1898 05

1/7BE-M ='] **. E-M-9 . E .1 Et3-9 Eiad EE-3 , fp

1

.: ..,VAt- J

BISERICA ORTODOXA ROMANA

4

. ...

v.,.

-<-

v.dic

DESBATERILE

S-TULUI SINODDIN SESIUNEA DE PRIMA-VARA

ANUL 1898.ft:

..!T.

Revista Periodica EclesiasticA.

-6----w2---o--,

ANUL AL XXII -Iea, No. 5.

. .

*v.

11 'fr..

.A.T5G-T_TST_

.... .

V31 A

sEcTIA [WORM,,,, ct-''' . 9.?

14.NeT 7IPO-LITOGRAFIA CART1LOR BISERICEVI"Its_ vtli 1 8 9 8

1°' 4 eZa

%A

Asir.

,.../...k..V. ... 1 i r/r...''

- . NEENfaE-E13 E-821-J 'Mt : 4 EM 70-A-, *.

L.

I

.

4

IA

Vd

I11

1,

1

10

1

1

,

_..

,-

Ewww.dacoromanica.ro

SANTUL SINODAL SANTEI

BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANA

www.dacoromanica.ro

Procesele Verbale ale edinielor Santului Sinoddin

Sesiunea de Prima-vara a milli 1898.

qedinta, din 1 Haiti 1898.

Sesiunea de prima-vara a Santului Sinod s'a deschis cusolemnitatea' obicinuita; facendu-se in Santa Mitropolie unTe-Deum de catre P. S. Arhiereti Nifon N. Ploe§tenu, Vi-carul S-tel Mitropolit la orele 9 a. m., la care au asistatP. P. S. S. membri at S-tulul Sinod, fata fiind D-1 PrimMinistru, Ministru de Externe adinterim la, Culte, tarla orele 9 1;2 s'a oficiat santirea apei in sala §edintelorS -tu]ul Sinod, dupa care D-1. Prim Ministru, Ministru deExterne §i adinterim la Cute da citire mesagiulul Regal dedeschiderea sesiunel in urmatOrea coprindere;

Prea, Sa,nfiri

Santul Sinod at Sante' Biserici autocefale ortodoxe romane,fiind convocat prin decretul nostru No, 1504, in sesiune-orQinara de prima-vara pe liva de 1 Malt. a. c. conformart, 13 din legea pentru ategerea Mitropoli(ilor §i Episco-pilor .Eparhioti cum a constituirei S-tutus Sinod al S-telBisericl autocefale ortodoxe romane;

declar deschisa sesiunea acestul Sant Sinod.Dat gn Bucuresci la 1 Matil 1898.

(ss) CAROLIsTch,.1558- Ministru adinterim la Culte §i

In stru ctiun e Publics.(ss) D. STURDZA.

P. B. .111itropolit Primal, 13reqedinte: In urma ci-

siSi

si

,Pdrinfl,

www.dacoromanica.ro

4 DESBATERILE 'ST. SINOD

tire! inesagiuluI regal, CU declar deschisa sesitmea S-tuluISinod.

P. S. Secretar este rugat sa bine-volasca a face apelulnominal.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu, secretar, face apelul nomi-nal la care respund 14 P.P. S.S. Membri, fiind absinte P. S.Episcop al Husi lor.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Fiind. Innumerul cerut de regulament, sedinta este deschisa.

P. S. Secretar este rugat sa bine-voiasca a da citire su-marului ultimel §edinte a sesiune! de Winn& a S-tulul Si-nod.

P. S. Episcop at RAmniculul, secretar: cite§te su-marul ultimel edinte a sesiune! de Mama a S-tulul Sinod,din 7 Noembrie 1897.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinter Pun la votsumarul; tine este pentru, sa bine-volasca a ridica mana.

S'a primit.Acum, mat 'nainte de a procede la Iucrarl, sa alegem

mai int-ai pd secretarii biroului i peurma. sa alegem co-.misiunile respective.

P, S. Episcop al Argesului: Cred ca este bine sa a-legem tot pe P. P. S. S. Secretarl, car' ad fost to sesiuneatrecuta. Daca se aprobg opiniunea mea, v6 rog sa bine -voiti a o pune la vot.

I. P. S. Mitropolit Prirnat, Presedinte: Pun la votpropunerea P. S. Episcop al Arge§ului de a se proclamade secretarl at biroulul tot P. P. S. S. cad ad lost in se-siunea trecutti. Cine este pentru-, sg. bine-voiasca a ridicamana.

S'a primit.Prin urmare P. S. Episcop al Ram iiicului §1 P. S. Arh.

Pimen Pitestenu se proclama de secretari a! biroului.P. S. Episcop al RAmnicalui: Multumim S-tului Si-

nod pentru increderea cu care ne onoreza acum in a §6seaa sa sesiune. Acosta dovede§te cl S-tul Sinod este multu-mit de modal cum no' ne-am indeplinit indatoririle nOstrede secretari pang, acum; Ian pentru not serve to de un matmare tndemn ca i In viitor sa ne indeplinim cu acelaqlsilinta tndatorjrile de secretarl cu care din nod suntem In-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOD 5

vestitl. Inca odata dar In numele meu §i al colegulul triedP. S. Pimen Pitqtenu multumim S -tului Sinod.

Acum cer cuvintul pentru o comunicare. P. S. Episcopl Hu§ilor, prin acesta cerere (lnaintdza o petitie) rOga. pe

*S-tul . Sinod sa, bine-voiasca a '1 .acorda un concediu de trekfiind chIemat la epathie pentru afacerl urgente.

I. (P. B. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot-cerei. ea de concediu a P. S. Episcop al Hu§ilor. One este-ipentru, sa bine-volasca. a ridica mana.

S' a iipti MitAcura avem comunicarile.Se comunica, de la. biroil petitiunea P. S. Arh. Nifon Plo-

e§tenu, prin care cere a '1 se acorda un concediu pe tot'timpul cat va dura sesiunea de primal -vary a S-tulul Sinod,-ad fiind bolnav de maT mult timp are nevoe de a mergela o statiune balneara din strainatate.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votererea de concedig a P. S. Nifon PloWenu; Line este pen-

tru, sa bine-voiasca a ridica mana.S'a primit.P, S. Arh. Nifon Ploeqtenu: Cer cuvintul dupe co-

Inunicarl. Se comunica de la bird' adresa D-lul Ministru al-Cultelor i Instructiunel publice No. 74605, seria C. din 22Noembre/97 prin care comunica. a prin inaltul decret re-gal cu No. 3509 s'a confirmat de catre M. Sa Regele nu-mirea in postul de Director al Tipografiel Carlilor Biserice01

D-luf Dr. C Chiricescu, profesor la Facultatea de Teo-logie, In locul P. S. Arh. Valerian Ramnicenu.

Se Ia act de acesta.Idemi adresa I. P., S. Mitropolit Primat cu No. 1580, pe

'Tanga care tnainteza scris6rea primita din partea I. P, S.Arhiepiscop §i Mitropolit al Serbiel D. D. Inocentiu, privi-it6re la alegerea §i confirmarea I. P. S. Sale ca Mitropolital Serbiel, in locul, repausatulul tutu fericire Mitropolit Mi-lail, Impreuna. cu traducerea el In limba romana, i o cd-pie dupa raspunsul ce s'a dat la acesta scrisOre de catreI. P, Mitropolit Primat.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acesta scri--s6re find forte scurta, rog, dad, bine-voitf, sa i se deacitire in extenso pentru a o asculta §i sa, nu maT merga.

-file,

a

.S.

ye

www.dacoromanica.ro

Ii DESBATERILE ST. S1NOD

la comisiune. SAntul Sinod incuviintezi a se citescl.P. S. Pimen Piteqtenu, Secretar di citire urrnatOre-

lor scrisorl:

Baum BHeoaoupeocaeurrefierso-,

&ry je yropo 6Huo Aa 5 oaormecum imam Ce011 mmorosacayamor

meanaor Iepapxa OpHere Ilpasorma-

mile Hpase 6maateamogojellor Ap-

xHennexona Beerpawaor 11 MHTp0-

moan Cp6Hje Mamma.

Hpema monojeTum npongeHma

43TatiacTi me muse H anon o mpit-

MEM mamma, II36opan Ca6op, ytoojoj comauu oA 15 nor mega,moue HpliamBaHa Gum kxa, ma-

6pao je H Herm Be.imgaucTso roe-

Hopp H Rpm Cp6Hje Aameaugap I,

6maroaoaeo je Town Hatay CIdep-

HOOT as ApxHeumeHoua Beorpagoaor

m llaTponoarra Cp6aje.HaHeuraskjyrm Baum BHCOR npe-

ooaenrreHeTao, o Henna SOH ry-&rim Hojll ja sajtecoo Cpacay Ilpa-

Emmy' warty emyry Beaa6opas-Amor Apxneneaolla Mwrponoarra

Manna, a o erynamy Haim emep-HOCTII Ha HaTeApy Apxlleulleaoua

Beorpageaor H IliTpouosaTa Cp6oje,

6paugn y IpxoTy MUM BarnsBoconlipeocBemzenn ;pi OBeTlltd

moannama Caojam momoraeTe Ham

upeA UpecTomori milaocpgaor Bora

_Malt Pres Sfinfite,

Lai Dumneleti i -a placut s&theme la sine pe marele imult meritosul ierarch at Bise-ricel ortodoxe at Serbi4 repau-satul Infra fericire A rchiepiscop.al Belgradului §i Mitropolit alSerbiel Michail, In a 5-a 4i a.lunel curente.

Conform randuelilor itr vi-gore ale Bisericel nOstre natio-nale §i Legilor nOstre, privitOre-la organisarea Bisericel nOstre,Colegiul electoral, in §edinta sade la 15 ale acestet luni dupe-ce a ridicat rugacluni catre Sf.Spirit, a ales pe smerita nOstrapersOnk i Majestatea Sa Re-gele Alexandru I, Augustul nos-tru Suveran, a bine-voit s5. ne-intaresca ca Arhiepiscop at Bel-gradului §i Mitropolit al Serbiei.

Aducend la cuno§tinta Inalt,Prea Sfintiet VOstre perdereanereparabilk incercata de dire-Biserica orthodoxy a SerbieT,prin mOrtea neultatulul Archie-piscop §i Mitropolit Michael icom'unicandu -Ve despre alege-rea smeritel nOstre persOne Inscaunul de Archiepiscop at Bel-gradul ul §i Mitropolit at Serbiel,.rugam pe Inilt Prea SfinliaITOstra ca frate Intru Christos/._s6, verntl intru ajutorul nostrilcu rugaclunile sfinte ale Inait

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. S1NOD 7

ram limy ,aa6ytHary yxpenn

TON Ayxy m 111TO g Hama ocHyaema,

.jla OH N1101'01111J1OCTIIBH 110 Csojoj

.6aarocTH Hallam, T8 AH181118 cmepae

MOIHITH8 B genama y BpT rpaAg ro -

11-01t1 IT 111130 AO 1i011q11 6:118POCJI0B 6aa-

Aromep Rom XplicToag6Hmam1-q

AaPy:H3paay Cp6uje AaegeauApy I

a Mori epIICROM npamocamom Ha-

pup. Herat 60 me, Ha omaj Baum,

CimeHoj EpamoczaHmoj ApHHH Ha

Ben Bean °Etyma° mmp y nip CBMT6

eoaHreacHe mayme, nano 6H y Tan-

a M 11 30110HHTJAI C110110j8TBy CplICH8

Dpamocaamlla Iona, y xplluiTamemoj

zkleikaBila ca OCT8H011 Ba .eaeantom

lipamoca 'BROM upmmom, Ilacupella

leammirom Xpil TON CllacHTeaem, Ca.

lAllOCTO.11111181 13888.1813810111 11 1101188-

amm Ca6opnua nponomeaaao ea. aorme,

apHoeHo yeTanomo H upooiwe cmarAa

aeHapyiummo xpaauaa, CB6 y cam

Tp1111110CT8CHOP Bora H ea cnacefie

sepHmx.

3 die6pyapa 1898 romitaby Beorpapar

448-

Buller BacoitoopeocsenaencmsaXperm 6paT

Cmispeoa mo.urroeinotApsmemicson 6eorpaAcsK

Mirrpono.urr Cp6nje,iiHOKEHTRJE.

Prea Sfintiel VOstre inainteascaunulul lul Dumnecleil celmilostiv, ca El, malt induri-torul, dupe a Sa buna-voire sase Indure a Intari, prin SfintulSpirit slabele n6stre putert, cartne lipsesc, pentru ca smeritelenOstre rugaciunt §i fapte inogorul Domnulul sa pOta aducebine-cuvintarea Dumnecleescaasupra Majestatel Sale Alexan-dru I, Regele Serbiel, Suveranal nostru, de Christos iubitor,§i asupra Intregului popor sorborthodox. Pacea, dupe spiritulInvatemintelor sfintelor Evan-ghelii, fie pururea pazita instnul Bisericel Ortodoxe Serbe,pentru ca, traind fntr'o unirecre§tinesa. §i pace cuvenita,Biserica Orthodoxy Serba sapOta tot d'una pazi neatinsesfintele dogme, arclaminte §iranduell, date roue prin In-vetatura Prea Inaltului nostruArchipastor, Mantuitorul Chris-tos, transmisa prin &luta A-postoll §i sin6dele ecumenice§i locale, §i SI fie in unire cuIntrega Biserica Ortodox& ecu-menica, total Intru gloria PreaSfintet Treimi i pentru man-tuirea credinctocilor.

Belgrad, 23 FebruarW anul 18A. E. No. 448.

Al Malt Tres Sfinciel Vostreinfra Christos frate

merit rugktorArchiepiseop al Belgradultit_

ViMitropolit- al Serbia

(ss) INNOCENT.(Local sigiliului Archiepiscopiel Belgra-

dulul qi Mitropoliel Serbiel).

/ Cse

a Pomo-r

:y

A. E. Bp.

B

0

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOD

Respunsul dat de I. P. S. Mitropolit Primat la acest&scrisOre:

Malt Prea Santitulul Archiepiscop al BelgraduluI §i Mi-tropolit al Serbiel D. D. Inocentiu. Belsrad.

«Cu o vie bueurie In Domnul am primit sciinta comuni-cat& prin fratesca Vestra scris6re cu No. 448 din 23 Februa-rie a. c., ca prin harul ci mila Domnulul §i Mantuitorululnostra lisus Christos a gasit cu tale marele colegiu electoralpreveclut de legile Regatulul Serb, sa. Ve theme IvInaltademnitate de Arhiepiscop al Belgradulul li Mitropolit alSerbiel,alegere Intarita de Majestatea Sa Augustul vostrurege Alexandru I In locul malt regretatulul §i intru fericiremutat la Domnul Prea Santitul Mihail.

Salutand cu evlavie actul sAvIrOt in persona Inalt Prea.Santiel VOstre. Ve imbrati§ez cu cea In Christos santa sa-rutare fratesca, rugand cu tot dinadinsul pe Capul cel ne-veclut al Santel nOstre Bisericl sa acorde Inalt Prea SantielVOstre destule puteri cu sanatate deplinA, spre educe labun liman turma duhovnicesca ce vi s'a incredintat.

In paza neclintita a Dumneciee0e1 alcatuirI a Sante Bi-serid a Domnulul i Mantuitorulul nostru lisus Christos,noI cu totil stAruind §i remaind, rog pe bunul Dumnecleti,ca sa Immultesca. anil Inalt Prea Santiel VOstre 0- sa ye-pastreze Intreg §i sanatos, drept indreptand cuvintul ade-verulul, bine voind In acelatg time a avea §i pe smereniamea pururea In atentiune la santele v6stre rugaciuni",

S-tul Sinod is act de acestea §i dispune a se publica sc.in Revista «Biserica Ortodox& Romana,.

Se comunica de la birou adresa cu No. 81,279/1758-seria C. a D-lui Ministru al Cultelor, pe langa care inain-teza in copie adresa. Df-lul Ministru de Resboii.1 cu No. 762ca resultat la mtjlocirea facuta de S-tul Sinod prin .adresaNo. 413/97, pentru scutirea de serviciul militar a elevilorseminari0I §i a studentilor Facultatel de Teologie.

I. P. 8. Mitropolit Primat, Presedinte: Eli cred ca._acestel comunicarI sal se dea citire in §editta viitOre pen-tru a se lua asupra el o hotarare.

S-tul Sinod incuviinteza.Se comunica de la birou adresa S-tel Episcopil a Rim-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOD 9-

eiculul cu No. 3140/97, pe Mg care Inainteza In copieadresa onor, Minister al Cultelor cu No. 72,944/9403 seriaC. din 1897, relativ1 la reintegrarea In drepturile preote0I-a preotulul loan Cernttianu, lost caterisit si se is acb

Idem, adresa S-tel Episcopil a Ramniculul cu No 2896/97,pe langa care tnainteza, dosarul relativ la cestiunea preo-tulul loan Plevianu din Craiova 0 se trimite la comisiuneade petitiuni. .

Idem, raportul preotulul paroh al bisericel Mantulesa dinCraiova cu No. 73/98, prin care reclama cli epitropil Taftdepartat din serviciul bisericel si ca nu'i platesc nici sa-laria comform leget clerulul, 0 se trimite la comisiunea depetitiunt.

Idem, adresa D-lui Ministru al Cultelor qi Instructiunelpublice cu No. 6763/929 seria C. prin care cere a seplati Indemnisatia cuvenitg. D-lor Vivescu §i Celarenu de-legatl al Ministerulul pentru cercetarea gestiunel financiarea Tipografiel cartilor biserice01, §i se trimite la comisiuneapentru luarea socotelelor Tipografiel si ale Revistel.

Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor biserice0Icu No. 424/97, cerend la 17 Decembre 1897 un credit de10910 lel pentru a putea continua mersul Tipografiel; s'acerut avisul comisiunel pentru verificarea situatiuneY Tipo-grafiel. §i in vederea raportulul comisiunel s'a aprobat acelcredit sub reserva aproblrel S-tuluT Sinod §i se trimite laaceea0 comisiune.

Idem, raportul acelea§l Directiunl cu No. 484/98, cerendla 14 Ianuarie 1898 a'i se incuviinta O. procure hartia ne-cesara. Tipografiel -de la fabrica care s'a angajat la ultimalicitatie; s'a cerut avisul comisiunel pentru verificarea si-tualiunei Tipografiel §i in vederea raportulul comisiunel, 'is'a aprobat cererea, Mg sub reserva aprobArel ulteri6re aS-tulul Sinod qi se trimite la aceiasl comisiune.

Idem, petitiunea preotulul Titu CiocIrlan §i diaconululC. Busuioc, corectort la Tipografia cartilor biserice0I, princare cer ameliorarea salariulul §i se trimite la aceia0 co-misiune.

Idem, adresa S-tel Episcopil a Ranniculul cu No. 3017/97,pe Mg tare Inainteza in copie raportul Protoereulul Ju-kletulul Doljiu, privitor la preotul loan Locustenu din Cra-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SD1OD

iova, care Bind bolnav-(le paralisie, -cere, a A scutit -de -a-r-bonamentul la Revista, Biserica Ortodox& Roman& ;IL se,trimite la aceia§1 comisiune.

Idem, petitiunea D-lul Babeanu, epitrop ctitoricesc al bi-sericel IcOna din Bucure§t1,, prin care cere a se permitefunctioneze corul mixt de baelI §i fete, ce a InAintat la,numita biserick §i se trimite la comisiunea de petitiunl,

Idem, petitiunea mal multor dirigintl de corurl biserice01,din Bucurev t, prin care cer a li se permite s. continuefunctionarea corurilor mixte de MeV §i fete, qi se trimitela aceia0 comisiune.

Idem, raportul Directiunel Seminariulul din Curtea de.Argeq, cu No. 183, prin care arata ca a primit 17 exem-plare Biblil de Buzeil, In cate 5 volume, prin ProtoereulJud. Olt qi cere a se aproba, ca aceste card sa se ImpartLIn dar la elevil silitorl sAract §i se trimite la comisiunea.pentru luarea socotelelor Tipografiel §i Revistel.

Idem, ,raportul aceleaql Directiunl cu No. 182, prin care,cere a se da de dire Tipografla cattilor biserice§tI ate,un exemplar din tote cartile elite din acesta Tipografie-pentru biblioteca acelul Seminaril precum §i Revista Biserica Ortodox& Roman& si se trimite la aceiaql comisiune.*

Idem, petitiunea mal multor preoti din Judetul Dorohoiii,prin care cer sporirea salariulul la 80 lei lunar §i se tri-,mite la comisiunea de petitiunl.

Idem, petitiunea preotulul pan% al parohiel Sipotele din.Judetul prin care cere permisiunea de a tipari §i vinde-o carte de ritual intitulata «Micul Evhologiu* §i se trimite.la comisiunea pentru luarea socotelelor Tipografiel qi Re-vistel.

Idem, raportul preotulul paroh al parohiel ipotele din jud.Ia§I, 'cu No. 79/98, prin care cere a se hotari de St. Sinodca la Nasterea §1 Botezul Domnulul s& se tins &el Vile de-ajun, spre a putea preotul In parohiile marl sa, parcurgitOtI parohia §i se trimite la comisiunea pentru parohil.

Idem, petitiunea preotulul. I. Ionescu din comuna Ginle§ti, Judetul Valcea, prin care cere a fi scutit de abianka-,mentul la Revista Biserica Ortodox& Romlna, si se trimitela comisiunea. pentru luarea socotelelor Tipografiel 13e-,1

vistel.

s&

si

last,

§i

10

www.dacoromanica.ro


Idem, petitiunea preotulul Nicolae Rieman din comunaTiOna, Judetul Romanati, prin care cere a se obliga ob§tia4ocuitorilor din acea comuna s5.1 faca cask parohiala sailsa fie transferat Ia Caracal, §i se trimite la comisiunea depetitiunt

Idem, petitiunea parohulul parohiel Bace§ti, Judetul Gorj,prin care cere a se hotArt de St. Sinod BA nu s' _mal zugravesca In bisericI chipuri de ale ctitorilor, ci numal alesfintilor, se trimite la aceia§I comisiune.

Idem, raportul preotulul paroh al parohiel Palilula dinJudetul Dolj, prin care cere a'i se spori salarul §i a fiscutit de abonamentul Ia Revista Biserica Ortodoxo. Romani§i se trimite la comisiunea pentru luarea saotelelor Tipo-rafid §i Revistel.

Idem, raportul Chinoviulul Romanese cu patronul Bote-Domnulul din Muntele Athos, cu No. 288/97, prin

care cere a'i darui de S-tul Sinod litere pentru opt pa-gine precum §i o colectiune de carp, de ritual tiparite Yn?ipografia S-tulul Sinod, se trimite la aceIa§1 comisiune.

Idem, petitiunea preotulul Garabet Sahag din Rusciuc,prin care cere a fi primit In Biserica Ortodoxa cu demni-tatea de preot §i se trimite la comisiunea de petitiunl.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Terminandu-se P. S. Nifon ,Ploe0enu are cuvtntul.

P. S. Arh. Nifon .Ploeqtenu: I. P. S-tite Pre§edinte,.aprOpe tOtA iarna fiind bolnav §i dupa sfaturile doctorilorcari clutat, urmand i plec la una din statiunilebalneare pentru a'ml cauta sAnatatea, am Indrasnit de m'am-adresat S-tulul Sinod prin petitiunea ce s'a comunicat deIa. biros, de a cere un congedia vi care mi s'a acordat.Multumesc cu recunoscint5, Sinod pentru bunatateace a avut de a'ml acorda acest congediu §i fagaduesc Yna-intea lul Dumne4eil i a. S-tuIul Sinod, c. in viitOrele se-siunl, data Dumnedeu 'ml va ajuta sa me fac bine, voitlucra cu zel §i activitate ca si compensez lipsa ce am facut

acesti sesiunelI. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte; Acum sa pro-

cedenr, la alegerea comisiunilor, Yncepend cu comisiunea depetitiunl. Ve rog, bipe-voitl a ye intelege asupra persOnelor..

P. S. Arh. Pimen Pitegtenu: I. P. S-bite Pre§edinte,

§i

zulse-

$i

comunicarile,

S-tului

1n

Mail

www.dacoromanica.ro

12 DESBATERILE ST. SINOD

Ve rog sa bine-voitl a suspenda sedinta pentru ne con-sfeitti.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Suspend se_dints pentru cincl minute.

edinta se suspenda pentru cincl minute.D. Prim Ministru, Ministru. de Externe si ad-interim la.

Culte se refrage din sala sedintelor.edinta se redeschide.

Se procede la alegerea comisitmei de petitiuni.I. P. S, Mitropolit Primat, Preqedinte: Resultatul$

-votultk este: Votanti 14. Majoritate absolute. 8. Ad tntrunit:P. S. Episqop al Romanulul 12 voturl

* Buzeuld 14 *

Arhiereu Meletie Ga le.tenu 12Episcop al Argesulul 2Arhiereti Valerian Rimnicenu 2

Prin urmare, P. P. S. S. Episcopi al Romanulul si alBuzeulul si P. S. Arhiereti Meletie 'Menu, car! all In-trunit majoritatea voturilor, se proclama -de membri in co-misiunea de petitiunt.

Acum ye rog sa procedem la alegerea comisiunel pen-tru luarea socotelilor Tipografiel si ale Revistel S -tulu! Sinod.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Ed sunt de perere satproclamam de membri fn acesta comisiune tot pe P.P. S.S.car! au fost In sesiunea trecuta. si anume P.P. S. S Epis-copY al Husi lor, al ArgesuluI si P. S. Atanasie Episcop alRamnicului.

Rog pe S-tul Sinod sa accepte acesti propunere a mea.I. P. S. Mitropolit Primat, Prqedinte: Pun la vot

propunerea P. S. Pimen Pitestenu de a proclama membriin comisiunea pentru luarea socotelilor Tipografiel si Re-vistel Biserica Ortodoxe. Roman., tot pe P P. S.S. cari aufost In sesiunea trecuta. Cine Este pentru, stt bine-voiascaa ridice.mana.

S'a primit.Proclam de membri in comisiunea pentru luarea soco-

telilor Revistel Biserica Ortodoxe. Romani si Tipografie! Car-tilor Bisericestl pe P, P. S.S. ,Episcopi al Husilor, al Arge.

si al Re.mniculul.Acum sa procedem lit alegerea comisiunel pentru cerce-

a

)

aului,

www.dacoromanica.ro


tarea cartilor didactice de Invetamint religiose cursul se-cundar.

P. AS, Episcop al Argesului: EA as propune sa se a-mp membri In comisiunea pentru cercetarea cartilor di-dactice de invetamtnt religios tot P.P. S S. cars ati, lost insesinnea trecut a.

Vocl. Prea flIte.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte:,M6 unesc

si eil cu propunerea facuta de P. S. Episcop al Argesului,Pun la vot acesta propunere. Cine este pentru, si bine-volasca a ridica mama.

S'a primit.Procedem acum la alegerea comisiunea pentru cercetarea

manualelor de cantari bisericesti.Se procede la alegerea comisiunea pentru cercetarea ma-

nualelor de cantari bisericesti.I. ,13. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul

votului este:Votantl 14. Majoritate abboluta 8: Ail Intrunit:P. S. Episcop al Romanului 14 voturi.

* * A rgesului 14* Arh. Dositelil Botosenenu 14 *

Proclam dai de membri in comisiunea pentru cercetareamanualelor de' cantarI bisericestt pe P. P, S. S. Episcopl alRomanului *i al Argesului si pe P. S. Dositel Botosenenu.

lie mal avend nimic la ordinea OHO ridic sedinta. Pe'cea viitOre o vom avea Lunt, 4 Matti, orele 12 din di.

edinta se ridica la orele 101/2 a. m. anuntandu-se,ceaviitOre pentru Lunt 4 Maia, orele 12 din iii.

Presedinte: t Iosif Mitropolit Primat.Secretar: f AtanasiA al lamnicalul.

qedinca din 4 Maltz 1898.

Sedinta, se deschide la orele 12 si 20 minute din cli subpresedintia 1. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund preset:41 13 P.P. SS.Membri, find absinte P. S. Episcop al Buzeulul; lar P. S.Arhierett Nifon Ploestenu in concediu.

,

www.dacoromanica.ro


P. S. Pimen Pitestenu, secretar: citeqte sumaruldintei precedente.

I. P. S. Mitropolit Primat, rregedinte: Pun la votsumarul §edintei precedente. Cine este pentru, sa bine -vo-lasca, a ridica mana.

S'a primit.Se comutica de la birod petitinnea P. bnpiscop al Bu-

z6ulu41. prin care cere a 'i se atorda concediu pe qiva de4 Maid fiind bolnay.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votcererea de concediu a P. S. Episcop al Buzeulul. Cine estepentru, sa bine-volasca a ridica mana.

S'a prima,P. S. Episcop al .Rgmnicultzt, secretar: cite§te a-

dresa cu No. 81279/1758 seria 098, a D-lui Ministru deCulte, pe langa care inainteza to copie adresa D-lul Ministrude Resbold sub No. 762, ca respuns la mijlocirea facuta deS-tul Sinod, ca seminaritii §i studentil faculttlel de Teo-logie sa fie scutitl de *servictul militar.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Ed n'am Inteles ni-mic din acestea.

P. S. Episcop al Dun'arel de jos: Cred ca ar fi binesa ni se trimita to copie procesul-verbal Inchelat de con-siliul de inspectorl, ca sa. vedem ee este de facut.

P. S. Episcop al Ramnicalui: Dupa cum aducaminte, in lucrarea comisionel S-tulul Sinod mat era vorbai despre scutirea cantaretilor, carl Bunt militieni §i a 're

zervi§tilor, de concentrarile, CQ se fac anual pentru exer-citiile militare. Adresa. &Jul Ministru de Resboid in acestaprivinta nu spune nimici §i nu spune nicl ce dispositiunlanume s'a That q a cu cererea facuta de S-tul Sinod pen-tru seminari§tI §i pentru studentil Facultatil de Teologie,

De aceea este fOrte nimerita parerea, ca sa se mijlocescadin nod la Ministerul de Resbol, pentru a ne trimite ocopie clupa procesul-verbal al inspectorilor armatel, ca saluam cuno§tinta de dinsul, §i atuncl dad. hotartrea luatade inspector! In acesta privinta va r6spunde dorintelor S-tu-Jut Sinod, vom lua act de dinsa, far data nu, se va facedin nod mijlocire. Acesta este parerea mea, pe care ye roga o pune la vot.

14

§e-

'ml

www.dacoromanica.ro

bESBATERILE ST. SINOD 15

1, P, S. Mitropolit Primat, Presedinte; Pun la totparerea. emis4 de pr S. Episcop al RamniculuI. Cine estepentru, sa bine-voTasca a ridica mana,

S'a primit.Se comunicS. de la birml petitiunea D-lul T. Popescu Pa-

serea, prin care rOga. pe S-tul Sinod a 'i se aproba lucra-rea sai «Slujba S-tulul Spiridmp pe care a inaintat'o S-tulul Sinod deja din anul 1895, si -se trimite la comisiuneapentru cercetarea manualelor de cantari bisericestr.

Idem, petitia Econ. C. Ionescu din Capital4 pe langacare tnainteza spre cercetare si aprobare un manuscript in-titulat: «Istoria BisericeI Romane,-, Si se trimite la comisiapentru cercetarea cartilor de Inv6tamtnt religios, cursulsecundar.

Idem, petitia D-lul Lazar tefanescu, profesor de Musics,tn T. Severin, pe lang6. care Inainteza S-tulul Sinod spreaprobare'dou6 exemplare din lucrarea sa: «Prohodul Dom-nuluil si se trimite la, comisiune pentru cercetarea manna-lelor de cantarI bisericestI.

Idem, petitiunea Diaconului Gheorghe Chirica si D-1 IonAndrei, profesorl de religie din Ploesti, pe langa care Wainteza sere aprobare un. manual de «Morala crestina* si setrimite la comisiunea pentru cercetarea cartilor de inveta-mint religios, cursul secundar.

ldem, petitiunea Economulul C Rosel din Buz 1, pe langacare Inaintea. spre cercetare si aprobare un manuscript,traducere dui:16 opera .Arhiepiscopulul Inocentiu- din_ Cher-sonesul Tauric Intitulata: Ultimele glue din vieta, pa-meIntesca a D-lul nostru Iisus Christos", §i cere ase imprima de Tipografia Cartilor Bisericesti? si se trimitela ace1a0 comisiune.

ldem, petitiunea D-lul Haralambie Demetrescu, profesorla gimnasiul din Campu-Lung, pe langb. care Inainteza sprecercetare Si aprobare un manuscript de Morala In doueexemplare, si se trimite la aceIa0 comisiune.

Idem, petitiunea D -lul I. Zmet, pe langa care tnaintezaspre cercetare si aprobare un manuscript, intitulat Anasta-simatar practic raro-grabnic, si se trimite la comisia pen-tru cercetarea manualelor de cantgrl bisericestl.

Idem, adresa S -tel Mitropolil a Moldovel Cu No. 558,/98,

www.dacoromanica.ro

16 DESBATIMILE ST. S1NOD

pe langa care inainteig, sentinta pronuntatl de spiritualulconsistoriil al acelei Mitropolit, relativ la preotul Gavril Das-ctilescu din corn. Delenil, jud. Falciu, fost caterisit de spi-ritualul consistoria al Eparhiel Husi lor, precum si doue do-sare, relative tot la judecata numitului preot, si se trimitela comisiunea de petitiuni.

Idem, petitiunea Protopresbiterului Simion Popescu, pelanga rare tnainteza din noti spre cercetare si aprobare ma-nuscri ptele tntitulate: Catehism partea I si II si Expli-carea Evangehilor, §i se trimite la comisiunea pentrucercetarea cartilor de Trivet/mint religios.

Idem, petitiunea Protopresbiterulul Simion Popescu, pelanga care inaintez6. spre cercetare si aprobare un manus-cript in dou6 exemplare intitulat: Istoria BiblicA, ma-nual pentru scOlele normale de ambe sexe, se trimitela acelasi comisiune.

Idem, adresa S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiel cu No. 1740,pe Mg& care inainteza tin dosar cu actele relative la tun-derea in monahism a fratelul Oprea I. Petrescu din M-reaCernica, si se trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, adresa aceleeasi St. Nlitropolii, cu No. 1739, peMg& care inainteza un dosar cu actele relative la tun-derea in monahism a surori Steliana Ion Petre Sofroniedin M-rea Viforita si se trimite la acelasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasi St. Mitropolii, cu No. 1696, peMina care inaintdza trey dosare cu actele relative la tun-derea in monahism a surorilor Efrosina D. Costescu, Cleo-patra Lupescu si Maria Tita Leonte din M-rea Paserea si setrimite la acelasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasi St. MitropoliT, cu No. 1697, pe Tangacare inainteza sese dosare cu actele relative la tundereain monahism a surorilor: Maria I. Popescu, Nita A. Dumi-trache, Ana Na.Stase Iordanescu, Anica -Gheorghe Constan-tinescu, Nedelcovici si Anastasia Nicolae Gheorghe, totedin M-rea Zamfira si se trimite la acela0 comisiune

Idem, adresa aceleeast St. Mitropolii, at No. 1699, peJanet care inaint6za doue dosare cu actele relative la tun-derea in monahism a fratilor Alecu -Gheorghe Oltenu siIon Panait din M-rea Caldarusani, si se trimite la acelaslco misiune.

si

Ilinca

www.dacoromanica.ro


Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1700, pe-MO. care inaintezA. un dosar cu actele relative la tun-derea In monahism a surorel Smaranda Ionescu din M-reaTigne0, si se trimite la aceiasi comisiune.

Idem, adresa acleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1701, peMg& care inainteza trei dosare cu actele relative la tun-derea In monahism a surorilor: Ana Radu L Olariu, StanaPreotu Neagu si Stanca Damian Bradoschi din M-rea TigA-ne§U, si se trimite la aceiasi comisiune

Idem, -adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1702, peFang& care inaintezi un dosar cu actele relative la tun-derea In monahism a fratelul Nicolae Dumitru erban dinM-rea Caldarusanl si se trimite la aceiasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1703, peTanga care inaintezi dosar cu actele relative la tun-derea In monahism a fratilor: Ion N. Isac si Florea St5.-nescu din M-rea Cernica, si se trimite la acelasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1704. pe-Fang care Inainteza un dosar cu actele 'relative la tun-derea in monahism a sores Ana P. Chirit6. din M-rea Vi-forita si se trimite la acelasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1705, pelanga care inainteza un dosar cu actele relative la tan -derea in monahism a fratelui Raducanu I. Georgescu dinM-rea Caldarusani, si se trimite la acelasi comisiune,

Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1706, pelang care inaintez1 un dosar cu actele relative la tun-derea in monahism a fratelui Iuga Precup din M-rea Kela,si se trimite la aceiasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1707, peMg& care inainteza un dosar cu actele relative la tun-derea In monahism a sorel Ecaterina T. Ho loin din m-reaTiganesti si se trimite la aceiasl comisiune.

Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, ea No. 1708, pelanga care inainteza trei dosare cu actele relative latun-derea in monahism a fratilor: Tudor Grigore Mihal, te-fan Nachescu si Andrei Grigore din M-rea Cernica stietrimite aceiasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1709, pelanga care inaintez& cMci dosare, cu actele relative

2

un

la

www.dacoromanica.ro


tunderea In--monahism a surorilor;. Maria C, Popescu, Maria Radulescu, Evdochia Dancu, Alexandrina, Ghita. Leftersi Elena Apostol, t6te din M-rea Pasarea, si se trimiteacelasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasl St. Mitropolil, cu No. 1710, pe,langa care inainteza trel dosare cu actele relative la tun-derea in monahism a surorilor Maria Florea llie, Anica,Ionescu si Elena C...§tefanescu din M-rea Samurcasest1se trimite, la aceias1 comisiune.

Idem, adresa St. Mitropolil a Moldovel si Sucevel cu No.1010, pe langa care Inainteza sese dosare cu actele rela-tive la tunderea in monahism a surorilor: IOna Pricope_SaVin,-Sunza Domnariu, Mafia Salomiel, Elena Irimiade,Efrosina lonescu si Maria Dulgheru, tete din M-rea Vara-tecu si se trimite la acelasT comisiune.

Idem, adresa aceleeasl St. Mitropolil, cu No. 1012, peTanga care inainteza patru 'dosare cu actele relative latunderea In monahism a surorilor: Anastasia Vizitiq, Ana.Popovid, Sultana Talpa si Maria Ionescu tete din M reaAgafton Si se trimite la aceIast comisiune.

Idem, adresa aceleeasl St. Mitropolil, cu No. 1011,. -peTanga care Inainteza sapte dosare cu actele relative la tun-derea In monahism a surorilor: Maria Ionescu, SmarandaD. Antolie, Elena Preotu Ieremia, Tita Paraschiva I. Rafaila,Maria Gabriil Pivariu, Ecaterina Boazi si Smaranda Ma-noliu, tete din M-rea Agapia si se trimite la acelasl co-misiune.

Idem, adresa aceleeasl St. Mitropolil, cu No. 1013, pelanga care inainteza doue dosare cu actele relative la tun-derea In monahism a fratilor: Gh I. 1.efanescu si Costachea Popil din schitul Preotestl, Jud. Suceva si se trimite la.aceiasI comisiune.

Idem, adresa aceleeasl. St. Mitropolil, cu No. 1009, pelanga care inainteza case dosare cu actele relative la tun-derea In monahism a tratilor Petru Codrea, Simion LiteanuGavriil Rusu, "Panteleimon Cojocaru, Ion V. Hanganu siGheerghe Filipov.icl, top din M,rea Neanitu si Secu, si setrimite la aceiasi comisiune.

Idem, adresa St. Episcopil a Ramniculul cu No. 725/98,pe Mg& care inainteza un dosar cu actele relative la tun-t-

la,

Ii.

www.dacoromanica.ro


.derea in monahism a fratelul Gheorghe Pirici din schibilLainici, jud. Gorj, calugarit In cas de 1361g., cerend recu-n6scerea caluglrirel efectuate, si se trimite la aceiasi co-misiune.

Idem, acIresa aceleeasi St. Episcopil, cu No. 1108/98, peTanga care tnainteza un dosar cu actele relative la lunde-rea in monahism a surorei FlOrea P. Puica din M-rea Ho-rezu, si se trimite la aceiasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasi St. Episcopil, cu No. 1158, perang care inainteza un dosar cu actele relative la tunde-rea In monahism a surorel Tudorita, Dumitru din M -rea.Dintr'un Lemn, jud. Valcea, si trimite la aceiasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasi St. Episcopil, cu N. 1157, pe M-g& care inainteza un dosar cu actele relative la tundereain monahism a sorel Maria Predescu din M-rea Dintr'unLemn, si se trimite la aceiasi comisiune.

Idem, adresa St. Episcopil a Argesuluf, cu No. 972, pe-langa care inainteZa un dosar cu actele relative la tunderea in monahism a fratelul I6n Valeanu din M-rea Turnusi se trimite la aceiasi comisiune.

Idem, adresa aceleetisi St. Episcopil, cu. No. 253/98, petang care Inainteza an dosar cu actele relative la tun-derea In monahism a sorel Stanca Ion Carstea, din M-reaValenf si se trimite la aceiasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasi St. Episcopil, cu No. 188/98, pelangl care Inainteza un dosar cu actele relative la tun-(lefea in monahism a fratelul Gheorghe Gogorici, din M-reaStanisOra, calugarit in cas de Ma, cerend recunOscerea ca-lugarirel si se trimite la aceiast comisiune.

Idem, adresa St. Episcopil a Buzeului, cu Na. 343/98,pe langa care tnainteza un dosar cu actele relative la tun-derea In monahism a surorei Safta C. S. Mihalache dinM-rea Cotestl vi se trimite la aceiasi comisiune.

Idem, adresa aceleeasi St. Episcopil, cu No.- 341/98, 'peland. care Inainten un dosar cu actele relative la tun -derea in monahism a surorei Casandra H. Coceneseu dirt,M -rea Rogoz si se trimite la aceias1 comisiune.

Idem, adresa aceleeasi St. Episcopil, cu No. 327/98, pelangh care inainteza un dosar cu actele relative, la tun-derea in monahism a surorei Luxa Cosma din M-rea Ra-testi si se trimite la aceiasi comisiune.

www.dacoromanica.ro

20 DESBATSRILE ST. SINOD

Idem, adresa aceleea§1 St. Episcopil, cu No. 328/98, petang& care inainteza un dosar -cu actele relative la tunde-rea in monahism a surorel IOna M. Burhal6. din M-reaRate0.1 §i se trimite la aceia§1 comisiune.

Idem, adresa aceleea0 St. Episcopi1, cu No. 342/98,pe langa care inainteza in dosar cu actele relative la tun-derea in monahism a surorel Anica Adam din M-rea Co-te§tI §i se trimite la aceia§1 comisiune.

Idem, adresa acelee4 St. Episcopil, cu No. 329/98,pe langa care inainteza un dosar cu actele relative la tun-derea in monahism a surorel Ecaterina I. Grigore din M-reaRate§t1 §i se trimite la aceia§1 comisiune.

Idem, adresa aceleea§f St. Episcopil, cu No, 330/986,pe tang care inainteza un dosar cu actele relative la tun-derea in monahism a surorel Dobra I. Roman din M-reaRate§ti, §i se trimite la aceia§f comisiune.

Idem, adresa aceleea1 St. Episcopil, cu No. 331/98, pelanga care inainteza iln dosar cu actele relative la tun-derea in monahism a surorel Neac§a St. IOn din M-reaCote§ti, §i se trimite la aceia§f comisiune.

Idem, adresa aceleea§1 St. EpiscopiI, cu No. 332/98, peMg care inainteza un dosar cu actele relative la tun-derea in monahism a surorel Gherghina I. Die din M-rea.Cote§t1 §i se trimite la aceia0 comisiune.

Idem, adresa aceleea§1 St. Episcopil, cu No. 333/98, pelanga care inaintezil. un dosar cu actele relative la tun-derea in monahism a surorel Zoita P. Stancill din M-reaRogoz §i se trimite la aceia§1 comisiune.

Idem, adresa aceleeal St. Episcopii, cu No. 334/98, peMg& care inainteza un dosar cu actele relative la tun-derea in monahism a fratelui Craciun S. Mihalache dinM-rea Varzare§t1 §i se trimite la aceia§1 comisiune.

Idem, adresa aceleea§1 St. Episcopil, cu No. 335/98, peMO care inainteza un dosar cu actele relative la tun-derea in monahism a sore. Frosa Arhieovicili din M-reaRate§ti §i se trimite la aceia0 comisiune,

idem, adresa St. Episcopil cu No. 371/98,pe Fang care Inaintea un dosar cu actele relative la tun-,derea In monahism a surorel Maria Fin Cercel, din M-reaYileuf §i se trimite la aceia§1 comisiune.

a.. Argesnlui,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOO 21

Idem, adresa St. Episcopii a Dunare1 de jos cu No824/98, pe langa care inainteza un dosar Cu actele re-lative la tuiderea in monahism a surorei Evdochia M,Macarova din M-rea Celic-Dere si se trimite la aceiasi co-misiune.

Idem, adresa SL Episcopii a Ramnicului cu No. 1203/98,.prin care da relatiuni asupra unor abonamente la Revista«Biserica Ortodoxa Romana *, inapoind si pe cele care nus'ad putut achita §i se trimite la comisiunea pentru luareasocotelilor RevisteT si Tipografiel.

Idem, adresa SL Mitropolil a Ungro-Vlahiel cut No. 1761/98,.pe langa care inainteza un proect de regulament pen-tru -zugnavirea bisericilor spre a se supune dcliberarei S-lulSinod.

I. P. S. Mitropolit Primat, ,Presedinte: Asupra a-cestel cestiuni, rog pe S-tul Sinod sa'ml dea voe ca sa daulamuriri dup. comunicari.

Se comunica de la biroti .petitiunea D-lui tefanescu,profesor de musica de la Turnu Severin, prin care cere,ca Directiunea Tipografiei cartilor bisericestl sa-1 predea lu-crarea D-sale: Anastasimatarul in 5000 exemplare fara erori,Spre a putea mai in urma ca sa platesca si restul de bansce are a da acolo si se trimite la comitunea pentru luareasocotelilor Tipografiel Revistel.

Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor bisericesti,cu No. 21/98, pe lang care inainteza o copie dup. in-ventarul de dota, arhiva si situatiunea financiara a Tipo-grafiel, facut la 10 Noembre 1897 si se trimite la aceiasi4comisiune.

Idem, raportul aceleeasi _Directiuni, cu No. 22, prin carearata ca litografia ic6nelor s'a suspendat. provisorid dincalm lipsei de fonduri spre a continua §i esprima opi-niunea de a fi suspendata, pana and Tipografia va dis-pane de mai multe mijlOce si se trimite Ju aceia§I comi-siune.

Idem, raportuL aceleeasi Directiuni, cu No. 23, pecare Inainteza proectul de budget at Tipografiel pe exer-ciVul 1898/99 spre aprobare, si se trimite la aceia.si co-misiune.

langa.

ei

www.dacoromanica.ro

22 DESBATERILE ST, SINOD

Idem, raportul aceleeas1 Directiunl, cu No. '24, prin carearata ca s'a conformat ordinuluI S-1u1 Sinod No. 399/97,grin care 'i s'a pus In vedere de a da un rand 'de carp-de ritual scOleT de cA.ntareti din PAWL si se is act.

Idem, raportul aceleeasi Directiunl, cu No. 26, pe tangcare Inaint6za S-tulul Sinod situatiunea financiara a _easelpe anul 1897/98 si se trimite la comisiunea pentru luarea

-socotelilor Tipografiel i Revi.steT.,Idem, raportul "aceleea0 Directiunl, cu No. 25, prin care

arata ea Onor .Minister al Cultelor la orT-ce comanda de carpbisericestI de ritual cere rabat de 20% si rOga pe S-tulSinod, sa hotArasci dad. aproba sa se deaacest rabat pe

-viitor sari nu, si se trimite la aceiasT comisiune.Idem, raportul Comitetulul Redactor al Revistel S-tulul

cu No. 65, pe Yang care tnainteza un tabloti de-situatiunea financiara a Revistel pe anul expirat al XXI,1897-98 si cere a se descarca Comitetul de gestiunea a-nului al XX[ -lea si a se lua mesuri ca Prea CucernicifProtoerel sa inainteze abonamentele indata dupa ceincasat, si se trimite la aceiasl comisiune.

Idem, raportul acelulas1 Comitet, cu No. 66, prin carearata, ca Protoereul jud. Tecucl, datoreza suma de 3244lel ban! 413 i neglijaza de a 1nainta abonamentele indata

-dupa ce-le a incasat, si se trimite la aceiasi comisiune..Idem, raportul aceluias1 Comitet, cu No. 67, prin care

arata, ca Protoereul judetuluT Putna datorestO suma de lel1634 si cere a'i se comunica avisul Sinod In pri-vinta msurilor ce trebuesc luate pentru achitarea sumelamintita, si se trimite la aceias1 comisiune.

Idem, raportul acelufa.s1 Comitet, to No,. 68, prin care,arata ea Protoereul jud. BotosanT, datoreza RevisteT .suma.de lel 3510 ban! 13 si rOga a 'i se comunica avisul S -tuluiSinod In privinta mesurilor ce trebuesc luate pentru achi-

tarea sumel amintita si se trimite la aceiasi comisiune.Idem, raportul aceluiasi Comitet, cu No. 69, prin care

arata CI Protoereul jud. Dorohol datoreza Revistet sumade 1900 le!, si rOga a'i se comunica avisul S-tulut Sinod

privinta m6surilor- ce trebuesc luate pentru incasarea..sumel amintita se trimite la aceiasT comisiune.

Sinod,

le-au

S-tulul

Ini

www.dacoromanica.ro

DESBATERILIK ST. SINOD

raportul aceluia§I -comitet, cu-No. 70, prin carearata. ca Protoereul judetului Bacati. datoreze. Revistel sumade 2006 let §i 60 ban si rOga a'i se comunica avisulS -tuluI Sinod in privinta mesurilor ce trebuesc luate pen-tru Incasarea acestel datoril, §i se trimite la aceia§I comi-siune.

Idem, raportul aceluia§I comitet, cu No. 71, prin carearata cA Protoereul judetulul Suceva, datoreza Revistel summa de 4200 lel §i rOga a'i se comunica avisul ,S-tujut Si-nod In privinta rmesurilor ce trebuesc luate pentru achita-,rea acestel datoril, §i se trimite la aceia§I comisiune.

Idem, raportul aceluia§I comitet, cu No. 72, prin carearata ca Protoereul judetuluI Olt datoreza Revistel sumade 3834 lel ci rOga. a'i se comunica avisul S-tului Sinod,In privinta mesurilor ce trebuesc luate pentru achitarea a-cestel datoril, §i se trimite la aceia.§I comisiune.

raportul aceluia§1 comitet, cu No. 73, prin care-arata ca Protoereul jud. Valcea datoreze. Revistel suma deId 2670 banl 56, §i rOga al se comunica avisul S-tululSinod In privinta mesurilor ce trebuesc luate pentru achi-tarea acestel datoril, Si se trimite la aceia§t comisiune.

Idem, raportul No 76 al parohulul bisericei Mantulesadin Craiova, Inregistrat la No. 307/97 si 35/98, prin caresaduce In sustinerea cererilor sale Inscriptla dupA pisaniaacelel bisericl, §i se trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, petitiunea preotulul Florea Constantinescu §i Invetatorulul IGn Silvenu, delegatl de locuitoril comunel Chid-le§t1 din judetul Oltu, prin care cer a se face parohie incomuna Chirite§tT, Si se trimite la comisiunea pentru regu--larea parohiilor.

Idem, petitiunea locuitorilor din comuna Grindenl, jud.Dolj, prin care cer ca comuna Grindeni sa se deslipesca_de parohia Licteava §i sa forrneze singura o parohie a parte-Impreuna cu catunul Oracanil, 9i se trimite la aceiacl co-misiune.

Idem, adresa. St. Episcopil a Ramnicului cu No 1119,,prin care cere a se ataca comuna Tandale§tI cu bisericafiliala St. Nicolae la parohia Logre§tiirBirnici, parohia

Memo

Idem,

,ear

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. S1NOD

Co rema.ng. compusa din Colte§ti si Busuioci, jad.God, se trimite la aceia0 comisiune.

Idem, adresa St. Episcopil a Ra-mniculuY, cu No. 3286/97,pe langa care inapoiazi petitiunea locuitorilor din comunaPoroinita, jud. Mehedinti si arata ca nu este cas de a seforma o noua parohie In acel atun, §i se trimite la aceia§1-comisiune.

Idem, adresa Santet Mitropolil a Ungro-Vlachiel, cu No.-5245/97, prin care arata ca este necesitate a se infiinta.o noun. parohie in catunul Ciupa-Manciulesti, jud. Dambo-vita, si se trimite la aceia0 comisiune.

Idem, adresa. aceleea§i St. Mitropolil, cu No. 5109/97,prin care arata ca este de nevoie a se infiinta o noua pa-rohiei compusa din catunele Spane§tI. §i Parise§ti, judatulVla§ca, Si se trimite la aceia0 comisiune.

Idem, petitiunea locuitorilor din catunul Ora§ani, comuna,Grindeni, jud. Do lj, prin care cer a se face a noua parohiedin comuna Griuden1 §i catunul Ora.§ani, si se trimite laaceia§1 comisiune,

Idem, petitiunea locuitorilor din comuna Titu, jud. Dam -bovita, pin care cer as se Lace biserica din acea comung.parohie, Tar cea din comuna Plopu sa devie filia1a la aceaparohie, §i se trimite la aceia0 comisiune.

Idem, petitiunea locuitorilor din catunul Fedqti, comunaBanca, jud. Tutova, prin care arata a nu pot a primi sa-fie atalati la pa,_ohia Horga, comuna Epureni, ci voesc aremanea tot la parohia din comuna Banca, §i se trimitela aceia§I comisiune.

Idem, petitiunea locuitorilor din, atuna PAnte0, com.Drajna de sus §i cei din catunele Fagetul §i Podurile, co-muna Drajna de jos, judetul Prahova, prin care cer cabiserica din Pantetl sa fie declarata parohialk §i se trimitela aceia0 comisiune.

I. P. S. Mitropolit .Priznat, Presedinte: Comunic5.-terminat. Acum intram in ordinea pet La ordinea

lilel avem -un singur raport at comisiune/ pentru cercetarea-artilor _de invetamint religios.

P. S. Raportor este sugat a'l daP. S. Arh. Pimen Piteqtenu, Raportor, citqte urma-

24

sasi

vile

citire.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. S1NOD

torul raport al comisiunel ppntru cercetarea cartilor de in-vetamint religios:

lnalt Prea SAnfite Prefedinte,

Comisiunea alga!; de S-tul Sinod pentru cercetarea artilor de cuprinsreligios, curs secundar, compuso, Alin g. S. Epis9op de Ramnic-Noul Se-verin, P. S. Arh. Conon Aramescu Racabnu sti subsemnatul ca Reporter,'nand In cercetare manuscriptul: Istoria Santa a Nonial l estament siexplicarea morale! evangelice,lnerat de profesorul de religiune Econo-mul Constantin L Popescu depusa la S-tul Sinod prin petitia Inre-gistrata la No. 365, din 10 Octombre -1891, a gasit c5, ackst5, lucrareintrune9te conditiunile cernte pentru o carte religiOsa menit5, pentru in-vgrimintul religios, atat din punctul de vedere doctrinal cat eel is-tonic, qi deal roe, pe S-tul Sinod sa bine-voiascrt a o aproba.

Reporter: (ss) f Pimen G. Piteftenu

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votconclusiunile zaportului, cars sunt pentru aprobare

Cine este pentru, sa bine voiasca a ridica maim.S'a primit.I P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: P. P. S. S,

Parintl, simtindu-se nevoie de a se avea un plan de cuma. se zugravesc& bisericile eu am intocmit un proect deregulament, care s'a i comunicat In acesta edinta. Amcrpclut necesar a aduce acest proect de regulament inain-tea S-tului Sinod spre a decide asupra lul, dad, crede decuviinta aprobe sail nu. Las dar la aprecierea S-tululSinod.

P. S. Arh. Pimen Pitegte.nu: De 6re-ce, nu avem o-comisiune specials, care sa se ocupe cu acesta afacere, suntde Were sa se alega o comisiune, care sa se ocupe cuacesta cestiune.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Eli v'a§1 rugaca in orl-ce §edinta, and vom dispune de timp, sa se tleacitire acestul proect de regulament pentru a'l aucli cu totil,.cad nu are mai mult de cat 2 sat 3 pagine atund fie-care '§i ar face observatiunile sad propunerile sale.

Voci: S'ar putea citi chiar acum.

23

gi

qi

sal

pi

www.dacoromanica.ro


1, P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:, Data in-cuviintati acesta, atunci P. S. Secretar este rivet O. bine-Noiasc6. da citire.

P. S. Pimen Piteqteina, Secretar, citeste urmIttoruliproect de regulament:

PROTECT DE REGULAMENTpentru

ZT-TC31-1:12A.' BISMELICILOR.._

CAP. I.

Prescriptiuni generale.

Art. I. La.zugrlivirea on -cares biserici, la reinnoirea picturel usateOdin bisericile vechI, sub pedOpsfi de mulitate, este admis numal stilulBizantin, nsitat in Biserica Ortodoxft.

Art. 2. lebnele sculptate in lemn, In piatril, in brow: (relief), fiindIn contra usuld ortodox ab antiquo, nn aunt admise in biserici.

Art. 3. Nu aunt primite in biserici tablourl Batt scone, earl arpe sfintl in mfirimi nenaturale yi on figuri oiforme.

Art. 4, Tablourile gi ignele, care ar inftitiqa pe sfintele martire safi-enviOse in costume qi in tinnte moderne-lumesti, in cbipuri earl n'arinspire, respect, nu se admit in biserici.

Costumul, trebne a fi al secolului sat al tares in care a vieuit mar-tiruf

Art. 5. holm aceluIagl sfint in espresiunea fisionomiel, in trasurile.taracteristice, trebue as fie identicfi in tote bisericile Karel. Icons. luiTimm Christos, a Naltil Domnulni, ale sfildilor, in ors -te maiime, inon -ce loc, in on -oe biserick trebne sit fie desfivirsit uniforme spre afi cunoscute de tat lomea ortodox6, chiar qi °find n'ar avea inacrip-tinne.

Art. 6. Nu este permis, tub nisi un cuvint, a zugrfivi pe Evange-'Hod ffirii simbolul respectiv; cn aid mat putin nu este permis a zu-gravi simbolul singur feta icOna Evangelistulul.

Art. 7. Tot- co compune alatuirea cuItuIul ortodox mind semnifica--Viune determinate gi precisb, rgspunclend be stop -bine stint, icOnele

i tablourile de picture. in biseriol trebue se. ocupe Then' cuvenit, spre-a fi In armonie cri ideea specialk avutii la intocmirea onitnlui gi laalai-dukes. planuluI pentru eladirea

a'I

VIREA

si

sbisericilor.

torn -'tilo

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOD 27'

Art. 8. Tablourile de Tietnra iednele zngravite pe peregtrebne O. fie. esecutate limpede (11murit), spre ae de- predica-

torulni pntin1a, ca la serbarea respective a prazniculni, sa intorea pri-virea ascultatorilor la cele inaliyate i despre care vorbeqte in pane-gericul salt discnrsul

CAP. II.

