, a sustine causa, Ina-

1ntea juiecatel. Cu alte vorbe, traducerea adev6rata ar fi:«Pentru aceea nu se vor sustine cel fara de lege la jude-cata, si cei pacatosi In adunarea dreptilon (Psalm. I. v. 5)v. cartea psalm. de Isid. cay. de Onciul).

www.dacoromanica.ro

504 iNVIEREA MORTILOR

Invierea find fara de veste, multi Omen" vor fi atunciIn viata. Ce se va face cu acestia? Apostolul Paul dice cuprivire la acestia: (Iata, taina v6 spun; tOrl MI vom a-dormi, dar tori vom fi schimbaci Pentru ca se cade,ca stricaclosul acesta sa imbrace nestricaciune si murito-rul acesta sa imbrace nemurire (I cor. XV 51). Din acestecuvinte tntelegem, ca Impreuna cu Invierea mortilor va fi siprelacerea celor vii. Acesta o va sevirsi acelasi Iis. Chr.,care va invia pe cei morn. Prefacerea sail schimbarea cetorvii va fi asemenea cu Invierea; corpurile vor deveni nemu-ritOre, nestricaciOse, adica vor fi prea-marite (DogmaticaOrt. de A. Comorosan).

Omul va invia cu tOte partile corpulul sett, necesare in-tegritatii, veritatii si perfectiunii naturii umane si individu-lin; va invia adica totalitatea specifics, lar nu totalitateamateriala, pastrandu-sl identitatea fiintel, cad prin mOrtecorpurile null perd fiinta, ci numal se schimba dupa formA.(Comorosan Dogma tica).

C5menil vor invia cu talia, ce aveati, salt ce ar fi tre-buit sa alba la virsta barbatiei, adica and se socotesceomul matur, sati la etatea intermediary Intre cele douecopilarie si batrtnete, cart presinta inperfectiuni sat lipsurl.

Corpul inviat nu se va compune din tOte elementele. dincall a fost compus primul corp; nici ca va fi format esactchiar din elementele, cars l-ar fi apartinut vr'o data inviatasi carl au suferit schimbari. Nu este necesar, ca sA reiamoleculele identice, ce ail constituit odata corpul; ci estesuficient O. reia numal moleculele specifice, particulare spe-cie' sale. Grauntele ce germeneza, ovula ce se fecundezasi Carl dart nascere la fiinte identice, este de ajuns spre aintelege corpul inviat.

Corpurile nu vor invia cu viata animals: c Se semanacorp animal si se destepta corp spiritual; se semena corpsupus stricaclunii si se destepta in nestricaclune (I Corint.

www.dacoromanica.ro

iNVIRREA MORTILOR 505

15). Apol (In imp6ratia him Dumnedeti, nu este mancare,nicl beutura, ci vor fi cel InviatI asemenea ingerilor lulDumnecleti (Mat. 22. 30).

)Dogma invieril generale a mortilor este vie In Bisericacrestina sub t6te formele sale. Vechiul si Noul AseclamInto are intre dogmele fundamentale. Consdinta, bunul simtsi ratiunea o aproba. Sciintele naturale nu-I este contrarie.Practica Bisericii o observii, Inca din primile timpurl alecrestinismulul; char si in catacombe de ne vom pogori,o vom gasi; de asemenea multe semne simbolice o con-stata. Existand acesta credinta in mintea crestinulul, i sedeschide orizontul vederilor. Fata de tote vietuitOrele, vii-torul II suede, ea avInd un destin mult mal maret. Omultralesce pe pamint, aVend o parte pamintesca si una ce-rescA; va tad si In cer tot asa cu ammbele p6.41. Scopulnu se marginesce numal aid; viata sa nu este numal pa-mintesca, lar idealul WI nu se 'Ate ajunge de cp dincolo.

Nedelea GeorgescaLicentiat In Teologie.

www.dacoromanica.ro

Reproducere dupe, Jurnalul Paluda" din crap'Ber lad de la 23 Mal a. c.

Evsevidsei Domne ,si in Christos Duhovnicescd fiicd,A. R., Har si mild de la Domnul Nostru Iisus Christos, iar

de la smerenia Ndstrd arhierescd Bine-cuvintare.

Primind scrisOrea VOstra, prin care ne puneti in cuno-stinta de scrisorile ce v'ati sosit din streinatate si din tara,scrisorl cart cuprind o rugaclune urmata de indatorirT siamenintarl, cart ad pus Ore-care nelinistire in sinul familielVOstre si al altora, am remas cu totul mahnit in sufletulNostru. i mahnirea NOstra este cu atata mat mare cu catamenintarile de care e urmata rugaclunea si care v'ail facutnelinistire Voile si altora sa atribue until Episcop, si IncaEpiscopulul de Viena; mat mult Inca, asemenea amenintarlfac o mare blasfemie fata de insusi Domnul Nostru lisusChristos Wra care e In Ireptata rugaclunea, dand a inte-lege ca In numele, lul se pot face si Inselatoril. De aceiaNoue nici nu ne vine a crede ca nascocitorul unor ase-menea, sa. fie Episcopal de Viena. Un episcop crestin, orlsi de ce rit ar fl elnu pOte lega fericirea sad nefericireacut -va de implinirea sad neinplinirea unel indatorirtde aceti cutare sad cutare rugaclune In 9 chile de a randul, ao transcrie de none on si a o trimite si la alte noue persOne.Numal un Inselator pdte O. click ca cel ce va face sat nu

www.dacoromanica.ro

REPRODUCERS 507

acesta, va fi fericit sad nefericit; numai un in§elator pOtesill prin surprindere con§tiinta cul-va, §tiut fiind, ca asaceva e in afar& de on -ce spirit al invetaturel DomnuluiNostru Iisus Hristos. Dar in sfar§it, on §i tine ar fi autorulmoral si material al unel asemenea in§elatorii, un lucru epe deplin vedit, e vedit ca acela este un vrajmas al sfintelnOstre religiuni crestine Ortodoxe de Resarit, e vedit caacela este un vrajmas al sfintel n6stre credinte ortodoxe, pecare no! Romauil o tinem de vecuri, a§a cum hotarata afost ea de sfinta Biserica la cele §6pte Sindde ecumenice.

Pentru acesta drept raspuns la scrisdrea vOstra, impru-mutand cuvintele sf. Apostol Pavel din Epistola atilt The-saloniceni §i Thjmotei, sfatuim §i indemnam din tot sufletulpe intrega VOstrii. familie Si pe t6te alte familii crestineortodoxe, cu care sinteti In relatiuni, ca nu de grab saye clatici vol in minte, nici sa ye spaimantari, niciprin Dub nici prin cuvint, nici prin scrisori, ca cumar fi de la Noi; (Episcopul vostru). ma Intl un chipBA nu ye amagiasca tine -va pre vol. Stall 0 tinedcredinta in care if 41 inyekt, de la sfinta Biserica Or-todoxa, or) prin cuvint on prin scris, pe care credintaa tinut-o strabunil §i r6strabunii no§tri, $i care fiind cea maisfinta §i cea mai adeverata, este §i religiune domnitOre inregatul Roman.

Petrececi intru cele ce Y'ati inyetat qi y'all in-credincal, stiind de la aine Vac) inverat; §tiind cadascalul §i povatuitorul vostru este sfinta Biserica Ortodoxa,care este stalp §i intarire al adeverului, de care povatuitsintem §i No!, smeritul vostru Episcop.

Socotiti neavenite on -ce scrisori si chiar sfaturi relativela credinta VOstra religidsa, §i respingeti cu indignare sfintaon -ce Indatoriri $i amenintari facute Voila de in§elatori,de 6menii yicleni si amagitori, care dupa cum lice sf.Apostol Pavel, cauta sa insele. Viclenii cautand sa tn§ele

www.dacoromanica.ro

508 R I- P 40 OIICFRE

se vor insela, si vor procopsi sere mai reii, vice ace-lasi Apostol.

Not, Episcopul vostru, cu preutil de pe langa Not sintemconducetorii credintel vOstre si a tuturor crestinilor OrtodoxIdin Eparhia Nostra, pe Not si preotil de pe langa Not (si fie-care pe Episcopul Eparchiei In care se afla) ne intrebati, side la Not cereti deslegare. la orl-ce, fata de religiune. De laSfintul Sinod al Sfintel Biserici Autocefale Orto loxe romane,si in parte de Ia NJ cereti sa ye recomandam rugaciunlpentru on -ce trebuinte, si chiar sa ye punem in mana carede rugaciune pentru tote trebuintele. Nu aveti nevoe derugaciunI de la stretnii de neam sl de credinta.

Nici un episcop s'all preot strein de neam si cu atat malmult strein de credinta Bisericel Ortodoxe, nu este ind..ep-tatit si nu are voe a se amesteca in cestiunele privitOre lacredinta Ortodoxa in hotarele unel eparhil Ortodoxe romane.Orl-cine are chestiuni de coprins , religios fata de crestinilOrtodoxi nu lucreza de cat prin Episcopul loculul.

Prin urmare, on -ce corespundenta de cuprins religios, orlsi de unde si de Ia on si tine ar fi ea, care nu se faceprin Episcopul respectiv. nici un temei si nici cea mat micaputere nu are, fata de crestinil ortodoxi al unel Eparhil sicu atat mat mult acesta, cand este venita pe cal piezise siInca de Ia streini

Multumindu- ye din suflet, EvseviOsa !Minna , de comuni-carea ce Ne-ati facut, Ve rugam sa fie bine incredintata, a-tat intreg t VOstra familie, cat si tote familiele carora le pu-teti comunica, ca preeurn indatorirea asa si amenintareafacuta prin scrisori ca cele primite, nu lass nicl cea matnebagata in serna umbra de sarcina asupra vre-unula dintrecrestinii Ortodoxi din Eparhia smereniel NOstre.

Acestea, Ve rugam a le comunica si tuturor acelora cucare aveit ocasiune a vorbi. Sfatuitl si Vol si mangaiatl precel -slab] la suflet ca nicl odata sa nu se tnputineze nici Induh nicl In minte.

www.dacoromanica.ro

REP RODUCFR E 609

Iar Dumnecjeul Wei si al indurarel sai adumbresca tot-d'auna cu harul s64 Intr6ga VOstr6. familie, daruindu-1 de-plina s&natate, fericire si intre Vote buna sporire.

(ss) t Silvestru Episoop Hucilor

Acest discurs a vrednicului de amintire Episcopde Husi Silvestru Balanescu, dandu-mi-1 si remanendpana acum in pastrarea mea '1 clan publicitatei sprevecInica lul amintire, pentru ca era un carturar bi-sericesc, plin de dragoste crestina si patruns de da-toria sa. Acest Episcop numal prin o munca staruitOreneintrerumpta si-a castigat lubirea si stima poporululRoman si-a fost un model intre Episcopil timpululseii. Numal cine l'a cunoscut de aprO 1-a pututaprecia meritele si virtuOle sale pastorale.

0*2----tli--3*.

C. E.

www.dacoromanica.ro

CrediliOle Relighise i ideile morale ale vechilor &son.

Urmare. Vecil Bis. Orthodox Romanti No. 2-8, ann. XXVI.

Pe la,nga contrastul, care era Intre filosofl popor, pelangA despretul unora contra celor-altl, cea-ce facea impo-sibila priimirea filosofiel de masele poporulul, se observAin acelas timp, el filosofia abia injghebatl, indata s'aimpartit in o multime de secte, Intre carl nu era nici ceamai mica apropriere $i carl se rezboIat intru dinsele. A-naxagora, de exemplu i ore -cars platonicl, credend in Dum-nezeti, voiau a'l ridica mai pre sus de lume §i a'l consi-dera ca ceva 6re-cum spiritual. Stoici din contra, credeauinteun Dumnezeil corporal, satt cel putin impArtit iden-tificat cu Mote naturel. Uni din filosofi admiteau unfel de ProvidentA; credeati ca sufletul este ceva spiritual sinemuritor; Epicurei Insa respingeati ast-fel de vederl i lecombateati din tote puterile Tor. Cinici i sc6la Cirenaicaerail vrAjmasi tutulor regulelor si preceptelor morale. Ur-matori lui Piron, sceptici academiciani, se Indoail des-pre tote asupra ors -cares cestiuni el discutail Si pentrusi contra, dupa tmprejurarl.

and dara filosofia era asa. de divisatA, asupra celor maiesentiale puncte de plecare, cum putea sA fie accesibila po-

si

si

sipartite

sisi

www.dacoromanica.ro

CRED NTELE RELIGIOSE 511

porului ? Caret secte trebuia O. dea el preferinta ? Dupacars trebuia a se lua, cad totl se pretindeaa, ca au cu eladeverul; toil se pretindeat, ca discuta si hotaresc in nu-mele ratiunel, in numele lumineT, fie-ca nicl doue macarsecte nu se puteaa pane de acord.

Diodor Siciliotul marturiseste, ca Greci, cu Vita filosofiator, nu faceaa alt-ceva, de-cat sa. discute Intr'una, conti-nua O. apara cu idea si credinte not, asa in-cat urmatorion -caret scOle si secte filosofice, eraa in cea mat mare ne-siguranta, nestiind cc trebue sa creza. Acelas lucre 'I mar-turiselte si insusi Platon.

Cand darn ast-fel era starea tutulor credintelor si ideilordiferitelor secte filosofice, ce folos practic si ce influent;dmorals puteaa sa alba asupra maselor poporulut? Insusidascali cel marl si geniile filosofice 'si dadeaa semi de a-cesta stare si slAbiclune a for si pentru aceia 'l vedem, canici odata nu indrazneaa a afirma o idee inteun mod cudesa.virsire cert si sigur, saa cu tOta convingerea. Tot-d'a-una in afirmarile for si in solutiunile, ce dedeaa tutulorcestiunilor marl, prevedeaa obiectiunile si asalturile, la earlse asteptaa din partea adversarilor tor. El trate' tOte ces-tiunile mat malt inteun mod problematic, tot-d'auna gatamai mutt d'a inspira netncrederea, de-cat de a forma con-vingerea Cicerone de exemplu in scrierea sa Despre Na-tura, Zeilor", abia lass a se vedea cea-ce el cugeta asu-pra fondulul cestiunel. El pare a crede existenta tor, nuca o dogma sigurd si demonstrata In mod incontestabil, cimai mutt aprOpe, ca si parerile din sistemul epicureilor.Cicerone !ma nu este cel d'anteia, care cugeta. ast-fel. Elafirma, ca acest metod 'I-a invetat de la Platon. Acest fi-losof, zice el, nu afirma nimic in scrierile sale. El discutapentru si contra, aduce pe tapet tOte cestiunile si la nicluna nu da un respuns cert si hotarit. i in adever Platoninsult marturiseste, ca nu putea face mai bine, de-cat ast-

www.dacoromanica.ro

512 CRED NTELE RELIGIOSE

fel. Trebue se. ye multamiti, zice auditorilor sei, data §i ehye dad solutiuni §i idel tot asa de probabile, ca §i ale ce-lor-alti filosofi, cad trebue sa ye ganditi, ca §i vol §i ellsuntem ni§te Omen1 slabi. Cicerone repeta ace§te cuvinte,in una din scrierile sale §i marturise§te, ca §i el se afle.in aceia§1 nedomirire1).

Acesta este caracterul filosofiel in timpurile sale, mo§te-nit bine inteles de mai 'nainte, cad apr6pe tote sectele fi-losofice nu admiteau nimic cert §i hotarit, ci in tote ces-tiunile resolvarea sad solutiunea era numal probabila.

La filosofi zice PorfiriO, nu este nici o idee sad opini-une, care se. fie absolut certa, din cause. ca el top asupraacelia§1 cestiuni, dad res6ne §i pentru §i contra 2). Ffindvorba de nemurirea sufletului Cicerone marturise§te, ca ar-gumentele lui Platon, asupra acestei cestiuni nu 1-au for-mat nici o convingere, ape. in-cat se vede nevoit a-§I in-temeia tote argumentele sale mal mult pe credinta gene-rals a tutulor popOrelor, earl credead in acest mare ade-ver, de-cat pe argumentele fflosofflor 8).

Sectele filosofice, nu numal ca se combateati 'titre din-sele qi on -care cestiune era inteun fel resolvita de uni, inaltul de alti, dar nu a rare-ori in sinul acelia§1 secte §i laacela§ filosof chiar, asupra unia §i acelia§1 cestiuni, se pro-nunta in mal multe feluri. Chiar Platon este acusat de ne-consequenta §i contradictiuni asupra multor cestiuni. Ast-felasupra naturel lul Dumnezed: in Timed zice, ca este cuneputinta de a putea numi pe parintele lumel acesteia, Ianlegile sale afirma, ca nu trebue sa fie cine-va curios a §tice este Dumnezed..... Apol chiar in aceia§1 scriere el zice,ca lumea, cerul, stelele, pamintul, sufletele, divinitatile, carl

1) Tuseulan. Cart. I cap. 9.2) Ensebiti. PreparaOnnea Evangelioa Cart. XIV. Cap. 3.8) Cicer. Tusonlan. I, 1.

www.dacoromanica.ro

MERIN/ELK RELIGIOSE 513

ne Inv* religiunea stramosilor nostri, tOte acestea esteDumnezeiI 1).

Rote ca ar fi un mijloc d'a impaca intre ele contradic-tiunile, in call cade Platon, dar tine trebue a face acesta ?Era in stare poporul, caruia tot-d'auna si in tOte timpuriletrebue a i-se presenta lucrurile in mod clar, precrs si si-gur, ca sa le p6ta priimi si folosi de ele ?

Acelas Platon, dup6 ce in Timed Inv*, ca trebue acrede genealogiile zeilor, pe baza rnarturief si a credintel stra-bune si a se supune lor, ca si legilor, in republica sa, nuvocste a face cunoscut tinerimel fabulele despre zel, zicend,ca acesta f-ar Indemna la crime. Iata dar ideile acestul maregenii), pe care Cicerone nu esita a'I numi principile si zeulfilosofilor. Ce incredere putea sa alba poporul in ast-fel deinvetaturl? Si cum se putea edifica moralminte pe ele ? Seexplica dar, pentru ce ast-fel de vederl si credit* era im-partasite numal de c'atl-va curiosl.

Diferenta intre dinsi mergea pana acolo, in cat nu nu-mai In o sects, dar chiar la acelas filosof nu se putea gasiun intreg complect uniform asupra marilor cestiuni, ce for-matt basa tutulor discutiunilor filosofice si religi6se. Niel-erl un catihisma complect despre o religiune chlar naturals.A trebuit munca, asidua si indelungata, a trebuit sa se con-sulte de posteritate scrierile si vederile diferitelor secte, sale apropie intre dinsele, sa le colationeze, ca sa se pOtaformula crezul filosofilor, dar si acest crez, departe de aputea fi accesibil pentru popor, din causa diversittitel sale,el sufera de contradictif si erorl vadite. El nu pOte servica norma, sail mentor al_ vietet morale si religi6se a omu-lul. Si data este o umbra de adever in obiectiunea, ce seface, ca poporul este incapabil de a distinge sad alege, in-

1) De Natura Deorum. I, 12.

Biserica Ortodox6 Ronaila s

www.dacoromanica.ro

514 CRED1NTELE RELIGIOASE

tre diferitele religiuni pe cea mai buna si ca priimeste once i s'ar da pentru educatiune, era cu putinta Ore, ca elsä alega in multimea sectelor filosofice pe cea mai buna ?Iar daca este adeverat, ca el nu pOte discerne si alege, nutrebue s5 credem, ca tocmai acesta se potriveste diferitelorsecte filosofice, carl ail priimit de bun tot ce le -a1 i esit ina-inte si ati socotit de adever, tot ce le-a dat Inv6tatori lor,fara a controla, daca ceea ce li s'ait spus era adev'erat,sa0 nu ?

Aparatori credintelor religiOse, propagate de filosofi, sedeclara pentru ele, pentru a nu ad mite revelatiunea, dar eluita, ca insusi filosofi tocmai necesitatea el o recunosc sise plang a pururea, de insuficianta puterilor cugetarel o-menestl, in materil de religiune. i pentru a se vedea, catvalorOza, aigumentul aparatorilor credintelor filosofice, saaratam insusI marturisirile filosofilor, despre credintele sivederile for religiOse.

Iamblic, de exemplu, fidel urmetor al ideilor lul Pitagora,marturiseste neputinta filosofiel in materie de religiune. Elzice: «Omul trebue sa faca ceea-ce este placut lul Dum-nezet, dar nu este lesne a cunOste acesta, afara numaidaca insusi Dumnezeil '1 invata, sati genii extra-ordinare,sill acela, carl ail fost luminati cu lumina Diving. f). In altloc zice: «Nu este cu putinta de a vorbi bine si drept des-pre zel, daca el insu-sl nu ne invata,. Iar in alt loc facelul Joe acesta rugactune: «Ridica acest nor, care este asu-pra ochilor spiritului meil, ca sa pot cum5ste, precum ziceOmer, pre Dumnezeil si pre om). Simpliciu repeta si elaceiasi rugaciune la finele comentariulul se"u asupra lui E-pictet. Porfiriu la randul sell face aceIa51 marturisire

Este insa ceva mai mult. Platon, Aristotel, Plutarch sialti filosofi, privesc cestiunile si invetatura despre un Dum-

1) Iamblio. Via0 ltLI Pitagora. Cap. 28.

www.dacoromanica.ro

CREDINTELE RELIGIOASE 515

nezed, creator al lumei, despre providenta sa §i nemurireasufletului, nu ca cuno§tinte proprii ale for sad dobauditeprin cugetarea omenesca, ci ca traditiuni stravechi, ca in-vetaturi, a caror origins nu o pot cunO§te ,).

Acela§ Platon sfatue§te pe on -ce legislator, d'a nu se a-tinge nici-odata de religiune, ca nu cumva sa substitue cevamai nesigur, in locul celor deja stabilite. El zice: 4gTrebuea se §ti, ca nu este cu putinta unei naturi muritdre, dea avea idel cu desavtr§ire certe. Apol adaoga: Pietateaeste cea mai placuta dintre virtue, dar tine este in starede a o predica a§a precum se cuvine, dad. Dumnezed in-su§1 nu-i serve§te de povetuitor §i conducetor}? lar maideparte el pune in gura lul Socrat cmiintele urnAtOre: Tre-bue sa a§teptam tot-d'auna, ca sä vina cine-va, pentru a neinveta modul cum trebue a ne purta, fats de zei §i de 0-meni, Atunci este mai preferabil de a oferi sacrificii,de cat de a discuta, data oferindu-le ele plat sad nu luiDumnezed. In fine el conchide, a sad trebue a recurge laun Ore carele zed, sad a astepta din_ cer un povetuitor sadconducetor, care sa invete pre om acesta. El indemna, catrebue a consulta oracolu, despre tot ce prive§te sacrificiile§i cultul zeilor, cad not de la not in§ine nu §tim nimicasupra tutulor acestora §i ast-fel nu putem face mai bine,de-cat urmand intocmai hotarirea oracolultil 2).

In scrierea sa Fedon, dupa. ce Platon arata, cea ce So-crate cugeta asupra nemurirel sufletului §i vietei viitOre,unul din discipoli s6I 'I respunde:

Cuno§tinta desavir§ita §i clam asupra acestor lucruri, estecu neputinta in viata acesta, sad cel putin infinit de greaFilosoful trebue a se margini §i a se multami, cu cea-ce

1) Platon. De Legibus. Cart. 1V. Aristotel de Mundo. Cap. VI. Plu-tarch. De Isid gi Osir.

2) Comp. De Legibus. Cart. IV.

www.dacoromanica.ro

516 CRIMINTELIC RELIGIOAS E

pare mat probabil, cad singura lumina sigura nu pate fi,de cat cuvintul lul DumnezeU.

Melis de Samo, discipol al lilt Parmenide, zicea: «Ca notnu trebue sa ne pronuntam cu siguranta, asupra lucrurilorprivitare pe zel, pentru-ca nu slim absolut nimic sigur des-pre 01)1.

Plutarch, la randul sea, Incepe tractatul sea Despre Isissi Osiris, cu cuvintele: Se cade, ca orl-ce om cu bun simt,sa cera de la zel tote lucrurile cele bune, dar mai presusde tate, trebue a le cere cunoOnta despre 0, intru catOmeni o pot priimi si avea, pentru-ca cel mat mare dar,ce DumnezeU pate face omulul, sail pe care omul '1 pOtepriimi de la Durnnezea, este acesta. Simpliciu, dupa cumne afirma Epictet, zicea: Ca omul cel invelat sail de catreDumnezea, saa prin propria sa experienta, in orl-ce chipel cauta a se face placut Dumnezeti.

Pios-al Imperat Marcu Aurelia zicea: Ca el nu a pututcunaste cu adeverat, care este viata cea mat bunk, de catprin o gratie deosebita a zeilor si a tot-d'auna, and nus'a tinut de sfaturile for si nu i a urmat, tot-d'auna agresit.

Dupa Proclu orl-ce om Intelept, on -ce intreprindere asa, trebue a o incepe cu rugacluni catre zel si mai ales,cand voeste a medita asupra nature! Divine, cad WA.

ceresca, nu putem cunOste nimic asupra divinitataInsusi Cels raporta adese-orl cuvintele lui Platon, ca este

grea de a cunaste pe creatorul sau parintele lumel acestia§i imposibil de a'l face cunoscut tuturor. El afirma, ca siPlaton, ca acesta este cu neputinta tuturor amenilor. Acelaslucru face si Esiod, Incepend a scri Theogonia, el imploramai anteiu ajutorul divinitatel si recunOte, ca are nevoe deinspira!iune, pentru a putea cauta nasterea lumel.

1) Comp. Diogen Laertiu Cart. IX, Cap. 24.

lul

lu-mina

www.dacoromanica.ro

CREDINTELE RELIGIOASE 517

Tata cum priveaa cele maY distinse genii filosofice a le-anticitatel pagane religiunea sail ideile religiOse, de call, pre-cum vedem, nu volail a se atinge §i ast-fel se si explica,pentru ce 0 n'ail putut desvolta nici un sistem religios. Dealtminterea 1-am vezut decline.ndult competinta si recunos-cend, c6, pentru acesta ail nevoe de inspiratiune sail luminaceresca.

C.

(Va urma).

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GREACA.

Vet Biserica OrtodoxA Romani, No. 4, an. XXVI.

LXV) 006Wpou eicroticoy-44 Tav Etc Ticrcrapcx, et;

Td tircap-cov inc6p.vyip.oc, Ix TroAXiov Tuvaptereiv tkrb Neop(yrou

pogtaxtivou risAnnovvncriou, xai TcpcZnov TUTCOg 7Mpt CtOTO5 ix.-

806 int T.44 aEocrnipixtcu A6Oev.ria; Tor) cichIor&-cou xal socre-

geo-ciccou 1-1yet.s.Ovo4 nary/4 OuyxpoeXaxia4 Kupiou Kupiou Tocivvou

'AXEEiv3pou Pxixa (ioe668a, cS xai ispoo-Erovii07), xai Tcporponliv

to Maxapterccirou xxi croponectou lEpo)crWrpto)v Kupiou

'ApXCEpaTIVOVT0q TOU aNtEpOrCleTOU Mvicponolirou Mixpo6X7xiccc

Kupiou rpraopiou. 'Ev Neoupyrielecn3 Tunlypapirf iv BouxoupEcrricp

1768.

iGramatica lui Teodor, Introducere in cele patru carts,comentar la a patra, adunat din multi de Neofet Ierodia-conul Peloponisianul, acum IMAM data in tipar pe vremeapaditel de Dumnec,leu Domnii a prea inaltatului §i prea pio-sulul Domn a tOti Ungrovlahia, Domnul Domn loan Alexan-dra Ghica Voevod, caruia s'a dedicat, §i prin indemnulprea, fericitulul Si prea inteleptului Domnului Efraim al Ie-rusalimului, pe cand era ca Arhiereii Preasfintitul Mitropolital Ungrovlachiei Domnul Grigorie. In tipografia din nod ih-fiintata, in Bucureti 1768).

