BISERICA

ORTHODOXA REANARevistii PeriodicA Eclesiasticii

A

SMUT SIND AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMANE.

ANUL AL XXV-lea, No. 3

I TT 1\T

TABELA MATERIILORPag.

1 Carte de sfaituire catre locuitorl . . . 2332 Sist. Filos.-Teolog. al Fericit. Augustin 2413 Amintirl din Istoria Bisericesa. . .

cre§tinismulul249

4 Predia despre triumful 279b Ioachim at III pentru a dona &I Patri-

arch Ecumenic. 2866 Cronica Bisericesa 3027 Cuvintare tinuta la cununia religiosl a

Majest. Lor Regale Regina Romaniel. 3188 0 scrisore religiosa . 3239 Un raport. 329

10 Cuvintare la nuntl. . . . . . . 33211 Raportul Cuv. Paroh al bisericel Inal-

(area DomnuluI din HusT 33612 Act comemorativ 34113 Donatiunl 343

BUCURESTI

TIPOGRAFIA CAR[ILOR BISERICESTI1901_

...... .si

.

I

isM

SECT 1.54r ORO,

Alrr:.TELR.

. . . . . . .

.

. . . . .

. . . . .

. .

www.dacoromanica.ro

ANUL XXV BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 3.

CARTE DE MEM CE FACT IJA POSTI1L

CATRE LOCUITORI.

Publicam acesta Enciclica a meritosului Episcop,cel intaiu al Argesului, Iosif, care indata dupa ridi-carea sa la gradul de Episcop Eparhiot, grija sa ceamai mare a fost indreptarea moravurilor role, furisatesi introduse cu timpul intre fiii sei spirituals. El isde baza decalogul si le arata in termini forte

lipsurile for crestinesti. Le dovedeste ca numaicu numele sirit crestini, iar cu faptele mai rei de catpaganii, injura Cruci si Dumneclei, lege si tot ce-istint si respectat, fura, jafuesc, jura stramb, cleve-tesc, si traesc in desfrandri si betii. Acestea se petre-ceati pe la sfirsitul seculului trecut

Dupa acesta-i indemna virtuosul Episcop si parintesufletesc al for de a se parasi de aceste viii uriciOsesi sa se intOrca catra. Dumnecleil, spre a's1 intOrce si Elmania sa de asupra norodului crestinesc a acestei

S'Ari CRACIUNIIIII

inte-lei,

(I 794).

Tail.

www.dacoromanica.ro

234 CARTE DE SFATUIRE

Le da exemplu starea de mizerie in care sint,lipsa de producte, bolele bantue etc.

Daca privim cu atentiune starea nostra sociala sila tarn si in orase chiar si acum, dupa trecerea deun vec, and prin mila lui Dumnedeu am scapat deinvaziunile nemtesti si rusesti, de iataganul turcescsi de batjocurile laniceresti, in fine de vicleniile sivexatiunile de tot felul ale tanariotilor; cu tote acesteamoravurile rele, obiceiurile stricate si invechite totnu le-am inlaturat dintre noi. Traim in libertate siabuzam de ea, sintem cu totul indiferenti in cele re-ligiose, ba unil din not chiar nereligiosi si Fara nici unrespect care Biserica nostra stramosasca, temeliamoralitatei poporului Romanesc. Cu rusine and adesepe copii mid pe stradele Capita lei injurand sfinti siDumnedei si tot felul de insulte grosolane, spre ru-sinea nOstra. Clerul s'a facut si isi face datoria sfatu-ind, mustrand si indemnand spre bine si vieta corectft.Dar cine-1 asculta.! Acestea nu sint simptome bune,ci prevestiri de nenorociri, daca nu ne vom indrepta.

Sa se citesca cu atentie acesta Enciclica si se vavedea limpede, ca ranile de carl sufeream acum unsecul, sint aceleasi si acum. Putin am progresat peterenul moral, ba pot dice nimic!

Tata acesta Enciclica:

Cucernicilor protopopl, molitvelor vOstre preotilor si dia-conilor si tuturor celor-l-alti pravoslavnici crestinl ce sintetilocuitorT intru acesta eparhie a smereniel nOstre, de la Dum-nedeii ve rugam pace, sanatate, spasenie sufletesca In-destulare intru tote cele trebuinclOse, spre chivernisirea vre-

ce-i

si

www.dacoromanica.ro

CATRE LOCUITORI 235

melnicel vieti, iar de la smerenia nOstra molitva si parin-tesca blagoslovenie ye trimitem.Datoria pastorului este caapururea sa se afle fang turma si sa o cerceteze si sa opovatuiasca spre pasunea cea sufletesca, supt care datoriesi smerenia nostra find, dupd ce din mila lui Dumnecledni s'ar'i incredintat acesta eparhie, nu putina grija avem despasenia tuturor celor ce se afla locuitorl intr'insa, pentrucare si cu dorire gata am fost si suntem a veni ca sa nearatam de fata catre tOta turma si dupd a nOstra putintaajutorindu-ne Dumnedeti sa tnvetam pe fieste-carele celece se cuvine crestinatatii Inca stiind acesta lipsd ce de obste

intamplat. Pentru pacatele nOstre am socotit ca sa nuvi sa pricinuOsca Ingreuere cu venirea nOstra, deci pentruca atat ca sa nu fim lipsiti cu totul de implinirea pasto-restil datoril, cum si turma de folosul ce i se cuvine de lapastorul sefi. Apropiindu-se si sfintul post al sfintei Nastericel dupa trup a Mantuitorului nostru Iisus Christos, lataprintr'aceste putine cuvinte in scris nu lipsim a arata dra-gostea nOstra cea parintesca si pre top deobste va indem-nam va sfatuim ca sa nu fits cu totul plecati nu ca lalucrurile cele vremelnice, desarte si lumesti, ci sa socotitica sunteti prin baea sfintului Botez pentru imperatia ceru-rilor, care este- cea adeverata mostenire a crestinilor celor a-deverati si cum ca mOrtea este gata inaintea tuturor si valde acela pre carele va gasi cu halna sfintului Botez intinatacu pacatele si nu sa va pocai In vieta lui, mai bine sa nusa fi nascut unul ca acela, caci dupa mOrte nu este poca-inta, ci mama) judecata si rdsplatire fieste carula dupa cuma lucrat tnteacesta lume, atuncla vor plange multi pentruca n'ai'l facut bine in lumea acesta, pentru ca aU trecut OdenOstre in desert, Insa de nici un folos nu ne va fi acestatanguire.

Acestea m'au indemnat a le scrie, pentru ca Omenii pa-mintului acestula cu totul s'ati tras inapoi de la poruncile

s'ati

si

www.dacoromanica.ro

236 CARTE DE SFATUIRE

legil, si ca niste resvratiti si inpila T, precum dobitOcele, nu-'s1cunosc drepta si stanga lor, si numal un nume crestinesc auremas, precum si ovreilor, cand cliceati catre Domnul Christos:ca sunt fecIoril lul Abram, lar cu faptele departe sta decrestinatate, cad Dumnedeti porunceste in lege la 1ntglaporunca : g sit to Inchini unula Domnulul Dumnedeului tell;si tut numal sa-1 slujestl, si numele lul in desert sa nu el',Tar cresting vremil de acum nici stilt ce inchinaciune secade lul Dumnedet, ci slujesc poftelor sale ca niste dobitOce,si dad. se inbolnavesc, nu alerga la ajutorul Tub Dumneded,ci la descantatOre si fermecatOre, si de la acestea nadajduesca avea ajutor, si In loc sa cinstesca pre Dumnedeti, si nicinumele lui sa nu-'l la In desert, bar ei injura crucea, legeasi unile din tainele bisericesti, care me cutremur a le si po-meni, si sufletul si pomana, cu care sa dovedesc a fi maTreT de cat pagang, cad el de acestea nu fac, ci Inca si pe-depse grele dati celor ce vor °cart legea lor. La a douaporunca si la a opta dice: sa nu juri si sa nu marturisestlstramb; Tar cresting nostril nu au juramintul Intr'un chip,si pentru un stanjen de parnInt, pentru alt lucru micprimesc juramInturi si carob de blestem ticalOse, si uniT neavend nicl o treba marturisesc stramb, si macar ca s'ail a-aratat multe minuni, la unit ce au jurat stramb, unit cuprin-dindu-se de duh necurat, altil a mutit si ologit, altora

dupa mOrte trupurile afurisite Intregi, negri si urn-flap, dar tot nu se inteleptesc ticalosil; ci cu grabire alerga spreplerdare si pentru acesta nu se invrednicesc cei maT multica sa vada rod din 01.44 si de si ved, dar le sacera mOr-tea pe copiil lor mai 'nainte de vreme, ca dupa cum diceProorocul Zacharia: r Secere lunga de doue-deci de coturl,si lata de clece coturl pogOra in casa celor ce sa jury penumele lul Dumnedetp . La a treia porunca dice Dumnedet.:(Sa cinstestl serbatorile tale*, Tar cresting in potriva urmeza,ca in dilele prOste sed acasa, bar duminicile si serbatorile

s'ati

ga-sindu-li-se

Waal

www.dacoromanica.ro

CATRE LOCUITORI 237

in loc sa merga la Biserica sa asculte cuvintul lul Dumnededsi sa se r6ge pentru ertarea pacateler sale, bar el atunceais1 gasesc pricina de calatorit si merg pe la targurl, si pentrupricina de judecatb pe la judecator si aceste sfinte Mile le-adales pentru betil de care se intampla cele mai fara calecurvil, sigh, galcevi, JAW si de multe orl si uciderl; farserbatorile dracestl le padesc fOrte tare, cum este ropotinul,circovil §i altele. La a patra poruna, dice Dumneded:4 SA cinstestl pe tatal ted si pe mama to *; lar crestinil urmezain protiva, ca nu numal nu O. supun lor si sa-1 asculte lavreme de batrinete, sa-1 caute, sail ajute, sa-'1 imbrace,sa-1 incaldesca, ci Inca unit, vat de 0! indraznesc pana laatata de 'I dosadesc, IT bat sl-'1 gonesc din casele lor, carenici dobitOcele, nici fiarele salbatice nu o fac, si nu stid ti-calosil ca de ar face orb ce bine parintilor lor, In cat si peumere sa-1 pOrte In tota vieta lor, Inca tot nu pot implinidatoria ce sa cuvine fiilor catre OH* La a cincea po-runca dice Dumnedein cSa nu ucill), adeca sa nu omorTpe altul, bar ticalosil crestini si pana la acesta fara, de legeail ajuns si vieta care o a dat Dumneded si numab lulDumneded sa cuvine a o lua, cand va vrea, ci o ridica dela Omenb cu atata salbatacie urmand diavolulul care esteucigator de OmenT din inceput. Pentru aceea si osanda bles-tematului Cain vor mosteni in focul nestins. La a seseaporunca si la a noua dice Dumneded: (SA nu curvesti, sisa nu poftesti muerea vecinulul ted», bar ticalosii crestini laacest pacat sunt plecatl mai mutt de cat dobitOcele cele ne-euvintatOre, cad acelea numab o data Intr'un an fac, pa-dind hotarele firii, ce le-ad dat Dumned.ed pentru a sa in-multi; Tar Omenil a pururea sa tavalesc ca intr'un noroid,si deosebit de curviile ce sa intampla de fac cel necasato-ritl si vaduvl, dar si Intre (pre)curvii cad, barbat avend femeemerge la alta femee cu barbat, din care sa spurca rodullor, cel ce este blagoslovit cu cununie, si copif ce sa nasc

www.dacoromanica.ro

238 CARTE DE SFATUIRE

dinteinsil es 6meni 1.61 din fire, curvari, hop si fetele forasemenea, urmand faptele parintilor lor, ca niste ne infri-nate 41 stria fecloriea mai inainte de cununie cu tine lise intampla, si apoi pe urma cauta zestre fail the' o rusine,Inca de multe on napastuesc 6meni nevinovati, si multi O.pedepsesc si sa globesc fara dreptate. La a septea po-runca dice Dumneclet: « sa nu furb, furtisagul este in multechipurl: ca unit sunt cars om6ra 6meni, talcs case si andcu foc; altil sunt acela cars tura vite, vacs, cal si le vindIntealte WI', unde nu'l cunosc, altil sunt carl de la ye-cinii for fura lucruri, halve si alte bOrfe, yin, rachlt, grail,porumb, fan, gain' si allele ce sunt mai lesne de furat, lacare tote acestea sunt plecati ticalosil 6meni al acestel OM,si carl nu sa socoteste a putea umbla sa hotesca, ci sa facgazde de hoti si pana intr'atat el sunt plecati la acesta fapta,incat socotesc ca acesta fara de lege este de nevoe, a fica un lucru din cele ce i se cuvine, si indraznesc de clicdi Dumneclet I-at rinduit spre acesta, facend, pre Dumne-clet pricina reulul, nelegiuitil, si cu tote ca nu inceteza sta-panitoril si zapcil a pedepsi pe unit ca acestea, dar fiindfirea for obiclnuita spre feu, si ne peaepsindu-se de parintiifor de mid, a pururea urmeza acesta fara de lege. Ia,r laa clecea porunca dice Dumnec,let : 4Sa nu poftestl nicl unlucru al vecinului telly,, ins& crestinil pamintului nostru si spreacesta porunca in protriva urmeza cu lacomie, ca data vedepe altul ca are movie si casa cu vite si cu altele Indestu-lata, ravneste si in tot chipul mestesugeste ca sa apuce alacelula, si-1 pune la dajde peste putinta lui, ca ingreuin-du-se sa le vincla si se face el trital musterit sa cumpere,si tntr'alt chip, inprumuteza cu bans si cu dobancll grele,care acesta o face si cel ce sa numesc mai de isprava, sine mal putandu-se plati ticalosil 6meni, de nevoe 'sl vindemosia sat vitele fara pret, sat fuge de le lasa tote; altillarasi dad. vede ca are un om sluga, vrednica sail slujnica

www.dacoromanica.ro

CATRE LOCUITORI 239

sa silesc cu multe mijlece si cu fagaduell de simbrie maimulta, sl-1 scot de la stapanit lor; altil veclend un lucruplacut la vecinul sett, data nu-'l pot lua cu voe, Inv* pealtul de-'l fura, si altele multe ca acestea sa urmeza decrestinb Inprotiva acestor clece porunci ale lub Dumnecleu,care pentru inmultirea cuvintulul be lasam. lar aceste pescurt le Insemnam, ca fieste-carele aulindu-le, de va fi vi-novat, sa, faca parasire, bar neflind vinovat sä se feresca anu be face, cad cunoscuta este urgia lub Dumnecleti pentrupacatele nestre, ca nl-att pedepsit cu mild ca un parintesi nu ne-am Inteleptit din cele trecute batab; bar acum atilasat acesta lipsa de hrana, care baste mal Brea de cat cele-1-alte, si de nu ne vom tnterce din reutatile nestre, !Atesa ajungem la acea de istov perire, cand nicb In anul viitor

va da pamintul rodurile sale. Deci, blagoslovitil melcrestinl, fitl urmatorl bunelor sfatuirb, ce din dragoste bubi-tere de fib ye dam si ye parasitl de cele rele si urmati celebune; Biserica o padib, Duminicile si la Serbatorl ispovadui-ti-ve si ye facet] canonul, ce ye da duhovnicul, si eelce vet] fi vrednicl impartasiti-ve sfintel Cumunicaturb, ca saye fie de paza de tete bantuelile vrajmasulul diavol si spreinmultirea a tot binele. Fugitl de jurAmInt, de marturiestramba, de clevetire, de mincbuna, nu injuratI crucea, legea,sufletul, nici orb ce alt lucru din cele sfinte, cinstitl si can-tati pe parintil vostri cu cucerie pan& la m6rte, ca si yobsa aveti cautare de la flu vostri si sa vi sa Inmultesca anilvietib. Invetatl pe copiii vostri frica Jul Dumnecleu, ca sa sedeprinda de mid; fugitl de betie din care sa nasc tete reu-tatile, si mal virtos curvia, care spurca si trupul si sufletulsi scurteza si Vele vietel; feriti-ve de furtisag a nu pagubipe vecin nici pana la cele mal mid lucrurl, ci sa fit] in-destulatl cu drepta agonisita vestra, cad ce este cu nedrep-tate nu este blagoslovit, si mal bine sa bage tine -va focIn casa lul de cat lucru de furtisag; Intracestalb chip de

nu-'0

www.dacoromanica.ro

240 CARTE DE SFATUIRE CATRE LOCUITORI

vett vieiui, vett avea blagoslovenia lut Dumne4eil in caselevOstre si cu Indestulare vett aduna rodurile ostenelilor v6s-tre si dupl esirea din vieta acesta v6 vett Invrednici tm-01.6.00 cerurilor, tar cAnd nu vett fi urmatori, vett lua celeInpotriva, in desert vett samana. 1361e si pagube si morpnaprasnice ye vor Intimpina din urgia lui Dumnecleti, si deant stepanirea aasta lumesca ye veil urt si ye veil pe-depsi ca niste calcatorl de lege, si despre partea bisericescAvett fi lepadatl, cad pe unit ca acela, cart in tOtA vieta forvietuind dobitoceste si nu still Biserica, si nu sa ispovAduescsi nu sa comunic, nicl la vreme de MA in casa for nu sacade sa intre preott, nici paraclis sau maslu sat osfistaniesa citesca, nict sa -'t ingrOpe la Biserica, ca pe unit cevoit In vieta Icr sa stie Biserica, nicl sarindare sat pome-nirl sa faca pentru unit ca acestla; ci pentru ca sa nu a-junga lucrul pana la atata osanda, fits urmAtori bunelornOstre sfatuirl, chi si darul lul Dumnecie6 si parintescA bla-goslovenia nOstra sa fie cu vol cu top. Amin.

1794 Dechembrie.

C. E.

r---`,-Wi4M-"I

n'ad

www.dacoromanica.ro

SISTEMI, FlOSOFICO-TEOLOGIG AL FERIC1TRIll

Vecp Biserica 0rtodoxL Roma* an. XXV, No. B.

Cea-l-alta forma principala a pacatului este mandria, des-pre care am amintit i mat sus. «Ce alt ceva de cat mandriapOte sa fie inceputul unet actiuni rele? Ce alt ceva estemandria, de cat dorinta catre o marire falsa ? Cad marireasufletulul este falsa, cand parasesce acea origina la caretrebue sa die i voesce ca ea singura sa devie origina. A-cesta insa se tntimpla cand ea gasesce prea mare placerein sine insusi si se departeza de la binele cel neschimbacios,care ar trebui sa-1 plata mat mult de cat s'ar placea pesine Insup Acesta este dupa. Augustin asa numitul pacatdiabolic, pacatul Diavolulut, pacatul stramosilor nostril).

Ast-fel Augustin arata ca pacatul nu se afla nici in Dum-necleil nici in natura, ci este un product al vointei liberei conrupte. Posibilitatea pacatului sta in libertate. Daca, sta

In libertate, atunci pentru ce Dumnecleu a dat-o Omenilor ?Nu este el prin urmare autorul pacatului ? Aceste motive ad

1) Dorner. Augustinus pag. 137; Bohringer Kirohengesohichte pag. 386.

AUGUSTIN,

www.dacoromanica.ro

242 SISTEMUL FILOSOFCO-TEOLOGC

facut pe fericitul Augustin ca sa se ocupe mal de apr6pe deacesta cestiune ass de importanta §i sa arate pentru ce nea fost data de Dumnecjeti §i pentru ce omul a bajocorit-o.

Libertatea este un dar al lul Dumnedeit Ea are de stop,ca omul prin sine insu§1 sa servesca lul Dumnedeil in modconscient §i liber §i sa implinesca dorinta divina. Mal de-parte, nu exista nicl o actiune buns fara libertate. Candomul n'ar putea sa lucreze bine ca flinta morala, intru catel n'ar voi, din acesta urmeza ca e necesitate, ca el saalba o vointa libera, cacl ast-fel cum ar putea el sa dis-pretuesca ceea ce e reil §i sa stimeze ceea ce este bun;ceea ce e fara vointa ar putea sa nu fie ceva req, ins&tot ass n'ar putea sa fie o fapta buns. Nu este fericirefara libertate si nicl chiar siguranta fericiret: RSe afla 6reo siguranta mal mare, de cat ca sa fil in posesiunea unel

carea, contra vointel tale, nu pOte sa i se intimplenimic 1.01? Nimeni insa nu este sigur de bunurile pe earlpOte sa le Ord& contra vointel sale). Din acestea re-sults ca libertatea ne este data de la Dumnedeti spre aface binele si ca o actiune morals nu e posibila fara liber-tate. In ea se afla posibilitatea sail puterea de a paca.'tui siacesta posibilitate nu 'Ate sa -1 fie rapita, cacl atunci n'armal exista.

Este absolut necesar ca vointa sa fie libel* cad chiardata omul nu ar face us de dinsa a§a cum ar trebui, earemane totu§I vointa acelula care voesce §i on ce ar facee fapta lui proprie, executata in deplina libertate. Causeleexterne nu pot sa rapesca vointel libertatea sal). Ordineacauselor nu inlatura libertatea, pentru ca ea este in a§a mod

1) De civ. del I, 1. Nam si volnntas tantiun esset, neo posset, (podvellet, potentiore volnntate impediretnr; neo sic tamen volnntas, nisivolnntas esset, neo alterins, sed ejus, qui vellet, et si non posset im-plere, pod vellet.

vie 1,

www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 243

stabilita, ca acestea aid isl gasesc locul for Libertatea vo-inset omulul nu este o actiune, ci insusl o causa si In a-dev6r causa tuturor actiunilor omenesc19. Dumnedet con-duce lumea in asa mod ca el permite unora din creaturilesale ca 0, alba miscarile for propril. El le-a dat posibili-tatea de a fi ast-fel si de aceea aceste miscarb sunt operasa. Aid se afla ca basa notiunea libertatel, care nu constaIn alt ceva de cat in actiunea proprie a fiinteb rationale.Acesta este consciinta libertatel, ca nob simtim cum se miscasufletul nostru insusl nu in spatiti ca un corp, din un loc inaltul, ci spiritual, cum scOte in evidenta schimbarile sale pro-pril. Cand not voim, ace sta este o activitate, pe care nimenbaltul n'ar putea A. o indeplinesca pentru not2). Acesta vo-inta a nOstra este libera, pentru ca sufletul nostru prin eaprimesce de fapt ceva, ceea ce H apartine; tot ceea ce notputem sa ne atribuim, ac6sta este activitatea m5stra proprie,pe care nob o numim vointa. Nol insine nu suntem alt cevade cat vointa8).

Ast-fel exprima Augustin importantul principit, care pre-doming intregul sea sistem, ca de la vointa atarna totulceea ce este at nostru, meritul si demeritul nostru, valOreanOstra precum si condamnarea. Acesta este principiul seadin punctul de vedere etic cu privire la lume.

1) De civ. dei V, 9, 3. Non est autem consequens ut si deo certusest omit= ordo caussarum, ideo nihil sit in nostrae voluntates arbi-trio. Et ipsae quippe nostrae voluntates in caussarum ordine aunt, quicertus est deo ejus que praescientia continetur, quoniam et humanaevolnntates humanorum opernm caussae aunt.

3) De div. qu. 83, 8. Moveri per se animum sentit, qui sentit in seease voluntatem. Nam si volnmus, non alias de nobis vult. Et iste mo-tus animas spontaneus eat; hoc enim ei tribntum est a deo; qui tamenmotus non de loco in locum est, tamquam corporis. De civ. dei V. 9,3; de lib. arb. III, 7. Non voluntate autem volumus, quis vel delirusandeat dicers?

3) De civ. dei XW, 6. Voluntaa eat quippe in omnibus, immo omnesnihil aliud quam voluntates aunt.

www.dacoromanica.ro

244 SISTEMUL FILOSOFCO- TEOLOGC

Acest principit se opune determinismulul in punctele celemai esentiale. Vointa nOstra nu ne este determinate prin cu-noscinta, ci mai intalt trebue sa voim binele i sa-1 lubim i

apol numal vom putea sa-1 cunOscem §i sa-1 dobandim. Cu toteacestea, notiunea libertatel nu presupune nici de cum oseparare complecta a vointel de substanta sat chlar deDumnedeti, care ne garanteza tot ce este al nostru. Ci, datanol voim fericirea, acesta este ceva proprit al nostru, insaacesta nu inlatura libertatea vointel, cad alt-fel no!, contravointel nOstre, ar trebui sa devenim fericiti1). i vointa 'As-tra libera are causa sa to Dumneded, insa nu este mai putino causa libera, cad tocmal a§a a fost ea create de Dumne-deti. In ce privesce relatiunea creaturilor cu Dumnedeti, Au-gustin se rezima pe aceea ca substanta §i activitatea creatu-rilor nu inceteza de a fi lor proprie, cu Vote ca le e data deDumnedeti. Tot in modul acesta intelege el §i presciinta luiDumnelet. Cum ar putea sa inceteze libertatea vointel, tendDumnedet scie de mai inainte, ca not voim cu vointa fi-ber& binele sat reul ? 2).

Acesta notiune a libertat el trebue sa o recum5scem cabasa invetaturei lui Augustin intru cat privesce relatiuneadintre libertate §i gratie. OM tine observe cum el mergenddin acest punct de vedere pe de o parte putea sa lica Cacredinta este o opera a vointel m5stre libere, lar pe de altsparte ca credinta este un dar al lui Dumnedeti2).

Presciinta divine nu pOte sa fie inlaturata nici intr'unmod, ea exista in notiunea de Dumnedeti §i data cinevaobserve mai de aprOpe, vede ca acesta nu numai ca nu in-latura libertatea vointel, ci conlucra spre demonstrarea el.Vointa tontine libertatea chiar in notiunea sa; unde nu

1) De lib. arb. 7.2) De lib. arb. 6; de civ. dei V, 10.2) De grat. et lib. arb. 17.

www.dacoromanica.ro

AL FEB.. AUGUSTIN 245

exists o vointa de sine statatore, acolo nu e nicl o vointa.Numal cand ne sta in putere atunct e vointa nOstra si inacelasi timp e vointa libera, cad pentru not nu e nimicliber de cat ceea ce sta in puterea 'Astra si vice-versa, totce sta in puterea nOstra e liber. Prin presciinta lul Dum-nedeil vointa nOstrA libera nu numal di nu este negatA, ciafirmatA, pentru ca el, in a carui sciinta nu e posibilaerOrea, scie mat dinainte CA ell void avea puterea de a mehotart insus11). Dupa cum o presciinta omenesca'a faptelorviitOre ale altula nu pOte aduce nici o constrangere vointelacestula, tot asa se IntimplA si cu presciinta lui Dumnedeti,emenit pot sA, pacAtuesca din propria for vointa, fall capresciinta diving, sA-1 silesca la acesta. Pe cat de putin me-moria mea serva ca causa, ca aceea ce s'a intimplat odi-nick% trebuea in mod necesar sA se 'intim ple asa, tot asade putin este si presciinta divina causa ca trebue sa seintimple, ceea ce se va intimpla. i dupA cum ed iml a-duc aminte de Cate ceva, ceea ce am fAcut, fail ca prinacesta sl fi facut totul de care imi aduc aminte, tot ase-menea si Dumnedeti scie totul de mat inainte ceea ce elva face, fara ca el prin acesta A faca tot ceea ce el sciemat dinnainte ea se va intimpla2).

Bite ca ordinea lucrurilor, prin care se intimplA tot ceeace se intimpla, O. fie fixata in vointa si sciinta lut Darn-nedeu, de aid insa nu urmeza ca vointa 'Astra nu este li-bel* cad vointa nOstra este admisa in ordinea causelorsciuta de dinsul. In genere se afla numal cause libere siprin urmare spirituale ale lucrurilor, Dumnede6 si spiritelerationale. Dumnedeil este causa care opereza si nu se lasaa fi operat; cele-l-alte insl sunt cause care opereza si suntoperate. Cu totul alt-fel este cu causele corporale, cart mat

1) De lib. arb. III, 3.2) De lib. arb. III, 4; de oiv. dei V, 10.

www.dacoromanica.ro

246 SISTEMUL FILOSCFICO-TEOLOGIC

mult sunt operate de cat opereza; ele nu trebuesc socotiteprintre causele operatOre, pentru ca ele sunt numal mijlOcepentru vointa spiritelor). Asa dar nisi din partea lul Dum-ne4eti, nicl din partea lume12), mai cu semi din partea na-ture!, vointa omenesca nu e amenintata de nicl o negatiune.Dumnecleti a predestinat vointa, prin insas1 sciinta sa, cao causalitate libera si hotartrile si actele sale nu pentru cael le scie nu all loc, ci el le scie, pentru ca au sa se in-tim ple 8).

Vointa libera asa cum ne-a dat-o Dumnecleti era nece-sara, cad alt-fel nicl o actiune bung. n'ar fi maI fost po-sibila. Omulul it era lasata posibilitatea de a face binelesate reul si daca el face reul acesta probeza ca el face a-bus de libertatea sa. Libertatea era necesara asa cum ne-adat-o Dumnecleti, adica cu posibilitatea de a pacatui si niclde cum cu necesitatea de a pacatui; acesta posibilitate de-pindea de la vointa omulul ca sa devie o realitate. De aceeanu libertatea este de vina dad. omul pacatuesce, ci intre-buintarea el In reti; prin urmare nu Dumnecled este vino-vat de acesta, ci omul care se abate de la precept ele di-vine. Augustin dice ca nu exista nicl un lucru de care o-mul sa nu abusese. Cu ochil vedem not lumina si deo-sebim formele lucrurilor, Insa tot cu ochil comitem not multefapte rele. Dupa cum not pacatuim in cele corporale, totasa si Inca si mai mult pacatuim in cele spirituale. Cu toteacestea nu e nimeni care sa clica ca pentru acest cuvintbunurile n'ar fi trebuit sa ne fie date, sail ca acestea nusunt bunurl. Libertatea, luata in intelesul et propritl, nu este,

1) De civ. dei V, 9.2) Augustin combate in mod energic superstitiile astrologice, potrivit

°kora se credea ca vointa i sorta omulul ar atarna de constelaViuneade la nascerea sa. De acestg pgrere a foot yi el malt& vreme in ti-nere1ea sa.

3) Huber, Philosophic der KirchenvUter pag. 298.

qilei

www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 247

conform cu invetatura lui Augustin, libertatea de a alege cee bun sail ce e r6u, cad atunci n'ar mai fi libertate; ea nupOte sa cuprinda intr'insa ceva contra4icetor. Luata, in acestsens rent ar reveni asupra lul Dumnegefi, care ne-a dat li-bertatea, sail. cel putin nu ar putea sa pedepsesca reul. Pe-depsa ar fi nedrepta data libertatea ne-ar fi data nu numalpentru o via buna, dar si pentru o vieta plina de pacate.Sail cum ar putea sa fie pedepsit acela care intrebuintezavointa sa pentru scopul pentru care i s'a dat? and Dum-necleii pedepsesce pe cel pact.tos o face acesta spre a arataca acesta a abuzat de vointa sa cea libera. Nu dice elOre pacatosului: pentru ce nu at intrebuintat vointa ta inscopul pentru care eti ti-am dat-o, adica spre a face binele ?

Nu putin insemnat este de a vedea cum posibilitatea de apacatui, care se afla in libertate, a devenit o realitate. Se vedeadesea cum o fiinta rational& nu pacatuesce nici o data, o altapacatuesce numal Cate o data si o a treia pacatuesce in tottimpul; de unde acesta, cand aceste fiinte sunt dotate curatiune? Miscarea spre reu nu este ceva natural si care arresulta in mod natural din natura vointel. Vine si consciintade vinovatie e imposibil sa pOta exista acolo unde nu pre-domina natura si necesitatea. Miscarea sufletului spre r611este de bun& voe. Vointa nu ar fi, ceea ce trebue sa fiedupe notiunea sa, data nu ar fi causa absolute a saA tntreba de o causa mai departata, acesta ar fi a cautasa afli causa causelor. cPentru ca vointa este causa plea-tulul, tu cat* sa afli causa acestel vointe, nu vrel tu Oresa afli si causa causes gasita? Daca, este asa, unde are säse sfarsesca cercetarea ta, data tu nu voesci sa ramal laradacina lucrului? Ce causa a vointei ar putea sa fie ina-intea vointei ? Sall este acesta causa Insasi vointa si prinurmare nu este deosebita de radacina vointel sail nu, siatunci nu este nici pacatul. Nu este deci nici o causa pro-vocatOre a vointel rele si vointa rea este o lipsa si incepe

'I

insu 1.

www.dacoromanica.ro

248 SIST. FILOS.-TEOLOGIC AL FER. AUGUSTIN

cu acesta di ea se scobbra de la bunul cel mai inalt catreceva ce este mai putin. A voi insa sa afli causa acestorlipsuri, ar fi tot aka ca si cum al voi sa intunericulsail sa augli tacerea, care ne sunt cunoscute nu prin mijlo-cirea ochilor sail a urechilor, ci prin aceea ca lipsesc. Ni-menl, a§a dar, sa nu me intrebe despre ceea ce eil mittca nu am cunoscinta, de cat numal dace vrea sa se con-vinga ca di nu scia. and ochiul privesce imprejurul formelorcorporale el nu vede nicairl intuneric, de cat numal acolounde incepe sa nu mai vada nimic. Tot asemenea vede §isufletul nostru forme intelegibile si acolo unde ele lipsesche recun6sce prin aceea ea el nu le mai pOte vedea. Maisciti §i acesta, ca acela care are voinla rea esecuta ast-felde fapte, pe care nu le ar executa, dad. ar voi alt-fe1,1).

M.P.

0 0-

1) Malinger, Die Kirche Christi pag. 422.

yell

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 'STOMA BISERICEASCA

De la 1750-1800de

SERGIU MACRE1.

Vet Biserica Ortodox RomanA, an, XXV, No. 2.

Apol la 17 a trecut in corturile fericitilor Calinic al Tar -novulul stramutandu-se Matelu al Sere lor la Tarnova si alMesemvriei Constandie in Sere si hirotonisind pe fostul mareprotosinghel Theoclit In Mesemvria, l'a gasit pe Pactol plinde our si a extras Patriarchul comorile lul Cresus.