Loma clestinat fie -o4rel icone.

a) In altar.

Art. 9. In altar pe bola pe peretl, se zugravese icone, earl Ina-yez& ce Pe seviryeqtea) Pe bolta (sat plafondul) altarulnt se infatigaza liens Christos stS-

vjryind litnrgia ceresel inconjurat de ingerl.b). Pe peretil altarnlni se zugravese sfintil ierarli, ale door liturgit

se siSviryeso, avend Impreuna pe arhidiaconnl yi intaiul mneenic Stefan,yi pe arhidiaeonnl Laurentin.

c) Dag locul este spa %ios, ae pot zugravi qi icemele altor ierarhl, caAthanasie eel mare, Grigore de Nazianz, Santul Spiridon al Trimitundel.

d) La proseomidie se zugravegte peytera de la Eetleem en inchina-rea magilor; Iar d'asupra eI pogorirea de pe crate de dare Iosif 9i Ni-codim.

Art. 10, Pe catapetesma sat tamplii se zngraveyte tot ce se rapera.la opera mantuirei lnmei prin liens Christos:

a) D'asupra catapetesmei eta santa truce safe Astignirea, avend de aparte qi de alta a crucei pe, Ittalca Domnului 9i pe Evangelistul En.

'b) In rindul Intal de sue in jos start icenele proorocilor, S-ta Fedorastand In mijloc ,en pruncnl, Ian proorodi tinend in mama proorocia 9iaratand spre lisns Christos.

c) In -al &Ilea, rind, se aqeza icenele Apostolilor on icOna Xantut-forulul in mijloc, stand la eina cea de taing.

d) In, al treilea rind, icenele praznicilor Imp6rate,ti eu invierea Dom-mint in mijloc.

e) In rindul de jos se -ayeza icenele imperate9ti: a Mantnitornlui ladrepta, a Mabel Domnnlni la stanga qi icons, hramnlui la drepta, iar-la stanga icOna S-tului Nicolae gi a S-tnlui Ion Boteziltorul.

Art. 11, Pe plafondul turnnlul de d'asupra sinulni bisericei se zn-griiveqte Dumne4efi-Tatal-Pantocrator, on raze la periferie in tote direc-iiunile ca A-tor-Vitor 9i Luminator al Universului.

qi

a

siaci:

qi pe-bolff,

www.dacoromanica.ro

DESBATER1LE ST. StNOD

Art. 12. Pe bolta 'din dreptul anvonulul, dace. este, sat pe bolta Nar-ticel (tindel) se zugritvegte intltarea S -tel Cruel in mijlocul nnei marlpro cesiunI.

Art. 13. Pe zidul din drepta bisericeI se zugrIve#e tablourl, earlinfitigeze evenimente din vi4ta qi activitatea in lume a Jul Bens

Christos: a) Na.,sterea, d'asupra ferestrel etnulul bisericel; b) in drep-tul anvonulliI Predica de pe munte; 'asupra ferestrelor narticeli imprejur, Schimbarea la faffi, Intrarea triumfalii in Ierusalim,

Botezul Domnultd, Invierea Jul Lazar, inmulfirea a 5 paid etc.Art. 14. Pe zidul din stingat a) d'asupra ferestrel sinulul i impre-

jur:- Invierea, evenimente din activitatea apostolilor, martirilor, ta-,bloul celor 40 de mucenicl; martini Dimitrie, Gheorghte, tablouricar% sa inflififeze aete din viata patronulul bisericei; dacit spatiulpermite qi dad e un sfint, Tar nu praznic.

Art. 15. In bisericile, unde se afla mOqtele unul sfint, i acolo 'uncleveneratiunea unul sent este urea molt accentuat6 in popor, se- pun ta-blourl din viata sentului respectiv, dandu-i-se tresurile figurel dupt, da-tele biografice.

Art. 16. Pe anvon se zugrIvesc Evangelistil cu simbolelo lor: Evan -gelisthl avend alaturi nn Inger; Ev. Mann un let; Ev. Luca unboil; Ev. Ion un vultur; Tar In mijloc in fata anvonulut S-tul Ion Gni%de aur en un spalt in mad. ca predicator, Ieona Ion Guilt deaur este in liturgia mare tipiiritt de Tipografia Cartilor Biserice$I.

Art. 17. e *le Imptrittegti se zugrfsvegte Bnna-Vestire, pe ode'laterale, arhangelil Mihail gi Gavriil.

Art. 18. Pe frontispiclul off-grel liserici se zugritvqte icons. hra-mulul.

Art. 19. In atria "(pridvor). la intrareo, in 'biserick se zugravegto de.0 parte Invierea, Tar de at& parte Judecata

Art. 20. In nartick in locurile remase libere i unde pot avea looalte iche, se pot pune sat zugrtvi pe kid, pe colOne sat in lemn

iconele sfintilor a etror veneratiune este prea respenditk ca mucenita.Ecaterina, Varvara, duvi6sele:.Paraschiva, Filotea, Elisabeta, Eufrosina,Anastasia, cuvioqii: Eftimie, Antonie, Teodosie, Stelian, mncenicul Ra-ralambie, S-tul Nichita Romenul, S-tul IOn de in Su6va etc.

CAP. III.

Pacerea zugavelei primirea lucrarel,

Art. 21. Pane. in stabilirea d complentarea tipntilor icohografice, zu-

'28

-sa

,

S -tulul

universals.

Motel

of

ji

www.dacoromanica.ro


.gravirea unel biserici se 'Ate da until pictor, dupti ee a presentat Li-riarhulul eparhiot modele de pietnra bizantina.

Lncrarea se p6te ineredinta spre esecntare, dnpit oe iconele modele all-lost admise; alt-f el nick un contract nu p6te intervene pentrn zugravire.

Art. 22. Zugravirea fiind terminate, se numeEte o comisinne din par-tea autoritatilor bisericeEti spre a esamina, daea lulu-area e facuta inonformitate on prevederile acestui regulament.

Art. 23. Comisiunea in esaminare trebne sa fie calanzita nu numaide principiile legile artel, ci Ei de prinoipiile Ei legile bisericelde eele stabilite in regulamentul de fate.

Comisiunea va raporta Xiriarhulni, dad, luorarea indeplineEte tete-conditiunile cerute, dael este ceva de indreptat, sat dad. nu merits Ea-fie admise.

CAP. IV.

Cllairea Bisericilor.

Art. 24. Nu se 'Ate, de scum, inainte, a se mal cladi bisericl de ma--rimea celor mai multe existents, ci in report Cu desvoltarea progre-sele oragelor marl Ei in report on marimea ce viitorul va determinaparobiilor.

Art. 25. Niel o biserica nu se p6te cladi gra antorisatinnea prea-labill a Kiriarhului respectiy El a Ministerului Instrnetiund Ei al Cul-telor, efirora se va itttpune planul spre aprobare.

Art. 26. La eladirea unei biserici se va tine sem& strict de formelexedunosente ab antiquo: in form"6 de corabie, ea Mitropolia din Iaqi, sailin forma de arum.

Art. 27, Partile esentiale ale bisericil sent : altarul, Bina] dintre tem-pi& Ei tronul regal nartica si atriul (pridvorn1), fie-care parte ett ac-cesoriile lor. In altar: diaconiconal, proscomidia, sintronul si s-taMask'. In sin: tronul regal, anvonul; In nartiert, local baptisterululcu necesariile sale. of cu o mica incipere pentru afundarea retxasa.catecumnilor in virsa, in orl-ce timp al anulni.

Dispositiuni transitorif.

Art. 28. S-tul Sinod va face cunosent prim Ministerul Cultelor asa presents anual suocesiv tipuri de icone prevNute in acest Regu-

aament, pang, la o complecta colectiune de icon.Art. 29. Icdnele tipuri, trimise de artiqti, se vor judeca de 0 comi-

i gi

a

'igi

yi

www.dacoromanica.ro

30 DESBATERILE ST. S1NOD

siune numitg de S-tul Sinod. lame le alese vor Amine pentru tot d'auna ci pentru tot& Cara oa modele tle iconografie ortodox in, Rominia;.ele se vor pgstra la S-tul Sinod.

Art. 80. Sub Wel un mctiv nu se va permite zugravirea de icons-depIrtatedetmiformitstea tipurilor admisei- nici chlar a iconelorpentru trebuintele fie-ottrui orestin.

(ss) Iosif Mitropolit Prima&

P. S, Episcop al Husilor..A. P. S-bite Prepdinte, re-gulamentul propus este In adever de o fOrte mare impor-tantA, §i de neapArata, trebuinta; §i tocmai pentru ca acestproect presinta o aka de mare importanta, et a§1 fi deWere ca nu la moment sa intrAm In discutiunea lui, cisa se dea la Tipografia cartilor biserice§ti, sa se tiparescA§i sa se impart& la membrit S-tulul Sinod; sa se acorde trelVile libere, ca O. se studieze cu Wts luarea aminte de catrefie-care §i numal dup4 acesta sa se pune in discutiune casal votAm. Acesta este parerea mea.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pe langl.-cele Vise de P. S. Episcop al Hu§ilor, adaug §i et ca me-unesc cu propunerea P. S. Sale, dar asi fi de Were, cadupa ce se vor face Vote aceste formalitati, adica tipArirea§i ImpArtirea, sa se alegA o comisiune din trey persOne,care vor chibzui Si '1 vor amends, adica vor adaoga satvor .§terge din acest proect de regulament, cele ce se vagAsi ca este de necesitate. Eu. cred ca este .nevoie sa fie ocomisiune.

P. S. Episcop al RAmniculu4prerea I. P. SantiefV¢stre, trebue sa fie prima& ,cu atat mat mult, cu cat §imai 'nainte on -ce se raporta la icOne $i la pictura se tri-mitea la o comisiune ad-hoc, dup. cum se pOte vedeadin. desbaterile precedente. Acea comisiune se compunea.din I. P. S.. VOstra, din S. Episcop at Argeplui qi dinrepausatul Episcop at Ramniculul.

Prin urmare, .este bine ca acum, de ore -ce comisiuneas'a descomplectat, este bine Vic, sa se alega o comisiune,.care O. se ocupe, dupa 'cum a dis §i P. S. Episcop al. Hu-§ilor, cu ace3tA cestiune, ce este de o fOrte mare Insem-natate.

dar, cred ca- maT 'nainte de a se lua In discutiune-

miot

P..

A§a

eat

www.dacoromanica.ro


acest regulament, este bine sa alegem o comisiune, caresa se ocupe cu studiarea

T. P. S. Mitropo lit Primal, Presedinte: Asa dar,S-tul Sinod me autorisa a da acest proect de regulament

11a tipar i dupa ce se va tipari O. se impart& la toti membrit S-lul Sinoa Si numai atunci se va alege_ comisiunea.

Pun dai la vot acesta propunere. Cine este pentru, sabine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.P. S. Rpiscop al Ramniculai: Inalt P. S-tite Prese-

-dinte si P. P. S. S. Parint1.1 Este cunoscut acum ca itrilunaIanuarie, anul curent, a incetat din vials P. S. Episcop alRamnicului i Noului Severin D. D. Ghenadie Enacenu. De

-asemenea este cunoscut ca In tuna Martie am fost ales di inlocul P. S. Sale si ast-fel locul de Arhierett, cu titlul deCraiovenu a remas vacant. Cum ins& acest titlu este luat-de la un oras, care se afla in eparhia mea, am credut dedatoria mea a face urmatOrea rugAciune S-tulul Sinodmat intal I P. S. Mitropolit si Primat al Romanies, sub acam! jurisdictiune canonica cade acesta eparhie i orasulal earui, nume urmeza sa -1 pOrte arhiereul respectiv

Rog, clic, pe S-tul Sinod sa aviseze, daca n'ar fi vremea-sa se ocupe cu vestiunea alegerel Arhiereului, care sa pOrtetitlul de Craiovei, u.

Rog, dar pe S-tul Sinod i pe I. P. S. Mitropolit i Primatal Romaniel ca sa se rostesca asupra acestei cestiuni.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Negresit caacesta cestiune totl o avem In gaud si in vedere, de a a-iege o persOna, care sa fie hirotonisita Arhiereir i sa im-plinesca locul vacant; remane numal ca S-tul Sinod sahotarasca qiva, cand sa procedam la alegere.

I. P, S. Mitropolit al Moldova: §i eu sunt de acestaparere, ca cal mai curand sa complectam acest loc vacantde Arhiereil, cu titlul de Craiovenu.

P. S. Arh. Pimen Pite.stenu: I. P,Santite Presedinte,-de Ore-ce mai avem Inca o ors de lucru, fac propunereaca sa pasim chiar ads la alegerea celor 3 candidati, pe careS-tul Sinod, conform regulamentului, II va propune Guyer-nului, si din care Guvernul va desemna pe unul,, pe care'lva propune la aprobarea M. S. Regelui,

si

lul.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al R.Imnicului: Socotesc ca Inainte dea se primi propunerea P. S. Pimen Pite,tenu, este bine casa se Intocmesca listele candidatilor. I. P. S. V6stra, potrivitcu regulamentul, o sa formatt -o lists, si L P. S. Mitropolital Moldovel de asemenea urmare, odata listele for-mate si depuse 4a --biuroa, sa se proceda la alegere

DAG* se pOte intocmi chiar asta.-01 acele lisle, atunci nur&nane de cat sa procedam la alegere; Tar data nu? atuucTvom procede la alegere dupa ce listele vor fi Tost intocmite.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedthte: Prea Santite,listele se vor intocmi,. conform regulamentulul S-tulul Sinod;remane numal ca S-tul Sinod sa preciseze-qiva, and saprocedam la alegere.

P. S. Episcop al Argesulal: baca consimte si I. P. S.Mitropolit al Moldovel, a -ered ca chiar adt se p6te facealegerea.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Ett asi dori sa fie-fall si D. Ministru cand se va face alegerea.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Negresit casa fie face. si D. Ministru.

P. S. Episcop al Dunarei de jos: Mal bine sa se fic-seze o

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Eu asi pro-pune 1iva de Mercurl. Pans atunci se -vor forma si listelesi se va procede la =alegere, si speram ca si D. Ministruva fi fata, ca a asiste la acesta alegere.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Cred dar ca estebine sa se comunice si D -luI Ministru ordinea qilel ca.nd seva face alegerea.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Atunci darremane hotartt, ca pentru Mercuri sa ne adunam si O. pro-cedam la alegere, facend cunoscut despre acesta Si D-1,u1Ministru, ca sa fie vi D-sa fata.

S. hotaram acum la ye oil voiti sa linem sedinta.Voch La opt ore dimineta.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Atunci re-

mane stabilit pentru Mercuri la ora 8 dimineta, despre carese va comunica D-lul Ministru.

tai.

sLprin

a

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST, S1NOD 33

Ne mai find nimie la ordinea ridic §edinta §i cea'viitOre ya fi Mercurl la ora -8 dimineta.

§eclirrta. se ridica, anuntandu-se cea viitOre pentru Mer-curl 6 Mail la ora 8 a. m.

Preedintei- t Iosif Mitrozolit Primat.Secretar: t Pimen G. Pite,Ftenn.

qedir2r.% din 6 Maltz' 1898.

edinta se cleschide la orele 811. sub pre§edentia I. P.S- itului Mitropolit Primal.

Se face apelul nominal §i, respund 14 P. Pc p. S. yernbri,find in congedid S, Arh. Nifon Ploe0enu.-

P. S. Episcop a Raannicului, Secretar, citelte suma-rul .qedintel precedente.

In -timpul citirel sumarului D. Ministru al Cultelor §i Ins-jructiunel. Publice intra in sala edintelor.

Lg. S. ti{litropolit Prefedintp:, ruga pei P. g. S. Secretari ca tote partite privitOre la infintari sadmoclificari de porohil, care aunt trecute in procesul-verbal,si se orlicV Se trimite la comisiunea respectiva; ,lar nu la}fornisiunea de petitiuni, fiind-ca aka s'a hotarit;, cad dupg.votarea sumarula et. am sa propun, ca sh se, alega o co-misiune pentru regularea. parohiilor, cum a lost ti in sesiu-pea trecuta.

Pun dar la vot sumarul §edintei precedente cu acestarectificare, Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.,Se comunich de la biroti adresa D-lur Ministru al dulte-

lor i,Instructiunil Publice cu, No. 19664 seria Cape tang&care inainteza. un tabloA de parohii, rare se cer a se in--flint& din nal, impreunh cu 25 petitiuni, prin care Jocuito --ii respective cer infiintarea aceler parohii e

trmitg by comisiunea pentru regularea parohiilor.Idem, adresa t. EpiscopiI Arge§ulul cu No. 381, Te

car?- inaint4a uu dosar cu actele t.elative funderfatu0aOpmt 6 Tratelui Nicolae Predoiu dill M-rea ptAni-

j§i r t7m4te comisiunea de petitiuni.Idem, adresa St,"Episcopil a Rammiculut cu No. 1.M,

P,.

_Ramat, Ali

comunelor

lang6. lalq

la

t.

dBel,

Ocit

www.dacoromanica.ro


pe 16,ngi care inainteza dosarul preotulul I6n Cernaianudin catunul Racotl, comuna ,Gocline§t1, jud. Golf, relativ laadresa St. EpiscopiI a Ra,mniculul cu No. 3140/97, si setrimite la comisiunea de petitiunl.

Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor biserice0cu No. 35, pe langa care Inainteza 20 exemplare impri-mate din Regulamentul pentru zugravirea bisericilor §i seia act.

I. P. S. .Mitropolit Primat, Preqedinte: I. P. Santite,Prea Santig, ye rog sa procedem acum la alegerea comi-siunei pentru regularea parohiilor. Dupa Guth vedetl, suntforte multe cererl privitOre la InfiintArl §i modificarl de pa-rohil, atat din sesiunea trecuta cat §i Irenite In intervalulsesiunilori precum i cele venite acum de la Ministerul Cul-telor, de uncle s'at. primit 26 de ceterl, §i este nevoiq dea se alegl larasI o comisiune ca §i In anul trecut, care sase ocupe cti asemenea lucrari.

Eti a§I propune sa proclamam tot pe acel membrl ai S-lulinod, cart au fost ale§1 Iii anul trecut In acesta comisiune.

Vogl: Da, da.Se purse la tot acesta propunere a I. P. a E4e9edinte

se admite.I. P. IS. Mitropolli Primat, Preqedinte: Profif de a-

cesta ocasiune si de presenta D-lul Ministru pentru a'lruga ca sa inainteze Corpurilor LegiuitOre proectul de for-marea parohiilor, care s'a facut §i s'a votat de S-tul SinodIn sesiunea trecuta, ckcl avem cererl pecontenit din parteaacelora ale caror cererl s'ati Indeplinit intru cat depinde deS-tul Sinod §i ne d,ict Ce se face cu cererea nOstra ce amformulat?.S-tul Sinod 'cl a facut datoria. AO. ruga pe D.Ministru sa bine-voiasca acum sate alta data, cand va credede cuviinta Onor. Guvern, sa le inz.inteze Corpurilor Le-giuitOre, ca sa ia puterea de lege.

P. S. Episcop al Haqiloif Ed am cerut cuvInluIpen-tru a face o respectu6sa dntrebare D-lul Ministru.e vorba de parohil, Si se lass comisiunii adsta sarcina, §inegre§it ca acesta omisitine va urma procedura de malInainte, intreb pe D. Ministru data' bu cum-va D-'saGuvernul din care face parte nu se ocupa 6re-cum demodificarea legel clerulu1 mirean, in care cai se p6te

Fiind-ca

In-

Si

Sail

www.dacoromanica.ro

DSSBATERILE ST- SINOD 35

tampla, ca felul de regulare al parohiilor de ast5.-4 se. seschimbe. A§a de exemplu, se, se faa cum all fost mat'nainte regulate de S-tul Sinod in anul 1888, and fostparohit marl cu preotl ajutatorl, cu care era mat multa in-lesnire. De aceea,. data este vorba sA se atinga legea a-cesta, atunci comisiunea va trebui se.. lucreze tot in aceadirectiune; ad de alt-fel tote lucrarile comisiunel vor fizadarnice. Acum aunt In a§teptarea re spunsulul Mi-nistru.

D-nul Ministru al Cultelor si Instructiunel Pu-blice:. Prea SIntill, P. S. Episcop de HuO, a pus tocmaldegetul pe una din cele doue rave ale cestiuneI puse. deI. P. S. Mitropolit Primat.

Aveam cunoscinta depline, de lucrArile comisiunel de anul,trecut, dar anul acesta nu am propus proectul in CamerA,

nu cred voiu putea propune nicl in sesiunea acesta,qi iatA pentru ce 4 Mal !nal, orl-ce atingere la actuala dis-positiune a parohiilor este o atingere adusa lege! clerului;i socotesc ce.nd vom pune mans la legea acesta, se o

punem in cunoscinte. de cause..Mal multi din P. P. S. S. Parintl a S -tulut Sinod se plAng

de legea clerulul, dar nu am cunoscinta depline. de dinsa,i probabil ca vor fi cate-va dispositiunl din lege care vor

trebui atinse. De aceea me feresc ca se pun mAna in le-gea acesta, pine, and vol' fi deplin cunoscetot al el §i atnevoilor el, spre a introduce modificArile ce trebuesc.

In sesiunea care a trecut, km fost In absolutA imposi-bilitate a me ocupa de ace sta. titi ce. legea InstructiI m'aocupat testa sesiunea, a§a ca 'mi -a fost materialmente im-posibil a me ocupa de acesta, de i voYam se. me pun Incunoscinta cu acesta lege, din care unele cestiuni, ye mAr-turisesc, er' familiare.

Era Ina o cestitme care me mat impedica, chiar dace.a0 fi fost pregatit In ceea ce prive§te legea Ins41 a cle-rulul, era legea budgetara. Legea acesta presupune o in-semnata sums care trebue preve dute. In budget, de o ju-matate milion. Anul acesta a fost imposibil de a se punein budget acesta sums. Mitt a am stat reil anul acesta,§i a contribuit mult recolta rea a anulul trecut i alte ne-ajunsurl din anal acesta. Dar chiar dacA am fi adus

all

D-lul

§i

ea

nu'mi

ace-

www.dacoromanica.ro


sta. lege In. desbaterea Camerilor, nu s'ar fi putut introducenoui disposiiunl, de cat de la anul budgetar viitore Asa incat, en tOte ca nu am adus cestiunea Inaintea Camerilor,socotesc el nu am perdut mare lucru, fiind-ca. ,nu se pu-tea aplica. AO crede ea Comisiunea sa se ocupe spre alamuri mat bine lucrurile In acesta afacere, §i me volt oycupa si eti, si voiil fi la tOmna mat bine tnarmat, veclendin acelast timp ,cum voiii sta si cu finantele.,t.

P. S. Episcop al Husilor: Daca nu se va scbimbasistemul....`x

.D-1 Ministru al Cultelor si Instrucriunel publice:Acesta este pricina pentru, care am clis ea -up pus degetulpe rana.

Vom 'Astra acest sistem Sail vom adopts altul c,hlar cuo adaogire mat mica de budget, sail p6te fara adaogire, nupunosc lucrul In destul de bine- ca sa pot legifera.

De aceea, ye rog, sa-ml dal ragaz pana la sesiunea vii-t6re, pana. ne vom lamuri, mat ales ca eti sunt cel caretrebue sa am lamurirl si sper ca vom face treba buns..

P. S. Episcop al Husilor: Daca e vorba pentru tOmnaviitOre, pana ,cand. D-I Ministru se-va pune In cunostinta.de nevoile legel si de sistemul care se va putea introduce,atuncl comisiunea pentru asta-data, dupe "mines nu p6telucra nimic; cad chiar. data ar lucra ceva, ar lucra In di-rectiunea de asta-sit. De aceea, comisiunea parohiilor ar tre-bui sa nu _mat lucreze pO.na, nu se va fixa directiunea.

D-1 Ministru al Cultelor si Instrucciunel publice:Socotesc ca. ye Inselatt. Comisiunea din contra este fortepretiOsai pentru ca o lege asa de importanta ca acesta, nuse p6te face de cat cu o lucrare prealabila. Si tine estemat In, cunostinta §i ar putea sa me ajute mat bine decat comisiunea?. Are O. resolve o muicime din cele mat In-semnate petitiuni §i lucrarl, si atunct ne va da elementeleproblemet si ast-fel vom §ti O. o resolvam.

P. S. Episcop al Husilor: Inteleg ca acesta comisiunesa se yrunesca, spre a se gandi la schimbarile si. nevoilelegel impreuna cu D-1 Ministru. Dar ca M lucreze comi-siunea singura, si sa fats parohit noul, tot In sensul cumail fost !Acute pana acum, acesta cred ca e de prisos.

D-1 Ministru al Cultelor sl Instrucriunel publice;

www.dacoromanica.ro


..Axe dreptate P. IS. Episcop de Hut, asa este, ComisiuneaS -tulul Sinod, anutrecut a pregttit o lucrare, care este a-mertintatti, nu ski reining. inutilg, dar -.51 nu se aplice sub-forma care s'a preggtit, dug, Jegea va suferi o modifteareIn ceea co priveste aicatuirea parobiilor. Si Omsk me jus-tific Orb-cum, tde o InvinovAtirw ce ar putea sa se adua,de lips& de respect atrelS-tul Sinod, a am lAsat eomisiuryea sa faa acesta lucrare.

Ve aduceg, aminte cg, and s'a ales comisiunea acesta,eram Ministru numal de o lung de vile si nu cunosteamiucrarile bine, de aceea nu am facut nicl o opositiune ands'a Mtarit ac 4t5. pomisiune, si am lasat sA. keg lucra-rea de a caret importantg nu 'ml dam sOrna. Acilm pugtiu cum stall lucrurile, cu mat putin curaj me pgajez pe

alea acesta. Las sa vedem ce se face sä stim c9 putemprimi peurmg.

Comisiunea jnsh va fi absolut necesarg, ,,peptru ca sp.Atudieze cestiunile i sA. preggtesa elementele pentru cep-tiunile viitOre_; i deosebit de acesta are s5, me lumineze

pe mine, dandu-ml in acelasl timp elementele problemelde resolvat'Vom discuta Impreung i vom vedea ce vaesi din bite acestea. Eu sunt cu total la dispositiunea co-imisiunel In vara acesta, pang me volu limped de cestiu-nile care 'ml au remas neresolvate. Si eti cunosc cestiuni'care nu sunt resolvate, cum Bunt cele privitOre la seminalail, la InvetAmIntul religios si ate altele, 7i probabil 0 7iP.P. S.S. VOstre cunOstet1 altele.

P. S. Episcop al Duna rel de jos: Ved ca cestiuneaiia Ilia directie. Not, membril din comisiune, anul trecut, im-preung cu delegatur D -lul Ministru, ne-am ocupat In modmecanic de aranjarea parohiilor.

Asa Intelegeam existenta comisiunel, ales1 tot din ace-leasi persOne si de. aci Inainte. Pare insg, ca. s'ar voi ea

membril comisiunel pentru regularea parohiilor, sti a-vem ci alte atributiunl. Se 'Ate. Irma at me priveste pemine, ast putea sa. exprim to comisiune numal opiniunea.Irma separata, lar nict de cum opiniunea S-tulul Sinod, i.

cred cfi, chiar and nol trel din comisiune vom cAdea deaeord asupra unel cestiuni, ea tot nu va avea aprobarea

Sinod. Be aceea, cred cg trebue sg se lamurAsett

,mi

si

si

S-tulul

,se

nol,

www.dacoromanica.ro

38 DESBATER1LE ST. SINOD

lucrul. Intelege S-tul Sinod ca comisiunea acesta sa. lucrezeImpreuna cu D-1 Ministru 7a reformarea legel clerulal mi--ren? Intelege S-tul Sinod, ca sa dea deplina sa aprobare-lucrarel ce va esi de la comisiunea acesta, care va lucra.Impreuna cu D-1 Ministru? Tata cate-va cestiuni asupra ca-rora trebue sa ne lamurimt Altmintrelea et, cu tOtiti dorinta4ce asl avea de a lucra In comisiune, ye spun drept, ca.'ml va fi imposibil; cad am lucrat de multe ori, i antavut durerea sa ved ca o lucrare a S-tulul Sinod a fostlasata la o parte, si s'a pus altele in locul el, and a ve-nit vremea cea Brea.

De aceea, trebue sa lamurim acesta cestiune, cad faraaceste lamurirl ell nu pot lua .parte la lucrarl.

P. S. Episcop 1. P. S. Presedinte,.este lucru stiut, ca. Indat5. ce S-tul Sinod alege o comisi-une, dandu-1 o anumita Insarcinare, nu-1 circumscrie sferael de activitate, de a veni inaintea S-tulul Sinod i cu altepropunerl si cu alte desiderate, pentru ca S-tul Sinodis cunostinta de ele si sa se rostesca asupra lor, fie in modafirmativ, fie In ntiod negativ. Eli deci cred, ca est e f6rte-lesne a da lamuririle cerute de P. S. Episcop al Dullardde jos.

Comisiunea ce S-tul Sinod a Ales, are sa se ocupe c _

reformarea parohiilor, are Bali is singura norma sa de ac-tivitate. i cand D-nul Ministru va sin* trebuint5......

P. S. Episcop al Husilor: Nu singura, ci Impreuna cupD-1 Ministru, fiind-ca D-1 Ministru are sa merga cu prolectulIn Camera.

F. S. Episcop al Duna rel de jos: Acesta trebue s'o-stim no.

P. S. Episcop al Rginniculal: Acesta este alts ces-tiune., Nol Iata ce facem acum. S-tul Sinod are sa alegao comisiune, care sa se ocupe cu parohiile. Acesta comi-siune nu este Impedecata de a se ocupa si cu alte cestiuni,.care stet Ore cum in conexiune cu Insarcinarea eI, cumeste de exemplu cutare sali cutare dispositiuoe a lege de-rulul miren. Comisiunea se tntelege Ca nu are f..A is deci-siuni definitive. Ea va trebui numai sa presinte S-tulul Si-nod solutiunile ce va .crede ra sunt mal nimerite respectiv-

at Ramniculnl:

www.dacoromanica.ro


de dificultitilc ce tontine legea, S-tul Sinod In urma ho-tiraste ce e de Malt.

D-1 Ministru al Cu ltelor si Instrucfiunel publics:comisiunea/ acesta nu este de pat o comisiune de studiua S-tulul/ Sinod.

P. S. Episcop al klmniculul: Da, tot ce ea v4 crede,4 trebue i. Indrepta In lege, nu o impiedica ,nimeni dea Fits. S-tulul Sinod. Qrl-ee desiderat ac Infitisa, orl-cepropuneri ar face, vor fi bine venite si nu va remane decat ca S-tul Sinod sa se ocupe de ele sk si sc rostesciasupra lorIEfi cred deci, ca aceste, limurirl sc poc da R. $.Episcop al-Dunirel deg os si 'I frog ca Impreunal cu eel-I-alt.!membri, cars sunt in comisiune, sa lucrecle st. sä se Ko-aunte cum va crede clq eqviinta despre tot ee priveste lm-bunitatirea starei actuale de lucruri in piserica nostra,

I. .? tg, Mitropolit Primat, Pregedinte: Dupe 15mu-virile ce siati dat, r6mine dar hotArit ca comisiunea A existe* sko urmw 1ucrtrile sale Inainte lei _puma! la tt.ebtilintaTo. A consultat D-1 Ministru,

ta ritP. S. Episcop al pun& ref de jos: Nu; ini 'a fla pie!0 15.mu4re, prin urmare ell tot nu sunt lamurit.

I. P. $11Vlitropolit Primat, Pregedinte: S'a dat espli-,caliunea acesta; ca comisiunea sa se ocupe de parohil, Dad.44 decucsul-ducririlor -eomisiuneal va gasi c5. ,urindz5. sa semodificg cutare sai cutare punct din legea clerului miren,nimic nu Implediea pe comisiune, ca si vie cu propunerlla S-tul Sinod si si ilia: Ian, Ce am gisit de cuviint5. s5.&cern.

.1P, S. Episcop al Duna rel de jos.- EA doresc si stia:,daca comisiunea acesta are si alta insarcinare de cat dea se ocupa de parohil. Cum ca in legea clerulut sunt lipsuri,acesta era spus si probat de la Inceput, cad pe acesta lege s'aficut multi vorbi si mult sgomot in biserica si numal incapeIndoIali, el legea are defectele el si defecte mail; Ins& e4 do-rgse al still, care este Insircinarea comisiunel pe care I. P,vosta §i S-tul Sinod voeste s'o alega asta-clIP

I. P. S.,r,Mitropolit Primat? Preqedinte:.PrivitOre layarohlf

$

se

,

www.dacoromanica.ro

40 DESBATSR1Li ST. Snitin

P. S. Episcbp al Duna'rel do ,dos: Cana Se 1prdpu tieacesti eomisiune, its da -S-tal Sinod acesta Insgrcinare? C'ufOte c ett erect ca S-tul Sitiod o sa luereze Orbectul delilbdificaYea legel hparte 0 '1 va presinta Nut MihiStriy, iardaci D-1 Ministru bine-voeste sa lucreze impreung Cu not,nu ave& nimic de clis.

Eu ddresc data intelegerS-tal Sinod si hi se dea.inandat node, tomishinel, si ne &Odin si ctt modificOsea.lege, i va primi S-tul Sinod lucrarea nOstra Meat/ linpre-ting cu Ministru? Nu se Pote InteMplO, ca S-tul Sihodsal oica in urmg cbmisitine0 art cedat Mal Malt decat tre-bbe? Tata dar a pentru ininkved atatea grehtitt, ca ii-i6te tine -va Inchipui.

De aceea, fiind vorba de loci area a&Sta, 4.1 void fielucru dar. Am lucrat de multe orf pe dibuite si n'hin e*Itla 'resaltat; de ateda & l dbri ca Comisitinea de parohil, tares'a Scitat, pi se ocupe num' de tegiddrea parohiilor,

Ed me Plaiig &Mut Shimd ca atat mal mutt, cu cat la.mine in Dobrogea se simte forte multi 4necesitate de mo-dificarea parohiilor, si multurtiebt D-lut Ministru, el a )bine,voit a'mi acorda preoti supranumerart. Cand s'a regulat pa-rohfile pentru Ptima Org., in Dobrogeh -alipit 20 sail30 Wane la o cdmung.; et bine, atilt s'aelacut din aceleMune sate mart, §i ni. pore un preot parcurgi 200 ki-lometri; grin urmare in Dobrogea se simte mare nevoe debouPParohil.

Ed nu 0iti, cari vor fi atributiunile comisiunel §i acestlucru S-tul Sinod trebue spung. clar §i limurit. Putemhof sa, lucram cu D-1 Ministru, sg. convenim Osupra, punt-telor, care trebuesc reformate din lege? volt vedea. AcestaInsi este o cestiune, "care trebue sa se ctie. Prin urmare,'rog-pe S-tul Sitiod sa lamuresci acesti Cestiune.

P. S. EpiscOp al .Huszlor: Dupa esplicirile date de D-1Ministia credeam cestiunea trancata. Data eti am Inteles

Iticrur'sta ii4a; ci comisiunea este autarizati de S -tillSinod ca sa lacreze -0 la modifidarea legel eidstente at c14-

Ynirean. Eti asg. am Inteles. Inkist D-1 Ministruspus, ca a observat multe lucrurt, care reclamg schimbare,§i not mat mutt de cat D-sa cunOscem acesta. Ed unul a-cum me intreb, data not, comisiunea alesa avem si ne

s. Stih:

D-I

'eau

ruin! he-a

a

sal

line,

www.dacoromanica.ro

1DESBATERILE ST- SINOD 41

9cupam de parohil tot In directiuneaq, lege! existente, si inurma dad. se va schimba directiunea adoptandu-se alts sis-tema, comisiunea n'are s5. lucreze In zadar ? Comigunea-cred daci a are sa se ocupe si de lege.

P. S. Episcop al. RAmnicului: De ce atl lasat ces-tiunea parohiilor la o parte?

P. S. Episcop al liuqilor; N'am lasat cestiunea pa-irohiilor, am atins Ins5. cestiunea lege!, aci este skins le-gata cu cestiunea parohiilor; cad parohil, pot, fi numal Cu.'un preot paroh, cum suet dupa legea existents, si pot fisi cu un preot paroh si unul, doll! WI si trei preoti ajut5.--torT, cum ail fost In regularea facut5. de S-tul ,Sinod la 11888.Dad, la modificarea lege!, se va adopta sistema din arms,nu. e asa O. Mita Impirtirea de ast5.-41 si parohiile ce co-misiunea le va ma! regula, tot dupa acesta sistema, at Ase- dea la 9 parte?

P. S, Arh. Pimen prtesteana: I. P. S., Presedinte, a-sistam la o discutiune, careudupa mine, pare cl a deplasatcu totul.

P. S. Episcop al Husilor:, Da,. dup5. parerea P. S. V6-stre.

P., S. Arh. Pimen Piteqteanu: 0-1 Ministru de Cultesi Instr. Publics, a trimis Cu. o adres5. doue-clect si duelpetitiunl primite din diferite part! ale tere!, grin care unitlocuitorl cer Inflintarl de noui. parohil, sad deslipirea unulcatun cte la o parohie si trecerea sail alipirea de o altsparohie. S-tul Sinod, conform procedure! urmata In sesi-utiea trecuta, a ales o comisiune, ca aceste cererl ale lo-cuitorilor sa se resolve dupa aceleas! principil de care s'aalauzit si In trecut.

In asa sens cred eil, ca I..T. S, VOsta 40 bine-voit aface propunere a se alege prin aclamatiune membril dinlosta comisiune, care sä se rostesca asupra acestor cereri.P. S. Episcop al Husilor,- care a lost membru in comisi-unea trecuta, si s'a reales si acum, ridicl incidentul si In-treba: dui D-1 Ministru are de gaud, ca curend sail malterclid, sa vie cu o modificare a lege! clerulul mirean si aseminariilor; Tar D-1 Ministru declarA S-tulul Sinod ca n' aavut p5,n5, acum timpul material sä se ocupe de acestllege. P. S. Episcop al Husilor, nu void a 4ice c5. este Ile-

www.dacoromanica.ro


satisfacut cu respunsul D-lui Ministru, dar pare, ca cere a'i se spune mai precis, dad. legea se va modifick de Orece prin modificarea legel, s'ar periclita i lucrarea Comi-siunei pentru parohil.

P. S. Episcop al Husilor: De ce am putut sit fig ne-multumit, and Dl. Ministru mi-a gasit dreptate.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu: Respunsul D-lut Ministrueste clar, §i ell cred, cg lucrarea comisiunea nu ar fi peri-clitata de o modificare a lege!, in casul and s'ar face, de-Ore-ce comisiunea trebue sg licrede in vedere cu legea ac-tuall. Iatg pentru ce am dis, cg cestiunea s'a deplasat dupA.adeveratul teren. Comisiunea nu are alts sarcing de cat acontinue lucrgrile, cart al i lost incepute in sesiunea trecuta.

In casul cand Dl. Ministru ar face apel la comisiune, caWO preggtesca elementele necesare pentru modificarea legel-clerului, pOte s5. 'i le dea; pang atunci tnsg comisiunea seva ocupa pur §i simplu numal de resolvarea celer 25 depetitiuni primite de la Ministerul de Culte, §i a acelora carsse vor mai primi.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Dupg cates'a vorbit, el cred ca, este bine s5. Warn hotgrirea acesta:ca comisiunea despre care este vorba, sg se ocupe, cums'a ocupat §i in sesiunea trecuta, cu cestiunea pur i sim-plu a parohiilor.

P. S. Episcop al Huqilor: Dupa legea de astg-di?I. P. S. Mitropolit Primat Preqedinte; Dupg siste-

mul ce ati adoptat in trecut. Cand se va crede de cuviintg,cg e timpul ca S-tul Sinod sä se ocupe tmpreung cu D-nulMinistru §i de Ere -care modificari din legea clerului, acestase va anunta In S-tul Sinod, §i atunci se va lua hotarfreace se va crede de cuviinta; pang atunci comisiunea nu arealt rol cie cat acela de a se ocupa de parohil.

Pun la vot inchiderea incidentulul.Cine este pentru, sg bine-voiascl a ridica mana.S'a ,primit.Dl. ministru al Ctzltelor qi Instrucfiunel publice:,

Cestiunea reformgrel legel clerului este o cestiune care se-impune cand-va. Acesta este neindoios.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: lie ruggm cat matcurand.

www.dacoromanica.ro


Dl. ministru al Cultelor 4i Instrugiunel publice:§i el cred cat mat curand. Dar mal, curand sail mat tar--di% trebue sä se fact. Acesta Inst. nu se pOte face fartstudil; i acesta este nelndoios,

Ca sa viii sa fac numal o lucrare, din care apol sä nuputett e0, acesta nu o void. face. Card voit pune manspe legea c[erulul, void Intreba mal Intal pe Omenit corn-petintl in materie. Am facut legea Instructiel i nu am pus4riana pe dinsa pant nu am tntrebat, de §i ca profesor-ram mal in cunoscinta de lucru.

Apol asupra legel clerula la tine me, void adresa, de catla P. P. S. S. VOstre?

Daca comisiunea se °cup& cu cestiunea parohiilor, se.ocupt cu una din cele -mat importante cestiuni ale legelclerulut Studiile deci tot trebuesc facute, Para 1ndoiala. isa nu ve mil.* dad. void raga pe P. Santitul cutare sat.cutare, sti'ml spunt ce crede asupra lucrarilor, cact acesta

-on voit. face ca sa sciti cum sa merg la Camera..Acesta nu angajaza pe S-tul Sinod in nimic. Si clicem

fa veil alege o Fomisiune de studil. Acesta are st formu-leze parerea, care se va presenta S -tulul Sinod, Si S-tulSinod va formula parerea sa, i o va trimite la mine. Edvoid formula alts parere, nu clic ca void face acesta, dar' dreptul Constitutional asa este, eti am dreptul sa fac pro-punerea, eti am dreptul de initiative al legilor, §i me ducla- Camera, unde se va esplica.

Altmintrelea acestea bunt pared_ suprapuse, care totecunt trebuitOre. S-tul Sinod mat este sesizat de alte ces-tiunl de cat de cestiunca parohiilor?

P. S. Episcop al Husilor: Nu.Dl. ministru al Cultelor ,7i Instrucciunel publice:

In momentul acesta dar nu aveti nimic. Este putin pro -'babil ca, pant la inchiderea acestel sesiuni a S-tulut Sinodsa mat vine alte cestiuni.

Comisiunea se va ocupa cu cestiunea parohiilor, §i andva limpecli acesta cestiune, II voiu multumi a a limpeclituna din cele ma importante cestiuni ale legel clerulut mi-rean.

P. S. Episcop al Husilor: DI. Ministru lice ca, andworn Jimpe4i cestiunea parohiilor,. cum pOte fi mat bine, am

www.dacoromanica.ro

44 DESBATERILE ST: gINOD

resdNut unit dill cele nial inseimike cestiuni. Care vita sti.qic6., c5. bol comisiunea he vom putea gandi spre a grisio inetoda ma! practicA pentru organisarea parohiilor, iar-nu numal a face parohil noui ca In anul trecut.

Ne mal cerend nimeni cuvintul, se pune la vot inchi-derea incidentului §i se admite.

edinta se suspend5. pentru 10 minute.*edinta se redeschide.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Flind-ca a --

cum avem sa procedem la alegerea de Arhiereil, rog pe-imul dintre P. S. Secretarl, sa bine-voiasca a da cifire Ar-ticolelor respective din Regulament.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu, Secretar, cite§te art. 6,7, 8 §i 9 din Regulamentul pentru alegerea Arhiereilor ti-tulaft sat. locotenefiti.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Arum dup5.ce am audit articolele respective din regulamentul pentru.alegerea Arhiereilor titular!, putem sa procedem Ia alegereconform' regulamentulul.

Mtg. listele propuse : I) este lista Mitropoliel Ungro-Vlahie,.care tontine pe urmatorll candidatl: Economul G. Geot-gescu, Economul C. Ialomitenu, Protosinghelul Sofronie Vul-pescu, Archimandritul Gherasim Safirinr propus de P. S.Episcop Al RamniculuI §i Veniamin Nitescu, propus de P.S. Episcop al Argeplul; iar lista II-a a I. P. S. Mitropolital Moldovel §i Sucevei tontine un sigur candidat, pe Arhi-

vmandritul Varlaam Rgileriu.P. S. Episcop al Husilor: Cum ved, sunt Vatru liste;.

adica una a I. P. Slitulul Mitropolit Primat, una a P. S.Episcop al Ramnicului, una a P. S. Episcop al Arge§ululvi una a I. P. Slitulul Mitropolit al Moldovel; iar nu doue-liste ale ambelor Mitropolil, dup5. cum se lice in regulament.

I P. B. Mitropolit Primat, Presedinte: P. S-cite,aceste liste sunt formate dupe, cum specific. regulamentul.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Pentru ca sa fim In spi-ritul art 6 din Regulament, care prevede o singura lista,dati-ml voe a ma! citesc Inc'o data art. 6.

(I. I. P. P. S. S. Mitropolitt al Ungro-Vlahiel ci al Moldovel,present! la Sinod propini lista candidatilor eligibill la dem-nitatea de ArhiereU, fie-care pentru jurfsdictiunea sa. Acea.lista se cite§te In S-tul Sinod.

www.dacoromanica.ro


Fie-care din P. P. S. S. Membri aI Sinod pot cereInscrierea In lista de candidati a persOnelor cu calitatilearatate mal sus*,

Prin urmare, conform acestul articolofe-care membru alS-tulul Sinod p6te sa cal Inscrierea vre -unul candidat in listaMitropolitulul In a carul jurisdictiune cade, cum a facut P.P.S. S. Episcopl aI Ramniculul .71 al Arge§ulul de an cerutInscrierea_ candidatilor propql de P. P. S. S. Lor In listaJ. P. S. Mitropolit Primatr

Acum, find vorba despre alegerea a trel -candidap pen-tru tin singur loc, este bine a se sci cum trebue ski se puevotul. Eu sunt de parere O. se punk, la vot int iu candi-datul din lista I. P. S- titulul Mitropolit Primat, dupa aceiacel dupa lista I. P. S. Mitropolit al _Moldovel §i tot ast-fel,in mod alternativ, pang. se vor vota tots candidatil. Credca acesta este procedura, care ar trebui sa se urmeze,

I. P. S. Mitropolit Pr1inat, Presedinte: Preaacum procedem la vot conform regulamentuluil care s'acitit.

Primul candidat eete Economul. Gheorghe Georgescu dinlista Mitropolitului Primat.

Se procede la vot pentru Econ. Gheorghe Georgescu.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul

votulul este:Votanti,Majoritate absoluta 8.Bile albe pentru 6.Bile negre contra 8.

Prin urmare s'a Tespins.Acum procedem la vot pentru Arhimandritul Varlaam

Railenu, propus de 1. P. S. .Mitropolit al Moldovel.Se procede la vot pentru Arhimandritul Varlaam Railenu.I. 13,- S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul

votulul este:Votanti . . . . 14Majoritate absoluta 8

albe pentru . 13Bile negre contra . 1

Prin Urmare s'a ales cu majoritate de 13 voturt

S-titi,

Bile

S -tului

14.

www.dacoromanica.ro

46 DESBATERILE ST. &NOD

Se procede la vot pentru Ec. G. Ialomiteanu.I. P, S. .Mitropolit Primat, Preqedinte: Resultatul

votulul este:Votant.1 . . . 14Majoritate absolute._ 8Bile albe pentru t 4

negre contra .1 10Prin urmare s'a respins.Se procede la vot pentru Protosinghelul Sofronie Vulpescu.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul

votulul este:Votant1 . . . , 14Majoritate absolutO. 8Bile albe pentru .1 8

negre contra . 6Prin. urmare s'a ales cu majoritate de 8 voturl.Se procede la vot pentru Arhimandritul Gherasim Safirin.J. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul

votulul, este:Votantl . . . 14Majoritate absolute. 8Bile albe pentru . 7

) negre contra . 7

Prin urmare paritate de voturl.Voci: In acest cas votul prqedintelul decide.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Se va ve-

dea pe urme, dupe. ce vom vota §i pe al 5-lea candidat,tact mat avem unul.

Ve rog se, procedem acum la vot i, pentru Arhim. Ve-niamin Nitescu.

Se procede la vot pentru Arhim.2 Veniamin Nitescu.I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Resultatul

votulul esteVotantI . . . . 14Majoritate 'absolute, 8Bile albe pentru ,

negre contra .86

Prin urmare §i acesta s'a ales cu majoritate de 8 voturl.Proclam dar ale0 candidatl de Arhierea pe Arhimandri-

www.dacoromanica.ro


tul Varlaam 116.ileanu, Protosingh. Sofronie Vulpescu i Ar-himandritul Veniamin Nitescu, earl ail Intrunit majoritateaceruta de regulament §i can se vor reconlanda Onor. Gu-vern conform regulamentulul.

Ne mat fiind nimic la ordinea di lei ridic edinta.Cea viittire va fi pe Vinerl 8 Mai il, tot la ora 8 dimineta.edinta se ridia, anuntandu-se cea viitere pe qiva de

8 Maki ora 8 dimineta.

Prepdinte: t losif Mitropolit Primat.Secretar: f Athanasie al Rlmnicului.

qedinta, de la 8 Mahl 1898.

edinta se deschide 'la orele 8 a. m. sub pre§edentiaT. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal.Presentl 14. In congediu P. S. Arh. Nifon PloeVenu.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Mind in nu-

merul cerut de regulament, edinta e deschisg..P, S. Arh. Pimen Pitesteanu, secretar: DI citire su-

marulul §edintei precedente.Ne cerend nimeni cuvintul, se p'une la vot sumarul i

se prime§te.P. S. Episcop al Ra,mnicului, secretar: DA citire ur-

matOrelor comunicarl:Adresa S-tel MitropoliI a Ungro-Vlahiel cu No. 1836, prin

care Inaintezti. oficia cu No. 437 a Epitropiel Apclaminte-lor BrancoveneV, care cere s5. 'I se cedeze locul bisericetS-tul Nicolae din Prund pentru nouile cladirI ale spitalululBrancovenesc.

I, P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Cred ca arfi bine sa se citescg, adresa Epitropiel §i pe urna sa senumesa o comisiune.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Ve rugm sa fa-cep I. P. S. VOstr6, istoricul acestel cestiuni.

www.dacoromanica.ro


L P. S. Mitropolit Prim at, Presedinte;Istoricul esteurmatorul Aseclamintele spitalulul Brancovenesc se ga-sesc actualminte in fOrte mare strimtorare in ce priveste Jo-calul, si se simte mare necesitate de un teren, care sa fiealipit de aceste Aseciaminte. In coltul de sud al localululactual, se gaseste actualmente Biserica S-tul Nicolae, carese chit ma din Prund, cu Incaperile ce are pe acel teren.Acest local ar fi de un interes imens, 4eclamintelor Bran-covenestl, ca sa'sI pita face cladirile pe el. Epitropia Aye-clamintelor a facut incercarea sa faca achisitiunea acestulteren impreuna cu biserica, pentru ca nu ar putea profitadata ar lua numat o parte din curte, fara sa la si tere-nul pe care este aselata biserica. Epitropia a lucrat prirtPrimarie si Miniserul de Interne. Atat Primaria cat si Mi-nisterul de Jnterne_'ml au facut cunoscut ca Mitropolit,ca acel loc este de o mare necesitate Asedamintelor Bran-covenesti, ca este de utilitate publics a se permite sa secumpere de Epitropia AseclaminteloT Brancovenesti bisericaaceea cu tot local el. EA am declarat atuncl .atat Ministe-rulul si Primariel cat si Epitropiel Aseclamintelor Brancove-nesti, ca nu pot sa'mI Iall responsabilitatea, din causa cape acel loc este cladita o biserica, dar dad. nu ar fi fostbiserica ast fi convenit. In sfirsit, s'a convenit ca sa se tra-teze cu Epitropia acelel biserica.

In cererea care o presinta Epitropia Asecl6mintelor Bran-covenestl, se cuprind urrnatOrele conditiunt: S'a convenitca Epitropia Asecl6mintelor Brancovenestl sa cumpere lo-cul impreuna cu biserica, la care, cum am avut onOre avd spune, convine si Primaria si rectmOste siMinisterul deInterne ca utilitate public& si Epitropia bisericei Santul Ni-colae nu face nice o obiectiune. Insa in urma obiectiunilorce am facut eA, fiind vorba de exiStenta unel bisericl, amemis ideia Ca: cu banil cart se va cumpara acest loc tm-Fireuna cu biserica, O. se faca o altb, biserica, care sä pOrtetot numele acestel bisericl de Santul Nicolae din Prund.

In acest sens este cererea. Aseclamintelor Brancovenestiadresata S-tului Sinod. Dupa ce v'arn facut istoricul pe scurt,Vast ruga acum, sa bine-voiti a procede la alegerea unelcomisiuni, care sa fie insarcinata de a studia mat de a-

www.dacoromanica.ro

DESBATEDILE ST..- SINOD 49

prOpe si a merge la fata locului sa se convinga si O. con-state cele ce am avut onOre a ye spune, si a veni cu remsultatul la S-tul Sinod.. Daca bins -void a primi acesta, pro-punere, ye rog a procede la alegerea comisiunel.

P. S. Episcop al Romniculul: Cred a nu e nevoe.de all& comisiune. Comisiunea de petitiunl ar putea sa fa-ca acest lucru.

1,, P. S. Mitropolit Primat, Presedmte: Iras1 rugasa alegett, o comisiune speciala, care st. se duck la Dataloculul.

P. S. Arch. Pimen Pitestezm: i eiI asl fi de parereca sa se alega o comisiune speciala.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Ell nu inteleg acirolul S-tului Sinod: Pentru ca e biserica Ja. mijioc? Dad.autoritatile locale, incepend cu cea spirituals, Mitropolia,apoi Primaria si Guvernul recunosc necesitatea acesta, S-tulSinod ce rol jOca aci? Eu cred ca nu e bine sa angajampe S-tul Sinod In acesta afacere, care nu e alt-ceva de catdaramarea unel biserici. Apoi cand un Primar, fecTor depop., a daramat bisericl. a intrebat pe S-tul Sinod? §i nolacum sa dam voeI Ea nu stint de parere. Dumnialor aunevoe, recum5stem, autoritatea bisericesca recunOste, not a-semenea recunOstem, Primaria si Guvernul recunOsce deasemenea, atunci merga inainte. Dar nol sa liceun da, da-ramati biserica, mie convine.

F. S. Episcop al Dunarel de jos: Lucrurile la primavedere se pare a 11 .asa cum le-a spus I. P. S. Mitropolit atMoldoyel, si se urmeza asa, on de cate on Chiriarhul res-pectiv pOte el singur sa resolve cestiunea. Dar din momentce P. S, Chiriarh respectiv, se refers la S-tul Sinod, S-tulSinod nu 'Ate de cat sa se pronunte intr'un fel sail altul.

Acelasi cas a fost cu biserica din Constanta, undesingur puteam sa me pronunt asupra lucrului. Totusl ye-clend ca cestiunea ce mi se presinta spre resolvare estecam mare, am referit casul S-tului Sinod si am is CandS-tul Sinod va vice, ca e buns lucrarea, eu voiil sfinti bi-serica, Eram in dreptul meu asupra acelel cestiuni, cumeste si L P. S. Sa In dreptul sell asupra cestiunel de fatit.

Din moment ce Insa, s'a presentat cestiunea S-taluI Si-nod, S-tul Sinod trebue sa respunda_

4

nu'ml

eta

www.dacoromanica.ro

50 DESBATERILE ST. SYNOD

Acesta este pArerea mea si rog si pe I. P. S. Mitropolital Moldovel, se. primescl sA.ne ocupem de acesta cestiune.

P. S. Arhiereu Valerian Ra,mnicenu: Eta cred cumca cestiunea de fatA nu intrA In atributiunile Sinod,nu este compentinta S-tului Sinod sa hotarasca pentru obisericA care se propune spre desfiintare.

In atributiunile care sunt puse dui:0, lege in regulamentulS-tului Sinod, nu se preyed si atributiunI de felul acesta.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Dar cu biserica dela Constanta era in caderea S-tului Sinod se. se ocupe?.

P. S. Valerian Ramnicenu: S'a desfiintat o multimede bisericl si nu s'a Intrebat S-tul Sinod. Afar% de acestase mai spune si alt-ceva pe de Mull

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Spuneti ce ati au-dit. Ce se mai spune pe de laturi?

P. S. Valerian RAmnicenu: IatA ce se aude: ca E-pitropia ar putea sa's1 face. incaperile de care are trebu-inta rescumparand alte locuri din vecinatatea acestei bi-serici, dar ca '1 ar conveni mai bine s% desfiinteze aces-W.bisericA.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Merged maiintaid la fata locului sA vedet1 cum stair lucrurile.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Se vede cA nu cu-nOsteti positiunea loculul.

I. P. S. Mitropolit Primat Preqedinte: Rog pe I, P.S. Mitropolit al Moldovel BA me Ierte dacA am presentatcasul acesta S -tulul Sinod, pentru canu me credeam in des-tul de corn petinte ca sA Iau ei responsabilitatea asupramea. mai darAmat si alte biserici, care nu s'ail maifacut la loc, insa aci are se. se Tacit o alt1 bisericl.

Am declarat si declar, nu voirl lua responsabilitatea meaasupra daramarei bisericel

I. Pi S. Mitropolit al Moldovel: Me ert'ati ca lab cu-vintul pentru a doua (VA.

Dad. se primeste ca acesta cestiune sA se resolve, se. sestudieze si sa se hotArasca de S-tul Sinod, atunci eu cerca pentru or! ce bisericA, care se va propune spre darimare,sA se cell hotarIrea S-tulul Sinod. Era aci la vale spre po-dul grid biserica MAgureanu. S'a desfiintat. Era la casahi Be lu, care a fost casa VacarescA, un paraclis si eu l'anv

S -tulul

S'aq

www.dacoromanica.ro


-apucat .§i am cantat tnteinsul. El bine aces casi s'a vin--dut unui ebrett si paraclisul s'a desfiintat. Cu a cui stire,vi ingaduire nu se §tie.

Cand Pake, feclor de preot, era Primar §i a daramat omultime de biserici a intrebat pe S-tul Sinod? Atunci pen-tru ce ell asta-di dintr'un punct de vedere dre-care sa andpronunt, asupra acestel cestiuni? EU and pun in reserva.

P. S. Episcop al Hugilor: Pe Mg deslulirile cares'ati dat asupra cestiunel de fats, eu vreaa sa clic douecuvinte in sprijinul aduceret cestiunel in S-tul Sinocl.

Cum5§tem cu totil, ca I. P. S. Mitropolit Primat este §iunicul Efor al A§eclemintelor Brancovene§t1 ci era Ore cumgreil pentru I. P. S. Sa sA resolve singur cestiunea, cads'ar fi dis, ca pentru interesul ca, este acolo Efor a lint a-costa dispositiune cu. de la sine putere. Pentru motivul a-cesta §i mai multe altele, care le-am audit, sunt de parere-ca s5, ne ocupAm de cestiunea acesta.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Ve aduceti aminte,=c5, la Ta41 se facea teatru pe locul vechei Primarii, loc des-tul de larg, dar fiind-ca dincolo peste drum este o §cOla-de un, alt rit, de ritul apusan, uncle sunt femel, s'a gasitcu cale ca teatru sal fad, mult mai la vale, departe de a-cea sada i l'a adus aprOpe de biserica Dancu, fosti mo-nastire cu averile et

De aceia am cps §i in Senat: Dag bisericilor averilefor de Ia care s'air lust sate de milione.

