1896 10

41141

4.

BISERICA ORTODOXA ROMANA

DESBATER ILE

S-TULUI SINODDIN SESIUNEA DE TOAMNA

ANUL 1895.

Revistt Periodich" Eelesiastieg.

ANUL AL XIX-lea, No. 10.

BUCUREp`I

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESC1

1898

143747:+-17447"+71:11M4 +"4.Nv+14-7411. "+'

-

*V-Oft9-4.

T '

it

.qaYE

_

fi

c.

ohme.:+7+1R-.Rammirt#51,41, :::4-1W+74,51:7.Fif-41fo'+14F-igoo+

IANUARIE

_

www.dacoromanica.ro

SANTUL SINODAL SANTEI

BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE,

°*!--.1,94,e,W--z+.

www.dacoromanica.ro

Procesele-Verbale ale sedintelor Santulut Sinod,din

Sesiunea de tomna a anului 1895.

Sedinca din 12 Octombrie 1895.

Sesiunea de Manna a S -tulul Sinod s'a deschis inc,liva de 12 Octombrie 1895, cu solemnitatea obicinuita.La orele 101/2 a. m. s'a oficiat Te-Deum la S-ta Mar°,pone, de catre P. S. Arhiereti Nifon N. Ploesteanu VicarulS-tet Mitropolil a Ungro-Vlahiei, find fata D. Ministru alCultelor si membril S-tului Sinod; iar la orele 11 a. m.s'a facut sfintirea apel in sala sedintelor S-tului Sinod,dupe care D. Ministru al Cultelor a dat citire urmatoruluiMesagiu Regal de deschidere cu No. 3770 din 12 Octom-brie 1895:

aPrea SAntici Parinp,«Santul Sinod al Santei Biserici autocefale ortodoxe

< romane, find convocat, prin decretul Nostru No. 3770,«In sesiune de tOmna, pentru diva de 12 Octombrie cu-«rent, conform art. 13 din legea pentru alegerea Mitro-«politilor si Episcopilor eparchioti, cum si a constituirel4 Santulul Sinod al Santei Biserici autocefale ortodoxe« roman e ;

«EA declar deschisa sesiunea acestui Sant SinodDat in Castelul Peles, la 12 Octombrie 1895.

CAROL.Ministru Cultelor

si Instructiund. publice,P. PONI. No. 3849.

www.dacoromanica.ro

4 PROCE3ELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

I. P. S. Mitropolit Primat dupe cetirea Mesagiu-lui Regal, pronunta urmatorul discurs-program:

Prea Santit1 si Iabitl Fra,t1,

Sesiunea de tOmna a anului 1895 find deschisa prindecretul regal No. 3770, salut cu bucurie fratesca sosireaPrea Santiitor VOstre in Capita la.

In acesta sesiune av'end a ne ocupa cu mai multe ces-tiuni remase ne resolvate din sesiunea de prima-vara icu altele din noil reclamate de nevoile §1 trebuintele bi-sericel nOstre autocefale ortodoxe-romane, cu dragoste lepunem inaintea Fratielor VOstre pentru discutiune .i anume :

1) Cestiunea fabricarei luminarilor de cera ;2) lconografia bisericesca;3) Schimbarile de parohii ;4) Programa de invetament religios in §cOlele secundare;5) Regulamentarea serviciului pastoral al preotilor de

armata;6) Retiparirea Bibliel;7) Ameliorarea sOrtel cantaretilor biserice$1;8) Reorganisarea epitropiilor biserice$l, in vederea con -

flictelor ce se ivesc dilnic intre eel dol epitropi laid iparoh, §i in fine;

9) Retiparirea Marturisirei Ortodoxe, ca editiune a San-tului Sinod.

TOte aceste cestiunT, credem ca in acesta sesiune sevor resolva, pentru folosul santei mistre biserici.

Iar cele reclamate din noil, cu earl se va ocupa SantulSinod sunt urmatOrele:

1) Comunicarea scrisorel adresata Sanctitatei Sale Pa-triarchului ecumenic din Constantinopole, de catre Pre-§edintele Santului Sinod, ca respuns la notificarea facutade catre Sanctitatea Sa, cu ocasiunea suirei pe scaunulpatriarchal.

2) Revisuirea legei organice a Santului Sinod §i in spe-cial IRegulaMentul pentru disciplina bisericesca, aven-du-se in vedere legea §i regulamentul legel clerului:

Fixarea regulamentelor, cart trebue O. formeze codulnostru bisericesc. ScOterea din numerul regulamentelor:a) a regulamentului pentru procedura in materie de ju-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. S1NOD. 5

decata., b) a _regulamentului pentru positiunea seminaris-tilor ; c) a regulamentului pentru cercetal ea cartilor sco-lare de invetament religios; d) a Regulamentulul pentrumijlOcele de intretinere a clerului; e) a decisiunel SantululSinod tot in privinta intretinerei clerului din 1875 ;cacitOte acestea nu mal ail ratiunea de a esista in legea or-ganics, fats de actuala lege a clerului.

3) Imbunatatirea sOrtei protoereilor si a subprotoereilor,care este reclamata de timp.

4) A se lua decisiunea de c5.tre Santul Sinod ca in-grijitoril de pe la bisericele intretinute de Eforia spitale-lor civile, sa fie preoti, jar nu mireni cum se face asta-clicontra dispositiunilor testamentare ale fericitilor ctitori;

5) Dreptul de a purta mitra se pOte da archimandri-tilor? Si de catre tine?

6) A se lua decisiunea si a se recomanda Onor. Gu-vern, ca Monastirilor de monachi si monahil din Cara säli se acorde prin Camerile legiuitOre dreptul de persOnamorals ca si bisericilor parochiale.

7) A se lua hotarirea ca tot' Prea Santitil Episcopieparchioti sa oblige pe epitropiile bisericesti, pentru in-locuirea cartilor vechi rituale cu cele noul din tipografiacartilor bisericesti.

8) Se recomanda'. Santulul Sinod ca societalea cleruluiroman e Ajutorul, sa fie latita in tOte eparchiile, prin su-cursale unite cu centrul din Bucuresti; caci asemeneasocietate are in vedere folosul general al Bisericel crestineortodoxe, din statul roman.

9) A se hotari ca invetamentul religiunel in scOlele di-feritelor confesiuni, frequentate de copiii romani crestiniortodoxi, sa se predea de preotl ortodoxi.

10) A se discuta si a se lua mesuri prin Onor. Minis-ter al Cultelor, ca defensoril ecclesiastici, dad, vor malremane si in viitor prin lege sa fie recruta,1 din cler, cadpreotii nu pot sa fie judecatt de cat numal de tribunalelepreotilor conform caminelor bisericesti.

Pe langa acestea, Prea Santiti si in Christos Iubiti Frati,Vi se vor supune la cunostinta mat multe acte relativ laabaterile canonice ale Prea Santitulul Episcop al Rimni-culul Nou[- Severin si pe car' Prea Santiile VOstre le vettjudeca in tOta linistea, dandu-ve parerea luminata de St.

www.dacoromanica.ro

6 PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD.

Duch care lucreza in inimele Fratiilor VOstre, ca sa sereaduca in mijlocul nostru pacea si dragostea recoman-data de Domnul nostru Iisus Christos.

Credem, ca Fratii le VOstre aratandu-ve luminele asupracasurilor ce sa vor semnala, va fi readus la spiritul pacelvi al dragostei, si speram ca de ad Inainte, nu se vormal ivi nemultumirt in Santul Sinod. Avem acesta spe-ranta cu atat mat mult, ca D. Ministru de Culte va faceca in tot-d'auna vederele Domniel- Sale cu vederile Si-nodulul sa se armoniseze, asa in cat sa ne putem asteptala linistea perfecta a acestui corp bisericesc, ca sa pOthlucra cu rodnicie si sa deslege cu inlesnire multele sivariatele cestiuni privitOre la inflorirea bisericei, care pen-tru acesta are cu sine ca Duch de viata, pe Iubitul nostruRege Carol I-its si Guvernul seti, pentru care not si bi-serica intrega, aducem neincetat rugaclunI catre Dumnedellspre a fi luminat si condus cu bralul WI cel a tot pu-ternic, pe dile cart duc la fericirea scumpei mistre tell.

Prea SAntiti Pgrir2ti,

Desideratele votate de Santul Sinod, relativ la punereain armonie a legei civile cu cea bisericesca in privintagradelor de rudenie, s'ail comunicat Domnulut Ministrude Culte spre a se supune in desbaterile corpurilor le-giuitOre, si credem ca vor avea un sprijin bine-voitor inD. P. Poni Ministru de Culte actual.

Asemenea credem, ca D. Ministru va impartasi parereaca seminaristil de patru clase seminariale, aflatt In acestacategorie la punerea in aplicare a legei clerulul, sa fiechirotonitt preoti pe la parochiile rurale, si acesta pans.Cand Seminariile de opt clase vor da contingentul trebuitorde absolventI cu seminarul complect conform legei, pen-tru care in acesta privinta a si fost depus un proiect delege in Camera.

Pe Tanga tote aceste puncte, Prea San titt si Iubitt Frail',sa'mt permitetf sa pun in vederea Fratiilor VOstre Incao cestiune de mare insemnatate pentru Biserica 'Astraromana, pe care Ve rog frateste sa o luati in de aprOpeeonsideratiune si sa dati tot concursul posibil pentru re-solvarea favorabila a el.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE ySEDINTELOR ST. SINOD. 7

Viata nOstra find scurta si nevoile bisericei din pAzitulde Dumnacleil regat roman fiind multe, si pentru ca nol'Aston' sufietesti al neamulul romanesc carl suntem da-tori ca sa nu crutam nimic din ceea ce am putea aducein folosul bisericei si al clerului,am crequt Et1 frateleVostru in Christos si din mila lui Dumnecleil si dragosteaPrea Sant!ilor VOstre, pus in mijlocul acestel sante adu-narl, sa viti cu propunerea ce va urma mal departe. Bi-serica 'Astra iubita, este strimtorata in partea el mate-rials, din care causa asta-c11 nu'si pOte mentine slava sistralucirea el, cu care all preveclut'o Santa Parinti. De sipdrintil nostri ail iuzestrat'o cu multe averl, insa aceleaverl ail trecut la stat, pentru a usura nevoile ce apasaipe Romani si a aduce tara la infiorire. Si in adever gratiemijlOcelor procurate de BisericA, statul nostru a infloritsi a devenit nu de mult un stat independent sub domniagloriosuluI Rege Carol I.

Asta-dl Biserica nOstra simte necesitatea de all reinoid'impreund cu puterile el morale si pe cele materiale,cand statul nu pOte satisface nevoile el.

De aceea propun Fratiilor VOstre, infiintarea unul fondreligios sub auspiciile Societatel clerului roman t Ajutorub ,

in folosul bisericei nOstre nation ale, si rog si pe PreaSantiile VOstre sA, veniti in ajutor spre realizarea acesteiidei, ca impreuna cu preop din eparchiile nostre sa sta-ruim, necontenit a alimenta si prin bunt crestini acestfond, sub niste prevederi statuare cari se vor fixa malin urma_

Credem ca nu vom fi lipsitl si de concursul Onor. Guvern,care pe cat stim sa gandeste di si nopte la inflorireaBisericei statului roman.

Me simt fericit de a ye anunta, di cel din CAM care s'aoferit a fi alaturI cu nol pentru inflintarea acestul fondreligios este piosul si filantropul nostru Rege Carol IA.Focul sea sacru cum este pentru tarn, tot asa este sipentru biserica; dovada despre acesta este ridicarea atatormonumente religiose si nationale, carl fac numele Seilnemuritor pentru posteritate.

Acestea fiind, Prea Santiti si in Christos lubiti Frati,cestiunele cu carl ne vom ocupa in sesiunea actuala, lerecomand dragostel VOstre spre resolvare. Deci sa ne ru-

www.dacoromanica.ro

8 PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST, SINODs

gam Jul Dumnecleil, ca cu charul Sel cel prea sant, säne lumineze in lucrarile nOstre, ca sa putem fi cat maimult folositorl Bisericel nOstre.

D. Pont Ministru elate lor Ina lt Prea Sfintite, PreaSfintip! Sunt fericit ca pot sa aduc din partea Guvernuluiintreg declaratiuni solemne. Noi cu totii vom lucra dintote puterile nOstre pentru ridicarea prestigiulul SfinteinOstre Biserici. Acesta este, pentru not, nu numal odatorie care ne o impune legea, ea formeza o convinc-tiune puternica, si pentru mine, si pentru colegii mei.

Noi stim care e rolul mare, care l'a jucat Biserica cres-Una in trecutu] nostru istoric. $tim ca luptele care ne-apastrat nationalitatea nOstra, ail fost date in numele cres-tinatatei.

Ne aducem aminte ca., daca limba 'Astra a fost con-servata, acesta o datorim cartilor Bisericesci. Ca primanOstra cultura, in Biserica am capatat-o. Ca in pridvorulBisericel a fost prima nOstra scOla romanesca. NoT con-sideram, ca misiunea pe care o are Biserica in tara nOs-tra, este mare si pentru viitor. Daca ne ulta.m imprejurulnostru, vedem ca, cea dintai datorie este ca sa lucramnot top, si mireni si clerici, la ridicarea intelectuala, mo-rala si materiala a mares multimi a poporului romanesc.In acesta lucrare, care 'si a impus-o Guvernul ce esteasta-di la carma terel, Prea Sf. VOstra si Biserica intrega,are un rol mare. Rolul acesta este ca cu totil, de la I.P. S-titul Primat, de la P.P. S.S. VOstre, si pana la cel maiumil preot din comunele rurale, cu totil clic sa lucrezela ridicarea moralitatel in sanul poporului romanesc. Sperca., cu totil suntem in aceleasT vederi, si ca vom lucrain complect acord, pentru a ridica prestigiul Bisericel cres-tinesci, si pentru ca Biserica nOstra sa's1 indeplinesca, pelanga cele-l-alte datoril ale sale si acesta mare misiune,de a conlucra la moralisarea poporului de jos. (Aplauseprelungite).

I. P. S. Mitropolit Primal: In numele Sinodulutmultumesc D-lui Ministru de acesta declaratiune, pe careo face acum din partea intregului Guvern.

Vederile D-sale, sunt vederi sfinte si dorintele pe cartle are D-sa, le are si Sf. Sinod, care in tot-d'auna cu-geta a le face sa devina fapte implinite.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBAL E ALE §EDINTFLOR ST. SINOD. 9

Asta-cli and auclim aceste sfinte declaratiuni, a'cisfant este tot ce se vorbeste pentru biserica,JS. Sinodaduce prin mine multumiri intregului guvern si in par-ticular si D-lul Ministru al Cullelor, care cu atata dragostesi intelepciune are sa lucreze pentru biserica. (Dupa. a-cesta D. Ministru se retrage).

Se face apelul nominal si respund presentl 14 P. P.S. S. membri find absinte I. P. S. Mitropolit al Moldo-vel si P. S. lonichie Baca6nul.

I. P. S. Mitropolit Primat: S-tul Sinod este influme'', de aceea continuum sedinta.

Se citeste sumarul ultimeT sedinte de la 9 Mai 1895a sesiunel de primh-vara si se primeste.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ve rog sa procedemla alegerea P. S. secretart.

P. S. Valerian Rimnicenu: Ed propun si cred asi cel l'alti P. S. membril se unesc cu mine, ca s'a fietot acel P. P S. S. Arhierel, care ail fost in sesiuneatrecuta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Si di sunt de acestaparere. Pun la vot propunerea P. S. Valerian Rimnicenu.Cine e pentru, sä bine voiasca a ridica mina. S'a primit.

P. S. Nifon Ploe,stenu::Multumim I. P. S. V6stresi S-tului Sinod pentru onOrea ce ni s'a facut.

1. P. S. Mitropolit Primat: Acum ye rog sa pro-cedem la alegerea comisiunel de petitiuni.

P. S. Episcop al Duna'rel de jos: Ve rog 0, sus-pendati sedinta pentru 5 minute ca sa ne consultain.

I. P. S. Mitropolit Primal: Se suspenda sedintapentru 5 minute.

Sedinta se redeschide, si se procede la alegerea co-misiunel de petitiuni prin vot secret.

I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este:Votanti 14. Majoritate absoluta 8. Au intrunit:

P. S. Episcop at Buzeulu! 11 voturi.3. , >> Roman ului ) »

P. S. Arh. Valerian Rimnicenu P 3.

Bilete albe 3.Prin urmare proclam de membri ai comisiunel de pe-

titiuni pe P. P. S. S. Episcopi at Buzeului si al Roma-uului si pe P. S. Valerian Rimnicenu. Acum ye rog sä pro-

www.dacoromanica.ro


cedem la alegerea comisiuneT pentru budgetul TipografielCarti lor Bisericesti si a jurnalului «Biserica Ortodoxa Ro-mana* pentru anul viitor.

Se procede la alegere prin vot sescret.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este:

Votanti 14. Majoritate absoluta 8. Ail intrunit:P. S. Episcop al Dunarel de jos 14 voturi.* * Arhiereil Pimen G. Pite-stenu * *

A 11 A Nifon Ploestenu A A

Asa dar proclam de membri al comisiunel pentru bud-getul Tipografiel Cartilor Bisericesti si 0 jurnalulul Bise-rica Ortodoxa Romana pentru anul viitor pe P. S. E-piscop al Dunarel de jos si pe P. P. S. S. Arhierei PimenPitestenu si Nifon Ploestenu care ail intrunit unanimitateavoturilor.

I. P. S. Mitropolit Primat: SA procedem acum laalegerea comisiunel pentru cercetarea cartilor didactice.

P. S. Episcop al Rimnicului: Nu ar fi mai regulatca sa se anunte inlaid diferitele comunicari si in vedereaacelor comunicari si dupe modul intrarel lor, sa se facessi alegerile diferitelor comisiuni?.

Nol acurn am ales o comisiune pe basa unel propu-neri, MIA ca se vedem dace comunicarile acelea suntsail nu venite la Sinod.

Ed propun si ar fi mat regulat, ca se se face intaiu,comunicarile si in vederea for sa pA;im la alegerea co-misiunilor.

P. S. Episcop al Dunarel de jos.. Me rog, dati'mlvoe sa, ye intreb:comisiunile acestea nu sunt prevedutede regulament?.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acesta procedure, pecare o exprima P. S. Episcop al Rimniculul, nu s'a maipracticat pana acum in Sinod. Comisiunile sunt preve-(lute de regulament. Ele trebuesc sa fie alese intaitl, iarcomunicarile yin in a doua linie.

P. S. Episcop al R111217lCUllth In privinta budge-tului de care s'a vorbit adineaurl, nu s'a comunicat nimicS-lui Sinod si nol am ales comisiune.

I. P. S. Mitropolit Primat: Comisiunea pentru cer-cetarea socotelelor Tipografiel si ale revistei «Biserica Or-todoxa Romana trebue sa se alega imediat la deschiderea

www.dacoromanica.ro

PROCESELE 'VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD.

sesiuneI, ca s& dea relatiunl Sinodulul despre starea lu-crurilor.

P. S, Arhiereez Nifon Ploestenu: Fats cu propu-nerea P. S. Episcop al Rimnicului, daVm1 voesi eti modesta mea parere.

Ca unul ce am fost director al cancelariel Sf. Sinodcat-va timp, am veclut Ore cum norma care s'a urmat inanil precedent) in acesta privinta.

Ea a fost tot aceia, care se urmeza si asta-dl si suntdator sa declar, d nicl o data nu s'a facut alt-fel.

I. P. S. Presedinte al Sf. Sinod, sfiind mat din naintede a se deschide sesiunea Sf. Sinod ce anume hartii auvenit la cancelarie, de la o sesiune papa la cea l'alta,urmeza ca sa propuna S-tulul Sinod spre a alege atateacomisiuni, cate varietatl de hartiI au venit la Sinod.

Sail cu alte vorbe, I. P. S. Presedinte stiind ca a venitpe biroul Sf. Sinod budgetul tipografiel sail al revistel,stiind ca au venit card didactice, manuale de music& sicate alte cestiuni, a creclut de bine ca mai 'nainte de ase face ori ce alte comunicari, s& alega comisiunile carese vor ocupa cu cestiunile care sunt pendinte la Sf. Sinod.Odata comisiunile alese, I. P. S. Presedinte repartizezalucrarile la comisiunile respective. Acesta norma s'a urmattot d'auna si cred ca tot asa se va face si in viitor.

P. S. Episcop al Husi lor: Nu as fi luat cuvintul,data n'ar fi venit P. S. Nifon Ploesteanu sa ne spunaca asa a fost norma trecut. Si di am facut pe se-cretarul S-tului Sinod. Eu sal ca de multe ori in adeverveniau cestiuni care trebuiail sa fie date la comisiunispeciale. Era stiut, ca la inceputul sesiunel se oonstiluiamai intal biuroul si imediat se alegeau comisiunile spe-ciale. Se intampla insa, ca dupe constituirea biuroului sialegerea comisiunilor sa vin& cate o chestiune deosebita,de exemplu cate o carte didactics de cercetat, atunci urmaca imediat sa alega o com;siune. Asa s'a procedat Oraacum.

Daca se aleg comisiunile si la inceput, acesta nu facenimic.

Eu dar am linut sä afirm, ca in trecut asa s'a proce-dat. Ca voiti ca de acum inainte sa se proceada alt-fel, mie'ml este indiferent.

11

data

www.dacoromanica.ro

12 PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR sT. SINOD,

I. P. S. Mitropolit Primat: Respund P. S. Episcopal Husilor. Aveti dreptate.. Asa s;a facut inainte. Candvenia pe biuroul Sinodului carti d1/41actice religiOse, sailalte chestiuni, se comunicail S-tulU1 Sinod si in urmA sealegea o comisiune. Dar tot S-tul Sinod pentru viitor aluat botarirea, ca acestA comisiune, ca si cele-l-alte, skifie aleasa la inceputul sesiunei.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Acesta este ocestiune fOrte Clara, In regulament este preveclut cum seconstitue biuroul Stului Sinod. Se stie asemenea ca Pre-sedintele biuroului este I. P. S. Mitropolit Primat. In lips&I. P. S. Mitropolitul Moldovel, si in lipsa si a f. P. Salecel mai vechin in chirotonie dintre Eparchiotl. Asemeneaeste fixat prin regulament ca trebue sa alegem doi se-cretarl, ceea ce am si facut.

Pentru a complecta inse constituirea definitivA a biu-roului, conform regulamentului nostru interior trebue sl.alegem comisiunele cars au sa studieze cestiunele asupracarora va avea S-tul Sinod a se pronunta. In sustinereacelor enuntate de mine, sa -ini data voe sA ye citesc art.29 din cjisul regulament care Vice:

f Pentru pregAtirea projectelor ce au a se panein discuriune, S-tul Sinod va alege din sinul sellanume cornisiuni,compuse din cAte tree membri,.

Precum vedeti regulamentul nostru este categoric siS-tul Sinod trebue sa ategA de la inceput aceste comi-siuni cart ail se studieze cestiunele si sA presinte rapOr-tele for asupra acestor cestiuni. Prin urmare trebue sa.alegem comisiunele acestea, cad MO. de ele nu putemmerge inainte cu lucrarile nOstre si dad. nu le vom alegeasta-VI le vom alege maine. SA fim dar practici.

I. P. S. Mitropolit Primat: Mara de acesta malaunt si acte remase din sesiunea trecutA si daca nu vomavea comisiunile alese, ce sA facem cu acele acte ? Latine sa le trimitem? Vedeti, prin urmare, ca.' comisiuniletrebuesc alese imediat.

In urma acestel mici discutiuni, incidentul se in-chide si se procede prin vot secret la alegerea comisiuneipentru cercetarea cArtitor didactice.