Incepend anul 1792, facendu-se pace si implicarea pop&relor rezboitOre se'nveselea on tine scapat de rezbol si sebucura. Patriarchul auclind de mOrtea in Cipru a exilatululPartenie al Nicomidiel, a devenit mal ingamfat, socotind O. deaci inainte pe nimeni nu va mal avea protivnic in cuvint saizsa i se opue cu fapta. Si in adever pe cei bravi invingendu1,si indepartandu-1, ce1-1-alt1 se temeati de el, in cat fie-carese gandea ce chip de fuga sa intrebuinteze ca sa scape deprimejdia ce-'1 ameninta si intre 0 se presupuneati si totl

Biserica Ortodoxii. Rominti. 2

www.dacoromanica.ro

250 AMINTIRi DIN IST. BISERICESCA

ii serveau lui cu atentie. A predominat si asupra popula-tiel, luand din fie-care afacere (meserie) pe eel mai fara ru-One purta multimea in sus si in jos, cum-'1 placea. Iar canda murit Metropolitul Moldovel si arhiereil si clericil de acolocerend, li s'a dat de mitropolit al Moldaviel Gavriil; hiroto-nit de catre al Ecaterinoslaviel si facendu-se pacea a remas.Apol Imperatia Otomana trimitend Domn pe Alexandru Mu-ruzi, cand era sa vina l'a rugat ca sa last din scaun si sanu se turbure lucrurile bine asedate. El a gis ca-1 pus sa.stea si spunea ca nu cunOste nimic ca s'a facut in afarade cele stabilite si nici pOte sa cedeze fart de porunca au-tocratoria si dispositie sinodala. Deci Domnitorul gasind pu-ternica acesta obiectie, considerand si displacerile ce vorurma, si nesuferind incurcatura administratiel si situatia fartloc a politicel de sub el, a hottrit sa inainteze dificultatile lapatriarhul ecumenic si sa-'1 invoiasca lul restabilirea bise-ricesca a Provinciel. Atunci patriarhul curind trimitend ecdospentru episcopul HusuluI, pe acesta l'a aratat de Mitropolit,bar pe Gavriil cu asprime l'a judecat si l'a supus des6vir-sitei caterisirl si cerend dela stapanirea turcdsca hotarire, atrimis-o sa-I aduca in Constantinopol. Deci insfacat cape un condemnat adus mai ca legat pe Gavriil eela! Domnitorului predat patriarhulul. Iar pe acestefiind in Moldavia l'a supus caterisirel, l'a primit insa ca arhie-reu in Constantinopol, sau fiind atunci nevoit sa fact acestasal). in urma invetand obicelurile biserieei ; pentru ca nu i sepermitea lul a judeca absolut si nici a schimba cele ale bi-sericilor cum voeste. De aceea si arhiereul urmarit a res-puns cu grabg. : Urmareste-me, dar nu se pOte sa mi se 1-a,ceea ce patriarhul nu mi -a dat. Cacl eti, a gis, am priimitarhieria dela lerarhia din Petersburg si pe acesta o recu-nosc de cap si la ea daca-1 trebuinta sint respundetor, larcu Biserica universal& convin numal in sf. spirit acelas cugetsi marturisesc cu vol. Prin acestea a indepartat de la el au-

si

failsi faill'ab

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 251

toritatea patriarhulul, recunoscend de fratl §i conliturgisi-tori cu el pe cei din jurul seti §i cinstindu-1 cu cuviint1 §icinstindu-se de c&tre el. Indemnati pe patriarh cel puter-nicl sä-1 trateze bine, pentru ca atuncl se in§tiintase tineera. Petrecend la consulul curter Rusqt1 at afacerilor, acela 11incuraja s& nu se tem& de nimic, ci sa. Wepte lucrurl malbune. De aid se lupta patriarhul cu Domnitorul despre it-pirea violenta. Patriarhul cauta pe de o parte sa, imblin-elesca pe cel suferind, Tar pe de alta pe cei atacatl suparatlpentru el, Si nu putina fric& le era, ca nu cum-va sa izbuc-ndsca vre-un tilisnet pentru faptul indrasnet, ca fie-caredintre puteri cu u§urinta sl repudieze faptele necorecte.Invinuiail §i cei mal religio§1 ca pe cei ce ail indraznit O.atace cu rapiditate, ca adica ar yid biserica in supararl §jicaril ail preferit violent& in locul ratiunel. Ciici d'a fi scosdin scaun probabil di era trebuinta; §i Patriarchul avea do-vecjl deajunse, i pe partea lul era dreptatea; dar aruncan-du-se cu violent& asupra -i, vinovat era §i se temea ca sa,nu Masca mal ref", de cat a facut. A stat Gavriil in Pa-triarhie, privind spre Peterburg, primind de acolo poruncl

Cand Francesil s'ail turbat intre el, perdendu-§1 minteaau lucrat fapte fOrte necuviinciOse intre el §i intreprindeaus& propage relele §i vecinilor, surprin§1 ins& s'au temut devrajma§ia ob§tesc& a popOrelor limitrofe §i_ de imp6ratiile in-departate ale Europei, resbunAtor a acestora pentru ura., a es-citat la arme indemnandu-1 pe Turd sa se ridice in tot chi-pul, cum le este obicelul, §i sä-1 vire in rezbol asupra Ger-manilor i sa sfArame pacea decurand6 cu RLI§il, fagadu-indu-le de aid mil de foliose, cautAnd sä convinga pe eelputernici prin cuvinte §i darurl marl, unde mergeail, mitu-ind, vorbind vulgulul §i introducendu-le in urechi, prin milde gurl, cele plAcute lor, unele cumparate, Tar altele §i delasine vorbind, avend §i vocea §i opiniunea §i tralul §i formaotomanica. Din acestea s'a r6spandit i a predominat o mare

www.dacoromanica.ro

252 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA

fama si nu mica grOza 1-ati cuprins, adica s'a parut ca. a*Tut asupra-le, pentru ca. Lambru cel asociat cu Rusii plu-tind cu corabiile In jurul Peloponezului misca spre rezvra-tire tOta Grecimea, facend intarituri in Maina, si aducendmarina si avend in minte sa cuprinda tot Herzonezul. Dec!asupra acestula a plecat seful marine! si s'a cerut farasirecrutare de marinarl dela Patriarch cad alt-fel s'atl poruncitsa i se qica conparticipatorl si unul din actori! dramei. Elproceda cu zel Inainte si scriind epistole indemnatOre cartobligati la supunere catre stat si catre mitropoliti si catretot norodul crestin de acolo, dispune o Exarhie si reguleiamodul contributiei acolo, si pe Partenie al Vizei, ca unulce n'a voit O. se duca, l'a Indepartat pe nedreptul din Mi-tropolie, lar pe al Sevastiei aducendu-1 de mai inainte laViza l'a pus in Peloponez. Adunand de acolo mai multiban! 1 aduce lul, parendu-se a este fOrte capabil si gatade a servi obstimea.

In luna lul Iulie dimisionand Meletie at Larisel dela e-parhie in favOrea Jul Dionisie nepotul sett si murind si alUngro-Vlahiel si trimitendu-se ecdos pentru al Rimnicului,Patriarhul a luat dela ambele permutari multi ban!. Apoisi al Niceel stramutandu-se la Adrianopol si at Adrianopo-lului in Niceea, cu un chip strein s'ati inmultit castigurile.Pe timpul acestula s'at'e inceput si aceste pogoraminte (stra-mutari pe ascuns) fara cuvInt si de a se permuta si trecela trel eparhil, contra sfintelor CanOne, ca lucru obiclnuitacum si nevinovat.

S'a surprins adica in public complotul si intrigarea fame!respandite ma! inainte. Caci s'a intors marina imperatesca,aducend Ore-care corabii, cum s'ar dice vrajmase, prinse dincele a lul Lambru, si se pregatea triumf nerusinat pentruacestea, numindu-se mai din'ainte patru capitani cu decoratilrusesti si spanzurati de catarguri spre rusinea maretieI Ro-siene. Erati unele corabil gasite cu drapele rusesti ca prie-

www.dacoromanica.ro

AMINTIR! DIN 1ST. BISERICESCA 253

tene si prinse ca vrajmase, lar altele ale unul sef de pi-raterie, in Wta vieta lul prAdand in jurul uscatului si ainsulelor si atunci plutind In jurul Peloponezului si debar-and in Maim, de unde au luat si aceste mid corabiOre,ca o mare izbanda, el Insa trecend prin mijlocul Pelopo-nezului a trecut in Epir. Deci acest triumf Wa cuvint siacest complot de tot necuviinclos al cornplotistilor pacei,putin a trebuit ca sa restOrne situatia si sa duca la o mareprimejdie totul. Dar inteleptil consilieri al imperatulul lute-legend cludatania dramel, cu cuvinte duld si cu moduri deregretare lasat de urgie asupra Rusilor, cerend ertarede cele faptuite in acestea si imblanclind cu rugamintl prinscrisorl stapanirea acelora, trimis. din Peterburg lulGavriil fost al MoldoveI daruri, o truce impodobita cu petrescumpe si calimauca alba, si dupa porunca ce a primit Con-sulul afacerilor Imperatiel Rusestl, cu voea stapanitorilor,Patriarhul l'a trimis cu cinste pe acesta la acela.

Patriarhul obicinuit a servi celor mai puternici, artincan-du-se asupra celor din jurul Domnitorulul de atunci al Ungro-Vlahiel, nu numal ca nu-I baga in sema, dar n'a incetatde a li se improtivi cat a putut, Wend placere celor cepareau mal puternicl din jurul Domnulul Moldavia de undesi in multe se intrista, pentru ca Domnitoril erail atuncivrajmasi unul altula. Suparandu-se pentru acestea si altelece se faceati, apropiindu-s1 arhiereil pe rudele si boeril Dom -nulul Ungro-Viahiel, pe car! Patriarhul nu-I baga in semasi ne suferind Inca figurile for evlaviOse si virtuOse, incul-pandu-1 ca slut negligentl de respectul si dreptatea Biseri-cei, pornit spre a da afara pe Patriarh. far el presu-punend si luandu-I inainte si cheltuind ban! la cel puter-nici 41 sprijinea intarirea lul, Band si inscris stapanitorilorprin care invinula pe arhierel ca turbura buna liniste ob-stesca si ca sa se indeparteze acela, pe cari-I presupunea calucreza, pe la eparhiile lor. i dar izbucnind infricosatul

s'an

sail

sail

www.dacoromanica.ro

254 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

rezbol pe fata aratandu-se se luptail pacinicil, unul pe altultaxandu-se sub sceptrul Domnitorilor. Lupta aprinclendu-securtnd fie-care a pierdut bans. i i s'a poruncit Patriarhululsa stea lucrand cele ale obtel cu consentimentul arhiereilorsinodall, tar arhiereil s& se duca la eparhiile lor, afara deacela ce-1 vola patriarhul, fiindu-1 cu presupus lul. De acumati incetat luptandu-se, constrin§1 la pace de din afara.intrunindu se cu socotinta ob§t6sca se anevolau sa admi-nistreze §i sa pun& pe buna cale cele cuvenite Bisericel.

Fiind-ca Cazacil de pe malul Dunarel, caril erati o adunaturafare cap din cel rumptl de la biserica Ortodoxa, si caril pangacum n'aveati lerarchie, au cerut preotl de la marea bise-rica, supunendu-se si fagaduind ascultare, a chemat bisericalul Christos de la monastirea din sf. Munte al Atonulul-Hi-liantarul barbatl cuvio0, ca unit ce cunosc limba for §i auhotartt sa -1 trimita pe aceOia la acela dascali §i propovedui-tori al dreptelor dogme. Deci a scris expunerea credinteldrepte In articule §i indemnare de cele ce se cuvine ca sa seindeparteze de inovatiuni, rugandu-1 sa se reintOrca la bi-serica adeverata, aruncand tag iwlaclunea in obicelurl §idogme introduse in sufletele for de ignorantl §i reti-cugeta-torl. i prohirisind dintre cel dol pe unul arhimandrit alscaunulul ecumenic §i dandu-le for scrisorile patriarhale §isinodale si hotarire imp6ratesca pentru siguranta, tri-mis, ordonandti-le sg, fie cu mare bagare de sem& §i sa seocupe de convertirea celor de acolo, pazindu-se de socotin-tele viclene ale ereticilor §i privind in adinc, pe ce radacinavatamatOre de suflet rasare si cre0e viclenia, sa smulganeghina si O. curate sufletele. Luand aceste porunci s'audus la malurile Dunarel catra Cazacil rumptl de la biserica,pogorindu -se de la Dnipru si stabilindu-se acolo cel ce aufost hotaritl a lucra rein torcea §i unirea acelora cu bisericaOrtodoxa, pe la inceputul anulul 1793.

Fiind-ca scdla de aicea a ajuns la saracie si nu era cu

1 -au

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN !ST. BISERICESCA 255

putintA sa.-sl alba, profesori indeajuns, apucandu-se arhiereillubitori de stiinta sa escite zelul pentru instructie si pentrueducatie Si invetaturl a pers6nelor strelucite din deregatorilsi a celor mai renumiti si nobill al neamului ca sa o scapede lipsa present& si sa stabilesca contributil mai marl siingrijiri pentru scolaril seraci, au gasit cu tale sa plAtescaprin contributil pe de o parte boerimea, tar pe de alta, sa seoblige sa contribue si arhiereil din Patriarchatul ecumenic.Dec' in acestea la inceput Patriarchul fatArnicindu-se s'a pa-rut ca are mult zel, scriind si indemnand pe arhiereil dinjurul sea ca sa, concurga cu contributil la acest lucru folo-sitor obstiei. Ba Inca s'a adresat si catra. Domnitoril Princi-patelor Daciei miscandu-le zelul, datorit, focarulul stramosescal invetaturilor, in cat de pretutindeni venead ajutoruri sinici Omenil de jos nu se abstineail de a contribui la bine.Dar pe cand zelul, de ce este bun si frumos, era adeveratsi modul arata lubirea de neam, socotinta cugetareacelui ce se [Area ca predomina asupra lucrului, adica a Pa-triarchului, s'a surprins CA era false si ard6rea minclunOsa.Cad din sumele adunate prin contributil de afarA, test' dinlauntru dispus rely si au inceput a le amesteca. De a-ceea indata filosofia a zburat din sc616, si corul muzelor aincetat si tOta intocmirea el insultata se batjocoreste, de lacare atatla s'ad folosit fOrte mult in filosofie si elocventain atata timp.

De la 1755 incepend de la Patriarchul ecumenic a seingriji public filosofia si stiintele si tOta pod6ba cuvintului,a produs pe cei mai bunt studenti in tot felul de invetaturisi profesori, filosofi si Omeni de stiinta., ca 1611 si Teodosiedin Peloponez, Sergill si Coridaled renumitil, I6n Cariofilsi Alexandru Mavrocordat cel ma' reputatl, Sevastos Trape-zundiul si Spendonin prea erudii, Jacob Argiul si DoroteiuLesbiu si marele Eugeniu filosofi, Antonie, Hurmuz si A-nania gramatici escelenti, prin care si eloquenta publicA, si

orl

le -au

www.dacoromanica.ro

256 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA

retoria bisericesca, si ca sa dic asa, eruditia elenica, in olama atat de grea asupra tuturor Grecilor, nu s'a perdutflOrea el. Dar instructia din ast fel si atatia constituita si conti-nuata si care respandise folOsele sale asupra tuturor in fe-lurl de chipuri si care a servit cu generositate mares biserici alul Christos si bucurandu-se cate o data de o ingrijirecontributie mai mare, alta data mai mica, nici o data de ni-merit n'a fost combatuta, acum combatendu-se trel ani decatra Patriarch a fost lovita si dispus vrajmaseste asupra -1a suferit. 0 admitea cu prietenie aparenta de parinte siprotector, dar a suferit fOrte puternic, si a dus-o la ruina-rea extrema., lucrand contra el cu viclenie rea.

Scos din scaun Filaret al Ungro-Vlahiei, a trimis curandpentru al Buzeulul Dositehl ecdos Patriarchul, luand un gretifilotim. Grabindu-se a miscat totul s'a turburat pretutindenica se adune ban!, pentru-ca luptand a cheltuit mult pentruIntarirea sa si cauta in tot modul sa placa celor puternici.Pe la sfirsitul lunel lul Decembrie pregatindu-se intrareaConsululul Rosiei cu maretie, cel de la putere privind po-porul cel usor ca se misca fara orandulala, a fost invitatcu amabilitate spunend Patriarchulul ca sa, fie atent si saindemne pe poporul supus sa nu se arunce cu repejune sisa se refuga la cel de o credinta, socotind ca vor afla laacela libertate si avert si alta inlesnire a vietsei, in cat sänelinistesca armonia comuna a popOrelor. El insa voind sase arata mai ales indatoritor celor puternici, mal fara ru-sinare s'a purtat, si insulta mai nebuneste asupra m5stra,sfasiind cu barbarie pe poporul bland si lini tit, pe turmacea prea blanda a lul Christos, si pentru a rezbuna pevrajmasi, sfasia insusI oile sale de imbra.caminte. Veclendacestea lubitoril de Dumnelet se infricosail, ne avend niciforma de religiositate, nicl cugetare intelepta, nicI conve-nind armoniel pacinice ce se cauta de catra impaciuitori,ci mai ales eras i contrare si vrajmase. Acestea auclindu-le

'st

"si

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN In. BISERICESCA 257

si celebrul general si renumit Consul, l'a desaprobat evi-tandu-1 si de a-'1 vorbi si de a-1 onora, cu ceea ce-i dadeamarele consul de aicea al Rosiel dupa obicelu Patriarchululecumenic, el nu s'a tnvrednicit si nici n'a catadicsit macarsa-1 vorbesca. Arhiereil Sinodali s'ad sfatuit, pregatind celepentru alungarea lul si arhiereil stricau Imprejurul sett, seri-ind catra protectorii for de aicea si plangendu-se cereatilindepartarea 1111. De aceea §i al Nicomidiel, sprijinitor celulal Serelor, intelegend ca nu s'a multamit cu ceea ce luasemal tnainte, ci ca sa is mai mult, it supara turbura pecel al Serelor si pornea asupra lul urgil si misca scandaleacolo, plasmuind si anaforale si fabrica mil de reutati contraacelula, l'a mustrat pe acesta si cu arhierei s'apus ca sa-1 scape de el. Cu acestea deci s'a incheiat sianul 1794.

Presupunend Patriarhul conintelegerea arhiereilor asuprasa, era nelinistit. Dar avend nadejde la cel puternici ce erailbine voitori catra el, nu se temea de Were. Se amuza Insaexprimandu-se si spunend ca i s'a implinit timpul lui.Altora le spunea ca s'a saturat de sefie si ca doreste liniste;se purta variat si cauta timp sa se arunce si sa sfarmeconintelegerea si sa alunge de aid pe arhiereii presupusl.Statea mai ales la o parte si apropiindu-1 se prefacea maiales ca-1 lubeste si cinsteste pe cel al Dercelor Gherasimresfrangea presupunerile asupra lul, pentru ca to anul trecutimprotivindu-i-se arhiereil, spre el ts1 aruncase privirile. laracela cunoscend cugetul celui intalu, s'a prefacut evitan-du-1 urgia, si gasind pricinuiri ca-1 bolnav s'a ascuns deel, sail ca bOla mica -i mai mare si furisindu-se si stramu-tandu-se trala impreuna cu alti batrtni ce se pareau mairespectabill. Lua parte insa la adunarile for ce se faceauadese pentru tntamplatOrele obiectil ale socotintei celul alIracliel. Fiind adese indemnat ca sa se dimisioneze de e-parhie lasand'o in favoirea Episcopulul de Miriofit, a aceptat,

ce1-1-alit

www.dacoromanica.ro

258 AMINTIRI DIN In. BismuctscA."

cu conditia insa data i se va 'Area si sfintitulul Sinod; sideci aducend socotinta sa la sinod a cerut parerile. De aceeaneconvenind cu totil s'at ivit obiectil contrare, pentru caretrebuea sa se intrunesca arhiereil ca sa puna la tale si asocotit Patriarhul sa viziteze pe Gherasim care era laras1bolnay. Dar de o data s'a hotarit, ca mestesugirea cu mes-tesugire se o dejOce se lice acolo.

La I-lit Martie 1794, arhiereii ce se stramutasera. la Casta-net at venit de dimineta luand si pe eel petrecetorl In Fa-nar si descoperindu-le acelora socotinta for si intelegendu-secu totil au navalit in corpore la Patriarh si mustrandu-1puternic de cele ce a fost Meat fail lege st dreptate, Fatindepartat luandu-1 demnitatea si tndata esind dela el atfacut anafora catra cel puternicl, declarandu-I ca este ne-vrednic pentru el si rugandu-se ca sa-1 tndeparteze de lael si sa le invotasca sa-s1 alega altul, pe care l'ar voi so-cotinta obstesca. Neofet temendu-se de o caterisire mare atrimis marelul interpret dimisie inscris, facendu-1 cunoscutpornirea in contra lui si respingerea sa de catra arhierel,cum si caterisirea din scaun. sperand ca intimplator vagasi an ajutor, de si socotea ca este gret, atata indraznelasa se fi facut fara socotinta stapanitorilor. A stat in acea diin patriarhie desbracat de deninitate, preparandu-si ale salesi asteptand hotarirea Statului, nutrind putina speranta; a-supra carora 1-a respuns marele intrepret: ca intru nimicsa nu se turbure si spaimante de strigate. lar a doua liesind gall de dimineta Patriarhul si vorbind cu marele in-trepret, a remas afara, ca unul ce era caclut din scaun.Atunci s'a fault alegerea de catra arhiereii sinodall, clericlsi boerl si la 3 ale lunel lul Martie representarea la vizirultmperatiel si prin cavade confirmarea si onOrea si pompa,cum este obicinuit, a venit la scaunul patriarhal Chir Ghe-rasim Cipriul, din Metropolit al Dercelor, prin stramutarecanonic& imprastiind tema de tiranie pe care o facea mul-

www.dacoromanica.ro

AMINTIEd DIN In. msnuctscl 259

tora imgainf irea fostulul Patriarh si strelucindu-le sperantebune si pentru cultura si purtarea plAcutd si linistita pe careacesta a dovedit-o in multe si deosebite imprejurdri si persOne.S'a permutat dela Arta la Derce Macarie Bizantid, care cel Intala supus autoritatel Patriarchale marea bisericd a Izvoruluicelui de vieta purtator, (Z ooUxou Tcyric).

Luand in man! conducerea acestui prea mare vas al Bi-sericel in cea mai adincd bdtrinete Chir Gherasim, indatai s'a parut ca sd, se p6rte ca tin6r si aruncat in vijelie detimpul lui Neofet sA-1 aduca la calea sa, apoi multd laudda adaus in fav6rea lui si prin enciclicile de instiintare, dan-du-se curgerel scrisorel si celor ce voesc tOte le spuneaIn bine, ascungend cele de alt-fel faptuite sail scrise deacela si subscriindu-si d'apururea condemnarea sa sau pentruterra de nenobleta si de devenirea afar& de libertate or! denedreptate. Cad data dupd cuviinta lucra si erail dupd lega-litate Cate acela a lucrat, reu si penedreptul a fost alungatdin scaun si el data n'ar fi conlucrat cu cei nedrepp sinu s'ar fi unit cu cel siluitori ar fi primit cu bine scaunul.Dar a intreprins sa vorbesca si sa faca acestea dela In-ceput de frica pOte a celor puternici. mers ins& de-parte pe urmele lui Chir Neofet, ci schimband calea s'aintors asupra lui. Pe Chir Neofet marginindu-1 l'a aruncatin Rodos, !ar arhiereilor le-a redat cercetarea afacerilor bi-sericesti si intarirea lor, dispun6nd ca neintrerupt °data pesaptamind sa se intrunesca fara sminteld cu totil, escep-tand cazurile urgente, si sa judece cestiunele intamplatOrebisericesti si discutand sa le indrepteze si sa indeplinescdceririle bine- cuvintate ale arhiereilor trimise de afara, ad-mitend si pe ale crestinilor de pretutindeni si acelor ajunsiin nevol si a sevirsi In tOte cele ce se cuvin.

Regulandu-se ast-fel administratia bisericesca prin deci-siune sinodica, indata cei tar! dintre arhierei au inceput ase opune. S'a parut deci ca Atanasie al Nicomidiel mai ales

N'ati

www.dacoromanica.ro

260 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

mal mult doreste, pentru ca cel ce-1 sustineati erail mai tartsi cel ce era patriarh ii era prietin si patriot, de aceea sesi opunea intarirel celor bisericesti si indata s'a turburatarmonia comuna a arhiereilor, si pe cel mal malt ce volaliniste it intrista si voind a lucra drept il purta in o partesi alta sbuciumandu-l. Vegend Patriarhul pe eel mai multidintre el cu despllicere si invinuindu-1 pentru slabicluneabatrinetel, nu pentru blandeta opiniunei sale si pentru frit-dare de incepatorie, nici pentru bunatatea purtarei si insul-tandu-1 acela pentru o ast-fel de scadere a sa si tiranie vic16na,licend ca nu este legala si sinodica administrarea datamojoritatel, pe caril ii cultiva, Wend ea nu-i pasa de priete-nul self, pentru care eel mal multi ere] multamiti. Iar Atana-sie ne suferind un ast-fel de dispret, sail mai propria licendneputand sa predomine, cum socotea si sa faca si desfacadespotic afacerile bisericesti, ca tote O. fie in favOrea Ci-prienilor, scaune, domnii, marire si bogatie si ca un secul deaur, suparandu-se s'a dus in eparhia lul cu al Efesului sia cedat multimel.

In luna lul Septemvrie Agapie al Ciziculul trecend deaicea catre judecatile de acolo, banii adunati abusiv lasandu-Iforte reti rapitorilor si clironomilor spre invinuire de castig ru-sinos si necuviincios; cad acest obiceiti s'a introdus acum,eel mai urit dintre trite obicelurile si mal nedrept tot-de-odata,ca pradand biserici si comrupend abstimea arhiereii, pentrucare si pe rudele for le fac ierosili, uriti de Dumnecleil si-'larata asemenea lor. F6rte mult s'a luptat patriarhul ca peIoachim al Anhialului, pe care-'1 iubea, sa-1 stramute laChizic. Murind si arhiepiscopul Dimitriadei a hirotonit pearhidiaconul si nepotul sell, al Dimitriadei, cinstind'o cu ti-tlul de Metropolie.

Cand ail inceput sa se vestesca serbatorile despotice celemantuitOre ale anului 1795, in care este obiceitl sa ser-vesca si sa se presinte patriarchiceste Patriarchul ecumenic,

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 261

nu still Intru cat cine-va presupus a Indepartat sau InsusiPatriarchul voind a inovat, si cu cel nestatornici s'a ase-manat, a tngaduit schimbe acoperemintele de pe capsi sa prefaca imbracamintea arhieresca a arhiereilor conli-turgisitorl cu el In serbatorile imperatesti, acesta ca a douainovare. Pan& la pururea amintitil patriarch' Calinic si Se-rafim al II-lea, era obiceiti ca dintre arhiereil conliturgisitorila liturghie sa se Imbrace cu felOne si pe cap pude" cali-mavca obidnuita, impreuna cu epicalimauca inainte de he-ruvic nu ma' singur Patriarchul sau alt' Patriarch' conlitur-gisitori purtail sacos, mitre si engolpiti. De la aceia inceputde schimbare luand vechiul obiceiti a venit pang la no', caarhiereil liturgisitorl sa, se imbrace cu sacos, dar engolpiulsa nu-'l puma atarnat de gat si nici sa pOrte pe cap obici-nuitele mitre cu care se presinta in eparhiile lor, ci im-bracamintea comma, pe care o intrebuinteza acum monahilsi arhiereil In loc de palarie. Dec' s'a parut ca Impodobiticu alte de aur si argint, pentru ce sa impodobescasi capul? pima si obicinuitele mitre, ceea ce estema' usor, acestora nu li s'a parut ca-i bine. A inova insasi a schimba pe altele fart, nici un cuvint pentru egalisareasi asemanarea cu Patriarchul ecumenic, ne avend forma a-coperemintulul c,a,pului nici imperatesca, nici despotica; ast-fel ignorant' si ai istoriei bisericesti si a imbracamintelorsimbolice, preotii de acum si dascalil numal de strelucirilede aur si de petre scumpe si de sclipiturile colorurilor stallcu gura cascata si privesc si ce este ma' req, dust de man-drie indraznesc sa inoveze in reii, nerusinandu-se. Caci totceea ce-T canonisit in Biserica lui Christos, este plin de in--telepciune si se vede si in afara, acesta o conserva si con-servarea o infrumusetaza. mestesugit dar, si asa lamarea serbatOre a Nasterei Domnului veclut In jurulPatriarchulul in biserica impodobindu-si capetele in chipstrein, despre care n'a ris putin multimea.

nu-'s1

S'ausail

sa-'st

www.dacoromanica.ro

262 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

Dar intre acestea, continua in anul 1795, Patriarchul stre-lucind si administrand, purtandu-se cu blandeta, pe de opartecedand, pe de alta cultivand pe altil, trec'end multe cu ve-derea si necombatend pe nimeni, se prefacea ca se apara de alNicomidiei, adus de at Efesulul si se parea sa adune pe arhie-reit desbinatl si caril se intruneail intre et, ocupandu-se matales de cei presupusi contra lul si-I avea to privire, Tar pecel sincert se parea ca-I neglijaza. Se parea apot ca econo-misa cu tnteres si banil bisericel, reveclend tntrarilerile anual, pentru ca sumele luate de mai inainte de la atDimitriadei, Anhialulul si al Iracliel s'aii scaclut din datoriaobstesca, tntru cat a lasat fostul Patriarch Neofet, landau-du-se pentru ceea ce a facut bine, ca nicl n'a luat multca acela si sumele putine le-a economisit bine, necheltuindu-lefara cuvint, voind sa fie econom. Deci ast-fel se supunea, cau-tand sa le placa, si s'a stramtorat, In cat nici prietinilor nule era de vre-un folos, nici lut Fotie at WI, de la scOla de lite-rature, pentru care a resturnat tOta asezarea sa buna ce oavea din vechime, lucrand pe ascuns si insistand la inceputsä recomande pe chir Neofit, apol nici pe prea fericitul Patri-arch at Antiohiel fiindu -1 nepot n'a putut sa-I aduca in Con-stantinopol, nici pe alti Ciprioti nu putea sa-1 ajute. A trait ast-fel pane la 18 April 1797. Ffind-ca si de cet puternici nu se in-grija si nu putea mat mult sa savirsasca cele ce i se impunea,temendu-se ca nu cum-va sa pa ceva nepotrivit a dimi-sionat din scaun.

Dimisionand dar din scaunul ecumenic Gherasim la 18April 1797, a doua c i la 19 facenduse adunare generalas'a Inaintat la scaunul ecumenic, cu socotinta obstesca siprin vot Grigorie al Smirnel. Deci s'a trimis Exarh si ceausimperatesc cu scrisorl bisericesti si firman ca sa.-1 aducade la Smirna la scaunul Patriarchal. Acela curand ducen-du-se la 9 Mal a venit cu el de la Smirna In Constantinopolsi apoi !nand pe arhiereil aflatorl aicea si pe clerici s'a

pi epi-

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 263

presentat Vizirulul imperatiel si primind, dupa obiceid ca-vadiile, a mers cu mare pompa. la Patriarchie. Apol facen-du-se permutarea canonica in prea respectata biserica aSf. Gheorghe, a bine-cuvintat din scaunul ecumenic pe po-porul credincios adunat acolo, inveselindu-se pentru Wain-tarealui, avend mai bune sperante de la el pentru pastorialui legala.

Dar pe neasteptate tndata a inceput sa turbure bisericasi s'a luat bucuria de la cei mai multi pentru el. Caci n'atrecut timp de multe clile si pe cel mai multi dintre arhiereilpetrecetori aicea I-a izgonit fara vreme. Se ocupa nu de celece se cuvinea asezemtntului sfintit, ci de cele lumesti sipamtntesti proecta in mince edificii, gandindu-se se re-cladesca casele invechite ale Patriarchiel si sa le latasca.Pentru ast-fel de lucrari av'end trebuinta de cheltuela demulti bani, a impus cu sila ca top cei sfintiti din Constan-tinopol sa contribue si a poruncit si arhiereilor supusi sca-unului patriarhal ca tot' cei sfintiti din tOta eparhia sa con-tribue de asemenea. Dar pentru acestea a suparat pe celmai multi dintre contribuabili pentru ca eras i saracl, s'arfi trecut insa lucrtil impunendu-le acestora o singura data,data ar fi adus acesta masura si asupra sfintelor mona-stiri. Dar si in acestea reul s'a sevirsit mult mai mare simai nesuferit. Cad cate dintre monastirile Stavropigiace dintimpurile cele mai vechi ate rnostenit prin hrisOve succesiveale Patriarhilor libertatea, nesupunerea la dari si contributilbisericeste, tote ati Post supuse la dart fOrte grele anualesi la dispositil nerationale, dand la o parte hrisOvele patri-arhale car! le tntarea de demult, din vechime si mai apoisi neconsiderand intru nimica blestemele din ele, despre--Wind dreptul si buna ordine. i ceea ce este mai 1.64, fa-cend hrisOve not fara stiinta prin Omen! ignorant!, a turnatmulta barfire asupra fostilor patriarhi, nestiind nici ceea cescrie, nici simtind acele despre cart intreprinde, trecend

1i-'11

www.dacoromanica.ro

264 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

peste marginile lui si prin care apucatura a indraznit sa lesfarame pe acelea.

A inceput deci clidirea caselor patriarhale la Septemvriea anului acestula, si trala incurcandu-se cu lucruri lumesti,creclend insa CA face lucruri marl, cad nu simta rAutateacea mare si multA a nemului sfintit, nici cate intristat su-fer as dilnic si pretutindeni de la StapAnirea Otomana, stri-vinduse si tiranisindu-se prin mil de rale infricosate si denecrelut, pe carl le trecea cu vederea eel ce se !Area caeste eel mai inalt episcop, ci condus de cei ce mai cu vi-clenie substrageati averile obstesti si de cel ce cheltuesc celeale nOstre si cautA sä ne strivescA in tot chipul, se b ucurasfintind lemne si poporul lul Dumnecleti cioplindciti prin contributii cel ce veneau ca sa asculte infrico-satele misteril in temple sarace, putin ingrijindu-se de dem-nitatea sa. Caci in genere ni s'a poruncit nu sa luc ram lapetre, ci sä cultivam suflete si nici sa infrumusetamci biserici si ca de pe loc inalt privind peste tot sa alungAmsi sa izgonim pe lupi din turmA, mai ales in aceste tim-purl, in care cei dela apus impestritati s'ail introdus intrenot ca cel haimisiti de or! ce cult.

Intre acestea decl cu inceperea anului 1798 a voit adicaarate zelul. S'a resturnat insa caclend in grOpa cea mai

aprOpe, parendu-i se ca scrie pentru a plAcea celor puter-nici si ca apara cele dorite lor, publicAnd dogme curiOsesi straine si ca sa zic asa mai impiOse. Cad apucandu-sede un scriitor ignorant si de rind, neputend el in nici unchip a-I judeca scrierile, socotind ca bite le stie, barfitor denimicuri si plin de Vita nereligiositatea, grabindu-se a edi-tat'o prin tipar si tipografia cea din noil instituitA in curte,prin contributie obstesca, a rusinat'o cu acesta prin necura-tanie, manjind'o cu barfelele aceste nelegiuite, pe care voinda o recomenda sa fie bine primita, a corupt sfltuirea pA-rintescA a prea fericitului Patriarh al Ierusalimului Domnul

si sara-

didurl,

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 265

Antim si a subscris'o. Atunci luptandu-se cu o 13515, fOrte greapreasf. si prea invetatul acesta Patriarh si parendu-se ca-iva urma mOrtea, a presupus ca va indeparta de la sinesocotinta cea mal obstesca si a indraznit sa indepartezeac6sta, nedrepta hula prin religiositatea unui asa barbat. Darn'a reusit intro nimic acesta viclenie cu totul indrazneta, cad'cand prea fericitul cu mila lui Dumneclea reinsanatosindu-sea veduro, a despretuiro si a aruncat'o dovedind'o ca-Ifalsa si anonima acea nelegluita carticica si arhiereil petre-catori aicea cetind'o au condemnat'o si a hotarit ca tot cres-tinul conscient sa o socotesca de streina si neprimita sideparte de piositate. Au dat cheltuelile tiparulul si luandimprimatele aruncat in mare, mancare pestelor.

Incependu-se luna lui Martie s'a apucat si de alts !noirea bisericei si s'a aruncat sa bage turburare, gandindu-se casa, la pe episcopil remasl sub Mitropolitii lor, ca sa sfarameMt& armonia legal& a bisericilor si asezanciu-I in egalitatecu cel superior! for sa.-1 numesca Metropoliti si Arhiepiscoplsi separandu -1 Intre el sa-1 manueze cu usurinta si sa-1 tira-nisesca pe top. Deci la acesta pornire a lul, fait cuvint, s'atiimprotivit cel maI multi, mal ales Metropolitii ce aveau e-piscopi si strigail protestand, punend inainte cam5nele apos-tolice si sinodale, dispositiile imperatorilor crestini si diplo-mele ce le aveau in mainele for din partea celor ce stapa-nesc acorn. Chem.andu-1 l'a dojenit pe Mitropolitul Crete!,cautand ca de acolo sa incepa desfacerea episcopilor si elinsusl probabil ca vola sa se indeparteze de scaun, pentruca era batrin si ca de mult se foloseste castigand din Creta.Dupa ce insa la acestea a gasit improtivitori pe cel maicapabill, s'a abstinut, trimitend la eparhiile for pe al Iracliel,Nicomidiei si Prusel, in luna Mal.