S'a. aruncat, and s'a sApat pentru cladire, tot pamAntulspre acea bisericA, asa ca, aprOpe a acoperit-o

P. S. Episcop a! Hu.Filor: Mi se pare ca asa este c1la Socola.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Mi-al luai cuvintuldin gull. Din lad am voit s5. merg la Socola. Unil diceauca biserica Dancu ar putea sa nu mai existe, cad acumnu ne mai trebuesc multe biserici. Chlar mie insql mi s'aclis: Acum al Biserica mare, frumOsa, acea mica este de pri-sos, sA o dartragm 0, s5. facem grading. Eii atunci le amrespuns: nnsiunea mea nu este de a cla rima biserici,cL de a le face. ySi am staruit ca biserica vechedin curtea,Mitropoliei sa se reinolasca cum s'a §i reinoit.

Acum sa mergem la Socola. Acolo s'a gasit cu cale A

www.dacoromanica.ro

62 DSSBATERILE ST. SINOD

se fact Apcjemintul pentru cel smintitI, care era la Golia.Vine i mi se spune, di eel Insarcinall -cu cladirea edifi-ciilor acelul A§elemint sunt de pArere ca se. se Intinde. pelocal unde este biserica. Am skit in sus and am audit§i am clis: pentru numele lul Dumneleti, acesta. trebt ne-a.mai remas de Meat, ca se. darimam bisericile? Acea bise-rice. este un monument istoric-religios, :kat de fata lul A-lexandra Voda Lepu§nenu, Domnitorul 161.0, care dupe. ce-a observat mai matte localitAtl prin tart,. s'a stabilit aci,Mgt Ia0, unde a Mut .§i biserica monastirel Socola, unde-a §i murit.

Pe la inceputul secolulul de asta-41, cand a venit ferici-tul parinte Veniamin ca Mitropolit al Moldovel, a hottrit se.face. aci cel dintaiil seminar din Romania.Aci la Socolaera §i o sort a Mitropolitulul Veniamin. A mutat pe sora.sa ai pe alte calugari0 la Agapia, Ian pe calugArit din A--gapia '1 -a mutat in monastirea Nemtu §i Seca §i a Meatcladirile seminarulul in Socola, Una biserica acela faciade filca lul Alexadru Voc16. Upu§nenu. Aci seminarul aexistat 80 de an!, pant and dupe. starea lucrurilor de as-ta-c11 seminarul a lost stramutat in la§1, intr'o casa luattCu chirie.

Eil, yeclend et nu o st pot alt-fel,. §i ce. nu voia puteaisbuti de cat alegend un local bun pentru seminar, a voitDumnecleti. §i am reu§it se. se cumpere casa lug VocIA-MihaiSturdza alkali de Mitropolie, unde s'a a§eclat Seminariul.

Pe eel cari craft instrcinatl cu ells:Ikea de la Socolapentru smintiti, nu-1 mai Incapea pamintul, de §i aveaaloc destut, dar voIati se. Milne i biserica. Ad sapat me-red §i aruncati pamint. i intr'una din clile, fiind in ser-batorl, m'am dus i eil se, ved. M'am mirat tare multand am veclut plmintul de un stinjen .§i jumatate arun-scat pent in fata bisericel. Pe la altarul bisericel au fAcuto qosea, iar biserica 41 ,va ajunge sOrta ca §i altele, pre-cum Dancu din IaI. Eft last 'ml voit face datoria de aprotesta, dar mi se pare di glasul mea este ca glasul ce-lui care strigt In pustiti,

De aceea clic, ce. or! ce cestiune privitOre la biserickchiar dace. ar fi vorba de a se stremuta de la un loc laaltul, sa. se aduct la .S -tul Sinod, i atunci me inchin,

www.dacoromanica.ro

DRSBATERILS ST. SINOD 53'

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ved cu mul-% tumire, a a admis In principiu §i I. P3 S. Mitropolit a1Moldovel, Impreuna. cu P. P. S. S. Membri at S -tulul Sinod,ca cestiunea ss se resolve aci.

Atunci v'a.§1 ruga, ca la finele acestel edinte, sa alegemcomisiunea care sa merga la fata constate,apol ss yin& cu un raport.

Acesta.' 'Artie decl, se va trimite la comisiunea ce se vaalege.

Se -comunica de la birou petitiunea preotului NicolaePopa de la parohia Vadu-Roqcar corn. Vulturul, jud. Putna,prin care cere ss se mijlocesca a'i se da sporul de 259/0,la care are drept, pentru ca parohia uncle a servit mat 'na-inte n'a avut pgmtnt.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:i P. P. S. S.Parintl, eu cred c& acesta cestiune este de competinta E-piscopulul respectiv, Prin urmare eu propun sa se reco-mande P. S. Episcop respectiv, pentru a mijloci la Minis-terul de Culte.

Pun la vot acesta, propunere. Cine este pentru. sa binevoIascs a ridica mana.

S'a primit,Se comunica de la_ biro. adresa S -tel Mitropolii a Un-

gro-Vlahiei ,du No. 1826, pe langa care Inainteza dosarulcu. No. 32/98, cu actele relative la lunderea in monahismpreotului Nicolae 13.,Economu, de -natiune Elena, §i careactualmente serve§te la biserica Stavropoleos din Capital&§i se trimete la comisiunea de petitiunt.

Idem, raportul No. 23 al Epitropiel Parohiet Buhalnitadin jud. Nemtu, prtn care reclarna ca. la 30 Martie-1897s'a luat gradina §i ograda bisericei, to tutindere de 3 Bid§i 67 prajint §i cimitirul vechid al bisericei, de catre in-spectorul silvic al judetulul §i le-a trecut, ca avere a Mi-misterului "de Domenile In contractul arenda§ulul rno0e1,se trimite la aceea§1 ezmisiune.

Idem, raportul Directiunei Tipografiel cartilor biserice§tticu No. 27, pe land. care inainteza suplica D-nulul Krafft,librar din Sibiu, prin care cere a'i se, da spre -desfacere-carp din Tipografia &What Sinod §i se trimete la comisi-unea pentru luarea socotelelor 4Revistei Tipografiel */

locului,

si

ss gi

a.

www.dacoromanica.ro

-54 DESBATERILE ST. SINOD

I. P. S Mitropolie Primat, Presedinte: Comunic6.--rile Watt terming. Acum intram ordinea dile1.

La ordinea liteI avem FapOrte ate comisiunilon.)P. S. Episcop al .Rimniculal, Raportor, citeste urm6.-

torul raport, tnregistrat la No. 116, al comisiunel pentruJuarea socotelilor Revistel $i Tipografiel, relativ la adresaD-11.11 Ministru al Cultelor cu No. 6763 si inregistrata laNo. 10:

Inalt Prea Stintite Prapedinte,

Comisiunea S-tuluT Sinod pentru luarea socotelitoi' Tipografiet ciir-ilor vi ale Revistei Biserica Ortodoxi ,Romans luind

In eercetare adresa Onor. Minister al Cultelor ser. C. No. 6763, fn-registrat la No. 10 de la 12 Februarie a. c. -aduee la cunoptintaS-tuluT Sinod eele ce urmeza:

In sesiunea dd asti tdmni, S-tul Sinod a admis propunerea cea tient I. P. S. Mitropolit al MoldoveT, dupa dorinta esprimati deD-1 Ministru al Cultelor, ca. si se fact un control amantintit la Ti-pografia cartilor bisericeqtT, de titre o comislune a S-tuluT Sinod,impreuni en un delegat al Ministerului Caltelor, spre a se eon-stata daci de la 1895 incdce, Tipografia se afli fntr'o stare Lprosperisail nu.

Comisiunea cu delegatul Ministerulul Intruniudu-se la Tipogra-fie In luneNoembre trecut a decis ca maT fntain D 1 delegat, omal financelor, si cercete2e gestiunea Tipografiel de la 1895 Maiti pang.la 10 Noembre 1898 duptt registre gi aetele din dosare. D-1 dele-gat Impreunh cu un ajutor dat d-sale de Onor. Minister al Culte-lor ate efectaat acesti lucrare forte anevoiasi In 60 de Mile. Resul-tatul eT se va supuue la canoqtinta S -tuluT Sinod tie citre comisiune,care fn -curand Ill va depune raportul to cestiune.

Ines pima atunci comisiunea rogit pe S-tul Sinod a Jua In con -siderare adresa mentionati mat sus a Onor. Minister al Cultelor ca(14 delegat 9i ajutorul $eu, pentru serviciul ftcut, si fie- Indemni-sall din casa TipografieT, eel fatal ou 1200 leT, -cite 20 leT pe fie-care tiedinti din cele 60 tar eel a! doilea cu 600 leT, cite 10lel de fie-care gedintii.

Aeesti .sums se va fnserie in budgetul tipografieT pe 1898/99 lacheltueli, qi se va seadea din escedentul en care se inchee budge -tul respectiv, Tar plata se va efectua de catre Directiunea. Tipogra-

eT celor In drept- cat maT netatarVat.

1n

biserice§tt

qi

Ole,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOD 55-

Acesta fiind resultatul cercetarilcr comisitmei, subscrisul cu sme-renie fl supun la deliberarea gi aprobarea S tulul Sinod inapoind

lucrarile fn cestiune.Raportor: (ss) t Atanasie al Ramniculul.

Punendu-s.e-la vot conclusiunile raportulul, S-tul Sinodle-a primit.

P. S. Episcop al Rimniculal, Raportor, citeste urm6.-torul. raport, inreg. la No. 115, al aceleiast comisiunl rela-tiv la raportul Directiune Tipografiel cartilor bisericesti cu.No. 424/97:

malt Prea Sample Pre fedinte,

Comisiunea a.1623. de S-tul Sitod in gedinta sa de la 1 Maiti a. c.gi compusk din P.P. S.S. Episcop de Hue, de Argeg gi subsemna-4,tul In calitate de raportor, a mat in cercetaro raportul DirectiuneiTipografieLcartilor bisericegti, inregistrat la No. 497, de la 18 De-cembrie 1897. Prin acel report noul Director Dr. C. Chiriceseu a-rea starea financier/ In care a gAsit tipografia la intrarea sa infunetiune, precum gi nevoile ce se simt in mersul inainte al aces-,lei institutii. Pentru acest sfirgit D-sa r6ga a'i se acorda mat multecredite, ce ating impreuna suma 10910 lei gi anume:

1) Un credit de 210 lei pentru plata unui conservator al depo-sitului de cal, icon gi hartie din tipografie.

2) Un credit de 5000 lei pentru procurarea de material tipo-grafie.

3) Un. credit de 2500 lei pentru legatul cartilor in desfacere.4) Un credit de 1500 lei pentru material combustibil.b) Un credit de 1000 lei pentru costul transportului cdrtilor des-

facute gi.6) Un credit de 700 lei spre a se face in podul tipografiei pe-

capetele zidurilor ei nigte rafturl in care sa se agecle parte din cartTspre a nu apasa tota greutatea for pe pod gi a se intampla vre ocatastrofft.

Comisiunea ce a fost d.elegatg de S-tul Sinod in sesiunea de astittonana spre a verifica impreung, on un delegat al Onor. Ministeral CulteIor gestiunea fostului director P. S. Arh. Valerian Ram-nicenu fiind sesizatit de 1. P. S. Mitropolit Pregedinte al S -tulu!Sinod prin apostilul de sub No. 497/97 gi cu adresa No. 422 de.

$i

www.dacoromanica.ro

Z6 DESBATERILE ST. S1NOII

la 18 Decembrie treout a opinat In o inchetere a sa din procesulverbal :faaintat I. P. S. Pregedinte eu adresa Inregistrata la No.500 de la 19 Decembrie a se aproba creditele cerute, sub reserveaprobaret ulterior° a S-tulut Sinod, tar I. P. S. Pregedinte on adresaNo. 423/97 aproba parerea emisa de comisiune.

Acesta soluttune a comisiunel so Intemetaza pe urmatorele con-siderente:

Una din causele cele mai de capetenie ce a adus tipografia In o-stare financiara nesatisfecatore a fost g i jipsa until control regulata depositulul de certi pi de bartie din tipografie. Dace acest depo-sit nu se administreza cu ingrijire, negregit atuuci Institutia nu vaprospera. Deel la desfacerea cartilor cat gi la Intrebuintarea hfirtieYde imprimat e neaparat a se observe Ere -care forma. Pleeand de laacesta idee comisiunea a gasit ce e jastificata propunerea Directiu-net de a se infiinta la Tipografie un post de conservator. Acesta

primi cartt spre desfaeere, va da socotela de ele, va tine in pas-trare hartia §i va incredinta din ea dupe trebuinla Sefulut de A-telier, Lisa tot-d'auna cu forma fa regale:. Postul acesta fiinteza latote Tipografiile mat Insemnate. Creditul de 210 let, ce represinta.plata consorvatorulut pe tret lunt, fa deci Ineuviintat. Iar In ve-derea mod stet retributit, postul acesta fu unit- de o cam data cueel de Secretar-Comptabil.

Comisiunea a opinat a se aproba gl creditul de 5000 let pentrumaterial tipografic.

In budgetul. pe 1897/98 figura la, capitolul acesta 3000G let. Fos-tul Director Insa, and a cerut fnea, 6000 let Muse eheltuelt chiargi peste aceste anima. Cad noul Director raporteza, ca. 1a capitolulacesta a gasit un dificit de 1200 lel. VA sa slica fn loc de 30000let se cheltuise pane la Noembrie 37200 let. Trebuia ded sit se a-copere deficitul ¢i sa se Intampine nevoile tipografiet In cursul a 5luai eer mat ramLne din anul budgeter.

Comisiunea a opinat asemenea se; se aprobe p i creditul de 2500let pentru cheltuelt de legittorie, Postal Director fneasa de la le-gator o remise. Pretul flint In tarifa tipografiet pentru legatuk car-litor era mai tot al legatorulut, care avea tipografia ea un debu-gen al sail. Noul Director a -kat fndata dispsItia ea suma ea secuvine legAtorului sit fie Inscrisii Intrega in cheltuell, Tar .suma cese ineaseza dupe', tarifa din vin4.area cartilor legate, sa fie. InserisaIntrAga, la TeCiturT. Tipografia prin aeesta dispositie realis6za unibeneficili en malt mat mare. De uncle de la,. Aprilie pink la 10Noembrie 1897 beneficial tipografiei din legatul cartilor e de 216 Nig_

va

www.dacoromanica.ro

DESBATERILI1 ST. SINOD

in ultimele 5 luni este de 900 TeL Pentru acest sfir@it filet tipogra-fia trebuta sit alba la dispositie un legator. Inuit fondul ce mat re-mesese nu era suficient. Dect pentru fatimpinarea acestel cheltuell.trebue sA servesce creditul cerut de 2500 let.

In Mod JanklOg e itifitifietit lereditul de -1000 let Ventru trans-porthl efif ilor. In tarifa tipogtafiel so presirede costul transpoiltulbiJellefilor. El prive@te Y.oe enmperitter. In tostul ficeeta ha 861111.-806a fit Itteent. la iveriittift, de Vi nu. se *heltuta Verittu transport

efit e preveclut th tatiii,/ar ce se tli.41tnta 1314 hill tine. orf &tardin haul! tipografiel. Aoum fnsa eo'stht transportulul se trete dupetarif intreg la Nteniturt, tar watt' efeetitt al tratisportultitditpit chitauta -pegtel,ile trete Itecleittielf.t Dee! @i spentra intantpi-k-lutrea ladestet cheltuelf ' trebue

Tot itga se justificit @i breditul 11500 JOT pent.0 nutterial tom-bitstibil. Din fondul de 2000 lel pretre4id In budget la acest capi-tol mai remises* Ta Nombre treat 73t let 39 baillz Se blieltuisedecT aprope tret partt din fond Oi aeesta in titripe sir-eret..-u

'In deposit inn se afiulde eat 3350 kgr. lemne 0i Ca o ftonal koes.Evident el tipografia 1116 ptitea merge la -vreme de Urfa -eu sumatle 700' let 9i eti tided 'material.

De land parte ttimisiunea a opinat a tin se aprObit eVedittil de700 iientrus raftutt. Oheltitala aeesta tea pftliht de prisos,tyre -ter se impune 'cat mat neintArcliat cladirea tines magazil pentrubOnservarea 'ettftilor. Apot ar fi nimetit ca Sinnd sit in dis-positiunt de a se distribui pe in Eptiscopit;Protoerit, Parohil gi di-ferite biblioteci unele din car tile ce sunt 'maT pu%in intrebate bprea se u@ura astfel depositul tipografiet.

Tot pentru consideratiunile acestea comisiune3 opineza, yi abum.ca S-tul Sitio& a ineuviinteze acorderea creditelor siel mat sus a-rittate in sumii de 10210 le; mat yartos, ca dupe cum se ya ve-dea din gestiunea tipografiet pe and 1897/98 budgeter, ele all fost-acoperite din diversele economil acute la tipo-litografie.

Resultatul aeesta en smerenie '1 iupuri la deliberarea @i aproba-S tutu! Sinod impreuna en IncrArile In cestiune.

Ilaportori j- Atanasie .R.imnicalai

Pun endu-se la vot conclusiunile raportulul, S-tul Sin octle-a primit.

P. 0.911,Spiscop al Rtimniezzlul, raportor, cite to utma-toralivrapoit al acelela0 comisiuni, inreg-. la No1.113, relativ

57

nine

caller

tl<h fond.de

let

S.tul

yeti-

(ss

www.dacoromanica.ro

58 DESBATERILE ST, SINOD

la raportul Directiunel Tipografiel cartilor bisericWI cu. No.-484 din 14 Ianuarie 1898:

Inalt Pres &Nile ,Stiiptine,

Comisiunea S-luf Sinod pentru luarea seootelelor tipografiel car-tilor bisericegti pi ale- RevisteT Bis. Ort. Rom." luand in cercetareraportul Directinnei tipografief, Inregietrat Ala No. 2 de la 14 ianu-Arlo a. c. educe la cunoseinta S-tului Sinod -eele ce urnaka :

Nona Directiune dupa fntrarea sa In functiune constata, ca ti-pografia nu mai dispune de Itartie pentru cuperte la R.evista, pre--cum gi nici de hartie de imprimat pentru a continua lucrari ince-pute ci a esecuta comande eventuale. Conforms ord. S-lui Sinod No.80 de la 12 Mai 1897 hartia trebue sa se procure prin, licitatie,Timpul Inst fiind, scull gi nevola. constrangatare, Direc%iunea so-licita la I. P. S. Pregedinte al S-lni Sinod autorizarea sit procurehartia trebuitore de la fabripa care la ultima licitatie a gent oferta

-cea mat,--avantajesk pentru. tipografie,I. P, S. Pregedinte prin adresa No. 2 de la 15 Ianuarie a. c. Fere

,avizul Comisiunea delegate de S-tul Sinod a verifies gestianea fos-tuluf Director. Comisiunea In vederea coloiderentelor din sus cita-t ulraport prin fncheerea din ,Propesul verbal inaintat I. E. S.Pregedinte u Raportul inregistrat la No 4 d% la 17 IanuarieAla avisul sell pentru, aprobare, sub reserva aprobarei ulteriore a

Sinod. Acest avis I. P. S. Pregedinte it comu.nica-mei cu adresa No 3 de la 19 Ianuarie.

in vederea color agitate, Comisiunea prig subscrisul Raportorcere cn smerenie aprobarea, S-lut Sinod, fnapoind tot-o-data, i lu--crarile In cestiune.

Raportor, (ss) t Athanasie al Ramnieula.

Punendu-se la vot conclusiunile raportului, S-tui Sinodle-a primit.

P. S. Arli. Conon Baca6nul, raportor, cite e urmi--torul raport, Inregistr, la No. 129, al comisiunel pentru cer-cetarea cartilor didactice de Inv6to.mInt religios, curs secun-dar, relativ la manualul Intitulat: *Istoria Bisericel Romane)Kle Econ. C. Ionescu

malt Prea Stinfite Stapane,Comisiunea alesa catraS-tul Siabd, pentru cercetarea 000.-

dor geolare de InvOtxmintul. religion, laPeursul secondar, Inca. din

salQa

pirectiu-

ila

&lei

www.dacoromanica.ro


sesiunea trecuta. compusli fiind -din P. S. Athanasie Craioveanul,P. 'S. Pimen Pitegteanu gi sub-semnatul Riportor, de atuncl alllust In cercetare Manualul de Istoria Bisericel Romitne" cu unmic rezumat (introductiv) despre nagterea gi desvoltarea bisericercrecrtine pentru uzul gedlelor normale de Inv6tatorl gI Inv6tfitdre-(elaborat) de clitra economul C. fonescu, licentiat In Teologie;" pro-1fesor de religiune la sceplele : Asilul Elena Doman" co5la Nor-mall a Societgel pentru fnvetatura Poporulul Roman". i atl stn.-diat cu Wit luarea aminteacest manual; esaminandu-1 atttt din pun-tul de vedere al cestiunet de doctrinal cat gi al cestiuner pedagogics,precum gi al former de espunere; (conform noel dispositTunloath, S -lu! Sinod din partea Onor. Minister al Instr. publics cu No..27648 aerie A de la 28 Inlie 1897.

Deo, ma! I ca material, comisiunea constat cum -cg, manuscrip-tul, format folio, cuprinde peste total 60 de file, sense gi nescrisefmplirtite ast-fel : 18 file de la inceput, euprind : Titlul, precuvin,-tarea, o privire genera% despre: nStarea omenirel maT 'nainte devenirea Domnului" gi apoi: 0 prescurtare din Istoria generalb. abisericei cregtine, pang dupe timpurild Reforma %iel Luteriane, Calvi-niste gi altele, 40 de file urnigtore, cuprind materialtil proprilE, anun-tat prin titlnl manualului ; adicti : Istoria Bitericei Ronwine. i In fine,2 file ce mai urmOza piing, la sfirgit, slut lasate neserise, eyelid aservi pentru note §i euverti, manuscriptulut

Care intreg material, in ce privegte cestiunile de doctrina ci fond,apoTt nefiind de un cuprins dogmatic, sari moral special, ci numal

lsiorie, nu confine nimic ce ar putea fi vAtitmator ReligiuneXgi Bisericel. Der, In ce privegte conformitatea cu programul In vi-gore, dupll cele anume observate, manualul cercetat presintA o maredeosebire gi mat ales In cestiunea pedagogica, In alegerea espresiuni-lor, ca gi In forma de espunere a materialulut tratat, apoi, lucrareaacesta se presinta cu o mullime de neajunsurt gi defecte, co nu potfi admzse intr'un manual de Fdlti.

Tote aceste lipsurt pi defecte fiind en ingeijire semnalate, ba,mite chiax gi anume corectate de eltrq InsugT cereetItorul gi dreptfie-care Joe adnotate cu cernela rofie, spre a se putea Jnal bine /ob-serve, gi indrepta, Comisiunea Intregi a cercetlirei cartilor didae-tice, Inca dill sesiunea trecutit a S-lul Sinod, gi anume, prin Ra-portal sea fnregistr. la No. 481 de la 7 Noembrie trecut, ail con-chis la reinapoerea lucrdret afro autorul sett, ca pentru a fi dinnoll reve4utli, corectatti, @i mai imbunatatita, Conformindu-se

comuni-)

cat

ei

Yu:

www.dacoromanica.ro

60 bESBATERIL$ ST. SINOD

40,11 observatiunilor de pe margiuile filelor originaluluf adnotatvoi,r4mas aci, In biblietecit, spre eventualg, controlare.

R^porttd,acesta nis4, de ma! .sue citat, prepentat sfiind de °Mr,subsemnatut. Raportor, gi punlindu-se la ordinea sljlef anume pen-trn &Iiva de la 3 Noembrie trecut, gltima gedinj4 a S-luf Sinod, giatuncf neputenduse citj din cause grabir.ef cTt ache lucritri mutt ma!argente, aU slmcrs ca 131 fie din not},, presegtat gi citit la sesigne&din Malt. curent,

Dar dupit inchiderea sesiunef trecute a S-Iul Sinod, antorulimal,u1sf de maX sus cercetat, profitil.nd fie timpul liber pests farn(11,srobludu-of tote cele observate, g'at. cerut Feinapoierea lucritrel palerspre ponformare cu acele de pe manuscript notate Ja prima ,corec-tare ; dupe, care acum presintit din nsrt lucrarea sp, 0,413,154111

spre esaminare gi aprobare.Decl, Comisiunea gercetrixel cirlilor didactics de fpvtOrrantul re,

ligies fn scolele seoundarej realegeudn-se gi pentru sesiunes, corent4acefa de ma! 'nainte: at reluat din not. In percetare: ,Manualulde 1st. Bis. Rouritne-u elaborat de ctre Economn1 C. Ionescu, pro -Lesor ile Religie din Bucuregtf

i esaminan du-) outot interesuL ce I Orta bunetor Manuale de watt:mama, en o fleosebitl placers pm observat cam el: Autorul ac°,-stel lucrarf, in clorinta de a putea publica un ckt se pap plal bunmanual de 10616, In materia propusa, !fait ccmformat In totul gi tu-,turor observalicimitor de Imbunatilpre, ce mctif '4inte i s'atLfostapatat.

Adeca reveclut, corectat pi ImbunatAtit cartea sa; prin com-plectarea tuturor lipsurilor avute daps program ; s4a conformat cucerintele pedagogice proportionarea materiilor delectif ; s'aii co-rectat espresiunile ce 'far -fi pretutindenea fntrebuintate: ea In-dreptat gi forms de espuuere a materialuluf tratat; confor-mandu-se. in fine cu total observatiunilor do pe originalul adnotat eta.

Drept care scum : .Comisiunea citrtilor didactice religiose, prinpubsemnatul -Repo/tor conchide cum at: S-tul Sinod,

Avend fn vedere lipsa aprOpe total& de 0126 In present a 'Stu-Ist. Bis. Rom. 'prin alto geoli secundare.

Aviind In vedero ca acest studiu este oblfgator de a se preda giinveta in tote gcelele Normale de Istitutorl gi Institutore f de Inv6-Tlittorf gi Invelatore,

Avend In vederei folosul ce se pOte educe numerosel tinerimlicolare de acolo, iconomisindu-i-se timpul de studiu maI bin° prinatn imprimat de cat prin manuscript,

Sinod.

'distal

pea.

$'ati

In

rtilul

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. S1NOD 61--n

Avend, asemenea In vedere ca : pan& aeum, singarn1 aeest ma-ztuaI ni se presintit cu o destine-tie special& in materie de 1st.Rom&ne prin geolilei normale de Inptitutorl gi Institutdre din tot&'ra.

Pentru. tote aceste puternice .motive-, S-tul Sinod aTiputea acordahalts sa aprobare pentru tiparire a. gi introducerea acestu manut4,iprin 4e6lele catre care autorul se adreseazg la ineeput.

Drept care malt Prea Santite Stapftnei cu eel mat profund res-pect, subsemnatu1 Raportori le gi supun acestea la inalta itprecierepi aprobare a S-tului Shied.

Raportor (as) t Arideretzl Conon Bacacfnzz

Punendu-se la vot coAcluslunile raportulul S-tul Sinodle-a Primit.

P. S. _Epigcop al Ilugilon I. P. S -tile Presedinte, comic'siunea pentru parohil, care a fost anal trecut, si care acum-a lost din no4 ales5. ^si insarcinata tot cu aceiasl lucrare,prevede casul, ca cererI de felul acesta ail sa se ivesci maImulte. Deslegarea ,, pe vrem s'o cerem de Ia S-tul Sinod In- acesta privinta este, ca cererile, care vor maI venir sO. fie.adresate tot I. P. S-titulul Presedinte al S-tulul Sinod slI. P, S. VOstra sA le trimitep comisiunel, saii O. fie in dreptcomisiunea, a le primi din orl-ce parte ar veni, fie de la'Chiriarchil respeetivl, fie de la preotl, fie still si ell de Ia.cine; Acesta deslegare o cerem cu atat mat mult pa catI. P. S-tia VOstra in timpul vacantel pOte nu vet! fi in Ca-pitall si nu va avea tine sa comunice comisiunel acele,cererl noul. De aceea Intreb cu malt respect pe S-tul Sinod,cum sa se procedeze in asemenea Imprejurarl, and se vorivi cererl noul?

1. P. S. Mitropolit Primat,Preqedinte; Me unesc intotul cu p6.rerea ,13. S. Episcop al Hasilor, membru al co-.misiunel de parOhil ca or! -ce cererI sa se adreseze la co-'misiunea pentru parohil; dar fiind-ci lumea nesciind acestas'ar face mare confusiune, cacl se va adresa tot Presedin-lelul S-tulul Sinod, eel dar, as! fi de parere sa se publiceIprin Monitorul Oficial, ca tote cererile relative la parohil:s5, se adreseze comisiunel respective, cad tnc'p data clic,lumea nesciind, toti are sa se adreseze Presedintelul S-tu-Ail Sinod. Acum remane A. hottiriti, cum vet! crede de

www.dacoromanica.ro

62 DESBATERILE 8T. SINOD

cuviinti. Eti cred a, pentru o mai bun& practia a luciului,se publice sat In Monitorul nficial sat. in Revista Bi-

serica Ortodox& Rom Ana, ca sä scie lumea unde sk se a-dreseze.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: I. P. S-cite -Prqedinte,,de Ore-ce comisiunea ales& pentru a continua lucrarile pri-vitOre la regularea parohiilor se compune din aceia0 P.P.S.S, mernbri, care at lucrat §i in sesiunea trecuta, din careeste i P. S. Episcop al H4ilor, eu a§1 ruga pe Prea SantiaSa sa, bine-voiasa a ne spune, care era procedura, cares'a, urmat in privinta hartiilor venite in timpul vacantel, §igandesc- ca. aceea ar fi bine s'o urmeze §i in casul de fat/.

P. S. Episcop allIn,Filor: Ea cred, ca, cestiunea acesta.se pOte resolva mai u§or in modul urmator: Milli le acesteaat si vie la Pre§edintele S-tului Sinod sat la Episcopul res-pectiv. Pre§edintele S-tului Sinod, sä dicem c& lipse§te, dareste Directorul Cancelariel S-tului Sinod, care n'are s& lip-sesca. Prin urmare, daa Directorul Cancelariel S-tului Sinodva fi autorisat de I. P. S. Preedinte, negre§it a el va co-munica comisiunel tote petitiunile ce va primi, §i ast-feltotul va fi in regulii.

In urma acestei discutiuni, s'a luat urmatOrea hotb.r6.re:-iS -tul Sinod in edinta de la 8 Mait 1898, in urma IA-

muririlor Cerute de P. S. Episcop al Hu§ilor, hotara0e, cain timpul vacantelor §i pan& la sesiunea Stului Sinod dela Manna, tOte cererile ce se nor trimite la Pre§edentiaS-tulut Sinod, cu privire la modificari §i creari din not deparohil, IA se inainteze de atre Directorul Cancelariel S-luiSinod direct comisiunel, respective far& int&rdiere.

Acesta procedura se va urma in tot-d'auna and S-tulSinod nu va fi in sesiune.

(ss) Preqedinte. f Iosif Mitropolit Prima.CEO 8ecretar: Athanasie al Raamicului.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acum pun lavot inchiderea incidentului. Cine este pentru, se, bine-voiasaa ridica mama.

primit.S. Arh. Meletie Gala(Onu, citete rapOrtele inre-

gistrate la No. 124 §i 123, ale comisiunel de petitiuni, pri-

sA.

§i

j-

S'aR

www.dacoromanica.ro


vitOre la cererile de tundere In monahism a fratilor Tudor-Grigore Mihai, Stefan G. Nachescu, Andrei Grigore OpreaJ. Petrescu din M-rea. Cernica, recomandati de Sf. Mitro-polie a Ungro-Vlahiel cu adresele No, 1708 si 1740; Juga.Precup din M-rea Cheia, recomandat de aceiaslpile cu. adresa No, 1706;c Iffsn Panait i 4lecu G, 01-tenu din M-rea Caldirupnl, recomandati de aceeasI Sf.

4_,Mitropolie cu adresa No. 1699, precumi cererile de ,ase recunOsce tunderea In monahism, efectuati In cas de

441611, a fratilor; IOn N. Isac i Florea Stinescu din M-reaCernica, recomandati de aceeasi Sf. Mitropolie cu adresaNo4 1703, Nicolae D. Sedan si Raducanu I. Georgescu-din M-rea Caldirusanl. recomandati de aceeast Sf. Mitre-polie cu adresele No. 1702 si 1705. S-tul Sinod- a apro-bat conclusiunile rapOrtelor comisiunel, care sunt pentruadmiterea si recunOscerea tunclereI in monahism a numi-tilor fratl.

P. S. Episcop al Husilor: I. P. S-tite Pre§edinte, vedca rap6rtele asupra calogiririloK fp.c fOrte scurte. N'amde cis inimic asupra acestel procedurI, Ins tin, la un lucru;

ca cele esprimate prin, rapOrte, c4 fn dosare se a/lat6te actele prescrise de regulament sl c4,, sunt Inregula, pe baza cirora S-tul Sinod dA Incuviintarea de

1.8, fn adever tote complecte; pentru cadaci S-tul Sinod di Incuviintarea, apol tOta responsabili-tatea este a S-tulul Sinod. Acesta observatie a.m ticat'o,ffind-ci mi-a atras atentiunea P, S. Episcop at Romanu-14 care a dis, ca virsta priveste pe Episcopul, respectiv.Cum priveste pe Episcopul respectiv? Dar Episcopul res-pectiv trimite actele la S-tul Sinod si dad. S-tul Sinod a-probi cilugarirea lipsa de varstA sail cum gaseste deouviinta, acesta se face pe responsabilitatea. S-tuluI Sinod,iar nu pe a. Episcopulul respectiv. De aceea am sulevat a-cesta cestiune,k afirmand cum ca not dim votult pe basaaritarilor raportorulu), ca actele sunt In tota regula si

dosarele sant -complecte §i deci, atuncl si fie bineInteles, c. not sprijinim cele aritate prin rapOrte

P. S. Mitropolit Prima Preqediate;,Peatru, linis-141?,. S, Episcop as Rusilor, am creclut tie datoria mea

-4si aceste explicatiunl:

si

ESL ,Mitro-

'se

calugarire,

cu.

ca

Sin

www.dacoromanica.ro

64 DESBATSRILE 13T. S1NOD

Cbmisiunea de petitiuni sau orI-care comisiune candasupra sa o sarcina, mal intal ea studiazi zestiunea §i divaice se convirige de regularitatea actelor, apot propune S- tulul.Sidod admiterea earl aprobarea, dup5 cum este In cestiu-nea de fata. Alt-fel nu va veni nici odata Ittaintea S-tululSinod pentru a-§I tla opiniunett pentru Batt contra, dad_actele nu sunt studiate. Tot asemenea casul de fatkcomisiunea de petitiuni, nu numat and convingereai, dar amcea mal mare sigura.ntit, ca ea a cercetat mat Intal tote ac-tele §i nutnal dup5. ce s'a convins, ca -sunt tconforme cuRegulamentul S-tului Sinod, a venit cu conclusiunt pentruaprobare. Daca Tina comisiunea gase0e vre-o lacuna, atuncIfit sigurl o semnaleia.

Pentru tasul de tap., bred ca suntem In regula.P. S. Arh. Meletie GalaNnu: I. P. S. Pre§edinte, toe-

mat aka facem not, comisiunea. Mat intal studiem actele-din dosar, i data le gasim ca sunt In regula, atuncirem aprobarea.

L P. S. Mitropolit -Primal, Presedi.nte: Forte bine.P. S. Arh. Melet16 Galgfenu: citete rapOrtele co-

misiuneI de 1etitiunl, Itiregistrate la No, 122, 121, 126,125, 136, 137, 133, 135, 134, 138 i 132, privitOre lacererile de tundere In monahism a surorilor: Maria C, Po-pescu, Maria Radulescu, Evdochia I. Dancu, Alexandrina.Ghita Lefter §i Elena Apostol din M-rea Paskrea; Maria I.Pbpescu, Nita A. Dumitrache, Ana Nastase Iordanescu,`nica Gheorghe ConstantineScu, Ilina Nedelcu i AnastasiaNicolae Gheorghe, din M-rea Zamfira; Steliana IOn PareSofronie, din M-rea Viforita Ecaterina T. Hudola i Sma-randa Ionescu din M-rea Tigane§ti; Maria Florescu Ilie; A-ttica Ionescu i Elene Ci Stefanescu din M-rea Ciorogarla,recbmandate de SE Mitropolie a Ungro-Vlahiel cu adreseleN6. 1709; 1697, 1739, 1700, 1707 §i 1710. RecunNte-rea calugarifilor efectuate In cas de MC a surorilor t Cleo--'path Lapescu, Efro§ina D. ,Costescu vi Maria Titi Leontedin M-rea Pasatea; Ana Radu I. Stana Preotu Negu§i Stanca Dardian Bradosehi, din M-ted Tigiine0; Ana P.Chita, din M-rea. iebomandate tie acela0 Sf Mitro-polie cu hdrese% NO. 1696, 1701 4i 1704 Cereril6 41`e tin-dent In monahism a fratilor: Petru COdreNSimion Lit4nUI

la

§i In

ca

ce -.

Viforita,

Ga-

A.

IDIOM

www.dacoromanica.ro

DESSATSRILS. ST. SINOD 65

vril Rusu, Panteleimon Cojocaru, I6n V. Hanganu ci Gheor-kghe Fi lipovid din M-rea Nemtu i Seen; Gheorghe L te-4

fanescu si Costache Al Popi din schitul Preotest1 (Suceva);a surorilorz Idna Pricope Savin, Lunza Domnariu, Maria Sa-lornii, Elena Irimiade, Efrosina Ionescu, i IOna C. Saulea,din M-rea Varatecu; Maria Ionescu, Smaranda D. Antohe,Elena Preotu Irimia, TIta Paraschiva I. Rafail,. Maria Ga-vril Pivarig, Ecaterina Boazi ci Smaranda Manolid din M-reaAgapia; Anastasia Vezitiu, Ana Popovici (nitscuta Postolache),Soltana Talpa (nascuta Postolache) ci Maria Ionescu dinM-rea Agafton; recomandate de Sf. Mitropolie a Moldoveli Sucevel cu adresele No. 1009, 1013, 1010, 1011 si 1012,

Cererea de tundere in monahism a sores Evdochia M. Ma-carova din M-rea Celic-Dere, recomandata de Sf. Episcopiea Dunarei de jos cu adresa No. 824.

Idem, a surorilor.. Safta C. S. Mihalache, Anica Adam;Gherghina I6n, Ilie, i Necca St., Ion din M-rea Costecti; Ca-sandra ICI. Cocenescu i Jolla P. Stanciu din M-rea Rogoz;,Dobra I. Roman,- Ecaterina I. Grigore, Iona M. BurhalaLuxa Cosma din_ M-rea Ratecti. RecunOsterea calugarirelefectuata 3n cas de Ma a sorel Frosa Arhieovicla din M-reaRAtesti §i a fratelui Craciun S. Mihalache din M-rea Var-zarecti,. recomandati de Sf. Episcopie a Buz6ului cu adre-sele No. 343, 342., 332, 331, 341, 333, 330, 329-, 328,327, 335 si 334. Cererile de tunderi In monahism a su-rorilor: Maria Predescu,i Tudorita Dumitru din M-rea Din-tr'un lemn. FlOrea Petru Ma din M-rea Horezu. Recun6s-terea calugarirei, efectuata in cas de b615., a fratelui GheorghePirict din schitul Lainici (God), recomandati de Sf. Epis-copie a Ramnicului Noului Severin cu adresele No. 1157,1158, 1108 si 725. Cererile de tunderi in monahism a fra-tilor Nicolae Predoiii, din M-rea StanisOra, 16n Valeanu,din M-yea_ Turnu. Si a sore Maria 1On Cercel din M-reaV lent. RecunOsterea calugarirg, efectuata in cas de MA,a fratelui Gheorghe Ghita Gogorici din M-rea StanicOra cia sore Stanca I. Carstea. din. M-rea Wen!, recomandatide Sf. Episcopie fi. Argesului cu adresele No. 381, 972/97,371, 288 si 153 a. c.

S-tul Synod a aprobat conclusiunile rapOrtelor comisiu-

5

www.dacoromanica.ro

66 - DESBATERILE ST. SINOD

nel, earl sunt penru admiterea si recunNteree. tunderei Inmonahism, a tuturor tratilor $i surorilor numitl mai sus.

P. S. Episcop al .Husilor: I. P. S. Prepdinte, comi-siunea pentru luarea socotelilor Revistel si Tipografiel prinunul din rapOrtele sale a ficut o propunere, ca adica, din car -tile cele multe, cart sunt la tipografie $i de care nu Intrebanimeni sa se dea pe la Episcopii, pe la Protopopil, pe laStoll si pe la bibliotecile parohiale.

Eu rog a se pune acum acesta propunere in discutiuneaS-tulul Sinod, dad &este cu tale, ca din acele card, des-,pre care se va face o lists, sa se dea,pe la locurile ce amaratat mal sus sail nu.

P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Mie mi separe, ca ideea comisiunel, enunciate prin report, era pentrudoug. motive: Intaifi, ca de acele carp nu se prea 1ntreba sial doilea, ca apes& asupra podulul tipografiel.

Eti am creclut, ca comisiunea a tate les prin acesta pro-punere, ca trimitendu-le pe la Episcopil, pe la Protoeril sipe la $cOle, care din acele card se vor putea desface, sarestitue sumele, pentru ele, lax care nu, sa se dea gratis.A$a am 1nteles

P. S. Episcop al Ramniculul: Este destul de inrada-cinat la nol obicelul ca sa se Incurajeze munca $colarilorla finele anulul cu o carticid. §i acesta se face $i de Mi-nisterul Cultelor $i de judete $i de primarit. Nol comisiu-nea ne-am gait cg., avend in vedere cantitatea mare decarp ce este la tipografie si dintre care unele nu se in-Irak cum este catehismul par. §tetaneli de la Cernautl sialtele ce ctintaresc mat multe ma de kilograme si apes&podul tipografiel. Dupe darea de semi se vede, ca. din a-cesta carte nu s'a vindut de cat 4 neemplare partea 1. Maisunt si alte card in asemenea categorie si acestea repre-eipta o suing, dar nu se pOte numi de cat fictivk fiind-canu se pOte vinde nici odata.

Nol comisiunea am clis, ca, e bine sä propunem S -tululSinod, data va aproba, sa se trimita ca din partea S -tu-lul Sino Chiriarhilor respectivi, si ace$tia prin, protolereilrespectivi, la finele anului §colar, sa, trimita pc Ja diferile$cOle, Cate un numer de aceste exemplare spre a se 1m-

I.

www.dacoromanica.ro


part' gratis ca premiI la scolarI, ca sa nu se did. ca Bi-serica remane indiferenta In acesta privire.

Am fost la T.-Severin si vizitand liceul de acolo am re-mas multumit de modul cum este administrat acel licea.Tot acolo se afla si o scOla de cantaretl, cercetata de unmare num& de' scolarl. Pe Langa vorbele de Incurajare des'au rostit elevilor, ell cred ca e bine ca cel mal silitorlsa se pomenesca la Impartirea premiilor cu cafe o carte,done si din partea Episcopulul.

De aceea, rog pe S-tul Sinod sa autorise comisinnea aveni cu un raport In acesta privinta si S-tul Sinod sa serostesca atunci.

Se pune la vot acesta propunere si se primeste.P. S. Episcop al .14mniculul: I. P. S-tite, Prea &tip.

Dupa cum se. she, In sesiunea de prima-vara a anulul tre-cut, comisiunea insarcinata cu cercetarea cartilor pentruinvetamIntul religion, cursul secundar, a venit cu un raportasupra textulul MarturisireI Ortodoxe, intocmit de o comi-siune anteriOra. Raportul conchidea ca textul acela sa fiestudiat din noti de comisiunea insarcinata cu cercetareacartilor pentru InvetamInt religios, curs secundar, Impreunacu comisiunea, care a fost Intaill insarcinata, cu pregatireatextulul acestel card. S-tul Sinod a aprobat acea concluzie.Comisiunea m'a Insarcinat pe mine, ca membru al el, casa reved textul. EA l'am revedut cu de ameruntul si amterminat acesta lucrare acum cate-va septema.nl. Ne-am in-trunit apoI atat comisiunea, careia S-tul Sinod 'i a facutonOrea de a o alege din nou In sesiunea acesta, cum sicomisiunea cea veche. Am discutat indreptarile, care s'adadus textulul, si am convenit asupra lul, remaind a seInainta I. P. S- titului Presedinte, ca I. P. S-tia Sa sa dis-puna imprimarea cartel aratanduse si numerul exemplarelorde imprimat.

P. S. Episcop al Husilor: Acesta este sftrsitul cestiunel.P. S. Episcop al RAmnicalul: Mai este o cestiune

noue. aci. In textul presentat de comisiunea cea dintaiii seafla o lung introducere, care trateza mal mutt despre In-semnatatea literara a cartel. In adever Introducerea e lunga.In acel text.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit al Mo Novel: Ce editie?P. S. Episcop al RAmniculal: Textul care l'a reveclut

comisiunea S-tului Sinod. Acest text s'a revedut dupi alui Grigorie, a Jul Antim si altele.

Dar sa via la cestiune. Vread se. clic 4 in fruntea aceluitext s'a pus, de prima comisiune, o introducere lungA, carese invirtea mai mull asupra cestiunei literare. i ed landam inceput sa m6 ocup cu acel text, Inca din Decembre ex-pirat, li plecarea fostului Episcop de Rimnic in streinitate,intro altele 'I am clis: nu consimti si P. S. Ta cu noi,cicivom termina pOte lucrarea pin& to vel IntOrce , sa sq6temacea introducere si sa punem in locul el alt-ceva. i ve potincredinta pe cuvintul med de cinste, a si P. S. Sa a recu-noscut ca introducerea e prea lung& si a consimtit sa sesc6ta. si sa se fiparesca separat in Revista Biserica Orto-dox& Romani. P. S. Sa a consimtit la acesta *and 'i amspus, ca nu sta. in caderea S-tului Sinod sa se ocupe culiteratura. S-tul Sinod este strejarul Dogmelor, iar lucrareaacesta tontine prin esent& dogmele si morala S-tei n6streBiserici. Din acest punct de vedere trebue deci recoman-data numita lucrare. De aceea cred, ca ar fi bine si se puniin fruntea textului o grammata din partea S-tului Sinod, a-ratandu-se Si recomandandu-se cartea la top crestinil sprea o ceti si a se adipa din isvorul ei cel curat. Asa dar,propun ca sa se scOta introducerea aceea si S-tul Sinodsa is dispositiuni ca, and se va incepe imprimarea cartel,O. se pun& o grammata din partea S-tului &nod:. iar cualcituirea acestel grammate si se insarcineze aceeasl comi-siune, care a reveclut textul sad o altA persOna din S-tulSinod, sa o iscAlesca Ins& tot! membril S-tului Sinod sisa se tiparesca in fruntea cirtii, cum este cea a Patriar-hula! Nectarie din Ierusalim si cea a Patriarhului Partenie.Rog dar pe S-tul Sinod sa bine-voiasci a primi urmatereapropunere:

PROPUNERE,

Am onOre a propune, ca din textul Marturisirel Orto-doxe reveclut in Urmi, conform hotarirel -S-tului Sinod, decite comisiunea pentru cercetarea cirtilor de invetimint

www.dacoromanica.ro

DESBATERILS ST. SINOD 69

breligios, cursul secundar, Impreuna eu comisiunea scare ailatocmit textul acesta, sa se scOta AIntroducerea* IAAcut& de unul din membril comisiunel, spre a se tipAri Intevista S -tulul Sinod, iar in locul ei a se puns o grammati

'din partea S-tulul Sinod.t Athanasie al Ramniculul.t Gherasim al Argequlat Ath. Pzmen G. PileFtenu.

Se pune la vot acestA propunere ci se primecte.Se suspend& cedinta pentru piece minute.

edinta se Tedeschide,I. P. S. Mitropolit Primat, Pre.yeclinte: Prea s-op

Parinti, Ve rog procedam la alegerea comisiunel, caredea opiniunea asupra cererel fAcuta de Aqedamintele

Brancovene§t1.Se procede la vot.I. P. 5. Mitropolit Primat, Pregedinte: Resultatul

votulul este: Votanti 14. Majoritate absolutl 8. Ati intrunit:P. S. Episcop al Dunarel de jos 13 voturl.

Hucilor 14 *

Arge§ului 14, Ramniculul 1

Prin urmare P. P. S. S. Episcopi al Dunarel de jos, atHusilor §i al Arge§ulul sunt proclamati membri In comisiune.

,Acum ye rog sa procedam la alegerea comisiunel, care--sti se ocupe cu regulamentul relativ la zugravirea bisericilor.

Se procede la vot.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinto: Resultatul

votulul este: Notan0 14. Majoritate absoluta 8. Au intrunit:I. P. S. Mitropolit Primat 14 voturlP. S. Episcop at Dunarei de jos 13

A HuOlor 14 *

I Arge§ului 1

Prin urmare I. P. S. Mitropolit Primat, P. S. Episcop al'Dunarel de jos §i P. S. Episcop al Hucilor, earl au Intru-

majoritatea voturilor cerute de regulament, se proclama.membri In comisiune.

P.P. S. S. Parintl, ordinea dilei pentru asta-cji este epui-sata. Mal inainte Ins& de a ridica cedinta, fac o datorie

sä \

*

*

'nit

'ffli

Inlaid

,sa'0

aa >

»

»

a

www.dacoromanica.ro


a comunica S-tulul Sinod ca Duminick 10 Maiii avem ser-More nationala si v'asI ruga sa fim cu totil Impreunarpentru ca cu WOl sa servim la acesta serbare, la ora carese va prevedea In programa.

Voci: Da, da, sa fim cu togI. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Acum ridic

sedinta. §edinta cea viitOre o vom avea pe Luni, 11 Maid,tot la orele 8 diminetA.

§edinta se ridica, anuntandu-se cea viit6re pentru Luni11 Main, orele 8 a. m.

Presedinte: t Iosif Mitropolit Primat.Secretar: t Pimen G. Pitestenu.

qedinta din 11 Maiii 1898.

Sedinta se deschide la orele 8 si 10 minute sub prese-dentia I. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund present! 13 P.P. SS.Membri, find absinte P. S. Episcop al R,omanulul, lar P..S. Arhiered Nifon Ploestenu in concedid.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Mind In nu-mer cerut de regulament, sedinta este deschisa.

P. S .-Episcop al RAmniculul, Secretar, citeste suma-rul §edintel precedente.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votsumarul sedinte! precedente. Cine este pentru, sa bine-vo-iasca a ridica maim.

S'a primit.Se comunica de la birou adresa D-hiI Ministru al Cul-

telor cu No. 24553, prin care comunica ca delegatul Mi-nisterulul In comisiunea pentru regularea parohiilor este Dl.Dr. Drag. Demetrescu.

S-tul Sinod is act de acesta si hotareste a se comunica.acesta comisiunel pentru regularea parohiilor, spre a se stirca delegatul D -lul Ministru pe langa acesta comisiune esteDl. Dr. Drag. Demetrescu,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST, SINOD '71

Idem. petitiunea preotulul Damara Copaceanu, din corn.sCopaciu, jud. Vlasca, prin care. cere a'i se da pe crediteicOne din Tipografia S-tului Sinod spre a le desface la cre-rdinciosl si apoi a le athita Si se trimite la comisiunea pen-tru luarea socotelelor Revistei si Tipografiei.

Idem, petitiunea locuitorilor Stancu Vasile si Ana Dumitrudin comuna Clinceni, jud. Ilfov, prin care cer a Ii se da..Ina lta deslegare a S-tulul.Sinod pentru casAtoria a 4-a, fiindcasAtoritl civil si se trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, petitiunea locuitorului Dumitru Diller a Tudosieldin comuna Brostenl, jud. Suceva, prin care cere deslegarede la S-tul Sinod sa fie cununat de biserica a 4-a Ort,find In varsta de 40 ant si murindu-1 3 soil si se trimitela aceeasi comisiune.

Idem, adresa St. Episcopii a Husilor cu No. 381, prin-care rOga pe S-tul Sinod sa se lerte fostul leromonah Teofan..iota din M-rea Neap, actualmente vietuitor In schitul Ra-faila §i se trimite la aceeasi comisiune.

Idem, adresa St. Episcopii a Buzeului cu No. 336, peTanga care inainteet un dosar cu actele relative la tundereain monahism a fratelui Nae Tomescu din M-rea Ciolanu,si se trimite la aceeasi comisiune.

Idem, adresa aceleasi St. Episcopii cu No. 347, pe tangcare inainteza un dosar cu actele relative la tunderea in

monahism a surorel Dragomira Paraschiva din M-rea Barbusi se trimite la aceeasi comisiune.

Idem, adresa aceleasi St. Episcopii cu No. 346, pe Pangcare inainteza un dosar cu actele relative la tunderea inmonahism a surorel Tadora Radulescu din M-rea Barbu si

-se trimite la aceeasi comisiune.Idem, adresa aceleasi St. Episcopil cu No. 337, pe lang5.

-care inainteza un dosar cu actele relative la tunderea inmonahism a fratelui Stoica Muntenu din M-rea Ciolanu sise trimite la aceeasi comisiune.

Idem, adresa aceleast St. Episcopil cu No. 345, pe langacare inaintea un dosar cu actele privit6re la tunderea inmonahism a surorel Maria S. Macelaru din M-rea Barbu

-si se trimite la aceeasi comisiune.Idem, adresa aceleasi St. Episcopil cu No. 340, pe lang5.

.care 4naintez5. un dosar cu actele relative la tunderea in

.

www.dacoromanica.ro

72 DESBATERILE ST. SIDIOD

monahism a fratelul IOn Florescu din M-rea Ciolanu si se-trimite la aceeasi comisiune.

I P.1 S. Mitropolit Primat, Presedinte: Comunia-rile s'ail terminat si intram Rn ordinea c ilei. La ordineadilel avem rapOrte de ale comisiunilor.

R 9. Raportor este rugat sa bine-voiasa a le daP. -S. Episcop al RAmniculal, Raportor, citeste ut

matorul raport, inreg. la No. 152, al comisiunel pentru lua-rea, socotelelor Revistel si Tipografiel, relativ la raportuiDirectifmel Tipografiet cartilor bisericest1 cu No. 21 de la30 Aprilie 1898;

_That Prea, Santite Sitipane,

La domisiunea pentru luarea socotelilor Tipografiei gi ale Revis-tel Sinod primit raportul Directiunei Tipografiel caro-ler bisericepti, sub No. 21 de la 30 Aprilie a. c. inregistrat la No..65 de la 1 Main. Directiunea prin acest raport aratg, ca inaintezIS tului Sinod un inventar de dota, arhiva 9i situatia financiarg aTipo-litografiei la 10 Noembrie anul trecut, data intrarei in func-Vane a noului Director D. Chiricescu.

Din acel inventar se vede, ca s'aii predat gi s'at primit:Numerar efecte 331,0 lei 75 bans.

2). Arhiva constagt6re din dosare, registre, condici, sigilurt, fe-lurite requisite de cancelarie e1, un brevet relativ la medalia de ar-gint conferitg tipografiei de Exposi%ia Cooperatorilor.

3). Depositul de carts in fiinta la data mar sus aratata.4). Depositul de ic6ne idem.5). niblioteca tipolitografieT.6). Atelierul tipografiei 9i litografiel.7), Ic6ne, tablouri 9i mobilierul din apartamentele directorului.8). Materialul de tipografie 9i litografie.9). Materialul combustibil. In fine inventariul contine un proees-

verbal. in care so constata, ca In Bala: maginelor sub niite macla-turT s'a mat visit uu numgr de aprope mind mir felurite ic6ne, care

adaus la cele existents gi trecute mat ,pus in deposit.Opiniunea comisiunei este a se Ina act de argtgrile directiunei

tipografief, Tar inventarul sit, se depung In arhiva Sinod spre9tiint513

Raportor: (513) filtanasie al Barnnicalai

s'a

1). qi

Watt

S-tulut

citire..

&taint

-I.

www.dacoromanica.ro

DE,SBATERILE ST. SINOD 73

I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Pun la votconclusiunile raportula Cine este pentru, O. bine-voiasa.a, ridica mitna.

S'a primit.

P. S. Episcop al RATIMiellilli,.Raportor, cite0.e urm5.-torul raport, Inreg. la No. 151, al comisiunei pentru luareasocotelelor Revistel si Tipograflei, relativ la raportul Direc-liunet Tipografiel tnreg. la No. 66:

Inalt Prea Santite Stapane,

Comisiunea pentru luarea socotelelor tipografieT gi ale revisteTS-tului Sinod cercetand raportul Directiunet TipografieT cartilor-bisericegti, inregistrat la No. 66 din 1 Mal a. c., educe la cunogtintaS-tuluT Sinod urmAtOrele:

Directiunea prin raportul sell aratA, ca in urma adrese! S-tululSinod, No. 364/98, prin care'i se comunicA deeisiunea eA. P.P. S.S.ChiriarchT an BA recomande icone tip spre a fi litografiate, nepu-tendult da soma cum are sa se eseeute acesta decisiune, a suspen-dat litografia. Acosta se irapunea gi din lipsa de mijloce, fiind a-fara de or! -ce indoiala, Ca situatia fulanciarA a tipografiel nu va pu-tea prospers, cat timp a'ar mentine litografia fu conditiile fn car!s'a inceput.

Ast-fel, vindarea iconelor a produs anul trecut 1897/98 uumaT3087 lei, pe cand unmet cu materialul de litografie s'a clieltnit 5626leT, reauhand aga dar un dificit de 2538 leT, fait a maT sou* platanumerosului personal (pi alte cheltuelT, ce a'sA efectuat in primeleopt ItinT ale anului 1897.

Dar pe Tanga cele aratate de Direetiune, S-tul Sinod in sesiuneasa de astA &mina, la discutia budgetuluT tipo-litografiel wi -a expri-mat dorinta de a se cumpini gi raiogora cat se pot° Anal mult chel-tuelile tipografie.

MaT considerand apo!, cA In deposit se aft un warner insemnatde lame, gi O. dupe cum results din tabloul de vinclArT efectuatein cursul anulul trecut, abia in dour, trei anT se vor desface tote.

Pentru aeeste consideratiunT, comisiunea opineza a se aproba sus-pendarea litografiel pane ce se va simti neapAratA trebuintl deic6ne.

Directiunea tipografieT va sesiz9. pe Stul Sinod despre acestA tre-ibuintl gi atunel o data cu fneuviintarea de a reinoepe luerarde li-

www.dacoromanica.ro


tografieT, inseriind in budget fondurile necesare, '1 tie va arata gimodul esecutitrii decisiuneT din sus citatul ordin No. 364/97.i

Acesta fiind resultatul eercetkrilor comisiunel, subsemnatul cmsmerenie il supun la deliberarea S-tulul Sinod.

Raportor: (ss) f Atanasie al .Rlimnicula

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la votconclusiunile raportului. Cine este pentru, A. bine-voiasca, a..ridica mans.

S'a primit.