LXVI) Icocrip 110Varti TUll Bpuevviou Tee .05pEeivta, (1E16011

TO-U crthXoT6c-cou /Cal E6CE6UTT&TOU Tcpclitiv ilyy..6voc M01806A,xxiacK. K. lipyriopiou 'AXeEiv3pu f'xixa Poe668x, traFtelitc¢ 8taxOvnu TO11

_BOUlitipEtoq. iv Autpcp 1768.

fpcp.p.ccuxiic,

le-vihr

si

'E?pcief.t,

si

www.dacoromanica.ro

B1BLIOGRAFIA GRECA 519

lIosif Brienia monah, cele aflate, dup . cerirea prea inal-tatului, prea piosului lost Domn al Moldovlahiel D. D. GrigorieAlexandru Ghica Voevod, cu ingrijirea diconului Vulgaris.In Lipsca 1768).

LXVII) Lit3aaxaX(a Xpicrstavcxy) r 'OpElAgou hued' v tarecoc.FlEptixouo-a -rci avaptact5repa apepa. Tai 6Tceioc Xi0E xptartavk

keg XPi°4 va .hsCip-Ifi 8ta vat acoefi, Kai IthAtara of Ilat8aroyolflpeachat va 8t3acrxwat se ipor:mtoxpicrEw4 Ti. SCIP) Xptcrnavcbv

Tcat8ia.

'Ent Ttg 0Eocrrripix-cou Iliev.oviac TO elflirlAo-ra-rou illAcliv A6-eircou, x7.1 (ilystr.Ovot; new% 06TypoGaxtac Kupiou Kupiou 'Itocivvou

'.i114 lcv8pou 1:x1pA1.rou I'xixa 13o.663oc.

'Apxtepa-rEv6v-coc TOTJ itaviEponcirou MyrrpoTcolirou 'ATiou 06T-

ypoaakia4 Kupiou Kupiou rpiroptou. NOY Tcpc7)-rov TUITWOEICTOC 8E-

yloyrro; EL; aTc17v `Pcol.s.abcyjv ['Mao-ay xai Toupxtxylv,

'Ev ri Nil TuTroypapia TOO 6008 got) yivouc Tiiiv `PcoptaicovTirj crucrta0eiom orcb riiv *EiXatmcpov `111eu.ovtxilv IIpocrracr(ay xai

intEpaan(o-tv riri4 akorj 114,11),Ortro;.'Ev Bouxoupeaticp %Tee 1768.

«Invetatura Cre§tina a credintel nOstre Ortodoxa.Cuprinclend articulile cele mai de nevoe, pe care on -ce

cre§tin are nevoe sa, le §tie ca sa se mantulasca. Si matales Pedagogil datoresc O. Invete pe copil cele ale Cre§ti-nilor prin intrebari §i respunsurl. Pe timpul paclitei deDumne4eil Domnil a prea Inaltatului nostru Domn i Ege-mon a tot. Ungrovlahia Domnul Domn loan AlexandruScarlat Ghica Voevod.

Pe cand era Arhierea Preasfintitul Mitropolit SfintitulUngrovlahiei Domnul Domn Grigorie, acum intala data ti-Wit . in doue limbs, in limba Grecesca apla §i Turcesca.

In noua tipografie a neamulul Grecese Ortodox, tnfiintataprin luminata protectie i sprijinirea domnesca a InaltimelSale. In Bucure§ti, in anul 1768).

www.dacoromanica.ro

620 RIBLIOGRAFIA GRECA

Pe contra pagina exists marca Wei apol done poesii subemblems, una la emblems, alta la adresa Domnulul. Pepagina din fats este acela4 titlu ca §i in grecqte in tur-ce§te, cu adaosul ca sa.spune tine a corectat textul turcesc.Dupa acesta urmeza o prefata in limba turcesca §'apoltextul unul Catihis pe scurt (publicat de mine in Romanqtedupa un manuscript de la Arges, in Biserica Ortodoxa).

Dupa Catihis, care cuprinde 42 de pagine, urmeza:Earicric deal Ti; tap; 6104 TO xpeivou 6nou xpewcrTEI 8 xpter-

Timid; vci vericrTdrn vi xotTa.AUTI. «Instiintare pentru oilele a-nulul intreg ce datorete Cre$inul sa postesca sal sa ma-nance de dulce,.

In fine alt tratat tot in grecqte §i turcqte:IlEpi T.44 cre6ccolAiac P CCM Atri14 zai arptccpxix* Movii4 rii";

Ilocvcrk4 TOU Eouti.16. `Opix getriatc. gDespre respectata Mo-nastire imparatesca si patriarhicesca a NascetOrei, din Su-mela. Istorisire frumOsa

Acesta istorisire tine 'Ana la pagina 64 de la 45; cat eCatihisul.

Alta carte aprOpe identica ca continut.LXVIII) 'Exlop) rou c1)0CATTIpEou El; TS aooXoyEocv x?cl

"AiTylo-tv, cruAXoyato-a ply nap& Neop4Tou tEpO8VCX0VOU TOrl flaIo-

novvTio-iou, np&rov TUnot4 ix3o0Eicrx, civeTiel Tr' 112vaxgorrcp

SOli 0E05 I6you MnTpl. `HTep.oviocc Tor, rcanvoTicTou

AO0ivTou n«ar14 06ixpo6XG9ciac Kuptou 'lioecvvou Pplyopiou Dam(

PoE663%. 'ApxtEpTeUovT0c TOrl IllvtepcoTdiTou M/sponoXisou Our

xpocAuxEcc Kupiou rplyopiou, napdc TO5 iv iSpOIA0V4X014 IIC(Xierrou

ilapOEV (OU EOUVAIATOU TpantEouTiou Tou MeTaEonoiaou. 'Ev

xcerci To BouxoupierTtov via Tunoypolic, iv ITEI crwripip 1769.

g Alegere din tOta Psaltirea, adunata de Neofet ierodiaco-nul din Peloponez. Acum Intalil data in tipar s'a afierositprea curate! Maicel Cuvintulul lul Dumnecleil, pe vremeaEgemoniei prea luminatulul Domn atOta Ungrovlahia Domnul

il'

=Trot:,

vriv 82..

'Eni r" l4

Tii

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA 521

Ioan Grigorie Alexandra Ghica Voevod, pe and era Ar-hiereI Preasf. Mitropolit UngrovlahieT Chir Grigorie, de eelmai mic intre ieromonahl Partenie Sumeliotul din Trape-zunda de la Metaxopol.3

In tipografia noun. din Bucurestl. In anal mAntuirei 1769).DupA acest titlu urmezA dedicatia care. t Prea curata

Maria, Maria Cuvintulul lui Dumneclea,, si in care se spuneca. ,in Muntele Sumela se conserva icOna zugravita de Sf.Apostol Luca. Dedicatia este Meat . lot de Partenie editorul.Dupa acesta are o precuvintare de Neofet Ierodiaconul Pe-loponisianul din Ebrel, care a fost profesor insemnat sidirector Academiel din Bucuresti si comentator al mare!Gramatici a lul Teodoru si alte scrierl de valOre, era unbarbat cult si a fost profesor si in Iasi; stia fOrte bine silimba romanescti. El este si autorul cArtel RomAnesti nu-mitA Prastia, in contra evreilor. El a murit la MonastireaCernica la adancl batranete.

Cartea la inceput are icOna lul David s'apoi urmeza oserie de psalmi, de doxologil on MultAmiri MA. Dumnecletl,cuprimlend 10 psal1, alta parteCerericuprinclend 12psalmi din psaltirl si termina cu o doxologie.

Cartea este un octavo mic si cuprind numai 48 de pagini.

LXIX) 'Op063oEo; Mao-mai«. EuypapEto-ot ply napci toe VAC-MpLOCILTOU xoci, crovotiTou Flocrpeltpxou T-44 IllyiXY14 TrOXECOC, 2.A.-

XEEApeCtc, KUp[011 MEAETLOU 'LOU Ihrra. ritiVU dqay.oc Tot; 'Op-

OoNott xpecrreavoic xat icrxev.p.ivo4 Tc6riiv iivayvWo.xvicre. Niiv

Si 8skepov TUrcot4 ix8o0eicra int r 2socppoupl'iTou teptovia4 Tor)

64)1AoTtcrou x21. ptIoxpETTou Abeivroo, noia-Tr OuTxpoaxxix;Kupiou rpyrropiou 'A)keEivapoo rximc (ioE563x.

'EntpteXeiqc xsti 8cciscivY3 TV.) fACOMplUnfiTOO Xl:a CrOp010)10YrecCOU

Tiiiv elepocroAU[mov flaTpteepxin, Kupiou 'Eppall.s..

'Ev Tij TUTCCryp'XptiCat TOU licomptoTitTou vat loysCOTGCTOU Atfrp0-

7COMTOU Kupiou rpnyopko) g-ri clpxtepTedowroc.

www.dacoromanica.ro

522 BIBL1OGRAFIA GRECA

AEI int8LOpOGATEICOc 'Ca) TCOLVOTtoXopcorecToy IlporrocrurciDou Kxt-

craplou. 1769. Ilaptic rpvropicp (Epov.ovecxcp Tun.

tinvetatura Ortodoxa, compusa de prea fericitul si preaintaleptul Patriarh a mare Cetati a Alexandriel, DomnulMeletie Piga. Prea folositOre crestinilor OrtodoxT si celor ceo vor citi cu luare aminte. Acum a doua Ora editata intipar pe vremea pazitei de Dumneclet Domnil, a prea Inal-tatului si de Christos lubitorulul Domn a tOta Ungrovlahia,Domnul Grigorie Alexandru Ghica Voevod.

Prin ingrijirea si cheltutala prea fericitulul si prea inv6-tatului Patriarch at Ierusalimelor, Domnul Efrem.

In tipografia Preasfintitulul si prea invetatulul MitropolitDomnul Grigorie ce acum arhieratiseste.

Prin cercetarea prea cuviosului invetat Protosinchelul Che-sarie 1769. La Grigorie ieromonahul Tipograf).

Pe contra pagina slut la un loc ambele steme ale Prin-cipatelor, Corbul si Zimbrul, ceea ce ins6mna ca Ghica fu-sese Domn si in Moldova. Sub sterna sint urmatOrele versurl,pe care le traduc:

«Si crucea decorative, semnul piositatel, lubite Domn almuselor, lauda Egemoniel, purtata de Corb, au miscat sprezel pe Domnul Efrem, Patriarch intb.lept si zelos ca sa ti-paresca cartea ce cuprinde cele ale religiositatei, pe vremelecand Domneal stralucit in Valahia).

Dupe acesta poesie si o alta mica in doue randuri, ur-meza o prefata catra cetitorl, scrisa de ierodiaconul NeofetPeloponisianul.

Acesta prefata este forte erudite, si in care se date datepositive asupra vietel literare a lul Meletie Piga, renumitulinvatat Patriarh al Alexandriel. Meletie Piga era un aprigaparator at Ortodoxiel contra inrauririlor papistasasti prinlocurile nOstre si in Polonia, si care se faceat'i de catraIesuiti. El a scris multe epistole polemice, aparand Orto-doxismul pretutindenea. In unele de buni semi ca se vor

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA 523

gasi si materiale privitOre la Romani, din punct de vederereligios. Traduc aci numai o parte din acesta prefata ce seraporta la localitatile vecine Romanilor: ......Se Orta sialte deosebite epistole de ale lul imprimate; dintre care unacatra Sigismund a1, treilea Regele Poloniel, trimisa din E-gipet la 1600, in care mai ales combate escelent primatulPontificiulul Rome si cu diferite argumente constata pur-cederea Sf. Spirit numal de la Tatal; apol lepada unireape care o hotarisa Sinodul in Florenta cum si dogmele lul.Dupa aceea primeste pe langa el pe Ciril Lucaris, pe carel'a trimis catra Grecil si Rusil din Litvania, si la altil deaceasi credinta, dupa cum spune Rinald si altil, earl ailpublicat acesta epistola, ca Exarh al Tronulul AlexandrieY,avend Ciril LUcaris si dreptul de Exarh al Scaunulul Con-stantinopolului, neusand de loc de titlul sal propriti al ad-ministratiel. Apol alte done epistole scrise din Egipet si pecare le-a publicat amintitul Rinald, una catra Martini Vro-nieniti, tar alta catra Simeon, lubitorul de Dumnedeti Tor-nuviti presedintele Bisericilor religiel Boemice din Poloniamica, respundend la cele ce i s'a scris de acolo. Mal enu-mera Riginuolsiu (`hytvou6lotoq) si alte doue scrisorl, dintrecare una din Egipet, s'a scris Consululul Pochiei celui in-tala Stapan a too. Rosia, descriind cu jale nepasarea ace-lula, ca adeck prin legatul ponti:iciului el si tOta Bisericas'a supus si Bisericile resaritului s'ail. unit cu ale apusulul,ceea ce a dovedit ca-I fals; lar in alta se dice ca este intr'ocarte poloneza, av'end titlu: Apologie asupra Grecilor uni(l,edata in anul 1632. A scris si Regelul Cneaz si Rusilorsi Hiotilor, luptandu-se pretutindent, cum dice Alatiu, in-sadind dogmele Grecesti si combatand superstitiile latinilor.Epistolile lab s'ail publicat greceste la Londra....)

Acest mare aparator a mai scris si alte tratate intre caresi cea presenta, ce-I in forma, de dialog, intre profesor siucenic. Apol mai still ca acest Meletie Piga a stat in co-

www.dacoromanica.ro

524 BIBLIOGRAFIA GRECA

respondente diplomatico-religiOse §i cu Mare le nostru VitezMihail Voda. Ed am *hit cu ochil un manuscript, in Bi-blioteca Seminarului din Halchi, In care se cuprindea §iacesta corespondents. Asta-cli Academia nos,tra poseda a-c6sta corespondenta, ce se va publica la timp.

Cartea este scrisa in limba veche §i intr'o frasa eleganta,ceea ce probeza ca Meletie Piga, cell Meuse studiile §i inapus §i cunotea pe deplin situatia religiOsa din apus, aveadestule puteri §i mijlOce de a combate proselitismul apu-senilor §i incercarile for de a vina spre unire cu Apusulpre Ortodoxi. Dupa Efesanul, acesta-1 eel mai aprig apA-rator al Ortodoxismulul, cum spune §i Alatiu. Acesta cartea fost imprimata intala data in Viena, pentru a fi citita deOrtodoxii ameniniati de uniatie, lar acum .s'a imprimat intipografia Metropoliei din Bucure§ti. Cartea este un quartomare, pe hartie alba, litera garmond. Cuprinde 320 de pa-gini. Acesta Teologie are _spirit apologetic, dar i polemictot de °data.

LXX) 1111A. Afryo6crrou A. 'AxaeuOtl sal) iv &y/ot; nrcpbctptiiiy 'AAtecyapou 'ApxtEntcrxditou Ktoyerra.vstvouTrOtEwc, auv-co.0Eicrct

iv tut 1767, ai &Et6gEw; -co eilptilot&-ce x.cti thae6Ecrteirou A6-

eivrou Tracrn4 Obyypo6Xaxiot4 Kupiou Kupiou 'ItacyyoU 'AXEEZy8Pou

ImtpXctrou rxix.x PoEgact, xott .5.Eopyieeio-st OA tor) I.Lcmaptarettou,

EoporciTou fiy.cliy Ilwrpteipxou Tilc iyEac 1161ecoc lepouccOtiw. xxinexcr14 lIcaottTriptc Kupiou 'Epply., 'ApxtepotTeycivro; Tou am.(OT&TOU, XOTtOir&TOU Xal, aEonpoPvirrou Nkrporcokisou OuTypo6Xct-

xlet4 KupEou Kupiou Ppyiyopiou.

NOV ai TvIr(00Eicroc 0-Trouafi xtxt intir.EXEfeic TOO ScfLIWT6CTOU XaCi

EbiEVECTTdITOU CIpX0VTOc ix Wtaxia4 Kupiou 'Iwivvou Blocapicnto?tou

MerOtou 13tcrstitpq xmi ilei6cloi; Sixectopt'Acoto virj4 pteralc 'En-xlvrioc Toll iv Kwyarcorrtyourt6let &ICY:MO.440U MITpiotpxotoil .B.pci-

you. 'Ev 'Eve-dirt 1771. (iscalit grece§te: Mx/ill A. cx(x«,li pecetea sa).

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA 525

«Luna August In 30. Slujba celui intru sfinti parintelulnostru Alexandru Arhiepiscopul Constantinopolulul, corn-pusa. In anul 1767 dupa cererea prea Inaltatulul si preapiosulul Domn a tOta Ungrovlahia Domnul Domn loan A-lexandru Scar lat Ghica Voevod, si rev6cluta de prea fericitulsi prea inteleptul nostril Patriarh al sfintei Cetatt lerusalimulsi a Mita Palestina Domnul Efrem, pe cand era ca Arhieretiprea sfintitul, prea invetatul si de Durnneclet alesul Mitro-polit al Ungrovlahiet Domnul Domn Grigorie.

Iar acum tiparita cu osirdia si ingrijirea prea cinstituluisi prea nobilulul boer din Valahia Domnul loan VacarescuMare le Vistiar si mare Dicheofilax a mud Biserici a tro-nulut patriarhal apostolic din Constantinopol. In Venetia1771).

Dupa acesta urmeza o dedicatie de Nicolae Villara catraDomnitorul Alexandru Ghica, prin care -1 lauda. Stihirile dela vecernie sint scrisa in greceste de loan Vacarescu dupaprosomia 6 0, UtFirr-cou AnOstc.... Aceste la Vecernia mica ; larla cea mare stihirile sint tot de loan Vacarescu dupa pro -somia: tav clOpavtiov TaTithuov. Stihirile la Litie sint de unIeromonah Dosoteitl.

Stihirile de la Stihovna shit scrisa de Nicolae Vilara.Cantarile de dimineta sint scrisa si de loan Vacarescu side N. Vilara. Canonul este scris tot de loan Vacarescu.

LXXI) 2:etpi iv64 xai Tcev-rtxona onop.viu.averTiov Ek Thy'OxTecreuxov xal, Ta TC.611 Blailicov. 'Hart r pc7yrov 1-CorcoK lx3o0iCaa

dEtWase v. v lot) Elkre6ear&rou ma iaAnvord.rou `HYev.ovoS ncicrric

Ourponaxia4 Kuplou Kupiou rpnyopiou 'AXEE6apou l'xixa, gm-lxiXetd,c 3i, NtrrOpou iepop.ov&xou SOU esot6xou. gv A.414 1772.

«Sirul a cincl-clect si unul de comentatori In Octateuh siin cele ale Imperatilor. Acum intaiii dat in tipar, dupacererea prea piosulul si prea luminatulut Domn a tit& Un-grovlahia, Domnul Domn Grigorie Alexandru Ghica, prin,

www.dacoromanica.ro

525 BIBLIOGRAFIA GRACA

ingrijirea lul Nicifor ieromonahul Teotochi. In Lipsca 1772'.Cartea cuprinde doue volume in folio.

LXXII) lEpav .A.Tc&vetcrEtot Tcepoixov tivrapoc4 xai ixrrr6v (o-ro-

piac rile 110tatic xat NEcic AtaOlx.ric, FEETappotaeiv ix Tfic yep-ii.avexilc Etc Sir xotvoripav Tilly viiv eEnl7Vt0V 81C'CIEKTOV; irpal4 Pz-

8tov TrpoEtcraytor)v tiiiv TmEScov El4 vi .9Eia, ()Tr?) Itauxpoviou

baw.in-cpiou to Opaxbc. 'Ev A.Ett.1)1c; r? EctEovia iv fri turcoypapiqcTOO Eop.p.ep. iv lice 1775.

«Adunare de lucrurl sfintite, cuprinclend una suta si pa-tru Istoril a Vechiului si a Noulut Testament, tradusa dinNemleste in limba obst6sca de acum a Grecilor pentruusOra introducere a copiilor in cele Dumnecleesti de Poll-hrone Dimitrie din Tracia. In Lipsca Saxoniei, in tipografialul Sommer, in anul 1775».

Cartea este dedicata. Domnitorului Grigorie Ghica si subportretul seil din carte citesc: IplyOptov rxixa ..riiiv Aaxii:v GEKU;tEs.6v aptov, atd)va x.puTo5v Trim scsOVTa E0i4. «Prive§te peGrigorie Ghica al Dacilor Guvernator vigilent, dandu-le tu-turor seculul de out.,. Cartea este imprimata de lucx si cuportrete din Vechlul si Noul Testament fOrte multe. Octavo.

LXXIII) EU'Uoill 8totOptov Tcortilleatov iyxmLiacrrocaro, It* Tc3v

`TtlriAchccrov xat EkregierraTov cAelvslv xat ilyeuOva nacrylc 04y-xpoaaximc Kuptov Kupfmv 'Iwivviro 'AMEavapov Ilrrileivrnv, cruX-Xex0Eicra naps Nutoltiou BEllapi oi.) nfi ;and,/ TUrrotc iEE;601),intp.EXEia ;E xat 3topedrrEt TO Irrpopt)too.cipou Kupiou 001J./ IVIav-

Taxiart. iv tut atorripty 1777. IV AEt+14.

«Adunare de diferite poesil de lauda Mr& prea inaltatuli prea piosul Domn si Egemon a Mtg. Ungrovlahia, Domnul

Domn Joan Alexandru Ipsilant, adunate de Nicolae Vellaracu a carul cheltuiala sail dat In tipar, cu Ingrijirea Ina. §icorectarea doctorului filosof Domnul Thoma Mandacas. Inanul mantuirel 1777, in Lipsca».

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA b27

Cartea este o BrosurA. in 4° mare, cuprindend 36 de pa-ginl, numal poesil grecestI, esceptandu-se Introducerea dela inceput, careI scrisa In proz5. In limba veche Greta decatra Nicolae Vellara, ce fusese Secretar si lul Nicolae siConstantin Mavrocordatl. Introducerea 'fare nicI un interesistoric pentru nol, de aceea n'o mat traduc, ci intru directIn cercetarea si examinarea poesiilor scrisa la adresa Dom -nitorulul Ipsil ant, extragend din unele si traducend pe altelece ne intereseza. Cea intalu poesie grit niste versurl lambicede N. Vellara, Curtea Domnescl, pe care a didit'o din nodIpsilant. Intre altele citesc

Aotvil TetaX6K rittlisXsic iincithtacNosEv to osi.vok, xoci. rovsiv Spaorripi'ooc,Aut.i.tptov 'Ca tin) rxixa. MicavovKai Ni.x6Xa.ov Thy !Loyal/ BopvixocqAocaioxotikov ,s 6v naowrex Otpxmiov Tavoc,Toinot4 auvapsibv xpocycCelat, met Tpttov,'Obifita csoXXagoiv Ts 7tCLIViktOC.11168-Avviipliv Bolkapdo

A asezat membri observatorl ca.pabill $i de a pricepe si energiel,de a stroui, pe Dimitrie Ghica ma-rele Ban si pe Nicolae Mamie Vornio pe Dudesca ce este de neamvechifi, la acestia a adaus de eon-lucrator si un al treilea, dibaciu aafla yi bine a conajuta, pe Medel-nicerul Ioan Vellara.

Prin urmare cum5stem din aceste versurl tine ail fostsupraveghetoril la cladirea Palatului Domnesc din BucurestIpe timpul lul Alexandru Ipsilant Voevod.

Dup6, acesta poesie mal urmeza alte 6 poesil eroice dinCate cloud si patru versurl si una carcinicl. Tot acest Vellaramal face si alte poesil cu ocasia facerel uneI cismele nolde Ipsilant in Bucurestl. IatA acesta poesie:

Ttiw 'Ttinikavtaw 'A.)Aavapoc bx eiptcrcocTd xXgoc, movicov t'axparric,

IIXsicrcocc xaX)olva.; t6 8' apxdorat ic To-Xis15pov

068sEt we aXXoc soiv IrpOtipti)14 icovgaac,M00,366014, ecpxoCot, savoltiq, iscp6plat,Wccoxotpwpotic Ta (TcpCoto ..ratiza

gapccas)Kai Tip 8' toviri. maXypdov &asInxtov tab; noXCzac 68biat xpooxdoi,c.

Alexandru eel mal bun dintreIpsi1an s, fala Domnilor, superiorulcolor nascuti, infrumusetand onmultime de buniatiti orasul, os-tenind ca nimene altul din Ina-int* la sable, judectitorii, legis-

podur1 ospiciti de Arad(eel intgiti care a gent acestea)si a zidit si acesta oluqmea oecurge frumos, rAcorind pe cart-truil en ape rani curggtore.

p.iyay,dv

&peppery,

`Ilisp.Ovuw

(Lc la %ie, qi

gi

atocivrats.

www.dacoromanica.ro

528 BIBLIOGRAFIA GRECA

Mal slut §i alte trel poesil cuprinclend tot acesta materie.I.Trmeza apol o alta serie de poesil, care incep cu cuvintele,cu una din literile cuvintulul Alexandru §i Ecaterina MinnaSa; apol un iamb la chioru facut de Domnitor la Herastrati§i in care cuvintele se incep treptat cu una din literileAlexandru. 0 alta poesie in limba apla tot la chior intrealtele citesc: «Gratiile naturale, frumuseta tehnica, varie-tatea 'desfatatOre a vederilor, aceste trel care atrag, undeate intaetatea, frumosul, verdeta, apa, darurile naturel,..) ino alta poesie tot in limba apla se descrie deliciositatea si-tuatiel de la Herestrati ast-fel «.... Frumusetele se arata,de le al §i ascunde, orl le al descrie pe scurt, pe de oparte1ncet curg izvOrele cu murmure, de alta parte paserile ci-ripesc intonend cantari. Acum venturile plecute racoresccaldura, acum florile minunate totul coloreza, dupre cum§i peOil -Cu bucurie se jOca in lac, ca §i cum ar fi invetat§i el sa traiasca cu Omenil...) Se vede ca Herestrau, undeIpsilant Meuse §i un chior, era locul de petrecere al Bu-cureOnilor pe acele timpuri. Tot odata poetul n'a ultat sane spuna si de lacul cu pete de la Herestrat de un demancat si ei peste prOspat ca §i nol acum. Dupa acestepoesil variate urmeza nite cuvinte de lauda in prosa scrisa,la ocasiuni si serbatorile marl, ca la Pasti §i Cractun deIe'romonahul Amvrosie Pamber, de loc din Maschopol. Acesten'a.5 nicl o insemnatate istorick de nu, 'Ate modul cumse felicitaii Domnil la serbatorile marl. Tot acest Pamberare §i cate-va poesil erologiace, fara valOre. Dupa acesteaurmeza Epigrame Ero-elegiace a Profesorulul Teodor a §c6lelDomne§t1 din Bucure§ti, apol o alta Ero-elegie de ConstantinHagi Gheorghiu Cohan la adresa Domnului §i a Winne!.

Bropra termina cu o Ero-elegie lul Ipsilant Voevodulcu ocasia cladirel Academies din Bucure01. Iat-o:

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA. 529

'llutc laselatev ecvapiat pept4voitov wSs'AXtaccv8s xpizoc Cwaip.svoc Acodlc.1.1p6 To T'SX OSItaaX(.014 ZaCl_ twoaird `E-

kotinccKoapfin iSp.oalvli Ton; zokizac Epoppo-

vwc.roaxa. (Vote rotra) amain ab 8' ic),scaT'

ITX-/N eirraters:/iXect.p'et); Ssaaitarti Kprivropac mai:19)67)ov.

Al venit ca al protegi pe baledpinta:ad meat name de Alexandra(protector) puterea de vista a Da-

Cel al institnit Eli-coma mnzelor infrumnsitind onqtiinta in grabg pe cetatinT: Pa-mantule al Daeilor fiind oa to bncurl cg posolp de mai malt de qapteani acceptand pe clefal nntritor almuzelor.

Acesta poesie este scrisa tot de Nicolae Vellara, ea esteinsemnata pentru ca ne spune clar ca si Ipsilant, pe langaConstantin Brancov6nu au cladit casa spatiOsa, numita A-cademie, pentru sae.

Mail)) Kunicrranivov Aandvv s Myot notvirruptxol, EtC, 6C1001);CTTEXO'i4 Etc iiX6V-t0V 8tOitcp6p(ov &y(cov, TcpoiTov Tionotc bt3ceiv-

.rec 81Tcavri Tot) E6yEVETT&TOU 4pX0VTOC EitotHpyl zupicio ifotzweloal

Wou xxi tivEpweivra; ec6Tc1) Kcoverrotwrivcp AaTC6VTE Kotp.tvocpm

V.Etovoti.careivrt Kocterapicp. Evtirrt. 1778, Impol AppyrpEcp0E0aocs tau.