I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votului este:Votenti 14. Majoritate absolute. 8. Au intrunit:

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD. 13

P. S. Episcop at HusilOr 13 voturl.* Arh. lOnichie Baca (foul 11* 1 Atanasie Craioveanu 10 1

1 Pimen G. Pitesteanu 3* Episcop al ArgesuluI 2 *

Ililete albe 1.Prin urmare P. 8. Episcop al Husilor si P.P. S.S. Ar-

hierel IOnichie BacaOnul si Atanasie Craioveanu], cari auintrunit majoritatea ceruta de regulament, aunt proclamatimembri in comisiunea pentru cercetarea cartilor didacticereligiOse.

Acum mat avem de ales comisiunea pentru cercetareacartifor de musica bisericesca.

Se procede la alegerea comisiunea pentru cercetareamanualelor de musica bisericesca prin vot secret, si re-sultatul scrutinulul este : Votanti 14. Majoritate absoluta. 8.Ati intrunit;

P. S. Episcop al Romanului 14 voturl.Arh. lOnichie BacaOnul 14

, * Atanasie Craioveanu 13* Nifon Ploesteanu 1 »

I. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar, P. S. Episcopat Romanului si P.P. S.S. Arhierei IOnichie BacaOnul siAtanasie Craioveanu, earl au intrunit majoritatea regu-lamentara, cunt proclamati membri in comisiunea pentrucercetarea cartilor de musica bisericesca.

Se comunica de la biuroil adresa cu No. 499/95a P. S. Episcop al Argesului privitOre la calugarirl si setrimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, raportul directiunel Tipografiel Cartilor Bise-ricest1 cu No. 173 prin care cere deschiderea unul creditpentru plata salariulul D-luI Controlor si se aproba.

Idem, raportul directiunel Tipografiel Cartilor Biseri-cesti cu No. 191, prin care cere bine-cuvintarea pentrutiparirea unei carti de rugaciuni si se trimite la comisiuneade petitiuni.

Idem, raportul directiunel Tipografiel Cartilor Biseri-cesti cu No. 207 prin care cere bine-cuvintarea pentrua tipari liturghia in format mic si se trimite la comisiu-nea de petitiunl.

Idem, adresa P. S. Episcop al Rimniculul cu No.

*

*

.

.

www.dacoromanica.ro

14 PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD.

2499 privitOre is calugarie, si se trimite la comisiunea depetitiuni.

Idem, petitiunea monahulul Ioil Gavrilescu, fost insf. Munte, iar acum asezat in schitul Sihastru, din jud.TecucI, prin care cere a i se recunc5ste calitatea de mo-nah si se trimite la comisiunea de petititmi.

Idem, petitiunea Preotplui Ci Meschiu, din comunaSomanestl, jud, Gorj, prin care se plange, ca epitropia,nstituita dupe legea clerulul, a arendat cele 17 pogOne deparn8nt ale bisericei si se trimite la comisiunea de petitiuni,

Idem, adresa D-lul Ministru al Cultelor Si Instruc-tiunel Publice cu No. 3644 prin care comunica, ca nuexist& lege pentru repaosul de Duminica ; cu tote acesteatot a inaintat D-lul ministru de Interne desideratul S-tuluiSinod in acesta privinta. Se ia, act.

Idem, adresa S -tel Episcopil a Rimnicului. NoululSeverin cu No. 1523, ca respuns la adresa S-tulul Sinodcu No. 219,, prin care comunica, ca se va muta din -lo-calul Sinod, si se trimite la comisiunea ad-hoc.

Idem, petitiupea D-lui Toma Stefan Tomovici, dincomuna Ocnele Marl jucietul Vilcea prin care se plangein contra preotulul Nae Gonstantinescu, din acea comuna,ca a desgropat pe tatal D-sale un copil, si'l a trans-portat la biserica din catunul Titireciu fara invoirea sa,si se trimete comisiunea de petitiunI,

Idem, adresa P. S. Episcop al Dunarel de josi,No. 858 prin care cere a',i se mal trimete 1,0 exemplarecu regulamentul costumului preotesc.

P. S. Episcop al Husilor: rog pe S-tul Sinodsa is hotarirea ca acel regulament sa se trimite, la tollEpiscopil, nu numal in num.er de 3 4 exemplare, cums'a trimis, ci cel putin cate 10 exemplare.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: EU propun sa se tri-mita cate 12 exemplare.

S-tul Sinod aproba.Se comunica de la biuroil raportul directiunei Tipo-

grafiei Cartiior Bisericestl cu No. 236 prin care cere bine-cuvintarea de a tipari Proscomidia in forma de tabloil,S-tul Sinod aproba"..

Idem, raportul directiunel Tipografiei Cartilor Biseri-cesti cu No. 244 prin care cere autorizarea de a consttui

cu,

/

sL

la

Eu

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST, SINOD. 15

o magazie necesara pentru pastrarea cartilor si se trimitela comisiunea respectiva.

Idem, adresa D -lul Ministru al Cultelor si Instruc-tiunel Publice cu No. 6245, ca respuns la adresa P. S.Episcop al Dunaret de jos cu No. 944, ca, hirotonia des-pre care P. S. Sa a scris nu se pOte incuviinta, de catnumat dupe ce parohia Cocargea se va desparti in doue,Mentionata adresa se trimete la comisiunea de petitiuni.

Idem, adresa D -lui Ministru al Cultelor si Instruc-tiunet Publice cu No. 6320 prin care inainteza un manualde cantart bisericesti, arangiat pe note liniare at Protop-saltulul I. G. Dima si se trimete la comisiunea respectiva.

,Idem, adresele cu No. 1002, 1012, 1013, 1014 si1015 ale S-tei Episcopil de Arges, privitOre la calugaririsi se trimet la comisiunea de petitiunt.

Idem, adresa S -tel Mitropolit a Ungro-Vlahiei cu No.4221, prin care Diga pe S-tul Sinod a face ;ca in viitogdefensorit eclisiastic1 sa fie recrutatt din cler, si se trimetela comisiunea de petitiunt.

Idem, adresele cu No 4244 si 4245 ale S -tel Mi-tropolit a Ungro-Vlahiei privitOre la calugarirt si se trimetla comisiunea de petitiuni.

Idem, raportul comitetului redactor at jurnalulut< Biserica Ortodoxa romana) cu No. 157 prin care cereaprobarea budgetului pe exercitiul 1896, 97 si se trimetela comisiunea ad-hoc.

Idem, raportul directiunei Tipografiel Cartilor Biseri-cesti, prin care cere deschiderea unui credit pentru platasalariulul D -lul P. Girboviceanu si M. Popescu, not co-loboratori la revista Biserica Ortodoxa Rom'a,na si se tri-mete la comisiunea speciala.

1. P. S. Mitropolit Primat: Ne mat fiind comuni-cart, ridic sedinta.

edinta se ridica, anuntandu-se cep. viitOre pe Mer-curt, 18 ale curentel, orele 2. p. m.

Presedinte : Ghenadie Mitropolit Primat.

1- Secretari: Nifon N ,Ploeft6nu, Meletie Galeitau.

f

www.dacoromanica.ro


4,S'edinta din 17 Octombrie' 1895.

edinta se deschide la orele p. m. sub presedin-tia I. P. S-titulul Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si rcspund presentI 14 P.P, S. S. membril, find absenti P. P. S. S. Episcopl atRomanului si at Buzeulul.

Se citesce sumarul sediateI precedents.P. S. Arh. Atanasie Craiav6nu: P. S. Secretar a

clis la Inceputul sumarulul ca sesiunea de tOmna a Sf.Sinod s'a deschis cu formalitatea obicinuila. Eii socotescca cuventul formalilate nu este tocmal potrivit si ca arfi mal bine sa se dica cu soleinnitatea obiclnuita.

Se pune la vot sumarul cu rectificarea ceruta deP. S. Atanasie Craiovenu si se primeste.

Se comunica de la biuroil telegrama I. P. S. Mi-tropolit at Moldovel prin care arata ca nu p6te veni laS. Sinod de cat septamana viitOre si se is act.

Se comunica de la biurod adresa P. S. IOnichie cuNo. 171, prin care comunica ca afaceri importante it im-pediel de a Iua parte la S. Sinod si cere un concediapans la 15 ale curentel, si Sf. Sinod luand act, aprobaconcediul cerut.

Idem, adresa P. S. Episcop al Rimniculul cu No.2287 pe tang care Inainteza un tablou de modificareaparohielor si se trimite la comisiunea de petitiunl.

Idem, adresa P. S, Episcop al Argesultii cu No. 1035cu un tablou pentru modificari de parohil si se trimitela comisiunea de petitiunl.

Idem, referatul Parintelul Director al cancelariel Sf.Sinod cu No. 303, privitor la apelul preotulut IOn Donescudin eparhia St. Mitropolil a Ungro-Vlahiel si se trimite lacomisiunea de petitiunl.

Idem, referatul Parintelul Director al cancelariel Sf.Sinod cu No. 304, privitor la apelul preotilor I6n Bra-tescu si Preda Ionescu din Eparhia Sf. Mitropolil a Ungro-Vlahiel si se trimite la comisiunea de petitiunl.

Idem, obstea locuitorilor parohiel Noptesa din E-parhia Rimniculul Noulul Severin, prin care cer a li sementine parohia asa cum este formata si se trimite lacomisiunea de pelitiunt

2

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE fiEDINTELOR ST. SINOD. 17

Idem, petitiunea locuitorilor din catunele Mehedintasi Prahova pendinte de comuna Podenil Nol, judetul Pra-hova, prin care cer a li sd forma o noue parohie, si setrimite la comisiunea de petitiunl.

Idem, ' raportul DireOunei Tipografiel Cartilor Bise-ricesti cu No. 25/ prin care cere bine-cuvthtareaSinod de a tipari in a II-a editiune Orologiul cel mare,rriodul si Proliodul D-lui, si se trimite la comisiunearespective.

Idem, raportul Directiundi Tipografiei Cartilor Bise-ricesti cu No. 258 pe langa. care inainteza budgetul a-celei tipografiT pe exercitiul 1896 97, si se trimite la co-misiunea respective.

Idem, raportul comitetulul redactor al revistel Bi-serica Ortodoxa, pe langa care inainteza un tabloti dedatoriile ce sunt pe la Proloierel? si se trimite la comisi-unea respective.

Idem, petitiunea Diaconului I. Teodorescu prin carecere permisiunea S-tului Sinod de a tipari gratis tesa delicenta in Theologie in Tipografia Cartilor Bisericesti, si setrimite la comisiunea de petitiunt

Idem, petitiunea cantaretilor din comunele Barbu-lesti, Moldoveni, Jilavele, Armasesti, Cosareni si Boranestidin judetul Ialomita, prin care cer ca preotil sa le deasi for din venitul epitrahilulul, si se trimite la comisiuneade petitiunt

Idem, adresele cu No. 864, 865, 866 si 867 ale P.S. Episcop al BuzeuluT relative la calugariri, si se trimitla comisiunea de petitiunt

Idem, raportul comunel Vagiulesti, plasa Vailor, ju-detul Mehedinti, prin care cere a nu se lua catunul Circiusi a se adaoga la parohia Samarinesti, si se trimite lacomisiunea de petitiuni.

Idem, patru dosare ale S -tel Episcopil a Dunarei dejos, privitOre la calugariri, si se trimit la comisiunea depetitiuni.

I. P. S. Mitropolit Primal: Acum intram in ordi-nea quiet

P. S. Nifon Ploestenu citeste respunsul I. P. S. Mi-tropolit Primat la scrisdrea Patriarhului Ecumenic Antimal 7-leal in urmatOrea cuprindere:

2.

S-tului

www.dacoromanica.ro

16 PROCESELE v ERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD.

Sanctitatea VOstra,

Vestea despre ridicarea Prea Fericitulul Patriarh Antimal VII, pe ecumenicul scaun patriarhal al Bisericei cres-tine ortodoxe de Constantinopole, a umplut de nespusabucurie duhovnicesca inimile tuturor drept credinciosilorcrestiril.

Nol Ierarhil Bisericei nemului romanesc, impreuna cutot clerul si poporul drept credincios, in deosebi ne-ambucurat de fericita veste ca Sanctitatea VOstra. prin Pro-nia ceresca si vointa unanima a clerului si a poporului,all fost chemat la inaltul scaun apostolic.

Acesta bucurie a crescut si mai mult, cand am avutnorocirea ca sa primim si scrisOrea Sanctitatei VOstredin 18 Martie a. c., pe care cu dragoste am supus'o sila cunostinta Majestatil Sale piosulul nostru Rege Carol Isi a Santului Sinod al Bisericei autocefale ortodoxe ro-mane, al carui Presedinte suntem din vointa lul Dum-nedeu dupe legile in vigOre ale tereI nOstre.

Santul Sinod luand act de mull pretuita VOstra noti-ficare si iubirea cu care ne-ati impartasiro am fost in-sarcinat a comunica Prea Fericirel VOstre, smerite inchi-naciuni si fratesti multumiri pentru zelul ce depuneti caBisericile ortodoxe surori, sa fie in stransa legatura cuMama lor, Marea Biserica din Constantinopole.

Biserica pazitulul de Dumneclett Regat al Romaniel,care a privit in tote vecurile cu incredere si dragoste laBiserica din Constantinopole si a remas in tot timpulstatornica in dogmele ei, qilnic primeste in sanul seta,pagani si eterodocsi din t6te confesiunile, carora li se in-tinde ajutorul cel duhovnicesc, pentru a for mantuire.

Rugaciunile pe cad cu caldura le inallam catre Crea-torul A 'Me pentru Sanctitatea VOstra, ne fac sa nadej-duim ca Bunul Dumnedeti, Ve va darui pace, sanetatesi vieta indelungata, spre mangaerea si bucuria tuturorcredincicOlor.

Din pacea data de Domnul nostru lisus Christos, diniubirea cea dumnecleesca poruncita Apostolilor si din mi-nunea savarsita la serbatOrea a cinci-decT de clile dupeInviere, in care Duhul Sant s'a pogorat peste apostolI,spre a-1 lumina sa graiasca is limbile tuturor pop6reloradunate in Ierusalim, sa adevereste ca noT trebue sa pro-

si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD. 19

main cuventul luT Dumnecleil in limba fie -carui popor,pentru ca acesta sa, NIA intelege invetatura cea santapredicate in limba lul stramosasca, de dire organele in-vestite cu acesta santa misiune.

Multe popOre crestine din diferite parti ale lumel or-todoxe, se bucura, ca in santele servicil se laud& Crea-torul A TOte in limba stramosasca si ca din nemul forau conducetori sufletestl, prin cart Li se mijloceste man-tuirea de la Dumnecleil datatorul bunatatilor. Dar suntunele cart Inca n'ail dobandit fericirea acesta, si de laSanctitatea VOstra sub a carui jurisdictiune se afla, asteptaacest pretios har.

Nationalitatea si limba, sunt scumpe on -ctirui popor;nimic nu este mai inradacinat in inima omulul, de catsimtul de pastrare al acestor done comorl. Marl sunt aceibarbati care in serna de aceste frumOse si nobile dorintesi de aceste sante drepturi ale pop6relor!

Cate mangaere va cuprinde sufletul Nostru, and PreaFericirea VOstra ca primul lerarh al Bisericel drept ma-ritOre de resarit, va lua in consideratiune aceste dorintesi va consimti la acesta nevoe ceruta de timp! Dar catsbucurie vor simti si acei crestini, cand rugaclunile sicantarile sante se vor aduce lul Dumnecleil, in limba ne-mului din care fac parte.

Multe mijlociff s'ail facut atre Nol din partea unorfa sufletestl din p6zita \rostra de Dumnecleu diecesa, pentrua li se ingadui sa pOta aduce laude si multumirl lulDumnecleil in limba parintilor lor; si aceste mijlociri,Ne-au determinat ca sa supunem la cunostinta Sanctita-tel VOstre acesta importanta cestiune, caria dandu-i-se osolutiune favorabila sa se pOta pomeni cu multa dragostela santele si misteriOsele jertfe numele Prea FericirelVOstre.

Iar pentru tote acestea, cerem harul lul Dumneddiimpreuna cu santele VOstre rugaciunb pentru smereniaNOstra, pentru fratil nostril intru Christos lerarhi si preoti,precum si pentru toti bine credinciosil crestinl de pe pa-mentul romanesc.

Al Sanctitap Vdstre,me 'ink (rate in Christos gi cu total devotat

(SS) Ghenadie Mitropolit Primat.1895, Mail 29, Bucure#1.

www.dacoromanica.ro

20 PROCESELE VERBALE ALE cEDINTELOR ST. SINOD.

I. P. S. tWitropoliC Primat: Acesta este respunsulpe care l'am facut eIi can e Patriarhul Antim al 7-lea, caremi-a notificat suirea sa pe tronul patriarhal.

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Cred ca sunt Invederile S -tulul Sinod a exprima I. P. S. Presedinte mul-tumiri respectOse pentru alcatuirea si trimiterea acesteiepistole catre Patriarhul ecumenic, in numele S-tului Sinod,care la act de ea

P. S. Atanasie Craiovenu, raportor, citeste raportulcomisiunei pentru cercetarea cartilor de cantari bisericestl,relativ la cartea D-lui G. Dima puss pe note liniare siconchide la aprobarea el ca carte didactich.

P. S. Episcop al Dunarei de jos.. Comisiunea aconfruntat notele acestea cu cele-l-alte ale P. S. Episcopal Romanului?

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Da, da, le-am con-fruntat.

P. S. Episcop al DunArei de jos: Cum le-a con-fruntat?

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: A cantat unul penotele liniare si altul s'a uitat pe notele psaltichiei si deaici s'a putut constata, ca cantarile de pe psaltichie suntforte bine reproduse pe notele liniare.

comisiunea, nu ne pretindern ca suntem desever-op in acesta arta, dar pe cat ne pricepem, am pututconstata, ca autorul a cantat sa exprime cat mai esactmelodia de pe psaltichie pe notele liniare. Singur autoruldeclara, ca dupe o incercare de ani indelungati cu violina,a ajuns la resultatul acesta, ceea ce si nol am consta-tat; si de aceea rugarn pe S-tul Sinod sa aprobe con-clusiunele raportului.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Atl vorbit de un imrila desbracarea Arhiereulul, ce inm este aceea?

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Pre Stapanul.I. P. S. Mitropolit Prbnat: Da, acesta este.I. P. S. Mitropolit al Moldovei: N'am nimic de dis

in contra persOneI D-lui Dima, ne este cunoscut noue tu-turor; dar asupra unel expresiuni care a intrebuintat'oP. S. raportor, ea in consideratiunea, ca, c'antaretii bise-ricesti cunoscetori de cantarile puse pe note de psaltichies'ait imputinat si se imputineza din di in di, de aceea,

Nol,

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD. 21

dice P. S. Sa, am primit pe acelea, puse pe note liniare.Asupra aprecierilor, iardsi nu mai (liQ nimic, dar ca.

cantaretil se imputineza di in di. De ce ? Nu suntemno.' datori sa cerem? Romanul dice: <<Pana nu plangecopilul, mama nu'i da de mancarel,. Asa si noi, de cesa nu cerem scold de cantari bisericesti? 0 sa mi serespunda: Apo.' la Iasi avetl. o scOla de psaltichie. Da,avem pentru ca am cerut multi ani de rand si abia a-cum dol, trei ani in urma s'a regulat scOla de cantaribisericesti in Mitropolie, afar; de scOla corului vocal. Co-rul vocal este musica europena.

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Acesta musica sechiama armonicd.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Multumesc de ob-servatiune; dar in fine, fie si armonie: o sciam acesta.Voiu sa dic ins ;, ca acesta musica se cants in tote le-rile din Europa occidentals. La not cantarile nu sunt dupemelodia europena, ci dupe cea rasdriteand.

De ce sa nu sta.ruim si sa cerem ca sa se reinfiintezescOlile de cantari bisericesti?

P. S. Episcop al Husilor: La Husl este una.I. P. S. Mitropolit Primat: Si la Mitropolie este.I. P. S. Mitrcpolit al Moldovei: FOrte bine. la

Mitropolia Moldovel este una, cum am dis. TOte acesteainsd sunt infiintate dupe deosebite imprejurari. Nol darsuntem datori sa cerem, ca cantarile nOstre bisericesti sase cultive.

P. S. Arh. Atanasie Craiovena: Cred, ca n'am cesa respund alt de cat sa multumesc I. P. S-titului Mi-tropolit al Moldovei, ca si I. P. S. Sa constata ce amafirmat eu, ca cantaretii nostri se imputineza. Acum dece se imputineza, acesta nu o pot sti; e destul ca. apre-cierile din raport corespund cu realitatea lucrurilor.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Me ertati, not nutrebue se alergam la cuvinte mestesugite, ci cuvintul nos-tru trebue sa fie cel adeverat ce este asa, asa. ce nu, nu.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Smerit si cu protund res-pect amintesc I. P. S-iitului Mitropolit at Moldovel. ca I.P. S-titul Mitropolit Primat deja in discursul de deschidereal S-tulur Sinod, are un desiderat si pentru ameliorareacantaretilor bisericesti; si find a I. P. S. Mitropolit al

dill

$i

www.dacoromanica.ro


Moldovel a deschis acesta cestiune, eu ast crede, ca arfi bine ca intr'una din sedintele viitOre sa se alega o co-misiune, care sa se ocupe de acesta cestiune.

I. S. P. Mitropolit Primat: Neaparat ca trebue safacem acesta.

P. S. Episcop al Duna,rel de jos: Este bine sä cons-tatatt, ca aratarile raportoruluT sunt adeverate.

Se pun la vot conclusiunile raportului comisiunelsi se primesc.

P. S. Atanasie Craiovenu, raportor, citeste raportulcomisiunel pentru cercetarea cartilor de cantarl bisericesti,asupra manualulut de cantarl at D-lui Dumitru Ionescu,profesor la soila normal& Vasile Lupu din Iasi.

Comisiunea este de opinie ca sa se aprobe acesta carte.P. S. Episcop al Dunarel de jos: Nu cum-va acesta

este o compilatiune dupe aceea a P. S. Episcop al Ro-manului?

I. P. S. Mitropolit Primal: Din citirea raportulutam vedut ca ap studiat bine cestiunea, dar putem s'olasam pe maine pang va veni si P. S. Episcop at Ro-manulul. S. Sinod incuviinteza.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acum ye rog s& pro-cedem la alegerea comisiunel pentru retiphrirea Biblielsi revisuirea lege! organice a S-tului Sinod, care sä for-meze codul nostru bisericesc.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Eu cred ca ces-tiunea acesta cere Ore care lamurirl, eram sä clic

dar nu incape discutiuni aci. Ca sa se retiparescaBiblia nu mai este indoiala, cast textul Bibliel nOstre esteseptuaginta, cel primit de biserica ortodox& a resaritului.Dupe care editiune, dupe care tiparire insa sa se facaacesta ? La not, vedep, Biblia este tiparita Intaiu de erbanVoda, Biblia tiparita in Transilvania acum o suta de ant;apol este Biblia tiparita de societatea rusesca, care estetiparita la Petersburg. In urma s'a mat tiparit si la not,asa dar interesul nostru este sa scim dupe care carte,dupe care editiune ? Not trebue sa stim acesta. La Bibliatiparita la Petersburg, care a fost pe la Inceputul seco-lului acestuia a fost trimis din Moldova un ArhiereU,Varlaam Cuza, care a stat acolo 2, 3 ant papa s'a ti-parit si el spune intro mica cuventare ca a tiparit'o

discu-tiunl,

www.dacoromanica.ro


dupe cea tiparitA in Transilvania si dupa aceea au facutOre care complectAri textului Bibliel, care mirOse a uni-ati. De aceea Inca odatA clic dupe care text si editie sase tiparesca?

P. S. Episcop al Husilor: Eft cred ca comisiuneacare se va alege are sa se ocupe cu pregatirea sail maibine ois cu determinarea textelor dupe care sa se reti-paresca Biblia si atunci cand va veni cu raportul vomvedea dad avem de obiectat ceva, atunci vom ()ice nuacesta, ci aceea; iar pang atunci sa alegem numal co-misiunea.