Pi S. Episcop al Ramniculdl, Raportor, citeste ur-matorul raport, inreg. la No. 153, at comisiunel pentru Ina--rea socotelilor Revistel si Tipografiel, relativ la raportul Di-rectiund Tipografiel cartilor bisericesti cu No. 25 din 30-April a. c.i

:Malt Pres SUM° Stapine,

Comisiunea pentru luarea socotelilor Tipografie §i ale RevisterS-tulul Sinod observand raportul Directiuner Tipografie No. 26 de-la 30 lAprilie a. c. prin care raga pe S-tul Sinod a hotari data,pate sit dea cart( Onor. Minister at Cultelor en rabat de 200/0 fiavend in vedere ea Ministerul comanda eartf spre a le distribui indar pe la diferite hiserieT, opineza a se da ori-ce cantitate de cart!en rabatal eerut. De alts parte observand raportul aceleiaid diree-tiunt No. 27, pe linga care inainteza o cerere a D -luI Krafft din..Sibik, ca sa 'T dea cartl biserice *tT in deposit spre desfacere Tarcostul sit '1 respunda la diferite termini Comisiunea opineza a se,pane in vedere Directiunei Tipografiel, ca nu se pot trimite carpte cat en ramburs §i on rab9tul obieTnuit.

Anest resujtat al observarilor sale, comisiunea prin subscrisul IIsupune is aprobarea S-tului Sinod.

Raportor: (ss) f Atanasie al Ramnicallif

1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votconclusiunile raportulut Cine este pentru, s6. bine-voiascia ridica mana.

S'a primit.

P. S. Episcop al .1?4,mnicului, Raportor, citeste- ur--.-.

www.dacoromanica.ro


matorul raport, tnreg. la No. 139, al comisiunel pentru luareaocotelilor Revistel i Tipografiel, relativ la rapOrtele Direc-

liuneT Seminarulul t Curtea de Arge' cu No. 182 ,i- 183/98:

Inalt Prea ainfite Stalpitne,

Comisiunea ales& de S-tul Sinod pentru tuarea socotelelor Tipo-grafiel pi RevisteT S-tului Sinod, land In cercetare adresele No.182 si 183/98, fnregistrate la No. 41 pi 42/98, ale Directiunei Semi -naruluT din Curtea de Argel, prin care mijloceqte a se da ate un

exemplar din t6te imprimatele Tipografiel Citrtilor Biserice§tt pre-cum pi Revista Biserica Ortodox& Roman&" a S-tului Sinod, pre--cum pi a se da de aceIagI tipografie pentru formarea mei biblioteci&mai complecte Ia acel Seminar 13 tomurT variate numere din Bibliade Buz6d, pe care (lice, di nu le -ails primit cand'i s'a trimis cele 17exemplare de biblie prin protoiereul judetulut Olt.

Comisiunea lug,nd In cercetare adresele sus mencionate, opinezit:I). A se da cite nu exemplar din t6te imprimatele S-tului Sinodcum $ii Revista, en conditiune de a se trece In inventarul Biblio-Aecei Seminarulu!, Tar P. C. Protoiereti respectiv sit fie descareatde costal acelor carti in compturile tipografiei de ektre D4 Director.

Acesta fiind resultatul cercetarilor sale, comisiunea prin subsemna--tul raportor cu eel mai profund respect 11 aduce la cunotrtinta S-tului--Sinod.

Maportor: Os) t Atanasie al .RAmniculal

I. P. 8. Mitropolit Primal, Presedh2te: Pun Ia vot.,conclusiunile raportulul. Cine este pentru, sa bine-voiasck,a, ridica mana.

S'a primit,

P. S. Episcop al Rarr2niczzlal, Raportor, cite§te ur-matorul raport, inreg. la No. 154 (13),, al comisiunel pentruluarea socotelilor Revistel §i Tipografiel, relativ la petitiuneaTreotului paroh al comunel ipotele, jud. 'all:

_Malt Pre:a Sanyte Stpane,

Comisiunea ales& de S-tul Sinod pentru luarea bocotelilor Tipo-grafiel pi Revistel S-tului Sinod, luand in cercetare petitiunea preo-tului piroh al parohiei ipotele, jud. lag, prin care care voe de

-a imprima pi pune In vinslare o carte intitalata: Mica! Evholog:u;

www.dacoromanica.ro

76 DESBATERILK ST. SINOD

Comisiunea oereetand acesta si V6dend ca este contra Regulamentului pentru imprimarea de cirtil bisericesti de ritual, este de pa-rare a se reaping° cererea preottildi mentionat Mai sus, si a as treceis ordinea

Acesta find resultatul cereetirilor ndstre, vine prin subsemnatul'raportor a'l supune cu eel mai profund respect la cunostinta

ftaportor: (ssl t Atanasie al lamniculru

P. S. ifitropolit Priraat, Piesddibte: Pun la thatdotditisittni14 te.porbiltif. Cine ege petitit, sic bin e-Volasca_d riffled MAtid.

S'd

if. S. Adis6oi3 at AAinnicului; llaportor, cite* lir-matorul raport tnreg. la MI 155 (t) al comIstanel pentru1ttatett sototelitot ltevistet i Tipografiel, telativ la petitia-nea pieotilor P. Drkgn§in §i 1. Iortesdn:

Inalt Prea Sarryte- Stapine,

Comisiunea alas& de S-tul Sinod pentru lnarea socotelilor- Tipogrefiersi Revistel *Biserica Ortodox& Romani", hand in cercetare cererea Feetulni paroh D. Drignyin de la biserica citnnului Palilula, comnna Bu-covit, judetal Dolj; inregistrati la, No 495/97 cererea preotului IonIonesou de la biserica comunei judetul Valeea, inregistratiNo. 84/98, prin care eel a fi sontiti de plata abonamentulni la Batista,Biserica -OrtodOxi Romani"; botolainnea este de opiniuna a so inainta.aceste cereri Prea Chiriarh respectiv, spre a regiiIa Prea Sanpia Sa cele ce va credo de anvil*.

Acesta fiind resultatul cercetirilor sale, comisinnea prin subsemnatnliraportor on eel mai profund respect 11 educe la onnostinta S-tulni Synod._

Itaportor: (ss) Atanasie al .Ramniculur

I. P. S. lifitropOlii Priihat, Ptseelinie: Pun la votconclusiunile raportului. Cine este pentru, sa bine-voiasaa ridica mina.

S'a

P. 8. Episcop al BArnniculat Raportor?, citeqtematorttl rapog, tare& is No. 1 && (I* at comisiun pecan])

S-tu-lni Sihod..

1.

prhiilt.

Giule$1,. la.

S-titulni

t

prima,

pi

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE STA SINOD 77

luarea socotelilor RevisteT ci, Tipografiel, relative la petitiuneapreotulul IOn Laeustenu din Craiovia x.

Inalt Prea San Fite StapAne4Comisinnea alesk de S-tul Sinod pentrd lnarea socotelilor Tipografiei

gi Revistel S-tulni Sinod, luand in cercetare adresa g-tee Episcop ii deRiranic N. Severin en No. 3017/973 prin care aratk A ar fi bine- capreotul Ion L'acust6nn de la biserica Postelnicul Fir din Craiova, ajnnsin -Virstk inaintath atins de paralisie parOalk, A fie ditTensat de amai figura ca abonat. al Revistel Biserica Ortodox Romlift.

Comisinnea pe `basa odor arktate de P. S. Episcop respectiv prin a-dresa mentionatk opin,eza, a se comunica Comitetului Revistet de a dis-pune scoterea preotului amintit mai sus, Ion. Lkcustenn dintre abona-til revistel.

Acosta find resultatul esaminfirel comisinnei cn profnnd respect 11supnne aprobkrel S -tulul Sinod.

Raportort (sel t Atanasie at .Raninienlui

I. P. S. )Jlitropolit Prinlat, Presedinte: Pun la votconclusiunile raportulul. Cine este pentru, sä bine-voiascaa ridica mftna.

S'a primit.

S. Episcop al RAffinicalui, Raportor, cite te ur-.mltorul raport, inreg: la NO. 1142, al comisiunel pentru luareasocotelilor Revistel i Tipografiel, relativ la adresa St. Epis-copit a Ramniculut cu No. 1203, Inreg. la No. 100/98:

Inalt Piea Santzte Btapane$

Cbmisiunea alesk de S-tul Sinod, rpentra luarea socotelilor Tipo-grafiel ci ate Revistet, luau& in cercetare adresa P. SI. Episcop alRImniculut en NO. 1203 din 30 Aprilie 1898, tnregistrati la No.100/98, prin care da relatilinl in privinta achiarei unor abonamentela Revista Biserica ditoctoa Romand".

Comislunea opinezi:1) Ca recipisa No. 3011 sit se Inepoezi Comitetnlut Redactor sprd-

descarcare? de Ore e-,c'e preotuL Cristea Popescu dim comunallifidulariljudetul Vince& a incetat din viatilt.

2) SO ad preotulnik Sta*, Popescu din. Revietadb 1ab AprilbY 1894 paha la Katie. 1895 prin protoeriat respectivtspre a se putea incase costal recipisei No. 194; gi

Is:

R.-Valcei

pi

ttimita

www.dacoromanica.ro


3) Recipisa No. 2987, eonstatandu-se ca, s'a achitat de catra preo-tal Marin Coustantinescu din urbea Draga§ani of banii pentru eas'art primit de atre fostul Protoerett C. Ionescu, actualmente pa-roh ]a biserica S-tul §tefan (cuIbu cu bar* din Bucure§tY, urrnezaca comitetul sa sa adreseze la Santia Sa pentru achitarea acelerrecipise.

Acesta fiind resultatul cercetarilor sale, comisiunea cu smerenie11 supune la deliberarea el hotiirirea S-tului Sinod, inapoind cii a-dresa No. 1203 cu anexele sale.

Raportor: (ss) f Atanasie al laninicrzlul

I. P. S. Mitropolit Primal, Freqedinte: Pun la votconclusiunile raportulul. Cine este pentru, a bine-volascaa ridica mama.

S'a primit.

P. S. Rpiscop al Ramnicului. Raportor, cite0e ur-matorul raport, Inregistrat la No. 140, al comisiunel pentruluarea socotelilor Revistel §i Tipografiel, relativ la raportulchinoviulul Romanesc, din S-tul Munte Atos cu No. 288/97:

Inalt Prea Sanfite triptine,

Comisinnea pantru luarea socotelilor Tipografiel qi ale Revistel S-tu-lui Sinod, lnand in cercetare raportul chinoviulul romanesc din stulMunte Atos, cn No 288 din 30 Decembre 1897, prin care care a seda din Tipografla CaAilor Bisericeqd litera necesara pentru opt paginiprecum qi o colectiune de mal multe exemplare din cartile biserice0de ritual, imprimate in Tipografla S -tulnl Sinod, °pink& a se da dedare tipoprafie liters ceruta platind costul In mod cat mai avantagiospentru chinovifi cli -din litera usatk dupe cum chiar chinoviul cere;asemenea sa, se dea gi caiiile de ritual, pe care le cere pentru debit,inert nu gratis el on rabatul obicinuit.

Acesta find resultatul asupra adresel mal sus amintite a ohinoviu-lul romanesc din S-tul Munte Atos, eomisiunea it educe la ounovtincaS-tului Sinod en smerenie prim, snbsemnatul raportorf

Raportor: (ss) -10 Atanasie al Raniniculd

I, P. S. Mitropolit Primate Preqodinte: Pun la 'votconclusiunile raportulul. Cine este pentru, sä bine-voIascii.a ridica mana.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOB 79

S'a primit.ACIIIII la ordinea zilel avein raportul -comisiunet pentru

regulamentul relativ la zugravirea bisericilor. P. S. Rapor-tor este rugat, sa bine-volasca a 'I da citire.

P. S, Episcop al Diznarel de jos: Raportor, cite§teurmatorul raport, tnregistrat la No. 147, al comisiunel in-sarcinath, cu studierea proectulul de regulament relativ lazugravirea de biserict.

Inalt Prea &imp° Staptine

Comisiunea S-tulni Sinod insiiroinatg on examinarea regulamentuluipentru zugravirea bisericilor cli care ne,a fost inaintat on adresele No.81, 82 ili 83, intrunindu-se in 4ioa de 8 Malt =rent, sub preqedentiaL P. S. Mitropolit Primat, a luat in privire ofisul proect de Regula-ment fii in dorii4a ce are de a fi unanimi asupra acestel chestinni, pro-pene S-tului Sinod ca proiectul ace. to do regulament pentru zugrfivireabisericilor s5, fie mal intftifi desbatut in qedintfi intim& de dare P.P.S.S.Membri al S-tulni Sinod :ill apol sh, se punt in discutinnea regulaxen-tart, ast-fel dupre cum, va fi amendat in siedinta intim&

Acesta find opininnea comisiunel asupra acestul regulament, raga peS-tul Sinod a o aproba

Prim41 v6 rue= I. P. S. Preqedinte incredintarea deosebitelor nds-tre respecte:

(ss) t Iosif Mitropolit Primat(ss) t Silvestru al HuKdor(ss) f Parthenie al _Millarei de jos

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Cere cine-vacuvintul?

P. S. Episcop al Ramnicultzi: Cer ell cuvintul.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Avett cu-

vintul.P. S. Episcop al Reamniculal: I. P. S. Presedinte, eti

declar de la lnceput, a nu sunt contra conclusiunilor ra-portulul, dar eti al fi credut ca comisiunea sa vie la S-tulSinod cu lucrarea sa efectuata, aratand modificArile de carear fi susceptibil regulamentul; S-tul Sinod sä la act deacele modificart §i sit se rostesca asupra lor. Dar data co-

www.dacoromanica.ro

80 DEBBATIKRILE ST. SINOD

misiunea a credut de cuviinta sa lucrede In sensul acesta,ea n'am nimic de dis.

1. P. S. Mitropolit Primat. Presedinte: Prea San-site, comisiunea and a convenit asupra acestel parerl a a-vut o singura dorinta, ca regulamentul cand va esi din dis-cutiunea $ -tulul Sinod sa Om unaniml asupra Jul.

Pentru acesta am convenit mat dinainte, s. ne IntrunimIn sedinta intima, sä se citesca articol cu articol si obser-valtile, cart se vor face, O. le punem In regulament, cadtot 'Ate sa urmeze discutiune si in sedinta publica. De a-ceea, am propus not comisiunea, ca ea 4inem mat Intal se-dinta intima.

Pun dar la vot conclusiunile -raportulut Cine este. pen-tru, sa bine-volasca a ridica Jmana.

S'a primit.Acum declar sedinta intima, conform conclusiunilor ra-

.portulul .pe care l'ati votat.§edinta se declara intima.Sedinta se redeschide.4.. P. S. Mitropolit Primal, Presedinte: P.P. 6.S.

Parintl, ne mat avend nimic la ordinea clilei, aidic sedinta,si cea viitOre o vom avea pe maine Marti tot la ora 8 di-min*.

edin.ta se ridica la orele 101/2, anuntanduse cea viitOrepentru 12 Mali orele 8 a. m.

Presedinte: t Iosif Mitropolit -Primat.Secretar: .1. Athanasie al RAmnicului.

49edinca din 12 Maid 1898.

§edinta se deschide la orele 8 a. m., sub presedentiaI. P. Slitulul Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal. Present' 14 P.P. S. S. Membri;P S, Arh. Nifon Ploestenu in concediu.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ffind in!num& cerut de regulament, sedinta este deschisa.

www.dacoromanica.ro

IIRSBATERILE BT. SINOD 81

P. S. Arh. Pimen Pitestenu, secretar, da citire su-marului §edir4e1 precedente.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: In adever, ceea ces'a citit este nn sumar, dar cu tote acestea trebuesc ne-aparat trecute Ore-cart puncte dupa cars s5, se orientezecine-va, ca pal Inte lege. In acest sumar se clicez__ Secite§te raportul cutare i se aprob5. conclusiunile, fad. sise arate care sunt acele conclusiuni. Al crede c5. ar ifmai complect, dad s'ar pune §i acele conclusiuni, licendu-se ast-fel: Se aprob5, conclusiile, care sunt cele urmatere.P. S.. Arh. Pimen Pitestenu: Se spune acesta in sumar.

Se (IA citire din nod acestel parti a sumarului.P. S. Episcop al Rgmniculdi: Rog, sl se rectifice,

ca eii luand eri cuvintul asupra conclusiunilor raportului,nu am dis, d comisiunea trebuia s, arate motivele pentru.care a conchis la o edinta, intimA, zi am idis chi ar fi fostmai bine dupa parerea mea, ca comisiunea O. fad. singurg.indreptarile ce ar fi credut chi sunt necesare la regulament

i apol sg. Vina cu sport in §edinta plenary..I. P. S. Mitropolit Primal, Preqedinte: Se va lua

act de aceste rectificiri.Se pune la vot sumarul qedintei precedente cu rectifi-

carile cerute i se aproba.P. S. Episcop al Ramniculul, secretar, dä citire ur-

mAterelor comunidri:1) Adresa S-tei Mitropolii a Ungro-Vlahiel, cu No., 1885,

prin care se comunica ca preotul Fiona Stanescu, calu-'g pentru cas de MA in monastirea Cernica i reco-mandat ca adresa No. 1703 pentru recunOscerea dlugari-TO, a tncetat din viatri. In qiva de 3 Maid curent

S. is act.II) Adresa aceleea§1 S-te Mitropolii cu No 1888, prin care

Inainteza un dosar cu actele privitOre la tunderea in mo-nahism a surorel Steliana Cretenu din M-rea Zamfira, ca-intuit& pentru cas de MA cu aprobarea Chiriarchiel.

Se trimite la comisiunea de petitiuni.P. S. Episcop al Duna rei de jos: Rog pe S-tul Sinod,-bine-voiasci a'mi acorda concediti pentru chide de Mer-

curl qi Vineri.

6

sa

sa

www.dacoromanica.ro


Se pune la vot concediul cerut si se aproLd.I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: ruga pe

S-tul Sinod s bine-voiasca a incuviinta, ca in acesta se-dint& s ne ocupain cu cestiunea Bisericei Si. Nicolae.din Prund.

Voci: Da, da.P S. Episcop al Argesului, Raportor, d, citire urnia

torului raport, inreg. la No. 169

Inalt Prea Saafite StapAney

Comisiunea alga. de S-tul Sinod in siedinta din 8 Maik, compusgP. S. Episoop al Huqilor, a1 Dungrel de jos subsemnatul ca rapor-tor, luand in cercetare cererea Epitropiel 4 4gmintelor Brancovinesiti,deferitg S -tulul Sinod de halt Prea S-titul Mitropolit Primat, care Incalitate de prim efor al acestor asiecliSminte ar fi fost greft a se rostiin o cestinne de felul acesta, a ,lnat in cercetare dosarul respectiva constatat urmatOrele:

Epitropia Asle4.6mintelor Brancovine01 dorind a tronsforma actualele-localuri ale spitalulul Brancoveneso, care din causa vechimel nu maicerespund cerintelor unel bune s4i folositore asistente publice; in scopulacesta Epitropia are nevoe de terenul pe care se ail& biserica St. Ni-colae din Prund.

Ministerul de Interne a cerut.I. P. S-tituld Mitropolit Primat prinadresa No. 24791, ca sa incuviinteze desfiin %area acelel Bisetid, Eno-

bisericei se opun la desfiintarea el, pe motivul ea acea biserick,are un venit de 12000 lei anal in positie de a purta tote cheltue-lile fare nicl nn ajutor din partea Primkrid.

Comisiunea, deliberand este de pgrere, at I. P. S. Chiriaroh ar puteainvoi ca Epitropia Aqe4gmintelor ,3rancovenessti si lea in posesiune te-renal bisericei St. Nicolae din Prund cu conditiile urmatore:

a) Banil ce vor ,resulta din vinejarea terenulul sl fie depud la casade Depunerl pe numele Epitropiel Bisericel cum gi escedentul ce arresulta din veniturl.

b) Personalul bisericei actnalminte in fiinta va A platit ca pangacum din veniturile bisericel.

c) Bauil depud nu ,se vor putea Tidies, de cat numal eu invoireaI. P. S. Chiriarh, spre a se construi o noun biserica, nude se va gasi cmtale fi care va purta numele bisericei St. Nicolae din Prund, uncleTor pune iconele impargteqd alte odore ale bisericei.

i

din,gi

gi

riaqil$i

se

Agl

pi

pi

www.dacoromanica.ro

DESBATSRILE ST. SINOD 83

Amstar fiind resultatul deliberiirilor comisiunei, care sq afla consem-nate In procesnl- /erbal inohdat la loealitate de comisiunea ad-hoc, ourespect 11 supunem aproblriI S -tuluI Sinod.

Raportor (ss) f Gherasinz al Argefulut

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Discutiuneaeste deschisg,.

13'. S. Arh. Valerian RAmnicenu: Eti, in urma lama-ririlor ce sunt date in raportul citit, m'am convins ca e bine-de a face schimbarea acesta. Prin urmare sunt pentru con-clusiunile raportului.

Ne mat cerend nimenl cuvintul, se pune la vot conclu-siunile raportului Si se primesc.

I. P.. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acum rog peS-tul Sinod sa bine-voYascg. a Incuviinta sa continuam cudiscutiunea asupra restului de articole, din regulamentulpentru zugavirea bisericilor in §edinta intimg..

Vocl: Da, da.Se declarg, vedintl intima.La redeschiderea §edintei.

. I. P. S, Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mat find.nimic la ordinea dilei, ridic §edinta.

*edinta se ridicg, la orele 101/4, anuntandu-se cea viitOrepentru a doua cji 13 Mal curent, orele 8 a. m.

Pre§edinte: (ss) t losif Mitropolit Primat-

Secretar: (ss) Pimen G. Piteqtenu.

qedinta, din 13 Maio.

edinta se deschide la orele 8 a. m. sub pre§edintia I. P. SPrimat.

Se face apelul nominal §i respund present! 13 P. P. S. S.-Membri, 'Bind in concediil P. S. Episcop at Dunarel de jos

i P. S. Arh. Nifon Ploe0enu.I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Find in nu-

inerul cerut de regulament, §edinta este deschisg. P. S. Se-.cretar este rugat sa bine-voiasca a da citire sumarulul,dinte! precedente

Mitropolit

se-

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al RAmnicului: secretar, cite to au-maul' cedintel precedente.

I. P. S. Illitropolit Primat, Prasedinte: Pun la votsumarul §edintet precedente. Cline este pentru, se. bine-vo-lase& a ridica mana.

S'a primit.Se comunica de la biroti raportul Direciunel Tipografiel!

lor Biserice§t1 cu No. 44, prin care comunica ca a ter-minat imprimarea Triodulul in a 2 a editiune, din care In-nainteza un exemplar legat pentru. Archiva S -tulul Sinod§i 15 exemplare pentru P. P. S. S. Membri. Mal comunicaca a imprimat §i cartea folositOre de suflet §i acum se ti-paresc Cazaniile. De asemenea cere autorisare sa tiparescadin cartile de ritual aprobate de S-tul Sinod, pe acelea cartvor fi aprOpe de a se epuisa, dupe ce mat intaia vor fi re-vedute de comisiunea instituita pentru acesta §i de a ti-pari la un loc cu Panahida, sau §i separat rindutala In-mormIntarel mirenilor.

Pentru partea In care comunica aline ce a imprimat,S-tul Sinod Ia act, tar In ceea ce privete cererea de a re-tipari cartile de ritual, se hotara§te de a se trimite rapor-tul Directiunel Tipografiel la comisiunea respectivk

Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor biserice0cu No. 43/98, prin care comunica ca. a platit diurnele des-pre care tratezi, ordinele S-tulul Sinod cu No. 409/97 §i73/98 §i se la act.

Idem, petitiunea D-lut Liviti D. Ratiu din, Buzett, pe Mg&care inainteza un manuscript de musics pe note liniarecuprindend «Imperate ceresc, Tatal nostru, Christos anesti-etc., *i un catalog de compositiite musicale ale decedatu?lul Ciprian G. Porumbescu §i cere a se mijloci la Ministerat Cultelor ca sa dispuna imprimarea for in folosul Semi=narulut §i a altos §c61e §i se trimite la comisiunea pentrucercetarea cArtilor de cantart biserice§tt

Idem, raportul epitropiel parohiel VagfuleV, judetulhedintl, prin care cere a nu se modifica acea parohie' qi-se trimite la comisiunea pentru

I. P. S. ,lifitropolit Primaty Presedintei-Ne mal fiind,tomuniart intram in ordinea

P. S. Episcop al Radimiculal: Raportori. citete ur-

parohii.

Mile:.

Me

www.dacoromanica.ro

DSSBATERILE ST. S1NOD 85 .

matorul raport al comisiunel pentru luarea socotelilor Ti-pografiel ci Revistel, inregistrat la No 175, relativ la D-1Lazar tefanescu, profesor de music, In Turnu-Severin:

Inalt Prea Sanfite Stapane,Comisiunea pentru luarea socotelilor Tipografiel ale Revistel S-tu--

lul Sinod, luand in cercetare pet4ia D-lul Lazar Steflinescu, profesorde mnsich bisericesch in TurnuSeverin, prin care se plange S-tulninod contra Direotinnel Tipografiel pentru ca nu 1-ar fi tiphrit in con-ditiunile ce ati avast o luorare intitulath Anastasimatarul". Comisiuneaopinaza, ca petitionaral, in cat orede o. Tipografia nu 1-a efeotuat inti-

primatul in conditiunile pretinse, nu are de cat a-g1 urmari_ firepturile-sale pe ealea justitiel, trecendu-se acesth reclami la ordinea 4i1e1.

Acosta find resultatul, on eel mal proffind respect '1 supune prin subk.semuatul raportor la cunocitina S-tulut Sinod.

,Raportor: (se) f Atanasie al Bilmniculai

Se pun la vot conclusiunile raportulul ci se primesc.

P. B. Episcop al Ba,mniczzlut Raportor, citecte urmatorul raport al comisiunel pentru luarea socotelilor Ti-pografiel i Revistel, inregistrat la No. 180, relativ la. preo-tul Dimitrie Copaceanu.

inalt Free, Santite ASIiipgne,

Comiainnea pentru luarea socotelelor Tipografiel Revistel S-tuluSSinod, hand in cercetare suplica. preotului Dimitrie Cdpiicenu din co,mutai, Copaci, judetul Vlagoa, inregistrath la No, 148/98, prin care careta'1 as da nu numer de icene eqite din Tipografie ogre a in desface pitIs ereqtinit ortodoxY., Comisiunea, avend in 'vedere o. S-tul Sinod a dist-posat a se da icene gi chrt1 de ritual spre desfacere numal Prea Cu-eernicilior Protoeret al judetelor, opineze. oh petitionaral urmeza ert seadreaeze la protoereul respeetiV in achath privin a.

Amster find esultatnl, eu eel mai profund respect Via al supine nu-noftiniel S -tulnl Sinod.

Paportori (us) f Atanasie' al likmnidultd

Se pun la vot conclusiunile raportulul ci se primesc.

P. S. Episcop al Romanulal: citecte raportul comi-siunel de petitiunl, inregistrat la No 178, relativ la recum5c-

ii

Si-

ei

www.dacoromanica.ro

-86 DESBATERILE ST. SINOD

lerea calugarirel surorei Ste liana Cretenu din M-rea Zamfira.Se pun la vot conclusiunile raportulul, care sunt pentru,

aprobare si se primesc.P. S. Episcop al Romanalul: citeste urmatorul raport

al comisiunel de petitiunl, Inregistrat la No. 177, relativ lapreotul I6n Cern& lanu. din catuna Racoti, comuna Godinesti,judetul Gorj :

Inalt Prea SAntite StapitnePreotul IOu CernaTann, din gtunul Racoti, comuna Godineyti, jade-

1111 Gorj, pentru loviturl gi bgtae dat la curtea cu jurati din Craiova-i condamnat la nn an de Inchigre; lar dupa terminarea pedepsel datiarlyi in judecata consistoriulni Sf. Episcopil de Rimnio spre a regulaposi %ia lui ea preot, oonsistoriul prin sentinta din 23 Septembre/951'a-condamnat la oprirea de tote serviciile preo %eti pe timp de un an. P.S. Episcop respectiv n'a aprobat acesta sentint5 yi a times casul din_not in revizuirea consistoriulul BM, care prin a doua sentint5/ din 13Febrnarie/96 cateriseyte din trepta preotiei pe preotul Ion CernMannen dreptul de apel,sentintit', care se yi aprobil de P. S. Episcop res-pectiv. Preotul facend apel la S-tul Sinod, acesta in nrma -comisinnel de petitinni trimite casul spre a se judeca din not la con-sistoriul Sf. Episcopil de Argey, ca cel mai invecinat. Consistorul ()pi.ueza a se ridica caterisirea yi preotul a fi achitat qi reintegrat in drop-turile sale preoteyti. P. S. Episcop de .Arge, aproba gi trimite S-tuluiSinod hotgrirea consistoriulul. Inal Prea Sf. Preyedinte al S-tulni

o comunicA, Chiriarhului respectiv yi P. S. Sa prin adresa No 2919face cunoscut Ministru despre imprejurArile preotulul yi

prin care a trecut cerendu-1 yi salariul conform legel. D-1lam prin adresa No. 72944 comunici, P. S. Episcop, ca Ae vreme cepreotul Ion Cernitianu fiind condamnat la mai malt de 15 .ile inchi-sore pentru fapte, care fan imposibill functionarea Jul ca preot, on pft-rere de riSt, nu pOte confirma sentinta (lath de consistorul sle Argey cafiind contra legel yi pr'eutul nu mai pote I sorts Intro preotil salariati,

Comisinnea, deliberand asupra tutu= actelor, opinezi a se aprobahotfirirea consistorulni S -tel Episcopil de. Argey in ce priveyte rein-tegrarea preotulul (in cestinne) drepturile sale preoteyti; ler cat pent-,-trn salariul de -supranumerar de 'i se va da salt nu, s5 riimale la st5--ruinta gi chibzninta P. S. Episcop respectiv.

t Ionichie al .RomanultifMeletie Gfillifenu

Si.

D-11t1 peripe--tale Minis-

in

Mod

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. S1NOD 87-

I. P. S. .Mitropolit Primat,Pregedinte: Cere tine -va,cuvintul ?

P. S. Episcop al lamnicultil: Ve rog dap mie-cuvintul.

L P. S. Mitropolit Prima Preqedinte: Aveti cu-vintul.

P.'. S. Episcop al RAmnicului: P. P. S. S. Parintl, raportul ce ni sa citit acum are de object un fapt intamplatacum un an, cand era in viata predecesorul

Cu totii cun6$tem, ce. justitia omenesca une-ori pOte fiincluse. in er6re, ca un of nevinovat pOte se. fie condam-nat $i apol abia dupe. cleciml de ani sa 'i se OM vadivinovatia i ast-fel se. se biota reabilita in fata societatel,.in fata opiniunel publice. POte sa se fi intamplat a$a $i incasul de lata. Dar legea este legs

P. S. Episcop al limplor: Mira lex, sed lex.P. S. Episcop al RAmnicului: ,A§a este: legea este-

lege ci trebue sa ne gdpunem el cu totil. Odata ce legea,spune categoric qb. un preot, care a fost condamnat de jus-titie la inchis6re timp mat mult de 15 c)ile pierde dreptulde lefa.

P. S. Episcc3 al Argesului: Dup. o sentinta remasa.definitive..

IP. S. Episcop al Rgmnicului: Sentinta curtei Cu ju-rati, care 1'a condamnat la un an inchisore este definitive..Cunosc pe acel preot. El a venit pe lac mine, mi -a decla-rat ca este nevinovat; '1-am respuns inse. ca nu pot sa-1fac nimic.

Cestiunea se presinta mal gravy in altA parte. S-tul Si-nod in sesiunea de prima -varA a anulul trecut a hotaritcu afacerea _acestuI preot, care fusese caterisit de consis-torul Episcopiel Ramniculul, sa se trimita in judecata con,sistorulul Eparhiel vecine a Arge$ulul. Ac.est consistoriti a-chita pe preot; jar S-tul Sinod it prime$te lar in rindul preoti-lor, cu Mae drepurile. Hotarirea acesta se comunica Epis-copiel Ramnicului, care la rindul el comunica Ministerulul.Dar ce se intampla ? Ministerul respunde, ca nu se p6teconfirma sentinta consistorulul de ArgeO, ca pentru Minis-tth acel preot este $i remane caterisit. Intrebam Insa.: POte,Ministerul sa confirma sad thfirma o sentinta a.

sa'ml

ne,

Mica, ca

met.

www.dacoromanica.ro

88 DESBATERILS ST. SINOD

consistorulul? Pete sa clic& Ministerul, ca un preot condamnat-sad caterisit, remane bine caterisit? Acesta nu cred opete face. Aci este o depasire de competintii.

P. S. Episcop -al Husilor: Nu putem sci dad a 443sad nu.

P. S Episcop al RAmnicalui: Dosarul -e de fa it, enadresa In chestiune, pe care decedatul Episcop a pus re-solutia: cSe Vs, supune din nod cazul in deliberarea S-tu-tlui Sinod *. In adresa Ministerul dice, ca nu confirms senttinta consistorulul i ta preotul Temane caterisit. Era, Inciderea sa Ministerul sa click ca consistorul nu. a judo,cat potrivit cu canOnele bisericestl? Intelegeam sit fi cisass, Consistorul Eparhiel Argesulul &este, ca achitareapreotulul este echitabilk este potrivita cu canOnele. For-te bine. Dar eel Ministru, judec fn cOnformitate cu le-gile care administrez- si legett de care me carmuesc'ml spune clar, ca unul preot condamnat mat, mult de 15

nu-I mat pot plati leafs. Acesia rectificare trebuea s'ofaca comisiunea de petitiunl a S-tulul Sinod In raportulsell. In colo raportul Inches destul de bine, 'cad s'ad mailuat asemenea hotartri In sesiunea trecuta. At mat fostcasurI tot asa nenorocite.

Cati-va preoti, fie pe drept, fie pe nedrept, au fost osinidip, ad stat la Inchisere mat mult de 15 Mile i S-tul Si-nod find sesisat, a lasat, lucrurile la iconomisirea Chiriar--tmlut respectiv, Bine Inteles si eft in casul de fat& 'fainsit fac alt de cat sa respect sentinta consistorulul, se. icono-misesc pe preot, sa-I dad posibilitatea sa faca servicil bi-sericescl, cad acesta atarna de mine, dar lefa de Ministeri Ministerul, pana cand se va indrepta legea actuala a de

ulul, nu pete face alt-feL I acest sens Tog pe S-tul Sinoda hotari casul de fata.

P. S Episcop al Argesulul: Cred ca o parte dirt res-ponsabilitatea imprejurarilor de tap. me privese si pe mine,fiind-ca S-tul Sinod a hotarit, ca casul sit fie dat din nodn judecata consistoriulul de Arges. Este stint, cit conformlegel i regulamentulut pentru consistoril, la apelurl Consis-toriul cerceteza lucrul in fond, S'a dat destul Limp partilorpentru ca aduca tete probele i consistoriul sit fie pedeplin luminat In cestiune. La prima Infatisare lipsiad vre-o

cA.

Mile,

ca

sa'si

dupd

www.dacoromanica.ro


doul -martori 0 din aceste, cause, s'a amanat procesul. Laa. doua Infati pre au vent too! martori! §i -au declarat, dipreotul este nevinovat, a in lima aceea, cand s'a PacutrescOla, el nu era acolo, ci In alts localitate) Prin urmare,Consistoriul ci -a facut convingere deplina, calpreotul nu estevinovat, §i hotara§te se. 'i se ridice sentinta de caterisire,care planeza asupra lu! §i se, fie reintegrat in Mote ,dreptu-rile sale. Eil, primind asemenea sentinta, nu puteam facealt-fel de cat s'o aprob; cu *We ca partea a aoua a sen-tintel era cu totul streina de competinta mea, cad nu pa--team impune In alts Epayhie, Prin acesta se atingea §i art.13 din lege, care opre§te de a numi paroh, pe o personacare a suferit inchisOre mai mult de 15 Mile in urma nneisentinte definitive. Me gandeam se, resping sentinta consis-toriului; dar nu puteam face acesta, cad atunci me erigeamin judecator, ceea ce nu 'este in competinta nostra 0 drep-tul de judecator nu'l au de cat membri din consistoriu.Eft trebuia numal se, supraveghiez dace. s'a, procedat corect,dace, sat chiamat top martoril §i dace. MI cum-ya judeca-toril au fost influentati de ceva in judecarea lop. Am cons-tatat, ca judecata s'a Malt in buns regale, §i pr9ceduras'aurmat conform cu legea 0 am aprobat sentinta_ Ell cred,ca era bine ca preotul se, fie reintegrat In tote drepturilesale, dar §i DI. Ministru se vede retinut de legei care naprevede un asemenea cas, cad Dl. Ministru a spus: Eirnupot da lefa, nici sal recunosc de parot, fiind -ca, legea seImpotrive§te. Consistoriul a infirmat decata hisericescaanteriOra §i n'a tinut sema de cea ciyila

Am spus acesta; voind se. arat ca nu cade in competintanOstra cestitmea priyitOre la salariU, dar preotul remanepreot, 'i s'a ridicat sentinta de caterisire §i remane la chib--zuinta Episcopului respecti'v' se, face, ceea ce va gasi cu tale.Cred ca ar fi bine a§a, cad si aci este o lacuna in lege.Legea prevede conditiuni pentru nunhire, dar pentru rein-tegrare in cas and s'ai constata nevinovatia unur preotnu se vorbeste nimic, ba ce este mai mult, se lice ca E-piscopul aproba sentinta, dar nu se glee 0 casul candEpiscopul 'Ate cere reformarea sentintel. Ar fi bine 4ic,ca Episcopul se, alba mai multe drepturl in ceea ce pri-vecte sentintele consistoriului.

www.dacoromanica.ro

'90 DUSBATERILE ST. S1N0b

Se pOte intimpla ca membrit Consistoriulul sa calce vreun articol) din lege sail din tegulament si conform lege' InvigOre Episcopal este tinut sa aprobe aces nelegalitate amembrilor consistoriulul.

De aceea ye, rog, and vs, fi vorba sa se inodifice legeasi regulameritul, mat ales In tees ce priveste judecata _bi--sericesca, sa se dea dreptul Episeopulut ca gasind proce-dura necorecta si sentinta neconforina cu legea., sail cuma fost casig acesta, unde consistoriul dice, ca preotul sa fie-reintegrat in tOte drepturile lut, sa nil fie obligat a o a-proba asa cum este, ci a o inapoia cu observarile ce le

"va gasi de cuviinta a face.Tocmar acesta a facut pe fostul P. S. Episcop al Ram-

niculut, cand consistoriul a dat o sentinta, ca preotul safie oprit din tOte drepturile sale, dupa cat 'ml aduc aminte,si sentinta, trebue sa fie ladosar, a tnapoiat sentinta con-sistoriul ut?.

P, S. Episcop at Consistoriul it pedep-sise Dentrth un

S. 4PisooP Argequizzi: A inapoiat sentinta con -sistoriulul diand, ca este contrarie legel; consistoriul a luatdin not\ procesul In cercetare si l'a caterisit, ca sa se con-formeze lega Cacti ce fact cu un preot, care nurnat esterecunoscr nici ca paroh si nu are nici dreptul la salar ?,Negresit, numai pOte fi preot si in dilema acesta se glsearepausatul Episcop, al Ramniculul si a trebuit sa aprobesentinta de caterisire.

Eil MS& m'am conformat regulamentulut. N'am putut saintorc sentinta thapot, de si s'ar parea ca contradice art.13 din lege, ci d trebuit s'o aprob cum s'a gasiti dar vedc5. nu se Ste pine in aplicare, cad Ministrul trebue saobserve legea, nu pOte recunifisca ca paroh si nici sa-lar nu'l Ste da; grin urmare preotul acesta a remas preot,!ma trebue sa se tntretina numal cu epitrahilul, cum sedice, cad caterisirett ridicat d'asupra tut.

Aceste observatitibt ttin tinut sa le lac- pentru ca sa setie semi, cand vs, ti sa se modifice regulamentut pentruconsistoril, sa alba drept Episcopal, ca, gasin4 nepotrivirlsail vre-o lips& de ptheeciura, sä aiba drept a IntOrce sen-tinta la consistoriii, ca lilt fie facuta conform cu legea.

RAmnicului:

P. at

s'a

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST- SINOD 91

P S. Episcop al Romanulul, raportor. Tata ce se vicein adresa D-lui Ministru: «Cu parere de rail, nu pot confirma sentinta §i preotul Cernaianu remane bun caterisitpentru tot-d'auna. El numal pate fi inscris intre preotil

Legea este facuta in felul acesta Acum remane buncaterisit.

P. S. Episcop al Argesuluf: Daca Consistoriul iI ri-dica sentinta, tine este judecator Ministrul sail Consistoriul?.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu:. Cred ca este ,o gre§alade redactie, Ministrul nu are dreptul nici de a confirmanici de a infirma.

P. S. Episcop al Argesulul: Episcopul este tinut saconfirme.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Eil, dupa cafe v6c1,mi se pare, a se face un amestec aid intre gradul erarhical preotului §i intre punga lui. 1/6 intreb acum pe fratiileVastre, ce considerati mai mult, punga, salariul sail gradulerarhic eel sant? Dad, la Minister s'a gasit cine-va §i dinerare a dis, ca nu recun6§te sentinta Consistoriulul, acestaeste alta treba, Dl. Ministru pate sa revina asupra acestutpunct; dar nol cand vedem, ca in privinta unul preot s'aurmat o judecata §i s'a mutat de la o Episcopie Ja alta§i acolo l'a gasit nevinovat, pentru ce not acum cand yinjudecatoril biserice§ti de la Arge§ §i vic, ca nu este vino-vat, pentru ce sa qicem nol acum, nu se 'kite sa. mai fie-preot, daca nu pate dea salar.

.Apol ce sunt preotii? Ce este preotul salariat? Ce estepreotul? Naimit? Ce este preotul? Argat? Sail este o persOna sanlita, care lucreza cele sante dupa. darul, care i s'adat grin punerea manelor §i rugaciunea Arhiereului.data s'a intamplat sä cada intent gre§ala §i judecatorii selrecunosc, ca este nevinovat, pentru ce acorn nol sa legampersona lul, existenta Jul de lege, care II plate§te salarul?Acesta, mi se pare, ca nu este bine. Judecata biseriascal'a gasit nevinovat, dar Ministru dice, ca nu'l pate trece inbudget. Acesta prive§te pe Ministru, dar ea '1 pun la bi-serica cutare; II clic ci lui: Vecli ca de la Minister nu potisa, prime§ti, salar, dar cre§tinil vor sa to aiba cauta sa filde treba.

P. S. Episcop al Argegultzi: Cum remane parohia ?-P. S. Episcop al RAmniculul: N'a fost paroh.

sa-lariati,.

sIT

www.dacoromanica.ro


I. P. S. .Mitropolit al .11fo 'demi: De aceea ea cred,a acel preot pOte fi orinduit la o biserica ca sa serves*.sal se pupa insa in vedere, ca pentru plata Int nu'i se ditsalar, ci s& trb.'iasca cu ce va putea sa capete.

P. S. Episcop al Hugilarz I. P. S-tite Presedinte, acise vede anomalia legel. Casul acesta, cum si allele cari aulmai fost, ne indemna ca cat mai curand A cerem indrep-tarea lege!. Este cam trist lucru ca un preot, pe care unconsistor 'l judeca sil gaseste ea este nevinovat, sasemanaTara lefa si fara biserica, sa remae fara, pane,

I P. S., Mitropolit al Moldovel: Acesta este fOrte bine.-I. P. S. Mitropolit PrimatoPresedintetSI'ml &AI

voe sa me rostesc si eil asupra acestel cestiunl. .i ea re,cunosc si este recunoscut de top, ca sunt,Jacune In lege silinsusl D. Ministru reounOste acesta, fara, sa mai intro inamanunte o spune in tesa general., ca legea trebue modificata.

Asupra cestiunel in discutie voia veni mai pe urma, dariat& ce v'asI ruga.

Mal 'nainte de a ne desparti, sa alegem o comisiune din-S-tul Sinod cat se pOte mai mare, trei sail cincl membri,ca sa notam punctele acelea, cari ar trebui modificate si-se. staruim la Minister cu adresa formal., ca col mai tarcliilla tOmna sa vie Dl. Ministru cu modificarea legel. Pans.atunci nu putem face nimic de cat sa ne conformam lege'existente. Legea existent& relativ la casul de fats, se ros-teste ast-tel (citeste art. 13 din lege).

Pe acest preot condarnnat de legea civil., consistoriul '1seste nevinovat si Episcopul este dator sa aprobe sen-tinta. Acest preot Ternane asa dar preot si We servi toteale preotiel, dar fail lefa. Din nenorociro all a inceput ase- simti lips& de preotl.

P. S. Episcop al Hasilon Trebue sal plates* iar nual lase Para pane.

I. P. S. Mitropolit Primal, Presedinte:- Prea Sante,nu sunt in contra, sunt flu de preot sarac si still ca. tatam'a crescut acasa ca pe totl copiil sel. Me bucur de acesta.Ail fost timpurl and preotil n'ail avut lefa si all trait bine.Atarna de la vials. sa privata, cum sa. se pOrte cu Omenili atuncl preotul nu more de fOme.

Not sa admitem flucrurile asa cum sunt; sa admitem a

www.dacoromanica.ro

DSSBATERILE STZ SINOD 93

tpreotul, de care este vorba, va 11 primit de Episcopul res-pectiv yi 'i se vs. lncuviinta a lucra tote a le preotiel, pen-tru lefa tnsa nu putem face nimic, find cit D. Ministru nu'laa lefa, i -prin urmare el va trai din. mila poporulul.

P. S. Episcop al Romanului: In raport se dice: sise starulasca la Minister pentru

P. S. Pimen Piteqtenu: Nu se pOte starui cad estecontra legeT.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: E1 propun,sa se §terga kiln raport: Ca sa se stlruTasci la Minister.

P. S. Episcop al Argesului: Si se -aprobe raportul cufectificarea ficuti de 1. P. S. Mitropolit Primat.

I. P. S. Mitropolit Primat,Pregedinte: Pun dar lavot conclusiunile raportuluT cu modificarile ce am propus,Ica sa se reintegreze preotul In tote drepturile sale, linsg.fill WA.

Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mina.S'a primit.P. B. Episcop al Romanulul: Di citire raportulul co-

inisiunel de petitiunl, inregistrat la No.. 179, relativ la aface-Tea preotului 16n Plevianu din CraTova.

Inalt Prea Sanfite StapAne,

Preotul Ton Pies ianul paroh la biserica littntulesa din raiova, prinFetitiunea inregis. la No. 35 gi inaintaa, malt Prea SanOtulul Mitropo-lit Primat, '1 x6g1 ca in unire cu S-tn Sinod, sa sttirniasel sii,

impAcarea preotulul on epitropil. bisericei, °aril nu voesc WW1 pla-tescl leafa conform en legea,f sietlandu-I numai 100 lei lunar, pe eon -siderente el biserica se gaseste Inehisa si in repartie.

Comisinnea, din cercetarea dosarelor No. 175 si 248 si din continn-ltul petitinnel, care este serial pe 10 cOle care nu arab% de cat ne-intelegerile dintre el si Epitropia biserieei, gIsind cestiunea ca fiind deresortul P. S. Episcop respectiv, -opinezii, a se trimite atilt petitia eat si`tote 'nor/rile cazulni Chiriarhiei respective spre a regula tale ce va-credo de onviin0.

(ss) t Ioanichie al Romanula(ss)- f Meletie Gallifena.

P. S. Episcop al Rgmnicului: I. P. S. Presedinte!Casul acesta Ica $i. eel cu preotul Cernalanu se tiraginqte

16fa.

ii mijlo--ciasca

*qi

qi,

www.dacoromanica.ro


de vre-o 4, 5 ant. P. S. Episcop decedat a Most sesisat Inmat multe rindurt de el §i fiind-ca dispositiunile luate nua multumit ambele parti, reclamele ad urmat din nod §iatunci P. S., Episcop a referit casul la S-tul Sinod, ca sa.hoterasce ce va crede de cuviinta.

Sa'mt dea voe S-tul Sinod a arata pe scurt cum starfaptele dupe informatiile ce mt-am putut aduna.

La biserica Mantulesa din Cratova, cu vre-o 6 ant inurma, se OM dot preott. Cand s'a pus in aplicare legeaclerulut, cer amandot sa fie numitt parohi. Trebula se. fienumit trig cel mai in virsta. Din acesta cause se afiadneincetat In certa. Nu dupe multa vreme preotul cel matIn virste Inceteze din viata. Atunci preotul Ilie Dimitrescuceru se. fie numit paroh. Ins& dupe lege, la caz de vacantk_se prefers licentiatil In teologie. Firesc era deci ca P. S..Episcop, predecesorul med., sa numesca, paroh acolo pe unpreot titrat. fus& ce se intemple? Epitropia bisericet se a--rate. °stile catre noul paroh, preotul Idn Plevianu, care estelicentiat In teologie §i pro fesor de religiune la liceul dinCratova.i I. P. S, Mitropolit al Moldova: A avut dreptate se.

scrie 20 de c6le.P. S. Episcop al Ramniculul: In adever, de o cam

data se parea a lucrul merge bine §i ca parohul are sa._'§1 tndeplinesca Inainte fare impiedicare Slujba hit. Curandtnsa Epitropia intervine la Minister §i spune, ca nu 'Atese primesca paroh pe cel recomandat de Episcop §i confir-mat o data de Minister. Ministerul, Ili urma interveniretEpitropiel, dupa ce a esitat un timp,am hartille §i acteleIn dosar,revine asupra numiret de mat 'nainte, pur §i sim-ple §i ast-fel Epitropia bisericei nu -1 mat considers ca pa-roh pe par. Plevianu. Dupe. mine faptul acesta std, to con-flict gray cu legea. Cum? Pr. I. Plevianu de drept esteparoh, fiind-ca episcopul respectiv l'a numit *i Ministerull'a recunoscut, In fapt lima, dupe dispositiunile luate ulte-rior de Minister, Epitropia nu'l mat recun6sce, nu 'I matvrea. Dar Ore un paroh 'Ate fi inlaturat dupa plat? Avut-aloc In acest stop o sentint& a consistorulut, cum cere le-gea ? i dace. nu, ce -i de facut atunct? Parohul acesta, carenumat cu numele este paroh, In fapt Ins& nu este, fiind-ca

www.dacoromanica.ro

DESBATEEULE ST. MOD 95

Ministerul, cum am Vis, a revocat ordinul de numire, aremalts dreptate ca sa.'0 sustina dreptul sell de paroh, cad-acest drept '1 consfintesce legea; a fost numit de Episco-pul respectiv i confirmaf de Ministru. Ce sa facem acum?Preotul supranumerar llie Dumitrescu fu adevar a lucratpentru reparatia bisericel, voind pe calea acesta sa '*1 cre--eze un titlu de drept la parohie.. Dar legea nu-1 da dreptul- acesta, cad legea dice, ca, la acesta numire Se prefer& acelcare au titlu.

Ce vom face decl? Preotul supranumerar cere de la minesa-1 pun pe dinsul paroh. Eti nu pot face treba acesta §ipentru alte consideratiuni, peste care de asta, data tree. Nupot sa fac, In primul toe, ca me oprete legea.

P. S. Episcop al Argesulal: i al doilea ca este in-7trigant.

P. S Episcop al Ramniculal: Dar ce facem cu preo-tul acela, care are titlu cernt de lege i care a fost nu--mit paroh acolo potrivit cu legea? Ell sunt de opiniune, cade o cam data trebue sa mijlocim la Minister, ca a se re--vOce ordinal dat ulterior *i sa faca ca titularul o data nu-mit, sa remana paroh acolo. Cred, ca acesta se pOte face.Eu singur nu a putea lua asupra mea acest lucru. Darrog pe S-tul Sinod sa starutasca fn acesta, fiind-ca este o.ciocnire, un co iflict de atributiuni i simpla staruinta a,Episcopulul ar avea mat putina tarie de cat staruinta S -tu-Jul Sinod.

Rog dar pe S-tul Sinod sa intervina la Onor, Ministerca sa rev6ce ordinul prin care preotul I. Pleviann a fostdesarcinat din oficiul de paroh al bisericel Ma.ntulesa.

P. S. Episcop al Argequlul: Me unesc in WWI cuconclusiile P. S. Episcop al Ramniculut.

Este Mile adeverat, ca un paroh odata numit, nu pOtesa '§1 piarda dreptul sell, de cat In urma unel sentinte.Ma Vice legea. Cu tote acestea, vedem ca. Ministerul l'arevocat. Un cas identic s'a Intamplat in Slatina, la biserica

f.. Treime. Acolo a fost numit un paroh din 1895, Tem.noscut de Minister vi care functionezi §i asta-c11. Dupa unan, nu sciu din ce tmprejurare, Primaria face cunoscut Epis-copulul, ca a revocat pe acel paroh din Epitropie i de a--bind '1-a qi oprit salariul, tar cet-l-alt1 clout Epitropl, unul

www.dacoromanica.ro

96 DESBATER1LE ST. SINOD

ales de enoria0 cel-l-alt numit de Primgrie, a0 luat adnministratia averet, asupra for si nu au voit a maT rem-,n6sce de loc. pe paroh.

De doul any de' chile se continul,starea acesta cle lucrurl,qi nu s'a, putut pune ,capat. Primaria 11 considera cavocal; Episcopul nu pOte considere ca revocat, find -ca,este numit deja ca paroh $i de aceea clic, ca acest conflictsi '0 Ta odata capat, sa ne tinem de lege Si unit si al il.Primaria nu a avut dreptul sa revOce pe paroh, cad de a-ceea este pus ca Epitrop, sa, con trolezz gestiunea BisericeT.

Acesta biserica 10 are veniturile sale, are doue mosil si matmulte alte proprietg.tt In Slatina. Cu veniturile a cestel bise-rid s'ar putea Intretine nu,,numai parohul, dar 0 mai mult1preotb, cum a fost 1nainte trei prebti si un diacon. Paro-hul acesta nu este primit de cand a fost revocat de Pri-marie. EpitropiT cei-l-alti dispun, de tot, lad chela si nu vorsa primiesca pe paroh nict In biserica. '1-ati pus salariuIn contra legel, cu tote ca regulamentul la art. 14 spune,.ea nici o alta destinatie no se va da fondurilor bisericei,de cat aceea pentru Intretinerea personalului bisericei, Tarsporul se va depune la casa de depunere, ca sa se facereparatiune cu timpul bisericei. Ce s'a Mcut? Un Epitrop0-a pus salariA de 60 lel pe lung, a luat el lefa parohu-lui de cand l'a revocat. Celul-balt epitrop, care trebuiase Impartasasca si el, dat primul Epitrop 30 lei pe lung..S'a tocmit un advocat ca sa se judece cu parohul. Am fa-cut cunoscut Ministerului de Culte, am vorbit cu p. Minis-tru de Interne si ct' t6te acestea nu se pOte face nimic;pentru ce P Nu sciu.

V6 rog dar, sa bine-void a face ceva ca sa se respec-teze legea.

P. S. Arh. Pimen Pitestemv. De la comisiunea depetitiunt, ni s'a presentat doug. rap6rte; unul privitor la preo-tul Cernalanu, si at doilea privitor la preotul Plevianu dtnCraiova, prin care se plange cum ca fiind numit de Epis-copul respectiv, paroh la o biserica din Cralova, Ministe-rul mu 1-a recunoscut acesta calitate, dupg intervenirea Epi-tropilor acestel biserici.

Legea clerulut mirean este clara In acesta privintg, Unpreot numit paroh, remane In acesta calitate pang. cand. o-

re-

sarI-a

ei

www.dacoromanica.ro


sentinta judeatoresca 11 ridia acesta positiune, dad. esteasa, a preotalul Plevianu s'a ridicat de Minister titlulhis 'paroh nici un motiv; acesta Insemna a a exit dinatributiunile sale.

Eti, In urma esplicatiunilor date de Pe S. Episcop res-pectiv, cum 0 In urma celor aratate de P. S. Episcop deArges, fat6. de alte casurl identice cu acesta, v6d ca, ar re-sulta 6re-care neunire de vederl Intre Episcop si Minister,si gandesc cum a nu ar fi bine ca S-tul Sinod s6. dea unvot prin care I. P. S. VOstr6., In calitate de Presedinte, säinterveni pe Tanga Guvern ca sä reguleze cestiunea.

As fi de parere, a se suspende acesta cestiune pA.ns lavenirea In S-tul Sinod a D-luI Ministru si luand cunoscint6.D-sa pOte ca ne va da 6re-care explicatiunl asupra afacerel.

P. S, Episcop al Husilor: Nu avem ce face alt, de catsa aprobam conclusiunile raportulul. Dar Episcopul respec-tiv (lice, a a mai facut intervenire; orl-cum s'ar face insa,nu putem proceda alt-fel, cad dad. vom lua o hotarIre,care a fie in desacord cu legea, atunci S-tul Sinod ar veniIn conflict ct Ministerul. Sunt de parere dar,_ a se aprobaconclusiunile raportului.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte, Eta cred, caregulat ar fi, ca s5. se aprobe conclusiunile raportulul, cu,reservk ca and va fi fa a D-1 Ministru, a-1 punem In cu-noscinta.

Regulat asa este, dar P. S. Sa dice, a a mai facut de-mersurl pentru acesta si nu s'a luat nicl o dispositiune.Vom avea dar acum ocasiune de a vorbi cu D-1 MinistruIn person., si '1 vor ruga cu deosebire. Clef and consi-ders tine -va cestiunea in fond, nu vede de cat o er6re dinpartea Ministerulul de Culte, nu dic o intentionat6 er6re.Mud legea prevede, ca parohul nu 'Ate a fie destituit decat and este destituit de Consistoriii, nu are nimenidr ep-tul a'l Inlatura.

De aceea persist. a crede, a este un lapsug calami. M6unesc dar cu opiniunea: ca s, aprobam conclusiunile ra-portulul, cu restrvl to sa avem o esplicatiune cu D-1 Mi-nistru. Dar ye rog si cu acesta ocasiune ss nu ne despar-tim in sesiunea acesta, pank nu vom alege o comisiune,care sa se ocupe cu modificarea legel clerulul miren.

7

fare

www.dacoromanica.ro

98 DESBATERILB SINOD

pune la vot acesta propunere si se primesce.P. S. Arh. Pimen Piteqtenu. V'asi rugs, sA bine-voip

a pune in discutiune regulamentul pentru zugravirea. bise-ricilor.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Credar fi bine ca stt fie de fats, si I. P. S. Mitropolit al Mo ldo-vei and se va discuta acest regulament aci.

P. S. Arh. Pimen Pitesteanu: I. P. S. Sa 11 cunOsce.P. S. Episcop al Ramniculul: EA asi fi de pArere

ca sA fim cu totil, ffind-cA este un regulament care privesceo cestiune insemnata, o cestiune care se refera la intr6gabiserica a nOstrA, si deci O. fie top P. P. S. S. Chiriarchlpresenti ca fie-care sa's1 dea parerea.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte : Da, ni6 unesccu acesta opiniune. POte sa fie chiar Vineri acesta.

P.' S. Episcop al Romanulul: Raportor, dA citire ra-portului comisiunel de petitiuni, inregistrat la. No. 168, pri-vitor la cererea preotului Nicolae B. Economu din Capi-tali pentru calugarire.