«Cuvinte panegirice ale lul Constantin Daponte in stihurl,simple sere lauda diferitilor sfin 1, acum prima data editateprin tipare cu cheltuiala prea nobilulul boer Spatarul DomnulIacobachi Rizu si afierosite acelulas Constantin DaponteCaminarul, ce s'a nurnit Chesarie. In Venetia 1778, la Di-mitrie Teodosiu) Formatul 8°.

(Va nrma).C. E.

Biserica OrtodoxA Romani 4

clot. intglii

vilv

Tcil

Tip"

www.dacoromanica.ro

0 M TT 1..,1)..

Sfinta Scripture ne invata. ca. Dumnecleil a creat lumeaprin puterea sa libera, prin intelepclune §i lubire Si cl cre-and-o, avea in vedere pe om.

Scopul lul a fost nu de a crea plante §i animale, ci peam. Acesta a fost maI cu deosebire gAndul lul Dumnecled,idela diving., care a presidat creatiunel intregi, realisareavietel principale a lin Dumnedeu. Sfinta Scripturg expuneacesta idee, presentandu-ne pe de o parte pe DumnedeU,facend, ca sa licem a§a, un consiliii cu sine 1115110, larpe de alts parte creatiunea omului ca o hotarire a acestulconsiliti divin.

Ceea ce insemneza, ca cu omul incepe o noun rinduirede lucrurl, cg. acesta (omul) difera substantial de cele-l-alteMpturi, care nu sunt alt ceva de cat diferitele grade alescarit care le aduce la el, ca el este scopul, corona *i fi-nitul intregel creatiuni. Una ca acesta este idela Sfintel Scrip -turl despre om; Jar cercetarile naturaNtilor nol, au ridicatcontra el o multime de controverse. Trel cestiunl ni se im-pun maI cu deosibire sa examinam aid §i anume: chestiu-nea vechimil, originel §i a unitatil neamulul omenesc.

1). In ceea ce privesce vechimea omulul, acesta cestiunepreocupg astg.-c11 pe totl in gradul cel mai. mare de interes.

i pe de o parte Sfinta Scripture determine virsta neamu-

1) Din Apologetics Jul Luthard.

www.dacoromanica.ro

OMUL 531

lui omenesc cam pana la 6000 de ant aproximativ; lar pede alts parte cercetarile cele mai not ale naturalistilor ri-dica acesta virsta la sutimi de mit de ani. Daca in adevereste justa, sad opiniunea lui Lye lle, dupa, care opiniunescOrta pamintalui s'a format numat prin lucrarea cu Ore-care ordine, insa fOrte inceta a puterilor, care si pana as-ta-li continua lucrand, tar omul face parte din intaile pe-ridcle ale schimbarilor pamintescl; sad opmiunea lui Darvin,dupa care omul a ajuns in actuala sa des6virsire prin des -voltarea tut din cele mai de jos trepte ale flintelor organice;atunci in adever suntem siliti sa umblam un sir necurmatde vecurt, ca sä aflam inceputul neamului omenesc. Natura-lista cred ca. pot A. sustina acesta pretentiune printr'un sirde not descoperirl. Asta-c11 se considers mai molt ca cert,ca omul traia pe pamint in acelas epoch in care traladhyenele carbonizate, ursil, elefantii etc., care pana acumse atributad asa gisulut period al 111-a, care a precedat e-poca cand globul pamintesc st-a luat ultima sa fasa. In deo-sebi fOrte mare insemnatate are aid descoperirea facuta laAurignac, in costa nordica a Pyrineilor Sapand spre exem-plu aid intr'un mormint Si gasind intr'insul 17 scheletede Omen!, arme si bijuterii de acelas natura, all presupus,ca au descoperit urmele until cimitir de tot vechid. In a-celas timp fiind-ca all gasit Si r6masite de Ose ale aceloranimale antedeluviane, all conchis de aci ca, omul traiadeja pe pamint in aceias epoch in care traiad si animaleleacestea.

Dar se cere, daca existenta omulut trebue sa o referiinla o epoch mat veche sad sa pogorim existenta acelor a-nimale la o epoch mai noun, ? Ore neamul omenesc estemat vechid sad speciile ale acelor animate sunt mat not?

Un respuns cert si sigur ni-1 dab constructiunile lacustre.Deja pentru Intl% Ora in iarna anulul 1853-54 s'ad

descoperit in balta din Zurich remasite de locuinte fOrtevecht construite pe part in apa. De atunci avem mai infie-care an not descoperiri de felul acesta, cart descoperirtvarsa Ore-care rage de lumina asupra desvoltarit a primilor(intiilor) locuitori at continentulut nostru. Acet prim! locui-tort at Europe! construlad armele si vasele for de pailsi de Ose.

www.dacoromanica.ro

532 OMUL

La acestl locuitori fOrte vechi venind mal pe urma altepopOre, anume Celtic, I-ati subjugat cu armele for de a-rarna.

In ce epoca as trait acel locuitorl al locuintelor lacustre ?Istoriograful grec Herodot amintesce de ast-fel de locuintelacustre ca erati in Tracia pe la anul 500 an. Chr., ast- felde locuinte erat usate In Irlanda si in evul media si panaasta-di sunt chlat in ud in Borneo si in Eufrat. lar- asaciisele popOre at epocii de petra traesc pana in timpul Cel-tilor, cars fac parte din periOAa stapanirii Romanilor.

Apol arme si vase de petra mai gasim si la popOre, caredeja de mult cunosceati ara ma si fierul. In lupta care s'adat la anul 1066 d. Chr., la Hostinghe, Anglosaxonii aveaasabil si sageti de para.

Din tote acestea putem constata, ca acel period de petitnu se intindea dincolo de epoca, In care Sfinta Scripture,pune deluviul eel mare. Ca prima/ locuitori al Europel advenit din Asia se constata din vasele gasite in acele la-custre, care vase sunt facute de o Wra tare, anume He-frit, care se gasesce numal in Asia si chiar asta-dl esteforte mult pretuita de catre Sini 1). Dar si prin alts tales'aa incercat naturalistii sail sustie propria for opiniune,ca virsta neamulul omenesc numera sutimi de mil de ani.Numerand timpul, care a trebuit spre formarea suprafetilglobulul parnintesc de asta-di prin aseclarea diferitelor stra-turt s'ail pronuntat asupra (vechimil) antichitatil remasi-telor omenesci risipite prin aceste straturl. Asa (dar) asdescoperit la gurile fluviulul Misisipi un strat de lemn dechiparos si intr'imul un crania (capatina de om) a carulvirsta dupa calculele geolog ce se considers de o vechimede 57,000 de ant

Dar nimic nu este asa de nesigur de aceste calcule geo-logice. Acum de cue.nd s'a descoperit Intr'una din minelede carbuni de pe tdrmul oriental din Schlesnig o corabieplina de antichitati. In adev6r "dupa calculele geologice a-cesta corabie ar fi fost de o vechime de multe mil de anl.Din monedele insa conservate in ea reese ca abia se ri-

1) Sinil loonitorl in extreninl Orient la *tile de Miadii-di ale Chi-nel si spre Nord de Sept

www.dacoromanica.ro

OMUL 533

dica pana 3-400 p. Chr. biferitele straturi ale globuluiasa de mutt varieza in cat fac de rls on si ce calcul defelul acesta.

Asa dar intru-cat nu avem dovecli sigure pentru acestaopiniune suntem indreptatiti F.a o cansideram ca o ipotezacu totul neargumentabila. Cu tOte acestea suntem datorl samarturisim semnificatiunea cea fOrte mare a urmatoruluieveniment:

Traditiunile tuturor pop6relor nu ridica inceputul istorical comuniunii omenesci mai mult de cat 2-3000 ani a Chris-tos. Data in adever virsta omenirii enumera nu 6 ci su-timi de mil de ani, era Ore cand-va posibila acesta consonancya traditiunilor istorice tuturor popOrelor ?

De acest argument s'a folosit deja Cuvier si nimeni panain cliva de asta-di n'a putut sa restOrne acest argument.

'Rite cercetarile cu un glas ne asigura ca omul este ceamai tinera din tOte creaturile $i acesta (omul) este nu nu-mai pecetluirea creatiunii lumel, ci in acelasi timp si in-ceputul unei nol turn].

Cu el tncepe lumea spiritului si a consciintil, care li dao positiune exceptionala in intrega creatiune si it deosi-besce substantial de cele-l-alte creaturi.

2) Dar cu totul contrarie acestel idel in timpurile nOstres'a format o noua teorie despre origina omuluinumitaipoteza a transmiteril a lui Darvin si a scOlei saledupacare omul se gasesce intr'ast-fel de strinsa legatura de ru-denie cu acele creaturi cart au precedat lul, cele mai su-peri6re genurl ale animalelor, in cat diferinta dintre el sianimale este mai mult de transitie de cat substantiala. Dar-vin invata ca colosala scara a- fiintelor organice atat a lu-mit vegetate cat si celei animale luandu-s1 tnceputul de laun tip sail de la 6re-care tipuri Intliti nascute, s'a des-voltat gradat si cu Incetul pana cand prin transitiunile demulte feluri, cart s'ati intamplat to imensele distante aletimpului, a ajuns la om, care tontine cea mai inalta treptade desvoltare in scara lumil organice.

0 asa genealogic a neamului nostru, care parcurge in-tr6ga lume animalica si care se finesce la specia cea dinurma si de tot simply al imperiulul vegetal, si considerandpe maimuta ca imediatul nostru stremos, p6te ca nu este

www.dacoromanica.ro

534 OMUL

in general dupa placul nostru. Dar este cu pull*, sa neobiecteze noun, ca ast-fel de chestiuni nu trebue sa se ju-dece dupa placul nostru, cad si acum chiar organismulnostril tontine multe lucruri, care pOte nu sunt cu totuldupa placul nostru. Pretind ca, In ceea ce privesce orga-nismul trupului, ne facend exceptiune nicl insusi creerul,nicl o diferinta nu exista Intre om si animal; si insusl por-nirile ale naturii sunt comune atat la om cat si la animal;singura deosebire exista In creerT, care la om sunt capa-bill de o desvoltare superiOra, prin care omul are consci-inta de sine insusI, si ca sa 1icem asa, este stapan pe sineinsu-si. Dar am ajuns Ore In ast-fel de stare, in cat sa pu,nem chestiunea in Wta seriositatea el daca intre om si asnimal exista o diferinta substantial& ?

Insusl evenimentul acesta, ca cine-va pOte sa propun& oasemenea cestiune, nu este Ore cel mat sublim argumental acestel diferinte? Acesta mare r&tacire a spiritulul ()me-nese nu s'ar fi intamplat, daca spiritul omenesc in Vi6tasa ideala n'ar fi cugetat liber si nu s'ar fi inaltat asa desus intr'un mod brusc in cat sa se prabusesca intro ast-fel de nebunie. Intrebarea sciintifica fisiologica este: dacaintre diferitele genuri ale lumil vegetale si animate se ga-sesc diferinte substantiale si singure.

Sfinta Scriptura isi expune clar epiniunea el tlespre a-cesta chestiune repetand de clece orl in expunerea 6reatiunil.ca Dumnecleil a facut ape fie-care dupa genul Ipo-teza darvina tagaduesce principiul acesta pentr-ca dlt-fel n'arfi putut sa sustie nascerea succesiva din una izi aceias tul-pind a plantelor si a animalelor cu totul diferite intre ele.

Dar si tOte cercetarile cele marl ale istoriel riaturale malnot se baseza pe acesta presupunere de diferinta substan-tial& a genurilor. Un sir de barbati fOrte insemnapridicat glasul in contra acelor ipoteze uvire si absurde princare Darvin s'a silit sa acopere golurile dintre diferitele ge-nurl provenite din causa acestor ipoteze. aderentil tutDarvin Erna ca Huxley, atl recunoscut insuficienta argu-men telor profesorulni tor, si insusI traducetorui scrierilor lulDarvin, Bronn, a exprimat multe si marl indoell. Dar casa lasam la o parte tOte chestiunile fisiologice pe care bar-bat de profesiune naturalist pot sa le deslegecum este cu

Sell).

s'ar'i

t i

www.dacoromanica.ro

OWL 535

putinta ca un om cu minte sa primesca ca intrega scaraa fiintelor organice s'a format din una si acelas tulpina siprin singura actiune curat a cauzelor externe si a tntam-plaril Orbe? Cum, plecand de la un asemenea principitil saexplicam regularitatea si necesitatea care predomina in a-cesta scara a lumil organice? Dar insa mai insemnate di-ficulta ti ne presinta acest principia examinat din punct devedere moral. SA mi se dea voe sa amintesc aicea parereaunul copil asupra acestel ipoteze. Cun6scetl p6te anecdotaaceea a reposatulul rege al Prusiel care, petrecend odataRtignn, convorbea lute() di dap& obicelul seu cu nisce co-pil, si aratandu-le diferite obiecte ca: petre, fructe, it in-treba din ce imperiti fac parte fie care din aceste obiecte.In fine, aratandu se pe sine insusl: «Iar eu, clise catre u-nul din el, din ce imperiu fac parte? Din imperial lul Dam-n edet), a respuns copilul.

Acest lucru este adeverat. Omul face parte din imperiallul Dumnedeti, nu insa si animaluI. Omul cunOsce pe Dum-neck& si pe Domnul set, indrepteza catre el rugacluni sicereri, are religie; cugetarile si faptele lul trebue sa fie con-sacrate lul Dumnedeil, intrega sa vieta trebue sA fie ado-rare adusa lul Dumnedeu. Pe de o parte vieta animalululeste cu totul materials, pe de alta vieta omulul deli esteinchisa in corp este spirituals; omul deli traesce in timp,face parte din vecie, deli locuesce pe pamint este cetaceanal cerulul. Teoria lul Darvin insa ascunde un adever, serezima, pe legatura care unesce tOte creaturde pe sistemulexistentil.

Dar tilt asa suns si idea si teoria Scripturil; dupa ea tOtecate au precedat omulul stint atatea trepte care conduc lael; omul nu s'a creat de cit numal dupa ce aceste trepteInchelat la el; asa dar intrega creatiune de pe pamint se re-duce la o unitate singura. Dar Scriptura in progresul acestarelativ la om vede nu o desvoltare Ore-care naturals, ci unact liber de creatiune al lul Dumnedet.

3). Dupa SfInta Scriptura Dumnedeil a creat un singurom, de unde se deduce intregul neam omenesc. Teoria Scrip-turil se baseza pe principiul unitaril neamulul omenesc.Dar din epoc4 aceea in care s'a ivit deismul Englez s'atiridicat in conga acestel ideI fel de fel de indoell, si in tim-

sail

www.dacoromanica.ro

536 OMUL

purile nOstre ati primit multe si diferite centrurl de crea-tiuni.

Unitatea neamului omenesc o cer cu insistent& cele matinsemnate interese, mat ales religiOse. Omul este realizareaideil divine. Dumneleti insa nu voesce Omeni in genere,ca vegetate si animate, nu voesce multime de atoml; voescepe om, omenirea ca ceva organic integru.

Predestinatia omenirii sl a istoriel el este, sa formeze unasi acelas familie mare omenesca; lar acest lucru numal a-tuncl este posibil sa se implinesca cand va fi unitate siin origins. Atunci si istoria pOte sä alba un centru Ore-carecomun. picem ca. Iisus Christos este singurul mijlocitor atomenitii, fiul omulul, cel ce intrunesce in el insusl si re-presinta intregul neam omenesc, axa istoriel, unde se sfir-sesce istoria cea veche si cu care incepe cea noua. Darnumal atunci pOte sa fie singurul mijlocitor si representant,si persOna si opera lui singura mantuire a tuturor, precumsi pecatul sa se considere ca ceva de care se impartasesccu totil, and omenirea formeza o unitate

Dar afara de aceste opiniuni religiOse avem si alte multecurat omenesci.

Un -sentiment imediat si inascut locuind in not marturi-sesce, ca. top Omenil sunt rude unit cu altii, frail unit cualp; glasul sangelui este a doua marturie in interiorul nos-tru. In adever, crestinismul cel d'intaiti ne-a adus pre notla o consciinta, clara si vie despre aceste evenimente; a-cesta consciinta insa nimic n'a fost, de cat o Ore-care sim-pla reamintire a lucrulul, care deja era cunoscut, dar sepresinta in consciinta cu totul confus. Pe consciinta acestetrudenil se baseza acele adeverate sentimente ale umani-tatil, cart riu lac. :lid o distinctie intre Omeni, dar pe toilit considers de o potriva frati. De asemenea nu putem in-telege alt-fel cum trebue istoria, de cat numal adoptand,u-nitate in omenire, prin urmare unitate si in istorie. DintOte acestea (resumana) conchidem ca fOrte marl si fOrteinsemnate interese atat ale vietil intelectuale cat si moralese gasesc in primejdie and tine -va admite ca 0 Agassizmulte centre de creatiune

Teoria lul Agassiz in fond nimic alta nu este de cat orevenire la vechia teorie a indigenatului dupa care teorie

www.dacoromanica.ro

OMUL 537

fie-care popor a parte se considera ca esind (resarind) dinCara pe care o locula; conclusia naturals a acestel toeril afost riJicarea dintre popOre a acelor gardurl neresarite, pecari l-a smuls din mijloc crestinismul Invetand, ca Intregaomenire are una si aceIast comuna origin& precum si in-ceput. Deci chestiunea propusa este de o fOrte mare in-semnatate, fiind-c& se lega fOrte strins cu interesul umani-tatil si religiunil.

Cel mal tare argument care de la epoca deismulul En-glez in continua se propune contra unitatil neamulul ome-nesc, este ditere4a de rasa,. Acesta diferenta o (baseza)o sustin principa]mente avend in vedere diferinta de formaa craniulul si deschiderea (marirea) unghiulul facial carevarieza Intre 9070°. De aid' rees si diferente.AcesIe diferente nu sunt Intamplat6re provenind din cir-cumstante exteriOre ale tntamplfiril ca ale calduril si alealtora de felul acesta, ci au o legatura 6re-care comunaIntre ele. Cine-va /Ate ca, adunand t6te caracterele dife-rentiale, sa desemneze un 6re-care flumer de tipuri. Prinurmare se cere. Ore toil OmeniI formeza o specie sail di-ferite genurl? Cu alte cuvinte: Exists Intre rasele omenesclo ast-fel de analogie care exist& intre diferitele rase de cal,s'au nu cum-va difera asa de mult una de alta ca calulsi asinul?

Deja Intr'un mod sciintific s'a dovedit prin argumenta-tiunl discutabile ca t6te tipurile omenescl fac parte dinuna si aceias specie. lar cel maI solid dintre aceste toteargumente este urmatorul: cand se imperecheza animalecare fac parte din diferite specil, ca spre ex., cal si asin,rasele mixte esite din el sunt neproductivecataril sp ex.,nu nasc; !Ina contrariu se observa la imperecherea adiferitelor rase omenescl. Prin urmare de aci deducemrasele, omenescl nu sunt diferite specil, ca calul si asinul,ci numaI deosibite, ce fel sunt, si deosebitele rase de cat,prin urmare p6te cine-va sä le imperecheze dupa plat. Dealtmintrelea si aceste deosebirl nu sunt de cat externe nu-mat referindu-se la per, la colOrea pielil si la forma cra-niulul si care pot dupa circumstante sa se schimbe precumne dovedesce Insasi istoria. Asa de ex., actualul german di-fel% mult de vechiul blond German. Maghiaril de asta-II

cele-l-a'te

ea,

www.dacoromanica.ro

538 OMUL

numai au deja figura cea fior6sa (grozava) a stremosilorlor, a Hunilor. Numal in unele parti nu departate ale Un-gariel Inca si asta-dl gasesce cine-va acea grozava difor-mare, care era o particularitate a Hunilor '). Mai este do-vedit Inca ca desvoltarea sufletulul nobileza si corpul, Tarnecultivarea luI (conrupe) distruge si transforms si orga-nismul fisic. Iar nu mal putin si clima are o Mae mareinfluents asupra Omenilor si animalelor domestice. Pentruacelas cuvint la nicl o rasa nu gasim ceva caracteristic prin-cipal si inclusiv, din contra observam, ca in ceea ce pri-vesce transitiile aceste sunt fOrte nedistinse, Tar diferentelesi antitezele se tempereza prin caractere intermediare. «Nielo forma determinate a craniului si a basinulut iliac, niclcolOrea pelil, parulul si ochilor, nici vre un alt caractersemnificativ», nu sunt inclusiv particularitatea a unei siacelas rase. In una si aceias rasa, in until si acelas poporse intilnesc cele mai marl diferente.

«Craniul barbatesc german difera de cel femeesc dupamarime (100: 97 dupa periferia orizontala si 100: 90 dupamarimea circumvolutiunil creerulul si greuta(il lul), Tar maimult mult in ceea ce privesce diferinta tipului, si firesce siin cel mai malt grad de cat difera unul de altul multe cra-nil de diferite rase». i asa fiind lucrul, aceste diferenteinsa nu se pot compara cu diferentele pe care be vedemla animalele de aceias specie d. ex., la cal sail la cainl.Organismul intern at corpulul este a celas pretutindent; al-bii si negril la acest punct nu difera Intru nimic. Dar siorganismul spiritual nicairl nu difera In mod substantial.Pretutindent gasim aceleast dispositiunl, aceleasi puterT, a-celeasl patimi; top Omenil se unesc intre dinsil. Nu negam,ca tote rasele nu se gasesc in a-elas grad de desvoltarespirituals; dar pe and «diferin(ele existente intre animatesi Omeni sub ra ortul fisic sunt de calitate din contracele existente intre diferitele rase omenescl sunt numai decantitate).

$i nu este de loc de mirat fenomenul acesta, ca unelerase sunt superiOre celor-l-alte atat in ceea ce privesce cali-tatile corporate cat si cele spirituale, fiind-ca omenirea for-

1) Perty. Anthrop. VortrNgn pag. 104.

www.dacoromanica.ro

OMUL 539

meza un organism, care presupune o varietate de darurl side misiunl istorice. Dar $i insasi aceste diferinte sunt supusela exceptiunl; exemplul unul Toussaint-Louverture ajungespre dovedirea inteligentil spirituale $i chiar a negrilor; tinepOte M. considere pe Othello lul Shakespearischen ca crea-tura ne existent& ? Asa dar ast-fel sub raportul fisiologic celputin se dovedesce posibilitatea unitatil neamului omenesc$i barbatil cel mai celebri dintre naturalist' ca: Haller, Linne,Buffon, Cuvier, Blumenbach, Rud, Vaguer, Andr. Vaguer,Al. Humbold au predicat deja adeverul acestul principiU;lar unit dintre cel cars nu admit principiul acesta nu tag-duesc cel putin posibilitatea lui, ca Vait Perty. lar obiectiu-nea, pe care acesti din urma pretind contra adeveririi a-cestul lucru, dicend adica ca existenta intregului neamomenesc n'ar fi fost incredintata firului subtire de vieta alunul singur om, pe cand de alt- fel natura, asupra acestulpunct, a argtat asa de mare providinta asupra tuturor celor1-alte fiinte, nici o valOre nu are la aceia cars cred in pro-vedinta diving., care negresit a avut cea mai mare grijapentru creatura el cea mai inalta $i cea mai pretiOsa, (adicaomul) adica pentru om.

Cu tOte acestea nu putem sa pretindem de la sciintelenaturale eeva mai mult de cat recunOscerea posibilitatil aunitatel neamulul omenesc. Pentru-ca argumentatiunea des-pre realisarea el trece capacitatea for ca apartinend unelalte sciinti anume a filologiei comparative sail a glosologiel.Acesta sciinta prin marele sale cercetarl si descoperirl aatins relativ la acesta chestiune care ne ocupa, resultatelecele mai convingetOre. Ca sa me marginesc numai la unsingur exemplu, deja se considere ca lucru cert ea, tOte po-pOrele ludo-germane sunt de o comuna origins, pentru-calimbile for sunt rude 'titre ele atat in ceea ce privesce sin-taxa cat si radacina cuvintelor. Inca mai mult, $i cercetarlistorice ail descoperit o consonants ulmitOre intre traditiunilediferitelor limbl fOrte indepartate una de alta. Fabulele sp.ex. ale locuitorilor din America de Nord consuna in moddeplin cu disele Sfintei Scripturi despre timpurile cele malvechi. i este adeverat ca cu greil pOte cine-va sa priceparespandirea limbilor In America $i in insulele Ocenulal Pa-cific; cu tOte acestea acolo unde dificultatiie geografice se

www.dacoromanica.ro

540 OMUL

presinta fOrte marl si neexplicabile, precum in insuleleOceaniei, acolo rudenia limbistica si fisica este fiii to pro-nuntata. De alt-fel in cat privesce America, Inca si pansastadi comuniunea intre treburile din Asia nordica si A-merica nordica este f6rte vie, fa cendu-se prin insulele Alente,care servesc ca un pod unind cele doue continente.

Alta obiectiune adusa contra unitatel neamului omenesceste urmatOrea: In comparatie cu tntervalul de timp presu-pus atat de scurt de Sfinta Scriptura (de la. Adam si pangla Noe si de la Noe pang. la Abraam) era imposibil caomenirea sa, se inmultesca atat de mult in cat sa acopereintrega suprafata a parnintului. Acesta obiectiune nu valo-reza intru nimic; pentru ca mai intala este de a doua man&ca avend in vedere o chestiune curat cronologicg, si estecu totul indiferent, data tine va cere 1000 sail 10,000 deani; al doilea se restOrna si prin calcule matematice. Allcalculat spre exemplu ca o pereche intr'un interval de 1600de ani 'Ate sa produca aproximativ un miliard de suflete.Dar muitimea actuala de pe suprafata pamintului nu intrecesuma de 1,300,000,000 de Omeni. Si ceva mai mult, tinenu scie ca cele putine perechi de animale domestice trans-portate in lumea cea noun, ca s'ail inmultit deja intr'un modimens ?

4). Dupg teoria Sfintei Scripturi omul este o unitatecornpusa din corp qi suilet. Corpul este un elementsubstantial al fiintel omenescl. Si ca avem corp, ne convingeexperienla; si ca exista in not si suflet, o putere de vietaspiritual& marturisesce sentimentul imediat, consciinta.

Dupe Scriptura corpul este cel d'intlia, elementele te-meinice. Asa sta. lucrul si in zemislirea si la nascerea fie-carui om.

Omul ca o flint& corporals face parte din lumea corpo-ral& a caret pecetie este el Corpul sett este flOrea si con-centrarea naturil materiale. Pentru ca tote imperiile el ridi-candu-se la o 6re-care trepta mai inalta, se constring Udeimpreuna in el, ca sa formeze, un organism 6re-care mes-tesagit si viii

Sfinta Scripturg, considerand corpul nu ca pe insusi o-mul, ci ca o parte indispensabila si principals a fiintil sale,tontine locul dd mijioc intre doue tebril cu totul opuse una

www.dacoromanica.ro

OMUI, 541

altela; dintre care una considerand corpul ca singura flint&adeverata marginesce vieta cea de dupa mOrte la existentamelancolica a unel umbre ca la Omer, al care' resultat ne-cesar a fost morala aceea, care avea ca baza tntelepta ma-xima. sa mancam si sa bem ca, maine vorn muri;tar cea-l-alts es1e acel spiritualism al lui Platon, dupa carecorpul este temnita si lanturi, si forte mare fericire estepentru un om ca O. scape de ele cat mal curind si O. pa-§esca la o existenta pur spirituall; ca conclusiune imediataa acestei teoril a fost maxima despre sinucidere a Stoicilor.Dupa SI. Scriptura corpul, formand o parte substantiala aomului, este un element necesar pentru bursa sa (stare) fe-ricire atat in vieta cea de acum cat si la cea viit6re.

i precum on si ce turburare a vietii corporate sail pa-ralizare a legaturilor care unesc corpul cu sufletul, produceo nemultamire 6re-care si turbura adeverata buns stare aomulul, ast fel desevirsita despartire a acestor done ele-mente si marginirea existentil adusa prin mOrte numal lasuflet, ar fi fost -cea mat mare slabiclune pentru om si de-plina lui s6natate n'ar fi fost revenita de cat prin restabi-Ikea a adeveratel armonii intte corp si suflet. Afars de a-cestea, fOrte mare si temeinica semnificatiune are corpulpentru om. Intrega lui vieta spirituals si a depus tote ra-dacinile el in trap si prin el se arata to extern. Corpul esteorganul indispensabil al sufletului.

