1901 04

BISERICA ORTODOXA ROMANA

DESBATERILE

S-TULUI SINODIN SESIDNEA DE PRIMAVARA

ANUL 1901.

Revista Periodica Eclesiastica

ANUL AL XXV-lea, No. 4.

I T_T

BUCUREUI

TIPOGRAFIA OARTILOR BISERICES1901_

-)F;CTIA 11 ORIE

r.-z-IT.1

Ir

17dvwwww,

ve. '

tfia-26' -"00*"

16

.

.4'ei%

L4'6'3:36-0.3

R.

I

TI

www.dacoromanica.ro

SANTUL SINODAL SANTEI

BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE.

-*2--111(0

www.dacoromanica.ro

Procesele Verbale ale sedintelor Santului Sinoddin

Sesiunea de Prima -vary a anului 1901.

qedinta din 1 Mai 1901.

Sesiunea de TOmna a S-tulul Sinod s'a deschis cu solem-nitatea obicinuita, facendu-se in Catedrala S-tei Mitropolii unTe-Deum de dire P. S. Arh. Nifon N. Ploetenu, vicarul S-telMitropolii, la orele 10 a. m., la care all asistat P. P. S. S.Membri al S-tului Sinod, fata fiind §i Dl. Ministru al CultelorSi Instructiunel Publice, Spiru Haret; lar la orele 101/2 s'a facutsfintirea apeiin sala edintelor S-tulul Sinod, dupa care d-nulMinistru al Cultelor Instructiunei publice da citire MesagiululRegal de deschiderea sesiunel In urmatOrea cuprindere:

Prea SanrifiSantul Sinod al Santel Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-

mane, fiind convocat prin Decretul Nostru No. 1848 in se-siune ordinary de prima -vary pe liva de 1 Mal a. c., con-form art. 13 din legea pentru alegerea Mitropolitilor §i E-piscopilor eparhiotl cum §i a constituirei S-tulul Sinod alSantei Biserici Autocefale Ortodoxe Romane;

Ed, declar cleschisi sesiunea acestul Sant Sinod.Dat In Abbazia la 1 Mal 1901.

Ministrul CultelorInstructiunei Publiee

(se) HARET.

(ss) CAROL.

No. 1849.

Parinti,

gi

www.dacoromanica.ro

4 DESBATERILE SF. SINOD

1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Sesiunea deprima-vara a S-tulul Sinod este deschisa.

Se face apelul nominal. Preseni 13 P. P. S. S. Membri,fiind In concedhl I. P. S. Mitropolit al MoldoveT si P. S.Pimen Pitestenu.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ffind innumer, P. S. Secretar este rugat sa bine-voiasca a da ci-tire sumarulul ultimei sedinte din sesiunea de tOmna.

P. S. Episcop al RAmnicului, Secretar, citeste sumarulsedintei de la 24 Octombrie 1900 a sesiunel de tOmna aS-tulul Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne cerendnimeni cuvintul, pun la vot sumarul sedintei de la 24 Oc-tombrie 1900. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridicamana.

S'a primit.D. Ministru al Cultelor si Instructiunel Public°,

Spiru Ilaret: I. P. S. Presedinte, inainte de a se procedela facerea comunicarilor, ve rog sa-ml dati cuvintul intr'ocestiune prealabila.

P.P. S.S. Parinti, am vedut publicat in desbaterile S-tululSinod aparute In Biserica Ortodoxa Romana, dar nu -mi a-due aminte in ce anume sedinta, ca unul din P. P. S S.membri ai S-tului Sinod, a relatat gresit unele vorbe alemele. $i fiind-ca acele vorbe mi se atribuia di le-am spusin calitate de Ministru, si fiind-ca si astadi sunt ministru,sa'nal dati voe sa fac o rectificare necesara, fiind-ca nudoresc sa remana in publicatiunile oficiale ale S-tului Sinodo interpretare grOta a gandurilor mele.

In acea sedinta P. S. Calist a spus cum 0 et, intr'o oca-siune Ore-care asi fi dis ca doresc, ca religiunea sa fie scOsadin scOlele secundare. Lucrul acesta et nu'l-am dis si nici n'afost in gandul met una ca acesta. Gandul mat in asta privintatrebue sa fie cunoscut S-tului Sinod din ceea ce et amfacut pentru invetemintul religios.

P. P. S. S. VOstre stiti, ca et departe de a so:Ste religiu-nea din scOlele secundare, din contra am avut greutateaca sa fac a se preda si In clasele superiOre, si dad.n'am facut a fi predata In tOte clasele superiOre, este canu s'a putut. Daca asi fi putut, o faceam.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. SINOD 5

P. S. Ca list spune ca eti asI fi dis acesta cu ocasiuneavisitei unei comisiuni, care s'a presentat la mine ca sa'mlvorbesca in acesta privinta.

De sigur, se vede ca m'am exprimat ref', sail ca am fost1.66 inteles, de vreme ce s'a dat acesta interpretare cuvin-telor mele.

Cred dar ca nu este la mijloc de cat o gres6la si tin casä se consemneze acesta in procesul-verbal al sedintel de all.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Sunt multamit de res-punsul D-lul Ministru al Cultelor si Instructiunei Publice.D-sa a declarat S-tului Sinod ca, ca fill al Bisericei Orto-doxe romane nici o data nu s'a gandit ca sa atinga pres-tigiul studiulul religiunei.

EA in sedinta de la Octombrie n'am dis ca Domnia Saar fi voit sä scOta religiunea din scOlele statulul, pentru-canici nu era in discutiune acesta cestiune. In disc.utiune erailprogramele scOlelor secundare si in urma unei discutiuniurmata atuncl, eti am aratat durerea mea ca programelede religiune din scOlele secundare sunt fOrte schilOde si'mladuc aminte eh' ma! 'nainte de a fi Arhiereq, eram cumsunt si astadl profesor de religiune si am facut parte clintr'ocomisiune, care avea insarcinarea de a ruga pe D. Ministrude Culte de atuncl si actualul de astall ca sa introducastudiul religiune) !Ana in clasa a opta data ar fi posibilen mai multe ore pe septemana, fiind-ca cu o ora pe sep-temana nu se face nimic. Acea rugaciune o fac si astallD-lui Ministru, cad a 'asa o ora studiului religiunei pesept6mana este a se inlatura religiunea in mod deghizat.Sunt profesor batrin, am facut experienta si stiti ce va saMica o ora de studiti pe s6ptemana. Cu acea ocasiune D.Ministru nu dicea a am sa scot religiunea din scOlele sta-tului, dar sustinea ca se face destula religiune in sinul fa-miliel si in sc6lele primare si ca ast-fel fiind lucrul estedestul o ora pe septmana la religie, ca nu o sä facem popIpe eel din gimnazil si licee. Nol negresit am sustinut cumam aratat, ca religiunei sa i se dea o desvoltare mai marein scOlele secundare de cat se dedese pana in timpul acela,fiind ca de la formarea simtimintulul religios in popor de-pinde formarea simtimintulul national.

Asa au lucrat tot-d'a-una representantil Orel romanesti in

ell

$i

www.dacoromanica.ro


unire cu Biserida si faptul acesta a facut ca sä avem Ro-mania de astall.

Deci dar me bucur ca D. Ministru a sulevat acesta ces-tiune astaci, cand liceele si gimnaziile va trebui sa ne deape viitor candidati de preotie, pentru-ca scellele bisericestiseminariile inferiOres'ail desfiintat.

Prin urmare comisiunea de atunci avea dreptate sa ceraministrului 2 ore de religiune in sc6lele secundare. Acestaam avut de respuns D-lui Ministru in acesta privinta.

Acum sa'ml permit& D-sa sa-I fac o respectuOsa intrebare.Aud prin jurnale, and si prin Omeni, ca Seminariul de laRoman, care s'a desfiintat pe qiva de 1 Iu lie viitor va fitransformat in seminar papistasesc, si acesta pe motiv cas'ar da in schimb Ore-care venit teril in aceste timpurl ne-faste prin care trece Sara.

P. S. Aria. Calistrat Barricienu: I. P. S. Presedinte,P. S. Ca list prin intrebarea ce face D-lui Ministru nu estein cestiune si prin urmare perdem timpul degeba, pe candnot avem sa alegem comisiunile si sa indeplinim si cele-l-altelucrari ale S -tulul Sinod.

P. S. Arb. Ca list Botosendnu: Nol avem un regula-ment, in basa carula 'mi permit sa fac acesta intrebare.P. S. Calistrat Barladenu s'a cam grabit a me intrerupe.Aid este vorba Prea Sante de Biserica ortodoxa romana sisa nu trecem asa usor asupra unei asemenea cestiuni.

Eu cred, D-le Ministru, ca in locul Seminariului, care s'adesfiintat pe motive bugetare, ar fi bine O. se infiintezeo scOla de meserii, cum ved ca tindeti ca sa respanditi in-structiunea prin scOlele ad-hoc in poporul roman. CAA a seinfiinta acolo un seminar de alt rit, deosebit de ritul bisericelortodoxe roman, acesta ar fi curat inlocuirea religiunddomnitOre in Statul Roman. Am clis.

D. Ministru al Cultelor si Instrugiunel Publice,Spiru Haret: Tin sa respund Inca odata acusarilor ce mise aduc, ca asi fi voit sa scot religiunea din scOlele secundare.Eu declar Inca o data, ca, nicl n'a putut fi In gandul meauna ca acesta si in A. rectific acesta, fiind-ca nu yogi. saremana in desbaterile S-tului Sinod un lucru ca acesta.cat pentru Seminariul de Roman, care ar fi a se face pa-pistasesc, sa'ml dap voe, sa nu respund. 0 asemenea invi-novatire nu merita un respuns.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Incidentuleste inchis. Acum intram in ordinea dilel. Avem mal WWIalegerea secreturilor biroulul.

P. S. Episcop al Argesului: DI propun sä se alegA.prin aclamatiune tot P. S. Episcop al Ramniculul si P. S.Pimen Pitestenu, cart ail fost si In sesiunea trecuta.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votpropunerea P. S. Episcop al Argesulul. Cine este pentru, sabine-volasca. a ridica maim.

S'a primit.Prin urmare P. S. Episcop al Ramniculul si P. S Pimen

Pitestenu se proclama de secretarl al biroulul.Acum procedem la alegerea comisiunel de petitiunI.P. S. Episcop al Rgmnicului: Dack S-tul Sinod a

bine-voit sa, se alega ca secretarl tot aceiasl P.P. S.S., earlail fost In sesiunea trecuta, ell propun ca si in comisiuneade petitiunl sa, se al.60. prin aclamatiune acelasl P.P. S.S.,cart at! fost si In sesiunea trecuta.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votpropunerea P. S. Episcop al Ramniculul. Cine este pentru,sa bine-voIasca. a ridica mana.

S'a primit.Prin urmare proclam membri In comisiunea de petitiunl

pe P. S. Episcop al Romanulul, P. S. Arh. Nifon Ploestenusi P. S. Arh. Calist Botosenenu.

Acum ye rog sa procedem la alegerea comisiunel pentrucercetarea cartilor de inv6temint religios, cursul primar.

P. S. Episcop al Argesulul: I. P. S. Presedinte, dinacestti, comisiune a facut parte si regretatul Episcop P. S.Silvestru si decl acum este nevoe ca s5, se faca o noun a-legere pentru a se complecta comisiunea din trel membri, cuma fost si mai 'nainte.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Aland for-map comisiunea din tine credetI.

P. S. Episcop al RAmniculul: Pentru simplificarealucrarilor, ea propun sa se al6ga un singur membru prinaclamatiune in local regretatulul Episcop Silvestru.

P. S. Arh. Elton Ploestenu: In locul mult regretatululEpiscop Silvestru al Husilor propun sa se alega P. S. Arh. Sofro-nie Cralov6nu, pentru a se deprinde cu lucrArile S-tulul Sinod.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votpropunerea P, S. Arh. Nifon Ploeqtenu. Cine este pentrusa bine-volasca, a ridica mans.

S'a primit.Prin urmare proclam ca alesi in comisiunea pentru cer-

cetarea manualelor de inv6tamintul religios, cursul primarpe P.P. S.S. Episcopi al Argesului si al Ramniculul, cart adfost §i in sesiunea trecuta. si pe P. S Arh. Sofronie Cra-lov6nu, in locul regretatului Episcop Silvestru.

I P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acum v6 rogsa procedem la alegerea comisiunel pentru cercetarea ma-nualelor de inv6tamintul religios, cursul secundar. Eu propunsit se alega tot P.P. S.S. Membri cart ate fost in sesiuneatrecuta.

Vocl: Da. Da.I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Pun dar la

vot propunerea mea.Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mans.S'a primit.Prin urmare proclam ca membri ale0 in comisiunea pen-

tru cercetarea manualelor de inv6temintul religios, cursulsecundar, pe P.P. S.S. Arh. Pimen Pite Oenu, Meletie Galatenusi Conon BacaOnul.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Trecem acumla alegerea comisiunel pentru cercetarea man ualelor demusics.

P. S. Arh. Calistrat 13grla,clenu. Eu propun ss se a-lega tot membrii cart alb fost in sesiunea trecuta.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votpropunerea P, S. Calistrat War Menu.

Cine este pentru, sb, bine-voiasca a ridica mans.S'a primit.Prin urmare proclam ale0 membri in comisiunea pentru

cercetarea manualelor de musics pe P. P. S. S. Episccpi alArgeplui §i al Romanului §i pe P. S. Arh. Nifon Ploe§tenu.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Mal avemde ales comisiunea pentru cercetarea socotelilor Tipografiel§i ale Revistel (Biserica Ortodoxa Roman

P. S. Episcop al Ramnicului. I P. S. Presedinte, elfpropun sa se alega tot aceiaqi P.P. S.S. Membri, earl at

www.dacoromanica.ro


fost si in sesiunea trecuta, Tar in local regretatulul EpiscopSilvestru sa se alega P. S. Sofronie Cra lovenu.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votpropunerea P. S. Episcop al Ramniculul

Cine este pentru, sä bine-votasca a ridica mana.S'a primit.Prin urmare proclam ales1 membri In comisiunea pentru

cercetarea socotelilor Tipografiel si Revistel pe P. P. S. S.Episcopl al Argesuldt, al Ramnicului Si pe P. S. Arh. SofronieCralovenu.

Acum avem comunicarile.Se comunica de la biuroti. adresa Ministerului Cultelor cu

No. 71148/7146, pe Tanga care Inainteza in copie adresaDirectiunei Generale a serviciului Sanitar, relativ la spalarealinguritei cu care se da sfinta impartasire, in alcool con -central dupa impart4irea bolnavilor de bile molipsitOre.

Idem adresa aceldtasi Minister cu No. 13165, pe Lang careinainteza petitiunile In copie si lucrarl publicate de candi-dalli pentru catedra de Teologia Morals de la Facultatea deTeologie din Bucuresti, spre a recomanda Ministerulul un can-didat pentru ocuparea numitel catedre, conform al. VII alart. 64 din legea Invelemintului secundar si superior.

Idem adresa acelulasl Minister cu No. 75709/7695, princare comunica ca avend in deposit la administratia cases scO-lelor 3500 tablouri anti-alcoolice si dorind a le darui bise-ricilor rurale, rOga a se decide de S-tul Sinod asupra aces -teT si a se destina un loc unde ar putea fi aseclatepentru a sta ca pilda locuitorilor.

Idem referatul Directorulul Cancelariei. S-tului Sinod privitorla apelul facut de caterisitul Diacon Dimitrie Re'u din pa-rohia FOntanele judetul Tecucl, cu dosarul judecatet inaintatde S-ta Episcopie a Romanulul.

Idem petitiunea I. P. S. Ghenadie, fost Mitropolit, princare cere a 'i se da o copie dupa, hotarirea S -tulul Sinod,prin care s'a ridicat canonul de caterisire d'asupra I. P.S. Sale, pentru care alatura la petitie doue cble timbratede Cate un

Idem adresa Ministerulul de Culte si Instructiune Public.cu No. 18335, pe fang. care Inaintfta petitiunea preotululAnghel Botez, parohul parohiel Hulub din judetul Botosanlprin care cere a se modifica acea parohie.

cestiunt

www.dacoromanica.ro


Idem adresa acelutasI Minister cu No. 15956/1599, pelanga care inainteza In original petitiunea locuitorilor dincomuna Posesti, jud. Prahova, prin care cer ca sa remanabiserica parohiala tot biserica cu hramul Adormirea, Iar bi-serica cu hramul St. Gheorghe sa fie Haig.

Idem petitiunea unui absolvent de seminar anonim, pelanga care inainteza un memorill prin care expune modulcum se face educatiunea si instructiunea in seminar.

Idem adresa Ministerului Cultelor si Instuctiunel Pub licecu No. 3724/332, pe langa care inainteza petitiunea locui-toriloy din catunele omanestl si Tonti, comuna Draganesti,judetul Suceva, prin care cer formarea unei noul parohildin acele catune.

Idem. adresa acelulast Minister cu No. 14312/1478, pelanga care inainteza, petitiunea preotulul Gh. Bergea parohulparohiel Stroesti din judetul Botosani, prin care cere a seface o singara parohie din cele done parohii existente incomuna ZlatunOsa si anume parohia Stroesti si BaznOsafiind In apropiere si putindu-se Ingriji de un singur preotparoh

Idem petitiunea D-lui D. Serafim, pictor din BucurestI, pel'anga care inainteza o icOna model g St. Patriarh Nifon, siMO a 'i se da inalta bine cuvintare de a zugravi biserici.

Idem petitiunea D-lui 'On M. Popescu, invetator in comuna§tirbel, judetul Romanati, prin care rOga a 'i se da tnaltabine-cuvintare de a sevirsi a patra casatorie.

Idem petitiunea D-1u1 lOn Trombitescu, pictor din Bucu-resti, pe langa care inainteza icOna Mantaitorului ca modelsi Mg& pe S-tul Sinod a-i da tnalta bine-cuvintare de a zu-gravi biserici.

Idem adresa S-tei Episcopil a Romanului cu No. 1638, pelanga care comunica resultatul judecarel preottilul caterisitTeodor Ionescu din comuna arul Dornel si inapoiaza acteleprimite pe langa adresa S-tulul Sinod No. 209 din 12 Oc-tombre 1900.

Idem adresa S-tel Mitropolil a Ungro-Vlahiel cu No. 1749,pe langa care inainteza in original suplica D-lul I. Negoescusi dosarul No. 82 privitOre la cererea de a se tnfiinta 0noua parohie din mahalalele Caracas si Grand pentlinte deCapitala.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. SINOD 11.

Idem adresa Ministerului Cultelor si Instructiunel Pub licecu No. 16903, pe tang care inainteza in copie petitiuneaa 110 locuitori din mahalalele Grand si Caracas din Ca-pitala, prin care cer infiintarea unei flout parohii compusedin aceste doue mahalale.

Iderri adresa S-tei Mitropolii a Ungro-Vlahiei cu No. 4922,prin care, in vederea raportului No. 1118 al protoereului deVlasca, mijlocesce infiintarea unei noul parohil in catunul Si-listea pendinte de parohia Scurtu.

Idem adresa Sf. Episcopii a Ramnicului cu No. 464, pe Fang&care inapolaza petitia locuitorilor din comuna Carpenu cu a-nexele ei, comunicand ca nu este necesitate de a se infiintao noun parohie.

Idem adresa S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiel cu No. 4610,pe tang care inainteza in copie raportul cu No. 389 al pro-toereului judetului Muscel relativ la infiintarea unei nouiparohil in corn. Priboenii.

Idem petitiunea locuitorilor din catunul Budesti, comunaTurbatii, judetul Gorj, prin care cer a nu fi alipiti la parohia

ci a fi lasati tot la parohia Magheresti dupa cumau fost si mai 'ilainte.

Idem petitiunea preotului Stefan Podgorenu cu trei locui-tori din comuna Priboenii jud. Muscel, prin care cer a nuse mai forma o noua parohie in acea comuna nefiind ne-cesara.

Idem petitiunea preotulul A. Tascau din comuna Bala-nesti jud. Gorj, prin care cere a nu se infiinta inca o pa-rohie in acea comuna.

Idem petitiunea preotului Athanasie Vasilescu, parohul pa-rahiel Doljesti din judetul Roman, prin care rOga a se in-terveni la Minister spre a 'i se da voe sa predea gratuit Re-ligiunea in scOla primary din acea comuna conform pro-gramului scolar.

Idem petitiunea parohului T. Persu de la parohia St.Nicolae din Urbea Dragasani, judetul Valcea, prin care cerea se lasa preotilor din suburbiile urbane Poste rurale pl-minturile date prin lege.

Idem petitiunea preotului IOn Plevianu din Craiova, princare cere a se hotari asupra reclamatiunei sale contra E-pitropiel Parohii Mantulesa, care nu voeste a'i plati salariul

Hotinii,

www.dacoromanica.ro

12 DESBATERILE SF. S1NOD

de paroh pe anil trecutl si a fi reintegrat In postul de parohla acea parohie.

Idem petitiunea D -lul Gh. Gh. Musetescu din comunajud. Muscel, prin care reclama in contra preotulul

P. tefanescu din comuna Jugur, acel judet.Idem adresa St. Episcopii a Argesului cu No. 304, pe

Tanga care inainteza. un dosar cu actele pentru tunderea inmonahism a fratelui Petre Iustin. lonescu din M-rea Turnu.

Idem adresele S-tei Mitropolil a Ungro-Vlahiel cu No. 1745,1633, 1634, 1635, 1636, 1637, 1638, 1639, 1640, 1641,90 si 1143, pe langa care inainteza dosarele cu actele pentrutunderea in monahism a fratilor: Radu N. Popa, Pavel Si-mion Mitea, Constantin Ionescu, Dumitru Timotel si FloreaPantelica din M-rea Cernica. Avram Iordache, Sima Dumitrusi Iordache Ionita Croitoru din M-rea Caldarusant AnastaseCristodorescu si Costache Radulescu din M-rea Ghighiu sia surorilor: Anica. I. Gheorghe din M-rea Zamfira, SultanaDinu Teodorescu, Ana I.. Mocanu, Profira George4cu din M-reaPasarea, precum si pentru recunOsterea calugarkeI efectuataIn cas de bola a surorilor: NOcsa I. Dumitru numita Me-letina I. Dumitru din M-rea Tigne§ti si Luxandra SimeonParvu din M-rea Pasarea.

Idem adresa St. Episcopii a Ramniculul Noulul Severincu No. 614, 354, 356, 463, 465, 615, pe langa care inain-teza dosarele cu actele pentru tunderea In monahism a fra-telui Gheorghe Popescu din M-rea Tismana si a surorilor:Constantina G. Diaconescu, Ilina Gh. Gh. Olariu, Ana D. I.BOghe, Julita Florea Avram si Maria I. Miclausit kite dinM-rea Horez.

Idem adresa St. Episcopil a Romanulul cu No. 130, 512,402, 403, pe langa care inainteza dosarele cu actele pentrutunderea in monahism a fratilor: Gheorghe Petrovicl si Ni-colae Degeratu din M-rea Bogdana si a surorilor: Elena Ca-laroi si Ecaterina Botezatu din schitul Giurgeni.

TOte aceste comunicari se trimit la comisiunea de peti-tiunI.

Se comunica de la birou adresa S -tel Mitropolil a Ungro-Vlahiei cu No. 1748, pe langa care Inaint6za scrisOrea pri-mita de la Prea Fericitul Papa si Patriarh al Alexandriel D. D.Fotie pentru alegerea si confirmarea Sanctita4e1 Sale in acesta

Matsu,

www.dacoromanica.ro

DESBATERIL 13 SF. SINOD 13

demnitate, in loch' Prea fericitulul D. D. Sofronie, trecut dinacesta vi6ta precum si r6spunsul ce s'a trimis din partea I.P. S. Mitropolit Primat.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: P. P. S S.Parinti, eu sunt de parere ca acesta comunicare sa nu setrimeta la comisiunea de petitiuni ci sa se citescd in sedintaviitOre si sa se la act de dansa.

Voci: F6rte bine.Se comunica de la birou adresa SAO Mitropolil a Ungro-

Vlahiel cu No. 4992, pe langa care inainteza scris6rea inoriginal si in traducerea romana primita de la I. P. S. Ar-hiepiscop si Mitropolit al Petersburgulul si Ladogel, Prese-dinte al S-tulni Sinod al S-tel Biserici a Rusiel D. D. An-tonit, privitOre la alegerea si confirmarea I. P. S. Sale inlocul repausatului intru fericire I. P. S. IOnikie, impreunasi cu respunsul ce s'a trimis la acesta scrisOre.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: P.P. S. S.Parintl si acesta comunicare sa se lase a se citi in sedintaviit6re ca si cea-l-alta si sä se la act de dinsa.

Voci: FOrte bine.Se comunica de la birou adresa Ministerulul Cultelor si

Instructiunel Publice No. 71295 A, pe tang care inaintezaspre cercetare un exemplar din cartea inlitulata PrimaCarte de Religie) elaborate de D -nii Dimitrie Cecropid, I.N. Ciocan si D. G. Kiriac.

Idem adresa aceluiasi Minister cu No. 63869, pe tang, careinainteza programele analitice pentru invetemintul primarsi secundar, actualmente in vigOre, cu adaogire, ca la for-marea nouilor programe va cere, in ceea ce priveste parteareligiOsa, parerea S-tului Sinod.

Ambele aceste comunicari se trimit la comisiunea pentrucercetarea manualelor de invetemint religios, cursul primar.

Se comunica de la biroii adresa Ministerulul Cultelor siInstructiunel Publice No. 70206/6825, pe Fang& care ina-inteza in original petitiunea D-lui Elefterescu cu 8 brosurldin Revista Lumina si cu 2 volume «Predicl) spre a secerceta dacd acele predict pot fi citite In biserici.

Idem petitiunea Economului Al. Popescu Cernica, pe langdcare inainteza spre cercetare si aprobare dou6 manuscripteintitulate «Manger' Sfinte) din Psalmil prea fericitulul ProfetDavid.

'i

www.dacoromanica.ro


Idem petitiunea Diaconulul G. Chirica si IOn Andrei, pro -fesorl In Ploesti, pe l'angi care tnainteza done manuale deMorala Crestina imprimate spre cercetare si aprobare.

Idem petitiunea acelulast Diacon, pe Una care tnaintezaspre cercetare si aprobare Istoria Vechtulut si Noului Tes-tament in doue exemplare imprimate.

Idem petitiunea acelutast Diacon, pe langa care inaintezaspre cercetare si aprobare «Dogmele Religiunel crestine, indoue exemplare imprimate.

TOte acestea se trimit la comisiunea pentru cercetareamanualelor de invetemint religios, cursul secundar.

Se comunica de la biuroil raportul DirectiuneI Tipografielcartilor bisericestl cu No prin care supune la cunostintaS-tulul Sinod darea de sema asupra gestiunel acelei Tipo-grafil pe anul financiar 1900-1901.

Idem adresa S-tei Episcopil a Husilor cu No. 348, princare rOga a se tricuviinta sa se dea gratuit de Tipografiacartilor bisericestl tote cartile de ritual in dublu exemplarpentru serviciul acelel Sf. Episcopil si al elevilor scOlet decantarel.

Idem raportul cu No. 32 al Parohului bisericei din ca.-tunul Satischioi, comuna Sireu, iud. Constanta, prin carearata ca de si prin ordinul S-tulul Sinod cu No. 82 din 5Mal 1900 'i s'a comunicat, ca S-tul Sinod a aprobat cerereade a se da pentru biblioteca acelel pa rohil o colectie dinrevista «Biserica Ortodoxa Romainft, dar neprimind-o rogaa se da ordin de a 'i se trimite.

TOte acestea se trimit la comisiunea pentru luarea soco-telelor Tipografiel si ale revistei Biserica Ortodox5. Romana.

Idem petitiunea P. S. Arh. Pimen Pitestenu, prin care rOg6.pe S-tul Sinod a 'i acorda un concediti de done chile, fiindinvitat la o inmormintare in jud. Prahova.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votacordarea congediul cerut. Cine este pentru, sa bine-volasaa ridica mans. S'a primit.

Se comunica de la biros petitiunea Diaconulul NicolaeMateescu, profesor la Seminarul din Ramnicu-Valcii, perang care inainteza 25 exemplare din cartea «Istoria St.a Vechiulul Testament, aprobata de S-tul Sinod, spre celelegate.

2,"

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Sunt de pa-rere ca acestea sa se imparta P. P. S. S. Membri at S-tuluiSinod. Pun la vot propunerea mea. Cine este pentru, sabine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.Se comunica de la biroil petitiunea Preotulul Mate' Gri-

gorescu din comuna Costesti jud. Valcea, prin care cere a'i se da o copie dupa desbaterile S-tului Sinod din sedintade la 20 Octombre 1900.

Idem petitiunea Parohului bisericei din comuna Slobozia-Secatura. jud. Botosani, prin care arata ca alegerea de de-putati avend a se face tocmai in joea canonului, relga a selua dispositiune sa se schimbe in alts di acea alegere sprea nu fi impedicati credinciosii de a veni la biserica.

Ambele aceste comunicari se decide a se pune la dosar.Se comunica de la biroti petitiunea mai multor preoti

din Valcea, prin care rOga a se lua mesuri, de a se oprisa se mai vinda pentru usul bisericei sfinte vase fabricatedin metale ordinare ca bronz, alama etc.

Idem telegrama, prin care Economul N. Filip, I. Anto-nescu, I. Iliescu profesori la Seminar si D. Siretenu setulcancelariei S -tel Episcopii a Ramnicului exprima condoleantepentru trecerea catre Domnul a P. S. Episcop al Husidor.

Idem raportul Directiunei Tipografiei cartilor bisericesticu No. 96, prin care supune la cunostinta S-tului Sinodca a expediat la destinatie cartile despre care trateza ordi-nul cu No. 269/900 relativ la darea in mod gratuit a unuirind de carti de ritual si o Cazanie scOlei de cantareti dinurba Barlad.

Idem adresa Ministerului Cultelor si Instructiunei Publicecu No. 65,602/6262 C, prin care comunica, ca, in vedereacelor aratate prin adresa cu No. 277/900 va plati Direc-torului cancelariei S-tului Sinod diurna de 1000 lei pentrusesiunea de Winn& a anului 1900.

Idem petitiunea D-lui Lazar I. Stefanescu, prin care rOga.pe S-tul Sinod sa-1 ierte ca a inaintat lucrari de Psaltichiespre cerceti.re si aprobare si ca de acum inainte nu vamai face acesta gresala.

Idem adresa Academiel Romane cu No. 2652, prin care res-punde la adresa S-tului Sinod cu No. 235 din 19 Octombre

www.dacoromanica.ro

16 MISBATERILE SF. SINOD

1900, relativ la premiul Domnitel Alina §tirbel Principesapentru o opera de educatie morals crestina si arata, ca A-cademia este recunoscetOre vedend, ca cea mal !Malta Insti-tutiune a bisericel nationale urmareste cu atata atentiuneactivitatea el.

Idem adresa Ministerulul Cultelor si Instructiund Pub liceNo. 71815/7191, prin care respunde la adresa cu No. 244/900ca noua parohie BacalestI dirt jud. Teleorman nu se !Ateinfiinta de cat de la 1 Aprilie a. c., cand va fi legalmenteconstituita noua comuna rurala Bacalesti.

De Vole a.ceste comunicari S-tul Sinod la act.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: P. P. S. S.

Parinti si fratl, cu multd mahnire si cu multa durere sufle-tesca ve aunt* ceea ce P.P. S.S. VOstre stitl deja, perdereadintre nol a mutt regretatulul Episcop al Husilor.

Sa invocam dar mila lui Dumnedeit §i rugaclunele bise-ricil pentru sufletul tut

Voci: Dumnedet lerte.P. S. Arh. Calistrat Barla denu: I. P. S. Presedinte.

N'am fost In sedinta cand s'a facut apelul nominal, ve roginsa sa bine-voiti a aduce la cunostinta S-tulul Sinod, caI. P. S. Mitropolit al Moldovel sosind all In Capitals si fiindobosit de calatorie, n'a putut veni sa la parte la lu.crarileS-tulul Sinod in sedinta de all.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Se va con-sidera ca presinte.

P.P. S.S. Parintl, fiind-ca si eft sunt fOrte greti bolnavdupre cum me vedeti, ye cer un concediu pans cand mevolti 1nsanatosi, cad cu mare greutate am venit adl sa'mlfac datoria.

Voci: Not ye dorim din suflet grabnicd insanatosire.P. S. Arh. Conon Baca6nu : I. P. S. Presedinte, rog

pe S-tul Sinod sa'rni acorde un concedift pentru vinerl, a-vend mare trebuinta sa merg la Iasi.

.1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votconcediul cerut de P. S. Conon Baca6nul. Cine este pentru,sa bine-voIasca a ridica mana.

S'a primit.Ne mal avend nimic la ordinea lilei ridic sedinta.§edinta viitOre cand voiti sa fie ?

sa'l

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. SINN 11

P. S. Episcop al lamnicului: I. P. S. Presedintefiind-ca deabea acum s'au facut comunicarile si s'ati alescomisiunile, prin urmare eu cred a trebue sa le lhsam timpsa is cunostinta de tote lucrarile si sa vie cu raport asu-pra lor. Deci sunt de parere sa avem sedinta pe Vinerl.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Atunci darsedinta viitbre va fi pe vineri orele 2 p. m.

edinta se ridica anuntanduse cea vitOre pentru Vinerl4 Mal orele 2 p. m.

Presedinte t Iosif Mitropolit Primat.Secretari: Athanasie al Ramnicalui.

Piznen G. PiteftOna.

qedinra, din 4 Maltz 1901.edinta se deschide la orele 2 p. m., sub presidentia I.

P. S. Mitropolit al Moldovel si Sucevel.La apelul nominal eespund 13 P. P. S. S. Membri, fiind in

concediu 1. P. S. Mitropolit Primat si P. S. Conon BacaOnul.I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Mind

in numer sedinta este deschisa.P. S. Arh. Pimen Piteqtenu, Secretar, citeste sumarul

sedintel precedente.I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Pun la

vot sumarul sedintel precedente, cine este pentru sä bine-voesca a ridica mana. S'a primit.

P. S Episcop al RAmniculal, Secretar: I. P. S. Pre-sedinte, in sedinta trecuta, S-tul Sinod a decis a se da ci-tire in sedinta de asta-41 la dou6 scrisorl: una a I. P. S.Mitropolit al Petersburgulul si alta a Prea Fericitulul Papasi Patriarh al Alexandriel trimise I. P. S. Mitropolit Primatsi Presedinte al S-tulul Sinod. Fata dar cu acsta decisiunea S-tulul Sinod, ye rog sa bine void a'mI da voie sa le citesc.

I. P. 8. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Poftiti.P. S. Episcop al lamnicului, Secretar, citeste ur-

matOrele doue scrisorl: 1) ScrisOrea I. P. S. Arhiepiscop siMitropolit al Petersburgulul si respunsul I. P. S, MitropolitPrimat. 2) ScrisOrea Prea Fericitulul Papa si Patriarh al A-lexandriel si respunsul I. P. S. Mitropolit Primat.

2

www.dacoromanica.ro


BiaconripCOCERWHIrtiblehly roe-

Ropily rociloolly Ioe i y, Apxie-

IINCROily ByRapeurreitomy, Minpo !m-

any Yrpo-Banxin, nplimacy Pymbieict

upeActwereano csameallaro tvuoAa

Pymbi Hod Repo, Bcetieerridtimemy

upesoweAtimo my BO Xp lint 6paTy

compaurrealo Hamet1 intpllocTll,

cepgetiao zeaaehrb o Foam At paAo-

BaTbell H upaBcTsosan.

BeeBLIBIHili OTCRI eStTOBI 6.1a-

PCIII3B0.1lial upuBan, B% 7 AeHL IIOHH

cero roAa BI Re6CCHLIII 06B-

Ten eatTa goeTonaHHaro H upacao-

HamaTHaro Iepapxa Poceilicaott IIpa-

Hoe,ilasHott Repaaa. llepaeHeTayioma-

ro Beta CBarttlinaro IlpainrreaLeT-

Bylowaro Cy Hop, BmcoRoupeocBa-

menHaro Mwrpono.urra KieBcHaro

ramitaroHO HelleIIOIAIIIIIIILIMI CyAb6BMI

BOBSOCTI3BHHar0 Ilpombleza, nopn rI

pposopneabcTsa BepROB-

BMW!, yllpaaaeHieml, Beepoecittadi

IlpaaocaasHott UCpABII, BI 3I3BHilI

IlepaeHeTayrowaro tam CHaTtfima-

ro CymoAa ()Hoff, PpIltaBHbIbil Be-

atHien, BeeupecBtaatlimaro Moaap-

xa PoeciHeaoil 14maepia, Er o Fl M u e-

pa Topea a r o BeiiHtieeTHa To-cyaapa limnepaTopa HIIRO-aaa A.aeiceaHApoHlltia, Homo-eatjoHartlliaml. BI 9 Aeab Toro ate iI0-

BB, BOBDECIII Ha Hairy mtpHocTb.

1. P. S. Sale D. D. bosh'.

Arhiepiscop al Bucureftilor, Mi-tropolit al Ungro-Vlahief, Primatal Romaniel 0 Prefedinte al Sfin-Oink! Sinod al Bisericel Roma ne,Prea onorat qi prea dorit frate InChristos si conliturghisitor al sme-reniei" ndstre, din tora inima 11 do-rim sa se bucure fn Domnul fi saBe sanatos.

Prea Inaltul plrinte al lumi-nilor a bine-voit sA theme ina 7-a di a lunei lui Iunie anulcurent in locasurile eterne ce-rescl ale luminel, pe gloriosulsi pururea pomenitul Ierarchal Bisericel Ortodoxe Ruse, peInalt Prea Sfintitul Ioanichia,Mitropolit al Kievulul si Gali-tiel si Prim Membru al intrutot Prea Sfintului Sinod Ad-ministrator.

Dupd nemarturisitele cal aleProniel Dumnedeesci, sarcinade conducere a administratiu-nd superiOre a Bisericel Or-todoxe a tuturor Rusiilor,cutitlul de Prim Membru al intrutot Prea Sfintului Sinod al el,prin puternica vointa a in-tru tot Prea Luminatului Mo-narch al Imperiulul Rusiel, aMajestatel Sale Imperiale Dom-nulul Imperator Nicolae Alexan-drovici, exprimata in a noua Alia aceleeast lunI Iunies'a datsmereniei nOstre.

Comunicand despre acesteaInalt Prea Sfintiei VOstre, care'ml sunteti intru tot cinstit si

H

H

amnia

H

BLIOMI1141

H

Ioannina.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. SRIOD 19

1l3Btlitaff 0 con Baum nenea-H08 n maeaRtflinee aann BbICORO-

npeonfmeacTso, ynonauin Ha6oroupiamoe mOanneHline npevTa-

TeneTBO flame npej BepXOBHIAMI

llaCTIApellaqa.1113HIIKOMI n rocnoAonn

Ramon Incycon XpRcTonn 06%ynptudenin CFEJ11 Raman, al AOC-

Totiaomy conepmeRho Rommeanaro

na Han TaRonaro noganra BLIC Kam

a maorozpyjkaaro caymeRia "opium

Bozieit, el) gyBurnann ItegitHHOR

6paTCR011 .11106B11 0 CBRTONI Ayxt

Lay60qatiltlar0 L10,ITeHiul npe6m-

Ram.

B% gapennoinenn rpaj CBaTaro

Ile,Tpa 2 ORTON' 1900 nip.Bamero 6oateemeaatilmaro

Beeaecraaro Halm BmeoKonpeoceameavreaupexmaalamiA Bo Xpzeit, 6parb

AIITOHIff, MaTponoarm C. IleTep6ypr-cm4 n .11aAmacithl.

prea Cubit, in speranta mijloci-rel satisfacetOre a rugaclunilormalt Prea Sfintiel VOstre catreInaltul Arhipastor si Domn atnostru, Iisus Christos, pentruintarirea puterilor nOstre, sprea ne indeplini, cu vrednicie,inalta si greaua sarcina datasmereniei nOstre, de a servi Bi-serica lut Dumnecleti, cu senti-mente de adeverata dragostefratesca intru Sf. Spirit si cucel mat profund respect re'man,

In Imperatescul oral al Sfln-tului Petru,

In a doua di a lunel Octom-bre anul 1900,

al halt Prea Sfintiel \rostra,care sunteti pentru nol inspirat deDunmedet i intro total cinstit, prea

supus intru Christos frate(ss) ANTONIIT,

Mitropolit al Sf. Petersburgulnl siLadoga.

R6spunsul trimis la ac6sta scris6re din partea I. P. S.Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Primat al Ro-maniel, Presedinte al S-tului Sinod D. D. Iosif.

malt Prea Sfinfitului Arhiepiscop si Mitropolii al Petersburgulal0 Ladoga, Pregedintele Stintalui Sinod al Sfintei Biserici

Ortodoxe a Busier D. D. Antonia.

La adresa malt Prea Sfintiei VOstre cu data de la 2 Oc-tombrie anul curent, am onOre a ye aduce la cunoscinta,ca am primit cu o vie bucurie in Domnul, sciinta ce 'mlimpartasiti ca prin harul si mila Domnului si Mantuitoruluinostru Iisus Christos, a gasit cu tale Majestatea Sa Puter-nicul Imperator al tuturor Rusiilor, prea bine credinciosulSuveran Nicolae Alexandrovici, sa ye theme la inalta dem-

Bi

a

www.dacoromanica.ro


nitate de a conduce administratia superiOra a Sfintei Bise-rici Ortodoxe a tuturor Rusiilor cu titlul de Prim Membrual intro tot prea Sfintitului Sinod al el in locul Inalt PreaSfintituluI Mitropolit Ioanichie, prea veneratul si pururea po-menitul Mitropolit al Kievului si Galitiei, pe care bunulDumneclet1 'I-a placut sa-1 cheme in locasurile veclnice ce-resc1 ale luminel, spre a-1 incununa cu resplatirea cuvenitaunul Ierarch imbunatatit in vieta cea dupre Dumnecled, aca,rul sfinta blagoslovenie sa o avem cu totil.

Salutand cu evlavie si deosebit respect actul sev1rsit inpersOna Inalt Prea Sfintiel VOstre ye tmbratisez cu cea InChristos sfinta sarutare fratesca, plecand genuchiul cu umi-linta si rugand cu tot dinadinsul pe capul cel nevedut alS-tel nOstre Biserici, acorde Ina lt Prea Sfintiel VOstredestule puteri cu sanatate deplina spre a duce la bun sipriincios liman de mintuire in Domnul interesele obstesciale Sfintel Biserici a Rusiei.

In paza neclintita a Dumnecleestei alcatuiri a Sfintel Bi-serici a Domnulul si Mantuitorulul nostru lisus Christos,not cu totil remaind rog pe bunul Dumnecleil sä inmultescaanii Ina lt Prea Sfintiel VOstre si sä ye pastreze intreg, cin-slit, sanatos, drept indreptand cuvintul adeverului, bine-vo-ind in acelasI timp a avea si pe smerenia mea pururea indeosebita atentiune la sfintele VOstre rugaclunl.

Sunt al Inalt Prea Sfintiel VOstre cu kW.dragostea frate In Christos si impreuna liturghisitor

(ss) Iosif Mitropolit Primat al Romania..

'Iwcrio, -cep" TeavEpco-ca-ccp xaicrEgarrIltoyciTcp MTI7p07G0MSTI 06y-

rpo6Xaxia4 xal poi;pcp Tfic IE-p614 Euv6;co 7'44 iv `Pwpcouvta

.9eopuax-cou tivirc7104,

CIE0i) Claxac xai. IlaipeolpX1SgAIsav;pEiac xai itaays y$ At-

yinrsou, Xaipetv iv Kupiy.

`Ait&cov 41;r1 lauTbv oTcip TeivTacrreuOvuov hi, Teti dv6v.att. cdnOtil

malt Prea Sfintitulai si PreaVeneratalai losil; Mitropolit al Un-gro-Vlahiel si Presedinte al SI. Si-nod at de Damnecleti pa'zitel Ro-manii, Fotie, din mila lui Dumne-del, Papa 0 Patriarh al Alexan-driel si a MIA tara Egiptulai, sA-

natate in Domnul.No. 72.

Santindu-se deja pe sine in-susl pentru cel ce cred in nu-

sa

!limp'Exx./rioix4,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. SiNOD 21

Tell 'Snip Tc/v etva xai aO-T01 (.10-ev iipaa-vivot iv 0104,xai rt)Y Aoirc6v

&Tcb t -i; y-44 ivapgpcov Tcp6; -c6voOpivcov a-rgpot Sit p ab cwv Trp6Tot) igeMeiv Egpccv Too xEipuippouTwv xi8pcov, cirri Tricerri;

civTanoUcrEco;, 6-ct vro 1pyov kre-Asiwa-ev, (6 ;awn%) akif) ova

norharil,, Taira ipoo-c4 6 KUpto4Xpecrcov glicisea

'Ape, Tiricrov aka); iv Tcil 6v6-crou, of.% Si3coxecc i'va

iticrev v xa0' We %1lR£Lc,, tvoc niv-re4gv wat, xae' tag co-U, 11(rup, iv

xi-yd.) iv croi, %vcc xai a6toilv 'ply gv gm,. Kai &ToCsTyl Eorcayei: oTT1 paint di; o0-rtipia4 r1 elyEa xai dp-cop.04,vUtign aO-cor, 'ExxX-ria-fa auvap-p.oXoyEtiTat xai AEEt Etc vxbv

&rov lv Kt)picp, El; exaTawriTil:ploy TOt) Oeoti iv IlvEtits.a-rt}, erCiloiiact tte) acilti.a. Tot) XptoTo5,.Kai gxToTe oltOuadE1 71 a-Up-mum'Exx?ericria gripayxoctoi TON) 'A-Tc6a-zoXovrliv iveysyrra Tot) Ilve6-1.La-roc iv T( cruv3iay.cp -c-4; iy&-Tc14) get; oixo3opiv Tot' crthlr.wroToe Xiatcr.roll*,, Kat IXToTE, at' et-Tcocrt6Acov, sta TcpopYrativ, 8l' E. On-

8col Tcotp.ivwv xai gc-

8acrxacov, (iv arat xlip-EtocfAtE:c xai iv rcEaTEL 1.136"P gv iT4T1Tetxai ipycgeTat xat xoranpi-rcet.I `AitoniTri Blimp 'ExxXficcia(ay. 7r6orca auixA-n-pov6v.a xai crUcrcrwp.a xal crup.p.i-T0Xa. 'CFI; tzcootyEXia; rot) Osc.5iv -ap XpterciP, sta Tor) ekirli-ou». Aid xat 01 ix TtvEC6v etc ye-

mele lui, care este mai presusde cat on ce nume «ca sa fiesi el sfintitl tntru adever* si a-dresandu-se dire Tatal ceresc,ultima cerere de pe pamint pen-tru dinsii inainte de a esi din-colo de Whit Cedrilor, in bede orb ce resplata, ca «lucruls'a sevirsiti, «pe care i 1-a dat

facti*, Domnul nostru IisusChristos cere acestea «Tata (Pa-rinte) sfinte, pazeste-i in nu-mele tett, pe cars mi 'i-al dat,ca sa fie una precum suntemsi nob, ca sa fie top una, pre-cum tu, Tata (Parinte) esti inmine si elf in tine, ca sa fiesi ei in nob una* Si de atunceape acesta de DumneOeil intaritabass, a mantuirel «sfinta si fadprihanb, a lui miresa, Bise-rica* se intocmeste si createspre templu sfint intru Dom-nub> , spre locas al lui Dumne-leil in Duhi, dinsa fiind trupullul Christos*. Si de atuncb in-trega biserica se sileste «a pas-tra, dupa Apostolul, «unireaspiritului in legatura dragostei*pentru cladirea trupului lul

Christos*. Si de atunci «prinApostoll, prin Profeti, prin E-vangbelisti, prin pastori si in-vetatori intr'o singura nadejdea chemaril si tntr'o credinta*Prea Sfinta Muma, Biserica, unlucru cere si urmareste si isis6virseste Ica sa fie tote n6-murile comostenitOre si cu untrup si partase ale fagaduintel

6voiLoc,

ba-cicrsiv air/ICILY

filnc

rialto 'Iricrotic

rani

yeAta-cCOv,

pct,

Ts) 1951

sal

www.dacoromanica.ro

22 DESBATERILE SF. SIMOD

yeeK &rcb TC611 eA7(WV lAICOCIT6)lCOV

b rct 'EXOICAOCK TOO 0E00 Ti:1affro5" xecpm r v TCYEu(.).«Tociv irpo-cruceriav XaTa7CITTEU61/EVO6 iXt7TO-

TE cregicriltot xai iepoi IlaTipE41TOOT° 87) 6X14xlyrriocc TCA/pOUVTECI TY xavwvio

Isicr Tew4 apio-Triv trOgYTO Tcpbc;

etlxi)a°us xotvwviocv, zdtv .61

VIM T44 61.s.oloyitx; Tb ivicciov rUou iviapoov 'Exxlvicriac,

dprci r 1v TcpoaSpeiav xaB.tercdcflevot,7tpo6xstpiZovTo, ap.OX0-

14 111c nicrceto4 6pBibv

30y1J-etTOJV TaoTOrnti 'Ispbc tokXovitoi4 notts.iva4 cruv8iorro xairiaticcrivaarrov T6V ciyinnc o.u-

vicrcptyyov 8Ecrtav, bv.cippovacTOk KEd, 61.LOUEOUc iXENOK iv Te

Xcet rti r p6cEEE ivaEtx-vtit.s.evol TE xai PeCatoUptevot.

wEVOEV Tot, aillTpCp TO5 Meydaou'Appepiwc croymyraVecretIon; xai ..r4; icrxameic TrlOcycanirn X. eircocrroXcxij Ti.6v 'A-leEav8pgwv 'Exxlicriqc gtaXOVEZV IVItotv.avuxii Anroupyiq, xai ExpEE-

A0VSE4 dip«. xai Tep. .hoxe-AsUcrTcp ixeivcp TT; ivertroc xa.TaxaouOtrat Amp, 3Eiv fricotLevxal tbv crev.vetv r4; napaUo-ewqiTscnOcriptoaat xavcSva, xocl

td ypripliata taiiTa T Upte-cfpcic

cregalv.icf 1-km0.m-cc arcoAUoti.Ev:onto -ca tplv incEp6c0L-loiecrrIc ebernAwyxviccc x«prct obxonap.ev 67sco4 cimovoirriptiva dyylX./mite; to5ro aE xai 6116pcovov

xai 6p.oyvWp.ova t TE rpacriliqccar* xopurij xai Try 6XTIo alloXoyiav dig iticrcEw;

Jul Dumneclett in Chistos, prinEvanghelie).