I. P. S. .Mitropolit Primat, Preqedinte: VoescOre-care bsplicatiuni. IatA. cum std. cestiunea:- Preotul acestaeste un preot venerabil, care mai 'nainte de a veni in Bu-curesci era la Salina, tot in Sara Romanesca. De acolo l'acerut colonia greca aci. Are tOte hartiile in regula de laEpiscopul respectiv, nu are nici o sarcina social& si do-reste sa. fie calugarit. Cred a nu ar fi nici o piediett pen-tru acesta.

P. S. Arh. Pimen Pite.steanu.-Si'ml dap voe sb. in-treb pe P. S. Raportor: Preotul de care este vorba, esteel cetaten Roman?. Este casatorit? Nu sciu cum este, esteveduv?

I. P. S. .Mitropolit Primat, Prefedinte:- Da, esteveduv.

P. S. Arch. Pimen Piteqtenu: Nu §tiam acesta.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte:. Are acte pen-

tru acesta.P. S. Arh. Pimen Piteqtenu: Atunci nu mai am ni-

mic de rills.Se pun la vot conclusiunile raportului. care sunt pentru.

aprobarea calugarirei si se primesc.

ST.

ca,

sa dai

Se

www.dacoromanica.ro

DESBATER1LE ST. S1NOD 99

P. S. Episcop al RomanululL Raportor, d& citire ur-nThiorulul raport at acelela§1 comisiunI, Mregistrat la No.159 privitor la preotul Garabet Sahag din Rusciuc:

Ina lt Prea Sanfite

Preotul armean Garabet qahag din Rusciuc, inaintez& S-tulul Sinod opetitinne Inregistrat la No. 63, on arittare ca convingendu-se din cite-va numne4eest1 Scripturi, cum dice el, si din scrierile Sfintilor Prtrintl,

adevgrata dootrin& n'o profeska de cat Biserica Ortodox& de Rh-Skit, cerefa fi primit gi introdus in ortodoxism, pastrandnil ins& demnitatea dek preot as o are; mai certind Inc& ca S-tul Sinod A& tie o p-aint& extraordinaril spre a. decide de aorta in mod, cat se pdteAlai secret.

Comisinnea, deliberand asupra, cerintelor numitulul, preot armean,Wend ca arittirile sale, precum i doriuta. ce se pare as ar avea de aince la ortodoxism, sunt seriOse, de -vreme ce chiar singer cere skirdinale si) in demnitatea de preot ce o are;Comisinnea este de parere a su pune petitia Ia closer yi a trece 'la or-dined 4ile1. Resultatul aced& au smerenia.1 aupune la aprobarea S-tu-mut Sinod.

(ss) f Ioanikie al liotnanuluf.(ss) t Dionisie al Bucleulat(ss) t

Ne cerend nimenf cuvIntut, pune tar vot conclusiunileraportuluI §i se primesc.

§edinta se suspend, pentru 5 'minute.La Tedeschidere.P. S. Episcop al Romanulul? DA citire urmatorulul

raport al acelei41 comisiunl, Inregistrat la No. 160, privi-tor la cererea mai multor diriginti de come din CapitalL

Inalt Pres, Sfinfite Stapane,

Mal multi dirijorl de corurl din dapitali, prin petitinnea inregistratii,la No., 6, cer de la S-tul Sinod a li se Envoi corurl mixte, adica: dea fi compose din 1)6(41 si fete.

Comisinnea deliberand, °pink& ca acest& cestiune sa female la apre-cierea P. P. S. S. Chiriarhl respectiv! ca sa dispuni cum vor credo de

Ste Ipane.

Jul 0

i

Meletio_Galafenu.

se

cavil*.

alt

ant

www.dacoromanica.ro

100 DESBATERILE SINOD

Tot asemenea se is urma cu petiiia Inregistratg la No. 1 a D -lulEpitrop Ctitoresc de la biserioa Icona din Capita 11.

Aoestea cn respect comisiunea is supine aprecierel si deliberArei 8-W-M Sinod.

(se) I- Idnichie al Romanului(as) j- Meletie Gi illifena(as) f Monis le al Bazdulul

P. S. Arh. Pimen. Pitestdnu: Cererea flicuti de titreunit diriginti de corurl, atat din Capita 11, cat si din alteparti ale tarel, de a li se da voe sa. recruteze in corurilebisericesti vocl femenine, sta In legaturi cu decisiunealuati de S-tul Sinod asupra cererel D-lui Musicescu, dirigin-tele corului Mitropolitan de la Iasi. 'MI aduc aminte,S-tul Sinod 'I-a dat vole si recruteze §i voci femenine incor. Acea decisiune s'a dat numal pentru corn! de la Iasi;avgnd in vedere persona D-lul Musicescu, cunoscut ca buncompositor, cat i ca profesor de Conservator. Ceva maimult. duc aminte, ca cu acea ocasiune s'a spus inS-tul Sinod, ca D. Musicescu pastrezi a pistrat o or-dine deosebita in ceea ce privesce controlul sou ca dirigintefati cu personalul corului.

Dad dirigintii din Bucuresci, ad cerut S -tuluX Sinod prin1. P. S. V6stra, ca si li se dea voe a recruta si vocl fe-menine, cred ca comisiunea ar fi ficut maY bine dad. arfi studiat cestiunea mai de apr6pe si ne-ar fi aritat mij-16cele sat conditiunile, cu care S-tul Sinod ar putea acordadreptul si acestor diriginti de corurl a recruta voci !erne-nine in corurile ce dirig. Ar fi trebuit deci, ca comisiunea

exprime unele desiderate, ca dirigintil de, corurl sadovedesca ca suet de multi vreme in acesle posturi.mai dovedesci ca se bucuri de autnritate fail de- perso-nalul corului alte garantil trebuitore pentru o buns or-dine sad o buns cuviinta in personalul corului, compusdin barbati si femel. Cred ca acesta ar fi fost calea pe caresi se aduci cestiunea in S-tul Sinod, spre a se satisfacecererea lor.

A se spune pur i simplu, el cererea for este respinsi,este a priva corurile din Bucurestt de niste elemente fo-lositOre.

P. S. Episcop al Romanului: Se Iasi la aprecierea

8T.

cp.

'Mi-a.§i

§i

Sa

ei

gi

ti

www.dacoromanica.ro

_MESMER= Et..SINOD 101

Chiriathulul. -Cu D-I Musicescu s'a transaf cestiunea in S-tulSinod, dar nu a fost vorba de calitatea dirigiorulni de afi Insurat -satt no. P. S. Sa aduce acum acesta cestiuneInaintea S-tulut Sinod. Trebue BA se saute pulitalea lul

" P. S. Ark -Pirnen Pitegtenu: i ihodul de conducere.P. S. 'Epigcop al Romanulul: Trebue a se avea In

vedere schimbarea vocelor la copit. Dar .cum not, membritComisiunel, am cereetat si am delibtrat asupra lucrulul

Find-cl toil dirigintil de corurY aft sb. eel ,

voe, de a avea In corurile bisericestl si Irocf femeiline, pen-tru s'a acordat acesta lul Musicescu, am opinat ca sA.remand cestiunea is aprecierea Chiriathulut, care va decideasupra cererilor de asemenea natura, si dad dirigiorul estdcapabil si Indeplineste conditiunile cerute,Chiriarhul va

dacA e bine sA-I dea vola ceruta saki nu.11, S. Ar12. Pimen Pitegtenu: Nu am la IndemanA

procesul-verbal al sedin'tel and S'a trhtat acesta cestiunepentru D-nul Musicescu, dar adue fOrte bine- aminte,ca unlit din motivele, care a facut pe S-tul Sinod a. per-mita D-lut Musicescu a recruta si voct femenine, a fostlocmal si acesta adus de mine: positiunea socjaifi S. D-lutMusicescu.

LAsAnd cestiunea acesta la aprecierea Chiriarhulul, gan-esc ca nu am face alt-ceva, de cat ca I. P. S. Vstra a.-fitt veclnic rugat, fie de epitropit biseritestl, fie de dirigintl,de a. li se da voe.

Ar fi bine ca S tul Sinod SI stabilesca o anumita regull,dupg tare BA se WA orienta P.P. S.S. Chiriarhl, a. admits-salt rn asemenea serer!.

P. S. Episcop 724mniculal: Este adeverat, ca In se-.sinnea de tOmna a ambit 1896 S-tul Sinod a discutat siresolvit o cestiune identica, fiind sesizat de cererea D-lulMusicescu, maestru diriginte at corulut mitropolitan din last.

avendu-se in vedere progresul realisat de acel cor, pre-cum si buna randuiala si moralitatea ce domneste in el, a--vend In vedere, ca sa 4ic a§a, consideratiuni morale, a In-cuviintat organisatiunea actuala, adica sl functioneze sicu voci femeestt

Cestiunea de 'fact, bine Inteles, nu pOte resolva de cat

gisa vina

ca

chib-:zui

'ml

al

lul

se

Ban-

am, die:

www.dacoromanica.ro


tot in asa chip, ru licit sit ni se presinte noun garantie, cumci dirigintele corului respectiv este o persOng care, pe deo parte '0 cunOste bine arta sa si cg.. inspirg. ,incredere siin privinta moralitgtel, si ca este om de incline; pe urmg,cg. In corul lui, de cand functioneza si pang In present,exists ci a existat bung, randuiala, discipling si cele-l-alteconsideratiunl de ordine moralg, si atuncl S-tul Sinod nup6te sa se rostesca de cats In favOrea cererei. Dar Intreba-rea este: Cine ne dg noun, tine pune Inaintea S-tului Sinod,ca sä die ,asa, dovedile cum cg corurile (respective intru,-.nese asemenea conditiuni? Chiriarhul respective Ast-fel in.teleg ed lucrurile.

Conclusiunile raportului sunt bune, dar cu Ore -care la.murire si anume cu aceea, cg Chiriarhul respectiv, are*constate prin organele sale administrative, data corul res.pectiv intrunecte tOte conditiile disciplinel ci ale moralitg.-tel, constatare ce reclamg limp mai indelungat; si numal pebasa acestei constatgrl, Chiriarhul pOte sg villa la S-tul Sinodsi, sit dice :- pot sad nu, sit dad acestg Invoke ?

Va sit dick dupg opiniunea mea, conclusiunile raportululad sg. se admitg numal in sensul, ca Chiriarhul nu ,a,re skidea bine-cuvintare Ong. nu se va informa de tact acesteeonditiuni. Ast-fel ved eti lucrurile.

P. a Episcop al Romanalui: Se lag la aprecierea.Chiriarhulul.

P, 81 Episcop al RAmniculal: piu are sit. dea Wu-,viintarea pentru functionarea corului, pang nu va ancheta.lucrurile prig organele sale administrative. Ast-fel inteleg ed..Si dupe, ce s'a incredintat prin personalul administrativ,ca corul respectiv presintg garantii suficiente, atunci sal,dea bine-cuvintarea cu tnvoirea S-tuhrl Sinod.,

R ,S. Episcop al Argesului : Cum are sg dea garantie,pang cand corul nu are elementele acelea care se cer ?

Pr ASt Episcop al Ramniculal: Trebue sg. se limpe--Mesta ,lucrul bine, Multi din diriginti at primit in perso-na,lul, lot si voci femeestl, 4si ca sit, functioneze mai departe,'Ara impedicare, vin acunk si per bine-cuvintare. Chiriarhula credut de cuviinta sit supung. casul S-tului Sinod. Iarcomisiunea S -tulul Sinod dice prin raportul, set, cg aface--rea priveste pe -Chiriarh.,Dupg. minnal intAid ar trebui A.

www.dacoromanica.ro


se is informatiuni de moralitatea i buna randurali ce exists.In corul acela.

I. P. S. MitropolitPrimat, Preqedmte: PArerea meaar fi ace sta: Ca S-tul Sinod In principia sa. admits permi-siunea ca corurile bisericestl din Capital. pot fie si mixte,dar Chiriarhul respectiv, mai 'nainte ode a permite oficial-mente, sa garantia despre care a mentionat P. S. E-piscop arRamniculul, adica garantie de aptitudinefits, despre partea morall i disciplinary,. Numal dui)/ ceChiriarhul se va asigura de asemenea conditiunl, pe carele va cere, sy, dea aprobarea, Insl A. fie autorisat de S-tulSinod.

P. S. Episcop al Huplor: Aceste conditiunl, ca Chiri-arhul respectiv sa cerceteze si sa vadi In ce stare se afIA.dirigintele coruluY, si care este moralitatea cori4tilor, a Y (licesA se Intinda nu numaI asupra corurilor din CapitalA, cifie-care Episcop sä aib5, dreptul, ca dad. 'i se va presentacererea sA dea voe, 'fns A sA aiba In vedere Imprejurariledin localitate, cad se pOte ca unele localitati sa nu primesci.cesta, 'Ate O. se dick a este un Scandal. De aceea Epis-

copul sA tiny se ral de opiniunea publics, care s'ar respO.ndi.AsI (lice dar, ca sA r6mana bunA ace sta dispositie pentrufie-care Episcop, ca o dispositie genera..

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: In cestiuneade fatl v'asi rugs sa primi Y ace sta pArere: Ca S-tul Sinodsa tncuviinteze si corurile mixte, In conditiunile care le-aemis P. S. Episcop al Ramnic-ulul.

P. S. Episcop al .RAmnicului: In ceea ce privesteincidentul ridicat de P. S. Episcop al Husilor, creel cA ar fimat bine O. se dea autorisarea In cestiune, atuncl handChiriarhul respectiv va fi sesizat, cad dad nu este sesi-zat, de ce sa venim luam me surl cu anticipatie. S-tulSinod este bine O. se rosteasca ma! cu greutate In cestiuneade fats.

P. S, Episcop al Iluvlor; Cum mat cu greutate ?P. S. Episcop al Rgmnicului: Asa, cad, chip& cele

.4ise mal sus, nici Chiriarhulul respectiv nu se clA cu Inles-nire acestA invoire. DecI, cand S-tul Sinod va fi sesizat,atunci va hoari pentru fie-care caz.

sa.

cera

§i

sa

'i

www.dacoromanica.ro


,I. P. IS. Mitropolit Primat, Prefedinte: Raportul deasta-111 trateza numal pentru Capitals.

P. S. Zpiscop al Romanulul: §e vice In plural pen-611 tote.

I. P. S. ,Mitropolit Primat, Preqedinte: En' ye mg,.1 ladmitem ast-fel: S-tul Sinod Incuviintezit cererea de a

fi §1 corurl mixt; fiind Ingradit Chiriarhul respectiv de con -klitiunile ,propuse de P. S. Episcop al Remniculul.

86 pune la vot acest5. opiniune §i se prime§te.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mar avend

himic la ordinea clilel, ridic §edinta.§edinta se ridica la orele 101/2, anuntandu-se cea viii

tore pentru Vinerl 15 Main' curent, orele 8 dimineta.

1Pre§edinte: t Iosif Etrozolit, Primal.Secretar; t Atanasie 411 Rfianniculul.

qedinta din 15 Main' 1898.

edinta se deschide la orele 8 a. m. sub prerdentia.I. P. S. Mitropolit Pritnat.

Se face apelut nominal §i respund preset* 13 P. P. S. S.Membri, fiind In congediu P.. S. Episcop al Durarel de jos§i P. S. Arh. Nifon Ploe§tenu.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Hind In nu-merul cerut de regulament, §edinta este deschisL V. S. Se-cretar este rugat a da citire sumarului §edinteI precedente,

P. S Arh. Pimen Pitestenu: secretar, cite§te sumarul§edintel precedente.

In timpul citirel sumarului, D-1 Ministru al Cultelor §i In-strucciunel Publice intro. In sala §edintelor.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Cere cinevacuvtntul asupra, sumarului?

Ne cerend nimeni cuvtntul pun. la vot sumarul §edinteIprecedente. Cinp este pentru, sit bine-voiasca a ridica mama.

S'a, primit.Se comunica de la birou adresa D-lul Ministru al Cu!-

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SYNOD 105

telor st Instruct lunet3 Publice, cu No. X6603 seria A, pelangl care inainteza pentru cercetare un manuscris in doueexemplare, intitulat: «Adaos Ia textul religios din cAtifie-de citire pentru clasele II-a si a primarA, dupg cerih-tele nouel program& de itivetdminti, de D-1 G. 0. Scraba,institutor- in Bucuresci si se trimite Ia comisiunea pentrucercetarea cArtilor didactice religiose de invetamintul primar.

Idem, adresa D-lui Ministru at Cultelbr si InstiuctiunelPublice, cu No. 25604 seria A, pe Mug care inainte2A. 1:en-tra cercetare urr manuscript in dou6 exemplare intitulat:«Lectura din ,Evangelie) de D-nil G. D. Scraba, Gr. Teo-dosiu i Stefan Negulescu i se trimite la, aceeist comisiunea.

P. Si. Episcop al Argesultzl: I. P. Pr4edinte, cercuvintul asupra und cestiuni, mai 'nainte de a iittra in or-.dinea de di, $i anume pentru a vorbi pentrti comisiuneala care S-tul Sinod a trimis aceste manuscripte.

I. P. S. Mitropolit Primal, Pre edinte: Avetf cu-vintul.

P. 8, Episcop al Argequlzzl: 1. P. S. Presedinte,rnisiunea pentru cercetarea, cartilor didactice de inv4tamin-tul religios, cursul primar, era compush din trel membri,din care facea parte si fgstul I. S. Episcop al Ramnicu-lui. Acum acea comisiune s'a descompus prin incetarea dinviati a fostului. Episcop al Ramniculut si dect rog pe S-tulSinod BA proceda la alegerea unei alte comisiuni, sail aunui alt membru ins locul decedatului Episcop al Rahini-cului.

I. P. S. Mitropolit Primal, Preqedinte: Vom procedape urmA. Is, alegere.

P. S. Episcop al Htiqilor: Pentru mai mutt& simpli-ficare, a lucrurilor, ed a propune ca fn locul decedatului"Episcop at Ramnicului, sa fie actualul Episcop al Ramni-cului. Acesta comisiune este o comisiune Infiintata de maimulti anT, cArela 'i se presintA bite textele religiOse din air-

citire In cursul ambit, si de aceea efi rog pe S-tulSinod sa recundsca in locul decedatului Episcop al Ram-niculutspe actualul Episcop al Ramnicului pentru a se corn-pketa comisiunea.

I. P. B. Mitropolit Primal, Preqedinte: Pun la' vot

III-a

S".

CD-

tile de

www.dacoromanica.ro

106 DESBATERILE ST, S1NOD

propunerea P. S. Episcop al Husilor. Cine este pentru, sibbine-volasc& a ridica man&

S'sa. prima.Acum intrMin ordineaP. S. Episcop al Ramnicului, raportor, citeste rapor-

tul comisiunel Insarcinat& cu vcrificarea socotelelor Tipogra-fiel Cartilor Bisericesci pe timpul cat a fost Director P. S. Va-lerian Ramnicenu, inregistrat la No. 183 din 15 Matti a. c.

S.allitropolit Primat, Preqedinte: P.P. S.S. P51-rinti, et propun ca cestiunea acesta, s'o tratAm to sedinti.intima.

Voci: Prea bine,I. PI S. Mitropolit Primat, Preqedinte;. 4 4a dar cix

Invoirea S-tulul Sinod, declar sedinta intiml.edinta se declare. intima.

'edinta public& se redeschide.Asupra raportulul citit S-tul Sinod la act.P. S. Episcop al Argequlul: raportor, citeste urmato-

rul raport al comisiunel pentru luarea socotelilor Tipogra-fiel i Revistel «Biserica Ortodox& Roman &*, privitor la ges-tiunea Revistel pe anul 1897-18984 tnregistrat la No. 184:,

Inalt Prea SAnfite Prapedinte,

Comisiunea pentru luarea .socotelelor Tipografid Revistel ,,BisericatOrtodoxi Romang"., intruuindu-se in 4iva de 13 sub prevedintiaP. S. Episcop al Huyilor, a mat In cereetare. situatia Revistet presen-tati S-tultA Sinod de nitre Preqedintele oomitettdd redactor gi a con-statat tumat6rele:

Lei ItLa 1 Aprilie 1897 se afla ntnnerar in cast 27,925 64In oursul anulul financiar treotit leak ineasat 48,646 87

1n total 76,572 51Cheltuelile flioute in cursul anulul se ridica,

urmare escedentul realisat la 1 Nartie 1898k este:42,41634,162 51,

Cereetind scriptele, am, constatat ct suniefe arltate aunt exacta toitea comptabilitatea se tine in regukt. 1)-1 Casiei ne -k presentatCasey de DepunerI pentru suma de 25000 Id nominal,lepresentind va--16rea a 22,000 lei, cam qi 6000 lei,, cumparate de ourgbA Ventrn sumade 6775/fn total 27775 suma reala, sat 91,000 efecte.k. 442 lel, 25.

dileI.

I.,P,

Maid,

Ja,

Prin

recipisa.

8i

www.dacoromanica.ro


banI anr, 3500 bilete de band. Bi 291 lei 85 bani mSrol poBtale, inLei S.

total 4234; Tar on soma de maT sus di 32,009 10Adiogindu-se pe lingi soma acesta Barna de 2,153 41

Di escedentn1 constatat la 31 Hartle 1898 34,162 51Comisinnea &and in reguli (Asa, a multamit oomitetnlui pentru slr-

gni* oe depune a se forma nn fond al Revistel propeneSinod desciroarea de gestinnea anulul treont.

Aoesta hind resultatul cercetirilor comisinnei on on6re se supine spredelibererea S -tulul Sinod.

Raportor: (ss) Gherasim al Argefului

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votconclusiunile raportulul. Cine este pentru, sa bine-voiasca, aridica mina.

S'a prirnif.P. S. Episcop al Argesultil: cite§te urm5.torul raport al

comisiunel pentru cercetarea manualelor de cantiri biseri-cestl, inregistrat la No. 187, relativ la manualul &WI IOnZmeu

Inalt Prea Shape Prefeclinte,comisinnea pentrn biserioegti, lnind cercetare lucrarea

D-14 16n Zmen Anastasimatar Raro-grabnic4, manuscript de65 cc% 40, a constatat On multumire, ci, autorul dat ostenela a

..reproducli cat mai mad- Invierel pe oele opt glasnri, aqa cumse obisinueitte a se ointa in biserica nostril, ortodoxa de resirit. Auto-rul dab bine alma de caractera oe trebne sa posed/ aceste cantarlvi de mils luorarea sa este simpli, dar on demnitate, miyofind inima,indniogind spiritul dispunend pe auditor la ougetari inalte religiosei reflexinni morale. De altmintrelea 'ins* autorul deolara, ca luora-

rea sa nu este originali, ci o alegere nimeriti. din Anteril rennmiti, earleat distins on, luorari de felul acesta ca:MIcariel Anton Pani, etc,

Pentrn aceste ouvinte comisiunea este de pi rere a se aproba de S-tulSinod &testi lnorare a D-14 Zmen, sare va avea griaa, ca la tipirireaeY si, fie on cea maT mare 1nare ambito) spre a nu se streonra gregell.

Aced Sind resultatul oeroetarilor sale, comisinnea on smerenie it onpipe la deliberarea hot sires S-tani Sinod.

(as) j. ldnikie al Romanalai>9.0* (ss) t Gherasim al Argo:fear

(as) t Ark. Dositerir Batofenenrt

$i S-tulul

canarile inintitulat

9i

f

Oa

www.dacoromanica.ro

108 DESBATERILE ST- SINOD

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pa rang cele-aratate in raport, eu mat adaog ca autorul singur s5, fieobligat a'§i face corectura, ca sa nu se mai 1ntample cee&ce s'a Intamplat cu manualul D-lul Lazar tefanescu din.Severin.

Pun la vot conclusiunea raportulul, cu adaogirea propuslde mine. Cine este pentru, s bine-volasca a ridica mans.

S'a primit.P. S. Eprgcop al Argesulul: citc*e urmatorul raport

al comisiune1 pentru cantarl biserice§ti, Inregistrat la 'No.186, relativ la manualul D-lul Lazar tefanescu din Se-verin:

malt Pres SanOte Prefedinte,

Comisiunea pentru canterile bisericegtT, Wand In cercetare bro-gura D-luT Laser §tefauescu, tntitulate: Prohodul Donal:Out pi Cpl..rite, la Severin a constataA cu parere as reit, oa autorul nu numal,cif nu 91-4 ajuns scopul propusese la inceput, de a potrivi sti-hurile age ca .sa, nu se schimbe carecterul dater& gi in &sole§ timp.a potrivi cintarea dupe accentul cuvintelor, dar a flout mat miltreel cid n'a hinut semi de aces variefie In afintare, care este agade placuta, Tar cuvintele le-ati pooh punend accentul uncle nu tre-buegte gi introducend unele facer; care aunt cu total streine can-Wei bisericegt! orientale. Mat ales evloghitarele cele doue

'Nage stl k1ud2tm pre Iosif, gi: Infricofatu-s'ail etc., aunt cu de-stivirgire reit fecute. Este de regretat, ca Omenit nepregetifi vorse facii cu or ce pret autorT., Prohodul DomnuluT, tiparit 4n tipogra,fia certilor biserice9t1 gi alcetuit pe psaltichie, de reposeful protop-,salt Dimitrie SucevOnu, este destul de bun gi ar fi putut satisfacetrebuintelor 4c61eT de einterl din Severin.

Comisiunea este dar de pitrere, a nu se aproba de 8 -tul Sinod lu.-crarett Stefinescu, tiprulte cu forte multe gregell.

Acesta fiind resultatul Oercettrilor'cothisiunel, en smerenie '1 au-puns le deliberarea gi hotertrea S-tulu/ Sinod.

(ss) Idnichie al Rozi2anahri(es) t Gheraginl al Argefaird(as) 4 Arh., Dositehl Betoentinrr

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la cotconclusiunile raportulut Line este pentru,,.sa bine-voiascia ridica mana.

ce 'g1

gi sti-

stb

Lazar

'MK:

Witt

www.dacoromanica.ro


S'a primit.P. S. Episcop al Argesulal: _citeste urmItorul raport

al comisiunel de cantarl bisericesti, ielativ la cartea D-lulIOn Popescu-Pasarea, inregistrat la No. 185:

_Malt Prea BAntite Stiipane,

Comisiunea, pentru efintirile bisericegti fuand in cercetare luera-rea D-lui 16n Popescu -Pas itrea, intitulatfi: Slujba g-tultu Spiridonagi tipitria in Bacyregt; Inca din anul 1895, to]. examinand imcKlilece cuprinde, a constatat cg, in mare parte bucatile aunt luate dela cunoscutii protopsalti gi compositorl D. Sucevenut acum repausatIli D-1 Stefan Popescu, foot profesor. Cu deosebire slava de la ye-cernie pe opt glasurT, compusit de Mih. Hrisafie Duca dupli SltvaAdormirel este at luT Dun:hill, Tar Domne strigat-am de la ince-put gi axionul de la efirgit este a lul §teflinache. Cele-l-alte eilntfiriaunt Alc4ttkit9 de autor dupe modal objanuit, cum se ding in hi-sericii, Cu multa ingrijire gi lesne de esecutat, fiind compuse maTales pentru elevil SeminaruluT Nifon Mitropolitul, uncle autorul esteprofesor.

Comisiunea, giisind ea. lucrarea acesta este conform efintarilorobianuite in biserica ndstrI, este de plirere a so aproba de S-tulSinod.r Acesta fiind [resultatul cereettirilor comisiuna, en respect 11 su-puntzspre deliberarea 8-tului Sinod.

(ss) -I- Gherasim al Argefulut(se) -I- Ionikie al Romarmlui(se) t Arh. Dositela lietofenenu

I. F. S. Mitropolit Primat Presedinte: Pun la votconclusiunile raportulul. gine este pentru, O. bine- volascA.a ridica mama.

S'a primit.P. S. Arh. Meletie GAlafenu, citeste urmatorul raport

al comisiunel de petitiunT, tnregistr. 14 No. 176, relativ la.apelul preotulut Gavriil DascAlescu:

Atilt Prea amps Shipane,I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte al S-tniuT Sinodc en adresa

No. 314 din 30 Octombrie 1897, face cunoseut L P. S. Mitropolital Moldova, a S-tul Sinod in fedi* sa din 28 Octombrie, acelagi

www.dacoromanica.ro


an, a primit apelul preotului Gavriil Dascaleseu, supranumerar Inparohia gi comuna DelenT, judetul Falciu,apel gent contra hog,-rirei de caterisire, datA de spiritualui cousistoriu al EparhieT S-telEpiscopil de HupT, contra numituluT preotlpi a hothrit a se trimitecasul spre a se judeca din not. de catre consistoriul S-teT Mitropo-lit a Moldovel.

Cazul judecandu-se de cAtre numital consistoriu gi aprobandu-segi de cAtre malt Prea Sintitul Mitropolit al Moldovel, prin Inaltaresolutie No. 1843, cum ca consistorul S-tel MitropoliT a opinat ri-dicarea pedepsei de caterisire, data preotuluT Gavriil DAscAlescu decAtre consistoriul de 11 pedepsepte fusa do a fi oprit de toteserviciile preotept't pe time de trel lunTicla la data fumfintirel acegtia,en suspendarea salariulul pe acest timp.

Comisiunea de petitiuni gasepte procedura consistoriulul S-teTtropolil din Iagi In regulA pi roe. pe Sinod a aproba hota-Area data preotulu! Gavriil Dascalesen.

Resultatul acesta comisiunea 'I supune en smerenie Sinod.

(ss) f Idnikie al. .RoznanuluL(ss) f Meddle Galiitenu

.1. P, S. Mitropolit Primat,Prefedinte: Pun la votconclusiunile raportului. Cine este pentru, sa bine-voiascaa ridica mana.

S'a primit.

P. S. Meletie Gala:Wm, citete urmatorul raport al co-misiunei de petitiuni, Inregistrat la No. 163, relativ la pe-titiunea mai multor preoP de 4 clase din. comune rurale,cart cer a lise egala salariile ca al acelor de 8 clase:

_Malt Prea Santite .Stiipane,

13n numer de mai multi preoti din ludetul Doroholti avend patruclase seminariale, cer de la S-tul Sinod a mijloci sit 1i se egaleze sa.lariile Imprenni on al acelor de 8 °lase.

Comisiunea deliberand asupra Tetitinnel for avend in vederei cg, sa-lariile preotilor in genere aunt fixate prin lege, opin6A, a se pune pe-titiunea la dosar id a se trece la ordinea 4114.

Acestea cn respect se supun delibererel S -tulnl Sinod.

(ss). t Idnikie al .Romanulol(ss) f Dionisie al Buzdula%(ss) f Meletie Galiifenu

Hugi,

Mi-S-tal

S-talui

7i

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat, PreqedhateT Pun la votconclusiunile raportuluL. Cine este pentru, sa bine-volascaa ridica mana.

S'a primit.

P. S. Meletie ailarenu, citeste urmatorul raport al co-misiunel de -petitiunl, Tnregistr. la No. 164, relativ la Dumi-tru TOder al Tudosiel:

_Malt Prea, San Fite iS'tzipAne,

Locuitorul Dumitru TOder al Tudosiel din .comuna Bro9teni, plasaMuntelni, judetul Suceva, prin petitia inregistrat- la No. 149, care dela S-tul Sinod, a 'I invoi a -patra onnunie religi6s5, ariitand et), trel te.mei, oare le-a avut mal 'nainte, l-at merit.

Comisinnea ne mad avend site acts prin care sa, constaie cele arti-tate de petitioner, opinezfi a se trimite petitia Chiriarhiei respective sprea disposa cele ce va creole de ouviintii.

(es) t Idnichie al .Romanuld(as) t Meletie Gliftifdna

I. P. S. Mitropolit Primat,Presedinte: Pun la votconclusiunile raportulul. Cine este pentru, sa bine-volascaa ridica, mana.

S'a primit.P. S. Arh. Meletie Gala tenu, citeste urmatorul raport

al comisiunel de petitiunl, Tnregistr. la No. 166, relativ lapetitiunea locuitorulul Stancu Vasile §i femela Ana Dumitrui

Inalt Prea Santite Stapane;Locuitoril Stancu Vasile qi femein Anica din comund plasa

Sabarul, judetul Ilfov, prim petitiunea inregistTata la No. 154, cer dela S-tul Sinod a Ii se invoi a patra casitorie.

Comisinnea, ne avend alte acte prin care .s5 se constate daoa petitio-naril art fost mai 'nainte onnunatr in regnlfi si prin ce imprejurfiri atiAmu veduvi pentru a trela 6rfi, on tote. ei birbatul, n'a avut de oato singurfi ounnnie, este de parere sti, se timid% petitiunea Chiriarhielrespective spre a dispoza ode ce va orede de anvil*.

Acestea on respect se supun deliberfirel S-tulni Sinod.(as) f Idnikie al Romanulul(ss) t Dionisie al Bazeului(ss) 7 Meletie Gfiliifena

Clincenl,

www.dacoromanica.ro

112 DESBATERILE SINOD

I. P. S. MitropOlit P rimat, Preqedizite: Pun b. Arotconclusiunild raportulul. Cine este pentru, sa bine-volascaa ridica mane.

S'a primit.P S. Meletie Gala fenu, citeste urmatorul raport al

comisinnei de petitiunI, tnregistr. la No. 1671 relativ la ra-portul epitropiel bisericel Buhalnita:

_Malt Prea Stintlto Stapline,

Epitropii bisericel parohiale Buhalnita din jud. Neamt, oer S -tulul Si-nod, prin petitinnea inregistrati la No. 127, a mijlooi la locurile corn-petinte ca sg se redea livada gi on fostul cimitir al Monastirel Bubal-nita, care in present aunt luate de dare D-1 Inspector ethic datein folosnl arendagului.

Comisiunea de petitiuni crede, Ca este nemerit a se trimite cerereaepitropieT bisericei Buhalnita I. P. S. Chiriarh respectiv, prim organulearn% sit' se fedi starninti la locurile competent° In favorea petitiona-rilor.

Acestea en smerdnie eomisiunea lb supund Sinod.

(ss) t Idnikid al.tomanutdi(ss) Dionisie al Bazeulal(ss) Meletie Glikifenri

I. P. S. Mitropolit Pifinat, Preqedintel Pun la Votcondldsitmile raportulut Cine este bentru, St& bide-voildgcia ridica

S'a primit.

P, S. Meletie Galatenu, citeste urmatorul raport al co-misiunel de petitiunit biregistrat la No 162, relativ la cere-vrea preotulul T. Arhim Da.vitoc:

Inalt Prea San Fite Stispane,

Petitinnea inregistrati la No. 498/97, a .preotnhil paroh I. ilrehim.Devito° diii oomuna Baceeti, plasa Gilortu, judetul Gorj, prin oar oer4 eaMerge de pe peretil biserioel chipurile mai multor enoriad, earl ail con-,tribuit la facerea biserioel; Comisiunea opineza a se trimite P. S. Ellis-oop respeotiv spre a regula cele de enviin0.

(ss) j Idnikie al Pomanulai(ss) t Dionisie al Bazalul(ss) j Meletie Galifitenu

ST.

qi

Staid

tt

Inana.

a

www.dacoromanica.ro

DESBATERILt Si?. 81110D 113

I. P. S. Mitropolit Preqedillte; Pun la vot-conclusiunile raportulul. Cine este pentru, s bine-volasca-a ridica mans.

S'a primit.

P. S. Meletie Gallicepuz cite*te urrnItorul raport al co-misiunel de petitiuial, inregistrat la No. 161, relativ la cere-rea preotulul Nicolae Ricman:

lalt Prea Sanfite Stip Ane,

Preotul Paroh Nicolae Ricman din comuna Vivina, indetul RomanaV, setfingnecite la S-tul Sinod contra enorialuilor sg1, ofi, nu 1-a flout casa deloouit preoum, le-a fost angajamentul de 17 ani neincetat Baru-

pe hinge, enoriaqi ail, '1 mai imbuniltaIesce, sorta, sal se, 'i se dealoc nude seli ponsiamesce, o case, in comuna, pe S-tul Sinod alua dispositiuni pentru a se oblige satul ail face case parohiall:

Comisiunea deliberfind itinpra color aretate qi -sre4end uOui-inVa cti carepreotul se presinte. inaintea S-tulul Sinod, este de Oren a se ttimite

-cazul la aprecierea P. S. Episcop respectiv.(ss) f Idnikie al Pomanulut(as) 1- Dionisie ai Bazgakti(se) t Meletfe' Gag 'feria

L P. S. Mitropolit Primat? Presedintej Pun la votconclusiunile craportulul. Cine este pentru, sä binevoiasa-a ridica mane.

S'a

P. S.Meletlec aila(enu: diteote urmitotal raport al co.misiuriel deb petitiunl, Inregistrat la No. 166, relatiV la foslulIeromonah Teofan Zota din schitul Rafaill:

Inalt Fran Santa° Stapine,

P. S. Episcop al Huqilor prin adresa on No. 381. din 7 Malti a. ciniervine Re sf-tn1 Sinod milostitresce, asupra fostulta Tato-

Tefan 2ota din Schliui Relate, Eparhia Muyilot, gi ski dea biue--ouvintarea, dace, nu de a oficia ode ale preotiei, eel putin a 1Mbraca-yargqi schima monahala, pe care A-tul Slued, pent= dre-care ibeteri alefostulni monah, ridicat'o imprennI cu preotia Ind din anul 1891/9g1

-de dad numitul monah se age, in Munastirea Nemt.

8

Primat,

ii og,

,-eqte

qi gel

priinita

langi si so3monah

www.dacoromanica.ro

114 ,DESBATERILE ST. SINOD

Conaisiunea, observing -argumentele S. Episcop, preoum i aritet-vrile superiorului schitului, Rafaile, cum ci, fostnii month de cind estesub privegherea sa se port& bine ai neincetat se citeate de abaterile Intdin trecut, avend o virsta inaintati ai temendn-se de a nu-1 suprinde,stiraitul in asemenea jalnici stare; mg avind in vedere, c fig Indiapositiunea de month nu este de eta o stare de poceinti, respec-tuos. pe S-tul Sinod de a gratia pe numitul fost monah ai de ail &a_bine-onvintarea, ca pe viitor se. se num4sca Yarlsi monahul Teofan, flirt&

necesar la serviclul bisericesc, ca until se e bun bisericas si bun tipicar, dupre cum insusi P. S. Episcop respeotiv

ss) fi Ioanikie al Romanuki(ss) Dionisie al Buzetzlui(es) fi Meletie Gala enu.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presidinte: Pun la vatconclusiunile raportului, Cine este pentru, sA bine-voiascka ridica mina.

S'a primit.

P. S. .Meletie Gala fenu Raportor, cite0e raportul co-misiunel de petitiuni, inregistrat la No. 158, relativ la tun-derea in mohahism a mai multor frail §i,suro4 din Mo-nastirile Ciolanu §i Barbu, Eparhia Buzeului. Conclusiunileraportului comisiunel sunt pentru aprobarea tunderel In mo-nahism a fratilor:, IOn Florescu, Stoica _Mantel:1u i NaeYTomescu din M-rea Ciolanu, §i a surorilorr Maria P. MA-celaru, Tudora RAdulescu §i Dragomira Paraschiva din M-reaBarbu, recomandate de P. S. Episcop Eparhiot, prin adre-sele cu No. 336) 337, 340, 345, 346 §i 347 a. c.

L P. Sr Mitropolit Primatrpresedinte: Pun la vot.conclusiunile raportulul. Cine este pentru, sl bine-voiascala ridica -man&

S'a primit.

P, Episcop al Romanulul; I. P. S. Pre§edinte,rog s bine-yoip a-mi acorda un concediu de trel Mile, fiindreclamat de afaceri la -eparhie.

S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot

pentru,cerut de P. S. Episcop al Romanulul. Cine este

BA bine-voiasca a ridica mina.S'a primit.

raga

marg.

t

$. V6-

concediul

P,.

yi

www.dacoromanica.ro


Ne mai find nimic la ordinea pet, ridie sedinta. CeaviitOre va fi pe Luni, 18 Malt, tot la orele 8 dimineta.

Sedinta se ridica si se anunta cea viitOre' pentru Luni,18 Maia, orele 8 dimineta.

Presedinte t Iosif Mitropolit Primat.Secretar (ss) Pimen G. Piteqtenu.

Sedinta, de la 18 Maier 1898.

edinta se deschide la orele 81/4 a. m. sub presedentiaI. P. S-titulul Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund prcsenti 13 P.P. S.S.-Membri, find In concediu P. S. Episcop at RomanuluIP. S. Arh. Nifon Ploest6nu.

I. P. S. Mitropolit Primat Pregedinte:,,,Fiind In nu-m5rul cerut de regulament, sedinta este deschis5..

P. S. Episcop al Rimnicalui, Secretar, citeste sumarulcedintel precedente.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Eu n'am Inteles dinsumar ce se spune despre fostul ieromonah Teofan. Alivoi O. am 15.muriri asupra lul, fiind-c5. v5d, c5. se vorbestede Mitropolia Moldovel.

P. S. Episcop a,1 Huqilor: In schitul Rafailg. de cRtl-vaani.s'a .oplosit un om, care nu era Imbracat In haine ca-lugArestI. Acest om f rugat pe superior WI prim6sca caslug. Acest om, care, este si lucator de lemn, timplar, aspus superiorulul, c5. a lost la monastirea Nemtu sic fa-cend Ore-cari, abated de la regulele taluggresti, a fost datIn judecaa si consistoriul Mitropoliel, se vede, l'a judecat

luat preotia i calugaria, asa ci in loc de ieromonahulTeofan Zota a Minas numal Teofan Zota, numele ce'l purtaca dinar. Acum superiorul monastirer vine la mine simijloceste, ca elt sa intervin la S-tul Sinod pentra erta,Ea am adus cestiunea In S-tul Sinod. El a flicut canonul de la 1891 si acli; i pe Mug acesta starea

inonah` este a stare de peniten W S-tul. Sinod va

'1 -a

a'l's1

liana'de ins,

si

Qi

www.dacoromanica.ro


decide cum va crede de cuviinta. Dace, S-tul Sinod DWI iartade tot, pOte sal acorde sa tmbrace numal stigma monahala:

P. 8, Episcop al Dim 4rei de jos: Dace. a fost lero-monah nu se iarta de tot? ,,,,

P. S. Episcop al Iraqi lor: P. S. Episcop al Dunaretde jos Intreba, c dace, a lost ieromonah nu'l iarta de tot?Da, prin raportiil Comisiunel nu se cere a fi ertat de tote,ci se prevede numal ca se. imbrace din noti schima mo-nahala.

P. S. Episcop al Argequlul: Nu still dace, S-tul Sinodare cuno§tinte. de acest ieromonah §i and 'i s'a luat preotia.

P. S. Episcop al Dunara de jos; S-tul Sinod nu tienimic din tote acestea. Cum a venit acesta eestiune aid?Trebuc sa se cord le.murire.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Cred a din parteaS-tulul Sinod ar fi bine sa se facet o adresa la MitropoliaMoldovel, spre, a se cere esplicat,iunl asupra acestul Iero-monah.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Me unese§i eA cu parerea I. P. S-titulul Mitropolit al Moldovel, adicca S-tul Sinod se face. o adresa la Mitropolia Moldovel, sprea tare lAmurirl cum std acesta. tmprejurare §i pana atunciacest ieromonah sa, remate tot In aceia§1 stare, pang. vorveni lamuririle de la S-ta Mitropolie a Moldovel.

P. S. Episcop al Husilor Haina monahala pOte s'aall, dar ca ieromonah nu.

P., S. Episcop al Duna. rel de jos: El remane cumeste Imb re cat.

P S. Episcop al Hu,silor: El este Imbracat mirene§te.P, S. Episcop al Duniirel de jos: Acosta este treba

P, S. Vestre.I. P. S. Mitropolit al Moldova: In regulamentul mol-

nahicesc, mi se pare, este prevkclut, a un calugar, careface abaterl, nu este ingaduit, ci, se canonise§te odata dedone ore, parka In cele din urma se .esclude din tagmi catisi preotul i mi 'se pare, a i acesta este unul din rindulacelora. De aceea, acesta sa remaie cum a venit la schitulRafaila §i dupa intrebarea. care se Ira face la MitropoliaMoldovel se va cerceta §i se va rkspwide.

P. B. Episcop. al Ramniculub I. P. .s-pt6 acest in-

www.dacoromanica.ro


cident trebuia sa se ridice alaltaerI, and s'a citit raportulcomisiunel In acesta privinta. Raportul fiind citit vi a-probat de S-tul Sinod, acum nu este de cat sumarul indiscutiune. Prin urmare vedetl, ba lucrul este forte Incurcat.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: P. P. S. S.12%1,4, parerea mea este acesta: ca la sesiunea viitOre P.S. Episcop al Hu§ilor sa vie din not cu o cerere, aratandcum stall Imprejurarile §i pana atunci se va cere lamurirlvi de la S-ta Mitropolie a Moldovel.

P. S. Episcop ad Haqilor; Se 'Ate cere lamurirl §i tmintervalul pans la inchiderea sesiunel.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Chiar acum sa secorn deslu§irl.

P. S. Episcop al _Minaret de jos: Nu ,Impedica ni-mic de a se cere desluviri chiar acum.

P. S. Episcop a7 .RAmniculu4 Va sa clic& conclu-siunile raportulul reman bune.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Da. Se vaface dar cerere la Mitropolia Moldovel, spre a da lamurirlasupra casulul.

Pun la vot acesta. propunere. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mans.

S'a primit.Pun la vot sumarul edin el ,precedents. Cine este pen -

tru. O. bine-voiasca a ridica mana.S'a primit,Se comunica de la hirot. adresa St. Mitropolil a Moldova

Cu. No. 1102, pe langa care Inainteza un dosar cu actelerelative la tunderea In monahism a, fratelul Nita Tu§canudin M-rea Horaita, §i se trimite la comisiunea de petitiunI.

Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor biserice§tIell No. 54, prin care comunica, ca, nu dispune de materialtipografin pentru a satisface cererea Chinoviulul Roman dinSt. Munte Atos ci se la act.

Idem, petitiunea IeromonahuluI Dometie Ionescu din Sf.M-re ,Prodromu, trireg. la No. 492, pe lariga -care Inain-t6za spre cercetare §i aprobare ,A.ntologia de SchimonahulPlectarie i alit compositorl de cantari ibisqice0.1 §i se tri-mite la comisiunea pentru cercetarea cartilor de cantarlbisericeqUI

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:, Comunicariles'at. terminat si prin urmare IntrItm in ordinea

P. S. Arh. Valerian Rgmnicenu: I. P. S -site Prese-dinte, cer cuvintul pentru a citi un protest la raportul to-misiund insarcinata de S-tul Sinod cu verificarea gestiunelTipografiel cartilor bisericestl, pe- timpul cat am fost eiica Director.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Avel1 cu--vintul.

P. 3. Arh. Valerian RAmnicenu. (Citeste o intimpi-nare facutti inscris).

In timpul citirei protestuluY P. S. Arh.- Valerian Ramni-cenu, D. Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice intro,1 sala sedintelor.

I. P. S. Mitropolit Primat, Prefedinte: L P. S-cite,P.P. S.S Paring si D-le Ministru, cu totil all audit protestulce s'a citit de P. S. Valerian in contra raportulul adus de-comisiune inaintea S-tului Sinod. Ve aducet1 aminte, c& s'adiscutat fOrte lung asupra acestel cestiuni si conclusiunile

fost urmatOrele: Ca comisiunea 'st a indeplinit insarci-narea sa i ca alts comisiune nu se mai 'Ate trimite deS-tul Sinod in acesta cestiune; dar a P. S. Valerian PsiIra da tote lImuririle sale pe delegatul 0-1u1 Ministrude Culte i daca se va gasi si atunci -Ore-care lipsurl, In-sult P. S. Sa, care a primit acesta propunere luatangaiamentul ca va plati. Asa este Prea Santite Valerian?

P. S. Arh. Valerian Ra,mnicenu: Asa este.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinie: Daca este

-asa, ca ati primit acesta hotarlre, nu inteleg acum, cumasta-cli veniti i ceretl o noue anchetai ceea ce s'a discutatin sedinta trecuta si s'a recunoscut, ca comisiuneatndeplinit insIrcinarea ca acum Inumal era nimic, de cat

lipsuri, pe care nu le -at! putut Infatisa comisiunel,care le vet, arata delegatului D-lui Ministru si care le vaputea aprecia.

P. S. Arh. Valerianl?Amnicenn! Am fost surprins demultimea acuslrilor ce mi adus si ream putut sa vor-

-besc, pe urmit 'nfam `recules si am cugetat la -cele ce amacum.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Eft sunt de

tang&

' §I-a

miceie

sail

41is

4ilel.

pi -a

si

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOD 119a

parere, ca sa se mentie totararea luata de S-tul Sinod, Insedinta trecuti.

134 S. Arh. Valerian Ra,,mnicdnu; SI me judece pa--1rasil mei ?

P. S. ,Mitropolit Primat, _Presedinte: S-tul Sinodnu este judecator ci apreciator al lucrarilor comisiunel,Comisiunea, -cand presentat cu. raportul, a aratat si argumentele pe ce s'a Jntemeiat comisiunea, and a facut,raportul

P,. S. Arh: Valerian RAmnicenu: Fare sa nu tntrebatsi personal. Nu eram de fat& la cercetare. Nu m'ail con-fruntat cu acusarile sa 'ad ce este.

I, P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: repet Incaodata; sunt de Were ca sa se mentie hotararea, luata inssedinta trecuta in acesta privinta.

13, S. Arh. Valerian Ramnicenu:, Ei mi-am facuttoria sa protestez lucrarea aceea. Sunt de atatea an! in S-tulSinod,- tot-d'auna am fost. cel ma! devotat membru al S-14Sinod si, pang all nu s'a gasit nici o pats asupra mea,pang. ce a vent aceste persOne sa pane asupra mea aceleacusari, care sunt in acel traport.

I. P. S, Mitropolit atMoldovel: P.P. S.S. Parinti, asistcu multa mahnire si durere de inima la o discutiune defelul acesteia, care se urm6za In acest moment; asistamla niste respunsurl cu multa amaraciune din partea P. S.Arh. Valerian Ramnicenu,. ceea ce dupe. mine, 8a me er-itat! sä ca nu m'asi Fi asteptat °data sa and inS-ful Sinod, niste cuvinte ca acestea asa, de acusattore sizapasatOre, cart dovedesc ura si vrajba. Apo! intre not nutrebue sa existe acest Intrespirit.. noi trebue sa existe fi-cela pe care '1 chem.m: gImperate ceresc, Mangaitorule,Duhul adeveruluI, vino qi to salaslueste intru no!) Acelspirit trebue sa domnesca intre chiar data, avem saprotestam ceva, sal sa dam lamuriri, cand m'W simti, apa-sat, nedreptatit, si termenil cu care trebue s *ne servimitrebue sa, fie ,niste termeni mai dulci, male cuviinclosl, !arnutaptermeni, -carearata ura;vrajba.. Acestia aunt termeni,-care pe mine me mahnesc, me amaresc. Am cis.

Dl. ministru al Cultelor psi Instructiunel publice:I.. P. S Cite, numal done cuvinte am de Os, is urma citirel,protestulul facut de P% S. Valerian.

L

s'a

Ea

clan

nici

noi, si

sod.

c,lic,

www.dacoromanica.ro


De vreme, ce nil se aduce nicl o nOua lamurire In dis-cutiune, ar E timpul ca S-tul Sinod sl dea urmare hotit-Tarel sale, snit Inainteze actele fii O. vedem ce se va face.

De vreme ce S-tul Sinod se va inchide peste cate-vaMile gf alte mijlOce nu sunt, amintesc S -tulut Sinod si meh-lid hotararea ce a luat In gedinla trecutk ca sl'ml Wain-leze in copie raportul comisiunel, Impreuna Cu Intimpina-rea facuta de P. S. Valerian gi TOM vedea ce este de flcut.

P. S. Episcop al Husilor: ImpreunA cu intimpinareaP. S. Arh. Valerian.

P. S. Episcop al Dana rel de jos: Acesta este f6rtetine.

P. S. Atli Valerian ligmnicenu: Mie nict nu mi s'adat voe sl cercetet In biblioteca, in cancelaria TipografieltOte cartile de and s'ail desfAcut., Comisiunea pune in sar-chid med Mete cartile, care Wall dAruit de S-tul Sinod. Elbine, pe acestea trebue O. le platesc eft? Pentru ce? Trebue.sA se scup! din totalul carlilor ceea ce a dat S-tul Sinodgi ce s'a vindut de D. Erbicenu gi ceea ce am vindut eft,si ce se va mat dovedi void[ plati.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: TOte acestease vor lamUri, and se va fnainta D-lul Ministru tOte acteleIn cestinne, ImpreunA cu intimpinarea P, S. Valerian Ram-nicenu.

P. ff. Ark Valerian Ra,mnicena: SA se inainteze giintimpinarea mea.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte:t Da, se va inaInta D-lut Ministru raportul comisiunel gi Intimpinarea P,S. Valerian.

Pun hi vot acdstA propunere. One este pentru-, sA bine-voiascl a ridica mane..

S'a primit.P. S. Episcop al .IlAn2niculal, Raportor, citeste up-

matorul raport, Inreg. la No. 188, al comisiunel pentru lua-rea gocotelilor Revistel gi Tipografiel, relativ la raportulDirecliunel Tipografiel cArtilor. bisericegti cu No. 44:'

malt Prea San Fite StipAne,

Comisiunea pentrd Linares. s000telilor Tipografiel ctik Revistet S-tuluiSinodi lutind in cereetare raportul on No. 44/98 al Directiunel Tipo-

120

www.dacoromanica.ro

DESBATERILK ST. 43INOD 121

grafiel, prin care oere se inouviinta ea sa imprime din not. orTi.oecarte de ritual care ar fi aprOpe a use epuisa, din ogle aprobate de S-tulSinod, dupt ce vor fi ve4ute mal intait de comisiunea instituiti pentam.acesta, :pi de a imprima la un loo cu Panihida, sat i reparat, mindu-iala inmormintird mirenilor.

Comisiunea opinezt, ca Direotorul. Tipografiel, in cursul fie - .carer ze-Bind st, punt, in ounosointt pe S-tul Sinod despre ctrti.le biserice$l cear fi trebuintrt a as imprima- din _not, priveyte cererea de a se a-lipi la Panihida, Randuiala inmormiintirel mirenilor, Comisiunea este ,deparere a nu se inouviinta.

Acest resultat a1 oercettrilor sale, Comisiunea ci smerenie snpune-delibertrei ci aprobtrei S -tulul Sinod.

Raportor: (ss) Atanasie al Ramnicule.

Se pune la vot conclusiunile raportulul §i se primesc.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu, secretar, citeqte urmAtorulprotect de regulament pentru zugravirea bisericilor:

PROJECT DE REGULAMENTpentru

33ISMELICILOR

CAP. I.

Prescriptiunt generale.

Art. I. La zugrrtvirea on -carer biserici gi la reinneirea pioturel inve-chile i terse din bisericile cele vechi este admix numal stilul Bizan-tin, intrebuintat in Biserica Ortodoxt gi on deosebire is Muntele Atos..

Art. 2. Ic6nele sculptate in ori-ce materie (relief) find in contra n-sului ortodox din vechime, nu sunt admise fn biserid.

Art. V. Nu aunt primite in biserici tablouri sat. icOne, cari la vederear infatiga pe sfinti in mrtrimi nenaturale salt figuri diforme.

Art. 4. Tablourile iconele, earl ar infttiqa pe sfintele martire satouviose in costume gi in tinute moderne-lumeyti, in chipnri earl n'arinspire respect, nu se admit in biserici.

Costumul trebue a fi al timpuliff qi al ttrei in care a vietuit Sfintul.Art. 5. Ic6na acelulayi sfint in espresiunea fisionomiel, iu trrtsurile-

caraoteristice, trebue st fie identicrt in t6te bisericile greT. Ic6na Dom-ruld liens Christos, a Medi Domnulul, icenele sfintilor, in ori-oe ma-

al

Ce

f

ZT_Tel-FLA.NTIRM.A.

qi

7

an

www.dacoromanica.ro


..xime, in orl-ce loe, In orl-oe biseriea, trebue sa fie degviryit nniformeLspre a fi ennosente de tota lurnea ortodoxa, thiar gi °and n'ar avea in-

-seriptinne.Art. 6, Nu este permis, sub niol un cuvint, a zugravi pe Evange-

1441 fare simbolul respeotiv; en atat mai putin nu este permis a zu--gravi simbolnl singer, far& iebna Evangelistulul.

Art. 7. Cultul ortodox, avend semnifieatiune determinate yi precis& gi-rgspunclend la stop bine 'tint, ignele i tablourile de picture, in bise-rid , trebue sa oenpe local omen% spre a fi In -armonie on ideea spe-oiall, avnta la Intocmirea cultului gi la aleatuirea planulnl pentrn ell-

-direa bisericilor.Art. 8. Tablourile de pis:A-lug i iebnele zngravite pe pe'reti yi pa

trebue sa, fie eseeutate lamurit, spre- a se da predieatorulni pn-tinta, oa la serbarea respective a praznicului, si intorea privirea awn'.tatorilor la tale infiticiate yi despre care vorbeyte in panegirieul sat-disoursul sefi.

CAP.. U.

Looul destinat fle-cares scone.

a) in altar.

Art. 9. In altar pe bolt& i pe peretl se zugravese lobe, earl Tufa-irgsza cc ce sgviryeyte acs:

a) Pe bolts slim-Will se pots infatiya Sf. sat Maim Domnulni.

b) Pe peretil altarulnI se zugravese sfintil ierarhi, ale earor liturgilse sevIrgese, avend impreuna pe arhidiaconul yi intalul mueenie Stefan-yi pe arhidiamonul Lanrentin ci aril.

c) Daei local este spatios, se pot zugriivi yi idonele alter ierarhi: caAthanasie eel mare, Grigore de Naxianz, Sfintul Spiridon al Trimitun-(la yi

d) La prosoomidie se zugraveyte peytera de la Betleem Inehina-rea magilor; Tar d'asupra el pogorirea de pe truce de eatre Iosif Ni-

-codim.Art. 10. Pa eatapetesma sat temple se zngravese icon ce se ra-

_porta la mantuirea lumeY prin list's Christes:a) D'asupra eatapetesmei sta Sfinta Crum on Astignirea, avend de o

-parte pe Malta Domnulni gi de alta pe Evangelistul Ion,b) In rindul Intaitt, sub arum, se pun ieonele Profetilor, Si. Feeibrit

stand in mijloe cn prunoul, Iar profetil de a drepta gi do stenga,

Praline,

cIai.

boltt

Ott

www.dacoromanica.ro


nend in mina profetia sat simbolul, lox gi arttind spre liens Christos,c) In al doilea rind, se a9eza iconele Apostolilor ou lama lantni-

-torului in miljloc.d) I aL treilea rindriconele praznicilor Impgrttegti on Invierea Dom.,

nulni in mijloot salt Cina -cea de taint sat Si. mahramt.e) In rindul de jos se agezl, icanele imptirltetia,: n lityltliithrUM lay

drepta, a Maicei Domnnlui Ia stinga gi Aeons ,hramulni la drOpta, Tarla stinga icons St. Ion Botezfitorul, Sf. Ierarh Nicolae sat altele dupg.cum va permite spatial.