P. S. Atanasie Craiovenu: Comisiunea, ce S-tul Si-nod voeste sa alega acum, avend a indeplini o lucraredin cele mai insemnate, cad Biblia este cartea cartilorsi manualul de citit in tote dilele de dire fie-care crestin,o asemenea comisiune zic, trebue sa presinte o garantiedespre ortodoxia si corectitudinea traducerel, de aceia assfi de Were ca comisiunea sa se alegA dintre P. P. S. S.Episcopi. P. P. S. S. Arhierei titulari cu t6t5. silintace at de a fi in limitele stricte ale ortodoxiel, nu arputea sa insufle aceiasi incredere ca P. P. S. S. Episcopicare sunt Omeni cu trecut, cu destula experienta si cuautoritate. Rog dar pe S-tul Sinod sa alega acesta comi-siune dintre P. P. S. S. Episcopi sail cel putin in ma-joritatea el sa fie compusa din P. P. S. S. Episcopl.

I. P. S. Mitropolit Prinlat: Cred ca este mai ne-merit sa se alegA comisiunea dintre arhierel, care suntprofesori la Facultatea de Theologie, ca unit cart se o-cupa cu explicarea Bibliel si predarea istoriei bisericesti.Raportul acelel comisiuni se va supune la cuno§tinlaS-tului Sinod §i P. P. S. S. Episcopi atunci sunt in dreptsa aprecieze daca opiniunea comisiunea este in ap mod,In cat sa impace spiritul bisericel pentru retiptirirea unelasemenea carts, pe care o cerem cu totil.

Cred a P. P. S. S. Episcopi, cum a qis si P. S. A-tanasie, sunt mai cu greutate si neapArat ca au sa cer-ceteze cu mai multA competinta Biblia, dar si P. P. S. S.Lor sa nu se eschiveze de la acesta lucrare, mai cu semaca sunt si profesori la facultate si lucrarea acelel comi-siuni are sa vie in desbaterea S-tului Sinod.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: I. P. S. Prese-www.dacoromanica.ro

24 PROCESELE VERBALE ALA §EDINTELOR ST. SINOD.

dinte! Din discutiunile care se urmeza, ea \red ca, antici-asupra cestiunel. Voim sä scim: Ce are sa faca co-

misiunea care se va alege? Va lua ea in cercetare §i re-vidie Biblia sau va veni numal cu opiniunea sa? Iata cetrebue sa scim:

I. P. S. Mitropolit Primat: Va veni numal cu o-piniunea sa.

P. S. Episcop al Duna," rel de jos: Apol atunct dece sa mat discutam not acum in zadar persOnele.

P. S. Nifon Ploestenu : Sa asteptam opiniunea acestetcomisiunt. Din citirea ce s'a dat ordinel d let de catre I.P. S. Presedinte, am vedut ca dupe retiparirea Bibliel vinecestiunea privitOre la alegerea regulamentelor care sä for-meze codul nostru bisericesc. Ar fi bine ca comisiunea,care se va alege, sa se ocupe cu ambele cestiuni.

I. P. S. Mitropolit Primat: Neaparat ca se va o-cupa. Acum ye rog sa procedem la alegerea comisiunea.

Se procede la alegerea comisiunea pentru retiparireaBibliel prin vot secret si resultatul votulut este:

Votantt 14. Bilete albe 3. Voturl esprimate, 11. Ail in-trunit:

P. S. Pimen Pitestenu 11 voturt.* A Atanasie Craiovenu

p Nifon Ploetenu1. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar P. P. S. S.

Arhieret, Pimen Pitestenu, Atanasie Craiovenu si NifonPloetenu, care ail intrunit unanimitatea voturilor expri-mate, sunt alesi membri in comisiunea pentru retiparirea

Ne mat find nimic la ordinea ridic sedinta; CeaviitOre va fi pe maine, tot la ora 2 dupti amia41.

edinla se ridica si se arm* cea viitOre pentrudiva de 18 Octombrie orele 2 p. m.

t Presedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.Secretarl: Nifon N. Ploeft6nu, Aleletie Galarenu.

*

Bibliel.

t

pam

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD. 25

qedinta, din 18 Octombrie 1895.

Sedinta se deschide la orele 2 p m. sub prese-dintia I. P. S-titului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presentI 16 P.P.S.S. membri.

I. P. S. Mitropolit Fiind numerul complect,sedinta este deschisa.

Se cileste sumarul -sedinteI precedente.I. P. S. Mitropolit al Moldova: Am audit in sumar

dicendu-se, ca Mitropolitul Moldovei arata cum ca can-taretii imputinat din di in di. Acosta cred ca nu estetocmaI corect.

Raportorul a aratat, ca cantaretii se imputineza dindi in di si asupra acestul cuvent Mitropolitul Moldovei aluat cuventul.

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Am cerut cuventulasupra sumarulul. In procesul-verbal s'a omis a se men-tiona ca, dupa citirea epistolei catre Patriarhul Antim al7-lea, eti am rugat pre S-tul Sinod a lua act de acestaepisto1a si a multumi I. P. S. VOstre pentru acesta lu-crare plina de dragoste crestinesca, de sentimente natio-nale, ce ati adresat Prea fericitului Patriarh, in numeleS -tulul Sinod. Pe urma find vorba de o lucrare, ce am-presentat'o eu in calitate de raportor spre aprobarea St.Sinod si anume despre liturghia compusa de D. Dimitrielonescu din Iasi, acesta lucrare se numeste manual; credca e mat bine a se numi manuscris.

Se pune la vot sumarul sedinteI precedente cu a-ceste rectificaft si se primeste.

Se comunica si se citesce de la biuroil telegramaAltetel Sale Regale Principele Ferdinand, in urmah5rea cu-prindere, ca respuns la felicitarile ce I a adresat S-tul Sinodcu ocasiunea aniversarel nasterel Principesei Elisabeta sia botezului PrintuluI Carol:

Inalt Prea SaAiei Sale Mitropolitului Primat.nUrarile aqa, de caldurose co Inalt Prea Stintia VOstrli ne

duceti cu prilejul aniversaref de astir -di, adanc ne-aii zniscat sidin tot sufletul inulfumim atitt malt Prea Santiei Vostre cat

Santulul Sinod".FERDINAND.

Primat:

s'ad

a-

ai

www.dacoromanica.ro

26 PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. S1NOD.

S-tul Sinod is act.Se comunica de la biurott adresa S-tel Mitropolii a.

Ungro-VlahieI cu dou6 dosare relative la calugariri si setrimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, petitiunea D-lui Dimitrie Popescu, absolventat Facultatel de Teologie prin care cere a se tipari gratistesa sa de licenta in Teologie in Tipografia Carti lor Biseri-cesti si se trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, adresa D-lui Ministru de Interne cu No. 33,671,prin care comunica S-tului Sinod, ca cliseurile cerute cuadresa No. 393/95 nu se pot ceda TipografieI CartilorBisericesti, de Ore-ce sunt trecute in inventariu, si se tri-mite la comisiunea de petitiuni.

Idem, raportul DirectiuneI TipografleI Cartilor Bise-ricesti cu No. 260, prin care comunica conditiunile incare se pOte infiinta un atelier de litografie pe Tanga aceaTipografie, si se trimite la comisiunea respective.

Idem, raportul Directiunel Tipografiei Cartilor Bise-ricesti prin care face cunoscut, ca P. S. Episcop al Hu-silor cedeaza TipografieI dreptul de proprietate ce'l areasupra pietrel de litografie a antemisuluI, si se trimite lacomisiunea de petitiuni.

Idem, petitiunea PreotutuI Alexandru Popescu, dincomuna Cernica, pe langa care inainteza spre cercetareun manuscris inlitulat: «Catechismul invetamentului re-ligiunel crestine ortodoxe} si se trimite la comisiunea pen-tru cercetarea cartilor didactice religiOse.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acum intram in ordi-nea Oa La ordinea cjilel avem;

1) RapOrtele comisiuneI de petitiuni;2) Ase decide de catre S-tul Sinod, ca ingrijitori de pe

la bisericile intretinute de Eforia Spitalelor Civile sa fiepreotl, iar nu mireni, cum se practica acIt;

3) A se decide ca cartile vechi de ritual sa se inlo-cuiasca in trite bisericele cu cele noui din TipografiaCartilor Bisericesti.

Mal intaia insa, sa lamurim cestiunea manuscrisulul demusica al D-lui Dimitrie Ionescu pus pe dou6 voci. P.S. Episcop al DunareI de jos a propus in sedinta trecutasa asteptam si venirea P. S. Episcop al Romanulul, ca.sa 's1 dea si P. S. Sa parerea asupra cestiunel.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD. 27

P. S. Atanasie Craiovenu: Comisiunea studiind a-cesta lucrare a gash ca ea este o liturghie, pusa. pe 2voci, compusa pe notele musicel armonice spre a se cantain scold si in Biserica. Melodia acestei liturghii este simplasi in scara fundamentals a musicei armonice, numita domajor, care este cea mai uOra scara. Nu stiii data siliturghia P. S. Episcop al Romanului este compusa totIn acesta scara.

Comisiunea a mai constatat ca sunt si unele cantaripuse pe 3 voci, cart de asemenea sunt fOrte simple sidestul de potrivite a se canta in biserica mai ales decatre copii.

In vedere ca acesta carte este asa de usOra in cat se'Ate canta si de copii, comisiunea a ajuns la conclusi-unea ca acest manuscris pOte fl aprobat a se canto inscOla si in biserica. P. S. Episcop al Dunarei de jos apropus sa se amane votul pang cand va veni P. S. E-piscop al Romanului, cad pOte sa aiba ceva de obiectatasupra acestei cestiuni.

P. S. Episcop al Romanului: Aud ca.' acesta estepusa pe doue voci si mai departe pe 3 voci. Pans ce nuvoid vedea, nu pot sa me pronunt; o liturghie simplanu se pOte canta pe 3 voci, caci atunci nu se pOte facenimic.

P. S. Episcop al Husilor: Ace lea sunt alte cantari.P. S. Episcop al Romanului: SA le obsery si ea.P. S. Atanasie Craiovenu: Ace lea nu intra in li-

turghie. In ce scara este compusa liturghia P. S. VOstre?P. S. Episcop al Romanului: Liturghia mea este

aprOpe dupe musica m5stra bisericesca Ea este vo-tat& de S-tul Sinod si aprobata de D. Ministru al culte-lor la 1871. Acum cand am presentat'o D-luI Ministru,D-sa a clis: Area bine, este aprobat'a de S-tul Sinod, daracum 18 ani musica a fost in fasa; prin urmare trebuedata din nal la aprobare. Atunci a dat'o in cercetareaD-lui Muzicescu. D-nelui o gaseste bung. insa cu conditiaurmatOre, ca ar trebui sa se dea la scOlele normale, findprea grea pentru copii. Pe urma am compus'o si eil siam dat'o la tote scOlele.

I. P. S. Mitropolit Primal: Cestiunea a fost dataP. S. \rostra aveti ceva de obiectat asupra acestei ma-

www.dacoromanica.ro


nuscris, cu care a venit P. S. raportor. Cat pentru li-turghia P. S. VOstre, ea este trecuta prin S-tul Sinod.

P. S. Episcop al Romanului: Daca este pe 2 vocisi parte pe 3 voci, negresit Ca o aprob si eu.

Se pun la vot conclusiunile raportulul comisiunelsi se primesc.

P. S. Valerian Rimnicenu raportor, citeste raportulcomisiunei pentru tunderea in monahism a fratelui Ga-vriil Sandu din monastirea Turnu,

Asupra acestel cestiuni comisiunea este de parere ase amana calugarirea pana va presenta urmatOrele acte:

1) Actul de divort prin hotarire definitive a tribuna-lulul local.

2) Certificat de la oficerul starel civile ca divortul s'atrecut in actele starei civile si 3) Certificat de la auto-ritatea civil& in drept, eh impartela averei intre moste-nitorl s'a efectuat dupe lege.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Idem, raportul comisiunei de petitiuni pentru tun-

derea in monahism a surorel Evdochia G. Matel din mo-nastirea Valeni.

Comisiunea opineza, a i se amana calugarirea panace va atinge versta ceruta de regulament.

S-tul Sinod aproba conclusiunile raportului.P. S. Episcop al Husilor: I. P. S. Presedinte, este

adeverat ca in regulament asa se glee dupe cum a ara-tat P. S. raportor, ca staritele de la monastiri sa nu re-comande la calugarire de cat atunci cand vor avea verstade 40 ani si ca surorile pentru serviciul bisericesc sa setreca in slat ca surorl. S'a incercat, pe cat 'mi -aduc a-minte a se face acesta, adica s'ati trecut surorile din ser-viciul bisericel, in slat, dar Du fost sterse de Onor. Mi-nister. Mal S-tul Sinod qis: data nu se pri-mesc surorile, pentru serviciul bisericel, atunci trebue saluam alte mesurf, cats serviciul bisericesc nu pOte remanenefacut. In urmarea unel asemenea imprejurarl, S-tul Sinoda luat hotararea sa mai pogOre versta de 40 ani, care edupe regulament si cu chipul acesta calugarit surorlsi mai jos de 40 ani.

Cat priveste dar versta, in urma celor ce am spus, arputea fi inlaturata. Nu tot asa insa pOte f si cu actele.

s'atl

iardid st-a

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD. 29

i cand ele nu sunt in regula. n'am nimic de dis sipOte remane opiniunea comisiunet.

P. S. Valerian, raportor, citeste raportul comisiunetde petitiuni pentru tunderea in monahism a surorel StancaI. Menu din monastirea Valeni.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute deregulament, este de opinie a i se aproba calugarirea.

Se pun la vot conclusiunile raportulul comisiunetsi se primesc.

Idem raportul comisiunet de petitiuni pentru tun-derea in monahism a fratil r: Hagi C. Stelian si FloreaStanciu din monastirea Ghighiu.

Asupra acestor trati comisiunea opineza. a li se admitecalugarirea, cand vor indeplini formalitatile cerute de re-gulament. S-tul Sinod aprobil.

Idem raportul comisiunet de petitiuni asupra su-plicel D-lui Toma Stefan Tomovici din comuna Ocnele marljudetul Valcea, prin care reclarna contra preotulul NaeConstantinescu.

Asupra acestel cestiuni comisiunea este de opinie a seface intrebare P. S. Episcop respecliv, pentru ce nus'a dat satisfacere suplicantului, ca in urma sA se pOtapronunta si S-tul Sinod.

Se pun la vot conclusiunile raportulul comisiunelsi S-tul Sinod le aproba.

Idem, raportul comisiunel de petitiuni asupra su-plicel preotului C. Meschiu din comuna Somrines11, jude-tul Gorj, prin care se plange contra epitropulul bisericel.

Comisiunea opineza a intreba P. S. Episcop res-pectiv, intru cat plangerea este adeverata si ce mesurl

luat, spre a nu se jicni drepturile bisericel si aleservitorilor sel.

Se pun la vot conclusiunile raportului comisiunet sise aproba.

Idem, raportul comisiunet de petitiuni, relativ lasuplica monahulul Ioil Gavrilescu, calugarit in sf. MunteAtos, schitul Prodrom si actualmente in schitul Sihastru,judetul Tecuci, prin care rOga. pe S-tut Sinod a'i recumistecalilatea de monah. Asupra acestel cestiuni, comisiuneacrede, ca S-tul Sinod admitand cererea, ar stabili un pre-cedent, care ar incuragia pe multi a capita calugarirea

I-e

s'aii

www.dacoromanica.ro


fara a se supune regulilor prescrise in regulamentele mo-nastirilor din tara, si deci este de opinie a se trece laordinea dilet

P. S. Arh. Pirnen Pitestenu: Fata de acesta cereredin partea unui monah, care a primit monahismul in vreuna din bisericile Romane in afara de regulament, eugasesc in regulamentul pentru disciplina monahala art. 12,care este fOrte precis. El ()lice: cOri-ce persOna din clerar cuteza a tunde in monahism pe alta tale, va cadeasub judecata bisericesca». Ori tine va primi monahismulafara de cuprinsul Romanies si lark permisiunea si bine-cuventarea S -tulul Sinod, nu se va putea bucura de drep-turile acordate de legea clerului .si monahismului Roman.

Prin urmare forte bine a conchis P. S. raportor inconclusiunile sale, ca. adica, S-tul Sinod sa nu primiascacererea acestui monah pentru motivul, ca prin acesta s'arcreia un precedent, care, mal mull sail mai putin, ar fiforte pagubitor monahismului nostru roman din sf. Munte.Sunt mai mull romani, can au primit calugarirea acolo,cunosc personal pe unit despre care ye voiti vorbi altadata, dar intrarea for in monahism nu este cunoscutade biserica si de S-tul nostru Sinod.

Atara de acesta se pOte intampla, ca un monah, venitde la Sf. Munte sa aiba Ore-care angajamente in tara simai tarchii aceste angajamente sa provOce Ore-care nea-junsuri stares monahale a celor din sf. Munte. De aceea,eu asi crede, Ca asupra acestel cererl nu numal sa setreca la ordinea c ilei, dar sa se respinga.

P. S. Episcop a1 Dunarel de jos.. Este adeverat,ca regulamentul nostru este precis in acesta privinta, ins&not trebue sa ne gandim cu IOLA seriositatea cuvenitaunor asemenea cestiuni si mai cu sema asupra conclu-siunilor cari sunt pentru respingere.

Eu asi fi fost de alta parere si anume: de aceea cacomisiunea sa fi opinat ca sa trimita si pe acest calugarsa urmeze filiera regulamentara, pe care o urmeza toil aceiacan voesc sa imbratiseze schima monahala. SA se asezemonachul acesta intr'o rnonastire cu stirea si bine-cu-ventarea Chiriarhulul respectiv si staretul de acolo incre-dintandu-se despre dorinta si staruinta sa, sa mijlocesctila Chiriarhul seu, iar acesta la S-tul Sinod sa cera bine-

www.dacoromanica.ro


cuventarea, recum5cterea si aceclarea lul in monastire,cad data not primim in Biserica nOstra ci in Statul ro-man preoti hirotonitt nu dupe legile nOstre, ci dupe celede acolo, gandesc ca am fi prea aspri cu nicte monahi,cart s'ail calugarit dupe legile de acolo si yin apoi la not.De aceea cred ca, o asemenea suplica sa fie trirnisaChiriarchulut respectiv ci data acesta va primi de la sta-retul respectiv al monastiret vre-o cerere in privinta a-cestut monah pentru retragerea si acezarea sa in monas-tire, P. S. Chiriarch nu are de cat sa mijlocesca la St.Vinod ci gandesc ca acesta are sa dea numat de cat ase-timentul sett.

I. P. S. Mitropolit Primat: Voiii sa respund P.S. Episcop al Dunarei de jos.

Norma acesta s'a pastrat ci se pastreza in tot-deuna,cad calugarit, cart yin de la Sf. Munte, se due in mo-nastire, si dupe ce fac un stagiu, vine staretul ci'l re-comanda ; iar monahul de acli vine deadreptul la S-tul Sinod.

P. S. Episcop al Husilor: Pe Tanga cele espuse deT. P. S. Mitropolit Precedinte ci de P. S. Episcop al Du-narel de jos, ell intreb pe P. S. Episcop al Romanulut,in a carui Eparhie cade acel schit, are stiinta despre acelcalugar? Si data are, apol cum sta el acolo ci tine l'aprimit? Ar trebui ca Episcopul sa cerceteze intahl. P. S.Sa cred, ca nici nu are stiinta; ci se pOte sa nu aiba.ctiinta, cad schiturile desfiintate sunt multe ci asemeneacalugari se pripacesc prin ele fara stirea autoritatilor.

I. P. S. Mitropolit Primal: Atunci pun la vot con-clusiunele raportulul comisiunei, insotite de propunerea P.S. Episcop al Dunarel de jos, ca acest monah sa se a-dreseze Chiriarchulul respectiv.S'a primit.

P. S. Valerian, raportor, citeste raportul comisiuneide petitiunl pentru admiterea in schima monahala a su-tore! Iona I. Antita din monastirea Valeni.

Comisiunea gasind indeplinite forrnalitatile cerute deregulament, este de opinie a i se acorda calugarirea.

Se pun la vot conclusiuniunile raportulul comisiu-nei ci se primesc.

Idem, raportul comisiunei de petitiunl pentru tun-derea in monahism a fratelui I. Draghicioiu din schitulLainici. Comisiunea gasind indeplinite tote formalitatile ce-

www.dacoromanica.ro

32 PROCESELE VERBALE ALE FEDINTELOR ST. SINOD.

rute de regulament, este de parere sa'i se admita calu-garirea.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Idem, raportul comisiunei de petitiuni pentru tun-

derea in schima monahala a surorilor Ecaterina Popovicisi Elisaveta Tonescu, din monastirea Valeni. cat privestepe sora Ecaterina Popovici, comisiunea gasind iridepliniteformalitatile cerute de regulament, opineza, pentru admi-terea el la monahism; iar cat priveste pe sora Elisavetalonescu, numita sora, ne avend ersta ceruta de art. 22din regulament, comisiunea este de opinie a i se amanacalugarirea pana cand va atinge varsta canonica.

Se pun la vot conclusiunile raportului comisiuneisi se primesc.

Idem, raportul comisiunei de petitiuni relativ la su-plica D -luI Gh. Dumitrescu Camarasu din Galati, prin carese plange eh primaril si Epitropit bisericilor dupe timpurin'ar fi lucrat in interesul bisericilor si a dreptatil. Asupraacestel eestiuni, comisiunea crede ca ea ar fi fost decompetenta preset, intru cat ar fi fost necesitate de dis-cutiune, a tribunalului, intrn cat este cestiunea de pro-ces si a P. S. Episcop Eparhial, intru cat priveste or-dinea bisericilor, din acea Eparhie si conchide a se re-comanda suplica cu anexele sale P. S. Episcop respectiv.

Se pune la vot opiniunea comisiunei si se aproba.Idem, raportul comisiunei de petitiuni relativ la tun-

derea in monahism a fratelui Vasile Craciun din monas-tirea Sinaia.

Asupra acestel cereri comisiunea gasind ca numitulfrate n'a indeplinit stagiul cel putin de 6 luni dupe cumcere articolul 7 din regulamentul de admitere in schimamonahala, comisiunea opineza a i se admite calugarireadupe 3 lunl de la data acestui raport.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Idem, raportul comisiunei de petitiuni relativ la su-

plica locuitorilor comunel Sisesti judetul Mehedinti, princare cer a nu li se descompune parohia dupe cum a foststabil ita

Asupra acestei cestiuni, comisiunea este de opinie ase recomanda acesta petitiune P. S. Episcop Eparhiot,spre a o avea in privire cand i se vor face cereri pentruImpalirea acelei parochii.

www.dacoromanica.ro


Se pun la vot conclusiunile raportului i se aproba.Idem, raportul comisiunei relativ la adresa D-lul

Ministru al Cultelori privitOre la modificarea parohiei nu-mita Cocargeaua din judetul Constanta, precum si relativla adresa I. P. S. Mitropolit Primat, prin care propune,ca defensoril eclesiastici sa fie recrutati dintre clerici.

P. S. Episcop al Duna rel de jos: Este aceiasi a-dresa pentru amandoue cestiunile?

P. S. Atanasie Craiovenu: Pe cat am inteles dincitirea raportului, sunt doua adrese, dintre care una re-lative la modificarea de parohii, iar a doua este adresaI. P. S. Mitropolit Primat, supusa la cunostinta S-tuluiSinod, in cestiunea defensorilor; P. S. Raportor, tratezain raport despre ambele cestiuni, de si nu are a faceuna cu cea Yalta.

P. S. Valerian Blmnicenu: Ambele tind la acelasilucru.

P. S. Atanasie Craiovenu: Partea dintaiii a rapor-tului este de caderea comisiunel pentru parohii, iar parteaa doua pOte sa se aiba In vedere la modificarea legel.