Neputend nimic sa sevirsesca dintr'acestea, punea la dartde aci inainte pe cei sfintitl, intrumusetand casa cea noua-zidita si inveselindu-se pentru acesta, ca facend ceva in adever

Biserica OrtodoxA Bernardi 8

le-an

www.dacoromanica.ro

266 AMINTIRI DIN IST. BISRRICESCA

mare, spalmantandu-se de asa de stralucita casa; dar intale-gend multimea cheltuelilor si O. nimic din acele pentru care sebucura poporul crestin nu a lucrat spre placerea lu! Dam-necleil, mat apoi a intreprins adica sa Infrumuseteze bise-rica marelul Martir Gheorghe. Dar val de tmbunatatirea deacum a celor ce stall inainte bisericeste! Cad nestiind niclcele stabilite de sub °chit sei, se incerca la cele presente,indraznind fara rusine a le preface precum, cand Patriarchalacesta a inovat in amintita biserica, ridicand trel sfintitemese, pe partea cea drepta biserica sfintei si mare! mu-cenite Eufimia facend'o din noti, lar pe cea stanga a celortrel Ierarhl, despartind sfintita proscomidie, zulipsind cumse pare Intru acestea altarele Latinilor, improtiva dreptu-lui si a formel cel frumOse a bisericel. Cad intr'o bisericaO. ridica o singura sfintita. masa (presto!), maca; de si Injurul unula stall mat multe altele, cu totil decl datoresc säpastreze aceeasl forma, despartind in doue coral, dupatipul mostenit din vechime, asezand si zugravind cele cumintea tntalese. Caci tote cele asezate in biserica, ba incasi cele veclute 's1 all insemnarea for mistica, in cat bisericaInsas preinchipueste Wt . lumea, lar sfintita masa scaunulsi locul lul Christos, to inteles cu mintea, Golgota si loculCraniulu! In cele ce se \red, si serviciul si al clilei si al noptilpreinchipueste tot timpul si proaducere si proaducetor esteChristos Insusi, este necesar dar ca in un templu si in o dinoptime unul dintre sfintiti pe o singura sfintita masa sa se-virsasca sfintita mistagogie; pentru ca in lame odata in Arkunul este Cel un nascut a lu! Dumnecleil si Parintelul, inteunloc, la Golgota, ca om murind a sevirsit mantuirea a tOtalumea. La acestea duc si conduc cele aseclate si cele ce selucreza In biserica, pe care Latinil zdruncinandu-le s'au in-selat, caclencl, din teorisire. Dar biserica lu! Dumnecled la celepredate de Dumneleil puternic opunendu-se pururea a fugitde asemenea inovarl si despretueste pe ace! ce 'I turburaeconomia el.

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BiSERICESCA. 267

Grabnic fiind si la vorba si la scris, or ce s'ar intimpla,s'a inmultit scrisorile, trimitend pretutindent, ca si cum aringriji pentru o buna legislatie. Acum si catre insulile dinGrecia cucerite de Frances1 a trimis indemnandu-1 sa res-pinga dela el pe cel ce yin, lucrand nu cu trebuita atentiunecele ce i se ordona. Cacl data n'ar fi venit acestora curind unajutor intrarmat de alta parte, l -ar fi expus la mare primejdiesi pe locuitorif insulilor ortodoxe si pe el, declarand rezbolatat de lute conducetorul pacel, adica Patriarchul. Cad aambitiona sa reusesti in ast-fel de afacerl, cu cat sint inopunere celor bisericestl, cu atat mat ales ele sint vatamatoresi plerdetOre pentru tot nemul.

Parendu-i-se ca a ajuns culmea lubirel frumosulut si in-frumusetandu-s1 casa cum a voit si pretutinden1 impunenddajdea sfintita si in genere terminandu-s1 ocupatiile lul, aadus inapol pe arhiereil cel alungati in Luna lul Mal, si infata tuturor adica dand socotela de veniturl si de cheltuells'a credut ca face ceva imbucurator tuturor, sevirsind de aces-tea, ne opunendu-se nimenl la cele ce dispunea si asupracelor ce afirma. Mergea inainte intreprindend cu curaj, ne-sfatuindu-se cu nimenl. lar arhiereil sinodall si dintre boerilcel mai de sema, observand cele ce se facea din o ast-felde nesfatuire, inteles tinpreuna ca sa-1 alunge. i lu-crand catre cei dela Guvern, la 18 Decembrie 1798,scos din scaunul Patriarchal, exilandu-1 in Cesaria din Pont.A doua Ali facendu-se adunare generala., a chemat din sf.Munte pe Chir Neofit, mal intaleptit socotind ca-1 vor gasi,prin peripetiile lul in Rodes, apol in Patmos si dupa aceeain sf. Munte.

A venit decl pe la sfirsitul lunei Ianuarie 1799 $i presen-tandu-se Vizirulul imperatiel, ca de obiceiti, a luat lardsscaunul ecumenic Chir Neofet si a inceput larasl aceleas1ca si mat inainte a intreprinde, peste parerea celor cechemat. Dar n'a gasit tot ast-fel conasociati si conlucratorll

s'aU

fail

l'ati

www.dacoromanica.ro

268 AMINTIRT DIN 1ST. BISERICESCA

nici pe protectorul, pe care §i l'a luat atunci infrico§at §i vi --clean sprijin, de care se conducea pentru interesele aceluia,lucra ceea ce nu se cuvenea §i sevir§a cele ce se pareaticelor ce-1 purtai pe el en sila §i faptuind nedreptate. De unitdin al no§tri se ascundea atunci facend acestea, Tar pe altilII infrico§a, luand de aid tarie necuviincIOsa, socotindu-seprietin §i servitor celul mai tare §i celul maT fatarnic dintreputernici, luand atata putere prin intrigi, in cat viclenia lulcea prea conrupatOre de cel multi se cauta ca cea mai inaltaintelepciune §i cea mai acItnca patrundere, pentru distruge-rea a multe nemuri §i nimicirea lucrurilor adica a celor maiDol. Facendu-§i-1 prieten pe acesta §i luandu-§i-1 protectoratuncl, u§or §i forte lesne a cadut din scaun, devenind ne-suferit.

Deci cand a venit acum la inceput s'a aratat bland. CadDomnul Grigorie ducendu-se panti la Nicomidia pe o larnaforte grea, §i temendu-se mult de indepartarea locuintel, s'arugat cu caldura arhiereilor sinodali, incat sa.-1 schimbe mer-gerea in exil pe o alta tale §i a reu§it sa remana acolo,prin dese rugaminti. Venind la scaunul ecumenic Chir Neofeta schimbat hotarirea de mai inainte, trimitendu-1 la Zihna.Tar pentru Procopie ce fusese Patriarch mai inainte §i carese anevola in sf. Munte a vorbit mai omene§te. Dar chi-bzuirile viclene de mai inainte asupra prietinilor lui le anascocit lara.§1, fie din deprindere sail din alts manevrare§i reutate mai noun. Asupra luT Macarie al Ioaninelor s'ainfuriat satrapul inftico§at de acolo on tiranul si a cerutca sa-1 ridice de acolo, aducend pe eel al Artel la Ioanina,.Tar pe eel al Vechelor Patre, locuitoril Patrel invinuindu-1l'a scos. Respectiv de violenta temutulul tiran al Ioaninelorneputend sa se opue arhiereil sinodali de aicea, indata s'ar'iingrijit ca sa-1 scape cu vieta pe confratele lor, Band deMetropolit al Ioaninelor pe Iroteiil al Evripulul §i trimitend.exarh §i ceau§ imperatesc cu scrisorl rugatOre, all ridicat pe

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA. 269

Macarie, rescumparandu-s1 vieta cu multi ban!; lar asupralocuitorilor din Patre se luptau, dovedind ca anaforalele forsint nedrepte. Fiind-ca persistail si -au capatat putere de la celputernici calomniind pe arhiereul lor, si in nici un chip nuvolail sa se linistesca, escitand ura celor ce stapaneati, pen-tru ca se nu i se intimple ceva mai reil, all hotarit sa-1scOta si li s'a dat ca Metropolit Vechilor Patre pe Macariede is Ioanine. Murind arhiereul Andrului, si Patriarchulcauta de aci castigul sett si trecend de la altil la altil sischimbandu-I, suparandu-se arhiereil l'afi mustrat in fatscautandull propriul sett c'astig si conrumpand afacerile bi-sericestl si concertandu-se asupra pornirilor lul s'at unit,voind a se intinde de asupra faptelor comune, simtindu-secea mai grea datorie asupra bisericel, dintre care cea maimare parte el In fOsta sa Patriarchie o a adaugit, ingreuindeparchiile.

Cercira si cele-l-alte insule si orasele litorale, ce awl maiinainte sub stapanirea Venetienilor, cuprinse de Francezi,cu puterea neinvinselor armate Rusestl, voind Dumnecled,all devenit libere, all venit in Constantinopol din societateadeobstie a for representanti si presentandu-se mai intalti laPatriarchal ecumenic si Sinodulul din jurul sell all cerut,sa li se aseze Metropolit in Cercira. Deci primindu-I cucinste mai in= s'au rugat si all multamit induratorululDumnecleil, care a inviet si a ridicat larasi biserica de a-colo la Metropolie, apoi pe cel de acolo ales de tot clerulsi primit, rail votat Metropolit. All hotarit apol ca Metropo-litul Ierotelu cel de curand stramutat de la Eurip la Ioanineca indata sa se duca in Cercira si luand pe dot dintre ar-hiereii megiesiti sa hiritonesca pe cel votat Metropolit Cer-cirel, dandu-I si ecdosul obicinuit. A ridicat si pe eel do!Mitropoliti, pe al Cefalonie! si Zachintului si pe al Leucadielsi sf. Mavre la gradul de Mitropolitl, intarind acesta cinstesi celor de acum si celor ce vor fi pururea la ei prin hri-

www.dacoromanica.ro

270 AMINTIllf DIN IST. BISERICESCA

sOve Sinodice Patriarchale. Al Naupliului trecend spre Dom-nul din ceste de aicea si votandu-se Gherasim arhimandritulNicomidiel, fiind nemultamiti de el proistosil Peloponezulul, aparasit voturile Chir Gherasim, Tar cel al Vechelor Patre aprimit eparhia Naupliulul.

Incepend anul mantuirel 1800 si parendu-se ca s'a miscato neintelegere Ore-care de bani In sedint.ele arhiereilor, fiindcerta mare intre boeri despre interesele for egemonice, Intro-ducendu-se si impacand opiniunile escitate ale boerilor In-paciuitorul, a alungat din Constantinopol pe al Efesului, alNicomidiei, Niche! si Prusei, si pe all Ore caril, presupu-nendu-i vrajmasi lui Si ca se improtivesc celor interesatiacolo, socotind Ca daca, va alunga pe acestia, ar putea jefuitot orasul. A furat saracind pe mull, nu pe top insa cuma voit, Wend si desfacend cele sfinte si pe cel sfintiti,cercimarind infricosatul cele sfinte.

Intr'acestea si cel votat ma! inainte Gherasim al Naupliel,a devenit al Crete!, and cel fost al Vizel a reluat eparhialui prin persistenta eparhiotilor sel, apoi al Varnel s'a stra-mutat la Dristra, demisiondnd al Dristrel. Ura asupra Ome-nilor invetati si a profesorilor in tot chipul manifestand'o,neputend st nimicesca cu totul sc61a din Patmos, tote vi-cleniile mestesugite le-a pus in miscare si sfaturile releasupra scOlei din sf. Munte. De aceea venind la scaun in-data a impedicat reparatia cladirilor, care din cheltuelilecomunitatei sf. Munte se facead si erati aprOpe de terminat,putin dupa aceea profesorul de acolo Ciprian trecend spreDomnul, pe cel propus a-1 inlocui, Grigorie, n'a acceptat casa-1 aduca dupe renume; cad nu i s'a parut in confor-mitate cu arta interesata a lui, sa o introduce pe fate in ast-felde imprejurari si nicl asa n'ar fi putut sa-1 respinga si sa-1inlature Inlocuindu-1 cu altul, pentru ca el lucra red din prin-cip. Dec! ad mestesugit ceva Infricosat, furisindu-se si in-seland pe cel mai simpli, spunend altele altora si ca si

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 271

cum laudand zelul cel bun al lubitorilor de invetatura siprefac'endu-se caI ajuta, inseland pe epitropil acelei scOle.A trimis deci exarh pe Episcopul Stagelor la sf. Munte, casa adune ban! si de la sfintitele monastiri, si de la chiliotiba si asceti pentru plata salarielor profesorilor de acolo siasa siluind sa irite pe totl cei de acolo asupra scOlei, incat de aci inainte sa nu mai alba liniste nimenl, nici pro-fesor nici scolar, displacendu-le, sail mai propriil privindaghioritil red scOla.

Sevirsindu-se anul 1801, chir Neofet turba de lubire deargint si tOte facea pentru ban!, dar in tOte era fara noroc,vointa lui si socotinta blamabila. Avea insa complici la fartsi laudatori al socotintel lui pe carii si 1 -a facut, castigandu-Iprin ban!. Dupa serbatorile Pastelor ail intrat arhiereii a-lungati in capitala si fail voea lor, si venind ail dispusscOterea lui. Deci la 19 Iulie l'ati alungat scotendu-1 Iarasldin scaun, trimitendu-1 la sf. Munte, apol all inaintat lascaunul ecumenic pe Domnul Calinic de la Nicea.

BIOGRAFIA LUI SERGIU MACREU.

Invetatul C. N. Satta a intreprins publicarea unul in-semnat material istoric, privitor la scriitoril Bisantini dupacaderea Constantinopolulul, si care material era necunoscut,zacend in manuscripte si imprastiat prin diferite biblioteclpublice si private, atat in Orient cat si in Occident. Partedin acest material, opere intregi chiar, all insemnatate sipentru istoria si literatura nOstra Romanesca. Tot materialulce l'a gasit In curgere de maI multi anl, cu multa anevointasi cheltueli l'a imprimat succesiv in opera sa intitulata:MEG-mom:11 EttglicArixiiBiblioteca medievall.

In volumul III a acestei opere, de la pagina 203 pana lapagina 419, inclusiv am gasit publicata si urmatOrea scri-ere : Eepyiou Maxpaiou einotAviitLcacc 'ExxXylcriacruxfic Ecrropiac

www.dacoromanica.ro

272 AMINTIRT DIN IST. BISERICESCA

(1750-1800), Sergio Macreti, Amintiri din Istoria Biseri-cesca, Cetind acestd lucrare a lui Macrea am socotit ca -ibine sä o traduc in Romaneste, pentru ca ea trateza vietainterns a Bisericei Ortodoxe de Resarit, a poi cunoscend capentru acest restimp nu exista nici un istoric ortodox, care safi incercat sa scrie si sa lase posteritdtei evenimentele petre-cute in Biserica Ortodoxd, mai cunoscend ed. Istoricil Occi-dentall atacd cu multd inversunare Biserica Ortodoxd, caprivata de on -ce miscare bine-facetOre credinciosilor set,lipsita din causa ignorantei, de Omeni capabili si activi in'Astoria spirituals, fail ca cel caril ne atacd sa, considerestarea de decadent a Ortodoxismului in acest timp, escep-tdnd Rosia, sä recunOsca ca popOrele Ortodoxe din Asia siAfrica, cum si cele din Europa, ma ales Peninsula Balm-nied tad si Nol Romdnii cu totii eram in sub jugul si tira-nia turcesca, unit sclavi, tar altil supusi, ca nu ne putemmisca dup. vointa si nici nu eram Ebert a ne exprima du-rerile si suferintele nOstre. Acestd stare de lucruri justifiealipsa de Omeni invetati si de pastori energici in Orient. Apoiortodoxilor de si nu le era permis a'si clddi on restaura inImperiul turcesc in trecut bisericile lor, cu stop ca, deteri-orandu-se si ruinandu-se, cu timpul mat usor sa pOta ficonvertitl la mahomedanism, totusi au existat barbati de va-ldre stiintificd, si a caror lucrdri ail fost in parte publicateprin Occident si mai ales In principatele Moldaviei si Vala"hiei, In care era mai multi, libertate si In care domneadGrecii Fanarioti. Unul din Istoricil insemnati in Ortodoxismpe acele timpurl a fost si Metropolitul Athenelor Meletie,care a scris Istoria Bisericei Ortodoxd pans la 1695. Delaacest timp nu mai avem propriu dis vre-un scriitor Bise-ricesc, care sä ne represinte Biserica nOstra Ortodoxa In se-culul al XVIII 9. Acesta Istorie a lui Meletie a fost tradusa

1) Ve4i Naoskkylvoch cptkoXoTiot tizo K. N. Eco5cc, pag. 392.

www.dacoromanica.ro

AMINTIR1 DIN 1ST. BisitarcEscA. 273

i Romaneste de mult meritosul i virtuosul Metropolit alMoldoveI Veniamin Costache Si imprimatA. la 1843, In Iasi.

In timpurile nOstre s'a imbogatit mai mult literatura istorielBisericel Ortodoxa prin zelul netntrerupt a I. P. S. MitropolitSi Primat al Romanies. traducend si imprimaild tot! istoricilBisericesti Bisantini, afara de Calist. Veclend ca prin scrierealul Sergiri Macroa se intregeste un gol de o jumatate de secul,apoi di in acesta epoca nu exists nicl un scriitor BisericescOrtodox publicat pans acum, am Imdeplinit acest gol tra-ducend lucrarea sa. Am mat facut acesta motivat de tre-

ce oilnic o intimpinau studentil FacultAtet nOstre Instudiarea Istoriel Bisericestt din acesta, epoca, neexistandnimic imprimat. ValOrea lucrarei lul Sergiu Macareu este fOrtebine apreciata de eruditul C. N. Satha, prin urmItOrele cuvinte:

META Tay eqr)Acivrqv 4xezatt b Eiproc Maxpato; 6 EL6vo.,;-lizcicEtoc

Tou etv6p.oroc Tor xpovoypcipou, Oirro4 Pa8i1vac Tips TETErw.-

v.ivTiv 686v Ttov npwrx-c6xwv cdrcoij, ivIv.tivuOvrwv aVEU TtvOc;

xcet Tb crirou3atOTEpov xpovoloiteLv, TcolAci

yeyov6T1 xxi.tirco-r6F, we 8Laxont6v-rwv Tip/ ;rilyricrEv tvex .rapEi.s.5ecl-

XORTE 'rob itpoxetp.ivou bsta-63vx, TCEptopio-01 Etc Tip xpovoXo-

itxiiv ex0Eatv p.taz4 'ExiX-ricrtacrttxt 7terrcxov.coterrIpi3N (1750-

1800), 634 OLUTOTCT14 eirryoUp.evo; zoci xpivwv Ta &v airrfi cup.-

6 ivroc1). «Dupa Ipsilant vine Sergiti. Macreti singurul vrednicde numele de Cronograf. Acesta ne pornind pe calea batuta,de predecesorit set, carit amestecati far& vre-o ordine matales th.r& cronologie, multe si variate fapte si deodata in-tretalail istorisirea pentru ca se interpuna episode streinede subiect, el, Macred, s'a restrins la expunerea cronologicaa cinci-clecl de ant at Bisericel'.

Aceste Amintirt din Istoria Bisericescti a lui Sergiu Macretisint editate pentru 1ntata Ora de catre D. C. N. Satha, caredeclara ca a transcris lucrarea din originalul autorulul, din-

1) 13ciiktoailxii, in Introducere, pag. 23 qi 24, vol. III.

buinta

Tei-

64, yEU noodle,/

Si

p.1)

oat

Eva

Nlyaatovorei

www.dacoromanica.ro

274 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

tr'un Codice ce se pastreza in Biblioteca Metohulul Sf. Mor-mint in Constantinopol, inregistrat la No. 428: «'Av-ceyfAconix Toi5 iStoypicpou KW3ixo4 anoTaeicrccuptay.ivov iv .c:,6 fit6).to0iperi

TO5 iv KopmccoTtvouTrOXst Me-coxiou to t; flavotylou T &pou I). cS'aprescris din codicile autograf existent in biblioteca Meto-hului Sfintului Mormint din Consantinopolo.

Acum sa spunem ceva si despre vieta autorului Amin-tirilor din Istoria Bisericesca,, si care insemnari le es-tragem tot din operile D-lui C. N. Satha, din volumul III,uncle in Introducere II face pe scurt biografia. N'am gasitla alp scriitori moderni Greci nimic insemnat despre Sergii.Macreil, de cat &Ira amintirl despre el, si acelea gresite,ca in Andrei Papadopol Vretos (IvapeO4 I1oara.367coaoc Bpete4),in volumul II, pagina 300 a literaturei sale: NE0AATIvtril pt-Xo),oyictFilologia Neoelenica. Sergiu Macreti s'a nascut- inFurna, un orael in Agrafe, a invetat cunostintele enciclicela ieromonahul Teofan, care si acesta era ucenic si succe-sor a lui Anastasie Gordie, in scOla din Agrafe. A poi du-cendu-se la Sf. Munte al Atonulul s'a desevirsit ascultand peEugeniii Vulgaris, dupa plecarea carula de acolo a fost un timpsi conducetorul Academiei de acolo, dupa cum sa constatadin o insemnare biografica in Biblioteca Metohului Sf. Mor-mint din Constantinopol. Cand Eugeniil Vulgaris a primitdirectiunea scOlel patriarhale s'a dus si Macreil la Constan-tinopol si a ascultat la el Teologia. De la acest timp a statacolo in speranta de a obtinea o functiune de profesor, pre-textand diferit catra batrinul WI profesor Theofan, care findspre sfirsitul vietel sale nu inceta chemandu-I pe Macret laAgrafe si sa continue lucrul civilisator a lui Eugeniti Eto-liotul, Anastasie Gordie si a ultimulul succesor a acelula.Din diferite epistole ale lui Macret, se vede ca a fost nevoit,pentru un castig mai mare, ca sa nu asculte de glasul pa-

1) Veclt vol. III. opera citath pag. 83.

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN In. BISERICESCA 275

triotic a profesorului set. Asa in 1774 il scrie lul Theotanca ar avea intentiunea st. se duct. la Iasi pentru a profesaacolo impreuna cu compatriotul set I6n Cercel, care era di-rector Academie' Domnesti din Iasi.

Dar nereusind in Constantinopol, se pregatea Macret pen-tru a pleca in Principate, sat a se duce In Agrafe.

Curind inst. a fost numit profesor in Constantinopol lascOla Patriarhala, el insa a refuzat acel post pentru motivece nu se cunosc L). In o Epistola adresata lul Ciril compa-triotul si conscolarul set ast-fel descrie starea de decaderea Invetamintului in Grecia pe la 1777: «Am laudat dispo-sitia celor ce at plecat la Iasi pentru iubirea de tnvetatura.Caci unde sint intre not invetatii? Unde scOlele? Ci nu maisc61e de incepetori si acestea nu nebanuite. Nici un seculn'a adus stiintelor atata intunecare a Prin energia drasticaa Patriarhului Sofronie al II tnfiintandu-se si a doua scOlapatriarhala de stiintele filosofice, la 1 Septembre 1778, Macreda fost orinduit Director cu un salar anual de 1250 lei sia condus acesta scOla pant. la 1790. In acest an a fost che-mat ca director scOlei din Hio de dire Damaschin fost alTesalonicului, dar a refuzat. Apoi cerendu-I a-I recomandape alt-cineva vrednic, scrie acestea, aratandu-I care sintsi unde barbatii cel mai eruditi a acelui timp si sa se a-dreseze. la ei «In sfirsit m'a indatorat ca sa me ocupsa aflu pe alt-cineva si ca data cunqsc pe vre-unul vrednicde acest lucru sa i-1 fac cunoscut Preasf. Sale. De aceea arat:ca la Bucuresti este losif, la Iasi I6n, la Sf. Munte Ciril, la Mi-cone Ciril, la Naxos Chrisant, in Rodos Natanail, In Atena Vo-das, deci pe on care din acestia va putea sa-1 punt profesoreste vrednic de misiunea lui2).Ast-fel vedem ca in fruntea bme-

1) Epistolele eatre Ioachim a] Anhialulni Chiriac, din 14 Au-gust 1776, idem epistola °litre Chiriant Etoliotul, idem Satha vol. III.Meactxovcxii Btgk(onlyri, in Introducere pag. 73-74.

2) Epistola din Noembre 17, 1782.

'WO qi

www.dacoromanica.ro

276 AMINTIRf DIN IST. BISERICESCA

nilor invetati pe aceste timpurl se pun profesori din Bucu-rest1 si Iasl, pentru ca numal pe aicea emu si bine platitisi respectatl pentru stiinta lor. Desfiintandu-se Scala de Fi-losofie din Constantinopol, Macrea a fost numit profesor lacea de gramatica, de unde s'a retras duph trel ani de pro-fesura (1790-1793). In anul 1794 numit din nou la Scalapatriarhala a condu-s'o 'Ana la anul 1801, cand din causa deMa a dimisionat si a trait retras In Patriarchat si in specialin Metohul Sf. Mormint, unde a si incetat din vieta la 1819.Dupa Logadi 1).

De la Macrea Sergia ne-au remas urmetarele opere, parteeditate, parte Inca in manuscripte:

1) Tp6Troctov E x Tfic enAoc3txfic, navonliot4 xvri TOlv 6noc8Giv

Tor) KorcEpvixou iv tincri 8tca 6yot;. 1797. 4Trofea din PanopliaEladich tnprotiva urmasilor lui Copernic, to trei dialoguth,

2) 'Op068oEo4 lrp.vcpa4, iltot iEpol efItAocropix iv p.i-rpoic; liv.-8apixoi; 1802. «Imnodos Ortodox, saa sfintita Filosofie, inmetri

3) 'Epacrriic cropix6rcO Twv .9Eiwv Ppxcixiv anyoUp.evoc, ItTouv

307(AarroCI) 1816. «Iubitorul de tntelepciune condus dedumnecleestile Scripturi, adica interpretare dogmatical.

4) 'Erthopti (Ducroefic dotpooccruo4, bcreOdo-a iv yea). 13t6Xiot-;. (Re-

sumat din ascultarea Fisicei, tratat in trei cart1}. 1816.5) crisop.vilv.cx-ra 'ExarrnotTrocilc, ta-ropia4. Amintirl din Is-

toria Bisericesca. Imprimat de C. N. Satha in BibliotecaMediavala, volumul III, pagina 203-419. 1872.

Ne imprimate

6) IlcatTocii crxik 8t' S av 5 xpivot ota Tot mcca T8nolireurr.a.

1768. «Proect politic, prin care ar putea cine-va judeca celerelative la guvernamint).

7) 'Eyxd.y.tov TES kix; Mapirric (Lauda la sfinta Marina,.8) 'Entypcip.p.2ra. 3edtpopm(Diferite epigrame).

') Ve4i zapiXkiiXov paoaopicc pag. 56.

gine:Lc

Mein

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 277

9) 'EntoroXotiEpistole. Conservate in un codice separat;din aceea biblioteca a Metohulul Sf, Mormint.

Cate-va cuvinte asupra scrierei: `Tnov.vi'rw.aro: 'Exancrtaa-Tv:* ivroplotsgAmintiri din Istoria Bisericesca).

Sergio Macred a scris aceste amintiri istorice a§a, dupa cuma veclut singur faptele petrecute in acest jumetate de secol§i le a apreciat. Fiind un barbat cult si neintrodus in gra-dele inalte lerarhice, pentru cuvinte u§or de priceput, canu voTaft a-1 avea de rival inaintandu-1 la gradele de Metro-politi §i Patriarch', cel ce detineau deja aceste inalte pos-turi, el a fost dar lasat mat la o parte, a'si cauta de meserialuidascalia. Exemple de felul acesta au fost de ajunse §ila not Romani'. Macreu era un perfect cunoscetor a limbeigreceti vechi, de aceea mat tOte scrierile lui stilt intr'o limb&great desavirsita §i in care se intimpina chiar dificultatlpentru priceperea ideilor ; pentru ca face prea mare abuzde cuvinte putin intrebuintate §i Cate odata chiar de elformate. Cu tOte acestea C. N. Satha se exprima despre elprea favorabil. El dice: tEnumerand cronografil Bisantinl dedupa caderea Constantinopolului, am Os ca numai Macreueste vrednic de acest nume. In Amintirile lui istorice ex-pune §tiintific faptele, evitand degresiunile fara loc a suje-telor de continut strein, adunand cu pricepere cuno§tintelebiografice necesare despre fie-care din Patriarch', cum §i aInvetatilor contimporanP)). Tot Satha ne mat spune caunele imprejurari din vieta Patriarchilor le ar fi descris preasubiectiv §i ca ar fi fost prea aspru fats de Neofet al VIII§i de Grigorie al V. Apo' mat noteza ca in Amintirile saleistorice ar fi facut prea mult uz de clasicitate, punend frasepompOse §i grele de inteles §i ca ar fi fost mat bine sa befi scris aceste Amintirl istorice in o limbs uOra, simpla side tot' intelesa. Apol conchide:

Ye0 Satha Meacmovtxt 13t6).coarpcii. Vol. III, pag. 84.9

www.dacoromanica.ro

278 AMINTIRT DIN 1ST. BISERICESCA

«Cu tote acestea Istoria lul Macreti trebue considerate caun monument din cele mai pretiOse ale Gre cismulul subdomnirea turc6sca, care este atat de sterpa de chronografP).

Codicile original al Amintirilor Istoriei Bisericeti este pehartie ordinara, avend forma octavo §i cuprinde in totul581 de pagini, dintre care 458 cuprind acesta lucrare, larrestul de 123, ce stilt scrise imediat dupe acesta, cuprindalte lucrarl ale lui needitate.

Manuscriptul, cum am cis, este proprietatea BibliotecelMetohului Sfintului Mormint din Constantinopol.

1) Satha opera oitatg, pag. 85.

C. E.

www.dacoromanica.ro

PREDICADESPRE TRIUMFUL CRESTINISMULUi 1).

qi a is Iisus: indrasnip, ed am biruitMmes., (Ion, 16, 88).

Fratilor,

Apr Ope trel sute de ant trecusera de cand Mantuitorulnostru Iisus Christos, fiind cu ucenicit Lui I-a incurajat Inpredicarea Dumnecleescilor inv6taturt clicendu-le: «Indraznitt,ea am biruit lumea, si cart cuvinte all devenit dupa treysecule realitate. i inteadever, dupa ce Sf. Spirit s'a pogoritpeste discipuli aducendu-le aminte de We cele ce spusesefor Invetatorul 1st reamintesc cuvintele de mat sus si incal-cup de focul dragostil si credintei In Dumnecleescul for sta-pan s'ail tmbarbatat, si ail tndrasnit. Calauzitt de aceste cu-vinte «Indrasnitt, ell am biruit lumea) au strabatut nenu-'Berate popOre, orase si sate, ail plecat din Asia, ail cutreeratEuropa, ail cala.torit peste marile: Egea, Propontida, Pontu,Mediterana, all intrat prin insule; si cine pOte sa enumereacum tOte natiunile §i terile de diferite religil, de diferitelegt, moravuri, gandirl etc., dar cart tOte nutreau urn. contratut Christos. In tOte partite unde all patruns au propove-

1) Tinutl in diva de 21 Mold, Sf. Imperaff Constantin fri Elena", In CapelaInternatulul Teologic (Radu-Voc11).

www.dacoromanica.ro

280 PR EDICA

duit un Dumneclet via, invetand pe popOre sa se tnchineLul cu spiritul si adeverul, au marturisit pe Iisus Christosadeverind venirea Lul pe pamint pentru mantuirea lumei;au spus tuturor in lung si in lat ca, acest Mantuitor a fostcrucificat, omortt, a inviet, s'a inaltat, ca Bede de-a dreptalul Dumnecled Tatal, si laras1 va veni sa judece pre cel viisi pre cel mortl.

Au Indemnat ca top sa se boteze spre cur6tirea de pa-cate si O. se impartasesca cu sfIntul sea true si sange spreo unire si sfintire; as aratat cum trebue sa se pOrte fiecare: lubind pe tot' semeni ca pe fratl, pe dus-mani ca pe prieteni sa sufere chiar nedreptati, sa respla-tesca reul cu bine si in loc de ura sa miluesca. Cu acesteinvetaturi ale for as zidit o noua cetate, as pus basele unelcomunitati, care primesce In stnul sea pe totb, fara deose-bire de limbs, natiune, etate si sex. AA construit deci Bi-serica, Sionul eel nos, pe care portile Iadulul nu o potsfarima.

Dar pentru-ca acela, care 1-a ales si trimis in lume cape nisce of in mijlocul lupilor, era insusl Dumneclett tnain-tea caruia nu este deosebire intre Iudet1 si Elin, de aceeasi el cautaii s6 unesca Vote popOrele, sfartmand zidurile deseparatiune si rupend lanturile de sclavie; volaa intindereasi consolidarea Crestinismului universal, cad total sint fil alacelulasI parinte Dumnecleu, unit in fiinte si intreit In per-&Sue. Acest lucru Insa nu convenea multora; fermecatoriisi magil roslat ca nu vor mai putea sa insele lumea, filo-sofi1 sa nu li se micsureze valOrea sciintei ce posedau, barcapiteniile statulub se temeati sa nu piarda domnia. Pentruaceea toti 's1 Indrepta privirile spre noua religiune si incepa ponegri pe propoveduitori si cele tnvetate de dinsii. Ast-felfiind lucrurile: dupa cum muncitorul de pamtnt se ostenescemal tot timpul -anuluI, imbunatatind ogorul sal cu ingra-saminte prielnice plantelor, apol ara vobos si cu Increderea se va indulci din rodul sbuciumarilor sale, el aruncaseminta si dupa res6rire curatesce holda de maracini si pa-lamida vatamatOre, asteptand cu bucurie secerisul; dar spremarea lul ulmire!... Cu putin mab inainte de a-0 drege se-cera §i cOsa, instrumentele lui propril pentru acesta ocu-patie, norl negri se indesesc, o furtuna grOznica cu plOe si

eel -l-alt)

www.dacoromanica.ro

DESPRE TRIUMFUL CRR§TINISMULUi 281

grinding, culca la pamint §i scutura semanaturile rernanOndu-Inumai o mica resplata dupa bite straduintele sale, tot ast-fels'au petrecut lucrurile §i cu invetatura respandita de ucenicilMantuitorului, care la inceput sa latesce putin cate putin,popOrele in mare parte incep a se lumina, car pe acolo peunde se mai vedea ridicandu-se fumul necredintil, apostolii§i urma§ii lor alergati a potoli cu apa cea vie focul impie-tatii, dorind a veni toil la cuno§tinta adeverului, adorareaunul Dumnecleti care vegheza in etern asupra fapturilor sale,dar totul latirea de sl la proportiunl marl, vine insa fur-tuna persecutiunilor si piatra care bate aprOpe done sute§i ceva de ani ogorul cre§tinesc pentru cultivarea cartila sedepusesera atatea osteneli. Nenorocirea venita era sa pra-padesca totul impu!inand r6dele holdel §i omorand pe mun-citoril carl continuau Inca a uda ogorul si a-1 imbunatatiIn speranta timpulul viitor. II udall inteadever dar cu ce?Cu sangele lor. II imbunatatead, cu ce? Cu nutrimentul cre-dintii. 11 arau din nos cu speranta mantuiril. Aruncati dreptsaminta corpurile lor, care putrezind aveati sa odraslescavirtutile.

Noui sperante, o noue tricredintare. Din o seminta spitinsutit, din o tulpina mil de vlastare. $i o putere prea inaltgDupa atatea suferinte Dumneclea care pe cel ce-I iubesce itsi certa, care Ingrijesce de turma sa, da in persOna mareluiConstantin arma protectiunii si biruintii pe care sf. BisericaOrtodoxa i1 prasnuesce asta-cli numindu-1 de Dumnecleil in-coronat, mare imperat intocmal cu apostolil.

Fratilor, timpurile celor dintai trei secule sint considerateca timpuri ale nasceril si respandiril, ale dedgrii §i Impu-ternicirii Bisericei inauntrul sea, ca timpuri in cart s'ailintamplat cele mai ingrozitOre persecutiuni §i s'a versat atatasange de martini, ca timp in care Biserica se distingea prinvigOrea §i vioiclunea sa cea not.* fiind libera. de orb ceinfluents §i intervenire din partea statului, rezemata pe pro-priile el base §i urmand numai o tendinta de organizare.N'a desvoltat pe atunci §i n'a definit credinta el, insa fatscu paganismul, ludaismul, cum §i fata cu diferitele eresil s'aradicat numai pentru-ca avea deplina convingere in Dum-necleescul setI Intemeetor §i prin parintii §i osta§ii s61 la carttrebue sa privim ca la nisce ba.rbatt vrednici de imitat,

Biserica Ortodoxa Bernina 4

si

www.dacoromanica.ro

282 PREDICA

modele neintrecute de pietate si admirabila credinta, ea,Biserica a respins on ce para, adusa contra divines Insti-tutiuni a Mantuitorulul, cu t6te ca nu era nici timp favo-rabil pentru dinsa si nici nu putea Biserica sa atribue cu-venita magnificenta si Ina. ltime dumnecleesculul s6a cult.Curata si nepatata atat in interior cat si in exterior, deose-bindu-se si prin moralitatea si virtutile fiilor el, apare caun sOre radios stralucind In mijlocul marelui intunerec moralal paganismulul; se presinta drept comunitatea aceea, careprin credinta catre cerescul el Mire, a luptat contra lumilvechi si a desvoltat o atilt de mare putere de dragoste siabnegatiune, cum nu mai vecluse pana atunci lumea; adnceo noue ordine morala de lucrurl, In cat a vorbi despreDumnecleti si lucrurile sale, nu mai era un drept propriunumal al celor Intelepti ca pana acum, ci tot! eraa chematila o Invetatura mai inalta. Acestea si multe de felul acestanu mai putea sa le tagadulasca lumea.