Sub acestea se vor zugrivi tablouri corespunOtOre icOnei de d'asupra.r) Pe Wile Impgrategti se zugrtveyte Buna-Vestire, tar pe cele late-

rale Arhanghelii Mihailg) Cand spaVinl reservat Catapetesmei va fi. mic, stunt Chiriarhul va.

chibzui cart icne el se punt 91 cite annme.Art. 11. Pe 'kits turnului din mijlocul bisericei se zugrIveyte Min-

tuitorul revgrsind raze in tote partile ea Lumingtor al lumei.Pe pereyi ttonului de ,os se zugrimese Apostoli, sat liturgia in-

gerescit, sat una 9i alta.Pe unghinrile de jos ale turnulut se -zugrtvesc Evangeliytil cu

bolele kr/Art. 12. Pe bolta turnului ar doilea, dart este, se-zugravegte Dam-

necleti Tagil sat Maim Domnulul.Art. 13. Pe partea drOptt a Bisericiit de la Catapetesmt spre

se zugrave9te Mintuitornl, ca Arhieret pe tron, avend la drepta pe Make-Domnului 19i la, stinga pe Si. Ion,, Botezgtorul.

Pe partea stinga a "Bisericil, de la Catapetesmt spre Sfintii Im-'Arai Costantin Elena.

Pe ambele ptrti apoi Sfintii marts Muceniei G-heorghe, Dumitru, 91dupre cum spaiul 9i mij16cele permit.

Art, 14 Pe bolte d'asupra ferestrelor in drOpta: Nayterea Domnulni,in stgaiga2 Invierea.

Art. 15. In Iisericile, uncle se all m69tele unui Wink 91 acolo uncleveneraiunea nnui Sfint este prea mult accentual ,in popor, se pun ta-,blouri din viata Sfintuluf respectiv, dindu-i-se trosurile figured dupe da-tele biografice.

Art. 16. 1", anon se, zugilvesc Evangeliqtil on simbolele lor: Evan-gelistul Matelt avend filtturi un 5nger, EyMarcu up ten, Ev Luca unbot, Ev, on un 'Vnittu, la in mijloe in fate anvontani. Sf. IOn Glut,de aur.

Art. 17. Pe frontespioiul on -cares 'biserici se zugritvelte- icons Ira-

ui Gavril..

S.gi

ugg.:gi

mulul.

ei

ark_

ceT.i.eei 1,

www.dacoromanica.ro

124 DESBATERILE ST. INOD

Art. 18. In atria (pridvor) la intrarea fn -biserick se zugrIveste de,co parte Invierea oea de °I:lite, iar de altg. parte Judecata de apoi.

Art. 19. In Narticg, in locurile Amaze libere undo pot avea besi alto icone, se. Pot pane salt zugravi pe zid, pe colOne gait in lemn

riconele sfintilor a egror veneratinne este prea respindita, ca: mucenitaEoaterina, Varvara; Cuviesele ParaschivikFilotea, Elisabeta, Eufrogina,Anastasia, Cuviosit: Eftimie, Antonio, Teodosie, Ste lian, mucenicul Ha-valanibie, Sf. Niohita Rcrminul, Sf. Ion ae la Sue Ova si a1 iY.

CAP. III.

raoerea zugrAveld primirea luorirel Indeplinite.

Art. 20. Nu& la stabilirea si compleotarea tipurilor iconografice, zn-tgrivirea unet biserici se pOte da until piotor, dupg ce a presentat

eparhiot modele de picturg, bizanting.Luorarea se pete ineredinta spre esecutare, dupg oe icenele modele aii

lost admise; alt-fel nici un contract nu pote interveni pentru zugrgvire.-Art. 21. Zugr&virea fiind terminate, se nnmeste o oolnisinne din par -

tea antoriatilor Iisericesti spre a esamina, dee& lucrarea e facnta in.00nformitate en prevederile soestui regalement.

Art. 22. Comisinnea in esaminare trebue sa fie ellguzitg nu Emma,de principiile legile art4 ci si de principille si legile bisericelde cele stabilite in regulamentnl de fatk

eomisitmea 'va repute Kiriarhuhi, dee& lucrarea indeplineste tote.conditinuile oerute, d9cg, este ce-va de indreptat, sal dad, nu merit& s&fie admisg,.

CAP. IV.

Dispositil diverse.

Art. 23. Nu se pete, de sewn inainte, a se mat elfidi biserici de mg.-Timea color mat muite exietente, ci In report aesvoltarea- progre-sele oraselor $i Et satelor si in report on nifirimea ee viitorn1 va de-termine parohiilor.

Art. 24. o biseric& nu ge pete oladi far& antorisatinnealabile a Kiriarhulul respectiv,cale se va da, eomform on legile

Art. 25. La clitdirea' unel biserici se va tine some strict de formeletreennoseute din vechime; In form' de eorabie, sari 'in form& de oruce.

Art. 26, Plirtile esentiale ale bisericil aunt altaral, sfnul dintre tem-ple :pi iron@ regal, nartica si atrial (pridvorul); fiecare parte. on ao-

I

El-ziarhulul

si gi

Niel prea-Orel.

gi

pi

www.dacoromanica.ro


cosoriile lor. In altar: diaconiconul, proscomidia, sintronulvi sf. Masa.In sin: tronul Regal, tronul episcopal, anvonul;In natrick: locul baptisteriuld on accesoriile sale si cu o in-

oapere pentru skvirsirea botezului color in virsta pentrn alte servicil.

Dispositiuni transitorii.

Art. 27. Nid o biserica nu se va pntea desfiinta fag incuviii4areaSf. Sinod.

Art. 28. Icdnele tipuri, ce vor fi trimise de pictori, se vor judeca decomisinne numitk de Sf.Sinod. Iconele alese i aprobate vor r6ma.'ne

:Modele de iconografie in Biserica Romana Ortodox6; ele se vor pastrala Sf. Sinod.

Art. P9. Sub nid un motiv nu se va permite zugravirea de icdne-depkrtate de uniformitatea tipurilor admise, nici char a icdnelor midientru trebuintele fie -carpi crestin.

Art. 30. Od-ce abater() de la dispositinnile acestui Regalement va-atrage dupe) sine nulitatea lucrasei.

I. P. S.-Mitropolit Primat, Presedinte: P.P. S.S. Pa-dupg. cum ye aducett aminte, acest regulament s'a

cercetat mai amAnuntit intro §edinta s'a ficutindreptarile ce gasit de cuviinti. Prin urmare, acumfind redactat asa cum S-tul Sinod a hotarit in acea §e-dinta intima, intreb dad. mai are tine -va ceva de obiectatasupra lut sad. s6.1 punem la vot.

P. S. Episcop al Husilor: Asa este, am cercetat acestprotect de regulament in edinta intima, dar cu tote acestea-cred, ca este bine dad. putem sa mai indreptam ceva din-ceea ce n'am tndreptat. Chiar eu am de observat cote cevaAla unele articole.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Atunct pun lavot luarea lui in consideratie. Cine este pentru, sa bine-Noiasca a ridica mans..

S'a primit.P. S. Arh. Pimen Pitestenu, secretar, cite§te titlul,

.cap. I i Art. I.Project de Regalement pentru zugravirea Bisericilor.

CAP. I.

PreacripOuni generale.

Art. 1. La zugravirea ori-caret biserici, §i la retnoirea pic-

mica

si

o

Tints',

.

intima, siWei

www.dacoromanica.ro


turel Invechite §i terse din bisericile cele vechi, este admisnumal stilul Bizantin, intrebuintat In Biserica Ortodox& §icu deosebire to Muntele Atos.

P, S. Arh. Conon Ba,caona:.i J. Pa S -site Pre edintei cercuvintul asupra titlulul.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Avelf curvintul.

P. S. Arh. Conon Bacaonu; In acest ptolect de regu-lament pentru zugravirea bisericilor in art.. 21-26 se vor-be§te i de zidirea bisericilor4 Prim urmare eu sunt depArere, ca 1a acest titlu al regulamentulut de mat sus citatsa se adauge cuvintul de zidirea §i zugravirea bisericilor,adica sa se (lid,: ProTect de regulament pentru zidirea i.

zugravirea bisericilor, Acesta rog a se admite cu eat matmalt, fiind-c& deja exist& o decisiune a S-tulul Sinod, carese vede publicat& in editiunea regulamentelor S -tuluT Sinodimprimat& In 1892, relativ la arhitectura, pictura §i orna-mentatiunea bisericilor.P.. S. Episcop al RimniculuP.,IVIal Ynt iu. pentru simplifi-carea discutiunel i al doilea dupa modul cum este intocmitacest regulament, nul, se pOte schimba titlul, find -ca despreclAdire se vorbe0e mat departe sub titlul: dispositiunt di-verse. Fundamentul Jegulamentuluf este zugravirea, noTast-fel trebue sal consideram, anume ca un regulamentpentru zugr&Virea Bisericilor. Jar cestiunea cladiret biseri-cilor este pus& numat incidental in acest regulament.

I. P. S. Mitropolit" Primat, Preqedinte: Pun la vot.propunerea E. S. Conon BacaOnu de a se Introduce In titlu,i cuvintul de zidire. Cine este pentru,, sa bine-voiasca

ridica mans.S'a respins.Pun la vot titlul = i art. I a§a ,cum s'a citit. Cine este

pentru, sa. bine-voiasca a ridica mana.S'a primit.Se citete art.. 2:Art. 2. IcOnele sculptate In orl-ce materie (relief) fiindia,

contra usulul ortodox din vechime, nu sunt admise In bi-said.

1. P. S. Mitropolit Primatz Prepdinte: Cere cine-va,-cuvintul asupra acestuT artico17-4c

§i

a_

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Ounarel de jos: Cer eil cuvintul.I P. S. Mitropolit Primal, Preqedinte: Aveti cu-'

vintul.P. S. Episcop al Punarel de jos: AO dori A §tid,

pentru ce s'a pus in parantes cuvintul relief?P. S. Episcop al .R6,mnicului. Respond P. S. Epis-

cop at Dunarel de jos, ca acesta lamurire s'a dat sand s'a.discutat regulamentul intre not. Sunt sculpturt admise inbiserica ortodoxa, de es. Crucile sunt sculptate, Ins& nu-sunt sculptate In relief, ci sunt inauntru, In has relief, dupaterminologia artistica.

P. S. Episcop al Amara-de-jos: Et propun ca acest-cuvint sa se scOta din parantes.

P. S. Episcop al RAmniculul: AtuncT dar sa se clicaast-fel: Art. 2. Iconele sculptate in relief, in on -cemalefic) Bind in contra usului ortodox din vechime,nu sunt admise in Biserici.

I. P. S. .Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votart. 2 ast-fel modificat. Cine este pentru, sa bine-volasca aridica mana.

S'a primit.Se cite§te art. 3 in urmatOrea cuprindere:Art. 3. Nu sunt primite In biserict tablourl sail icOne,

-cad la vedere a r infatip pe sfintl In marina' nenaturale-sad cu figurt diforme.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Cere cine-va-t-cuvintul asupra articoluluT 3?

-r- P S. Episcop al HuOlor: Cer eft cuvintul.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Aveti cuvintul.P. S. Episcop al Husilor: Pentru a ne da cuvintele

-asupra acestet lucrarl, la care ne-a atras atentiunea i D.Ministru in §edinta intima, ca ar putea sa se cuprinda §iicOnele mict, eil cred, ca ar fi bine O. schimbam cate-vacuvinte din textul acestul articol, ca sa tnlaturam orl-ce ba-nuiala. In acest articol se ;lice: Nu sunt primite In bisericTtablourl sail icOne, care la vedere ar infatiqa pe sfintl Inmarimi nenaturale sail cu figuri diforme. Mal intal eil nuInteleg cuvintele acestea: cu figurt diforme,

I. P.. S. Mitropolit Primat, Presedinte: De esemplu:St. Hristofor.

www.dacoromanica.ro

128 toRSBATERILE ST. SINOD

P S. Episcop Husilor: Am citit si et biografia St.Ghristofor, si el trebue s6. 4e zugravit cum scrie acolo.Et insa asl propune ca in loc sa, se clid. car intltiqa pe.afintl in mariroI ucnaturale,,, sa gicem:. Nu aunt primiteIn biserica tablourl sat icOne, care la vedere ar infgisape 4141 mal marl de cat natural;

Voci: Tot una este.P., S. Episcop al Husilor: Nu este tot una, fiind-d,nu

Be tntelege i biserici mat mitt. Cred ca acesta s'a avutvedere dud s'a spus sa nu fie in marime nenaturalk casa nu fie prea marl la vedere, si data qicem mat marl dedt natural, atunci mat jnicl nu sunt.

Prin urmare et propun O. se did; NU sunt primite Inbiserica tablourl sad icOne, cari_ la vedere ar Infttisa pesfintt sat sfinte mal marl de cat natural.

P. S. Episcop al Arge,sulul: Et cred e0. remfte cumeste iu regulament, find -ca este bine redactat.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Cand s'adiscutat acest articol, I. P. S. Mitropolit al Moldovel si chiaret., am adus ca exemple sfintil de la St. Gheorghe-Vechitsi St. Spiridon Not, cad sunt de o mttrime gigantica. A-c4sta a fost ideea, care a predominat la facerea acestuiarticol, sa nu fie figura uriasa ci naturala.

P, ,Episcop al Husilor: Rae sa remaie si asa, darA. se stie, ca nu s'a avut alt-ceva in vedere de cat acesta.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la votpropunerea P. S. Episcop al Husilor de a se Introduce inart. 3 in locul cuvintelor tin marimi nenaturale) cuvintele:emal marl de cat naturale,. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica maim.

S'a respins.Se pune la vot art. 3 asa cum este redactat. Gine este

pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.S'a primit;Se citeste art. 4 in urmIttrea cuprindereArt, 4. Tablourile si ,icOnele, cari ar infatisa pe santele

martire sat cuviOse 14 costume si in tinute ,modernein chipuri cart n'ar inspira. respect, nu se admit in

biserict Costumul trebue a fi al timpului si al tarel In carea vietuit Santul.

al

in

.8.

hi-mesti,

www.dacoromanica.ro

VSSBATERILE ST. SINOD 129

I P. E. Mitropolit Primat, Preqedinte: La acest ar-ticol am de facut ell o mica. observatie. Cred ce ar fi bineBd se adauge.: pe cat posibil, cad sunt sfintl ca S-tul Ar-hidiacon Stefan, care nu purta stihar, de 6re-ce pe timpulacela nu era Introdus acest vestment in Biserica.

P. S. Episcop al Ramnicului: S'ar putea dice, Paraparantesa, In modul urmator: Costumul trebue a .fl pecat posibil al timpului si al fere in care a viecuitsantul".

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: A.§a dar punla vet art. 4 cu acest adaus. Cine este pentru, O. bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.Se cite§te art, 5, 6, 7, 8, 9 §i. 10 In urmatOrea coprindere:Art. 5. IcOna aceluia§1 sant in espresiunea fisionomiel,

In trasurile caracteristice, trebue sa fie identica In tote bise-riche tarei. IcOna Domnului Iisus Christos, a Malcel Domnu-lui, icOnele santher, In on -ce marime, In on -ce loc, In orb -cebiserica, trebue sa fie desavirqit uniforme, spre a fi cunos-cute de WA lumea ortodoxa, chiar §i and n'ar avea in-scriptiunea.

Art. 6. Nu este permis, sub nici un cuvint, a zugravipe Evangeli§ti fara simbolul respectiv; cu atat mai putinnu este permis a zugravi simbolul singur, fare icOna Evan-ghelistului.

Art. 7. Cultul ortodox, avend semnificatiune determinate.§i precise §i respunclend la un stop bine sciut, icOnele sitablourile de pictura in biserici, trebue sa ocupe locul cu-venit, spre a fi In armonie cu ideea specials, avuta la in-tocmirea cultului si la alcatuirea planulul pentru cladireabisericilor.

Art. 8. Tablourile de pictura §i icOnele zugravite pe pe-rell si pe bolti, trebue M. fie esecutate lamurit, spre a seda predicatorulul putinta, ca la serbarea respective a praz-niculul, sa. Intbrca privirea ascultatorilor la cele Infatipte0, despre care vorbe§te in panegiricul sae discursul sm.

CAP. U.

Locul betinat fie-carol Wile,

Art. 9. In altar pe bolfa §i pe pereti se zugravesc lame,cart infati§eza ce se sevinesce acs.

9

www.dacoromanica.ro


a) Pe bolta altarulul se p6te Infatisa sail S-ta Treimesail Malca Domnulul.

b) Pe perelil altarului se zugravesc santil IerarhY, ale ca-ror liturgil se sevirsesc, avend impreuna pe arhidiaconul siintalul mucenic Stefan si pe Arhidiaconul Laurentiu si altil.

c) Daca locul este spatios, se pot zugravi si ic6nele al-tor ierarhl: ca Atanasie cel mare, Grigorie de Nazianz, San-tul Spiridon al Trimitundel si altiT.

d) La Proscomidie se zugraveste Pestera de la Betleemcu inchinarea Magilor; lar d'asupra el pogorirea de pe crucede dire Iosif si Nicodim.

Art. 10. Pe catapetesma sag tampla se zugravesc icOnece se rap6rta la mantuirea lumil prin lisus Christos.

a) D'asupra catapetesmet sta. Sf. cruce cu restignirea, a-vend de o parte pe Malca D-lul si de alta pe Evangelis-tul 16n.

b) In rindul intal, sub cruce, se pun ic6nele Profetilor,S-ta Fecibra stand in mijloc cu pruncul,, lar profetil de adrepta si de a stanga. tinend in manI profetia sail sim-bolul for si aratand spre Mantuitorul lisus Christos.

c) In al doilea rind, se aseza icOnele Apostolilor cu icOnaMantuitorului in mijloc.

d) In al treilea rind, icOnele praznicilor Imparatestl cuInvierea Domnulul in mijloc, sail Cina cea de taina sat'S-ta Mahrama.

e) In rindul de jos se aseza ic6nele Imperatesci: a Man-tuitorulul la drepta, a Maicei Domnulul la stanga, icOna hra-mulul la drepta; lar la stanga, icOna S -tulul I6n I3otezato-rul sail S-tul lerarh Nicolae sail si altele dupe cum va per-mite spatiul.

Sub acestea se vor zugravi tablourT corespuncletOre icOneld'asupra.

f) Pe usile Imperatestf se zugaveste Buna-Vestire, lar pecele laterale Arhanghelii Mihail si Gavril.

g) Cand spatiul reservat catapetesmel va fi mic, atunclChiriarhul va chibzui car' icOne O. pe puns si cate anume.

Aceste articole punandu-ce la vot succesiv se primescfara Wel o modificare.

Se citeste art. 11 in urmatOrea coprindere:Art. 11. Pe bolta turnulul din mijlocul, bisericel se zu-

www.dacoromanica.ro


grave$te Mantuitorul -reversAnd raze In tote partile ca Lu-minator aY lumel.

Pe peretil turnulul de jos se zugravesc S-tail Apostoll sadliturgia Ingerescl, saA una alta.

Pe unghiurile de jos ale turnulul se zugrAvesc Evangbe-HOT cu simbOlele lor.

P. S. Episcop al Huqilor: Cer cuvintul asupra acestularticol. Za aliniatul al 11-lea at acestul articol se ()lice; Peperetil turnulul de jos se zugravesc santil Apostoll etc. Ceva sa Mica pe peretil de jos?

I. P. B. Mitropolit Primat, Preqedinte: Partea dinjos a turnulul.

Dl. Ministru al Cultelor qi Instrucfiund Public°.Se pOte dice: pe peretil de jos al turnulul.

P. S. Episcop al Husilor: .A$a. s'ar mal intelege. EAcred ca este mal bine sg. se Ilea: pe peretil din jos al tur-nulul.

P. S. Episcop al Bilmnicului: Doriam atrag aten-tiunea S-tulul Sinod asupra altul punct.

Este vorba de ultimul aliniat care sung. aka: Pe unghiu-rile de jos ale turnulul se zugravesc Evangelkti cu sim-Miele lot'. lar mal, jos la art. 16 se mentioneza din nob.Evanghelktil, enumefandu-se acolo $i simbOlele lor.

EA cred ca ar fi bine ca Evangelktil O. se enumere laacest articol impreuni cu simbolul pe care 'I are fie-care,

i sb. se °mita de la articolul- 16, fiind-ca precum se $fie,de regula locul Evangelktilor este in cele patru laturT aleperetilor de jos al turnulul din mijlocul bisericel; acolo sezugravesc 0 cu simb6lele lor i prin urmare to articolulacesta trebue sa se enumere i simbolul ce are fie-care dinel, Tar la art. 16 O. nu se ma! enumere.

P, ,S. Arb. Pimen Pitestenu: Atuncl acest aliniat arsuna ast-fel: Pe unghiurile de jos ale turnulul se zugravescEvangelktil Cu. simbOlele lor $i anume: Evanghelistul Mate!,avend alaturl un tnger, Evanghelistul Marcu un 101; Evan-ghelistul Luca un boA i Evanghelistul Joan un vultur.

P. S Episcop al RAmniculul: Da. AcestA redactie artrebui s'o alba articolul In cestiune.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne mal ce-rand nimenl cuvintul pun la vot art. 11 cu modificarile

si si

sa

www.dacoromanica.ro


propuse de P. S. Episcop al Huqilor i al Ramniculul.Cine este pentru, ski bine-volascr a ridica mama.S'a primit,Prin urmare art. 11 va fi redactat ast-fel:Art. 11 «Pe bolta turnulul din mijlocul bisericel se zu.-

«grAve§te Mantuitorul reversAnd raze In tote pArtile ca Lu-«minAtor al lumet

,Pe perep din jos al turnulul se zugrAvesc Sf. Apostoli«sail liturgia Ingeresca, sat §i una §1 alta.

Pe unghiurile de jos ale turnuluf se zugravesc Evanghe-li§til cu simbOlele for qi anume: Evanghelistul Mate!, avendalaturi un Inger, Evanghelistul Marcu un let, Evanghelis-tul Luca un boil i Evanghelistul Joan un vultur).

Se citete art. 12 in urmatOrea coprindere.Art. 12. Pe bolta turnulul at doilea, clacg. este, se zu-

gravqte Dumneclell Tatal sat MaYca Domnulul.1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte; Cere tine -va

cuvintul asupra art. 12.Ne cerend nimeni cuvintul, pun la vot art. 12. Cine este

pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.S'a primit.Se cite§te art. 13 In urmatOrea cuprindere:Art. 13. Pe partea drepta. a Bisericel, de la catapetesma

spre u§A, se zugrAve§te Mantuitorul ca Arhieretl pe tron,avend la drepta pe Maica Domnulul §i la stAnga pe St.Ion BotozAtorul. Pe partea stanga, a Bisericel, de la Cata-petesma spre 110, S -ti! Imperatl Constantin §i Elena. Peambele 041 apoI amp maril Mucenicl Gheorghe, Dumitru§i dupa cum spatial si mijlOcele permit.

P. S. Episcop al Huqilor: Pe partea drepta a bisericelse pOte fixa a§a cum este In acest articol, iar pe part'en.stAngl de la catapetesma spre qa, uncle se dice ca se potpune S -ti! Imperatl Constantin i. Elena, cred ca s'ar putealasa latitudinea Chiriarhulul ca sA pue sand, nu nu-maI santil Imperatl Constantin i Elena.

P. S. Episcop al Argesului: Este o ratiune, pentru carese pun aci.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos; Al cerut sa. se puela catedrala de la Constanta.

P. S. Episcop al Husilor: Am facut propunere la Con-stanta, numaI pentru local acela.

si altI

www.dacoromanica.ro


1-4 P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: S'ar pnteaapune sand.

P.-S. Episcop al RAmnicului: Dupb, mine nu se p6tesmal legitim lucru, ca pe partea din stanga a bisericel, de laCatapetesma spre uqa sa figureze alt-ceva, de cat icOna

Imperatl Constantin §i Elena; cad biserica in formascum o avem asta-cll dateza de la S-1.11 Imperatl Constantin

i Elena. De atunci au dobandit cre§tinil dreptul de a cladibisericl mal marete. Decl, fie-care cretin se cuvine a aveainaintea sa cu preterinta icOna acesta a, S-tilor Imperati,scgrora se datoreza biserica, ca zidire, cum o avem

Dar mal este §i alt copsiderent. In biserica merg auibelesexe, barbatl §i femel §i precum el de a drepta ved peMantuitorul fn mijlocul icOnel, fnconjurat de Maica Domnululvi de S-tul loan Botezatorul, tot asa este bine sa vada i la.stanga mal to frunte o icOna, pe care sa fie zugravitl all-turea un sant §i o santa. i pentru acesta nu e alts icOnamal potrivita de cat a S-tilor Imperatl, a fiulul §i a maicelsale, ca sa se vada ca biserica are consideratie pentru a-imandou6 sexele. Mal sunt alte considerente, dar m6-opresc ad, rugandu-ve sa bine-voiti a incuviinta sa sepastreze acesta icOnit in locul ce'l este destinat prin acestarticol, cad nu'i se We da un loc mal potrivit.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai ce-fend nimeni cuvintul, pun la vot propunerea facuta de P.S. Episcop al' Hu§ilor. Cine este pentru, sa bine-voiasca aTidica fnana.

S'a respins.Pun la vot art. 13 ap cum este redactat in proect. Cine

este pentru, sa bine-volasca a ridica mana.S'a primit.Se cite§te art. 14 In urmatOrea cuprindere:Art. 14. Pe bolta d'asupra ferestrelor in drepta: Nascerea

Domnului, in stanga: Invierea.I. P. 69. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne cerend ni-

men! cuvintul, pun la vot art. 14. Cine este pentru, satine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.Se cite§te art. 15 in urmatOrea cuprindere:Art. 15. In bisericile unde se afla mOtele unul sant,

si, alit

S-tilor

all.

ei

et_

www.dacoromanica.ro


acolo unde veneratiunea until sent este prea mull accen-tuate in popor, se pun tablourl din via la santulul respec,tiv, dandu-i-se trasurile figure! dupa datele biografice.

P. S. Episcop al Ramnicului: La sfarsitul acestul ar-iiticol mi se par cate-va cuvinte de prisos i ahume cuvin-tele: « dandu-i-se trasurile figure! dupe, datele bio-grafice). Eti cred ca aceste cuvinte ratiune, de Ore-ce-sensul lor este cuprins In cuvintele de ma! sus. Prin urmareasl propane, ca aceste cuvinte de la urma sa se suprimefiind-ca ele beryl maI mult a intuneca, de cat de a lumina.Intelesul articolulul.

P. S. Episcop al Husilor: Eli am cerut cuvintul asupraunul alt punct din acest articol. lata ce dice articolul: (Inbisericele unde se alla moqtele until sant, si acolaundo veneratiunea unul sent este prea mutt accen-tuate in popor....' Eli asi fi de parere, ca cuvintul acestade gprea multi sti se inlature; cad veneratiunea unulsant nu pOte fi nicl o 'Jai& prea multa. sat prea mare.

P. S. Ariz. Pimen Piteftenu; §i eti propun sa, sesterga cuvintul accentuat, cad dupre mine nu's1 are locul.

.7)-1 Ministru al Culteloz si Instrucciunel PubliceiCu deosebire venerat In popor.

Vocl: Asa da.I. P. S. A litropolit Primat, Presedinte: Ne mai ce-

rend nimenl cuvintul, pun la vot art. 15 cu modificarilepropuse de P. S. Episcop al Ramnicului si al Husilorde P. S. Arh. Pimen Pitestenu, care.articol modificat suns.ast-fel ; Art. 15. «In bisericile unde se afla mOstele unulsant si acolo ande un sant este cu deosebire venerat Inpopor se pun tablourl din viata santulul respectiv),

Acesta este articolul modificat. Cine este pentru, sa bine-Noiasca a ridica maim.

S'a primit.Se citeste articolul 16 in urmatOrea cuprindere:Art. 16. Pe anvon se zugravesc Evanghelistil cu simbOlele

lor; in mijloc In fata anvonulul St. Ioan Gura de Aur,P. S. Ail?. Conon Bacaonul: Ffind-ca Sill EvanghelistI

s'ati scos din acest articol s'all pus la articolul 11, ellasl fi de parere sa se sclita de aci si simb6lele lor.

nail

§i

§i

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: El reman siaci impreuna cu simbalele lor.

P. S. Arh. Conon Bacaonul: Atunci dad. reman me-unesc cu mesa idee.

P. S. Episcop al Husi lor: Ideea din urma. din acest,articol pare a nu fi tocmal potrivit sa se puns acolo; Sf.Ioan Chrisostom In mijiocul celor 4 Evanghelistl pare a'ise. da o preferinta inaintea evangelistilor.

P. S. Episcop al RAmnicului: Se are in vedere po-sitiunea sa,

P. S, Episcop al Husilor: DacA este vorba de positiu-nea S-tului loan Chrisostom, ca mare predicator al bisericil,apol ea nu l'asi pune pe corpul Amvonulul, ci pe pereteledin susul anivonulul unde Ode predicatorul; aci tusk undeare se. se puns evanghelistil, nu '1-asl, pune.

P. S. Episcop al Duna -jos: Na incape intreevanghelistl, ci ar fi ma! bine la perete, in fata zidulul.

P. S. Episcop al lignmiculul: Daca nu me fusel chlaraci la Mitropolie sf. Ioan Chrisostom figureza pe amvon zu-gravit intre evanghelistl.

Et. nu m'asl teme de loc de considerentele pe care leaduce P. S. Episcop al Husilor, anume ca dad. S-tul IoanChrisostom se va zugravi pe amvon intre evanghelistl 'i sedi mat mare preferinta. Niel de cum. Lucrul s'ar putealesne esplica si anume: ca in acel loc se tine predica side aceea se infatiseza unul din cei mat marl predicatorlas bisericei, ca sa vada poporul, a si ails se urmaresteacel stop, adica se vesteste crestinilor cuvintul lul Dum-nedea.

P. S. Episcop al llusilor: S'ar putea pune alaturl peperete, d'asupra unde este amvonul.

.1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Trebue sase pue unde-va S-tul loan Chrisostom.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Sa se lase a se punepe amvon cum este prevedut in articol.

P. S. Arh. Conon Baca6nn: Ea cred di S-tul loan gura-de aur, ca cel mal mare predicator al bisericil crestine, arfi bine sa se zugravesca pe zidul bisericel, la spate d'asu-pra predicatorulul, unde este locul liber, pentru a fi pusIn evidenta privitorilor.

www.dacoromanica.ro


I.. P. S. Nitropolit Primat, Preqedinte.- Daca estespatiu, eu cred ca se p6te pune d'asupra amvonulul.

Voci: Da, _da.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Atunci par-

tea din urma a articolului se va modifica ast-fel: lar peperetele de la,nga am von, de asupra predicatoru-lul S-tul _roan gura de 'stir).

Pun la vot art. 16 ast -fe1 modificat Cine este pentru,dine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.Se cite 0e. articolul 17 0 18 to urmatOrea coprirldere:Art. 17. Pe frontespiciul on -cares biserici se zugrave0e-

icOna hramulutArt. 18. In atriu (pridvor) la intrarea In biserica se zu-

grave0e de o parte Invierea cea de ob0e, lar de alts, parte-judecata de apol.

Punendu-se la vot in mod succesiv, se primesc fara nicto modificare.

Se cite0e art. 19 In urmatOrea coprindere:Art. 19. In NarticA, in locurile remase libere i unde pot.

avea loc §i alte icOne, se pot pune sail zugravi pe zid, pecolOne sail in lemn icOnele sfintilor a caror veneratiuneeste prea respandita, ca: mucenita Ecaterina, Varvara; cu-viOsele Paraschiva, Filotela, Elisabeta, Eufrosina, Anastasia;cuvio01: Eftimie, Antonie, Teodosie, Stelian, mucenicul Ha-ralambie, S-tul Nichita Romanul, S-tul Ioan de la Sucevaqi

P. S. Episcop al Argeqului: Eu ail fi de Were sa.se pile: mucenici mucenite, cuvio0 §i cuviOse, In loc dea se pune pe nume.

P. S. Episcop al Cred ca ar fi mat ne-merit sa se adopte articolul acesta in urmatOrea tedattie:

chi nartica, in locurile remase libere §i unde pot avealoc gi alte icOne, se pot zugravi pe zid, pe colOne, sail In_lemn icOnele sfintilor a. caror veneratiune este mal respan-dita ca macenicl §i mucenite; cuvio§I §i cuviOse*.

I. P. S. lifitropolit Primat, Presedinte: Ne mal ce-rand nimeni cuvintul pun la vot art. 19, modificat ast-felcum s'a citit de P. S. Episcop al Ramnicului.

Cine este pentru, sa bine-voiasca a Tidica mana.

altil.

§i

Ramnicului, /

www.dacoromanica.ro


S'a primit.Se citeste art. 20 si 21 in urmatOrea coprindere.

CAP. III.

noun zugrivelei si primiree, luorarel indeplinite.

Art. 20. Pang, la stabilirea si complectarea tipurilor ico-nografice, zugrAvirea unel bisericel se p6te da unui pictordupe ce a presentat Kiriarhulul eparhiot modele de pic-tura bizantina.

Lucrarea se pOte incredinta spre esecutare, dupe ce ic6-nele model ad fost admise: alt-fel nici un contract nu pOteinterveni pentru zugravire.

Art. 21. Zugravirea fiind terminate, se num,este o comi-siune din partea autoritatilor bisericesti spre a esamina,dad. lucrarea e facuta in conformitate cu prevederile aces-la regulament.

Punendu-se succesiv la vot se admit fare nici o modificare.Se citeste art. 22 in urmatOrea coprindere.Art. 22. Comisiunea in esaminare trebue sa fie cb.lau-

4ita nu numal de principiile si legile artei, ci si de prin-cipiile si legile bisericei si de cele stabilite in regulamen-tul de fata.

Comisiunea va raporta Kiriarhului, dace lucrarea inde-plineste tOte conditiunile cerute, dace este ceva de indrep-tat sail dad nu merits sa fie admisa.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ultimile cu-vinte ale aliniatulul acestui articol, cred ca ar trebui tersesi aliniatul redactat ast-fel: «Comisiunea va raporta Kiriat-hului dace lucrarea indeplineste tOte conditiunile cerute, saildad. este ceva de indreptat.

Vocl: F6rte bine.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun dar la

vot art. 22 cu aliniatul ast-fel modificat.Cine este pentru, BA bine-volasca a ridica mane.S'a primit.Se citeste art. 23 in urmatbroa coprindaFe:

CAP. TV.

Dispoeitii diverse.

Art. 23. Nu se pOte, de acum inainte a se mai clAdi

www.dacoromanica.ro


biserici de marimea celor mal multe existente, ci in raportcu desvoltarea si progresele oraselor si a satelor si in ra-port cu marimea ce viitorul va determina parohiilor.

P. S. Episcop al Ramniculni: Aci este vorba de pla-nul, dup5. care urmeza sa se cladesca o biserica, de Ore-ce in.plan se fixez1 si marimea clAdirei. De aceia, mi se pare,cA, am scApat din vedere ceva la redactiunea acestul ar-ticol.

AO bisericile se cladesc dupa un plan care este aprobat si adoptat si care se sine la Ministerul Cultelor.

P. S. Episcop al Dungrel-delos: Ba nu.P. S. Episcop al RAmnicalui: Eu asa sciu.P. S. Episcop al Haqi lor: Este plan, dar nu se pOte,

cad unit pot sA faca o bisericA mai mare, al .i1 mai mica..Acel plan de la Ministerul de Culte este de 15000 lei.

P. S. Episcop al Ramnicului: Acosta sums este su-ficienta pentru o biserica, mai ales pentru_ la Cara.

De aceea, ar trebui ca in acest articol sA amintim de unplan, fie acela adoptat adi,- fie altul, care se va face.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Se dice In altA parte-de plan.

P. S. Episcop al _RAmnicalui: Alt-fel, acest articol'este anodin, este prea va.g, Ar trebui sA se ilia pur si simplu: (SA nu se cladescA biserica prea mid).

P. S. Arh. Valerian Ramnicenu: Dad. voesce tine -vasa fad, o capela mica?

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acosta este-casa de rugaciune.

P. S. Arh. Valerian _Rgmnicenu Ea a, crede O. sedid.: «afara de capelele inicb..

P. S. Episcop al lUmniculul: In lege este prev6dutdespre capele, asa a este de prisos sA se mai amintesca aci.P. S. Arh. Pimen Piteqtenu: and este vorba de «Ca-

pele, ele se fac potrivit cu mijlOcele de care dispune ci-ne-va.

P. b. Episcop al Iltiqilor: S'a vorbit de capelele de-cimitir. 0 capela de cimitir pOte O. fie si mai mare si maimica si chlar nezugrA.vita pe pereti; si deci zugrAvitul pe-retilor din bisericile de cimitir n'ar trebui, sa'l restrangemprin regulament.

www.dacoromanica.ro


I. 1', S. Mitropolit Primat, Preqedine: Capelele decimitir A. fie biserici parohiale.

P. S. Episcop al Husi lor: Tocrhal pentru aceea clic siAci Insa se vorbeste de orl-ce biserica.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte; Prea Santite,1n regulamentul de bts nu trebue sa ne preocupam de catpur i simplu de bisericile parohiale.

P. 5. Episcop al Dunarel-de-jos: Nu este de nevoleca bisericile sa se faca marl, ci potrivit desvoltare1 °ray-lor satelor.

P. 8. Arh. Fimen Pitecitenu: Nu este pus acesta.P. S. Arh. Conon Bacaonu: SI se ,adauge cuvintul

parohie, spre a se intelege mat bine despre ce anume estevorba.

P. S. Episcop al DunEirel-de-jos: SA nu se mal a-Alauge, cad se scot cimitirile afari.

I. P. S. Mitropolit Primat, .Presedinte: Ne max ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot articolul 23, cu modiao-ficarea propusa de P. S. Episcop al BA.mnicului de a se.sterge din acest articol cuvintele: De marimea celor malmune existente) §i a se inlocui cu cuvintele gprea mid).

Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mama.S'a primit.Se citeste articolul 24 in urm- atOrea coprindere:Art. 24. Nici o bisericA nu se pOte cladi fara autorisa-

liunea prealabila a Kiriarhului respectiv, care se va daconform cu legile tare].

1. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne cerendnimeni cuvintul, pun la vot art. 24.

Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.S'a primit.Se citeste art. 25 in urmatOrea coprindere.Art. 25. La cladirea unel biserici se va tine sema strict

de formele recunoscute din vechime: in forma de corabie,sat in forma de truce.

P. S. Episcop al .R4mnicului: Dati'mY voe sa fac aid.o mica observatie.

Aci este vorba numal de forma salt trupul bisericel. Dartturnurile bisericel, cum trebue facute? Uncle biserici aft tur-nurile tuguiate, o forma gotica, ceea ce nu corespunde

1.39

n'ail

Si

au

www.dacoromanica.ro


cu forma arhitectonica, nu cu stilul arhitecturel bisantinercare este adoptata de biserica nOstra. Cad ele n'ai'l formarotunda.

tim ca biserica S-til Trel-Ierarhl din Iasi este mai nounde cat Curtea de Arges. El bine, biserica de la Curtea deArges are la turnuri forma rotunda, pe cand cea de laTrel-Ierarhi, mi se pare ca are turnurile ascutite, sunt tu-guiate, Oda un caracter gotic si eli cred ca este o gresal&de arhitectura, fiind-ca biserica fiind veche ar fi trebuit sa,pastrere stilul bizantin, nu numat la corpul cladirei, dar sila turnurl. De aceea ell propun, 'ca la articolul acesta sa:se adauge un aliniat, ca atat corpul cladirel cat si turnurilesa pastreze tipul arhitectonic cel bisantin, adoptat in bi-serica nOstra, lar nu sa fie cu turnurile tuguiate, cad a-cesta nu este al caracterului bisericel nOstre ortodoxe.

P. S. Ark Conon Bacadnu: Ea asi propune la acestarticol In care se intelege, ca este vorba de temelia bise-ricel, asternuta pe suprafata parnintului, intervertirea cu-vintelor unde se (lice: in forma de corabie sail in for=ma de cruce, sa se qicl: temelia, bisericel sa- fieasternuta sail in forma de cruce drepta, sail cu ro-tuncliml la altar qi la pridvor a,dica in forma de,corabie.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Eti cred ca)acest articol este bine redactat asa cum este.

P. S. Episcop al Ramnicului. Aliniatul ce propuned la acest articol este urmatorul: Forma turlelor si aco-peremintul lor, va fi cea rotunda.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot articolul 25 cu aliniatullpropus de P.. S. Episcop al Rimniculut Cine este pentru,.sa bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.Se citeste articolul 26 in urmatOrea cuprindere:Art. 26. Partite esentiale ale bisericei sunt: altarul, sf-

nul dintre templa si tronul Legal, nartica §i atriul(prid-vorul); fie-care parte cu accesoriile for. In altar: Diaco-ninonul,. proscomidia, sintronul §i s-ta Masa.

In sin: Tronul Regal, tronul episcopal, amvonul;In nartica: Locul baptisteriului cu necesariile sale si co-

www.dacoromanica.ro


o mica Incapere pentru savir§irea botezulul celor in Virstit§i pentru alte servicil.

P. S. E p i s c o p al Argequlal: La acest articol ea pro-pun ca in loc de: Diaconicon, A . s e c ica: V estminta rie.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la votarticolul 26 cu rectificarea ceruta de P. S. Episcop al Ar-gepluI. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mans.

S'a primit.Se cite§te articolul 27 fn urmatOrea cuprindere:

DisposiOuni transitoril.

Art. 27. Nici o bisericg nu se va putea desfiinta fgraincuviintarea S-tului Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne cerend ni-meni cuvintul, punla vot art. 27 a§a cum este redactatfn proectul de regulament. Cine este pentru, O. bine-voiascaa ridica mana.

S'a primit.Se cite§te art. 28 in urmat6rea cuprindere:Art. 28. Ic6nele tip, ce vor fi trimise de pictori, se vor

judeca de o comisiune numita de S-tul Sinod. IcOnele a-lese i aprobate vor remane modele de iconografie in Bi-serica Romany Ortodoxa; ele se vor pgstra la S-tul Sinod.

P. S. Episcop al Ramniculul: Dupg sensul pe careni'l dg acest articol ar urma ca, orl-ce flame trimitendu-sede pictor fie direct la S-tul Sinod, fie la Kiriarhul res-pectiv, care le va trimite neaparat, tot la S-tul Sinod, ar-urma lie sa formam aci o pinacoteca grandi6sa. Lucrul a-cesta ar fi fOrte bun. Insa nol aid abia avem casa unde-sa putem Linea §edintele, dar sa maI fnfiintam §i pinaco-tea! EA a§I fi creclut a este ma! bine, ca ic6nele dupgce Kiriarhul le va presenta la S-tul Sinod Si se va luaact de dinsele, sa se inapoieze Kiriarhiel respective, cAcI§i acolo trebue sa existe colectif de icOne.

P. S. Episcop al Argeqului: Dar data nu avem pi-nacoteca ?

P. S. Episcop al Ra,mnicului: La Episcopia Ramni-cului este o bogata colectie de icOne §i tablourl i ell n'a§1ceda bucuros ca Episcopia sa fie lipsita de asemenea pod6bg.A§a dar pgierea mea este ca icOnele sa se presinte S -tulul

www.dacoromanica.ro


Sinod spre a'§i da avisul asupra lor, §i dad. le va admite,sa se inapoeze Kiriarhului respectiv, spre a se pastra inBiserica sat in casa Episcopiel.

Vocl: FOrte bine.P. S. Episcop al Husilor: I. P. S-tile Pre§edinte, in

dispo=, iunile luate de S-tul Sinod, relativ la iconografie esteprevMut ca zugravil mid fac o icOnA, o depun la Epis-copie 8i Episcopul '1 autorisa sat nu ca sa WA zugrAvio bist rica.. S'a luat clic o hotarire in felul acesta. Acumacele icOne, cari sunt depuse pe la Episcopie in forma a-cesta, se depun aid ? Acesta este Intrebarea. Episcopul numai pOte da voe de acum Inainte until zugray dupa, ce vafi apreciat de el, ca se zugravesca o biserica? Ce, 1 trebuezugravulul un certificat dat de catre S-tul Sinod? Et credca apa trebue sA se intelegi lucrul.

1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Asa se in-telege, ca icOnele tip sA fie aprobate de S-tul Sinod.

P. S. Episcop al Ramnicultzl: I. P. -S-tite Pre§edinte,dati'ml voe sa citesc articolul cum '1-am redactat acum.

«Art. 28. IcOnele tip, ce vor fi trimise de pictorI, se vor«judeca de o comisiune numita de S-tul Sinod. IcOnele«alese i aprobate vor remanea modele de icononografie in«Biseriea Romans Ortodoxa.

«Dupa ce S-tul Sinod se va rosti asupra acestor Wale,4in cas de aprobare, ele se vor inapoia Kiriarbului res-«pectiv spre a le pastra la Episdopie).

Am clis in cas de aprobare, cad in cas e neaprobarese dat Inapol la cei cari le -at trimis. 0 data insA primite,remane sa se pastreze de Kiriarhul respectiv.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la votart. 28 ast-fel cum s'a mo ificat de P. S. Episcop al Ram-nicului. Cine este pentru, sA bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.Se citeste articolul 29 si 30 in urmatOrea cuprindere..,Art. 29. Sub nici un motiv nu se va permite zugrAvirea

de icOne departate de uniformitatea tipurilor admise, nicichiar a icOnelor mid pentru trebuintele fie-carui cre§tin.

Art. 30. Ori-ce abatere de la dispositiunile acestui Re-gulament va atrage dupa sine nulitatea lucrArel. Punendu-se succesiv la vot se adoptA fAra nici o modificare.

,

www.dacoromanica.ro


I. P. .S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la votregulamentul In total. Cine este pentru, sa bine-voiasca aridica mana.

S'a primit cu unanimitate de voturl.P.P..S.S.P5.rinti, acest regulament este lucrarea S-tulul

Sinod. Prin urmare el se va tipari ?i sub semna de tot1P.P. S.S. Membri.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: I. T. S-tite Precedinte,prin votarea acestui regulament se Indeplinecte una din_cerintele cele mar de capetenie ale bisericel nOstre, fiind-c5.acum se stabilecte norma, dupa care sa se faca picturabisericilor nOstre. Ar fi de dorit ca S -tut Sinod sä ia ho-tartrea de a se tipari regulamentul In atatea exemplaresate biserici sail parohil sunt in tOta Sara atat urbane catci rurale. Regulamentul °data tiparit sa se trimita fle-carulPrea Santa Kiriarh atatea exemplare ate parohil are ciChiriarhul sa trimita In mo..1 oficial la fie-care biserica sprea avea cunoscinta. de el.

Vocl: FOrte bine.P. S. Episcop al Dunarei de jos: Dar nu se public&

In revista «Biserica Ortodoxa. Romans. ?,I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Se va publican.

In Revista «Biserica Ortodoxa Romana,.P. S. Episcop al Dunarel de jos: Atunci o data cu

regulamentul acesta sa se- publice ci decisiunea luata deS-tul Sinod relativ la pictura.

P. S. Episcop al RAmniculul: P S. Episcop al Du-narel. de jos lice, O. o data cu acest regulament sa se pu-blice ci decisiunea luata de S-tul Sinod acum eati-va anirelativa la pictura: F6rte bine. Dar In acea decisiune sevorbecte ci despre alte lucrurl, bung -era despre prescurl,ceea ce nu ar sta In legatura cu acest regulament.

Prin urmare ca sa se faca acesta trebue s& se insarci-neze biroul sail Directorul Cancelariel S-tului Sinod sa iadin acea decisiune mime partea, care sta In conexiune cuacest regulament ci sa se- publice ca introducere.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Numal yar-tea intaia.

DI. Ministru al Cultelor si Instructiunel Pahl/co:

www.dacoromanica.ro


Dati-mi voe sa ye atrag atentiunea asupra art.,15 din legeafundamentall a S -tulul Sinod care dice:

Regulamentele S-tulul Sinod vor fi supuse prin MinistrulCultelor sanctiunel Domnesti spre a fi executorii etc.

Prin urmare, conform acestul articol, S-tul Sinod va Ina-inta acest regulament la Minister pentru ca sal supun lasanctiunea M. S. RegeluY.

P. S. Episcop al Husilor: Negresit, se va indeplini si.acestA formalitate, Domnule Ministru.

P. S. Episcop al Ramniculul: Dupa ce regulamentulacesta, care s'a votat de S-tul Sinod se va transcrie si seva semna de top membrii, bine inteles nu va avea putereexecutive de at inaintftnduse Guvernului spre a'l supunela aprobarea M. S. Regelut

P. S. Episcop al Duna:ref de jos: Cu antetul aceea,care se va modifica.

P. S Episcop a RAmnicului: Pentru aceea va luadin decisiunea &WM' Sinod numai ceea ce st6. in leglturacu regulamentul de fats si Be va pune ca o espunere demotive.

I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Acesta andse va tipari in Biserica Ortodoxi Romans, dar nu and Seva tipari in fol volante.

D_ Ministru al Cultelor si Instrucriunel Publice:Ar trebui O. se tiparesca in brosuri.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:ldeea a Postca se se afiseze in bisericit.

P. S. Episcop al Bilmnicului: Ideea emis5. de I. P.S-tia VOstra se Vote fOrte bine conexa cu cea emisa deP. S. Episcop al Dunarel de jos, contra careia n'am nimicde cis. Cer numal ca regulamentul acesta se se publice siin g Biserica Ortodoxi Roman& si in brosuri, impreuna cudecisiunea anteri6ra luata de S-tul Sinod asupra acestelcestiuni. Pentru mai multa Asurinta se p6te publica si infol volante, dar aci sä nu se mai pune acea decisiune.

I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Pun la votinchiderea discutiunei. Cine este pentru, sa bine-voiasca aridica mama.

S'a primit.Pun la vot propunerea ca acest regulament se se tipa--

www.dacoromanica.ro

DESEATERILE ST. SINOD 145

reseal, in iol volante §i s& se impart, la tote bisericile din tad.Line este pentru, ski bine-voiasca a ridica mans.

S'a primit.Pun de asemenea la vot propunerea ca acest regulament

sä se tiparesc& in Revista «Biserica Ortodox& Romana, ,

fiind precedat de decisiunea ?natal, anterior de S-tul Sinod,din care se va scOte partite, care nu sunt relative la ces-tune. Cine este pentru, sa, bine-voiasca a ridica maim.

S'a primit.Ne mai fiini nimic la ordinea lileI, ridic §edinta, cea

viitOre va fi pe Marti, 19 Maia curent, orele 8 diminish.Sedinta se ridic la orele 10112 a. m. anuntandu -se cea

viitOre pentru Marti 19 MaiO, orele 8 dimineta..

Preedinte: (ss) f losif Mitropolit Primat.Secretar: -I- Athanasie al Rgmniculul.

qedinta, din 19 _Mai&

Sedinta se deschide la orele 8 a. m. sub preqedentia Ina ltPrea S-titului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si re spund presenti 13 P.P. S.S.Membri, find absent P. S. Conon Bacabnul, tar P. S. NifonPloe0enu In concedia.

I. P. S. Mitropolit Primat, Prefedinte: Fiind in nu-mer cerut de regulament, edinta e deschisa.

.P. S. Arh. Pimen Pite,stenu, Secretar, da cetire su-marului sedintel precedente.

Ne cerend nimeni cuvintul asupra sumarului se pune lavot si se primeste.

D. Ministru al Cultelor qi Instruccianel Publics,intr& in sala edintelor.

P. S. Episcop al Iamnicului, Secretar, d& citire urm&-tOrel comunicari: Adresa cu No. 202 a DirectoruluI Semina-riului din Curtea de Arges, prin care inaintea. o predic& sprecercetare, cerend a'i se incuviinta imprimarea in Tipografiacartilor biserice01 a unel colectiuni de predict ce are pre-.gatite, tot In genul celei Inaintate ca specimen.

10

www.dacoromanica.ro


S-tul Sinod decide a se pune in vederea Prea Cue. Direc-tor a. se adreseze cu acesta cerere la P. S. Episcop respectiv.

D. Ministru al Cultelor si Instructiunel Pub lice, dacitire decretulul Regal No. 1900, prin care Prea CuviosuLArhimandrit Varlaam Railenu se lintAre§te spre a fi hiroto-nit Arhiereil.

I. P. S. Mitropolit Prirna,t, Presedinte: Se vor facelucrarile cuvenite.

P. S. Episcop al RAmniculal, Raportor, da citire ur-matorului raport, inreg. la No. 196, al comisiunei pentruluarea socotelelor Tipografiei §i Revistel, relativ la budgetulTipografiel pe anul 1898-99:

Inalt Prea Bantite StiipAne,Ct misiunea pentru luarea socotelelor Tipografiei gi ale Revistei

S tulul Sinod, observind proectul de budget at Tipografiei pe eser-eitiul 1898/99 inaintat de directiune cu raportul No. 23 de la 30'Aprilie a, c. supune la cunostinta Sinod utmitorele :

In sliva de 9 a. C. Comisiunea s'a transportat in localul Tipo-grafiei spre a verifica la feta loeulul dupt<scripte sumele, ce figu-rezit in acest proiect de budget. Din acestlt verificare Comisiuneaa constatat, eä proiectul de budget este intocmit in condifunl co-respunOtore dorintei S-tulul Sinod de a se cumpini bine cheltu-elite Tipografiel pe cat posibil a se Infrana.

Ceva mai mult. In acest proiect afl m o nimerittt inovatie. Su-mele respective la venituri i cheltueli se tree in paralel cu celedin budgetul anu1ul trecut, aritindu-se cu cat. este in plus or! inrtminus.

Acura iat fi. cum t ste proiectul aleituit:A) Veniturile sint evaluate la suma de lei 106,600 Cu 10,250 lei

Ili 6/no mal pulineca evaluarede cat anul treeut 4i. cu un nu-merar in casa la 1 Aprilie 1898 de 30,852 lei 77 ban!. Notim aiclea la 10 Noembrie 1897 foetal Director a lisat numerar ,in casenumai 2484 lei 95 ban!.

Veniturile aunt evaluate cu multi, cumpanire. Din observarea fororI tine pOte conchide ca se vor realisa cu prisos. Asa proiectulde budget presentat astS Omni de catri F. S. Arhiereti ValerianRimnianu fost Director, avea la venituri din vinclarea icOnelor4ece ma de lei. S'aii realisat ins& pe eserciliul 97/98 llama 3087lei. Din contra, proiectul do fat& are ca venituri din acest articul,numal 2000 lei. Dccl lesne se pdtp Veaea ca. venitul acesta se va,

&tole

si

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOB 147

realisa de sigur In plus. In exereitiul treent s'a realisat ca veni-turT extraordinare 734 let. In proiectul de fate se preyed. numal247 let #i 23/00. Tot aga slut evaluate gi veniturile de la tale -l-altoarticole, cum e: din vindarea cartilor de ritual, din imprimatuliteviste, din imprimate, particulars etc.

Proiectul infatigeza pi veniturl, ce nu figurati pane mini In bud-getul Tipografiel: Venituri din legatul cartilor pi din transportullor. Aceste veniturt de asemenea Bunt bine cumpanite. Ele s'atIevaluat In proportie cu samele Incasate din aceste articole pe tineIle din urml ale anulul financier 1897/98 se vor realisa deeigur In plus.

Pe langA aceste veniturt, Comisiunea °pink/ a se mat adauge2067 lei, a treia parte din suma de 6203 let, ce a reepuns Tipo-grafia comisiunel insArcinatfi da S-tul Sinod cu verificarea socote-lelor Tipografiel gi ale Reviste de la fnfiintarea for pang, la 1 MaiA1895. Din raportal acelei comisiuni, citit in pedinta S-tulul Sinodde la 12 Maiii 1897 pi din actele justificative pentru achitarea diur-nilor et se vede, ca. operatiile comisiunel privesc atat Tipografiacat §i Revista. Se cuvine dee, ca indemnisarea comisiune sA, sefacA din fondurile ambelor institutit. Cum ILIA verificarea gestiunetTipografiel fu malt mat Brea de cat a Reviste, e drept ca Tipo-

_grafia sit contribue- cu o Emma ma! mare la acea indemnisare. De.aceea comisiunea a opinat, ca Revista BA contribue numai cu a treiaparte gi acestA a treia parte sa se Inscrie la veniturile Tipografie,care a gi achitat intrega suing. Cu acesta modificare In plus, totalulveniturilor Tipografiel pe exercitiul 1898/99 este de 108,667 lei.

B), Cheltuelile se urea la suma totals de 91,080 lel, cu 5678 lel83/00 mal putin de cat s'a cheltuit In exercitiul trecut. Aga a pro-iectul soldeza cu un escedent de 15,520 lei.

Cheltuelele Bunt campanite ca pi veniturile. Totu#I comisiunea-opineza a se mat adaugi cheltuelile #i anume :

La cap. I, Art. 1 sit se adauge 2C67 lel ce adaus ci la veni-turi. Cu aces% gala se va descArca Tipografia din vechea datoriecatre RevistA. La art. 2 sit se adauge 1800 let plata diurnel dela-gatulut Onor. Minister #i a colaboratorulut sgii pentru verificareagestiunet Tipografiel de la 1 Maid 1895 pima. la 10 Noembrie 1897.

La cap. 111, art. 6 sa, se adauge lei 660 fond pentru marirea Bala-riulut elevilor lucratori, can se vor distmge prin glint/ #i priceperela lucru. La art. 10 sA se- adauge cu 1000 let fondul de reservepentru cas de sprit ea numerului lucritorilor.

oi,

s'ad

www.dacoromanica.ro


La cap. IV art. 1 sit se adauge flied 1000 leT pentru cheltueltmdrunte pi extraordinare.

Totalul acestor addugirl este de 6527 lei.Din aceptia Bedstead 2067 lei ce s'ad rdspuns de Tipografie pi ur-

mezd a fi descdreata din datoria sa catrd Revista, totalul adauselorreale propuse de comisiune e de 4460 lei.

Aceste sporirT aunt indisponsabile pentru bunul mere al Tipografiel.Si considerand ca veniturile aunt evaluate Sn mod destul de cum

pdtat, iar chertuelile Bunt preveclute pi pentru cazuri extreme, faeat e posibil a nu se efectua, dar ele totupi trebue prevestute ca.as nu mai fie nevoe de credite Bxtraord.nare. Comisiunea a gasitca proiectul de budget ape modificat este bine echilibrat.

De aka parte considerand ca se impun iconomil la Tipografiespre a se putea construi cat mai nefntarziat o magazie pentru con -aervarea depositulul de cart; ce ingreuezd peste mesurd poduI Ti-pografiet pi pot educe o catastrofd.

Considerand asemenca ca S-tul Sinod a suspendat lueraHle litografiel numal provisor, din lips de fonduri pi a indata ce Tipo-grafia va dispune se va fncepe iar pi Titografia,deci un noti fndemnla iconomie.

Pentru aceste consideraVunl comisiunea a gait cd, nu e be a.se face pi alte adaugirl la cheltuelT. De aceea opmezd a nu se ad-mite cererea corectorilor Tipografiei, fnregistrata la No. 37 din 25.Aprilie, de a li se spori salariul.

Ape dar totalul cheltuelilor parte prevdslute, parte adaugite de-comisiune In proiectul de budget al Tipografiel pe anul financier1898/99 este de lei 97,607.