De aci se explica pentru-ce or si ce turburare a trupululaduce confusiune si la fenomenele vietii spirituale. Asa di-sele Me sufletescl, ca sa 1icem asa, nu sunt de cat cor-porale; vatamandu-se organul, fenomenele vietii spiritualese presinta confuse.

Cand cOrdele organului sunt desacordate orl §i ce canteccantat de el s'aude I'M (sucit).

Gresala nu este nici a cantecului pentru-ca acesta insine insusi remane in tot d'auna-acelas, nici a acelula carecants (cu organul), cad acesta continua ss cante cat sepOte de bine, ci lust's! organul gresesce. Cam asa ceva pu-tem sa ne explicam si caderea puterilor spirituale ale o-mul.ul la betrinute

Pentru ca-organismul corporal. inceteza de a mai func-tiona, Sufletul se retrage in interior, in lumea lui ascunsa

www.dacoromanica.ro

542 OMUL

§i numai da deja de cat rani si putin distinctive semne depresenta. Iar sufletul, el in sine insm nici nu se imputi-neza nici nu se restringe, numai corpul este supus schim-NAL

Un ast-fel de pret da teoria Scripturil in ceea ce pri-vesce corpul; ea nefiind cu totul spiritualistica. din contraadmite ceea ce la materialism este singur adever.

5. Insa Sfinta Scriptura nu atribue mai putin Si sufletu-lui o cinste mai mare §i un pret, acestui principiti .spiri-tual, independent, mai mult de cat o simpla energie a or-ganelor corporale. Prin el omul se gasesce in rudenie iin comuniune cu Dumeecleti.

Dogma despre existenta sufletului este un punct de ca.-petenie a on -cares religiuni, a ori-cares morale, §i in generea on -cares mai inalte teorii spirituale a vietii omenesci.

Daca omul era lipsit de iuflet atunci ar fi lipsit §i su-fletul din vieta omeniririlsufletul poesiel, sufletul on -c6 ruiWalt sentiment, sufletul de imparta§ire a inimilor, al celelmai inalte consciinti morale §i studiu §i in fine sufletulpurtarii pentru Dumnecleti. §i in Dumnecleil. Atunci intregalume ar fi fost schimbata intr'un cimitr clocotind f6rte vast.Dar un sentiment intern ne mijlocit ne asigura, ca avemsuflet, adica un Ore-cre inceput inascut de vieta spirituals,care de §i se legl fOrte strins cu corpul, insa nu se con-funda cu el, dar nict nu este un simplu fenomen fisic. Darni se spune ca tote acestea sunt o amagire, ca afara dematerie nimic alt-ceva nu exists.

Este cunoscuta tuturor acea lupta crancena, care acumgece (inainte) fiind provocata prin atacurile aduse contramaterialismulul din partea lul Rud Vagner §i prin respun-surile de aparare ale lul Carol Vogt, continua pans asta-c11cu indignare (inveivinare) balansand spiritele, §i imboldindin diferite scrieri condelul mai multor scriitorl. SA ne o-prim putin in imprejurul examinaril acestui psihologic ma-terialism.

Idela despre suflet este universala; se gasesce la Vote po-pOrele de on -ce desvoltare. Prin urmare este o idee ne-cesara §i nu conditionata. De unde i§i are origina acestaidee data n'ar fi fost o iimaginatiune a unerrealitati co-respunctetOre, prin urmare adever? Despre nici un alt o-

www.dacoromanica.ro

OM UL 543

biect nu avem "a§a de mare siguranta cat despre suflet.cam siguranta avem despre Dumnecte6 atata avem Si des-pre suflet. In zadar m'a§1 fi tncercat sa-I tagaduesc. Insa0indoiala mea §i tns4I negarea mea, dovedesc puterea deintelegere existents in mine, -grin urmare principiul spiri-tual care intelege. Si cu tote acestea ati fost OmenI, earlau negat existents sufletulul Qi pe baza acestel negarl auconstruit un intreg sistem materialistic despre lume.

Acest sistem fiind deja cuno cut antichitatil a aparut la-raV in mijloc la sfir§itul veculul trecut. i §'a aruncat ra-dacinile sale in sensualitate, adica In teoria acea fflosoficacare considera, simturile ca isvor at tntregil sciinte §i al a-deverului.

Priecipiul general de la care plea aderenta al acestulsistem filosofic, este, ca numal cele care cad sub simturilenOstre sunt reale i adeverate. Cel d'intaiii dintre cel mo-derns Lud. Feuerbach, pornind de la acest principiti a datacestel teoril o forma filosofica sistematica.

In principiile lul fu urmat fOrte credinclos de dire a$anumitii materiali§t1 fisiologi, care tagaduesc tot ceea ce trecesensualitatea. lata cum exputie maxima general& a acestelteoril B. Birhov (Arhiv. f. Pathol. Studien 2. 5. 9): cFisio-logul numal corpurl Si particularitatl de corpurl cunOsce;Iar ceea ce sty mai presus - de acesta sfera, acesta o nu-mesce transcedental (adica suprosensual) Si considera ca oratacire a spiritulul omenesc,. De aid conchid, 0, ceeace numim spirit nu este alt-ceva de cat o simple actiunea materiel, ceea ce numim suflet, este ceva material §i su-pus stricacIunil. Ideile sunt productul creerulul, cad cali-tatea creerulul determine calitatea ideilor. Negrul avendcreerul puffin desvoltat, are i puterea intelectuala fOrte mar-ginita; acelal lucru se tntampla i la copil; pentru-ca lala ceI betrini se restringe creerul se mic§oreza i la el pu-terea intelectuala; pentru ca, la femei creerul are un volum§i o greutate mal mica, de aceea puterea for intelectualase micsoreza mal mull de cat cea a barbatilor. Orb -ce va-tamare a creerulul provenita de Ma vatama i puterea in-telectuala. Orb -ce suferinta a creerulul este Si o slabiclunespirituals. Facend diferite experiente asupra animalelor ailsustras din creerul lor cate-va molecule, dar au observat,

www.dacoromanica.ro

544 OMUL

ca sustras In acelas timp si unele din puterile spiri-tuale, ca si and s'ar fi fost sustras cate-va molecule dinsufletul lor. Prin urmare, ceea ce nol numim putere Mte-lectuala, suflet, spirit, nu este all ceva de cat o simpla a-xiune a creerululcu totul asemenea ca si fierea este pro-ductul ficatului si alte de felul acesta. Creerul stOrce ide-ile, fosforul care este In creer este acela care intelege; «fad.fosfor nu exists nicl o putere intelectuall). Decl dar totulatirna de calitatea, prin urmare de nutrimentul creerulul,cu totul de nutrimentul omulul. «Ceea ce omul maninca,acesta este om}. «Omni este faptura parintilor si a doicil,a loculul si a fimpulul, a aerulul si a apel, a sunetulul sia lumina, a hranel si a ImbrIcAmintel; vointa lul este oconclusie necesara tuturor acestor cause, legata cu o legeOre-care fisicA. Puterea intelectuala este o miscare, o des-locuire molecularA a materil creerulul si insusl consentn *animic alt ceva nu este de cat o simpla insRire a materiel.

(Va urma).

Irodiacon Eugenia fi Fofius G. Balamaci.

s'ati

0 *t.,149,elte41,;*.

www.dacoromanica.ro

BISERICA ABISINIEL

In luna lui Julie a. c. Biserica Abisiniei a fost obi-ectul preocuparei generale in Biserica cre§tina Or-todoxa a Orientului. Intrega presa, atat politica cat§i religiOsa a acestei lumi crestine, s'a ocupat deBiserica Abisiniei. Chiar §i in cliarele politice ale presetdin Occidentul Europei, ail aparut unele note §i cores-pondente asupra bisericel in cestiune.

Motivul acestei preocupari generale a fost calatoriaMitropolitului Abisiniei la locurile sante, unde a facut§i Pa§tile; apoi visita sa la Petersburg, unde i s'a facutmarl onoruri, §i se crede a fi avut chiar i o misiunedin partea Regelul Abisiniel Menelic pe langa. TarulRusiei, canna i -a adus i o epistola din partea luiMenelic. ApoI ultima calatorie a ierarchului BisericelAbisiniene la Constantinopol.

In deosebi aceea ce a atras deosebita atentiune alumel crestine din Orient, asupra Cala' toriei SefuluiBisericel Abisiniene, a fost onorurile exceptionale pecarl Ru§ii le -au facut acestuIa ; onorurl cars Ruil ile au dat nu numal in Rusia, ci pretutindeni, aven-du'l sub 3a for ingrijire i protectiune.

In Palestina de exemplu, Mitropolitul abisinian aBiserica Ortodox& Roman& 6

www.dacoromanica.ro

546 BISERICA ABIS1NIEi

fost sub protectiunea Rusiel. D'acolea, in calatoriasa pana la Petersburg, pe Oa linia i s'aii facut ono-ruri exceptionale. Iar dupa plecarea sa din Rusia §isosirea in Constantinopol, §i aci onorurile §i protec-tiunea Rusiel, nu i -au lipit. El a fost gasduit, cuintrega sa suita, in unul din palaturile de vara., dupaBosfor, ale Ambasadei Ruse. Iar in Constantinopol,pretutindeni, in vizitele ce ail facut, a fost insotit deinaltii demnitari al." Ambasadei Ruse. Ace§tia Fail in-sotit, chiar si in visita pe care a facut'o SanctitateiSale loakim al III, Patriarchul ecumenic. Iar faptulacesta, cA. seful Bisericei AbiSinel a fost pretutindeniurmat de onorurile §i protectiunea rusk §i in deosebiin visita sa Care *eful Bisericei Ortodoxe, a datmult de gAndit §i de vorbit preset politice §i religiOsea lumel cretine din Orient si chiar din Occident. Indeosebi presa s'a ocupat de acesta din urma visitaa Mitropolitului Abisinian; de visita facuta Patriar-chului Ecumenic, unde el a fost insotit de inaltii dem-nitari al' Ambasadei Ruse. Asupra acestei visite, voima comunica cetitorilor Revistei Bisericei Ortodoxe45re-cari reflexiuni §i dari de sema ale Presei religiOse§i politice ; dar inainte de acesta, credem ca nu suntde prisos Ore-cari notite sumarice asupra istoriculuiBisericei Abisiniei §i a propagarei cre§tinismului acolo.

Crestinismul in Abisinia este stravechia. El isi urcaorigina sa, dupa date certe, pana in secolul al IVal erei crqtine. Traditiunea despre introducerea, res-pandirea §i intemeerea cretinismului. in Abisinia este:urmatOrea :

www.dacoromanica.ro

BISERICA ABISINIEI 547

Meropiu din Tir, om forte invetat al timpulul sea(secol. IV) Si cunoscetor profund in ale geografiel,din causa multelor sale calatoriI, mai ales, a intreprinsin secolul al IV-lea, cam pe la anul 33o dupa Chr. ocalatorie in partile de apus ale Egiptulul, avend cuel escorta. indestulatOre, §i intre ace§tia pe doi tineri,rude de ale sale, distin§i prin cultura §i inteligentalor. Ace§tia se numiati Fortunat Edesiu. Inaintandei in tinuturile necunoscute ale Africei ajungendin partile Abisiniei, au fost prin§I de locuitori indi-geni. Meropiu a fost ucis impreund cu toil acela cartit insotiati, afara de cel doi tineri mai sus amintiti,Fortunat §i Edesiu, cad au fost luati sclavi de careindigenii agresivi §i, dupa traditiune, sorta a facut caei sá fie vinduti curter imperate§ti.

Traditiunea adaoga cä regele vedend deteptaciu-nea, inteligenta §i cultura acestor doi tineri; a fostcoprins de lubire catre el §i I-a luat pe langa dinsul.Pe Fortunat, ca secretar al sea, Tar pe Edesiu, caingrijitor mai mare preste casa curtenii sel.

Cu timpul murind regele, cre§terea §i educatiuneaminorului seti flu, numit Ezuma a fost incredintath.lor. Fortunat impreuna cu Edesiu implinit cusfintenie datoria de educators ai micului principe. Auingrijit tot de odata., .ca ei, carl erati cre§tinI, sft in-sufle §i viitorului imperat idei cretine, respandind §ipropagand in acela timp ast-fel de idei in intregainiperatie a Abisiniel. Unul din ei §i anume Fortunat,profitand de ocaziune, se dice, ca. ar fi venit in A-lexandria §i aci dupa. .ce a istorisit sfintulul i marelul

§i

§i

§i §i

sl-au

www.dacoromanica.ro

548 BISERICA ABISINIEt

Atanasie tote intamplarile vietel for si i-a dat lamu-riri imperatia Abisiniei si curtea imperatesca,unde ei se aflaii, a fost hirotonisit de catre acestaEpiscop pentru capitala imperatiei Abisiniei, numitaAvesum. Apoi, reintorcendu-se la curtea imperatesca,a staruit pe langa imperat spre a'l converti la cre-dinta in Christos si ast-fel Ezuma, nu numai Ca aprimit botezul, dar a devenit unul dintre aparatoriisi protectorii crestinismului in intrega sa imperatie.

Ast-fel s'a intemeiat, dupe cea mai veche tradi-tiune, crestinismul in Abisinia. Fortunat trece deapostolul si intemeetorul crestinismului aci, si el le-atradus in limba Copta nu numai cartile de Ritual,dar si intrega Scripture a Vechiului si Noului Tes-tament.

Biserica Abisiniana ca biserica.. cresting la inceputa pastrat cu sfintenie drepta credinta, pazind celehotarite la Sinodul din Nicea si tinendu-se de sim-bolul credintei hotarit acolo. Cu timpul insa, din ne-norocire, acesta biserica, din cauza influentei si a-mestecul cu crestini indigeni ai Egiptului ; au caclutin monofisitim. In secolul al XVI Climent al 7-lea,Papa al Romei, (1523-1525) a primit din partearegelui Abisiniei o mijlocire, si de graba a si trimisin Abisinia o misiune papala, insa fara nici un resultat.

Mai tarclia papa Gregoriu al XIII (1572-1585)a trimis in Abisinia o misiune Iesuitica, care la ince--put parea a face multa isprava, in secolul urmatorinsa si anume pe la 167o, tots trimisii bisericii romane§i indigenii crestini cari inclinau Care ei, au suferit

despre

www.dacoromanica.ro

BISBRICA ABISINIE! 549

persecutiune infricosata din partea crestinilor indigenimonofisiti. Ast-fel biserica Abisiniei a remas credin-clOsa monofisitismului.

Asta-cli seful bisericel Abisiniene depinde si se hi-rotoniseste de patriarchul Coptic din Alexandria.

Traditiunile indigene Si nationale Abisiniene urcinceputul dinastiei acestui popor pana la Solomon,catre carele, dupa cum si Sf. Scriptura aminteste, clicel, a mers spre al vizita imperAtesa for numita Sabba.Dupa istoricl Greci, Ptolemeu Everghet a cucerit Carafor si orasul de capetenie, fOrte in flore, numit Ave-suma (Avesumul de asta-cli). Despre dominatiuneai influenta greca, se \red pana asta-cli urme in acesta

precum resulta din istorisirile descrierile a-prOpe a tutulor exploratorilor si vizitatorilor acesteltett Ceea ce probeza ca dominatiunea Ptolemeilor Siinfluenta greca a durat mult timp. Acesta influentas'a continuat si in timpurile card Abisinienil au ince-put a crede in Christos. In timpurile lul lustinian, maiales, influenta greca legaturile Abisiniei cu Con-stantinopolul erat din cele mai cordiale. ImperatesaTeodora, este stiut, ca a lucrat fOrte mult pentru in-tarirea prosOerarea Crestinismului in Abisinia. Iardupa aceea, pana in cliva de asta-cli, cu tote incer-carile bisericel Romane, legaturile Abisiniei cu bise-rica orientala cu cultura greca au fost din celemai stranse prietenesti».

Asupra acestel biserici Abisiniene ca asupra tu-tulor crestinilor indigeni al Siriei, Palestine) Egip-tului, biserica Rusk in timpurile din urma, si in

§i

§i

§i

§i

§i

sisi

www.dacoromanica.ro

550 BISERICA ABISINIEI

deosebi in clilele nOstre, a inceput a arata o deosebitaIubire, purtandu-le in acela§ timp tot interesul §i

ocupandu-se de sOrta §i mersul lor. Chiar diplomatiaRusa se ocupa cu multa ingrijire de mersul bisericiloracestor cre§tini §i sOrta lor. Pretutindeni le vine inajutor in tote chipurile, §i trece de protectorea lor inOrient chiar §i fates de cre§tinii ortodoxi de nationa-litate greca, cand cre§tiniI indigenT as Siriei, Pales-tinel §i Egiptului apartin bisericei Ortodoxe.

Sunt aprope 5o de ani de cand biserica Rusa §idiplomatia el §l-au indreptat in deosebi privirile asu-pra bisericei Abisiniane. Acum trei-cleci de ani cre§-tiniI Copti Abisinieni, precum se §tie, ail cedat Ru-§ilor marea lor monastire din Ierusalim Derek- Sultansituates in partea despre resarit a Sfintulul Mormint.Gracie dar acestei deosebite atentiuni a Rusiel §i a bi-sericei sale care biserica Abisiniana, se explica pentruce Seful eclesiastic al bisericel abisiniene, atat in Pa-lestina cat §i in Rusia, Constantinopol §i pretutin-deni, a calatorit si calatore§te sub protectiunea Ru-siei acordandui-se. din partea acestel marl puteri cre§-tine, onoruri distinse.

Asupra ultimel sale calatoriI in Constantinopol,unde, precum am aratat, a fost primit §i condus pre-tutindeni de inaltii demnitarl al Ambasadel Ruse, pre-cum §i asupra visitel pe care a facut'o mitropolitulAbisiniel Sanctitatei sale patriarchului ecumenic Ioa-chim al III-lea, revista Patriarchies din Constantinopol'Exxl-rIcriaaTtxtil 'A.AteEta scrie urmatOrele :

«Martia trecuta 23 Iulie, sosind in ora§ul nostru

www.dacoromanica.ro

BISERICA ABISINIEI 551

Mitropolitul Abisiniet, Matheiu, a doua cli Mercuri,a visitat pre Sanctitatea Sa Patriarchul ecumenicIoakim al III. Abunal) al Abisiniei era insotit de ar-chidiatonul sett Blataula, de casierul sea Iosif, de in-terpretul sea arab Anton Naghil si de alte cinci per-sone. Mitropolitul Mathei se bucura de mare favOreis curtea Imperatului Menilic al Abisiniel, cad el este

cela ce l'a incoronat.Ierarchul Abisinian venind cu suita sa spre a vi-

sita pre Sanctitatea Sa Patriarchul Ecumenic a fostinsotit si de dos interpreti at Ambasadei Ruse dinConstantinopol, D-nii Maicof Gramatopol. El afost intampinat in afara de portile patriarchiel dePreotii Dinconii bisericei patriarchale, precum si deaproclit si de sergentit patriarchiel; iar in curtea Bi-sericel asteptaii prea cuviosiile lor: Marele protosin-ghel si marele archidiacon, cart au condus pe PreaSantia Sa la Inalta Sa Sanctitate Patriarchul, care aprimit pe destinsul Ospete in Sala cea mare de pri-mire a patriarchiel.

Dupa obicinuita salutare fratesca cea intru Christos,Inalta Sa Sanctitate Patriarchul, a urat archiepisco-pului abisinian « Buna venire » . In convorbirea ce. auavut loc intre cel dout ierarchi, ca interpret a servit,interpretul arab al Metropolitului Mathei. Acesta tra-ducea din limba araba in limba francesa cuvinteleAbunului Abisinian, iar din limba francesa in ceagreca, traducerea o facea marele protosinghel al

1) Abuna este envint arab si ins6ma, tats, plirinte. Deal Abunaal Abisiniel este Tata] sail Parintele bisericel Abisiniei

si

si

si

www.dacoromanica.ro

552 BISERICA ABISINIRI

Patriarchies, Calinic. Convorbirea celor douT ierarchIinsa, ast-fel condusa, fiind dificila a fost chemat sprea servi ca interpret unul dintre functionariT patriarchies,Domnul Pavel Keperi, care a tradus d'o data din limbaaraba in cea greca si vice-versa cuvintele celor dosinaltI prelati.

Inalta Sa Sanctitate a intrebat pre seful BisericeiAbisiniene despre calatoria i ederea sa in Rusia,despfe care a respuns ca a remas forte multamit siincantat. Asemenea despre sederea sa in Ierusalim,unde a facut Pastele. L'a intrebat despre crestingabisinieni din Ierusalim, despre Biserica AbisinieT ingenere, despre starea si prosperitatea eI. Despre cre-sting greci din Abisinia si modul petrecerei lor. InaltaSa Sanctitate Patriarchul a spus in urma AbunuluIAbisinian, ca in timpul sederel sale la Santul muntede multe on II venise dorinta d'a visita Biserica cre-stina din Abisinia, si cat regreta ca.' nu a putut sa's1indeplinesca acesta dorinta a sa. lerarchul Abisiniana respuns Sanctitate) Sale ca venirea $efulu1 Bise-ricei Ortodoxe in Abisinia ar fi facut mare bucurieAbisinienilor, cars l'ar fi serbatorit; dar Bata ca acumel, s'a invrednicit sal vada si sa depuna umilelesalutari fratesti ale sale si ale pop orulul catre $efulOrtodoxiei. In urma Sanctitatea Sa Patriarchul a* ru-gat pe Ierarchul AbisinieT, ca, intorcendu-se in patriaSa, sä arate poporuluT set bine-cuyintarile sale pa-rintestI si sä salute din parte-I pre majestatea sa im-peratul Menelic al Abisiniel. Sa arate tuturor binecuvintarile sale parintesti.

www.dacoromanica.ro

BISERICA ABISINIEI 553

Terminandu-se receptiunea, Abunul Abisiniei a ex-primat multamirile sale Sanctitatei Sale Patriarchuluipentru caldurOsa primire §i pentru onorurile ce i s'atifacut. In urma a fost condus de marele protosinghel§i de Diaconii patriarchiel in biserica patriarchala, *iintrand in santul altar, dupa ce a sarutat santa masaa visitat cu deamanuntul t6te sfintele mdOe §i totce este demn de veclut in templul patriarchal. Apoistand inaintea u§ilor imperatqti '§i" a facut rugaciu-nea sa §i a pronuntat « Tatal nostru, in limba araba,dupa care a edit din biserica bine-cuvintand poporul,care venise in mare num& spre a'l vedea i saluta.La e§irea din biserica a fost condus de marele pro-tosinghel §i de clerul patriarchicesc pana la trasurace'l a§tepta in afara de curtea patriarchies.

Adoua cli Sanctitatea Sa Patriarchul a respuns lavisita ierarchului Abisinian trimitend pe marele pro-tosinghel al patriarchies, Callinic la Bathireatia, re§e-dinta Abunului, spre a'l saluta in numele seti, insemn de intorcerea visitei. Trimisul patriarchal erainsotit de primul secretar al Santului Sinod, DomnulGhenadie i de Directorul primului biuroti patriarchalD-nul I. Tantali, cars au adus cu acesta ocasiuneierarchului abisinian o prea frum6sa icona cu chipulMantuitorului, lucrat in sidef cu multa arta §i cuchenarurile aurite. IcOna era pusa intr'o frum6sa cutiede catifea. Sanctitctea Sa Patriarchul trimite prinAbunul Abisiniel acesta kola Majestatei Sale Me-nelic, Imperatul Abisiniei, in semn de lubire §i cubine-cuvintari archiere§ti » .

www.dacoromanica.ro

554 BISERICA ABISINJEI

Ast-fel descrie ziarul patriarchal visita AbunuluiAbisiniel la Santitatea Sa Patriarchul ecumenic.

Tot asupra acestei visite a ierarchului Abisinei ocorespondents din Constantinopol publicata in gazetade Frankfurt, scrie urmatOrele sub titlul: diplomatiaRuses ci Abisinia.Visita ArhieAiscofiului Abisinietla Patriarchul ecumenic:

c Prea Santitul Mathei, arhiepiscopul sail Abunul A-bisiniei a sosit aci in Constantinopol venind din Pe-tersburg, unde a inmanat Tarulul o epistola din parteaimperatului Menelic al Abisinei. Diplomatia ruses l'aluat §i aci sub protectiunea sa. Atat el cat §i nume-rosa sa suita at" fost gasduiti in unul din palaturilede vara ale Ambasadel Ruse dupa Bosfor. S'ai." pusla dispositiunea sa §i a suites sale multime de inter-prep §i un mic vapora§ care sa-1 serve la excursiu-nele ce va face la Pera §i Stambul.

Prea Santitul Mathei va fi condus sub protectiunearuses i in visita ce o va face Sanctitatei Sale Patri-archului ecumenic i se crede ca el nu va visita prenici unul dintre §efii ecclesiastics d'aci al' altor bisericl.

In audienta sa pe care a avut'o ierl la Patriarchul,a avut loc i ore cars mid accidente. Ast-fel Prea Sf.Mathei pe langa rasa de cleric porta §i doue sabii, casimbol al luptei. Sanctitatea sa Patriarchul a refusata'l primi incins cu ele i pentru acesta sabiele sale, insala de receptiune erati purtate de doul din suita sa.Iar la rugacIunea ce s'a facut in biserica in °nen-easa, lerarchul Abisiniei, spre mirarea tutulor, a refusata seruta icOna Maki Domnulul.

www.dacoromanica.ro

BISERICA ABISINIE1 555i

Diplomatia rush. lucreza de mult pentru supunereabisericil abisiniene; Tar acum intrebuinteza intru acestscop propaganda sa cea atot puternica din Orient siPalestina. Numirea lul Lisin, ca ambasador pe langacurtea Abisiniand arata scopurile Rusiei cand se stieispravile acestuTa pe cand era consul in Siria si Ieru-salim,

Pana acum treT-c,lecT de anI Abisinienii aveati inIerusalim o mare monastire, numita Dere,s-Sultan, i

situata in partea despre resarit a Sf. Mormint. Asta-cliacesta mare si frumbsa monastire este cedata rusilor.Abisinienii vor sa alba acum alta monastire in Ieru-salim, si de sigur ca vor obtine acesta dela Sultanulprin ajutorul si concursul Rusiei, insa acesta va marisi mai mult infhlenta rush. in Palestina prin Abisini-eni, carT vor fi la dispositiunea protectorilor lor, intot d'auna ».

Tata aprecierile corespondentel din Constantinopolasupra visitel Archiepiscopulul Abisinian la Patriar-chul ecumenic si asupra venires sale la Constanti-nopol.

Viitorul va arata daca temerile ortodoxilor grecTdin Constantinopol si din intregul Orient sunt sail nufondate.

D.

www.dacoromanica.ro

Documentul de fundatiune a Sf. 1/1-r1 Cernica.

4 Cu mila Jul Dumnezett, Eii. loan Radu Voevod si Domn,preste tot pAmintul Ungro-Vlahiel, Fill al reposatulul MihneaVoevod, nepot de sora al batranulul si slavituluI AlexandruVoevod.

Dail Domnia Mea acesta Invoire a Dom. nieI Mele, SfintelDumnezeestel Monastirl, ce se zice din gradistea Florestilor,si unde este hramul Sftntulul Ierarh Nicolae, facetorul deminuni de la Mira Lichiel, Ieromonahilor fratiilor cel ce lo-cuesc in Sfintul Locas acesta, (pentru ca, se le fie for Mo-nastire).

itli pentru ce. dais Sfintel Monastirl satul FlorestiI dinColentina, de peste tot hotaru si cu totI vecinil, si cu totvenitul, din hotar pAnA hotar.

Pentru ce.. acest sat carele maI sus am numit, a fost alui Nidelcil Postelnicul $i a fratelul sell Stroe, fecloril lulcApitan Radu Postelnicu, de mostenire, numal jumAtate dinsat. Lear, ceasta-lalta jumatate din sat, a fost a lul DrAghiclSpatarul si frail lul Nan si Harizan, fecloril lul Oprisiorlogotet de mostenire. Rote aceste s'au petrecut in lilele lulRadu Voevod §erban.