Drept aceea si venerabilii sisfintii paring carora li se in-creditn *a din mila lul Dumne-(lea protectiunea spirituals aBisericilor, din timpul Aposto-lilor, din generatiune In gene-ratiune, indeplinind acesta datone a Bisericei Intregl, soco-teaU ca cea mal buns comu-niune intre dinsiI, comuniuneacredintei, si prin unirea mar-turisirei Intemeiati unitatea Bi-sericel in general si fiind alesica arhierei al Bisericei, seTle-gati prin mtrturisirea credinteisi prin identitatea dogmelor a-deverate cu ce1-1-alti }Aston, sistringeati legatura dragostei casa nu se pOta desface, aratand

declarand ca at aceeasi pa-rere si aceleasi dogme, atat incredinta cat si in practica.

Asa dar si smerenia nOstrafiind miluita de Marele Arhie-

prin buns-vointa sa ne-marginita, a sluji ca pastor alPrea Sfintei si Apostolice bise-ricl a Alexandriel, trebue saurrnam legea aceea a unirel deDumnecleii impusa si ss inde-plinim orinduiala respectabilaa traditiei; drept aceea trimi-tern acesta epistola Inalt PreaSfintiel VOstre anuntand ceeace s'a petrecut la not prin milaprea mare si nepatrunsa a lulDumnecleti si punem ca temeliea dragostel in Christos martu-

loiipioY t 'Ex-

1v6-

1p' Av trixai Troy

TYi

Tficgay-

TTi rderret

ilf.J.00 V

igLei;

116

rIv

'EAxIn-

reii,

Tijc

xa9'

t?' 4.3

if

www.dacoromanica.ro


ReOlov dy6artic -c-14 iv XptcruilOrcouOip.evot.

EwcppOveoc l,.Iv yip, 6 Ivo .0.65v.r6v `Ayt4rcatov 'ATcocrroAtx6v xxiIla-cptapp.x6v Op Ovov 'AlE-av3pEia4 cropiiic ram xai hope-

) 114 xu6spviiooag, Tcp6.; icrx1cta .1181

itTSW; tivanvocic, k 6 Illya; Lvilatptipxat; 'A6paecv. cixlEinwv,anzgiou iv 7tpea6irrngxxi rcliipw; 7jp.Epetiv), xai TcpooTieETO ti iepC:c xopeic v &V h,,i-pcov r 'Exxlypicq, ctv T6v 6ioviWtou xai totic &peva; ixex6cr-(Alto. Kai niveoc dipa pr.iya

tylflEICCACOV6IlyT6.3VIAAECO8pEcov

'Exx)vricrioh nottlivo4 drccoppacvccr-Rivp TaOUTOU xxi TTIALX6VTOIJ, TCOE-

1.LiVOr; Ov 7cc7crx lotgev iv stptifi'Exx/naia, u.6v0v c 7clActita-Toy Eli go-xa.rov

01).ax6-roc 11, oroi.4 tepcip-

vac, eaaa xai dzp6Ta-raELiv rlic &pet-4:1 t' fiXpoTaTtl SL

TEZ)V tijS lEpapxiac xa-cetAyROTccxxi =Al sic thcrateEceorrs TaV'Exxicno-tibv xai agay Xptcrroti Tce-nowrithra. '11F,ttopivoc ycip Tcapci

Kupiou int SExec3cK ilitCCUTCZY

11E72 &pXcepEwv Coot) cruvapteptetcr.oai xat airy irctcrx6rcoE4 TET&XOCCE

Tt 2EXATICriaq, ole 141.6V0v

Ttv dAlriv atacctrirEv thayyOri-xip apEAv, irccomirri noXX-iic xaicropicf Tratiotivcov Ta4 ix&GroTE xorra

Tat p.axp8v To5To TO5 XpOvou Stacy-

TrifAcc (pró TVIeu!.1.avrtxt abtoii

Tc,-acrracricf Tacrcroptgvaq notp.vac,Alec xcci xx0' Dvnv (lb TptETkV

T6V Hat ptapx.tv.bv Op6vov Ba-oileuoilcrIK Pliac PWErr14, 'Ap-

risirea credintel identica si con-forma cu aceea a Inalt PreaSfintiet V6stre si a Bisericelintregl.

Dect, Sofronie, care a car-muit inainte de not prea sfintulapostolic si patriarhicesc Tronal Alexandriet, in mod fOrte in-telept si placut lul DumnecleA,find la sfirsitul vietel ca si ma-rele Patriarh Avraam, «sfirsindinceta din vieta in batrinetebune, batrin si plin de vile, sis'a adaogat sfintei cete a Pa-rintilor Bisericel; a caror vietaurma si cu ale caror virtutl seimpodobta, si mare fu jaleasericel renumite a Alexandrie-nilor, plerclend un pastor asade mare si bun, pastor pe care'I tubea intrega bisericA nu nu-mat ca fOrte betran, ca virstasi ajuns pans la adinct bate-nete, si fiind ca a fost fOrtevirtuos si a ocupat cele matinalte demnitatt ale lerarchiel simulte a facut pentru tntarireabisericilor si slava lul Christos.Fiind invrednicit de Domnultimp de 6 decenit sa fie printrearhiereit Int Dumnecleil si prin-tre Episcopit Bisericet, nu nu-mat strelucea prin virtutile e-vant-elice cele-l-alte, pastorindcu multa stiinta si intelepcluneturmele incredintate protectiu-net sale duhovnicestt in acestlung interval, ci si timp de trelant a cinstit Tronul Patriarhicescat Constantinopolulul, NouetRo-

ails

yi ipcic xxacp,

irly

.4

xaiTtpa;

6.);

7C Epl

trl

T7lC,

we

bi-

txAt Xdlef

g

www.dacoromanica.ro

24 DEBBATERILE SF. SINOD

xtercicrxono; xai ficapt&prigTptaxovrasTiav 8E 6xe36v

fle.vmaa. xai FlaTpticKiS AAEEmo-apElfac yeyov64, Tip crnoualtotecryivTairrinv txxlyrrcacrTtxrj; tcrTO-piag TrEpt0a0V lOycp xai Iprp [LetaTiov auvwcu.ax6Two at'iTcr) Ilocxa-picov npcoecepapxolv TuvEEEnOvet,

Tot; Tiiiv clytscov Exvecrt stet rcavTb4Tou gfou CI-COLXCZA), xai "C(i) aft(T)7tvE61.LOCTt TO-C; CiTCO6TOXIX0(4

tegico4 Ttc xl.tjcrecN TreptTca-Teov) xai Ttil4 eigxiyeAtx* 7COM-TEiccr,VIV cixpigetaNIxaTopOclivy eo'crte

T6v trcatvov aka) pt,iyav iv vweipaiyiXEcp xai noX6v stet nacreov14e6Oat Titiv,'ExxlvIcrec'ov, xai)1/4°64 Tiov IV TtECTTEL Xaci Eo6E6Eict

;IcotpeTCOVZWV TC60y T1 cbtxlit0,)Zoctoactii.g&VEcTecet TOU 7SpO6EX0/0

xat dic tepai% a6toli soAo-yiac, TuxEiv, xai pr.axpiv civalap,givetv 66otnopiav ix TrEpciTcov y14it T6 to-Topticrat aoTay. we Aa-

!Lunt yap u.gyac xai neptrAq7`'Exx?vricric livoscuv 8txato-

6t'pr% atyk9 xai iprov ayotoo5vxai noXtTetac tharratx*, 3txalo.);cinillaue Tip 8exata4 =pot 'NI;EtUcrt TtpuTcv T4v apEsilv xai nay-xcollivoK int Tell 6v6v.a.ct T01.5 w-

igm:Ov XptcrTor).'Era TocoUcp xai T-riAtitokcp

notp.ivE nivOoc tar xai 8ixacovdiyovTE4 CcitCccryl; Ttc

'ExxkrIcriaq b TE Tillt0c; Teo' v

tepicov 6a.Acio4 crinnavti alyirsTou xai of T6 xptcr-Tcovup.otiv cant TtAttov.ct cruyxpo-TOOVTE; elamEgeic xptcrTtccvot, xatVic oppavia; Tccfpcp.ueiay ax

me, ca Arhiepiscop si Patriarh,Tar timp de trel-cleci de ant a-prOpe a fost Papa si Patriarhal Alexandriei si a Mat partecu vorba si cu fapta in acestperiod Insemnat al istoriel bi-sericesti cu con timporanil sei,Primil lerarhi, calcand pe ur-mele sfintilor in tata vieta sasi cu acelasi spirit al barbali-lor apostolici curnbland con-form chemarii*, si «petrecendvieta Intocmal Evangelica} asain cat lauda lul era mare dupaEvanghelie si printre tote bise-ricile si multi credinclosi si e-vlaviosi eraii cuprinsi de undor neinvins de a se duce ladinsul si a dobindi bine-cu-vtntarea lul, faceiid mare di-16torie de la sfirsitul pamintu-lui ca sa-1 vada. Ca un lumi-nator mare si strelucitor lumi-nand in Biserica cu luminadreptatel si a faptelor bune siactivitatel evangelice, cu dreptcuvint era onorat de catre Ome-nil cart still a onora virtutea sise falesc cu numele Mantuito-rului nostru Christos.

Pentru un asa de mare siasa de bun pastor Wind cu tOtaBiserica, onorata adunare a pre-otilor impreuna cu tot clerul E-giptulul si credinclosil crestiniearl alcatuesc turma el crestinasi negasind mangaere pentrupierdere si dorind si intocmindimplinirea perderel, fie rapidprin jale-0 de aceea in ale-

TETt-

piss);

Tfic

/col-

airrcp

sij

IAEA' tircwri-1-1;

x)olip;oT7jS

eta

iv

Std

tw

EL-

www.dacoromanica.ro


piaxovrec, Ti 6E CrTEAcreco4

ct YaTclijpwa-cy e6x6p.sy0). TE xal XM-

TotCrxE,A0VTE4, ELITE, T(U) ILEVOE1

auyap Trayinsc xai seal TO5TO Tcspi

Tip) ixAoyilv 8ta86xou gto Tic dc-xptgotic UT9.0V.i0-EW4 T(7)10 Tcpalts.,i.-

Twv Tcapacrupircec, ELITE, xai TOciVEnt:TEtaTOV TOb' 8t.d3oxou sUpsi:Y

cZeoY inoaToAtxoti ixityou av-3p64 EGOTEc, ELITE Xod cruyvAcrEc0E00 LAiyxy TV.v tLETepcovey.apTc6iv, 06x caaptey i3Trwc 068'

6Tc60sy opu.TMYTEc, pciy.T1 4/.01,4.11-

pCp Tc,(vTEc 61105 10-ITOU;Icrav TIvtr.1.61V euseiVELMV I.LETarcotliaaTeott

EiC 1.A.AEOCV8pEtccV, kTit -coy Cc? 1,)Tcc-

Toy 'ATcocr-coAtx6Y xai lla-cpeccpxt-xOy Op6VOV TO5 ayiou, iv6ou 'A-TCOUS6AOU xOCt thayySIECTTOU Mecp-

xou, ix NaapkT, Ma -cci TicTrvsuri.a-ctxiic iictaTaaiac Toi; ixsE

E60-E605; laoi) ippoYTiop.sv, ins?)

1Y6..; 'nu &Vic Tip 'spay ixsivnyirts)m.ptalliyoe pOrcolev.

IA EV oir,y Tra06vrec; 6 iv 'AryirtrcepTTEpto6cnoc ?mac, TOCI-05TO [LEV '614

iltrii0yrr ct Y ciffesystac, Tcapa

-cq:4 Tocra6Tac Tco/Aax6Oey

xepdac 8i 6Aou 0-xe86Y ivLauTor,0) 1.1.6yoy cru[ITcayli xai aviv8o-cov

6p.opoavoy 8texparricray TcsTcoi-Orcriv, TOCocUTYp 7CEpi TO

YTTr)µa iveast$vd-co CrITOUk4 xaiETttµovi v, 6aTs xai xpaTo5Y sicTsXoc, ecTro.8464 aircGiy TO ppO-

vrw.,-x xai fixes6VUtIV A&Y) GC6Totc

Travlyupiaat Tiro ilisi.8a xai eUxiiYly aac CapET. xcet

trJLET,; p1.6 06x 4Y IxotpteyEbtetv, I.LOyoc 8i Trivtcoc 013syTaikra 8i cipaTco ItIlaE[LOViCCV auy-

gerea urmasului ratacit sicumpanit bine lucrurile

fie ca au cunoscut ca este im-posibil a se gasi un urmas vred-nic de acel barbat apostolic, fiesi prin ingaduinta lul Dumne-cleil pentru aratarea pecatelornOstre, nu scim cum si de cefiind indemnati in unanimitatetoti impreuna s'ati grabit satheme pe smerenia nOstra. inAlexandria la Prea Sfintul A-postolic si Patriarhicesc Tronal Sfintului, gloriosului Apostol

Evanghelist Marcu, din Na-zaret, unde ne era incredintataingrijirea duhovnicesca a popo-rulni credincios de acolo, orin-duiti find la acesta sfinta Mi-tropolie de un an. Noi nu scimcum s'a intamplat ca poporulales al Egiptulul a recurs laslabiclunea nOstra si cu totegreutatile din multe parti, nunumai limp de un an sl-a men-tinut convingerea ferma si una-pima, ci asa de mull a staruitin cat la sfirsit a invins vointalui si a serbatorit nadejdea sidorinta lul intr'un popor in-cercat si intr'o biserica incer-cata; bite acestea le scie sigurnumai Marele si iubitorul deomens Dumnecleil, care le-a in-gaduit din nespusa lui indu-rare. Trebue sa mai declaramca: acest vot unanim '1 incu-viinta Muma nOstra spirituala,prea venerabilul legan al tutu-ror Bisericilor, indemnandu-ne

2*

Tou

1/1116)14

Lo--

Tv)v

01.)01. xai

ixxlyicricf

6

"Om

Sl

s'aiin'afi

pi

www.dacoromanica.ro


xcopirra4 v.iyac xal pikciv3porcoc8i xasi, met xov IXETVO

6p.oloyr1Tdov, Ott: TYl 6(t.oyvki.ovtviv-ccov qrripy auvxu8Oxet, Ft.iv

itveuilaTcxv) Miirnp xxi Tpo-04, nao.Zav To-Jv

pacrv.tonaTTI xotTi4, iv613.T1 paocr-Tdpyy ispoTpmotliv71 iluelic Toy 61-p6v xat 8ucr6CtaxTov, eeaa xal1.6p6TaTov ircOatVCCE T01.).TOV

ay@va,o-uv-rp;Oxouv 8' at TrAdaTallTO5V cAAwv CerdYratTOY TOT.) Oeor,

'ExxXylo-tGiv, XOtpaV T1 1v6Extviwz-

vat xai eUxaic Ttp.xo.thrat4 7cpo-Tpkoucrat tilµa4 xxi ivicrxVoucrat

sEtpliTWV (.LEO-TOY xai XtV

aCIVONO XaTECritap[LiVOY TO5TO CrT6L-

;LOY, OUYETCEXpOTEC 8E TVIVTCXXOD Ti6

TE1404 i7[L6jV T6 xaoylp.ivov, crUpLpcovov 8E rcapeixE a606pv.TirovTcpoOutaav xxi ouvapov.iiv xal 6641A6Taro; T>j4 Alyinctov civre-6oc6ilek flET01, Tt-oN) TCECIXOTt011bCOV

airroti crupL6oacov, xaTiveus ai xalTO ET' "l*at; TETIy[LEVOY divoi0Ev

6acrOacov xpecTo4, iepcI 8E XotrcavircE6i6A1To spiv Opeckr)157CEYaOUVC4 1VojELt4, 64 itEp 8Yl xxi

icpocrTeTo6aLsOal 6Tocv Yl *Aleut'ExxArysiac, Stay 86Ea Tou

0E05 ..?) TO artou8aT6p.evov. &I '6

xat Tol:); 7roOetvOT 6CTO.U; XOATCOU4

tOceyoi.ic tiINLWV asExpoT704xxi Tin) yip iyEav

apocirry; M1Tp6;toEtviTt8o:CExxlyrricc4, ducoAir6v-

TE4 Tcepl ptEcrotwra T6 v 2.eit-dileptov

tth)va Tot) lilavToc cYpTg lTou:;, ivAiiirxrcp TEA051.LEY &TOTE xxi'AlsEav3peta4 sii,51A.Erip,cf

crE6ao-ptisc IlavuOrtyrt

cu dragoste sä primim lupta a-cesta grea si obositOre si In ace-las timp prea '1 tncuviin-tau si cele mal multe sfinte bi-said ale lui Dumnecled, ath-tand bucuria for si Indemnan-du-ne cu bine-cuvintAri preti-Ose incurajandu-ne In acestaarena, plina de spatma si de pri-mejdii, '1 aproba pretutindeninemul nostru bine- cuvtntat'1 acorda concursul lui spon-taneti i Alteta Sa Chedivul E-giptului cu prea luminatii luiconsilieri consimtea i Sta-tul suveran pus asupra nOstrade sus; deci ni se impunea cao datorie sfinta sa cedim opi-niunel publice, dupa cum Sisuntem porunciti, cand e vorbade folosul Bisericei, cand e vor-ba de gloria Jul Dumneclea.

Asa dar parasind sinul fra-imel sfintul pamint,cu bine-cuvintarea prea sfinteinOstre mume, Biserica a Sio-nului, pe la mijlocul lul Sep-tembre anul trecut, suntem deatunci in Egipt, si din Alexan-dria trimitem Enalt Prea Sfin-tie' VOstre scrisOrea de fatA;cele ce ne privesc pe nob suntexpuse mai sus

lar acum proceiand la mAr-turisirea credintel prig care seva face si comuniunea cu InaltPrea Sfintia Vdstrai cu buna-vointa Jul Dumnecleil, pacea Julprintre prea sfintele bisericl in-credintate noue va triumfa',

1-10v

tativixxITiatiiiv is-

Tri XOLV'fi

Ti);

vijcvjv t5Tr' Ebxii-

T114

gni°. Ti1-10[LEY za

sfinta,

si

sfinte si

9s64.

gni Ti

Trio

r)

ruiuv, Tiric

pi

www.dacoromanica.ro


xcipt-ct Cleoti ep' iggv cpxo-vov.-rwtiva.

'Eni Si Tip iptoAoyiav npoi6v-re:,vuv Ttc ni6Teo)4, xai iTp64

Tip crilEtipV 11141,EpOTTITOL X01.-

VCOViCC XaTopeohilcre-mt xai, ®EotiEbSoxotivToc, 1i stp-ipri ao-cor, fipa-Cedetv y.iXAet dLVx lJE6ov Tam, ;ca.-TaTCETCLCrTEIVIVWV "10.1V Czyttotectcov

'Exxlyrrtii)v 41v &y6cicll --t.t46UV8E611.0; Tt4 TE1ELOTytoc, sx&ptvIxoptiv Xpt6TC6 cptoTto--

p.cii -0.C.ov, Or t 7CL6Ilk t7lC, KOCItciXEETriC, 6 E.s.oWoyEa.c etvtixOp.sect, 11)7

OA-r] icrrrjptx-rat 'ExxXiloia c.`,4CrTEpEcp .9.eptelicp 0E05) OTc'

autou TEGEVAtiOtLillY) TO5 Tfic crw-

t-qpiccc rlµwv 'Apx-Troi.i. Kai rip:(11t6TEUto E14 gym 0Edv, IlaTi-

pa,TIotv-coxpriTopapornrip o6potvoilixai 1".F1;, 6p1Trilv TE 7CiloTO)V XOCI,

ecOpiTCOV.

K al Etc ova KUptov `Ivyroiliv Xptcr.

TOv, Tay tivdv Tor) Cleo5, TOv ti.o.voyivii, Toy ix TO lla-cpOc yivvrt.eiv-ca Tcpo 7cComov Tiov ctiLvwv,F.74 ix ?cork, OEO eaTIOLY6V

Oeoil a./Tietvoi) Tevvrieiv-ca oO notl.Oivia, 011oo66tov -cif) . aTpi SZ ol)tai ncivra

Tbv St ilutc-I4 Tok etv0pW.rcol4>cal Sul Tip ip.E-cipav crorrnpictvxaTEI0OvTa i4 Titiv obpaviiiv xaicrapmeivTa ix TCVEUVACTO; eityiouxai Mapictc TT); flapeivou xalivav-OparrrOavTa.

4E-Cacllp0.10EVTa TE

&,t llovTiou 11t1Cc-cou xai TcaO6vra

xai TapivTa.«K ca aVat6T6LVTOE TYl Tpit 1 APtipC,C

XaTa T&c Fpapcic.

in dragostea, care este leg-tura desavIrsireb, multamimlul Christos Iisus, lumina nOs-tra, ca ne tinem de acea bunsmarturisire, pe care se basezaintrega Biserica ca epe o teme-lie solid& a lul Dumnedeu, in-temeiata de catre capul insusial mantuirel netstre si decl :

Cred intru unul Dumnedeil,Tatal a tot tiitorul, facetorulcerulul si al pamintului, vedu-telor tuturor si nevedutelor.intru unul Domnul Iisus Chris-tos, Fiul lul Dumnedett, unulnascut, carele din Teal s'a nas-cut mai inainte de to veciT,lumina din lumina, Dumnedetadeverat din Dumneded adev6-rat, nascut tar nu facut, cel ceeste de o fiinta cu Tatal, princare bite s'au facut. Carele pen-tru nol Omenii si pentru a m5s-tra mantuire s'a pogorit din ce-rumf si s'a intrupat de la Du-hul Stint si din Maria Fecidras'a facut om i s'a rastignitpentru nol pe vremea lui Pilatdin Pont si a patimit si s'a in-gropat si a inviat a trela di,dupa scripturi. i s'a suit lacerurl si sade de-a drepta Ta-talui si larasi va sa vie cu ma-rire sa judece viii si mortis, acaruia imp6ratie nu va aveasfirsit. i intru Duhul ShutDomnul de vieta fac6torul, ca-rele din Tatal purcede, cela ceimpreuna cu Tatal si cu Fiuleste inchinat si marit, carele a

t.tiv

T(.7)

ix

iyivero.

loop

TT5TIX.

at

1:1

clot

ilE465V

Kai

www.dacoromanica.ro


(Kai ecv/X96vta, Et4 Tot`.); ot3f3c.-

voig xal xcx0E61.1.EVOV ix 34te6V -coi)

lIcapa4.(Kai Tecatv ipz6v.evov !Arra

;(4y14 xpivat c-iovrac m% vexpaigpoccclEia4 ene Tat Ti.A04.

(Kai et4 to Ilvey.oc T6 'Arov,Tb KUpiov, Td Zwonocov, Te ix Tot,IlcerpO4 ixTropEu6p.Evov, Tb ainTpi x 1 eTtip crupvirpoaxuvoUti.evov

crUV3OiaZOptevov Xot XtaTcV

;La Tay HpoKrCov.fAiocv, C(TEccv, xotOoItxvjv

xxi inorroXtxwilv 'Exxktriocv`OttoAvy6) gv Bcorsecrp.a EIS

/poly au.occrrtGiv, trIporrgox(73 (I-vacomercy vExpiLv.

eKai TOT) IliX1OVT04 ect-

WV0q).Tex6Tilv bpqv xat xa0oXe-

xip Trfo-rtv o-tortipic,c crWav xaiaxEpotiav awl) 8ta-Ccer.01) xat =C-Teem, xcci xat ecptetth-

To4 ciTcapocpTruo4 xca. inocpacra-Vwcw, &Te xCeptTE B.E4 6Tca TOtiHaVocyfOli IIVEUtAccToc iv pciy Tat;Ayixec Ppapai4 tw o-trivtcct Tijc

010E64 xoci 8 ta Trpopv rrilv TE xai(.17:00-C6AcoV ebroxExoaut.s.p.iviiv, iv

'cal% c17(atc oixouptEvtxocC; intaEuv63otg aeorcvet50-rwc bCCEOEtv.ivror

Xcd. flpv.ilveuplvyr -clic, yap &171-0eicc4 iv -cat; ecytat4 rpara;xai .r6")v .r* til.nesia4 Opeiliv 807-ll&nov itterreiic xal ecxpt16.)4 Trpo-

v.ocx6fLEvot 01 aEopOpoe I1ccrpe4xovra rhv &TroerroAcx.hv

erc24 3c611Aou4 xottvxpo)vict4xat av-rteics14 T.44 tlivEvauav6pou

Tv6aeo4 ixspencitLEvet), Tecia-ocv

v.iv nlatv-riv xoci tUccv ezepicrewc &v-

graft prin prooroci. Intru unasfinta sobornicesca sf aposto-lesch Biserica. Marturisesc unbotez intru fertarea pecatelor.Astept invierea mortilor sf viav6cului ce va sä fie.

Acesta credintA adeverata sfcatolica (sobornicesca) care estespre mantuire, fara esitatie ocred sf o tid in intregime si faraschimbare, ca descoperia prinharul divin de Sftntul Duh inSfintele Scripturi prin gura a-deverului si prin prooroci si a-postoli, far la Sfintele septe si-m5de expusa si taimacita to modde Dumnecleil inspirat ; cacl pur-tatoril de Dumnecleil parinti a-Wand in mod placut lul Dum-necleit adev6rul din Sfinta Scrip-tura si dogmele drepte ale a-deverului si dupa porunca apos-tolicat alAten du-se (pazindu-se)de inovatiunile profane si deimprotivirile mincinOse ale gno-sei aii exclus §i isgonit dinprea sfinta biserica ori ce erOresi idee eretic5. si antievangelica,« *lend (luand sema)ca nu cumva vre-o radhcina de amaraciu-ne crescend in sus sa superesi printr'tnsa multi sä se molip-sesa, sf aft stabilit invetaturaScripturilor si au transmis esac-ta intepretare a revelatiunilorsi drepta traditiune a dogmelor,intemeind si intrerpetand ve-nerata marturisire a credintei.

PArintii aii desradacinat dinvia Domnului si ate dat afara.

Fla-

xat TO

Ei4

(.tri)Y

Tipint

xpxTW TYIpW

;i

1-1) S

xat, lots.l-rjv

06 rii

www.dacoromanica.ro


TEutryrAtx* Olcoc r tiytorrarq'ExxX-rIcria4 E ExAEtadv TE xai ti-rcillacrav iiTacTXOTCOOVTE4 µr1 v.4

pica 7Vexpia4, dvco pUoucra, ivox111xai Stile Tocirn% µexvOwat TroMoix.,lip SE Tcrov rpapiLv. Macrmatay,xai Trjv axpt5i1 Twv duroxaA4iwvippiviEay. xai Tc7o Sort.(i-Nov rrly3p0i)v Tr/paw:11v kSoyµaTtaav TExai napiSo)xxv, Tip; 6E7tTirl 4;4-loyfav rific niaTico4 %al .9.icnsicrav-TE; xai iElyirravrec.

v.iv yap XocTITiv.vEtv at4

civEcou4 00-Etc ma &vop.Otouc, o6-aim; T6v Unspo6crcav iv TptA3t Eva0E6V CiTCOOpacruVoptivIc ocipicrEt4,

xai -man, tivax4xt Sta rijc;yvwatexi7S irAriv-ri4 117rEilEt T*rcoXuOita.; Tl 7Coluxicpx/o4 Upa,Tcpor3pou4 atla Tcpo'ytT) it.L9a-

viia iv TO64 7rp6Tatc otxouptivExai4Euv6;oe4 iLvianao-av &ITO TO ectl-

nEACtivoc, TO5 KUpiOU

Eva SE TkXE:ov xxi TEXEconotOv Oe.av,

MccZpa, `Tt6v 4'xi.'AytovTpt6tiv cirritpcov d/Tutpov crv.r.oviaviv Eir.q 06-cyrt, iv tail Ty) 86E11,

iv auvaqicp TYl tayaAERS-rryct, Mo-vo'cSa TptaSt xai TpeecSa iv Mo-v6St, TEXEicev ticrirgutav rak.intoo--ttiaiatv, ifcraE4 iautai4 xai cruv3ix-xovIZoUrratc, (4tiptaTOV Ty1060i0L,

itpirctov, tivalX6xurov, dxstorov,eixat tiAlivrov, idpavrov, Ai3o-yov, ectwviocv, luvAvapxov iAv tau-71, 4)4 zpovtxii4 BertaaYIS (47)14

tinipivapyov, &py 8i xai ,c6TicoXóyov Ev crirry) Tor.) Ilarp64 dcva-

TrAlpoijvTo4, .9.Eo)soyerav-rec, bfLo-oocrtov u.EV xxi (Sp.opuii xai cruvrivavxov ma auvai &eov TOv ecrcb Tou

la int&la ivire in primele simideecumenice eresiile, cart au in-drasnit a sustine ca Dumne-deg in Treime, care e mai presus de cat on ce flint& se corn-pune din naturi neegale si dinfiinte diferite, din causa cAroreresil amen-int& a se ivi prin ra-tacirea gnostic& Hidra cu multecapete a politeismului si ail dog-matisat un Dumnedeti desavir-sit si care face desavirsiti, Ta-tal, Fiul si Sftntul Spirit, con-cordant& fara sfirsit a trel farasfirsit (unire nemarginita a ce-lor trel nemarginit1), inter) Du m-nedeire, in slava egala, in ma-rire nesfirsita, unime in treimesi treime in unime, desavirsita,care nu se confunda in ipos-tase, egale intre dinsele si veci-nice, nedespartita in fiintA, ne-schimbatOre, imutabild, nezidi-tä, nepriceputa, far& sfirsit, far&mostenitor, eterna, impreunafara inceput sie-si, ca find maipre sus de on ce inceput intimp, Tatal indeplinind intr'insacuvintul inceputulul si al causeisi au declarat pe Fiul si cu-vintul unul nascut din Tatal,ca fiind de aceeasi flint& si deaceeasi natur5 si impreuna farainceput si impreund vecinic cuTatal din care s'a nascut si ai"declarat pe Sftntul Duh, carepurcede din Teal si salaslu-este in Fiul ca fiind de aceeasiflint& si de aceeasi natura. siimpreuna fait inceput §i

Tao

v

Tirj

tm-

tool aig

tv

www.dacoromanica.ro

30 DESBATERILE SF. SiN00

flaTpac ycvv6p.evov tAcivoyivii eTtb vxai A6yov Tcp yEvvc7.)v-ct ElaTpt, 6-

ptoodcrtov 8i xai 61.Lopuic xai au-vavapxov xai o-uvatacov TCy ixTco-

peUorci llaTpi, To vetipta Tb 'A-ytov tb ix Tv.") Ila Tp64 ixicopsuci-ruvov xai iv 614) aliMITIVO.LEVOV,

CiVExilpu&v TE XCd. atErp6V0.10-CtV MCI

TCOZO-1. TOTS acoOfivat xaiTOv -AOTov 0T, gvieok nicrTEco4 ptY1

3coc6Tpipoucrtv Etc TdCTTIV erctEaV

a-curripiac, Tclevro4 Oc Oiso.)4 31)

?COTE xai xa.5' Ti6 87) TCOTE

a3tcdperou, -1.,tovapxtx* xai Tpta8L-XfiT,OE6TYITO4 xai Kupt6rtico4 &car-

irdiv iXocrcoijv £15te Tail) Coebv

16TOV ELSE Tb Hav6cycov Elvel5p.cc

11)) ppivrov-cac to AEOV TO5 lye.)Tfic 1EXXX71040(q TcEpt66Iou ino-xXeicrav-cE4.

«Eopiav 8E Cleori, iv ti.uartipicpTYIV irroxExpupttlivrivs rjV rcpoc;)ptcrEv

6 .5164 Et4 3,6ccv ti.6)v) xcci

tripiccv «"C6 prlyl. rric EOcrE6siac

paniptov, «tb circoxexputLilivovUEY and TCOv althwov xaiyEvEcT)v, dozoxaXupOlv 87 6TE ijI0eto rcli)poNla TO5 ypOvoui. xa.5' 64.5E64 ipavepc;)01 iv capxl, 13t-xaccal 'TsvEUpatt, taped ecryi-lotc, ixxpUxeri iv gOvEcrtv, ilttCr-TE6011 iv x6crp.cp, iveXispOrl iv

ipv.ilvekov-c4 xai Tcp x6-tap TC(XVTI pO.VEpO5VTEc7 Ot CYETCTOI

Ha-4E4, c;; icptxTbv civ0p6Tryvoilcrat, iiiixpoucrav dm' autos net-crav TcAavylv Tciwv ocipETtOVTCOV nEpiTrly incip lOyov xai tvvotav aitavnpdvotav xai oixovolliav iTet crco-

riflp4 xai liVzoCaCTEL TO5 8Col TYIv

ep.optiav TCEnTtOXOTO; xai evrcoXco-

preuna vecinic cu Tatal din carepurcede 8i ad stabilit spre cre-dinta mantuirel pentru eel cartvread sa se mantuesca cartnu denatureza cuvIntul adeve-ratel credit*, excludend dinsfinta incinta a Bisericel pe. topearl nu se tern a desparti sada mic8ora in on ce mod dinDumnedeirea i stapanirea ceauna nedespartita, monarhica8i triadica fie pe Dumneded-Cuvintul, fie pe Prea SfintulSpirit.

Venerabilil path* interpre-tand i fac'end cunoscut fume]ca accesibila intelegerel ome-ne8t1 « in telepclun ea WI Dumhe-led ascunsa in talna, pe careDumneded a predestinat-o spregloria mantuirea nOstra *,«taina cea mare a credintel)ascunsa din vecurl 8i din ge-neratiunl, lar descoperita, canda venit implinirea timpulul,cand Dumneded s'a facut cunoscut in carne (in trup), s'aindreptatit in spirit, s'a aratatingerilor, a fost predicat intrenemurl, a fost credut in fume,s'a inaltat in slava, ad departatde la talna acesta on -ce er6rea acelora cart avead idel e-retice despre cea mai pre susde priceperea omenesca divinapro videnta 8i carmuire pentrumantuirea invierea nemuluinostru, cadut Si plerdut pen-tru pecat 8i ad transmis ome-nilor lnvetatura apostolica des-

.IXoucrt

Tiric

irca T6/1*

86111),

si

vt

To.,

iv

si

ei

www.dacoromanica.ro


XOTo4 yivou4 %at xaeap&yxai dp.o.y.ov Thy nepi TO6TWY dt-

noatoAtx'ly &SotaxaXtav incoAav-TO ¶* PpoTor.c.; wS dyxupavEtc PE6aiav atonipiav, c 'EnetZhrip at av0pWrcou Cp.apTia eta7lX-

0EY et; Toy x6o-floy) xai coOTw;Ei.4 nay Ta; ri.v0p6Tcou; 6 a6cvaTocacAl0e, xai ci6acrileucre ¶C To5

iyOc,:capaTcrWELaTt*, eignsAstyxviaceccoircp rpovoict Et') 3oxficrat TOv EvaTi 6iTepouoqou xal Zcoccpxixt"; T pi-Cc 8(4, TOY ptovoyayil ertOv, Ten 6VTOC

iv T4 XdATCOK ¶00 flaTp64, ye-v6v.evov ix yuvaxtoc, yEv011evov

6-td yOp.oya, txaTaxpivat, Tip Cc-ptaptiav iv Ty) o-apx1 mirror» xoti4woror7icrat iv Loyal) TCZc iv 'A-

.avirrxovTa, xat, LIEueEp6.:-CraVta adtoi.); Tile; cip.apTEac i-vayEvyijaat abToi); etc tC6-

(ray etc, xAripovoiliav dcpeapTov .4%1aileavtov %at kltipOCVTOV, SETTIpT1-11.frilV Oupavoi:4), xai (3acsuAaii-crat abto6; tic wily aiUmov, aE-onvgicrTo.4 isoyfiCatactv. it o xxiTay KUptov .11(16)y 'ficrofiv Xpta-Tav,our v, a"-illov Òtt, TOY 0Oy AOyov,aaiit/aTt TOxou, yX6cro-f) En)

&cc voiofi v11 inTonico-

Torn, cru)Xrrpelivat. FIvE6VATOr;

yiot) ineXebo-et iv TTI Ilav&ropyacrTpi Mapiac r Àyia;

v6p.Ep cpUTEo.); yev-v1063-qc Tot; TcpaplaTEx* yoYEB-

olv otirrij; tot;, Socat'occ xoci

*Avv9, WV TOk 8Eati.ObcaUCYS Ttcatm ea;, inare),Eac aiiTCov

TCpoEX0oticra xapa;, Unip T6ccv SE

Ocreo.)4 xvno-6,cry14, biTe Td tripE)o ra6ptilA auTrl ipOiyato, xfzi

pre acAsta, curata si nepatata,ca o ancora a sperantei spresigura rnantuire. i at dogma-tisat in mod inspirat find-ca pecatul a intrat in lumeprinteunul) si «asa a intratmOrtea in top Omenii, tsi adomnit prin gresala unuia,,a bine-voit unul din Treimeacea incepetOre de vieta si matpre sus de cat on ce fiinta,Fiul singur nascut, care estein sinul Tatalul, find nascut dinfemee, find nascut sub legea

a osindi pecatul in carnea (tru-pul) lul' si a da vieta in sinecelor can mor (mortl) in Adamsi ,geliberandu-1 din pecat, a'lrenaste pe el spre speranta vie,spre mostenire neperitOre sifara pata si nevestejita, pas-trata in cerurl «pentru a domniin vieta vecinica.Dreptaceea auinvetat ca Domnul nostru lisusChristos, adica insusi Dumne-geti-Cuvintul, printr-o minune,nespusa prin cuvint si nepri-ceputa, s'a zamislit prin cobo-rirea Sf. Duh in pantecele Sf.FecTdre Maria, care s'a nascut,dupa legea naturei, din parintilel reali, din dreptil Whim siAna, earl erati fara copil si ailnascut prin fagaduinta, ea insaa nascut in mod supranaturalcand Gavriil I-a adresat «Bu-cura-te) si ca a luat in sine inmomentul zamislirel intregulom calut si umilit intr'un ipos-tas si intr'o unitate perfecta

ilTriSoc

aTel3a

iv

ipi.1.1-

vevoptiwo xxiÀ.-

Hap-Oivou, r

214)XXEill

ca:

e

uiv

www.dacoromanica.ro


civaAa6Eiv aov Tbv Te-CcLitELvwpLi.:vov xai 7re7ttwx6-ra divepwrcov Tr

circEptvoircou cruAiiilre-

w4 iV 157coatacret Ei4 TEAEt'oLv

xai ciaclipvcov ivOrrita EX 'rib),

CtivCov xai TexpOevixiiiv at:nil; at-pLa-ccov, o-apxoAlivat, xai xvri-efivat xai TEXOilvoLt ccerr4c

AELOv avepontov, favov-ca iv Toting).0,6v Tikaov gv ptiV 7.114

oiacriac pLE-cagx*Advroc &x 7.,?jv

ivatipxwcrtv, gv 6' da/oxo-o-avta res civOpo7cd-r-q-co4 &ciaxppat9vE0-TaTylv Itp6; Toy (9e6v

AOstov cruvacpstav, xa(*tcrav, xxt,TOY !itovo-riviri `TLOv Tiletov Tavakov iv 21.6T-flit xai TileLov -cdvainbv iv aveponcOniri, Oebv Cari.06.4 xai civOporrcov i"Xyleitic TOv

aicOv, ix 4,ux:irj4 Aorxilc xaiLEME4av, ist7cap0Evoy

cdyrob" Mircipa, Tifiv incip pUo-LvCYNEU civ6pOc yvwereEto-civ TE xai ye-

yovulav incip A6yovxai lvvotav u.sivousav flapOZ.vov xairi.vrde -cOxov xai p.Etrx4-nolv ip-Oopov, upiw4 etc ax-tiot-o..; 0E0TO.xov Ovol./.6ccooCEc (OEOV yap TOvoLircoV inapxeLv xai avepuncov ivtmaric intocrrOxrec ix 860 p(r etov i-6LOCtpETW4, fiTpintw;, cip.E.pio-ccoc,dtcrvyxincoc 7tjvwptivov 7tp0a6nwivt, 4/.0)Orticrav, rlvwµEVOV 3-11)AovOtt xakY invOcrtacrtv TCil 0Eili AOrpTO5 Oltxo5 eivepWrcou, ercepxo4Toixelertev... 61440u, Aoytxvl xai voEpe,c+Yam ou xata crtAxualv -11 &vac-

xpacrev, do AM xcLO' gvwo-LV

TiAdav, takOxpovov, od crxe.rocr)vetIX' dc7c6AuTov, &TrAoriv tips( TippUo-cv Iva 'rip tkvb cruaolv,

si nedespartith din sangele eicurat si fecioresc, si ca s'atrupat, si s'a nascut dintr'insaom desevirsit, remanend in a-celas timp Dumnecleu desevir-sit, fara a schimba nimic dinDumnefleeasca flint& prin in-triipare fara a schimba nimicdin fiinta lui omenesca prin a-deverata impreunare a lui cuDumnecleil-Cuvintul si au Inv&tat ca Fiul singur nascut estedesevirsit in divinitate si dese-virsit in natura omenesca, fiindcu adeverat Dumnecleil si cuadeverat om, din suflet logic sidin trup, numind pe purureaFecibra Malca lul, care supra-natural fail What s'a facutmama si a remas FeclOra sifara stricaciune si dupft nay-tere, cu adeverat «NascetOrede Dumnecleil».

Caci au marturisit ca el esteDumnecleu si om intr'un ipos-tas din done naturi, unit intr'opersOna in mod nedespartit, ne-schimbat, neimpartit, necon-fundat, adica intregul om fiindunit in ipostas cu Dumnedeil-Cuvintul, adica trup cu sufletlogic, nu prin confusiune sauamestecare ci prin unire per-fecta, nu relativa ci absolutd,asa daT dublu In Daturas darunul in ipostas, nu impartit Indoue persOne ci unul in douenaturi, pastrand Insusirile In-tregi ale fie -carel naturi, adicavointa si activitatea cu tote in-

aTiip."9 r114FICEf

.4;TE7

9'Eix;aril'

rip,

cr6-p.a-co;,

tliv

parripa, 8e.

aArlp 1,

cklA'

a

xat p.718'

Toy

iv

www.dacoromanica.ro


cox eiq 63% Tepocreomov Tep.vd-Es.-evov, iv &At Scr Ewv ec-cruyx(rm; yvtopt6u.avov, xai Ixa-Tip14 o6criac dcxipata Ta 01,61.1a-cariTcoo-gorca, aiAlcriv Te.xai ivinetav at'iv ToT5 a6-rivacre Ti14 3EOT 1TOS xai aUv leastToi4 Tram r civOporrt6rrrro; 67a

a8L16X.riTa xat dy.ariac FExa

xextrv.ivov 36o pucrExcq,aeuOipag, 1.4; Tuiv 36o iv a67(1)Ocruov, iiTot aelAu.ata. U./o, atticciveptrthe% Jvtot 76T05 .5t111-a up; rixoXou0oUcrys Tii .9'14 akoi)aiXiieret, exa0' dC7CEp cilvw0Ev ofnpoptcat Tcyl GC6-coisi xai carrel;tp.,64 6 '11croi) .; Xpca-c6; iEercai3suo-E.

xai Tb T6iv ayEcov flaTipcovTrap8coxe crUptgoAov.

(4136cree ouv .9'E64 5-ttpxo)v xalcp6azt yev6p.svoc lveponco46 ET.; Tits, o K6ptcn; r`iuwv 'IrianXptaLk xx0' 'ircEp naps.16c6ovIvTE Y.CO. et;t6TiX1 1.0; 7UTTE601J.EV7 6

6[Lootja-to4 Tqi flaTpl xal`Ayicp vEl1110Vrt XOCTCI Tip .516711-

ra, 61.LooUtsco; ai xat xoc-ca Ty)),

civepancOTTI-ca, (6 IXOWv Etc, -r6v

x6alLov Souvat rtjv a?r:05A6rpov, aye' -11116)v, 4c6v TcToiOrto

6 aEk Vacrriiptov 8ta tc(o-Te-

o.4 iv Tel) CapLOCTI carrot) et( 1V;EttS-

TLY T1fiS 3exatoo-6v14 airroU 3eci rr)vTcapecriv 'ray npoyeyovOrcov Op.ap-rriv.&-ccov* igiou ptiv 1.71 y*,noIrcaudpsvoc; Tel') x6cr(1.p Tim!),xxi Toil civ0p6TcoK cruvavacrzpep6-p.Evoc xat' divepancov TAECOV, TClip

eq.14CpTiCl; xai ispoptirouTe1C6v xai aluflorroupyitiv

xata Otav xaeapicra4 t' iv 58ocst

divinitatel si Cu Vote pa-timile naturei omene0I, earlsunt Mt% pecat; avend douevointl naturale, libere, ale celordoue naturi in el, vointa lulomenesca urmand vointa lul

dupa cum ne -au in-vetat despre el proorocil i elinsu0 Iisus Christos §i simbo-lul credinteI al sfintilor no§triprin .l.