Iar totalul veniturilor 108,667.Results (led un excedent budgetar de lei 11,060.Acesta fiind resultatul cercetarilor sale, comisiunea prin subscri-

sul raportor it supune cu smerenie la deliberarea pi aprobarea Santului Sinod.

Raportor: (as) f Atanasie al Rimniculal

D. Ministtu al Cultelor si Instrucciunel Publice:Am de facut cate-va intrebari. Eram mat Iintaiti sa intreb Inprivinta litografiei, data se desfiinteza. cu desavir§ire, darP. S. Raportor m'a lamurit, aratand ca e vorba de inchi-dere provisorie. Stiam a era mult material acolo O. carear trebui tntrebuintat inainte de a se desface instalatiunea,acesta.

www.dacoromanica.ro


Intrebam: ved acolo plata diurnelor la 3 membri ai S-luiSinod. Ce este acesta, comisiunea de socotell ? Pe urmase dice: la salariul secretarului conservator adaogire de 70lei pe luna. Ce este acesta?

Acestea cunt lamurilele de care am nevoe.P. S. Episcop al Ba,n2niculul: lata lamuririle ce pu-

tern da: In anul 1895 S-tul Sinod a hotarit ca sa se ve-rifice intrega gestiune a tipografiel i Revistel, de la infiin-tarea for 'Ana la 1 Maid 1895. S'a ales o comisiune dinesinul S-tului Sinod. Se intelege ca pentru lucrarile careeraa destul de grele §i indelungate, S-tul Sinod a gasit cu.cale ca comisiunea sa fie indemnisata.

Dl Ministru al Cultelor qi Instructiunel Publice:Nu s'a plata atuncl?P. N. Episcop al RAmnicului: Nu s'a platit tot atuncl,

ci a mai ti mas o parte care s'a trecut acum a se plan.D-1 Ministru al Cultelor si Instrucpunel Publice:

Dar comisiunea care a lucrat acum cum r6mane?P. S. Episcop al .Ra,mnkulul: Acesta este fall de ar-

gin1, mai ales ca am avut ajutor din partea D-velstre, incat nu comports o plata pentru acesta lucrare.

In ceea ce privesce conservatorul, noul director al tipo-grafiel instalandu-se, a gasit cu cale potrivit cu modul cumse practica, la alte tipografil §i pentru o mai sigura admi-nistratie a depositulul de icOne §i carp sa institue un a-nume impiegat, care Wta numele de conservator, insarcinatA primesca atat depositul cat si parte din tiparituri spredesfacere. 'I se da o parte din icOne, din carple de ritual§i hartie.

.04 Ministru al Cultelor .7i Instrucriunil Publice:Nu cer justificarea poi, dar vei ca se raporteza la un or-din din 1895.

P. 45. Episcop al Ramniculul: Acest post s'a infiin-tat anul trecut in mod extraordinar. Indata dupa numire,noul Director a cerut un om care sa dea sema de depo-situl respectiv in desfacere, t aci pe Tanga depositul generalde tiparituri mai este i parte din carp i icOne cad se facin detaliu §i cu acesta tot acest doinn este insarcinat. Card,se here bathe dint tipografie se da §efului aterierului, pri-mind o fecipisa, in tat responsabilitaple hunt bine stabilite-

www.dacoromanica.ro

1.50 DESBATERILE ST. SINOD

de modul cum se manipulez1 materialul tipografiel §i pen-tru acesta s'a aprobat infiintarea acestul post cu o indem-inisare de 70 lel pe lune.. Cum Insa acesta indemnisare estemica, s'a unit postul de conservator ea cel de secretar.

P. S. Episcop al Danarel-de-jos: Vas clica este se-cretar conservator.

P. S. Episcop al BArnniculal. Ve rog a pu lua cu-vintele in OA acceptiune de cat in aceea care li s'a dat.

Se pun la vot conclusiunile raportului §i se primesc.P. S. Episcop al Rgmnicului, raportor; DA citire

urmAtorulul raport, inregistrat la No. 195, at comisiunel pen--tru luarea socotelilor tipografiel §i Revistel, relativ la ges-tiunea tipografiel pe anu11897-1898.

_Malt Pre3 Stincite Stapane,

Comisiunea pentru luarea socotelilor tipografiel fi ale RevistatSinod, oliservand tabloul de gestiunea financial% a Tipo-

grafiei car#ilor biserieegti pe esercitiul 1897/98, ce Directiunea l'aInaintat en raportul Inregistrat la No, 103 de la 4 Main a. e. s'a-transportat in 4iva de 9 Maiii la tipografie gi a verificat dupe scriptela fata 1°000 cele coprinse In sus citatul raport pi tabled.

Comisiunea en acasti ocasiune a constatat:1. Veniturile precum gi cheltuelile aunt .fnuerise regulat in

Cheltuelile s'ail facut in marginile budgetului gi ale credite-lor acordate ulterior.

2. Tabloul de gestiune aratit tneti migcarea depositului de carV(gi icane de la 10 Noembrie 1897 pan& la 1 Aprilie 1898, De aidse constata cdrtile gi icaneIe desfaeute. Tabloul arata de aseme-.nea situa %ia depositului de chili i icane de la protoierei la 1 Apri-lie 1898. Acest deposit represintg o valare de 22,496, 13//00

Aat -fel tabloul de gestinne, ce ni presentat este ca o ogfinclanode on -tine pate vedea cu fnlesnire tate operatiunile tipografiel.

3. Chiar in tinerea comptabilith4ei s'ati introdus mai multe awe-gi anume: a) o condica, de chitante en mate pentru. justi-

&area IncasArilor; bl. 0 condica in care se tree actele justificativede cheltueli; c). Lin jurnal In care se tree veniturile gi eheltueliledupe condicile de mai sus; d). o condica inventar In care se tree-obiectele adause san scA4ute, ce constituesa averea tipografiel; e).Ern. registru pentru imprimatele &probate i comandate de 8-tut Si-mod; f). Un registru pentru imprimate particulare; g) . Registre mal

S tului

con--die).

s'a

liorarl

www.dacoromanica.ro

DESBATERTLE ST. SJNOD 151

sistematice pentru desfigurarea deposituluT de ctirti, lame §i Ur-tie; h). 0 condica pentru trecerea cartilor pi ic6nelor fncredintateconservatorului spre desfacere §. a.

4. Din soldul de 30,852 let 77 banT, aflator in cask la 1 Aprilie1898 pi realisat apr6pe in intregul skii de actualul Director, actla 10 Noembrie 1897 se afla numerar in cash 2484 let 95 ban; co-misiunea a aflat la 9 Maik a. c. 26,460 lei in numerar pi efecte. Diferenta in minus diti efectuarea de comande de material pentru tipografie, cum se vede din pleaele justificative, ce s'aii. presentat.

In vederea celor arktate, comisiunea °pineal a se 'descArca Dirac-tiunea tipografiel de gestiunea financiark. pe exerciOul expirat.

Acesta find resultatul cercetkrilor comisiuneT, subscrisul supune on smerenie la aprobarea S-tulut Sinod.

Raportor: (ss) t Atanasie al Ramnicului.

Ne cerend nimeni cuvintul se pun la vot conclusiunileraportului §i se primesc.

P. S. Episcop al Romanalui; DA citire raportululmisiuneI de petitiunl relativ la calugarirea fratelui Nita Tuq-canu din M-rea HoraiIa.

Ne cerend nimenl-cuvintul, se pune la vot conclusiunileraportulul, care sunt pen tru aprobarea calugarirel §i se primesc.

P. S. Episcop al Argeqzzlui, raportor: DA citire ur-mAtorulul raport al comisiunel pentru cercetarea cartilorde music& bisericescA, Inregistrat la No 198, relativ la An-tologia de Nectarie schi-monah din S-tul Munte.

Inalt Prea &Nile Prefedinte

Comisinnea -pentru cercetarea cartilor de Music& bisericesea, kind in-eersetare luerarea Intitulati Antologia de Schimonahul Nectarie dintul Munte Atos, inaintatk S -tulul Sinod de ieromonatul Dometie [o4nem', a blngtat ca eintgrile stint bine Intoemite, potrivit on modal dea se cinta in Biserica Ortodox& de Rdsdrit.

Acesta find resultatul eereetfirilor Comisiunel, on smerenie '1 aduce-in deliberarea S-taluT Sinod, on modesta Opiniune a Comisiunel, earn-este pentru aprobarea mentionatel luerari.

t Gherasim al Argefului.t IOnikie al Romanulult DosIteiti Botolsenenu

'1

co

S

www.dacoromanica.ro

152 DESBATERILE ST.. SINOD

,Ne cerend nimenl cuvintul se pune Ia vot conclusiunileTaportulul §i se primesc.

1. P. S. Mitropolit Pr mat, Presedinte: Ina lt PreaSantite, Pea Santitl, D-le Ministru, Ve aducetl aminte ca in---tr'una din edintele trecute s'a luat hotarirea a se alege ocomisiune din sinul S-tulul Sinod, care comisiune itmpreunacu delegatul D-lui Ministru de Culte, sa se ocupe cu punc--tele earl sunt a se modifica din legea clerulul.

Dace credeti de cuviinta, sa alegem acea comisiune insesiunea acesta, bine; dace nu, cum yeti bine-voi.pe cat aduc aminte, insul D-1 Ministru a declarat casunt Ore-cari partl In legea clerulul care ar trebui modifi-cate, i in urma acelul motiv s'a facut propunerea, de- a-se alege o comisiune. Ramane la P. P. S. S. VOstre sa ho--taritl.

D-1 Ministru al Cultelor si Instrueriunel Publice:Inalt Prea Santite, Prea Santitl Paring, voesc sa repet S-tu-}WI Sinod. cele petrecute in §edinta la care face alusiuneInalt Prea Santia Sa.

Era vorba de alegerea comisiunel parohiilor, i I. P. S.Mitropolit Primat ml-a atras atentiunea, ca §i anul trecut-s'a luat o hotarire 6re-care in S-tul Sinod, care nu s'a a-dus la indeplinire. Am dis ca acesta afacere, este legata delegea clerulul, care ar trebui modificata in ceea ce privesceparohiile, fare sa vorbesc dg cestiunea financiara. De vremece modificarea circomscriptiilor parohiale se impune, va-trebui di se face cand va, cad va trebui BA punem manaIn legea actuala a clerulul, i acesta lege iml da loc la nea-junsuri In alts parte, gandeam ca comisiunea, care va finumita pentru regularea parohiilor, sa'ml servesca §i miede consultare, cand me volt ocupa de legea clerulul, decare pans acum nu m'am ocupat.

P. S. Episcop al RAmniculul: Et de atuncl am emisacesta opiniune. piceam ca S-tul Sinod alegend o comi-siune pcntru regularea parohiilor, cu o atributiuue binedeterminate, nu'l circumscria activitatea sa de a nu emitela finele lucrarilor sale 6re-care desiderate, respectiv de de-Ifectele care le are legea In Intregimea sa. De vreme ce seocupa cu o parte din lege, parohiile Mcend parte din lege,matural este sa nu scape din vedere §i alte dispositiunl ce

Fiind-ca

si

$i

'ml

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOD 153,

ar observa, a nu Bunt bune In acesta lege. De aceea, clackimi permitep, a§i propune ca nu e nevoe de a se alegealta comisiune, ci acea comisiune sa arate la finele lucrariisale, punctele care crede de trebuinta a se modifica inlegea clerului. S-tul Sinod s& is act de clinsele, nu maiputin Si DI. Ministru, cand va trebui sa examineze o part&sail alta a legei, O. se adreseze la inembril din comisiu-nea acesta.

Cu acesta -ocasiune sa'ml dap voe sa semnalez un lucru,despre care nu §tifi ce va dice D-nul Ministru, dar mie nu_mi se pare drept.

S'a ltiat dispositiunea, ca 6ma.nend vacant& o parohie-sa se Insarcineze unul din preoti, din apropiere, cu admi-nistratia parohiei, pans se va numi paroh. Din causa im-putinaril preotilor, trebue sa treca cat-va timp pana sa seocupe locul vacant cu tin titular. Este drept insa ca preo-tul, care Indepline§te serviciul parohial, insarcinat fiind deEpiscopul respectiv §i aprobat §i de autoritatea crvila, este-drept ca acesta, care are o lnsarcinare provisorie, sa sebucure de tote beneficiile ce stint legate cu postul respectiv.

Am facut In sensul acesta mijlocire la Minister, cad stint_mai multe locuri vacante §i ocupate de supra numerarl,cari nu'mi convine a'l numi. Rana se va gasi pers6nedemne, am lasat sa administreze aces preop. Dar Intampin_dificultap, cad multi preop supra-numerarl nu primesc bu-curos a cauta provizoriti alte parohii, am cerut Ministeru-lui, ca salariul de paroh sa'l dea preotului, care ocupa loculaceea provizoriu. Mi s'a respuns, ca acesta nu se pOte.Pentru care consideratiune ? Pentru dispositiunele care le-a.luat Ministerul. Se tntelege, ca di a trebuit sa tac, §i sa'miresery dreptul a lamuri ac6sta cestiune cu alta ocasiune,Ali ruga deci pe DI. Ministru s& is In consideratie, ca ce-rerea este drepta §i sä dea preotilor, cari tndeplinesc in.mod 1)rovisoriti sarcina de paroh salariul de paroh, cadcu acesta vom gasi mai lesne tine sa tina locurile de pa-roh r6mase vacante pane la definitiva for ocupare.

Mai sunt §i alte lucruri, cari le vom discuta atunci caulvom aprecia modificarile ce va propune comisiunea, dar a-cum acesta cestiune ail vrea s& se lamuresca, cad intim-pinam cum am clis marl dificultatl la suplinirea parohiilorremase vacante.

§i

www.dacoromanica.ro


P. S, Episcop al Husilor: Am cerut cuvintul tot Inprivinta punctului din urma,. care J'a desvoltat P. S. Epis-cop al Ramnicului.

si unesc si eu rugamintea mea cu a P. S. Episcopal Ramnicului, $i rog pe DI. Ministru sa indestuleze pe a-cel preop pentru ostenelele lor. i ea am o multime decasurl de felul acesta. Iml lipsesc 7 gat 8 parohI §i nuam pe tine pane, pe preotil supranumerarl nu-I putemstramuta de si legea prevede acesta. Un singur cas de felulacesta am avut vi tea in tot timpul de la aplicarea legei,i acel preot de si avea chiar si cash In locul unde l'am

Aransferat a preferat ca sa, nu mai fie preot, numai sa nuse duck din casa De aceea, preotul care tine locul deparoh, trebue sa fie remunerat cu ceva. Acum data nume In§el, Onor. Minister a luat mesura ca sa li, se acorde.folosirea de pamentul parohiel ce o cauta, iar salar 131.1 lise dh. Dar unele parohii nu au pament si aceia cari Pnlocul stint nevoid sa alerge pe o Intindere destul de mare,Tara ca sa alba ceva. Dar ca sa faca tote aceste osteneligratis, cred ca este nedrept. Se lice ca are venitul epitra-hiluluI, dar ce venit p6te a fie acesta.

De aceea unesc rugamintea mea cu aceea a P. S. Epis-cop al Ramnicului.

D. Ministru al Cultelor si Instruc(ianel Publice:Prea Sanptl Parinp, afacerea acesta a suplinintel parohiilorprin alp parohi, este o cestiune destul de tasemnath pescat mi se pare mie. §i nu este in joc numaI Indestulareacare s'ar cuveni parohilor, ci o cestiune de ordine muttmai ridicath. Fara Indoiala, ca cine-va care face o treba,se cuvine sa fie platit. Dar aci asl putea sa invoc legea cu-mululuI, care opreste pe cine-va a primi done lefuri pentrudoue functiuni distincte, cand acele functiunl nu sunt in a-ceeas1 localitate mai ales. Dar acesta cestiune este de o-consideratiune de ordine mai inferibra. La alt-ceva me gan-sdesc, titi ca legea clerului ridica ca principiti obiectiv peacela, ca cu timpul sa fie numal parohl pentru trebuinteletariff; ck de la 7000 §i nu still pap de preop, legea tinde-a'l reduce )a 3000 si ceva. Supranumeraril vor disparg cu

Daca este asa, data asta-clI se spune ck un parohmu este de ajuns la parohia MY, cum se face atuncl ca altparoh 'Ate sa fie de ajuns la doue parohiI?

Vin

hi.

*timpul.

www.dacoromanica.ro

DESBATER1LE ST. S1NOD 155

P. S. Episcop al Argegulul? De nevoe., Dl. Ministru al Cultelor si Instructiunel Pub lice:Nevoia aceea nu exists. Este va sa Via o obiectiune defond, care trebue facuta. la acest sistem, a un paroh sefie intrebuintat la doue parohil. Dar in fine sa licem caar fi o trebuinta acesta. Dar cand asemenea lucrurl s'ar"Intampla nu pOte constitui o stare permanents, de lucrurl,§i and va fi insarcinat sa One dou6 parohil nu va fi decat pentru o luna mult dou6. In timpul acesta trebue ne-greit avisat .la ocuparea parohiel vacante prin orl-ce mijloc,cad alt-fel, un paroh care tine dou6 parohil nu'§I pOte face-treba cum se cuvine. Se dice; dar de unde sä. punem pa-roh? BAspund imediat, sunt supranumerarl. P. S. Episcop-al Hu§ilor spune ca nu vor sh se duca. Aci spun ca da-toria Episcopulul este sal oblige ca sii se duck i data nuse duce a% tall barba. Acesta este un lucru de fond. Nolvorbim intre not aci. Si et sunt creOin ortodox ca PreaSantia VOstra. Folia cea mare a BisericeI catolice sta inabsoluta discipline a membrilor el. .

P. S. Episcop al Husilar. Dar al notri at i familif.D-1 Ministru al Cultelor si Instrucriunel Publice:-

Este dator a fi supus Bisericei, inainte de a fi suptis familiel. Cand a facut jurlmantul a dis, ca total pane pen-tru Biserica. Intal decl, este servitor al Bisericil i pe urmaal familiel. Si and Episcopal il (lice sa se duel sa'§I facedatoria, sa se dud.; cad data am admite ca preotil sa fad.leg! Episcopulul In Eparhie, atunci ar fi o anarhie. De acia venit 1.6111 a s'a gasit treI sat patru preop la o biserica_§i legea clerului a cautat sä tae acesta. Cand a redus nu-merul preotilor parohT, acesta a voit sa fad. A nu ma! fieIa o singura biserica mal multi preop, care sa nu alba cuce trAi.

Daca acel patru preop care sunt la o biserica pretindtop a fie in acela! sat §i nicI unul nu vrea sa se ducala satul vecin unde este vacanta, atunci de ce facem legea_clerulul? Dar data modificarea legei cleralul va fi In mamapreotilor Si maI ales a celor de sate, atunci maT bine nu-mal facem lege. Et consider un lucru: ca autoritatea Epis-copulul sa fie nediscutata In Eparhia lul. Cand va Vice O.acesta sa se lack di nu se ma! discute. Cand va Vice unul

www.dacoromanica.ro


rpreot cre exemplu, din satul Ionescl dute in satul Vasilescl,,sa se duel neaparat. El a facut legatura ca sa fie,osarac,-sarac sa fie.

Acesta chestiune ameninta pa to o turnura la care nu.:se aptepta legiuitorul din 1894_ Aceptl supranumerart seInmultesc and legea avea alt stop; i esplicatiunea aces-tel start de lucrurt sta numal In acesta: ca supranumera-Til nu vor sa se supuna Episcopulut. Cred ea Episcopil secuvine a usa de WA autoritatea for care o aft i att. mij-'Mee a o esecuta pi sal oblige a'pY face datoria for de preotttar nu de plugarl. Ei trebue pa se supuna E_pis'copulut.

P. S. Episcop al .11u0lor: Eti cred D-le Ministru, caEpiscopil ar putea sa aplice rigOrea leget, atunci cand preo-tul supranumerar ar avea In localitatea unde se trimite ocasa cel putin. Apol cum pot eti Episcopul lad, deexemplu pe preot din casuta tut, care o are de 20 sail 30de ant pi sa't lic: dute In satul cutare §01 In mijloculdrumulul i fit paroh. Acesta nu o putem face.

Am facut tncercare cum am spus cu un preot, pi ramstramutat din oficia pi nu a voit sa se duck am facut acestaVisa pentru ca acolo era casa de locuit.

De alt-fel nici Onor. Minister nu p'a infipt ca sa aplice-acest articol. Este In lege un aliniat in care se (lice:, capreotul supranumerar care nu se duce la locul destivat

P. S. Episcop at Dunarel-de-jos; Nu mat comptezadar leafs nu 'Ate sa o piarda.

P. S. Episcop al Husilor: Eu nu pot face acesta. Nu,m6 las& pe mine inima sa-I tail din casa tut sa-1 trimitsa pecla in mijlocul drumulut Iata greutatea in ce sta. Darmat Bice D-1 Ministru, ca lucrul acesta nu trebue sa dureze.mult. Apa este, nu trebue sa dureze mult interimatul pa-rohiilor. Dar data nu at pe tine pune ? Dad. D-1 Ministruto asupra, sa permutarea din oficiti eta o primesc, dar eanu o pot lua.

P. 8. Episcop al Dunarel-de-jo4; Ministerul da 100de let pentru transport.,

P., S. Episcop al Husilor: Candidatl de preott ea nu am,Am opt parohit vacante in judetul. Vaslul, pi nu am pa-

Iroht. Am avut tar vre o dou& parohil In judetul Yalciu pi

§i

pierde lefa,

§i

sal

.acolo,

'I

www.dacoromanica.ro

MISDATE/1MS ST. SINOD 157

-Cu mare greutate am gasit un seminarist cu 8 clase i l'amfacut paroh. Pot 'Asa ed parohia cutare fara preot ? Apoila cine s'ar adresa Omenil pentru serviciile religiOse? A§a-stam D-le Ministru cu acesta cestiune. Stam red de tot,liar nu avem ce face. Dug. nu avem canlidati, pe supra-numerarl nu'l putem permuta. §i acesta nu pentru ca Epis-copul nu are autoritate. POte sa-1 stramute, dar nu se su-pune, fiind-ca n'are unde Medea. D-vOstra oiceti sal rademBarba. Dar nu putem sa-1 punem §i pe dinsul In imposi-bilitatea materials.

P. S. Episcop al Ra,mnicului: Cer iertare, ca lad cu-vintul pentru a doua Ora In acesta cestiune, care §i D-1Ministru a recunoscut ca comports o discutiune tnsemnata.

Nu am creclut ca sa se generaliseze lucrul, ci am avut invedere exceptiuni cart nu slabesc ci intaresc regula. Nu sepOte pretinde ca o lege sa. se execute necesar In Vote pre-Nederile el, trebue sa. admitem §i exceptiuni §i pentru a-ceste exceptiuni sa prevedem anumite modalitatt

Legea cumulului, pe care ae alt-fel nici D-1 Ministru nu-a invocat'o cu mult& tarie, nu este contra ocuparel a douaposturl, cand unul din ele se ocupa numal provizor. Pe cat*it ea, acea lege nu permite a se ocupa doua posturl indoua localitati departate. Dar In cazul nostru tot d'auna-se Insarcineza ( u administrarea parohiel vacante preotuldin parohia cea mai apropiata. D-1 Ministru a observat a-pot ca supranumeraril se Inmultesc. Nu se inmultesc, din-contra scad, chlar daca se fac unele mijlocirl ca un supra-numerar sa se mute dintr'o eparhie In alta, sad dintr'o pa-Tbhie in alta numerul supranumerarilor pentru Stat este a-cela0. .

P. S. Episcop al Husilor; D-I Ministru 'a inteles cred,ca se fac preop supranumerarl.

P. S. Episcop al lamniculal., Nu se fac, sunt unitcare se permuta. Ed am avut unul care a clis, ca tote in-ieresele Jul sunt in cutare comuna §i flini acolo un loc va-cant §i mal ales ca i poporenil 11 cereail am aprobat ce-Terea de mutare §i Ministerul a recunoscut'o. Dar prin fap-tul acesta nu se sporesc, aceia§1 reman el. Trebuinta insa.de preoll este simtita tot a§a ca §i pans acum. P. S. Epis-,cop al Hu§ilor a ridicat cestiunea caselor parohiale.

www.dacoromanica.ro


In adever dad se va face o Imbunatatire mat simtitOrela legea clerulul, acea Imbunatatire nu va fi alta de cat ase lua dispositiunI ca sa se doteze parohiile cu locuintefixe pentru preotl, adich sa se inzestreze cu cash parohiala,ci numar atunci Episcopul va putea usa, de autoritatea sacum cere D-1 Ministru, ca sa oblige pe un preot supranu-merar s5. se duca, din casa ci mocia lul la parohia vacanta.De alt-fel, legea actuala prevede sanctiunea pentru casuland un preot supranumerar nu ar voi sa se mute din lo-cul lul In alla parte. Legea spune, ca el nu va maI avea.leafs, este o sanctiune destul de grea ci cii bite acestearunit preott prefers mat bine sa se lipsesca ci de lefa ci. detot, numaI sa remana la casa lui, de cat sa se duca In-tr'un loc unde va fi ca paserea fara cuib. Nu se pOte duce.i pe not legea nu ne Iarta a face maI mult de cat ceea

ce ea prevede. De alt-fel cand se cere cate o Inlesnire chiar,ca parohul WV faca o casa, se Intampina greutate. Am uncas recent.

La mocia Babiciu din judetul Romanatl, movie Mardisti-resca ce acum apartine Statului, exists un teren cu imprej-muire ci un material lemnos.

Parohul de acolo mijlocecte la Episcopie prin Protoereir,ca Ministerul Domeniilor sa cedeze parohiel acel materiallemnos ca sa se faca o casa parohiala. Fac mijlocirl la Mi-nisterul Domeniilor ci mi se respunde, ca mocia Impreunicu imprejmuirile ci materialul s'ati dat in arena. ci toc-mat .1a 1901 expiry termenu'. Se vede, ca domnil de la Mi-nisterul Domeniilor nu au dat atentie cum se cade mijlo-cirel facute, cad primesc In urma lamurirI de la Protoerekca terenul Impreuna cu imprejmuirea lul este dat easel cc6-lelor ca O. se fad. un local de ccOla pe sema Ministeru-lul de Guile, Tat materialul este pus in licitatie Inca de la,1 Octombrie trecut. Ast-fel, can-I a fost vorba de a se faceo casa parohiala, ati dat fOrte putina importanta lucrulul,d -nil de la Ministerul Domeniilor ci s'air marginit a re's-punde, ca mocia cu tot to se afla pe ea este arendata. Bunde tot. Ea Irma am facut din nos mijlocire, aratand cumstall lucrurile ci am dis, ca precum terenul cu imprejmui-rea s'a dat ccOlei, tot aca ci materialul lemnos sa se deabisericel pentru casa parohiala, cad ci bisericile ati. drept.

www.dacoromanica.ro


a primi darurl, ca si casa scOlelor. SA vedem ce se va faceacum. Am remas insa neindestulat cu respunsul D-lui Mi-nistru de Culte, in ceea ce privesce tntrebarea pusi de minedin capul loculul: ce selace cu preotii, cart in mod escep-tional si provizoriu suplinesc parohiile vacante, pan& se 'Ategasi un preot demn a ocupa locul de paroh. Aci as dorica Ministru sa dea r6spunsul pentru care l'am rugatsi anume ca sa se faca si pentru preoti cum se face cutotI functionaril care au tnsarcinarea provizorie,

Dl. Ministru al Cultelor si Instrucciunel Publice:La obiectiunile care le-a fa.'cut P. S. Episcop al Husilor siat Ramnicului, ca piedica principals la stramutarea preo-tilor dintr'un sat in altul este lipsa de o casa parohiala,pot respunde cu InvetatoriI. InvetatoriI sunt silitI a mergedintr'un sat In altul, unde nu sunt case de scOla si cu tOteacestea se duc, cad dacl nu se duc perde locul.

.P. S. Episcop al Argesulul: Are un local de scOla.Dl. Ministru al Cultelor si Instrucciunel Publice:

Un Invetator din 10 are locuinta la sada, eel-I-alt.! nu ail,stall cu chirie. Este de notat, ca multi din invetatoril a-cestia sunt femel, care stall mai reit de cat dinsii, si cutOte acestea se duc, ca -stie de frica mea.

P. S. Episcop al Husilor: Este o persOna numal.D. Ministru al Cultelor ri Instructiunel Publice:

Nu, aunt tnsurati si dinsiI, et . cunosc afacerea acesta fortebine. Sunt 4000 de invetatori, si majoritatea Insuratl si cucopil si cand ii stramut se duce si nu dice nimic. Cu atatmat malt trebue sa nu qica nimic preotul, cad disciplinatrebue sa fie mai mare la preoti.

P. S. Episcop al Husilor: In limitele posibilulul.D. Ministru al Cultelor si Instrucriunel Publice:

Este dator s5.'s1 faca rost. Nu clic, ca nu ar fi bine sa fiecasa parohiala, cad cum se va tinde sa se facs pentru in-v6tetori, tot asa se va tinde sa se faca si pentru parohl. Darpang. atunci Biserica trebue sa piara pentru ca nu are casade locuit? Na este acesta causa, este ca vrea sa stea acolounde vrea el, nu unde vrea Episcopul; unde are pe tatAl

ca sa pets sa stipAnesca satul. Acesta este adeveratulmotiv, si In contra acestel start de lucrurl trebue sa lucraticu energie, cad alt-fel va veni vremea cand sa ma!

D-1

$i

nu'l

sell,

www.dacoromanica.ro

160 DESBATERILE ST. 81140D

puteti Sine in frail. P. S. Episcop al Ramnicului dice, eanu am respuns la cestiunea platei parohilor suplinitori. Amrespuns cat a trebuit O. respund si nu am de cat sa res-pund Inca odata.

Iata impresiunea mea: Starea acesta de lucrurl o consi-der ca putin regulata. Ca un paroh sa suplinesca alta pa-rohie; si cand nu s'ar putea face alt-fel de cat ca sa, trimitaun preot ca .sa ocupe o parohie vecina, sa nu fie acestade cat in mod cu totul trecetor, a's1 admite lucrul acesta.pentru o hula dime, dar nu cred ca P. S. Episcop al Ram-nicului are dreptate cand Vice, ca sa se pastreze stareaacesta de lucrurl ca o stare de exceptiune. Trebue sa neferim de exceptiunl. 0 lege buns trebue sa nu aiba excep-tiunl si cu atat mai mult este periculOsa exceptiunea acestain casul de fata cu cat ea ameninta sa devie regula. SuntRoman si Imi cunosc Cara si stiu, ca in legile nOstre candse face o spartura mica, acea spartura is mare avant! Inafacerea scOlelor, untie s'a facut o concesiune, acea conce-siune a devenit o regula si regula rea ,i ap veVut cegreutate am avut ca sa facem o lege buns.

Paziti-ve ca Ba nu patiti si cu acesta lege tot asa. Aresa vina timpul ca preotil sä ye cela dime parohii, ca Aaiba doue lefuri si sa nu pOta sa'si vada de nici una dinparohii. Ell ye spun lucrurile cum Bunt. P. P. S. S. VOstrele cunOsceti ca si mine, dar ell ye spun ca un om, careeste in afara de cercul afacerilor acestora, dar care le vedeca un om strein, Si de multe on observatiunile din parte&unul strein at' utilitatea lor, cats cei can sunt In curentulatacerel isi da sema mai putin de miscare. De aceea sa.nu luati in nume de MI observatiunile ce am facut, cad elese lega de o cestiune de cea mai mare importanta. Nu evorba de plata unul paroh, nu fac cas din acesta; o 4oiil.plati, dar ceea ce este mai reit este nesupunerea preotilor.Usati de dreptul care ye da legea, si nimeni n'are sa Viaca faceti rea.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Prea Santiti Parintlsi kap, pe mine me impresioneza mult vorba care a Vis,D-nul Ministru, en nesupunerea preotilor la autoritatea P.P.S.S. VOstre. Apoi cand prin lege sunt dispositiunl, ca preotilsunt pusi la dispositiunea Primarului si daca preotul din.

www.dacoromanica.ro

DESBATBRILS ST- SINOD .161

satul cutare saa cutare nu este in bun& Armonie, nu sesupune ordinilor Primarului, atunci e vat de capul lui, cevoid sa be mat faca?

Asa se intampla ande,influenteza doue autoritatt. Primaraleste acela care ditige interesele materiale ale comunel, siel 's1 -face planul lul dupa ideile lul si dupt interesele Jul.Baca preotul nu/ asculta sal fie supus la ordinile Jul cavataselul, atunci este vat de capul hit. Se Vice, ca preotulnu se supune Kiriarhulul. Ea, de, sa m6 ertatl si sa nu yepar& tea data void Vice acum, 4a momentul acesta, ca suntMal batran de cat fratiile vastre si cunosc tam, biserica sistarea preotilor. Dar starea 4n barepeste preotul asta-11, subordinile Primarulul, amestecat In Vote, acesta nu e bine,acesta aduce desordine, aduce anarhie. Are sa ajunga preotilO. nu mat fie supusl autoritatilor ecclesiastice, fiind-ca vinecea-l-alts autoritate civila laic& si 'I Vice: Ea 11 dab bu-catica de pain, mie sa le supul. Ce s& fad. omul acela,om este si el. Sa ye aduc un exemplu. La fosta MonastireBuhalnita. pe Bistrita la vale, s'a facut penitenciar, &lie&pestera talharilor, ,Acolo era o gradina frumOsA, care a fostlasati pe sema preotilor. Acum a luat'o si pe aceea. Ce patesa lac& preotul? Vine la Eparhiot.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Sunt mat multeIn categoria aceea.

I P. S. Mitropolit al Moldovel: Sunt adeverat multede categoria acesta. Asa nol In- Biserica nOstra au avemautoritatea aceea, care se exercit& in Biserica Apusulul. Ni seipune c& sa 'i se raga barba. Acesta este graves Pentru casa. ajungl ad, trebue sa fie dat judecatil Consistoriulul sidata sA simte nedreptatit are dreptul sa reclame si s& arkrevicluirea judecatil acelul Consistoria si apol se trimite laalt Consistorla si In cele din -Emma, dack nu este multumit,reclama la S-tul Sinod. Nol nu avem acea autoritate, aceaputere, sA Vicem: is -'1 de acolo si trimete-'I la America. Nuputem face acesta.

La nol de aceea preotul este casatorit, este din localitate,ca sä nu se stramute dintr'un loc In altul.

,Adevarul este; ca preotul trebue sa fie supug. Dar pan&

11

www.dacoromanica.ro

162 DESBATERILK ST. SINOD

acum la not era autoritatea Bisericesca canonic& tare, darde cand cu legea acesta, poreclita pentru inbunatalirea sOrtelclerulut, s'a introduS in Biserica anarhia, ca preotul vinecu fel de fel de pretentiuni, in cat nu, e in mina nOstraca s& le sdrobim acestea. Tot ce pot face este ca s& nulprimesc cererea lot sa se duce. in cutare loc. Ni se matspune, sal dad judecatil Consistorulut. Dar tine '1 judece.?At set. i cu atat mat bine ca.nd cunt firescit set judeclitort.Nu putem dar sal sdrobim, ca A clic asa, pe preott, dad.nu se duc in cutare loc. Ce1-1-alit functionarl, invetatoril,still, c& data nu se vor supune si-ad perdut painea pentruel, pentru familie si copit. La not preotia nu se ia asa lesne,ca preotia nu este o functiune. .

Am trait A and spunendu-ml cum a cuterui preot 'i s'acps, ca data dimisioneza din preotie 'i se de. Ida cutare.Va sa click am ajuns ca se. se creda, ca preotia este caoil -care functiune, asta-cll este invetator colo, maine nu mateste. Preoia este un dar sant, care 58 dg grin ru-gaciunea qi punerea mainilor Arhiereulul qi 1211 semal ia de cat pentru anumite caucle.

P. S. Episcop al Dungrel de jos: Nu 'i se mat iade loc, numal se opreste.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: SA ia Prea Sante.Ed am asistat aci in Bucuresct la Mitropolie cu 30 de antin urma, cum un preot, care se Meuse vinovat, a lost adusla Mitropolie si dupa, formalitatile care erad atuncl s'a a-dus in Biserica, l'a inbracat in vestminte afar& in pridvorsi a inceput se. citesca pentru preotia but, si ilicea; nevred-nic este, rid icandu-I unul cafe unul din vestmintele preotestl.

P., S. Episcop al Dung rel de jos: SA lasem acesteaI. P. Sante .7i se. venim la cestiunea nOstra.

P S. Episcop al Su, ilor: Este bine ca eu asemeneaocasiune s. Wain cunostinta de casurile, care se intamplala not, si tot de °data s& ia cunostinte. si D-nul Ministru.Apropo de aceia ce a amintit I. P. S-titul Mitropolit al Mol-dovel, c& primaril dispun asa de preotl.

I. P. tS. Mitropolit al Moldovel: Ca de vatAsel. .

P. S. Episcop al HuOlor: Unit tin la preott si altil senapustesc asupra bor. Am done Imprejurart de feint acesta.

Intr'o parohie este un catun departat. Preotul nu se duce

www.dacoromanica.ro

DESBATERILS ST. SINOD 163

sa slujiasca cu, rindul §i acola, dupe cum este stabilit. S'afacut o cercetare, s'a facut done, trey. La Inceput am pe-depsit pre preot ceva mai u§or la Protoerie. In cele din.urma, la alta plangere §i cercetare, l'am pedepsit din notila Episcopie. i cand am chemat pe preot la canon, pri-marul vine §i is apararea §i dice, cercetarea nu s'a facutin cancelarie la not §i nu avem cuno§tinta de cercetareafacuta, de Protoereil

P. S. Episcop al Dullard de jos: Trebuia si se faca.In cancelarie.

P. S. Episcop al Husilor; S'a facut In cancelaria Pri-mariel de care atarna catunul §i la Protoerie, §i deci cer-cetarea este in regula. Mai pe urma a yenit tot catunul laProtoerie. Primarul de la biserica parohiala dice: Nu potipedepsi pe preot, ea nu s'a facut cercetarea in fata mea.In acest ens trimite §i la Episcopie adresa. i ell am tri-mis'o D-lui Prefect, cu intervenirea sa marginesca pe aceldomn primar in atributiunile sale.

Dl. Ministru al Czzltelor si Instrucfiunel Publice;FOrte bine ati facut.

P S. Episcop al Husilor: In al doilea cas, Primaruleste contra preotului. Cestiunea era, ca un preot din E-parhia Hu§ilor, se angajase cu locuitorii din catunul Miro-nesa din judetul Ia§1, sa se duce sa le fie preot, pentru,care lug §i un avans cam de vre-o 190 lei. In urma preo-tul nu s'a mai dus, §i a reclamat la mine sa le dea banii.Aci Primarul cu locuitoril erail in dreptul lor. amcautat sa-1 satisfac pe calea administrative, punend in ye-dere preotului sa intarca banii, ca alt -fel va fi oprit deserviciu §i dat in judecata Consistoriului, aceea ce s'a §iIntamplat. Consistoriul la randul lui No! dam pedepsapreotului pentru, ca a frustrat buna credinta a locuitorilor,dar ca scOtem banii, nu putem; acesta este treba ju-decatorulut civil. Pedepsa ce 'i-a dat'o Consistoriul, eu fi amaplicat'o. Pang. aci lucrurile merse In ordinea lor. De adInsa vine Primaria respective cu o adresa necuviinciOsa,§i Daca. P, S. Vastra nu puteti aplica sentinta datade Consistor preotului cutare, nici sa'l pedepsitl ca sa nuslujasca pana nu va plati banii, atunci Vedeti pansunde merge cu insolenta ? Acesta adresa bine inteles, ca

$i eu

Vice:

sal

Vice

.

www.dacoromanica.ro

164 DESBATERILE ST. SINOD-r

am trimis'o D-lul Prefect de Iasi, ca sa. punk, pe DI. PrimarIn respect. In acesta, erOre a indus Inca si pe S-ta Mitro-polie de Ia§1, de unde am primit oilele acestea o adreskasupra acestul cas. Am espus aceste casurl D-le Ministru?ca sa avep cunostinta si D-vOstra de. atitudinea si ames-tecul Primarilor pentru sail contra, in afacerile preotestl.i acesta este una din causele, care contribue la insubor-

donarea preotilor.DI. Ministru al Cultelor si instrugiunel Publice:

Mull pe care,'1 semnaleza I. P. S-titul Mitropolit al Moldovelsi P. S. Episcop al Husilor nu este .numal pe capul Bise-ricel ci si pe capul tutulor serviciilor publice.

Primaril de sate sunt Omen! intuit!, care nu's1 cunoscertati-m1 cuvtntul lungul nasulul, si de multe orl suntispititi a se amesteca unde nu ati drept. Asa am §i eil cuso:51a mai mutt de cat cu Biserica. De pops se mal sfiesc,dar de tnv6tator) val de el ce-1 trage capul, and std red cuPrimarul. Din vorbirea I. P. S-tituluI Mitropolit al Moldovels'ar parea, ca aces! red result, din lege, ca organisarea'Astra sociala ar da drept Primarului. Nu este legea acesta,care da drept. Dad. Primarul face acesta trebue gil 'i sedea peste deget si 'i se va da or!, de cate ori se va cu-nOste ca. face lucrurl de felul acesta. Cum dat ell In afa-cerile scOlei, tot asa trebue facut si la biserica. Preotul tre-bue sa aiba independenta lul, dar trebue In acela§ limp safie disciplinat fata cu superioril lul. Invetatorul tot asa safie om cu demnitatea lu!, nu sluga PrimaruluI sail a Sub-Prefectulul. El trebue O. fie ca soldatul In front, sa ascultede mine si de superioril lui mai apropriati; cum asculta sol-datul de ger eral, lot asa si preotul. Este un abus. Aceia,cad_ fac neajunsurl preotilor, sunt earl din legea acesta,

Cat pentru mine, ceea ce pot spune I. P. S-titului Mitro-pQht -al Moldovel despre casul de la Buhalnita, aceea esteiarasi un esces de zel din partea unor functionar!, carevor s5i aduca veniturl mat marl Statulul. Asa am un cas cumosia Varaticu, careia 'i luase arenda. Ell am luptat catam putut si de cate orl se va ivi vre-un cas de felul a-cesta void da concursul. Acum ca sa revenim la cestiuneanOstra insist a dice: ca preotil trebue A. fie supusl legel§i autoritatel P.P. S.S. VOstre, nimic alt-ceva.

www.dacoromanica.ro


Se pune la vot inchiderea incidentuluI §i se prime§te,Se pune la vot propunerea emisa, ca comisiunea care

ire insarcinarea pentru cercetarea parohiilor, aceia O. se(wive §i cu punctele care trebuesc madifi,cate lq legea cle-rulul §i se prime§te.

P. S. Arh. Dositel,BotoqenOnu: Fiind-cl. este a lu-.crare fOrtei seriiisa acesta pentru, modificarea. legel clerulul,ail propune ca sa, se mai alegA Inca do! membri, ca. sal fieduct

Vocl: Sunt destui trey membri,I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ridic qedintaaedinta se ridica la orele 10 a. m. anuntandu-se cea

viitOre pentru Vinerl 22 Mal orele 8 a. m.

Preqedinte: t Iosif lEtrozolit Primat.

Secretar: t Pimen G. Piteqtenu.

qedinfa din 22 Maia 1898.

edinta se deschide la orele 81/4 a. m. sub prepdentia,P, Mitropolit Primat.Se face apelul nominal ai r6spund present!. 13 P.P. S.S.

Membri, find In conceal P. S. Episcop al Dunkel de jos*- P. S. Nifon Ploe§tenu.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Fiind In nu-cerut de regulament, §edinta este deschisa.

P. S. Episcop al Ra,mniculuf, Secretar, citeqte sumarul§edintel precedente,

In timpul citirel sumarulal D. Ministru al Cultelor §itructiunei Publice intra In sala qedintelor.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presediate: Pun la votsumarul vedinter precedente. Cine este pentru, ski bine-vo-tasca a ridica mana.

S'a primit.comunica §i se cite§te de la biroil urmatorul raport

I. S-tituluI

imer

Ins-

Se

www.dacoromanica.ro


cu No. 60 al Directiunel Tipografiel cartilor bisericesci, Inregistrat la No. 201/98:

_Malt Preto afinfite Stapane,

In vederea, ordinului Tnalt.,Prea S-tiel Vostre on No. 139 din 19 Mai*a. 43., 'ml permit a V6 niga sit bine void a incuviinta tipfirirea din not.a Rindnelel Proscomidiel, in format de perete, a oelor patru &Intl

trebu'incloqi la sfinOri de biserici, a Catavasierulul, Octoihulnicelul mare till a Apostolulnl. Este de trebnintii a se tiprosi din not uces-tea, precum result& qi din tablourile anexate de aceast5 Directinne laraportul No. 26/98 cAtre halt Prea 8-tia V6str6,lucru ce m'a in-demnat a face rugarea cuvenita prin raportul No. 44198.

Tot o data 'ml Ian libertatea a V6 mai rnga s5 bine voitl a dispuneca sa se recomande acestel Directiunl textele despre care este vorba inanexa ordinulul halt Prea Siid VOstre cu No. 340 din 5 Noembre1897, afar de textul Panihidel, Inv6t6turei pentrn duhovnic qi

Al Inalt Prea S.%iei V6stre prea plecat fit spiritual.

Director (es) Dr. Const. Chiricescu.

P. S. Episcop al Ramniculul: 1. P. S-cite Prekiedinterfiind-ca arum suntem la finale sesiunel, asa ca comisiunean'ar maT putea sa se intrunesca pentru a's1 da avisul asu-pra acestel cestiunl §i a supune resultatul la aprecierea.S-tulul Sinod, eu a0 11 de parere, ca S-tul Sinod sa aprobea se tipa.ri cartile, care se cer a se imprima din nat.

In cat priveste textul pentra Cazanie, deja comisiunea,insb.rcinata. de S-tul Sinod cu revederea cartilor, a recoman-dat Cazania tiparita la Ramnic la 1781, si rog pe S-tulSinod ca sa lncuviinteze a se imprima acea Cazanie.

Daca. S-tul Sinod incuviinteza ac6sta, sa se comunice a-tuncl Directiunel Tipografiel cartilor biserice§11 ca s'a aprobatreimprimarea cartilor continute in raportul seti.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: P.. p. S. S.Parintl, cred ca i comisiunea, data ar fi putut sa se ocupede acesta cestiune, tot resolutiunea acesta ar fi ,dat.

dar pun la vot propunerea P. S. Episcop al Ramni-culul, care este de a se Incuviinta reimprimarea cartilorcerute de Directiunea TlpografieT1, cum §i Cazania dupe cea

Eix

E-vangeliqtl,

www.dacoromanica.ro

DESBATIMILE ST. SINOD 167

-tiparitA. la Ramnic in 1781. Cine este pentru, ski bine-vo-iasca a ridica mans_

S'a primit.Se comunica de la birou raportul Directorulul Tipogra-

fiel cArtilor biserice*ll cu No. 57, prin care solicita a'i seacorda un concediA de o luna de gile pentru cautarea sA-natiteI, In intervalul dintre 1 Iulie *i 1 Octombre a. c., iar-cat pentru persOna care'l va suplini in timpul concediulul,lass la Inalta chibzuintA a I. P. S-titulul Pre*edinte spre ao designa set sa o alega D-sa, insa cu aprobarea I. P.

Pre*edinte.I P, S. Mitropolit Primat, Preqedinto: Pun la vot

cererea de concediA solicitat de D. Director al Tipografielcartilor biserice01. Cine este pentru, sA bine-voiasca a ridicamana

S'a primit.Se comunicA de la biros petitiunea D-luI Profesor G.

Garbea, pe langl care Inainteza spre cercetare aprobaredoue exemplare din lucrarea sa Intitulata (Toy, poemA dra-matica.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: P.P. S.S.PArintl, asupra acestel cestiunI, cred ca S-tul Sinod n'arputea lua acum nicl a hotarIre, fiind-ca autOrul in hartia sasere, ca S-tul Sinod s'o cerceteze, s'o aprobe i s'o reco-mande tuturor parohiilor spre a Imbogati biblioteca parohi-alA cm ea. Prin urmare, cred ca nu se pOte face alt-ceva decat.. sA mergi Ia comisiunea pentru cercetarea carttlor iii -dactice, curaul secundar.

Voci; FOrte bine.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot

acesta propunere. Cine estepentru, sA bine-voiasca a ri-dica mana.

S'a primit.P. S. Episcop al RAmnicului: I. P. S-site Pre*edinte,

dupa cum s'a vedut din sumar, P. S. Conon BacaOnu aiipsit In *edit*. trecuta. Causa a lost o mica confusiunedin partea P. S. Sale, cad In ajun se vorbise despre finerea*edintel *i se emisese ideia, ca *edinta sA se in dupa a-mell. P. S. Sa a creclut, ca *edit*. avea roc dupa a-meda. Dna *tia cA *edinta va fi dimineta venea, cum a

§i

'Ara

www.dacoromanica.ro

168 DESBATERILE Sr SINOD

ci vent, ea s depuna la biro'''. -rapOrtele comisiunel dincare face parte.

Acosta find causa, care'l a fAcut absentezd In sedinia..trecut6, e1 ye rog, sã bine-voit1 a motiva absents. P. S. Sale.

I. P. S. Mitropolit .Primat, Preqedinte: Se va facerectificare.

P. S. Episcop al Argequlal, Raportor, citeste urmatoruiraport al comisiund de cantarl, Inregistrat la No. 206, rela-tiv la manuscriptul Inaintat de D-1 Liviu D. Rap din Buz6a:

Inalt Prea Ban Fite Preqedinte,

Comisinnea penlau ceroetarea doper de rensiet bisericeset luttnd ou-noseintit de petitia D -lul. Livin Dr, Itatf.u, prin care aratrt ca prin meg-tenire intrand in posesinnea compositinnilor musicale gi corale (biseri-cegt1 gi nationale) riSmase de la rbposatul Ciprian l'ornmbesen, cere spri-jinni moral al S -tulnl Sinod i r6grs. eft bine-volaset a datarea sa gi a interveni la Onor. Minister al Cultelor ca o parte dinoompositiile bisericeol. gi nationals A fie tiparite pe cheltulala, Statu.-lul In folosnl Seminarulul gi a altor goole.

Comisinnea cercetind oaetul trimis ca model a observak c6, eoprindeuncle buotti, care nu se afro. in ritnalul nostra,. age, bucataOzatoriu ce coprinde pericopa Evangelict (Luca XX.D144-46): Si erala ora a gesea i s'a frtont Intnnerea peste tot primintul pang, la ora a.noua.; s'all Intunecat s6rele ci s'ati rapt catapet6sma templulni gi stri.--gand Bans at ills en. voce, tare: Iltrinta, in,manele 'tale Incredintez spi-ritul me ti i ite6sta 4iAnd g'a dat spiritul; apol Taal nostru,itv&c.m. In Iordan botezfindu-te to DOmne, S-te .D-c).enle, hernvienl, res-punsurile: .Pre tine to landim gi Pricesna: Lindatl pre Dorannl; gi ob-servand A petitionarul .sere bine- cuvintare a fi eseontite de seminarigt1foi prin urmare ar fi introduse prin biserioln snntem de piirere ea totecompositiili musicale bisericeftl ale D-InI Porumbescn A fie Inaintate,unel oomisinnI competinte, compust din maegtril renumiti de =siert, careImprennt en nu delegat al S-tulni Sinod, alegt bucritile, care at pugtea fi. Introduse, in cornrile nostrei

In cola -ce privegte sprijinnl moral pentru imprimarea acelor buoit$, ore-dem et, petitionarul ar facet bine a se adresa direct Onori Minister, carear putea alege nnele -bud* de Antece nationale. Cn aoesti ocasinne-Comisinnea erode, eg, a sosit timpul ca sit se Intoemeset o Comisiune,care A se ooupe serioa. on cestinnea 'bucittilor musicale, ee se Anti pe

sa

bine-cuvin-

intitulatL

gi

Xptavi,c

s&

www.dacoromanica.ro


la diferite oorurl, in interesul uniformitlitei ofingtrilor religiose.,Mesta, fiind resultatul oereetarilor comisinnel, on emerenie se supune

delibergrel S-tuluX Sinod.

Raportor (es) fi aherasint al ArgepuIui

I. P. S. Mitropolit al .Moldovei: AsY avea de facut.0 observatie. In raportul ce s'a citit am audit vorbagoratoriA, §i pe urma printre acestea §i cuvintul «pricesna,..Ce insemneza acest amestec sail amalgam de yorbe ? ,Nolavem cuvinte technice, cum este S-ta Liturgie, avem cuvintulKinonic, adia cantarea aceea, care se cAntA. and preotulse Impartl§e0e. Pricesna este intocmai ca Pplonopitaca i Obednita cuvinte slave. Negresit, era timpul and a,cestea erati in us i se intelegeati fOrte bine, dar trebuesa tindem ca sa venim la limba clasia a bisericei. Noltrebue ss clicem Liturgie §i Kinonic, cum licem §i Heruvic.Asemenea licem Acsion, cantarea acesta incepe cucuvintele: Acsion 'Ea-ctv.

P. S. Episcop al Argesului: I.. P. S-tite, acesta esteun caet de cantle, trimis ca model pentru antArile a ca-Tor aprobare o cere Dl, Livia D. Ratiu.

D. Porumbescu, autorul acestor antari, a fost un com-positor ,renumit. El are aid mai multe buati alese qi binearanjate, cum este de exemplu: 4Adusu-mi-am aminte deproorocul ce strigAi §i alte multe bucAti, cari sunt fOrtetine compuSe. In acest caet sunt' notate un flume/. de 185.compositiuni, cantari i biserice01 i de cele nationale,tocmal pentru acesta comisiunea este de parere, ca acelacare este In posesiunea acestul manual de cantari sl se a-dreseze la Onor. Minister, aci We se va gAsi unele bu-cap din cele nationale, care sa pOta fi introduse in §coll.

Asemenea din antarile biserice01 se Ste O. fie uneletune, dar trebue o eomisiune specialA, care ski le studieze;cad not comisiunea actuala pentru antarile biserice01, nu.avem elementele trebuitOre ca sl le cercetam §i sa ne con -vingeui dace sunt bine compuse. De aceea am clis, ca co-misiunea este de pArere, ca sA se alega a ticomisiune dinemeni competenti, bun! maestri de musics, care sA studiezeacest manual de antral, sa alega pe cele ce sunt mai bun

nnitifitel qi

mica

§i

fiind-ca

§i

www.dacoromanica.ro


spre a fi Introduse In tOte corurile, acI din nefericire, a-vem §i dirijorl de corurl, cari nu sunt pe deplin consciutlde misiunea for §i fie-care introduce in cor ceea ce voe§te§i adesea orY ascultam prin bisericl compositiunl, cari nu-mai biserice§ti nu sunt. De aceea este bine ca S -tui Sinodski is o mesura, ca In tOte aceste cIntarl corale, ce se cantleprin bisericl sa fie o uniformitate, cum sunt §i cele puse pepsaltichie, care nu sunt variabile.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Prea tOte a-cestea a§a le-am Inte les i e0, dar observatia ce am Mut,a fost numal asupra cuvintulul «pricesnA).

P. S. Episcop al Argequla: Acesta este o espresiune,care se intrebuintez& In biseria §i mai ales prin Bucovina,de unde'l autorul.

L P. S. Mitropolit Primal, Preqeamte: Ne mat ce-rend nimenI cuvintul, pun la vot conclusiunile raportuluLCine este pentru, bine-volasca a ridica man&

S'a primit.P. S. Episcop al Argesaul, Raportor, cite§te urma-

torul raport al comisiunel pentru luarea socotelilor RevisteliTipografiel; tnregistr. la _No. 207, relativ la datoriile ceprotoiereil la jurnalul «Biserica Ortodoxa Roman6.2. :

malt Prea SUM() Prefedinte,

Comisinnea pentru luarea socotelilor Tipografiel si Reinsta S -tulu'(Sinod, deliberind asupra rapOrtelor P. S. Presedinte al comitetulul Re-dactor, No. 66-73 inclnsiv, prin care are% of unit din ,protoereiAmes in urmi on aChitarea snmelor -oe datorese, tainnind, ca ei ar fi in-mat banil de la preoti nu vor sa '1 inainteze din cause necunos-cute yi ca prin urmare continufindu-se tot ast-fel s'ar impiedeca mensalregulat al revistel, T6g5, pe P. P .S. S. Chiriarhi respectivi sit Is pig-snrile ce vor gfisi de euviinca pentru achitarea sumd ce datorese.

Protoereil sfimagi in urma on plata sunt:

Protoereul de Tecuci datoreza suma deLe B.

3244 1377 ,, Patna 7/ 77

1634Botosani ,, 7/ 3510 13.

?I Dorehoi » /7 711000 -

t7 /72006

sa

ati

)-iti

11

11

Back. 1/

si

,

www.dacoromanica.ro


Protoereul de Suave datoreza suma deOlt ,Valcea

171

42003834 --2670 56

TotaL 19298 82Ada dar suma datorit5, numai de 8 Protoerei, mai ral de plata, se

ridica la suma de aprope 20,000, pe lang5, datoriile ce plank& mai a-_supra fle-carpi protoerea,

Starea acasta de lueruri este cu total anormala, caci nu se pdte in-'elege pentru ce cussernicil Protoerei nu cauta xegula sittuqia catmai neintarziat.

Dad, nail preoti ar intardia on plata abonamentului, pentru ce nuse is masuri contra for ? Pentru ce cucernicii Protoerei nu inaintezalate de sod preoti sari chitantele eel putin pentru oa sa nu planeze-asupra for banuial& ca ar specula banil streini ?

Pent= aceste motive comisiunea este de parere ca P.P. S.S. Chiriarhirespectivi sa ia, masurile ce be vor credo de cuviinta pentra a se platidatoriile.

Avesta fiind resultatul oeroetarilor comisiunel ou smerenie vin a'l on-pune cunorptintel S-tului. Sinod.

Raportor: (ss) f Gherasim al Argefailuf

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne cerendnimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul. Cinee-ste pentru, bine-voiasca a ridica mama.

S'a primit.Pe S. Arh. Conon Bacadnu, Raportor, cite te

torul raport al comisiunel pentru cercetarea cartilor didac-tice-religiOse cursul secundar, tnregistr. la No. 199, relativla matuscriptul intitulat: Catehism pentru §cOlele Normalei secundare de Protopresbiterul Simeon Popescu:

_Malt Prea Sinfite Stiipane,

Comisiunea pentru ceroetarea cartilor didaotice de invetamint religios-curs secundar, realasa de (Atm S-tul Sinod, In eedinte, sa de in 1 Kalb.-ourent, compusi End din P. S. Atanasie al Ramnicului, P. S. PimenPitegann gi subsemnatul Arh. Konon Bacadnul ,Raportor, continuan-du-0 luergrile sale din treout, art luat din nofi In ceroetare Manuscrip-tal intitulat: Catehism pentra 'abide Normale 0 secundare de ambe.sexele, compus din doug part!, lucrat de catre Protopresbiterul S. Po-iescu, profesor la ec6la Dorman's, de Institutori din Capitals.