Secta iudaica a Galileiloradica, cel chemati la predicaMantuitoruluicare pana atunci era despretuita a devenito ast-fel de putere Inaintea care% a inceput sa tremure sisa se clatine colosul imperiului roman. Sclavii, lucratoril,femeile si copil aveati triumful in mainile lor; cele nebuneale lumil erati alese de Dumnecled spre a inveta omenireasi catre aceste nebune ale lumel, vedem grabindu-se cei cese considerati Intelepti. Adierea cresting a patruns pana lacurtea cesarilor; paganism' ofticos si putred vestejindu-seera numal o umbra; trebuia sa vina o schimbare si acestas'a aratat prin intrarea in Crestinism a lui Constantin celMare, care in adever represinta triumful crestinismului asupraintunerecului ce domnise pana atunci; si ca un al doileaapostol Pavel propune si decreteza facia luminei peste totimperiul ce *stapanea. De unde Sf. Pavel propoveduise tu-turor cuvintul lul Dumnezeil, marele Imperat Constantin itunesce sub un singur sceptru; acela mana oile la staul,acesta le ridica si Inalta biserici drept locuinta: acela luptacontra idolilor, acesta sfarama culburile lor ; de unde apos-tolii aruncasera seminta pe ici pe colo in mijlocul gintiloracest numit de Biserica cel lntocmai cu apostolil" a-duna productele in jignita. Fost-a Paul chemat prin visiunea vesti popOrelor, indrumat insa si acesta a birui nemurile

www.dacoromanica.ro

DESPRE TEUUMFUL CRE§TINISMULd 283

prin s3mnul aratat pe cer in rnijlocul dilel «In hoc signovinces) prin acesta vel birui. Pe cand acela cutreera uni-versal spre a tala ghimpil nelegluirilor si ca un agricultoriscusit cu plugul invetaturei r6sturna negrele brazde ale im-pietatil semanand virtuti, acesta cu sabiile ostenilor salstrange rOdele dreptatil. Ace la intrand la imperat Ore candl'a castigat lar acesta impOrat fiind credinta lui Christos adecretat, mers-a Paul la inchisOre si pe temnicer la sine1-a atras; lar marele Constantin, temnitele intunerecului sialtarele idolesci cu puterea sa le-a ars.

Biserica din timpul sal nu mai este biserica martirilorrosita de sangele fiilor el, ci este institutiunea recunoscutade stat, Biserica ce s'a ridicat cu glorie pe tronul cesarilor.Puterea guvernamentala, in care Biserica celor trel secolede pana aci, gasea pe cel mai inversunat inimic al seil,devine acum puternicul el sprijin si ajutor; protectiuneadomnitOre, intinclend mana drepta Bisericei, ii ofera bogatie,splendOre, si siguranta.: casele de ruga.ciuni modeste aletimpurilor vechi sint inlocuite acum cu biserici imperatescisi stralucite.

Se oranduesce tot ce e necesar pentru cultul dumnecie-esc, vieta crestina si artele frumOse, cart cultiva inima siinalta spiritul spre o buns si placuta vietuire luiPrin interesul depus de catre Mare le si Sf. Imperat Constan-tin, prestigiul Bisericei se ridica si devine un azi] pentrutoil eel ce se refugiail la piciOrele altarului, fara a putea fismulsi cu forta brutala sau urmariti de justitie pana si insfintul local. Ingrijesce de a se procura odOre si podObelenecesare si mai presus de tOte instituesce si reguleza dreptu-rile servitorilor Bisericei, dand decrete si formuland legi, a seconstitui membril ierarchiel in Sin Ode pentru a regula totce privesce credinta si morala nOstra; tOte acestea facen-du7le numal si numal pentru a garanta inflorirea si imultirealocasurilor in cars sa se prea maresca Dumnecleu eel ade-v6rat, dupa carl lumea pagans insetase mil de ani. GlorieneperitOre sl-a agonisit din aceste frumOse fa.pte Mare leConstantin, pe care mintea omenesca se simte slabs a oexpune.

Alaturl cu marele Imperat Sfinta Biserica serbatoresceasta-dl si pe mama sa Sfinta Elena, cad meritul in parte

Dumneden.

www.dacoromanica.ro

284 PREDICA

11 are §i ea care a dat cele mai frumOse Ingrijirl fiuluiInca din tinereta; tar in timpul de domnie al Mare lui Con-stantin arata cel mai mare devotament pentru cele sfinte:indemnand la construire de biserici §i ostenindu-se a aflacinstita Cruce pe care fu§ese restignit Domnul nostru IisusChristos §i a aselat-o in biserica imperatesca din Constan-tinopol, capitala imperiului pe atunci.

PatrOna demna si model neintrecut de pietate cre§tinapentru not. Iata ce resultat a6 avut crescerea §i credinta,pe care a sciut sa o insufle ea fiului

Acela I-a dat sceptrul In mani si I-a pus pe frunte dia-dems aureole! ceresci. Credinta sfinta, care a insufletit sipe strebunii no§tri in apararea patriel, si eliberarea ei desub jugul tiraniel pagane, lasandune-o nou6 de mo§tenire.Acea Dumnecleesca putere, care locuesce in sufletul celor cese inchina Creatorului a tOte a ridicat maretele biserici, undenot in loc sa ne grabim a merge §i a asculta cuvintulDomnulul la s6rbatori, ne ducem ca la o visits, fara a necobort in interiorul nostru §i a cauta sa ne dam soma derostul ce avem pe acesta lume! pOte multi ar aori samai darame §i ce mai este, pentru ca aria de joc sä lefie mai larga! Unde va fi Ore bunul simt? Unde sint f ga-duintile cu cart am incredintat pe parinti. most §i stre-mosi, cs vom fi vrednici urmasi al tor, ca vom tncalai si'Astra in pepturile nOstre de flu al tor, dragostea de mo§iesi religie, can au dat popOrelor gloria si marirea in tOtetimpurile? Putem dice not cei de asta-ill ca mergem peurmele inainta§ilor no§tri din timpul Jul Radu-Vob, Stefancel Mare, MateiL Basarab, Vasile Lupu, Mihal, Brancovenusi altil ? Nu; cad a§elemintele for cari se ruineza si putintsint aces ce se ingrijesc de dinselene arata cu degetulstrainilor, tine sinter!

Nu intelegem Ore ca parintii no§tri cari dorm sub umbracrucelprivind cum lasam not a se prapadi tesaurele lacari ei au lucrat atatas'ar simti mahniti? i totu§i inchi-dem ochil ! Unde se pOte compara pietatea de asta-cli cuaceea, care a zidit si proteiat atatea monumente sacre, incare sintem chemati a ne ruga si a multami lui Dumnelett,care ne-a treat §i ingrijesce daruindu-ne sanatate §i ada-post prielnic? Vedem not isvorind dragostea pentru cele

sea.

Sau

sea,

www.dacoromanica.ro

MFRS TRIUMFUL CRRVINISMULUI 285

sfinte on trecem de multe or! nepasatori ? Strabunii s'at-ostenit sa ne ridice case de rugacluni, unde aflam alinarede necazuri si mftngere in suferinti, iar noI n'avem grijacel putin a repara si a ingriji ce s'a stricat.

Cu totul alt-fel decum sintem not asta-di a fost poporulroman. Credinta lui tare de odiniOra in legea stramosasasi imbarbatarea spre tot ce e bun si folositor 1-au facutliber si egal cu cele-l-alte popOre. Este timpul and tot! tre-bue sa purtam grip si sa simtim durere pentru credinta,Cara si biseria, aci numal ast-fel vom putea fi stapani lanoi acas6., tar dandu-le cu piciorul, pra.pastia nu tntarclie aveni si aclend in ea devenim slug altora pe pamintul bogatce ni s'a pastrat de stramosii nostri. k;i este o datorie sfintasa cugetam a tot prin cre linta, dragoste si unire, putemajunge la marire si a 'Astra demnitatea nOstra, cum si res-pectul atre neam si scumpa nOstrA patrie. Credinta cea dealta data vibreza. Inca in sufletul romanului, dar a fostsi este inlbusita de multe apucaturi rele, pe care silindu-nea le indeparta, viitorul t6ril va fi mandru.

Fie dar ca exemplele ce Biserica ni le pune asta-c,1 tna-inte, sa remana vii in cugetele nOstre. Ingrijirea si cresterea ceSf. Elena a dat Sf. Imperat Constantin sä patrunda pepturilemamelor nOstre lubitOre de flu insuflandu-le dragostea deDumnecleu, Biserica si patrie, aci numai atunci vor dobandibine-cuvintarea ceresa si peste manOsele nOstre plaiuri sevor ridica brads mandri si falnici, pe care nu-1 va doborivijeliile.

lerod. Eugenio Pro firesea.

www.dacoromanica.ro

IOAKIM AL IIIPENTRU A DQUA ORA PATRIARH ECUMENIC.

Sanctitatea Sa Constantin al V, Patriarchul ecumenic ve-nind la neintelegere cu Sinodul Patriarchal si consiliul mixt,corpurile consultative cu ajutorul carora, Patriarchul, in ca-litate de sef bisericesc al tutulor crestinilor ortodoxl din,imperiul otoman, si de etnarch al lor, conduce a facerile forbisericestl si pe cele cu caracter mixt, a fost nevoit a sedemite din inalta sa demnitate. Trite aceste neintelegerI ur-mate intre patriarch, sinod si consiliul mixt, at avut locin ultimele Bile ale lunel Jul Martie trecut, cand PatriarchulConstantin s'a si retras dandu-s1 demisiunea, lar nu desti-tuit, precum gresit at raportat unele ziare politice si reli-giOse de la nol.

Dup5. retragerea Sanctitatei Sale Constantin, a fost aleslocotiitor de patriarch si conducetor provizorit al afacerilorpatriarchiel, pang. la alegerea until titular, Emin entia Sa,mitropolitul Brusel D.D. Nathaniil; lar pe de alta, conformcu dispositiunile statutului organic, sat a regulamentelor

www.dacoromanica.ro

IOACHIM AL III 287

pentru administrarea si conducerea afacerilor bisericesti silaice privitOre pe biserica ortodox& din imperiul Otoman,s'all luat mesurile necesarii pentru alegerea unul noti patri-arch, si sortil au caclut asupra lui Ioakim al III, carele malocupase acesta Ina Ha demnitate de la Octombrie 1878Martie 1884 si carele retras find isi petrecea vieta sa inliniste la muntele Athos, la schitul ermitic Milopotam.

Revenirea sail realegerea SanctitaIel Sale Ioakim III, lascaunul patriarchiel ecumenice a dat nastere la sgomot6semanifestari de simpatil din partea credinciosilor crestini or-todoxi. Aceste manifestari ati avut loc in centrele cele marlale imperiulub otoman, si mai ales in Constantinopol. Rea-legerea sa a atras in acelas timp atentiunea intregel lumiortodoxe, si presa religi6sd atat ortodoxa cat si eterodoxaa intregel lumi crestine a privit ca un eveniment mare bi-sericesc revenirea lui Ioakim al III pe scaunul patriarchielecumenice.

De acesta, alegere s'a ocupat chiar si presa politica sicele mai insemnate ziare politice din Londra, Paris, Berlin,Roma si alte orase insemnate au scris articole cu tot felulde aprecieri, atat asupra trecutulul Sanctitatel sale si malales asupra timpurilor din prima periOda a patriarchiel sale.

Dar tote acestea sunt justificate, cand se are in vederepe de o parte persOna lui Ioakim al III, lar pe de alta Ira-prejurarile prin cars a trecut Patriarchia ecumenica si cres-tinil ortodoxi din intregul imperitl otoman in ultimele -decenilale seculului trecut, cand crestinil ortodoxi al acestel patri-archil si din intregul imperitl ad suferit tot felul de strim-torari si de calcari a drepturilor si privilegiilor ce be aveauab antiquo, bar acesta din causa slabiclunel patriarchilor ces'ail succedat de la retragerea lui Ioakim al III pans inpresent.

In intreg acest interval de timp s'a observat o lips& to-tala de energie si de directly& in conducerea intereselor bi-

www.dacoromanica.ro

288 IOACHIM AL III

sericesti si in a facerile nationale. Din acesta causa in tottimpul de la retragerea sa (1884) 'Ana in present, 17 andin care s'ail succedat cinci patriarchi: Ioakim al IV, Dionisieal V, Neofit al VIII, Antim al VII si Constantin al V, nu-mele lul Ioakim al III figura pururea printre candidatii lascaunul patriarchiei ecumenice; cad el in cel 5-6 ant catfusese patriarch daduse dovedi indestulatOre de pricepere,energie, tarie de caracter, patriotism si mai presus de Motenasuinta d'a indrepta mersul afacerilor bisericesti si na-tionale prin o revisuire a regulamentelor si prin o reorga-nisare a clerului pentru a scOte din starea de decadenta incare se afia, erati adinc intiparite in inimile tuturor binevoitorilor de progres si buna orinduIala in mersul afacerilorpatriarchies.

Dar pentru ca bite aceste calitatl si nazuinte ale lui Ioa-kim al III displaceati multor sinodicI si notabill, carl compunconsiliul mixt, el (Ioakim III) era inlaturat si Scaunul eraocupat de barbati, cart dupa un an sail dour trebueati saparasasca scaunul, data nu se intimpla sa inceteze dinvieta. Asa s'a si intimplat cu top cel cinci patriarchi ce l'ausuccedat pe Ioakim de la 1884 pana la Martie 1901.

De asta data insa cu totii s'atl convins ca acesta stare delucrurl nu maI putea dalnui. Si atat Sinodul patriarchicesc,cat si consiliul mixt, notabilii si poporul, cu totil reflectandserios la imprejurarile critice prin carl trecea patriarchiaecumenica, fara un om energic, destoinic, cu tarie de ca-racter, vederi largi pentru interesele bisericesti si nationaleexperimeutat si in stare, d'a face fata situatiunel, cu totii

Bandit la Ioakim al III, ale carui acte marl erg], Inca.recente in memoria tuturor.

Pentru aceea de asta data cu totil au fost de perfect a-cord a readuce pe Scaunul patriarchal pe barbatul cel incer-cat si dovedit destoinic; si a I reda locul de oncire ce 11

avusese. As-fel se si explica bucuria generala a tuturor si

sate

www.dacoromanica.ro

IOACHIM AL m 289

manifestarile sgomotOse de simpatil, ce i s'atil facut, cad cutotil ate marl sperante in noul ales, judecandu-1 dup. trecutulseil privesc cu incredere viitorul.

Asupra lui Ioachim al treilea chemat adl pentru a douaOra la tronul ecumenic, ziarele ne dati urmatOrele note bio-grafice.

El e nascut la Boyadjikeny (Constantinopol) la 18 Ianuarie1834. Calugarindu-se 10 schimba pronumele de Christo inacela de Ioachim. Dupa ce a fost diacon al unel episcopilin Macedonia, el a fost numit diacon la biserica ortodoxaSf. Gheorghe din Viena. Aci a remas doul and §i invata limbagermana, pe care o poseda fOrte bine.

In 1860 fu numit de catre protectorul sea, patriarchulIoachim al doilea, al doilea diacon al patriarchatului, §i in1863 mare eclesiarch al patriarchatului ecumenic.

In anul urmator, sub Sofronie al doilea, fu ales mitro-polit al Varnel §i a remas clece ant in acesta diocesa. A pa-rasit-o apol pentru a merge la Salonic sa inloculasca peNeophytos, ales mai tarziri patriarh ecumenic.

In 1872 lua parte la sinodul tinut la Constantinopol, candse proclama schisma bulgaresca.

La m6rtea patriarchului Ioachim al doilea, in 1878, si-tuatiunea in care se afla biserica, cerea In mod imperiospresenta la patriarchat a unui om capabil de a guverna cumina ferma si prudenta in ace14 timp.

Ioachim fa ales patriarch ecumenic in unanimitate. Plecatdin Salonic la 3 Noembrie, in mijlocul celei maT marl emo-tiuni a credincio0lor seT, sosi la Constantinopol la 5 §i fuinstalat In scaun la 15 Noembrie.

Primul seti act oficial fu sa convOce c adunare national&pentru revizuirea statutelor comunitatel ortodoxe.

In acesta Adunare dada citire unui lung memoriu cuvederi remarcabile pentru reorganizarea afacerilor nationalesi biserice§ti.

www.dacoromanica.ro

290 IOACHIM AL III

Gelos de buna stare a clerului si a person alulul patriar-chatului, Ioachim al treilea dadu atentie platet restantelor sipensiilor for de retragere si in acest scop tnchele un im-prumut fara dobtnda la Zemi Stefanovici. Apol organiza osubscriptie pentru repararea localulul patriarchatulut.

Lul loachim al treilea se datoresc urmat6rele opere: re-stabilirea seminariulul pentru clerul de jos; fondarea la Protia unlit asil pentru preotit batrtni si bolnavi; restaurarea bi-sericel patriarchatului, infiintarea ziarulul «Ekklesiastiki Ali-thin Si restabilirea tipografiet patriarch atulul, etc.

Dar dintre tote aceste opere una merits o mentiune spe-ciala ; este vorba de superbul edificiu al Marel sc6le natio-nate din Fanar, care a fost inaugurat la 28 Septembrie 1882.

Avend mare trecere si influents pe langa bogatit comu-nitatei, Ioachim III n'a tncetat de a-I interesa de trebuintastabilimentelor piOse. Ast-fel a putut fi construita casa dealienatl care se ridica printre stabilimentele din Baloukli.De asemenea el a creat asociatiunea de bine-facere si deinstructiune publica pentru protectiunea sc6lelor grecestl din.provinciile europene ale Turciel.

Nu mat putin fecund& a fost activitatea lut pe un altteren al afacerilor eclesiastice. Sub dinsul biserica ortodoxaa Serbiel a fost recunoscuta autocefala In 1879, printr'unact special al patriarchatulut

Diocesa din Drystia a _lost atribuita bisericel

In 1881 at. fost create arhiepiscopiile de Nevrocop in vi-laetul Salonic si mitropolia de Preveza si Nicopoli cu par -tile remase din diocesa de Arta si aceea de Discate in Te-salia.

Tot lui Ioachim III i se datoreste regularea afacerilor dio-ceselor Bosniel si Herzegovinel.

In urma unel neintelegerl ce a avut cu sinodul patriar-

Ru-meliel.

www.dacoromanica.ro

IOACHIM AL HI 291

chal §i consiliul mixt, a fost silit sti.-§1 dea dimisiunea la 31Decembrie 1883.

Dupa, ce a petrecut cat-va timp in casa sa de la Boyad-jikeny, Ioachim III a intreprins o lung calatorie, in decursulcareea a vizitat locurile sfinte. In cele din urma s'a retrasla muntele Athos unde departe de sgomotul lumel se con-sacra studiului care a fost in tot-d'auna predilectia sa. In-stalat mai intalt1 in manastirea Iveron, celebra prin retra-gerea lui Gregorie V, se transports mai tirziti la schitul dinMylopotamo unde l'a gasit acum §firea despre realegerea sa.

Ioachim III este al 254-lea patriarch de la apostolul An-dreill, fondatorul primel biserici ortodoxe la Constantino-pole, in anul 36 al erel nOstre la Arghiropoulis (Fundukli).

Nici un prelat n'a posedat in cjilele nOstre in a§a graddragostea maselor. Acesta dragoste e de alt-mintrelea justi-ficata prin calitatile §i virtutile sale, cu car! se impune mul-timel.

Majestos in gesturl §i atitudine, elocuent, activ si de ointeligenta. extra-ordinara, el poseda puterea de vointa §icurajul pe care-1 cer marile actiunl. Exteriorul seti inspirarespect §i impune stima.

Mare, cu fruntea acoperita, cu ochi! negri §i viol, cu o ex-presiune de dulceta §i veselie, el apare impunator in cere-moniile biserice$tl. El lube§te muzica bizantina §i a facutmult pentru propagarea el prin crearea unel §coli in carese cultiva acesta muzica.

Alegerea Sanctitatel Sale Ioachim al III fu ast-fel:Dupa- ce Inalta POrta a comunicat Sinodulul Patriarchal §i

consiliul mixt ea demisiunea Sanctitatel Sale Constantin alV-lea a fost primita §i ca loctiitor pans la alegerea unulnoti titular, s'a incuviintat numirea Eminentiel Sale Nataniil,Metropolitul Brusel, imediat s'au luat m6surile prescrise deregulamentul privitor pe alegerea Patriarchului. S'a comunicat

www.dacoromanica.ro

292 IOACHIM AL III

adica tutulor Metropoliilor earl apartin acestul scaun Patri-archicesc, pe de o parte, a dispune alegerea delegatilor car'ss la parte la marea adun are ce alege pe Patriarch In Con-stantinopol, tmpreuna cu Sinodul Patriarchal §i consiliul mixt,Tar pe de alta, fie-care Metropolit sa trimita la PatriarchieIn plic inchis numele Ierarhulul pe care l'ar crede demnde a ocupa scaunul Patriarchal, ca ast-fel sa se compuna listaeligibililor sail a candidatilor si in termenul prescris de art.8 al regulamentulul pentru alegerea Patriarchilor delegatil carttrebuiati a lua parte la adunarea electorala, O. fie In Con-stantinopol. Aceste formalitatl indeplinite, §i delegatil findsositl la Constantinopol, s'a alcatuit conform regulamentulullista eligibililor, pentru a fi trimisa Portel care, are dreptulde a §terge din ea persOnele ce nu-1 convin, ca in urma,din cel rema§T In acea lista, marea adunare Nationala corn-pusa din delegatil Metropoliilor scaunulul Patriarchicesc, aEnoriilor ConstantinopoluluT, din delegatil breslelor i dinfrunta01 nemuluT, Impreuna cu Sinodul si consiliul mixt saalega pe Patriarch.

Lista eligibililor votata de adunarea national& §i trimisaPortel cuprindea pe Prea Sfintia Sa Gherman MetropolitulCalcedonulul, Calinic al Derculul, Chiril al AdrianopoluluT,Gregoriti al lOnine1, Vasilie at SmirneT, Gregoriti al Sere' §ilOn al Lerulul si Caliumu. Apol, pe Sanctitatile Lor Ioachimal III, Neofit at VIII §i Constantin al V fostl Patriarch' Ecu-menic'. Pe Fang ace§tia, In lista eligibililor figurati Inca,Inalt Prea Sfintia Sa Metropolitul Prusel locotiitorul de Pktriarch §i Inalt P. S. S. Metropoliti: Ioachim at Efesulul, Ie-ronim al Eracliel, Constantin at Chiziculul, Filoteiti at Ni-comidiel, Sofronie al Niceel, Atanasie al Tesalonicului, An-tim al Amasiel, Constantin al Bereel, Constantie al Trape-zundel, Stefan al Metimnel, Policarp al Varnel, Ioachim alCsantului si Constantie al Hiulut

Lista ast-fel alcatuita si trimisa guvernulul, Inalta POrta,

www.dacoromanica.ro

IOACHIM AL In 293

a sters din ea pe eel dintatt septe si ast -fel in lista eligi-bililor, au remas numal cei septe-spre-piece din urma.

Dupa aceea Ina Ita POrta, facend cunoscut locopitoruluide Patriarh, prin anume decret, lista definitiva a eligibililor,acesta, a convocat Sinodul Patriarchal si consiliul mixt, Indimineta dilet de 24 Malu, pentru a le face cunoscut listaoficiala a eligibililor si o hothri qiva tntrunirei adunarei e-lectorate pentru alegerea Patriarchulul. Pentru acest sfirsitfu hotarita Iliva de 25 Matti orele 2 p. m.

In acesta iii, intrunindu-se in sala cea mare a Patriarchiel,Sinodul Patriarchicesc, consiliul mixt si delegatit mat sus a-mintiti spre a proceda la alegere, malt Prea St. Sa Natha-niil Metropolitul Brusel Locotiitorul de Patriarch, le-a tinuto mica cuvintare, in care, le-a aratat insemnatatea actululalegerel comunicandu-le in acelast timp din note si lista ofi-ciala a persOnelor eligibile din care urmeza a fi ales viitorulPatriarch, indemnandu-1 a alege o persOna demna de impor-tanta loculul ce urmeza a-1 ocupa si carele sa pOta facefats tutulor nevoilor prin cart trece biserica cea mare siinteresele nationale ale credinctosilor El.... In acelasi sens,a vorbit si unul dintre notabilii eel mai impusl, membrual adunarel elective, D-I 1. Paulari, si cuvintarile tor, au fostprimite cu aplause frenetice de intrega adunare. In urma,procedandu-se la alegere prin buletine nominate, resultatulvotului a fost urmatorul:

A obtinut: Sanctitatea Sa loachim al III-lea 83 voturl,Policarp al Varnet 69, Constantie at Hiulul 72, Filoteiti alNicomidiel 6, Sofronie al Niceei 6, loachim al Efesului 2, A-tanasie al Tesaloniculul 5, Constantin al Kiziculul 3, Con-stantie al Trapezundel 3, Nathaniil at Prusei 4, tefan alMetimnei 1 si fostul Patriarh Constantin 1.

In urma acestui vot, s'a alcatuit lista celor 3 alesi, anume:Ioachim at Hi, Policarp al Varnet si Constantie al Hiulut,din cart Sinodul Patriarchicesc urma a alege pe unul.

www.dacoromanica.ro

294 IOACHIM AL III

DupA. acesta, intrega adunare impreuna cu Sinodul Pa-triarchicesc si consiliul mixt, s'au pogorit in biserica Pa-triarchies pentru ca aci Sinodul din lista celor trel sa alegape viitorul Patriarch.

Intrarea in biserica a fost %sea libera si poporulul incat multime mare Wept& cu nerabdare in biserica si inimprejurimi resultatul alegerel.

Aci in biserica, dupa ce s'ail facut rugAcIunile obiclnuitede insusI Mitropolitul Nathaniil, locotiitcrul de Patriarch, s'acitit in auclul tutulor procesul-verbal carl cuprindea resultatulalegerel marel adunAri nationale, care alege pe Patriarch.In urma, membril Sinodulul Patriarchicesc, au procedat laalegere si a fost ales cu unanimitate Ioakim al III pentrua doua Ora. Patriarch Ecumenic.

Impresiunea pe care a facut-o realegerea lul Ioakim alIII-lea supranumit in cele din urma ermitul de la Milopo-tam% asupra tutulor, a fost din cele mai bune. Cu totilau isbucnit in urale si In aplause manifestandu-s1 ast-felbucuria si multa.mirea for sufletesca pentru reusita acelula,care lasase numal regrete in inimile tutulor acum 17 anl,and a Orbit scaunul Patriarchal.

Asupra realegerel lul Ioakim al III la scaunul patriarchal,ziarul a Adeve'rul B isericesc, organul Patriarchiel ecu-menice scrie urmAtOrele:

(Bucuria generala ce s'a manifestat de pretutindeni inVote straturile societateI nOstre cu ocasiunea alegerel lulIoakim III, este un fenomen extraordinar si ca atare el tre-bue sa-sl alba origina in analele vietel n6stre bisericesti.Daca ar fi ca sa aratam in intregul for amanuntit una cateuna cele Intimplate din momentul ce s'a facut cunoscut in

1) Ast-fel se 'mein bed de la Sf. Monte nude Ioakim al III illpetrecea vieta sa ca non adeverat ermit.

www.dacoromanica.ro

IOACHIM AL III 295

mod oficial realegerea Jul Ioakim al III, bucuria poporululsi manifest ,rile ce au avut loc in tote partile imperiululsi in deosebi aci in Constantinopol, ne ar trebui timp mult,Tar colOnele ziarului nostru nu ar fi indestulat6re. Incependcu insusi M. S. Sultanul, carele si el insusI nu a lipsit d'a'§I manifesta Inalta sa multamire si satisfactiune cu oca-siunea alegerei ierarchulul celul cubit si adorat de credin-ciosil sel, cu totil, Ierarchl, notabill, fruntasl ai neamului siintreg poporul, cu totil all manifestat sgomotos, and ailaflat ca viitorul Patriarch ecumenic va fi Ioakim al III. Incliva alegerei, intreg orasul era in serbattlre, dar mai alespartile locuite de crestinl ortodox!. veclut pe stradecrestinii imbratisandu-se si sarutandu-se cu lacrimi de bu-curie, felicitdndu-se de reusita alegerei lul Ioakim al III,intocmal precum fiil se imbratiseza si se sarut and revedin sinul familiel pe lubitul for parinte, dupa o absenta in-delungata.

In Duminica ce a urmat dupa alegere (la 27 Mai), crestinilin mod neobicinuit au umplut Vote templele spre a aucli cusatisfactiune pomenindu-se numele noulul Patriarch, a le-rarchulul lubit in persOna carula cu totil vedeau si recu-nosteau pe adeveratul pastor si parinte sufletesc.

Din momentul ce Sanctitatea sa Ioakim al III a fost ales,multime nenumerate de telegrame au inceput a se trimitela Milopotam, Membril Sinodulul, al consiliulul mixt, frun-tasil neamului, Ierarchil intregel biserici ortodoxe, cu totil

grd,bit a felicita pe noul ales, exprimanduil sperantasi increderea ca Biserica a dobandit un vrednic conducetor.Era o manifestare de bucurie generald, si ea insemna catde mult interes pun cu totil pentru bunul mers al Bise-ricel; fapt destul de imbucurator care dovedeste ca amscapat de acele timpurl de indiferenta si nepasare catre Bi-sericd, bunul el mers si persOnele ce sunt chemate a oconduce. Manifestarea generala mai explica si vrednicia

S'aa

s'aa

www.dacoromanica.ro

296 IOACHIM AL III

celul ales §i lubirea cu care a fost primit din partea tu-tulor fara deosebire.

TotI au fost de perfect acord a recun6§te in persOna luiIoakim al III pe adeveratul, vrednicul §i demnul pastor alBisericel. i spre a dovedi acesta este de ajuns credem, aenumera cate-va din faptele mai insemnate din cel 6 antcat Ioakim al III a fost Patriarch.

In anul 1878 indata ce s'a suit pe scaunul patriarchalIoachim al III, s'a grabit a convoca o mare adunare natio-nals, cu delegatii din t6te mitropoliile pendinte de Patriar-chatul ecumenic, spre a revisui regulamentele nationalepentru conducerea afacerilor patriarchicestl si catre acestaadunare, Ioakim a facut un lung memoriu, aratand partitedefectOse a acestor regulamente §i propun end reformarealor. Prin acest memoriti, Ioakim arata cat de mult se in-teresa de bunul mers al afacerilor bisericeti §i nationale,priceperea sa §i cats buna-vointa avea d'a indrepta multedin relele trecutulul; se 'Ate (lice ca acel memoriti eraprogramul ce cuprindea vederile sale §i modul cum intelegea conduce pastori biserica.

El s'a interesat cu dinadinsul de tOte ce putea contribuila bunul mers al afacerilor biserice§tb §i nationale. A sta.-ruit §i §l-a dat tOte silintele pentru stingerea datoriel patri-archiel, pe de o parte moderand cheltuelile, bar pe de altamijlocind la frunta0 nemului §i la bogata§I ca sa vina inajutorul tesaurului patriarchal care nu putea face fats chel-tuelilor §i nevoilor bisericel celei marl, §i ast-fel pututplati functionarit patriarchiel cart aveati de luat pe multtimp deja servit. A facut multe prefacer! §i imbunatatiri laPatriarchie. A reedificat seminarul din insula Chalki §i a in-fiintat si un asil pentru preotii batrini §i invalid!. A ziditun anume edifichl pentru biblioteca patriarchala §i este pri-mul patriarch carele s'a gandit la un organ de publicitateal Patriarchiel §i ast-fel In clilele sale, s'a infiintat revista

si

s'ad

www.dacoromanica.ro

IOACHIM AL III 297

septa manala Eclesiastiki Alithia. Tot lui i se cuvine simeritul ridicarel maretulul edificit' pentru marea scOla na-tionala din Fanar.

El putta mult interes si se ingrija indeosebi de asecle-mintele de bine facers si de desvoltarea culturala a cresti-nilor. Spre acest sfIrsit cauta a imbunatati mersul acelorasecleminte prin procurarea si asigurarea mijlOcelor mate-riale. Nu s'a marginit a lnfiinta dar pentru a le asi-gura bunul mers a instituit un comitet care sä ingrijascade intretinerea acestor scoll si un inspectorat care sa su-pravegheze regulata for funetionare.

Cu privire la cler, a fg cut un regulament pentru intre-tinerea clerulul parohial si ingrijindu-se de bunul mers siintretinerea sfintelor servicil divine, a instituit o comisiunecare s& revizuesca tipicul, si a infiintat si o scOla pentrucantarile bisericesti.

Prin mijlocirea si staruintele sale cedat patriarchielun metoc in Moscova, cu multe proprietati si venituri; sitot gratie sta.ruintelor lui trimis multime de tinerl carssä studieze in streinatate, literile, filosofia, dreptul, medi-cina si teologiea, spre a se forma o pleada de fruntasi alnemului impusI prin cultura si instructiune spre a fi delobos bisericel si connationalilor lor.

Nu ne-am propus a enumera tote faptele marl si de lobosBisericei si natiunel pe earl le-au savirsit Ioachim al III intimpul primului set' patriarchat; dorim ins& ca revenireasa de-a doua Ora pe scaun sä fie mai fecunda in fapte fo-lositOre tutulor fiilor sei sufletesti; mai ales cä nu-1 lipsestenici vointa, nici priceperea si are mult dor pentru prospe-ritatea bisericiI si inflorirea institutiunilor de cultura si binefacere ale natiunel elenice).

Dar pe cand In Constantinopol se efectua alegerea, sanc-

Biserica Ortodoxii Bernina, 5

§coll,

s'ad

s'au

www.dacoromanica.ro

298 IOACHIM AL III

titatea sa Ioachim al III se afla precum am aratat la sihAs-tria Milopotamului din muntele Atos.

Ast-fel, indata dupa alegerea sanctitatel Sale Ioachim alIII, cele doue corpuri, Sinodul patriarchal si consiliul mixtimpreuna cu arhiereil aflap in Constantiuopol ai trimis sane-titate1 Sale noulul ales, urmatOrea telegrama:

«Plini de bucurie sufletesca, anuntam alegerea In una-lnimitate a sanctita4eI vOstre, felicitandu-v6 respectuos yetrugam a ne tmpartasi de rugaclunile si bine cuvintarileVOstre

D'aseminea telegrame de felicitare a trimis sanctitatel Salesi marele protosinghel, impreunA cu eel-I-alp functionart atpatriarchiel.

La telegrama sinodulul patriarchal prin care se arm*sanctiUqei Sale in mod oficial alegerea sa, noul ales a res-puns de la Milopotam prin urmatOrea telegrama:

«Adtnc miscat despre cele Intimplate si lipsindu'mt cu-vintele potrivite spre a'mi exprima umila mea recunostinta,catre tot' P. P. S. S. Arhierei membri at Sinodulul si catrecei aflap acolo impreuna cu membrit consiliulul mixt si aladunarel elective, dire clerul intreg si catre popor, ridicmainele mete rugandu-me pentru toil ca Dumnecleti sa, man-tuesca pre poporul seu si Biserica So.).