Cinstitul Dregator al D-niei Mele, jupan Cernica mareledvornik, a rescumpArat atunci jumatate din sat, de la susnumitil Nidelcil si fratele sett Stroe, cu pret de 32,000 as-pri. lar In zilele Mele si in timpul cinstitulul cArmuitoridDom. Mele. Jupan Cernica Marele dvornic, a cumparat ia-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENT DE FUNDATIDNE 557

rasil cea-lalta jumktate din sat; de la Draghicl Spatariul side la fratil lul Nan si Harizan postelnicil, cu pre de 12,000aspri gata: Pentru ca le-a fost de mosteuire. Hotarele sa-tului si semnele sä se stie unde ail fost: Nainte vremerad stapanit si alp Boer' batrtni si mostenitorl, cu Vote za-gazurile de mori si cu Helisteile lor, de peste tOte Hotarelein lung pe apele Paserea, prin Colentina pank in Ubilesti,la mOra lui Radul marele postelnic Encinlor si a lul Ra-dul Postelnicu Spatarii, si peril la (pireul) Grecu-Stearpu;In Lung Hotarele Tanganului, pana la hotariul Florestil demijloc. Si Iarasi se fie Sfintel Monastire cea mai sus zisaOcina Obilestil; Partea lui Nidelcu si a fratelui sell StroePostelnicu; cu totul si preste tote hotarele.

Pentru ca a cumperat'o acesta ocina Mostenirea cea maisus zisa, de la cinstitul si Dregatorul D-nei Me le, precumam zis mai sus, de la Nidelcu si de la fratele sell StroePostelnicu, cu pret de 6,000 aspri gata. si ear pentru unlocti de arena cu 2,000 aspri, si ear de la nepotil lul MileNan si Strian, a cumparat dregatoriul ce mai sus am zispartea lor Wa de pretutindenea cu -pretul de 7,000 asprigata. Inca in zilele reposatulul... (ne discifrabil).

Si Iarasu sa fie Sfintel Monastirl, danie, In cuprinsuldintre Popa S6re, din prejurul satului Branesti. si cu tothotarul si preste tot cuprinsul; pentru ca acest sat de maisus clis a fost cumparat asemenea, si aceste a fost tilde-plinite in zilele Lul Stefan Voevod. El all v6ndut tOte a-ceste ocine de- bunk voia lor, cinstitulul Dregator DomnielMele cele sus mentionate cu pretul de 27,000 aspri gatade argint. Si semnele sa se stie a acestori sate. In lungimedin matca riulul Paserea, pana, la drumul Pitestilor; si Inlargime din hotarul Crasanilor de valea pank la hotarulGorni Branestl.

Si earas sa fie Sfintel Monastirl satul Lamatestl, cu tothotarul. Pentru ea acest sat, ce am numit mai sus, a fosta lui jupan Danciulof marele dvornik din Popesti, de mos-tenire. Carele a fost dat acest sat de zestre surorel lul ju-panesa Neacsa a lui Badea din Floresti, si nepotilor si ur-masilor lor din Buclumeni. Asemene a cumparat, iar Dre-gatoriul Domniel Mele, acest mai sus clis sat de la acestBoer peste tot cu pretul de 12,000 aspri gata. In zilele Lut

www.dacoromanica.ro

558 DOCUMENT DE FUNDAT1UNE

Radul Voevod erban. In timpul tend este venit dregatoriulDomniel Me le, s'ail intarit aceste de catre marele Dvorniksi hotarele satelor sa se stie, in lung de la matca Dambo-vitel, plena la hotarul curtel; si in latime: de la hotarul desusa Platarestilor, peril la hotarul Danciulov din Doicestilde jos.

learasi sa fie a Sfintei Monastirl curtea Popestl, moste-nirea lui Dancio. Partea lul Dragomir este deosebita dintOte. Pentru ca acesta mostenire care am numit'o mai sus,ea a fost pentru partea jupanitei (nevestel) lul Neacsu sailjupanitel curtil lul Danciu. Dupa mOrtea tor, acesta mos-tenire remasa copiilor si nepotilor lul Dragomir. Dup6 aceeaDragomir a vendut'o, acesta mostenire, despre care am vor-bit mai sus, cu hrisOve prin divanul numit pe prep de5,000 aspri gata, in (Pete lui Radul Voevod *erban. Precum zagazurl pentru moil si cu tot hotarul.

Pentru ca tOte aceste sate si mostenirt, ce am cis matsus, Mote stint cumparate de catre cinstitul dregator a Dom-niel Mele, Jupah Cernica ce a fost mare- Dvornik. El in-&1st a dat si intarit acesta, cu alcatuirea satelor si danieaSfintel Monastire, acele care s'ail zis mai sus. Pentru casa fie lul sere pomenire ca ctitor. Dupa aceste, lar sa sestie, cum a alcatuit si a miluit Jupan Cernica DregatorulD-niel Mele. learast a dat Sf. Monastirl partea din Ocna 0-taninis a trea parte din bolovanil de sare. Precum si dela Varna si de preste tot venitul partea a trea. Asemenesa fie ..si din elistete salatuilor din Nacuresci, earns a treaparte de peste tot venitul.

Iearas sa fie St. Monastirl Ore-care vii din partea Bucu-rescilor, sail viile lul popa Neagolov Cliserul bite, preste totce se va aduna, tOte de pretutindene cate se vor aduna.Pentru ca acesta vie erea cazuta. in chezasie nepotulul lulpopa. Dobre, care asemene taste cumparata de catre JapanCernica Dvornik si jupartesa la!, Cheajna, acesta vie ce amzis mat sus a fost °cling, a tut popa Dobre cps Elina si defiica tut Tiha pentru 3,000 aspri gata. i earns O. fie Sf.Monastirl Ore-cari vie din partea Bacurestilor, sail viea lulPopa Stan, care taste cumparata de Japan' Cernica Dvornic,acesta vie de la popa Stan si de la fii lui nainte pepreti de 30,000 aspri gata. Iearas sa fie Sf. Monastirl Ore-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENT DE FUNDATIUNE 569

care vii, viea lul Dragan, care laste WA cu tot ce laste inprejmuire el, de Ore ce este cumparata de catre JupanCernica si jupanesa lui Chejna de la Dragan cu preti de2,000 aspri gata. larasi sa. fie Sf. Monastirl viea lul Ivandin tinutu Bucuresci, de Ore ce aceasta vie Taste cumperatade catre Jupan Cernica Dvornic si cu jupanesa lul, Chejna,de la loan cu pret de 1,000 aspri gata, carele all fost deInuit cumperate, in timpul Domniel Domnului Radul Voe-vod erban. TOte aceste le-am hArazit Sf. Monastirl pentruamea pomenire si pentru parintiI mel pentru ca sa fie sprepomenire si credinta.

Pentru acOsta &Si Domnie Mea Sfintel si DumnezeesteiMonastirl, si Ieromonahilor si fratilor care lAcuesc in sfin-tul acest Locas. Pentru ca sl le fie !or, tote aceste sateocine vii ce am numit mal sus, in lung si in lat in a forstapinire in veci (de ohob) a Dumnezeestilor Monahi sprehrana si imbracaminte. Tear ctitorilor cei sus numiti vecnica.pomenire. De nimine sA nu fie clintite aceste aseclaminte.Ieata. si Martoril cinstitulul Dregator a Domniel Mele, ju-pan JupAn Crastiu marele dvornik etc. etc., si ea Ne-goea Logofet am scris in mijlocul zisulul Divan.

7100. In °rap' numit Tirgovigte.

C. E.

.......

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA.

I.

0 noud vield.

E un adever recunoscut de toil fruntasii teril nos-tre, ca poporul rural formeza temelia neamulul nostrusi a terii si ca viitorul nostru atkna de la starea,de la puterea de vieta a acestul popor. Voim ca taranOstra sä alba viitor; voim ca neamul nostru sa tra-Tasca in tote vremurile viitore; atunci suntem datorlsa intrebuinOm tote mijlocele ca acest popor ruralsa fie sanatos la trup si la minte, sa fie conscientde rostul WI pe pamintul, pe care '1 locuesce. Nuse cuvine, ca un singur om din neamul nostru sätraiasca fail rost, sa duca o vieta prapadital Ne adat Dumnecleti o tail frumOsa si manOsa cum tarse gasesc in lume si avem o datorie sfinta ca sapretuim in de ajuns acest bogat dar. Mosii si stre-mosil nostri sl-ail facut datoria fata de ea. Cu sciinIa

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 561

for de pe vremuri, cu mijlOce restranse, insa cu inimafor cea bogata in sentimente de dragostea de Dum-necleit, de tara si de neain an apdrat-o si ail pas-trat-o contra numerosilor dusmani. Ce s'ar fi intam-plat Ore, dacd n'ar fi fost insufletiti de asemeneasentimente in urma invasiunilor barbare si in deosebifata de fanatismul turcesc ? Numai singur Dumneqeilscie !

Trebue insa cunoscut un lucru. De aid inainteluptele vor fi mai crancene si mai durerose pentrucel invins, fiind ca timpul in care traim e de asa fel,fiind ca civilisatiunea e de asa fell Omul sanatos,mai luminat la minte, mai tare la suflet, mai cunos-cetor al vietii pOte sa traiasca mai bine, pOte sa iesebiruitor in lupta pentru vieta. Avem exemple con-vingetOre si din vieta animalelor si din vieta Orne-nilor 1 Cum a Putut Ore sa se mentina pang asta-clipoporul evret ?... E un exemplu in istoria omenirei,care trebue studiat cu cea mai mare bagare de somade tOte poporele, de toti care se interesezd de viitorulunui neam !

Poporul roman inconjurat de popOre streine deneamul si limba lui are de dus in viitor o lupta maigrea de existenta. Dacd 'I vom imbogati insa minteacu cunoscinti folositOre si inima cu sentimente inaltesi patriotice, atunci putem fi siguri, ca va iesi bi-ruitor din on -ce lupta, Ca va exista pentru tot-d'a-una ca neam si Ca-0 va pastra frumOsa si manosalui Cara. Va avea acesta tarn dupa disa poetului chiarun viitor de aur!

Biserica Ortodoxt Romanit 6

www.dacoromanica.ro

562 CRONICA BISERICESCA

Cum stam insA not cu marea majoritate a popo-rului nostru, cu poporul rural ? E el destul de pre-gatit, ca sa WA trai in liniste si bine, far,A grija dedusman si de greutatile viitorului ? Trebue sä mar-turisim sincer si cu durere in acelasl timp, ca aremulte nevol, ca sufera de multe neajunsuri. Nu epregatit destul, daca nu aprope -de loc pentru luptavietiI. Orl-ce strein pOte trai mai usor in acesta Orade cat el. Vrea cine-va exemple ?.... Cred CA nu enevoe. De aceea avem o mare datorie, ca sa cautamcu to sa-I luminam mintea si sa-i insufletim inimapentru tot ce e bun, folositor si frumos. SA-1 chemamla adeverata vieta, la o noua vieta, cad in mare ma-joritate lancezesce. SA lucram cu inima si fail ragaz,cad alt-fel vom fi respuncletori fard de amintireamosilor si a stremosilor nostri, fats de inalta nostrachemare sfinta, fata de urmasii nostri I

P. S. Pimen, Episcopul Dunarel-de-Jos a trimisP. C. Protoierei din Eparhia P. S. Sale urmatoreaCirculars plina de vederi Matte §i de o adeveratdingrifire fiatrioticd.E o chemare la munca sanatosasi romanesca. Citesc-o totl cu aceiasi multamire su-fletesca cu care am citit-o eu si inspira-se in lucra-rea. lorl

Ian acesta Circulars :

Prea Cucernice Parinte,Intre multele datorii pe care le are preotul de enorie i

pOte cea mai de dpetenie, este aceea d'a se ingriji de lu-minarea tineretulul chiar din pruncia sa. De la implinireacu sfintenie a acestei datori1, depinde starea de inaintare

www.dacoromanica.ro

CRONICA BismictscA 563

a unul popor si pregatirea viitorilor cetatent ca bunt cres-tinl si bunt patriott.

Biserica nOstra din inceput a lost patrunsa de acest a-dever. In Linda ei mosil si stremosil nostri ail invetat aciti si scrie.

Istoria nepartinitOre a neamului nostru recunOsce, cu uncuvint, ca ea a fost obarsia culturei nOstre nationale.

Cu timpul apoi si dupa trecere nevoilor grele, cart s'ailstrecurat peste acesta tall, §i de cart nict Biserica n'a fostscutita, Statul treptat, treptat, a infiintat scolt nationale printote comunele, asa ca asta op asemenea scoll, se gasesc panasi In cele mat departate catune ale terei.

Tendin!a tuturor barbatilor marl at neamului nostru, afost d'a lumina poporul. pregatindu-I in a respunde satis-facetor cerintelor multiple ale timpulut.

In acest scop, s'aii format invetatori, s'ail ridicat loca-lurl de scOla si s'afi pregatit metode de Invetamint cum-panite si usOre. Mult s'au ostenit Omenil scOlel si multeail lost si sunt sacrificiile pe cart le face statul, pentru calumina sa lea locul intunericulul si pentru ca sa se asigureast-fel temelia monumentulul neperitor al Patriel Totusl, Incata acestor marl sacrificit pe cart le face statul, se pareca poporul in majoritate si mat ales cel de la sate, ar finepasator, si'ml sprijinesc acesta afirmatiune pe faptul, caasta-di prin unele comune rurale scOla nu este frequentatade cat cel mutt de 400/0 din copil in etatea reglementarapentru scOla.

Din acesta reese pe de o parte, ca viit6rea generatiunea populatiund rurale va remane Inca in ignoranta; tar pede alta, ca sacrificiile pe cart le face statul in acesta pri-vinta, nu se resplatesce precum se cuvine.

In trecut greutatile erau mai putine, se train mat usorsi nu era nevoe de atatea cunostinte, pe cand all, candconditiunile de train au luat o schimbare atat de mare,chiar plugarulul nu'l va folosi lucrul sell, data nu va scie,cel putin, sa scrie si sa, citesca.

Cestiunea acesta a luminarel poporului prin sc61a findimportanta in vieta until popor cu aspiratiunt temelnice pen-tru viitorul sell, a preocupat si preocupa pe tot.' barbatilnostri lubitort de neam si bunt patrioti.

www.dacoromanica.ro

564 CRONICA BISERICESCA

Personal m'am gandit la acesta insemnata parte prin carese cimenteza intregul nostru organism social si am gasitca nimeni in afara de preot, nu pOte mal bine ca sa in-demne si sa hotarasca pe saten in a's1 da copiii la scOla.

M'am -gandit la sacrificiile marl pe cad Statul le face pen-tru luminarea tineretului.

M'am gandit la preot si la rolul important pe care f1 areca sfatuitor si parinte al poporului, si am gasit ca pe acestogor de munca, preotul are partea sa, de la implinirea ca-reia se pOte constata, data este vrednic de numele ce Odasi consciti de misiunea preotesca.

Acestor preocuparI a mele, in ce privesce luminarea ce-lul din urma fill al acestei bine-cuvintate terl si acestel do-rinte manifestate in tot-deauna de mine, pentru o spornicasi mat vedita silinta a clerului catre binele si fericirea po-porului incredintat pastoriei sale prin munca activa si binecumpanita, se datoresce indreptarea acestui parintesc in-demn catre prea cucernicia vOstra.

Numele cel bun si chiar fericirea unei familil, mal tot-deauna se judeca dupa copiii din sinul seu si dupa apli-catiunea for catre bine si frumos; el, fiind vitorul, pastratorilnumelui onorabil al parintilor si tinta catre care privirilefor se indrepta.

Asa se socotesce lucrul in familie, asa trebue a fi soco-tit in societate si tot asa in familia cea mare, in neamulnostru romanesc.

Copiii sunt viitorul popor de maine, sunt darul cel maipreps pe care Dumnecieii l'a dat Romanies, scumpa nOstraPatrie, sunt tesaur de mare bogatie.

Catre dinsil dar sa ne IntOrcem privirile si cu sirguintasa lucram la pregatirea for pentru viitorul Orel nOstre.

In acest stop, ye invit prea cucernice parinte, ca sa a-ducetl la cunostinta tuturor preotilor din acel judet, acestindemn al med si cu tot dinadinsul sa le punetl in vederedatoria la care misiunea preot6sca is obliga de a lucra laluminarea tineretulul.

Cu prilejul acesta, trebue sa cum5sca preotul, ca pa-deci dar flit set spirituall, sunt cel dintal earl pot sa

hotarasca si sa. desvolte in copiii for placerea de a invetasa citesca si sa scrie.

rintil,

www.dacoromanica.ro

CRUNICA BISERICESCA 565

Aceea ce le spun el si mal ales aceea ce fac el, suntdreptarul si calauza, care pe nesimtite tndrepteza pail co-pilulut catre bine, sail catre red. Copilul nefiind destul deformat, face aceea ce vede ca fac parintil lui, sail cele-l'altepersOne cu cart el traesce.

Prin urmare, preotul este dator a arata pastoritilor se1folosul cel mare pe care 'I vor aduce copiil familiel si nea-mulul din care fac parte, cand vor. fi bine educatl si tri-misl la invetatura.

Intimplarile vietel din tote dilele, cuprind atatea lapte,pe carl, preotul pate usor sa le. folosesca in Indemnurilesale catre parinti si sa-I hotarasca ast-fel ca sa's1 dea co-piil la Scala.

SA le arate cat de usara este vieta si cat de inleSnit esteomul cand pate ca WO faca o corespondents a sa parti-culars si cat de folosit este el cand citesce carp cari-1 pri-vesc in ocupatiunea sa si cand respunde personal la afa-cerile sale.

SA staruiasca dar preotul, ca toll parintii din parochieWO trimita copiil la scala si sa nu inceteze grijea de dinsilnici dupa terminarea cursulul primar.

Pe aceea dintre locuitorl care dispun de Ore-care averesi al caror copil sunt silitorl si desteptl, sa-I sfatulasca ase ingriji si mal departe de luminarea fiilor lor, ducendu-1in scoll si ateliere unde pot inveta diterite mestesuguri,atat de molt simtite prin satele nastre.

Cat de inlesnit ar putea fi poporul, cand la sate, In mijlocul set ar psi un bun lemnar care sa le faca carele,trasurile si alte unelte casnice, un fierar care sa le lucrezediferitele obiecte necesare muncel campulul, un tinichighlcare sa le faca, vasele pentru gospodarie si care sa le in-velesca casele, un cismar care sa le lucreze Incaltaminteasi alt] mestesugarl de alte lucrurl. Si cat de fericita ar fiCara nastra, and top satenii pregatitl prin scold, ar sci casa injghebeze o mica gradina de zarzavat imprejurul easel,-sa altotasca porn], sa cultive stuparitul, WO cresca curatsi cu ingrijire vitele de munca si WO faca singurl conta-bilitatea easel, spre a sci cat a incasat din produsul mun-cel sale Intr'un an si cat a cheltuit.

Si cat de mare folos ar aduce apol terel copilele sate-

www.dacoromanica.ro

566 CBONJCA B1SERICESCA

nilor nostril, cand urmand pildelor date de femeia romansdin trecut, ar tese panza, ar cultiva gandacil de matase siar lucra cu drag la tote trebuintele cases.

Aceste ocupatiuni casnice vor forma bogatia 'Astra na-tionala si prin cautarea si practicarea for se va desteptapoporul si 'sl va usura vieta si tralul, fail a mai avea ne-voie de streini, cart cu aceste mestesuguri yin si se imbo-gatesc in tara nOstrA.

In trecut, a fost un pecat mare pe not si urmarile salesuet durerOse si adi. Multi Went cu dare de mana 'sl-aildat copiil la scOla in oras, dupa ce ail terminat scOla lasat si acolo unit s'ail distins si ail devenit folositori Orel,dar altil ate marit numerul cel mare al functionarilor, carss'ail gramadit in administratiunile statului, remanend inurma pe drumurl, fara ca vieta for sa le fie ticnita si faraca sa WA aduce vr'un folos parintilor si statului in caretrebula ca sa remaie.

Cat este de simtit re'u1 acesta si cat de mull ar trebuisa ne Ingrijiasca pe not, se vede si de acolo, ca in satelem5stre rar pe unde se gasesce cate un mestesugar si acestaeste strein. Iata dar unul din multele motive pentru cartte'ranul nostru mai tot-d'auna este serac.

El nu scie sa citesca si sa scrie, nu cunbste nicl o me-serie, cel mai mic lucre pentru gospodarie, ca si alimen-tele le cumpera adesea pe datorie si cand se destepta, n'arenimic.

Starea acesta este trista pentru poporul nostru si cu totiltrebue ca sa lucrAm la imbunatatirea sa.

SA desteptam In popor dragostea pentru lumina., care sedobandesce prin sc011 si sa-1 indreptam pasil catre mese-ril; singurele cars pot sa aduca bogatie in casa 0 ranuluIsi sa facia fericita acesta Ora.

In biserica prin predica si In parochie prin sfaturl inte-Iepte, preotul are datoria dar de a lucra cu zel pentru lu-minarea tineretului si pentru determinarea lul ca O. imbra-tiseze cu drag un mestesug.

Activitatea tuturor preotilor in acesta privinta se va a-precia dupa numerul copiilor sciutori sail nesciutorl de cartesi al adultilor aplicati la meseril din parochia ce as sprepastorire.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 567

Pentru implinirea acestei datoril cu mai multa reusita,preotil ar trebui ca sa pornesca de indata la lucru, intrucat acum ne gasim In ajunul inceperei anulul scolar si decidar, in timpul eel mai potrivit de munca.

Prin acesta activitate a preotului se va inlesni positiu-nea invetatorulul si se vor strtnge tot mai mult legaturileprieteniel dintre dinsul si parintele duhovnicesc al popo-rulul.

Prin urmare, prea cucernicia vOstra, yeti starui impreunacu to'l preotil din acel judet, ca indemnul mai sa devieun fapt implinit si yeti lucra asa ca tot romlnul sa scie omeserie, dupa ce a invetat sa scrie si sa citesc. Ar fi chiarde dorit ca preotul cu insusi avutul set), set din contri-butiunile celor mai de capetenie locuitori si cu dare de mana,adunate prin staruinta si indemnul sett, sa ajute pe aceicopil de sat6n, cars ar avea vocatiude si ar voi sä inveteo meserie, dad ar fi Inwedicati la'acesta din lipsa de mij-16ce a parintilor lor. Acesta ar fi multamirea mea sufletescacea mai mare, si tam veclend pe preoti ca sunt patrunside sentimentul acestel sfinte datoril, le va fi recunoseetOre.

II.

Alta Circulaud a P. S. Pimen, Ej5iscoj5ul Dumb-el-de-Jos.

Prea Cucernice Pa rinte,

Mai multe persOne la un loc, pot savirsi fapte pe earluna singura nu pOte sa le faca. Acesta este un adever cu-noscut, care nu mai are nevoe de nicl o explicatie.

Mai mult chiar, sunt imprejurari in vieta cand prin sfatulsi ajutorul aprOpelul nostru, recapatam linistea perduta sidobandim taria prin care cu usurinta on -ce incercare ne-placuta se infrunta.

Cate necazuri si cOle suferinte nu yin asupra capululnostru si cat este de dulce mangaerea pe care ne-o da unfrate bine-voitor in asemenea momente grele.

Dar ce vom dice de greutatile ("Unice si de lipsa care mai

www.dacoromanica.ro

568 CRONICA BISRRICESCA

pretutindeni se resimte si acesta cu deosebire atunci, candcel ce sufere nu are catre cine sa-si indrepteze plangerea sa?

Statul, judetele si comunele au facut si fac atat cat leingadue mijlOcele, dar aceea ce fac ele, este prea putin fatscu nevoile multiple, earl se resimt apr6pe la fie-care pas,in cat privirea nu ne este scutita de a vedea pe Mote dru-murile multi lipsiti pana si de paine, cerend mils de latrecetori.

Top 6meniT, cad 'si-at dat sema despre gravitatea Ca-zului in sine, s'au gandit asupra acestor rele si neajunsurisi printr'o incordare vrednica de tOta lauda, at. dat o bunsdeslegare si acestel cestiuni.

S'ad ostenit cu dragoste pentru o causa sfinta si urmandpildei data de Mantuitorul lame!, care a predicat lubireadire aprOpele, ad facut aceea ce n'ab. putut sa faca auto-ritatile numite.

S'ab grupat la un loc si all infiintat asociatiuni, ca re-sultat al unei vieti religi6se morale si cu scop filantropicsi curat crestinesc.

Acestor grupari se datoresce infiintarea a multor spitalesi asilurl, precum si existenta diferitelor societati de bine-facere earl s'au infiintat in Cara nOstra, mai ales in timpuldin urma.

Intre aceste societati sunt unele cu un scop mai precisat,tinclend la mangaerea membrilor ce le compun to diferiteleimprejurari grele din vieta si la ajutarea veduvilor si aorfanilor, remasi in urma for in suferinta.

Faptul acesta, este asa de mull urmat to present, in catapr6pe ma! tot! Omenil de aceeasi profesie 'si-au societatealor, infiintata in vederea unui scop hotarit, cu privire, decele de mai multe or!, la ajutorul de care fie-care membraare nevoe. -

Prin aceste asociatiuni, dovedim ea suntem un popor ci-vilisat intru cat prin ele se implinesce una din cele maisfinte datoril patriotice, viindu-se prin actele caritabile cesavirsesc, in ajutorul Statulul si al comunelor, de cele maimulte ori impovarate cu alte nevol tot asa, de grele ca siacestea.

Este de mirare, ca clerul din acesta Eparchie, nu s'agandit Inca de malt la infiintarea unel atari societati, §i

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISFRICESCA 569

este cu atat mat mult de mirat, cu cat asemenea societatifiinteza deja prin alte parts ale leril.

Asta-di, tnfiintarea unel atari societati se impune, nu nu-mai din necesitate, ci si din datoria ce fie-care preot arede a tntretine legatura dragostei printre fratt.

0 societate a clerului, privita sub t6te rap6rtele sale, estedar bine venita si infiintarea el grabnic se impune si inpartite acestea. .

La societate, preotii au ocasiunea bine venita de a legaprietenie reciproca si de a se lumina unit pe altit asupradiferitelor cerinti ale carieril preotesci. Iar din fon,lul adu-nat prin cotisatii, mise si donatiuni, membril .se vor ajutain nevoile for prin imprumuturi, platind In schimb o micadobanda pentru sporirea fondului societati.

Acestea foliose, bine Inteles, sunt pe al doilea plan, fatscu folosul cel mare pe care o societate a clerului "1 aducepreoteselor veduve si copiilor orfani, remasi pe urma pre-otilor decedati.

Cate lacrimi, ate necazuri si Cate suferinte nu indurdaceste fiinte nenorocite, remase adesea pribegind si M.I.6,nici un sprijin in acesta mare a lumii, care invelue cuvalurile ei pe multi obijduiti at sOrtel.

Grea este o asemenea stare pentru familia parintelui su-fletesc at poporulul si sunt bine incredintat, a multi in locsa compatimesca pe cel suferindt, necinstesc memoria pre-otului, care nu s'a ingrijit de sOrta a for set.

Ce mangdere si ce mild mai p6te astepta preotul dar,pentru ajutarea veduvelor si a, orfanilor rernasi dupa sine?

i tine altul se pOte interesa mai mult de cele ale saleca dtnsul? Statul, judetul si comunele au atatea indatoriripentru ajutarea atator nenorociti, in cat le-ar fi cu gred ase interesa in mod deosebit si de sOrta acestora.

Prin urmare, preotului i se impune datoria de a se gdndiserios asupra acestel start de lucruri si a se grabi pentruinfiintarea unel societati a clerului.

0 ast-fel de societate este fruct at lubirit crestine direcare preotul se cuvine ca sh OM o deosebita sirguinta, fiindo parte importanta a chemarii preotesci si impunendu-sedin t6te punctele de privire mai ales In timpul de fail.

Pentru aceste motive, ye invit, a ye sili ca sa. respan-

www.dacoromanica.ro

570 CRONICA RISER CESCA

ditl cat mai mult acesta idee printre preotil din acel judet,ca ast-fel cu ocasiunea conferintelor preotesci sa se OMtrifiinta o atare societate a clerulul in acesta Eparchie cusediul sectiunel centrale intr'unul din cele patru orase ca-pitale de judet, pe care it va alege adunarea.