,I, - 71 71

,,,r, " 11 71

a's1

sa

urn35.-

www.dacoromanica.ro

/72 DESBATERILID ST. SINOD

Despre care Catebism, ce aft mai feet ()date fn cercetarea ear teomi-sinnea respeotuos snpune la ounosointa S-tului Sinod urmeterele:

Cittebismal acesta, se intituleze. in partea I Dogmele bisericei or-todox°, explicate ca avend de base. Simbolal credinfei nestre. Tot ma-

seu este tratat in doua secciani; dintre care, in secfluaea rdespre Revelatianea Diving, ouprinde 2 capitols, yi anume: cap. I"tratand despre Revelafianea naturala salt indirecta 9i cap. I1 despreBevelapanea directs. Hem secfiunea II, Drepta credinca despre Dam--neged fapiele la1. Impertite gi acesta fn trer capitols 9i anume:cap. I despre Dumneeil, cap. II despre biserica gi cap. PI des-pre viata vecinica.

Deci partea acesta a catebismalui dogmatic la care comisiunea 9i.n treouta sesiune a S-tului Sinod a observat gi a insemnat mai multe-

erori dogmatics, pentru ears qi epinase de a sic Inapola antorului se&spre Tevedere i corectare, flind acum lnate 4n oea inai de aprope cer-oetare, se tede lndreptata de °etre autotul d In locurile pe care co-misinnea le-at fost aratat. Dar de este-date,' comisiunea a mai gesit-91 uncle erori becorectate, pe care 1e -a fost insemnat In manuscript.la locurile respective. Pentra care deg One dud acele erorl nu vOrfl indreptate, Comisiunea 'Spinoza' de a nu se aproba aceste, partecatehismulni, Intitulatit Dogmele bisericei ortodoxem

Cat privesce tnsa partea II-a a acestui catehism, care tratezil des-pre Morale, breftini, apol 9i asupra acestel Terti, comisiunea a con-statat urmatarele:

Mal Intel, ea se imparte in 2 partea generals vi partea specials..Apol, partea 1 sale Morale generaii dupe, a trateze, mai multe teotitmai insemnate, terming on explicarea celor 9 fericiri evangelice, a-,amend dupe, fle-oars paragraf cite mai multe citafiuni biblice, conlir-met6re a ideilor sustinute milt instructive pentru cititor.

Ajungend apol 7a partea II salt specials- a imjarte In sactian4.dintre care, sectinnea I, explicit cu -deamenuntul Decalogul bible. Secfianea II, trateze despre datoriile omului, impart& pe capitole; dintre-care, :cap. I copriu4end datoriile omului.-cittre Dumne4ett, la cult' ex-plicit yi rugeoiunea Domnului, datoriile &etre biserice, explicend 9i oele9 psnznci ale 13isericelj, Cap. al II-leatratez6 datoriile cittreline, sub feluritele raporturi; Cap. III datoriile cetre apr6pele, sub ai.feritele 4or oategoiii. T6te aceste .materii; proportional Impertita.in 25.de lecfiuni Icolsse. Dupe care material de noum insemnat, comisiuneaMai constata cum A: Autord a- introdus In text tete observerile 9icorecterile ce fost flout Ia prima corectare a oestei sale.

'terialul

qi

a.

gi

noi-in-

e'ena

www.dacoromanica.ro


Drept care, ii avend to vedere oa manuseriptn1 %sesta, in a Il-aparte, nn coprinde nimio ce ar putea fi impotriva i`nvetfitnrei -Sf,. Bi-sericei Ortodoxe Romfine, yi mai avend in vedere a inviltfiturile mo:rale din el aunt expose metodic 9i intr'un mod nyor de priceput on

eui.Opininnea comisiunel este, as S-tul Sinod ar putea sa bine-vidasd,

a aproba acAstfi a II-a parte a catehismulut numitit crq-timid Cu atfita mai ales ca, se 0 singe chiar o mare necesitate prin'collie pentru care este cleating.* fiinA o luerare en mutt mai supe-

tnturor acelor de pfinfi acum existente. Dator fling autorul, eadupe imprimare sa presinte cancelariei S-tulni Sinod manuscriptul,en corectiirile original-8 dimpreunfi en nu exemplar imprimat, spre con-trolare. Drept care Inalt Prea Sfintite Staptine, en eel mai prof-and res-pect, sub-semnatul Raportor le yi supun acestea la Liana apreciereaprobare a S-tnlui Sinod.

Raportor (ss) Arhiereul Conon Bacaonul.

Dl. Ministru al Cultelor Instrucfiunel Publke:Cu privire la cartile, pentru care se cere aprobarea pentruinvetamIntul secundar, fare sa prejudec felul cartel in sine,a§I raga pe S-tul Sinod sa -suspende hotartrea sa pane seva regula cestiunea prograinelor.

P. S. Arh. Conon Bacadnu: Aceste carp, D-le Minis-tru, sunt pentru cursul normal primar, a caruia programaanalitica este deja_ stability §i nu cred sä se schimbe tqacurand; iar nu pentru §c6lele secundare -a carora programade acum Inainte este vorba a se alcatui In conformitate culegea ncua a Instructiunel. Pentru care lucru comisiuneadin care am onOre a face parte §i al careia sunt rapor-torul, de psi ati vadut presentate la S-tul Sinod deja manualede curs secundar, dar In adins au amanat cercetarea forpang dupa stabilirea programel analitice la cursuri1 se-cundare.

Dl. Ministru al Cultelor si Instrucriunel Publice:Atand numaI am nimic de 4is. Credeani ea este pentruLicee a caror progrania este In lucru, a, a ca nu qtim ceturnura lua programa. De aceea, rog pe S-tul Sinod, data8ocote§te, sa se pronunte -astipra acestel carp', §i In specialasupra parte de credin(a. Cat pentrir Minister, nu se va.

$i

si

3

si

'i

Moi.ala

La

www.dacoromanica.ro

174 bESBATERILE ST. SINOD

putea da nicl un fel de aprobare acestel card, pang. nu seva vedea, data este in acord cu programele ce se vor face.

P. S. Episcop al Rgmniculul: Tocmal asupra acestulpunct aveam de is Si eu ceva. Comisiunea S-tulul Sinodse rqte§te curat asupra fondulul cartilor, spre a vedea Intrucat doctrina ce ele contin, este sal nu conforma cu a bi-sericel nOstre ortodoxe. Bine Iuteles ca orl-ce 1ucrare e0t6.de la S-tul Sinod merge la Minister, potrivit unel adrese,care s'a comunicat S-tului Sinod, ca Ministerul 's1 reservadreptul ca sa se rostesca singur In ceea ce privqte intin-derea materiel §i partea pedagogica.

Nol n'am facut de cat sa observam fondul §i ne-am rostitasupra fondului cartilor, despre care trateza raportul.

Cat privottie forma lor, adica modal espunerel §i intin-derea materiel remane ca Ministerul sa hotarasca mal de-part ceea ce va cede de cuviinta.

P. S. Episcop al Argeqului: Dupa cum am veVut dinraportul comisiunel, o, parte din cartea acesta este respinsade comisiune, ca neintrunind conditiunile cerute sail avendOre-care bucati cam intunecate sail nepotrivite cu inveta-tura bisericel nOstre; lar partea a 2-a Ins& comisiunea ogasqte buna.

Eil cred ca, de Ore-ce partea luta.% este respinsa, ar tre-bui amanat5. §i partea a doua pani se va indrepta §i parteaintala, conform observatiunilor facute de comisiune, fiind-caad este o unitate a unel singure

Acesta este opiniunea mea §i decI Wept lamurirl de lacomisiune.

P. S. Arh. Conon Baca6nu: Tin sa dati inc'o datalamurire la cele Vise de D-1 Ministru al Cultelor, pentrucartile de invetamint secundar, ca trebue sa amanam custudiul manualelor, care se presinta pentru curs secundar,aceea ce nol am §i facut, cad nu se scie cum va fi pro-grama analitica definitiva.

Cartile acestea insa, pentru care am venit cu presentulraport, sunt de invetamint normal prima; la aceste §cOlenormale primare, programa, cum am. Os, este definitiv sta-bility §i pe basa acesta am creVut ca trebue sa studiammanualele acestea relative numal la curs normal primar.

In ceea ce privesce cele Vise de P. S. Episcop al Arge-

carp.

§i

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOD 175.

§ulul, ca dad. s'a respins partea I-a ar urma sa se respingi*i partea a II-a; Iata cum sta lucrul: partea intala si par-tea a doua nu este o singurg carte la un loc, ci fie-careeste ale o carte sail cate un caet deosebit, asa a, par-tea luta% se intitulez5.: «Dogmele Bisericel Ortodoxel ; Tarpartea a doua se intituleza «Morala cresting.) si prin ur-mare, dacg respingem caetul !ntal, care este partea intala,putem sa admitem caetul al doilea, care este partea a doua§i care dupa cum v'am aratat formezl un manual a partecu totul deosebit de partea intala. Aceste explicatiunl amavut de dat ca raportor.

P. S. Episcop at Ba,mniculul: Ed rog pe S-tul Sinodsti bine-volasca a aproba plrerea comisiunel.

I. P, S. Mitropolit Primat, Presedintg: P.P. S.S. Pa-lint!, dupgi cum atI audit din conclusiunile raportului, co-misiunea a gksit buna partea a doua, a caret aprobare osi cere; cat privesce pentru partea a doua, comisiunea s'aexprimat, cg. sunt Ore-care WV nu bine definite sail ho-Mete.

N'ar fi bine ca acele OM, care nu sunt bine definitecomisiunea sa le semnaleze?

Voci Sunt semnalate.P. S. Arh. Conon Baca6nu: Le-am. semnalat in text

cu cernela rosie, paging. cu paging., anume pe unele ster-gendu-le cu totul, ca fiind de prisos, Tar pe altele corec-tandu-le asa cum ar trebui ski fie imprimat.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Atunci fortebine a facut comisiunea. Pun dar la vot conclusiunile ra-portului, care sunt pentru admiterea pallet a doua O._ pen-tru respingerea pallet intala. Cine este pentru, sa bine-vo-%sea a ridica mana.

S'a prima,P. S. Arh. Conon Baca6nu, Raportor: citeste urma-

torul raport al comisiunel pentru cercetarea cartilor didac-tice religiose, Inregistrat la No. 202, relativ la manualul tuft-tulat: «Explicarea Evangheliilor) de Protopresbiterul SimeonPopescu:

Ina& Prea Sanpte Stapane,

Comisiunea pentru cercetarea cartilor didaetiee de Invetdmint

www.dacoromanica.ro

176 DZSBATERILE ST. SINOD

-religios, Ja cursul seoundar, reales& de catre Stul ,Sind in gedintade Ja 1 MaTil curent, compusg. hind din: P. S. Atanasie al Ramni-culuT, P. S. Pimen Pitegtenu gi subsemnatul Arh. Conon Baca6nulRaportor, continutindult Jucrarile sale din trecut, au luat din noilin cercetare manuscriptul ce se latitnleza Explicarea evanghailorpentru gcolile normale primare gi seaundare, de ambe aexelel elaborat conform Programulur in vig6re de Proto-presbiterul Simion Po-pescu, profesor la gc6la Normal& de Institutor! din Capital&

Deci, asupra acest manuscript, ce au mai fost odatit In cercetarea sa, dar atuncea retnapoiat lautoruluT sgu spre revedere gi corec-tare, comisiurea acum din nou au conatatat urmat6rele:

Manuscriptul de f aftt, observat find in lguntrul sin, cuprinde nr-mgt6rele materil, ce tratezg despre tot aceea ce se vede anuntatprin titlul ce'l porta, gi anume:

I) Explictirile din Evangheli numat pentru galele primare (ast fel:)Cl. II, Trimestrul I gi YI, bucgtile respective din Evanghelia de

la Mater gi Luca.Cl,. III cursul mediu gi el. III gi IV cdla ruraltt, trimestrul I

gi II, bucatile respective din Evanghelia Mate!, Luca gi Mama.Clara IV, Trimestrgl 1, II gi III de la loan dupg judeoata, m6r-

tea pi Invierea DomnuluT.II) Pentru ficolile normale in special. Mal filial: Evangheliile Du-

minicilor de la NOT pang la Dominica apoi de la Du-minica tuturor afintilor gi pane la Duminica 32 dupe Rusalif; Idemde la Dumineca Vamegului Ili pang la a Floriilor, plus cele despreNascerea Domnului, Taerea imprejnr, Magh de la rgsarit, FugaIn Egipt, Uciderea pruncilor gi reinapoerea in Galileea. Mal adao.gandu-se la sfirgit gi vre-o cote -va liografil de ale sfintilor.

De la tote Evangheliile Duminicilor anuale, citeza textul numaY in-teputul- §i sfirritul la fie-care, fail sa fie pus intregul text de faftt; agacg: despre textul acestor Evanghelia, nu putem sat 724 dam nice o pd-rere scum. Credem Insg, ca va fi pus la tipgrirea eventual& mumat,textul munoscut de cgtre S-tul Sinod, dupe buna ji corecta tradu-,sere veche de in M-rea ,17eamtulut.

Apoi, gi mat ?e aprOpe examinatt1 act sta lucrare am faclut cgplanul matualuluf, conform scopului urmarit, este bine conceput;materialul este nemerit gi bine tratat; afartt de vre-o ctite-va locum,ce aunt de cake no! corectate. Tote explicatiunile date, aunt au bungchibzuire combinate gi bine acute; Tar aplicarile kor maI pretutindenTla viata practicg gi moralizatere a tinerimeT gcolare, dovedegte pe

Cinotileoinfir,

www.dacoromanica.ro

DESBATBRILE 9T. SINOD 177

n vrednic profesor gi bun pedagog. Explicind pericopele gvan-gheliilor Duminicale, pat/Tilde cu multit fine de spirit cele mai pro-funds nuance de idea, gi Is aplicii apoi in modal eel mai potrivitvietat practice morale. Prin comparatiunt bine rgugite complectezitdiferiteler locuri laconic() ale ,pericopelor gi ale versetelor ce '1 vinla rind. Prin alte comparatitml bine alese Intre iadaismul gi Ogg,-nismul veclg, ajunge la favorabile ocmclusiani pentra biserica creg-tina de pretatindenea. In fine: awl se vor mai introduce de catreautor, fn acest manual core,ctttrile f' cute pi artitate de catre comi-siune, apoi cartes ac4sta va putea fi unica in felu ail Omit acuml,pentra vizate prin ea; pi va putea indeplini 42 mare lacuna,de malt sim it fn tot inveldmintul Normal primar.,

Pentru care lucru, Comisiunea i. conclude cum at: S-tul Sinod,ar putea acorda inalta sa aprobare gi bine cutrintare, sere tiparireagi fntroducerea prin guile a acestuT manual de explicatiunile evan-gheliilor.

Dator fiind autorul, ea, dupg imprimare stl presinte cancelarier S-tu.luI Sinod manuscriptul cu corectdrile originale, dimpreuna on un exem-plar imprimat epre controlare.

Drept care Inalt Prea S&n%ite Sttipine, subsemnatul raportor oncel mai prof and respect le fi supun pe acesteala inalta aprecierefi aprobare a Sinod.

Itaportor: (ss) t Arh. Conon Baca,onal

1. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ve fac urma-tOrea Intrebare: At.1 semnalat i In acest manuscript par--tile, care trebuesc Indreptate?

P. a Arh. Conon BacaOnul: Peste tot locul le-am tn-semnat i aci cu cernela, ro§ie §i multe cuvinte nepropril,le-am Inlocuit. Acest manuscris, Impreuna cu cel mai desus raportat formeza peste 120 Ole, pe care anume mi-amdat ostenela de a le citi cuvint catre ctivint Si de a le ad-nota, dupa cum se vede pe be -care a parte.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne cerendnimenl cuvintul, pun la vot conclusiunile raportului.

Cine este pentru, bine-yolasca a ridica mana.S'a pri mit.

Episcop al Ramnicului Raportor, cite§te urma_,

12

°collie

S-tului

P. Sr

sa

www.dacoromanica.ro


torul raport al comisiunel pentru luarea socotelilor Tipogra-fiel si Revistel, toregistrat la No. 203, relativ la cartile, caresi . se dea pe Ia scoll ca premil:

_Malt Prea SAnfite Prefedinte,

S-tul Sinod in sedinta sa de la 8 Maid a. c. a admia prapunereaP.P. S.S. Episcopi de llusi Fli de Eamnic, ca unele dintre cartilece se afla In depositul tipografiei cartilor bisericesti sa se roduca,din deposit si ea se trimita P.. P. S. S. Eparhiott spre a le impartigratis pe la diferite biblioteci si a le da ca premii pe la Semina-rii si alte scdle cu prilejul ImpartireT premiilor.

Pe temeiul acesteY propuneri, comisiunea pentru luarea socoteli-lor Tipografiei si ale Revistei Biserica Ortodoxa Romans" supunela cunoscinta g-tului Bincal urmatdrele:

Directiunea Tipografiel a Inaintat S-tului Sinod o data cu rapor-'tul asupra gestiunei tipografiei pe anul financier 1897/98, Inregis-trat la No. 103 de la 4 Mar a. t., un tabloa de situatia depositu-lui de carp la 31 Martie a. (3.

Din acest tabloti se pdte vedea lamurit atat miscarea intregulutdeposit de Ia 10 Noembrie 97 pane la 31 Martie a. c. cat $i car-tile ce s'ar putea reduce din deposit, aril a se prejudicia case ti-pografiei.

Deol avand In vedere tabloul acesta, precum si trebuinta neapa-rata de a usura pe cat posibil din greutatea cea mare a depositu,lui tipografiei si Revistei, pang Ia construirea unef magazil, ce nuse maT pote malt timp mina, comisiunea opineza a se scbte dindeposit urmatdrele card:

1) Bib lia de Buzau In 5 tomurT gi anurn,: 200 exemplare torn I,.175 tom. II; 171 tom. III; 174 tom. IV si 178 tom. V,

2) Carte de Rugiactuni 3000 exemplare.3) Enciclica patriarhala 700t) exemplare.4) Legea organics §i Regalamentele-S-tulut Sinod 1000 exemplare,5) Psaltirea mica 2600 exemplare.6) Rig-alamentul costumula 372 exemplare.7) Studii despre Ierarhie 40' 0 exemplare.8) Cele 64 cuvinte_ale S-talur I. Chrisostom 745 exemplare.9) Invatatura crestinesca de Pr. §tefaneli 2996 exemplare (I-1I).10) Raportal S-tului Sinod asupra paroblilor b700 exemplare.Tote aceste cal vor fi repartisate pentru fie -care Eparhie dupe

www.dacoromanica.ro


numerui judetelor el gi se vor expedia de Direc$iunea TipografielIa Regedintele Eparhiilor fn soopul aid mat- sus aratat.

Acestit opiniune a sa, comisiunea vine on smerenie prin subscri-sul a o supune In deliberarea §i aprobarea S-tuluf Sinod,

Raportor: (ssj t Atanasie al RAmnicalai

I. P. S. Arh. Pimen P.aeqtemv N'al avea nimic decps fata-de conclusiunile, la care a ajuns comisiunea In-sarcinata cu studierea acestel cestiuni; asl voi insa sa sepreciseze gi maT bine modul cum are sa se distribue car -ltile care anume card. Raportorul este de pArere ca car-tile sa se dea pe la diferite biblioteci cum §i la impartireapremiilor, i dupa ce ne-a aratat un catalog despre cartile-call alt sä se dea i cars st pot ridica din tipografia car -iilor am audit mentionandu-se in acel catalog deBiblia de Buzati, de legea organics. §i regulamentele S-tulul

Sinod, despre studiul ierarhiel etc.. Eli gandesc ca S-tul Si-nod ar fi bine sa hotarasca ca aceste carp se dea malales bibliotecilor parohiale, 'far pentru premil, de Ore-ceacestea sunt carp, care trebue sa le albs in mans preotir;a§a spre pilda studiul Ierarhiel, facut de reposatul Melchi--sedec, de asemenea catehismul par. tefaneli, de trite acestecarp nol avem trebuinta qi e bine s5. fie In bibliotecile pa-rohiale. Numal atunci O. se dea §i pentru premil, cand vor fimai multe exemplare de cat biblioteci parohiale sunt.

Am vedut ca comisiunea este de Were ca i raportulde parohii sa se imparts la premil. Ed, cum §i P. S. Ws-tra., cum5001 cuprinsul acestul raport. Raportul acesta deparohil este primul concept de formarea parohiilor in CaranOstra. Acel raport a fost mal tarditi modificat, asa ca as-

na are nits o valOre, dace. ar intra in mana until ci-titor, sate inteo biblioteca n'ar fi de nici un folos.

Al fi dar de pArere, ca acest raport salt volumele a-cestea, cad sunt fOrte multe la numer, sunt pole doue, trelmil exemplare, cum se face i cu alte tipariturl, sa se vindaca hartie maclatura din care se. se fad. un venit Tipografiel.

P. S. Episcop al Rlmniculal: Lamuririle ce pot daP. S. Pimen Pite0enu, sunt urmatOrele: Mal final P. S. Saa admis in principia conclusiunile raportului. Prin urmare

si

bisericesti,

sa

ta-di

fiu

www.dacoromanica.ro


in abesth privinta n'am nimic de adiugit. In ceea ce priveste insa distribuirea, tndata ce S-tul Sinod a aprobat.conclusiunile raportdlul, Chiriarhil carora li se vor trimitecartile le vor distribui cum vor gasi de cuviinta. Nu avem,not sa le dam lectiuni cum sA le imparts. Prin urmare,°data ce cestiunea este ast-fel resolvita, a mai reyeni asa-pra modului cum anume sA se dea si cum sa se Impartaicartile este de prisos.

P. S. Arb. Pimen Pitesteanu: Am ascultat cu mult1placere esplicarile date de Pi S. Episcop al Ramnicaluf, darye declar ca -nu'ml a trecut prin minte sa dati lectiuni P.P.S.S. Episcopi de In S-tul Sinod si de la S-tul Sinod pu-tem lua tots lectiuni, mai ales not cel tinerl.

Am creclut Insa a este bine, ca P. P. S. S. Episcopi saauda aid In S-tul Sinod, care ar fi cea mat buns m6sura,ca aceste cart! distribuife si aduca un folos real bisericeI.

.1. P. S. Mitropolit al _Moldova: Dar tine se intere-seza sa mai cumpere aceste cart!?

P. S. Arb. Pimen Pitestenu: Numal pentru bibliote-cile parohiale.

P. S. Arb. Calistrat ParlAcenu: Eu sunt de opiniunecontrarie in ace sta cestiune. Veld ea raportorul spune, ca,are sa cads podul de la casa Tipografiel, data vor maiexista cartile acelea acolo, din causa multimel st greutateIlor. Eli Intreb: pan& acum de ce n'a caclut? Am 4is, ca eusunt de opiniune contrarie aceleia de a se lua cartile deacolo si a se distribui pe 1a biblioteci parohiale si pe laChiriarhl pentru, ce Acesta institutiune in adev&este a S-tului Sinod numal ca parte administrativA, dar-averea a apartine Ministerulul Cultelor find-ca, dupe cumye aduceti aminte, s'a dat de Ministerul Cultelor o subven-tiune Tipografiet Putem bol acum sa facem pomana, sa ledam ca, premid sail sa le dam Episcopilor sA le imparthEu sunt de parere sA ie lasAm acolo, cad Biblia de Mize&tot se pOte cumpera cu' un pret minim si se pot gasi p.ma-tori si-o procure. Apoi raportut acela pentru parohili carese afla intr'un num6r considerabil, despre care si P. S. Pi-men Pitestenu spune, ca nu mai are nisi o valOre, s'arpu--tea face ceva cu dinsul, cad este chiar material ca hartie.

§i iata.

sa

si

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOIY 181

Prin urmare Bunt de parere sa nu se ridice nicl o carte de-acolo, chiar dad, nu va avea nicl o valdfre.

Dad, greutatea apasa pe Tipografie prea mult, s'ar puteagasi un mijloc ca sa se is de acolo si sa se pung. trite°.camera, tntr'un dalap si cred ca. se `va cere de tine -va sale cumpere cu un pret cat de lnic, dad. void sa micsorampretul cartilor, dar ea sa le dam gratis, nu inteleg. Mentindar cele ce am clis.

P. S. Episcop al RAmnicalui: Comisiunea a venit cu,acest raport pe basa unel propunerl, ce se facuse In Vila dinsedintele -S-lului Sinod pe care S-tul Sinod a adniis'o. Inarea propunere se spunea, ca parte din cartile de la Tipo-grafie, anume acelea care nu se intreba sa se reduch dindepositul Tipografie) i sa se trimita pe la Chiriarhl spre-a le da ca premil la scoll Set a le distribui pe la diferite-biblioteel.

P. kS'. ,Arh. Calistrat BArlaclenu: Ce? Nu se mai In--freba de Biblie?

P. S. Episcop al .1?(Imniculul: Nu s'a vindut de catuna singura,

P. S. Arh. Calistrat Barradenu: Fostul Director al Ti-pografie) este aicl si ne pOte spune.

P, S. Arh, Valerian.;_Rginvicenu: .5e intreba si deBiblil si de catehism, dar mai rar.

-4 P. S. Episcop al Ra,mniculut: Comisiunea a avut Invedere raportul Directiunel despre gestianea Intrega a Ti-pografie). In ace) raport este vorba de miscarea depositulutde la Tipografie. Din el am observat ca in 5 lunl nu s'avindut nicl un esemplar din aceste carp.

NoI am lasat In deposit un anumit num& de carp si am.opinat a se lua de acolo, dupa'tum s'a veclut din raport,numal exemplarele neimperechiate.

Cand este vorba dew premil, este destul sa dal copilulul4o carticica si copilul are sa spue cu bucurie: lost pre-miat i la premiti mi s'a dat acesta carte de Mitropolitde Episcop. Acesta este o mangaere pentru copil, ca peviitor sa se siliasca a inv6ta si maI mult.

Acesta a fost opiniunea, tare a admis'o S-tul Sinod, sipentru care comisiunea a venit cu taporta Dee! dar sant

si

amsari

www.dacoromanica.ro

1.82 DESBATERILE ST< SINOD

de opinie contrarie opiniunel P. S. Calistrat BarlAdenu, §iv6 rog, M. bine- voiti, a admite conclusiunile raportulul.

In ceea ce privWe propunerea P. S. Calistrat casa se.ia cattle din pod §i sa se pun in alts camera., et rog peP. S. Presedinte al. Comitetulul Redactor, ca data ar putea,sa facA P. S. Sa acesta, dad. gasqte unde sa le pune, cadunde este depositul Tipografiel este §i al Revistel «BisericaOrtodoxa Romani, ; pan& atuncl ling, sa bine-voiasca ane da voe sa venim cu acest resultat al lucrarei nOstre §isa rugAm pe S-tul Sinod sa bine-voiasca a'l aproba.

I, P. 8, Mitropolit Primat, Presedinte: Ne- mai ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot propunerea facuta de P. S.Calistrat Barladenu. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ri-dica mana.

Numal treT. Prin urmare s'a respins.Propunerea P. S. Pimen Pite§tenu mi se pare a este in

unire cu conclusiunile raportulutP. S. Arh. Pimen Pitestenu: Da, numal sg. se preciseze.I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:- Pun la vot

-conclusiunile raportulul comisiunel, impreuna cu cele es-primate de P. S. Pimen Pite§tenu. Cine este pentru, Abine-voiasca a ridica mama.

S'a primit.P. S. Episcop al lihnnicului, Raportor, cite§te urma-

torul raport al comisiunet pentru cercetarea cartilor didac-tico-religiOse, cursul secundar, inregistrat la No. 205, relativla manuscriptul de Morala a D-lul Haralambie Dumitrescu§i a D-lui IOn Andrei Si Diaconul Chirica:

Inalt Prea Skipie StElpane,

Comisiune9 pentru cercetarea cattilor de InvgpmInt religion, cur-sul secundar, 'nand In eercetare manuscriptele intitulate: Morala°reciting, pentru neut geolelor secundarel presentate S-tulni Sinod.apre aprobare de catre D-1 Haralambie Dumitrescu, licentiat In teo-logie ui profesor la gimnasiul din Campu-Lung, an petitia fnregis-tratit la No. 28/98 preeum vi .eel presentat de D-1 Ion Andre! yiDisc. Gh. Chiriel, lieentiatI in teologie ii profesorI la Ploe§tI, su-pus S-tului Sinod en peti %ia inregistratI la No. 44/98 smerit aduce

-la cunoptinta 8-tulut Sinod urmittbrele:

www.dacoromanica.ro


Mannscriptul D -lur Haralambie Dumitrescu este indreptat scumpotrivit observarilor facute de comisiune in sesiunea trecuti; iarmanuscriptul D-luT I. Andrei 9i DiaconuluT Gb. Chiricii, cuprinde-invetittura moral& a Biserioel nostre in mod cored espusa.

Drept care, comisiunea opinezI a se aproba aceste manuscriptsin ce privesce fondul lor, ca sir- Y didactics.

Resultatul acesta- comisiunea on smerenie '1 supune la deliberareaSinod.

Raportor: (se) j. Atanasie al Ramnicu lui

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne cerendnimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulut. Cine-este pentru, sa bine-volasca a ridica mans.

S'a primit.P. S. Episcop al Argesulal: I. P. S -site Presedinte, sunt

ale-va minute de and S-tul Sinod a aprobat conclusiunileraportulul comisiunel pentru cercetarea artilor de music&bisericesa si In special acea lucrat& de D. Porumbescu.

In conclusiunile raportulul se spunea, a este bine s& seformeze o comisiune, compus& din maestril renumitt de-musia, care Impreuns cu un delegat al S-tulut Sinod ssalega buatile, ce ar putea fi Introduse in corurile nOstre.Acesta este conclusiunea raportului.

Asa dar rog pe S-tul Sinod, ca conform votulul dat asupra conclusiunilor acelul raport, sa bine-voiasa a inter-veni la Onor. Minister de Cu lte, cad numal Ministerul arputea sä alega o comisiune din maestri renumip de musia..

In ceea ce priveste delegatul S -tulul Sinod, eu ast pro-pune pe P. S. Pimen Pitestenu, fiind-ca P. S. Sa sta InfCapital& si ar putea s5. se Intrunesc& mat des cu meinbrilacelel comisiunt.

I. P. S. Mitropolit Prima, Presedinte: Pun la votpropunerea P. S. Episcop al Argesulul de a se mijloci laMinister pentru numirea acelel comisiunt; iar P. S. Pimen.Pitestenu va fi delegat din partea Stu tut Sinod. Cine estepentru, sa. bine-voiasa a ridica mans.

S'aI. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Intr'una

primit.

8-tuluf

www.dacoromanica.ro

184 IDESBATERILES NODST.

pedintele trecute s'a discutat asupra, cestiunel unui preotparoh de la Biserica Mantulesa din Craiova,. Si dupa multd-discutiune s'a luat hotIrirea urmatOre:, Ca acesta cestiunesä se discute and va fi present pi D-nul Ministru. Dacabine,voiti a se cliscut& acum, ca sa flu, remaua neresolvataacesta cestiune, api rugs, pe P. S.- Episcop al Ramniculuisa bine-voiasca al, da o desvoltare cat mai suficienta, ca-sa pdta asculta pi D-nul Ministru.

P. S. Episcop al .RAmniculul: Itelatiunile ce pot daasupra acestel afaceri le iad chiar din raportul protoiereului.

Cu ocasiunea ducerel mele la Craiova, nitre alte cestiuni,'Ai se pane inainte pi acesta, cu prilejul urmator: A venitIa mine preotul, care este supranumerar acolo Si 'mi a spus,di ar dori sarpi reguleze situaliunea lui, sa fie numit elparoh, cad parohul, care a fost numit acolo dupa cat-valimp a fost destituit. '1-am spus sa!mi faca o cerere, dupacare void trimite pe protoereti O. cerceteze cum stall lucru-rile pi void avisa. Preotul 'ml a facut cerere; am primit'ola $8 Aprilie, am trimis pe protoereti, pi protoereul 'ml re-fers urmatOrele (citepte parte din raportul protoereulul).

Din cele ce'ml supune la cunoscinfa protoereul, se vede Inadever a la biserica Mantulesa din Craiova este o anomalie.'In 1894, erat dol preoti la acesta biserica, care se certa1intre dinpil, care sa fie paroh. Din causa acesta, neincetaterad cereri la Episcopie. Unul aducea felurite acuzari asu-pra celui-l-alt. Episcopul, ca sa faca linipte, a clis: Ffind-ca,dol se arta va captiga un al treilea. N'a numit nici peunui din el paroh, ci pe un altul. Si era tinut de lege safad, apa, fiind-ca legea prevede, ca la numirea de parohsa se prefere preotil cu titlu. De aceea, predecesorul meti,numepte ca paroh pe preotul Plevianu. Supune la cunos-cinta Ministerului acesta numire pi Ministerul o recunbsce.Par. Plevianu numit paroh se duce la Biserica. Diva cat vatimp insa, Epitropia spune ca nu voepte sal primesca pitrimete in sensul acesta un raport Ministerului. Ministerulrespinge mai Intal cererea Epitropiei, spunend a e contralegel. Dar Epitropia nu se descuragiaza, ci continua atitu-dinea sa pi trimite din not raport 'la Minister in acesta,cestiune. Ministerul mai in urma revine asupra adresel, prin-care recunoscuse pe parohul numit conform legel, apa. ca

DESBATERILE

www.dacoromanica.ro

DRSBATERILE ST. SINOD 185-

de catt-va anY acea Biserica nu are an paroh in regull.De aid se vede cb. exista a anomalie acolo. Parohul caree de drept pre§edinte al Epitropiel lipseste si tOte afacerikBisericet se gireza de -ce! do! Epitropi mireni, ce4 ce 'e eatotul in contra legel. S-tul Sinod a discutat cu mult Interes,si en multi blare aminte acesta cestiune !deo sedintt Pre-cedent& si a decis sa se comunice si Dv. acesta, stare delucrurl, ca sa bine-voitl a lua mesuri a se pune la calelucrul, a se aplica legea §i a se introduce ordinea la aceabiseria, Fund-ca Dr. suntett aci acuin, v6 rog i ea dinnot. sa bine-voitY a dispune cele ce vett crede de cuviinta.Ed cred, a preotul Plevianu este numit conform cu legea-de catre Minister si veil face bine ca sa, spunett Epitropietsit se conforme lege!, sa lase pe preot se.§1 saute de pa-rohie 0 sa'vl exercite drepturile sale.

Dl. Ministru at Cultelor si Instruciiunel Tublice:Prea SAO Parinti, afacerea acesta despre care mi s'a

verbit 0 in mod incidental a S-tul Sinod nu o cunosteam,.dar am cerut dosarul si l'am studiat.

Iata ce result& din dosar, care sunt cel putin, Intampi-narile: Epitropil spun, ca I3iserica acesta este o biserica.care se Intretine din fondurile et, care are Epitropil el pto-priI, 0 numirile de paroh nu se fac de cat in Intelegerecu Epitropit 0 Episcop.

P. S. Episcop al HuVlor: Sunt cite -va Biserid care seadministreza singure, cum este S-tul Spiridon din lad 0,Domna Balasa, cred ca acesta nu ,antra' intre acelea,

b-1 Ministru at Cultelor si InstrucOunil Publice:Sunk institutiuni cart traesc din averile lor, 0 ca care nu avemnicl un amestec. Nici nu ar fi trebuit !Ate sa scrie Ministerulut-ca a numit pe Preot, cad data, nu'l platim nicl nu ne ameste-cam. Daca Epitropit nu vor sa'l plates* ce putem face? Nu a-vem mid un mijloc ca sal fortam. Acesta dovedesce mat mult,ca numirea s'ar fi putut face in Intelegere cu Epitropil si Epis-cop si acesta esplica si rostul legel, cad alt-fel nu s'ar pu-t-.tea face.

P. S. Episcop at Husilor: Trebue sa se observe dad.e in 'conformitate cu art. 12 din lege.

Dl Ministru al Cultelor si Instrucciunel Public&

www.dacoromanica.ro


Este .acolo un Epitrop care are calitatea acesta, cu titlul dectitor, ca este din familia celor cart ail facut Biserica, si elface parte din Epitropie cu dreptul acesta. Cum sal del eftafara? §i in orl-ce cas nicaerl nu am drept daft afarA.

P. S. Episcop al Husilor:11 di Prefectul afari,D-1 Ministru al Cultelor ,71 Instrueriunel Publice:

Dace. Prefectul ar putea, eft a§l putea mat 'nainte. Asa canu lied alts situatie, de cat ca Epitropit sa fie in intelegerecu Episcopul.4

'MI aduc aminte Inca de un hicru. 'Mt pare WI ca nuam dosarul aci, dar pe cat 'ml aduc aminte, Epitropia spu-nea ca inainte craft dot preotT §i nu se intelegeag Antredin§il, §i s'a numit al treilea. In acest timp Biserica erain reconstructie §i prin urmare avea trebuinta de econo-mic. Preatul acesta trebuta sa coste cate 2400 let pe an,vi cu banil ace§tia epitropia avea sa taca alte lucrad. Acestaa fast motivul pentru care nu l'a putut primi.

Acestea sunt elementele cestiuneI, Acum sa gasimDati -mi mijlocul ca sa putem lua mesurl.

P. S. Episcop al RAmnicului: Mijlocul este acesta:ca biserica de §i are fondurile sale; epitropil sant ale0 qifunctioneza conform cu legea. Iata ce spune Protoereul: (ci-tesce raportul ProtoereuluI partea privit6re la EptropT).

Prin urmare, hot trebue sA usam de prescriptiunile leget.Daca epitropil nu observa prescriptiunile legeT, sa fie revo-cal §i inlocuiti cu alil.

D-1 Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice:Sa urmarim lucrul in mod practic. Presupunem ca dupa rapor-tul acela al ProtoereuluI, 'ml iatetlharth., me pune!l in cuno§--tinta, de §i lucrul este clasat la Minister, cad dureza acesta a-facere de 4, 5 anti §i ca sa fie scos din dosar, trebue Wart la-.0ep interventiune. Ce trebue sA fac atuncl? Sa scrim Primarielca sa destitue pe Epitropul pe care l'a numit ea. Acum unadin douA on ca primaria schimba, sat We schimba,hind -cA Primaria este o autoritate independentA, nu pot sA

daft eft ordin,. Daca 11 schimba, trebue sA numesca pealto. Dar dad. nu'l schimba ce fac eft? Dar cel care e a-les de enoria.§1? DacA cel de at doilea nou numit de Pri-mArie nu ese din lucrarea care este deja hotarita, ce pu-iem face?

sal

solu--tiunea.

'1 nu'I

'1

www.dacoromanica.ro


VedetT ca lucrul este fOrte Incurcat, nu este a§a delesne ca sa'l scotl pe acel Epitrop. Dar chiar scotandu-1i pun end altul in loc, lucrurile tot nu s'aa regulat.

Care ar apol situatiunea? Presupunetl ca preotul s'arrecunOsce. El atunci, pe cel 4 .ani de Ole ar cere lefa, §iacesta ar fi imposibil sa se admits. Ar fi sa se dea locun proces, care ar fi far& sflr§it.

P. S. Episcop al Ramnicului: i aka va face protestEl este numit in conformitate cu legea §i recunoscut deMinister, bar Epitropia nu are de cat sa implin6sca pres-crierile legel.

P. S. Episcop al Argeqului : Amintesc S-tulul Sinod, ca,cu ocasiunea discutarel incidentulul acestuba, adica cu oca-siunea petitiund preotulul Plevianu pentru regularea situa-tiunel sale, am arAtat un cas identic din Eparhia mea, laSlatina, unde Primaria a revocat un paroh de acum 2 anl,sub motiv ca .nu ar fi administrand bine Epitropia.

Parohul acela a fost numit din 1895 de Episcop §i re-cunoscut de Minister. Din anul 1896 se schimba lucrul. S'agasit un pretext, a nu s'ar fi administrand bine parohia,acela, i s'a adus un inspector financiar, D-1 Constantinescudad. nu m6 Irqel, care a cercetat situatiunea 4i nu a ga-sit nici o neregularitate, de cat a s'a incasat 200 lel fari_sa se treca in registrul de veniturl, cad registrul era lustde autoritatea comunalA Si nu avea unde sa be treca. A-cesta a fost motivul, ca s'a destituit Epitropia intrega, seIntelege §i parohul. A numit un alt Epitrop, D-nu Aldea,§i aka a remas numal un singur Epitrop numit de Prima-rie, cad preotul paroh a fost inlaturat. Ed nu am pututsa recunosc acesta destituire, fiind-ca era contrarie legel.Un preat paroh nu pOte O. fie destituit, de cat in urmaunel judecati, a unel hotarirl consistoriale. i cum nu s'agAsit nicl o vina asupra lul, in gestiunea administratiel pa-rohiale, nu am putut sa consimt la revocarea care o facuseD-1 Primar. A remas lucrul deci incurcat, i de atuncirohul nu primesce nimic, de §i 41 face servicid regulat laBiserica.

Sant qi alte Bisericl cu venituri In Eparhia mea, darmerge lucrul fOrte regulat. Aqa de exemplu: La Pite§tI sunt

§i

-fi

la

pa-.

www.dacoromanica.ro

184 DESBATER1LS St S1NOD

clou5 biserici, 8-ta Vinery care are veniturt suficiente, baInca. mat r5mane ceva, dar aunt Epitropl >cu frica Jut Duni-necleti. Parohul respectiv In unire cur Epitropil administrezafOrte bine veniturile parohiale, le Intrebuinteza bine, esce-dentul '1 depune la Casa de depunert conform legel.

Mat este o alta Biserica Malca-Precisla i Greet unde este-0 administratie parohiala tot de felul acesta, si ad aman-doue mosit veniturt ca sä pdta Intretine personalul et.

Ma mir cum In Slatipa nu se 'Ate face administratie totfelul acesta, cum se face In PAWL si nu se pOte aplica

legea, ca parohul sa fie presedintele acelet Epitropil, si s5.lucreze In buns tntelegere cu Epitropl.

Rugam atuncl, daca s'ar putea O. se revina la lege simat ales -era o discutiune In S-tul Sinod, unde se gaseaca Primarul de acolo nu a procedat corect, pentru ca nu'este dreptul lut de a Inlatura un paroh din parohie. Ni-menI nu pOte destitui pe un sub altern, de cat acela care"1 numeste. Ar putea A. fie destituit de Episcop direct, sadi In urma cererel D-lut Ministru, care tarasT, cand se nu-

mesce un paroh, consimte la numirea sa. Dar o data ceacesta a fost recunoscut de Ministru ca paroh, si a giratafacerile parohiel timp de, an an si mat bine, cred ca alost nelegal Inlaturat i nelegal este si acum neplatit decet-l-altl dot Epitropt. Preotul vecjendu-se nepastuit a si In-ceput actiunea pe cale civill, dar fara nict un resultat, fiiind=ca aci este conflict Intre autoritati.

Rog pe D-1 Ministru a lua masurl in privinta acesta. Saatraga atentiunea D-lut Primar, sad sa intervina pe larva-colegul sell de la interne, sa dea ordin Primarulul sa res-pecte legea clerulut, tar preotulut carula i s'a oprit salariul2 ant, sa 1 se dea..

Daca situatiunea acelut preot va fi asa de grea, In catsa nu mat stea acolo, scar putea permuta, dar se re-.cundsca dreptul sell, sa reintre In fine In lege, sa fie pa-roh i cet-l-alts 2 epitropl sa gireze afacerile parohiel, cum'a facut Si mat 'nainteJ

P., S. Episcop al Husilon Era vorba de cestiunea Preortulut I. Plevianu de la Cralova.

Intrebarea este daca Epitropia acela intra tare Epitro-pfile prev elute de art. 12 din lege.

rtn

sa

ppi

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE ST. SINOD 189k

Acest articol 10 are regulamentul sea special, regulamen-,tul epitropiilor. Dace, acea epitropie intra sub prevderileart. 12 din lege, negreOt ca ea trebue se. se conduce. deesplicatiunile ce se dau §i de modul de administrare at a-verei, preve4ut in regulamentul Epitropiilor biserice§tI.

Dace. Epitropia nu, prime§te pe paroh cu de la sine pu-tere, nu vrea se. scie nicl de Ministru, nicl de Chiriar-hul respectiv, de nimenl, ce putem face, de cat numal ca,Episcopul se. inchida Biserica. Cred c5. are Episcopul atatadrept acolo, and nu se reguleza afacerea. Dar cum am In-leles ell din cele spuse de D-1 Ministru, pare a ar fi o epi-itropie independents.

Dl. .Ministru al Cultelor si Instrucriunel Pub lice:Ada afirma elr

P. S. Episcop al Hufilor: Mi se pare ca. In legea co-munala mint prevedute anume bisericile acelea care sunt' independente. Scim cs sunt: D-na Bala§a, S-tul Spiridondin ta§1, S-tul Spiridon de aid, Biserica Cretulesea. Acestea-se conduc de ap4emintele for propril, dar cele-l-alte trebuela se conduce. dupe. regulamentul Epitropiilor, cu We. c5.mie nu-ml place nicl modul independent ale Epitropiilor,citate, care tind Ore-cum a Inlatura autoritatea Chiriarhiel'respective i fac de la sine ce vor. Dar In fine, cand se,va veni la modiiicarea legel, se va vedea ce e de tacut.

Dl. Ministru al Cultelor si instrucflunel Publice:Este legea red facuta, pentru ca cele done articole, 12 §i15, sunt redigiate a§a, In cat orl -cine le pOte invoca candit vine la socotele.

Voiti cauta ins& §i eu se. ma lamuresc, .prin mijlocul es-plicatiunilor acesto contradicerl, and P, S. Episcop al Ram-

'mt va trimite interventiunea aceea, cad lucrul esteingropat de 4 and de 4ile, $i trebue se. '1 aducem la dis-.cutiune. Dace. Ministerul a dat dreptate Epitropiel, pusla adapostul art. 15.

P. S. Episcop al .R.0,mnicului: Nu 1-a- dat matipe urma a revenic

Ministru al Cultelor qi Instructiunel Publice,Acesta in virtutea art../ 15, care s'a invocat din chiar in-terventia Epitropiel de acolo Ministerul a ciis, ce. avend.

intal,

D,

§i

pi

www.dacoromanica.ro

190 DESBATSRILE ST. SINOD

fondurile sale, numirea nu se We face de cat In intele-gere cu Epitropia §i kpiscopul.

Tat a. care a fost teoria Ministerulul.Nu am scris nimic in acesta afacere. Dar ca sa se a-

duel lucrul In discutiune, Si sa se fixeze care ar fi ade-v5rata teorie, rog pe P. S. Episcop al RamniculuI, sa spun&teoria sa, §i sa ved care este cea adeverata.

P. B. Episcop al Ramnicului. Ti a sa adaug, ca bi-serica .acesta. primesce §i ea din subventia care o da Minis-terul la parohiile urbane.

D. Ministru al Cultelor si Instrucriunel Publice;Punet1 §i acesta In hartia ce'mi veil trimite.

P. S Episcop al Ramnicului: Reese din raportul pro -toereulul. S'a dus la fats loculul, qi spune ca acesta hi-serica, de i are fondurile sale, nu este recunoscuta intrebisericile independente.

D. ,Ministru al Cultelor si Instrugiunel Publice:Acesta este o afirmatiune. Cu cea-l-alts afirmatiune cum se-face? TOte acestea trebuesc cercetate, rescolit tot In Minister.

De altmintrelea, ca legea este incomplecta, este ca nupune sanctiune. Spune ca parohul se va numi aka sari a§a.Dar dad. Epitropia nu'l recunOsce, nu spune ce trebue sase faca.

P. S. Episcop al Ramnicului: Se rev6c5. Epitropii carenu'O indeplinesc datoria

DL Ministru al Cultelor si InstructiunelDaca sunt de aceia cart pot sal revOce, dar dad. este alesde enoria0?

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: i pe aceia putetl.P. S. Episcop al Husilor: Dad. nu '0 Indeplinesce

datoria, parohul face cunoscut Episcopulul, care intervinela Prefect Vi aka mal departe.

DL Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice:P6te ca acesta interventie nu s'a f4cut, de Ore-ce std, laEpitropie 6meriiI ace0ia. Faced acesta interventie.

P. S. Episcop al Rtmnicului: lad act de acesta.Dl. Ministru al Cultelor si Instructiunel

EA nu cunosc pe nici unul, sunt absolut strein de dtnil.daci a fi luat vre-una din hotartrile acelea, s'ar fi putut

Publice,

Publice:

i

www.dacoromanica.ro

DESEATERTL E ST. SINOD 191

cA este Juatg.In dorinta de a face bine far& interessi s'ar fi putut ibAnui ca yoesc sl apar ceea ce s'a amt.Eu tusk nu am iscAlit nimic in acesta afacere.

Tree acum la casullaratat de P. S. Episcop al Argesului.Sa nu credeti cum ca intreprind sa apAr Primaria. Pri-

maril si mie netaz ca si P, S. VOstre. De cat in-ceea ce priveste pe Preotul Pascal, care a fost revocat deacolo, de si pOte ca a fost revocat in contra textului lege!,nu'ml, aduc aminte incidentul, Aar pun in vedere lucrul a-cesta: ca preotul trebue BA fie agent de pace, iac acest preoteste preot bAtaios, a ridicat tOta lumea In ,contra la Dealtmintrelea Epitropil nu aveail nici un interes ca srl sce-t1.... (P. S. Episcop al Argesului intrerupe).

SA, me lAsat.1 sa spun ce am pe inimA, Vi le-am spusP. S. VOstre in particular. Este un preot care cauta galcevaunde nu este. Din causa acesta s'a pus red cu Primarul,cu totil. A cul e vina? Cad alt-fel ar fi putut sta farA, salsupere tine -va.

ye spun un incident particular. Inspectorut scolar s'a dussa faca o inspectie si a gasit mijlocul sa se certe cu-dinsul. Ce sa mai lic e0 despre un asemenea om? De alt-mintrelea se vede din corespondenta lui,ca, de un an deBile m'am ocupat de acel preot,am citit corespondentalui tinuta cu M inisterul si se vede aprinderea lul din tot-ce scrie. Dar eel cari traesc cu dinsul ye Inchipuiti cA causede certa nu o sa. le lipsesca. Din acesta causa s'a ridicat totfelul de neajunsuri, din cari una este neplata lefel, care ojustifica cg. nu s'a purtat bine ca administrator al bisericeI.

A adus pe inspectorul financiar si raportul nu a fost fa-vorabil preotului. L'a scos dator cu vre-o 2000 lel.

P. S. Episcop al Argesulul: Nu a, trecut 200 lel inregistru. Daca ar fi luat 2000 de lei '1 dam in judecatA.

Dl. Ministru al Cultelor si Instrucfiunel Publice:Nu'wl aduc aminte bine cifra. As1 i citit dosarul ca sa amafacerea in memorie, dac5. asl fi stiut cA se va deschideafacerea acesta aci. Raportul inspectorului a gAsit vina,si acesta a lost natural, un motiv pentru ce1-1-alti Epitropica sal inlature de la parohie. Iata motivele. De altmintreleade preotul acesta am sa me plang si el. La Te-Deumul dela .8 .Aprilie, acum dol anI, a refuzat sa fad. serviciit. A-

dice,

'ml dau

§i

'1

www.dacoromanica.ro

192 DESBATERILE S. SINOD

testa era un molly' stficient ca sa perdA tot dreptul lul deparoh. Acum In urma am o denuntare, drepta Safi nedrepta,acesta nu pot s& o spun, 6A hu e lucrul cercetat de mine,ca is haul de la preoti, cane se duce O. faca o anchelL,in sat. Exist& o constatare fAcut5. de Sub-prefect, el a cerutban de la preoti, Este o constatare fAcuta cu martorl. Nule-am controlat tete acestea, dat vi le spun. Fie ca va fiadeverat, fie cg, nu va fi adeverat, acesta dovedeste ani-mositatea care este intre 'preot §i concetA tenii lul. i cAnde tine -va cu gAlc6vA in sat, jumatate vina este i a lul.$i pentru dinsul am sigurantA. Ca este §i el de yin& §i petein cea mai mare parte, cad 'Y stiii chracterul...

P. S. Episcop al Argeqului: Se dice c& preotul acbsta.este turbulent §1 din causa acesta V a aprins pae in cap.A§I putea s& spun de unde vin .neintelegerile acestea.

Dl Ministru al Cultelor si Instrucpunel Publiceztits de unde yin? SA ye spun et.P. S. Episcop al Argesului: i ea §titi.In comuna Dragane§ti, pe unde se afla sub-prefect on

Domn Ghirgiu, pe cand preotul se afla in exercitiul fund-tiunel, cad e§ise cu icOna, sub-prefectul l'a ridicat cu gian-darmii §i'l a tinut cincl ceasuri inchis. Preotul cum a salmiIle acolo 'mi -a telegrafiat.

Dl. Ministru al Cultelor ,si InstrucOune1Publke:Cand acesta ?

P. S. Episcop al Argesulul: In anul 1895. IndatA ce-am primit telegrama a trebuit sa trimit pe protoereil Incercetare. Protoereul se duse. Prefectul InsA. AflA de acestai voeste s5, merga cu protoereul. Protoereul zelos de da

toria lug §i ca sA nu fie influentaf, se face O. are o anchetAla alts biserica §1 Toga pe D. Prefect s& bine-voiasca a'llAsa. ca.-nu 'Jae s5. merg5.. $i se duce apol de face singuranchela i constata, ca cele spuse d6" preot sunt adevi rate.tin fapt asa de gray nu a putut .fi trecut cu vederea §il'am semnalat Dint Ministru de atunci. S'a supus casulConsiliulul de Mini§tri. Vi Dl. Sturdza a bine-voit a lua me-sfirt In contra. Sub-prefectului §i l'a destituit. Dar in urmi,afht ca l'a: numit Director de Prefectura, l'a, luat Prefectulpe linga sine?'

De la sine se intelege ice uri nermpacata trebue sa. aibi.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILI BT. SINOD igg

contra preotulul Pascal, care este i Protoereti §i este legatde acel domn Ghirgiu.

be atuncl necontenit intrigi cu Epitropit Ba la o biserica,tocmal_ in ajunul Pascelul s'a trimis telegrama M. Sale Re-gelul and nu era aci, ce. li s'a Inchis biserica. D-nul Mi-nistru nu a avut timp sa se ocupe de aceste cetiunI, findocupat cu legea Instructiunel.

Dl. Ministru al Cultelor si Instrucclunel Pub lice:Cu biserica de la Uri. til). de ce a telegrafiat M. S. Re-gelul, ce. a ridicat antimisul in ajunul Pascelul.

P. S. Episcop al Argesului: A fost Revisorul Eccle-siastic anume pentru acesta si a constatat, a biserica erain mina i era imposibil a se mat le.sa.

DI Ministru al Cultelor si Instrucpunel Publice:Numal putea se. dureze Inca un an ?

P. S. Episcop al Argesului; Daca nu se lua mesuri,nu, cad Biserica era fOrte crepata.

Dl. Ministru al Cultelor si Instrucpunel Publice:AO *Nut efectul, el s'a revoltat satul. Cum era se. §tie se.-lenii, a dace. crap, biserica sA se Inchicle.?

P.f S. Episcop al Argeqului: Numal telegrama a lostrevoltatOre, satenil nu s'at revoltat.

Dl. Ministru al Cultelor Si Instrucriunel Publice:Nu -a fost pus motivul acesta de Protoeret.

P. S. Episcop al Argesului: Nu puteam lua ell res-.punderea dace se drama.

,D1. Ministru al Cultelor si Instrucpunel Publice:S'a pus In vederea preotulul a era dator 40 de lel.P. S. Episcop al Argeqului: In ceea ce prive§te a-

cuzarea, ce. preotul Pascal ar -fi luat 40 de lel, nu cunoscbine afacerea. Dar cunosc un lucru: el find absolute. ne-voe de a se permuta un preot supranumerar la alte, pa-Y(rohie, la Comanita-Delenl, ce.c1 acolo sunt doue comuneintrunite in parohie §i este un singur preot In etate depeste 80 de ani, care nu putea ringriji de done comune,si la. alts, parohie Poboru erati dol preotT la biserica, amluat unul de aci si ram transferat dincolo; Ministerul intAInu a recunoscnt acesta transferare,--eAci legea prevedetransferare numal rand este o vacante, de paroh,In urmaInsA a aprobat., and s'a facut cunoscut preotulul ca se. se

13

www.dacoromanica.ro


-permute, nu a voit, in urma a fost sfatuit ca &I se dud.a lis ca se duce. Cand protoered a voit predea

Bisericel, sa 'i le Incredinteze In administratia 1111,nu a mat volt sa se duck asa ca a facut pe protoerea sacheltuiasca de doue orl pentru transport. In urma am che-mat pe preot si i-am dis: Daca nu to duci, eO voiti fi nevoit

Inter4ic serviciul dincOce fiind-ca este si alt preot. Sis'a hotarit sa se duca Protoereul a trebuit sa se ,duca adoua Oa. Cine era sa platesca transportul, pentru ca Inlege nu se prevede diurna de transport pentru Protoerea ?

Dl. Ministru al Cultelor si Instrucciunel Publice:Daca a facut asa este ilegal, se espune a fi dat In judecata.Este percepere de taxa Regal& i pentru acesta este articolexpres to codul Penal.

Ne mai cerend nimeni cuvintul, se pune la vot tnchi-derea incidentului i se primeste.

I. P. S. Mitropolit Prirnat, Presedinte: A venit acumchiar o adresa, de la Ministerul Cultelor, rog al se da citire.

P. S. Arh. Pknen LPiteqteanu, da citire adresel D -lulMinistru at Cultelor/prin care inainteza o petitiune a eno,-riasilor bisericet St. Waite din Prund, relativ la daramareaacestel biserici.

P. S. Episcop al RA'rnvioui-ufrAsupra acestel cestiuniS-tul Sinod nu mat We revehir,d6 Ore-ce a hotarit cumtrebue sa se fact,.

Dl. Ministru al Cultelor si Instruc(funel Publice:Hartia acesta nu are nick o importanta. Este o afacere, pecare S-tul Sinod a transat'o deja,, am vorbit cu I. P., S-titulMitropolit Primat, Acosta este. o afacere care are dou6 fete;mat intaI autorisatia. data -de S-tul Sinod spre se daramabiserica aceea, putend a se darama din punctul de vedereal cultului, este afacere intern, ; S-tulul Sinod. Si at doilea,afacerea, exproprifrati este afacere intre Epitropiasedamintelor Brancovinestl si a bisericel acesteia, in carenicl Ministerul, nici S-tul Sinod nu are nici un amestec.

Se pune la vot trecerea pur si simplu la ordineaSe incuviinteza..

Dl. Ministru al Cultelor sr Instrucciunel Publice,.da. citire urmatorului Mesagia Regal de Inchiderea sesiunei

Sinod :

lu-cradle

a.

civil& A-

S-tulul

salt

pi

www.dacoromanica.ro


Prea, Sa,nfici Parinti;

Santul Sinod al Sante Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-inane, deschis in clioa de 1 Maid in sesiune de priralvara,grin Decretul Nostru No. 1504 din 28 Aprilie a. c. terrai-manduil lucrarile,

Ell, declar inchisa sesiunea acestul Sant Sinod.Dat in Bucure§ti la 22 Mail"' 1898.

Os) CAROLNo. 1988 Ministru Cultelor

giInstructiund Publice

(ss) SP. HARET.

Pre§edinte: (ss) t losif Mitropolit PrimalSecretar: f Athanasie al Ramnicului.

www.dacoromanica.ro

1898 05

Documents