Dupa ce alegerea a fost confirmatA de Inalta Ora, celedour adunarl administrative, sinodul patriarchal si consiliulmixt s'aii intrunit to sedinta comuna sub presidentia I. P.S Nataniil locopitcrul spre a regula cele privitOre pentruprimirea Sanctitatel Sale noulul ales. Aci s'a hotaet ca oantime comisiune compusa din I. I. P. P. S. S. S. S. Mitro-politil tefan al Metimnel, Constantin al Hiului, Ghervasieal Caritzel si Dorotheiti al Grevenelor, impreuna cu mem-brit consiliulul mixt: Domnil Zisu Th. Zisu, Al. GaLgu, Ip.Zaganiari, cu primul secretar al Sf. Sinod, Fotie, cu marele

www.dacoromanica.ro

IOACHIM AL III 299

arhidiacon Laurentiti si cu al doilea diacon Partheniti, im-preuna cu alt! bine voitorl functionarl al natiunel sa merga. laSf. Munte cu un anume vapor spre a lua pe Ina lta Sa Sanc-titate si a'L insoti d'acolo si pan5. la Constantinopol.

Locotiitorul a incunostiintat telegrafic pe Ina lta Sa Sancti-tate despre acesta hotarire, rugandu-o sA astepte sosirea co-misiunel; act Sanctitatea Sa era hotarit a p!eca deja dinSfintul Munte Duminica sera sail cel mutt lunl 28 Mal, dupace slujise sfinta liturghie, sambAta 26 Magi in mica bise-ricuta a sihastriel Milopotamulul; lar Duminica in monasti-rea Ivirulul.

Comisiunea in cestiune inchiriind vaporul Creta al com-paniel Courgi a plecat din Constantinopol pentru Sf. Muntein cliva de 31 Mali.

Comisiunea sosita aci, a mers mal intai la monastireaIvirulul si d'aci la Careea unde Inalta Sa Sanctitate Ioachimse afla de Cale va

Aci primirea si comunicarea oficiala s'a facut in BisericaAdormirei MaiceI Domnului pronumitA Protatu.

La intrarea in Biserica comisiunea in frunte cu I. P. S.Mitropolit al Metimnel D. D. Stefan, cel vechii in lerarhie,a fost primita de clerul bisericei si representantil Monasti-rilor din Muntele Atos.

Mitropolitul Stefan a fost imbracat in mantie dupa cere-monialul in uz la Muntele Atos si condus pana in mijloculbisericei, unde s'a inceput rugaciunile obicinuite.nandu-se Te-Deumul de multAmire I. S. Sanctitate loakimal III, a esit din Altar prin usile Imperatesti si luand locin scaunul arhieresc, I. P. S. Sa Mitropolitul Stefan I-acomunicat imbucuraterea veste ca este ales Patriarch E-cumenic pentru a doua Ora, rostind o mica cuvintare incare 11 felicita. Inalta Sa Sanctitate a respuns fOrte emotio-nat si dupa aceea s'ati facut cuvenitele imbratisarI archie-restl.

www.dacoromanica.ro

300 IOACHIM AL HI

Din Biserica primirea si felicitarile s'an facut in localulscOlei pronumita a Atonului din Careea, unde Inalta SaSanctitate a primit felicitarile representantilor diferitelor mo-nastiri ale Muntelui Athos, representantilor preset', a auto-ritatilor, a diferitilor arhierei ce venisera anume spre a'l fe-licita si altor fruntasi conationall.

Pentru a doua di 3 Iunie Duminica s'at luat mesurilecuvenite ca Inalta Sa Sanctitate sa. servesca Sf. liturghie Inaceeasi biserica a Adormirei din Kareea. Inaltul Ierarch aservit asistat de inalt P. P. S. S. Mitropoliti, membri al Sf.Sinod patriarchicesc.

La sfIrsitul liturghiel Inalta Sa Sanctitate Patriarchul abine cuvintat poporul si a dat el insusl anafora credinclo-silor.

Dupa mega, Sanctitatea Sa, s'a dus din non la bisericaProtatu, unde it asteptan multime de credinclosi si monahiveniti inadins de la diferitele monastirl ale Athonului. AciSanctitatea Sa imbracat in mantie si omofor, a bine cuvin-tat pe eel de fata, a facut rugacluni de multamire dareDumnecled cel atot puternic pentru a ocroti Sf. Munte, lea-ganul vietei monastirel pentru crestinii ortodoxi, si prin oscurta cuvintare a multamit tutulor pentru ospitalitatea cei s'a dat In timpul cat a stat aci. La cuvintarea InaltuluiIerarh a respuns in numele monastirilor Sf. Munte, repre-sentantul Monastirei pronumita Lavra, facend panegiriculilustrului Ierarch si rugand pe Dumnecleil sa-1 pazesca intrumulti ani pentru Intarirea si ocrotirea bisericil si a orto-doxiel.

In sera pet de 3 Iunie vaporul «Greta» despre care amamintit a pornit din Careea avend pe bordul sell pre NoulPatriarch si pe top cel ce venisera a'l insoti. Prin tot parcur-sul i s'at facut ovatiuni, lar la Constantinopol, unde a sositluni la orele 5 p. m. Aci entusiasmul a lost la culme. In-tregul Bosfor si tOta partea pana spre Sfintul Stefan, era

www.dacoromanica.ro

1OACHIM AL III 301

ticsita de lume, pe luntri, vapOre si vaporase. Aci inalta SaSanctitate a fost intimpinata si primita de I. P. S. Sa Mi-tropolitul Nataniil al Brusei, locotiitorul de Patriarch, demembrii sinodului patriarchal, de membril consiliului mixt,de fruntasii poporului elenic din Constantinopol si de au-toritatile administrative.

Cel intaiu care l'a felicitat de buna venire a fost Mitropo-litul Nataniil carele a rostit si o mica cuvintare si in urmacel ce iesisera intru intimpinarea sa.

De aci vaporul ce purta pe Inaltul Ierarch s'a Indreptatcatre Vafeohor, locul sell natal si unde isi are si o casaa Sa. Aci Inaltul Ierarch a stat pana la 11 Iunie cliva incare s'a facut investitura si instalarea sa pe scaunul patri-triarchal.

?

D.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA.

I.

De la 011ie.Deschidem acesta rubrics pentru ca cititorit sa cunOsa

miscarea in personalul nostru bisericesc. Presinta, ac6stb, ru-brica un interes deosebit, fiind c6, multe conclusiuni se pottrage din ea.

Chirotonirl i numiri.

Nol chirotonitul preot Grigorie Costica, este numit pe 4ina de 1 Mail,paroh la parohia Cristine$I-Damileni, corn. Ibrineqd, jud. Doroholl.

Preotul D. Vladimirescu, fost paroh la parohia Bucura, judetulMehedinti, este reintegrat pe 4iva de 1 Apri lie a. o., in acelaqi post.

Preotul M. Trinfisescu supranumerar la parohia CaziineqtY., judqulMehedinti, este numit pe 4iva de 15 MaIti a. o., paroh la parohia Hus-niciora, acel judet.

Preotul B. Marcean de la Sf. Monastire Pashrea, este numit pe4iva de 1 Mall a. c., preot supranumerar la parohia 116na-Papadopol,jud. Ilvof.

Preotul Gh. Negulescu, supranumerar la parohia Voineqd, judeVulMused, este numit pe cliva de 1 Mail, paroh la aces. parohie.

Preotul Petra Dumitriu, supranumerar la parohia Jarigtea I, jud.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISECESCA 303

Patna, este numit pe Mina de 1 Malt, paroh la parohia Jaristea II aceljudet.

Preotul snpranumerar Alexe Vasilescu, de la parohia NastereaSf. ion BotezAtorul" din urbea Focsani, este numit pe 4ina de 1 Maltparoh la acea

Not chirotonitul preot Teodor Popescu, este numit pe clina de 1Aprilie, paroh la parohia Adilmesti, jnd. Teleorman.

Not chirotonitul preot C. I. Popescu, este numit pe ;lino, de 1Aprilie paroh la parohia Leurdeni, jud. Ilfov.

Preotul supranumerar Michail Popescu de la parohia garulesti, jud.Ilfov, este numit, pe 11.ina de 1 Malt, paroh la parohia Luica, acel judet.

Not chirotonitul preot Dimitrie Ca lapgr este numit pe china de 15Martie, paroh is parohia Talpa, jud. Nemtn.

Not chirotonitul preot Ion Corpaciu, este numit paroh pe ()Ana de1 Mait la parohia Maseurei, jnd. Tntova.

Diaconal Stefan Georgescu, licentiat in Teologie, de la bisericaSf. Silvestro" din Capita la, chirotonit in preot, este numit pe pia de1 Main, preot supranumerar la parohia Sf. Dimitrie (Colentina) in Ca-

Preotul Dumitru Ionescu, supranumerar de la parohia Balotesca,jnd. Dambovita, este numit pe 4iva de 1 Malt paroh la not infiintataparohie Clupa-Manciulescu, comuna Clupa acel judet.

Trans fora r1.Parohul Cristea Stoica, de la parohia Jaristea II, jud. Patna, este

transferat in calitate de preot supranumerar pe cliva de 1 Matt a. e.,lc parohia Jaristea I, acel judet.

Parohul I. Damitrescu, de la parohia Nasterea Sf. IOn Botezg-torul" din nrbea FocsanI, este transferat pe 4ina de 1 Mall a. c., capreot supranumerar la acea biserica.

Parohul D. Lungulescu, de la parohia Sf. Gheorghe Not" dinurbea Craiova, este transferat pe 4iva de 1 Mait in calitate de preotsupranumerar la parohia Sf. Voevo(1" din acea urbe.

Preotul supranumerar Gh. Gotan de la biserica filial, a parohielSf. Gheorghe" din urbea Hirl'a't, este transferat pe qiva de 1 Main,In calitate de efintaret, la parohia Sf. Treime" din Iasi.

Preotil parohl Nicolae Criv6t de la parohia Silistea, jud. Tecucl,i Gheorghe China, de la parohia Fundeni acelasi judet, aunt transfe-

ral pe cliva de 1 Malt, unul in local altula.

biserica.

pita.

www.dacoromanica.ro

304 CRONICA BISECESCA

Parohul Ion Achim Davitoiu, de la parohia Musculeati, jud. Gorj,este transferat pe diva de 1 Man, ca paroh la parohia Cktectiti, acel jade.

Preotul I On Vasilescu, de la parohia Ciortolomu, jud. Tutova, estetransferat pe cliva de 1 Aprilie, in aceea1 calitate la parohia Bogdrtn4a,sod judet

Preotul Teodor Petrescu, paroh la parohia Go1e$t1, jud. R.-Sarat,este transferat drept pedepsA pe cliva de 1 Mail, in aceemil calitate laparohia Mindreclel, acel jude.

Preotul Dimitrie Grigoray, paroh la parohia Hanesci, comunajud. Dorohoit, este transferat pe diva de 1 Aprilie in aceeasi calitatela parohia Buhaceni, com. Dangenl, jud. Botoqani.

Preotil parohl Teodor Patrice de la parohia Slivna, ConstantinSlivnenu, de la parohia Prodanegtl, ambit din jud. Covurlul, aunt trans -feraI pe 4ina de 1 Innie a c., until in local altuia.

Preotul paroh Ion Sapun6nn, de la parohia Mratsaru, jud. Dam-boviVa, este transferat pe Mina de 1 Iunie a. c., ea paroh la parohiavacant5. Buccmni, acel judet

Preotul D. Martian, supranumerar la parohia Ilena-Papadopol, jud.Ilfov, este readus pe cliva de 1 Mall a. c., ca preot la Monastirea _Pa-Area.

Preotul Ni t5 Ionescu, supranumerar la parohia qi comuna Stan-mita, jud. BrAila, este transferat pe 4iva de 15 Mall in aceeagi call-Mate la catunul Victoria, parohia Mihal Bravul acelasi judet

Preotul Stan Ghimpetenu, supranumerar la parohia Ghimpati, jud.Vlapa, este transferat in aceeagi calitate la parohia Copacin, noel judet

DemisiunLPreotul M. Popescu, paroh la parohia Luica, jud. Ilfov, a renuntat

pe pm de 1 Mall, la postul de paroh, r6mAnend preot supranumerarla parohia Saruleqti, acel judet

Preotul paroh Vasile Stroescu, deela parohia Capatanu- de -jos, com.Mera, jud. Putna, a demisionat pe cliva de 1 Mall.

Decese.Preotul Gh. Bistricenu, paroh la parohia Boma, jud. Suceva.Preotul N. Rfismerita, supranumerar la parohia Ocea jud. NOn4u.Preotul Gh. Teodorescn, paroh in Moln4a jud. Dorohoiii.Preotul Gh. Gheorghiu, supranumerar la parohia Bucecea Satu,

com. Caline§ti, jud. Botopni.

Serbil,

www.dacoromanica.ro

CRONICA Bis =AKA 305

Preotul Nicolae Popescu, de la parohia Margsostl, jud. MehedinV.Preotul Nicolae Burlan, supranumerar la parohia Dfilhau0, jnd

R.-Sarat.Preotul Mirea Economn, supranumerar la parohia Sf. Treime"

din urbea Glurgiu.Preotul Thu N. Lupsanu, supranumerar la parohia Lupsa-de-sus,

corn. Lupsa, jud. Mehedinti.Preotul Dimitrie Baleuleseu, supranumerar la parohia Pdrscovu,

jud. Buzet.Preotul Marin P. Sachelarie, paroh la parohia Luica, jud. Ilfov.Urns I6n, preot supranumerar la parohia Corbn, jud. Buzgh.Parohul Nicolae Anton, de la parohia Ghizdia, jud. Buzau.Ursianu Ion, paroh la parohia Nesti, jud. Gorj.Preotul Iacob Dimitriu, paroh la parohia Bogdanila, jud. TntovaPreotul Ilia Gr. Ion, supranumerar Is parohia Lungesti, judeVul

Vdlcea.Preotul C. Marinescu, supranu nerar la parohia DraganuOlteni,

corn. Draganu-Bascovel, jud. Arges.Preotul I. Raduleseu, paroh is parohia IslAsesti, corn. Milcoiu-

Ishasestl, jud. Arges.Preotul N. Mateescu, supranumerar la biserica filial. Sf. Nicolae

parohia Sf. Gheorghe, din urbea PitestI.

II.

0 sfinrire de biserica.

Din partea par. Iconom V. Chiriac din comuna Hoclungil,jud. Roman primim cele ce urmeza:

In 4iva de 13 Mali a. c. in comuna Hociungii, judatul Roman,s'a pus petra fundamentals pentru zidirea unei biserici en patronnlSfin01 Voevo41 si Adormirea Maisel Domnului, sub conducerea unuicomitet de 12 persOne, avend ca presedinte pe SfinVia Sa Iconomul Va-silie Chiriac parohul respectiv, care on ajutorul enoriasilor si a altorbine-voitori, vor aduna mil., pentru construirea bisericii al caruia devisse urea la suma de 60 mil lei

Serviciul religios s'a oficiat de Sfintia Sa Iconomul Stavrofor TeodorTeodoresc, protoIereul judetulul Roman, asistat de un diacon si s6ptepreo0, presen%1 fiind autoritatea comunalri respective, comitetul pentru

www.dacoromanica.ro

306 c RONICA BISERICESCA

esecutarea lucraril, tots enoriaffiT bisericil ffi o multime numer6sa deprin satele vecine.

AA asistat D-nul Inginer N. Hoisesc, insfireinat en conducerea lu-crarei, D-nul Ion N. Ciocan, revisor qcolar, D-nul Constantin Aposto-Mau, cap de biuroti al Prefecturel Roman, D-na Elena MaleriA, pro-prietary gi un flamer de preoti gi inv6tatori.

Parohul Vasile Chiriac, luand cuvIntul a dat citire documentelor ffilister personelor, cart all declarat ca vor contribui cu obolul for la in-ceperea ffi terminarea acestul stint locaff.

Apoi parintele Protoierett, prin o cuvintare bine simtitat a aratatrolul bisericil dragostea ce trebue sä alba fiuT el, multamind caldu-ros epitropiel pentru initiativa luata, autoritatil comunale, comitetululde esecutare ffi tuturor locuitorilor, indemnandu-1 ca cu dragoste ffira'bdare sa se silesca fie-care a veni in ajutor, pentru zidirea acestulmaret templu demo de marirea lul DumnecleA ffi onOrea tArii.

A mar vorbit D-nul Ion N. Ciocan, revisor ff colar, indemnand popo-rul ffi incurajandu-1 la luerarea inceputa ffi D-nul Inginer Nicolae noi-ses°, declarand va da tot& silinta in conducerea

Dumneq.eul parintilor nofftri, care ne-a ajutat sa incepem, sa ne ajutesa sfirffiml

III.

Din Sf.

Din Sf. Munte, de la parintele Ieromonah Teodosie Su-roceanu primim asemenea cele ce urmez5.:

Cu ocasiunea Sf. Serbatori Invierea Domnulul Mantuitorului nos-tru Iisus Christos", in septamana luminata, Vinerl 6 Aprilie 1901.

Isvorul Tamaduirei, la Chilia Cucuvinu, Biserica Sf. Ion Teologul, co-munitatea frotilor Romani, din Provata Sf. Munte Athos, s'a celebratserviciul Divin de Prea Sfintitul Arhieret Nill fost Mitropolit al Car-patului ffi Casu (Turcia), insotit fiind de Ieromonahii Romani: IeromonahulTheodosie Soroceanu, preffedintele comunitatii, Ieromonah Serapion Du-hovnic, Ieromonah Epifanie, Ieromonah Gherman, Ieromonah Marchian,Ieromonah Arsenio, Ieromonah Simeon (Bulgar), Ierodiacon Varahil, Ipo-diacon Varlam etc Ca asistenti au fost: Monah Ilarion, vice-preffedintelecomunitatil, Monah Gherasim, membru, Monahil Martinian, ParteniePafnutie din Schitul Roman. Prodrom. D-nii Ion 0. Vargatu (Ploesci),

cn, iqI

gi.

Munte.

ai

qi

Ii

lueriiril.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 307

Velea Vasile (Afumati, Ilfov), Hagi Gheorghe Inchinatul (Prahova), Ni-colae Ciregeann (com. Stancit Prahova), Monahul Martinian qi aliri do!din Schitul Ruses° Prof. Me, mai multi Monahi din Monastirea Zogra-vul, mai multi Monahl din Schitul Roman Lam, Monahi de la Chiliavecina Sf. Ion Botezatorul (Tiierea Capnlni) frati din comnnitate, Mo-nahil de la Chilia vecina Sf. Profet Ilie (Provata), mai multi monahlde la chiliile vecina grece01 qi nn mare natar de mireni Romani Ma-eedoneni, Bulgari, Greci, Albanezi, etc. lucratori. P. S. Arhieret, clerul

insotea, imprennii on tot acest personal, ail asistat din inceputulprivegherel qi pang. la finit. Dupa terminarea Sf. Leturghii on totil litfacet Litania obicInnita, inconjurand on Sf. Icon'a Patronnl Sf. locaq alChiliel Cucnvinn, teritoriul proprietatei acelel chilil.

Sfintirea Aghiasmel s'a flout pe an muntigor vis-a-vis de chilia Cn-envinn, expre aranjat pentru acest servieia.

P. S. Arhiereil (bogat in cultura) a facet o deosebita placere Ito -

manilor, atat in Biserica cat qi in timpul Litaniei, pe drum, uncle erade enviinta gi momentul priincios, pomenind en sinceritate gi en dra-goste in limba Roma* de i in locnri straine, numele SuveranilorRomaniei on tart Augusta Lor familie, pe Prea Sfintitil Mitropoliti giSf. Sinod al Romania.

In scurt, a fost o forte frumOsti serbare pentru Romani.Dorim dar, ea pe viitor, asemenea serbari sa se fug, sub eodducerea

acelul locag, intr'o nniune gi intr'o vointa on toti Romanil ce locnescin Sf. Munte.

IV.

0 cuvintare funebra.Raposatul Episcop de Husi, P. S. Silvestru Balanescu

mi-a tricredinat fiind in view predica ce urmeza, alcatuitade par. diacon Apostol Vla,sie. 0 publicam aid pentru me-moria raposatului mai cu sema.

sunt Invierea qi viola, cel ce credeIntru mine de va i muri via va fi'.

(Ion C. XI, v. 25).

Neconsolabila familie!Jalvicti adanareI

Sfinta nostra biserica in cantiirile aqa numite podobelnice, ce se cants

oe'l

.Ea ii

www.dacoromanica.ro

308 CRONICA BISERICESCA

la prohodul celor adormiti in Domnul, voind a exprima durerea 9i tan-gnirea cea mare pricinnita prin despkrtirea sufletulul de oorp, se pro-nunta ast-fel: Ce despartire este, o fratilor, ce jale, ce plangere de

mal departe /ice: Mare plans si tanguire, maresuspin si nevoe este despkrtirea snfletulul..."

i in adev6r, jalnice si pline de doliti stint momentele, ce ni se pre-shit& astrull inaintea ochilor nostri; si nu cred ca va fi o inima atatde crud'a, atat de nesimtitbre, care in fats acestel durerbse privelistl,sk nu fie atinsk de adinck durere! Cand soma, care prin modul ye-tuire,prin faptele sale era model vrednic de imitat; atat ea bunksotie, cat $i ca bunk mumo, bunk consktenk, s'a dust a disprtrut dinmijlocul nostrn.

Aoeea pe care not am avut-o in mijlocul nostrn inzestratk Cu nn ea-racter de teat blandeta, bunktatea cumpktarea, trebnea bre sk fie eaasa de timpurit subiectul unel pompe fnnebre ? Creclut-a ea ore si nolen totil ganditu-ne-am, ca Cerul lubind -o mal molt de cat pimintul ova atrage la sine en atata repecleciune, pgrasindu-0 lubit sot, lubiticopilasT, rade, amid si amice?... Sunt aprOpe sigur ca nn! Niel ea, nisinol n'am cugetat acbsta; dar ar trebui on totil so. ne gandim in acestsfirsit; cad, care este omul aoela, care sä fie vin si sa nu vadk mortea?

Tot eel ce vede in acest nnivers razele luminel, are sk gusto si pa-harul eel amar al morteI.

0 mbrte! ascutit este boldul tLn si faro. de timp invingerea ta! Tamorte care seceri undo nu at semknat si sterpesti fail de mirk vietitinere, Ore prin ce-ti vom margini furia to ? prin ce vom tampiaoul Ott ?

Prin nimica alta frail crestini, de cat prin -o tare si necatitil spe-rant& in invierea mortilor, prin o credinta tare in Iisus Christos siprin fapte resultate din credinta, cart aunt ca corona si fructul ore-dintei; cad ins* Mantnitorul slice: Et sunt invierea si vieta $i eelce credo intro mine, de va maxi, vin va fi".

Fratilor! A muri este a ne plati dajdia (datoria), a indeplini legea$i hotruirea cea neschimbata a lui Dumne4et; caci El a poruneit pri-milor nostri paring in Rata, ea so. nu manance din pomul cunosoin-teT, binelut si al reului, ca on in ce cli vor mama en morte vor muri.Dar el neascultand, indatk at audit sentinta: Pamint esti si in pa-mint to vet intOrce" (Faa. III, 19). Acbstk sentintk (hotarire), a de-venit cu atat mat durerbsk, en cat ea s'a resfrant asuprk intregulniBeam omenesc, tinendu-1 ferecat in lanturile orbiret sat intunerecului

scum...." Tared

si

pi

pi

www.dacoromanica.ro

CRONICA BIRERICtSCA 309

gi nesciintel, in eat omul prin sine insuql 'I era en neputinta sa semfintu6sca.

Dar Dumneclet, avend nemarginita bunatate indurare pentru nea-mut omenesc, nu ne-at lasat pentru tot-d6 -una in acesta adormire, cia trimis pre Cuvintul ITnul naseut Fiul sot Carele hand trap omenesc,a locuit intre not, suferind persecutiunile qi chinurile eels mai grele,pan& gi mortea pe Crum, nu pentru ale sale pacate, ei pentru a res-cumpara omenirea de chinurile vecinice,a rupe lan %urile mortel,avindeca rana pacatulni of a reds omenirel laragi rainllocul de feri-eire care '1-a avut la ineeput.

Mantnitorul, pe langa ca s'a conformat in totul preseriptinnilor le-gel, caci insuoi a dis: Nu am venit s5.' stric legea sau Profetii, ci sale plineso, dar a facut legea mai desaviroita din mai multe punete devedere. A aratat omenirel o direetie mai drepta of mai signra catremantuire; dand Insuoi pe langa inaltele sale invetfituri si sfaturi ofdestule exemple prin fapte de dragoste, umilina, compatimire, blandeVe,milostenie etc. Si toemal pentru ca Mantnitorul a probat prin fapte v6-4nte InveVaturile sale on atat mat mult trebne a erode intro El of inEvanghelia sa, precum gi in tote invetaturile Sf. nostre Biserici, careeste depositara invetaturilor Mantuitorulni.

Trebue a credo on atat mai tare, on cat am veq.ut, ea calearea po-runcei mush& mortea; El insuoi ne ameninta en mortea; tar devom credo ne promite viea cea vecinica. Cel ce credo, nu se con-dam* tar eel ce nu erode este condemnat" (Ion. c. 3-18); tar Sf.Apostol Pavel stabilegte necesitatea credintel prin cuvintele: Cfi far&credin0 nu este Cu putinta a places lul Dumne4et" (Ebrel e. 11 v.6). Pentru care Climent din Alexandria 'lice: Ca credinta este eelintai pas catre mantuire"; lar Chiril din Alexandria o numeote porta

calea ce duce la mantuire. Credinta este deci cea intai conditiunepentru a fi vit.

Insa lubi %ilor, nu este de ajuns numal a crede in Domnul of Man -tuitorul nostru Iisus Christos; of a cid sat a avea despre inaltele ofDivinele sale inv6tatnri; ci trebue a manitesta credinta qi in exterior;a o pune in praeticaa o aplica in vi61{a,adica a proba prin fapteceea cc credem. Cad dice Sf. Scripturit: Nu tot eel ce-mi dice mieD6mnel Domne va intra intru Imperatia Cerurilor; ci cela ce face voeaTatalui met, carele este in ceruri" (Mat. 7 v. 21). i in alt be Sf. A-postol Jacob dine: Ce fobs este fratil mei de ar dice clue -va ca arecredinta, tar fapte nu are ? At pots numai credinta sa -1 mfintuescii

fli

9i

9i

www.dacoromanica.ro

310 CRONICA BISERICESCA

pre el ? Cad precum corpul fat% suflet este wort, age, qi credinta fare,fapte este mOrte". Insaqi ratiunea i experienta dovedeso acesta.

Aga dace cineva este bolnav trupesce, ce i-ar folosi consultele, sfa-turile qi retetele celor mai oelebri doctori, data bolnavul nu ar facecele ce ei recomendat; dace nu merge dupe reetele gi dieta pre-scrisa de el ? Sigar ca intru nimic nu se folosegte, remane tot nevin-decat.

Dace credem, ca este bine folositor a da copiii la gcolft, insit nufacem dupe cum credem, apoi bre va fi vre un folos numai en credinta,fare, a face ceea ce oredem? Sigur ca nu.

Atilt din Sf. Scripture:, cat gi din drepta judecate, qi experienta, pu-tem a ne convinge destul de bine, cum ce, credinta unite cu faptelebune resultate din credinta pot se, ne procure fericirea eterna.

Vom muri numai en trupul dar sufletul va fi via; vom parasi acestcorp slab gi infirm, pentru a-1 relua in cliva judecaVil cure4it de toteintinaciunile. Caci grauntul de gran, nu pbte sa aduca rode pane, ce nuva putrecli. Si atunci vom incepe o vibta eterna, fericita i gloribsa,toti aceia, cart in acesta vieta au cre4ut in Domnul i au pac,lit qimanifestat prin fapte sfintele sale invetatari. Dupe, cum slice Sf. Scrip-ture:: Atunci vor streluci drepVil ca sorele".

Tar pentru acei earl porta numai numele de creqtin, dar nu pazescporuncile, nu iubesc pre Damnec,let, care s'a dat pre sine prei de res-cumparare pentru top', nu pad.esc dragostea catre aprOpele petreovie0 numai in pacate, pentru acea vi6ta viitOre este adeverata mbrte;cad plata pecatului este mOrtea", lice Sf. Scripture.: qi Duce i-vede la mine blestematilor in focul gheenei, care este pregatit diavolului

ingerilor lui" (Mat. 25, 41).Deci nu trebue se, ne impresioneze gi se, ne sdrobesce, inima atilt de

malt mOrtea reposatei;ci absenta ei,disparitiunea el din mijloculnostril; gi care despertire este cu atilt mat jalnica, cn cat ea se ducede la not in fibrea vietei gi nu lase: pOte mat nisi o inima, care sanu fie dubs atinsa, simtind lipsa and femei, care era un ornament, unmodel de virtute vrednic de imitat. Vies sa, modestia sa, curateniainimel sale, harnicia sa qi devotamentul cel mare pentru buna gospo-derie, vor remanea mult timp 1mq-terse din inima familiei gi a priete-nilor set.

Dar vom Slice, dace reposata era impodobita cu aga fapte placate lniDumnedea, pentru ce 'I rape firul acestel vieti tocmal sand este infibre Tocmal atunci acul mortis vine o is din casele sale luminOse,

1 -au

yi

yi-'yi

yi

ei

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 311

o inehide in negrul mormint. Si deci vom dice, eft Dumne4et estenedrept. Dar Dumne4eil este prea drept; insa mintea omenesca esteslab& qi nu pote ajunge ea sa judece tainele lul Dumne4eii. Dar qtimea Dumneg.et iubeqte pre eel drepti qi ea fiind una din acelea, o chemais sine, pentrn ca nn cum-va Antatea sa Inple inima ei.

M6rtea reposatei, trebue sa ne servesca noun ca nn exemplu 'Ada;trebue sa ne fie noun celor ce traim o vie leetiune de inv5tatura; oindemnare puternicrt, ca art ne grabim a ne corija de faptele nostre celerele, a ne indrepta calea nostril cea ratacita, a pone cap5t tuturor vi-oiilor gi a ne inarma on virtutile Evangelice; en credinta cu faptebune. Cad, data mortea secera gra mill printre tineri, en cat mai vir-too va secera printre eel bgtrani. Si val de not atuncea, cand ceasulfatal ne va sosi nu vom fi pregatiti. Atunci vom plange, dar in za-dar; ne vom raga, dar nu vom fi auc i i. Si vom r5manea afar& de fru-musetea vietei eterne, strigand ca cele cinci feciore gi ne va respunde:Duceti-v5 de la mine, nu v6 qtiti pre voi" (Mat. 26, 11, 12).

Pe reposata o plangem pentrn-ca se desparte de not fiind in flOreavietei; dar o fericim, cael in scurta-I vista a qtiut crea fericireai vista eterna pe basele cuvintelor Mantnitorulni; pe temelia credintei

foi a faptelor bune; pe dragostea cake Dumne4eii qi catre aprOpele, a-v'end statornica credinta in invierea universals.

Un moment inbitilor qi corpul reposatei se va Ina dinaintea nostrilspre a se inchide in negrul mormint.

Apropieati-ve deal iubit sot, iubiti copila0 qi rude, o sarutati ensarutarea cea mai de pe urma.

Apropiati-v5 prieteni, vecini qi vecine pentrn a ve. Ina ultimul adio.Neincetat rugandu-ve cu totil pentrn ea snfletul reposatei sa fie pri-mit in sinurile lni Avraam on dreptii, care din vet) bine at placut luiDumneq.et. Amin.

V.

Conierinfele scolare.

In numerul de pe Aprilie al acestel reviste am vorbitdespre conferintele inv6tatoresci din acest an, in care s'adiscutat asupra studiulul invetamintului religios in §cOla pri-mar acolo ca discutiunile in aprOpe totalitatea

yi

gi a'cl

vi

Spuneam

vi

pi

www.dacoromanica.ro

312 CRONICA BISERICESCA.

terii au fost demne si potrivite cu insemnatatea studiuluiIn discutiune. Am primit din partea D-1u1 G. Toderita, in-vetator In comuna Buhociu, jud. Bacau, o mica cuvintarepe care a tinut-o in conferinta invetatoresca din Bacaudespre «importanta religiunil, pe care o publicam aicl, fiindca semnaleza cu pricepere multe rele, ce provin din lipsade credinta si moralitate.

TOte poporele, cart s'at afirmat in ochil lurnit atat ca vigOre na-tionala cat ei pe calea desvoltarit morale ei intelectuale, a sistemelorfilosofice, a artelor ei a suprematiel, at fost imbarbil..tate de puternicepornirl religiOse.

Lasand la o parte poporele stravecht, a caror istorie se perde intimpit indepartatt dud din lipsa de docnmente nu se pOte stabili is-toria in mod exact ei incepend cu Grecii ei Rornanilpopore politeisteEvreil din epoca for de marire; Arabil ei MITA din vremea cali-fatelor din Bagdat, Cairo ei Cordova; Germanil din timpul nostruchtar popOrele slave, precum ei cu nOmul romanesc de la parasirea forde Aurelian, stet in timpul navalirei barbarilor cat ei de la infiintareaprincipatelor romane ei pans cu vre-o 30 ant in urma; analisand istoria acestor popOre vedem ca respectul mare catre religie le-a ridicatla apoget, ei indata ce sentimentele religiose s'at gait ele an inceputa decades tot mai malt. CunOetem cu totit istoria ei adevernrile oe etnumai le reamintesc.

Barba it conducetort at statului roman convinel de adeverul: ca nictun popor fare nn sistein religios bine definit riguros respectat, nuare viitor; ca Sara nostra e mica ei incunjurata cu vecini puternici dinmulte puncte de vedere ei ca sa asigure un viitor, dace nu maret ininaltul inteles al cnvintului, placer in mod relativat hotarit ca stn-diul religiunel sa nu mat fie lasat la voea intimplariI ca pans acum,ci so. se predea in ecoll in mod rational, ca resultatele -t sa fie mat sa-tisfacOtoreei s'ar'i adresat tot nouO membril chematt a respandi cul-ture ei lumina in straturile societatit.

ImI tresalta inima de increderea ce ni se arata cred ca e o imbir-batare mat mult pe calea muncil nOstre fare preget.

Semnalul de munch' ei in acesta directiune dat, suntem chematt a nearata ei not parerile asupra mijlOcelor en cart sa ajungem la tinta cetrebne a tinde ca sa realizam.

yi

yi

d

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA. 313

On de ate on vom simti grentriti in none luorare mai inoordatace ni se cere sa ne gandira la trecutul t6rel nostre, la tefan cel Mare,Mircea si alti voevo4.1 vrednici al n6mului romknesc: la alnngarea des-nsidejdei din snfletul lui Stefan cel Mare de &are pusnicul Daniil Si-hastru; la frumOsele exemple ce inteleptul nostru rege, art pe fie-care

pe cale religiOs5.; la credinta cea mare a romanilor in lupta cn Turoilsi alii barbari; la diferitele fapte m5,rete ale romanilor realizate en a-jutorul religiunel; la marea credinta a onragiosului popor bur in ajn-torul lei Dumnecle6si vom dobindi nol puteri. Cu incetul, en stiirn-int.& si persistent5, vom inlatura multe din lipsurile poporulni nostruii mijloci si cunostinti folositbre II vom forma rawer in partecaracterulii vom sugera deprinderi morale -Ii vom intari sentimen-tele religiose si nationale de cea mai absolutil necesitate pentru poporulnostru 11 vom indruma pe calea industriilor si comertului Ii vomforma deprinderi rationale si sistematice la tote ramnrile agricultureiinteun envint Ii vom sohimba deprinderile morale si sufletesti dupgcerintele timpurilor moderne.

Acesta e idealul la care se tinde prin scOla.Ce munca uriasa ni se °ere! Multi pdte vor desaproba spusele mele.

Amintesc insa ca si o petra se gAureste daca neincetat tot cad picituriin acelasi loc. Rabdare numal s5. fie. Si exemplele vii in sensnl ten-dintelor nOstre se nu lipsesca. SA fim pururea calanziti de idealul nationalsi religion al nemului; cad un popor fare idealurl nu are viitor si prinurmare curind is1 pierde si patria. Si vai de poporul farA patriot

Trebne ins5, sa marturisese c5, munca ne e grea. Poporul e deca4utmoralminte tare. Credinta in Dumneqet e forte slabita. Cinstea si ti-nerea de cnvint rar se mai ved; Erica de Dumneclet mai nu se maisimte; imoralitatea creste; faptele scandalOse se petrec multe in popor,pe care l'am studiat in amanuntimi; a insela e tinta multora; auntmulti earl nu se gandesc la respunderea in fata lui Dumuecleii, candscap5, de respunderea legilor, sail se duc la puscarie gra rusine. Ceamai mare parte din popor din causa nestiintei pike da soma cacea intai conditie in viola omnlui este sa alba credintii si sperant5, inajutorul lui Dumnecleti; ca acestea it fac pe om muncind meret sa do-band6scil chiar ceea ce credea imposibil; ca omul cu respect catre Dam-ne4et este vesel; radgtor si plin de barhatie chiar in cele mai marlnenorociri. Cu speranta in Dumneclet si ajutorul seiI isi senarina omulogornl si-1,1 cultiva via; la rkboiti se duce far5, flick munceste cu sta-ruinta si nu se desenrajaza nsor.