Cu cat numerul membrilor va fi mai mare, cu atat §iviitorul Societatil va fi mai bine asigurat si cu cat zeluldepus de prea cucernicia vOstra va fi mal pronuntat In di-rectiunea acesta, cu atat meritul prea cucerniciel v6stre vafi mai deosebit.

La lucru dar si Dumnecleti sa bine cuvinteze ostenelanOstra cu reusita deplina pentru Itiminarea si inlesnireapreotimel, cum si pentru ajutarea vecluvelor §i a orfanilorremasi in urma preotului care de cele mal multe on m6reserac

Conferinte Pastorale.

In unele judete au Inceput conferintele pastorale. insem-natatea for e de netagaduit. In asemenea conferinte sepot pune in discutiune chestiuni de on -ce natura pentrubinele bisericiT, pentru binele poporuIuT si al teril. Rapo-satul episcop de HO P. S. Silvestru a publicat acumcati-va anT In urma o voluminOsa lucrare, in care se afladiferite subiecte discutate si resolvate in conferinte pas-torale. P. C. preot C. Ionescu a publicat de asemeneape cand se afla ca protoiereil al jud. Dolj o broura pre-tiosa cu lucrarile7 produse in Conferintele pastorale. Dupasciinta nostra preotil din acest judet continua si acum cuo asemenea frumosa lucrare. P. S. Pimen, Episcopul Du-nareT-de-Jos a trimis o circulars P. C. ProtoiereT, prin carele arata Cu argumente temeinice insemnatatea acestor con-ferinte. Asemenea conferinte s'ai.I inaugurat si in jud. Ilfovsi publican-1 aid o dare de sema, ce ni s'a trimis. Ne bu-curam forte mult de acesta, caci munca intelectuala Malta

www.dacoromanica.ro

CRONICA BtSERICESCA 571

pe preot, '1 otelesce pentru indeplinirea sfintel sale che-marT. PreotiT cu conferintele pastorale §i invetatoriT cucercurile culturale vor produce o frumosa §i folositore miq-care in vieta satelor mistre.

Tata darea de sema despre inaugurarea acestor confe-rinte in jud. Ilfov:

In 4iva de 19 Maiii, anal 1902, in urma initiative% luata de PreaVenerabilul Protoierefi al judetului Ilfov, Economul Stavrofor ChiriacBidoiann a bine-envintarel data de Inalt Prea Sfintitn1 MitropolitPrimat al Ungro-Vlahiel qi Presedinte al Sfintului Sinod, D. D. IosifGheorghian; on un deosebit ceremonial s'a %cut inaugurarea conferin-telor pastorale ale preotilor din judetul Ilfov.

Intrunirea a avut ke in comma Pantelimon din plass. Dimbovita-31(04:tea, judetul Ilfov, uncle deja mai din nainte se hotarise de Pres-Venerabilnl Protoiereti de Ilfov en ordinal No. 997 pentru care bepreotil priimisera ordin a se adnna.

Intrunirea se fixase pentru ora 1 dup. amiaq.1.Cu tote astea, inert de pe la orele 12 4ina preotii incunosciintati ah

sosit in comuna Pantelimon intr'un nnmar destul de mare.Tot% agteptatt, in localul cicOle% din Pantelimon, sosirea qefulni bise-

riceso al judetulul Ilfov.La ora unu post-meridian sosesce Economal Alexandra PopescmCer-

Rica, Sub-protoiereul pia ge% Dimbovita, care anunta preotilor adnnat%as Venerabilul Protoieret ne fiind in Bucuresci, ci due in judet in ur-gent interes de servicit. i ca incredintare de. cele spuse art citire gitelegramel priimite, care suns ast-fel:

Preotulul Paroh, Pantelimon, pentru pregedintele conierintei.Regret ca irnplinirea altor datoril me impiedica la participarea

conferinfelor preofesci. Ganda] men intre conferenfiarl.Urez reafitii fil !elicit din iniinti inaugurarea conferinfelor preo-

fen!, combinate cu ale inviSptorilorluminatorif poporalula.Protoiered Bidoianu.

Ast-fel ca inaugurarea s'a facut de catre delegatul Rev. Sale, Ecoinomul Al. Popescu-Cernica.

Priimita odata acOsta veste, la orele 11/2 preotil sositY, insotit% qi detot% Plait Invetator% gi Invatfitbre at cerculul cultural, Rack de la A.fnmati", care toomal D-lor eraa adunat% in conferinte popnlare, in

qi

qi

qi

www.dacoromanica.ro

572 CRON ICA RISER I CA scA.'

frunte en elevii qi elevele gc6lei din Pantelimon, sub oondueerea D-lniGeorge Constantinescu dirigintele acelel geble gi in sunetele clopotelorbisericel din Pantelimon, urmati de un mare numar de satenl, cum gide elevii 'cold superiore de oficeri din Bucuresei, earl erat vents inPantelimon en ridicarea de planuri topografice, au pornit In ordine de]a qcola acelei comunl 'rat mere la biserica parohiala.

La intrarea in biserica, panri, uncle devil elevele qc6lei din Pan-teleimon, au executat deosebite cantari geolare, patriotice de ,ocasie,cortegiul sosit a fost intampinat de Parohul en personalul bisericeso vide autoritatea comunala In frunte en D-I C. Georgeacu, Primarul co-munel Pantelimon.

Personalul sosit in Biserica s'a apdat in ordine s'a Inceput ofi-cierea anal Te-Deum de multamire. Oficierea s'a savirqit de EconomulAlexandra Popesen-Cernica, asistat de Preotul Al. Popescu, deservehtla biserica spitalulul Sf. Pantelimon yi de Preotul C. Popescu, Paro-hul bisericei din Pantelimon.

Pupa terminarea Te- Deumulul preotil presenti, sub conducerea Eco-nomului Al. Popescu-Cernica ail intonat axionul ingerul a strigata.Efeotul a fost eat se pots de stralueit. Lacrimi de bucurie ftii de pio-sitate curgeat qiroie din ochil asistentilor mai cu soma a satenilorbatrini, earl landati pe Dumne4ei, ea at trait sa vada, ca till b'etrinulSemeon de o diniora, asemenea ne mai pomenite acte de frumusete mo-rale. Total s'a tetminat eu un intreit Christos a inviat, cantat de e'evil gad din Pantelimon ci coral preotese, dupe musics. occidentala.

La urrait, Economul Al. Popescu-Cernica a tinut publiculul asistento mipatore euvintare, salute:n(1 prima adunare a preotilor in conferinfepastorale si aratand on cuvinte alese cat de marata i stralueita estejiva in care s'a facut inceputul acestor malt aqteptate conferinte preo-tesci, earl urinates° marele stop de propoveduire a cuvintulul lui Dam-neder' in masa cea mare a poporulul de la sate 0 largirea cunoscinte-

conducatorilor naorali al neamulul nostru rorcanese. Arata greutlitileyi piedicile ce alts data se opuneat preotilor de a se aduna in ast-felde instructive 0 folositOre conferinte gi multamesce preotilor asistentiearl la invitatiunea facuta de ceful lor, at raspuns in numar unanimprin presenta Reverentiilor-lor, tees -ce dovedesce ca in inimile tutulorcl000tea dorul de a se aduna in ast-fel de consfatuiri duhovnicesei.116g6 cerul pentru jinerea pe tronul Arhipastoreec a octogenarulul, pio-sulni prea inteleptului Mitropolit Primat, D. D. Iosif Gheorghian,

scare a dat Inalta Eminentiel Sale bine-cuvintare, ca preotii sa se a-dune in conferinte pastorale, cum 0 pentru fericita prosperare a molt

sisi

$i

si

lor

si

www.dacoromanica.ro

CRONIC A BISERICESCA 575

veneratnlui Protoiereti de Ilfov, phrintele Kiriac Bidoianul, care in do-rul de a vedea o dath push in miycare masa olericalh pe calea progre-sulul, s'a grabit a lua initiative yi a cere Inalta bine cuvintare, a Pri-mulul I erarh al bisericel autocefale romaneed, invocand gratia Dom-nulni, care int6ree la vista pe eel morti yi da, tarie celor slab1, de ada inimh., pntere yi indemn la munch* derulni romanesc, ce acum pa-'me pe o mutt (sale de munch yi a lucre en spor in via Domnulni,pentru ridicarea demnithtel bisericel, propayirea binelul yi luminareaneamulul prin onnoscintl morale, instructive yi folositore. Apoi r6ghpublicul adanat a merge la sc6la din aces comuna, nude asistentil aiia fi intretinuti de conferentiari on alto envinte mal inthritore yi folo.sitare tot de odath.

In nring conferentiaril ati pornit de la biserica parohiala chtre yeOladin Pantelimon tot in ordinea en care venisera.

La sosire, sale tscOlei fu tixitil de lame de tote virstele yi de deo-sebite grade sooiale ale comunei, printre earl yi devil scold superiOrede oficeri, de earl s'a vorbit mal sus.

Sub-protoiereul pllisei Dimbo vita, Economul Al. PopescuCernica, afost delegat de P. C. Protoierefi a preseda conferintele, Ur ea secretarpreotul Nicolae Tomescn, Parohul bisericel din comuna Bobescil.Balit-ceanca.

Presedintele in -aplausele asistentilor, ocuph fotoliul preyedentiei, mul-tamind aduniirei de onOrea oe i s'a recut yi fheiduind a va lucre dinrasputerl pentru a educe la bun sfirsit sarcina ce i s'a dat.

In acel timp D.1 George Constantinesou, harnicul yi demnul diriginteal sc6lei din Panteleimon, face preotilor conferentiari u propunere, a-dicg, data n'ar fi bine ea conferintele pastorale sh se contopesch cuconferintele invatatorilor judetului Ilfov yi sr, se dea acestor conferintetitlul de Oonferi* Culturalo-Pastorale", Tar preotii sa fie yi cn-cerniciile lor impartiti in cercuri de. aceiasi intindere cu cerourile cumsint divisfiti invathtorii, de ore -ce se scie ca Invatatcrul yi Preotul sinteel dol factorl, cad trebue eh lucrede mini in man/ yi ambil sh luptepentru acelail stop: Culture al moralisarea poporului romilnesc.

Propnnerea D -lul Constantineson a fost priimith cn aplause de con-ferentiart Preotii yi Invethtoril, in semn de unire frittOsch de tovarh-sie la munch, sl -at dat manele yi s'a proectat yi facerea unul statntde unire yi Cu obligatiune din partea ambelor phrti de a incunostiintape sefii respeotivi al preotilor yi inv6tatorilor.

Terminath acOsta operatiune, eel d'intaiti care lua envintul, fn Eoo-nomul Al. Popesen-Cernica, vorbind aprape o oil:, despre Decade*spiritulul de moralitate a poporului nostru Romanesca.

www.dacoromanica.ro

574 CRONICA BISRRICESCA.

Oratorul a fost des intrernpt de aplansele publiculuT yi anditoral aremas on desevirgire satisfitont.

Conferinta s'a terminat intr'un lung nra yi aplause prelungite!Conferinta se crede a fi publicate in nna din revistele bisericesoi, ca

Biserica Ortodoxii Romfinie.Dupe terminarea primei conferinte afi vorbit trey D-ni Invetetori des-

pre: Liiptiirii 0 brinzeturi, cultur gAndacilor de =lime 0 patri-otism.

Conferentiaril desfeyurat subieotele cu competinte yi fie care aftfost vifi aplandat.

La orele 4 p. m., pnblionl a fost conoediat yi i s'a adns vii mnite,-miri de paoienta en care a ascultat. Apol Economul Al. Popescu -Cer-nica a rngat pe auditory de a tine sema de sfaturile date, a le panein practice yi a'yi conduce payii dupe, povetele ce li Wait dat, invitan-dn-1, in acelayi timp, ca, en alts ocasie sa vine, and vor fi vestiti,intr'nn numer, de se pdte, yi mar mare; cad conferentiaril afi a le po-vosti alte luorurl yi mar folositere.

Dupe o mica pause publicul yi D-nil InvetatorT retragendn-se, s'atinnt de dare Economul Al. Popescu-Cernica o conferintrt intima intrepreoti. Subieotul conferintel a fost: ,Scopul ce urmtiresc conferinfelepastorale".

Bogetia de vederl yi profunditatea de materie coprinse, in a donaconferinte a Economului Al. Popescu - Cernica, a provocat o mare miy-care intre preotil conferentiari, in cat top ail rngat pe autorul confe-rintel de a face o dare de seme, despre inangnrarea conferintelor pas-torale yi a da pnblicitetoi on or-ce chip conferinta intima in nna dinrevistele bisericesci, cum yi a trage in broyurl aces conferinte, spre ao avea fie-care ca un ghid de conduits in vieta preotesca, servind inacela-yi timp oa un monument oomemorativ de acesta none, miycare aclerulni roman in sensul imbnnatetirel inteleotuale a preotilor noytrigi al ridicarei simtulni moral al masel poporulni romineso.

Parintele Econom Al. Popescu- Cernica promite a satisfaoe dorintaconferentiarilor yi le multemesce de dragostea ce afi aratat toil preotiide a veni intr'un numer atilt de mare la inaugurarea acestor con-ferin(e.

In nrma acestora Prea Cncernicul Preot Marin DnmitresouDobro-escil yi antorul frnmesei opera Cole pairu-cleci de bison% din Roma-nia" on ounosoutu-I talent carat preotesc yi in numele preotilor adunati,multamesoe vrednioulul Protoieret de Ilfov Kiriac Bidoiunn, initiatorulconferintelor pastorale yi regil pe venerabilnl Sub-protoierefi al playa

91-ati

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISRRICESCA 575

Dimbovita, Economul Al. Popeson Cerniea a-i transmite simtimintelede rebunosein0 ele preotilor adunati yi indemna in, acelayi timp pepreotil conferentiari a ridica la sfintele jertfelnice rugi de mulOmirepentru indelunga vietuire a limit Prea Sfintitului Mitropolit PrimatD. D. Iosif Gheorghian, care a dat libertatea yi sacra binecuvintareacestor mult ayteptate conferinte pastorale.

In acest moment, ca dintr'o gura a isbucnit din pepturile tutulorpreotilor un inflacarat strigat de: Trillasca Inalt Prea Sfinfital Mi-tropolit Primat al Ungro-Vlabiel, D. D. Iosif Gheorghian"!

Trillasca Venerabilal Protoiered de Ilfov, Economul StavroforKiriac Bidoianul ".

7rillascil Sub-protoiereul Pla9e1 Dlmbovita, Economus Alexan-dra Popescu-Cernicaa I

Trillasca preofil roman fi conferinfele pastorale "!Traiascii tots Ortodoxil Creftinl Bil patriel romanesclu!Dup5 acest nesfirgit strigat entusiasmatic, preotil conferentiarT at

subsoris un proces verbal comemorativ yi s'a annn1at pentru a donaconforinVa al &arta loc se va hotari mai tiro it a se trata despre: Bo-ltz] preotulal ca perst5nii morale si cum am pates face ca bise-ricile ndstre sa Be pe deplin frequentate de creqtini", rugand pefratil preoV, earl doreso a vorbi, a se inscri asupra ununula sat situ%din subiectele propose. Apol preotif s'at despailit la orele 5 p. m., in-tr'un mod forte arnica', ducend fie-care on sine la parohienil sal citeun buchet de placate suvenirurl.

Ego.

Inaugurarea, seopul si fol6sele eonferintelorpastorale.

Conlerinfii pinata In (firm de 19 Math 1902, In localal feolei dincomuna Pantelimon.

Prea Venerabili yi Cncernici frati Preop,

Mare, uTmitOre yi nedescris5 de minte mi-a fost bucuria ce am sim-it in sufletul met, and am priimit Ordinal Prea Venerabilulni Pro-

toieret de Ilfov on No. 670, prin care mi se face eunosent adunareapreotilor in conferiute aya 4ise pastorale, nnde preo %ii sa se consfatn-lama intre dinyil sub preyedentia yefului lor, sat a delegatulul aces -tula, despre insemnritatea, rolul yi menirea ce are preotul fate de po-por, pentru a'l ridica la trepta de fit al bisericel, de fit al lumina, defit at lul Dumnedet.

www.dacoromanica.ro

576 CRONICA BISERICESCA

Soopul oe urmireso oonferintele pastorale este Indoit. Primal tindede a ne largi consul onnosointelor 'Astro, ortpatate in $cola, prin o con-sfituire intimi, dupi ouvintul Domnulul care ()ice: Undo vet' dolsad trel adanaff in numele merV acolo void B i ed in =Vocalvostra". Al dollea imp se Vote ajunge, ea din ennoseintele nestre se'putem impirtigi ei poporulul hrana moral& ei necesara, firi de carenu pete exista niol individ, niol natiune, nioi stat. 0 proportie trebuepistrati Intro preot ei pistoritil proportie, care, pot (lice, oo,mai on semi este apr:pe perduti, ca stt nu clip oil nu exista. Si pen-tru-ea nu oum-va din neingrijirea nestri sa perdem sufletele oilor coloronvintitere, inoredintate pistoriei nestre, a venit timpul a ne stringerindurile, a alcatni doctoria, a tala cangrena, a Inlatura putrigainla vindeca rana, on ast-fel terenul moral primenit ei out itit de miorobilcontagioel, oe a duo bola inouthata in masele socielitel putem Be-rnina seminti bunk curate el datatere de vieta, on ast-fel lumeapea gisi in ouvintele nestre adevirata sa hrana sufletesci, mingiiitOre

conducitere la limanul binelul el al ferioirel de veal, care este ul-timul scop, pentru-care omul traesce. Ed aint via fa i invierea", (liceDomnul. La vieti, in reinviere, la 'umiak la bine oats a duce poporul.

Biserioa, religinne, oredinta ei morale avut duemanil lor,unitaltii nev64.41. Unit aii luptat fitie contra credintel ei mora-

vurilor, lar altil sii Inorat la intuneric. Barca credintel nestre Ina% desd invaluita in valurile furtunese, totull oondusa de mina sea puter-nici a lul Dumne4eb, a egit tot d'a-una intregi, sanatbsa, triumfitereei firi primejdil la limannl mIntuirel.

Si dad. ne gindim in marele nunair de martirI, oe el-ab saorificatvieta prin foo, prin Injunghiere prin chinurl spre a statornici ore-.dints in Dumneq.eii el-a sobte lumen din ineeliclune, din idolatrie, dinulna, din munca ladulni, putem 'intelege forte neor, care ne este Due-nirea, datoria ei chemarea nostril ca minietri al talnelor wreni ei mij-locitorl intro om ei Dumnecleti.

Preotul, fratil mel, nu este un functionar ordinar, cum s'ali Incereat:alnnmi eel profanI de misinnea nestri, of un mandatar al religinnel cree-tine, un apostol al credintel, a] talnelor lul Christos.

Serta preotulni, deci, este strins legati ode misinnea an.Elpreotul, trebue se' fie tot-d'anna an tresvie el asemenea unel san-

tinele vegbetere ei neadormite, se' fie la postal sib; cad datoria ei res-punderea sa fats de Dumnecjeti este mare ei in 4ina judecitel i se vacore si dea semi de sufletele ce 1ab fost ineredintate.

Face' dar de aoest adevor stint ei oereso preotul urmezi a'ei °uneasedatoria an, a'ei °name minl ei menirea.

B

saT, aq.i,

qi

sa

si

#1-atve441 si

si

se,

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 577

Cum yi oe fel trebne sA. luoram in via DomnuluI ? Sfinta Scripturia Vechiulul yi Would Testament ne Invath intr'un mod forte lamurit.

Vieta preotulul trebue sa fie fart), path, IAA. banniall yi fru% 'GNI-ire. Afa sa laminecle lumina 'rostra, inaintea omenilor, dice .311n-tailor& nostra lisua Christos, ca veclAnd faptele vostre, sa laudepe Tata vostru cel din Ceraria.

i fiind-ca preotul este privit ca luminator, ea exemplu de onestitate,de stima yi de respect, urmecia ea el -preotul In persona sa sa co-prindrt tote aceste calitati de Inalth valbre, calitgl, grit de earl, de

nu le va poseda, va fi privit ea nor farl apg, ca comet vagabond, oaporn %ea rode:.. TrAim in secolul materiel, in secolul speculatiei, Intr'un secol de lupta

Intro bine yi rAO, intre oredinth yi necredinta; Intr'un secol, clic, in careomul a ajuns a nu mai credo, ptinfi oe nu se va convinge prin el in-Bull, dace oele oe i se spans 'Ate s'att nu a fi creclute.

Fath de aceste grentiti, fath de aceste pedici ce ni se opun, cumyi de lupta fatig yi pe tote cane, ce ne dal misionaril papistayl oatha ne deschide ochil in patru, a fi veghietorl yi a lupta din resputeri,pe de o parte 01)1.6 a nu se strecnra lupul cel viclean in tnrma orto-doxismulul, lar pe de alta, de a ne recapata locul de onore de alt.&data.

0 fi mers, cum o fi mers liana acum. De a4.I nainte, preotul nu tre-bue a fi aya cum s'ar putea; ci se onvine ca, pe langa sciinO, A fieyi moral sa fie virtuos, pins yi model de imitat in tote, ca sa pots in-sufla poporulul yi increderea yi oonvingerea ca aceea oe preotul predichen gura, o unesce yi on fapta.

Pe ltinga acestea, intro membril aceleall biserici urmeza sa dom-nesca cea ma! perfecta armonie, BA nu fie dispute, nisi neunire. Cad,numal uncle este armonie, pace yi dragoste, numal acolo va fi yi Chris-tos intre no!, cum marturisim la fie care sfinta leturghie, sand licem:Christos Intro noL

0 pnrtare destrabalata din partea preotulul, prea multele visite ces'ar da localurilor publice, e in paguba clerulul, e spre desonorea lei.,yi fao ea poporul sA se desguste de nol, sa ne despietulasog, sA nuvilla la biserica yi sa nu ne mai asculte sfaturile.

Prestal, cum dice Sf. Apostol Pavel, trebue sii, fie exempla deimitst In tote. Nu dat vinalal, DU deprins sa Injure, ail bate; nudat la captig milt, nu gilcevitor, nu iabitor de argint, ci rinduin,du fa' casa sa; cad, dace' tine -va nu scie sa rindulascii casa sa,cum va parts grije de biserica lui Dumnecled". (I Tiruot. III, 1-6).

Biserica Ortodoxl RomanA, 7

www.dacoromanica.ro

578. CRONICA BISERICESCA

Am avut ocasie, Venerabill Paring, sa vizitez templele tntulor riturilor.Am fost la papistasi, la calvini, la Interani, la ebrel, la armeni si chiar laturd. Am visitat on deamanuntul pans yi locnn ie Ion cele mai ascunse.Regularitatea ce am gasit la tote aceste ritnrl, imI da dreptal a maplange, ca not °esti, cart ar trebui ert fim in fruntea riturilor streine,va pot marturisi ca, fate de nepasarea in care ne aflam, pare ca, amocupa locul col mai din mna.

De ce Ore acesta ?Nu ne-am facut Ore si not nu curs special pentrn cariera ce ne-am

ales ? Na trebue a tine soma de demnitatea misiund nOstre ? Pentruce dar sa nu ne simtim positiunea si locul de on6re ce ocupam ?!

T6te ritnrile streine, afar& de ebrel, au in templele lor atata regnlaritate, ca de yi ele tot-d'auna sint pline adliteram de credinclosii lor,totu-si ins& in timpul serviciului lor religion domnesce o linisce mor-mintala.

Se observe Ore acesta regnlaritate si in sfintele nOstre biserici ?mine a ne intreba.

Papistasul scie sä farmece ochiul, sa mladieze inima si sa ademenesca,an4nl.

Cand suntem incunjurati, ded, de atatea elemente streine, care maide care mai dibace in mestesugul de a atrage pe supusii lor si a-i facerobs credintei parintilor lor, cats a ne deschide ochif, a ne da somade datoria ce de bona voie ne-am ales si a ne face vrednici de darulpreotiel, de ohemarea apostolica.

In relatiunile nostre on poporul cats a fi cat se pita de cuviinclosisi a urma tactica unul parinte fate de flit sat. Vorbele si efaturile n6s-tre as fie adevarata doctorie vindicatOre si datatOre de vieta. Sa nnfim lacomi, mid sit nu precupim on poporul la nevoile lul.

Cu blindetea, cu vorba dulce yi cu bunatatea se castiga un mai mareteren de moralitate, de stima si de respect, ca cum s'ar castiga en as-primea yi cu impunerea; cad poporul roman, de si nu fanatic, tots -s1el tine la legea, obicei-nrile, limba, nationalitatea yi tare Id. Nu netrebue, deci, de cat a-i arata calea, a'l intari in credinta si in Tubireade lege, de neam $i el ne va asculta.

Tote acestea nu se cucereso on toptanul, on asprimea, cu sila, ci onincetul, on chibzuinta si pe nesimtite.

De undo se invedereza ea, dace este o arta a pastori o turma debestil urmeza, de la sine ca a oarmui pe om este arta artelor. De aceeasi Mintuitorul Christos dice: ,Pastotal ce bun sufletal sod ffi panepentra (IOn X, 11).of ".

RI-

.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISRRICESCA 579

Pe de alts parte aducetive aminte de ouvintele Domnulni Christos,care, la spalarea piclOrelor din sera cinel, dicea Apostolilor sag: IV'amvenit &I'mi slujiff vol mie, ci EA vd skew eii voud fi sulletulsa'ml- pun rescumpdrarea pentru lame". De aceea, cum scitl, Dom -nul Christos a turnat spa in spalat6re $ii a spalat pe rind piclorele n-cenicilor sig. Apol, le-a explicat ceea-ce facea, cu cuvintul, cliciend: , Cu-ndsce-fl ce V'am Meat P Decl dacii ed Domnul fl Inveffitoral vos-tru V'am dat pilda, spagnd picidrele vdstre, apol ca Etat mai maltvol sinteti datori a Vd spdla anal altuia picidrele wistre". (I6nXII, 6-17).

Pilda data de Christos Apostolilor s61, ne invata in mod vildit cii,

datoria preotulul este aceea a apostolulul, adica: a fi blind, supns, as-imitator, devotat misiuneY sale yi a'yl: implini datoria on punctualitate.In excesul sat de activitate e dator chiar de a lupta ping la m6rtespre a aduce la view pe 61a cea slabs yi a converti pe eel ratacit.

Soiti, ca Christos spre a desrobi lumea din pacat, din coruptinne, dinmorte, a trebuit sa se jertfesca pe sine ca nn miel nevinovatl

Vorbele nu at atata treoere pentru auditor, cat exemplele, cat fapteleSri &Antrim deol, a ne da de Oda intru tote poporulul. 'A ne feri

pangs yi de umbra, ce ne despartit se tine de not, Ca: ceea ce facedrepta sa nu scie stings.

Numal prin o purtare core3ta, prin abnegare, prin exempin de pane-tnalitate, de corectitndine putem ajunge a fi stimatl de popor, yi vor-bele ntstre sa fie asoultate.

Am avnt ocasie sa visitez Moldova. La Buhuy in Moldova exists unrenumit rabin ebret. Rabinul acesta, prin virtutile lul, e ajnns la atatastima la ebrel, in cat, nand se afiyaza presenia lul in fata fiilor lulIsrail, alerg jidovil dupg el cc dupa mesia. In anal 1898 ma aflam instatinnea balnearrt de la Lacul-S6rat, de lane. Braila. In timpul acelase afla acolo gi rabinul din Bnhuy. Venirea lul in LaculSarat era soi-nta de tug jidovimea din tara romanesca. Cel-ce at fost in vara ann-lul 1898 in Lacul-Sarat, sal, data jidovimea nu trecea peste 10 milla numer.

Dis, din zorl di pant, *tea tirdit jidovil yedeat ca oile pe lingrtparoul nude era instalat marele for rabin. Fie-care se dncea, plangea,41 destit'inula suferintele lul morale yi dud eyes de la rabin vedealin sufletn1 for o inviorare, o reinoire, o radiere, un zimbet de speranta.Ce le da, ce le spunea, sail' cc le facea, el sail. Et scit numal ca ra-binul jidov era forte cult, fOrte dibacIt yi la adeverata sa inaltime deadeverat mandatar al eultulnI mosaic:

www.dacoromanica.ro

580 CRONICA BISER10ESCA

Patti rabinulni, dupe cum spuneati, eel oe-1 ounoso, e ou gret de v6-Int. Si seiV ce fol6se trhgea el ca materie ? Sint en neputinta a leaprecia.