«Prin fire dar fiind Durnne-deti prin fire facendu-se ompentru not sin gurul Fill, Dom-nul nostru Iisus Christos, dup1cum am primit §i precum faraindolala credem, cel de aceea0fiinta cu Tatali cu Sf Duhin divinitate de aceea0 fiintacu not in natura omenescaIC care a venit in lume ca sadea sufletul seu pret de res-cumparare pentru nol» pe careDumnedeti l'a dat ca ispaOtorprin credintatn sangele luI sp rearatare a dreptatil lul pentrulertarea pecatelor facute maiinainte, care a trait pe pamintpetrecend in lumea acesta, cuOrnenii ca om desevir0t, afarade pecat §i Wend minunl de

3

caw

-man

icrtiv2EA-tIcrEK

7)!Aciq

11E3 -cif)

71i.ty

tirrixip

-c/14

III-

.9a4-1.s.a.ra

divine.,

§i

A7,01 1p

vjp.Cov

St'

nil

supirile

pi

www.dacoromanica.ro

34 DESBATEBILE SF. SINOD

xal &iteccrac Tit)" rIve6p.ocri T47) 'A.-yfy T144 crapx6; TO Tcp6o.Al.o.p.a7ix.ipuEe ri.e.ravotav, xxi Ay poor'.Weiay tou 0E01.5 xarimeas, xaidpirrriv xai aurrylpiav E6virrAi-am-co, xai To (no ITEAEiwcrev, 68i80.)XEV aoTcp 6 Um T-0. flapa8o648' EauT6v EIS xeliaac eevepo'yrccov Oc-v.apto))6iv tinip To5 x6crp.ou

xai crorrylpEocc, etc TO ip.-Tcaix0.4vat xai p.ao-TelcoOtat xaicrTaupcoeipaE, xat xceraxptOsi; 6Tc'atirthv aavtiTcp tgrraCiE p.iv, 8ixato4151Tip ecaixoav, tva tp.64 Tcpocraykrilvi) Our)* xai laTaupcari xai dc-

7cgOccvc.v (5nip TCfaV cip.apstoiv

43,36.; iauT6v civTalAayp.a T(15 Oa-viTcp, iv 43 xrcetx6p.E0a, Tcsicpot-p.ivoc ins& Tip cicp.apTtav,, Tva ci-TcoxaTaXliEr) ,t.s.cZc- 8tec TO5 ETCW-

poi) .refi .9.c CO, circoxTEEvac (x0pavoth.ccim xal we cixp6TaToc xai

cd6vto; 'ApxtepEU4ITEXEctoUpyr)crevCcrcaE &TCi crunado,1 To5v oti6vcov

Etc; &Okvicrtv TESOucriav Tag* 8E, 6)4 avviT6;,iTcdxEtTat 6/crca krcoeaveiv, XOCTCC-

3EICIJ.EVOc7 X:erifileE 31c1 TOD ZTC0J-

poi) dc Tay di3vp, xaTipyncrEtou t3tol) aotwicrou TOY to xpcita4ikona Toil vOttou) xxt Tot; 111

tptaaxri 7rYE6i.Loccinv

crutriptav, xc l(ma; aaveiTou TalcOUivac MCI Ti BEa1dt, eiviET) TY1

SpETTI liptZpa 'ex TCov VEXpan, X,XT01

-Ca; lipMC047 TG)v xexotp..q.p.gvcov yev6p.evoc, 4Ttpwtoc &vow--

TdcrEwc vexpcwv, Tio4 xaTaTyiIAcovTcji Aacia xai Tot:, (0vcatv iva yi-vvIrat ENV nicrLy a?)TO4 rcpcotthcoysxai dipen TcoAX6(4), or) Tcarri

profet ca Dumnecletitind in apa si sfintindu-'si prinSf. Spirit trupul, a predicat po-cainta si a anuntat imperatiaJul Dumnedeil si pace si man-tuire si a sevirsit lucrul ce 1-adat Tatal si predandu-se 1nsuslin malnile Omenilor pecatosipentru vieta si mantuirea

pentru a fi batjocorit sibicluit si rastignit si fiind osin-dit de el la mdrte «a suferit,el dreptul, pentru nedrepti casa ne aduca pe nol la Dumne-geil» si a fost rastignit si a mu-rit pentru pecatele nOstre « dam-du-se pe sine insusi in schimbmortel, in care eram tinutl fiindvIndut1 sub pleat) ca sa neimpace pe nol cu Dumnedeilprin Cruce, omorind vrasmasiaintr'insul si ca cel mal inalt sivecinic Arhiereg a elesevirsitjertfa °data la sfirsitul vecu-rilor spre desfiintarea pecatulul;si find Ingropat, ca muritor,care trebue sa mOra °data, s'apogorit prin cruce in lad si adesfiintat prin mOrtea lul peacela care are puterea morteI»si a predicat mantuirea spirite-lor In inchisOre si deslegand du-rerile si lanturile mortel a inviata trela di din morti, dupa scrip-turf, facendu-se parga celor a-dormitl, cel dintalii a inviat dinmorti, anuntand lumina popo-

Tell;

iii.gptixt4i rhv

Std

IE

si

mei,

StVIv

?xlipue>

curt

www.dacoromanica.ro


Tciw ?mei) tinct 'cum Tot; ispo-uxecpoTovv.ivotc, olTylve; «macruviprrov xat auvirctov aOrcii (Arc/T6 avoterTfivat ix vexpc"ov) xat g-anicrsEtlev a6Tok xlpdEat Tt)

vaxpav avicrtacrtv xoti Tr)v et;obpav6u; ciTroxarecerracrtv xai fla-Ovenicrott) «7411TOC tal tOlen

6V6[LCat ot6To-ti, PanTiovTa; ccOTokat; T6 61)0(1A TO5 IlotTp6; XOCI Tor)

1%00 xai TO5 `A-riou Ilve4taToc,xai gtt 4inoerriX1Et t v litarye-Xt'av ToU notTp6; ))p.61;*, inoty-yeaacreac xa-racrTcdierac, «dcvEAr',p-trj El; obpavoi.); xat ixierierEv ivSEt-ce v.erawaivyi4 41-7,oics (67cip ffvco Treccrt); tipx914,

OnoTayincov a6Tiji ayyiIcov xxiaoucrictv xal auv&I.LEcov*, cinoupa-vicov X. iTctinciro xat xaTax0o-vicov), Trlatv gpvereae

86b14, OTE xal (.1")y-cac

X7.1 VEXpai; (iltO8306; ix6ccry TwV

xecpc-cc SEatxacm.kivcov Tcio--

Tuo; Ta (pycc airroU, Ta intxcci Id); can); div 6 Wpcoii-

vo4 On& OeoU xptri); UPTOJNI xatvexp@v), StxottWeset Toi); 3txoctd)-o-Eco; giot); xoci To6; ivOxot); xoc-vc&zeuc xat a8txecerec xai,Tr)V itlaUgt 01.47015 inotyyaictv,cnapa'kOsTat Tcp6; Latnav Toket; abtbv ITICTTE6orca; «Orcou

aOT6; xaxeivot (Inv), iv Tijpacrikeiot; ot6Tor), Pacranc 0/.))t Ex

tO5 X60.40U TOUTOU,, 4.); era); et-pyptEv 6 KUpto4 OA& (3ao-tXeigc, iv

fl X&Pt4 PaLXELCrEl 801 8txato-936101; El; rw1V CtiLVt0V}I POCCrt).eicf

oim &Tat TiAo4) On 116 xec-pto-tAa Toro 2'sor)', dadoto; iv

rului si n6murilor, ca sa sefaca dinsul in tote celsi a lost vedut de multi nu detot poporul ci de marturl maidinainte alesl, cars au mancatsi ad but cu dinsul dup. invi-erea lul din moll) si i-a trimisa predica invierea din morti sireaseclarea lui in ceruri si «aInveta bite popOrele in numelelui, botezand in numele Tata-lui si al Fiulul si al Sf. Duh,si Ica trimite fagaduinla Ta-talui la s'a inaltat la ce-ruri si a sedut de-a drepta ma-rirel In cel de sus>, mai presus de on -ce domnie «supu-nendu-i-se lul Ingeril si stapa-nirile si puterile cele ceresti sicele pamintesti, si cele de suptpamint si va veni larasi cu ma-rire sa judece pe eel vii si pecel morti, and fie- carula dupafaptele lul si fiind el randuitde Dumnedeti ca judecator alviilor si mortilor va indreptatipe cel vrednici de indreptatiresi va osindi pe cei vinovati sidupa fagaduinta lui adev'erata«va lua la dinsul pe cei earlcred inteinsul ca sa fie si elunde va fi el, in imperatia lui,care nu este din lumea ac6sta,precum a spus el insusi Dom-nul, ci imp6ratie, In care darulva domni prin dreptate in vidtaeterna, imp6ratie care nu vaavea sfirsit, cad «darul luiDumnecleu e viela eterna in

itci tcp

r4;

ti.vra xptvet

8ti VXCeTa

yes

xxr

tva

d'intaitt,

note

iv

v

-1,7;

i;yy>}

www.dacoromanica.ro

a6 DESBATERILE SF. SINOD

xptatiii Kuply Ati.Ctiv*.Tec; yap Tcpoaccoviou; a6roi5 Pou-

ixnAlpetiv, « ixAeArillivylviv al:raj") irpo xara6oXiiq xbay.ou,that aUrrjv aiiav ctfi.op.ov

YLT' iv6Tctov aiirc.15, iv tirivp,rip «xExapet vrcp tyarri-v.ivcp, 'ExxXlcriav tily&Talcre xaiItEpEETCOLtraTO 8tci TOO I8LOV GO:11a-

TOC) Xoa 4x.B'EptEltd.)0-0C4 4.)X.036fl.yrnY

airrip rfi acraAthrso Tcispo,c

rt; 6p.oloyiac, 6f.LoAoyia; iv0p6-TCOU pt iv o0aaptiiic, cincl 0600 a'finoxexaluv.p.ivv, Ott «cr&p xaiatila oUx (i1tEXCaVIJEV a6rtjv, ciX1'6 Flarilp 6 iv rot; o6pavoi;), xaifivaa6ev a6riiv (;); latovxai bcrpipEt xai aocAnetxecpaAil aint; F, aidivcov reACov,

a 0 'Mb TO creoy.a ata ritiv .a-pCov xai cruvaitrv.wv inexoplyoU-p.evov xai crtp.6c6a6v.evov c'. Et

aUblcrev tor) Oeotia 'cod, [Letaptiv rip ix vexpoiv civicrr acrtv, tYjvicrrouo-Eav aUrcP Tcapacrx6Revo;ecptivat re xat xpareiv Teic dcp.ap-ria;, [LET& ae niv ix 8cE1,60 xa-08pccv (TCaplOoricov cilAov,

aOriii 7=0 T015 HaTpac, (ToTri; ilrieeiac O napi roc:,

liatpo; ixTropeUerat «wpcaev odrrilvet; o-torviav nivrcov TU)V neareu-Ovro)v,, or);, intpottclicra ata rc6viepiov fluarylpicov T7 Xeiptc TOT1Vayiou tivE6v.a.toc t4aPet xaid); 111111 ivb; Aot-rc6v crthti.arocto Xpto-ro5 cetlAilX0f; TE xaixertAri o-uvapp.oXoyet re xai cruv-Eva xai gioug Tr); BacriAeia; na-pao.xetAoucra. TOU 0E013, Tip 010-

atiroiv TEXEcnoupyii.

Christos Iisus, Domnul nostru).Indeplinind sfaturile lui cele

mai inainte de vecurl, a lubitsi castigat prin insusi san-gele sea biserica alesa in eltnainte de intemelerea lumei «afi sfinta si desevirsita inaintealui in dragoste», «plina de darin cel lubit* si intemeind-o azidit-o pe petit neclinlita a mar-turisirei, mArturisire nu ome-nescA ci descoperita de Dum-necleA, cAcl came si sange n'adescoperit- o ci Teal cel din ce-rue, si a luat-o ca propriul setttrup si o hrAneste si o incal-cleste, fiind el de, veci capul ei

d i n care tot trupul prin simtirisi legaturi hrAnindu-se crestecresterea de la Dumnecleti sidupa Invierea din morti, dAn-du-1 puterea de a lerta si atine pecatele, si dupa sederealul de a drepta, trimitend elun al MAngAletor de la TaiAl,Spiritul adeverului, care de laTatal purcede a destinat-o spremantuirea tuturor credinclosi-lor, cArora pogorindu-se prinsfintele tame darul Sf. Duh itsfinteste si ca membre ale tru-pulul lui Christos, it uneste intre

cu capul, si facenau-ivrednici de Imperatia lui Dum-neclett, sevirseste mantuirea lor.

rcp

14;

xai

ink

0.7µaau rrly,

rip

Ilve5p.a

Ila-

tot

s1-a

IOU

74-

rtpictv

dined pi

www.dacoromanica.ro


Ta6rriv 3'4 TAY 0e63trrrcov 'Ex-xlyp-iav 6pt6av of 1.65v `Aytcov01x0U[LEVtX6V TS xxi Tait/ ixEivaccrixo'XotAwv /uv68wv crEn-roi HaTi-pe4, ev.Eav,, (2-r' ip' ivi µiv xai116vcp liOcp TroXtce-AET, rixporovc-aty, ivrivcp, Te0Ept.EAxop.ivyo, ivi87 ippayei xai auvaricc fltif6UVMEV.is.$1110 Ty) XdpErt TOO iVoc

IIVEUf.LITo4, tv-co4 ixpovo-vtaiou -cob' Xpt6ro'6, rcp646v irpo7Epx6p.Evot, AtOov (.7)v-c.aro,

6)4 6 aE6TcVEUC7T04 868X6XEt

cizo3ouOup.vra oixot; nvEut.s.a.re-

x64), EV 8' e6ayyatov E6areAc4o-vIvr1v, sta r Twv 'Anoo-c6X(ovxxi TCov Euv68cov xxi t&v Elva-poov, rcivrcov 61.1toij «gm 0E6v, EvaK6locov, gY B'ExiopoUv-Twv, «!Itay IticTTLV, /JAM, X4tVItilav x?vireco4 XITCCryE-

1610TWV, piTrnaptcc, Eva dp-rovxai gy nosilptov) 8t3acrilovuov, xai«gv cribtLa xai gv TcyEi)v.a, TOkister-co64 Irecv-cot4 6voptat6vvoy 6n6«xErafl p.t.8:c 64 goriv 6 xpio-tb4)xai iv64 xxi p.6vou xaTacrcoxato-piny, T 4 sta .614 xO.prroc, Tot)1v64 iVW6EW4 TC6CVTWV IV cthTill, iV

PoC6tAE0c TOr) 0E05 (ii.V1

7r6CYTE4 CITE TETE),EaLiVOt £14 6*.06 frtjy 8' «),A& xat ayEav*

naparirire4 nap& tiiiv OEorpOpcovTlaTglocov iv TO% cruvoSixoT4 Opac,ayiav 6tioloyotipciv TE xai nterrE6o-!Iv TAY f.docv 'Exxlyrriav, EtcIX&Iricre xai 111E1: TO livery.« t6

;tcl. TCOY Uporlsitiv xai'A1root6X(ov xai Euv68cov xxi lia-Tilowv triao-rat µEV yap xal et-

ytitrtat un' arrow Tet) etyarct-

Acesta biserica zidita de Dum-neclet, au numit-o parintii sfin-telor sinOde ecumenice si a ce-lor urmatOre « una* ca findIntemelata pe o p6tra singurapretiOsa si unghlulara si legatacu o legatura nedeslegabila prindarul Sf. Duh, fiind petra un-ghlulara lisus Christos, direcare apropiindu-ne, dire petracea vie, precum invata Petru celinspirat de Dumneclefi; «suntemcladiti casa spirituala* « una*ca bine vestind o Evanghelieprin apostoll si sinOde si pa-rinti, car! toti Impreuna predicaun DumnecleU, un Domn, unSpirit, o credinta, un dar, onadejde a chemaril, un botez,o paine si un potir si II nu-mesc lun trup si un spirit*.«pe tot! credinciosii* sub uncap, care este Christos si carebiserica numai un lucru urma-reste unirea tuturor in el prindarul lui, in impe'ratia lul Dum-necleti «ca sa fie top una*.

Dar marturisim si credem ca«biserica una* in care a vorbit si vorbeste Sf. Spirit prinprofeti, apostoll si sinOde siparinti este «sfinta* dupa cumam primit de la Sf. SinOde; cacis'a sfintit si se sfinteste de catreel, care a lubit-o si s'a predat peel insusl pentru dinsa, ca sa osfintesca, ca sa o infatiseze el

acpµcN

`A-ricei

till GI

'bror,

riErpot

IIveipve.

ETai$a.Es

ijv

'Aytov

www.dacoromanica.ro


CIVT0c Odir0 Xca iautbv 7rapa3610-TOC.; ol aUrric ei'va a6T1,1v apbcrmivx Tcapao-TorIcrri iauTcp ev-Soov, urn eyoucrav critilov (Suriact

31 Tr. Teov TOLCIUTCOV &).A'

iyEa xoci ctim.up.oc.2, ierc' aka.; Tor)TclouTicrarroc abrilv Tel) TcA 6u-cc!)

.q4 x&pcToq aka; «xai xccptcra-plvou a6Tfl Tb flvelpta Tb 'Arov,ata&crxalov Elq TOY aii.ova, rirco-

xpor,ov tire a6Tt Tca-co-av Tc41evriv

xai nab 4)6204 xai cOaliyoijv aUT/jvEZS IretCroCY &?1710E100.0) xai TYI-

poijv aOrr)v v Tw "Ov011art.

0E00 ciyonipav TcavTb4 crcpakr.a-T04 xal Tcioni; 6,11ap-riou;, iv w xaiSt' o6) aiaoTat A6yo4 cropiac,TvWcraoc, TricrTK, xapiollaTaToo, bspyivaTa 8uviptecov, 'rya-cmcita, ataxpio-Etc nvEuti.Arcov, xaiiTacra Tetiv tLycrTyip(on xipt;xai ivipyEta «Int XotTapitcri.till TWVOcy(cov), On' auto), pap.iv,Meic'Aou OE01.35 to) X(OriipOq ig./161.

'fricsoi5 XpecrToll, cruvaiaxovi-i:E0 auto Ci+EUUL4 IrcaTTEEXallg YOU,

iva olgrl abri}v dcei cbcra6T(o4 xaieilopOtTaXEUTCO; IrECTTEUOUCCCV xaiataeccrxoucrav xai lo-oy T `Ailoat

Ppxp Tb poc Ixoucray xai ck8t-

&7cuutov xai iivvaov xxi, E4

o-TUlov xai gapatcopta T-11; caledacot)o-ctv Te xai vivouo-co. Ilytacr-vivl a' gip' a6Tii Tok cruy-xpoTotivraq To TcAiipcou.' ai)Tirlq 7C&V-

Ta4, TY ;cc:tom (dv xai &ELov.to-OictTot; captarog To) alcoviou a6Tiriq

ay.EAto)Tori xxi ciata8Oxouaitall&crcroucra Tc&vr' avepoo-

TCOV ITLITEUTOVTa, IT6cAat

rim; xai «xaTa),),1araouo-a ocCrcdv

sie'§I mgreta, fara path' sail in-crOtura sau ceva de felul aces-tora ci ca sa fie sfinta §i perfec-ta> , de catre acela care a imbo-gatit-o prin bogatia daruluf seu§i care i -a daruit pe Sf. Spiritca pe un invetator etern, caredepart&a de la dinsa on cer6tacire §i on ce mincluna §io conduce la adever si o pa-ze§te In numele luf Dumnecletl,mai pre sus de orl ce erOre §ipacat, in care si prin care «s'adat cuvint de intelepclune, cu-Vint de stiint6, credinta, darurfde tamaduirl, putere de minuni,profetie, deosebire de spirite,si tOte cele-l-alte daruri ale tai-nelor, pentru intocmirea sfin-tilor) de catre Marele Dumne-

Mantuitorul nostru IisusChristos, care a fagaduit sä fiepururea cu dinsa ca sa o pas-treze neclintita in credinta, din-sa invetand §i avind autoritateegalit cu aceea a Sf. Scripturf,fiind si r6manend statornica sivecfnica §i stalp §i sprijin aladeverului. Mind dinsa sfintita,sfintete pe top cei ce o alca-tuesc, prin darul sangeluf aleternului ei intemeletor si ar-hiere6 fara mo§tenitor, desle-gand pe omul care crede depacatul vechlu si impAcAndu-1cu Dumneclea §i facendu-1 mem-bru al trupulul lul Christos, a-

tvot

Toil

toil

diytict

apxtE-peo.4,

't

de

aure v

Iti-ro5tatth-

ark/

TOO

Oil

eq.ccep-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SP . SMOD 89

TCP OUP* xat a6-cbv (T05Cr6(-LeCTO4 TO Xptoroij), ilSot tia.U-T** XOCOUTTFCCIOG xai (TrVEUV.ATt)116v Choi) aircav avaaetxvup.iv.idrat 8E, Sta T-11'4 &81axaXta4TUIV dp0Cu'v aori.Cyccov TE

TCEpi Ttr; 010E64 XIL nCco-ric nlci-v-r14 ale airr4.1 xai nt4.grett4 iv-8ex0t.LiviI4 V.ETi T 1v dlYWOEs)681T64 rE xai TEVEUIJACTO; Civayiv-wrIcriv, TCpopulartouo-oc Toi); TCtcrtok,

&ol 8i TGiv iluarrIpicov -rci.) ec-

yfaa.1/43 TE crrripitirovenc x'arri -rbv&-rtaa-ELOv -rob; not' airaT3v,pAoit TOD nowrIfx,5 TC:Cpccf3uivrac),

cr-copyfi inavetyoua-a, 31-xot.c6crEd,-, Te xaTi xecptv diitot xalEtc, Tip Xe 1pE14 -roarrriv npoo-ayet.

Tpta-i ydp xata86a-ecrtv, tax/A-(40,4 civaSUcrecrtv etc T6 Ovoila

onepouatou Tptaao xai etc Tay,5,avccrov Tou Kuptou f3an-cioua-aaUTOUcl (110 X.V.VOT/T1 5Y4c nept-

TCIXTETVI a6Toir; Stxatot «rij ixeivoux&pttt- ouvtapkv-ra4 yap a6tiii ivtw _BMICT(CTIJATI., cruvEyetp6p.E0'aky &el me ntOTTEwc ivepyeiacTou OE05). Tip Si 8ovE6tv TO-U`Ayiou FIveiy.oro; nIouaito;xioucra St& TO xpio-pta-roc To Cc-

itou ptUpou ini 'La); nt6-re6ovra4xai xoccacrpa'XitFouoa a6toi.4 «in'iInGt (t)-114 alcovtoux. iyiouc 'motet

.rfs UaEcw; tor) `Ayiou Uvth-µatoc «xal iv Tij 61.LoAoy(cic tic"ItterTECOt; 11/TCE301:' TOU ady.CCTO; EITCX

xai TOU OCI:11.%TO; TOU Ecorilpoc Xpta--

Tou XOLVCOVOk 7COIOUV.IY1 TObc 7Tta-

Tok SLOT aio-rE6xiou &u.« xaiBeonot,o; iv rii kaptaliqc Ilevat-AA+eo.4 TOO- Vd4 ciptou xai To;

dica al el insasi si Fiul lul Dum-neclett in Duh. i prin inveta-tura dogmelor drepte luminanddespre adever si pazind pe cre-dinclosl de oil ce ratticire duparenasterea prin apa si prin spi-rit si sprijinindu-I prin thine Insfintenie pe acela cart' s'ati ra-tacit prin influenta celui rett,cu lubire materna readucendu-1it invreciniceste de indreptatiresi it aduce la dar.

Cad prin trel afundarl si printrel scOteri in numele Sf. Tre-imi si in mOrtea Domnului bo-tezandu-1 it invredniceste a pasiintru vieta noua prin darul luI;cad find impreuna cu dinsulInmormintati In botez «ne scu-lam cu dinsul prin credit*, inlucrarea lul Dumneqed. Iar var-sand darul Sf. Duh prin unge-rea cu Sf. Mir peste credinclosisi asigurandu-1 de vieta eterna»ii face sfintl prin darul Sf. Duh,si 11 intareste in marturisireacredintel, si tacendu-I pe credin-closI partasi al sangelui si trupu-lul Ma,ntuitorulul Christos prindivina si sfinta impartasire incuminecatura cu o pine si cu

lilyTO)TiOUO'ci

iv

p.-Trpixt1

ca).

tic

ix-

Sia

aC";

g

a'

www.dacoromanica.ro

4o DESBATERILE SF. SINOD

ivO4 Tcortlpiou, tout' ivtlptou ap-TOU xat TOU yEvviva-co4 (if,:naou, Taw incoptvivecitcov, BgAov

6tt, TO-U crunnpiou aircou- n6c0ou4

xcci dtvtttuTCwv zo; crWU.aTOC xat6itp.a-ro4 atitor), rij eidoy4 x d Tyixiprce Tou Ilavayiou IlveUtLaTo;

eic aotb tb aciy.oc xai ta,attLa carrot; l/ETaTrOtOUVIVOJY, cute;)

-cc? Kupicp cruvivoi, scat iv co:n(1)ptivetv notEi Et; ivci; TcVEtilJATO4

xotvcoviav, tVa EiSpoacrev i'AEov xatxecpcv µEta 7tICVTCOV ciVaarti-crop.ivow iv Tifi ilii.ipct £14

ai6vtov.'AXAce xat tot; crpccliv-ca4

alcco4 8.11 nOTE fJ.ETet To AOUTp6V

TtaAtilEvEcriac Xai iya-xccivcoo-cv TiV U1t Tot; `Ayiou IlvEU-that0c,1 :p.E.cavoo5v.rac-, 6' 17re tri11tW6iewxai anoTacrcropivotc Toi;igLapTyw.ivou4 xcci XUCtri yvylo-to,c

xat auvrpL6ti Tathic Tcp64 Tipply intatpigme x0.01,xErsUovtocc, doaAried 7epoo-A9.1.6ivitat, ELETavoic;xat int T6V TCpOrepov inavecri ?Da-tto-p.bv TE xai cipacrp.bv, ecEi7J4

a6O00 othToi.); Tcapao-xEh oucra ye-vio.Oat TO ippirrou TcAod-cou T-Tric

(Mix; xecprro4 Xpio-To-u TO-6 C)Eou-

xae tw iyicp eUxElaip dv TEtacrEV TOT.; XilIVOUCTL 661.1.a01, sta

.614 Eoxt Tv, ItEcr-cmc inarek-Wotan xat TrapExop.ivyi xaTa -0)Cleou .5i)vrw.ce, xat rtv dpEariv Tio;Yv60-ac Tat; 7cpO4 .54vocrov auvExo-p.ivcov tliux-c6v irapa Kupiou Amp.-6civoucra xat xoplyouoa, Tel tspovTi-j4 pteravoia4 xai o-coriiotov ipyov-veleta, xai Toi); ,i1110(6.4 pistavo-ouv-rac et112CiA0-1J ai/OL; TEACiOU xa-

un potir, pdine dospita si rodal vitel, spre amintire a sfin-telor lul patimi si carl repre-sinta trupul si sangele lui, cartprin bine-cuvintareasi darul Sf.Duh se prefac in trupul si san-gele lul, uneste pe credinciosicu Domnul in comuniunea unulspirit, ca sä gdsesca mild, si darcu tots cel earl vor invia in livacea din urrna spre view eterna.

Pe cel cari au gresit Ore cumdupa baia renasterel si inoireaprin Sf. Duh, «earl se pocdescinsa pentru cadere si renuntala pacatele for si cu intristareadeverata si parere de red cersä se intOrca catre dar, if pri-meste prin adeverata penitentssi if readuce la cea dintafit lu-mina si sfintenie, invrednicin-du-I de bogatia negraita si dedarul lul Christos Dumnegeil;prin sfintirea cu unt-de-lemn sefagadueste vindecarea bolnavi-lor silertarea sufletelor bolnavesi prin ea se desevirseste ac-tiunea penitentel si se sfintesclarasi cu adeverat cef ce se po-cdesc. Dar biserica ca sä lin-plinesca si dupa cadere si sase faca in sfintenie si nu inpecat vechea bine-cuvintareporunca a lul Dumnecled: «crq-

a67.6

T;;)10

w-tjv

ply

§i

T11.4

io-xa-6,

TCiS to

x&-

www.dacoromanica.ro


-ra Eta. ai xat Apthovoq705 OECZ Eido Tia &!.,ca xat ivroA7):(at'Aaysois xat TcATIOUvecree xainlylpWcrata trly yrivi xat p Brat

rip) TCTC60111 gni Tip nptirflY a vac -6egacreii (kr Orticx xai pcil dc

flocp-ciq ea?' 6:1taaptifrrEVITatxat xaprcopopij, (Tait° yap ia-T1anowLa esciu, 6 ecytacrv.64

patiptov T6v yay.ov n/pEt),T1pUta etc Xptcrtav xatE6Xoyei 8E7 a6705 rip 6/1001.140V 6[1E-

May ivp64 re xal -ruvcaxec, IraTixvcav xapTcoyovic,c,

we Inov 7Cpoo-crcayp.ivov, xal.SOk CrUV4Euyv.ivou4 iv xoevcovioicylfiou, etc ova, .6); EinEN, divepco-nov zit 54)0u4 xeeprzt crovicrovrtTkXecov, Xpt6To5 xat 'Exxlviaiacripe gvwcrev fLuerrExik stxovocPorraxai Tero ykLov, Rtip.tov iv Tc6ccrtv)krcopatvoilivl, of) ItaT7 incOup.Eavci*XXa XCCTO1 OeaV CrUVOCnTEI X2i

TO5 Oeou (:)onT1- cruyxpota xai 8c'thxgo xai E6loytaw t v 6v.6votavtoi) cruvoixecriou crurscpiyyoucral xx-6otyc4et dra tE Xrit 'Ca (Xy0V0(

CCOT0ii, Itati eivoc3sixvuat 8011.6v

flECT6V Xecpeto4 XpeaTou.'ETC), TEAEoloupyiciE Tao; TOUTCOV

XOCI civoOdyry roc 81,3a6xaXia4 3ta-cpuMEEL xat Ft4 initeuEtv toU Tcpo-opEollor., «6.014, rilv lEpwadv-fivnapct Koplou Tclovroticra -11 'Ex-xVricria xat ab-cic, Et3tX0rJ xa-pl ?p Tou OEODI &' InLOg0-0.4TCov xEtpc7)v xai npoaEuxtc, &Et-oticra to is ixArroptivot4 xal xecpo--covouptivouq 8tax6vou4 xat npecr6t-Tipou4 xai inicx67cou4, *a% T6llveupva T6 dAitov fivro ItottLaivetv

tel si AT6 Inmultitt si umplettpamintul), primind nunta ca omare taina bine-cuvinteza prinea tmpreunarea legala a bar-batului si a femeel spre pro-ducerea copiilor, ca un lucrupnruncit de Dumnecled si pecel imperechlatl prin nunta iiuneste intr'un om desevirsit,care represinta unirea lui Chris-tos cu Biserica si declara cänunta e cinstita, si 'I unestenu spre pofta, ci In Dumnecleilsi prin rugacluni si bine-cuvin-tart stringe concordia casato-riel si o sfinteste impreuna cucei ce se nasc si o face legaturaSfinta, plina de darul lui Chris-tos.

Spre Indeplinirea acestor tat-ne si spre pastrarea adevera-ta a inv6tAturel si spre

menirel el, Biserica are pre -oia, un special dar al lui Dum-neleu; prin punerea malnilorsi rugb.ciune invredniceste pecei alesi, a se hirotonisi dia-coni si preoti si episcopi, peearl St. Duh pus a paste

3*

'Iva

hptitivs,ply«.

laurip,

Sept

ri

g-ym,

&'

implini-rea

1-a

Sc

Si

www.dacoromanica.ro

42 DESf3ATER1Lg SF. SINOD

1EXaneriaV tor) 0E05*, xalToUTotc ikv - rtpoQt &oTouaa (1Spo-

criEtv TC1) Troy.vicp xai dcypunvEtvTrEpi tifiv aUsCov*, T014 ;iT6 TCOiELVIOV Cruptpotorjeriv

enEi0Eoixt aUtoi4 xai Und-utv*, aUtoiq IJAV avorcierrat T-I)YStaxoviav xai 8t3ao-xaXiav Tofj

nliipd)v-wroc a6riric xai Trig &of-wirtv iv V0 TCVEUV.MTLX0I:, 8txat-

outAivotc Ts xat opeaoualy 6ay-yeACCEcreac sic ixrcAiipi.acrcv tou d)-ayysItou, 6i8ao-xsty, 4 notetaeoctTcpooluxcic, irrel.44etc kap n6cvrcovecy0p4)nwv), cppovTKEtv 7rEpi rjctitopp4)crecoc aircc;I'v E<v Xptercip xxixEiparoydv aircoU4 Inc rip acorn-piav, ainc7av 8E TE/et to µva-Tripca Tcrivra xai IlEta81.8cocrtx.riptv Etc ecytacrp.ov Taro -cixvwv

xai at'Ir064 TiCTOIL paaxac6ip.a xai iptrriveic xai Ispop&vTacTObj lOyou xxi Tolv napa86-crelav, atixtiiiv iv Euv634), weTC ot intia-To-kot, cruv8tacrxento-v.6vwv, xai .9'Efouvoice npoc eckii0E.tay xa0o81.youtlivon, &Yenta-pa/6)c, tilavOtio--Twc, civati.ctpriitcoc Tal tou sUay-ye/Jou eivanTi)crast 86yu.aTa xati

Ipperlyei)st iv Xpterty- 'ITIooti (iv4). Set olatvat 6-et « oi)x

TEN) etv dIXcp oU8' ivi, ri cran-qpia).fl&vTa yap eiveptonov. otov;-/iTtya,XaIotivta ly;ixeTth Kai T-11; eckri-0E64 artv.apTEiv x.11 dLR &tri To

awa TTIS eaTiOsia4 ixAi-EacrOat- -rip 8E xa0' 6Xou 'ExxXl-criav, iv Euy68cp AaAo-ucrav & `A.-

yiou tive6u.aToc, Tor) inlyyslp.ivouflapaatcou, cro5 68-Trotiyzoc sic

biserica lul Dumnegeil; aces-tora le porunceste a ingriji deturma si a veghea pentrn su-fletele lor* bar turmeb ii porun-ceste «a se supune for *, ace-lora le impune a ingriji si ainveta turma si a administrain mod spiritual, a predica, aface rugacbunl, millociri pentrutop Omenii, a ingriji pentru cres-

terea for in Christos si a-I con-duce spre mantuire, prin 0 se-virseste tote tainele si transmitedarul spre sfintirea copiilor ebsi pe eb II orindueste pazitorlsi interpretl si ierofantl al cu-vintului divin si ai traditiilor,prin el in sinede deliberftndu-se,ca si apostolil, condusl fiind deSf. Duh spre adever, expunein mod infailibil dogmele si leinterpretea. in Christos lisus.«prin care trebue sg, ne man-tuim*, cad mantuirea nu esteposibila prin alt tine -va. Cadorb si cine, vorbind e posibils6. gresasca si sä alega in locde adever mincbuna; dar Bise-rica in general, vorbind in si-nod prin Sf. Spirit, Mangdeto-rul cel f6g5.duit, care conducela tot adeverul, despre care in-susl Domnul a spus ca «valua din al meil si va vesti \roue*

+uxi6v&Trek-

Aoptivii

aOcirl;

IlvtUp.a.roq iota-

17-

tkii8o;

try

seTip

Onion

Thy

vipfi4.

www.dacoromanica.ro


iriVccv Tir)v leetocv, Trepi 05 «61.64Elpyptav 6 KUpto, ort tix Toi Aoi.",

Igirrat xoti avetrrad opxv}, a-vivavvrov `6Xcoq charriOtvoct Yj

TcAavipivoce 211 rip,ocpriicroct iv Tijipp.yiveiq riov 3eicov

S Wrcoxoc-

16+ecoc 80. yOtwv. 'Avay.riptyrcovyip rive ncoipc01 iXecveactovo63' gvi ti.cputck Tc7iv intntOnwv

8t78oxilc Txxa 0'44 37) Tivoc,ol'A' Etc iv xcti irctvoilacce -co/rEl-cetev, Et uvj ye Tip Tc16cvliv iv Tin'ExxXylo-iqc xorrapuTeiicrat B'eli)-cretsv, irep gvexev 6c Tccfaxt T-44TtoXvOetoc4 TUpocvvet B'e064 ictutoigcivocxylp6crcretv ipputicraorcp xoci vac-ok gay-cc-6c lidpetv ineT6Xy.cov,

01;)11.aSt avyiTcp Oesti 66ccv&OocviTou ylty6p.evoc.

6"ExAlTicriocv, oTripTocTovTi14 xai icrTpocIkerrotTov Tthv

2ticov 8or i.4tscov iptLylvettrrjv Ixo-Ekiv Te xoti 6t.LoAo1oilli.ev, Tot); TEyolp irocpccxo6ovTac; 61)4 Tap

tevexo6; xeci Telgoac 'Xo-rUtPeo-Occtirp00-rET4Tp.aa. xal Toi./4 clOsToriv-

Tcg cceirtjv tiOeT1T4 rou Kyptiou ci-xodwev 6vopt.u.op.4vouq iv Tci)TeXicp, 67t c6 ierri6v otAcic

40ETE1, (EITCEV 6 KUpto4. cruvelOvu

EtTCEIV, 8' ocotitiv OUS 10ETo b

TYj 'ExxAricrio!) xoci c Awn toutinocrs6Aouc, To is 8i Tcpovirac, Toii;

notp.ivxc xai 8t8ocerx%aouc), «4.vocalpoi Tay v6p.ov To5 XpEcToij*,E. xocTarcpcTTee TOY cxocTocpTter-

Ov I.Cov iykov) cEl otzo3opi)vTOO eni/IJATO4 TO5 Xpit37013*.

nv 7c6c/t 8E' To6Tot4 Tec Tocrottnav471 TWV ptocpT6pcov, Tthv Ilocptu-pleincuv 81,C1 Tlq Trier-mug xoci rciv

nu este admis ca pOte sA gre-sasca sari sA se insele in in-terpretarea dogmelor sfinte aledescoperirel. Infailibil sari far&gresala nu e nici unul din e-piscopi a parte afara dacti arvrea sA introduca ratAcirea inbisericA,, din care ratacire ti-ranil din politeism se decla-rat el 11100 de del si In-drasneau a'si ridica temple forMOO, vrend sA albA tntr'untrup muritor gloria nemuritOrea lul Dumnederi.

Biserica o avem si o decla-ram ca cel mai inalt si sigurtalmacitor al sf. Dogme pe pa-mint si socotim pe cel carl nuse supun el ca pagani si va-mesi si cel cart o lepAdA suetsocotiti in Evangelie ca le*and pe Domnul, cad cel cese lepada de voi, de mine selepada* a spus Domnul; intr'uncuvint prin el «pe carl I-a pusDumnedeil. in Biserica,* si I-afacut pe unil apostoli, pe altilproorocl, pe altil pastorl si in-vetatorl, ea implineste legea luiChristos si sevirseste intocmi-rea sfintilor, spre cladirea tru-pulul Jul Christos*.

Afars de acestea Biserica a-ratand in icOnele spre inchi-nare, norii de mucenici si de

41.4

Tiplnl

aOT-714

8'Eby v

S

ii

gx

iv

Ea,

pe

www.dacoromanica.ro


noctipcov, Tc-ov tyiv 7CLCISEV UCCCr-

tatntov xat iv cth-cifl atalccr46.v-Tap), xcd. tiwv chloav, -cetiv cipETijc

.91optAicriv ci-rtov( crilcvre Tcicretv

a-weak-166.cup), xat 7sporoutwY cd)-TOY TetV irEcrTEWq 'Apx.-476v xcci

TeAetorr4v '1-ricroOv, ;cal Tbv 6co-r4ptov obtou xxt 1v3ocrrov Dtau-p6v, TO-1,c TiXVOV ce6-ciic iv Etx6-

env Etc npocrx15vricriv int8evevu-idvii, eixOcre crEICTatc, TIVfraltee' 4,

ob Aoc-cpeu-cixoic itpocrxuvoup.ivat4,T-ii; Ty.* oOx Etc etVTUTVITI2

etc tat eixoveVI.Levec flocxCeptce Tcpw-

s6-runce avcccpepolliv-4C, xal domPtvrexal iyxwv.iouc xal 8t36cyli.aal td7colITEute a6TW'v, .thisov dotpt6.4

acapicrcou piou xai ayavo4 aw-Tuptou aiecoi4 Tcp061X),04,v711 xainpb4 Tc14 ixeivwv cipet&c abzoO4irccrpUvoyaa «tva va) *Atom, TaT4tPuxalc lau61A.evois ecIAdc 8i Un-ptovilc .cptywre -c6v npoxei.I.Levov

dna% dcy@vcc, 7c,ivtch4 iv eytacr-f.14) CrUVVIVET xai. 7r6LVT(.01/ rf)V CW-

TTOXY &pi/gym' dxpec otT., Tvivtocc

acrup.rcOlvcac ciyiwv xai otxsiou4@col)* ava8s(crcii, Kai -racv-ca4 ?co-.cb4 Tixvce xai fr.Es6xou; tuA4 alto-vf.ou xcactcrrin.

116,v-mov °U.,/ x.caf RouacorrIpexv xaiecyice 'ExxAncrice gyvoao-rco.

(xoceoAtx-4,, Te-care.i.v-4,67ca 0E05 Tip 6A-4v 7rEptAoc6siv

necrce(Joucrav avOsoyrcOcryrroz. kv -co%

ispot4 ccOTTic x6/7eoeq El; cronupico.odre yclp TOncov -11 xtopCo-v &nettle-crecre 8tacrnwp.irn, °Cite ataxpicreoepuleTexctic xai atxocrroccrEaK yEve-caoyexccic xx0' iceu-* fLEptr,opl-

Anti, earl au intarit credintaprin luptele virtutel si mai cusema pe incepetorul si dese-virsitorul credintei pe lisus sipe sftnta lui Cruce, in iceme,cam sunt cinstite in mod ODD-rat si nu adorate, cinstea re-ferindu-se nu la icOne ci la o-riginalele pe earl le represintasi aratand prin cantari si laudesi invetaturi petrecerea for caun model de imitat ca cresti-nil sa nu obosesca to sufletelefor 4C ci sa alerge la lupta ce lesta tnainte, pe toti H pAzestein sfintenie si urmareste man-tuirea tuturor pana and H vaface pe top concetatenl al sfin-tilor si de al easel but Dumne-

fil al luminei si partaslal vietei eterne.

Una si sfinta Biseria ur-marind mantuirea tuturor Ingenere se numeste Si catolia,adica menita de Dumnedeu casa cuprinda tot neamul ome-nesc In sfintul el stn spre man-tuire ; caci nefiind despartita,prin departarea locurilor sad aterflor, nicl prin deosebiri de n a-tiune, pentru speculatiuni nati-

Tip

ipyaot.tev7) 1 ut&xat

s'

5' Tip

tulySilAa81).

tlera

www.dacoromanica.ro

DESBATBRILS SF. SINOD 45

leV°1°1EX(6V gNIEXa xEP8E1171°'ptwv, v.ta ig &a 8tatElet xxt xa-Ooltxv), iv Tcacrt xal 80. Tc6tvuov,TOntov, xcupGiv, yEviLv, pu)tc-bv,

TAtoaaCu'v oU8' Ili 8ETOrccp revel. y)tWo-o-n

()a' &A TIVITOU TLY64 geYOU4

xoTou4 wxo' 3Aou epooli(xop.1-vyi, &D' Lid 1.16vcp 6v6p.aTtXptertoi) Tor) Choi) moxwptivyl xlvaenic) iV(Opity./Y11 Tretv-va4 ptiv6p.ot, o-uvixet iv ixusii Toiic a6v.1)7C1CTTEUOVTOK, xaO' eircEp 606vniaEiXVIJ ") El8EV 6 .9.Eloc 'ATc6cr-ToAoc, «-clacrapatv apxceicg obpavoil xaety.ivrivi zat Tcriv-Tot TcEptkxouerav

'Tay st4 ucrictv aEOpecrcov, to14

cpuIrrotic 8' anoxpoUet 8taxpicret4xai Tag 1010tX44 ipetc Xoti inepav-ToAoitocc, We &Tromp/Iva; Tel) T'

EljaciTEA(Cp XXI TOE; tEpoi4 xavOcrtv.

ob 81 Irilv xpOvy Ttvi xatpillvnapiacp xat' ofgriav 8tatpoup.iv-r1

)6youaa TcEptopuotlivill iistTrecv-ca inexTeiveTat T8v xp6vov IE

ctxpt o-TiTeXeiac, &1t

xaTagoltic ptiv x6aptou cniv ab.roi4dtpEap.ivl, ai3to4 8' ip' LE*

naparAivotgra xasa TI)V Ott*u8t1inayysMav SO5 ina-iietAapivot)gt8o6 iyeo fLetY Tcicao4

Ta4 gtoc ouv-ctlEiotc

-roi) airovow .9a-vectcp a6tcji s* iv3e7tExeiac !Jai

8taxorrrop.ivil, n &vtc iv 1%1)7)

TceptAap.getvec Toie, iv Xptarcii ittc-TO) Too4 p0Arrac Eta Tr)v

obpeivtov ix3/tAfrat TcaTpi3a intT6 xiAeucrpta Triporgra Tilc )(milt;'Avacrs&aew4, 81 8 xai inaurrov

onaliste, e una §i catolica Intoil §i in tote, locurile, terile,semintiile, nemurile, popOrele,limbile nefiind special pentruun toe sau natiune sau o lim-bd, nici fiind numita dupa unloc sat natiune sau stat, ci findcunoscuta numal pe numele luiChristos Dumneclet, pe top cre-dinclo§ii ii unete impreunaprecum ara.ta masa de panzape care a vedut-o Sf. ApostolPetre lasandu-se in jos din cerprin patru clpata.e) §i depar-tand deosebirile nationale §i

certele nationalists, ca fiindcontra Evangheliei a can&nelor ; §i nefiind impartita printimp sail period al timpurilor,sau limitata, se intinde pestetot timpul de la inceput 'Ana'la sfirOt, incepend de la inte-meierea lumel cu vecurile §iremanend eterna dupa fagadu-inta adeverata : «WA eu suntcu voi in tote Vele pan& lasfir§itul vecului,, nici fiind in-treruptil prin mOrte, cuprindein sine pe cei credincio§i inChristos, pe cei morti pastran-du-i pentru invierea comunddrept care i neincetat se MOpentru din i1 pe eel vii pregatindu -1 pentru venirea Dom-nulul, ca sä-I intimpine cu totilimpreuna §i a§a sa remanemto i tot-de-una cu el; cad s'a

Act-6.)v,

icrrt8tacr-tLivn 11

Tcp

lEilyvicriliva aot-

4

dm* TIIS

atacriv

tirlS

ciaa xai Teo

p.?v

A

A

.6

A

uµwv Ltµi

pi

www.dacoromanica.ro

46 DESBATERILS SF. SINOD

avapipEt Orip ixeivcov Skxo-tv,-colic, S' eV, TraperctSynLotivTac Eigfc

xiprre, Coc EiFtraL, Tcp01/E4007aXat accrloic x1TapTitouacc Litt

Av Iv Soorov napouo-iav tou Ku-piou, ilia 7r6orrEc bµou Uno-v-rilcrw-tlev a6rcii xal OtTO) 7CdiVTE4 TrcivTOTE

ptEiVo)f.LEV criJv ocbTii 4Sp ITTOCI yap

Ipa @or), 015 flOvoy elq pek IA-vaiv Toij EiVcCt Et4 CroMipiCCV goX:

iCrX&TOU C ytc) Xot Ta Tay -mei-)oct npocArtiv, ?A),& Xal Etc, ONO.votLiav TOO A-npo'ou.oroc TETA) ma-poly, civaxecimaatdgrao-Olt to minaiv Tel") Xpto--rcp, Ta TE iv obpavo'kxat -T4 int Tic, EIS (3autleiavI.Liav 0E05 aiWytoy 'AppEplaCU+) ixou4' &StiSoxov, rby cri)vaEZ 6v-rx, notptiva TOY Tcp:6/Tcovtbv oOS' ivi µIv Sea-mote-rat'VI AUgEpvIroct xa0' OAou twv ircit.s.ipou4 intax6mov, taxa nicrtv au-

Toic IntliTpcora-at XaTci Tip To.rFlarimv Macrxx),tav, iryouptivov..xat Votptiol, Trpayptattxcii4 TeAoi:rt-1-65v =tat -rO7rouc 'Exxl-lat65v xaiEi4 Xpta-rdv, -rbv T-44 cro)-ripia4 cip-x-nrdv xoci TEXEtcortly chicroriv a_popiiicrt, xal 1.reicrav ivipyitaveivacpipouct. Oeoti SI BacradaYvo)Pioptirri, 063' ivi µEV TiOv ircttilpouc eipx6v-ro)v, cbc at p.ipmaiPacrcAEIle inso5i67-ri-rat, Axa Tao-TO4 To64 cruyxpotoilvrac to -rcl-pcoti.' otter c, tUrrEpexo6o-acc aouoiatc into-clo-o-EcrOon* xEAEUOUcra Xai

c ipxa% Trete apriv * «ovyap 15-rivioucria Trelen

toik Xvra dIpXOUcri TipapEtA0t.tiv1V Treteapxiav xo.t .rti.Ly)v,Tti X0C;fialta 11,p0apipOuatx, xai 84

hotarlt de Dumnecleti nu numalspre lumina nemurilor ca safie spre mantuire pan, la sfir-situl pamtntulul, dupa prooro-culci si spre economia im-plinirel timpurilor, ca sa fie cu-prinse tote in Christos, atat celeceresti cat si cele de pe pa-mint, pentru imperatia yea-nica a lul Dumnecleti. Asa darBiserica av'end ca Arhiered far,mostenitor pe cel ce e purureacu dinsa, pe acel mare pastoral oilor, nu e domnita sail di-rijata in genere de nici unuldin episcopi aparte, ci e lucre-dintata tuturor acestora, dupainvetatura parintilor, ca unorsuperiorl si pastori al bise-ricilor aparte, carl se refer, laChristos tstapan si desevirsi-tor al mantuirel. Imperatia lulDumnedea nu se supune niciunui stapan aparte, poruncesteins, acelora carl alcatuesc tur-ma el ca se supune inaltelorstapanith si a asculta autori-tatile «cad nu este stapanirede cat de la Dumneled,. Latoil stapanitoril acordand ono-ruffle si ascultarea cuvenita sifacend cererl, rugaclunl, mij-lociri si multamirI pentru irn-peratl si cel mal supusl, se su-pune numallul Dumnedeti, sta.-panitor universal, ca fiind im-peratia lul Dumnecleti. Pe tort

tiro

yijc,u.iv

c Or

Ti

tip) irth xait'vou;

ELgyav,

0Eor",

www.dacoromanica.ro

DESCATERILE SF. SINOD 47

CrEU;) TCpoo-suxol; e6xoc-

ptcrTi/4 Onip Paaaiwv xat rthv-c.o)vtoil/ iv orcepokt 61ITCOV, TCOIOUVIVY1

1./.6Vy Ty IIXVTIeVCXXSt OUP e4atciWVa Tbv &rcavta Orcorkax-rat,6)4 Om") BITEAda. rciv-rac 8' (;),f,

Ta); Et; Xp:arbv rcto-Tthov-diperev, xi%) TE

x/v TE TriVTIT%; X/Y TE nloucriou4,xelv TE t8cdrca; xiv TE cipxov-caq,

xiv TE paatXuop.ivou4 xlv TE f3a-

atALUov-cocc, Tif) &lima wvI -tot)

Kupiou, Orcou toUx gaylv xxttOuSaioc, rcept-coA xai axpoeucrcia,Pip6apo;, a.x60.%, 8oao;, iAthee-po;) &AA' Orcou cra rcivta xat ivmien xptcrcbc,, ipticeAo; Tx

CrtniX011tra tE X'Xi ixtpi-poucra 6).; ivircylp tx tixva 3ix-7000Cref. TE xai nocESEUoucroc,

TiplOCV OCOTiitiV iycovguat xaprco-popav Tel) ofJpxvicp ab-cfic Nuptpicp,

Ov elyeipa4 vexpGiv, bixciOLTEV iv 34tei iv Ta; ot)pcco*,tircEpavco rccicrri4 ripxt xai lEoUcriac,-

xat 3uvly.Eu.); xuptOo-vcoc, xatTcavti OvOtlaroc Ovop.aotlivou ou

pt.Ovov iv Tcji ati6vt Toirccp axxama vi.) p.inovrt, eiva. iv Tel)

bYOIRxtL To') Xpeo-toi).

1.1.4T1 rceiv ?Oyu ircoupavicov xatiniyeicov xal xatax0ovEcovs,yap ixeivou Aperroc rcivuovxai 8tci rcdvtcov xat rceicrtv),

o6.cco xai tb crkt.' aerroill 'Ex-AA tio-(cc, «TO railp [La TO5

TC&VTCL rclTipoup.ivous xavccitYiv 4ECSTLYEUTrOY To73V cAitwv 'A-rcoo-TOXwv 8i8acrxxXiay.

T-; Blonveiicrto'itwv 'Arcocr-cOlcov 8c8auxaIta;

cel cart cred in Christos, fieWhat, fie femee, fie sarac, fiebogat, fie particular, fie st--pan, in via Domnulut unde nuexista Elfin sail ludeii, Mereimprejur sail preputi6, barbar,Scit, fiber, rob, ci unde in t6tesi in toil e Christos}, ca vitahranind cOrdele, ca muma in-caldind si invetand pe copil,urmareste mantuirea for, prinGinerele el ceresc, pe care «scu-glandu-1 dintre mortl, Taal, l'a«aseclat de a drepta in cerurl,«sus peste orl ce domnie si«stApanire si putere si domnire«si marire si peste orl ce nume,K care se numeste nu numai inacest vet ci si in cel viitor},

«ca sa se piece in numele lulChristos orl ce genuchIA al ce-lor cerestl si at celor parain-testi si al celor de sub pamint}del precum puterea lul e pestetoil si prin toil si in tote asasi trupul lul, Biserica plinituracelul care implineste t6te intOte}, dupa invetatura inspirat&de Dumnedeil a sfintilor apos-toll.