1. P. S. Mitropolit Primat: Nu s'a ales comisiuneapentru parohii.P. S. Pimen Pitestenu: Pentru partea a II-a din

raport, n'am de lis nimic. In ceia ce priveste insa parteaI-a a raportului, ea sta in deplin acord cu articoluldin legea clerului. Deci dar nu este vorba de o modifi-care a legel clerulul, ci o cerere facuta de D-1 Ministrual Cultelor Ui conformitate cu articolul 11.

I. P. S. Mitropolit I rimat: Trebue sa se comuniceD -lui Ministru, ca S-tul Sinod este de parere sa se des-faca parohia in dou6.

Se pune la vot si se primeste.I P. S. Mitropolit rimat: Asa dar pentru partea

a II-a privitOre la defensoril eclesiastici, P. S. raportorsa vie cu un alt raport si asupra acelul raport vom dis-cuta si vom comunica D-lui Ministru al Cultelor votulS-tului Sinod

Acum ne mai fiind nimic la ordinea, ridic sedinta.Cea viitOre va fi pe maine Vineri, la orele doue.

3.

ry3ile1,

11

i

www.dacoromanica.ro

a PROCE.SELE VERBALE ALE EDIINTELOR ST. SINOD.

edinta se, ridick anuntanduzse cea viitOre pentruJoi 19 Octombrie, orele 2 p. m.

t Presedinte: Ghenadie Mitropolit PrimatSecretari; Nifon .N.PloeAteThu, lfleletie G4146nu.

Sedinta din 19 Octombrie 1895.

edinta se deschide la orele 2 m. sub presedentiaI. P. S-titului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presentiS.S. membri.

Numerul fiind complect, se declara sedinta deschisa.Se citeste sumarul sedintei precedente.

I. P. S. Mitropolit al Illoldovei: Am de facut cloudobservatiunl asupra sumarului. Prima observatie este a,Tsupra punctului unde se Vice ca s'a citit telegrama Prin.cipelui Ferdinand. Noi ar trebui sa fim mai cu ingrijirecand aducem la mijloc numele principelul MostenitorulTronului Romaniei. Ar trebui sa se Vica, 1Yloqter2itorulTronului.

A doua observatie am s'o fac asupra cuvintelor, carese intrebuinteza cu. multa inlesnire si anume asupra cu-vintelor: cand se citeste despre calugariri, se Vice fratelecutare sail sora cutare se respinge, pentru a nu arevarsta canonica. Eti cred eh ar trebui mai bine sa seclick ca nu are varsta ceruta de regulament.

P. S. Episcop al Husilor: In procesul verbal s'atrecut, Ca cartea P. S. Episcop de Roman, pusa pe noteliniare este aprobata de S-tul Sinod, in 1871; sä se rec-tifice, cad la acesta data S-tul Sinod nu era constituit.

P. S. Episcop al Romanului: A fost facuta si a-probata atunci, de Minister si mai tamp de S-tul Sinod.

Se pune la vot sumarul sedintei precedente, cu a-ceste rectificari, si se primeste.

P. S. Episcop al Argesuki: I. P. S. Presedinte, re-lativ la actele aflatOre in dosarul de calugarire a suroreiEvdochia, care a fost in sedinta de eri, s'a Vis de P. S.raportor, ca actele nu sunt in regula, de Ore-ce un actcu data din 1885 'i se pare P. S. Sale ca este sters si

f

j.

16.V.P.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE. SEDII TELori. S. SINOD, 35

nu p6te servi ca act de nastere. Mai sustin,e P. S. Sa,ca acesta stergere s'a observat, cad mai pp urma s'attadus trel acte, care confirma a este nascuta in acelas an.Eti am dis, ca acelp, nu este un act, de nastere in regula,ci este un act constatator de etate si moralitate; si fiindca nu era, in, regul4, eu am cerut Sa fact, un altul inregula, sat) estract dupe actele stares civile sail, conformlegel, cu, martori. Actul s'a si facut irl felul acesta, darenu pe hartie timbrata, Ed am pretins si acesta ca, sa setaca pe hartie timbrata, ceea ce s'a si facut.

grin urmare am voit sa Ve constat, ca actele sunt inregula, si daca calugarirea s'a amanat a, fost numairapQrtorul a conchis, ca actul de nastere sa fie omologatde tribunal, ceea ce nu s'a cerut pentru toil.

N'am luat cuventul contra conclusiunilor raportulul, ciam voit numai sa del o lamurire asupra actelor, caresunt in dosar, ca sunt in regula, iar nici de cum a cuacel act din urma, ar voit sä indrepteze pe cele din-nainte. Acesta dovedeste 6re-care malitiositate, daca 'mleste permis sa dic asa.

I. P. S. lifitropol4 _erima,t: De ce n'ati luat cuventulcand s'a citit raportul comisiunei, ca sa dati aceste la-inuriri? scum nu se p6te reveni.

P. S. Arh. Valerian Rginnicenu: Eu n'am de vorbitde cat doue, trei cuvinte, ca sa, respund P. S. Episcopal Argesulul.

Lucrul sta asa: am gasit in dosar un act fals, ras,a carul Lima se cunOste bine. Asa dar nol, comisiunea,am fost in indoiala asupra adeverului si am banuit actulacela,

Pe urma, ca 0, se dovedesca ca rasatura aceea estebunk urmeza Inca trei acte de nastere, ceea ce nu seobicinueste nici odata.

P. S. Episcop al Argesului: Tocmai acesta am voitsa ye respund eil, ca nu sunt trel acte de nastere, cinumai unul.

P. S. Arh. Valerian Ii'arnnicenu: Acele trei acteneobicinuite intr'o cestiune asa de simply si sub diferiteforme, mai mult a pus pe comisiune in positiune sa ba-nuiasca, ca acela nu este adeveratul act, ce i se cere.Ce era sa faca comisiunea in feta acestul lucru? A trebuit

4

fi

www.dacoromanica.ro


sa venim la masura aceea, ca unul din acte, macar, safie intarit de tribunal; si aturici s'ar vedea, ca acele treiacte din urma, iscalite prin punere de deget si aintaritenumai de pritnarie, n'att destula valdre.

P. S. Episcol3 al Argesulal:Ei1 am voit sä dati es-plicatiunl asupra acusarilor ce se aduc de comisiune, cumca ar exista un act fall si ca. s'ati adus trel acte de nas-tere ca sa spele falsitatea acelul act de la 1885.

Marturisesc, ca nu am pus atata valdre pe acel act,care nu era un act de nastere, ci nn act constatator can'a lost maritata si ca se 01.0. bine. Fiind acest act din1885, s'ar fi putut schimba ceva de atunci, si de aceiaam cerut sa fie actele in regula. Gresala provine numaidin causa, ca s'a uzat de trite actele, chiar cele netrebuinciOse comisiunel. Totusi se va cerceta si culpabilulse va pedepsi.

Ca nu are varsta ceruta de regulament, prea bine. Amthis ca nu void sa revenim asupra conclusiunilor rapor-tulul; pOte sa se amane calugarirea, pOte sa se cell caactul acela sa fie comfirmat de tribunal. Nu este nimic.Dar void sa se reprobeze acele cuvinte, call nu sunttocmai bune, unde se spune ca cu trei acte de nasterevoeste sa se compenseze gresela care s'a facut in privintaverstel.

1. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santite! Prea San--tia VOstra aduceti iar in discutiune o cestiune, care dejas'a resolvat ieri, prin votul ce s'a pronuntat.

P. S. Episcop al DunArel de jos: Ed ye rog, I.P. S. Presedinte, sa bine voi(I a ingadui P. S. Episcopde Arges ca sa dea Ore care lamuriri asupra acelul act,fiind-ca raportortil l'a pus la indoiala; si deci este bineca S-tul Sinod sa se lamuresca asupra acestel cestiunl.

P. S. Episcop al Argesului: Eti cer sa se numesca.o comisiune, care sä constate data acele acte sunt sailnu false.

1. P. S. Mitropolit Primat: Eu pun la vot inchi-derea incedentului. S'a primit.

Se comunica de la biuroil cererea P. S. Episcopal Husilor, prin care solicits un concediti de 4 Bile si seprimeste.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR SST. SINOD. 37

Idem, P. S. Episcop al Dunarel de jos solicits unconcediil pans Marti 221 Octombrie si se primeste.

Se comunica de la biuroti 23 adrege) ale S -tel Mi-tropolil a Moldovei, relative la cAlugaritI si se trimit lacomisiunea de petitiuni.

Idem, cererea D-lui Carol Gobl prin care propuneS -tulul Sinod, ca se angajezA, cu tiparirea cartilor de ritualbisericesc, dupe preturile notate intr'un tablou anexat pelangh acea cerere, si se trimite la comisiunei, respective.

P. S. Pimen Pitestenu, raportor, citeste raportul siprocesul verbal al comisiunei, pentru cercetarea budgetulatTipografiei Cartilor Bisericestr, pe anul 1896-1897.

malt Prea Sfintite Ste:pane

In nrma insarcinarei ce am din partea comisiunei, al6s5, de 'Sf. Sitnod, pentru verificarea compturilor Tipografiei si a revistei BisericaOrtodox5, Romans ", ma grabesc en profund respect a va depune °dataen acesta alaturatul proces-verbal, impreuna on projectul de budge -Si doua acte de gestiune.

Sunt, Malt Prea Santite Stapane, al malt Prea Santiei VOstre Cu.totul plecat si prea supus serv.

j Arhierea, Pimen G. Pitesteanu

PROCES-VERBAL

Ast541 19 Octombrie 1895, ora 8 dimineata,Sub-semnatii membrii al comisiunei aleasa de Sf. Sinod pentru veri-

&area compturilor Tipografiei si a revistei Bis. Orth. Romana"_, in-trunindu-ne Sn localul directiunel. acestel Tipografii, am luat in cer-cetare proectul de budget al veniturilor si cheltuelelor al acestel ti-pografii, pe viitorul an financiar 1896-97, Inaintat Sf. Sinod de di-rectiunea respeetiva Cu raportul Nr. 258.

La prima vedere am constatat, ea acest proect de budget, inchideseria veniturilor cu suma de 83.413 lei 50 bani., si soldeaza, pe ceaa cheltuelilor on suma de 69.694 lei bani, prin urmare presinfaun escedent de 13.718 lei 98 bani.

Asupra sumei de 83.413 lei 50 bani veniturile, comisiunea a ob-servat ca provine: of 26.240 lei 89 bani, numerar vaq.uti de comi-siune, b) 31.172 lei 61 bani, ce urmeza a se incase dupe cartile deritual, date protoiereilor spre desfacere, c) 12.000 alocati ca venit dinpretul imprimatului revistei Bis. Orth. Romans ", d) 14.000 lei ve-

altenituri extra-ordinare, din tiparituri, venciari directe de carp: i-venituri tipOgrafice.

La cheltueli comisiunea a observat: a) 8.220 lei alocati pentruplata personalului administrativ, b) 10.800 lei plata personalului ate-

52

www.dacoromanica.ro

88 PROCESELE VERBALE ALE '§EDINTELOR T. SINOD.

lierultit de culegetorie, b) 5.400 lei plata personalului atelierului demasinI, d) 30.000 lei material tipografic, e) 4.000 lei cheltueli delegatorie; f) 1.5Q0 plata materialului combustibil, g) 480 lei platacheltuelelor de eancelarie si corespondents, h) 3.000 lei plata cheltu-elilor marunte si extra ordinare, si i) 6.234 lei 52 bani remiss pro-toiereilor de 20 0/0.

eeea ce priveste natttra veniturilor, coraisiunee, treeend peste o-biectiunea ce s'ar viten ridica asupra neineastirel in intregul lor, asumelor de 31.1'72 lei 61 bani treoutI oa venit din rtimasitele de incasat de la Protoierei cat si a acelei 14.000 lei venituri extra-ordi-nare, s'a oprit la suma de 12.000 lei plata tiparird revistei Bis.Orth. Romans ", care s'a parut a fi prea mare, fats chiar cu pretin-gul tarif, dupa care se lice ea se calancleste directiunea in fixareapreturilor, pentrn imprimate particulare.

Pentru Rimurirea cestiund, comisiunea a cerut prin P. S. Directoral Tipografiei. sefului de atelier informatiunile cuvenite, la care a pri-mit dou6 note de estimatiune din care se vede, ca imprimatul brutal revistei cum si cheltuelile anuale, socotit 12 numere a 6 tole,plus coperta, se ridica la suma anuala de 9.181 la 72 bani. Sumaackta fiind pretul real -al inprimatului revistei, se va trece ca venitIn budget, ceea ce va scadea din suma veniturilor de 83.413 lei 50bani cu 2.818 lei 26 bani, realisand ast-fel o economie anuara des-tul de insemnatil pentru revista.

Cat priveste natura cheltuelilor prevNute in budget, comisiuneape de o parte, ay-end in vedere ca P. S. Director a facut in cursulanului curent budgetar reparatiunile cum si mobilierul necesar easel,crede a se reduce la 1.000 lei suma de 3000 lei, prevNuta in bud-get, pentru cheltueli marunte si extra-ordinare, ceea ce realiska oeconomie, care cresce cu 2.000 lei excedentul acestui an budgetar;iar pe de alta, tinend socotela de ostenelele si zelul T. S. Director alTipografiei, este de pante a i se adhoga 50 lei lunar asupra sumeide 200 id lunar, ded in tdtal 600 lei anual. De ademenea eelor doi-coredtori a li se adaoga elite 20 Id lunar fie-caruia, asupra Emmet de-80 id lunar; deal Pentru amendd in total 480 lei anual.

Prin ntmmt suma veniturilor este de 80 595---24Iar a cheltuelilor este de 68 774-52lihnene deoi un escedent 11 820-72Acesta fiind resultatul deliberard comisiund, cu respect '1 supune

la aprecierea sf. Sinod, rugandu'l sa bine-voiasca a aproba budgetulpropus eu modificarile mai sus enumdrate.

Cu acesta ocasiune comisiunea propune sf. Sinod urmOtOrele desi-derate:

a) A face sa se re.canosca in mod legal existenta Tipografiei;b) A se elabora un regulameut pentru bunul mers el Tipografiei.c) A se obliga controlorul spre a face easel Tipografiei cercetare si

control, in fie-care Optamana, iar la finele lund, a constata prin dre-sare de Proms-Verbal) starea financial*

d) A obliga pre Protoierd prin P.P. S.S. Chiriarehi ca sa achite

lei

In

www.dacoromanica.ro

PROCESIKEE NERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD. 39

In termen de trel luni de qile, 'tote ferngsitele datorite din desfacereaartilor hate de la Tipografie. Iar eel ce nu vor achita in termenulmentionat, I. P. S. Presedinte, va here P.P. S.S. Chiriarchi spreancheta prin revisoril eparhiall si de se va constata, ca an incasatbanil si nu 'I au versat la Tipografie, sa se ceara imediat destituireai trimiterea for in judecatL

In casul, arid feresc5. Dumnqeil, vre-un P. S. Chriarch, nu va bine-voi s'e*, dea curs cererel I. P. S. Presedinte, atuncea se va deferi casulSf. Sinod, spre a decide eels de cuviinVa.

De -Lite acestea s'a dresat presentul proces-verbal, Inskcingind peP. S. Arhiereil Pimen G. Pitesteanu spre a '1 inainta Sf. Sinod.

Presedinte: (ss) Partheniii.(ss) Pimen G. Piteqteanu(ss) Nifon N. Ploe.,steanu

P. S. Episcop al Has" lor: Void sa am o lamurire.Budgetul Tipografie se contopeste cu al jurnalului bi-sericesc ?

I. P. S. Mitropolit Primat: Nu. Ace la este sepa'rat.Se pun la vot conclusiunile raportului si procesul

verbal si se primesc.P. S. Valerian raportor, citeste raportul comisiunei

de petitiunl relativ la tunderea in monahism a fratilorHaralambie Petraru si Miha]ache Mihale, ambit din Too-nastirea Caldarusani. Comisiunea gasind indeplinite for-malitatile cerute de regulament, opineza pentru admitereafor la monahism.

Ne mai Mild nimic la ordinea dilel, sedinta se ri-dica. si se anunta cea viitOre pentru Lunt 23 Octombrie,orele 2 p. m.

t Presedinte: Ghenadie Mitropolit 'Primat.t Secretarl: Nifon Ploestenu, Meletie Galatenn.


Sedinta se deschide'la orele 2 p. m. sub presedentiaI. P. Slitului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presenti 15 P.P.S.S. membri, find absent P. S. Episcop al ilusilor, careeste in concediu.

Se citeste stnnarul sedintei precedente.

a'l

N.,

www.dacoromanica.ro

40 PROCESELE VFRBALE ALE EDINTELOB. ST. SINOD.

I. P. S. Mitropolit al Mo ldovel: In sumar se diceca se primesc moclificarile propuse de cutare Prea Santit,fare sä se arate ce fel sunt acele modificari. Cred ca nuera reil sa se dica modificari in sensul cutare.

P. S. Aril. NifoRPloestenu: T6te acestea sunt trecutein desbateri.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Acesta va se dicea pune punctul pe i, pentru ca cel ce sunt in curent cucele ce se petrec in S-tul Sinod sa intelega despre ceeste vorba.

Mai este un loc unde se vorbeste de calugarirea dinmonastirea Valens. Acolo ar trebui sa se dica, monastireaValenT, din Eparhia Argesulut

Se pune la vot sumarul cu aceste rectificari si seprimeste.

P. S. Episcop al Dungrei dojos: E4 fad curioscutS-tului Sinod, Ca n'am usat de concediul ce mi s'a acordat

I. P. S. Mitropolit Primat: FOrte bine.I. P. S. Mitropolit al MoIdove.fl Ce a i ois, cra n'ati

usat de concediul ce vi s'a acordat?P. S. Episcop al Duna rel de jos: Da. N'am -usat,

fiind-ca. n'am lipsit de la sedincele S-tulul Sinod.sunt la sedinta.

Se comunica de la biuroti petitiunea obstei locui-torilor comunel Ursati, din Eparhia Rimniculul Noul Se-verin, prin care cer voe de la S-tut Sinod a terminabiserica deja inceputa, si se trimite la comisiunea respective.

Idem, doue adrese ale Episcopiel de Buzea relativela calugarirl, si se trimit la comisiunea de petitiuni.

Idem, adresa cu, No. 1970 a Mitropoliei Moldovei re-lativa la calug'riri, si se trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, raportul Comitetului redactor al revistel « Bi-serica Ortodoxa Romana) cu un proiect de budget mo-dificator, si se trimite la comisiunea respective.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acum intram in ordi-dinea dilei. La ordinea oilei avem

1) Referatul comisiunel relativ la servirea pastoresca apreoOlor de armata.

2) Raportul comisiunel pentru mai multe acte referit6rela Tipografia Cartilor Bisericesti.

3) Ramas din sedinta trecuta, a se lua decisiunea, ca

Tata-me

www.dacoromanica.ro

PROCESELE yERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD. 41

ingrijitoril de pe la, bisericele intretinute do Eforia, Spita-lelor Civile, sa. fie preoti, iar nu mireni, cum se practiceasta-dl.

4) Mal ninite rapOrte ale tomisiunel de petitiuni.P. S. Arhiereil Pimen G. Pitestenu, raportor, cite to

urmatorul proiect de regulament pentru, serviciul pastoralal preotilor de armata:

.Proect de regulament pentru positiunea si acti-vitatea preotului in armata.

EXPUNEREA DE MOTIVE

Considerand, ca biserica :cresting, are de la fondatorul el IisusChristos, menirea de a lucra pentru binele si fericirea omenirei;

Considerand, ca dupre marturia istoriel, strabunii nostri 'si intariatipatriotismul prin biserica si religiune si tot printr'aOsta all purtatlupte stralucite pentru mice si mode;

Considerand, ca tinerii, cari formeza zidul de aparare si de inta-rire Ord nOstre sunt mai tots fill de romans si fii all santel nOstrebiserici;

Considerand ca biserica ca factor folositor societatei, trebueintinda activitatea sa bine fac5tOre la tote institutiunile din Stat,intre care armata este una din oele mai insemnate;

Considerand, ca necesitatea conlucrarei bisericel pentru Intarireamoralulull armatel este recunoscuta in tote statele crestine, cum sevede din prescrierea regulamentara, ca, finerul recrut trebue sa in-

cepa activitatea sa miliiara prin depunerea solemna a unui juramantin numele lui Dumnedeh, de a fi credincios si devotat Patriei si Su-veranului

Considerand, ca in armata nOstra de la un timp Inc Oce, activitateapastorala, a preotului este forte marginita si cu totul ne-satisca',catOre,de ore -ce ea se reduce mai numal la simplul fapt, ca, preotul vinela inceputul fie -cares luni, spre a stropi cu ap5, sanOta pe soldati;

Considerand, ca la depunerea juramantului, preotul este numal unsimplu asistent, Para a da cuvenita importanta si solemnitate acestulact religios atat de inalt;

Considerand, c5, misiunea pastorala a preotului in armata trebuesa imbraliseze un camp de activitate pastorala mult mai intinsa, siacesta se impune cu atat mai multi cu cat cea mai mare parte dintresoldati nu still carte;

Consider-and, ca rolul de a lumina si convinge pe soldati in a'slindeplini datoriele sale in on -ce timp, din inima si iubire, iar nudin frica, '1 are cu deosebire preotul;

Considerand ca o activitate bine chibzuita din partea ,preotului arusura in mare parte greutatea cerintelor militare, cas forte bine con-statat, ca cu totul alt-fel indeplineste tine -va o datorie din con-vingere si alt-fel Indeplineste aceiasi datorie din silk.;

al

sa'sl

set.

'si

www.dacoromanica.ro

42 PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. StNOD.

Considerand, ca devotarea sentimentului religios si moral in armataeste de atributinnea pastoralui bisericesc si tot °data o garantie desprebravura soldatului, fiind stint ca un soldat, temetor de Dumnecletiiubitor de tail si Suveran si supus sefilor sei este un bun soldat;iar tote aceste calitati alese le pOte castiga numai prin o seriOsa, e-ducatie religiOsa;

Considerand ca o asemenea educatiune religiOga-morala lipseste maide tot in casarmele nOstre. ceia ce se constata prin multe fapte rele,sevarsite de soldati inferiori in paguba necinstirea chemarei sol-do:testi, atat timpul de serviciu activ, si mai ales dupe reintOr-cerea for la caminnrile parintesti;

Considerand, ca prin impreuna vietuire si adunarea in casarme,relele moravuri si viciuri lesne pot fi contractate chiar de aces tineri,care au pornit de in vetrele parintilor for cu o buns crestere reli-giose si morale, iar acesta este un reu, pe care nimenea nu '1 -ar puteaimpedica mai bine de cat preotnl;

Considerand, ca on cat de inulta bona-vointa psi aptitudine ar aveapreotii de armata, nu ar putea ajunge la resultatele dorite, de On-ce el sunt forte putini la numer: cinci sau she preoti in Vita ar-mata, pe cand cu putini ani indarat la fie-care regiment sail corpisolat era cite un preot;

Considerand, ca facerea de lectiuni scolare, mergerea la biserica,in timpul Duminicei cu soldatii, formarea inimei for in sensul earl-erei militare, prin tinerea de predici basate pe Santa Scripture si is-toria nostra nationala, lipsesc cu totul la corpurile nOstre de armata,pe and aceste cerinte in alte state, mai inaintate in cultnr si maiputernice, sunt indeplinite forte regulat si scrupulos;

Pentru aceste motive comisiunea are onOre a supnne deliberareiSinod nrmatorul proect de regulament pentru positinnea si

activitatea pastorall a preotilor de armata.

CAPITOLITL I.

Numirea preotilor de armata.

Art. 1) La fie-care regiment va fi un preot titular, numit preotde armata, pentru ingrijirea religiOsa-morala a regimentului.