Et, drept sa v6 spun, pismneso asemenea esemple intre noT e ongret de ghsit; en atit mai malt in rindul nostru cestor de jos.

Tin biet preot ae rind, 9i acela pusnic, a lost qi .b6trinul Daniil-Si-hastru, din timpul loT Stefaneel-Mare. Vieta lnl umilti, kirsch gi re-trash, era stet de interesanth gi de on vaclh, in oat, la nevoie, Volvo-

Wei, in cumpiina noptii And apele dorm, ingenuchiat inaintea cm-bredei usegre a oolibei lui de sub o riph sterpt, 9i on lacrami in ochicereat sfaturile b6trinulni duhovnic. Si Voivo4i1 eqeati de la asemeneaenvioqi preoVi inviorEql, plini de ouragiti tarT in oredinth. Si aqia cumit pov6tuiat preoti, ca d'al-de Daniil-Sihastru, ca d'al-de Sfintul Nico-dim, ca d'al-de Pops Farchyanul, care lash. toes ne tocata qi pleach inr6sboiti sh. se bath; ca d'al-de Episcopal Marion al Argeplui, ea d'al-dePbpa Sapch din Cold, 9i alti, luernrile, 4ic, dupe povata lor, e9iatbine.

El, fratilor Venerabililor Phrinti, aga treoti ne trebne none asth-41in aceste timpurl de grea cumpang, .spre a putea pane stavilh, furtu-nelor ce bat in Cara n6strh. Nenorocire ca 9c61a ce format caractereles'a inchis. Nu mai avem 6meni de inima, on dorul patriotismulni, alinbirel de neam, de lege. Si soil tine format caracterele de alai data ?Le format tocmai preotil de 0 dinihrh.

Sh (Anthill dar a reinvia tesanrele perdute. Sa scormonim in eenuyatrecutului sa ne luam avintul de alts data, de voim a ridica mora-vurile poporulul, tie voim ea biserieile n6stra gSle sa fie frequentate decredincio91.

Nu ne trebne sciinth spoita. Ne trebue piing de caracter deinima, de devotament. Si apol, sa fie (lis intro noT, eh Beim a ne rea-p ecta .

Cum am cps mai sus, respectul se p6te chphta prin o purtare fru-m6sh, prin sfaturl duhovnicesoi, pline de inv6thtura gi pruilenta titi ada esemple de fapte virt6se filantropice qi de seriositate.

Citip scripturile, slice Domnul, yi vefi atla odihnii sufletolor yds-ire. Adev6rata odihnii nu o pntena gag de cat in oeste trei chi:

moralitato 0 example.Observath, la top omenii de sciinpi. Fie-care in ramura sa iqi are

ante ai mil de volume de opere, pe carl be consulta la trebninti. Sispa dao6, meateaugarul null are uneltele lui de kern, on ce 6re 10p6te efeotna comanda ce i s'ar dal

yi

14.ii

yi

yi

yi

sciinth

Sci-infli,

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA. 581

Preotul fiind privit ca laminator, urmaq.1 de la sine, ea fie-care, dupapnterea sa, s5,-0 ana o frum6sa biblioteea, o cask ea un paharnt, ocarte qi grading, ca an oath de fericire, ca poporul sa alba de nudelua pilde de imitat.

Contactul on poporul §i en autoritatile localnice oath' a fi f6rte rar,la nevoie cat se p6te de reverentios, dupe cuvintul ce dice:Dag tole ce shit ale Cesaralul Cesaralal fi cele ce sing ale lulDamneder: lid Dumnedea".

Nu e frumos a ne perde timpul pe mesele foi in cancelaria primariilorfare afacerl; caol, timpul, cum 4ioe nu politician este aur. Timpul,decd, sa fie pretios, cad via este scurf& qi nevoile sint multe. Reis-cumptirafi timpul dice Domnul. De aceea sa facem nol, cum o di-ni6ra facea imp6ratul filosof Harm Aureliu, care in fie-care shil iiiresuma faptele din dins. trecuta Iata lncii o di trecutri dinviefa mea.

Sit cautam deer, ea dilele vietei nastre sa se tracti in praoticareafaptelor bane, tact a's a fost voea Doman int De aceea a gi. dis: Volnu sinte(I din lame, ci eu v'am ales din lame. qi precum m'a

pe mine Tagil qi 06 trimit pe vol".In sufletul met clocotesc multe idol' de reforms moralii a Bard n6s-

tre de adi. Sa lnptam -dar a ne reageda pe vechia temelie a biseried,pe care portile Iadului gi boldul pecatului nu o pot birui.

Lupt Inca din 1883, de pe °and cram tinar pentru regenerarea °le-raid. De sufletul mea stand, ea qi all, era carat de ori-ce pre-supunere, pe atund nu am fost inteles in de ajuns. Ac T, gratie demon-telor not, progresiste al' bine-voitare portile libertatei ne sint desehise,sa (Antrim a ne folosi de timp..

In anal 1884 am fost ohemat in noptile de 1, 2 gi. 3 Decembre inBucuresel la o Intrunire intima ce a fost presidata de Eminentia sadecedatul Mitropolit Calinic Miclesen, unde an fost intruniti to'l pro-toiereii eparchiel mitropoliel de Bucuresei preotil eel mai en val.a;lar in anal 1888, de nu m6 ingel, s'a facut primal congres al preoti-lor din intraga tarn, in una din Salele 17niversitatel din Bucuresci. Laemit Intrunire ant fost ales ea secretar ; insa acela a fost i primal 9iultimul congres preotese; cad ne fiind bine privit de eel fricoqI, a fostinter4is a se mai readuna on altsocasie. De aceea cum vedeti amqi r6mas on progresul, cu oultura in nrma color alto Blase sociale.

Gratie timpulul ce a treout tpi care a dovedit necesitatea intruniri-lor publics, tact schimbarile de la sine yin qi coca oe se oredea eri unpericol, devine o necesitate With.

qi D-lni

qi

gi dices:

tri-mis

cii qi

qi

qi

add

www.dacoromanica.ro

582 CRONICA BISERICESCA

Biserica este a Ord i not servitoril el. Nu pntem lucra de cat pen-tru interesnl yi nevoile el. Cats, deel, a ne jertfi vieta pe altarul sfin-tulul jertfelnio.

Conferintele nostre pastorale vor desvalni rind pe rind tote neajnn-surile de care sufera biserica, demi poporul nostru in genera.

Ele vor aplioa doctoria trebuinel6sa vor lupta pentru lumina, vi6O.yi fericire.

Ma simt fericit oa am trait sa ved olerni strins in conferinte pas-torale.

On bre cella ce a avut cnragial de a ridioa co101 cortinel, de nudevine lumina, care este Prea Venerabilnl Protoieret de Ilfov, ParinteleChiriac Bidoiannl.

Nu mat pntin trebne a Ina lta rugloinni de multamire care InaltulCreator pentrn IncE Urea Octogenarulni, paciniculni yi prea inteleptnInlMitropolit primat, D. D. Iosif Gheorghian, care s'a grabit de a aprobafrumOsa landabila ideie a Venerabilulul Protoieret de May yi a neda voe de a ne strange in conferinte pastorale.

La lucru dar de scum innainte prea Cucernici parinVI gi Dumn4etivafionnol

Traiascii M. M. L. L. Regale yi Regina ca intrega Dinastie ITralasca. halt Prea Sfintitul Mitropolit Primat, D. D. Iosif Gheorghian!Tritlasea Venerabilnl Protoieret de Ilfov, Eoonomul Stavrofor Kirin

BidoianullTralasca Clerul yi Biserica roman& cat sOrele pe cartTralascii Romania yi totl drept credincToyil sal fill

all.l $i

cii

si

0.1E-10.4,e1W--3+ 0

www.dacoromanica.ro

UN CTIViINT FUNEBRURostit de Arhimandritul Leon la 182o, April 2, in

faca si cu blagoslovenia Ina lt Preasf. Metropolit ChirioChirio Veniamin.

Ina lt neam, Evg-henistd adunare!

§tiut ye taste ca Omenil (stnt) de o flint& §i cu hotarttaorandulala, clic Omen!, de un Dumnedeti Midi(! §i de un pa-mint alcatuitt, cu adever, ca se alla intre sine tot intr'oamestecare. Insa ca mAdularile obOei societatel a fi tntresine de o potriva, pe putinta n'ail fost, nicl va fi. Pentruca darurile §i harurile, stArile §i avutiile sint forte marl te-meTurt ace! nepotrivirl. Si se vede a intre Omeni nu pen-tru alt-ceva este trebuit6re acesta deosebire, (ci) numal caMI% povirnire sa se inchee intre el cumpana bunel rtndu-ele, pe care Biserica cinste§te mintea, spre a siguripsi sta-tornicia acesta o tntAre0e; lar cartile, atat cele sfinte, cum§i cele politice§ti, graind de a starilor nepotrivire, at fostfie§te-caruia indestul frum6se invetaturl spre a se pAdi Inhotarele chiemarei sale or tine, cu WA incuviintarea. Decifericit este acela, carele castiga in partea sa pe acesta ne-partinitOre lauda, calif niment altul nu pOte sa fie mat cre-dinclos martur de cat dreptatea §i imbunatAtirea. Dreptateaca cel mat stump dar al Dumnedeirel, lar tmbunatatirea cacea mat adeverata §i ma! sftnta datorie a omulul.

Si data omul va plini aceste, lui poruncite datoril, farkindotala va remanea viti intr'ansele, fiind O. dincOce dmormint nu taste nicl o fericire. (Solomon).

www.dacoromanica.ro

584 UN CUVTNT FUNEBRU

Preste acest adever cunoscend sufletele cele marl in WO,vremea, se ostea improtiva lumestelor curse, In care prinmagulirile cele lnjosite a desertelor nadejdI, cad ca intr'orobie totI cel ce se lipesc cu inima catra ceste pamentestisi acarora cea de pre urma sOrta Taste de o potriva cu um-bra ce trece, cand se abate ea in laturl. i lucru de mi-rare, ca omul macar una mie de ani de ar trai in lumeaacesta, tot ca diva de i s'ar parea ca au vietut. Tocma inpricina ca acesta imi aduc aminte de patriarhul Iacov, pecarele fiul sea losif, ca un mai de capitenie al Egiptulul,ducendul inaintea lul Faraon intrebaf: ca4l sint anildilelor vietel tale? i respundend Iacov a lis: anilorvietel mele care nemernicesc slat o suta trel-decl, putine sirele au fost. (Esire C. 47. stih. 8, 9).

Iata dar dovada ca omul din fire lubeste viata sa farasaturare, si lards omul se si ingreuTaza cu densa; se vededar ca nemurirea acesta vine la om numal din singura in-chipuitOrea socotinta, ca pe unil audim plinl de Intristaregraind cu Sirah: 0! mOrte, o! mOrte cat taste de amarapomenirea ta. (Cap. 41. stih. I), cand aril cu David striga:Val mie! ca s'au indelungat nemernicia mea, adica strei-natatea in viata acesta(Psalm. 119) i Ore still ascultato-rilor de unde isvoraste deosebirea acestor socotinte ? Nu dealurea, numai ca unit Omenl robl fiind de aceste pamtn-testl, Iubesc peste masura viata si nici °data nu ar fi bu-curosl a se reslati de densa. Cand aril din protiva, robitifiind de dragostea lui Dumnedeil doresc si cauta a se tn-troloca cu densul, lasand cu bucurie acesta plina de ota-rire nasalie, de la care se pare a Iesi un lesinat gematorglas, cu Incetisorui resunand in urechele fieste-caruia pri-vitor, licend: Omule lata ca to astept, pentru ca si pentrutine taste randuita sOrta acesta. i data to potriva acestuladever no se afla nimene cu niscal-va pomenirl de oborirl,de unde dar vine acea a desartacIunei pofta!, ca unil dinOmenil cel nesatiosI voesc ca nu in singura numal viatasa fie laudatl, ci si dupa mOrte, macar si cu nepotrivireavietel tor. Insa cat de zadarnica taste o dorinta ca acesta,de vreme ca in altarul slavei unil ca acestia nu afla loc,cum buzile laudel pentru densil stnt tacute, lar cartiletinereI de minte pe tot-deauna reman inchise. Nu este dar

lileleFad

www.dacoromanica.ro

UN CUVINT FUNEBRU 585

de nict un folos a revarsa laudele pentru eel reposatl. Cadlauda si dojana se cuprind in fapta vietel omulul. De acestanici indrasnesc de a insira foliose vorOve de. lauda pentrufericitul intru pomenire Marele Logofat Luppu Bals, careletrecend ca un evghenis (nobil) lov, in putina vreme ea-lea cea tndelungata a lumel acestia si ajungend la tan -chiul vietel, s'ail mutat la vecinicie spre a lua cele vred-nice dupa agonisintele din mania datatorulut de plataa lutChristos. Cad acesta pre cuadeverat cps: Ca fieste-carele din faptele sale or sa va proslavi, or sa va osindi.Et, intru sfarsit, din partea acestut lnalt Evghenis, Marelelogofatul Luppu Bals, carele in cel mat de pe urma teassa arata ochilor vostrl, si precarele nici odiniOra nu-1 vettmat videa, rog pre tot Christianicescul suflet, ca sa I Glee

tertare, pentru ca afiandu-se in dirigetoril si in slujbele Pa-triel n'az'i fost pe putir4a ca unlit om a nu gresi aprOpelulWI, or In ce chip ar fi fost. Tot dar cel ce va lerta pe a-cest adormit, marele logofatul Luppu Bals, si insust sa as-tepte lertare dela cel atot puternic Dumnezetl. (Sa) licerndar tot.' din tOta inima: Dumnecleu sa-1 lerte.

Iar Preasfintia ta, tntaiu Arhipastor, cu Preasfintitil Ar-hierel si cu tOta bisericesca ceata, intindett manile vOstrecatra cel ce lacueste in ceruri, si cu caldur6se ale inimelMgt, soliti sufletulul intru Christos adormitulul, Marelut Lo-gofat Luppu Ball, usurare, odihna si moOcnirea ceresteiImperatil; tar celor ce au r6mas in viata pace, sanatate siDumnedelasca mild. Amin.

Tot pe original cetesc urmatOrea nota.alcatuit grail in Mitropolie de Preacuviosia

Sa Arhimandritul Leon, la anul 1820, April 2, dile, cu_voiasi cu blagoslovenia Inalt Preasfintitulut Mitropolitulul chiriochirio Veniamin.

(Originalul se afla in colectiunea D -nel Maria 'strati Capp.din Campina)

Cine este acest- Leon Arhimandrit? Era din familia Asa-chi, si unul dintre servitoril Metropolitului Veniamin, omsinter si devotat al WI si purta slujba de arhimandrit alscaunului Metropolitan. Nob l'am intalnit in acest servichlpela 1820 si -pawl la 1830 tot pe Fang Metropolitul Ve-

salt

Slat') gi slat'

www.dacoromanica.ro

586 UN CUVYNT FUNEBRU

niamin. Era om cult scia §i limba ruseasca si prin el Ve-niamin 41 Linea corespundenta sa ca Omenil politic! dinRusia. Nu cunosc alte scrieri de ale 14 pentru ca ocupa-tia sa principala era de cancelarie. Adese se sfatuia cu. elMetropolitul in afacerile politice. (Vell Ist. Mitropoliel Mol-daviel paginile 148, 173, 231, 395 §i 398 etc.).

Dela el ne-a remas acest discurs funebru, pronuntat lainmormintarea Marcia! Logofat al Mo [dove' Luppu Balq, §ipe care-1 datorim amabilitate! Domnului Dr. C. Istrati, ceni l'a comunicat, spre al publica.

Discursul este scurt, dar ca fond forte profund. Arataa deosebirile intre Omenii societatel sunt lucruri omene§ti,pentru catoti suntem din aceea. s framintatura alcatuiti, cumVice St. Apostol Pavel. Cu curgerea timpului insa unii O-men! prin capacitate, altil prin aver!, altil in fine prin in-vetatura ail predominat Intre altil si ap s'a ivit In lumeVisa nobilitate. S'ar mai surprinde a acest Luppu Ba ls, dealt fel om politic §i functionar de stat, nu se prea bucurade o mare reputatie de onOre, pentru acea Mg oratorulpe publicul asistent de a-I erta greplele ce a facut in vietasa de slujbas al statulul.

C. E.

www.dacoromanica.ro

TN RA P 0 1=t 'T 1Conformandu-me art. 47 din regulamentul legel clerului

mirean, cu adanca smerenie supun la cunoscinta P. S. Vt5s-tre, cele ce am putut constata asupra mersului moral simaterial din parohiile acestui judet, cu ocasiunea inspec-tiilor, ce am facut in cursul anului 1901-1902.

Pentru o dna expunere a celor constatate, me cred datorP. S Stapane, a Ve supune la cunoscinta mat intal nu-merul bisericilor si al servitorilor.

In intregul judet sunt 236 biserici; din aceste biserici sesesunt parochil urbane si cinci biserici filiale; lar din rest, 103sunt parochii rurale si 121 biserici Hale. Din numerul totalal bisericilor urbane si rurale sunt in reparatie noue, inchisesese, redeschise sese, in constructie din nou sese si dintitein acest an sese

Servitors bisericesci in intregul judet sunt 437, din caresese parochi urbani, opt preoti supranumerari si un diacon ;preoti rurali 102 parochl si 90 supranumerari. Clericl infe-riori la parochiile urbane si rurale 231, din acestia 15 can-tareti si 11 paracliseri urbani, lar restul de 205 cantaretirurali

Modul cum se savirsesce serviciul divin atat in parochiileurbane cat si in cele rurale, am observat, ca orele de in-trare si esirea din serviciti nu coincide, unit preoti incepserviciul prea de dimineta.

Intru cat privesce purtarea preotilor in servicitt si in a-farA, am constatat o inaltare a autoritatel for pastorale,fata de pastoriti, cat si de cea-l-alta lame, si acesta datorita'unel exacte indepliniri de datorie. Daca insa sunt si aba-teri apoi acestea sunt forte rani si numal la acela, la cartn'a putut patrunde simtul de indeplinirea datoriilor, darsi pentru acestea a decis Spiritualul Consistoriu. Numerul

1) Adresat de P. C. Protoierdi al jud. Olt.

www.dacoromanica.ro

588 UN RAPORT

celor pedepsiti de si e mic, totusl a fost un puternic esem-plu pentru cei ce nu apucase a cadea. Din eel pedepsitiaprOpe tot' inJreptat.

In cursul acestui an at decedat patru preoti supranu-merarl, in ale carora locuri nu s'a numit nici un preot.

Tot in acest an s'aa hirotonisit trei preoti din absolvential Seminariului de gradul II la parochii vacante. Unul dinacestia de la parochia Casa Veche se distinge prin impli-nirea datoriilor si purtarea corecta. Duhovnici au fost pro-herisitl septe preotl de la difelite parochii

AprOpe tots preotil din acest Judet au cursul Seminariuluide gradul I, find ast-fel in positiune d'a inteleg3 si executafar& molt control implinirea datoriilor preotesci.

Motivul pentru care am cerut bine-cuvintarea P S. VOstred'a aduna pe preoti in conferinte pe exarhate, a fost d'ale arata in aceste adunari tot ce am creclut mai acomodattrebuintelor bisericei sub tote raporturile, cunuscendu-i dis-pusi spre implinirea datoriilor preotesci.

Nu putin Prea Sfintite Stapane a folosit'preotilor si con-ferinta tinuta de Par. Revisor Ecclesiastic in urba Slatina,cad de la acea data, adica din cliva de 13 Decembre 1901sunt mered rapt de preoti a tine cat de des conferinte,ceea ce am si indeplinit cu bine-cuvintarea P. S. V6stre.

Nu pot trece fara a Ve supune la cunoscinta desprecantaretii urbani si rurall; ca nu se gasesc in asa condi-tiuni, in care ar trebui sh se gasesca, care prin cunoscin-tele, ce ar trebni sa poseda s'ar putea si prin acesta artainsufla credinclosilor dragoste d'a frequenta biserica. Inzadar am cautat a recruta, cad n'am de unde; caci sc6lade cantareti din urba Slatina n'a dat pana acum absol-venti. Cei mai multi cantareti sunt, nerireparati pentru acestpost, multi chiar si din a parochiilor urbane, ins& cand evorba de paracliserI nu sciii nici ceti nici scrie.

Ca asezeminte publice in urbea Slatina e Spitalul si gar-nisOna, care neaparat ati nevoe de preoti; insa la acesteasezeminte nu sunt numiti preotil parochiel, in cercul ca-ruea cade aceste asezeminte, ci sunt numip preoti din alteparochii, a carora numire s'a facut pentru nisce considera'-tiunT nepotrivite spiritului bisericesc.

De catre administratiile comunale Inca se face pedici ac-tivitatel pastorale a preotului. Administratia in loc sa lase

salt

www.dacoromanica.ro

UN R APORT 589

pe saten1 a merge s6rbatorile si Duminicile la biserica, itchiama la oficiul Primariel sub pretext a resolvi priciniledintre el.

0 pedeca, ce se mat purse de administratia comunalabunului mers al parochiel este, ca aprOpe tOte primarfilepersist& in indaratnicia de a nu prevedea sumele necesarepentru intretinerea bisericilor, obligatiune la carl sunt datOrea se conforma potrivit art 32 din legea Clerulul mireansi data unele preyed cate 10 lei anual, apol multe platescepitropielor cu Mile mare greutate. Pentru a remedia acestastare de lucruri am intervenit formal catre consiliul Judetanrugandu-I sa prevada in budgetele comunelor intretinereabisericilor, causa neindeplinirel in totul a cereril, este, cain acest Judet se simte mare nevoe de localurl de scOla.Daca am socotit a supune si acesta la cunoscinta Chiriar-arhiel, n'am inteles prin acesta de cat s& arAt, ca adminis-tratia civila impedica progresul bisericii.

E imbucurator lucru, ca majoritate de preoti nu s'al't la-sat in speranta acestor ajut6re, ci prin colectie de la piosilcrestini s'a treat un mic avut, din care cumper& registre,carp pentru biblioteca intampinand si necesitatile intretinerabisericei.

In acest judet sunt dou6 parochil,cari platesc personaluldin fondurile sale propril. Aceste parochil sunt: parochia Sf.Treime Gin urba Slatina si parochia rurala din Titulesci.

Raportul intre preoll si invetatori e stra.ns. Invetatorilurrneza acum regulat serbatorile si Duminicile cu copiil labiserica, acdsta insa o indeplinesc mai cu exactitate, de candan reclamat fail dreptate pe preoll, ca nu servesc in tOteDuminicile si serbatorile. In conformitate cu dispositiunilelegit -clerului am trecut in observare tOte registrele de acte,am gasit in cele mai multe parochil bona orindulala afar&de cate-va parochil intre car' pot enumera parochia Buzescl,Albesci, Kilia si alte cate-va. Acestl parochi conduc rea a-facerile parochiale. AprOpe in tOte parochiile membril epitro-piel merg in perfecta armonie cu parochil respectivi. Pentruformarea bibliotecelor parochiale s'at facut inceputurl la 60parochil rurale, numal parochil urbanl n'ail Band de acestasi pentru a-1 ambitiona le-am dat exempla pe parochil ru-rall I. Kostachescu din Vata si N, Bird din Birci, carl lu-creza energic pentru acesta.

www.dacoromanica.ro

590 UN RAPORT

In tote bisericile parochiale si filiale din acest judet, odd,-rele sfinte cum si bisericile sunt tinute In curatenie.

Pangarul s'a infiintat in cele mai multe parochil.Paminturile bisericesci la cele mat multe parochii nu se

gasesc in complect 17 pogOne. Parohiile, cart posed pa-mint sunt 62; lar 39 parochii sporul de 25%.

Urmat6rele parochil ate ca danie paminturi si anume:Draganesci 5 pogOne, Barasti de Ceptura 50 pogOne, inca12 pogOne, Barasti de Vede 50 pogOne, Vineti de sus 3stanjenl, Vineti de jos 11 stanjeni, parochia Vineti, Buzescl30 pogOne, Flora 15 pog6ne, Valea Mesilor filiala Sinesci14 stanjent Unele paminturi arendat de epitropie, laraltele cullivat de preoti ca *inca, Buzesci, Flora si Sinestl.

In anul 1901 luna lunie 24 cu bine-cuvintarea P. S.VOstre s'a pus basele societatil gApostolul* filiala societatil(Fratia» din Arges, at carui stop e ajutorul reciproc Acestasocietate numera 110 membri eu un capital de 1200 lel.

Bisericile atat parochiale cat si filiale din Judetnl intregsunt de zid, afara de cate-va parochil ca Radesci, lbanesci,Ciomagesti, Cornatel si filiale ca Albesci, Pereti de sus,Davi !esci, Valea lui Albu, Mirlicesti, parochia Val de El, dar$i pentru acestea se pun marl staruinte a le inlocui. cubiserici de zi I.

Numerul locuitorilor din Jud. Olt e de 33.616.de suflete » » » » . 141 292.casatoritilor » » * » 56.000.nech satorit. » » » » 78.760.de alte rituri » * » 1.763.nascutilor in anul 1901-1902 5 320.easatoritilor » » 1 440.

Aceastea sunt in scurt, cele ce am putut constata timpde un an, si cu cel mai profund respect, le supun la cunos-cinta P. S. VOstre, rugandu-V6 cu adanca smerenie a de-cide cele ce yeti crede de cuviinta.

Stint at P S. VOstre prea plecat Si prea supus serv.Prothieret (ss) Econom Dobre R. Popes=

aid

sailsail

www.dacoromanica.ro

Coj5ie &Oa inscriNiunea Bi sericei Sfintului Ier ark Ni-colae, a Monas&el Cernica, ce se afld af are'

aP asuftra to-ilor celor marl'.

«Fost'a intr'acest be zidit la leatul 7116 un prea mic schitde Calugari cu hramul Sfintul Ierarh Nicolae de un fericitCtittor anume Cernica Vel Vornic tirbel, care la mOrteasa s'ati dat tot avutul seA ca sa fie de hrana parintilorsihastri, ce vor locui aicea, unde s'a si tinut Chinovie deparinti multa vreme, dupa cum se arata scris in hrisOveleacestul fericit Ctitor; apol din intamplarile vremilor cu a-desele resmirite cu totul se pustiise numitul schit in catnu mai era locuit de Omeni, ci de flare selbatice pana laleatul 1781 Septembrie; rand milostivul Dumnezeii, a biiie-voit ca laraSI intr'acest sfint laza§ a i se aduce ne incetatlaude prin cele -de apururea sfinte slujbe; a adus pe preaCuviosul Parinte si Arhimandrit Chir Gheorghe, ucenic atStaretulul Chir Paisie Arhimandrit Ot Monastirea Neam-tului. cu doui ucenici al sel, carele cu totul fiind plin deDumnezeesca Myna spre savloslovia lui Dumnecleti si sprea mantai si a povatui si alte suflete s'a ales aceste cloueostrOve spre salasluire si prin cererea ce a facut la Mitro-politul ce se afla atuncea in scaun, Prea Sfintia Sa ChirioChir Grigorie, i s'ati harazit atat OstrOvele, cum si mo-..i'va dupd imprejur pana la apa Paserea Dec1 acest PreaCuvios dupe multe ostenele si nevointe ce ad pus, atat cucel doul ucenici, cat si cu altt mai multi ce '41-aa mai a-gonisit in putina vreme, cu lucrarea mainilor sale a cura-tit atat schitul merimitisindu-1 cu turle si invelis, cat si a-Mandoue Ostrovele de cringuri si meracini, facend sirate-va chiliOre de salasluire si alte trebuinclOse lucrui, ca.rele s'aii dat fericitul seri sfirsit la leatul 1806 Decembrie 3,lasand in urma sobor de parintl cif Dechovnici iscusiti cum

www.dacoromanica.ro

592 COPIE DUPA 0 INSCRIPTIUNE

si povetuitor soborulul, pre Cuviosia Sa Chir Timoftel Ar-himandrit ucenic al pe Prea Cuviosiel Se lle; pazindu-se bunaorinduiala atat la celle bisericestl cat si economiele de a-fard, dupa tipicul Sfetaagori care se pdzeste pand asta -zi.