Sfintele Sin6de predatuna si catolid. Biserica, cu a-

ivreCEEJ4,

t a, xiv TE

iviv'

Tby aco-

ix IIcer p,

xxt

'fricroij xi-

we

'h

TCZ

iv Trial

ptina Tockit714 ne-ag

dpitott,.9.0u,

etcAljua.ra

ix

CC.

6

acr-

www.dacoromanica.ro


cpx),6); avuxovirrIv rip vAav,itav, xai xaEloAtr4v 'ExxATicriavTrapOCM6X10-0 OL Ta) tAilGOV Eu-vd3o)v 3p01 xxt ganooroXtxip*,elnyxo3ov.TivIvip*8filov grt

54ElleXicp TGJV (iTCOCTSOXWV xatTrpocpTiti7o, 3v-c0; ixpoycovtaiou au-tor, 'trier° 17) Xpterc05*. g®Ep.01E0V)p.iv yap t/AIov 068' Elq 84vvcat.5.eivat napri soy xaiv.Evov, 6; icrtiv6 Xpiercocs ai.na4 6 KUpto;igpEcocrev aercip intTar) 'Anocr-rd).cov xai ci)xo80pLyicrE8E' abtWY, TYi 9ELfit a6-co6

xlipuEiv-ccov navtaxor) Tbv ),(570vxat ta; nxvtarii 'ExxX.ricria; intrip Tcg 'spay roc optoAoyia; CTUarri-criinwv, xed 8A-rp 'Exxkficriavcruvapv.oAoriativuov tst; va.bvytov 6 Kupicp* xat crivotxo3ov.n-crcivuov (etc, xcct otxririjptov @ea)iv Ilve6v.aTt*, 8t' o r)3; c iv.aptOpncrE Toy 16yov To0Oto5 xai rtiv v.aptupiav 'Iy10-05

Xptcrro5; &re( SE 63E10 iv TCVEUv.vrtyev6v.Evo; ski xuptaxiii i)v.ipcf xaii.8Wv 06pavaiv xatvbv xat scat-

xai (iTy10pdplito; cinevax-0E6; lie 6p04 v.iya xai 6+Ti-A6v),1;3E Ti)V v641711.1 Tor, &pv(ou ThyTuvaixa, v v noItv ryvrip altav `1EplucraXilp., xata6aE-vouo-av ix sou o6pavoil &no Tor.)tDeoi.1 xat tb te6x0; -di; 116-Am; (xov aEli.EILoo4 8taExa xaliv aOToi; r& Ov6(J6ata TWV Wexa'Anoo-r6Acovs. 'AnocrroAtxr)v &patcrv.ev xal ntcrcei)ov.ev aOrtjv xxtcr6v TOic etitott; 6v.0Aoyoilv.ev, fitot:tii 818C(CfMakc TEeep.e.Atcofiivriv xat

ref) xiipEt xartrepaVay.iviv xoti

testa apostolica si inspirata de.Dumnedea invetatura si cu nu-mete de « apostolica ),adica. « elldita, pe temelia pusa de apos-toll si profetl fiind peal un-ghiulara a el Insast Iisus Chris-tos ; cacI nimeni nu pOte punealtA temelie de cal cea pusg.,care este Christos) insusi Dom-nul a Intarit-o pe temelia apos-tolilor si a clAdit-o prin el, carlail predicat pretutindenl cuvin-tul diva divina lui porunca,intemeind bisericile de pretu-tindeni pe petra marturisirelsi tntocmind tntrega BisericA«spre templul sfint In Domnul)si «spre locuintA a lul Dumne-deti in spirit) drept care si IOn«care a marturisit cuvintul lulDumnedeti si marturia lul IisusChristos si ce a vedut fiind inspi-rat In diva Domnului,vedend uncer noti si un pamint noti si «fi-ind purtat de ingerl pe un muntemare si inalt, a vedut pe mi-resa, pe femeea mlelului, ce-tatea cea mare, Sf. lerusalim,pogorindu -se din cer de la Dum-nedeti , si zidul orasululavend 12 petre de temelie sipe acestea numele celor 12 a-postolI). Asa dar o cunOstemsi o credem ca apostolica si omarturisim ImpreunA cuadica intemelata prin invetaturasi asigurata prin autoritatea si

(IntTefi

OA'

rip

'Icuivvn;

yfiv

pt.tyilnv,

sfintil,

sip .911.).eXicp

ivooTij

8-

volv,

www.dacoromanica.ro

DM:UTERI:LE SF. SINOD 49

purl xaTTPaterptivilv Tc6tvzo3v.

61.A or, Twv '11.7coo-T6Atov, xal oinrav

lotTrOv oO HaUlou pt6vov oai Bap-vega, o63' 'AitoAX6'Icootvvou 41' lax66ou TiLv clIA0.)vTtv6g, 4 06 8i yap [Lep.iptcrtat 6XotatbS Alec Triv-ctov Tiov

'A7toar6Awv, xai arcocrroAtx-r)v Ovo-p.aoptgwriv nc'tv-ccov bµou akii)v«otS dipeliCraV &att.s.spt61J.evat TA6icr-

cat cbg si nup6c) gix&Olcri .ce istp'tva gxas-cov E a5.riiiv, iv -cci) om.h-Talipoiicreat tflipav T-114 IlEv-TrIxocrt*, OL finxilooricrav &may-TE4 nve6lAccroc ekrio,J, 4 aL2 v

TipaTa xxi err-Iv/Ca TcoXAallyiveto*,of xai g xaeoirsou t v int ;(;.2E.X.ct.5pdvou.; xpivov-re4 -cciq sc;);Exot pu-

lac Too 'Icrpai)W, Crrav xxeilari 6K15ptoc bre .9p6vo,) 660-cri,4 a6roi.),xai Otc Tcao-tv 6 KUpto4.xa0' inEpautos &Sian,. 6 aE(04 uktp04tnapilyyals xript5Eat r Xacii xaiStay.ap-thpacreat Ott tairc64 icrrtv6 63pterti.ivo4 xpvr c;.)v-co.P.) xaivexpebvw, Treaty t0U fIZTpoucrrEvtopeiq r cpcovf) xr,p(igrcrovto4papa 'AITC7T61WV -1TiVT coy Otttoryrec io-ccv 6 .. 6 TE V CV. E-

104 XElpocX7r, roviac, xae gointtarty iv cll'AT ot'A' Eve -11 aunipia),OUTS yolp 6vopta ivrtv grEpov Orcsi'rev oOpav6v rd BeSouFvov iv iv-0ptlitmo,4, iv 4 61i crw0-7) at.

TatitriK atil TYIS fltic xa-001t.iic xxi 'ArcocrtoAtwilc 'Exx11-crime; IVEt .516 ippircp ilAEx.tavOL

xtxt ',lilac Tot; tixvoK 'xcd, 8Lct-

x6Vot; auvaptetLEtcreat, TY); TrircacTOIJ4 ictcrteoonocc El; Xpterrov Tay

impodobita, prin lumina tutu-ror apostolilor impreuna; asadar dinsa nu este nu numal aWI Pavel, nici a lul Varnava,nici a lul Chifa, nici a luI Apolosail a lul IOn sad a lui Jacobsail a alt cacl Christosriu este impala ci este al tu-turor apostolilor impreuna sise numeste apostolica din toplmpreuna, carora se arataralimbl ca de foc despartindu sesi s'a aseciat peste fie-care din-tre cand se implinea livacinci-clecimei, earl «s'au umplutde Spirit Sfint) prin carl se fa-ceati cmulte minuni si semne,si «cart vor sedea pe 12 tro-nurl judecand pe cele 12 se-minii ale lul Israel, cand vasedea Domnul pe tronul mari-rei salev si carora precum in-susI sf. Petre Invata--le-a po-runcit a predica poporulul sia-I incredinta ca el este cel rin-duit judecator al celor vii si alcelor mortis. ; iarasl acelasi Pe-tre declara cu voce tare «cael este petra , ce a fost fa-cuta pentru cap de unghill» sitin nimene altul nu este man -tui.re >, cad nicI nu exista altnume sub cer dat intre Omenl,in care trebue sa ne mantuim.

Miluiti am fost si not din ne-spusa mila a lul Dumnegeil safim printre copiil si slujitorilacestel Biserici una, sfinta, Ca-tolica si apostolica, care pe totlcel ce cred in Christos Dum-

4

'cif)

oai

S ou

Ix

rite

ai.eroti

-r.cLv

iv

cul-va,

el»,

Kowa,Ij

www.dacoromanica.ro


0E6v, TYj Ccen05 ritpl,T11

tpdast Etc, ga.r&Trilc Tixva,tivccamoutLivric xai r cnonviacal:rto Cic ciEOuaric acct 7tiOCEO)4

iv epyouc arteoi (r?p' 064 ix:ri-ce-IT/Ey Xptavii oic

Tcpoxtoip.acrev 6 .9.edc, tva iv akolicitEprrcarircopLEva, autYJv p.Ovriv8bv xat .9.6pav crcorrIpiac 61.14Ao-

yobEilv, xai :iv airrt1 xat aO-

Tirlc anioptev «C05 orcEpgiAlovtoc7t1A6u-cou rYjC xecptvc TO5 0E05(ToriV, xai -t-4; dvaat6aEcoc cia-Ttolefivat TCOvvExpGiv, Tcp0780-

xCatt.Ev, xat riric tarilc Tor) pcillov.roccapooc, iv fi zaptv. Xi:no-Tor, 401-pocirAot, 11.6 COCO5, crUial)p0V6(.1.01.

8' abto5}, xatao-raovrat of Etc

mo-c6v tliv 7ttaTEUO'GcVSE4, at' iprov

82 ciya0o3v 7t1OCCV TYlpirravte4,

xai OE rtEpiao %D r c x&prro4xat grk, 8cope6c; 8exatoa6v14Iaptgivovtec, iv t cdsii PlatXthaouat;La T05 ivoc Xptatorm (3e'airror) yap xat rip 7LOOCrayOnek)1,07.11Xcp.EV T111 TitOrTEI Ei4 T11v x-ptv Taircriv, iv fl irrhxati.ev, xcaexaux(0.0% ire iX7aL "Ct 36E7XTO5 0E05a Mt-Ca zOv

rcilvcITE7tICITEUXOTE; Eirt Pacrt-XEUTEt xipic ;tri 8txatocripmc sictorip atUotov gti Xpta-co5TOf:: Kup(ou clip.C6v

Orruoc Ear q)uxij xal ;taVOice

7CLITthov-req xxi r v dcari -cf.) `A-yfa wriptio-crov-cEc xat.rIv EigriCEtav crigovrEc criev irsaT-yElEav i'xouaav co?jc -614 vijv xotirij p.EV),o6atv), inta-cilAou.Ev Tctip/p.[LaTa satita Tij eICEILE-

Tipse crEgao-tAiic lionmpOTIrrt, Etc

nedeu, prin darul lui II face din«copii ai maniel din fire,, co-pii ai iubirei, si care ii man-tueste prin credinta in laptebane, pentru «cari am fost cla-dip in Christos Iisus,, «ca sapasitn in ele, ; acesta Bisericao marturisim ca singura talesi usa a mantuirei si intr'insasi printr'insa speram sa filmvrednici (de prea marea bo-gape a darului lui Dumnedett,si de invierea mortilor pe careo asteptam si de vieta v6cultilce va sa fie; in care prin darullul Christos vor fi mostenitoriai lui Dumnedeti «si comoste-nitori al lui, eel ce au crectutinteinsul si au pazit credintaprin lapte bune, aces earl pri-mesc prisosinta harului si adarului dreptatei, vor imp6ratiintru vieta, printr'unul IisusChristos, cad prin el am fostadusi prin credinta la acest dar,in care stain, si «ne laudampentru nadejdea marirei In!Dumnecleil) dupa, Apostolul«credend ca darul va imp&rati, prin dreptate in vieta veci-nica prin Iisus Christos, Dom-nul nostru,.

Asa credend din tot sufletulsi cugetul nostru si impreunacu not asa predicand tOta sfintaBiserica si venerand evlavia«care are fagaduinta vietei deacum si acelei care va sa fie,trimitem acesta epistola a Os-tra Inalt Prea Sfintiel VOstre

Ex Tlxvtov

T*

6.

81!

rtjv

'Incroti

'Art6cr-

iil

'Incro5

'ExxXvicrice

iw.(7.)v

dpri14.

Lv7 '11014,

riv

;dry

74;

www.dacoromanica.ro


xpa-ra(wcrcv S iv iricrret iv6rriTo4xal * iv `Ayicp Ilvthp.a.rt xot-vcoviac, xai Tb TaUtbv 6p.olo-yiac, Piatv Etpirfi4 Xca aElAatov&y6 me incomBiti.Evot xal av:rp.bvdOiSaiii Kupicp rrpo6aXA6 ri.evot,

icavtipouc ads cirl; irctxa-AoUp.E6a npb4 .9E6v, -r6v Ilatiparay otwripp.cliv xai TCX01V Tcapa-xMicrroc, 6TCW4 v E156orbi0'ELEV

6UVCCIA6110CL fiv.61; xaACoc xai .9.Eo-

TeAcT)4 T6v eviGiva Tzliaat,7 xa-).4v crypaTEutilvouc crspa-rdav, xaltixEpatav Tip napaxa.ra0ipolv pu-Mcrrat xai atacribcrat eeYETCLAVvroYTip) I\COA7IV '614 intpavicacrot Zonfipo Xptcrciai,sT) soE« xai Tb xpato4 ET.4 tokatiova4 Tetiv aiWvcov.

'Ev 'AXsiavapeCcf gTOIn Earlpioo1901 (1)sepooapCoo 28

TVICv.ati.pa4 cregocatilocc Hay-vEpOrrfroc

ti8/XcpO4 iv Xpicrrcp, Tel) CM:411

OXo4 Tcp6Outoc

t '0 Ilcirag rat llarpcipxsg'AX4avapsiag (13SITHOE.

spre intarirea unirel to Chris-tos si a comuniunei in Sf. Spi-rit si punend ca baza a Welsi ca temelie a dragostel, con-formitatea marturisirel si ca olegatura in Christos nedesle-gabila, invocam prea sfinteleVOstre rugaciuni catre Dumne-rleti, Tatal indurarilor si a oncaret mangaerl ca sa bine-vo-lasca a ne Intari pe not insinesa sevirsim lupta cea buns cubine si in mod placut lul Dum-nedeu si a pastra intreg aceeace ni s'a incredintat noue sia pazi intacta porunca 'Ana laaratarea Mantuitorului nostruIisus Christos, a carula e ma-rirea si puterea in vecii veci-lor, Amin.Alexandria, anal mantuirel 1901,

Februarie 28.Al halt Prea Sfintiei VOstre,

Frate, in Christos Dumnedet ontotul devotat.

(ss) Papi 9i ratriarh al Alexandria,FOTIE.

Respunsul trimis la acesta scrisOre din partea I. P. S.Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiet, Primat al Roma-niel, Presedinte at S-tului Sinod, D. D. losif.

Sanclitalea Vdstra,

Duhovnicesca bucurie si multamire a pricinuit smerenieimele, scrisOrea Sanctitatei VOstre No. 72, pe care cu ceamai desevirsita evlavie, am primit-o si cuprinsul el am in-teles, sl apreciat ca o erudita expunere a dreptel nOstremarturisiri de credinta, pe care din vets am pastrat o ca te-melie a sfintei Biserici a Domnului si Mantuitorului nostru

TA4

Tet4

Tip

[11Xpl

iv

Xv-

A

'Ap.v.

www.dacoromanica.ro


lisus Christos, si se va pastra pans la scurgerea vecurilorneschimbatg., spre slava numelui Domnulul si spre laudadrept maritOrei nOstre credinte.

Din cuprinsul aceleasi scrisori, am inteles mai departe,ca Sanctitatea VOstra, ati fost chemat de Dumnedeu pringlasul alesilor lul, la carma apostolicestel si Patriarhicesteibiserici a Alexandriei, pastorita, cu. atata rivna de top P.P.S.S. Patriarhi, cari au cinstit acest sfint Scaun apostolic,si pe care nu de mult tncredintat Sanctitatei VOstrePronia ceresca in locul prea fericitului, prea veneratului side a pururea pomenitului Sofronie, care s'a savirsit dinvieta in betranete bune, betran si plin de dile, adaugindusesfintei cete a Parintilor Bisericei, a caror vieta o urma, sicu ale caror virtuti se impodobea.

Imbratistnd pe Sanctitatea VOstra cu a dinca smerenie sisarutare plina de dragoste, ye aduc cele mai caldurOseurarl de sanatate si de indelungata vietuire, rugand pe bu-nul Dumnecleil, ca sa Ve acorde puteri indestule, pentru ailustra, dupa cum se cuvine, acest vechiu si apostolic Scaun,care dupa cum vise!, imi reaminteste sfinta sa origine apostolica si barbatia unit6, cu curatia credintei, cu care atriumfat in scurgerea vecurilor, pastrand neatinsa si nealte-rata doctrina Sf. Biserici Orto oxe.

De aceea invocand de la bunul si milostivul Dumnedeiltote harurile sale, pentru Sanctitatea VOstra si urandu-VeInca odata, deplina sanatate si multamire sufietesca, Ve rogrespectuos sa bine -void a avea si pe smerenia. mea in adu-cere aminte la prea sfintele VOstre rugaciuni si sa imimiti inacelasi timp sentimentele de cea mai adinca veneratiune, cucare am onOre a fi al Sanctita(ei VOstre mai mic frate inChristos si impreuna liturghisitor.

(ss) Iosif Milroy° lit Primat al llombiel.

P. S. Episcop a1 Argequlul: I. P. S. Presedinte, po-trivit obicelului, cred ca este bine ca aceste epistole comu-nicative sau fratesti, sa se publice in revista (Biserica Or-todoxa Romans). Tot de o data frisk am ruga pe Onor. re-dactors sa alba in de aprOpe priveghere textul original sisä intrebuinteze termenii teologici usitati la not.

1-ati

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Dadam admite acesta, cred ca am face un pas care ar da ocasiela gresell. Ceea ce este scris aci sa se tiparesca ad literam.and vei publica-o P. S. Ta cu numele P. S. Tale, atuncieste alta vorba, atuncl intrebuintati termenii earl Y1 cunOs-tetl ca mai propril, mai usitati; dar altmintrelea nu trebuesa dam voe sa schimbe termenii fie-care cum i se va parea.

P. S. Episcop al Argesului: Eti mi-am aratat acestadorinta, cad acela care a tradus textul, originalul, de si buncunoscetor al limbel grecestl, dar nu cunOste bine termenilnostri teologici. Asa de pilda intrebuinteza termenul ea: s'aaratat in carne" §i alte cuvinte, cars la not n'ar fi tocmalpotrivite, ci ar trebui sa se cjica: s'a aratat in trup". Numi-a trecut insa prin minte sa se schimbe un cuvtnt macardin textul original, ci sa schimbe done sau trel cuvinte, earlnu sunt de loc potrivite cu termenii nostril teologici.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: In loculcuvintelor s'a aratat in carne", sa se qica in parantess'a aratat in trup".

P. S. Episcop al Duna' rel-dejos: Este reu data se pu-blica asa, cad se citeste de preotl si el se pot scandalisade inovatiuni de acestea. De aceea ar fi bine sa se intOrcainapoi si sä se traduca in termenil bisericestl si sa i se spueca alta data sa la alaturl un teolog, care sa intrebuintezetermeni teologici. Alt-fel sa iasa in jurnal o ast-fel de tra-ductie, cred ca nu este bine.

I. P. S. Mitropolit al Moldova', Presedinte: Suntde parerea P. S. Episcop al Dunarel-de-jos, dar trebue multabagare de sema, cum am qis, ca sä se puna in paranteztermenil usitatl.

Pun la vot publicarea acestor scrisori cu observatiile fa-cute. Cine este pentru sa bine-voesca a ridica mana.

S'a primit.Se comunica de la birou adresele Sf. Mitropolil a Mol-

dovel cu No. 1003-1014 pe langa care inainteza dosarelede calugarie ale fratilor: IOn Grigoras Tidipa, IOn Chitic,G. Oltenu, Gh. Visarion, Vasile Corduneanu, Vasile Gh. Far-casanu, Macovel Robu, Dimitrie Ionescu, Nicolae Stefanescusi Vasile Muntenu din M-rea Nemtu si Secu, si ale fratilor:Economu loan Dimitriu, fost preot si Gavril Gh. Platon din

www.dacoromanica.ro


aceeasi Monastire; ale surorilor Axinia Tocariu, Elena V.Lupescu, MarghiOla G. C. Hudici, Ecaterina I. Posa, ZamfiraV. erbu, Maria I. Gheorghiu, Maria G. Holea, Natalia Le-padatu, Maria Stamate si Ana G. Eftimie a Petrel din M-reaVaraticu ; Maria Gavril Grigoras Chirila, Zamfira Barliba siSmaranda Muntenu din M-rea Agapia; Elena Constantinescusi Elena D6g6. din M-rea Agafton ; Lupu Mihai si GheorgheP. S. Pantea din M-rea Slatina ; Nicolae M. a Ilinchi, Di-mitrie Popescu si loan al Tomi TatarOi din M-rea Risca;G. Ciulei si Grigore Cade din M-rea Vorona.

Idem adresele S-tel Episcopil a Buz6ului cu N.N. 274-279, pe langa care inainteza dosarele cu actele de calugarieale fratelui Pavel L. Constantinescu din M-rea DOlhauti siale surorilor: Maria I. Dragnea, Anica M. Antimir, ChivaM. PeL ea, Maria I. Reican si Maria I. Dimitrescu din M-reaRatestl.

Idem petitiunea D-lui N. Ionescu, dirigintele scOlei dinCosovenii de sus, judetul Doljiil, prin care Mg a fi rein-tegrat in postul de canttiret la biserica din care a fost des-tituit de Consistoriul Eparhiel Ramnicului Noulul 'Severin.

'Me aceste comunicari se trimit la comisiunea de petitiuni.Se comunicA de la biroil petitiunea D-lul N. Severenu,

profesor de Musica vocals la Liceul din Buzetl, pe Tangacare inaint6za spre cercetare si aprobare un manual inti-tulat: Irmologhiono Catavasier si se trimite la comisiuneapentru cercetarea manualelor de musics bisericesca.

Idem petitiunea protopresbiterulul Simion Popescu, princare Mg a se cerceta manuscrisele ce a inaintat S-tuluiSinod in sesiunile trecute sail a'i se inapola si se trimite lacomisiunea pentru cercetarea manualelor de invetamint re-ligios, cursul secundar.

Idem raportul comitetului redactor al Revistei (BisericaOrtodox4 Romana,> cu No. 22, prin care Mg a se incuviintade a se da din Tipografia cartilor bisericesti cate un rindde carti de ritual fie-caruia din membril comitetului Revistei.

Idem raportul aceluias comitet cu No. 20, pe langa careinainteza in dublu exemplar tabloul de gestiunea financiaraa Revistel pe anul 1900/901 spre cercetare si aprobare.

Ambele aceste comunicarl se trimit la comisiunea pentruluarea socotelelor Revistei si Tipografiel.

www.dacoromanica.ro

DESSATSEIILE SF. SINOD 55

I. P. S. Mitropolit al Ho 'dove', Pregedinte: Co-municarile s'ai'l terminat; acum intram in ordinea di1e1. Laordinea clilel sunt rapOrte ale comisiunilor.

P. S. Arh. Sofronie Cra lovenu, raportor, citeste ur-matorul raport al comisiunel pentru luarea socotelelor Re-vistel si Tipografiel, inregistrat la No. 82, relativ la cerereaParohului din catunul Satischioi, comuna *iriu judetulConstanta:

Malt Prea Saofite Stilpane,La comisiunea pentru lnarea socotelelor Tipogrgfiei ei Revistei, s'a trimis

raportul No. 32 din 13 Noembre 1900 al Parohului Sf. biserid din catu-nul Satischioi, comuna qiria, din jud. Constanta, Inreg. la No. 434/900,prin care arata S-tul Sinod prin biroul sea (No. 82 din 5 Mal 1900)

face cunoscut ca in eedinta de la 4 MaIli acel an, a aprobat a seda gratuit pentru biblioteca meld parohii colecVia Revistel BisericaOrtodox5. Roming" ei ca n'a primit'o Inca pane la acea data; rOga dada i se da.

Comisiunea, constituindu-se din P.P. S.S. Gherasim Episcopal Arge-plul, Athanasie Episcopal Rimnicului Noul Severin ei subscrisul ra-portor; dupe care:

Avend in vedere mijlocirea -Parohului aci enunciate,Observind desbaterile Sf. Sinod din sesiunea de prima-vara, yedinta

de la 4 Matti 1900; opineza:Comitetul redactor al Revistei Biserica Ortodoxa Roraima" sa se

conformeze votulni dat de Sf. Sinod in edinta de la 4 Man 1900;lar, prin subscrisul raportor cu respect supune acista deliberarel S-tulniSinod spre cele de cadere.

Raportor, t Sofronie Tr Cralovena.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Acelasi P. S. Raportor, citeste urmatorul raport al a-

celeeasi comisiuni, inreg. la No. 99, relativ la adresa Sf.Episcopil a Husilor prin care cere dill de ritual:

Malt Prea Sfin(ite

La comisiunea pentru luarea socotelelor Tipografiel si Revistei, s'atrimis adresa Sf. Episcopil a Eparhiel Hueilor No. 348 din 30 Apri-lie, inreg. la No. 54 din 1 Malt 1901, prin care Prea Sfirqitul Loco-tenant de Episcop face cunoscut ca: la area &luta Episcopie, se simteabsolute uevoe de carvi de ritual, del, carOle aflate aerial in servicitt

ca:'1

ei

&Allan°,

www.dacoromanica.ro


fiind din cele vechi, devil de cautilreti earl sunt obligati Firt faca prao-tick in biserica catedrala cites° cu multa greutate literile kirilice; apoldata fiind lipsa de fondurl in .budgetul Statulul pentru plata nnor a-semenea card, roe, pe S-tul Sinod prin Ina lt Prea Sfintitnl std Pre-qedinte sti se ditruiascii acelel Episcopil tote cartile de ritual in dubluexemplar.

Comisinnea constituindn-se din P.P. S. S. Gerasim Episoop al Argo-sului, Athanasie Episcopul Ramnicului Noul Severin si subscrisul Ra-portor si:

Avend in vedere ca. Ministerul Cultelor si Instructiunei Publice aImpArtit la timp unele din era-tile de ritual pe la Mitropoliile si Epis-copiile t5rei;

Considerand, c5, nu numal la Mitropolil si Episcopil, dar chiar la totebisericile mal mid intretinute de Stat, Ministerul Cultelor a impgrtit latimp unele card de ritual, opinezti:

A se face Intrebarea cari anume card de ritual stint necesariPDuptt care S -tnl Sinod va avisa; lar prin subscrisul Raportor en sme-renie o supune deliberarei S-tului Sinod spre cele ce va crede de cu.viinta

Raportor, j Sofronie V. Cralovena.

P. S. Arh. Calistrat BArla denu: La acesta Sf. Epis-copie lipsesc bite carple de ritual si nu se gasesc de catde cele vechi, cu litere kirilice si de aceea am rugat peS-tul Sinod sa darulasca un rind de carp de ritual in dubluexemplar, cad dad. ar fi existat n'as fi adresat acesta ce-rere 8-tuluI Sinod.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Eu 'ml aduc aminteca S-tul Sinod a dat un rind de dill de ritual la Episcopiade Hus1 pentru scOla de cantarep.

P. S. Arh. Soironie Craiovenu: I. P. S. Presedinte,in calitate de raportor al comisiund pentru luarea socotelelorRevistel si Tipografiel, mal 'nainte de formularea raportululce avul respectul a presenta, top membrii acestei comisiunladunandu-ne in localul Tipografiel si puindu-se chestiunea:dad. dat s'ail nu carp din cele de ritual pe la Mitro-polil si Episcopil, ni s'a comunicat de Direciunea Tipogra-fiel Ca: in adever sunt cap-va ani de cand Ministerul deCulte pentru a veni in ajutorul Tipografiel 1-a avansat cate-va mil de lei, lar in schimb a luat carp de ritual bisericesc

sad

www.dacoromanica.ro

DRSBATERILE SF. SINOD 57

pe cari le-a impartit pe la Mitropolil, pe la Episcopil si pe launele biserici intretinute de Stat. Acesta consideratiune a-vendu-se in vedere de catre comisiune am credut Ca si laEpiscopia de Husi s'o fi dat tot asa cum s'a dat unor bi-serici intretinute de Stat -si la Mitropolie. Eil 'ml aduc a-minte ca la S-ta Mitropolie a Ungro-Vlahiel, unde am ser-vit ca preot pang. la Arhierat, s'a primit mineele, doue rin-durl si t6te cele-l-alte, unde still 0 se afla chiar si ad!.Chestiunea acesta insa are sa se lamuresca si mai bine cucat P. S. Locotenent de Episcop fiind de fata ea '1 rog res-pectos sa bine voiasca sa ne dea deslusiri dad s'ail primitla acea Sf. Episcopie ceva din acele carp sail data lipsesc,earl anume din ele?

P. S. Arh. Calistrat BArla,denu: Bunt de patru lunica locotenent de Episcop, am fost mere.'" la biserica, si amv6dut ca in biserica nu se serveste de cat cu carp vechicu litere kirilice. Dad s'ail dat si nu exista, acesta estealt-ceva. Se pOte sa se fi dat, dar ell n'am gasit acolo nicio carte nici in biserica nici in inventara De aceea rog cuinsistentg. pe S-tul Sinod ca sa faca acesta donatiune Sf.Episcopil de Husi.

P. S. Arh. Sofronie Cralovenu: I. P. S. Presedinte,S-tul Sinod este suveran si p6te sa revie asupra conclusiu-nilor raportului, in suveranitatea sa pOte sa fad, donatiu-nea acelor carp dad va crede de cuviinta si cu atat maimult cu cat P. S. Locotenent de Episcop al Husilor a ara-tat cum sta afacerea.

P. P. Arh. Pimen Pitestena: Cred ca este bine caS-tul Sinod sa incuviinteze a se da doue rindurl de carpde ritual pentru Episcopia de Husi.

P. S. Episcop al Argequlmi: Atunci sa se dea la tOteEpiscopiile, cad mineele nu s'au impartit.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: EA still ca am ce-rut particular, dar nu mi s'a dat de Ia Minister de cat dupacerere. No! dam la tOte bisericile unde ni se cer si la E-piscopit nu dam.

P. S. Episcop al liArnnicalui: Este un timp de maimull an! Ia mijloc de cand la Tipografia Cartilor Biseri-cesti pentru imprimarea acestor carp nu s'a mai primit nicio subventiune de la Ministerul de Culte.

www.dacoromanica.ro


Pe fie-care an Ministerul de Culte da un fond pentru casa se ajute tipografia In efectuarea lucrarilor sale de im-primare, far in schimb primea carp de ritual, pe earl leimpartea pe la bisericile intretinute de Stat, acum insa, numai da nici un fond. Pe timpul, cand P. S. V. eratl di-rector (se adreseze. P. S. Valerian) primiap de la Ministervre-o subventiune?

P. S. Arh. Valerian Ramnicenu: A cumparat carpIn cate-va rinduri.

P. S. Episcop al .liarnniculal: Va sa dica Ministerulcumpara carp de la Tipografie §i le Impartea pe la biseri-cile intretinute de stat, prin urmare cererea P. S. Locote-nent al Episcopiei de Hu§1 este fOrte justa. Este !ma o sar-cina prea mare pentru tipografie ca sa imparta gratuit a-ceste carp. Cred insa ca calea cea mai buna este sa se facacerere la Ministerul de Culte.

P. S. Arh. Calistrat Barla denu: Ministerul n'are fon-due. Tipografia a primit subventie de la Minister, ea este aS-tului Sinod §i S-tul Sinod trebue sa primesca cererea de ase da un rind de carts pentru Episcopia de Huqi fiind-ca n'are.

P. S. Episcop al RA Tipografia nu mai pri-me§te a41i subventiune. La mine sunt carp biserice§ti si mesurprinde cum nu sunt §i la cele-l-alte Episcopil §i mai cusema la Episcopia de Hu§1, cand still ca decedatul Episcopse interesa fOrte mutt de cele biserice0 cum a observatprea bine P. S. Calist ca. a cerut mai anul trecut chiarpentru §cOlele de cantareti; deci este evident ca trebueaO. cell carp mai intaiu pentru bisericile din repdinta sa§i apol pentru cele-l-alte institutil bisericesti. In adever a-cesta este o sarcina prea mare pentru tipografie, dad, trigS-tul Sinod voe§te sa, dea, eu nu me improtivesc. S-tulSinod este suveran cum a Os P. S. Raportor, sa dispuecum va voi de depositul Tipografiei.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ass voio deslu§ire. Cu ce fondue se tiparesc cartile aci?

P. S. Episcop al Ramnicului: Se vind cartile bise-rice§t1 §i se tiparesc altele cu fondurile Tipografiel. Cand vomda cartile gratuit nu vom mai avea cu ce sa le mai tiparim.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: EA meunesc cu ideea P. S. Locotenent de Hu0 sa se dea cartiledar nu in mod gratuit, ci sa se platesca de Minister.

www.dacoromanica.ro


Ne mat cerend nimeni cuvintul pun la vot propunereaP. S. Locotenent al Husilor. Cine este pentru sa bine-vo-lasca a ridica mans. Numal trei voturi. A *tut. Prin ur-mare s'ail admis conclusiunile raportului.

P. S. Arh. Ca list Botoqendnu, raportor, citeste ur-matorul raport, inreg. la No. 83 at comisiunei de petitiunlrelativ la tablourile anti-alcoolice.

Malt Prea Santite Stapane,

La comisiunea de peticiuni s'a primit adresa Onor. Minister al Cu1-telor i Instructinnei Publiee No. 7965 din 18 Decembrie 1900, princare numitul Minister face onnoseut cri, are in deposit la ease, scblelor 3500tablouri anti-al000lice si 1.4'6 pe S-tul Sinod a'sI da parerea ca sa des-tine local nnde ar trebui Wet fie ase4ate in comunele rnrale pentru aservi ea pilda locuitorilor.

Comisiunea avend in vedere ea locuitoril comunelor rnrale afara debisericii de regnla se aduna la looalul Primfiriel si din sand in andla se611, este de piirere a se oomnnica Onor. Minister, a atari tablouripot fi trimise comunelor rnrale spre a se afisa la WA sat. primitrie,sa ti la casa

Raportor: f Calist Botofenenn.t Gerasim al Romantik!.-I- Mon N. Ploe9t8ns.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu: tii forte bine ca. Mi-nisterul de Culte a dispus de a se aseda aceste tablouri lascOla Si la primarie in comunele rura le, acum intrebarea pecare Ministerul o face S-tului Sinod ar fi acesta: dad. S-tulSinod incuviinteza ca aceste tablouri sa se Nta afisa si labisericile din aceste comune. Ca S-tul Sinod sa recomandeMinisterului, ca aceste tablourl sa le pue la primarie sail lascOla, acesta este un non sens intru cat deja mesura esteluata.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: In adresa nu se po-meneste nimic din cele spuse de P. S Arh. Pimen. Iata ce Sliceadresa (citeste adresa).

P. S. Arh. Pimen Piteqtentz: Prin urmare vedeti cadin adresa se intelege ca este vorba de biserica i nici decum de scOla sail primarie.

P. S. Episcop al RAmnicului: Este constatat ca bise-

parohiala.

www.dacoromanica.ro

6 0 DESBATERILE SF. SINOD

rica pe Tanga menirea el de a sfinti pe crestini prin sevIr-sirea sfintelor talne si celor-l-alte lerurghil Dumnecleestl aresi pe aceea de a le da povete folositOre si de suflet ediff-catdre pentru indreptarea vietil Tor. Una din acele poveteeste si aceea de a se feri de viciul beuturel, care tam-peste pe om. i dud vedem nol ca autoritatea laica lu-creza si societatl aparte se constituesc In acest stop pen-tru a scapa populatiunea nOstra rurala de acest flagel so-cotesc ca trebue sa primim cu bucurie oferta ce ne-o faceMinisterul de Culte si sa ne gandim numal la local undes'ar putea asecla acele tablourl, ca cei cart yin sa se in-chine la biserica, pe langa cele-l-alte citirl si rugaclunl, in-timplator sa-'st arunce ochil si pe aceste tablourl si sa seedifice. Se stie ca se pune la biserica in tinda si In priv-dor felurite figurI, publicatiunI, cum sunt publicatiunile decasatorie si altele.

P. S. Episcop al Argesulu): Se pun si inauntru bi-sericel si in afara.

P. S. Episcop al Ramniculul: Chlar aci Ia Sf. Dimi-trie, am *Tut o cutie unde se pun o suing de publicatiunlemanate de la diferite autoritatl, privitOre la interesele bi-sericel. Socotesc dar ca este bine sa luam act de propu-nerea ce ne face Ministerul Cultelor si sa se primesca pro-punerea ca aceste tablouri sa se afiseze In tinda bisericilor,ca orl tine va intra arunce ochil si sa vada povetelece se del pentru cei cu viciul heti& Eu sunt de acestaWere, bar dad, S-tul Sinod nu incuviinteza n'am nimicde cps.

I. P. S. Mitropolit al Moldova Prefedinte: EA nusunt de Were sa punem biserica in asa situatiune imorala,ca venind unit si altiI sa vada in biserica nOstra ast-fel decaricaturl. La scOla si la primarie sa le pue.

P. S. Episcop al Rgmnicului: La §cOla si Ia primariedat.

P. S. .Episcop al Dunarel-de-jos: EU la mine v6 spunca nu le primesc. tema ca lumea sa nu aprinda si a-colo o lumanarica.

P. S. Episcop al Argesulul. Sf. Sinod a luat acum decurand o hotarire in ceea ce priveste tablourile cart trebuesa se asecle in biserica prin regulamentul pentru pictura

sail

111)-e

sa-'el

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. SINOD 61.

bisericesca Atat in altar, cat si in incinta, tote locurile suntocupate cu tablourl representand episoduri din vieta Man -tuitorulul si leOne de ale sfintilor martini si martire, cuvi-osi si cuviOse si alte tablourl piOse. Daca s'ar pune in bi-serici asemenea tablourl de ale betivilor, negresit ca s'aracoperi icOnele sfintilor si pOte s'ar intimpla ceea ce diceP. S. Episcop al Dunarel-de-jos, ca unit sa aprinda si lu-manarI EA nu inteleg care este scopul ce se urmarestecerendu-se ca aceste tablouri sa se pue in biserica. Pre-supun ca predicatorul vorbind in contra betiel sa arate Ome-nilor tablourile ca sa vada el cum ajung eel care au viciul

cred ca in biserica nu se pOte pune asemeneacaricaturi, afara cu atat mai mult nu se Vote pune, cad'Ate veni on si cine sa'si bata joc de dinsele. Pe une lo-curl este obicelul a se zugravi la unele biserici mai alesin tinda din afara, ladul sau dracul stand langa acela carsisl marturisesc pacatele. TOte aceste sunt edificatOre pentruOmeni. In Bucuresti este o biserica cu sibile, pe care po-porul o numeste in naivitatea lui «biserica cu sfintl, pOtesit vie un timp cand sa c,lica unii: «hal la biserica cu sfintiibetivb>. Prin urmare cred ca nu este nemerit ca tablourileacestea sa se pue in biserica. Cred insa ca ar fi mai ne-merit sa fie in casa preotului si cand va fi visitat de Omenisa le explice, dar in biserica sa nu fie puse.

P. S. Arh. Valerian Ra,mnicenu: EA as dori sa levedem tablourile cart le da Ministerul, si data le vom ve-dea ne vom face o idee drepta, unde trebuesc puse. E cevazugravit sau numal instructiuni ?

P. S. Episcop al DunArel-de-jos: Sunt chipuri indubla forma, care represinta pe om atat in starea primi-tiva cat si in stare de betie.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Ca sa nu se dica ca co-misiunea din care fac parte nu este de parerea S-tului Sinod,care dupa cat ved este alaturea de conclusiunile raportulul,mai pot addoga pe tang cele specificate in raport, ca ataritablourl sa fie puse sau la scOla sail la primarie sail incasa preotului paroh.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Ve marturisescca in urmamotivelor invocate de P. S. Episcop al Ramnicului credeam,ca S-tul Sinod sä primesca hotarirea de a se pune aceste

betiel. El

www.dacoromanica.ro


tablouri la usa bisericilor, intru cat ele sunt fOrte instruc-tive pentru buna propasire a poporului nostru Cand Minis-terul s'a hotarit de a imprima acese tablouri n'a avut alt-ceva in vedere de cat ca in chip veclut sa destepte pe po-porul nostru, aratandu-T nenorocirile earl decurg din patimabetiel, care patima acli este respandita in poporul nostru,si cum din acesta patima decurg o multime de alte patime,cars jicnesc in mare parte simtul moral si religios al po-porului nostru si cum pentru biserica este o datorie de ceadintal ordine de a se ocupa de starea moralitatei poporu-lui, constat ca Ministerul Cultelor ca raesura, preventive a luathotarirea a face aceste tablouri alcoolice. Ea am veclut acestetablouri si la Minister si la o scOla. Nu este alt-ceva decat de a arata pe om in stare sanatOsa, cum este el sa.-natos, voinic si plin de view, si cum este el atunci candporneste pe calea nenorocita a alcoolismului. Dace preotuleste dator a predica si a combate bite viciile, cars bantuepoporul nostru si dace acesta este una din cele mai defrunte datorii preotestl, cart datorii cu multamire trebue saconstatam ca o buna parte din preotil nostri still a le in-deplini. Dace Ministerul a luat hotartrea si a imprimat pepropria sa cheltuiala niste tablouri, call au de scop a com-bate viciul betiel, cred ca nu numal ca ar fi desavantagiosde a pune aceste tablouri la intrarea bisericii, ci ar fi toc-mai in legatura cu scopul ce'l urmareste biserica adica:binele omului si ferirea lui de tot eel face Mi. A hotaripunerea acestor tablouri in casa preotului credeti-me ca nuinteleg unde ar fi temeiul acestel hotariri. Casa preotului nueste o casa oficiala, ci este o casa particulars, si nu acolotrebue sä punem aceste tablouri, ci in tinda bisericii.

I. P. S. Mitropolit al Moldova!, Pregedinte: i ellsunt de parere sa se face tot posibilul a se inlatura patimabetiel; insa biserica sa o respectam. Sa nu ducem la bise-rica asemenea lucruri si nici in pridvor si nici pe usa. Acumml-am spus parerea mea. Pun la vot opiniunea exprimatade mine ca cea mai departata. Cine este pentru sa bine-voesca a ridica mana. S'a primit.

Acelas1 P. S. raportor, citeste urmatorul raport alaceleeasi comisiuni inreg. la No. 84 relativ la cererea Pa-rohulul T. Persu din urbea Dragasanl.

www.dacoromanica.ro


Malt Prea SAntite Stapane,

La comisiunea de pet4iuni s'a primit suplica Parintelni T. Persu,paroh in urbea Dragaeani, jud. Valcea, prin care numitul preot arataea biserica la care serveete S-sa, alt.& data era biserica rurala ei ca a-tare prin legea rurala din 1864 a lost dotata cu paraint rural, de caresa se folosesca preotil ei cantaretii el, ei ca mai in nrma prin osebitelegluiri s'a alipit la urbea Dragileani, folosindu-se ei mai departe pre -oii $i numitel biserici de ptm'intul indicat. Insa in presentepitropia bisericil voeete cu on ea prel a inchiria numitul pamint infolosul bisericii.

Comisiunea, avend in vedere ca de ei legea clerului mirean din 1893nu aminteete nimic despre paminturile bisericilor urbane, care alts dataat Post biserici rurale;

Avend in vedere ca comunele urbane ca cele de felul Dragalanilor,prin numtrul for de familii, nu pot contribui la mentinerea existenteiservitorilor biserieeeti a$a cum buna-ort ar fi ei in capitalele judetelor

Avend in vedere ca atari paminturi dat ca sä se folos6sca deele preotil cantaretii bisericel;

Avend in vedere ca majoritatea locuitorilor unor ast-fel de oomunechIar ei un numtr are-care de locuitori din capitalele judetelor Bunt

improprietariti dupg legea rurala din 1864 ei dupa cele de maitarclit. Si a atari locuitori de ei aunt locuitori urbani, totuei pamin-tulle for din camp reman ei mat departs proprietaVi rurale, aea ca nuse pot instreina $i vinde, de cat in anumite condiiuni.

Avend in vedere ca de unele biserici rurale an devenit urbane,totuei paminturile for on care at f ost inzestrate mai inainte fie prinRegulamentul Organic, fie prin legea de la 1864 ei cele de mai tar4it,ale vor continua ei mai departe a fi paminturi rurale, intru oat nu faoparte din ra4a oragelor $i prin urmare nisi instreina sat vinde.

Avend in vedere ca ele at lost date on scopuri anumite, pentrn a sefolosi de ele unmet preo0i cantare01 biserieii de care apartin.

Comisinnea este de *ere a se face mijlocire de dare S-tul Sinod pe langaD-1 Ministrn al Culteler ei Instructinnei Publiee ca sa se puns in ve-dere epitropiilor unor ast-fel de biserici ea cea anaintita, ca sa se lase$i mai departe numitele paminturi, la dispositinnea preotilorre%ilor lor, mai ales ca nicl o lege nu'i indritueete, spre a is da alt6,destinatiune de cat cea fixata prin legile regulamentele t6rei in vig6re.

Acesta find parerea oomisiunel o supunem en cel mat profund respectla cunoetinta S-tului Sinod, spre a decide cele ce va erode de cuviinta.

Raportor: t Oalist IalomiNna Botosenenu.fi Gerasim al Romanulul,

Nifon N. Ploevtena.

eantaretil

s'au

qi

oi

oi

oi (Ana-

pi

pi

f

www.dacoromanica.ro


Ne cerend nimeni cuvintul se pun la vot conclusiunileraportului si se prim esc.

Acela,s1 P. S. raportor, citeste urmatorul raport alaceleeasi comisiuni, inreg. la No. 85, relativ la plangereaD-lui Gh. Mu.setescu din comuna Matati.

Inalt Prea SAnfite Stapane,

La comisiunea de petiViunl s'a primit suplica inreg. la No. 2 a D-lulGh. Gh. Musetesen din comuna 311 a11, jud. Muscel, prin care numituldome se plange ca este insultat si calomniat de Par. Petre Stefanescudin corn. Jugur, noel jndet.

Comisiunea avend in vedere ea atarl diferende tot- d'auna se aplankade chiriarhiile respective.

Este de parere a se trimite suplica in cestinne I. P. S. Arhiepiscopsi Mitropolit Primat al RomanieI, sub a ca.rui jurisdictiune canonica seafla atat reclamantul cat si paritul, spre a decide cele ce va credo decuviin0.

Raportor: Calist Ialomitenu Botofemina.j Gerasim al Romamilutt Nifon N. Ploaptenu.

Ne cerend nimeni cuvintul se pun la vot conclusiunileraportului si se primesc.

Acelasi P. S., raportor, citeste urmatorul raport alaceleeasi comisiuni, inreg. la No. 86, relativ la cererea a30 preoti din Eparhia Ramnicului prin care cer inlocuireasf. vase fabricate din metale ordinare.

Inalt Prea Sanfite Staptine,

La comisiunea de pet4innl s'a primit suplica a 30 de preoti din E-parhia Ramnionlui Noulul Sevorin, i nregistrata, la No. 31 din 18 Aprilie a. c.,prin care mull preoti se piing ca sfintele vase fabricate de jidani nunumal ea stint fOrte scumpe, dar ca aunt facute din acele metale cartse oxid6za, in sourt timp si ast-fel numitele vase oontribue la intoxi-oarea crestinilor err felurite otravuri. Pentru acest sfirsit rogii pe S-tulSinod a li se da voe ca sa introduea in serviciul liturgic sfinte vaseconfectionate din cositor si sticla earl nu se oxideza nici odata.

Comisiunea avend in vedere ea atari sfinte vase se fac conformcerintelor liturgice din: aur, argint si cositor, si ca larauririle pe earlle cer ,li se puteau da de ca'tre Chiriarchia respective, Este de parere Ca

t

www.dacoromanica.ro


nnmita cerere sit se recomande atentiunel Chiriarhulal respectiv spre ase pronun1a in canal.

Raportor: j Ca list lalomi 8nu Botofenena.Gerasirn al Roznanalui.

t Nifon N. Ploestena.

Ne cerend nimeni cuvintul se pun la vot conclusiunileraportulul §i se primesc.

Acelaqi P. S. raportor, cite§te urmatorul raport ataceleea0 comisiunt, inreg. la No. 88, relativ la adresa Mi-nisterului Cultelor pe tang& care inainteza actele candida-tilor pentru catedra de Teologie Morals de la Facultatea deTeologie din Bucureti.

Inalt Pres Banfite Stapane,

La comisiunea de petitiuni s'a primit adresa Ministru de CulteInstructiune Pnblica No. 13165 din 16 Decembre 1900, prin care

face cnnoscut ca a flout publicatinnile legale in Monitorul Oficial pen-trn ocuparea eatedrei vacante de Teologie Morall de la Facultatea deTeologie din Buoureqti; ca termennl numitelor pnblicatiuni a expiratla 14 Decembre anal expirat, foi ca in termennl indicat s'at Inscris laMinister urmatoril doritorl de a o eupa catedra vacante.