Art. 2) Numal la bataliOne si companil isolate pot fi insarcinatirpentru serviciul religios, din preoti parohiei invecinate.

Art. 3) Numirea preotilor de armata se face de care ChiriarhulIn a drill Eparhie se afla regimentul, in unire cu Ministerul de Resbel

Art. 4) Vor fi numiti ca preoti de armate, numai licentiati inTheologie si probati ea apti pentru acest post.

Art. 5) Preotii de armata in indeplinirea oficiilor religiOse, suntpusi sub jurisdictiunea privigherea Chiriarhului respectiv.

Art. 6) Pentru indeplinirea tuturor datorielor pastorale de carepreoti de armata ea atari, ei sunt pusi sub directa privighere a se-fului de corp. In cas de grave abaterl, ei pot fi suspendatl de sefulcorpului, raportand pe tale ierarhica Chiriarhului, care constatand a-baterile imputate va decide definitiv in causa.

in

S-tuluT

ci

5i

www.dacoromanica.ro

'PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. STNOD. 43

CAPITOLUL

Atribqiunile preo(ilor de armata,

Art. 7. Atributiunile preotilor de armate sunf:a) Serviciul liturghiei efectuat Dominica si alte serbatori

prevedute in Monitorul °stet, in capela, sau biserica ce se va designa,spre a merge trupa intrega sau o parte din ea.

In cas de mobilisare, va face serviciul in localul ce se va designade seful corpului.

b) Tinerea regulate, de predici pentru formarea inimei ostasilor insensul carierei militare, atilt in timpul de pace cat si in timp de r6sboi.

c) Juremantul, la care va tine predica explicand insemnatatea mutreligiose,.

d) Marturisirea si impartatirea la postul Nasterei Domnului si alSf. Pasti.

e) Santirea apel la inceputul fie-carei Zuni.f) Botezul, cununia si inmormentarea militarilor din corpul, in care

ei suntg) Visitarea din timp in timp a camerilor in care dorm ostasi, in-

demnand a pazi in ele buna rinduiale si a se face regulat rugacitinea,seara si dimineata.

La tote aceste servicii religiOse preotul va fi ajutat de catre sol-datii care still citi si Uinta.

Art. 8. Preotul va tine sae, in fie-care t i en soldatii timp dedoue ore; obiectele ce le va preda sunt: invetamentul religios, istoriapatriel, morala practice.; tote acestea vor fi predate ass, ea soldatii

inteleaga datoria lor catre Dumnedefi, Patrie, Suveran, societate sisefii lor.

Orele de sc61d se vor hotera de care sera corpulul, in "intelegerecu preotul.

Art. 9. La finele fie-carei luai, preotul va raporta sefului de corpprogresul ce a realisat cu soldatii in pole, iar despre starea religi-Osa-morala a corpulni va raporta si Chiriahului respectiv.

Art. 10. Preotit de anima sunt datori a insoti trupa on unde.Pe campul de resbel el vor indemna pe soldati a'si Indeplini datori-ile chiar eu pretul vietei lor, &titre patrie; si vor Imbarbata pe sol-datii raniti la rebdare, facend si serviciile religiose necesare.

Art. 11. Preotul titular de armata nu va avea dreptul a ocupa unalt post, nici bisericcsc nici scolastic.

Art 12. Positiunea preotului titular de armata va fi asimilat5, intotul cu positiunea unui capitan.

CAPITOL-MA III.

Obiectele necesare serviclului pastoral in annatal

1) Doug randuri de vestminte preotesti coniplecte.2) 0 evangelie.

marl,

numitl.

sit'yd

www.dacoromanica.ro

44 PROCESELE VERBALE ALE SEDIN TELQR ST. SINOD.

3 0 lama a Domnului Nostru Iisus Cinistos si o icons cu San-tul lust ca patron. Acesta va fi aseclata in capela safi cancelaria cor-pului, la care va arde tot-d'auna o candela.

4 0 cruce mica de argint, o alts cruce mare de lemn cu restignireaDomnului, pentru comisia corectionala.

5) Un rand de sante vase.6) 0 cadelnita.7) Un vas pentru sai4irea apei.8 Un miruitor.9) Done sfesnice.10) Una cutie de argint si o lingurita, pentru pastrarea sautei

necesara in marsuric militare si in resbele.

Garb

1) Un rand de carti bisericesti complect.

(ss t Silvestri' al Ilusilor.(ss) t Ionichie Baca61azss) t Pimen G. Piteteanuss t Ata,nasie Craioveanu.

I. P. S. Mitropolit Primal: Mai 'nainte de a da cu-vintul comisiunei asupra acestul proiect, ye rog sa-mi dapvoie a ye supune la cunostinla urmatOrele:

D. Ministru al Cultelor mi-a comunicat, ca atunci, andeste in discutiune cafe o cestiune deosebita, cum este a-cesta, care priveste la armata nOstra romanesa., dorestesä fie qi D-sa de fata..

P. S. Aril. Pimen Pitestdnu: Prea bine.I. P. S. Mitropolit Primat: Acesta este o cestiune

seriOsA si D-nul Ministru ca membru al GuyernuluT, pOteconsulte pe Dl. Ministru de Resboiii pentru acest re-

gulament. Asa dar ye rog, s& amantim acesta cestiunepan& va veni D. Ministru al Cultelor.

S-tul Sinod incuyiintezA.P. S. Pimen Pitestenu, raportor, citeste procesul-

verbal al comisiunei ad-hoc, relativ la Tipografia CartilorBisericesti:

PROCES-VERBAL

Asta-4 20 Octombre 1895, ora 8 a. m., aub-semnatii membrii atcomisiunei aleasa de Santul Sinod pentru verificarea compturilor Ti-pografiei si revistel Biserica Ortodoxii Romans" conformandu-ne re-solutiunilor N-rile 216, 217, 236 si 254, puse de I. P. P. Presedinte

Cu-

sa

.711.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR T. SINOD. 45

all Sf. Sinod pe rapertele directiunei Tipografiei MINT. Bisericesti"de sub No. 194, 207, 236, si 257, a. c. ne am intrunit 'in localulacestei Tipografii si Nand in privire cele coprinse in ciisele raporte,am g5.sit intemeate aratkile P. S. Director al Tipografiei, si am opi-nat asupra cartilor notate mai jos, precum urmeza:

a) Cartea de ruga'ciuni necesara fie-carui crestin, format 320, in-tr'o singura colore, cu vignete 'in text, pe hartie velina si in No.10.000 exemplare.

b) Liturgia Sf. Ion Guth' de Aur, cu caractere mici si vignete,format 320; in don& culori pe hartie Angina si in numer de 5000exemplare.

c) Randuiala proscomidier in doua culori, cu vignete, pe junia-tate cola, hartie velina si in numer de 5000 emplare.

d) Orologiul Mare, formatul si hartia editiei 11-rei Neamtul din1874 caracterele ,si vignetele din prima editiune a Santului Sinod,si in atatea exemplare, &ate biserici sunt in tots Cara.

e) Triodul acelas format, hartie, caractere si vignete, si in atateaexemplare dupe cum s'a hotkat pentru Orologiul mare.

f) Prohodul Damnului format octave in doug eulori, cu vignetelesi semnele de musics respective si in mullet. de 3000 exemplare.

Pentru tote aceste card, in calitatile aratate, comisinnea respectosrOga pe Santul Sinod sa bine voiasca a aproba imprimarea lor-

1) Revisiunea textului, inlocuirea de cuvinte precum si ultima co-rectura la noile editiuni ale cartilor bisericesti, conform votului Sf.Sinod, sa se fad, de n2ajoritatea membrilor redactoril ai reVisteirBiserica Ortodox& Romans" dresandu-se proces-verbal, prin care sase constate de cari membri s'ail flout corecturile. Numele membrilorcorectori se vor trece la finele cartel intr'o vignete.

2) like exemplarele de card bisericesti, care se af1a asta-di. inTipografie si care se vor imprima de aci inainte vor fi numerotate peporta for cu un sigiliu numerator, stampilandu-se in acelas timp onsigiliul S. Sinod. Acosta lucrare se va face de P. S. Director al Ti-pografiei, de Directorul cancelariei Sf. Sinod, de controlorul respectival Tipografiei in presenta si sub preside* unui membru al Sf. Si-nod ales anume pentru acesta. Acesta lucrare se va constata prin.tr'un proces-verbal, in dublu exemplar, dintre care unul se va inainta StSinod, si altul va Amalie in arhiva Tipografiei, notandu-se si nume-rul total al exemplarelor si in registru de imprimate.

3) Indafa ce se va incepe de comisiune numerotarea si, stampilareacartilor bisericesti, se va iota de Presedintele acestei comisiuni inregistru pe partide, care se pastreza de Directiune, pentru vindareacartilor, data de tend incepe a se vinde carts stampilate si numerotate.

4) Cele patru orologil marl editia I, care se aft acum in deposi-tul Tipografiei, dintre care 2 pe hartie japoneza, si 2 pe hartie ye-lina, sa nu se venda cu nici un pret, ci sa remae spre pastrare inbiblioteca Tipografiei.

5) Din fie-care carte si editiune aflate in deposit acum precum siacelea, care se vor imprima de aci inainte, s4 tea pastra in bibliotecaTipografiei ate 10 exemplare.

www.dacoromanica.ro

46 PROGESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST, SINOD,

6). Tote registrele de comptalilitate si oancelarie ale tipografiei sAfie numerotate, snuruite si sigilate cu sigiliul St. Sinod si parafatede, atre directorul caucelariei Sf. Sinod, avend dedesupt viza si sem-n'aturile comisiunei anuale de verificarea socotelilor.

Pentru tote aceste propuneri comisiunea rOga; pe Sf. Sinod s'a bine-voiasca, a le aproba ca necesare pentru bunul mers al Tipografiei.

Drept care, am dresat presentul proces-verbal ins'arcinand pe P. S-Pimen G. Pitestenu membru al acestei comisiuni, al inainta cu. undeosebit raport S. Sinod,

Presedinte Partheniut Pimen G. PiteMnut Nifon N Ploe.,stenu

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Din propunerile cu-prinse In raportul ce ni s'a citit, se vede cu cats scru-pulositate comisiunea pe care S-tul Sinod a Insarcinaroa se ocupa cu, afacerile Tipografiei, se sileste, a asiguraavutul Tipografiel. Pentru acesta nol nu putem cat saaducem multumirT comisiunei. Dar as avea de facut omodesty observatiune asupra unel propuneri, si chiar a-supra celei dintal. Se dice ca ultima corectura la nouaeditiune a cartilor bisericesti se va face de chtre majo-ritatea comitetului redactor al jurnaluluI «Biserica Orto-doxa Romana». De aid ar urma, ca numal o parte dincomitetul redactor are sa face corectura, iar nu intregulcomitet. Eu cred, ca. ar fi mat bine, ca toil membril co-mitetului redactor sä participe la corectarea noel editiunia cartilor bisericesti, iar opinia majoritatel sä fie decisivenumal cand e trebuinta sa se introduce. In text termeninoul. Cu alte cuvinte, data. un membru din comisiune,corectand o carte va gasi ca trebue modificat in ea untermen Ore-care, acea modificare sa nu o fach de cat inIntelegere cu, majoritatea membrilor comisiunei.

Dace, acesta se intelege din propunerea facuta, atuncisunt de perfect acord cu acea propunere ca si cu cele-l-alte, cuprinse in acelasi raport..

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: NA de obiectiunea ri-,dicata de P. S. Atanasie Craiovenu in privinta acestulproiect emis de comisiune, pentru corectarea noueT edi-iunT, ce se va imprima, sunt dator sa eau urmatOrele

esplicatiunt Dad s'a facut un pas fOrte serios in bisericanOstra, cand s'a hotarit de S-tul Sinod retiparirea cartilorde ritual cu caractere strhbune, apoi tot atat de serios si

f

ale.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST, SINOD. 47

pOte si, mai serios este a se sti cum se face corectareasail schimbarea unor cuvinte in privinta carora trebueregulamentat prin regulamente elaborate de S-tul Sinod.Nu arare on am audit si eil insu-mi am constatat, aprima tiparire a cartilor bisericesti cu caractere straininga lasat mull de dorit in privinta corecturei sail a. schim-barei cuvintelor.

I. P. S. 3fitropolit Primat: In privinta schirpbareitermenilor.

T. S, Pimen Pitestenu: Acosta, cum am 1is, am cons-tatat'o si ell §i any audit vorbindu -se multe.

De aceea, comisiunea alesa in anul trecut ppntru cer-cetarea cartilor de ritual 'si-a permis de a facut Ore-caredesiderate si a dat si peste acest punct, adica de a sesti in mod forte clar si lamurit de catre tine si la ce con-clitiunl. sä se faca reviduirea cartilor, la imprimarea for ina 2-a editiune. Comisiunea a insistat cu gat mai mult a-supra acestei ccestiuni, cu cat doreste sa nu se mai in-tample ceea ce s'a intamplat; si, calaudita de acesta do-rinta, a insarcinat pe membril redactor' ai jurnalulul (13i,-serica Ortodoxa Roman sa fact corecturile ce vor credede cuviinta, cand se vor tipari in a 2-a editiune.

Acum se naste intrebarea: cum are sa se urmeze lafacerea acestor corecturi? Oare unul membru singur alcomisiunei sa se dea cartile sail la top? Un singur meta-bru al comisiunef on cat de mult zel si bunt vointa arave,a de a face o lucrare bung si lipsita de or' -ce defect,pOte sa fad_ greseli, cad omul este supus greselei. Decipentru o mat mare garantie si pentru a se face o lucraremult mai temeinica, comisiunea si-a permis de a face a-cele propuneri S-tului Sinod, ca membril jurnalulul «Bi-serica Ortodoxa, in principiu, sa fie insarcinati de catreS-tul Sinod cu corectarea, ce urmeza a se face cartilor deritual; si acesta cu atat mai mult, dad este un vot datde S-tul Sinod in sensul acesta. Dar pentru ca lucrareasa fie mat sigura, de aceea, acesta lucrare sa se fact insedinta de col putin cu majoritatea membrilor redactorl. Cualte cuvinte in sedint.a sa nu fie mai putin de trei mera-bri, cart, impreuna sa delibereze asupra modulul cumtrebue sa se faca corectura. Daces S-tul Sinod n'ar puneaceste conditiuni, este suveran. Eil am totes increderea, ca

www.dacoromanica.ro

48 PROCESELE VEEMLE ALE sEDINTELOR ST. MOD,

fie-care membru din eomitet are multa dorinta de a lucra;cr1 tbta dorinta insa este imposibil sa nu se strecdre

data ar lucra in parte, si atunci nu stitl tine va firesponsabil, cad tbta comisiunea are sa click acesta lu-crare este facuta de cutare membru, ba de cutare, asaca nimeni nu va lua respunderea, si decI Santul Sinodramane singur responsabil; de vreme ce, and membrilvor lucta in sedinta cu majoritate, atunci de sigur nu sevor strecura greseli.

Rog dar, pe S-tul Sinod BA bine-voiasca a 'primi acestedesiderate ca bune luate din partea comisiunea.

P. S. Episcop al ArgesuluP In propunerile, care sefac acum de P. S. raportor al comisiunea pentru retipa-rirea si corectarea cartilor de ritual bisericesc, nu sa vedeuna din cele mai insemnate propuneri care trebue saexiste In regulament, si anume aceea, ca sa se stie dupece anume text sä se ia comisiunea, ca sa corecteze cArtile.

Se stie, cA in comisiunea trecuta, sail, mai bine clis,In comisiunea care a fost insarcinata cu corectarea car -tilor, ati lucrat barbatii cei mai insemnati, cunoscetori deliteratura romana; dar atunci S-tul Sinod n'a hotarit dupece text biblic se va tine, de cel ebraic, de vulgata sailde cel alixandrinean, si tocmai acesta a facut ca cartilenOstre bisericesti, tipArite cu litere no!, sa lase mult de do-rit, cu deosebire Orologiul. Ceea ce a si provocat peS-tul Sinod, sa ia hotarirea, ca cele-l-alte cartl de ri-tual sa se retiparesca dupe editia de Neamt, cu midmodificari.

Se stie, ca biserica nOstrA se tine de textul alixandri-nean, si prin urmare, trebuia ca no! sa facem reviduireadupe textul alexandrinean, la bucAtile luate din &Wit;iar nu dupe plat cum ail fost trad6si toll psalmil dinOrologiti. De accea cred, ca in prima linie ar trebuisa se is o hotarire de ce anume text se va tine comi-siunea? de cel alexandrinean, sat va lucra ca si comi-siunea din trecut, care a fost insarcinata cu retiparireacartilor bisericesti ? Eu cred, ca ar fi bine sa indatoraticomisiunea, sA. se tinti de textul monastirei de Neamtu,care are tradus1 psalmil dupe textul alexandrinean

P. S, Nifon t loestonu: Ce are a face mineile cutextul alexandrean ?.

gre-ell,

.ell

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE F3EDINTELOR ST. SINOD. 49

P. S. Episcop al Argesului Apol P. S-te, atat mi-neile cat si triodul contin multe bucati din s-ta scripturacum sunt d. e. parimiile. Aceste bucati in editia de Nemtsunt luate dupe textul alexandrinen. Psalmil insa dinCeaslov, cum sunt tradusi in cartile cele not, nu conres-pund cu psalmil din textul grecesc.

Prin urmare este absoluta necesitate, ca dad. se hota-raste sa. se faca corectura sa se stie de la inceput de ceanume text ne tinem ? de textul alexandrinen, de celebraic, sad de vulgata. Eu as propune sa ne tinem decel alexandrinen, cad traductia este forte esacta.

I. P. S. Mitropolit Primat. Din cele spuse de P.S. Episcop al Argesului, se constata ca comisiunea a avutdreptate, cand a venit cu desideratele acestea inainteaS-lui Sinod. Trebue sa tinem sema, ca comisiunea si-adat tOta ostenela si a avut multe in vedere, pans ce aajuns la aceste desiderate. Comisiunea dar exprimatparerea, ca revizuirea sa se faca de majoritatea membri-lor redactori ai revistei cBiserica Ortodoxa Romana». Intrecut, a luat fie-care membru cate o carte, pentru revi-zuire si de acOlo a esit tot re'ul. Raportorul a avut drep-ptate, cand a clis ca omul pOte sa se insele.

De aceea, ed cred ca este bine a se admite raportulcu desideratele sale.

In ceea ce priveste cele ciise de P. S. Atanasie Cra-ioveanu, ca adica, data trebue sa ne tinem de textulalixandrinen, not avem un vot dat de S. Sinod, ca säavem de norma cartile din monastirea Neamtulul, carestint cele mai corecte. Daca membri redactori din trecutse conduceati de acestea, pole ca nu ajungeam unde amajuns, 'Ate ca nu mai era nicl o critics, asupracartilor.

Asa dar sa nu mai intindem discutiunea asupra aces-tui raport, fiind-ca este o garantie cand tots membrii inmajoritate vor face corectarea cartilor bisericestl, can sevor pune din noti in retiparire. Acesta este parerea mea;prin urmare ve rog sä primim conclusiunile si desidera-tele exprimate de comisiune.

P. S. Episcop al Argesului. N'am de cjis nimir con-tra conclusiunelor raportutui, am declarat de la inceputca sunt in totul de acord; am spus numal ca sa se puns.

4.

si ad'

el-a

www.dacoromanica.ro


punctul pe i, adica de ce text anume sa se tina comi-siunea in revizuirea cartilor bisericesti.

1. P. S. Mitropolit Primat. Nu putem not sa schim-barn textul pe fie-care di. Se stie ca S. Sinod a dat unvot ca sa avem in vedere cartile de la monastirep. Neamtulul.Pun dar la vot conclusiunile raportului comisiunel; tineeste pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.P. S. Valerian Rimniceanu, raportor, citeste raportul

comisiunei de petitiuni relativ la donatiunea ce face P.S. Episcop al Husilor, Tipografiei Carti lor Bisericesti asu-pra proprietg.til ce are pentru a 4-a parte a pietrel delitografie a Sf. Antimis si conchide a se arata multumiriP. S. donator.

I. P. S. Mitropolit Primat. P. S. Director al Tipo-grafiel nu putea sa primesca acolo acesta donatiune, far&stirea S-lui Sinod. Acosta donatiune trebuia sa treca prinfilierea S-lui Sinod: cad mai stint si altil care stint pro -prietaril asupra acelei pietre.

Prin urmare cestiunea acesta trebuia venita intai la S.Sinod, pe tale oficiala.

P. S. Episcop al Dunaral de jos: Al declaratiuneaoficiala a P. S. Episcop at Husilor

P. S. Valerian Rimnicemi: 0 am.I. P. S. Mitropolit Primat: Acea declaratie trebuia

s'o aduci mai intaiu la S-tul Sinod.P. S. Valerian Rlmnicenu: Am comunicat'o oficial

Sinod si apoi s'a trimis la comisiune.P. S. Nifon Ploestenu citeste adresa P. S. Episcop

al Husilor, prin care cedeza dreptul sou de proprietate ceare asupra petrel S -tulul Antimis.

I. P. S. Mitropolit Primat: Cestiunea acesta findlegata de patru proprietari, cars nu sant tots presinti, eurog pe S-tul Simod sa asteptam resolvarea ei, Ora vaveni si P. S. Episcop al Husilor.

S-tul Sinod aproba.P. S. Valerian, raportor, citeste raportul comisiunel

de petitiuni relativ la cererea facuta de obstea locuito-rilor parohiel Vagiulesti, judetul Mehedinti, cari cer a nuli se imparti parohia. Asupra acestel cestiuni, comisiuneatinend soma de cererea petitionarilor, este de opinie ca

S-tului

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

acesta suplica sa se recomande P. S. Episcop respEntlit;spre a o avea in vedere cand i s'ar propune cererI aemodificarea acelel parohil.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Idem, raportul comisiunei de petittuni relativ la su-

plica locuitorilor din catunele Mehedinta si Rahova, co-muna Podeni Nol, judetut Prahova, prin care cer a li $emal forma o parohie, compusa din catunele Mehedintasi Rahova.

Asupra acestei cestiuni, comisiunea este de opinie a-se lua in privire cererea acestor locuitori, cand se varegula si infiintarea altar parohil.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Idem, raportul comisiunei de petitiuni pentru admi-

terea la monahism a surorei Epistimia Cernomoretz dinmonastirea Celic-Dere. Comisiunea gasind indeplinile for-malitatile cerute de regulament, este de opinie a i se ad-mite calugarirea.

Se pune la vot opinia comisiunei si se aproba.Idem, raportul comisiunei de petitiuni, relativ la su-

plica a none cantareti din comuna Barbatestl, judetulIalomita, prin care se plang S-tulul Sinod de starea fortrista si nenorocita, si se raga S -tulul Sinod a se ocupasi de sOrta for misera.

Asupra acestel cestiuni comisiunea, pentru viitor, estede opinie ca S-tul Sinod sa aiba in privire si ameliora-rea positiuneT cantaretilor, cand se va propune modifi-carea legel cleruluf; iar pentru present sa se recomandepetitiunea Chiriarhului respectiv, pentru a o pune in ve-derea preotilor, prin protoerei de judete, sä dea si canta-retilor din veniturile bisericesti a treia parte, acolo undeserviciul bisericesc se face prin concursul lor.

Se pun la vot conclusiunile raportulul comisiunei sise primesc.

Idem, raportul comisiunei de petitiuni, relativ la ce-rerea de calugarire a surorel Paraschiva Serghieva dinmonastirea Cilic-Dere.

Comisiunea in majoritate, este de opinie a i se respingecalugarirea, pana ce va atinge varsta de 40 ant', iar mi-noritatea este de opinie a i se admite calugarirea.