BisPrica Ortbodoxti Rornfinii 6

cii,

vom

nu-'0

www.dacoromanica.ro

314 CRONICA BISRRICESCA

Poporul nostru lipsit de credinta inchipue ca resplata ii estemare, ca prin credinta alung5. inoetul en ineetul lipsa, nevoea, gandu-rile rele, 1361a, desam5.girea din suflet; ea se imbogategte qi se face penesimtite partapl faptelor bune frum6se.

Poporul nu judeoa ca fiind tote religiogi certele, judecatile b6lelese imputineza, imputinandn-se in acelagi timp puqcariile spitalele.Nu-'qi inchipue poporul lipsit de adevdrata educatinne, ca chiar omuleel mac isousit gi priceput, dar lipsit de credinta cti onestitate nu ajungedeparte; ea priceperea gi iscusinta numal lipsite de moralitate 11 ducepe om on la puctearie on la sinucidere.

Causa decaderel o atribui in mare parte strainilor, cari intentionat artlovit in neqtiinta qi naivitatea poporulul nostru in tot ce am avutmac sfint.

Poporul roman nu se uita la streinil chlar din tars nOstra, care inforte mult la religia lor.

Sunt de parere ca copilului sa i se sugereze sentimente religiose chiarde la 3 ant. Deprins de mic riguros en religia, ktcOla in luorarea ei vafi mult ukturata,qtiindu-se ca primele notiune dobandite, Runt cele matputernice qi ca e mult mac grefi a indrepta deprinderile role de cat aangora deprinderi not.

Tinerea en rigore la inv5tarea religiunel; tratarea buoatilor religiosesentimentale; exemplele vii gra contraclicere; explicarea tablourilor re-ligiose, a lucrurilor, fiintelor i peisajelor naturii, raportand tote la pu-terea nem5,rginiti, a Dumnecleirei in creatiunea i orinduiala fenomenelor el

tinerea regulata a formelor religiOse, ne va succede macar in partein realizarea dorintelor, ce se tinde prin studiul religiunel.

Pe langa lucrarea in qcOla, in predici la biserica, in conferintelede la cercurile culturale, precum gi in 'collie de adulti. inviStatorul a-laturea ou preotul 'Ate face mult pe calea moralizaril redeqteptarilsiratului religios.

Cu rabdare starninta la luoru dar. Dumngea s5, ne ajute.

VI

0 cuvintare ocasionalaLa Tedeumul de 10 Mani din anul acesta parintele paroh

Bicleanu din comuna Dolhestil-Mari, jud. Suceva a tinut ur-matOrea frumbs5. cuvintare:

nu-'s41

gi

gi

gi

"i

pi

pi pi

pi

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 315

cD6mne, intru puterea ta se va veseliregele si de nAntuirea ta se va bucuraforte, pofta inimeT 1-a1 dat si de voea bu-zelor nu Pal lipsit pre dinsul, cad PalIntImpinat cu bine-euvinterile01, pusa-1 pe capul 1u1 cununi de pletrescumpe..

Era(' Romani,

Soumpa qi lubita nOstra tara Romans de la un capet al iei la altul,serbka asta-chi a 20-a aniversare a incoronara Augu9tilor no9tri suve-rani. Pentru nemul Romanesc in general qi pentrn Clerul Bisericei Or-todoxa nationale, In particular, ea presint6 un interes deosebit cad in-trn*6 in sine qi sta in legatura strinsa Cu tote faptele istorice marlcare an gent Romania de asta-cal gi Biserica independenta. Toll barbatilmarl al nemului nostru, earl at trait In acOsta epoca, s'an ostenit 9ian lucrat en spor ca soldatl credincioqi al unui vitez qi prea cumintegeneral care a 9tiut sa se fats lubit de supu?ii sel gi sa asigure Ro-mania un viitor inflorit 9i de cinste in rindul pophele civilisate.

Pentrn acOsta, ea Roman 9i Preot, imi fac o datorie ca sa arat enmesa), ocasiune, dupa puterile mele qi cat se pOte de scurt insemnata-tea pe care Romania intrega o sarbatore9te cu mare solemnitateasta-41.

Frail Romani, serbatOrea de asta-41 10 Malt, sarbatOre na1lional5, estemare pentru not Romanil, este cununa tuturor sarbatorilor nationalspentrn ea ne a mintesce gloria strabuna 9i barbatia nemului nostru;este mare pentrn ea ne aminte9te Vele de fericire in care fratil 9i pa-rintil no9tril ca vrednici stranepoti al eroilor de la Calugarenl, Rahovagi Valea-Alba luptat sub vegherea proniel Divine qi au asiguratRomania qi stindardulul el, laurl neperitori. Ea este mare pentru-cane aminte9te momentul eel mal insemnat din vieta poporului Romannand marele Capitan, Regele Carol 9i conducatorul armatelor Romano,dup5, victoril stralucite repurtate pe campiile streine, impreuna en Mamaranitilor viteji in fata Altarului ?i inaintea Dumneqeului vietii se in-cunaneza ca primul Rege, devenind ei tare independenta 9i regat.

Credinta natiunel romane nu a fost, nu este 9i nu va fi de cat uni-rea tuturor Romanilor. Cu totil dar, fratilor, prin credinta natiuna ro-mane, O. fim credincloei stindardulni a 9i numal atunci vom fi folosi-torl pentru patrie 9i Biserica. Sa traim in unire gi dragoste fratescadar. Sa ne silim in practicarea virtutilor patriotice, sa jertfiim totul infata datoriilor catre Dumneq.et, catre religiunea Jul cea sfint5,, catrePatrie catre Rege.

sail

gi

bunatl-

4ilel

www.dacoromanica.ro

316 CRONICA BIBERICESCA t

St fim credincioqi regelul nostru, el fim credincioqi Orel n6stre, darit fim credinclogi gi religinnei pgtrintilor nositri, sa o lubim qi sa o a-param ca gi ostaqii lul Stefan cel Mare, al Jul Micha It Vittzul gi alaltor Domnl.

0 familie, o soeietate, o comunt sat un sat, atunol progresezt dadacel earl alcatueso familia sat societatea, comma sat satul, recunoseun conducetor sat o autoritate, se supun gi Lomita,' de ordinele cii le-gile care viii de la acel conducttor sat autoritate.

Sf. Apostol Pavel indemnt cu tot dinadinsul pe creqtini a se supuneconducetorilor cend Slice: Tot sufletul sit se supunt stapanirilor celor matinalte cad -Ott stapinirea este de la Dumneclet.

Biserica qi statul, Iubitii met, aunt dont aqeclaminte sociale in carecreqtinul are qi trebue sa -'$I deslege problema vietel sale.

Fie-care om, fie-care cetalean trebue et se supun legilor dupa carese condue aceste dont aqqaminte. Cind vom fi atraqi eu legaturile ere-dintel gi ale fratiel, cand ne vom lubi, cind ne vom ajuta not intrenol, vieta nostra va fi liniqtita $i fericirea deplint cu adevtrat.

Cu aceste sfinte qi creqtineqd in vttaturi intearmindu-ne cu totiI, et,

ne rugam Dumnecleului nostru clicendu-I: Pfizesce, D6mne intru Stileindelungate qi In pace neturburatt pe prea Inaltul nostru Rego Carol I,pe sofia sa D6mna qi Regina Elisabeta qi pe intrega familie ea, intrulin4tea qi pacea for sa putem gi nol a duce vie VI lint, qi paelnica.Amin.

VII.

Seminariile.

Prin budgetul anulul curent s'ati desfiintat pe diva de 1Septembrie Seminariile din Roman, Curtea de Arge §i Rim-nicul Vilcet. Nu e locul acum sa vorbim despre aceste coltde cultura bisericesca ale poporulul roman. Spunem numat,ca in urma modificarilor aduse legit Seminariului de catreCamere in sesiunea extraordinary din Iunie s'a hotartt caSeminariul Central din Bucuresci si Seminariul VeniaminCostache din Ia§1 sa fie complecte, adica sa aiba intregulcurs de 7 ant, tar nu numal cursurile superiOre ca pan&acum. E ,Si acesta un ca0g, cad se scie ce importanta are

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 317

o §cOla complecta i armonic condusl de la inceput pang,la sfir§it. Despre ac6sta ins. altA-datA 1

Pentru ca locurile din aceste seminaril sa fie accesibilepentru tinerl din tote partite tariff se vor tine concursurl peregiuni inaintea aceleea1 comisiuni. A§a de exemplu: pentrulocurile vacante din Seminariul Central se vor tine concur-Burl probabil in Craiova, Pite§ti, Buzeil i Bucurescl. Pentrucele din Seminariul Veniamin se vor tine in la§1, Hull, Ro-man §i Galati. Cand se va hothri definitiv vom anunta pecetitori.

G...

www.dacoromanica.ro

CliViNTARDTinuta la cunnnia relighisa a Majestatilor Lor Regele si Regina, atuncT

Domnitorul Carol at Romaniei cu Printesa Elisabeta de Wied,

de catre G. Lohman, Preot si Inspector polar at comunitatel evangelicedin Neuwied, Canter at ordinulul Cases Hohenzollern, fort Preot in Paris

si Wetzlar.

Intru DomnulAtat de mare si insemnat este momentul, in care doue

suflete se unesc prin casatorie, ca in zadar cautam un cu-vint omenesc, care sa exprime intocmal ceea ce simtim sicare tot °data. sa fie in deajuns sfint pentru a depune in elcele mal sfinte sentimente ale nOstre. De aceea luam refu-giul la cuvintul lul Dumneclea, la cartea cartilor si acologasim ceea ce cautam, anume in Cartea Rut, cap. I, vers.16-17: «Uncle mergl tu, acolo vreati sa. merg si ea; underemal tu, reman si ea; poporul tea este poporulDumnecleul tea este Dumnecleul met', unde morl tu, acolomor si ea, acolo vreaa si ea sa flu ingropata*.

Winne, sfinteste-ne in adeverul tea; Cuvintul tea esteadeverul.

I. Unde mere tu, acolo vreati sa merg ea.

Important este acest ceas pentru mama mireseI, care sedesparte de filca el, de unica el filca si cu acesta de cea malbuna arnica, in momentul, in care se imbogateste cu unfitt mal mutt; pentru parintil mirelul, care ureza bunk ve-nire unel noul filce; solemn este cesul acesta pentru totinaltul cerc al familiei, pentru nol toil, care ne-am adunataci si care precum cu durere la lungul sir de dolil din ul-timil anl, tot asa si acum din inima Wm parte la eve-nimentele de veselie ale scumpel nOstre case princiare.

1) Nu s'a publicat pang acum in romfinesce.

logoditl.iubiji

met.

pi

www.dacoromanica.ro

CUViNTARE 319

Important este cesul acesta pentru tiara si poporul roman,care parte sta aci de fata, prin representantil s61, gata asalute plin de omagitt pe Principesa sa, parte in patrie gan-dind la ea in rugaciuni si jubilarl.

Ceea ce da acestul moment sfintenia sa cea mai intimasi profunda este acel: Unde mergi tu, acolo vreati sa mergsi et, este incredintarea unul tu celui-l-alt tu, este decla-ratiunea mirelul: Ei sunt al tell, declaratiunea miresel; Elisunt a to si r6man a ta, ori unde te-ar conduce drumul tea.Numal tine a trait insusi vreodata in vieta sa un ast-felde moment de destatare si a tremurat sub impresiunea lul,numal acela 'I pOte simti sublimul, veselia, triumful si fericirea.

Totusi mai departe se diceUnde reznai tu, acolo riiman i ea.

«A remane, este chemarea barbatulul. In a remane tra-este el cu totul lul tot. Cugetarile sale sunt permanentocupate cu el, permanent sunt dedicate lul tote fortele.i cu atat mai mult este cazul acesta la inalta si greua

chemare, pe care Providenta a incredintat-o Altetel VOstre,la gandul serios, marea patrundere si deplina devotatiune,cu care cautati sa rezolviti acesta datorie.

Dad. Alteta VOstra. Printesa asta-II: Unde remaltu, acolo roman si eta, luati hotarirea solemna si faced fa-gaduinta de a lua parte la chemarea sotului, Ia grijile ,sale,la lucrul Sea. Permiteti-mi sa data acestor cuvinte Inca oalts insemnare: «A r6mane) al barbatulul, este casa sa.Barbatul trebue sa traesca in afara, intre adversari, trebuese muncesca si sa se straduesca, sa planteze si sa agoni-sesca. Inauntru, in cask este asilul sea, vatra sa, portigce't sta in tot-deuna pacific deschis. A pregati acesta fericirecasnica, este datoria femeel amabile. i in serviciul acestelfrum6se datoril intrati din acest ces Alteta.

Dar cercul familiar Ia dimensiunile cerculul unul popor

III. Poporul tea este poporul med.

Cul nu-I bate inima cu volosie gandind la poporul sell,la scumpa, la prea lubita sa patrie!

Poporul met), dice orl-cine cu inima miscata de bucurie.Cu cat mai mult p6te bate inima Altetel VOstre, mire, candpronuntati: Poporul metil! i la acesta, Alteta VOstre, mi-

H.

'I

licep

si ati dis:

www.dacoromanica.ro

320 CUVYNTARE

resa, trebuiti §i voiti a respunde: Poporul tea este poporulInteadever, o datorie nu u§Ora, dar imperiOsa §i no-

bila. Apostolul Paul accentueza (I Corint. IX, 19-23) ca els'a facut Iudeilor ludea, Elenilor elen, spre a-I ca§tiga petoil pentru Christos. Asa §i aci: Germana se va face Romanca,spre a ca§tiga pe top §i a pronunta cu voce tare: Poporulteu este poporul

Cine 'Ate insa implini tOte aceste datoril? De unde pu-terea de a corespunde la tOte, a§a cum place lul Dumnecleu§i este de folos Omenilor ? In textul nostru se mai cuprindeo datorie, dar o atare, ca in ea se afia tot odata §i mijloculde a implini tOte.

IV. Dumnecleul tea este Damnecleul med.

Puterea lui Dumnecleu trebue sa fie forte in cel slab §isa dea vointa §i putere de a lucra, dupa dorinta sa.

Dumnecleil, care conduce inima la inima, gfintete §i pre-darea uneea celei -I -alte; el, care da chemarea, imprumuta§i taria pentru implinirea el; el, care intemelaza casa, 'Ida si bine-cuvintarea. Totusi, acesta nu este pentru fie-carein parte, ci pentru amandoi impreuna sta deschis un isvorde putere, de lumina §i de bine-cuvintare. Lozinca suna:Dumnecleul teu este Dumnegeul med. NegreOt vi se opundificultati, cars zac In diferenta confesiunilor VOstre. 0, nucautati sa inlaturap aceste dificultati prin indiferentism. A-mintiti-ve, ca tocmai adeverurile cele mai funflamentale, maimarl §i mai datatOre de fericire sunt comune celor trei Bi-serici crestine, evangelica, greca si romana. Tineti la cre-dinta in singurul Dumnecleil, Tatal, a tot puternicul creatoral cerului §i al pamintului. Rugati1 pentru credinta in lisusChristos, unicul set flu, Domnul nostru, care pentru nolsuferi, muri §i Invie; rugati-1 pentru sfintul spirit, care a-prinde in not credinta, care ne stinteste, ne mangae §i neasigura de vieta de veci.

In realitate, aceste adeveruri crqtine§ti, adinc, intim, a-deverat §i cu caldura Intelese, patrunse in inima §i in vieta,ye vor da dreptul sa Dumnecleul teu este Dumne-cleul meal Multi ye doresc asta-d% o fericire pentru tot-d'a-una neturburata, un cer venic far de nori. Aceste dorinteprovin mai mult dintr'o inima buna, de cat din experientavietel. Vol Printesa., stiti din intuitiune proprie, cum feri-

med !

med.

dicep:

www.dacoromanica.ro

CCIViNTARE 321

cirea casnica trebue sa treca prin suferinta si M. se limpe-clesca in mahnire. Deja proverbul pagan ne spune, ca bu-curia pura de vieta nu este partea nici until muritor; sl lo-zinca crestina suna: (Numal cu multe necazurl putem intrain imperatia lui Dumnecleii). Dar Providenta a dat AltetelV6stre un nume, care cuprinde in sine insusl indicatiuneaspre singurul care ajuta la nevoe, spre Acel care procurasprijin in t6te furtunile si darueste vesnic tinera bucurie devieta: (Eli=mein Got), (Sabath.Liniste): Elisabeta=Dum-necleul mei este liniste; la Dumnecleti este mantuirea mea,onOrea mea, stanca tariel mele, increderea mea este Dumne-cleti, fortareta in care 'ml pun speranta!

V. Undo morl ta, acolo mor i ea.

Dati-m1 voe sa nu inabusesc nici acest ultim cuvint, oncat de aspru ar suna. Unde morl tuacesta cugetare estemai grea, de cat acea la tacutul templu Monrepos, cu mult maigrea de cat cugetarea la sarcofagiul, in jurul carula erail odiniOra adunatl. i totusl ea nu turbura nici de cum veseliade nunta, ce domneste in inimile nOstre ale tuturor, ci din con-tra 'I da cea din urma, cea mai !Malta. consacrare. Pentru-cafagaduinta conjugala este ca si juramintul drapelulul, o fa-gaduinta de credinta pana la mOrte. Fit credinclOsa panala mOrte, asa vei castiga cor6na vietel. Barbatului 'I revineindemnarea apostolica: «Barbati, iubiti-ve femeile, precumsi Christos a lubit Biserica si s'a dat pe sine insusl pentrudinsal. La care femeea respunde cu inima vesela: «Stapinsi sot, credinclOsa ta sotie urmeza in tot-d'auna, cumalba porumbita urmeza porumbulul, cum urmeza luna lu-minosulul sore, urmeza pana la mormintsi dincolo demormint!).

In acest inteles dati-ve unul altula cuvintul de afirmare(da), care ye lega in veselie si in suferinta, in Bile bunesi in Mile relepana ce mOrtea ye v'a separa si puneti in4da) aceste cincl cuvintefUnde mergi tu, acolo vreati samerg si eti; unde remal tu reman si eu; poporul tea estepoporul meti; DumnecIeul teti, Dumnecleul med; unde modtu, acol omor si ea, acolo vreaii O. fit% ingropat),pe caregcla) sa vi'! dea Dumneclett si sa adauge insusl la el al sellAda) si t Amin).

41

I(:1

www.dacoromanica.ro

322 CUViNTARR

UrmAtOrele doue Chorale, alese de ins a0 augusta mires&ail fost cantateunul inainte i altul dupe, cununiede elevilSeminarulul din Neuwied :

DOmne, ce mantuire pot dobandi,In ce inaltimI mi -e dat se, plutesc,Vista mea trebue se, fie 'n cerurI 10 tu cuvint plin de tremur sfint,Si totuqi plin de farmer qi view eterna;In ceruri trebue se, fie view mea.Inmarmurit me cufund,Cunosc eine aunt,Clue pot a fi.EA port inceAl mortei jug,S'i totuyi trebue se, trees° in ceruri.

Ina10-te dar °etre aceste inaltimii 'nvate-te a vedea in lumina dumne4eirei,

Care, suflet expiat, tu eqti.Cu eel mai sfint tremurVei privi in aceste, lumina,Care, suflete, Expiatorul tell este.Tu, carat prin sacrificiul set,Eqti: tare spre a to sfinVi luiFara toovaire.El, Fiul lui Dumne4eii,Da recompense, bogataCredincioqilor la tronul set.

Al II Choral.

Lauda pe Domnul, a tot puternicul Rege al onorurilor,Lauda L, suflete in unire cu corurile ceretAllVeniti-ve in fire,Psaltire qi harfa deqtepte-te,Faced se, se auda imnul de lauds!

Lauda pe Domnul qi celebrke, numele Celul Vequic,Tot ce are suflare, se, laude numele celui glut!El este lumina ta,Suflete, nu uita acesta!LaudaL in veci. Amin.

Traducers de Idn lifilakesca.Berlin.

.c---,44---'

www.dacoromanica.ro

0 SCRIERE RELIGIOSA.

I.

Am vorbit in acesta revista de mai multe orl desprefrumOsa fapta a d -lul Iorgu Demetrescu, acel bun romin sicrestin, care a tiparit si tipareste cu a sa cheltulala o mul-time de scrierl religiOse si le imparte in dar in mijloculpoparului nostru rural. Orl de cite ori vorbesc despre acetom, nu pot sa nu-mi exprim admiratiunea mea. Asemeneafapte sunt asa de rani, in cat trebue neincetat sa le puneminaintea tuturor ca pilde vrednice de urmat.

In studiul meu asupra literaturil religiOse din primele de-cenil ale v6cului al XIX am dat peste o scriere intitulata:datorille omului crestin, intemeiate pe invetaturile sfintelscripturl si date la lumina pe limba patriel in oilele preainaltatului domn stAptnitor a WA Ora rominesca Alexan-dru D. Ghica Voevod, de paharnicul Simeon Alarcovici.

Scrierea acesta cuprinde la inceput o scris6re adresatadomnitorului Al. D. Ghica, in care lauda intelepclunea maicu s6m6. cand e asezata pe tron cu puterea alaturl, caclatunci p6te sa reverse asupra pacinicilor supusi fericirea,desputerniceza, naravurile cele rele, insufla lucrarea virtutilsi lubirea de dreptate, inradacineza cuvintul lul Dumnegeft,inaripeza adevlirul si statorniceste sentimentul vrednicielomului prin desvoltarea cuvintului. Mai departe SimeonMarcovici aduce laude acestui bun domn, care a binevoit sa grabesca cu cate-va vecuri civilizatia rominesca si

www.dacoromanica.ro

324 0 SCRISORE RELIGE5SA

care a cis: stasiese va 1111 ce apasa duhul caranulutluminez,i-se tot Bonging prin sc61e bine chibzuitesi asezate in t6te satele.

Valul s'a sfasiat, scOlele s'au intocmit, Intunericul a pie-rit, lumina s'a ivit triumfatOre si in chua de asta01 tOtasuflarea romin6sca se bucura de darul invetaturil Pentruasemenea motive traducetorul '1 inching. acesta mult folosi-tOre carte.

Dupa acesta scrisOre urmeza o fOrte frumOsa introducerefacuta de P. S. Ilarion, cunoscutul Episcop de Arges. Pentrufrumusetile acestel introducer) si flind-ca nu se afla nicI ma-car amintita in teza pentru obtinerea titlulul de licentiata par. Durac, o reproduc aid pentru ca cititoril sa o aprecieze.

cEsit'ad semengtorul sä semene se-minta sa, si cand ad semenat, una adcildut langa cale si s'at calcat, si pas- -rile cerulul o ad mencat. Iar alta ad ca-t ut pre petra si dad. as resarit, s'aduscat, pentru a nu avea umeclela. §ialta ad cadut In spinl si crescend spi-nil, o ad inecat; Tar alta ad caclut prepa.'mint bun si crescend ad facut rod cusutele.. (Evangelia de la Luca. Cap. 8,stih 8).

CA tre cititorl.In capul acestel carp cuprincl6tOre de curintul lul Dum-

necleil, doritorii de folosul ce pot trage din cetirea el, lu-bitil nostril cititorl, le punem inteacesta precuvintare inaintepilda semenatorulul intrebuintata de Domnul nostru IisusChristos, cand l'a impresurat norod fOrte mult, din cetativenind la el. Iar cele cuprinse inteacesta pilda le adeve-reza plugarulul cercarea cea din tote lilele; ca nu tot pa-mtntul aduce multe si bune rodurl, ci, de este el uscat sipetros, semi* nu creste, pentru-ca nu se afla inteinsulhrana si umeclela crescetOre. De este plin de spinl si debalani, inbulzita de dinsiI, acolo intelenesce si se perde.Iar de este pamintul bun si curatit din vreme de maracinisi de palamida, acolo seminta rodesce si sporesce spre bu-curia si plata ostenitorului semenator.

Aceeas1 urmeza, lubitilor cititorl, si in semenatura Cu-

www.dacoromanica.ro

0 SCRISORE RELIGIOSA. 325

vintulul lul Dumnedei1 in inimile Omenilor. Ca, nu tote i-nimile primit6re de s6mtnta acestui cuvint aduc rodurl degandirl si fapte bune, ca, de cade seminta cuvintulul ininiml pline de pofte rele. de lubire de avers, de pisma side alte patimi netnfranate, nici cresce, nici rodesce; acestao dovedesce cercarea cea din t6te oilele. Au nu se semanasi prin bisericile n6stre si prin sc6le seminta cuvintulul lullul Dumnedeil? Dar, unde se ved rodurile? Clulinl si ma-racini in t6te partite, iniml impetrite si intelenite, si abiape alocurea rar cate putin rod. «far alts au cadut pe pa-mint bun (dice Mintuitorul) si crescend au facut rod, cusutele). Asa dar numai in pamint bun cresce si sporesceseminta cuvintulul lul Dumnedeti. Iar acest pamInt bun este:

Intaiii, inima lubitOre de invetatura, si al doilea inimanestricata.

Luatorul aminte, asupra celor cuprinse intr'aceste doueON ale precuvtntaril nOstre, si de adeverul for se va in-credit*, si de cetirea cartil in fruntea careea se pune, multse va folosi.

PARTEA INTAI

«Precum Carina, care nu zamislesce in sine se manta se-manata de semanator, nu pOte sa aduca rOda, asa minteasi inima omulul, de nu vor zamisli intr'insele seminta cu-vintului lul Dumnedeu, nu sporesc in rodirea faptelor bune.Numal iubitorul de invetatura coprinde in minte si in inimacuvintul lul Dumneded. Dar, tine este iubitorul de inveta-tura? Este acela carele, (precum dice Domnul) inflaman-desce si insetosaza de dreptate, este acela carele poftescesa invete cele de folos, spre mantuirea sufletulul seu, cele ce itarata inceputul si sfirsitul sea, si it incredinteza de orindasi nadejdea sa, eel ce pot sa-I deslege gacit6rea mintil salesi sa lumineze ochil spre privirea catre o alts lume maitnalta si mai bunk si cele ce 11 fac sä cunOsca pre Dum-nedeti, pre vointa sa, pre fagaduelile si ingrozirile lui. U-nul ca acesta, ca sa-0 potolesca fOmea, si sting& se-tea (de dreptate) aude cu luare aminte si cu bucurie cu-vintul lul Dumnedeu, carele ne face cunoscuti cu dinsul,ne arata poruncile lui si calea catre cer, si ne incredintezade resplatirile cele marl, cum si de muncile ce astepta pre

www.dacoromanica.ro

226 0 SCRISORE RELIGIOSA

pacatosil cel nepocaitl. Asa primesce lubitorul de invetaturaInvetaturile cuvintului lul Dumneded, cum primesce de bu-curos tristul cuvintele cele de mintuire, si bolnavul docto-rule cele vindecatOre, si precum roua de dimineta rasbescepana la radacina sadurilor, asa ca patrunde inima lubito-rulul de invetatura, de cuvintul lui Dumnedeti, carele ro-desce intrInsul Insutit, cad it lumineza mintea si it pled,inima spre Vita fapta buna. «Iar alta aii caclut pre pamintbun, si crescend au facut rod cu sutele).

Ca sa aduca dar si intre nol semi* cuvintului lul Dum-cuprins inteacesta carte, rod cu sutele, trebule sa-1

gatim Intl' pamint bun, ininte iubit6re de Invetatura si su-flet doritor de cunoscinta lul Dumnecleti, si a datoriilor n6s-tre, despre care se vorbesce intr'acesta carte; cad intr'altchip, si seminta se va perde, si sufletele si inimele n6S-tre se vor asemena (sa nu fie DOmne) cu petra cea faraumeclela, si cu pamintul cel plin de spini, si pentru acestaneroditor.

Dar 'ma nu este de ajuns spre rodirea cuvintului lulDumnedeti numai inima lubitOre de Invetatura, ci este deneaperata trebuinta si inima nestricata.

PARTEA A DOITA.

Nu este din iestul numai sa primesca seminta Carina,ci trebue, ca sa rodesca aceea, acesta sa fie nestricata,

sa nu fie inradacinate inteinsa, ci smulse si trase a-fara, si zemurile cele hranitOre, sa nu fie uscate si sleite.Aceeasi trebuinta urmeza si in plugaritul inimilor omenesti.Caci, ca sa sporesca tntr'Insele semInta cuvintului lul Dum-nelet si sa rodesca, trebule sa fie nestricate, si sa nu a-puce inainte sa se inradacineze lacomia, zavistia, pofta cearea si alte patimi. Destul este foul mostenit, nu mai tre-bule Inmultit: firesca aplicare spre rea nu se mai inmul-tesca. Ca, data reul prisosesce, atunci sada cea frageda acredintii si a faptei celel bune, pre care cuvintul lul Dum-necleti voeste sa, hranesca si sa imbunatateze, cum pOtesa-si gasesca locul si hrana trebuincI6sa ca sa cresca si sase faca copac? Ca, ce cere si propoveduesce cuvintul luiDumnecleil? Cere dragoste catre dinsul. Apol acesta p6teincapea acolo unde este incueta dragostea lumil, si de cere

ba-lariile

neded,

www.dacoromanica.ro

o sems6RE RELIGIOSA 327

dragoste catre aprOpele, acesta cum pOte afla intrare acolo,unde iubirea de sine a Inchis usa inimii. Cere Infrinaresi poprire si chiar de a pofti. Dar ce putere are frumuse-tea Infrinaril peste inimf cars nu se pleca Wa numal spredesfatarile simtirilor, si numal dobandirea acestora o so-cotesce de fericirea cea mai inalta a sa? i data cuvintullui Dumnecjeti cere departare de on -ce lacomie, cum sepot Impreuna acestea cu patimile cele impotrivitOre? El cereca petrecerea nOstra sä fie precum in cer; dar, ca inaintealui Dumnedeil, cu ochil stilpiti la cer, petrec Ore Omenilatunci, cand cu trupul si cu sufletul lipi(i de pamint, cautanumal cinste; avutil, desfatarT, tar nu cunoscinte, nevino-vatie, dreptate si fapte bune; KFericiti (dice Mantuitorul) eelcurati cu inima, ca acela vor vedea pre Dumnedeti). (MaterCap. 5; stih 8). i iarasi, de nu ye \Teti intOrce, si safiti ca pruncii, nu yeti intra intru imperatia cerurilor, (Stih18; cap. 3).

Cu aceste diceri luminat a aratat Domnul nostru ea lu-mina cunoscintei de Dumnedeti lumineza numai In inimileacelora, care necuprinsi de vre-o patima, nu se amagescde parutele bunuri pamintestl. Prin pilda de mar sus (inputine cuvinte) ne invata Domnul, ca s6minta cuvintuluilui Dumnedeti se ineca si n'aduce nicf un rod in inimileOmenilor acelora, ce, coprinsi de grijile averilor si desfa-tarilor vietii acesteea lasat intr'insele loc primitor cu-vintului. Dar n'a dis cu acesta ca In inimi otravite cu o-trava pdcatului, si stricate, nu pOte sa faca nici o lucrarecuvintul lui Dumnedeti. Nu, iubitilor cititori, nu! Cad, cu-vintul acesta este (precum dice Proorocul) ciocan care mOieinimile cele de fier; si cine altul, data nu el, pOte lucraprefacerea si Indreptarea chiar si a celui mar mare paca-tos; insa, de se si pOte indoi cineva pentru indreptarea u-nora ca acestia, dar cine se pOte tndoi pentru lucrarea cu-vintului lui Dumnedeti in inimile cele bune. pentru careMantuitorul ne incredinteza ca, (crescend au facut rod cusutele).

De voiti dar sa cunOsceti din cercare puterea cuvintulullui Dumnedeil; de voiti ca cetirea cartil acesteea sa yeslujesca drept lumina mintil v6tre, drept mangdere si o-dihna a inimii si imputernicire a vointel spre tot binele,

n'ad

www.dacoromanica.ro

328 0 SCRISORE RELIGIOSI

pregatiti-ve inimile si paziti-le curate. Iar daca pacatul a-pucand Inainte le-a petat, spalati-le prin adeverata pocaintade uriclOsele lul pete, si le curatitl, ca cuvintul lui Dum-nedeil propoveduit printeacesta carte, ce vi se pune tomans, afland pamint bun in inimile v6stre, si crescend,sa faca rod cu sutele. Amin.

Scrierea trateza urmatOrele chestiuni:piva anului nat. Inchinaciunea domesnica, pacea do-

mesnica. Mestqugul de a se multami fie-care pe starea sa.Iconomia cea rea. Parintele de familie. Muma de familie.Griji domesnice, fericirea domesnica. Fericirea bogatilor. Pla-cert domesnice Tineri casnici. Batrinetele. Botezul. Ruga-clunea domesnica. Plugarul, Me§terul, Jertfirea pentru bi-nele obstesc. Patima suferit6re. Inima cea curata va vedeape Dumnedeti. Gina lul Iisus Christos pentru sfinta si ma-rea Vinerl a patimilor. Puterea rugaciunii. Credinta $i fap-tele. Faptele si Credinta. Temerea de Dumnedet. lnaintareainvetaturilor (doue cuvintari). Pacatul si nesciinta. Glasullui Dumnedeil indreptandu-se catre inima omulul. Pacato-sul dobandind lertare la scaunul Dumnedeirii. Vieta osta-§ului este inchinata patriel. Unirea. Cine este aprOpele met.

TOte aceste chestiuni sunt admirabil tratate si intr'o limb&fOrte frumOsa. Ar fi o bogatie nepretuita, daca s'ar gksi ci-neva s'o retiparesca.

0C:ii-1.- 0

G...

www.dacoromanica.ro

UN RAPORT,

I. P. S. Mitropolit Primat a delegat pe P. S. SofronieCraiovenu ca sa asiste la examenele de absolvire ale ele-vilor clasei a VIII-a de la Seminariul Nifon din Bucuresci.P. S. Sa, dupa. terminarea examenelor a inaintat I. P. S.Mitropolit urmatorul raport:

Ina lt Prea Sfinfite Stgp Ane,

Conformandu-ma ordinulni Ina lt Prea Sfintiei V6stre No. 1654 din27 Aprilie a. c., de a asista ca delegat din partea Chiriarchiel la exa-menele de fine de an de absolvire, a elevilor clasel a VIII-a din Se-minariul Nifon Mitropolitul" ; m'am presentat la localitate in 4ilele de29 Aprilie 2 3 Haiti qi am asistat la examinarea materiilor trecute deelevi in cursul anulul, anume numal la Liturgics, Pastorale limbaElena, cad, la cele-l-alte obiecte, orele de examinare dupa programs,fiind puse de la 2 la 3 p. m. au coincidat cu orele in care qi Sf. SinodLinea qeding,sesiunea de prima-vara fiind deschisa.

Cu ac6sta ocasiune smerit, am respectul a 0 espune urmatOrele: Ingeneral vorbind, elevii acestel clase,tree la numarau respuns en oclaritate mai mult de cat multamitOre, la tote cestiunile puse atat de

Profesorl respectivi cat gi de asistenti, din earl s'a putnt 'gadInsemnatul progres realizat in documentarea raspunsurilor date, lute-meindn-le pe citate din Sf. Scripture la tot pasta, cand a fost vorba decestiuni religiose, cu cunoqtinta datorita nnor viitori pastori at poporululdupg ceriMa v6oului in care ne aflam.