P. S. Arhiereul Meletie GaRttlnu,S -ca Iconomul Stavrofor C. Nazarie,S-sa Iconomul Stavrofor Dr. Const. Popescn,D-1 Profesor D. G. Boroiann,

17 /1 Badea Mangaru,

71 11D. Stilnescu, inaintand tot de o data qi memoriile

numitilor suplicanti relative la studiile ce an gout fie-care qi rogl peS -tul Sinod spre a recomanda Ministerulni an candidat pentru ocupareacatedrel vacante, conform alias. VII al art. 64 din legea invalmintnluiseoundar qi superior.

Comisinnea avend in vedere oa S-tul Sinod deja s'a pronuntat in qe-dinta de la 23 Octombre 1900 asupra eandidatului pentru oatedra deTeologie Morall de la Facultatea de Teologie din Bueuregti, recoman-dand pentru west sfir it pe P. S. Arhieret Meletie Galltenn, este deprtrere a se mentine qi on aelsttl oeasiane votnl S-tnlni Sinod mai susamintit.

Acesta find parerea eomisiunel asupra color de mai sus on profund

5

t

D letpi

www.dacoromanica.ro

66 DESBATERILIC SF. SYNOD

respect o snpune la cuno0inta Sinod spre a decide cele ce vaerede de cnviin0.

Raportor: f Ca list IalomiOna Botofenena.Gerasim al Romanulai.

t 1Vilon N. Ploeqtenu.

Ne cerend nimeni cuvintul se pun la vot conclusiunileraportului si se primesc.

Ace laqi P. 8. raportor, citeste raportul aceleeasi co-misiuni, inreg. la No. 87, pentru tunderea in monahism asurorel Iulita Florea Avram din M-rea Horezu.

Ne cerend nimeni cuvintul se pun la vot conclusiunileraportulul cart sunt pentru admiterea calugarirel si se pri-mesc.

P. S. Arh. Ca list Botoqerienu: I. P. S. Presedinte,vole i sa cer o larnurire S -tulul Sinod si acesta rog sa numi se la in sensul ca ast fi contra calugaririlor. Nu. Insame gasesc in 6re care nedumerire. Intreb, ce se face cu a-lugaririle pe cart le aprobam not, de Ore-ce Ministerul deCulte in expunerea de motive care insoteste budgetul a. c.,dice ca: top calugaril salt calugaritele cart mor sa se in-chida locul lor. Si ast-fel data S-tul Sinod va aproba ataricalugarirl, cum a aprobat tot-d'auna, cu ce vor trai acestlcalugarl pe cart not it aprobam aid? Intru cat duph cumam ar6tat, pentru not calugaril sad calugaritele nu vor matfi in budget. Nu still ce va fi calauclit pe Ministerul de Culteand a facut budgetul acestul an, dar mi se pare a prinacesta s'ar tinde in mod indirect la desfiintarea monasti-rilor.

P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Not n'am dat asen-timentul nostru la acesta si dect vom face calugarirl, cadnu putem lasa manastirile fara calugart

P. S. Episcop al Romanalul: Da, precum dice Dom-nul ipe eel ce yin la mine nu -'I volt' scOte afara*.

P. S. Arh. Calist Botoqen.enu: Rog pe S-tul Sinod säse adua la cunostinta Onor. Minister de Culte ca S-tul Sinodnu aproba inlaturarea calugaririlor, cad vor remanea ma-nastirile gele.

P. S. Episcop al lamnicalui: Cestiunea pe care asulevat-o P. S. Calist Botosenenu, merita o seriOsa consi-

S -tnlnl

f

www.dacoromanica.ro


sideratiune, si cred ca este bine ca P. S. Sa s'o rela candvom avea onOrea sa fie fata si 0-1 Ministru, ca sa stim ince sens- s'a facut acea reducere, cad pOte s'a facut in modprovizorit i. si se va reveni asupra el. De aceea sunt de pa-rere ca P. S. Arh. Calist Botosenenu sa revie asupra acestelchestiuni cand va veni D-I Ministru.

I. P. S. Mitropolit al Moldova', Presedinte: Punla vot opinia emisa de P. S. Episcop al Ramniculul. Cineeste pentru, sä bine-volascd a ridica mans. S'a primit.

Ne mal fiind nimic la ordinea pet, ridic sedinta.edinta viitOre va fi pe Luni 7 Mal, is orele 2 p. m.edinta se ridica la orele 4 p. m.. anuntandu -se cea vii-

tOre pe cliva de 7 Mai, orele 2 p. m.

Presedinte t Iosif Mitropolit al Moldovel.Secretary: f Athanasie al Bilmniculal.

t Pimea G. Piteptina.

qedin(a din 7 Mai 1901.

edinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedentia I.P. S. Mitropolit al Moldovel.

Se face apelul nominal si respund presenti 14 P. P. SS. Membrii fiind in concediii I. P. S. Mitropolit Primat.

I. P. S. Mitropolit al Moldova", Presedinte: Fiindin num& sedinta este deschisa.

P. S. Episcop al Ramniculul, Secretar: citeste su-marul sedintel precedente.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Cer cuvintul asuprasumarulul.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Aveticuvintul.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Ei stiff ca Ministerulde Culte a cerut S-lul Sinod dea opiniunea ca tablou-rile anti-alcoolice sa fie aseqate unde va crede de cuviinta.

Comisiunea prin conclusiunile raportului asupra acestelcestiuni a opinat ca numitele tablourl sä se afiseze sau inlocalul Primdrie, sail in scOld, -sail in casa Parohului, insumar insd am audit ca comisiunea s'ar fi exprimat sa fiepuse in biserica.

sa-sl

www.dacoromanica.ro


Cer dar sa se faca rectificare fiind-ca n'a dis comisiu-nea acesta.

P. S. Episcop al Rimniculal, Secretar. P. S-te, dis-cutiunea a fost asa: Unii dintre membri au sustinut caacele tablourl sa se pune in tinda bisericel, tocmai la in-trare. Acesta parere s'a supus la aprecierea S-lul Sinod, siS-tul Sinod a bine-voit a n-o incuviinta si la acesta lacealusiune sumarul, cacl dice sa nu se pune in biseric'a.

In discutiunea urmata nu s'a tinut sema de conclusiu-nile raportului, ci s'a admis opiniunea I. P. S. Presedinteal S-lul Sinod, ca preoth sa predice contra alcooluluI si cuacesta se achita de datoria for de a feri pe Omen! de fla-gelul acesta.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte. Nemal cerend nimeni cuvintul pun la vot sumarul sedintelprecedente cu lamuririle date de P. S. Episcop al Ram -niculul.

Cine este pentru sä bine-volasca a ridica maim.S'a prilmit.Se comunica de la birou adresa Sf. Episcopil de Husl

cu No. 482 pe langa care inainteza telegrama prea cuvio-sului Arhimandrit de scaun relativa la cartile de ritual ne-cesare acele! S-te Episcopii, si rOga a se incuviinta dareafor in mod gratuit din Tipografia cartilor bisericesti.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu: I. P. S. Presedinte, in se-dinta trecuta s'a vorbit asupra acestel cereri facuta de P.S. Locotenent de Episcop al Husilor, si atunci S-tul Sinoda cerut a se aduce lamurirl de ce anume carp de ritualeste nevoe la acea Episcopie, si fiind-ca aceste lamuriri,le avem, sunt de parere a se incuviinta de S-tul Sinoddarea acelor carp in dublu exemplar, fail ca acesta hota-rire ma! merga la comisiunea cie petitiuni.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Punla vot propunerea P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Cine estepentru sa bine-volasca a ridica mana.

S'a priimit.Se comunica de la biroti petitiunea d -lui Iorgu Dumi-

trescu din comuna Podu Barbierulul, judetul Dambovita, pelaugh care inainteza 20 exemplare din cartea: «UrmareaIn! lisus Christos) spre a se distribui P. P. S. S. membrial S -lu! Sinod. Se la act.

sa

www.dacoromanica.ro

DIKSBATEMLE SF. SINOD 69

Idem petitiunea lorgu Dumitrescu din comuna PoduBarbierulul jud. Dambovita, prin care cere autorisarea S-lulSinod de a tipari o carte de rugaciuni care s'o impartA,gratuit taranilor.

P. S. Ark. Pimen Pitestenu: AcestA cerere cred caeste bine sa se trimeta la comisiunea pentru luarea soco-telelor revistel si tipografiel, fiind vorba de imprimarea unelcarp de rugaciuni.

P. S. Ark. Niton Ploestenu: Am luat cuvintul ca sadel S-lul Sinod Ore cart explicatiuni asupra cererei d -luiIorgu Dumitrescu de a tipari o carticia de rugaciuni siacesta o fac, pentru ca cunosc de aprOpe pe acest bun sipios crestin.

Acest om, cheltueste pe fie care an o suma bunicica dinagonisita sa pentru a face fapte piOse, ca reconstruiri de_bi-serid si ca sa tiparesca pe cart le distribue gratuitelevilor premiatl si la crestiniI ortodoxi doritori de a ceticarp religiOse El find negutator la tarn a observat ca dincasele tAranilor lipseste cu desavirsire cartile de rugaciuni.

Pana acum a tiparit 4Minunile Mac lel Domnulul, Mantu-irea Pacatosilor, Urmarea lul Iisus Christos» si acum ardori sa tiparesca si o carticica de ruggcluni, cart rugaciunile va lua intocmaI si neschimbate din cartile de rugaciuniearl sunt deja aprobate de S-tul Sinod si imprimate in ti-pografia S-lui Sinod. Mica carticica de rugaciuni portativacare ar dori s'o imprime in cate-va sute de mil de exem-plare, va cuprinde rugaclunile de dimineta, de sera, ruga-clunile mese], rugaciunile fiilor catre parintl, rugaciuni pen-tru diferite cereri, ca pentru seceta, pentru cas de bOla,pentru rodirea campulul, pentru incetarea ploilor etc. ru-gaciuni earl se gasesc mat ales in carticica care s'a ofe-rit de S-tul Sinod Altetel Sale Regale Printulul Carol cum si incarticica facutA de P. S. Episcop at Husilor Silvestru. Acestaeste explicatiunea pe care am dorit sa o (IA S-lul Sinodsi a-1 ruga ca la on -ce comisiune s'ar trimete afacerea sanu is in nume de WI, ci sa menajem asemenea Omenlearl cheltuesc sudOrea for pentru a imbogati literatura nOs-tra bisericesca. Cu cartea intitulata ,Urmarea lul lisus Chri-stos} a cheltuit aprOpe 7000 lel, cad a tras-o in 60.000de exemplare si a fost incredintata dial Garbovicenu pen-

d-lul

carp

www.dacoromanica.ro


tru a o revedea; prin urmare dupa cum vedetl se la tOtegarantiile ca cartile ce imprima sa lasa bune si sa nu fiecontra dogmelor nOstre bisericestl.

Daca ar face-o pentru specula, as trite lege sa -1 facem res-trictiunl, dar cand el nu la nicl o rugaclune streina ci tOtedupa cartile aprobate de S-tul Sinod si cand si acesta car-ticica voeste a. o imprima si a o Imparti gratuit taranilor,fiind-ca taranil sunt saracI si nu pOte sa dea 2 let pe car-tea de rugacIunl care s'a tiparit de S-tul Sinod. fired canimeni nu se va improtivi la o ast-fel de fapta buns. Car-tea «Mantuirea pacatosuluip si «Urmarea Jul Iisus Christos,a dat-o gratis tuturor bibliotecelor parohiale, la scoll, laspitale, si chiar si la penitenciare ca si acestI (foment sa ga-sesca o asemenea carte romanesca pe care s'o pOta citi.

In adevar sunt multe cars;' la nol, dar sunt cu litere ki-rilice si nu se pot citi de tot' si cand avem asemenea 0-men' car' sacrifica munca for pentru biserica nol tre-bue menajem.

P. S Episcop al RAmniculul: Sunt fOrte juste si in-temelate observatiunile facute de P. S. Arh. Nifon Ploestenupentru a sustine cererea piosului crestin lorgu Dumitrescu,se cuvenea Insa sa ni se presinte o lista de rugaclunile cevoeste sa le publice si atuncI n'ar fi fost nicl o discutiune.

P. S. Arh. Nifon Ploeqtdnu: Spune in petitiunea saca, nu va lua de cat din cartile aprobate ale S-lul Sinodcum este cartea P. S. Episcop al Husilor.

P. S. Episcop al lamniculizi: Trebue sa alba S-tulSinod asemenea lista ca sa pOta vedea data la tiparire s'aurmat intocmal fara deosebire.

De aceea la petitiune, cred ca este bine sa fie alaturatao lista de acele rugaclunI, care voeste sa le publice.

Cu aceste observatiunI me unesc pe deplin cu cele visede P. S. Nifon Ploestenu si fOrte bine a facut S-tul Sinodde a trimes petitiunea d-lul Iorgu Dumitrescu la comisiuneapentru luarea socotelelor tipografiel.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Dar comisiunea de pe-titiunl nu era competenta?

P. S. Episcop al Ramnicului: $i aceea era capabiladar s'a trimes acolo ca sa se pronunte asupra modulul.

Dad. S tul Sinod primeste sa se tiparesca cartea cu a-

sa-1'el

www.dacoromanica.ro


testa observatiune, cred ca nu mai este nevoe nicl de co-misi une.

Repet dar sa se anexeze la petitiune o lista de rugaclunilece voeste sa tiparesca si aceea sa se aprobe de S-tul Sinod.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne matcerend nimeni cuvtntul pun la vot opiniunea exprimata deP. S. Episcop al Ramnicului, inipreuna cu cele Vise de P.S. Nifon Ploestenu. Cine este pentru, sa bine-volasca a ri-dica mana.

S'a priimit.Se comunica de la biroil raportul directiunei tipografiel

cartilor bisericesti cu No. 15 prin care rOga a se da au-torisatie de a imprima carnete cu certificate duble pentrubotezati si cununati, necesare parohiilor, precum si urma-tOrele carp de ritual: Evanghelia, Liturgia, Orologiul celmic si Evanghelia in 12 limbi, care se ceteste la vecerniadin Viva de Paste si se trimite la comisiunea pentru luareasocotelilor revistei si tipografiel.

Idem petitiunea preotului Alexandru Marascu din co-muna Valea SAM, jud. Putna prin care arata ca fiind pa-roh de la 1894-1900 la parohia Jorasti, fara nits o Tinaa fost transferat la parohia Valea Sari'. Inainteza decretulde numire ca paroh la Jorasti si trei certificate eliberate deprimaria comunel Jorasti.

Idem petitiunea preotului G. Sandulescu, parohul paro-hiel Dragomiresti, jud. Ne mtu prin care cere a se reda catu-nele Ungheni si Timpesti la acea parohie, inaintand si uncertificat al primariel acelei comune prin care se constata,distanta de la catunele acestea pana la catunele Dragomi-restl si Uscatil.

Ambele aceste comunicarl se trimit la comisiunea de pe-titiuni.

Idem petitiunea D-lor Mardari Gheorghiu si Gr. Ibanescucantarep la biserica Sf. Spiridon si Sf. Teodor din Iasi pelanga care inainteza un manuscript de psaltikie intitulat:Gramatica teoretica si unificarea cantarilor bise-ricesti spre a se cerceta si aproba ca carp didactice sise trimite la comisiunea pentru cercetarea manualelor demusica bisericesca.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte: Comu-

www.dacoromanica.ro

72 DESCATERILE SF. SINOD

nicarile terminandu-se intram in ordinea La ordineaavem rapOrtele comisiunilor.

P. S. Arh. Sotronie Cra,lovena, Raportor, citeste ur-matorul raport inreg. la No. 128 at comisiunel pentru cer-cetarea socotelilor Revistel si Tipografiei relativ la darea desoma a gestiunel Tipografiel pe anul financiar 1900-1901.

Ina lt Prea Sfintite Stapane,

La comisiunea pentru luarea socotelilor Tipografiei i Revistet S-tnlutSinod s'a trimis raportul Directiunel Tipografiei No. 2, inreg la No.25/901, pe langa care se alatura darea de soma a gestiunel financiarea tipografiet in oursul anului financiar 1900-1901.

Comisiunea compusa din P.P. S.S. Gherasim al Argesulni, Athanasieal Ramnicului Noul Severin i subscrisnl raportor, transportandu-se la fatalocului in clius de 2 Matti, din cercetarile facute a constatat urmato-role:

I), Veniturile realisate de Tipografie in decursnl anului finanoiar1900-1901 ating tifra de lei 129,909 bald 46, din care dad, scademlei 63,001 ban! 24, cart se aflat in case la 1 Aprilie 1900 ne ramanlei 62,908, bani 22, venituri realisate in cursul anulut budgetar trecut;in care S-tul Sinod aprobase la venituri suma de lei 126,050,00, care,comparata cu cea realisata ne da o diferenta de 140 lel, bani 94 inminus. Acosta diferenta in mat putin ne lamureste Directiunea (sit sevada raportul)--n'ar fi existat data Revista ar fi achitat, mat 'naintede Incetarea anulut financiar, suma de let 3833, bead 50, ce debita catreTipografie din imprimat in cursul anului. Deci, veniturile Tigografieifont bine evaluate, dar incasarile fost tocmai prospere fate: deoriza financiar prin care suntem nevoid a trace, Inca pot fi ore ownscuzabile.

II). La oheltuell Tipografia atinge cifra de let 68,733, bant 23, sumaon mult mat mica de oat cifra de 103,136 let, 50 haul, eat aprobaseS-tul Sinod a se cheltui in cursul anulut financiar 1900 1901, decds'a oheltuit mat putin de oat prevederile budgetare cu 34,403 let, 27bani.

III). nand oomparatinne intro veniturile si cheltuelile Tipografielpe eseroitiul anulut budgetar 1900 1901, avem in sera clilet de 31Martie 1901 diferenta de let 57,176,23, care, fatft de soldul de let 63,001,ban! 24 de la I Aprilie 1900 e mat mica an suma de 5;825 let, bani 01.

In urma acestora oomisinnea prooedand la verifioarea veniturilortuelelor, a revizuit mat intdltl oassa, in care a gasit in fiinta sum de

dilel.

ail

Wait

chel-

dilel

si

www.dacoromanica.ro


57,176 lel, bani 23, repartisata ast-fel: 40,000 lel depusi la Cassa dedepunerl si consemnaViuni en recipisa No. 28,442 din 5 Martie 1901,si 17,176 lei, bani 23 in numerar.

Cereetand apol condicile in earl s'afi inscris veniturile si cheltuelileprecum si condica de radiarea" in parte a depositulul de cartI vindute,s'a constatat ca: veniturile si cheltuelile aunt inregistrate in mod re-gulat in condiei; cheltuelile asemenea ail fost justificate on acte in re-guilt; ler condica de radiarea" in parte a depositulul de carp, sta. Ineoncordanta directs ou cererile pentrn expedierea de 054 preenm si ensumele inserise din vinclarea lor.

intemelata pe aceste constatarl, comisiunea, este de parere a se dadesciircare Direcycznel Tipografiel de gestiunea esereqiului anal&budgetar 1900-1901; lar prin subscrisul raportor, en smerenie supuneresultatul luorarei sale desbaterilor S -tulul Sinod spre a decide cele ceva orede de ouviinp..

Raportor; t Satronie V. era lovenu.

P. S. Arh. Ca list Botosenenu.1. P. S. Presedinte, dindarea de sema pe care a presentat-o Directorul TipografielCartilor Bisericesti cat si din raportul comisiunei de control,ca s'o numesc asa, reese un adever fOrte clar ca Direc-torul Tipografiel Cartilor Bisericesti are tot-d'auna la dispo-sitie o sums de 60,000; 57,000; 40,000 lei.

Acesta sums insa nu *se formeza din alt-ceva de cat dinescedentele ce da veniturile budgetare la finele fie-carui an.

Tipografia cartilor bisericesti este o institutiune emina-mente a S-tului Sinod, si de aci urmeza ca escedentele saletot-d'auna sa fie capitalisate spre a avea la timp, ca on ceinstitutiune tipografica un anumit capital.

Legea comptabilitatei generale a statului cere ca esceden-tele anuale sa fie capitalisate in efecte publice si daca ti-pografia cartilor bisericesti n'ar putea Intimpina cheltuelilece se fac dilnic din veniturile budgetare atunci ar veni fOrtebine sa cera blagoslovenia S-tului Sinod ca al acorde uncredit extra-ordinar din capitalul tipografiei si acesta o pOteface tipografia intru cat de doue on pe an In cursul unulan financiar are la dispositiune pe S-tul Sinod. Treba a-cesta nu o face tipografia. Tot-d'auna banii numerarl 'i tinein casa. Escedentele acestea nu produc nimic, absolut ni-mic, si nu stim cum se face, cad dnpa cum am ascultat

www.dacoromanica.ro


din raportul comisiuni de luarea socotelilor tipografiel car-tilor bisericestI, reese un fapt: banii acestia aft fost depuslla casa de depuneri mai intai in luna Maiii 1900 apo) inluna Iunie 1900 iarasi au fost depusi, tar in luna Martie cu-rent all fost depusi numal 40,000 in loc de 57,000 cat segasea la finele anului trecut sau la. 31 Martie 1900.

Comisiunea n'a observat treba acesta nu de all ci decand este tipografia cartilor bisericesti. Tot-d'auna esceden-tul de la finele anului a fost lasat la dispositiunea Direc-torulul tipografiei, pe cand !Corte bine ar fi facut dad. sedispunea ca escedentele anuale sa fie plasate in efecte sisa serve ca capital al tipografiet si pe langa acesta sa pro-duce si un venit de cel putin 2000 lei pe an *i acestacu atat mai mutt, cu cat din darea de serna a D-lui Direc-tor al Tipografiel reese clar ca lumina pet ca veniturile Ti-pografiel au dat in anii din urma venitul trebuitor pentrutntampinarea cheltuelilor anuale. far clack s'a intimplat caanul acesta Directiunea indicate sa is din excedent sumade 3,000 de lel acesta a provenit din cauza ca jurnalul n'aachitat datoria la timp. Nu me mir pentru ce n'a achitat'o,vom vedea cand va veni cu raportul ad-hoc. Eh rog peS-tut Sinod sa bine-voesca a disposa ca escedentele bud-getare sa fie plasate in efecte publice, caci data s'ar plasanumal 40 mil de lei in efecte publice s'ar putea cumparao suma de 50,000 lei cart ar da un venit anual de 2,500 lei,venit care ar contribui la acoperirea cheltuelilor tipografieI.Pe cand cu sistema urmata pans atom escedentul formezaun stoc metalic al tipografil, fare a produce nimic. tar datas'ar capitalise escedentele si s'ar plasa in efecte dupe cumam aratat, atunai s'ar putea constata si mai bine activitaeaneobosita a D-lut Director respectiv. Caci nu 'i s'ar mai im-puta ca acopera cheltuelele cu escedentele anuale, ci cuveniturile tor.

Am cea mat mare stima pentru Directorul tipografiel dar60 mil lei aprOpe puss la dispositiunea unui comerciant arputea face treburi mart, cand nu este controlat de nimeniin cursul unui an intreg

Administratiunea revistel 1-a plasat in efecte tar la tipo-grafie nu i-a plasat, ci sta la dispositia directorului tipogra-fiel amintita suma ca sa face cu ea ce va crede de cuviinta,

www.dacoromanica.ro


adica cand nu-'I va ajunge cheltuelile sa la escedentul sisa le acopere. Mie mi se pare ca nici intr'o administratiunedin tara romanesca, nu chic din lume, nu se procedezaasa ca escedentele sg fie trecute ca veniturl la o institutiuneOre care, intru cat ele se tree ca capital si produsul for setrece ca venit.

Ins& de vreme dar, dupa ce veniturile tipografiel sunt pros-pere incredintarile de mat sus, ar fi de dorit ca escedentele lasfirsitul anulul sa. fie plasate in efecte si sa se lase la dis-positiunea Directorulul tipografiel din acele escedente sumo.de 20.000 let si acesta numal pana la realizarea incasgrilornecesare nu frig. pana la finele anulul, de aceea Inca odatgrog pe S-tul Sinod ca din soldul de 57176 lel 23 ban' sanu mat fie lasatt la dispositiunea directorulul de cat cel mult20,000, tar restul sa fie plasati in efecte publice, pentru canu are drept oil-care ar fi administratiunea aceea sa albabani la dispositie cart ski nu produca nici un venit. .

P. S. Arh. Calistrat .13Arld denu: Am cerut cuvintulsa declar aid in S-tul Sinod, cat comisiunea insarcinatapentru a cerceta cum merge institutiunea Biserica «OrtodoxaRomana,} cred cg va avea placuta ocasiune a spune ca Di-rectiunea Tipografiel e platita pana la 1 Malti asa ca. re-vista Biserica Ortodoxa- Romana nu datoreza nimic tipo-grafiel.

P. S. Arh. Satronig CralovOna: Comisiunea pentru lua-rea socotelelor tipografiel S -tulul Sinod, n'a avut act de aface cu nimic alt ceva de cat a verifica tifrele ce ni s'a datscrise, ca revista s'a achitat de suma datorita casel tipogra-fiel acesta a si constatat comisiunea, dar cestiunea este ase sti, cand s'a respuns acesta sumo.? Not am verificat da-rea de sema pe exercitiul anulul financiar 1900/901 si dad.revista s'a achitat acum de suma ce debita in sera dilei de31 Martie pOte forte bine sa nu mat fie datOre in timpul defat& dar ea tot dat6re remane in scripte pe anul budgetar1900/901, cad nu la 31 Martie ci la 2 Mal s'a achitat desuma datorita. Iata ce am avut de respuns la cele gise deP. S. Presedinte al «Revistei Biserica ortodoxa RomanD.,.

P. S. Episcop al Argesului: I. P. S. Presedinte, inmat multe rindurl am luat parte ca membru in comisiuneapentru luarea socotelilor tipografiel cartilor bisericestl si de

www.dacoromanica.ro

76 DESBATER1L11 SF. S1NOD

sigur ea si comisiunea s'a gandit adese-ori ca e bine sa seformeze no capital din escedentele anuale, si tot comisiuneaacesta a propus Membrilor redactor! ca o parte din esceden-tele sale care se ridica la vre'o 50,000 lei sä fie plasate inefecte, asa ca multamita acestei dispositiunl comitetul aredepusa sauna de 37,000 lei. Nu tot asa insa este lucrul sicu Tipografia Cartilor Bisericesti. Aci este o institutiune caretrebue sa alba Ia dispositiunea sa an capital rulant, vinemomentul cand un autor cere sa 'I se tiparesca o carte sinatural ca. Directorului tipografiel trebue numal de cat o sumade bani cu care sa procure materialul necesar. Asa in anultrecut in budgetul pentru anul viitor vedem trecut la ma-terial suma de 31,869 lei 54 ban!.

Daca Directorul tipografiel n'ar avea acesta suma la dis-positie acum imediat la Aprilie DU Sti111 cum ar face fatacheltuelilor, fiind ea veniturile se incaseza treptat in cursulanului lar nu de °data.

Ce e drept in anul trecut tipografia a avut ca escedentsuma de 63,001 lel 24 ban!. Din acesti ban! s'a cheltuitin cursul anulul dar incasat alte same, asa ca. la 1Aprilie anul acesta a fost o suma ma! mica si anume de57,176 lei 23 ban! din care 40,000 sunt pus! la Casa dedepunerl, in numerar; n'a putut pue in efecte pentruca efectele oscileza, all e mai mult maine mai putin si nicinu avea autorisare pentru acesta. Daca acesta suma ar fiplasata in efecte si s'ar intimpla ca Directorul sa alba ne-voe de ban!, n'are unde sa le plaseze ca sa la ban!, cadar trebui sa platesca dobancli mult mal marl, prin urmareel trebue sa alba la dispositiune, o suma Ore care de ban!ca or! and va avea necesitate sa alba de unde lua. Dacan'a depus acesti ban! in efecte, s'all depus in numerar, iarprocentele nu le incaseza Directorul. Veniturile acestor banidepusi se tree Ia venituri insemnate in rubrica veniturilorextra-ordin are.

Dad. P. S. Arh. Calist Botosenenu ar dori sa vada cat de re-gulat se tine comptabilitatea tipografiel nu ar avea de catBA visiteze acesta institutiune.

i ell as fi de parere sa se formeze un capital care safie pentru tot-deuna si din venitul lul sa se folosesca ti-pografia, acesta insa numal in casul cand ar putea vinde

s'ati

all

www.dacoromanica.ro


mai multe card; in adever in anul cand au exit car-tile se vindeail mai mult, acum insa se vind fOrte putine,asa ca cu venitul de la cartile de ritual nu s'ar putea In-tretin e tipografia.

Venitul din vinclarea cartilor este de 28319 lel, 28 bans,lar cheltuelile sunt de 68733 lei, 23 banl. Era posibil cadin venitul cartilor sa se intretina tipografia? De sigur canu. Prin urmare sunt de parere ca escedentul actual sase lase la dispositiunea directorului tipografiel. avend de-plina incredere in d. Director actual de a casul onestitatenu ne indoim si care tine o comptabilitate fOrte regulata.Daca s'ar intimpla ca in anal viitor sa fie un escedentmai mare, va fi pOte P. S. Ca list in comisiune chiar nolvom propune, ca sa se formeze un fond banesc pe langaacela care este astall, ceea ce nu este refl. Acesta numalcand va fi un escedent cu care sa acopere cheltuelile din-tr'un an de chile, dar me tern ca nu se va incasa de catpe jumatate suma. Pentru aceste cuvinte sunt de Weresa se admit& conclusiunile raportulut si sa renuntam laparerea P. S. Ca list Botosenenu de a se forma un fond dinescedentul acesta.

P. S. Episcop al Dunaril de jos: 0 explicaIiune asdori sa ne dea P. S. Raportor. Banii earl se afla de pri-son la tipografie sunt pusi unde-va, la casa de depunerlsau sunt in depositul tipografiel?

Pe urma as dori sa stiu daca platile de cumparare dehartie si material se fac imediat sail se fac pe termen?

Caci este o mare deosebire. Atunci cand se cumpara cubans gata furniturile sunt mult mai eftine de cat pe ter-men si de aceea as dori sa. mi se dea aceste explicatiuni,fiind-ca din cele ce s'au vorbit pana acum ell sunt Incain nedumerire. In tot casul cred ca este mult mai bine saavem banil puss la casa de depuneri caci am avea si unvenit bunisor la el. Rog dar pe P. S. Raportor a ne daexplicatiunile cerute.

P. S. Arh. Solronie Cralovenu: Relativ la larnuririlece doreste a avea P. S. Episcop al Dunarii de jos ca ince timp in anul trecut s'au depus banil? respectuos res-pund ca in anul trecut, nu se cun6ste in ce iii anume s'audepus, nearatata fiind acea di din scripte, dar in anul curent

§i

l-ia,

www.dacoromanica.ro


s'att depus In diaa de 5 Martie si anume suma de 40 milde let. C. s'a platit, se plateste sail nu dobinda la sumadisponibila pe care direc!iunea tipografiei o depune la casade depunert in timpul cand n'are trebuinta de dinsa, si oridica apoi la necesitate, n'am v6dut acesta; tar in ceea cepriveste plata se face pe bar&

P. S. Arh. Ca list Botosenenu: Volt sa fac intal o in-trebare P. S. Presedinte al revistel <<Biserica ortodoxa ro-man6.) sa ne spue data costul tiparirei l'a varsat panala 31 Marte sail dupa 31 Marte?

P. S. Episcop al Argesului: Dupa 17 Aprilie.P. S. Arh. Ca list Botosenenu: Acum viu la P. S.

Episcop al Argesului membru si presedinte in comisiuneapentru luarea socotelilor tipografiei. P. S. Presedinte al a-cestei comisiunt ne declara ca incasarile din acesti ant dinurma nu sunt asa ce prospere, cum erail in anit trecutlcand a Inceput sa se tiparescA, carp bisericesti in tipografie,insa eft obsery ca este tocmat contrariu. Este o minuneaci intre prevedert si incasarl.

TOte prevederile facute asupra incasarilor din anul tre-cut, 8'au incasat ad-litteram; nicl 5 ban! nu ati lipsit afarade sold care l'a gasit

Din vindarea cartilor s'a prevedut 28.319 let 88 bani sis'a incasat tot atat, din vindarea icOnelor s'a prevedut 282let 4 ban!, si s'a incasat tot atit, din legatul cartilor s'aprev6dut 6491 let 17 ban!, si s'a incasat tot atat, din trans-portul cartilor si icOnelor s'a prezentat lei 1092 ban! 90 sis'a incasat tot atat, din imprimarea revistel tBiserica or-todoxa romana) s'a prevedut 11250 lei si s'a incasat totatat etc.

P. S. Episcop al Argegului: Uncle sunt prevederile?Aci Bunt veniturile.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Avem aci darea de se-ma a tipografiel asupra gestiunel anulul financiar 1900/901unde in pagina a doua Directorul tipografiel enumera pa-ralel cu budgetul anulut trecut tote veniturile si felul cum

incasat.P. S. Episcop al Argequlul: V'asi ruga sa cercetatl

budgetul care s'a votat asta tOnana si vett vedea.P. 3. Arh. Ca list Botoqendnu: Nict odata nu se 'Ate

sail

www.dacoromanica.ro


lua socotelile unel institutiuni on care ar fi ea, pana nupui in linie paralela prevederile budgetare cu incasarile.Aci ne dati an fel de specificare, care corespunde cu felulveniturilor lunare pe anal 1900/1901, de aceea am cliSeste minune.

Iar clack' lucrurile stall alt .fel ye rog sä-mi da'i prevede-derile budgetare

P. S. Episcop al Argesulul: Nu le am Ia disposi(i.e.P. S. Arh. Calist Botoqenenu : Eu nu am fost In

comisiune si nu m'am condus de cit de aceste imprimate,de aceea cer lamurire.

P. S. Episcop al Argeqului: S& afirmatl lucruri exactenu neexactitati; suntem in Sf. Sinod.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: and cer ca sa mise prezinte prevederile bugetare pe 1900/1901, acesta credca nu este o inesactitate, cad tocmal ceea ce ar trebui safie lipseste.

Asupra escedentuluiiar vin la nenorocitul de escedentP. S. Presedinte al comisiunel a adus Ia cunostinta ca desi acest escedent s'a aflat In casa tipografiel, dar a adus unvenit 6re-care, si ca a observat In scriptele tipografielexist& acest venit, provenit din dobinda escendentului de-pus la Casa de depuneri Ia intervale

P. S. Episcop al Argeqului: Daca ar fi stat mai multeluni. Dobinclile se platesc dupa doue luni.

P. S. Arh. Calist Botosenenul: elucidat faptul, siati spus ca a pro,lus un venit. Aci nu ved nicaerl, cadneavend budgetul sunt orb pe jumatate, nu ATM dar un ar-ticol asupra incasarilor, in care sa se Mica dobAnda asu-pra escedentulul. Ved insa veniturile din vinclarea car-tilor, din vInclarea icOnelor, din imprimate particulare etc.nu se vede 'Elsa aci nicaeri venitul sau dobtnda ce ar fiputut produce soldul aflat in casa la 31 Martie 1900.

Alt-ceva Prea Sf. Presedinte al Comisiunel ne-a spus catrebue sa fie pus la dispositiunea Directorulul tipografieltot capitalul tipografiel, cacl el are sa faca cumparari sivinclarl.

Intreb respectuos se p6te face vre-o data cumpararl de63.000 de lel? Nu se pOte. Se pot face cel mult de 10-20.000 lel, sa lasarn dar 20.000 lel la dispozitiunea Di-

ca

ca

Ali

www.dacoromanica.ro


rectorulul tar 40.000 ceea ce ar face in efecte 50.000 dupacum am mat aratat sa produca ceva, cad actualmente nuproduce nimic. Am declarat si sustin sus si tare, di nume ating de Onor Director al tipografiel, dar nu e matputin adevarat ca acestl bant stall in casa si nu producnimic. Niel statul nu lasa ban' numerar to casa ci it pla-seza in efecte, nu mat vorbesc de autoritatile cart Invirtescdaca imi este permisa expresiuneaun comerciu Ore-caresi tipografia este o institutiune comerciala, prin urmare siacesta institutiune trebue sa produca si din capitalul et,cad numat atunct pOte SA merga cu past repel' spre pro-gres, tar data se tntrebuinteza tot capitalul atuncl acestaistitutiune nu numat ca nu va progresa, dar va ajunge cutimpul ca nu va mat avea nict un ban in casa.

De aceea pentru siguranta acestet institutiunt a Sf. Sinodpentru ea a Sf. Sinod estenu a Directorulut Tipografietcum presupun unit, dupa cum si revista nu este a mem-brilor comitelulul redactor, ci a Sf. Sinodde aceeasustin Inca o data propunerea ce am facut, rugand pe S-tulSinod ca suma de 17.177 let 23 ban" care era in numerarIn casa. la 31 Martie 1901 sa ramtna Ia dispozitiunea Di-rectorulut Tipografiel, spre a o intrebuinta la cumpararl, tar40.000 let sa se plaseze in efecte si atuncl tipografia vaavea un capital de 50.000 let, care va produce un venitde aprOpe 2500 let pe an.

P. S. Episcop al Argesului: Eu nu as fi in contrapropunerei P. S. Ca list, de a se capitaliza in efecte sumade 40.000 let.

Are sa fie greutate pentru Director, ca nu va mat aveala dispozitiune bant cat '1 va trebui; el are sa to comenclicu termen si va umbla pe la casele de economie ca sa seImprumute. Mat departe am de observat. P. S. Saceea ce s'a preveclut s'a realizat ban cu ban. Se stie, case prevede to budget la venituri, luandu-se de norma ve-niturile realizate in anul trecut. La veniturile realizate dela 1 Octombre 1899 pana Ia 1 Octombre 1900 sunt tre-cute din vinclarea cartilor, 31.268 let, dincOce sunt 28.319let 88 barn; din vtnclarea icOnelor 428 let, dincOce este 282;imprirnarea revistel 20.000, dincOce este 11250 si asa matdeparte. Avem aci budgetul anulut 1900/1901, nu era obi-

clic,

dice:

www.dacoromanica.ro


ceiul a se face comparativ cu anul trecut, de aceea nu s'afacut nici acum. Dar cat s'a incasat in anul trecut se pre-supune ca se va incasa si in anul curent.

La venituri se dice: Venituri realizate de la 1 Aprilie1900 pina la Aprilie 1901 in comparatiune cu veniturile dinanul 1899/1900 este o diferenta forte mare, sumele nu sent 1-dentice cum spune P. S. Ca list. Tin insa sa constat, cain 1899/1900 s'a realizat din venitul cartilor 31.000 lei siin 1900/1901 28.000 prin urmare o diterenta de 3000 leiin minus. Deci ceea ce am afirmat eti este exact si nueste cum spune P. S. Ca list.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Da-ti-mi voe sa ve intrerup. Ved ca se intinde aci o discutiunecare pare ca nu e locul el aci, ci in alta parte. Ve rogdar sa ne Jimitam in marginele bunel cuviinte; nu dic caeste rea cuviinta In discutiune dar la ce bun acesta discutiuneaci? Me mir de P. S. Ca list ca se intinde si dezvolta ast-telde ides aci.

Ve rog dar sa ne marginim in cestiune, data ajungesuma cutare sau nu, sa se lase suma cutare la dispozi-tiunea Directorului sau nu. Acesta este opiniunea mea.

P. S. Arh. Ca list Botosenenu: Am cerut cuvintul,cu invoirea S-tului Sinod pentru a treia Ora, ca sa declarca nu am sulevat cestiuni cars sa nu fie de resortul S-tululSinod.

P. S. Episcop al Argequlul: Eu nu am terminat Incacad am fost intrerupt de malt P. S. Presedinte.

Vreau sa constat cu budgetul tiparit Si aprobat de StulSinod ca prevederile budgetare nu au intrecut cu mult resur-sele veniturilor.

Se propune in budgetul pe 1900/1901 cla vindarea car-«tilor 28.319 lei 88 bani; la vindarea icOnelor 282 lei 04Cbani; la legatul cartilor 6491 lei 17 bani; din transportult cartilor si icOnelor 1092 lei 90 bani; din imprimarea re-(vistei g Biserica ortodoxa Romana, 11.250; din imprimate4 particulare 14.160 lei 23 bani; si venituri extra-ordinare«1312,.

Asa dar a fost propus pentru anul 1900/1901 suma de126.050, si s'a realizat 125.909 lei 46 bani, va sä qica o micadiferenta. Dec] ceea ce ati afirmat P. S. VOstre nu era exact

6

www.dacoromanica.ro


si acesta pentru ca nu stiatt prevederile budgetare; prin ur-mare prevederile budgetare nu au intrecut cu mutt resursele.

P. S. Arh. Ca list Botoqenena: Niel nu m'am gandit.ca sa. sulevez cestiuni cart nu ar fi de resortul S-tululSinod. Am declarat si declar si acum ca Tipograflalor Bisericesti este institutiunea S -tulul Sinod, de aceea in-treb pe S-tul Sinod: Suntem datorl sail nu sä ne dam semade mersul acestel institutiunt, sail sa o lasam sa o con-duce fie care cum va voi? SA me credeti ca dad. aveamla dispositiune prevederile budgetare, ast fi putut face unstuditt mat aprofundat.

P. S. Episcop al Argeqului: Ail avut la dispositiunearhiva S-tulul Sinod.

P. S. Arh. Ca list Botosenenu: Aci insa ma intalnesccu alts minune (ilaritate). Comisiunea constituita sub pre-sidentia P. S. Episcop de Arges, ne presinta, darea de semade veniturl si cheltueli ale tipografiel de la 1 Aprilie 1900-1 Aprilie 1901. Aci nu am nimic de clis. Budgetul Insl nuconcorda cu gestiunea financiara, pentru ca budgetul esteIntocmit de la 1 Octombre 1900-1 Octombre 1901, prinurmare atunci eil am fost lipsit de lumina acesta, nu amstiut ca anul financiar urtneza de la Octombre la Octombre.

P. S. Episcop ad Argesulul: P. S. Sa este novice sinu stie ca votam la Octombre budgetul anului viitor.

P. S. Arh. Ca list Botoqonenu: POte sa flit novice,dar dad. la 1 Octombre se intocmeste budgetul, cum pre-sentatt lucrarea socotelilor de la 1 Aprilie pana la 1 Apri-lie, cad compturile trebue sa fie o copie fidela a budge -tulul ca sa se pOta dovedi care este resultatul prevederilorbudgetare, data punem budgetul de la 1 Octombre 1900-1 Octombre 1901, este just a on cat s'ar fi silit comisi-unea, nu ar fi putut da un resultat clar In adever not a-vem sesiunea S tulul Sinod tOmna, dar tipografia ar puteasa ne 1ntocmesca budgetul de la 1 Aprilie pana la 1 A-prilie.

P. S. Episcop al lamnicalul. Chlar asa este acum.P. S. Arh. Ca list Botosenerm: Nu este asa, lata bud-

getul. Rog pe S -tul Sinod ca sa hotarasca ca budgetul sanu mat fie presentant de la 1 Octombre pana la 1 Octombre,ci de la 1 Aprilie pana la 1 Aprilie. P. S. VOstra nu avett

Carti-

www.dacoromanica.ro


de cat A, puneti veniturile de la 1 Aprilie pang la 1 Apri-lie, pentru ca de aci result& neintelegerile ce avem notStatul ast-fel are budgetul tntocmit, si nol trebue sa a-vem tot ast-fel, pentru ca traim in statul Romanesc.

P. S. Episcop al Argegulal: and vom face budge-tul in anul viitor, yeti propune.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: I. P. S. Presedinte,asistam precum vedeti la o discutiune cam grea, fiind-ca dupg,cele vorbite pans acum, ett cel putin nu sunt lamurit asu-pra cestiunei. and vorbeste un P. S. Membru din comisi-une se pare ca el ar avea dreptate, de indata insa ce se sagaun altul si vorbeste, incepi a crede cg, el ar avea dreptate.Av'end de alts parte In vedere timpul Inaintat al sedintel,eu rog sa se amane discutiunea pentru sedinta viitOre, candsi P.P. S.S. Membril al comisiunel vor avea timp sa's1 re-vacla actele din not si P.P. S.S. cel- ] -alti, cars vor sa fatslumina, sa, ne spuna larasl lucrurile in mod clar, precis sisigur. Pentru ca, sa v6 spun drept, cu tote discutiunile etaam remas in nedomirire, in cat nu stiti ce sa cred in a-cesta cestiune. Iata causele pentru cars et va rog sa ama-nam discutiunea acesta pentru sedinta viitOre.

P. S. Episcop al BAmniculal: A se primi opiniuneape care a emis-o P. S. Episcop al Dui-Axel-de-jos este a searata neincredere in comisiunea pentru luarea socotelilortipografiel, ca, nu a venit cu lucrari lAmurite. Daca gresescye rog sa ma ertati, dar ei asa inteleg lucrul si ye voltsupune cu smerenie la cunostinta ca noi suntem 1A,muritisi credem ca data vet! avea buna-vointa a tine sema delamuririle earl le vom da ne vom lamuri cu totil.

Daca s'a facut acesta, lungs, discutiune, s'a facut mai multasupra unor lucruri cars nu comportg, acesta cestiune cese prezinta. Este vorba numai de escedent. P. S. Calist aemis parerea, ca cu escedentul sa se cumpere efecte. S'ar6spuns din partea eelor-l-alti, ca la tipografie nu merge cala revista, unde nu sunt de cat cheltueli pentru imprimat,pentru brosat si salariile membrilor redactori. Aci se pre-vede o suing, de 40,000 lei numai pentru material, deosbitsalariile personalulul.

Nol insa trebue sa tinem sema si de alt-ceva, de votu-rile anteriOre date de S-tul Sinod, respectiv de unele obli-

't1

www.dacoromanica.ro


gatiunl care le are tipografia cartilor bisericesti si anume:acum un an sat doul ye aducet1 aminte, ca S-tul Sinod aadmis cererea directiunel tipografil, cerere care a luat-o inconsideratie comisiunea pentru luarea socotelilor acestel in-stitutiuni, si a supus S tului Sinod trebuinta de a se faceo magazie, cad este amenintata de o catastrofa din causagreutatil de card cart se afla in pod. Daca nu s'a %cutpans acum, cestiunna este ca nu s'a regulat cu terenu; pansin momentul ce se va regula acesta cestiune, suma trebuesa fie la dispositia Directorului ca sa se incepa lucrarea,i acesta este o causa ca s'a cautat ca suma sa fie cat mai

usor de manipulat, asa dar sa nu se depue in efecte. P. S.Calist dice, ca acest escedent a existat de la inceput. Nua existat de la inceput. Ve aducet1 aminte cand se presentabudgetul, ca nu era escedent de cat de vre-o mie de lel siceva, acum call -va ani. Prin urmare acest escedent s'a rea-lizat de call -va ani in urma. Trebue dar sal alba la dis-positiune Directorul tipografiel. D-sa it depune in numerarla casa de depunerl. Trebue sa fim multamiti ca nu'l tinein casa ca sa se sustraga. de rel facetort 11 depune in nume-rar si nu in efecte, fiinel-ca cum suet scAzute efectele acum,cand va avea nevoe de bans va trebui sa le vend& si pa-guba ar fi prea mare.

Iata causa pentru care nol membrii comisiunil, a carordorinta pentru bunul mers al tipografii si revistel, ye rogsa nu o punell la indoiala, cacl fiecare din nol contribuimdupa putinta intr'un mod sat in altul pentru bunul mersal tipografiel si al revistel si am fi venit not insine cu acesta.propunere. P. S. Calist care in zelul ce arata pentru pro-gresul acestel institutiuni, propune a se plasa escedentul inefecte.

Dar nol nu suntem de acesta parere, si cred ca. S-tulSinod va incuviinta acest mod de a vedea al comisiunei, caDirectorul sa pbta dispune in mod lesnicios de banil earl

are la casa de depunerl si de la earl primeste un pro-cent, ce '1 trecut intre veniturile extraordinare. Tree la oalta consideraIiune. Acum tipografia are in casa un rulant17,000 de lel. Am intrebat pe Director si spur ca chlaracum trebue sa cumpere material tipografic de 10,000 lel.

P. S. Arh. Calist Botoserienu: Are 17,000 plus 4000pe earl '1-a versat revista.

'I

'mi-a

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Ramnicului: Venim si la acea ces-tiune. Noi P. S. Ca list, nu am trecut cu cercetarile nOstrepeste 1 Aprilie, ci am cercetat gestiunea financiara a a-nulut budgetar 1 Aprile 1900-1 Aprilie 1901. Ast-fel sepresinta bugetul si datoria nOstra cu care ne a. insarcinatS-tul Sinod, am credut ca se cuprinde in faptul ca savedem ce s'a incasat; sa vedem ce s'a cheltuit; s'a chel-tuit mai mult sail a ramas un escedent; s'ar'i inscris regu-lat in scripte veniturile sau nu; s'a tinut sema de cartileearl s'au desfacut sau nu, si asa mai departe. TOte acesteale am constatat nol, si am venit cu lamuririle cuprinse inraportul presentat S-tului Sinod mai mult nu cred m caavem de facut. In raport s'a scapat din ye lere insa o micaobservare. P. S. raportor a luat in sema numal o parte dinraportul directiunel si a dis ca veniturile sunt mai mid anulacesta, adica pina la 31 Martie 1901, mai mid cu 5.000lei si ceva, dar nu a tinut sema de ce spune raportul a-cesta mai jos, ca soldul urma sa fie mai mare cu 2.000de lei data se incasa costul imprimarei revistel. Ei bine s'afacut acele incasari, dar nu la 31 Martie. P. S. Presedinteal comitetului redactor a achitat, dar mai ttrzili, prin ur-mare prevederile s'au realizat sl data s'ar fi incasat atunci,escedentul era cu 2.000 de lei mai mare de cat cel pre-vedut in budget.