P. S. Atanasie Craiovenu: S. Sinod s'a mai ocu-

-

www.dacoromanica.ro


pat intr'o sedint.a." precedents, de un asemenea cas. Atuncise presentase cererea de calugarii e a uneI surori, careavea 36 anl, dupe cat 'mi aduc aminte, si cu tote acesteacomisiunea a conchis ca nu trebue O. se admits calu-garirea, de ore -ce nu are Inca versta ceruta de regula-ment. Astazi cand o sora care cere calugarirea are numai27 aril, comisiunea cade in diverginta de vederl, cacI mi-noritatei .cere a se admite calugarirea.

Ed cred O. ar fi bine, ca S-tul Sinod sA nu admits o-piniunea minoritatei, ci sa amane calugarirea acesta panava atinge versta ceruta de regulament, cum opineza simajoritatea cornisiunel.

Se pune la vot opinia minoritatei, ca cea mai de-partata si se primeste.

P. S. Valerian raportor, citeste urmatorul raport alcomisiunel de petitiuni, relativ la adresa P. S. Episcop alRimniculuI Noul Severin, pe langa care inainteza un la-blot pentru modificarl de parohil.

P. S. Atanasie Craiovenu: Din observatiile ce P. S.raportor face asupra adresel P. S. Episcop al Rimnicului,pe Mpg care inainteza un tabloil pentru modificarl deparohil, am vedut ca P. S. Sa raportorul emite pareddeosebite, in cestiuni de aceiasi natura.

Mal deunazi ne-a citit un raport, in care find vorbade despartirea unel parohii, opina ca cererea sa se tri-mita P. S. Episcop respectiv, iar acum cand se trimiteun tabloil pentru modificarl de parohii si formarea denot parohii, isl declina competinta si propune ca acestacestiune sa se trimita la o comisiune. Dupe parerea mea,este mat bine ca S-tul Sinod sa hotarasca a se inaintaDluI Ministru de Culte aserninea tablourl, cu rugaminteasa vina cu un proiect de lege, spre a se face modifica-rile cerute.

Pentru ca D-I Ministru sa vina cu un asemenea pro-ject de lege, e chiar necesar ca S-tul Sinod sal faca cu-noscut modificarile ce sunt de trebuinta, la parohiile infinta. Pentru aceste cuvinte nu pot impartasi opinia P.S. raportor.

P. S Valerian Rlinnicenu: Comisiunea n'a facutnici un fel de opiniune contra, ci a exprimat niste apre-cierl, pe care le inainteza S-tului Sinod, spre a le trimite

www.dacoromanica.ro


la o comisiune, care se va alege; iar nici de cum ca adat vre-o opinie contra.

P. S. Arh Nifon Ploestenu: La cancelaria S-tuluiSinod si cred ca si la cancelariife P.P. S.S. Chiriarchi,au venit o suma de caul relative la modificari de pa-rohii. S-tul Sinod in sesiunea trecuta, de prima-vera, aluat hotarirea ca pe bite aceste cereri sa le inainteze Chi-riarchilor respectivi, spre a forma tablouri. Unit din. P.P.S.S. Chiriarlit au Si inaintat S-tului Sinod acele tablouri.Acum lumea se astepta, sunt persOne care se interesezasa stie cum stam cu parohiile.

In adever, fixarea numerului parohiilor s'a facut intr'unmod cam grabit si negresit ca putut strecura gresell.

I. P. S. Mitropolit Primat: Prea S-te, ve rog sa vor-biti asupra raportului comisiunel. Suntett de parerea co-misiunel sa se trimita la P.P. S.S. Episcopi, sail la Onor.Minister ?

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Ell as fi de parere caS-tul Sinod sa se ocupe cu aceste modificari, sa se facaun tablou general si in urma sa se inainteze Ministerului,ca Ministerul sa faca cele ce va crede de cuviinta.

P. S. Epi.scop al Dunarel de jos: I. P. S-tite Pre-sedinte! Ved ca mereti vorbim de tablouri modificatOrede parohii, ca cum lucrul ar fi asa de lesne. Legea cle-rului miren este categorica in acesta privinta si trebueurmat conform cerintelor et. De aceea eg ye rog sa re-manem de o camdata in cele ce am hotarit qilele trecute,ca adica fie-care Prea Santa Chiriarh sa'st modifice tabloulEparhiei sole si sa astepte in pace si liniste, pana candlegea se va modifica. Atuncl vom fi chemaij sa aratampentru ce pretindem modificarea cutaria sag cutaria, dinparohiile eparchiet nOstre.

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Cred, ca in casulde fata nu este vorba de modificarea leget in vigOre. Easingura prevede la art. 2 ca: modificarile de parohii nuse pot face de cat prin Corpurile LegiuitOre, dar acestemodificari trebue intai sa se comunice de Santul SinodOnor. Guvern, care apoi sa le propue Corpurilor Legiui-tOre spre adoptare. Mat multe cereri de felul acesta auvenit la S-tul Sinod si in cat ele sunt drepte trebue ali se dea curs pe calea indicata de lege. Tot asa cred ca.

s'ad

www.dacoromanica.ro

54 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

este de facut si cu tablourile ce P.P. S.S. Episcopl ina-inteza S-tului Sinod pentru modificarea de parohil. Acestainsa nu insemneza o modificare a legel si nici nu esteun motiv de a astepta, pana se va modifica legea, tactmodificarile parohiilor sunt absolut necesaril.

Cand s'att format parohiile, n'ail fost date tote instiin-tarile. Comisiunea respective n'a avut cunostinta esactade situatiunea topografica a parohiilor. Acura in urma s'aconstatat, ca este fOrte greil de cautat parohiile, asa cumsail regulat. Unele parohil se compun din cate 4 si 5catune, la o departare de 7, 8 chilometre unul de altul.Acestea deci nu pot fi cautate de un singur preot, citrebue modificate, despartindu-se in doue sail mai multeparohil, dupe cum se va crede de cuviinta. De aceea nutrebue a astepta se se modifice legea, ci sä profitam deprevederile legel, dupe care aceste modificarl se pot facede Corpurile LegiuitOre.

Prin urmare este bine, ca t6te tablourile de asemeneanature sa se inainteze S -tulul Sinod, iar S-tul Sinod saformeze un tabloti general, pe care sal inainteze Guyer-nului, spre a veni cu un proiect de lege pentru infiintareade parohil noul. Acestea am avut de cps.

P. S. Arh. Valerian Rfrnnieenu: I. P. S-tite! Maieste un raport al comisiunei de petitiuni, relativ la adresaP. S. Episcop al ArgesuluT, tot relativ la schimbarile deparohii, si fiind-ca se loge cu eel de sus, Ve rog sa-mldap* voie sal citesc si pe acesta, ca S-tul Sinod sa sepronunte asupra amendorora odata.

P. S. Valerian Ramnicenu, raportor, citeste raportulcomisiunel de petitiuni relativ la adresa P. S. Episcop alArgesulul, pe langa care inainteza un tabloti pentru mo-dificari de parohii. .

I. P. S. Mitropolit Prirnat. Eii cred ca. S. Sinod n'apierdut din vedere votul, cu care s'a esprimat In unadin sedintele sesiunel trecute, faVa si cu fostul MinistruDl. Tache Ionescu, cand s'a luat hotararea, ca toile acesteregulari de parohii, de infiintart si desfiintari, can se aducla S. Sinod, sa se trimita P. P. S. S. Episcopi respectivi, sa's1face tablourile, si dupe ce se vor aduna de la toti, O.' sefack cunoscut Ministerulul, ca O. vine cu un proect de- legela Camera. Au venit aceste tablouri din partea tuturor P. P.SS. Chiriarhl ? Nu.

www.dacoromanica.ro


Prin urmare lucrul cel mai bun este, s& asteptam ve-nirea tablourilor de la tots PP. SS. Episcopi si pe urmasa alegem comisiunea ad-hoc.

Comisiunea de petitiunl isi declin5. competinta si (lice c&nu pOte face nimic, pan& nu se vor aduna tote tablourile.

Pun dar la vot opiniunea mea. Cine este pentru,bine-voiisca a ridica maim.

S'a primit.P. S. Valerian Rimniceanu, raportor citeste raportul

comisiuneT de petitiuni pentru admiterea la calugarire afratelul Vasile Popa din monastirea Ciolanu.

Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute deregulament, este de opinie al se admite calugarirea.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.P. S. Arhierefi Calistrat Barladeanu cere un concediu

pe qiva de 25 ale corentei si S. Sinod aproba.Ne mai find :nimic la ordinea dilei sedinta se ridica

la orele 31/2 p. m. anuntandu-se cea viitOre pentru qivade 24 Octombre, orele 2 p. m.

t Presedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.t Secretari: Nifon N. Ploe,stenu, Meletie Get latau.

Sedinta de la 24 Octombre

edinta se deschide la orele 21/2 p. m. sub presedintiaMalt Prea S-titului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal. Presenti 14 PP. SS. membri.I. P. S. Mitropolit Primat. Sedir0 e deschisa..P. S. Nifon Ploestenzi, da citire sumarului sedintel

precedente.Ne cerend nimeni cuventul, se pune la vot sumarul

si se primeste.Se citesc urmatOrele comunicari:0 adresa a Prea S-lui Director al Tipografiei, prin care

cere aprobarea preturilor cator-va carti.P. S. Arhiereu Pimen Pitesteanu. Malt Prea San-

site, find vorba despre fixarea preturilor cartilor de ritual bisericesc, in urma raportului P. S. Director al Ti-

sä.

www.dacoromanica.ro


pografil, e 1 cred1ca ar fi bine, ca fixarea acestor preturisa se face de catre o comisiune anume ales. de S-tulSinod. Acosta parere a mea, o sprijinesc pe esperienta caream castigat-o, de cand am ondre a lucra ca membru incomisiunea pentru luarea socotelilor Tipografiei Carti lorBisericesti.

Prea S-titul Director, pe cat ved, fixeza unele preturi,si se baseaza in fixarea lor, pe niste aprecieri ale se-fului de atelier.

Eu nu am destula siguranta ca seful de atelier este instare a putea fixa in mod drept aceste preturi, si acestapentru motivul ca comisiunea ales. de S-tul Sinod pen-tru luarea socotelelor, a observat ca seful de atelier nuare aceiasi procedure in fixarea preturilor, si deci gan-desc ca ar fi mai bine, ca S-tul Sinod sa numeasca ocomisiune care sa fixeze in mod temeinic preturile car-tilor, iar sa nu se fixeze numai in urma aprecieri sefu-1'11 de atelier.

Pe de alta parte e greii a fixa preturile numal Direc-torul cu seful de atelier, mai ales ca, nu exista. un tarifpentru acesta.

Ne mai cerend nimeni cuventul, se pune la votpropunerea Prea S-titulut Arh. Pimen G. Pitestenu, ca sase duce la o comisiune ales. de S-tul Sinod, cestiuneaacesta, si se primeste.

I. P. S. Mitropolit Prirnat. Acum intram in ordineaAvem mai multe rapOrte ale comisiunei de petitiuni,

privitOre la calugariri.P. S. Arh. Valerian Rimnicenu. raportor, da citire

raportului comisiunei de petititiuni, privitor la calugarireasurorel Ana Teodorova din M-rea Cilic-Dere. Comisiuneaopineaza a se aproba calugarirea.

Se pune la vot si se primeste.Idem, a surorii Anastasia Preotesa din M-rea Cotesti.

Comisia opineaza a se aproba calugarirea.Se pune la vot si se primeste.Idem, a surorii Parascheva Pavlicencova din M-rea

Cilic-Dere. Comisia opineaza a se aproba calugarirea.Se pune la vot .si se primeste.ldem a surorii Stefana Tudor Zavala din M-rea

Ratesti. Comisia opineaza a se aproba calugarirea.

(filet.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE .7.EDINTELOR ST. SINOD. 57

Se pune la vot si se primeste.Idem, a 8 frati din M-rea Nemtu, F:i anume: Va-

sile Gugianu, G. Botez, Constantin Archip Ciolan, N. Ma-rian Gheorghe a NistorOei, Gheorghe V. Danaila, Ion PopaHrisca, Gavriel Vamesul. Comisia opineaza a se aprobacalugaririle.

Se pun la vot si se primesc.Idem, a suroril Maria Buneanu din. M-rea Agafton.

Comisia opineaza a se aproba calugarirea.Se pune la vot si se primeste.Idem, a fratelui Ion Bistriceanu din M-rea Neamtu.

Comisia opineaza a se aproba calugarirea.Se pune la vot si se primeste.Idem, a suroril Elena G. FuiOga din M-rea Resbo-

ieni. Comisia opineaza a se aproba calugarirea.Se pune la vot si se primeste.Idem, a surorii Eftimia Apostol din .M-rea Cotesti.

Comisia opineaza a se aproba calugarirea.Se pune la vot si se primeste.Idem, a suroril Smaranda Const. Ciudin din Mo-

nastirea Agapia. Comisia opineza a se aproba calugarirea.I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Pe acesta am ye-

flut-o eu singur cu ocliii mei la Monastire, in vara tre-cuta. Este neputinciOsa, slaba si doreste sä fie imbra-cata in schima cea mare si de aceia am dat ordin sase calugaresca.

Se pune la vot calugarirea si se primesce.I. S. P. Mitropolit Primat: Prea Santiti Membri!

Ar fi fOrte bine, ca elaborarea regulamentulul relativ lamersul regulat al Tipografiel, sa se faca tot de comisi-unea care a fost insarcinata pang acum.Si acesta comi-siune sa o aclamain acum, pentru acesta lucrare, caddensa cum5ste care trebue sa fie bunul mers al Tipo-grafiel.

Se pune la vot acesta propunere si se primesce.I. P. S. Mitropolit Primat: Cred ca acesta comi-

siune sa fie insarcinata si cu fixarea preturilor cartilorbisericesti.

Se pune la vot acesta propunere si se adopta.I. P. S. Mitropolit Prima,t: Acuma avem alegerea

unui delegat insarcinat cu stampilarea cartilor bisericestVEa propun pe P. S. Arh. Atanasie Craiovenu.

www.dacoromanica.ro

58 PROCESELE VERBALE ALE pDINTELOR ST. SINOD.

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Eu ye rog sa nume insArcinati pe mine.

I. P. S. Mitropolit Primat: Atuncl vom procedela alegere prin vot.

P. S. Episcop al Duna, rel de jos: Cred ca ar fi bine,ca acesta comisiune sä fie insArcinata si cu stampilareacartilor bisericesti.

Se pune la vot acesta propunere si se primesce.I. P. S. Mitropolit Primat: Avem acum cestiunea

cartilor de ritual, care sunt in deposit la Tipografie si careurmeza sa inlocuiasa pe cele vechi, pe la tote bisericiledin lath.

P. S. Episcop al Duna, rel de jos: Se impart mereu.I. P. S. Mitropolit Primat: La unele se impart, iar

la allele nu, si cred ca e bine ca P. P. S. S. Episcopisa dea ordin Protoereilor, in acesta privinta.

P. S. Episcop de R1121.721C: Sunt date ordine.I. P. S. Mitropolit Primat: Ducendu-me in inspec-

tiune, iata ce am constatat pe la biserici: am gasit petetrapede carp rupte, ceslOve, minee, penticostare etc.deteriorate cu totul.

Le-am facut observatiune preotitor, de ce nu ail cerutcarp noui? Cum pot sit citesca pe acestea, cu foile rupte ?

UniT respuns ca ail cerut, dar nu li trimes,altii ca acum au sa scrie, spre a li se trimete, iar altiica nu le-ail dat bani epitropia.

De aceea e bine, ca S-tul Sinod s5, ea o hotarare, catete cartile deteriorate sa fie inlocuite cu cartl noui, sinu este bine sa lasam grija acesta numal Protoereilor,fiind-ca ei daca nu sunt indemnali din noa, se interesezaputin.

Dovadri, despre acesta este nu numal cu cartile bise-ricesti, dar si cu jurnalul, «Biserica.Ortodox5. Romani,care are o datorie mare, de incasat, de pe abonamente.

P S Arh. Valerian Rfmnicenu: Sant datorii de96 mil lei.

I. P. S. Mitropolit Primat: Cu totii stim ca suntdatorii marl pe la Protoierei.

UniT au incasat banil si nu 'I au dat. Daca este ast-fel, de ce sa nu ne ingrijim mai mult pentru viitorul a-cestor institutiuni? Sunt cal care pot fi folositere spre a

'rni-au s'au

www.dacoromanica.ro


alimenta atat jurnalul cat si Tipoprafia, si cu tote acestease cla atentiune putina, si nu se observa. aceia cari artrebui sa faca datoria .si sa aduca la indeplinire or-dinile date. Daca am dat un ordin, ne am multumit cuacesta, presupunend ea el 's1 au facut datoria. Cred ca ebine sa luam in serios cestiunea acesta. P.P. S.S. Epis-copi cu tots, cred ca, se gandesc a aduce pe o tale pros-pera atat jurnalul cat si Tipografia.

P S. Episcop al Dunarel de jos: Acesta cestiuneeste deja resolved. de Sf. Sinod.

I. P. S. VOstra nu avetl de cat sa transmiteti votulSf. Sinod, P. P. S. S. Chiriarchi.

I. P. S. Mitropolit Primat: Et' am socotit, ca dinnal sa ye pun in cunostinta despre acesta.

Vom pune din nal in vederea P. S. S. Chiriarhi sa.dea ordine Protoiereilor.

Se pune la vot acesta propunere si se primeste.I. P. S. Mitropolit Primat: Mai avem Inca o ces-

tiune. In discursul program care '1 am adus inainteaS. VOstra, atn propus si acesta: ca la diferite institute, caresent de alte confesiuni in tiara nOstra, sa fie ca profe-sorl preotl ortodoxl. Pentru ca cunt copil crestini orto-doxi nostril' acolo, care invata un alt catechism afara de alnostru crestin-ortodox, si in acesta privintfa not trebue sa a-vem multa bagare de soma; pentru ca ce facem not cu copilnostril, cari se due in scOlele acelea de alte confesiuni,.unde nu se *Inv* catechismul ortodox?. S. nu ne po-menim maine poimaine, ca mamele copiilor romans orto-doxi, sa uite credinta parintilor nostri.

De aceea, am avut dorinta sa vitt inaintea Sf. Sinodcu acesta cestiune. Pentru ca mi s'a intamplat sa \redpredandu-se copiilor no0.ri, in scOla eterodoxa din Campu-Lung, catechismul acelei confesiuni, care propaga credintaBisericei de la Roma.

Dar la discutiunea acestei cestiuni forte importante, credca ar 11 bine sa avem de fata si pe D 1 Ministru de Culte..SA astepta'm venirea D-sale.

Se pune la vot acesta propunere si se primeste.1. P. S. Mitropolit Primat: Ordinea dilei fund epui-

sata ridic sedinta

V

at

www.dacoromanica.ro


Sedinta se ridica la orele li p. m. anuntandu-se ceaviitOre pentru Vineri 27 Octombrie orele 2 p. m.

t Presedinte : Ghenadie Mitropolit Prirnat.Secretarl: Nifon N. Ploepau, Ateletie Galarau.


edinta se deschide la orele 2 p m. sub prese-dintia I. P. S-titului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presenti 16 P.P.S.S. membri.

Se citeste sumarul sedintei precedente si se aproba.Se comunica de la biuroti telegrama P. S. Episcop

al Husilor, prin care cere a i se prelungi concediul, Orala 27 Octombrie, si se is act.

Idem, petitiunea P. S. IOnichie Bacalinul, pe Fangcare inainteza spre aprobare lit predicT, rostite la diferiteocasiunT, si se trimite la comisiunea pentru cercetarea car-tilor didactice.

Idem, adresa Episcopiel Dunarel de jos cu No.1265 cu dosarul No. 46, relativ la calugarirea sorer A-nastasia Serebreno din monastirea Cilic-Dere, si se trimitela comisiunea de petitiunt.

Idem, raportul comitetulul redactor al revistelserica Ortodoxa Romana», prin care cere ca cartile deTe-Deum tiparite cu spesele revistel, sa fie cedate Tipo-grafiel, restituind costul lor ; si se trimite la comisiunearespective.

Idem, petitiunea obstellocuitorilor din comuna Tul-nici, jud. Putna, plasa Vrancea, prin care cer hirotonireaseminaristulul Stefan Basnuta, avend patru clase semina-riale, si se pone la dosar.

Idem, doue adrese ale S-ter Mitropolit a Ungro-V1a-hiei si doue ale I. P. S-titului Presedinte al S-tului Sinod,relativ la P. S. Episcop al Rimnicului Noul-Severin, si setrimit la comisiunea de petitiuni.

P. S. Episcop al Buzeului, ra portor. citeste raportulcomisiunel de petitiuni relativ la calugarirea fratelul Con-stantin Patrolea din monastirea Rasca.

t

«Bi-

www.dacoromanica.ro


Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, este de opinie a'i se aproba calugarirea.

7-- S-tul Sinod apron.Idem, raportul comisiunel de petitiunel relativ la

calugarirea sorer Pauna C. Capatana, din monastirea Rogozu.Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de

regulament, este de opinie a i se aproba calugarirea.S-tul Sinod aproba.Idem, raportul comisiunel de petitiuni relativ la ca-

lugarirea fratelui Gheorghe Cosma, din monastirea Ciolanu.Comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de

regulament, este de opinie a i se admite calugarirea.S-tul Sinod aproba.P. S. Valerian Rimnicenu, raportor, citeste raportul

comisiunel de petitiuni relativ la cedarea P S. Episcopal Husilor asupra dreptului, de a patra parte, ce are a-supra pietrei de aniimis, cedare pe care o face in folosulTipografiel Cartilor Bisericesti.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: EU am contri-buit la confectionarea acestel pietre si'mT resery tot dreptulde proprietate asupra et Veclend inse ca cei-l-alti coproprie-tarl au invoit litografului de a face un tiragitl, tree partimarime, din formatul antimiselor pentru icOne, am cedatsi at; bine inteles exclusiv numal pentru icOne si in ma-rimea de mai sus propusa de P. S. Episcop al Rimni-cului coproprietar cu mine, iar nici de cum ca sa imprimeantimise pe panda, matase si hartie pentru altii, de catpentru coproprietaril pietrei. Reservandu-mi dar tot dreptulde proprietate ce am asupra pietrei in cestiune, voitt ve-dea ce am de facut cu acest litograf abusiv, voiti vecleadaea nu va trebui sal trimit inaintea judecatel, ca pe unulce 'si-a arogat un drept pe care eil nu'i ram dat. Acumin ceea ce priveste raportul P. S. Valerian Rimnicenu,etil it asigur, ca." nici m'a convins, nici m'a entusiasmatprin laudeie ce a adus P. S Episcop al Husilor, pentrudarul facut ; pentru ca deja P. S. S. se pricepe in ale con-deilor. dupe cum din fericire se pricepe f6rte bine si inadministratia Tipografiei S -tulul Sinod, care trebue sa sefeliciteze de alegere; nu urmeza de acs, ca cunOste in fondcestiunea pietrei pentru antimise. Lucrul este clar ca diva.P. S. Episcop al Husilor daruind partea sa din acea piatra

www.dacoromanica.ro


a credut ca aduce un servicia si inbogateste Tipografiacu un obiect de unde are sä se folosesca. Darul P. S.Episcop nu are sa aduca nici un folos Tipografie) S-luiSinod si prin urmare entusiasmul P. S. Valerian, ca ra-portor si director al acestei Tipografii, nu are nici o basasi are sa se convinga in curand, ca degeaba isi a usatmaestria cea frumOsa a P. S. Sale, cand cauta sa neconvinga, si mat cu sema pe mine, ca sa daruim si nolpiatra.