Iar mai special: In ceea ce priveqte Liturgics, din raspunsnrile datese vede ca devil su petruns materia gi o cunosc destul de amanuntit,

Biserica Ortodoxa Itomang, 7

qi

D nil

gi

gi gi

www.dacoromanica.ro

330 UN RAPORT

danduil forte bine soma, on expliccgiuni pe larg, de ceea oe privestepartea aplicativa a tuturor luerarilor ce preotul e ohemat a efectua, insfinta sa misiune, atat in biserica precum si credinciosilor; ennosc inmod limpede tot ceea ce trebue &cut in administrarea Dumned.eestilortable ale sfintel nostre credinti crestinestI, la earl ajutand Dumnecleit,vor fi chematl, ask ca ceea ce priveste ritualul sfintel nOstre Biseriol,vor sti prin el insist cele ce au invatat aid in mod teoretic, sa lepunk in practice, atunci &and, dupe trebui4le Antei nOstre Biserici vorfi chernql sa indeplinOsea sarcina de slujitorl al altarulul si luminatogal poporulul.

In ceea ce priveste Teologia Pastorale, ca parte aplicativa a Teo-logiel in genere, de asemenea sunt eunoseatorl pima in cele mai middetalil, de datoriile ce incumba pastorulul de suflete MO de pastoritilski', in intrega viOta pastorale; calitatile ce trebue sa alba precum sidefectele de cart trebue sift se ferOsea. apol modal de activitate al pas-torulul ca pasnic al turmel euvintatOre, spre inlaturarea pedicilor oese opun &gel ce duce la desavirsirea morals, usurand drumul spre celedoua fericiri, trupesca si sufletesca.

Iar in ceea ce priveste studiul Umbel Elene, limba din care s'atitradus in limba nOstre ca4ile de ritual si in earl stint scrise operilesfintilor parintI,--eunosti*le posedate de elevl, le vor fi indestulatOrea comenta in viitor diferitele loeuri. ale sfintei Scripturl,nesecatul is-vor,in care se afla invetaturile sfintel nostre

Pe 'IMO tote acestea, punctualitatea in implinirea datoriei si staru-inVa, ce D-nil Profesorl respeetivi pun in a lamuri pe elevi in materie,sunt mai pre sus de orb -ce laude s'ar putea aduce propunatorilor anonasemenea materii, de cea mai mare importan0 viitorului preot.

Dar, ceea ce trebue s'adaug este parintesca ingrijire, silb4ele ce'sIdaft si viul interes ce D-nil Epitropi al acestui asaciamant de culture,desfasur pentru bunul mers si progresul intelectual si moral care seda pe MO, in fie ce pas,dand din ce in ce flout impulsurl elevilor siimbarbatandu-I a fi constienV de sfinta for chemare, ask ca, la orb -careore de examinare am pntut sa fit de fats, in tot-d'auna am gasit insala de examen pe cite until sat. doul din Domniile Lor, urmatl de p5.-rintele Director ocupandu-se de a cunoste, forte de aprope, contingentulde cunostintl ce aft dobandit absolven0 si cu earl trebuese sa se dud,in societate la sfirsitul cursnrilor acestel scoll.

Dace ar fi vorba 8a ma ocup si de partea materiara a acestul Se-minar trebue constatat,ceea ce e indeobste cunoscut ea poseda unincapator local compus din doua corpuri de cradle'', cea veche si ceanova; in cea noun se gasese: in catul de jos, sane de clase si sala degimnastica, destul de spatiOse si igienice; in catul de sus, sala de de-semn in care se fact ensemblul de musioa si luerul manual, dormitOrele,biblioteca si amfiteatrul en aparatele pentru experientele fisico-chimice,.tinute in perfecta curatenie; in cladirea cea veche avend asemeneadons caturl, in oathl de sus, afara de caneelariile Epitropiel si a cor-pulul profesoral, in anul acesta Epitropia a acemodat din doua saltinedestul de marl o frumbsa si Inca') at6re cape% inzestrata cu tot ceea

.religiuni.

www.dacoromanica.ro

UN RAPORT 331

ce trebue sa albs, in care elevil fan practice religiOsa; Tar in oatul dejos, afara de sala de mancare bucataria, se afla dependinVele tote in-tretinute in perfecta curatenie.

Inalt Prea, Sfinfite Stapane,Urmarind en tots luarea aminte, progresele realizate la finele anulul

'collar al clasel a VIII-a de catre absolven0 acestul Seminar, putemon satisfactiune eonstata ea: elevil fata de respunsurile date at fort to11proclam41 absolventl, gi on ajutorul lul Dumneclet, fats de silintele ceOnor. Epitropie a acestul 40.13mant 'qI da, ca absolventiT sa cunoscaeat se 'Ate mai bine tot ceea ce concerne misiunea preotulul, s'a pututajunge ca el sa fie patrunqi de o lumina care deqtepta convingerea, pre-cum o vie qi drapta conqtiinta, statornicind datoriile vii-torulul preot in grails spin6sa misiune de slujitor al sfintului altarqi luminatorul turmel euvintatOre.

Acestea fiind, pe scurt, cele constatate in urma ordinulul ce m'aminvrednicit a primi, eu smerenie le supun la cunoqtinta Inalt Prea Sfin-

ieT spre cele de cadere.

yi

yipi

Vostre,

www.dacoromanica.ro

-CUVINTARE LA NUNTATinuta de preotul Mihail C. Vasiliu parohul bisericel lmil(area

Domnulul din catunul Aiorman, cornana Coium Panar, plasa Macinjudeful Talcea.

Mire, Mirasa, Nun, Nuna i cinstita adunare.Mai inainte de a sfirsi serviciul Divin al cununiel, ma cred dator,

in puterea de pastor sufletese a 0 spune cate-va cuvinte, spre a sesci ce este cinstita nunta si ce folose avem de la ea. Va rog, dar fra-tilor din tote inima, a-mi da cuvenita ascultare, ca niste evlaviosi cres-tinl ce sunteti, de ore -ce acesta ascultare nu o faced mie, ci insuslMantuitorului Iisus Christos, care ne-a rinduit la acesta vrednicie. Dupacum InsusI dice prin gralul Sf. Evangelist Luca: (C. X.) Cel ce as-cult& pre vol, pre mine ma asculta si eel ce se lepada de voi, de minese lepada". Inca si Plank Apostol Pavel dice: Fratilorl plecati-va in-vatatorilor vostri i ye cuceriti lor, ea el privighIaza pentru sufletelevbstre, ca cum ar fi sa dea cuvint sat raspuns pentru vol si el cubucurie sa fad( acasta, lar nu suspinand, cad nu este de fobs voilaacesta" (Evrel, XIII, 17) Deci dar sunteti datorl a-mi da cuvenitaascultare, spre a sfirsi putinile cuvinte pentrn folosul sufletelor v6stre.Asa dar, iubi l crestini, nunta sat casatoria este o legatura intre so %lpe tot timpul vietei lor.

Casatoria se Lace mai IntaI cu Invoirea barbatuluI si a femeel intredinsiI, nefiind la mijloo vr'o inpedecare. Dar Invoirea nu este indestulatOre pentru adevarata nunta, de cat numal atunci, dud el 10 vormarturisi unul altuia inaintea preotulul fagaduinta lor si dea mana,ca-sI vor pa4i unul altuia credinta, cinstea si dragostea nuntei pang lasfirsitul vietei lor si ca in nicl o primejdie nu se vor lasa unul pealtul. Mal ales sotul nu se pate desparti de sotia sa nicI sotia desot, .cand unul din el se vor 1nbolnavi, cad numai In asemenea impre-jurare se vede credinta si ingrijirea ce sotil ill datoresc a avea unulcatra, altul. Daca unul din el se inbolnit'vesee, ce1-1alt trebue sa-1 in-grijasea spre a se face sanatos; cad numai ast-fel se indeplinese cele4ise de Domnul Dumnedeul nostru prin graiul profetulul Moisi (FacereaII. 24). Pentru acesta va lasa omul pre tatal sat si pre muma sase va lipi de femeea sa si vor fi amandoi un trup".

sail

ai

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA NUNTA 333

Femeea trebue socotita de barbatul sat, chlar os din Osele sale yitrup din trupul sat, pentru acest ouvint dice Sf. Apostol Pavel: Bar-batilor, iubiti-0 femeile vostre ca trupurile vostre si precum Christosa Inbit biserica s'a jertfit pentru ea pre truce. Caci eel inbescefemeea sa pre sine se Inbesce Nimeal nicl o data, nu qi a urit trupulsat, ci-1 hranesee incahlesce. precum Christos biserica (Efes. V, 10).

Am is co. Sf. Apostol Pavel yi intrega Sf. Scriptura indOmna pebarbati Inbi femeile lor ca trupurile lor; dar tot in Sf. Scripturagasim in mat multe locurl porunci yi sfaturl ea yi femeile sa-yi iultheabarbatii lor, so. asculte de ei yi sa se supuna for ea Domnului. Aya depilda Sf. Apostol Pavel dice in epistola sa catra Efeseni (c. 5 v. 22-251.Femeilor, supuneti-va barbatilor voytri ca Domnulul. Cad barbatul estecap femeel, precum i Christos este cap bisericel; i acesta este man-tuitorul trupulul. Deci, precum biserica se supune lul Christos, ayase supuna yi femeile barbatilor intru tote. Tot la acesta supunere,Iubire yi dragoste, ce trebue sa alba femeea fata de barbatul sat, neindemna yi Sfintul Apostol Petru (I. Petru, III, 1) and dice : Fe-nmeilor, supuneti-0 barbatilor voytri, ca dad. unele nu asculta, euvin-tul, faro. cuvint sa se folosesca prin petrecerea femeilor; 04end pe-trecerpa vostra cea curate units en frica. A caror podoba sa. fie, nuIn impletirea din afar& a parului intrebuintarea lucrurilor yi a po-

d6belor de aur, sat inbraearea veytmintelor luxOse, ei omul eel ascunsal inimel, care sta. in nestricarea duhulul bland yi lin yi in dragosteacea &grit Dumnec,let. Cad tot ast-fel odiniOra se imbracat cu curateniaduhulul yi sfintele temel, earl nadajduiat in Dumne4et, se impodo-beat en haina curaten ei inimel, a dragostel yi a ascultarei de barbat.precum Sara asculta pe sotul el pe Abraamnumindu-1 domn yicareea vol femeilor ii suntetI flee, dads faced bine yi nu 0 temetide nimic. Jar mai departe dice (tot Sf. Apostol Petru) Asemeneabarbatilor locuiti impreuna cu dinsele cu chibzuinta, (land cinste fe-meel ca unul vas mal slab yi impreuna moscenitorel a darulul vietei,ca sa nu se impedice rugficiunile vostre, in sfiryit inteun gaud sa fits ".

Cad aceea este insotire adevtrata, care inceputa de o impreuna pa-timire a ptirtarilor, adapata de o (MA intovarayie a petrecerel, lucre-dintata de o potriva socotinta a sufletescelor ayeclaminturi, fat din cloutsuflete yi din doue inimi, o singura inima yi numai o dorinta.

Ast-fel trebue sa fie o adevtrata insotire yi nu necredinta in magu-lirl; nu otrava in imbratiyeri, nu fatarie, in cereri, nu inyelaciune infagaduinti yi o multime nenumerata de maestrii, de vicleyuguri yi devinclari in fapte. Ci femeea trebue sa. fie on credinta catre barbat, catreparinti sa fie flick, catre fratt sofa yi catre slugi stapanii; dar fiielbitOre de parinti, sora iubitore de frati yi stapana lubitOre de slugi.Blanda sa fie in case; Ian afara vesela, rudeniilor sa fie dorita, qi pia,cute mut Dumneclet; in biserica sa fie smerita, en cucernicie la raga-eiunl, yi catre cele sfinte cu bunk credinta. Jar barbatul trebue sa fiecu chibzninta in afara, cu dragoste in cask, cu blandete catre sotie,catre flu parinte yi catre slugi stapan; dar parinte lubitor de fii yi sta-pan lubitor de slugl; sa fie neprefacut, drept, cinstit gi fat% de rautate

gi

gi

re-el

pi-I

at

la.

www.dacoromanica.ro

334 CUANTARE LA NUNTA

hits de sotia sa. In crecdinisna nunta, frati creqtini, este o tail* princare se bine-cuvintka. de &Care preotil bisericel, legatura intro dou6 per-sane de sex deosebit. Inca din timpurile cele mal vechl biserica, ur-m6tOre inv6taturilor Mantuitorului Iisus Christos, a luat intro Ingriji-rile qi datoriile sale, de a bine-cnvinta nunta, decI unirea sotilor pentrua teal impreung pe tot timpul vietei. Casatoria safi nunta Aspunde insaqi mad necesitati naturale (fire9t1), de aceea este privita nu numai cao legatura pe vieta a color ce se Insotesc; dar qi ea o imparta9ire ladrepturile omenescl qi la cele Dumnecl.eesci. Dumnell.e5 creand pe Adam9i Eva le-a cis: Cresoeti v6 imultitl 9i umpleti. pamintul, ceea cene arata ca insu91 creatorul a bine-cuvintat legatura primilor 6meni.Apol Mantuitorul Christos luand parte la nunta din Cana Galileel aaprobat cu presenta sa unirea sotilor. In cretinism mal ales unirea so-tilor, fiind bine cuvintata de biserica prin servitoril el, nu pate omulea desfaca, ceea ce a unit Dumneilet. Alantuitorul Christos a clis: Colce va rasa pre femeea sa, afar de ourvie, o face pre ea sa prea curves*9i col ce va lila pre cea Visa* prea curve9te". (Mat. V, 32). ApostolulPavel vorbind despre casatorie 4.ice la Romani: Ca femela au barbat,legatil este barbatului pima traesce el, din lege; tar de a murit bar-batul ei, s'a deslegat de legea barbatului". (Rom. VII, 2). Si intealtloo dice: (I. Cor. VII v 10 15, lar color casatoritl poruneesc nu e5,ci Domnul, femeea de barbat sa nu se desperta; tar de se va despartisa nu se marite, sat mal bine sa se impace ou barbatul s611 9i bar-batul pe femee O. nu o lase. Iar femeea de are barbat necredincios qiacela voesce sa tra6sca en dinsa, sa nu -1 lase, cad barbatul necredinciosse sfintesce prin femela credinclosa, de asemenea yi barbatul sa nulase pe femeia rea qi necredinciosa, ci sa se silesca prin intelepcinnea

prin credinta sa sa o Indrepte de la r55; cad femeea rea qi necre-dinciosa. Inca se sfintesce prin barbatul credincios vrednic. Insu91Domnul prin grain! proorocului Malachia ne indemna a fi oredincloca,(pe not barbatiI) 9i a 04.i legatura intre noi; Iar nu a lasa pe femeeatineretei m5stre: Pentru aceea 0441 spiritul vostru ca sa nu fits ne-credincio91 femed tineretel vostrel cad et urasc despartenia, dice Dom-nul". (Mal. II, 15). Iar Sf. Ap. Pavel dice: Cinstita fie casatoria intote 9i patul gra path; tar pe desfrinatl qi pe adulterl va judeca Dum-ne4e5". (Ebrei XIII, 4). Si pentru a nu da loc, desparteniel, pe careo urasoe Domnul, trebue sa paq.esca atat barbatul, cat femeea urma.-torele:

Mal Intel femeea trebue sa asculte de barbatul fin; s'a se fer6sca, apetrece cu barbati streini qi a merge cu ei la mese qi petrecerl neper-mise 9i grit de barbat; sa nu paras6sca nici odata domicilinl conjugal,sa nu visiteze: oircurile, tetrele, carciumile etc., fail+, citirea barbatuluisat contra vointei sale 9i in fine sa nu se insotesca cu barbati sat fe-met rele, cart ar canta sa-1 strice buna rindulala qi prin intrigi I-arface sa se desparta. Apol barbatul este dator a nu necinsti pe femeeasa cu tot felul de vorbe necnviinciOse ; sa canto a inlatura olartabataia din casa sa; sa nu o parasca de ourvie, dace n'o dovedesce; sa,nu traiasca pe ascuns ca alto femei 9i in sfir9it sa se fer6sca de tot

si

si

9i

91

si

www.dacoromanica.ro

.11..CUVINTARE LA NUNTA 335

lucrul At, care I-ar aduce nenorocire qi vgtgmare atgt luI cat ci sotieleasel sale.Barbatul femeea ajunel capi de familie sunt datorl a -cl lubi copiil

lor ci a-i cresce in frica Domnulul, care este Inceputul intelepeTuneI;sa caute tot-de-auna a se feri de a sgvirqi fapte ai cuvinte prOsta ea:sudalmI, certI, hataI qi altele de felul acesta in fata lor; sa -I invetecum sa se Inchine 1'11 Dumnedet qi cum sa rost6scg ruggcluni biseri-cesel qi prin urmare trebue a-I aduce in tot-de-una Duminica &;i sgrbg-torea la biserich, uncle pot forte bine inveta nu numal copiil, dar qi pg-rintiI, cum sa cunosca pre Dumned0, cum sa -1 lubesca cum sa i seinchine qi sa multameseg pentru tot binele. Datorl sunt Inca pgrintiia-I invgta qi a-I deprinde pe copiil lor, cum sa -I respecte i ea -1 Iu-b6scg pe el, ca cel ce le-ail dat vista, cum sit respecte lucrurile sfinte,pe preotil bisericilor, pe Omenii marl, pe invgtgtorl, pe bine-facgtoriilor en un cuvint pe tots lumea. In sfliqit a-I da la qcOla, sand va venitimpul, unde, ceea ce n'at putut inveta de la pgrintil lor, vor dobandiin Wig de la invgtiitoril lor.

Sg vedem in fine qi folOsele cinstitel nunti.Folosele nunteI sunt: Mal intal ca omul e ferit de tots primedia des-

frinitrel (curvier) qi a neinfringrel, fiind-ca nunta cea einstita s'a orin-duit ca sa stingg pofta trupulni, dupg cum ;lice Sf. Apostol Pavel Co-rintenilor (I Cor. VII, 1). Bine este omulni sa nu se atingg, de femee,dar spre a preintimpina (inlittura) curvia; fie-care bgrbat este bine sg-qialbg femeea sa qi fie-care femee sa -q1 ang, bgrbatuf WI". Al doileafiind-ca facerea de copil prin nascere legluita este cinstitg. Al treileafolos este, cad in timpul unel bole sau altei primejdil ce se pOte in-timpla, barbatul se face pe sine tovargq credinclos al femeel sale EAfemeea a bgrbatulul, pentru mares dragoste ci leggtura prietegugulni cese nasce Intre dincil. Despre care lucru Sf. Scripturg marturisesce:Pentrn acesta va rasa omul pre tatgl sert gi pre muma sa ci se va lipide femeea sa ci vor fi amandol un trup" (Facerea II, 24). In fine ter-min euvintarea mPa cu urnagtOrele: Cel ce a aflat femee bung, a aflatdaruri de mult pret, ci femeea virtuosi'', este corona barbatuluI sail"(Proverb. Solomon XII, v. 4 ai C. 31. v. 10). MI femeile inteleptean ochil lor pironitl in tot-de-una egtrit barbatiI lor, ca dragostea lorsit nu aibg de hrang altg ngdejde, de cat pe aceea a dragostel bgrba-tilor lor ci ca curgtenia credintei lor sa nn se pOts mgnji de alt in-teres. Darn! Domnulul nostru lisus Christos ci dragostea lul DumnecleilDreg ci impartgqirea Sfintului Duh, sa fie en vol cu totl. Amin.

qiqi

qi

10

www.dacoromanica.ro

Copie dupes raportul Cucernicului Paroh al bise-rice! Inaltarea Domnului" din Husi, despre stareamorala, si materials a parochial in cursul anului1900/901", adresat Protoeriel juderului Fa lciu sub

No. 23/901').

Sub-semnatul, in calitate de Presedinte al epitropiel bisericel Jug?tares Domnnlui" din acest oras, conformindu-m6 art. 40, din regula-mentul epitropiilor bisericesti, viii respectuos a v6 raporta ca starea pa-rochiel acestel biseriel, in cursul anului 1900/901, a fost urragtOrea:

I). In privinfa moralii serviciul Divin, spre edificarea moralreli-gibsti a credinciosilor, s'a efectuat in tote clileleatat in cele ordinare,cat $i in cele de Duminici si S6rbgtori.

Acest serviciti a fost efectuat de personalul acestel biserici, care estenrmatorul: a). Un ParochlicenOat in Teologie; b). Doni Preoti supra-,numerari ambii on curs de seminar, gradul c). Un Diacon ase-menea cu curs de Seminar, gradul d). Doul eantgtrei din careeel 1-iti (de la strana drepta) este absolvent al scOlei de eintareti dinHusi, lar cel al II-lea (de la stinga) a devenit ctinthet en mult inaintede aplicarea legel clernlui mirean, dupe o practicii indelungath in ser-viciul bisericeso; e). Un paracliserasemenea gra nici un curs al vre-unei scoll speciale, de oat practica in cele ale serviciului.

Ca normii in efectuarea acestel serviciu, s'a avnt in vedere in tot-d'auna exactitatea claritatea, ast-fel ea piosii crestini, ce asistaii laserviciti in nest& biserica, sa lass satisfacuti sufieteste stie ase inchina on respect lul Dumne4etiprotectoral omenirel.

De asemenea ca acest serviciti, adus de nol spre impacarea unireaomenirel en Dumne4eirea, sa, fie mai bine inteles de crestini, cum sispre a se da cu achtti ocasinue nn

siindemn mai mult acelora ce nu prea

vin regulat la bisericti Duminica ShbAtorile de a progsi obicelul de

Un ast-fel de raport s'a inaintat si Onor. Primaril Ht0 sub No. 21, inslfiind-ca in acel raport s'a scApat din vedere a se trece multe lucruri, earl tre-buesc cunoscute de toil omenil doritori de biserick spre a se sili fie-care, si maiales aotoritatile sub a cAror ingrijire cade de drept biserica, de a da mAns deajutor unei institutiuni ass de folositore Statulul §i a nu o neglija a o litsaIn suferintA, s'a scos acestA copie de pe acest raport spre a se da publicitatelsi ast-fel a complecta pe cel-l-alt.

I-16;

1)

ci

I-lb;

1i 00

pi

www.dacoromanica.ro

RAPORT 337

a eta, in aceste clile consfintite de Dumnecleti, prin alte localuri ca car-clumi si cafenele, si de a veni mai bine la biserica spre a se edificamoralminte, s'at tinut, aprope in fie-care Dominica $i Sarbat6re, pre-did atat propril facute de Paroch expre in acest scop, cat si predictalese din diferite cant pronnntate pe rind de catre toti clericil a-cestel bisericI.

Nu mai putin dat statue religi6se si in particular, de &atm to'lPreotil, la diferite ocasinni; cautand a infiltra pe de o parte sentimentulreligios care la multi este cam slabit, lara pe de alta povatuind pe multide a se lasa de acele nrite vioil, earl due societatea la peire, indem-nand pe toti de a veni la biserica node este adevarata for mantuire.

In acesta parohie putinI sent earl traesc nelegiuiti (in concnbinaj)i acestIa mai mult din cause ca on ce'si scOte actele de casatorie,

earl reclama cheltuell marl si el sent en totul lipsiti spre a mai puteaintampina si aceste cheltuell.

In cursul acestul an s'ati efectnat la biserica acestel parohil: 65 bo-tezurl, 6 eununil $i 43 inmormintari.

Nefiind nici o se61a primara sat secundargt in cnprinsul acestel pa.rohil, nu pot sa fac nici o dare de sema mai amanuntita despre men-sal moral-religios al copiilor, de cat atata d6ra pot spnne ca aunt multicopil de la cele alte scoli din alte parohil, cart yin aprOpe regulat laacesta biseric5. de sigur indemnati fiind de parintl si institutori, earlennose insemnatatea cea mare pe care o are biserica intr'un stat 6re-care, en deosebire in educatinnea copiilor, efici se stie ca unmal acelestate, nude educatinnea a fost facuta in spiritul moralreligios, afi dato generatiune en an trup si o minte sanatOsa, Cu o cugetare matureen niste idel sublime. Ca probgt si ea exemplu cie imitat in adsta pri-vinta, avem pe Germania, Austria, Rusia, etc., in care state, religiuneaare o mare insemnatate i se da o deosebita consideratie de catre toil6menii savanti, adeverat culti, cu o judecata impartiala si sanatOsa, earlan voesc sa nege ca exista mai presus de acesta materie inerta (lumea)o pntere spirituals supranaturalgt' neva4uta Dutanecleticare conducetotul in aeesta lame materials.

Epitropia acestei biserici este constituita cu mult inainte de aplica-rea legel clerului mirean $i, ca si in present, inainte era compusa totdin trei membril, dintre care paroehul bisericel a fost in tot-d'auna siPresedinte al acestei Epitropil.

In present, pe langa Paroch, membri al acestei epitropil aunt D-nil:Marin Z. Dimitriti si tefan Obreja, din cari, eel intal este nnmit deprimarie si eel al doilea este ales de poporani. El sunt on un moralnepatat eu totul devotati bisericel ingrijind en multa staruinta debiserica i eautand tote mijlOcele posibile spre inflorirea acestul locaqdumne4eesc, conformandn-se in totul legel elerulul si regulamentulniepitropiilor bisericestI, spre bunul mere moral si material al paroehieiin genere. Ambit epitropi aunt alesi in anal 1898199cand a expiratepitropilor anteriori termenul de 5 ant preveclut de art. 4 din regula-mentul Epitropiilor bisericeqti.

II). In privinp materialii starea parohiel in general a fost cam

Watt

n'at

$i

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

338 R APORT

slab/ si pe nude locurl destul de tristg, de ore -ce seceta din anul trecuta lasat pe multi parochieni cam nevoesi, ast-fel ca trebula ea le deaDumne4ett un an prea bun spre a'si acoperi lipsurile din anul trecut.Sperand ins/ in Dumneciet, ca in cel ce nu voe.,ste mdrtea

ci s/ se intorca si sa fie vii, va scapa macar anul acesta dinaceste triste nevol.

Cel mai multi dintre parochieni se ocupa en cultivarea pamintuluisi a vitelor, las/ parte din el cu diferite meseril si cat! -va aunt comer-cianti. Acosta mune/ ii intareste in fortele for naturale, dandu-le sh-natate si vigOre, asa og in cursul acestul an nu s'a intimplat apropenici un deces provenit din boll epidemice sail vre-o alta, bola, ci maimult din causa batrinetelor.

Din punctul de vedere higienic, starea parochiel, pe unele bowie sien deosebire pe locurile mai ridicate este destul de satisfackore, Tar/pe alte locuri si mai ales prin unele parti de pe marginea piraulul Rg-esti, care desparte acOsta parochie in dou5 part! trecend prin mijloculei, las/ cam de dorit in unele anotimpuri acesta mai on semi dincans/ ca nu aunt canaluri de sonrgeri sail eel putin sosele pe earl arputea mai lesne sa se scurg/ diferitele mocirle ce se formeza in tim-purile ploiOse. Este de notat ca de si in acesta parte a orasululdespreDric, se intind trei parochil (Inaltarea, Sfintil Voevocli Sf. Dumitrn)si care parte este destul de mare nu se afla absolut nicl o sosea, asaea Prima-vara si TOmna multi locuitori aprOpe niel nu pot esi din casadin causa noroiulni ce se face.

In special starea material/ a bisericei din acesta parohie si a per-sonalului acestel biserici a fost urnagtorea:

Subventiunea acordata de Onor. Primarie pentru intretinerea bisericel,conform art. 32 din legea Clerulul Mirean, a fost de 200 lei, in lotde 240 lei, dup./ cum specific/ sus clisal articol. Ea a fost achitat/ re-gulat, asa ca biserica n'a suferit lips/ intru nimic.

Subventiunea ins/ acordata do Onor Primarie pentru plata Clerulul,conform art. 28 din legea clerulul, a fost achitat/ mai tar4iii de cat atuturor celor-altl functionari p15.titi de Prim'arie si nici de cum la fie caretrimestru, dupti cum prevede art. 36, alin. 4 din aceeasi lege, cu toteca pan/ acuma venea si Statul in ajutorul Primariel on ore -care sub-ventiune destinat/ pentru plata clerulul. Asa: salariile clericilor pe tri-mestru Aprilie, de abea achitat pe la finele lunel Septembrie; sa-lariile pe trimestru lulie, s'ati achitat in luna Noembrie; pe trimestrulOctombrie s'at platit in Juna Februarie; iara pe trimestrul Ianuarie,nu ni s'ail achitat nicl pan/ in present, de si suntem la finele lunela II-a din trimestrul Aprilie al anulul financier 1901/902. Din acestacalls/ clerul acestel biserici a suferit forte mult in privinta materials,fiind nevoiti multi cleric! a'si sconta salariile cu cite doul, trel, chiarpatru lel la But/ pe luna acum de an timp nici [Ise nu mai gases°unde sa si be sconteze, cad nimeni nu mai voeste a le sconta veclendco. Onor, Primarie nu achiti nici o data salariile clericilor la timp.

De aceea cred ea ar fi bine in nest/ privinta O. se cer/ de chtreautoritatile superiOre bisericesti a se aplica art. 36, alin. 5 din legea

pficato-pike, it

gi

s'ad

vi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

RAPORT 339

Clerulnl Mirean, adica sä se impue Onor. Primarii a versa Statului sub-ventia envenita clerulul yi epitropiile sa primesca salariile clericilor dela stat conform sus-4isulul articol; de ore -ce in Elsa mod cum ni s'aiipletit salariile in acest an de Onor. Primarie, tot-d'anna vom fi in an-ferinta e rusinos ca tocmai clerul, care dupe Mintuitorul Christoseste lamina lumel si sara pamintului, sa fie asa de desconsiderat (ne-socotit) i ass. de AA tratat, mal rail chlar de cat cel din urrea slujbasal Primariel.

In general, venitul acestel biserici a fost de let 6769, ban! 65, far&cheltuelile ail fost de let 5703, ban! 60, reminend un excedent de let1066, ban! 05, care s'a depus la Casa de Depnneri on recipisa No. 25/13spre a servi la reparaOunile necesaTe, de earl biserica are absolutenevoe.

Biserica a lost zidita in anul 1833, de catre piosii crestini I6n siSultana Macarie. Ea poseda, afara de chiliile din curtea bisericeidinearl una este inchiriata cu 50 lel anual, tar cele-l-alte aunt ocupate de:Duhovnieul bisericei, care este absolut necesar a sta in curte; de vin-q.etorea de luminarI, careea platindu-i-se numai 40 let anual i s'a acordatsi acestit favOre, care de altmintrelea este si in interesul epitropiei dea eta in elute spre a servi in permanents pe credinciosil ce ar cum-para lutainari de la pangarul bisericei, spalind in acelasi timp si ger-vetele de la proscomidie and se inegresc; de faclierul bisericei, caredarueste pentrn acesta in fie-care an bisericei cite 6 oca luminari;de paracliser, care spre ma! mare usnrinta in serviciul bisericeipus in odae vre-o donl baep de la scOla de eintarqidons dughent:una situate. in strada Stefan cel Mare darnita de Petre Chisacof si esteinchiriatil on 400 let anual; si alta in strada Ghica-Voda, &Amita defondatorit acestel bisericiIon $i Sultana Macarie en clansa de a seda jumatate din venitul el personalnlul acestel biserici in ye° $i carein acest an Primaria n'a voit se. aprobe spre a se da, en tote ea pine,in acest an s'a dat regulat conform testamentuluI. Ea este inchiriataon 380 let anual.

Biserica este de zid, cam tupilata $i prevNuta de asnpra en tree tur-nuridoue mica si altul putin mat mare, in care aunt clopotile.

Curtea bisericei este ineunjurata en zid, afara de o mica parte caree en scinduri. In curtea bisericei aunt plants* difer41 porn!. ea: perji,nuel, ducji, pruni, Mini, etc.

Atilt biserica on zidul ce oodai

inconj6ra, cat si cele-l-alte atenanse auntin prOsta stare si in uncle chlar ploua inlauntru.

S'a cerut Onor. Primarii Inca din luna Decembrie 1900 aprobarea re-paraViunilor necesare si facerea deviselor euvenite, dar ping in presentnu ni s'a trimis nimica i nici nu ni s'a Aspuns macar, en tote ca s'arepetat cererea in nenumarate rinduri si s'a aratat ca epitropia are ence intimpina cheltuelile acestor reparatinni, fare, a mat ingrenia bud-getul comunel, care de altmintrelea dupe lege este datore de a ne com-plecta sums ce nu ne-ar ajunge.Pangarul acestel biserici merge din ce in ce crescend, asa ca anul a-cesta suma provenita din el a fost de let 488, ban! 60, cu tote ca multi

qi

pi'pi -a

www.dacoromanica.ro

340 RAPORT

in aces ce frequent6za ac6st.' biserica, cum gi putint dintre parochienichiar cumpara laminae din alte parti, de qi multe din acele laminaesunt amestecate en parafing alte substan$e dannatbre chiar proprielfor siinatW; pe care insa paracliseru le stings indata ce aunt aprinsespre a nu vatama prin fumul ce exala sanatatea credincioqilor, $i a nuinegri afintele ic6ne i zugravela bisericei. Spre combaterea acestor lu-minart falge, ca gi in cele-l-alte privii41, am tint predicg in biseriottvi in unire cu set-1-altl colegi am indemnat §i in particular a nu semai cumpara ast-fel de laminae, cad nu aunt primite de Dumnedet,De altmintrelea se gasesc si la pangarul bisericel, tot cu acelaqi pretca or1 undo, laminae fabricate din cora curate, de ore -ce epitropia n'aavut de stop atat profiitul material, pe cat de a se putea aduce intDumne4et ca dar tot ce pote avea omul may carat, mat bun, mat co-respundetor sfinteniel Lat.

Biblioteca acestel biserici s'a mat merit anal acesta Inca cu q.ece vo-lume. In ea aunt diferite vechi qi nout, care cuprind stet ser-viciul bisericesc, cat qi diferite idel morale qi dogmatice. In special car--tile propril servicinlut Divin sunt aprope de fie-care carte cat° douo en-due cu litere vechi gi noui, editia Sf. Sinod. Este de notat insa caofirtile din acesta biblioteca aunt cetite mat malt de clericil acestel bi-serict $i rar de tot data se gases° qi cite vr'nn cetitor dintreparochieni.

Cele-l-alte odOre, vesitminte, afinte vase, etc., aunt aprope the in bungstare gi nu mai puine din ele at nevoe de midi reparaOunt. Catapitesmabisericel ILIA. este mancata de cart, aqa in cat In mend va ayes nevoede reparat, clack nu de facnt din not.

Cu Vita lipsa ce s'a toting ai in acest an at fost Inca ore-dincioqt cart sa villa in ajutorul bisericel ea mid luorurl, Ca: covore,levicere, luminari,. tamae, unt-de-lemn, eto.,mat ales unt-de-lemn c4i tri-mile at fost Indeajuns, ast fel ca epitropia n'a cheltuit nisi un ban enaceste articole absolut necesare servicialut Divin. Credincioqii cart viain ajutorul bisericel en cite ceva aunt pomeniti in tot-d'auna la sfIntaProscomidie, spre ajutorul lor.

Acosta este in genere stares morals i materiala a acestel parochilin cursul anulul 1900/901 gi sa speram in Dumne4et ca en timpul vadeveni malt mai infloritore.