Acum, asupra acestor lucruri cred ca e timp sa termi-nam discutiunea, si data S-tul Sinod nu este nisi acum la-murit, atunci faca ce va bine-voi, dar nol acesta am avutde raportat S-tului Sinod si deci rugam sa se primescaconclusiunea raportului.

P. S Episcop al Dunarei-de jos: Tin sa declar inmod lamurit, ca nu am avut intentiunea de a atinge cituside putin comisiunea pentru ] uarea socotelilor, cand am pro-pus cestiunea de amanare: motivul insa pentru ce cer ama-narea este ca eu cel puffin, nu sunt lamurit nici acum asupraacestel cestiuni, pentru-ca nu stiu unde este adeverul, si darrog pe S-tul Sinod sa aminam pe alta sedinta hotarirea de-finitiva asupra acestel eestiuni ca sa lasam timp celor cese pricep in afacere sa vina cu lamuriri indestulatOre.

Se pune la vot cestiunea de amanare si se respinge.Se pune la vot conclusiunile raportului si se resping.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Argequlal: Atuncl dad. nu se pri-mese conclusiunele raportulut, not membri comisiuni neretragem.

P. S. Arh. Nifon Ploestdnu: I. P. S. Prerdinte, asistsi et ca si top membri) S -tutu) Sinod. de atata timp la dis-cuiiunea asupra raportulul comisiunet insarcinata. de S-tulSinod cu luarea socotelilor tipografiel, si drept sa ye mar-turisesc, ca nu am priceput de partea cui este dreptatea;mat ales cand aucjit ca un membru al comisiunet imputaP. S. raportor ca a facut raportul gresit, adica in necon-cordania cu vederile intreget comisiuni. Iata nevola de a seiscali raportul de catre top membri) unei comisiunl, cadatuncl cu toil 'st tat respunderea pentru intrega redaciiea raportulul.

De la un timp in cOce, ve'd ca se introduce in S-tulSinod un nou metod de lucrare. Pe raport se pune o re-soluiiune de unul din comisart si pe urma cu acesta reso-luiiune se da unula din membri in calitate de raportor sprea redacta raportul conform resolutiunel puse, cu alte cuvinteII face un fel de copist, 'I se ordOna: sa lucrezi dupa reso-lutia care am pus, si care de complesenia se iscaleste decatre 3 membri.

De aceea am spus ca nu am priceput de partea cui estedreptatea si pentru acelasl motiv nu am ridicat mana a-dineuri nici pentru propunerea de amanare, nict pentruconclusiunile raportulul, cad ved ca si membri comisiunelse tnvinovatesc unit pe Olt lucrurile nu ar fi exacte.

I. P. S. Mitropolit at Moldovel: Acum ce este defacut?

P. S. Episcop al DunArel-de-jos: I. P. S. VOstra cecredep ca sa se faca?

1. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Sa seamane si ye fac scuzele mele ca am asistat destul la a-cesta discutiune.

Rid ic sed in ia.Sedinia se ridica la orele 4 p. m. anuniindu-se cea vi-

itOre pentru a doua di 8 Mat orele 2 p. m.

Prerdinte t Iosif Mitropolit al IVIoldovei-Secretari: f Athanasie al Ramnica 1rd.

t Pimen G. Piteqteana.

ca,

www.dacoromanica.ro


Sedink din 8 Mai 1901.

edinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedentiaI. P. S. Mitropolit al Moldove1 Sucevel.

Se face apelul nominal Presents 14 P. P. S. S. Membri,fiind in concediu I. P. S. Mitropolit Primat.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Fiindin numer, sedinta este deschisg.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu, Secretar, citeste su-marul sedintel precedente.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Pun lavot sumarul sedintel precedente.

Cine este pentru, s& bine-voiasca, a ridica mina.S'a primit,Se comunici de la biroti adresele Sf. EpiscopiI a Duna-

rei-de-jos cu No. 650 si 652 pe Tanga earl inainteza do-sarele pentru tunderea in monahism a surorilor AximiaCorneef si Iustina Cerniayschy din m-rea Celic-Dere.

Idem petitiunea Economului Costache Popescu, supra-numerar la filiala Sf. Treime Olarl, parohia Sf. Imperatl dinurba prin care cere a '1 se tncuviinta sa: facarota tie cu parohul de la acea parohie.

Idem petitiunea locuitorilor din comuna Carpen, jade-tul Do lj, prin care cer a li se da un preot, de Ore-ce pa-rohul locueste In alta comuna. T6te acestea se trimit lacomisiunea de petitiunl.

Idem raportul comitetuluI Revistel «Biserica Ortodox&Romani* cu No. 23 prin care arata ca protoiereul jude-tulul Gorj, datoreza suma de 250 lel pe anul 1892/93, sic& a lnaintat- o Sf. Episcopii, dar la casa Re visteI nu s'aprimit, pentru care Mg a se dispune cele de cuviinta., sise trimite la comisiunea pentru luarea socotelilor Revistelsi Tipografiel.

P. S. Episcop al Argesului: cred ca ar fi bine sacontinuum discutiunea care a fost erI si pentru acesta asruga pe P. S. Ca list sa formuleze observatiunile P. S. Sale,si atunci si vedem ce se 'Ate respunde, cad' nos am malluat lAmurirl de la Tipografie.

P. S Arh. Ca list Botosenenu: Eu deja 'ml am for-mulat propunerea, insa sunt in asteptare pina and volt

Tirgu-JiA,

ai

www.dacoromanica.ro


audi lamuririle ce ne pot da Prea Sfintitil din comisiune.P. S. Episcop al Ra,mnicului: Formulati-le, ca sa

stim ce r6spunde.P. S. Arh. Ca list Botosendnu: Eti cand am luat eri

cuvintul nu m'am gandit de loc ca ss combat conclusiunileraportului Comisiunel pentru luarea socotelilor Tipografielcartilor bisericesti, nu am vorbit nimic de raport, din con-tra am multamit Onor. Comisiunel ca 'mi -a dat o lamurire,si nu numai mie, dar intreg S-tului Sinod asupra fondululnumerar de care dispune tipografia; si asupra acestul fondam insistat atunci, cu tOte ca Onor. Comisiune, ca sa pOtasustine ca este posibil ca acest fond sa ramana tot-de-unala dispositiunea Directiunel tipografiei, a adus In sprijin ne-incasarea la timp a prevederilor budgetare, si ca, de Ore -ceprevederile budgetare nu se pot incasa la timp, si ca tipo-grafia are nevoe de material in tOte lunile, s'a dis ca, cudrept cuvint trebue sa ramina fondul numerar la disposi-tiunea Directorulul tipografiel.

Ell am ridicat cuvintul, Si am dis: Nu p6te ramane acestfond la dispositiunea Onor. Directiuni a tipografiei, pentru-cadin gestiunea pe care tipografia a presentat-o la finele a-nulul 1900-1901, nu am vedut nicaeri unde sa se spe-cifice venitul ce ar fi produs escedentul acesta numerar,prin operatiuni financiare, adica prin depunerea numera-rului la casa de depuneri, prin cumparare de efecte publiceetc., nu am vedut nimic din tOte acestea, si mi s'a spusatunci, ca in adevar nu se specifics anume venitul din depu-nerea numerarului, dar este prev6zut in articulul veniturilorextraordin are.

Dar apoi, venitul ce pOte resulta dintr'un capital 6re-care,intreb respectuos pe Onor. Comisiune, se pOte numi venitextraordinar? Ce ar putea sa alba o institutiune mai sigurin venituri, de cit capitalul care-1 are la dispositiunPa ei ?,Deci, si asta-di Bustin, ca produsul ce pOte sa ni'l dea fon-dul numerar aflat in casa tipografiel, nu se pOte numi ve-nit extraordinar, ci venit ordinar, pentru care cuvint, ur-rneza. ca In budgetul tipografiei sa se treca capitalul si pro-dusul lui.

Wend dar, ca atari operatiuni financiare nu se fac decat pe tale extraordinara, ca venitul este extraordinar, si

www.dacoromanica.ro


operatiunile financiare cunt extraordinare, eii nu le pot numiextraordinare ci ordinare, si deci mentin parerea mea deeti, pentru care am si o propunere semnata de 4 P. P.S. S. Membri al S-tulul Sinod, ca capitalul acesta al tipo-grafiel sa nu mal fie considerat ca capital extraordinar sivenitul self extraordinar, ci sa se treca produsul seri la ve-niturile ordinare ale prevederilor budgetare.

P. S. Episcop at Ra,mniculul: Alte nedumerirl nu malaveti?

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Nu mal am.P. S. Episcop al RAmnicalal: Inalt Prea Sfintite si

Prea Sfintiti Membri, 'ml pare bine ca discutiunea s'a tar-murit asa in cat putem dice cu drept cuvint, ca stim cediscutam, stim de ce e vorba, si fiind ca P. S. Preopinenta redus-o la un singur punct, asupra acestula cred de da-toria mea sa respund. Se vede ca P. S. Sa a observat malde aprOpe darea de sema a gestiunel.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Nimic n'am observat;am respuns la obiectiunile ridicate.

P. S. Episcop at Ra,mnicului: Erl all lis intre altele,ca din prevederile veniturilor se acopera cu desavtrsirerealisarile veniturilor, ceea ce ar fi o minune, si ail maldis ca budgetul se intocrneste pe un an in urma, incependde la 1 Octombrie pans la 1 Octombrie, si acesta ar fio alta minune. i apol asupra modului de plasare al fon-dului de 40.000 lel, era o a trela minune.

Prin umare, asupra primului punct yob) respunde. P. S.Sa arata nedumerirea, si pot sa chic pan& la un punct ne-multamirea, ca Directiunea tipografiel nu depune nume-rarul care-1 are, ci'l pastreza la sine, fapt prin care cudrept cuvint s'ar putea banui ca tine stie ce se face cuacel bani.Forte bine, dar lucrul nu este asa. Am cercetatla tipografie si am gasit ca, orl cand Directiunea dispunea deun capital, l'a depus. Daca 'ml permitetl, volt' cita cite-vadate. La Iulie 1898, Directiunea dispunea de 20.000 lel, s'adus si I-a depus la Casa de Depunerl, si I-a ridicat cand aavut trebuinta, si anume la Martie 1899, si atuncl a inca-sat beneficiul pentru dtnsil, In suma de 200 lel. titl bineca dupa regula Casel de Depunerl cand se depune o sumasi al nevoe de o parte din suma, trebue sa scot! intrega

www.dacoromanica.ro


suma si dupg, ce at luat ceea ce 'tt trebuta, deput restul,si numal pentru suma depusa se plAtesc procentele.

Deci, pentru prima Ora la 1898 s'a depus capitalul laCasa de Depunerl, si venitul s'a Inscris in scripte, si s'atrecut ca venit extraordinar, socotindu-se chitanta No. 512din condica tipografiet.

Al doilea, la 15 Martie 1899, a depus pe ling sumade mat sus, all 20.000 lel si s'a luat recipisa No. 65325In care se dice ca Directorul a depus acestt banl pe semaTipografiet Cartilor Bisericestl.

In anul 1900, asa dar a trela Ora s'a ridicat suma de-pusa, eliberAndu-se mandatul cu No. 18777 in valOre de20.000 lel, si 18 778 in valOre de 15.000 let capital, si1064 tel procente; de asemenea mandatul No. 18779 InvalOre de 10.000 lel capital, si 223 let procente.

TOte aceste veniturl s'ar'i Inscris la venituri extraordinaresi aceste venituri insumeza In gestiunea anulul 1900/1901,suma de let 1312.

Acum, P. S. Preopinent, dice ca, pentru ce s'a Inscris acestasuma la veniturl extraordinare. Cu drept cuvint dupa parereanOstra, pentru-ca suma aceea nu este destinata a remanepentru tot-de-una acolo, ci este destinata a se retrage la tre-buinta, si apol, dupa, ce se tndeplinesc necesitatile tipografiet,restul se depune tndarat. De aceea, nu se pOte prevedea laveniturl ordinare, un venit neregulat, cad intr'un an pOte safie mat mult, in alt an mat putin, si in alt an pOte sa nu fiede loc, de aceea am gAsit de cuviinta ca este just sa seinscrie la veniturl extraordinare. Ar fi drept sä se inscriela veniturl ordinare, atuncl cAnd suma aceea ar fi prefit-cuta in efecte. Dar am avut onOre a supune la cunostintaS-tulul Sinod, ca la tipografie este greu a se cumpara e-fecte pentru o suma asa de mare, pentru o suma mat micada, dar nict atunct nu se pOte ca venitul sa fie regulat,cad se pOte intampla sa lasa la sort!, si atunct se scadedin suma totala procentele cart urma sA se la, asa ca nuse pOte prevedea exact venitul. Totust, data, ar fi depuscapitalul In efecte, s'ar putea cu mat malt cuvint dice, caacel venit sA se tr6ca la veniturile ordinare.Ac6sta amavut de respuns, la obiectiunile P. S. Calist Botosenenul,si Intru cat P. S. Sa nu a emis alta nedomirire, rog pe

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE. SF. SINOD 91

S-tul Sinod sa bine-voesca a aproba conclusiunile raportuluf .

P. S. Arh. Calist Botoqenenu: Nu sunt contra a-probareI conclusiunilor raportulul, dar multamesc P. S.Episcop al RamniculuI, ca. 'ml a dat lamuririle necesarecart 'mI vor servi pentru sustinerea propunerel mele.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Me prinde mirare, ca fatsde conclusiunile raportului, privitOre la gestiunea financiaraa anulul trecut se introduce o propunere care tinde la onoue regula ce trebue sa se introduca in administratia ti-pografiel. Ac6sta trebue sa formeze obiectul unel altediscu(iunl, si deci, trebue sa ne oprim numal asupra con-clusiunilor raportulul.

In urma explicatiunilor date de unit din P. P. S. S.Membrl al Comisiunel cred ca este logic sa se puns la votintaIu raportul comisiunel, dupa care, primindu-se sau res-pingendu-se, atuncl sa se vine cu acesta propunere.

P. S. Arh. Calist Botosenena: Conclusiunile rapor-tulul nu vatama tntru nimic propunerea.

Se pone la vot conclusiunile raportulul si se primesc.P. S, Arh. Calist Botoqenenu: Iata propunerea ce

am facut:PROPIINERE,

Avand in vedere ort exoedentul in numerar la Tipografia Carlilor.Bisericeyti pe anil 1899-1900 si 1900-1901 a atins cifra de 60000lei, dupa cum ne incredintezii. Onor. comisiune a luarel socotelilor ti-pografiei qi Jurnalulul 8-tulul Sinod pe numitil ant

Avend in vedere cis.' numitul esoedent este lasat integral la dispo-sitiunea Onor. Directiuni a Tipografiel Caiiilor Biserice$l, numal pentruintimpinarea cheltuelilor de ordine, pink' la incasarea prevederilor bu-getare, fruit a produce vre-un venit Ere -care pentru marirea fondulultipografiel; prin operatinni finanoiare, dupa cum ne incredintaza aceiaqlOnor. comisiune prin raportul de luarea socotelilor pe anul finanoiar1900-1901.

Propunem ca de astii4),I inainte exeedentele anuale de la TipografiaCarlilor Bisericeyti sa se intrebuinteze in chipul urmator: adica, douiidin trel parti sa se intrebuineze pentru oumparare de efecte publice,ale caror procente sa se traca ea venit atilt in budget eat gi in comp-tnrile de gestiune ale Tipografiel pe fie-care an, gi earl efecte nu sevor putea ridica de in casa de depnnerl de cat on autorisatia S-tuluI

www.dacoromanica.ro


Sinod si Intre sesinni en antorisatia 1. P. S. Preciedinte al Sf. Sinod,tar a trela parte sa se lase la dispositia Onor. DirecOuni a Tipografiel

Bisericesti pentru intimpinarea oheltuelilor de ordine.1901 MaT 8.

Valerian Rainnicena. Konen Bacaonu. f Calist Botofen6nat Biddle Gala:0nm

P. S. Episcop al Ramniculul: In principiil nu amnimic de dis asupra propunerei P. S. Calist Botosen6nu.Am insa de facut intalt o rectificare, cad not nu am clis cafondul acela nu produce, precum enuntati in propunere,not am spus cA produce, si am arAtat asta-41 cu tifre a-nume ce produce acel al doilea, sa fac o res-trictiune.Suntem de acord sa se depuna in efecte publice,astA-di ar fi chlar avantagiOsa acesta operatiune financial*dar mi se pare mult 2 treiml, jumatate din suma de 60.000lel, cat este disponibila astA-di gasesc ca ar fi destul sa sedepunA, tar restul sa remana ca fond de manipulare pen-tru trebuintele tipografiel si cand va fi nevoe, sa se la.Dad. propunerea se primeste cu aceste modificArl, ell nuam nimic de dis.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: SA 'ml daft voe, ye rog,BA sustin propunerea. P. S. Episcop al Ramniculul, dup.cum a declarat aci, in S-tut Sinod, in principiu nu estecontra propunerei. Am declarat de la Inceput cA lAmuririlepe cart mi le-a dat P. S. Sa, relativ la venitul ce a pro-dus escedentul in numerar al tipografiel Cartilor Bisericesti

va servi ca cel mat puternic temelti pentru sustinereapropunerel mele. In timp de tret ant de Mile, de la 1898,dice P. S. Sa, tipografia a facut depunerl, la inceputul a-nulul 1898, cad panA aci tipografia n'a a vut nict un fond.

P. S. Episcop al Ramniculul: De la Directiunea ac-tuala.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: De atuncl pana la 31Martie anul trecut, tipografia a putut sa agonisesca un ca-pital, din escedentele anuale, aprOpe de 60.000 de lel, elacest capital a produs in mod extraordinare, in timp de3 an! de Bile suma de lel 1312.

P. S. Episcop al Ramniculul: Numal anul acesta.P. S. Arh. Calist Botosenenu: Iata ca am insemnat aci.

Cartilor

j- t

'ml

fond.Si

'ml

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al RAmnicului: i eti le-am insemnate,este 1497 lel.

P. S. Arh. Ca list Botosendnu. Prin urmare, In anil1898--99, escedentul a fost de 40.000 let, si mat tarclitis'a marit si a ajuns la 60 000 let. Ce a produs acest ca-pital de 40.000 de lei in timp de 2 ant de chile ? 1312 let.Ea insa am sustinut si alta data, ca data s'ar cumpara e-fecte, venitul la suma de 40.000 lei s'ar indoi fata de celde 1312 si acesta nu In dot ant, dupa cum arata comisi-unea ci in fie care an. Cad cu cel 40.000 let am puteacumpara efecte de 50.000 de lel, care cu 50/0 ne-ar da2500 let venit anual. pe Tanga acesta am putea lasa ladispositia tipografiet 20.000 de let, si acesta pe conside-ratiunea, pentru-ca la 1898 atat capital avea disponibiltipografia si a fost suficient ca sa se suporte cheltuelile.Dect dar, data la 1898 si 1899 era destula acesta sumaca fond rulant, de ce asta-di n'ar fi suficienta si de ce s'arin doi? si s'ar intrei chlar ?

P. S. Episcop al Ramniculut, (lice ca ar trebui sa punemla dispositia Directiunel tipografiet, jumatate tar nu o treimedin capital.

Et1 insa dupa cele ce am aratat mat sus clic, ca este des-tul a se lasa Directiunel tipografiet numal o treime; tar nujumatate din capital, cact acesta ar fi de prisos.

Asupra temeret pe care o are P. S. Episcop al Ramni-culut, ca data ar fi transformat capitalul in efecte, nu s'arputea ca venitul sa fie statornic, regulat, ca s'ar intimplaca efectele sa lasa la sorIl si atunci s'ar micsora capitalul;dati-ml voe sa ye demonstrez, ca atunci tipografia nu perdenimic, ci din contra 'st mareste avutul seu, prin faptul caefectul exit la sortt se incaseza in intregime intru cat pri-veste valOrea Tut, intru cat se plateste suta in suta, si di-ferenta de la ceea ce am cumparat, ne da o bonificatiunede 15 sau 200/0, si avem si dobanda legala. i data aedit un efect la sortt de exemplu la Iulie, putem incasaprodusul imediat si cumpara un alt efect, al carul produssa urmeze regulat la Ianuarie viitor.

De aceea, rog pe S-tul Sinod, ca sa bine-voesca, datava gasi de cuviinta, sa aprobe propunerea ce facem, matales ca not prin propunerea acesta luam si Ore-cart garantitpentru pastrarea acestul capital.

Si

www.dacoromanica.ro


Nu me indoesc, nici nu pun in banuiala, departe de mineacesta, bunatatea, dreptatea precum si buna credinta a Di-rectorulul tipografiel, insa cred ca parerea mea este mainemerita din t6te punctele de vedere, pentru marirea fon-dului, de cat practica urmata pana acum, de a se conservacapitalul in stoc metalic.

P. S Arh. Plinen Pitestenu: Declar ca eram hotarita vorbi, fiind-ca este o cestiune financial* si diva minecel mai competinti emu P. P. S. S. Membri earl de maimulti and au fost insarcinati cu luarea socotelilor tipografiei,si Revistei. P. S, Preopinent care, cu ocasiunea citirel ra-portului asupra acestel cestiuni, in sedinta de eri a facutmai multe obiectiuni, si precum Ott, s'a amanat discuti-unea pentru diva de asta-cli, si fiind-ca conclusiunile rapor-tului an fost votate in urma esplicatiunilor date de P. S.Episcop al Ramnicului, eti nu as avea nimic de dis fatacu propunerea P. S Ca list Botosenenu, ca adica o partedin fondul tipografiel sa fie plasat in efecte. Dar un lucruvoid sa constat inaintea Sf. Sinod, si anume: trebue sa;constat acesta, ca tipografia 'Ate ca este una din celemai fericite institutiuni din tara nostra, despre care se petediscuta de un fond al ei financiar, ca fond de prisos, sicare fond trebue sa se plaseze in efecte, afara de fondulrulant, care trebue pus la dispositiunea directiunel tipo-grafiei.

Nu still data alta data a avut S-tul Sinod ocasiunea dea se ingriji despre an fond de prisos la tipografie. Au fostvremuri mai bune si se Menu afaceri mai marl la tipo-grafie cu vindare de cart' bisericestl, si pare-mi-se ca S-tulSinod n'a fost nevoit a se ingriji despre un fond de prisos.Se vede ca an era. Acum de si timpul este critic, de sicrisa financial% este fOrte simtita in tara si la tote instituti-unile financiare, totusi la Tipografia Carti lor Bisericestl, a-fara de fondul rulant este un fond de prisos.Acesta dove-deste ca Directorul tipografiel a realisat acesta economiein sums de let 63.000 Intr'un timp cum am dis and Wtalumea simte crisa financiara.

Unit membri din S-tul Sinod cunt ingrijalt de acest fond0 se Intreba ce trebue sa faca cu el? sal plaseze in efecte.Da, sal plaseze. Dar trebue sa recunestem buna adminis-

www.dacoromanica.ro


trade ce se face la acesta institutiune.S-tul Sinod inainteinsa de a decide plasarea unel 041 din fond in efecte pu-blice trebue sa stie ea depunerile si ridicarile la Casa deDepuneri si Consemnatiunl sunt conditionate de niste for-malitati, carl tormalitati ate fost pastrate si pand acum.Directiunea tipografiel a prevalut ca venit extraordinar pro-centele earl au resultat din capitalul in numerar depus.Decl, a fost In tOta regula Mal este de stiut ea conformregularnentulul Case' de Depuneri, nu Ole sa beneficiezede procent de cat dupa 60 Mile de la depunere. Asa a foststarea de lucruri pana acum si nu putea sa plaseze ca-pitalul numerar in efecte, cad directiunea stiea, ca '1 tre-buesc banl, mai ales in momentul de lap, and veniturilede la carp a fost forte mic, si cheltuelile ce se impuneaderas marl.

Fart de propunerea P. S. Arh. Calist si a celor-l-alp P.P. S. S. Membri, nu am nimic de obiectat, din contra, oimbratisez cu tot, inima, dar cred ca este bine ca sa fa-cem plasarea a unel treimi sau jumatate, din fond, pen-tru motivul ca nu se stie data In decursul anului viitortraficul de carp se va face in m6sura cu cheltuelile, si a-tunci directiunea va fi nevoita a se duce sa depuna efec-tele si sa platesca 90/0 ca sa la banl numerar, cu earl saintimpine nevoile tipografiel.

P. S. Episcop al Argeqului: Eli am aratat pentru cenu se We pune capitalul acesta, care este sold la 1 A-prilie in efecte, si acum voesc Inca sa mai atrag atentiuneaP. S. Propunator, ca ar fi cu neputinta de a se plasa 2treimi din acel capital in efecte, pentru-ca dupa cum ne adeclarat Directorul, cheltuelile tipografiei se impun mai multacum la inceputul anulul de cat la finele anului, si anumeeste nevoe la inceputul anulul sa se confectioneze hartiapentru Revista Biserica Ortodoxa Romana pentru tot anul,ca sa nu varieze hartia, dupa aceea pentru imprimateleparticulare cu alte cuvinte, mai tot materialul trebue con-fectionat la inceputul anului, ca sa nu sufere mal pe urma.Dad. am plasa mal mult capital In efecte, ar fi nevoit sadepuna acele efecte, sa la bani cu imprumut, sa platescaprocente, si ast-fel, in loc sa alba un beneficit, sa dea dincapital, in dauna tipografiei.

www.dacoromanica.ro

96 DESBATERILE SF. MOD

Pentru aceste cuvinte, In parte sunt pentru propunere,dar numal o treime sa se depunA, in efecte; lar cele-l-altedone treiml, sA remana la dispozitia Directorulul, pentruin tImpinarea cheltuelilor, cacl cum ne-a declarat dinsul, ye-niturile la inceputul anulul sunt Rode slabe; anul trecuts'a incasat la inceput 30.000 de lel, si s'a cheltuit peste40.000 de lei. i dad, nu avea ban! la dispositiune deunde '1 lua? De aceea nu este bine sa luam mijlOcele car!trebue puse la dispositiunea Directorului, cacl alt-fel ar finevoit sA inchidA tipografia.

Voci: Inchiderea incidentulul. SA se puna la vot pro-punerea.

P. S. Episcop al Argeqului: SA se punA la vot pro-punerea cea mai depArtata, ca sA se depunA 1/8 parte dincapital.

P. S. Episcop al Ramniculul: Eu rog pe S-tul SinodsA primescl a se depune ju matate. Rog pe P. S. Episcopal ArgesuluI a conveni ca sl se plaseze jumAtate din ca-pitalul disponibil al tipografiel.

Se pune la vot propunerea P. S. Episcop al ArgesuluIsi se respinge

Se pune la vot propunerea P. S., Arh. Ca list Botosenenusi se admite cu majoritate.

P. S. Episcop al Romanulul, Raportor citeste urma-tOrele rapOrte ale Comisiunel de petitiunl:

Raportul inregistrat la No. 89 relativ la infiintarea unelnoul parohil In comuna Priboeni, jucletul Muscel.

Inalt Prea San Fite StapAne,

La comisiunea de petitiunl a S-tulul Sinod s'a primit adresa subNo. 4610/900 a Sf. Mitropolif a Ungro-Vlahiel, 'ins4itil de raportul incopie on No. 389 al Prea Cucernicului Protoiereti al jud. Muscel, cnprivire la infiinOrea unel nouI parohii in comuna Priboenil, acel judet'pi de aotele atingatbre de achta cestiune.

Din raportul mentionat v4endu-se ca cererea locuitorilor "i a Con -eilinlnl din Priboeni este intemeiata pe adevar, gi anume cauna din cele doua biserici de acolo are 233 enoriagi, lar cea-lalta 500,urea aprope numerul oerut pentru comunele urbane de aliniatul 3de supt art. 2 al legel asupra clerului lumean, considerand ca elaunt pe mai multe val pe o intindere (le gepte ohilometri, in

oomunal

sa oicacti

impartiVI

www.dacoromanica.ro


oat este imposibil unnl singur preot de al servi on cele religiose, cu.misiunea respectuos opined( ca sfi se aprobe cererea locuitorilor yi aConsiliulul comunal din Priboeni de a se infiinta Inca o parohie preTanga cea actuala, yi a se numi Paraskivevtil-Priboenl, iar bisericaparohialA ce vor construi din not sfi. *ITU. de patron pe Sf. Treime9i Sf. ban Botezfitorul.

Raportor: Gerasimu al Romanului.Nilon N. Ploevtenu.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Pregedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru sä bine-voiasca a ridica mama.

S'a primit.Raportul inregistrat la No. 92 relativ la petitiunea pre-

otulul Gh. Bergea, din parohia Stroe§ti, jud. Boto§anI:

malt Prea Sanfite Sitipane,La comisiunea de pet4iuni a S-tulni Sinod s'a primit adresa eu No.

14312/1478 Seria C/901 a D-lui Ministru al Cake lor, pe 1anga, careinaintezfi in original petitinnea preotulni Gheorghe Bergea, paroh inStroeyti, din comuna Zifitnnosa, jud. Botoyani, prin care cone ea parohiaStroegti, nude serveyte ca titular, sa fie unite en parohia BasnOsa, undeserveyte provisorifi, intr'o singers parohie, pe motivnl ca amandone pa-rohiile intrunese numerul de familii cernt de lege, pentrn o parohiesunt in cea mal apropiati distantfi una de alts, aya in cat pot fi ser-vite de nn singur paroh.

Comisiunea, avend in vedere el in cererea preotulni an se aratanumerul familiilor din amandone parohiile, aidT distanta dintre ele, res-pectuos opineza a se inainta petitiunea I. P. S. Mitropolit al Moldovel,Chiriarhul respectiv, spre a bine-voi sfi orandulascfi o cercetare in a-detii privintfi, ea apol comisiunea sfi se Oa pronnnta in deplinfi en-noseinta de cans&

Raportor; Gerasimu al Romanului.Nifon N. Ploeftenu.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru sa bine-voesca a ridica mama.

S'aRaportul Inregistrat la No. 90, relativ la petitia locuito-

rilor din catunele §omane§tI si Tontil comuna Dragane§tI,judetul Suceava.

7

gt

priont.

www.dacoromanica.ro


Malt Prea Santite Saipan°,

La comisiunea da petitiuni a S-tului Sinod s'a primit adresa on No.3724/332 C/901 a D-lui Ministru al Cultelor pe care inaintkilin original petitinnea locnitorilor din eltunele SomlneOil Tonta, pen-dinti de eom. Deti,ga'ne0i, jud. Sueeva rOgl sti fie supusl S-tului Si-nod oererea for de a se face din acele eatune o parohie mutt.

Comisiunea avend in vedere el asupra acestel cereri nu s'a flout nicio cercetare locale prin organele administrative eelesiastice, este de pii-rere a se trimite petitia numitilor locuitori la I. P. S. Mitropolit, Ki-riarhul respectiv, spre a orindui o cercetare carea sa constate, dad. ce-rerile locuitorilor din eltunele mal sus numite mint sari nu Interrelate,cum i ce numtir de loeuitori capi de familie au acele eltune.

Raportor: Gerasimu al Romanalui.Nifon N. Ploegtenu.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.

Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mana.S'au primit.Raportul inregistrat la No. 91 relativ la infiintarea unel

noui parohil in catunul Silistea, pendinte de parohia Scurtujudelul Vlasca.

Malt Prea Sanfite Stapane,

La comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod s'a primit adresa on No.4922/900 a Sf. Mitropolil a Ungro-Vlahiel, care, intemeiatl pe rapor-tul on No. 1118 al Prea Cucerniculni Protoieret al jud. Vlapa, mijlo-oeffte ea, la catunul Siligtea pendinte de parohia Scurtu acel jude %, sase infiinteze o nourt parohie, de vreme ce la biserica eltunului Sili tease Imbiserioesc inel patru eltune, departe unul de altul, qi compuse intotal de pests) 160 enoriqi,

Comisiunea cereetand tabloul general de parohiile nemodificate, mo-difieate infiintate din non in 1897, 1898 c4i in sesiunea de prima-varl a S-tului Sinod din 1899, qi gasind ca mentionata eltunittea este trecutg ca parohiall din non infiintata, respeetnos vine a su-pune la ounoSinta S-tului Sinod prin sub-semnatul raportor ca, mijlo-oirea, ce face I. P. S. Mitropolit Primat, este satisfaentl..

Raportor: Gerasimu al Romantik!.Nilon N. Plootanu.

hinge

sti

9i

Sill--

www.dacoromanica.ro


I P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte: Ne ce-rend nimenl cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mana.

S'ati primit.Raportul inregistrat la No. 94, relativ la petitiunea lo-

cuitorilor din comuna Carpenu, Eparhia Ramniculul.

Malt Prea Sanyte Sap Ans,

La comisiunea de petitinni a S-tulni Sinod s'a primit adresa Cu No.464/901 de la Sf. Episcopie a Ramniculni Noul Severin, prin care,drept r6spuns la adresele cn No. 237 si 264/900 ale S-tulni Sinod, daramnririle necesare in privi* cererei locnitorilor din com. Carpenn,plasa Jinl de ens Dumbrava, jnd. Doljin, argt6,nd ea nu se p6te formadoniS parohil in com. Carpenn, pe motivul ca ele ar fi prea raid: Car-penul adica en 125 familii qi Ciirgpanceqtii ou 241 familii; afarii deacesta nici positinnea topografidi a loculd nu permite o asemenea for-matiune, de 6re-ce mahalalele Carpenu Cartipsanceqtil Bunt in apropiereuna de alta aga ca locuitorilor le este uor a veni la Sf. Slujbe nandse servegte la una din eels doug biserid.

Pentrn acesta, comisiunea, respectuos opin6za, a se aproba piirerea P.S. Episcop al Rfimnicului Nonl Severin de a nu se satisface cererea lo-cuitorilor ca nefiind intemelata.

Itaportor: Gerasimu al Romanulul.Minn N. Ploeptenu.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimenl cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mana.

S'atl primit.Raportul inregistrat la No. 95, relativ la petitia preotulut

Anghel Botez, parohul parohiel Hulub, judetul Boto§ani:

malt Prea San Fite Stapane,

La comisinnea de petitiuni s'a primit adresa on No. 18335 A/901 aD-lnY Ministrn al Cu helot, pe lang4 care inaint6za in original petiiuneapr. Anghel Botez, parohul parohiel Ruin]) din com. Trugegti, jncl. Bo-tocianI, prin care core ca la parohia Hulnb sa se anexeze satele paro-hiel cart se afla in apropiere de parohia Maul) distantrt deun kilometre care parohie a devenit vacanta prin permutarea preo-tulni Vasile Davidescu intr'alt loch

Bnhoceni,$i

11

www.dacoromanica.ro


Comisiunea respectuos opinkii a se inainta petitiunea I. P. S. Ki-riarh respectiv, spre a orIndui o cercetare, care sa arate care este nu-mgrul familiilor din amindoue parohiile, situatiunea catunelor dis-tanta dintre ele, ca ajutata de aoeste lumini sa se pOtil pronunta indepling cunogtinta de causA.

Raportor: Gerasimu al Rorminulux.Nifon N Ploiltdnu.

I. P. S. Mitropolit al Moldov el, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica

S'aU primit.Raportul inregistrat la No. 96, relativ la petitiunea pre-

otu.lui A. Ta§cati din comuna Balanesti, judetul Gorj:

Malt Prea San ite Stapane,

La comisiunea de petitiuni a Stului Sinod s'a primit petitiunea pr.A. 'Nam din com. RaTanectti, jud. Gorjit, prin care se rOg'it a nu semai forma o a doua parohie in sus numita comuna, de ore -ce are unnum6r de 308 familii i. pe lfingtt ac6sta qi comuna este agedatg aqafel in eft locuitorii ei pot fi ingrijiti cu cele religiose de un singurparoh.

Comisiunea, spre a se putea pronunta in piing lumina respectuos o-plaza a se inainta petitiunea P. S, Kiriarh respectiv spre a da ramu-ririle ce va avea in ac6stit privintg.

Raportor: Gerasimu al Romanult21.Nifon N. Ploe#enu.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte: Ne ce-rend nimenl cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-vo6sca a ridica maim.

S'ar'i primit.Raportul Inregistrat la No. 97, relativ la petitia locuito-

rilor din catunul Budestil, comuna TurbatiI judetul Gorj.

Malt Pres Santite Stapttne,

La comisiunea de petitiuni a S-tuluT Sinod s'a primit petitiunea lo-ouitorilor din catunul Buzegtii, loom. Turba0, jud. G-orjit, prin care cerca biserica for filiara Buzesdii sa depinda tot de parohia Magherecitil,

qi

maim.

www.dacoromanica.ro


lar nu de parohia Rotinii, de ore -ce el aunt in depiirtare de ac6sta pa-rohie cu opt si ciece kilometri.

Comisiunea, spre a se putea pronunta in piing lumina, respectuos o-pineza a se inainta petitiunea la P. S. Episcop al RamniculuI, Kiriar-hul respectiv, spre a da lgmuririle ce va avea in adst6 privinta.

Raportor: Gerasimu al Romanulal.Nifon N. Ploeftenu.

I. P. S. Mitropolit al Moldova, Presedinte: Ne ce-rind nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportului.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mana.

S'afi primit.Raportul, inregistrat la No. 98, relativ la memoriul ina-

intat de un absolvent de seminar anonim:

Malt Prea Santite Stapane,

La comisiunea de petitiuni s'a trimis petitinnea until seminarist ab_solvent, insotita de un memorii, relativ la educatiunea si instructiuneadin seminaril ctum autorul este anonim, comisiunea respectuos opi-neza asupra lul de a se trace la ordinea dilei.

Raportor: Gerasimu al Romanului.Nifon N. Ploeftenu.

I. P. S. Mitropolit al Moldova, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportului.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mana.

S'ar'i primit.Raportul inregistrat la No, 136, privitor la cererea de

tundere In monahism a fratilor: IOn Grigoras TiOipa, IOnChitic, Gh. Oltenu, Gh. Visarion, Vasile Cordunenu, VasileG. Farcdsanu, Macovei Robu, Dimitrie Ionescu, Vasile Mun-tenu, Nicolae StefAnescu, si cucernicu] Econom IOn Dimi-triu, fost paroh la parohia Buciumeni, judetul Iasi si pen-tru recunOsterea alugarirel efectuata in cas de Ma a fra-telul Gavriil G. Platon tots din m-rea Neamtu si Secu.

Comisiunea, gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a se admite calugarirea numitilor fratisi a se recum4.0e calugarirea efectuata in cas de bola. afratelui Gavriil G. Platon, caruia i s'a dat numele de Ghe-rasim.

¢i

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presediate: Ne ce-rend niment cuvintul, pun la vot conclusiunile ra portulul.Cine este gentru sa bine-voesca a ridica mana.

S'ail primit.Raportul inregistrat la No. 137, relativ la tunderea In

monahism a surorilor: Axinia Tocariu, Elena V. Lupescu,Marghi5la Gh. C. Hudici, Ecaterina I. Posa, Zamfira V. SerbuMaria I. Gheorghiu, Maria Gh. Holca, Natalia Lepadatu,Maria Stamate, Ana Gh. Iftimie a Petril din m.rea Vara-tecu ; Maria Gavriil Grigoras Chirila, Zamfira Barliba si Sma-randa Muntenu, calugarita in cas de Ma, tote din m-reaAgapia; Elena Constantinescu si Elena DIVA din m-rea A-gafton.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulanient, este de opiniune a se aproba calugarirea numi-telor surorl si a se recum5ste calugarirea efectuat'a in casde bola a sorel Smaranda Muntenu, careea i s'a dat numelede Veniarnina.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sä bine-voesca a ridica mana.

S'au prima.Raportul inregistrat la No. 138 privitor la cererea de

tundere in monahism a fratilor: Lupu Mihal si Gheorghe P.S. Pantea din m-rea Slatina; Nicolae M. a Ilinchi, DumitruPopescu si Ion al Tomi Tb.taroi din m-rea Rasca; Gh. Ciuletsi Grigore Carja din m-rea Vorona.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a se aproba calugarirea numiti-lor trap.

I. P. S. Mitropolit al MoldoveI, Presedinte: Ne ce-rend niment cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mana.

S'ail primit.P. S. Episcop al Argeqului, Raportor, cite§te &Ina-

tOrele rapOrte ale comisiunel pentru cercetarea manualelorde antirl bisericestl.

Raportul, inregistrat la No. 144, relativ la cererea. Dom -nulul Liviu D. Ratiu.

www.dacoromanica.ro

DESBATIIRILE SF. SINOD 103

Inalt Prea Sanfite Stapame,

La comisinnea pentrn cercetarea manualelor de &Antall biserices tis'a trimis petitia D -luI Livid D. Ratifi prin care aratfi ca D-sa a cerutsfi. i se inonviinteze a depnne spre oercetare i aprobare tote composi-tinnile musicale ale decedatnlui Ciprian Porumbescu si ca numindn-seo oomisinne de care Onor. Minister spre a le cerceta, Did pang astii-41nu i s'a comunicat resultatul, pentru care rOgl a se cere de la area oo-misiune ca WO depuna resultatul cercetarilor sale.

Cornisinnea de ofintari biserioesti alesa de S-tnl Sinod in actuala se-sinne, avend in vedere cererea fficuta de 0-1 Livit D. Ratit, expnsitmai sus, este de Ozere ca petitionarul sa se adreseze Onor. Minister,care a instituit comisiunea ad-hoe propune trecerea la ordinea

Acestil opininne a comisiunei on smerenie se snpune S-tulni Sinodprin subscrisnl raportor.

Raportor: t Gerasim al Argefula4

I. P. S. Mitropofit al Moldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul pun la vot conclusiunile raportului.Cine este pentru, sä birie-voesca a ridica maim.

S'atl primit.Raportul Inregistrat la No. 145, relativ la petiliunea D-lui

Cazana, cantaret al Capelei Romane din Constantinopole.

Inalt Prea San Fite Steipfine,

La comisinnea pentru cercetarea manualelor de oantfiri bisericesti s'atrimis adresa Onor. Minister al Cultelor si Instrnetiunei Pnblice on No.3805 seria C din 19 Iulie 1900 cu care se inaintezfi S-tnlui Sinod inoriginal petitia D-lut Gheorghe Cazana, cantaret al Capelei Romane dinConstantinopol, insotita de trei volume de cantari biserioesti pe peal-tiohie spre a se cerceta si a's1 da pfirerea asupra valorel lncrfirei dinpunotn1 de vedere al spiritulni traditinnilor bisericesti.

Comisinnea ocupandu-se de acestfi, oerere, este de parere a 'Tun* lacercetarea luorfirilor D-lui Cazana, de Ore ce antorul se MI6 in o eparhieoe nu face parte din regatul Romaniei i propune trecerea la ordinea4ilei, ler mannscriptele sa se inapoeze antortani prin Onor. Minister alCultelor prin care s'att i inaintat S-tulni Sinod.

Acesta opinie on smerenie se supune S -tulnl Sinod prin subscrisulraportor.

Raportor: t Gerasim al Argefrilui:

yi dilel,

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit al Moldova Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mans.

S'atk primit.P. S. Arh. Calist Botosenenu, Raportor, citeste ur-

mAtOrele rapOrte ale comisiunei de petitiuni.Raportul inregistrat la No. 134, pivitor la tunderea in

monahism a surorilor: Maria I. Dragnea, Anica M. Antimir,Chiva M. Petrea, Maria I. Reican si Maria I. Dumitrescudin m-rea RAtesti

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament este de opinie a li se acorda calugarirea.

I. P. S. Mitropolit al Moldova Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voescl a ridica mAna.

S'ar'i primit.Raportul inregistrat la No. 117, privitor la cererea de

tundere in monahism a surorilor: Constantina G. Diaco-nescu, Ilina Gh. Gh Olaru, Ana D. I. Blighe si Maria I.MiclAus din m-rea Horez

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a li se acorda calugarirea

I P. S. Mitropolit al Moldova Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sä bine-voesca a ridica mana.

S'ag primit.Raportul inregistrat la No. 118, privitor la tunderea in

monahism a surorilor: Elena Calaroi si Ecaterina Botezatudin schitul Giurgeni.

Comisiunea, gasind ca sora Elena CAlaroi n'a indeplinitformalitatile cerute de regulament, este de opinie a 'I serespinge calugarirea ; lar pentru sora Ecaterina Botezatu,gasind ca a indeplinit formalitatile cerute de regulament,este de opinie a 'I se aproba calugarirea.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica man&

primit.Raportul inregistrat la No. 122, privitor la cererea de

tundere in monahism a fratelul Petre Iustin lonescu dinM-rea Turnu.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILIC SF. SINOD 105

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-rulament, este de opinie a 'I se aproba calugarirea.

I. P. S. Mitropolit al Mo ldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru sa bine-voesca, a ridica mana.

S'ati primit,Raportul inregistrat la No. 121, privitor la cererea de

tunderea in monahism a fratilor: Gheorghe Petrovici si Ni-colae Degeratu din M-rea Bogdana

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a li se acorda calugarirea.

I. P. S. Mitropolit al Moldova Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru sa bine-vo6sca a ridica mana.

S'ait primit.Raportul inregistrat la No. 120, privitor la cererea de

tunderea in monahism a fratelui Gheorghe Popescu dinM-rea Tismana.Comisiunea gasind indeplinite formalitAtile cerute de regu-lament, este de opinie a 'I se acorda calugarirea.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica maim.

S'a a primit.Raportul inregistrat la No. 131, privitor la cererea de

tunderea in monahism a fratelui Pavel L. Constantinescudin M-rea Da !Butt

Comisiunea gasind indeplinite formalitAtile cerute de re-gulament, este de opinie a 'I se acorda calugarirea.

I. P. S. Mitropolit al Moldova Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica maim.

S'aa primit.Raportul inregistrat la No. 123, privitor la cererea de

tunderea in monahism a fratelui Costache Radulescu dinM-rea Ghighiu.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament este de opinie a i se acorda calugarirea.

I. F. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mana.

www.dacoromanica.ro


primit.P. S. Arh. Niton Ploestenu, Raportor, citeste ur-

matOrele rapOrte ale comisiunel de petitiuni.Raportul inregistrat la No. 68, privitor la cererea de

tundere in monahism a fratilor Radu N. Popa, Pavel Si-mion Mitea, Constantin Ionescu, Dumitru Timoteiti si FloreaPante lid. din M-rea Cernica.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a se acorda calugarirea.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mana.

primit.Raportul tnreg. Ia No 70 privitor la cererea de tundere

in monahism a fratilor Avram Iordache, Sima Dumitru siIordache Ionita Croitoru din M-rea Caldarusani. Comisiuneagasind indeplinite formalitatile cerute de regulament, este deopinie a li se acorda calugArirea.

I. P. S. Mitropolit al Moldova, Preqedinte: Ne cerendnimeni cuvintul, pun la yot conclusiunile raportulul. Cineeste pentru sä bine-voesca a ridica mana. S'afi primit.

Raportul inreg la No. 69 privitor la cererea de tundere inmonahism a surorilor : Luxandra Simion Parvu calugaritain cas de Ma, Sultana Dinu Teodorescu, Ana I. Mocanusi Profira Georgescu din M-rea Paserea.

Comisiunea gAsind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a se recum5ste calugarirea efec-tuata to cas de bola a sores Luxandra Simion Parvu, ca-reea i s'a dat numele de Luchiana Monahia si a se aprobacalugarirea celor-l-alte surori.

I. P. S. Mitropolit al Moldova, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.

Cine este pentru sa bine-voesca a ridica mana.primit.

Raportul inreg la No. 71 privitor Ia cererea de tunderein monahism a surorilor: Neacsa I. Dumitru din M-rea Ti-ganesti, Anica I. Gheorghe din M-rea Zamfira si a fratelulAnastasie Cristodorescu din M-rea Ghighiu.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a se recunOste tunderea in mo-

S'afi

Sail

li.

www.dacoromanica.ro


nahism efectuata in cas de Ma a sorer Necsa I. Dumitru,eareea i s'a dat numele de Melitina Monahia *i a se ad-mite tunderea in monahism a sorel Anica I. Gheorghe dinM-rea Zamfira si a fratelul Anastasie Christodorescu dinM-rea Ghighiu.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.

Cine este pentru s bine-voesca a ridica mana.S'ati primit.Raportul tnreg., la No. 74 privitor la cererea D-lui D.

Serafim pictor din Bucure0.

_Malt Prea Sanfite Stapane,

La comisinnea de petitiunl a S-tulni Sinod s'a trimis supliea inreg.la No. 57 din 1 Malt 1901 adresata, S-tului Sinod de D-1 Pictor D.Serafim din Bucuresti, pe langa care a inaintat si o icons model on ima-ginea Sf. Patriarh Nifon, cu rugaminte de a i se da inalta bine-cuvintare,spre a zugravi biserici acolo uncle va fi chemat.

Comisiunea avend in vedere oa D-1 Pictor D. Serafim duna ce a ter-minat scOla de Bele-Arte din Bucuresti, obtinend o bursa de la Onor.Minister al Cultelor si Instructiunei Publioe, s'a soecialisat in pictnra.la Paris in timp de 7 anl.

Considerand ca D-1 pictor Serafim a obtinut pentru luerarile sale depictura artistica, mentiune de la societatea artistilor francezi, cum simedalie de la expositia universals din Paris;

i mar avend in vedere ca icons presentata de D-1 pictor D. Sera-fim Sinod ea model, este lnerata dupg tote cerintele artei.

Comisiunea pe basa celor de mai sus este de opinie ea S-tul Sinodsa acorde D-lui D. Serafim inalta bine-cuvintare de a zugravi bisericiIn cuprinsul Regatului Roman, nude va fi chemat si invoit, avend introacOsta bine inteles si invoirea P. S. Kiriarh in a carula eparhie va fichemat a zugravi biserici.

Raportor: Nifon N Ploeqtena.Calist BotoqenOna.Gerasima al Romanulut

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne cerendnimenT cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul. Cineeste pentru, s6. bine-voesca. a ridica mana.