P. S. lonicl2ie Baca,onu: Nu stia pOte ca s'a cedat,dreptul altuIa.

P. S. Episcop al Dunarel dejos: De sigur Ca nu stia-acum insa trebue sä stie ca P. S. Sa are peatra antimi,selor la Tipografie si o pastreza cu santenie intr'o firidaun fel de ferestr6. Orba, cum s'ar dice, ear litograful tipa-reste antimise pentru episcopil cari ii plateste. Dupa cetipareste el acele antimise ? Dupa piatra de la Tipografie?Nu, cad' P. S. Director, cari este acum si raportor alcestiunel nu stie nimic despre acesta. Vedeti acum cumsta lucrul? unul plateste facerea pietrel si altul trageprofitul. cat me priveste pe mine, voia vedea data amsa -ml fac dup. acum testamentul met'. Un lucru pot saye spun, ca pe acest litograf am sa-1 trimit in judecata, cadlegile tereI sunt categorice in acesta privinta.

P. S. Episcop al Rimniculul: Am cerut cuventulnu pentru ca sa respund la raport, nici la suspectiunilece redicat. Am luat cuventul ca sä declar, ca dacaTipografia Cart.ilor Bisericestl primeste partea oferita deP. S. Episcop al Husilor Si di la rindul declar cacedez pentru Tipografie dreptul

P. S. Episcop al Husilor: Am luat cuventul ca saespun positiunea mea inaintea Sf. Sinod, fata de darulce l'am facut Tipografiei.

Este un proprietar in judetul Falcia, care asta-di tra-este in Iasi si pe care I. P. S. Mitropolit al Moldovei iistie fOrte bine. Acest domn proprietar numit Dimitrie Cas-troianu a oferit comunel Husi o mosiOra in judetul Ro-man, pentru ca sa intretina cate-va paturi in spitalul carese afla in casele oferite tot de el.

Dup. 3 ani de dile D. Castroianu se trezeste tras injudecata de comuna Husi. Atunci D. Castroianu a dis: eI

sail

meltmelt.

www.dacoromanica.ro


Intru cat nu facusem mosia mea Janie comunel HusT, nueram nici dator, nict tras in judecata ca dator; dar acumsunt. Asa este resplata omeneasca, prea sfintite, esclamabetranul!

In acesta positiune me gasesc si eu fata de TipografiaCartilor Bisericestl. Para nu facusem un dar Tipografielnu eram persiflat, de P. S. Director al Tipografiel, nota-bine in calitate de membru in comisiunea de petitiuni aSt Sinod.

Acum sa ye supun la cunostinta, pentru ce am facutacesta. Iata pentru ce: D. Grasiani, tipo-litograful din sir.

elari, prin care s'a confectionat acea piatra de tovarasie,orl de cite on avea vre-o comanda de antimise, imi ce-rea formal invoirea. Mie neplacendu-mi sa me ocup cuafaceri de negustorie, m'am hotarit a ceda dreptul meilTipografiel Cartilor Bisericesti, care pete sä traga si vr'unprofit din acesta. Tipografia la randul el, orl S-tul Sinodde care depinde, putea sa'ml spue: primesc orl nu primescdarul P. S. Tale si aci sa sfarsea totul. De ce la o atatde buna vointa din partea mea, tocmal comisiunea S-luiSinod, prin raportul sell, sa. vinA §i sa fach comentarilmalitiOse dupe pofta unuia sail altuia.

Forte multumesc comisiuneT, care a voit ca si cu acestaocasiune sa's1 arate istetimea necalificabild. Eil n'am facutacesta cu rea intentiune ; din contra, am creclut ca facun bun servicia Tipografiel. Dar data mi s'a intamplatsi mie serta D-lul Castroianu, ca adica, o fapta huna sami se resplatiasca cu la, fie.

P. S. Valerian Rimnicenu: In calitate de directoral Tipografiel, am adus la cunostinta S-tului Sinod despredarul ce P. S. Episcop al Husilor l'a facut Tipografiel,asupra dreptulul de a patra parte ce are asupra petrel'pentru antimis. Pe de alta parte, am cerut ca S-tul Si-nod sa exprime multumiri P. S. Episcop al Husilor, pentrubinele care l'a facut Tipografiel. S-tul Sinod nu a remascu acesta, ci a oranduit afacerea la comisiunea de pe-titiuni, care in sedinta de la 23, a venit cu. raportul, sidupe stiintele date a conchis, cum era si drept, sa seexprime multumiri P. S. Episcop al Husilor; dar pentruCa atunci P. S. Sa nu era de fata, s'a amanat si a re-mas ca cestiunea sa sa trateze cand va fi fata si P. S.

www.dacoromanica.ro

64 rROGESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

Sa. De atunci si pana acum comisiunea a primit infor-marile, despre care ail vedut ca v'am dat relatiuni. Da-rul insa pe care P. S. Sa l'a facut Tipografiei, pri-mesc, si ca director IT multumesc si rog si pe S-tul Si-nod sa se asocieze cu mine la acesta.

P. S. Episcop al Husilor: La cele spuse prin ra-portul comisiuneT, ye fOrte multumesc.

P. S. Arh. Valerian Rimnicenu: Acum, ca comi-siunea de petitiuni a facut alte conclusiuni, este alt-ceva..Comisiunea acum area ca acel dar nu mal este al Ti-pografiel, caci este exploatat de altiT, dupe copii date detine stie tine.

P. S. Episcop al Husilor: Nu remane de cat sa'Idati in judecata.

I. P. S. Mitropolit Primat: Incidentul acesta tre-bue aplanat. Nol nu putem sa dispunem de lucrul acesta,cad mal este un proprietar, care lipseste si al carui con-simtiment nu'l avem.

P. S. VOstra atl facut dar dreptul ce avetl pentru apatra parte; sunt insa cel l'alti proprietari cart nu voescsi sta.26 in pretentil. Prin urmare, eil propun amanareaacestel cestiuni, pana vom avea si consimtimentul celuide al patrulea proprietar. Pun dar la vot propunereamea, tine este pentru sa bine voeasca a ridica mans.S'a primit.

P S. Valerian, raportor, citesce raportul comisiu-nel de petitiunl relativ la adresa D -lul Ministru at Cul-telor, urmata dupa a P. S. Episcop al Dunarel de jos,spre a se mai hirotoni un preot la comuna Cocargeua.

P. S. Episcop al Husilor: Nu still, n'am priceputeti bine, sail se face o mica confusiune? In lege estepreveclut ca se p6te forma o parohie priu S-tul Sinod siprin decret rogal?

Vocl, Este.P. S. Episcop al Dun'arel de jos: Nu este.P. S. Episcop al Husilor: Este! Si mi se pare ca

tocmai acesta o prepune si D-1 Ministru_ Aliniatul ultimde la art 12 din lege, prevede acesta.

P. S. Episcop al Arizegulul: Parohil noul se potforma prin lege.

P. S. Episcop al Du.r2grel de jos: Nu este preve-

eil it

www.dacoromanica.ro


glut acesta In lege. Di care m'am ocupat si am comba-tut legea, sal.

P. ,s. Episcop al Hug' for: In raport ved ca se a-minteste? ca sa villa cu proiect de lege la camera. Dad.Insa se pOte ca o parohie sa se infiinteze in asemeneacas prin decree regal, atunci numai trebue cis, ca sa mergacu proiect la corpurile legiuitOre.

P. S. Episcop al Dui:lard de jos: La fixarea pa-rohiilor. Parohia Cocargeua avea un anume numer decatune; acum ins& pamentul domenial al statului s'aImpartit la o multime de locuitori si au format o mul-time de sate, ast-fel ca de unde la inceput Cocargeua eranumai cateva catune, acum ele s'aii indoit si Ole chiarIntreit. i flind-ca distanta dintre aceste catune este fOrtemare, ele nu se pot cauta de un singur preot.

Protoiereul respectiv 'mi -a semnalat casul si a cerutca se formam o parohie noue, din aceste catune noui in-fiintate.

N'am putut sa fac eiz singur treba acesta, ci inteunadin Bile am supus casul verbal fostului Ministru de Culte,care a prins bucuros, si 'ml-a dis sä fac adresa Basarpe acesta fagaduinta ministeriala, am si facut adresa decare ne ocupam, dar se vede ca D-sa s'a resgandit, cadved ca a trimes casul la S-tul Sinod.

Acum lucrul este clar. Daca comuna Cocargeua se vadesparti in 2, atnnci si parohia respective se va despartiIn doue. La din contra, va trebui proiect de lege pentruacesta noue infiintare de parochie. Voiil vedea ce am defacut mai tardiu.

I. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S. Parinti, iatace dice legea clerului in acesta privinta. Aliniatul 3 desub articolul 2 glasueste: «Dupe punerea in aplicare a.

«acestei legi, nici o modificare nu se va putea aduce a-«cestor parohii, de cat prin lege. In casul, insa, cand se-«Inflinteza o comuna noue, de acord cu S-tul Sinod, se-1pOte infiinta o noue parohie prin simplu decret regal,.

Iar articolul 7 din regulamentul acelei legi dice: «candse infiinteza o comuna noua, se 'Ate crea si o noua.parohie'

Acesta noue parohie se face prin decret regal, dupe ceva fi luat aprobarea S-tului Sinod.

5.

www.dacoromanica.ro

of PROCESELE VERRALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

Procedura care se va urma in ast-fel de Imprejurari,este urmatOrea:

(and Ministerul de interne va, comunica Ministerululcultelor, ca o noun cpmuna s'a infiintat, care isi are bi-serica sa, Ministerul cultelor va comunica despre acestaS-tului Sinod, in cea d'antei sesiune a sa si va cere sase declare biserica acestel comune ca parohiala).

Pe temeiul acestora, pu remane, de cat S-tul Sinod säse rostesca asupra conclusiunilor `raportutul.

P. S. Atanasie Craiovenu. In raport se conchideca sa se lase cestiunea, Ora se va modifica legea.

Cred ca not nu suntem adunatl aici ca sa diScutamlegile tarel, ci sä ne rostim asupra casulul, asa cum ngdicteza legea si regulamentul, care dice a In asemenea fin-prejurari S. Sinod are WO dea consimtimentul pentru aaproba o noue formare de parohie si s. comunice acestaMinisterulul.

I. P. S. Mitropolit Primat. P. S-te, aici este vorbade despartirea unel parohil si Onor. Minister, de acordcu P. S. Sa EpiscopuI cere invoirea S. Sinod a se faceacesta.

P. S. Atanasie Craiovenu. Va sä qica S. Sinod tre-bune sa se pronunte, iar nu sa astepte pan. la modifica-rea legei.

P. S. Episcop al Duna,rel de jos. Ei v'as raga saamanatl si cestiunea acesta, pana va veni D. M nistru.

I. P. .S. Mitropolit Prbnat. Sunt mat multe cestiunlpe care le-am lasat sa le resolvarn, and va fi si D. Mi-nistru fata. Eu am trimis la D-sa si 'mi -a respuns ca nu'Ate veni nicl nicl maine; dar Luni va veni.

rog sa lasam si acesta cestiune pana va veniD-sa, ca sa vedem ce vederi are si D. Ministru.

S. Sinod aproba amanarea.P. S. Valerian raportor, citeste raportul comisiunel

de petitiuni relativ la cestiunea cliseurilor si a vignetelorTipografiel Cartilor Bisericesti,

P. S. Atanasie Craiovenu. Me unesc cu conclusi-unile raportulul; cu reserva ca trebue Ore-care modificaride termeni in el. Las pe sema P. S. raportor aprecie-rile ce face in raport, despre fostul si actualul guvern ;acestea infra in domeniul politicei, de care n'avem sä

acliEti ve

www.dacoromanica.ro


ne ocupam aid . Numal asupra until punct am sginsist, anume acolo unde P. S. raportor dice ca, S-taScripture fare tablouri e Ca un portret Para culori, caun corp lark suflet. Acesta asemanare rut mi se paretocmal corecta. Mintuitotul a Os, ca cuvintele sale suntduh si viata, jar nu tablourile in care se intrupeza a-ceste cavirIte. Dupes mine decl, e mai cored a ziee, cainvetaturile S-tei Scriphiri, hefiind concretizate prin ic6nevedute, glut ca sufletul fare corp, adica stint abstracte sigreil de priceput. Acesta observatiune am avut numai defacut asupra redactarel raportulul in cestiune si rog a seface cuvenita indreptare.

P. S. Episcop al Husilor. Eu stint de idee' sa auto-risam pe I. P. S. Presedinte, sa intervina la D-1. MinistrtiCultelor ca sa punk cestiunea aceasta in consiliul de

Acum nu stiu intru cat ar fi bine, ca sa invetampe D. Ministru, ce sa face cu acesta cestiune, cum samijlocesca etc. etc. Acestea dupa parerea mea, trebuescinlattrate.

I. P. S. Mitropolit Primat. Eii ye rog sa amanamsi acesta cestiune, ca si pe cele Valle si sa le reservama se discuta, cand va fi fate D-nul Ministru.

S. Sinod aproba.P. S. Valerian, raportor, citeste raportul comisiunel

de petitiuni, relativ la suplica locuitorilor din catunul Ur-sap, Jud. Gorj, care conchide a se face cercetare locals.

P. S. Episcop al Rlinnicului. Eu thud In cestiunesi acum prin acest raport al Comisiunei de petitiuni, chiardat judecatel, rog pe S. Sinod ca sa mi se dea copie, atitdupe petitiunea acelor locuitori, cat si dupe raportul co=misiunel, ca din actele aflatOre in arhiva sa pot aratacum sta, luerul.

P. S. Episcop al Argesulul. Eu cred ca asemeneapropunere facuta de comisiune nu se pOte admite, find -cacanOnele nu permit unui Episcop sa se amestece in afa-cerile altui Episcop.

P. S. Episcop al Dunarel de jos. Acesta este unargument slab.

P. S. Episcop al Argesului. POte sa fie slab. Regu-lamemtul da drept S-tulul Sinod, sa controleze faptele Epis-copului; dar cand este cestiunea de administratie, cand

Mt.

(1,

www.dacoromanica.ro


Episcopul gaseste de cuviinta, ca sa, nu se zidiasca bise-rid. la 2, 3 case, acesta cred a nu este de atributiuneaS-tului Sinod, ci de a Episcopului respectiv, care este res-ponsablil inaintea lui si a terel de faptele sale,

P. S. Episcop al Haq.11or. Eu cred ca cererea P. S.Episcop al Rimnicului, de a i se comunica copie dupepetitiune si dupe raportul comisiunel, este fOrte justa.

P. S. Sa sa cerceteze actele din dosarul cauzel si sarelateze S-tului Sinod cum sta cazul si atunci S. Sinod se vapronunta in cunostinta de causa, asupra cazului.

Rog dar pe S. Sinod sa primeasca cererea P. S. Epis-cop al Rimnicului, in locul conclusiunilor raportului.

P. S. Olitropolit Primat. Eu cred ca cererea P.S. Episcop al Rimnicului, urmeza in a 2 linie, iar con-clusiunile raportului comisiunel vin cele d'inteI si deciacestea trebuesc puse inteiti la vot.

P. S. Episcop al Rimnicului. Ve rog sa puneti o-piniunea mea, ca cea mat departata.

P. S. Episcop al Dunarel de-jos. Cererea P. S.Episcop al Rimnicului este drepta si nu trebuerespingem. Este bine sa cautam a afla adeverul. Am as-cultat o parte sa ascultam si pe cea-l'alta. Ceea ce pu-tern not sa facem, ar fi ca P. S-tia Sa sa citesca si ra-portul si suplica si sa cera de la cancelaria Episcopiei sichiar la protoierie, copie dupe ordinile de invoiala si dupetOta corespondenta urmata in aceasta cestiune. In acestmod impacam bite cerintele si daca. S. Sinod impartasesteacesta Were, n'are de cat sa invite pe P. S. Chiriarh,ca in cursul septamanei viitore, pana Marti sate Mercuri,sa ne aduca aceste deslusiri.

P. S. Episcop al Rimnicului. EA nu pot sa datinici o lamurire pana nu voill cumiste punctele, in jurulcarora trebue sa me invartesc. De aceea am rugat pe S.Sinod, ca sa'rni dea copie legalisata de biurou dupe pe-titiune si dupe raportul comisiunel, ca in vederea for sapot cerceta si eu dosarul.

In ceea ce priveste termenul pus de P. S. Episcop atDunarei de jos, eti declar ca este imposibil de realisat,chiar daca mi s'ar pune acum la dispositiune actele. ce-rute. Atli este Vineri; la ora 4 insereza si et) nu pot saespediez lucrarile de cat maine ; are sa se primeasca. la

I,

sä 'i-o

D-det

www.dacoromanica.ro


cancelarie Dumineca la ora 12, prin urmare, Lunt, dace.nu si Marty. Pe urma o se. trebuesca si arhivarului timp case. le transcrie si vedeti ca. termenul 'propus de P. S.Episcop al Dunarii de jos, nu se pOte realiza.

I. P. S. Mitropolit Primat. Eil Rog pe P. S. Epis-cop al Rimniculul sa ceara telegrafic a i se trimite do-sarul. Acesta este calea cea mai nemerita.

Pun dar la vot propunerea mea, de a Se trimite do-sarul privitor la cestiunea de tata. Cite este pentru,se bine-voiasca a ridica mina.

S'a primit.Ne mat find nimic la ordinea dile' ridic sedinta.

Sedinta viitpre va fi pe Luni, la 30 Octombre.Sedinta se ridica la orele 4 p. m. anuntandu-se

cea viitOre, pe Luni 30 Octombre, orele 2 p. m.t Presedinte : Ghenadie Mitropolit Primat.

t Secretary: 1Viton N. Ploeftenu, Meletie Getlatau.

Sedinca din 30 Octombrie 1895.

Sedinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedintiaI. P. S-titulul Mitropolit Primat.


I. P. S. Mitropolit Primat: Sedinta e deschisa.Se citeste sumarul sedintei precedente.Ne cerend nimeni cuventul, se pune la vot suma-

rul §i se primeste.I. P. S. Mitropolit Primat: Ve aducetl aminte cal

s'a amanat votul asupra cator-va cestiuni, pana la veni-rea D-lui Ministru. Aceste cestiuni sunt:

1) Regulamentul privitor la servirea pastorale a preo-tilor de armata.

2) Raportul comisiunel relativ la cliseurile luate de laImprimeria Statului.

3) Raportul comisiunel privitor la desfacerea parohielCocargeatia.

D-nu Ministru a avut tuna-vointa a veni pana la mine,ajar acum a plecat, si a luat cunostinta de aceste ces-tiuni, si'ml a dis, a S-tul Sinod le pdte discuta si vota.

www.dacoromanica.ro


Cred dar, ca trebue s& resolvam aceste cestiuni intaiusi pe urma s& intram In ordinea dile'

Avem dar mai intaiu cestiunea relative la servirea pas-toral& a preotilor de armata. Raportul este citit.

P. S. Episcop al Husilor: Cred, ca ar trebui sä seciteasca din noU.

I. P. S. lifitropolit Primat: Numal conolusiile rapOr-telor O. se citesca.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: In urma mai multorconsiderante, pe care le-a avut in vedere comisiunea, cancla elaborat acest proiect de regulament, a facut urmatOreaconclusiune:

«Comisiunea are onOre a supune deliberarei S-lui SinodurmAtorul proiect de regulament, pentru positiunea si ac-tivitatea pastoral& a preotilor de armata).

Acest proect de regulament, urmeza sa fie votat intaiude S-tul Sinod, si apol trimis la Minister, si D-nu Ministru.expunendu-1 sanctiunei Majestatei Sale Regelui, -sa. Orafi pus in aplicare.

Orl ce regulament trebue votat pe articole.1. P. S. Mitropolit Atuncl cititi articol cu

articol.P. S. Episcop al Dunarel de jos: Pe cat 'ml aduc

aminte, S-tul Sinod a audit si citirea raportulul comisiunelrespective si proectul de regulament ce a elaborat.

Dupe regula urmata de not, S-tul Sinod nu ar aveaasta-dl s& fact alt-ceva, de cat sa voteze luarea in considera--tiune a proiectului si apol sa incept votarea lul pe articole.

EA insa, gandesc ca nu ar trebui adi sa procedam laacesta lucrare, pentru ca not nu am ascultat si pe Dl.Ministru de Resbel in privinta acestel cestiuni. i findc& acest regulament priveste esclusiv armata, gandesc,este bine sa trimitem mal intaiu acest project D-luf Mi-nistru de Resbel, ca vada si D-sa, si dupe ce vafi facut observatiunile sale asupra lui, I. P. S. VOstra säle supuneti impreuna cu aceste observatiunl deliberarilorS-tulul Sinod, si cred, c& S-lul Sinod numal atuncl va..procede in cunostinta de causa. Alt-fel not vom vota acestproect, care ne luandu-se in consideratiune de D-nul Minis-tru de Resbel, va remane si el ca Si multe allele, fart re-sultatu dorit. Ve rog sa fim practici; cad este mal bine.

Primat:

ca

's1

www.dacoromanica.ro


P, S. Episcop al Husilor. Regulamentul acesta, datase va vota, negresit flu se va pune in aplicare, pana candtau se va sanctiona de 'Majestatea Sa Regele. Dar inaintede a fi inaintat Majestatil Sale spre sanctionare, el tre-ce grin Consiliul de Ministri, si atunci D. Ministru deResbel isi va face observatiunile sele, iar data nu II con-vine, nu'l mal inainteza spre sanctionare. Eti cred dar,ca e bine sal votam si sa-1 inaintam D-lui Ministru deCulte, si D-sa sal inainteze Consiliulul de Ministril, siacolo Guvernul ia cunostinta de densul, si data II con-vine it inainteza spre sanctionare,

P. S. Episcop al DunAr.il de jos. Data nu'l convineatunci 11 inlatura ca inaplicabil. In acest cas insa pune lagrea cercare, ca sa nu gic lovire, prestigiul Santulul Sinodsi eu tare ye rog sa nu urmatt acesta procedare. DataS. Sinod pu admite parerea mea, eti ye declar CA nu iatiparte la vot, ca sa nu fia partas consecintelor faptuluilovitor de prEstigiii! Am c,is.

I. P. S. Alitropolit Ve aduceti aminte, ca insesiunea de prima-vara, cand P. S. S. Arhiereul PimenPitestenu, a Ifacut acesta propunere, am emis ea ideia,a nu stia la to ar Bend acest regulament, si ce directiesa ia S. Sinod cu d'ensul, chci si armata are regulamen-tele si legile el.

Acum, eta me gandesc, ca not o sa aprobam acest pro-iect; dar sa vedem ce resultke are sa aiba?

Cred ca parerea Prea S. Episcop al Dunarii de jos ebung, ca sa inaintam acest proiect D-lui Ministru de Res-bel, care este un om energic si resolut, faca obser-vatiunile sale asupra regulamentuluI; iat in urma a dis-pune sh se inapoeze, cat va fi posibil de curend, ca San-tul Sinod sa pdta a'l aduce In discutiune chir in acestasesiune, de va fi timp.

Se pune la vot propunerea de a se inainta acestproiect de regtilament D-1u1 Ministru de Resbel, si seadmite.

P. S, Episcop al Husilor. ea sunt de parere a setrimite Ministru de Resbel :

Voci: Apol s'a votat acum.P. S. Episcop al Huszlor. Ceia ce vreat sa tic este,

ca data se trimite, sa ni se inapoeze cat mai curend, pen-

Primal.

sa'sI

iD-lui ...

www.dacoromanica.ro

72 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD,f

tru ca tot in sesiunea acesta, S-, Sinod sä se pronunteasupra lui.

I. P. S.donedone

Primat. Tocmai acesta am cis si.1eu, ca. in trel dile, cat va mai fi deschis S. Sinod.P. S. Episcop al Husilor: Valle bine, dar not mat

avem de regulat cate-va cestiuni, care yin in contact cuMinisterele. Nu ar fi bine ca si" acele cestiuni s, fie dis-cutate prealabil cu D-nii Ministri respectivi?

1. P. 8. Mitropolit Primat: Le-am discutat eil cuD-nu Ministru si D-sa 'int-a dat deslegare, ce O. fac in

(-) ,lipsa D-sale.