La leatul 1802 Octombre 1.4, intamplandu-se un grOzniccutremur, s'a stricat acest vechiti schit si stramptorandu-separintii ca n'aveau unde sä sevIrsasca sfintele slujbe. A-cest Prea Cuvios Arhimandrit Chir Timoftei, mdcar ca seafla intru desevIrsita saracie Impreund cu tot soborul; darfiind aprins cu Infocat6 ravna §i mare credinta catre mi-lostivul Dumnezeti si Sfantul Ierarh Nicolae, a cerut voiesi blagoslovenie de la Prea Sfintia Sa Parintele Proin Mi-tropolit Chir Dosiitei si la leatul 1809 August 15, pe deo parte, cu un prea putin lucru a facut incepere de zidit,lar pe de alta parte imprastiind parinti prin tote partiledupd milostenie si asa cu marl si ne numarate ostenele ailadunat dupa la pravoslavnicil crestini ajutor de banl, si azidit acesta sfanta. Biserica, in OM vremea infricosatelor its-We ce ad urmat in diastima de atatia anl, batandu-se In-teacesta Cara cloud prea puternice Imparatii; adicd. Russiacu Porta, Otomaniceasca si asa cu marl ostenele s'a sa-virsit de zidit acesta Sfinta Biserica cu tote podObele dupdcum se vede, intru Slava Prea Sfintel si de viata facatOre,Troi(e unde se cinsteste si se prasnueste lards' hramulfact torului de minuni marele Ierarh Nicolae, luand acestdint lucru sevIrsire In dilele prea luminatului nostru DomnIon Ghiorghe Cara,gea, Voivod, intru Intaia Domnie aMdriel Sale si in zilele Prea Sflontiei Sale Parintelui Chirio,Chirio Nectarie Arhiepiscop si Mitropolit a WA Ungro-Vlahia, la leatul 1815 fulie 27).

Acesta copie s'a scos dupa original de catre Arhimandri-tul Chessarie fost Campu-Lungean la anul 1898, Noem-bre 181).

C. A.

1) Anil fondkol de la Adam 7116; Iar de la Christos 1608.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

Se aduc multamirt publice Mut Dumitraehe Gheorghe gi sotietsale Constantina cart au bine-voit a darui bisericet parohiale lo-ne$itta, din pl. JiuluT, jud. Gorjiti, o Evanghelie editia Sf. SinodIn 'galore de 18 1. 50 b., gi trel procovete de matasa in valdre de14 let.

Se aduc multamirt publice personelor pi6se mat jos notate dinjud. Gorjiii gi anume : Cantaretulut Barbu Popescu gi sotiet saleMaria cart ail bine-voit a darui o Evanghelie editia Sf. Sinod fm-bracata cu piele marochin pentru biserica parohiet Mugetegti, cumgi. D-lut Mihat Nacho gi sotiet sale Florea care de asemenea au daruito Evanghelie bisericei filiale S'Orbegti din amintitul judet.

......iSe aduc multamirt publice D-lut proprietar I. N. Dobrunehnu,

din jud. Romanatt care a bine-voit a darui bisericet parohiale Sf.Nicolae. din com. Bogoteni, judetul amintit, un rind vegminte preo-tegti In valere de 150 let, mat coutribuind cu 100 let pentru im-prejmuirea bisericei gi a cimitirului.

Se aduc multamirt publice persOnelor pidse mat jos notate cartla bine-voit a contribui in inchiderea curtit bisericil parohiale Ca-lara§1, jud. Doljiii. eu ulna (bondoct) gi anume : Pr. respectiv PetreStanescu paroh, Dumitru Tancata, Radu Marin Nitu, Florea Sorecu,Cosma Ralita, Coast. Petra gi Ghita Petra, cum gi intrega obgtea locuitorilor parohiet amintite.

Se aduc multimirt publice D-lor Stefan Badea Apostol gi FloreaPreda Piperca, din coin. Galicea-Mare, jud. Doljit, cart an bine-voit a darui bisericei din acea comuna cite un rind perdele de bo-rangie cu matase pentru icdnele fmparategti in val6re de cite 201e1 fie-care.

Biserica Ortodoza Romani{ 8

www.dacoromanica.ro

594 DONAT1UNI

D-na Aristita Arum, din Urba Craiova, bine-voind a darui bi-sericai parohia'a din Poiana-de-sus, jud. Doljiu, un rind complectde velaninte preote§ti In val6re de 100 lei §i tote Chrti le de ritualSin valare de 300 1. Pentru acesta fapta demnI de imi-tat se aduc publice multhmiri numitel donat6re,

Se aduc multarniri publics D-luf Sterie Staicu proprietarul mo-gel Gvardinita, jud. Mehedint!, care a bine-voit a darui bisericeiSf. Nicolae din acea localitate lunifiahri de cord curate de albinoIn val6re de 40 1.

Se aduc multhmiri publice D-lui Manea Ionescu, invetator in co-muna Cioroiaqu, jud. Doljiii, care a bine volt a darui o candela deargint de china in val6re de 30 lei bisericel din parohia Motatefacel judet.

Se aduc multhmiri publice persOnelor pi6se mai jos notate, pen-trn ajutorul banesc dat in fo!osinta bisericilor Sf. Dimitrie gi nascerea Maicei Dommului, din come Chpreni, jud, Doljiii §i anume :D-1 Nae Murgaranu proprietar, a donat 100 pralini lantev de plopIn val6re de 40 1. Pr. Paroh Dimitrie Andreescu 40 1. St. M. Balea10 1. C. Meson §i C. Dumitrescu cat 5 1. I. Ghith Neagoe ai C. I.Gh. Neagoe cate 4 1. Un aumer de patru-spre clece locuitorf, ate2 1., trel -spre cTece locuitori cate 1 1., doui locuitori cate 1 1. 50 b.,§i unu150 b., pentru acoperi§ul bis., filiale Sf. M M. Dimitrie i Georgedin amintita comuna, far pentru biserica parohialh Na§terea Mat-eel Domnului, de Sf. Paritci urmht6rele pers6ne at &cut donatiani§i anume : D-na Sevastita I. Logadi a donat: 18 faclif de cera albscurate', in val6re de 21 1. Ecaterina A. Firulescu 2 faclif mid gi2 marl in val6re de 24 I. Maria M. Dumitrescu 0 mash de bum-bac Inhibit qi 3 Mil albe in val6re de 10 1. Maria I. Vhcaru douh-spre- lece faclif in val6re de 12 lei. Elena St. M. Bales §ese faclifIn val6re de 6 1. Veto, Grolurnbeanu 4 facia in val6re de 6 1. IlieG. Neag. e, plata prescurilor necesare sere., liturgic de la DuminicaFloriilor, pawl' in Duminica Tomi ,in val6re de 4 1. St. Balea treifaclif albe in val6re de 3 1., qi Luxa 1. Caprescu douh faclif In va-l6re de 2 1. Din aceste faclif se fntretine §i biserica filiald amintita,dupe dorinta donatorilor.

Se aduc multhmiri publice personelor piOse mai jos notate earlau bine-voit a face mai multe daruri bisericilor din parohia Lup6ia,jud. Mehedinti §i anum : D-1 proprietar Mibail C. Shvoiu, de clivainvierei a oferit pentru biserica parohialh Sf Nicolae" douh candelede argint in val6re de 50 lei qi trei kg., luminari de cerh curate,far D-1 Mihalae.he Bobic comerciant din T.-Severin a oferit pentrubiserica filiala S. G-heorghe din chtunul Valea M-ri, un policandrude sticlh cu §ese yfe§nice in val6re de 50 lei douh oca lumInhride cerh curate".

laudabila pi

all.i

pi

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 695

Se aduc Tultamiri publice D nulig I6n Marinescu, Administratorulmogiei Doba, jud. ItomanatT, care a bine-voit a darui bisericei fi-hale BunaVestire" din com. Doba, parohia Colibagu acel judetun steag in val6re de 3b 1., un epitaf in val6re de 20 1., gi alts miciimbunatiOri in val6re de 15 1.

Se aduc multamiri publice, persOnelor pi6se, maT jos notate, callau bine-voit a oteri biserici filiale Inaltarea Domnului", din paro-hia Strambeni, com. Suseni, jud. Argegiu, urmot6rele obiecte gi a-nume D-1 Stancu M. Dedu, primary! acelel comuni in tovaragie cuD-1 Petre .Nedelescu notarul aceleiagi com. at. daruit : una Evan-ghelie legate on piele marochin, un Apostol, una Cazanie gi un ti-pic, legate cu piele gi panza, tete in val6re de 50 1. Pe lunge a-cestea, D-1 Notar a mat daruit : un miruitor de argint, postav pentruperdele ugilor Imperategti, pentru invelirea Sf. Prestol gi pentruanalog in val6re de 15 1.

Se aduc multamir't publice familiilor : Mihail Zamfirescu gi Ale-xandru Fostiropol din oragul Pitesti, cart aA bine voit a darui bi-gericei filiale Sf. Nicolae", Parohia Sf. Gheorghe acel orag: dou6perecht perdele de Atlas, cul6re rogie, imprejur cu ciucuri de fir,prea frumos lucrate in val6re de 150 lei cu carT s'at Impodobit ic6-nele Imparategti.

Se aduc multamiri publice D-luT George M. Turbatu gi sotief saleElena, din corn. Cornatelu, jud. Olt, earl au bine-voit a darui treeperdele pentru ugile imp6rategtl, Proscomidie gi Iconostas in val6rede 10.1eY bisericei Sf. Voevo0 din acea comuna.

Se aduc multamiri publice D -luT Aron Baiulescu din oragul Pi-testi, care a bine -voit ea darniasca un dulap pentru biblioteca paro-

Mavrodolu din numitul orag.

Se aduc multamiri publice D -luT Badea Mate!, functionar la Mi-nIsteriul de Justit e, care a bine-voit a darui bisericei parohialedin corn. Urs6ia, jud. Oltu, un rind de vestminte preotegii gi o Si.Evanghelie edifa Si. Sinod.'

Se aduc publice persOnelor pi6se mai jos notate, dincom. Jiblea, jud. Argeg, car! air bine-voit a darui bisericei parobi-ale din numita comund urmat6rele obiecte gi anume : D-1 N. TA-pIrdea, geful ocolulul ailvic de acolo, un rind de lum:nar! art curatepentru policandru, Tar D na Const. N. Ungurenu o masa de pandapentru Sf. Presto!.

Se aduc multamiri publics detinutului Alecu Tataru din peni-tenciarul Tg. Ocna, jud. Bacaii, care a bine-voit a darui bisericetparohiale Nascerea Sf, I6n Botezatorul", din urba Focgani, un sfeg-

:

hiel

muliiamiri

www.dacoromanica.ro

596 DONATION[

nic cu piciorul de lemn i corona de pOtra, 9i un serafim tot delemn, ambele sculptate bronzate.

Se aduc multamirt publice D -lui Ion GrOpin, din corn. Oraga-Mare, jud. Baciti, care a bine-voit a darui bisericei parohiale dinacea comuna una cruce de argint, In val6re de 35 1.

Se aduc multamiri publice D-110 Gh. Stamati, administrrtorulmogiet Dnet Evdochia E. Leca, din com. Bogdanegtt, pl. Bistrita-de-sus, jud. Baal, care a bine-voit a darui una liturghie, editiaSf. Sinod, In valOre de 10 lei pentru biserica din comuna res-pective. 11.

Se aduc multamirt publice personelor piose aratate mai jos, cartall bine-voit a darui pentru bisericile din parohia Nascerea Maid!Domnulut" din urba Odobegti, jud. Putna, diferite obiecte gi anume:Bentru biserica parohiala: Nica si Luta Demetrescu, un galben deaur In valOre de 11 1. 75 b., penttru salba Matcei Doman int gi unamasa de lemn portativa, in valOre de 6 1. Ghita Constantinescu gi Gh.I. Zaharia, un orologiti in val6re de 32 1. Coatica gi Sofia Sterian,una iconita Domnul liana Christos, in valOre de 20 1. tefan gi SaftaParaschiv, un galben de aur pentru salba Marcel Domnulut, in va-l6re de 11 1. 75 b. Teodor gi Elena Blandu un ceasornic in val6rede 6 1., gi Ecaterina 1. Rape, una iconita Sf. Nicolae" imbracatacu argint gi una strana de lemn, in val6re de 401. Pentru bisericafiliala din parohia amintita, Ghita -gi Zinca D. Stratulat, un poli-candru de bronz aurit, impodobit cu felurite prisme de sticlacristal, on 18 sfegnice pentru luminart, in val6re de 200 lei. Iarla cumpO'rarea de carp pentru biblioteca parohiala au contribuit ba-negte : D-nit Nica Dumitrescu cu 5 1. Ghita D. Stratulat cu 4 1.Economul Gh. Munteanu, Const. V. Ciubotariu gi Ion Melinte, cuate 8 1. Tache Blandu 3 1., gi D-nele Seta Oh. Albu gi ParaschevaMoldoveanu on ate 1 1,

Din partea Chiriarchiel Sf. Episcopit a Hupilor, se aduc calds-rose multarniri urmatorilor piost cregtint, cart at bine-voit a facedonatiuni bisaricilor din Judetul Vaslul gi anume: D -lui Gh. Mi-ronescu, care a daruit tote cartile de ritual, bine legate, bisericeiCiinitirulut, din oragul Vaslul, in val6re de 300 lei. D-lut Ice,n Ca-linderu, administratorul domeniilor Coronet, care a daruit bisericei

Dobrovtt,Adormirea" din catunul Dumasca, comuna un randcomplect de vestminte preotegti, un rand efinte vase gi o cadelnita,Cucerniculul preot Evdochim Dimitriu gi sotia sa Maria, cart atdaruit aceliagi biserict, o perdea la wile Imparategtt. Idem VasileMalachia pentru facerea unet sobe in stilpi de caramida. Ion Fe-cioru pentru una cruce mare de lemn pe sf. Masa. §tefan Paraschivgi sofa sa, o candela de argint. Jacob Ciobotaru, un levicer de land.Pachita Toma, un acoperemint de panza pentru Sfinta Masa. Ad-ministratia Domeniului Coronet, un dul,ap de plistrat vestmintele gi

#1

www.dacoromanica.ro

DONATIUN1 597

cartile bisericepti. Obptia locuitorilor a cumparat patru candele deargint pi alte luerurf necesare.=,

Din partea Chiriarchiei Sfintei EpiscopiT a Eparhiei Hupilor. seaduc caldurdse multamiri urmatorilor piop creptini, earl at binevolt a face donstiuni bisericilor din Judetul Vas int anume :D-10 Stefan Cornea, care a (Tana bisericei Sf. Haralambie dinparohia Itediu, o candela in val6re de 13 lei. Pricopi Parcalabu,idem o candela de aceiapi val6re. loan Talpep inv6tator, idem otruce pe Sf. Masa In val6re de 35 lei. Simion Andriescu din Vaslu!,idem un policandru In val6re de 240 lei. D-nele Vasilca StoianCristea pi Safta idem o candela In val6re de 13 lei. DI.Nicolae Dragomirescu, peful Ore) &thee, care a daruit bisericeidin parohia Balteni, 4 perdele fmpletite pentru Sf. Ic6ne Impe-ra-tepti. Mateit Roman, idem un felinar fn val6re de 8 lei. D-na MariaV. Teodor; idem un prapur In val6re de 36 lei. Elena M. Topo-raseu idem un levicer de lima.

Din partea Chiriarchiesi St Episcopii a Eparhiei Hupilor, se a-duc caldurose muitmniri urmatorilor piopi creptiti, earl all bine-voita face donatiuni bisericilor din Judetul Falcit pi anume:Costache Filimon sopa sa Elena, earl au daruit bisericei din pa-rohia Tabalfiepti, o Evanghelie, editia Sf. Sinod, fmbracata cu ar-gint, un analog on fmbracamintea de satin de Mitt, done sfepnicede lemn pentru Vohod, o cruce imbracata cu argint doui) chilo-grame luminttri de tiara curatt, tote in val6re de 378 lei, 70 b.Manolache Zaharia Mihalache Olteanu, earl all facut pentru bi-serica parohiei Bozia, un steag in val6re de 60 lei. The Cocendan,pentru aceiapi biserica, 2 pfepnice trichele, argint de China, In va-l6re de 60 lei. Marin Vasile, idem a daruit tote luminfirile trebn-inclose pentru Sf. SerbatorT a Paptelor. Mateit Grigoriu, Gh. An-drei, Chiriac Ghendu, Gh. Green, Time Vasiliu, G-r. Grigoriu, D.Harabagiu, Marin Grigoriu, Hristache Gheorghiu, Hristache Alexa,Mateiu Trofin pi Gh. Chiriae, earl at dat bisericei Sf Ioan dinHupi, Cu ocasiunea hramuluT Sf. Martir Trifon de la, 1 Februar,7 chilograme lumfnarf de dart galbina curata, 3 chilograme untde lemn, tamae, smirna, present.): etc. D-lui Nicolae Teodorescu,care a fmbracat policandru bisericei Sf. Gheorghe tot din Hug!, on18 lumfnari de tiara galbena, In val6re de 20 lei 50 ban!.

Din partea Chiriarchiei St Episcopi! a Eparhiei Hupilor, se aduccaldur6se multamiri urmatorilor piopi creptini, earl at contribuit lacumpararea unul stint chivot pentru ptstrarea Sf. Table pi a unulsfepnic de lemn vapsit pentru biserica Sf. IOn din orapul Hull pianume : Pr. Jeremia Radu care a oferit 20 1. D-1 Gh. Serbu 20 J.Jon Serbu 20 1. D-nei Catinca Vasiliu 20 1. Un anonim 20 1. D-1Gh. Andrei '10 1. Mato Grigoriu 10 1. Alex. Craciun 10 1. PanaiteDark 10 1. 16n Dacu 10 1. Nicola! Vervescu 10 1. Nicola! Bogdan10 1. Vasile Serban 10 1. Simion Trofin 101. Paraschiva Leahu 9 1.

si

Denim,

D-luisi

si

si

www.dacoromanica.ro

598 DONATILM I

I6n Zavati 6 1. Dimitrie Parvan 5 1. Nicolai Ivanciu 5 1. Iona S.Para 5 1. I6n Valcu 8 1. Iona T. lit catnip' 5 1. Dimitrie Mnrgulet5 1. Costache Horeica 5 1. Elena Urzescu 5 1. 16n Pintilescu 5 1.Oh. Minciu 5 1. D. Ra pant 5 1. Petra Panaite 5 1. Gr. Ragcanu 51. Sava Zaharia 41. Vasile Crasneanu 5 1. Const. Nicolat -5 1. Oh.Lazar 5 1. Oh. I. Chiriac 5 1. Ana Teodor 3 1. Costache Andrei 21.Nicolas Holovate 2 1. Leon Maitievici .(din Basarabia) 3 1. tefanGheorghiu 4 1. D. Mocanu 5 1. Schimonahia Zenovia 1 1. AnitaOn 2 1. Smaranda Mac 1 1. Panaite Berehoi 2 1. Ana Minciu4 1. Daniil Dacu 2 1. Maria Corogeanu 4 1. Mitt Alexa 3 1. Gre-gore Mitcu 4 1. Gh. Atanasiu 2 1. Nicolas Trofin 4 1. Vasile Mere,acre 4 1. Oh Sman 2 1. Vasile Savin 2L Ivanciu Croitoru 1 1. Nic,Croitoru 1 1. Pintilie Dascalu 1 1. Delita Chiriac 1 J., gi The Cris-tea 2 1. De asemenea Nicolai Hrisoveloni can a dat bise-rice! din parohia Ghidigeni jud. Tutova, cu ocasiunea sf. Sarbatoriale Invierei Domnului, 12 kg., luminari de cerid curata o canti-tate de unt-de-lemn, tote In val6re de 60 1.

Din partea chiriarchiei Sfintei Episcopil a Hwilor, se aduc cal-dur6se multarniri pers6nelor mai jos notate, cart an bine-voit a facedonatiuni bisericilor Sf. Dimitrie" din Hue! gi Sfintii Voevodi"din parohia Stoiegesti, jud..Falciu gi anume : Pentru biserica St.Dimitrie" din Hug), Costachi gi Maria Olariu a daruit un covor invalor° de '28 1. Paraschiva St. Alistar un levicer de land, Salta I6nPolojan idem un levicer de 'atm si Maria Oh. Mihu, o candela deargint gi un levicer. Pentru biserica Sfintii Voevocli" din parohiaStoiegegtT, Grigorie Perticariu, D 'imam I. Petrea gi Petrea Luchian atdat luminari of unt-de-lenan cu ocasia Sfintelor Serbatori ale Invierei,Vasile Nastasa una toca de otel, Frasina Th. Tanasi un covor, TitaSturza tot un covor gi Panaite Cosma o pdta de matasit pentru te-trapod.

Din partea Chiriarchie! Sfintei Epiecopii a Hugilor, se aduc cal-dur6se multamirl personator mat jos notate, cars au bine-voit a facedonatiunT bisericei din parohia Tabalaegti, judetul Falciu gi anume :

Mateit Popa care a daruit 2 sfegnice de alama in valdre de85 1. Teodor Pivniceriu, un sfegnio cu trel lumini in valdre de 101. 50 b. Nastasache Obreja un sfegnic de lemn in val6re de 17 1.T. Manoliu 23 lei pentru cumpararea until ochtoic mare legat enpiele, gi unei persona anonime, care a cumperat un orologit marelegat cu piele. De asemenea Costachi Zaharia care a cumpe-rat un rind sfinte vase cu procovetele for pentru biserica filialadin catuna Porcigeni acelag judet. Idem D.lut Gheorghe gi Mar-ghi6la Fulgeru, pentru ca an oferit biserice! parohiei Draguseni dinjudetul Vasluf, un sfint Aer, zugriivit pe mugama gi agezat inram cu uga de sticla, in val6re de 130 1.

Chiriarhia Dunarei-de-Jos, exprima multamiri Demnei PrincipesaAnna L. Cantacuzino, din comuna Baleni, judetul Covurlu!, care

D-lut

D-lui

D-lut

.gi

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 599

a bine-voit a dona bis4ricei parohiale nSfinti" Voevosli", din clisacomuna, un rand de vestminte In valor° de 100 lei, qi ca in fie-carean in serbatorile Invierei Mintuitorului Nostril lions Christos" o-fera mentionatei biserici cate done- (1.eci lei pentru laminar".

Chiriarchia Dunarei-de Jos exprima, rnultamiri D-lni Pascali State@i sotiei sale Balaqa din urba Braila, earl at bine-voit a dona bi-serieei din parohia Trajan, un epitrahil de adamasca lucrat cu firin val6re de 22 lei, precum qi locuitorului Pam]. Ioan din aceaparohie, cart a contribuit cu 26 lei pentru 'cumpararea unel cruelde argint de china tot pentru 4.isa biserica.

Chiriarchia Dunarei-de-Jos aduce multamire publics pers6nelormai jos notate, care at bine voit a dona bisericilor respective dinJudetul Tulcea, sumele aratate in dreptul fie-caruIa. La bisericaparohiala Sf. Haralambie din parohia G-recii, D-nul Ioan Vlad Mo-canu @i cu fiul set Iordan au dat ate 20 lei pentru repararea cipoleirea sf. Vase. Locuitorii con]. Nalbant at contribuit pentru con-struirea unei case parohiale pentru locuinta parohuluC Pr. EconomMate! Simionov supra numerar la parohia Babadag a daruit bise-ricei parohiei Calica un steag in valOre de 55 1.

Chiriarchia Dunarei-de-Jos, aduoe multamire publics pers6nelormai jos notate care a bine-voit a dona bisericei parohiale Trei Ie-rarhi din Urbea Galati sumele notate in dreptul fie earuia dupacum urmeza. : D-1 Oh. Botescu cu sotia sa Ana @i C. Botescu cusotia sa Profira din Urbea at daruit: un Sf. Potir de argintcu tote accesoriile sale In valore de 600 1.. U pereche maneoute deFang in valare de 8 1. Defuncta Ecaterina Oh. Vlasto din Galatia lasat prin teetamentul set suma de 500 I. Urmatorele persona atcontribmt cu suma aratata in dreptul fie -carpi la pictarea catapi-tesmal bisericel, la cumpararea unui policandru de bronz precumqi clop de ritual: Preotul Alexandra Virtosu parohul clisei biserici20 1. Vasile Gh. Bosol Epitrop 20 1. Sava V. Petrol idem 25 1.Gherasim Vanghelafo comerciant 15 1. Nicolae P. Gheorghiu idem20 1. Oh. N. lorga 40 1. Nicolae Gb. N. Iorga 20 1. Anastasia @iGhita Tiriano 10 1.1delchisedec T. Ichim 5 1. D. Dimitriu 2 I. IonAnghene 20 L Zoita Marinescu 5 1. Costache I. Popovici 5 1. Ionics§tefanescu 10 1 D. T. Serghievici 1 1. IonicaMarinescu 20 1. Ghi0C. Sadiu 1 1. Ion Margarit 2 1. P. Simionescu 2 1. A. Nicolae @efulmusical 20 1. N. Pandele 5 I. P. Petrescu 1 1. P. Leon 1 1. Efro-sina C. Jipic 20 1. Ivanciu N. State 5 I. I. Davidescu 2 1. D. Rada-lescu 1 1. ySt. Tanase 2 1. V. .IVIihailescu 4 1. S. Munteanu 1 1. I1 Con-stantinescu 2 I. Ecatherina Diamandi 20 1. V.%Pavel 2 1. G. Ursu-lescu 7 1. D. Dimitresnu 4 1. V. Marcu 1 1. P. Lungu 20 1. C. Ro-tunda 2 1. V. Vuras 51. A. Patriche 1. V. C. Petra 1 1. I. Anto-nin 2 1. I. Filimon 5 I. V, Dobrinescu 10 1: A. Fulger 1 1. '$tvNicolau 5 L S. Teodor 5"1. A. Apostolides 5.1. D. V. Dimitriu 51. G. Busuioc 10 1. N. Bruciiirle` L -"I. Solomon 20 1. Ionescu

Ia§i,

S.

www.dacoromanica.ro

600 DONATILINI

20 1. 1. V. Dacha 20 1. Andriana Mihailescu 20 1. C. Gh. Hristia10 1. C. Iliescu 30 1. D. A. Miles 11. L Gheorghe 1 1. S. Vasiliu1 1. S. Gheorghiu 5 1. Maria Gh. Stan 20 1. C. Stamatescu 20 1.Z. Gheorghiu 20 1. C. Stoian 201. Oh. Botescu 60 1. I. Fantavaru20 J., pi A. Lupescu 25 1.

Chiriarchia Duni-ire-de-Jos, exprima multAmire Domnei Mariabtoicescu, naseuta Anghelopulo, care a bine-voit, a dona bisericelparohiale Sf. Apostoli din corn. Mfinjinas, una Sf. Evanghelie legatacu piele, in valor() de 20 1.

Chiriarchia Dunarei-de-Jos, exprima multa.mire publicsGh. Moroianu, pet* de biroa in Ministerul de Domenii care a bine-voit a dona pentru biblioteca bisericel din parohia Satischio, jud.Constanta, 22 volume, cart1 midi cu continut frumos pi leans deInteles pentru poporul de la Ora.

Chiriarchia Dunarei-de-Jos, aduce multamiti publice loeuitorulutSimion Sidor Filip, care a daruit bisericel parohiale Sf. Nicolae"din catuna Calica, corn. Sarighiol, plas3 qi jucletut Tulcea un def.nic cu trel lumini pentru afinta Mask §i un chivot pentru SfinteleTaine, frumos lucrate in valore de 60 1.

Chiriarchia Dunaref-de-Jos, aduce multamie publics locuitorululGavrila Pica pi sotiel sale Emilia, cars au bine-voit a dona bise-rico parohieY Viziru.-de sus din jud. Braila o cadelnita pi o onto)pe sf. Masa in valore de 50 1.

eomitetul Redactor at acestei Reviste rogclcu tot dinadinsul pe Domnii abonag directidin tarot qi, streinatate a inainta D-lui ea-sier at Revistei, Str. Muselor No. 24, costulabonamentului pe anii neachitati, facen,du- secunoscut cot nuli se va mai trimite Revista'celor care nu vor achita abonamentul.

D-nnItti

www.dacoromanica.ro