S'au primit.

S-tulni

www.dacoromanica.ro


Raportul inreg. la No 73 privitor la petiOunea D-lui IOnTrombitescu Pictor din Bucuresti.

.halt Prea Sfinfite Stapane,

La comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod, s'a trimis suplica inreg.In No. 55 din 1 Ma% a. c., adresata S-tului Sinod de D-1 pictor IbnTrombitescu din Bucuresti, pe linga care a inaintat o icon& cu ima-ginea Domnului nostru lisus Christos ca model, cerend inalta bine-cuvintare de a zugravi biserici, nude i se va presents ocasiune.

Comisiunea avend in vedere ca numitul Domn dupe cum afirma insuplica sa este absolvent al scOlei de Bele-Arte din Bucuresti i fostprofesor la Gimnasiul din Calarael;

i mai avend in vedere, eh lama presentata. S-tului Sinod ca modeleste bine pieta*

Comisiunea este de opinie, ca S-tul Sinod sa acorde Ina lta bine-cu-vintare D-lui pictor Ion Trombitescu de a zugravi biseriel unde i se vapresenta ocasiune; avend intru acesta bine inteles si invoirea P. S.

respectiv, in a caruia eparhie va fi chemat a zugravi vre-o bi-serica.

Raportor: Nifon N. Floe ftenuCalist Bot Of enenu.Gerasimu al Romanulul.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne cerendnimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul. Cineeste pentru, sA, bine-voesca a ridica mana.

S'at primitRaportul inregistrat la No. 72 relativ la cererea locuito-

rilor din mahalalele Caracas si Grand pendinte de Capita16..

_Malt Prea Sanfite Stapane,

La comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod s'a trimis adresa Sf. Mi-tropolii a Ungro-Vlahiel sub No. 1749 /901, cum si adresa Onor. Mi-nister al ultelor si Instructiunel Publice sub No. 16,903/901, insotitede o cerere si un dosar cu mai multe acte, inaintate autoritatilor de maisus, de 320 locuitori ortodocsi din noul cartier numit Grand, Caracaf

Grivifa, care s'a infiintat nu de mutt, in partea de nord a Capita-lei si anume la spatele fabricel de tutun a statului de pe soseua Ba-sarab, prin care suplici numitil locuitori Romani Ortodoxi, cer en sta.ruinta a se infiinta in acest cartier, o noua parohie, spre a se putea

gi

Bi-riarh

www.dacoromanica.ro


gi el bucura pe viitor de mangaerile religiose ale sfintei n6stre Biserici.I. P. S. Mitropolit Primat, primind cererea acestor locuitori Inca din

luna Februarie a. c., a gi delegat pe P. C. Protoieret al plaslei de susdin Capita la, spre a merge

adevarate.in localitate, qi a cerceta data cele aratate

de suplicanti aunt P. C. Protoieret dnpa ce a mers la fateloculni, prin raportul No. 79 din 9 Aprilie a. c., aduce la cnnoytintachiriarhiel:

1). Ca locuitoril ortodoxi din cartierul Grand, Caracas yi Grivita suntin num& de peste o mie familii de nationalitate curet Romani qi dereligie Creqtina. Ortodoxa de Rasarit, dupe cum se pOte vedea qi din-tr'un tablot anexat In dosar.

2). Ca acest cartier este enorm departat de biserica Sf. Vinerl (noul)gi de biserica Caramidaril de sus, precum gi de comunele rurale Crin-gaqi qi Satul not.

3) Ca local ales pentru biserica este in centru cartierului intr'o po-sitie frum6sa, destul de spatios, spre a cladi nu numal biserica dari qcOla.

4). Ca poporul adnnat la cercetare, a gi ales un comitet care sä lucrezestringend sumele necesaril, spre a clad; din not biserica i cola.

5). Ca cererea locuitorilor din noul Cartier, este pe deplin justificata,adica, ca sunt actualmente lipsiti de mangaerile religiose, qi deci, cere-rea de a se cerea o noua parohie este drepta.

5). Si in fine ca pentru a aduna sumele necesarii pentru construireaunel noT biserici sa se libereze de chiriarhie o pantahusa pe numelecomitetulni ales de locuitorl.

I. P. S. Mitropolit Primat prin adresa No, 1448 din 12 Aprilie a.c., comunica casul Onor. Minister al Cultelor oi Instructiunel Pub licespre da avisul In acesta privinta; Tar prin adresa No. 1 749 a. c ,

educe casul f;ii la cunogtinta S-tului Sinod, ca potrivit legel, sa decide,ode ce va crede de cuviinta.

Comisiunea avend in vedere actele din dosar, cum cercetareamita in localitate, giisWe ca cererea locuitorilor din noul cartier estedrepta.

Avend in vedere qi adresa Onor. Minister sub No. 16,903j901 princare Ministerul cere avisul S-tului Sinod in privinta cererel locuitorilor.

Considerand Int:A ca Onor. Minister al Cultelor, nu a dat avisul satpotrivit adresel sub No. 1448 a Sf. Mitropolil a Ungro-Vlahiel.

Mai considerand asemenea, ci. de qi cererea locuitorilor este maT multde cat drepta; totuql potrivit spiritului legei clerulul mirean nu se pOtedecreta infiintarea unel not parohil, acolo uncle nu este Inca construita

a's1

si fa-

si

www.dacoromanica.ro


biserica, cad dupa spiritul sfintelor canone o parohie presnpune nu-mai de cat existenta und biserici.

Pe bass acestor temeiuri si consideratinni comisiunea en destul re-gret, opineza ca nn se p6te .satisface drepta cerere a locuitorilor dinnon' cartier Grand, Caraca9 qi Grivita de a se crea o Ilona parohie,pang ce mai intaiti nu'd vor construi biserica. Pentrn a ajungeinsa la realisarea dorintei acestor locuitori, comisiunea este de parereea 1. P. S. Mitropolit Primat Chiriarhnl respectiv, sa libereze o pants-huza pe numele comitetulni ales de obqtea locuitorilor, pentrn a strangede pe la piosil cretin sumele necesarii, pentru oonstruirea unel noulbiserici in acest cartier.

Acesta fiind resultatul cercetarilor opinia comisinnei on eel maiprpfund respect le supnne la eunostinta S-tulnI Sinod spre a decide celece va orede de caviinta.

Raportor: Nifon N. Ploeftenu.Ca list Botapenenu.Gerasimu al Romanulai.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunele raportolul.

Cine este pentru, sa bine-votasca a ridica mana.primit.

P. S. Arh. Ca list Botosenenu, I. P. S. Preqedinte,la comisiunea de petitiunt s'a trimis petitiunea fostulut Mi-tropolit Ghenadie, prin care cere sa i se libereze o copiedupa ridicarea sentinel de caterisire. Cererea acesta a fostpuss in discutiunea comisiunet si dupa o discutiune de matbine de trel ore nu s'a putut ajunge la nici un resultat, dincausa ca mem.brit acestei comisiuni fie-care a avut opiniuneseparata, ba nici n'au voit sa incheie nici un Proces-Ver-bal. Asa find lucrurile, eU inapoez petitiunea S-tulul Sinod,remiind ca sa numesc'a o comisiune ad-hoc, ca sa studiezeacesta cestiune Si in urma sa raporteze S-tului Sinod.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte: Eu in-treb pe membrit S-tului Sinod, ce opineza in acesta pri-vinta ?

P. S. Episcop al Ra,mnicului: EU cred ca ar fi binesa ni se arate aicl, in S-tul Sinod, care sunt opiniunele fiecarui membru, pentru ca sa nu ajungem, pentru un lucruasa de uor 0 care nu presinta asa greutate, ca sa matfie nevoe de alegerea unel alte comisiuni, pOte ca, cestiunea

dingii

ei

pi

Salt

www.dacoromanica.ro

DESSATERELE SF. SINOD

s'ar putea transa de S-tul Sinod sail membrii acestel comi-siunl arate parerile ca s6, le cunOsca si S-tul Sinod.

P. S. Episcop al Argesulul: Ea as propune amanareaacestel cestiuni pang ce va fi de fats si D-nul Ministru alCultelor, cad este o cestiune Mae importanta.

I. P. S. Mitropolit al Moldova Preqedinte: Meunesc si cu opiniunea exprimata. de P. S. Episcop alArgesulul.

Pun dar la vot opiniunea exprimata. de P. S. Episcop alArgesului de a se amana cestiunea pans la venirea D-lulMinistru al Cultelor. Chic este pentru, sa bine-voesca a ri-dica mana.

S'ati primit.P. S. Episcop al Argeqului: I. P. S. Presedinte.

maine este ajunul unei sarbatori marl: cliva de 10Mal si o mal mare serbatOre bisericesca, ell as propuneca sedinta viitOre sh' fie pe Vineri.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte: Punla vot propunerea P. S. Episcop al Argesulul pentru a aveasedinta viitOre pe Vineri. Cine este pentru, sa bina-voescaa ridica mina.

S'a primit.Asa dar sedinta viitOre va fi pe Vineri tot la orele 2 p. m.

edinta se ridica la orele 4 p. m., anuntandu-se cea vi-itOre pe Vineri 11 Mal orele 2 p. m.

Presedinte t Iosif Mitropolit al Moldova si SucevelSecretarl: Atanasie al Ramnicalrli.

Pinlen G. Pitestenu.

qedin(a, din 11 Mai 1901.Sedinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedintia I.

P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevel.La apelul nominal respund presentl 13 P. P. S. S. Membri

fiind in concediu I. P. S. Mitropolit Primat si P. S. Arh.Sofronie Craiovenu.

1. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: FiindIn numer, sedinta este deschisa.

P. S. Episcop al .Ramnicului, Secretar, citeste su-marul sedintel precedente.

11

eta

Fi-ind-ca

sa'pl

www.dacoromanica.ro

112 DESBATERIIII SF. SINOD

In timpul citirel sumarului D. Ministru al Cultelor si In-structiunel publice, intra in sala sedintelor.

I. P. S. Mitropolit al Mo Preqedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot sumarul sedintel prece-dente. Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mAna.

S'a primitSe comunica de la birou raportul Tipografiel Cartilor Bi-

sericest1 No. 20, prin care supune la cunostinta S-tulut Si-nod ca a expediat Sf. Episcopii a Husilor cartile aprobatede S-tul Sinod a se da gratuit.

Se la act.Idem, raportul aceleeasI tipografil cu No. 18 pe langA

care inainteza 16 exemplare din cartea Expunerea doctri-nal editia III, pentru a se distribui P. P. S. S. Metnbri alS-tului Sinod si una pentru biblioteca, aratand ca a dat siI. P. S. Mitropolit Primat 100 exemplare din acest imprimat.

Se Ia act.Idem, raportul aceleeasl Directiuni cu No. 19, prin care

rOga a i se da voe sa viola din Didahiile de the Miniatcu 3 lel sat . cel mutt cu 4 lei, de Ore-ce cu 8 lei cum sevinde astadI, nu se pOte vinde. Se trimite la comisiuneapentru luarea socotelilor Revistel si Tipografiel.

Idem, petitiunea mat multor enorias1 al fOstei biserici sf.Nicolae Prund din Bucurestl, prin care cer a nu se da sumade 134 mil lel, cu care s'a expropiat de catre Asedemin-telor Brancovenestl, terenul desaintatel biserici Sf. Nicolaedin Prund, pentru reconstruirea bisericel Sf Nicolae VIA-dica, ci a se lasa bisericel Sf. Ilie din calea Rahovel, lacare a fost filiala biserica Sf. Nicolae din Prund. Se tri-mite la comisiunea de petitiunl.

Idem, telegrama P. S. Arhiereu Sofronie Craiovenu princare MO. a se acorda concediu pentru diva de 11 Mal.

I. P. S. Mitropolit al Moldova Preqedinte: Punla vot concediul cerut telegrafic de P. S. Sofronie CralovenuCine este pentru, sa bine-voesca a ridica mama.

S'a primit.Se comunica de la biroil petitiunea D-lui Iorgu Dumitrescu

din comuna Podu Barbierulul, pe langa care Ininteza o listade rugaclunile ce voeste a publica.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Dl. Iorgu Dumitrescu,

'I

www.dacoromanica.ro


bunul si piosul crestin, care a tiparit mai multe carp mo-ralo-religiOse, si le-a respandit in mod gratuit in WA taxa,a cerut S-tului Sinod in sesiunea acesta A. 'I se dea voea tipAri cu a sa cheltueala o mica carte de rugaciuni si s'odea gratuit taranilor; '1 s'a pus obligatiune de S-tuI Sinodca sa indite ce anume rugaclunl are sa pupa in cartea cevoeste a imprima. 'I am comunicat dorinta S-tului Sinod siD-sa mi-a trimis acesta lista in care se pOte vedea ca nusunt alte rugaciuni de cat din cele aprobate de S-tul Sinodsi tiparite de repausatul Episcop al Husilor. Nu adauga,nu schimba si nu scurteza nimic; ci retipAreste rugAciunileasa cum sunt tiparite deja in cartile de rugaciuni existente.Pe lang acesta, se mal r6g6. de S-tul Sinod a't da bine-cuvintare de a tipAri cele 12 volume din vietile sfintilorintocmai dupA originalul vechiti, romanesc, fara sa adauge,sa scurteze sati sA schimbe ceva, cad voeste BA pastrezelimba veche bisericesca, si in scopul acesta a depus (Mileexemplare din vietile sfintilor: unul din editiunea de Nemtuimprimat la 1807 si o alta tipArita la Bucuresti in clileleMitropolitulul Grigorie si rOga pe S-tul Sinod sa decida dupacare anume editiune sA tipAresca vietile sfintilor pe earlsa le respandescA printre crestini.

Fapta vorbeste de sine, dar fiind-ca sesiunea S-tului Si-nod p6te sA fie inchisa chiar astA01, rog pe S-tul Sinod caavend in vedere fapta marinim6s5. a acestui pios crestin arfi bine ca chiar acum sa aprobe carticica de rugaclunia mai merge la comisiune, cum si tiparirea vietilor sfinti-lor, fiind-ca, cum am c,is, nu face niel o schimbare, si nu credca si comisiunea ar avea ceva de obiectat.

P. S. Episcop al RAmniculul: Fiind-ca cererea D-luiIorgu Dumitrescu, asupra careia a solicitat incuviintareaS-tului Sinoct P. S. Nifon Ploestenu, priveste pe comisiuneapentru luarea socotelilor tipografiei si Revistel «BisericaOrtodoxa RomanA), care are si insarcinarea de a cercetacartile religi6se, si fiind-ca conform unui vot dat de S-tulSinod in una din sedintele precedente de a se inainta olista de ce anume rugaciuni doreste a publica acest pioscrestin in carticica de rugacluni, D-sa a inaintat lista si dataS-tul Sinod crede de cuviinta, pot sa o si citesc, fiind-ca oam aci. Pe langa acesta fiind-ca acest pios crestin solicitA tot

8

fara

www.dacoromanica.ro


de o data tncuviintarea de a tipari si vietile sfintilor, ina-intand S-tului Sinod doue exemplare din cele vechi, ca sane rostim dupA care din aceste doue exemplare trebue saimprime, eiz cred ca este bine sa se primescl cererea a-cestul domn acum imediat; adicA pe de o parte sal deabine-cuvintarea de a imprima cartea de ruglciunl, dupalista aci anexatA; lar pe de alta, dupa intelegerea ce amavut cu colegil din comisiune, se i se dea bine-cuvintareade a incepe imprimarea vietilor sfintilor dupa textul dinBucuresti, tiparit In timpul Mitropolitulul Grigorie.

Voci: forte bine.I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Pun la

vot propunerea exprimatA de P. S. Episcop al Ramniculul.Cine este pentru sa bine-vo6sca a ridica mana.

S'a primit.P. S. Arh. Nifon Ploeqtena, Raportor, cite§te ur-

matOrele rapOrte ale comisiunea de petitiuni.Raportul Inregistrat la No. 75, relativ la judecata pre-

otului Teodor Ionescu din comuna Sarul Dornel.malt Pres SAnfite Stripane,

La comisiunea de petiViuni a Sf. Sinod, s'a trimis adresa Sf. Episcopila Romanului sub No. 1638 din 31 Decembrie 1900 pe langa care Ina-intezil 2 dosare, cu actele privitOre la oaterisirea preotului Teodor Io-nescu, din parohia arul-Dornel Jud. Suceva, cari ante au servit la ju-decarea din nofi a numitului preot de oftre Spiritualul Consistoriu alEparhiel Romanului.

Tata pe scurt peripetiile prin earl a trecut procesul numitului preot.Preotul Th. Ionescu fiind reclamat de eftre inv6tatorul Nicodim din

corn. Sarni- Dornel atft I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevel, oftOnor. Minister al Cultelor, pentru diferite abateri, earl au fost con-

statate de Protolereul de Suc6va, a fost dat in judecata SpiritualululConsistorin al Eparhiel St. Mitropolil a MoldoveI si Sucevel.

Consistoriul judecand in sedir4a de la 17 Martie 1900, cele 9 ca-pete de acusa4iune aduse preotului Th. Ionescu, 'I-a condamnat la ca-terisire. Preotul facend apel in termen la Sf. Sinod, contra sentincelde caterisire; si apelul find studiat de comisiunea de pet4iuni in se-siunea de prima -vary a anului 1900; St. Sinod pe basa raportuluI co-misiunea de pet4iuni a casat sentina de caterisire, pronuntata asupranumitului preot; si in sedinta din 12 Oct. 1900 a decis ca procesulpreotului Th. Ionescu sa se judece din no de Spiritualul Consistorinal Eparhiel Romanulul. I. P. S. Presedinte al Sf. Sinod a trimis peTanga adresa No. 209 din 12 Oct. 1900 dosarul en actele privitdre laprocesul acestul preot. Spiritualul Consistorin al Eparhiel Romanului,

si

qi

www.dacoromanica.ro


judecind din no4 aoest proms in dilelele de 15 si 16 Decembrie 1900,pe basa mgrturiilor si a noilor ante presentate in musk a constatat ce

cele 9 capete de acusaiunl grave aduse preotului Th. Ionescu, nn-mal de nnul s'a fticut vinovat si annme: &A a cununat pe doi tineriearl tra1au nelegitimlarg indeplinirea formalithlilor civile. i pentrnacestg singurg vine consistorinl in unanimitate, neunindu-se on conclu-siunile D lui Defensor Eclesiastic si ale P. C. Revisor Eparhial a ho-t'afit: Ca preotulul Th. Ionescu din comuna si parohia Sarul-Dorneljud. SucOva, eparhia Sf. Mitropolii a Moldovel si Sucevel, sa i se o-prOscii salariul pe timp de 6 luni de Mile en incepere de la data pri-mird in eopie a sentintel, avend dreptul de a servi cele preotesti chiarde la pronuntarea sentintei, on bine-cuvintarea Ins a 1. P. S. Chin-arh respectiv.

Aeestii sentint6 aprobindu-se de P. S. Episcop al Romanulul, P. S.Sa pe rang& sus citata adresa inapolazg actele Sf. Sinod potrivit art.91 al. 2 din regulamentul Consistoriilor Eparhiale, spre cele de cnviinVi.

Comisiunea studiind actele din dosar a constatat cä in judecarea pro-cesulni din noli a pr. Th. Ionescn s'a observat de Spiritualul Consis-toriu al Eparhiel Romanulul tote formele de procedure cernte, in ma-terie de judecata biserieesca.

In vederea meata comisiunea este de opiniune a se trimite dosarelein cause I. P. S. Mitropolit al Moldovel si Sncevei, Chiriarhul respec-tiv prin biuroul Sf. Sinod, ca I. P. S. Sa conform legel, sift dispung aa se trimite copie dupg noua sentint5. a Pr. Th. Ionescn si a'l reintegrain drepturile sale, comunicand despre acesta si Onor. Minister al Cul-telor si Instruciunei Publice spre a'l refine salariul pe timp de 6 lunl,potrivit nouel send)* pronunVate contra pr. Th. lonescu din arul-Darnel' de Spiritualul Consistoriu al Eparhiel Romanulul.

Acesta 6.ind resultatul cercearilor si opinia comisiunel on cel maiprofund respect le supune la cunostin0 Sf. Sinod spre a decide celece va crede de cuviintA.

Raportor, Nifon N PloestenuCalist Botofenenu

D-nul Ministm al Cultelor Instructiunel Publice:A§1 voi sa fac o mica intrebare asupra acestei cestiuni,did pOte sunt mal multi de felul acestul preot.

Casul de care s'a facut vinovat preotul Teodor Ionescueste un cas fOrte gray din punctul de vedere al legel ci-vile. Pentru fapta acesta el pOte fi condamnat la tnchisOre,lucre fOrte serios, si v'asi intreba anume, care ar fi situ-atia lei biseridsd, dad va fi dat In judecata civila si con-damnat ?

P. S. Episcop al Dunarel de-jos: Nu se pOte con-damna. A fost casul cu un preot de la Bacau, pe careCurtea de Casatie l'a achitat.

din

www.dacoromanica.ro

116 DEM/MR/LB SF. SINOD

D. Ministru al Cultelor si Instrucpunel Pub lice:Ed fac intrebarea.

P. S. Aril. Calistrat r supune la o amenda.P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Iata ce stiti ed ca

se face si ye void cita un cas de la mine. Un preot dinjudetul Tulcea a fost dat in judecata la tribunalul respectivtocmal pentru -ca cununase pe niste tinerl cart nu indepli-nisera formalitatile statulul civil. Tribunalul declarat in-competent si a trimis casul la mine si consistoriul meltneavend lege dupa care sal judece l'a achitat.

P. S. Ark. Nifon N. Ploestdnu: Preotul acesta dataa fost condamnat ca pe timp de 6 luni sa '1 se retie sa-lariul In folosul statulul potrivit legel, cad legea civila dao amenda." de la 400-500 lel pentru asemenea abaterl.El a fost inselat de Primar, care era rival impreuna cuinv6tatorul Nicodim si anume: a vine septamanaBranclet, Primarul fiind silit de nuntasi 't da un bilet pro-

licendu-I sa cunune pe finer' promitandu-I ca, andse va intOrce de la o afacere, 'I face formalitatile legate.Preotul a cununat pe basa biletului dat, dar Primarul abladupa done (pie '1 a dat actele. Invelatorul Nicodim a gasitbine-venita acesta ocasiune de a'l reclama pe preot; de a-ceea Consistoriul 'I a dat numai 6 luni oprina de salaritii reintegrarea in drepturile sale preotesti.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Niel acesta pedepsanu trebula sa i se dea, ad nu exista lege.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte: Ne maicerend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportu-

Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mana.S'ati primit.Raportul inregistrat la No. 149 relativ la preotul Alexan-

dru Marescu din comuna Valea Sarel, judetul Putna:Inalt Prea San Fite Staptine,

La comisiunea de petitiunI a S-tului Sinod s'a trimis suplica inreg.la No. 113 din 6 Malfi 1901 adresata S-tuluI Sinod de preotul Alec-sandru MArascu din comuna Valea Sire, jud. Putna, prin care se je-lueste StuluT Sinod, co, fiind permutat de la parohia Jorastl, ca paroh,la parohia Valea Sarei, jud. Putna, s'a gent o mare nedredptate, cacidinsul are in comuna Jortisti cases de locuit, dou5 grAdini, vie, dupacum probez5, acestea en trei certificate anexate la -petitiune; pe and

denu:il

s'a

'Ir tiind

visorld,

lut.

www.dacoromanica.ro


preotul Rs feu Mihaesen, care 1-a inlocuit la Joraqt1 ea paroh, nu areniel o leghtura de proprietate ar putea sit fie dinsul transferat lacomuna Va lea Sara, Tar suplicantul sa rihnhe la Joragti.

Comisiunea eyelid in vedere, eh asemenea afacer1 sunt de eompetintaP.P. S.S. Chiriarchl, este de opinie ea petiPa numitulut preot, impreunaon anexele, sa se trimita P. S. Episeop de Roman, in a earn% Eparhiese afla suplicantul preot.

Raportor: f Nifon N Ploeftenu,Calist Botovenenu.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sä bine-voesca a ridica mana

S'ati primit.Raportul inregistrat la No. 150, relativ la preotul kitefan

Podgorenu din comuna Priboeni.

_Malt Prea Stinfite Stapane,

La comisiunea de petiViunl a S -tuluT Sinod, s'a trimis suplica inreg.la No. 35 din 26 Aprilie a. c. adresata S-tuluT Sinod de preotul StefanPodgorenu qi alp. 3 locuitorl din comuna Priboeni, judeVul Muscel, princare numiVil protestezh InfiinVarea rind a doua parohil in corn. Priboeni.

Comisiunea avend in vedere, ca S-tul Sinod in qedinta de la 8 Maia. e., pe base raportului comisiund de petiViunT, a aprobat infiintareacold de a doua parohii in comuna Priboeni, judeVul Mused, este deopiniune, ea protestul suplicantuluT preot sa se punh la dosar ea nefondat.

Raportor: t Nifon N. Ploeftenu.Calist Botoenena.Gerasimu al .Romanulal.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel Preqedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sä bine-voesca a ridica mana.

S'ati nrimit.Raportul, inregistrat la No. 93, relativ la cererea locu-

itorilor din comuna Pose§t1, judetul Prahova:

Inalt Prea 'Unfit° Stelpfine,

La comisiunea de petiPunT a Sf. Sinod s'a trimis adresa Sf. Mitro-polit a Ungro-Vlahiei sub No. 4056 din 1900, insoOth de o copie duph.raportul Protoiereului de Prahova sub No. 2437 din Oct. 1900, princare adresh se mijloceqte la Sf. Sinod ca in locul biserieeT parohiale onhramul Adormirea din comuna Poseqq, care biserich este de lemn ctiimproprie de a se mai aervi intr'insa, din causa vechimel roi a intune-

ai

t

t

www.dacoromanica.ro


reoulul cc in tot de-anna domneqte In ea; sa se declare ea biserica parohiala, filiala of. Gheorghe din aceeaal parohie, care fiind Rona, fru"m6sa ai bine intretinnta este mai proprie serviciului de cat actualaserica parohiala Adormirea.

Tot la comisiunea de petitiuni, s'a mai trimis ai adresa Onor. Mini-ster al Cultulor Instruotiunii Publice sub No. 1599 din 29 Martie1901, insotita de o suplica semnata de obatea locuitorilor din comuna Po-

jud. Prahova, prin care protesteza la Sf. Sinod de a nu se de-clara ca parohiala biserica Oa% Sf. Gheorghe din Poseqti, ai sa ra-mie ca parohiala tot vechea biserick Adormirea care die dinyil ca ein centre comunei.

Comisiunea studiind on deamanuntul atit aetele pentru schimbareabisericei parohiale Adormirea, cat cele contra schimbarel, a consta-tat cele ce urmeza:

Primindu-se la cancelaria Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei 2 suplici a-dresate de locuitorii comunei Poseati jud. Prahova, prin care cer a seinlocui biserica parohialli Adormirea prin cea filiala en hramul Sf. Ghe-orghe din aceeaal comuna, I. P. S. Mitropolit Primat le-a trimis Pro -tolereulut de Prahova cu ordinele No. 3612 ai 3644 din 1900, spre acerceta in localitate data aratarile suplicantilor cunt juste.

Protoiereul de Prahova comunica Chiriarhiet, prin raportul No. 3437din Oct. 1900 ea, comuna Poseati se compune din 462 familii, earlse inbisericese la trel biserict, fiind 2 parohii in comuna Poseatianume: parohia Valea-Plopulal cu biserica parohiala &fa Voevoqi,care se aft' in partea de nord a comunei Poseati; parohia 1'ose9t1care are 2 biserica, una la sudul comunei on hramul St. Gheorghe aicare este nouit, frum6sa spatiOsa ai alta Adormirea care este situatela mijloc intre biserica Sf. Voevodi ai biserica Sf. Gheorghe actual-mente filiala la Poseati.

Dintre aceste bisericidice mai departe Protoiereulcea parohialaAdormirea este de lemn ai improprie serviciului, din cause vechimelai a intunericului ce tot-de-una 4omnWe in ea, motiv pentru care, Pro-toieria Inca din anul 1895, a Indemnat pe locuitori la reconstruirea et,dar cart n'ad facut nici o mipare pine, in present.

Riserica filiala Sf. Gheorghe din contra, este buna frumosa, ai bineintretinuta de enoriaail set, cart inteadever pun mult interes pentru ael in fru museta re.

Vadend locuitorii can se imbisericese la biserica parohiall Adormi-rea, ea obatea locuitorilor cer sa se declare biserica Sf. Gheorghe caparohiala, fac un protest la Onor. Minister al Cultelor, prin care cerat se lase ca parohiala tot vechea biserica Adormirea.

Comisiunea avend in vedere ca actuala biserica parohiala Adormireadin parohia Poseati jud. Prahova este improprie serviciului divin dineausa ca este ne incapatOre, deteriorate lipsita de lumina.;

Avend in vedere ca Protoierul de Prahova, inch de la 1895, a pusin vedere locuitorilor de a construi o noua biserica parohiala in loculcelei vechi, locuitorii nici pina asta-41 nu s'aa ingrijit nici railcara o repara.

bi-

Bead

ai

Qi

ai

ai

gi

ei

Qi

9i

www.dacoromanica.ro


Considerand a, in accoaqi comuna gi parohie Posestl, este Inca o bi-seri& filiala en hramul Sf. Gheorghe care este nova, spatiOsa qi bineintretinuta, avend tote obiectele sfinte, flout sli in buns stare.

Mal considerand ea biserica filiala de cli este la marginea comuneltotn0 ne fiind departata lipa mult de biserica parohiala, locuitoril sepot imbiserici la biserica filiala at. Gheorghe, fiind incapetore;

Pe base acestor temeiuri qi consideratiuni, comisinnea este de opi-niune: a se declare ca parohiale, actuala biserica filiala cu hramul of.Gheorghe din parohia Poseqti jud Prahova; tar actuala bisericit paro-hiala cu hramul Adormirea s'a ramae pe viitor ea filial& la mentionataparohie.

Acesta find resultatul cereetarilor qi opinia oomisiunei, on eel matprofund respect le supune la cunoqtinta Sf. Sinod spre a decide celece va credo de euviinta.

Raportor f Nifon N, Ploefanut Ca list Botofenenuj- Gerasimu al Romanului

I. P. S Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sä bine-voesca a ridica maim.

S'ail primit.Raportul inregistrat la No. 135, relativ la Diaconal Di-

mitrie Rau din parohia Fantanele judetul Tecuci.

malt Prea Sanfite Stapane,

La comisiunea de petitiunt a S-tnlui Sinod s'a trimis spre ceroetare,referatul parintelul director al Cancelariel S-tnlui Sinod Inreg. la No.52 din 1 Mail 1901, cum qi suplica diaoonulut Dimitrie Ran de labiserica Cuvi6sa Parasehiva din eatunul Fantanele, jud. Tecuci Inreg.la No. 17 din 27 Februarie 1901; prin care nnmitul diacon face apella S-tul Sinod, conform art. 79 qi 80 din regulamentul Consistoriilor,contra sentintei de caterisire sub No. 163, pronui4ata asupra sa deSpiritualul Consistorifi al eparhiel Romanulni, in .iva de 13 Decem-brie 1900.

Din dosarul en actele procesulni, care s'a cerut episcopiet de Romanen adresa Sint Sinod No. 3 din 1 Martie a. c., results ea apelul gentde Diaconul Dimitrie Rau, este in termen, de Ore ce sentinta de cate-risire i s'a inmanat la 11 Ianuarie 1901; tar apelul s'a inreg. la can-celaria S-tulni Sinod la 27 Februarie acelaq an; deci dar, a treout nu-mat 47 de Mile din cele 2 lug preveq.ute de regnlamentul consisto-riulni, spre a se putea face apel la S-tul Sinod in cas de caterisire.

Comisiunea de petiOunt a S-tulnt Sinod, avend in sinul sett ca mem-bru r?i pe P. S. Episcop de Roman, in a carat eparhie se afla diaconalDimitrie Rau; gi avend in vedere ca P. S. Sa ea Chiriarh respectiv, atrebuitconform legelsa aprobe sentinta de caterisire pronuMata, de

www.dacoromanica.ro

120 DESBATEIVLE SF. SINOD

Spiritualul Consistorit al Eparhiei Romanulni, Fi deel P. S. Sa nu maiputea sa mai lncreze ca meml ru al comisiunel in aces% chestie, co-misiunea a trebnit sa cerceteze dosarul causel, numai on dol membril,cart at qi semnat presentul raport.

lath peripeiile prin earl a trecut procesul diaconului Dimitrie Ran,de In incepnt pane la caterisirea sa.

Diaconal Dimitrie Ran deservent Ia biserica parohiala Cuvibse Pa-raschiva din &annul Ffintanele, jud. Tecnci, prin suplica inreg. la No.857 din 28 lulie 1900, erste, P. S. Episcop de Roman, oa neputendu-seintrqine din micile veniturl ce iI produce ca diacon biserica nnde ser-veste de 21 ant, se roga en respect, ca sa fie hirotonisit preot la o bi-serica vacante din cnprinsul acelel de D-let pazite eparhii, orl wide ar fi.

P. S. Episcop prin apostila puss pe suplica diaconului D. Rau, invitepe Protolereul de Tecnci, a I da lamuririle necesare opinia sa, on pri-vire la cererea numitulni Diacon.

Protolereul de Tecnci prin raportul No. 1354 din 18 August 1900educe Ia cunoqtinta Chiriarhulul set, ce cause pentru care unman],Diacon, n'a fost hirotonisit preot in locul mogulul set decedatcare aservit in biserica din Ffintanelenu aunt urI personale precum arateDiaconul Ran in snplica sa, ci purtarea sa necorecte de ore ce trifietein concubinaj en o femee, de la care are si copil; fapt pentru care afost pedepsit de Spiritualnl Consistoriu si gra %iat de precedenVii Epis-copI, simuland inlaturarea acelei femei. Ast fel, (lice mat departe Pro-tolereul nurnitul diacon mai indreptat purtarea fn societate,fi este de opinie ca ar putea fi hirotonisit preot Ia una din pa-raffle vacante din cuprinsul acelei pazite de D-den eparbilPementionatul raport al ProtoIereulul de Tecuci, P. S. Episcop pune a-postila ca Diaconal D. Rau, sa fie chemat in judecata Consistoriululin Joe de a'I aproba sail respinge hirotonia de preot. P C. Pregedinteal Consistoriulul soroce0e procesul pentru cline de 21 Sept. 1900; darobservand ca nu se aft in dosar, nicI o reclamatiune sat denunt contradiaconului Ran si nici ca s'a facut vre-o cercetare locale, spre a seprobe on martorl dace paratul Diacon de la ordinal circular dat deP. S. Episcop relativ la concubinaj, a mai avnt in case sa femee, prinraportul en No. 386 roge pe P. S. Episcop a orandui o constatare laftqa locului, compusa din una sat done persOne din eler; qi in conse-cinte cere si amanarea procesului pentru Mina de 10 Noembrie 1900.

P. S. Episcop de Roman, in loc sa dispne a se face cercetare localepotrivit art. 6 din regulamentul Consistoriilor ai dupe cum cerea simembril consistoriulul, prin incheerea on No. 121 din 21 Sept. 1900;prin ord. cu No. 1361 din 14 Oct. acelas an, aproba amanarea proce-sulul; nu insa a se face cercetare locale; de ore ce dice P. S. Sacil nu este esact cele spuse de acnsat qi creclute de Consistoriu.

Spiritualul Consistoriu intrunindu-se in cliva de 10 Noembre 1900,cli fixate pentru *lemma procesului diaconulul Rau, prin incheerea eaNo. 180 din 10 Octombrie 1900, constata ca procedure este iaraal ne-indeplinita qi in neputinta de a se judeca procesul, si decl '1 amana dinnot pentru 4iva de 13 Decembrie 1900. Gasindu-se Consistoriul intenn

si

'p -a

si

www.dacoromanica.ro

DSSBATERILE SF. SINOD 121

ast-fel de impas °And art. 6 din regulamentul Consistori lor, impune a seface cereetare, ler Chiriarhul se opune, prin raportul cu No. 433 rOgg, peP. S. Episcop ca sa dea ordin Protolereulul de Tecuci sa inainteze Con -sistoriulul doveclile pe earl s'a rezemat and a facut raportul ca para-tul Diacon traeste in mod nelegitim. Protoiereul de Tecuci primind ord.No. 1519, insarcinka ohiar pe parohul din Fantanele sa la depositi-unile cator-va martorl prop* de Diaconul Rau; si in dine de 3 De-cembre 1900 parohul la depositinnile a 4 martorl, depositiuni earl,tote Bunt favorabile paratulni Diaeon, caci martoril spun ca de 3 lunia departat femela din cash.; lar copiii 0'1 ingrijeste el.

La 13 Decembrie 1900, fiind pentra a 3 era hat termenul de ju-decata se presinta in fata spiritualulul Consistoriu numal paratul Dia-con singur, daub, i se Is, depositiunea, consemnata intro notita, princare diaconul, afirma ea de 3 luni, de cand a primit ordinul circularal P. S. Episcop, a departat femela din cash', si cere a i se acorda untermen de 3 sat 4 clile pentru a se mai gandi asupra positiunei sale.

Cu tote ca paratul Diacon n'a fost reclamat de nimeni, on tote canu s'a facut aid o cercetare koala, care sa constate ode ce i se im-pute diaconulul Rau; on tote ca an s'a presentat nici un martor laConsistoriu, care sa afirrne vinova Via acusatulul Diacon, cu tote ca ohiardepositiunile celor 4 martorl luate, de parohul din Fantanele sub pros-tare de juramant, aunt favorabile diaconnIni; on tote ca ohiar Consis-toriul a amanat procesul de 2 on fiind in neputinta de a-I judeca, tot*Spiritualul Consistoriu unindu-se on conclusinuile P. C. Revisor Ede-siastio, caterise,Fte In unanimitate pe diaconul Dimitrie Rau dinparohia Ftsntanele corn. Nicorefti jad. Tecuci

Inaintandu-se de presedintele Consistoriulul sentinta de caterisire adiaconulul Rau, Amine surprins ohiar si P. S. Episcop oh. s'a caterisitacest diacon, numal pe basa unel simple notice, $i ca probe despre a-cesta, este apostila puss de P. S. Sa pe raportul presedintelui Consis-toriului sub No. 409/900 pe langa care inaintOza send* de caterisirecare apostila glasueste ast-fel: Se aprobts. Spiritualul Consistoriu vafi atent ca pe viitor, sa fie mai ca laare aminte la redactarea ac-telor, spre a nu se mai face omisiuni regretabile, ca in notele a-nexate la sentinOs No. 163 din 1900 anexatts pe Maga acesta.

Comisinnea studiind on tote luarea aminte actele din dosarul de ca-terisire, a diaconulul D. Ran, a constatat de la inceputal pAnii laafirfitul procesului, viciti de forma i lipsti de procedurts in ma-terie de judecata bisericdscal i pentru ca sa se stie cart aunt acelelipsuri i vita de forma, comisiunea 's1 permite on tot respectul a lesupine roi la cunostinta Sf. Sinod.

1) S'a °gloat prevederile art. 6 din Reg. Consistoriilor care prevedemai ales cand e vorba de dares in judecata a mini cleric, di trebneBA exists o reclamatinne, care sa cuprindit, 4ina, luna anal, numele

pronumele reclamantulni si acuzatulul, cum i expunerea pe court amotivelor pe earl se bazeza reclamatinnea, luau care in easul de fat&nu se gaseste, ci din contra in fruntea dosaruld se afla o suplica adiaconulul Ran, prin care cere hirotonia sa in preot; lar la sfirsitul dosaru-hi, se gaseste o sentinta de caterisire si din trOpta de diaoon.

cti

pi

www.dacoromanica.ro


2) S'a trecut paste prevederile prescrise de art, 7 din acelaa regu-lament, care cere imperios, ca asapra orl card reclamqiuni sa sefacii o cercetare locale prim organele administrafiei eclesiastice,ail se lychee an proces verbal in care sa fie consemnate atilt de-posifianile reclamantalai fi ale acusatului cat ale martorilorpropaql in CELUSE1 de ambele piirg In casul de fatt grisim tocmaloontrariu; de 6re ce spiritualul Consistoriu amang de 2 on procesuldin caus'6, &I procedure nu era Indeplinitg, Tar Chiriarhul ordong sit sejudece on cum o fi, oriel pgritul diacon 'I-a miirturisit P. S. Sale du-hovniceete vine sa, nn mai trebue alit formg.

3) Nu s'at indeplinit prevederile art. 15 alin. ultim care glasuecite:ca" o data ca trimiterea Citapunilor se vor trimite acusatalai copilatilt daps raportal i procesul verbal dresat de organele admini-stratiand eclesiastice relativ la cause, ca ast-fel acuaatul sa is en-noqtintg de ale qi sa p6t6, produce note i marturil pentru apgrarea sa.In casul de fatrt s'a trimis copie acusatului diacon numai dupg rapor-tul ProtolereuluT, raport care terming mend pe P. S. Episcop a hi-rotonisi preot pe diaconul D. Rau, la una din parohiele vacante dincuprinsul aceleI de D -c et pgzite eparhil, fiind-c5, diaconul 'ql-a indre-ptat conduita sa; copie inst. dupg depositiunile color 4 martori buttede parohul din Fgntenele, nu i s'a trimis.

4) La judecarea procesulul nu s'a presentat nici un reolament, pre-cum nici vre-nn martor, fie pro sat contra diaconulul, care prin pres-tare de jurgmint in feta consistoriulul sg, marturiseseg vine lui, ci con-sistoriul s'a servit numal de depositiunile color 4 martori, ascultati inlocalitate de parohul din Pantgnele.

5) Nu s'a cerut acestor 4 martori de egtre Consistorin certificate demoralitate, prevtdute la art. 35 din Regulamentul Consistoriilor.

6) La pertraotarea procesului acestul diacon, nu s'a redectat actul pre-vt4ut de art. 55 din reg. Consistoriilor, ale ea, in afarg de procesul-ver-bal care tontine sentinta de caterisire, nu exist& la dosar de cat o

notitg, in care se aft consemnata declaratiunea caterisitului diacon,fapt pentru care °Mar P. S. Episeop atrage seritsa atentiune Consist°.riulul, spre a nu mai face omisiuni regretabile, ca in notita anexatg lasentinta de caterisire.

7). Comisiunea en pgrere de At a vtdut sentinta iseglitg i de di-rectorul cancelariei Sf. Episcopii Eo. C. Eftimie, horn nu numaT need-

dar ohiar i bannitor, cad directorul CancelarieT care semneza totehartiile eciite din cancelarie i chlar ordinile de dare in judecata im-preung en chiriarhul, el nu 'Ate nici rig asiste la judecarea proceselor,spre a impune ConsistoriuluI parerile sale sat intentia Chiriarhulni;on atilt mai putin nu'l at dreptul nici un articul din lege sat din re-gnlamente sa iscal6seg sentintele.

Comisiunea observand de la inceput ping la sfireitul procesului aces -tul diacon un. complect vitit de formg ai o tote% lipst de procedurg inmaterie de judecata bisericescg ',I-ar fi permis en tot respectul, sg rogepe S-tul Sinod, ca in a sa intelepcinne milostivire, sa caseze acestasentintg de caterisire fart a mai trimite easul sa se judece de un alt

0

pit

pi

ei

www.dacoromanica.ro


oonsistoriii; de ore oe paratul diaoon Ran, toomal ca sa mpg on trecutulsea i sä se oonformeze ordinulut Chiriarhal, core hirotonirea in preotla orl -ce biserica fie ohIar la extremitatile eparhiel Romanulul, si inbe de hirotonire neacordandu-i-se niel eels 3 safi 4 dile de gandire ce-rute Consistoriulul pentru a medita asupra positinnei sale, se alege sar-manul on caterisirea si din trOpta de diaoon.

Cum insa, in lege si regulamentele in vig6re, nu se prevede easel eaSf. Sinod sa pita oasa o sentinta flea trimitere cum face de pada Cur-tea de Casaie, pentru ac6sta comisiunea conscienta de dreptnrile $i in-datoririle aoestui sfint mathr corp, este nevoita sa ramana la opi-ninnea prevaduta la artioolele 88 si 89 din Reg. Consistoriilor, careglasueste:

CA &wit' Sf. Sinod va ga'si in jadecarea vre anal proces de ca-terisire, ca procedura n'a lost bine indeplinitii, sae ca legile onregulamentele n'aii lost bine aplicate, on sae comis vre an &Teesde putere are dreptal sa caseze sentinta 0 sa trimita causa a sejudeca la an alt Consistoriu dintr'o eparhie limitrofa, trimi(endfntregal dosar al cause' Chiriarhalal Eparhiat uncle are a se ju-deca procesul din nod.

Aoesta find resultatul oercetarilor ii opinia comisiunel, in casni defate adica de a se oasa sentiMa de caterisire pronuntata asupra diaoo-nului D. Rau din parohia Faatanele jud. Tecucl de Spiritualul Consis-toriu al Eparhiet Romanulul in 4iva de 13 Decembre si a trimite ea-sul sa se judeoe din non de catre un Consistorin de la o eparhie limi-trofa, en eel mal profund respect le supune la onnostinta Sf. Sinodspre a decide eels ce va credo de =rill:4a.

Raportor j Nil on N. Ploeftenaf Calist Botoqemina

P. S. Episcop Romanului: In timpul citirel raportulul,.la afirmatiunea P. S. Raportor, cuprinsa in raport, ca rana facut Directorul Cancelariel Sf. Episcopil a Romanululde a asistat la pertractarea procesulul si a semnat hotarlreadata de consistoriu, Intimpina ca 'I-a permis, potrivit art. 93din regulamentul de aplicarea legei clerului si art. 33 si44 din regulamentul consistoriilor.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Sentinla consisto-riulul, dup. cum se vede din raport, este intesata de vitilde la inceput pans la fine. Episcopul era dator sä aprobepur si simplu sentinta si data era convins ca Consistoriula trecut peste lege si a judecat si condamnat fara vine pepreot atunci trebula sa destitue pe membrii Consistoriulul.Asa este drept si asa trebue sa se urmeze.

P. S. Episcop al Romanulul: I. P. S. Presedinte, estecam grea positiu.nea mea, ca sa is cuvintul in acesta ces-

si

al

www.dacoromanica.ro

124 DESBA.TERILE SF. SINOD

tiune, cad sunt Ore-cum in causa, fiind Episcopul loculul,care a aprobat acesta sentinta, dar declar ca a trecut multavreme de atunci si ca mi-am uitat Ore-cum mersul regulatal acestui proces. 'MI am insa constiinta impacata, cadstill ca am lucrat corect; insa admit ca pOte sa fi facutvre-o gresala si pentru acesta as ruga pe S-tul Sinod, dataincuviinteza sa se amane acesta cestiune, pentru a citi dinnou dosarul ca sa ved cum stau lucrurile si data este asacum spune comisiunea atunci n'am nimic de cps, pOte samerga la alt consistoria ca sa se judece.

Am in sufletul mea banuela si doresc ca sa citesc dinnot actele.

P. S. Arh. Niton Ploestenu: Rog pe P. S. Episcop alRomanului sa creda ca nici o data nu si-ar permite co-misiunea si in special ell ca raportor sa afirm inteun actoficial inregistrat la S-tul Sinod lucruri neadeverate, candstill ca dosarul sta la mine numai cat fac raportul si pe urmase trimite la alt consistoriu de biuroul S-tului Sinod.

Spre mai buns deslusire mi-am permis sa fac chiar sub-linieri cu creoin rosu in dosarul causel spre a pune maiin evidenta tote lacunele importante, earl le-am atins inraport, si deci rog pe P S. Episcop al Romanului sa credaca asa este lucrul si n'am avut in vedere de loc ca sa s-ting susceptibilitatea P. S. Sale, din contra am veclut inmai multe parti lipsa de procedura, dar le-am trecut. Edfiind mult timp revisor eparhial am luat parte la multe pro-cese si deci cunosc fOrte bine lipsurile acestea. Rog dar peS-tul Sinod ca in loc ca acest diacon sa desbrace hainasad sa faca din el tine tie ce, mai bine sa se admits con-clusiunile raportului, earl sunt ca sa se trimita casul sase judece din nou la un alt consistoriu dintr'o eparhie li-mitrofa, de cat sa se jelulasca ca pe nedrept a fost osin-dit. Infra cat priveste banuiala P. S. Episcop al Romanu-lui, dosarul va veni larasi la P. Sa si data va gasi ca esteceva neexact in cele spuse de mine prin raport, it rog savie cu cerere la S-tul Sinod, cerend darea mea in judecataca am indus in erOre pe S-tul Sinod.

P. S. Episcop al Romanului: POte ca n'am expri-mat indestul de bine aceea ce am avut in minte. Nici odata nu mi-a trecut prin gand ca sa banuesc pe P. P. S. S.

www.dacoromanica.ro


membri al comisiunei, ca ar fi aratat alt ce-va de cat a-ceea ce este in dosar, dar m'am gandit ca acesta este ocestiune de interpretare, unit interpreteza intr'un fel; altiiin altul. SA ma lertati Prea Sfintite, pOte sa fie cestiunede interpretat, fara ca acesta s'o socotiti ca o ofensa. Sica sa dovedesc ca eti mi-am facut numal datoria si can'am nimica personal cu diaconul, rog si eu respectos peS-tul Sinod sa bine voesca a aproba conclusiunile rapor-tului; sa merga si la alt consistoriu si sa 'si capete omuldreptatea, data crede ca o are.

P. S. Episcop al Argesului: Sa merga procesul injudecata Consistoriului de la Iasi.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ve de-clar ca si eu me unesc cu opiniunea exprimata de P. S.Episcop al Romanului de a se amana pentru a se mai ob-serva si in urma se va lua o hotarare.

P. S. Episcop al Argesului: Nu pOte sa ajunga la niciun resultat, cad nu se mat p6te reveni asupra sentintel.

P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu: SA merga mat bine la unalt consistoriu.