(as) Preedinte Econom Stavrofor Const. C. Vasilia.

earn

cei-l-alti

simtit,

pf

www.dacoromanica.ro

REGATUL ROMANIET

ACT COMEMORATIV

In nnmele Tata lul qi al Finlui $i al Sfintuld Dnh, Treimea cea deo fiintl nedespartita, InmintIndu-ne en Sfintul Botez, in religiuneaSfintel no5stre Biserici Ortodoxe Romine, am pastrat curate si neschim-bat& credinta Evangeliel predicatii, de Sfintii Apostoll, sigilata en sin-gele martirilor i dogmatisata de sin6dele Ecumenice $i locale ale acestelBiserici. Pentru transmiterea mai departs la posteritate a acestni sfintdeposit, in annl mintuirel 1900, al 33 al Gloriosa Dinastil i DomnilRomano, a MajestateI Sale Regelul Carol I -l1, a Majestrqa Sale ReginaElisabeta, sofa Sa, a Princepelu! Ferdinand, inostenitorul Tronulul, aa sovieT Sale, Principesel Maria $i a bine credinaosilor Lor fii: Prin.cipil Carol, Elisabeta si Maria; al 14 al pgstoriel Nostre; a Guvernuldpresidat de D-nul P. P. Carp, Ministrn de Culte find D-nnl C. C. Anion,EA robul Dumnedeu Archiereul Parthenie S, Clincen!, doctor inTheologie gi Episcop al acestel Eparchil, a Dunitrii-de-jos, invrednicin-dn-M6, implinesc dorinta ferbinte ce am pentru Casa la Damne-d* venitam la 14 Septemvrie diva CruciT la Sfinta Monastire Celia-Dere, judqul Woes, gi aci pe acest frumos platou; spre resarit de ye-°ilea monastire on acelasi name, nrzit am pe teren on domnul architectToma Dobrescn din Bucuresti biserica dupil planul lucrat de domniaea; Tar la 17 ale aceleeasi Ina, pus-am petra fundamentalii a bisericilen patronnl Adormirea Malcil Domnulul, imprenai on domnul SebastianMornzi, prefectul judetula, in presenta Prea Cuvi6sel Starite, Arche-laia Calinicova, a domnulul Ion Docsescu, presedintele Tribunalnla Tul-cea, a prea cucernicula Econom N. Gheorghin, protolereul judetulni, a

li4i

InT

sfi-'MT

www.dacoromanica.ro

342 ACT COMEMORATIV

revisorului Eparchial prea cucernicului Econom Gh. Andreescu, a arohi-diaconulni David Popesen, a preotului monastirel, Econom Petro Ivan-cone°, a f6stelor Starite Apolinaria Fterdohlebava, Antonina Macarova,Singlitichia Socolava ei Serafima Orehava, a Staretnlni Monastirel Cocoe,a Egnmenului Schitulni Saom, a D-lui Petru Cartamichef Consulul Ru-siel de la Tnlcea, ale odor 98 de monachil ale acestul sflnt loose tiii

a until mare num6r de preoV ei creetini de tote treptele ei limbile, cartdin fivng dumnecl.e6sci ail luat parte la acest act religion, pentru caFA inlocuOsci vechea bisericti afliitOre jos in vale spre nord ei s5, fieei sä r6mle in veci piOs'a amintire spre folosnl sufleteso ei spre landanOmulni nostrn romaneso.

(ss) Episcop Partenie, Prefect I. Moruzi, Protoered Econ. N. Gheorghiu, Re-visor Econ. Gh. Andreescu, Archidiaconu David Popescu, Starita Anhelaia Ca-.linicova, P. Cartamichef Consul, Linbea Cartamichef, Sub-prefect N. TAndsescu,Gh. Ghilan, Maria P. Cernof, Monachia Aglaida Luchianof, Monachia ApolniariaFterdohlebova, Serafima Orehova Monachie, Econ. Petru N. Ivancescu, DiaconTh. C. Panaitescu, Monachia Margareta Cliiricu, Singlitichia Socolava Monachie,Monachia Epaxia Goluhencova, Idem, Anghelina Ivanova, Idem, Parthenia Ser-ghiova, Irodiacon Visarion Nicolau, Monachie Antonina Macarova, MonachieAstemia Mafteeva, Archimandrit Filimon Crinoborodov, Emilia Gh. Andreescu,Mitrodora Androeva Monachia, Mihaila T. Panaioti, Idem, Ffrasia Gavrilava, Idem,I. Docsescu, Al. Docsescu, Stelian Galati, Lidia Galati, Starit. Acachie Goa.

444>414.)

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

Se aduc multamiri publice ui mat6relor persdne pi6se cari au venitde Sf. Pa§ti cu ofrande in ajutorul Sf. Bisericei din parohia Ador-mirea Mabel Domnului, corn. AdInea, jud. DAmbovita qi anume:D-1 Dumitru Popescu din com. Haimanalel , pl. Cricov, jud. Pra-hova, a dat un rind odajdii de stofa in val6re de 100 lei, pentrubiserica parohiala amintita mai sus, §i D-1 Badoiu Mihaila §i VladR. Chivu ambii an cumpti."rat legat o liturghie cu liters noi, inval6re -de 10 1.

Se aduc multamiri publice Pr. supranumerar Hristea Mincu dela biserica din parohia qi comuna Epure§ti, jud. \Tiara, care a bine-voit a darui acelei biserici un potir de argint suflat cu our In va-lore de 70 lei dou6 perechi odajdii preoce§ti in val6re de 140 1.A mai daruit o pereche odajdii in val6re de 70 lei pentru bisericacont. Balaria, o pereche odajdii in val6re de 70 1., pentru bisericadin corn. Velea, o pereche odajdii in valore de 70 lei, pentru bise-rica din coin. Nebuna-Veli, un Epitaf in val6re de 15 lei, pentrubiserica din coin. Stanqti-Chirehuleqti §i un Epitaf In val6re de 15lei pentru biserica coin. Asarlac Dobrogea, ceea ce face in total450 1.

Se aduc multamirl publice urrnatorelor pers6ne pi6se qi anume:I6n I. Parapenu a daruit bisericei filiale facuta de D sa in catunulBaraitarul, pendinte de parohia Draganeoti,jud. Prahova, o candelade argint in val6re de 50 lei. D-1 G-rigore David Moise a daruitbisericei Cuvi6sa Paraschiva din corn. Cornurile, jud. Prahova, unfrumos epitaf. D-1 16n Morarescu a daruit bisericei Sf. Treime dincat. Petriceaua de brele, jud. Prahova, o cruce de argint pentruSf. Masa in val6re de 30 1. 2 kg. unt-de-lemn §i mai Emilie facliide luminari §i D-1 16n Preda din jud. Dambovita, corn. Brarte§t1,

li

si

www.dacoromanica.ro

344 DONATIUNI

a daruit bisericei din corn. Haimanalele, jud. Prahova, done sfe--nice imperatesti frumos sculptate In valore de 60 1.

Se aduc multamiri publice Ion N. Voiculescu din comunaStoenesti, jud. Vlasca care a daruit bisericei din amintita comunaun steag in valbre de 60 1.

Se aduc multamiri publice Pr. Vasile Nicolescu din corn. Brebu,jud. Prahova si ion Iliescu comerciant, daruind eel dintai bi-sericei din amintita corn. 6 candele argintate, Jar eel de al doilea ocandela o cadelnita asemenea argintate.

D-1 Petre Marinescu comerciant impreuna cu sotia sa Maria, do-miciliati in corn. Cacaleti, jud. Vlapa daruind bisericei, din aceacomuna mai multe obiecte.si anume : Un policandru in valore de300 1., un clopot in valore de 130 1., si un steag in valore de 30 1.Pentru acesta fapta crwinesca demna de imitat se aduc multa-miri publice numitilor donatori.

Se aduc multamiri publice bine-voitorilor qi piosilor creqtini maijos notati, can an bine-voit a veni in ajutor la reparatiunea bise-ricei Sf. Treime din parohia Balotesca, jud. Dambovita, gi anume :D-1 Nae Gussi din corn. Leordeni a dat 200 1. D-1 Al. Em. Laho-vari, corn. Leordeni 20 1. D 1 Gh. Th. Ghica din Bucuresti, 40 1.D-1 Marinache Costop din coin. Teiu 40 1. D-InVictor Protopopescucorn. PatrOia 20 1. D-1 Dimitrie Protopopescu din Bucureti 20 1.

Gh. Raducu din coin. Glambocata 29 1. Dobre Constantin idem20 1. Pr. M. Stefanescu. corn. Patroia 45 1. tefan Popescu comunaHulubesti 20 1. Mihal Ghinea idem 10 1. Gr. G-hitescu corn. Badu-lesti 20 1. Raducan Ionescu idem 10 1. IOn Diaconescu coin Leor-deni 10 1. Nita Voinescu coin. Calinwi 10 1. Nicolae Ita comunaGlambocata 10 1. Stefan Popescu corn. PatrOia 28 1. Radu Costacheidem 20 1. Mihail Eustatiade corn. Ciulnita a dat lemnele pentruschele. Vasile Mihailescn din Tirgoviste 5 1. Mitica Georgescu dinBucuresti 5 J. Marita D. Oprescu coin. Leordeni I0 1. Enoriasii Ca-tannin' Grecii (corn. Botestii) all (lama mai multe bucati de lemneca : grindi, capriori etc. Enoriasii parohiei Balotesca (corn. Patroia)all dat clilele de lucru si cate o sums de bani (5 15). Enoriaviide prin comunele Botesti, Bogati, Cranguri, Patroia, Valea-Mare,Valea-Caselor, Hulubesti,, G-ura-Foi, Glambocata, Ratesti, Bud4tenii,Ciulnita, Eustatiade, Morteni, Butoiu, Leordeni, Gaesti, Ioneyti §iCampu-Lung ati oferit cate o suma Ore-care in bani, tar altii pro-ducte in natura.

Se aduc multamiri publice urmatOrelor persone piose, cart an avutdragostea si multamirea sufletesca a darui bisericei parohiale qi 6-Hale din cuprinsul jud. Suceva, mai multe obiecte necesarecinlui divin, precum vi pentru infrumusetarea acelor sfinte locasuri

D-lui

§i

gi

D-1

ser vi-

Dim

www.dacoromanica.ro

DONATIUN! 345

anume : Enorlayii bisericei darohiale Valea-Seca, corn. Paycaniian cumparat i daruit acelei biserici un chivot de metal yi o crucede lemn pe postament de metal in valor° de 95 lei. D-1 DumitruNita a daruit bisericei filiale din parohia Borcea Sabasa o cristel-nita In val6re de 60 1., locuitorul Costache a Botezoei a daruit bi-sericei filiale din cat. Mihaeyti, paroh. Rotopanesyti, o cruce de lemnsculptat imbra'cata cu argint de China in val6re de 45 1., un rindveytminte Preoteyti in val6re de 50 1., yi un ajutor de 50 1., la fa-cerea curpenului din fata Catapetesmei. D-na Safta Scutarita a da-ruit acelei biserici un Epitaf in val6re de 60 1., locuitorul VasileT. Tanasa, a contribuit cu suma de 60 1., la vapsitul acelei bise-

locuitorul Gh. Leonte a florei a contribuit cu suma de 100 1.,la cumpararea until clopot la biserica filiala din cotuna Bradatelul,paroh. Rotopaneyti yi Rachila Baisasca a Mout la 4isa biseried, stranaMake Domnului in val6re de 180 1., un Epitaf in val6re de 60 1.2 propore in val6re de 40 1., yi 2 sfesnice de lemn lucrate in strungin val6re de 22 1. D-na Maria L6nca a daruit bisericei catedrale,,Adormirea Maicei Domnului" din urbea Falticeni, doug rinduricase in val6re aproximativ 5000 lei, asemenea a mai daruit aceleibiserici o stofa de matase in valOre de 80 1., o sc6rta de ling, scauneyi un yal negru. D na Elisabeta Apostolenu a daruit acelei biserici opereche naraclite de play in val6re de 6 1. D-yora Ecaterina Belicia daruit un vazduh yi doug procovete de matase lucrate framos inval6re de 30 1. D-na Lucretia Serafim Ionescua a daruit o pola dematase la Iconostas, in val6re de '20 1. D-na Elena G-reyanu un pro-sop in valOre 3 1. Casandra Guys un sfeynic de alama cu 3 fofeze,o masa de lemn, un acoperamint pe sf. Masa, o perdea de creponla uyile Imparateyti yi o p6la pe analog tote in val6re de 18 1. D-1Filip Apostol, Judecator al ()col. Paycani, a (lama bisericei din pa-rohia Lespezile o iamb: a St. Mina imbra,cata cu argint in valOrede 65 1. D-1 Teodor Bosincenu a donat bisericei filiale St Voevocli"de la cimitirul Tampeyti din urba Falticeni, o icong de lemn a Sf.Gheorghe, o scorta de rang verde, un dulap de lem vapsit negru yi oicons ce represinta judecata Mantuitorului lisus Christos. Administra-tia Domeniulul CorOnai a daruit 12 arbori de brad pentru repara-rea clopotnitei de la biserica parohiala Sf. Ierarh Nicolae" din pa-rohia Farcaya yi Ion Cosma yi M. Cosma an daruit bise-ricei din parohia Cristeyti, un sfeynic mare de lemn cu 18 fofezein val6re de 30 1.

Se adue multamiri publice pers6neler pi6se din parohia Secul-Buhalnita, jud. Neintu pentru donatiunile ce fie-care a facut in fa-vorea bisericei din clisa parohie yi anume : Tin Epitaf non in va-lore de 70 1., cumparat de mai multi enoriayi, un chivot de argintde china in val6re de 80 1. Contribuind personele: I. N. Nistor cu4 1. Vasile Nistor 51. C. Daraban 2 1. S. Conut 2 1. Petre Gheor-ghiu 2 1., yi alte pers6ne contribuind unele cu cate 1 1., altele cucate 50 b. Piosul enoriay Ionica Nistor cu sotia sa Florea all cum-pant un clopot in greutate de 150 kg. cu suma de 350 1. Tin clo-

%erica Ortodoxg Remand. 8

yi

@i

locuitorii:

ct,

www.dacoromanica.ro

346 DoNA Twit

pot mai mic in val6re de 30 1., daruit de V. Isache, o fat/ de mashIn val6re de 7 1., donata. de Ghita D. Gherasim pentru acoperitsf. Masa, 4 candele de bronz in val6re de 4 lei lie-care donate deN. Maftei Rotariu, Gay. Stratul gi Ion a Surd 6e. Paraschiva Bucur,Gay. Ciucanu, N. Maftel Rotariu gi Simion Conut au donat citeun sfesnic de alama cu cite trey roze de pus in fats curpanuluidin feta catapetezmei, tote in val6re de 40 1., asemenea mai multienoriagi contribuind on suma de 30 1., s'a facut un policandru nondin cel vechiti compus din 6 roze.

Se aduc multamiri publice personelor pi6se din parohia Sf. IerarhVasilie din Iagi care an bine-voit a dona diferite obiecte de val6repentru infrumusetarea pod6ba bisericei amintite si anume: o Ic6nade lemn in marime mijlocie Sf. Ana data de parohul C. Gawk inval6re de 12 1., 2 icone mai mid de lemn Sf. 16n Botezatorulgi lntimpinarea Domnului idem In valOre de 10 lei. Un ciaslov, opsaltire mare de Iagi gi 2 covOre uzate, daruite de familia PreotuConst. Stefaneseu tote in val6re de 46 lei; 2 sfesnice de alama invalOre de 70 1., donate de D-1 Vasile Popovici Sergent de-vil, unsfegnic de alama cu 3 lumini pe Sf. Masa in valOre de 16 1., donatde D-1 Mihai tefanescu, o perdea alba la Maica Domnului gi oicona, de lemn veche Maica Domnului cernita in val6re de 8 1., do-nate de D-na Ana Stefanosou, o prostire de pAnza de cash i doneprosOpe in val6re de 8 1., donate de Vasilca C. Titianu, o prostirede hasa pe Sf. Aer, in val6re de 3 1., donata de D-na Ecaterina Di-mitriu, o perdea de plisa rogietica la icona proschinitarului data deD1 N. Gheorghiu in valOre de 12 1,, o masa de lemn rotunda cupedestal gi cu faa el de ptinza brocata cu flora de Una data deD-na Maria Dascalu, in val6re de 6 1., 2 icOne de hartie in ramscu sticla explicarea Tatalui nostru si Prazuicile Inge'rategti in va-l6re de 2 1., si 3 tuburi not la Maica Domnului dup," sistemul modelnob, donate de familia par. C. Gauca, in valOre de 24 1., un pro-sop de cash, o scoria mica gi o psaltire mica, date de C. Sucevenuin val6re de 1 1. 2 pole lucrate cu fluturi, una la proschinitar si unala Maica Domnului jos date de Elena Zaharia in val6re de 4 leigi un clopotel mic pentru slujba postului dat de I. Gheorghiu, inval6re de 1 1.

D -nii Comercianti fratii Smirnov art daruit Cisericei parohialeSf. Apostol Toma pronumit gi Cozma din LIVE, lumtnari de cora giunt-de-lemn necesar pentru sf. sdrbatori ale Nagterei gi InvieretDomnului, pentru care fapta demna de imitet li se aduc multamiripublice.

Se aduc multamiri publice D-lui 16n Nistor enoriasi bisericeiparohiale Sf. lerarh Nicolae din urbea Botogani, daruind (Ilse bi-serici dou6 candele de argint in val6re de 200 1.

si

It

www.dacoromanica.ro

DoNArupd 347

Se aduc multamiri publice D-luT Tudor S. Parvulescu gi sotieTsale Elena din com. Bucovatu, jud. Do Pi, carT au daruit bisericeldin acea comuna nu epitaf in val6re de 50 1.

Se aduc multamirt publice personelor pi6se din com. Gogogita,jud. Do ljitt cad au bine-voit a impodobi biserica din acea comunacu diferite obiecte i anume: D-1 Ion Georgescu Invotator a daruitun sfegnic pentru sf. Masa In val6re de 66 lei gi sotia sa Elena alucrat de cask forte frumos perdelele de la sf. Uye. Pr. I6n Iacobescua cumparat an chivot in val6re de 90 let pi sotia sa Marita cu IonaI. Trance gi Stanca M. Dimieru, au impodobit cu lucrurt casnicesf. ic6ne. Savu N. Martin a cumparat o truce pentru Sf. Masa inval6re de 30 1. Const. Rusu a impodobit biserica cu luminart fortecurate pentru sf. serbatori cheltuind 27 1. Marin Iacobescu canta-ret, a daruit o candela in valOre de 20 let, yi sotia sa Stanca unacoperamint de borangic brudat pentru iconostas.

Se aduc multamid publice D-net Aneta Iatropol, din urba era-lova, care a bine voit a dona bisericet Sf. Treime" din comunaMorunglavu, pl. Oltetu-Oltu de sus, jud. Romanatt, un rind vegmintepreotegtt in val6re de 100 1.

Se aduc multamirT publice pers6nelor pi6se din com. Covein, jud.Doljirt, care cu prilejul invierit Domnulut Nostru Iisus Christos, aubine-voit a dona diferite obiecte bisericel din amintita comuna gianume : D-nul Stefan Nagotu. mare proprietar a daruit o masa depaned, nationala vargata cu borangic pentru sf. masa gi o perdeatot cu borangic, pentru icona Domnulut nostru liens Christos. Va-duva Iona P. BusulocOnu a donat treT perdele de panza nationala,din care 2 pentru agile laterale ale sf. Altar gi una pentru ic6naSf. Archid. Stefan, o p6la pentru icana St. Imp6rati Constantin giElena, una pentru D-1 Christos gi una pentru Sf. Paraschiva debumbac alOsa. D-1 Mitrica Iordache Mugat, a donat o masa de 'Almapentru agternut pe masa gi un prosop tot de panza. Florea Stoicaun agternut de lank pentru Sf. Altar. Petru Croitoru, o masa delemn pentru pastratal lumingrilor in val6re de 7 1., o toca de otelimpreuna cu ciocanele tot de otel in val6re de 60 lei gi o scarspentru policandru in val6re de 4 let. Vaduva Achilina N. MO, omasa de pa,nzt nationala. Teduva Maria Iona Ilie Anghel o perdeade panza nationala.

Se aduc multrimiri publice D -net Elena Burghelea, din comunaDrfigugenit, jud. Putna, care a daruit bisericel parohiale Sf. Voe-vo0", un rind complect vegtminte preotegti de stofa de matasa inval6re de 250 1.

Se aduc multamiri publice D -lul Pavel Mogu, din comuna gi pa-

www.dacoromanica.ro

348 DONATitThil

rohia Iregti, jud. Putna, care a daruit bisericei din amintita parohieo cruce aurita in val6re de 50 1.

D I Gheorghe Popa, din comp Sogna, jud. Roman, da,ruind 100lei pentru reparatia bisericei Sf. Voevoclia, din cat. Lutca filialain parohia Carol I, judetul amintit, pentru Rasta fapta demna deimitat, se aduc numitului donator multamiri publice.

Se aduc multamiri publice D -lui Marin Cerchez, care a daruitbisericei parohiale Sf. Nicolae" din comuna gi parohia Halaucegtijud. Roman, o cristelnita, de tabla in val6re de 15 1.

Se aduc multamiri publice Pr. N. Caracalenu gi D-lor G-r. Cons-tinescu, N. Charstoin precum gi altor enoriagi, top din parohia Frun-zaru, jud. Oltu, pentru ca an contribuit cu suma de 600 lei la cum-pararea materialulul necesar la invelirea bisericei filiale, AdormireaMaicei Domnului, din catunul gi parohia amintita.

D-1 Dr. Badea Cireganu Profesor Universitar, bine-voind a donabisericei filiale din cat. Vineti-de-jos, jud. Oltu, locul sell natal di-ferite obiecte gi anume : un evanghelistar, un liturghier, un oro-logia bogat, un octoic mare, un catavasier, o psaltirie, un triod, totelegate in piele marochin gi un tipic brogat, precum gi 5 candele demetal, o cadelnita, un potir, o pereche sfesnice pi o cruce pentrusf. masa, o copie gi o lingurita, doue procoveie gi un aer, o fa apentru sf. masa, plute pentru candele gi alte accesorii tote in va-l6re de 342 lei. Pentru acesta fapta laudabila gi demna da imitat,se aduc multamiri publice numitului donator.

Se aduc multamiri publice bine-voitorilor cregtini, cars au con-tribuit la facerea unui clopot mare de 360 kg., in val6re de 1500lei destinat bisericei parohiale Sf. Ilie" din oragul Pitegti gi annme:Ionita Petrescu gi Capitan Gh. Ionescu ambii din Pitegti gi Ion Geor-gescu, com, Stanislav- Orza, jud, Argeg, au dat cate 201. D-na ElenaP. Rmid Chitara a dat din avutu bisericei 70 1. Iancu S. MartinesciPitegti, a dat 15 1. Un numer de 10 locuitori au dat cafe 10 1. 22cate 51, 2 cate 41. 91 cate 1 1. 4 ate 7 1. 21 cate 2 1. 5 cate 3 1.168 cate 50 b. 34 cate 20 b. 13 cate 30 b. unu 40 b. 2 cate 25 b.unu 80 b., unu 65 b., unu 5 b., gi altul 10 b., cum gi D-nei Eu-frosina Simion Pandele care a donat numitei biserici o colimvitra,in val6re de 60 1.

Se aduc multamiri publice D-lui Petre Nicolae tamplar din ora-gul care a daruit bisericei filiale din catunul Smeura, pen-dinte de parohia Surdegti, cora. Hintegti-Smeura, jud. Argeg, o iconsIsvorul Tamaduirel", 2 perdele gi o candela in val6re de 22 lei,asemenea gi D-gOra Const. M. Popescu, care a daruit aceleiagi bi-

Pite§ti,

www.dacoromanica.ro

It ONATIUN1 349

serici 4 perdele cusute national si frumos ornate, pentru iconele im-pe'rAtesti in val6re de 18 1.

Se aduc multamiri publics piosiler crestini din cat. Vlaici-de-sus,pendinte de corn. Vlaici, jud. Oltu, pl. Oltu-Vedea, care au contri-bait cu haul la reparatia bisericei din amintita comunA si anurne28 locuitori all contribuit cu cite 40 1. 25 cu cite 20 1. 15 cu cite10 1. Pr. C. Christescu cu 100 I. Pr. V. Ionescu cu 200 1. 2 locui-tori cu cite 15 1. 15 cu cite 30 1. 3 cu cite 60 1. Pr. I. Necsiu-lescu cu 80 1. lin locuitor cu 45 1. 13 locuitori cu cite 25 1. Unucu 35 lei si 4 cu cite 5 1.

Din partea Sf. Episcopil a Husilor, se aduc caldur6sepiosilor donators crestini : Petrache Constantin Trofin, careau fAcut cu cheltulala for tree steguri (propare) bisericei Sf. Iondin Huai. I6n Dacu, care a daruit aceleiasi biserici un felonsi un epitrahil de adamasca de bumbac. Ilie Pistol, care a da-ruit aceleiasi biscrici 11 kg., luminari de cerA alba, cu ocasiuneasArbatorilor Invierel Domnulul in valore de 26 I. D-s6rei Sultana,fiica D-lui N. Varvescu, cantaret la aceiasi bisericA, care a daruitun frumos covoras national in val6re de 25 lei, bisericei Sf. 16ndin Huai. Nicu Haristiade, proprietarul mociei Suceveni dincomuna Bogdana, judetul Tutova, care impodobeste biserica paro-hiel Bogdana, in fie care an la Sf. Serbatori a Nasterii si InvierelDomnulul, cu luminAri de cera galbena curata in cantitate de 20 kg.

Lupu C, Costache, proprietarul mosiei Delu-Mare din comunaFruntiseni, jud. Tutova, care a acoperit din nott, cu tablk bisericafilialk din Cotuna Delu-Mare, cheltuind suma de 450 lei, a cump6ratpentru aceiasi bisericA uu policandru de bronz in val6re de 1400lei, a reparat policandru vechiii, cheltuind suma de 30 lei si a (U-ruit luminAri de sfintele serbatori ale Invierel Domnului in val6rede 36 lei.

Chiriarchia Duntirei-de-jos, exprima multamiri pers6nelor mai josaratate cari au bine-voit a dona bisericei parohiale din parohia Cus-gun, jud. Constanta, objectele notate in dreptul fie-cArula dupd cumurmeza : Locuitorul C. Panait, epitrop, a donat un policandru cu12 lumfari in val6re de 100 lei, Anastasie Gh. Eiritcu, cotunaGhiuvegea, o cadelnita in valOre de 30 lei,16n C. Lungu, a donat70 lei pentrn a se procura objecte necesare bisericei. Gh. Budac, operdea pentru uqile imp6ratesti si dou6 acopereminte pentru pros-chinitar. Gh. I. Popescu, un acoperamint pentru strana Arhieresca.Preotul Constantin Vasile, parohul respectiv, perdele de matase pentrutote iconele imp6rAteqti.

Chiriarchia DunArei-de-jos exprima multamiri pers6nelor mai josnotate, cari an bine-voit a dona bisericei parohiale Sf. 16n Boteza.-torul" din Galati objecte si banil prevecluti in dreptul numelui fie-

:

multamiriD-lui gi

D-luiD-lei

D-lui

D cal

www.dacoromanica.ro

350 DONATION!

caruia. Pentru refacerea picture stranei gi iconei Sfintului IerarhNicolae a contribuit cu suma de lei 20: Economul Alexandru Tihan,parochul respectiv, 10 L D-1 I. D. Argintescu, cantaret, 10 1. Dumi-tru Mihain, cantaret gi 10 lei Mateit. Popovici, paracliser. Pentrurefacerea stranei iconei Sfintel Treime, a contribuit Domna AnaGheorghiu cu 30 1. Pentru refacerea pictures unei icone midi Sf.Dimitrie a contribuit Domna Maria A. Dima cu 8 1. Pentru facereadin nei a unei Nasilnii gi o targa, de lemn vapsite, necesare la trans-portarea mortilor la cimitir, a contribuit cu suma de 3 1. DomnulCapitan Gh. Plesnila, 1 1. D-na Maria Aur, 2 1. D-1 Locotesent A.Oh. Plesnila, 1 1. Stefan Badiu, 1 1. Gh. N. Iorga, 1 I. V. Vasiliu1 1. Gh. A Vangheli, 2 1. Th. Iliescu, 21. Anghel Ion, 1 1. Oh. Va-silie, 1 1. Gh. Andrian, 1 1. H. Psimopulo, 50 b. Th. Mihailescu, 20b. A nastasie Popa, 1 1. D. Constantin, 1 1. Petru Margarint, 1 1, N.Oh. lorga, 1 1. Gh. H. Draganescu, 1 1. Ion Ierimia, 1 1. Hagi P.Nicolau, 1 1. Oh. Nastruta, 50 b. H. P. Radu, 1 1. I. Spanu, 2 1.Evdochia Gheorghiu, 1 1. Gh. Pricopie, 1 1. I. M. Gradea, 1 1. IonM. Gradea mid, 50 b. Th. Gurita, 50 b. D. N. State, 50 b. ChiriakClademonache, 1 1. C. Michailescu, 2 1. Chilli Gheorghiu, 2 1. M.Gheorghiu, 1 1. Stoica Simion, 2 1. Vasile Theodor, 1 1. St. Valsa-mache, 1 1. V. Caramfil, 1 1. Maria P. Nicolau, 1 1. Maria P. Ivascu,1 1., in total s'a platit pentru Nasilnie si targa, suma de 44 1. 70 b.D-na Maria I. Solomon, o perdea de matase 16 1. 75 b. D-na RuxandaMititelu o dvera pentru ugile Impera,tegti, de matase, in valore de25 1. 20 b. Pentru refacerea iconei SE Ion Botezatorul de la fron-tespiciul bisericei a contribuit D-nul Capitan Gh, Plesnila, cu 5 1.D-na Fotinia Bucur, a contribuit pentru refacerea iconei MabeeDomnului cu suma de 3 1.

. Chiriarchia Dunare de jos, aduce multamiri publice personelormai jos notate, earl au contribuit la cumpararea une fete de atlas,pentru proschinitar, biserice din cotuna Inancigme, parochia Co-gelac, jnd. Tulcea, cu sumele aratate in dreptul fie-caruia : PreotulIon Constantinescu cu 2 lei. Selu Dobrea 50 b. Nicolae Murgusanu1 lei 20 b. I. Balaban 2 1. Petcu Nicola 50 b. Gh. Nicola 50 b,Marin Stanescu 1 lei. Const. Ilia 60 b. Filip Asadurian 50 b. V.Stoianov 40 b. Const. Miron 50 b. Nisior Dancescu 50 b. Ivan Ve-lieu 1 lei. Selu Dimitrie 70 b. Vasile Vasile 50 b, Stefan Stanciof50 b. Haralambie Cristea 70 b. Maria Seitan 50 b. Maria Brateiii60 bans si Ortansa Martin 50 b.

Chiriarchia Dunirei de jos, exprima multamiri personelor maijos notate, cars all bine-voit a darui bisericel parochiale cu. serba-rea Sf. M.M. Gheorghe din parochia Michas Bravul, judetul Braila,mai multe obiecte de valore dupa, cum se arata in dreptul fle-caruiaDl. Ion Moldovenu gi sotia sa Maria all daruit piatra de marmorade pe Masa in valdre de 150 lei, cum si un clopotel in valorede 2 lei gi 50 haul. Ghita Nicolau cu sotia sa Neacga din urbeaBraila an daruit stele Vase complecte de argint de China ,in va-

Sf.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 851

16re de 120 lei. Paraschiva Nicolau Noghe din comuna MichaiBravu,a daruit o candela de argint de China pentru serafimi in val6re de60 let Marina preot Cosma Lungulescu a daruit o candela de ar-gint de China in valore de 25 1. Tudor Gheorghe cu sotia saNega, idem o candela in valbre de 25 lei. Tudosiea Gh. Burlacu,idem o candela in valore de 25 lei. Ion Ionacu din cotuna Vic-toria, idem o candela in valOre de 25 lei. Iordache Popa, cu sotiasa Nedelea, idem o candela in valOre de 25 lei si Ion Popa cu sotiasa Christina, din comuna Bertevtii de jos, idem o candela in va-16re de 25 lei.

Chiriarchia Dunarei-de-jos exprima multamiri D-nei Elena Gh.Fulger din Galati' care a daruit biserice Intrarea in biserica" (Vo-videnia) din clisa urbe, done rinduri vestminte preotestI de catifea'Agra cu tote accesoriile lor, un stichar diaconesc si trei acopere-minte : pentru Proschinitar, Analog §i pentru o masa. Asemenea amai daruit pentru cimitirul general un felon §i epitrachil de plisanegra, tote in va 7016re de0 1.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima multamiri persOnelor mai josnotate, car! an bine-voit a face donatii bisericei parohiale SfintiiIm *V" §i biserice! filiale Sfintii TreT Ierarchl" din parohia Jo-rasei, jud. Covurlui. Primaria comunei Jorasci, a donat suma de 200lei pentru imprejmuirea bisericei parohiale cu gard de scanduri. D-1Vasile Savin, un chivot argint de China, in valOre 80 lei §i o Evan-ghelie legata in piele marochin in valOre de 25 1. Epitropia bise-rice! parohiale a donat un sfetmictricheriiiargint de China, pentruSfInta Masa, in valore de 34 1. D-1 Nica Gh, Amu§, un rind ve§t-minte preote§ti. adamasca de lank in valOre de 60 1. D-1 HaralambieCraescu, una truce argint de China, in valOre de 24 1. D-na Pa-raschiva C. Gheorghiu, una cuvertura de plu§ in valOre de 10 1.D-na Bucura L. Istrate, una prostire de matasa, pentru Sf. Masa,in valOre de 12 1. D-1 Zaharia Buturca i epitropia a donat bise-rice! filiale, un sfepictricheriiiargint de China pentru Sf. Masa,in valOre de 34 1. D-nii Theodor Caraman, Gh. Th. Strat si Con-stantin C. Dodu, all contribuit cu cate 2 1., 28 enoriasi sate 1 left ;Tar alp 60 enoria§i cate 50 bani epitropia cu restul de 16 leipentru cumpararea num chivot, argint de China, pentru conservareasfintelor in valOre de 80 1. D-1 Mardare N. Gutu un rind vestmintepreoteqti, in valOre de 140 lei, biserice! parohiale Si. Voevo4i",parohia Tuluceroti, 4.isuljudet.

Chiriarchia Dunarei-de-jos exprima multamiri persOnelor mai josaratate, pentru donatiunile notate in dreptul fie-caruia dupa cumurmeza: D-1 Gheorghe Codrescu si sotia sa Elena, an daruit bise-ricii din parohia Tusla, jud. Constanta, trei perdele frum6se pentruicenele Imperatefiti, in valOre de 20 lei. Prea Sfintitul Episcop alEparhiel Ramnicului NouluT Severin, a donat bisericii din parohiaDulgheru, judet, card fn valOre de 50 1. Prea Sfintitul Epis-slisul

ei

www.dacoromanica.ro

852 DONATIUNI

cop al Eparachiei Argeoului, a donat large 4isei biserici din parohia Dulgheru, carp in valdre de 21 lei of D-1 tefan librar a donataceleeaoi biserici, iaraoi card in valdre de 6 1.

Chiriarchia Dunarei-de-jos exprima multamiri persOnelor mai josaratate, car! ail bine voit a darui bisericei cu patronul Sf. M. Gheorgheparochia Garvan, jud. Tulcea, objectele notate in dreptul fie-caruiadupa cum urmeza : Maestrul Ilie Veliu o konita in valdre de 5 1.Dun:titre Hogea iconita Sf. Grigore, in valdre de 5 1. Mitu Baceao iconita a Sf. Siridon, in valdrea de 5 lei of Vasile Nicolae iconitaSf. Ierarch Vasilie in valdre de 5 1.

Chiriarchia Duntirei-de-jos, exprima multamiri, D lui Spiru Focoaoi sotiei sale Elena, din Galati, cari an bine-voit a darui bisericei sf.Ierarch Nicolae din parochia Azaclan, jud. Tulcea, un rind de sfintevase de argint, pentru liturgisit, in valdre de 175 lei, precum. oiD-lui Ion Tom000iu din cotuna Canat Caifa, jud. Tulcea, care adaruit, disei biserici un clopot in valdre de 260 1.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima multamiri epitropiel bisericeiSf. Apostoli Petra of Pavel din urbea Braila, eare a bine-voit a donabisericei parohiale cu serbarea Adormirea maicei Domnului, paro-chia Ciocile, jud. Braila, urmatorele obiecte de la biserica vecheoi anume : dou6 strane pentru cantarep, dou6 steonice marl de lemn,un iconostas qi un dulap pentru pangar, tote in valdre de 60 lei.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima multamiri D-lui ConstantinCristea, din urbea Braila, care a bine-voit a dona bisericei cu ser-barea Sf. lerarh Nicolae" parohia Pirlita, jud. Govurlui, un poli-candru in valOre de 150 1.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima multamiri D-odrelor Acsiniaof Ecaterina Dimofte din Braila cart au bine-voit a dona bisericeicu serbarea Adormirea Mabee. Domnului" din disa tuba o fata pen-tru sf. Masa de atlas brodata cu matase in valdre de 100 1.

Comitetul Redactor al acestei Reviste rogercu tot dinadinsul pe Domnii abonafi direcfidin farce qi streindtate a inainta D-lui ea-sier al Revistei, Str. 211-uselor No. 21, costalabonamentului pe aniineachitafi, ft:tan/dill secunoscut cd nu li se va mai trimite Revistacelor care nu vor achita abonamentul.

www.dacoromanica.ro