Vocl: SA merga la Consistoriul de la Iasi.1. P. S Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Atunci

pun la vot conclusiunile raportulul impreunA cu opiniuneaexprimata de P. S. Episcop al Argesului, de a se trimiteprocesul In judecarea consistoriului de la Iasi.

Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mana.S'aii primitAce lasi P. S. Raportor citeste urmatorul raport inregistrat

la No. 151 al comisiunel de cantari, relativ la suplica D-luiN. Severenu de la Buzau.

Ina It Prea SAnfite Stiipane,

La comisiunea pentru cercetarea manualelor db Mudicit, a Sf. Sinod,s'a trimis suplioa inreg. la No. 67 din 4 Mal 1901 insoOta. de unmanual intitulat IrmologhionoCatavasier, care onprinde oatavasiiletutnror praznicilor de paste an on axianele lor, lucrat de Dl. NioolaeSeverenu, profesor de Musics Vocals la Liceul din Buzau, cantareVdirigintele corului vocal al Sf. Episcopil din Buzau, prin care suplicanumitul domn. roe. pe Sf. Sinod a da cuvenita aprobare opnlui salt.

Comisinnea, avend in vedere ca Dl. N. Severenu a mat inaintat lucko data S -tulnl Sinod lucrarea sa in manuscris, si S-tul Sinod, pe basa

tici

www.dacoromanica.ro


raportulul comisiunel ad-hoc, a respins acel manuscris, inapoindu-1 an-toruluI spre a'l revedea si corecta;

Avend in vedere ca autorul a introdus in text corecturile trebuinclOse;Tar axiOnele praznicale is are intocmaI dupe Macarie; renumitul com-positor de cantari bisericesti;

Si considerand ca autorul a si tiparit manualul, cheltuind o sumsEre -care de bans;

Comisiunea pe basa acestor considers4iuni este de opiniune a se a-proba manualul intitulat. IrmologlnonoCatavasier", lucrat de Dl.N. Severenu, on conditiune ca, cand va imprima a doua ediViune, sacera din noA aprobarea S-tului Sinod, ca est fel sa mai introduce innoua ed4iune ore -cart rectificari.

Raportor: Nifon N. Plot:10612u.Gerasim al Argefulal.Gerasimu al Romanulal.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru sa bine-voesca a ridica m'ana.

primit.Ace last P. S. raportor, citeste raportul comisionet de pe-

titioni inreg. la No. 148, pentru tunderea in monahism asurorilor Aximia Cornief i Iustinia Cerniafschy din M-reaCelic-Dere. Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerutede regulament, este de opinie a se acorda calugarirea nu-mitelor surori.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Ne cerend nimenicuvintul pun la vot conclusiunile raportulul.

Cine este pentru sã bine-voesca a ridica maim.S'ar'i primit.P. S. Arh. Ca list Botosenenu, raportor, citeste ur-

matorul raport al comisiunel de petition! inreg. la No. 116,relativ la cererea D -luI Iosif Hofrichters Sohn pictor dinReichenau in Boemia.

Inalt Prea San Titer Staptlne,

La comisiunea de petiViunl a S -tulul Sinod s'a primit suplica D-lta IosifHofrichters Sohn pictor domiciliat la Reichenan in Boemia, inreg. la No.378 din 19 Octombre 1900, prin oare °ere voe de a lucra piotura inBisericile Regatulul Roman, in care mop inaintbza ca model o iconsrepresentand pe Domnul nostru liens Christos.

Comisiunea examinand icona tip, si avend in vedere ca numitul domneste un specialist in cele ale picturel bisantine.

Este de parere a 'i se da voe ca sa efeotueze lucrarl de pictura in

Sal

www.dacoromanica.ro


Bisericile Regatului Roman dupe ce va avea la timp gi invoirea chiri-arhilor in jurisdictiunea doors numitn1 domn ar gasi de efeotuat lu-crArI de picture bisantina.

Acosta fiind pArerea comisiunei cu profund respect o supunem la cu-noetinta Sinod spre a decide cele ce va crede de cuviinta.

Raportor: Ca list Botofenena,Nifon N. Ploeqtenu.

I P. S. Mitropolit al Moldovel, Pregedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul pun la vot conclusiunile raportulul.

Cine este pentru, sh bine-voesca a ridica mana.S'ar'i primit.Ace Iasi P. S. Raportor, citeste urmatorul raport inreg. la

No. 132 relativ la suplica preotului Atanasie Vasilescu, pa-rohul parohiel Do ljest1, jud. Roman.

Ina lt Prea Sanfite Stripane,

La comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod s'a primit suplica preo-tulul Atanasie Vasilescu, parohul parohiel Doljeet1 din jud. Roman, princare se plinge ca cu tot dreptul ce '1 d5. art. 18 din legea derului mi-rean, en tote mijlocirile ce a gout pe lined Onor. Minister al Cul-telor i Instructiunei Publice, nu i s'a dat voe a preda oursnl de Re-liginne de la ecOla primary din area comunA; dar ca Onor. Minister a-mintit prin decisiunea No. 3213 din Luna Aprilie 1896, acest drept 1-adat preo %ilor papistaei sari representantilor lor, awl° uncle copiil de con-fesiune Romano-Catolicil aunt in majoritate. Pe and in ecOlele undoaunt numal orthodoxy se se predea de inv6tititorii respectivI.

Comisiunea dupe cercetarile ce a Mout pentru aflarea mentionatel deei-siuni, in Monitorul Oficial, neputilnd dovedi decisiunea in cestiune, estede proere a se trimite menita suplicit prin P. S. Chiriarh respectiv nn-mitulni preot spre a da informatinnl dare asupra veracitateI aceleY de-cisiuni, dupit care se va trimite S-tului Sinod prin aceeaei tale ca sese pronunte in sesinnea de Tomnii, acest an. Acosta fiind parerea co-misiunel cu respect o supunem la cuncetinta Stului Sinod epre a de-cide ode ce va crede de cuviintri.

Raportor: Calla lalomitenu Botofenenu,Niion N. Ploeftena.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimenl cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesa a ridica mana.

S'aii primit.Acela0 P. S. Raportor, citeste urmatorul raport inreg.

la No. 133, relativ la cererea D-lui Idn M. Popescu, inve-tator in corn. Stirbel, jud. Romanati.

S-tulul

ei

www.dacoromanica.ro

128 DESBATERILII SF. SIrOD

Ina lt Prea Sanfite Stapane,

La comisiunea de petitiuni. a Sf. Sinod s'a primit suplica invetato-rulnl Ion M. Popescu din coin. Stirbei, jud. RomanatI, inreg la No. 56din 1 Mal a. c. prin care arata ca avend nenorocire de a perde 3 sotiltoi fiind in virsta de 34 ant se roga a-I se incuviinta sa intre in apatra casatorie. Comisiunea avend in vedere ca deli easatoria a patranu este Ingaduita de legile bisericel nostre ortodoxe, totusl pentru ea-stiff esceptionale luanduse Inca din anul 1897 de catre Sf. Sinod de-cisiunea de a se rasa la intelepeunea si chibzuinta P. P. S. S. ChiriarhleparhiotI ca sa, alba facultatea de a incuviinta cand vor gasi on talesavirsirea casatoriei a patra.

Comisiunea este de parere a se. Inainta cererea numitului invetatorla P. S. Chiriarh respectiv care se va rosti dupa oum va gasi de en-viinta.

Acesta opiniune comisiunea en smerenie o supune Sf. Sinod.

Raportor Ca list BotosenenaNifon N. Poeftenu

I. P. S. Mitropolit al lifolclovel, Preqedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mans.

primit.Ace lasl P. S. Raportor citeste urmatorul raport inreg.

la No. 146, relativ la cererea D-luI N. lonescu, DirigintelescOlei Cosovenii-de-sus, jud. Do 1j.

Ina lt Prea 8.infite Stapane

La comisiunea de petitinnl a Sf. Sinod s'a primit suplica D-lul N.Ionescu, dirigintele gc6lel din coin. Coqovenii-desus, jud. Dolj, inreg.la No. 66 din 4 Mal a. c. prin care numitul D-n se plange ca a fostdistituit din funatiunea de cantaret de la biserica din aceeaqI comunaprin sentinta duhovnicesculul Consistorin al Eparhiel RImniculul NoululSeverin.

Comisiunea ne avend cunoqtinta de numita sentinta, de cat numai dinpetitinnea sus numitului, este de parere a se recomanda numita suplicaChiriarhieI respective spre a da euvenitele lamurirl data va fi nevoe.

Acesta fiind parerea subscrisilor, en rescpect o snpunem la onnoqtintaSf. Sinod spre a decide cele ce vaore de de cuviinta

Raportor: Ca list BotoqenenaNifon N. Ploeftena

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: N'are drept sa eel%sinodulul asemenea lucru. Cantaretil se numesc dupa re-comandatia chiriarhulul respectiv si se destitue tot asa.

t

S'aS

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al RArnnicului: Se putea Vice numalatat in conclusiunile raportului: sa se trirnita la Episcopulrespectiv, spre a hotari cele de cuviinta, dar ca sa del la-murirI intr'o asemenea cestiune nu Inteleg.

P. 8. Arh. Calist Botosenenu: Atuncl dar remane laaprecierea chiriarhului respectiv.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Pun lavot opiniunea de a sa lasa casul la aprecierea chiriarhululrespectiv, ca cea mai departata. Cine este pentru, sä bine-voesca a ridica mana.

primit.Acelasi P. S. Raportor, citeste urmatorul raport inreg.

la No. 119, al aceleeast comisiunI relativ la spalarea lingu-guritei cand se lmpartasesc bolnavil de We molipsitOre.

Inalt Prea Sar4ito StiipAne,

La comisiunea de petitiuni a Stului Sinod s'a primit adresa D-lulMinistru de Culte qi Instructiune Pnblica cu No. 71148/7146 C din 25Noembre 1900, pe langa care anexeza o copie dupa adresa D -Iui Mi-nistru de Interne No. 23576, prin care se arata ea Directiunea gene-rail Swifter& in stop de a preveni latirea bolelor molipsitbre, earlomora o mare parte din populatiunea Orel, a opinat prin jurnalul No.1350 din 10 Noembre 1900, ca preotil dupa impartaqirea bolnavilor satreca lingurita in alcool concentrat; rugand pe S-tul Sinod ea sa sesplice mesura amintita mai sus.

Comisiunea, avend in vedere ea atari m6suri s'ati mai luat qi alts datade S-tul Sinod dupa interventia Consiliului Sanitar;

Avend in vedere ea asemenea mesuri tot-d'auna adus la inde-plinire prin P.P. S.S. Chiriarhl respectivi, este de parere, ca qi acestrtmesura mentionata in adresa mai sus indicata sa se comunice preo %ilorprin Chiriarhiile respective.

Raportor: Calist Botoenenu.Nifon N. Ploeqtdnu.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimeni cuvintul pun la vot conclusiunile raportului.Cine este pentru, sa bine voesca a ridica mana.

primit.P. S. Episcop al RAmniculul, Raportor, citeste ur-

matorul raport Inreg. la No. 158 al comisiunel pentru lua-rea socotelilor Revistel si Tipografiel, relativ la cererea Di-rectiunet Tipografiel Cttrtilor Bisericesti de a imprima car-nete cu certificate duble pentru botezatl si cununati.

9

S'ait

shin

www.dacoromanica.ro

130 DESSATERILE SF. SINOD

Ina lt Prea San ite Si pane,

La eomisinnea pentrn lnarea socotelilor Revistel Tipografiei s'aprimit raportul Directiunel Tipografiei inreg. In No. 111 din 4 Maiii1901, prin care rOga a i se da autorisarea sa imprime carnete on cer-tificate pentru botezaVi i cununati spre a servi parohiilor urbane qirvrale din .tara qi a reimprima Evanghelia, Liturghia, Orologiul eel mic

Evanghelia in 12 limbi, care se citeite la veeernia din cline. de Paqti.Comisiunea opineza a se da autorisarea Directiunel Tipografiei ca sa

imprime carnete on certificate de botezati gi cununati in num6rul ceS-tul Sinod va grtsi de euviinfit, tar cat pentru reimprimarea ettAilormenVionate mai sus °plaza' a se mat am'ina de o camdatrt.

Aotsta fiind opiniunea comisiunel, on smerenie se supune S-tnlui Sinod.

Raportor: Athanasie al Ramnicalal.

P. S. Episcop at Dunarel-de-jos: In raportul comi-siunel pe cat audit nu se hotaraste in ce num& sa fie im-primate acele carnete si certificate.

P. S. Episcop al RAmnicalui: Cred ca in ceea ce pri-veste num6rul certificatelor, sa se alba in vedere num6rulparohiilor din WA Sara. La mine un protolerell a simtit tre-buil*. de asemenea carnete si in vedere ea cele vechl erallfacute pe o hartie ordinary si tara o iconita ; la cel de bo-tezatl sa puna. ic6na «Botezul Domnului, la cele de cunu-nie icOna (Nunta din Cana Galileel. In asa mod a cerut per-misiunea la mine ca sa imprime asemenea carnete si peo hartie mat buna. Directiunea '1 a comunicat in ce con -ditiunt pOte sa imprime acele carnete si el a primit bucu-ros. Cu acesta ocasiune a credut Directiunea ca pOte safie trebuinta si la eel-I-alp protoeret de asemenea carnetesi a intrat in corespondents si cu protoleret, si ceamai mare parte eau oferit ca au nevoe de asemenea car-nete. Directiunea cartilor bisericesti insa a credut Ca nupOte sa la cu de la sine putere, adica de a tipari acelecarnete, si a cerut autorisaiunea S -tulut Sinod si deci not,Comisiunea, am conchis ea S-tul Sinod pOte sa autorise peDirectiunea Tipografiel de a imprima asemenea carnete siin sums dupa numerul parohiilor din WA Cara.

P. S. Arh. Calist Botoqenenu: Nu sunt contra pa-rerilor comisiunet, le votez cu amandOue manile, stiind eapreotit au mare nevoe de asemenea condicl, insa cu acestaocasiune volu sa fac o respectuOsa intrebare S -tulul Sinod.

Qi

gi

cel-l-alp

www.dacoromanica.ro

DIISBATERILE SF. SINOD 131

Prin legea clerulul miren se stabileste formularul dupa caresa se faca aceste carnete; tar certificatele cart se libe-reza dintr'tnsele de catre preot, fie la botez, fie la cunu-nie au putere legala. Dar cu tOte acestea insa nu se panenici o basa pe certificatul preotului, cad publicul tutrebtot de buletinul dat de Primar, de si se dice pe ace' bu-letin ca nu este valabil de cat pang la efectuarea botezulutreligios. Eu find to nedomirire, mat ales ca am fost parohatatea ant.

Voci: Si esti paroh.P. S. Arh. Ca list Botoqenenu: pie ca data nu se pune

nici o basa pe aceste certificate, atuncl de ce ar mat trebuisa se libereze atari certificate celor botezati sail cununatt?

P. S. Episcop al Duna rel-cle-jos: Sunt prevedute inlege si trebue sä le mentinem.

P. S. Ar12. Calist Botoqenemz: i eiI stiiz ca sunt.Eti am oprit buletinele de la Primarie si am liberat pe celprevedut in lege, insa acum dupa 7 ant and copiit se duela sc61a cu aceste certificate, Ii se spune de la sada caaceste certificate n'ail nici o basa si ca atare sa presintebuletinul de la Primarie.

P. S. Episcop al Duna rel-de-jos: Aceste certificatenu stint pentru a servi la inscrierea in scOla a copiilor,ci a se constata numal confesiunea lor, ortodoxismul. Dinalt punct de vedere insa, ele sunt de mare insemnatate.Citez un caz, care nOte fi hotarttor. Pe cand me aflam casuperior al Capelei Romane din Paris, m'am pomenit tntr'obuns dimineta cu o adresa de la una din Primariile Pari-sului, prin care 'ml cerea sa dau copie dupa condicile ca-pelet de tOte casurile privitOre la botezatt, cununati si morti.Motivul cererel era, ca in timpul comunel ardendu-se ar-hivele, Primariile din Paris, ca sa restabileca statul ci-vil al locuitorilor a facut recurs la biserici, cart aveail actesail notice privitOre la statul civil al cresinilor respectivi.lata dar cum aceste notite preotesti au servit in mod in-direct ca sa stabilesca statul civil din Paris, unde arhiveles'att. distrus. Pe not se ne feresca Dumnedeil sa ajungemin asemenea tmprejurarl ca sa avem nevoe de asemenealucruri; dar este mai bine ca atart acte si orl-ce acte ofi-ciale sä fie in dubla exemplar fiind-ca ele, departe de a

www.dacoromanica.ro

132 DESBATERILE SF. &NOD

fi de vre-un reil in biserica sunt din contra bane si ser-vesc tine stie cand si cum la bunul mers al bisericel sisocietatel nOstre. Pentru aceste motive cred ca este binesa aprobam fara, esitare facerea acestor carnete.

P. S. Episcop al Romanului i eiI sunt de opiniede a se face acele carnete, cel putin pentru a ne servinOue celor din biserica lul Christos, ca cel ce suntem maideparte unit de altil, sa ne stim care de ce credinta suntem.

P. S. Arh. Pimen Pite,stenu: As ruga pe membrilComisiunel sa fixeze si numerul acestor carnete.

P. S. Episcop al _RAmnicului: Duna numerul parohiilor.I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne mal

cerend nimenl cuvintul pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica mans.

S'ati primit.P S. Episcop al Romanulul, Raportor, citeste ur-

matOrele rapOrte ale comisiunel de pefitiuni:Raportul inregistrat la No. 156, relativ la cererea preo-

WW1 G. Sandulescu, parohul parohiel Dragomiresti, judeulNennu.

Ina lt Prea &Mite Stepan°,

La comisiunea de petiiunl a Sf. Sinod s'a primit petitinnea preotu-lnl G. Sandulesoni paroh in Dragomiregti, jad. NeamO, insotita de oanexk inreg. la No. 115/901, prin care educe on respect la onnogtintaSf. Sinod ca locuitoril din catunele Unghiu i rampeqti, acel judac,earl aA cerut s'a fie deslipiti de la parohia Dragomireqti, de carea seafla in depgrtare ai s'a se alipesca la parohia Uscatil comuna UscaVia,ca find mai in apropiere de el ca find pentrn el comuna de carese in qi politicegte, n'ati aratat adeverul, qi, dnpa ce restabileqte eloum sta lucrnl, roe. pe Sf. Sinod sa bine-voescg a reveni asupra de-cisiunel hate qi a face ca sä mentionatele eltnne, tot ea mal'nainte alipite de parohia Dragomirec4tI, fiind-cri, tot de ea apartin ast1-41

politicesite.Comisiunea, respectuos opinkrt a se inainta petitiunea I. P. S. Mi-

tropolit al Illoldovei Sucevel, Kiriarhul respeotiv, spre cele ce vagiisi de enviintrt.

Raportor: Gerasimu al Romani:110Nifon N Ploeftenu

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Ne ce-rend nimen1 cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul.Cine este pentru, sa bine-voesca a ridica maim.

ei

remina

ei

9

www.dacoromanica.ro


primit.Ace Iasi P. S. Raportor, citeste urmatoru raport inreg.

la No. 157 relativ la cererea Econotnulul Costache Popescu,supra numerar la filiala Sf. Treime Olari din urbea Tar-gu-Jiu.

lnalt Prea SAn(ite Stapane,

Preotul Costache Popescu, care serveste in calitate de suprannmerarla biserica sf. Treime OlarT, filiala in parohia sf. Impa'rati din TirgalJinlui, prin petitinnea inreg. de cancelaria Sf. Sinod la No. 141 si pri-mita la comisinnea de petitiunl a Sf. Sinod, argil ca la biserica pa-rohialk, cea mal spatiosa dintre tote bisericile orastilui cm popula-tinne en mult mai namerosa de eat a odd filiale, se fac tote servi-eiile de cununati, botezafi i mortl nu unmet din enoria et si din afilialei ci si mai din tot °racial, ast-fel di el nu se alege la biserica lnlHa% de cat en d6u6 sat treI ennunil $i maximum deco boteznri a-nual,ca inoa de la punerea in aplicarea a legei clernlni mirean aticernt formal de dou6 on epitropiel sit regnleze ea sa Meg serviciile elimprenna cu parohnl prin rotatinne la amendou6 bisericile si la eno-rine lor, spre a fi egall in munca si a imparti veniturile conform onart. 31 din legea clerului mirean on art. 104 si 105 din Regale-mental de aplicare al el, dar n'az'i primit nici un rgspuns niei dupe: a.trela cerere formals, ca dupii acesta anul trecut 1900 at supus m-aul $i P. S. Episcop al RimnienluI Noul-Severin, Chiriarhul respectiv,care prin ordinal en No. 3331/900 at decis ea SA fie acesti preoti casi in trecut fie care la biserica enoria sa. Amin in dorinta de a aflasi de la Sf. Sinod atilt ce atu inteles leginitorul prin art. de mai sus,oat si data este sat nu drept de a servi si el on rindul la bisericaparohiala si de a imparti veniturile on parohnl, roe"' respectnos pe I.P. S. Presedinte a se snpune in Sf. Sinod cestiunea rotatinnel for onserviciul la mentionatele biseriel si sa fie satisfacut in dreptnrile ceorede ea are dupe lege.

Comisiunea, av'end in vedere ca in legea elerului mirean este pre-vZSdut nand preotii se pot indrepta on cerere la Sf, Sinod si cerireapetitionarulni nefiind de naturii, care sa-i dea dreptul ea sit poth' educeinaintea acestei inalte antoritati bisericesti, respectuos °pink& asupra

sa se trots la ordineaAeesta fiind resultatul cereetarel asupra acestei petitinni, comisinnea

on smerenie 11 supune la cunostinta Sf. Sinod spre a bine- voi a decidecele ce va crede de enviinta.

Raportor: Gerasimu al RomanaluiNilon N. Ploestenu.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Preqedinte; Ne ce-rend nimeni cuvintul pun la vot conclusiunile raportulul.

Cine este pentru, sa bine-voesa a ridica mana.

gi

gi

yi

el,

Sail

qi

3ilel.

www.dacoromanica.ro


S'aI primit.Ace Iasi. P. S. Raport.or, citeste urmatorul raport

la No. 159 relativ la cererea locuitorilor comunel Carpenudin jud. Dolj.

Ina lt Prea Sanfite Stapane,

La comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod &at primit petitiunealoonitorilor din com. Carpeni, plasa Jiu de sus Dumbrava, jud. Do lju,insotita de mai mnite anexe, prin care '§11 sustine dreptul ce °red ohat de a li se trece biserica Oa% din Carapanteqt1 in parohiala, fiindea at populatinne de 908 suflete cu 241 enoriagi, adica mai mult decat la biserica parohiala Theculegti de care depind actualmente earl atnu mai 125 enoria0 cu o populatiune de 494 suflete.

In yedinta din 18 Octombre 1900, comisiunea S-tului Sinod s'a midoeupat de aetsta cestiune fii.ra a mai cereeta tablonl general spre avedea daca eererea este sat nu satisfacuta pentru-ca aqa precum eraformnlata eererea lor, atunci se vedea ca S-tul Sinod s'ar fi ocupat maiinainte de ea le-ar fi reheat o. Deol, intemeiata pe acesta pe fap-tul ca numerul for de 241 enoriaqi nu este macar de 400 familii catprevede alin. 3 de sub art. 2 din legea clerului pentru formarea landparohil urbane, at opinat sa -se ears lamuriri P. S. Episcop respectiv.P. S. Sa prin adresa cu No. 464/901 at r5spuns ea nu este en pu-tinta a se infiinta parohia ceruta pentru-ca ar fi prea mica.

Comisiunea avend in vedere parerea P. S. Chiriarh respectiv a opi-nat a se respinge cererea numitilor locuitorl, i S -tn1 Sinod in qedintasa din a aprobat, conclusiunile raportului ast-fel oh a-cum am putea trece la ordinea asupra mentionatei petitiuni. Ins&fiind ea ei tocmai acum suit on claritate ea adica Sf. Sinod at trentin tabloul general biserica filiala Carapaneeciti ea sa fie prefacuta inparohialt, qi nol eautand tabloul i v54.end ea adevtrul este aqa pre-cum 11 aratt, el, respeetnos supunem casnl la ebibzninta S -tului Sinodsa bine-votsca a decide daca numitabiserica sa rtimana parohialt precumeste prevtclut in tabloul general, sat filiala preoum ail opinat P. S. Chi-riarh, prin adresa mai sus mentionata i pe care Sf. Sinod a aprobat-o4ilele trecute.

Raportor: Gerasizna al Romantik!.Calist Botapenena.

VOC.i: Acesta cestiune fiind terminate, nol remanem lahotarlrea luata de S-tul Sinod.

P. S. Episcop al Romanulul: De $i nol, comisiunea,am gasit ca opiniunea P. S. Chiriarh respectiv este Interne-Iata, dar In urma acestel petitiuni am socotit ca, e bine O.supunem la cunostinta S-tulul Sinod cum stall lucrurile.

P. S. Episcop al Danarel-de-jos: sA. se tr6ca la or-dinea

inreg.

4ilel

si gi

dile!.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Pun lavot propunerea Malta de P. S. Episcop al Dunarel-de-josde a se trece la ordinea OHO.

Cine este pentru sa bine-voesca a ridica mana.S'ad primit.P. S Episcop al Romanulul: I. P. S. Presedinte, in

sedinta trecuta de la 8 ale curentel P. S. Raportor at comi-siunel de petitiunl, intre alte rapOrte, a venit cu unul, princare conchidea, ca sa se respinga calugarirea unel surorldin schitul Giurgeni, Eparhia Romanulul, pe motivele can'a adus un act cu care sa dovedesca ca sotul el este tre-cut din vieta acesta, si ca ar avea copil minor!. S-tul Sinoda aprobat conclusiunile raportulul si mi s'a facut si mie cu-noscut ; eb. insa am luat masuri ca sa primesc stiinta Indatadin Eparhie, cum stab. lucrurile in acesta cestiune si cums'a facut de mi presentat actele asa in neregula si amcerut protoiereulul din Bacat, cacl in judetul Bacaii a fostcasatorita acesta betrana, care cere calugarire, sa'ml deastire oficiala de la primarul din Fundeni daca sotul el amurit sail nu. Protoiereul a primit stiinta de la primar si'mlcomunica telegrafic ca sotul acestel barine este trecut din

Prin urmare primul motiv invocat de comisiune re-mane neintemeIat.

Al doilea motiv este, a ar avea copil minor!. Este in actidela acesta de 17 ant, am actul aid' si dad. S-tul Sinod 'mlda voe 'I citesc.

Este vorba de 17 anl; dar cum este vorba ? Asa cum stiiltaranil sa asede ideile cam incurcate. Dad. '1 citim cu luareaminte, intelegem ca acesti 17 and nu arata virsta copiilor,ci numai timpul de cand copiil barinel ab. venit in monastire.Apol de sigur ca, nu'l va fi adus in legan, ci cel putin vorfi avut 5 an!, si tot ar avea acum 22 ant. Ell am v6dutschitul si tOta comunitatea de acolo, si, pe cat iml aduc a-minte, nu sunt acolo copile, ci femel mature. Virstatrinel este de 57 anl si mai bine, lar fetele trebue sa albacel putin 30 ant, prin urmare acestea nu sunt minore. Deaceea rog respectos pe S-till Sinod, fiind-ca motivele de res-pingere nu-'s1 mai au locul, sa bine voesca a aproba sicalugarirea acestel betrane ca ultima el dorinta si rnangaere

P. S. Arh. Calist Botoqenerm: 1. P. S. Presedinte

vieta.

sad

50-

www.dacoromanica.ro

136 DESBATERILR SF. SINOD

Daca n'ar fi fost un cas opritor respectiv de calugarireanumitel feme! cu 2 copile de 17 ant, cred ca de malt S-tulSinod ar fi aprobat calugarirea el; pentru-ca dupa cum stimde regula in monastiri nu prea sed betrtnele cate 17 an!ca sa nu cell calugarirea. P. S. Episcop at Romanului vinesi sustine ca este veduva. Si ed recunosc di este veduva;insa prin legea de la 1864 se cere sa se constate virstanu prin dovada primarulul, ci cu extract dupa actele stare!Civile. Asa spune legea si asa trebue sa fie. Al doilea nusun data copiii sunt minor! sail nu, dad. sunt WO. sau fete.

Vocl: Sunt fete.P. S. Arh. Ca list Ilotosenenu: Daca acele fete ar fi

de 30 an!, intreb pe P. S. Episcop al Romanulul, apolacea betrana nu se calugarea de mult? Vedett dar ca siacesta este un motiv care a impedicat-o de la calugariresi prin urmare stint contra cereri P. S. Episcop al Roma-nului, adica de a nu se admite calugarirea acelei surorl,pan& and nu va justifica ca in adever este veduva, dupacum cere legea si ca copilele nu stint minore.

I. P. S. Mitropolit al Illoldovel, Presedinte: Ne maicerend nimeni cuvintul, pun la vot propunerea P. S. Epis-cop al Romanulul care este pentru admiterea la calugarirea numitel surorl. Cine este pentru sa bine-voesca a ri-dica mana.

S'a primit.P. S. Arh. Calist Botosenenu: Comisiunea de petitiuni

mai are lucrari multe, inst.. nu a avut timpul necesar caca sa le studieze. tiu ca mai are lucrart si cele-l-alte co-misiuni, insa fiind informat ca asta-41 se inchide sesiuneaS -tulul Sinod si avend o sarcina data de S-tul Sinod insedinta de la 4 Mai a anulul curent, am luat cuvintul.I. P. S. Stapane. S-tul Sinod ca cea mai Malta autoritateBisericesca in regatul Roman, are grija de a observa in deaprOpe asupra mersulut regulat al diferitelor institutiuni decultura religidsa, si cu atat mai mult, cu cat lucrarile decompetinta S-tulul Sinod sunt deja fixate in legile si re-gulameutele S -tulul Sinod. Conform acestor dispositiuni le-gale, de la car! nu ne putem departa nici o data intru cit,mai nainte de a primi darul Arhieresc am jurat inaintealul Dumneqed si a tot poporul, ca le vom 'Astra intacte.

www.dacoromanica.ro


Am vedut 'Lusa, ca atari institutiuni, pe di ce trece se des-fiinteza pe nesimtite, si de Ore-ce nol am fost chematl dea ne pronunta in sesiunea acesta de Prima-vara, pe langaalte cestiuni si asupra cererilor de- calugariri, inaintate deI. I. P. P. S. S. Mitropoliti si P. P. S. S. Episcopi Eparhiotl.Am intrebat in sedin[a de la. 4 Mal: pOte comisiunea säle aprobe calugarirea in monastiri on nu? Pentru-ca prinbudgetul actual al Ministerulul Cultelor si Instructiunel pu-blice se spune clar, ca tote locurile vacante de calugarl sicalugarite pana la 1 Aprilie, si acelea cars vor deveni va-cante in cursul anulul, nu vor mai putea fi ocupate cualt! titularl. Caci lata ce spune in expunerea de motive laart. 96 si 97 pe anul curent, la paragraful ce Insoteste pro-ectul de budget al acelul Minister; Chinoviile si "north' s-tirile. S'a micsorat cheltuelile pentru Ospeti; lefurile unoradin gsuperiori, si s'ati suprimat din budget locurile de mo-nahi vacante, precum si acelea cart vor deveni vacantein cursul anulul). Ast fel dal.; aprobarile carl le- am datnoi aci, nu mal aO nici o valOre.

P. S. Episcop al Rornanului: Ce face S-tul Sinodare valOre.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Intreb pe S-tul Sinod:Ce facem cu acesti calugarl, carl nu au cu ce sä tralasca?

P. S. Episcop al _RAmnicului: Dar el se duc sa sepocaesca acolo, lar nu pentru a trai comod.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Bine, bine, dar el aunevoe si de hrana. Not' stim ca monastirile au fost leganulRomanismului si ca pentru acest trecut al 'or, cu ocasi-unea secularisarit, li s'a lasat atat cat pOte sa traesca unom, 35 ban! pe insa data si acestla numal exista, Omenilacestla sunt amenintatl sa mOra de Mine. Dar pOte ca IIvom trimite sa cera mild pe la Omeni, cad n'ati ce face.Insa si acesta nu o vor putea face, cacl sunt monastirl increeril muntilor unde nu ved Omen! cu lunile si chlar cuanil si atunci chiar de ar voi sa cera, ca sa nu mOra, nuau de la tine (?!).

De aceea rog respectos pe S-tul Sinod, mal ales ca inmijlocul nostru este si Onor. Dl. Ministru al Cultelor carene pOte da lamurirl, ce tale putem sa dam celor caluga-

pentru viitor, si celor earl 'I-am aprobat in sesiuneaactuala?rip

di,

www.dacoromanica.ro


Un alt punct privitor eminamente la instructiunea reli-giOsa a viitorilor preop, este suprimarea Seminariilor. Dupalegea de secularisare de la 1864 se lasase seminariile E-parhiale in fiinta. Iar dupa legile de mat tirziu s'a redusnumal la 4: unul la Iasi, unul la Bucuresti si 2 siminarilde curs inferior la Roman si Curtea de Arges si prin in-gaduinta si seminartul de la Ramnicul-Valcei, pentru ca inaceste mid pepiniere sa se pregatesca acela cart vor dorisa urmeze mat departe in cursul superior la seminartu. S'a

ca aceste seminarit de cursul inferior nu We sa matexiste din causa ca studiile for sunt apropiate de cele dela Gimnazii, si ca urmeza a se desfiinta pentru motive deeconomie budgetara.

S'a mat clis Inca, ca un fapt insemnat care ar contribuisi mat mutt la desfiintarea acestor seminarii este a., dupaorganisarea actuala, supravegherea Episcopilor si Mitropo-litilor asupra seminariilor, este mai mutt nominala, ceeace de sigur nu este in folosul educatiunel religiOse a se.minaristilor. Pentru aceste motive sa desfiinteza. Dar nuse desfiinteza insa de tot, caci avendu-se in vedere ca pre-otii sunt Omeni saract, satenil de la tars larasi Omen1 sa-ract, precum si invetatorii, cars cu copiii lor alimenteza atariinstitutiuni, li s'a lasat atuncl 225 de burse a 20 tel lunarpentru baetii cars vor dori sa urmeze la Gimnaziele de rese-dinta ale Eparhiilor de. Galati, Husi, Roman, R.-Valcei siBuzeti si sa fie pusi sub conducerea a 5 pedagogi si a P.P. S. S. Episcopi respectivl: Faptul acesta aratat in expu-nerea de motive s'a si votat cu budgetul pe anul curent,cad Tata ce se dice respectiv de acesta fn budgetul aceluiMinister: Se institue un numer de 225 de burse a 20 leipe luna pentru elevii cart vor reusi a capata aceste burse

cart vor urma studiile la Gimnaziile din orasele de re-sedinta ale Episcopiilor din Galati, Husl, Roman, R.- Valceisi Buzeti, tar supravegherea de aprOpe o va avea P. P.S. S. Episcopi Eparhiotl si pentru a se inlesni si mai muttP. P. S. S. Episcopi, precum si a se da educatia religiOsaseminaristilor, se infiinteza. 5 posturt de pedagogi, cart vorputea fi alesi si dintre preotii din orasul de resedinta alEpiscopulul respectiv. Acesti pedagogi vor fi sub ordineledirecte ale Episcopului.

clis

si,

www.dacoromanica.ro


Acum tote bune, avem burse pentru cursul inferior deintru cat acolo au sa se instruiasca vii-

torit preotl al Regatului Roman, sau acolo este pepinieraseminariilor superi6re de la Iasi si Bucurestl. Intreb: undevor sta acestI seminaristl, acesti stipendistl? In care local?Cum li vor putea supraveghea P.P. S.S. Episcopi respectivisi pedagogic pusi la dispositiunea P.P. S.S Lor, Cate unulde fie-care Eparhie, intru cat un local nu li se da? De sisunl localurile ciesfiintatelor seminaril. Despre acestea nu sespune nimic; cad data s'ar dice ceva ar trebui sa se fi pre-vedut si cheltueli, cel putin pentru luminat si incaldit. A-tunci intreb: Cum vor putea fi supravegheati acestl viitorielevi at seminariilor superi6re, intru cat el ne avend la in-demana nici un local vor fi nevoid a sta la gazde? i cumvor putea face controlul P. P. S. S. Episcopi pe la gazde ?Asa find lucru iarasi intreb respectuos: se pOte face un con-trol mai serios acum de cum eras l constituiti in seminariimat 'nainte, on nu? Nu am nimic de clis, las la latitudineaS-tului Sinod sa decida in intelegere cu D-nul Ministru deCulte si Instructiune Publica cele ce vor crede de cuviintaasupra acestul punct.

A treia parte care privesce pe S-tul Sinod din punctulde vedere general, tar in mod partial pe I.I. P.P. S.S.tropolici §i P.P. S.S. Episcopi Eparhiotl, este desfiintarearevizoratelor bisericestI si reducerea lefilor protoiereilor deasta-di, dupa ce progresiune nu stiff, stiti insa ca la toilfunctionaril statului s'a urmat o regula Ere -care de progre-siune, la eel mai mid ca si la cel mai marl si reduslefurile in mod egal; protoiereilor insa redus lefurilede la 300 lei la 150 lei, si apol aplicat si progre-siunea, ast-fel ca face sa is 120 si ceva de lel iii manape luna.

Inalt Prea Sfintite si Prea Sfintitl, nu sunt asa de ba-tran, dar 'ml aduc aminte, ca aveam protolerel inainte delegea de secularisare pe plasi, insa pe plocOne, cad nuaveil nici o lefa si acestia conduceaii administratia biseri-cesca a unul judet, sub supravegherea Chiriarchilor, intrucat fie-care plash avea protoiereul el. Intrebarea este: maipOte functiona un protoierea nu pe plash ca atuncl, ci pejudet fara a avea mediile absolut indispensabile pentru trans-

gimnazia si ]iced,

li s'ad

Mi-

li s'adli s'ad

www.dacoromanica.ro


port, nu pentru existenta lul ? Caci cine are trasura se stieca 100 lei nu-I este suficient pentru acesta. Dar cu tOteacestea cerintele clerulul sunt multe, si Chiriarchil stir canu vor suprima legile si regulamentele, ca sa. nu mal tri-mita pe protoierei in aplanarea neintelegerilor prin judeteleEparhiel.

Se stie ca la judecatile lumesti sunt Omeni de aprOpecars WI parte: unu in calitate de presedinte, altu ca ajutor,altul ca procuror si se mai pune la dispositiunea publicululsi un aparator.

La judecatile Bisericestl nu se pune aparator, sunt numaimembril consistoriulul si parintii revisori cart fac pe pro-curoril, cand sunt preotl dati in judecata de catre Chiriar-chiele respective, si defensoril eclesiasticl cand sunt dati in ju-decata de catre Ministru. Atari revisorl nu mai sunt, cu tOteca D1 Ministru de Culte a avut grija ca mentina pro-curorul set. Intreb cu ce vor fi inlocuiti acesti revisorl cut6te ca data s'ar fi mentinut nu ar fi costat cine stie catpe stat? Intru cat el nu eras de cat 8 in MIA tara.

Acestea am avut de adus cu smerenie la cunostintaS -tulul Sinod, care in unire cu D-1 Ministrti al Cultelor, sastabilesca o norma, asa in cat sa nu se desthnteze nicimonastirile, sa nu se paraliseze nici activitatea de inspec-torat a Chiriarchilor si nici basele pepinieriet viitorilor preotial Bisericei si Regatulul Roman.

D-1 Spiru Haret, Ministru Cultelor qi al Instruc-(iunel Publice, Prea Sfintiti Parinti, et nu me asteptamla o discutiune asupra acestei cestiuni pe care a ridicat-oP. S. Parintele Calist Botosenenul, cu tote acestea am sa

forte in scurt, un respuns la cate trele intrebarile PreaSfintiel Sale.

Pun in capul respunsulul met lucrul acesta: de unde nueste, nici Dumnecleil nu cere. Cand tan, se gaseste intr'oasa situatiune, in cat nu stim In fie-care 4i cum avem sane implinim nevoile de maine, nu pot sa se ridice cestiunide acelea, carl pot sä ne duca la cheltueli. Numal nol stim,cu re greutate am echilibrat budgetul, si cum ne luptam inmomentul acesta ca sa fa.cem fata angajamentelor statulul.Nu este vorba aci de 6re-cars consideratiuni mai mult sailmai putin personale, mai mult sat mal putin de casta, on

salt

dal),

www.dacoromanica.ro

DESBATSRILE SF. SINOD 141

de grup social, este vorba de bunul renume al statului, deexistenta NI; si cand este vorba de asemenea lucruri, teemde-a dreptul, cum am taiat nu numai la cler, nu numai la in-vetamtntul religios, dar peste tot. Dad. P. S. Calist ar filuat budgetul general sal cerceteze mai de aprOpe ar fi ye-dut, ca proportiunea la Ministerul Cultelor este mai micade cat la budgetele celor-l-alte Ministere, dad, reducerea to-tala este de 22% mi se pare, asupra budgetulul Intreg, cle-rul a suferit o reducere mai mica de 22°/0, cea mai mareparte a cadet asupra invetamantului laic si a admiiiistra-tiunel laice a Ministerului. Prin urmare, din acest punct devedere nu este a se plange nimeni. Cand la multe institu-tiuni am taiat in asa fel ca a remas 50%, precum suntlaboratoriile, cand am redus bite cheltuelile car' privesc in-vetamintul direct, cand peste tot am facut reduceri colosale,pentru .ce P. S. Calist gaseste ca am fost nedrepti, pentrucler, cand am Meat o reducere proportional mai mica? Dartrebuia sa reduc de unde-va. Mi se spline ca am redus dela protoierel, ca am suprimat revisoril eclesiastici. Dar nuam redus si din inspectoril scolari ? Din 13 am redus 9.Se potrivesce acesta reducere cu cele acute la cler? Ve in-treb: cu ce se administreza un corp care nu asculta de catde mine singur, cand am numai 4 inspector', pentru uncorp care numera 8000 de membril ? Mai drept ar ficera socotela acolo, Tar nu la cler. De altmintrelea, rog peP. S. Calist sa creda, Ca cu tOta nevoea in care eram dea reduce o anumita tifra in budget, si care era la voea meaca sa o micsorez; cu tote acestea nu am pus fOrfeca inbudgetul Cultelor, de cat cand am luat Intelegere cu P.P.S.S. Parini' Episcopi si pot sa asigur pe Prea Sf. Sa ca dupao multa batae de cap am ajuns ca sa fac reducerile aces-tea si nu altele; de nu faceam reducerile acestea, trebuiasa fac altele si ma tem, ca dad, as fi redus in alts parte,as fi ridicat protester' mai marl de cat asta -cll. Nu se puteaface lucrul alt-fel, trebuia sa teem, si am taiat. De o camdata nu se putea cu nici un pret face alt-fel. Prrn urmarediscutiunea este absolut de prisos. Sa nu creda P. S. Calistsi nimeni din cel presenti ca face cine-va lucruri de acesteade dragul lei, and a fost cu putinta M., se adaoge s'a ada-ugat cu multg.mire, si fart nici o parere de reti, Nre rog sa

sa'ml

www.dacoromanica.ro


o credeti, din partea laiciloi tot atat cat si din partea cle-ricilor. Dar cand nu se !Ate face alt-fel, ski faca cum sepOte. De aceea nu este bine sa lungim o discutiune, carenu ne duce la nimic. V'as ruga sa nu lungiti acesta discu-tiune pe cata vreme este o alta cestiune care ye preocupasi pentru care alt cerut presenta mea aci. Tot de odata vedeclar ca asupra cestiunet indicate de P. S. Ca list Botose-nenul nu vote mai lua cuvintul.

P. S. Episcop al Romanulul: Ina lt Prea Sfintite Sta-pane, Prea Sfintitt, am cerut cuvintul ca sa arat si euparerea mea in cestiunea ridicata, de P. S. Arh. Ca listBotosenenul. Simt impreuna cu P. S. Sa adinca parere derea. pentru desfiintarea scolilor inferiOre bisericestl si pen-tru cele 1-alte cestiuni earl le-a atins, dar it rog sa me lertedata din punctul de vedere al oportunitatii nu sunt de pa-rerea P. S. Sale, de a se fi deschis vorba in S-tul Sinodasupra cestiunel acesteea a desfiintarei Seminariilor inferiOre,pentru cuvintul ca not, cel putin eu unul, mai 'nainte dea ne intruni aicl in sesiunea acesta de prima, -vary a S tuluISinod, nu am fost consultat de D-1 Ministru in nici unadin aceste cestiuni si eti ca Episcop at Roman ului, caream o scOla bisericesca acolo, care me priveste si pe mine,cad yin si fill mei duhovnicesti in sc6la aceea si priveste sipe tott Chiriarchii din partea cea-l-alta a Orel de peste Mil-cov, cad yin si flit P.P. S.S. L.L. acolo ca sa's1 capete edu-catiunea bisericesca. Cred a din punctul de vedere al o-portunita tel era mat bine sa fi tacut acum not, si Tata pentruce: avem pe I.I. P.P. S.S. Mitropoliti si P.P. S.S. Episcoplcart pe langa aceea ca sunt membril at S-tulul Sinod suntInca si membrii in Onor. Senat, si data nu am avut feri-cirea sa fim intrebati mai 'nainte de a se aranja lucrurileBisericel lul Christos, in care El ne-a pus strejarl, socotescca acum a trecut timpul de a ne ocupa aicl. Cc avem sacapatam de la D-1 Ministru mai mult, de cat aceea ce ne-aimpartasit acum.

Locul dar de lucru in acesta privinta la rindul nostru nuar mat fi socotesc aicl. De aceea fiind-ca tratat de notfara de not, sunt de parere si v'as ruga, dupa. cum \Ted ca.si D-1 Ministru pentru ratiunile D-sale doreste acesta, sa numat facem vorba in acesta cestiune. Am deplin'a incredere

'ml

sail

www.dacoromanica.ro


In I.I. P.P. S.S. Mitropolitl si P.P. S.S. Episcopi ca dupacum facut datoria pana acum, vor faca da-toria si vor face-o la vremea cuvenita cu sfintenie si in fricalnl Dumnecleil. Pentru aceste cuvinte, macar ca nu am ni-mic de qis contra sentimentelor, cart fac lauda P. S. Arh.Ca list Botosenenul, rog respectuos pe S-tul Sinod sa bine-voesca a primi ca sa inchidem incidentul.

P. S. Arh. Calist Botosendnul: Data P. P. S. S. E-piscopi nu mai au nimic de clis, void sa protestez in contraP. S. Episcop de Roman, care a clis ca nu am intrebat peS-tul Sinod si ca cu de la mine putere am ridicat acestacestiune:

Ve rog, dar in sedinta de la 4 Mal nu mI-ati dat cuvin-tul cand va fi fata DI. Ministru sa-1 Intreb ce se va face cucalugaril, cars iI vom face nol acum intru cit locurile unoratari calugari s'au inchis?

I. P. S. Mitropolit al Moldovel, Presedinte: Acitrebue sa vorbim cu liniste.

P. S. Arh. Calist Botosenenul: Iertati-me data tonulmed devine suparator, dar cand cine-va este tratat asa cumme trateza P. S. Episcop de Roman, ca cum eu nu as fiintrebat pe S-tul Sinod, cu tote ca ca membru al S-tululSinod chiar de nu as fi avut autorisatia Stului Sinod, credca nu ml -ail fi inchis gura, intru cat legile si regulamentelerespective 'ml da acest drept! Dar eu am intrebat, si S-tul Si-nod m'a autorizat sa lau cuvintul. Deci am avut si acea bla-goslovenie de care pe nedrept se plange P. S. Episcop deRoman. Se pune la vot inchiderea incidentulul si se admite.

Di. Spiru Haret, Ministru Cultelor qi al Instruc-(lune! Publice. Chiar in sumarul de astacli al sedinteltrecute, s'a vorbit despre un lucru pentru care se cere pre-septa mea la sedinta de astacil, anume o petitiune a Pa-rintelul Arhiereu Ghenadie, ca sa i se comunice copie lupaIncheerea S -tulul Sinod, de cand i s'a ridicat pedepsa.

P. P. S. S. Parinti eu ye rog, si ve rog cu insistenta,sa bine-voitl a trece pur si simplu la ordinea asupraacestel cererl, pentru un motiv fOrte simplu, anume ca ac-tele petrecute cu ocasiunea procesulul Parintelui Ghenadie,sunt acte publice, aparute in Monitorul Oficial si o data cea aparut in Monitor sunt Sfinte: Nu mai este dar trebuintade nici o copie; numerul din Monitor este de ajuns.

's1 -ab. sti sa2p1

Mid

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop at Argesului: Propun trecerea la ordi-nea dilel asupra acestei cestiuni.

Se pune la vot acesta propunere se admite.Dl. Spizu Haret Ministrul Cultelor si al Instuc-

iunel publzce, da citire urmatorului mesagiii Regal:

Prea SAnriri Parinti,Sdntul Sinod al Santei Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-

mane, deschis in diva de 1 Malt in sesiune ordinal% deprima-vara cu decretul Nostru No. 1848 din 26 Aprilie a.c. terminanduil lucrdrile,

declar inchisd sesiunea acestui Sant Sinod.Dat in BucureVi la 11 Maill 1901.

Ministrul Cultelori InstructinneI Publice

(ss) HARET.

(ss) CAROL.

No. 1936.

edinta se ridica la ora 4 p. m. declardndu-se sesiuneaordinal% de prima-vara a S-tului Sinod inchisa.

Pre§edinte t Iosif Mitropolit al MoldovaSeeretarT: Athanasie al Rtimnicalal.

t Pimen G. Piteftem2.

si

Ed,

fi

www.dacoromanica.ro

1901 04

Documents