P. S. Episcop al Husilor: Avem de exemplu, cestiu-nea luminarilor de cera, asupra careia m'am Bandit sime gandesc, care ar fi mijlocul ca sä se pa& regulaast-fel, in cat hotdrarea ce se va lua sä pOta fi apli-cata.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Cand vett venicu raportul, atunci se va discuta, nu prejudecati lucrul,

P. S. Episcop al Husilor: Daca vom face o pro-punere si S-tul Sinod o va vota, insa D -lul Ministru nu'lva placea, ce se face cu densa?

P. S. Episcop al Duna, rel de jos: De aceia clic catrebue sa se consulte intaiu D-nu Ministru.

P. S. Episcop al Husilor: Apot tot acesta vreailsd die si eil. Pentru cestiunile acelea, care nu pot fi a-plicate, fard consimtimentul unut ministru sail altul, nutrebue sa avem o prealabila Intelegere cu D-nil Ministrirespectivi si apol sä o votam?

P. S. Episcop al Duna, rel de jos: Acesta nice numateste de discutat. Dar P. S. Ta vet lua cuventul atunci si nevet spune ceea ce credt in cestiune, dar sä vorbim acumpentru fie care cestiune, care are sd ne preocupe mattardiu, cred ca niment nu p6te s& admit& acesta. Nu an-ticipati dar.

P. S. Episcop al Husilor: Eli nu unesc cestiunealuminarilor de cera cu c.ele-l-alte, dar ea este una dinacelea care trebue sä fie sprijinitd de un Ministru.

1. P. S. Mitropolit Primat: In cestiunea lumina-rilor de cera vett veni cu raport, si atunci vom discuta.

Acum avem raportul comisiunel de petitiuni privitorla cliseurile luate de la Imprimeria Statulul.

www.dacoromanica.ro


D-nu Ministru s'a exprimat, a cum va crede S-tulSinod, dea votul sea.

P. S. Arh. Valerian Rimnic6nu, raportor, da citireconclusiunilor raportului comisiunei, in coprinderea ur-matOre :

«Comisiunea este de opinie, ca S-tul SinodD-lui Ministru de Culte, spre a mijloci sa se scOta acestecliseuri din inventariul Tipografiel Statului si inscriereafor in inventariul Tipografiel CarWor Bisericesti, undedeja de fapt sunt luate, sub forma de imprumut).

Se pun la vot conclusiunile si se primesc.P. S. Arh. Valerian Rimnicenu, da citire conclusiu-

nilor raportului comisiunel de petitiuni, privitor la des-facerea parohiei Cocargeaua.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.1. P. S. Mitropolit Primat: Acum intram in ordi-

neaAvem inteiu raportul comisiunel privitor la budgetul

revistei «Biserica Ortodoxa Rornanao,P. S. Arh. Nifon Ploestenu, raportor, da citire procesu-

lui verbal al comisiunel, relativ la budgetul revistel.

PRO CES-VERBAL

Asta-cli 25 Octombrie 1895, ora 8 diminea(a.Noi plembril comisiunei aleas5. de Sf. Sinod, pentru verificarea. so-

cotelelor Tipografici Cartilor Bisericesti" si revistei Biserica Orto-doxl Romana", conformandu-ne hotararei nostre, notata in procesul-verbal de la 24 curent, ne-am intrunit in localul Tipografiei si amcontinuat cu cercetarea si observarea budgetului revistel pe anal1896 1897.

Asupra paragrafelor 1, 3 si 4 de la venituri, comisiunea ne avendnici o obiec4iune, ele roman ast-fel precum sant prevedute de comi-tetul redactor in budgetul modificator si anume:

I) Beings* de incasat 96 994 20II) Abonamente directe 900III) Venituri extra-ordinare . 100Asupra paragrafului al 2 cercetandu-se registru de partidi al abona-

mentelor, facute prin protoierei, comisiunea a constatat, ca adeveratul nu.-mei. de abonap. nu este de 3.800, care se afla trecut in primul pro-eat de budget, ci eel de 3.899 aflat in al doilea proect de budget modifies-tor, si prin urmare num5rul abonAilor fiind in realitate cu 99 maimai mare, suma ce se va trece la acest paragraf va fi an de 45.600,i de 46.788 lei, adiea en 1.188 lei mai malt, ceea ce in total cll

ea venit, lei 144.782, 20 banl.

s& cera

sa's1

. . . . ..... .

e

www.dacoromanica.ro


Din acesta suma scadendu-se remisa de 20 0/, cuvenita protoierei-lor,remane venit net pe anul viitor budgeter 1896 97 lei 116.026. 36 b.

In privinta cheltuelelor comisiunea, gasind desideratul coprins inprocesul-verbal de la 22 Octombrie, al comitetului revistei, a admisbudgetul modificator, asa precum s'a intocmit de acest comitet.

El soldeaza cu suma de 31.700 lei, afara de remisa cuvenita pro-toiereilor, care se urea la tifra de 28.755 IA 84 bani, care nu s'atreent la cheltueli, ca Yana oe nu intl.% in casa redactiunei.

Suma de .B1.700 lei, preveduti la cheltueli in proectul modificatorsi adoptat de comisiune, este prin umare mai mica cu

budget4.965 lei 68

lath', de cat cea preveduta in primal proect de presentat laSf. Sinod.

Economia acesta s'a realisat, parte prin reducerea mthr cheltuelicare s'a vedut a fi de prisos, parte prin reducerca sumei de 12.000lei platita pang acum nuntai pentru imprimat, la suma de 9.000 lei,care dupe afirmarile d. C. Erbiceanu, consemnate si in procesul-verbalmai sus mentionat al redactorilor, este indestulatore, ca sa platesca.Cu dansa si imprimatul si hartia si brosatul si expeditia si Rlata ex-peditorului gi timbrele postale si benzele pe un an.

Inregistrand cu placere economia realisata cu acesta ocasiune, co-misiunea regrets ca explieatiunile si afirmarile d. C. Erbiceanu, carea fost mai multi ani Director al Tipografiei, nu s'a facut din primalan al intr5rei D-sale la redactiunea revistei si in eapul DirectiunelTipografiei. Ea ar fi oglindit la rubrica veniturilor Tipografiei si laaceia a cheltuelilor revistei, adeverata stare de lucruri, ar firat in mare parte starea precara, financial% in care se gaseste actual-inente revista, si ar fi scutit si comisiunea de ostenea15, de a resfoiacuma dosarele Tipografiei si revistei spre a constata, cat cea din-taiii a rapit de la cea de a doua cursul mersului lor.

Asupra punctului al doilea din procesul.verbal al comitetuluiredactor, prin care se cere restituirea surplusului de 3.000 lei ce s'aluat revistei pentru imprimat de la inceputul el si liana acum, comi-siunea avend in vedere argumentele aduse de comitetul redactor, cumcg, revista cu fondurile sale a dat nastere si viata Tipografiei ea se.FOCA ajunge la starea in care se afla, gaseste dreapta eererea comi-tetului redactor, (Tar mina, operatinnea de constatarea quantumulni ce

se cuvine, plin5, la verificarea socotelelor in genere ule revistei.Cat priveste referatul presedintelui comitetului redactor eft No. 166

din luna curenta inaintat comisiunei prin resolutia No. 353 a I. P. S.Presedinte al Sf. Sinod, comisiunea avend in vedere ca Tipografia prinadministratia sa, desfaoe dilnic .cartile imprimate aci si tot ea panaacum a vendut si cartile de Tedeum, proprietatea revistei, imparta-seste opiniunea comitetului redactor de a se ceda Tipografiei tote exem-plarele de Te -demn, aflate deja in deposit, remanend ca acesta saverse in casa,

protoiereilor.revistei costul acestei carp, minus remisa de 20 0/0 cut(

venita Acosta mama% se va urine si pentru acele exem-plare, care -Runt deja vendute, daca Tipografia nu va fi varsat costulfor comitetului revistei.

Cu acesta ocasiune, comisiunea ineredintandu-se, ca starea preen% a

inlatu-

In

'1

www.dacoromanica.ro


revistei provine in cea mai mare parte din departarea comitetnluiredactor de in prescriptiunile regulamentulul, care a fost lasat cu to-tul la o parte, mai ales in eeea ce priveste administrarea regulate avenitului sea, opinieza:

1) A se observe cu stricteta regulamentul in tote intregimea sa,tinendu-se socotela de votul S-tului Sinod in privinta celor 2 redac-tori din nal ad5,ogati si pentru care se va indeplini formalitatile legale.

2) A se obliga comitetul redactor, ca s5, intre in spiritul art. 15din regulament, chiar de mum, controland el intre el pe colegul forinsarcinat cu casa revistei.

3) A se atrage luarea aminte disului comitet, intru a fi cu maimulta vigilenta in ceea ce priveste tinerea registrelor de abonatl sincasarile de abonamente; iar nu cum s'a vedut cu parere de rea,ca s'a urinal feria acum, cand comitetul astepta ca abonatii directis5, trimeta el singuri plata abonamentului.

4) In leg5,tura eu aceste inbunatatiri materiale, care urmeza sitrebue a se aduce de urgenta in mersul regulat al revistei, comi-siunea opineza a se mari si volumul mensual al revistei, coprindendcel putin cite o cola si jumetate de tipar de fie care redactor, fareca prin acesta redactQri sa fie desearcati de sarcina ce li s'a dat deS-tul Sinod, pentru a corecta si aline de ritual.

Miiirimea volumului revistei, precum si eresterea numerului abona-tilor, sporind Ore cum veniturile si cheltuelile materiale preste celeprevedute in budgetul Tipografiei si al revistei pe anal budgetar1896-97; comitetul redactor va fi obligat sa platesea Tipografiei a-nalogia hartiei, tiragiului, copertei, benzelor, speselor de expeditie siadilogirea de 20 lei lunar amploeatului de expeditie, peste sums de80 lei preveduta in budget.

Pentru tote aceste modificari budgetare, comitetul redactor va pre-septa la sesiunea din Mal a S-tului Sinod un budget suplimentar,in care sa se prevada, exact noua situatiune budgetary a reyistel peanal 1896 97.

Odata cu intocmirea acestui budget suplimentar, comitetul se yarosti si asupra cestiunei, dad, nu g5.seste oportun a se reduce pre-tul abonamentului revistei.

Pentru mersul regulat al abonamentelor facute prin protoerei siin vederea intardierilor ne-terneinice ce se fac de catre acestia inrespunderea catre redactiune a abonamentelor incasate si de Inca-sat; comisiunea este de parere a se lua de catr S-tul Sinod aceleasidispositiuni ca si cele ce s'aa luat pentru incasarea rernasitelor debanl ale Tipografiei.

Cu ocasiunea cercetarilor faeute priu podul Tipografiei, comisiuneave;lend ca din corpurile revistei pe anii trecuti lipsesc unele numere,este de parere a se invita P, 8. Director al Tipografiei, ca sa pre-sinte comisiunea de verificare, un tabloii de numerile care iipsese.

In lama tuturor acestora, comisiunea respeetuos !Foga pe S-tul Si-nod sa bine voiasca a aproba proiectul de budget modificator al co-mitetulul redactor, en modificarile propuse de comisinne, aproband Inacelasi time si desideratele mai sus amintite, ca masuri pentru bu-nul mere al revistei.

www.dacoromanica.ro


Drept care am esat presentul proces-verbal insarcinand pe P.S. Arhiereti Nifon lT. Ploestenu, spre al inainta S-tului Sinod cuosebit raport, impreana cu cele-l-alte procese-verbale anteriOre, refe-ritOre la acelasi object si tote actele.

Presedinte j- PartheniuPimen G. Pitestenu

t Nifon N. PloWenu

Ne cerend nimen1 cuventul, se pun la vot con-clusiile §i se primesc.

P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu raportor, dA citire pro-.cesulul- verbal al comisiunel pentru cercetarea socotelelorTipografiel si revistei Biserica Ortodoxa Rom Ana", incoprinderea urmatOre:

PROCES-VERBAL

Asta-c11 30 Octombrie 1895, ora 8 dimineata,Sub-semnatil membril al comisiunel aleasa de Sf. Sinod pentru Ma-

ma socotelilor Tipografiel si a revistel Biserica Ortodoxa Romans ",intruindu-ne in localul Tipografiel, am luat in discutiune referatulDirectorulul tipografiel No. 263 din 24 Octombrie, trimis comisiunelde catre I. P. S. Presedinte on resolutiunea No. 340 si am decis:

I) Cartea intitalata Cartea de RugactunI" necesara fie-caruI crestinimprimata pe hartie bunk format 8 Ink sj continend 12 tole a 32pagine, sit se vends cu pretul de 1 lea exemplarul

II) Randuiala proscomidiei, imprimata pe foe volantk sa se vendscu 50 de bani. exemplarul.

III) Imaginile S-tilor Evangelisti imprimate pe panza saten si ma-tase, fie-care deosebit, necesare pentru a se pune pe santa masa lasantirea de biserici; se vor vinde: cele pe panza cu 2 lei, cele pesaten 3 lei si cele pe matase 4 let, fie-care grupa.

Pentru care s'a incheat presentul proces-verbal insarcinand pe P.S. Nifon Ploestenul on presentarea sj citirea lul in Sf. Sinod spre aobtine aprobarea cuvenita, inapoind si rapqrtul No. 263.

Presedinte: (ss) Partheniu.(ss) Pimen G. PitWeamz(ss) Nifon N Ploe;steanu

Ne cerend nimeni cuventul, se pun la vot conclu-siunile si se primesc.

P. S. Arh. Valerian Rimniceanu, raportor, dä citire nr-matorului raport al comisiunel de petitiunl, privitOre laabaterile P. S. Episcop de Rimnic:

www.dacoromanica.ro


Inuit Prea Santite Ste-pane,

Comisiunea de petitiuni in yedinta de la 27 a lunel curente a fostinsarcinata cu o afacere, care data nu e estraordinara, eel putin eeyitii, din ordinea lucrarilor sale dilnice yi de afaceri curente.

Comisiunea s'a obicinuit, en deprinderea ce are S-tul Sinod, ea, demulte ore, inainte de a lug o hotarare definitive, trimite cestiunelela comisiunea de petitiuni, spre a'yi da yi ea cuvintul OA. Sub-scrisulraportor are motive de a crede, ca S-tul Sinod urmeza acesta calepentru deferinta ce are catra Episcopil Ord din care se compuneacesta comisiune, in unire 4i cu un Arhierea batran. OA cum ar fiinsa, comisiunea inainte de a'yi da cuvintul sell, in cestiunea ce saraporta la ore -care abater' ale Prea Santitului Episcop de Rimnic, sacrede datOre a pune in cunoytinta S-tului Sinod un estract din discutiileurmate yi incidentele ivite cu acesta, ocasiune.

Cand s'a adus in cunoytinta S-tului Sinod abaterile Prea SantituluiEpiscop de Rimnic Noul-Severin, descrierea era ea despre un om bolnay.Nu se intelege Ins aici bola trupesca a Prea Santiei Sale, caci Pres,Santia Sa este forte sanatos yi tare cu trupul, de vreme ce locueytein done randuri de camere ale S -tulul Sinod, sus Si jos, de unde sasue yi se pogOra cu multa facilitate, fiind-c5, locueyte acum singurdup6 placere. Prea Santia Sa a trait din tinerete in largeta yi in totce se pdte numi contort, multumire yi satisfactie generals, lasandrigorile vietei calugareyti pentru eel proyti. Era putin incomodat candmai vietuia in aceste incaperi, Inca ore -care Archierel, care nu'lstrimptora, atat in privinta localulul, eat 'i-se parea Prea Santiei Sale,a aceytia sa uita cu ochi indiscreti in viata sa private, yi de aceeaen intelepciunea sa agera i cu o rare fineta de spirit, 'i-a departatde aicea prin mijlocirea devotatulul yi zelosulul seti amic Take Ionescufost ministru de culte.

Dar lasand acesta digresiune, a carul sujet e cunoscut obyteyte yivenind la cuvintul de bola, comisiunea aminteyte, ca acesta esteun argument a Prea Santitului Episcop de Rimnic yi se serveyte deel forte just, cand voeyte a'yi apara incaperile de sus. In cazul defate insa, bOla Prea Santiei Sale este o bola morals, o bola produsade starea sa recalcitrants, sail mai pe romaneyte, boinica, cu care sa,presinta ca Episcop snfragan in fata Mitropolitului seu, cum probez'acestiunele date in observarea yi judecata S-tului Sinod; yi chiar catreacest Sant Sinod, pe care '1 trateaza in mod copilaresc, fagaduind informa ca va da incaperile cerute, iar in realitate petrecend in ele,cu aceiayi cutezare cu care sfideasa lumen ce o priveyte de sus dinbalcon cu binoclu yi en tigara in gura!

Dar Prea Santia Sa este o persona, prea intelepta yi prevedetore;ytie acesta de cand a descris cele 18 dile din viata sa pastorale,

yi de cand a ineredintat lumea ca cestiunele cele marl nu se potresolva pang cand nu'yi va da Prea Santia Sa cuvintul sail, cum oafirma yi singur prin broyura in cestiunea luminarilor de cera yi aprisecilor, unde asemenea sa exprima ea a venit a'yi da yi acolo cuvintul

combatand ea neintemeate teoriile altor colegi al see yi aratand

sa

'11

'a1

eta,

www.dacoromanica.ro


modal eftin de infiintarea iconografiei Cu o mica cheltuiala de 30,000 lei.Pentru casul de bola sa actuala, are si consult de trei Doctori

duhovnicesti. dintre care Prea Santitul Episcop de Husl, care nu aretocinai titlu de Doctor, totusi in modestia sa no contestata, s'a pronuntatin mod vrednic de atentiune, dicend, ca in cestiunele diferenduluidintre Inalt Prea- Santitul Illitropolit Primat si Prea Santitul. Episcopde Rimnic, ar trebui ca Santul Sinod sa nu face ca cu tote cestiuneleordinare, trimitandule la comisiunea de petitiuni, ci sa se proceed&inteue mod fratesc prin o impacare mutuala, sail sa se trimeata lao comisiune speciala aleasa dintre Episcopl; cestiunej care este dedrept canonic, si care urineza a se aprecia la timp de Sian' Sinod,

Nu asa sa presents lucrurile cu cei-l-alti Doetori titulari si iatitcum: eand s'a citit raportul comisiunea de petitiuni relativ la locuitoriidiu Gorj, care sa, piing asupra Episcopului respectiv, ea nu.'i lasfiesa'si acopere biserica, pentru a caria zidire Ii s'ar fi dat autorisatieca.nonica cu dot era in urnia; prin conclusia acelui report, comisiuneaaratandu-sI mirarea, ca in Episcopatul nostru sa se presinte plangerlde asemenea nature, a opinat a se ancheta faptul. Atuncl s'a sculatPrea Santitul Episcop de Argos eu autoritatea sa celebrar -de sands'a discutat in Senat legea elerului, cand Prea Santia Sa a sustinutcu tarie art. 81 al Sinodulul din Cartagina pentru Ep. Cresconie....Prea Santia Sa in mod, cam violent a sustinut ca: nu se pote trimiteancheta unui. Episcop, a arta fapte uumai Cara are drept ale judeca,

teorie de Doctor in Theologie sa intelege, pentru care noi( cesti dela comisiunea de petitiuni avem negresit mare respect, dar care teoriese risipeste in fate art. 3 din regulameutul pentru atributimiele deprecadere ale Primatului, uncle se slice asa: Cand. Santul Sinod vagasi cu cale a se visits in numele seii F,;i in interesul bisericei unasail mai multe eparliiI ale terel, acesta se va face" etc.

Prea S-titul Doctor de multe on intrerupe si persifleza pe sub-scrisulraportor, si are dreptate pentru ca, santio. Sinod nu'i a luat inconsideratie argumentele sale, cand intr'o sedinta precedents, sustineacu trei tide posteriore veracitatea unui act de nastere, marcat prin orasetura batatOre la °chi.

Noi cesti de la comisiunea de petitinni ne vom plange SantululSinod, cand Prea Santia Sa va pasi si peste marginea acestor midpersiflari.

Nu asa se presinta casul si cu al treilea Doctor, P. S-titul Atanasie,care este fiul sufletesc eel iubit si stump al Prea Santitnlui Episcopde Rimnic, dupe chiar declaratia sa cu care a multumit Inalt PreaSantitului. Mitropolit Primat cam' l'a hirotonit. Nu are anul de canda intrat in S-tul Sinod, inainte de care ne-a cerut la totI voturilenOstre, pe care uoi le-am dat cu plavere. in schimbul sperantel de aavea un demn luptator pentru interesele bisericei. De altfel desteptaciuneasa e cunoscuta de cand cu serierea sub pseudonimul un preot", primcare sa facea inspiratorul si protectorul unor ideI. care avea sa schimbefate bisericei nostre. Prea Santia Sa este asa de mult atasat de PreaStintitul Episcop de Rimnic, ea este de-a pururea impreuna. educat siformat chiar dupe calupul parintelui sea sufletesc. si ne da probe cava fi un demn urmas al set.i.

0

www.dacoromanica.ro


Tata, incidentul ce s'a petrecut cu Prea Santia Sa: cand sub-semnatulraportor am citit raportul comisiunel de petitiuni relativ la afacerea.din Gorj, Prea Santia Sa in lips' de alte argumente rationale, ilia,apostrofat cu aceste cuvinte: Rusine pentru fratele lui Melchisedeesa citesca asemenea raporturi"! Acesta pronuntare categoric' a P. S.Sale cu jumatate de ton, a repetat'o si in cancelarie dupe ridicareasedintei, cand 'i am facut observatie ca me trateza ca pe copiii geldin scola.

Data s'ar lua dupe liters acest repros u'ar fi asa de desonorator;fiind-ca sa stie, ea Prea Santitn1 reposat, a calauzit inteo ocasie orecare, pe Santul Sinod, spre a cheina la eai mai conciliante pe un reposatIlitropolit si a isbutit cu folos.;, pad acej recalcitrant, reetinoscand.unsigresala sa, s'a adus pacea si dragostea fratesca in S-tul Sinod, si dataeu smeritul raportor organul comisinnei de petitiuni,, asi isbuti la ceva-cre ar interce pe Prea S-titulEpisPop de Tainnic din calea sa kresita,aeesta (Ted oe, n..ar fi lucru de rusine.

Nu asa se presinta insa, lucrurile! Prea, Santia Sa este novice' inS-tul Sinod, si ar trebui sä fie putin modest, si mat en respect eltrebetrani. astepte prin cerere envint arilta calm parerile sale;caci apostrofarile violente de care s'a servit P. S. Sa, nu aunt semnebune, ele probeza eel putin o lips' de crestere ingrijita, si o tendintaca, in alte casuri de asemenea natura nu va ezita, a se servi si deargument° mai solide, de cat ideile si cuvintele.

De aceea sub serisul raportor, crede Fa ax fi . ca Santul Sinodsa aplice Prea Atanasie o dojiana duhovnicesca, spre a maitempera zelul sea aprins cu care 'si apara, patromil.

Prin acesta meopra, cred ca not cesti de la comisiunea de petitinni,avend protectiunea S-tulni Sinod. voin putea fi la adapost, spre a neputea efectua in pace insarcivarile pu care ne onoreza Santul Sinod.

Venind acum la, cestinnele atingetOre de abaterile Prea santibuniEpiscop de Rimnic, care s'ati trimis in cereetarea comisiunei de petitiuni:s'a observat, de eats reserva se serveste P. S-tia Sa personal, lasandamicilor sei apararea. N'a luat lie): cum euventul spre a se apara enceva. Simplu numai iu cestiunea raportului comisiunei de petitninipentru afacerea din Gorj, in loc sa spun' ceva, fiind cestiunea recent&numai din August; in Joe s5, c ies (la Tau ba, aratind motivele cel-anindemnat a lua mitsura draconiana de care SP jeluesc snplicantii, Taua eontesta faptul. Prea Santia Sa iarasi eu intelepciunea sa proverbial',s'a marginit a cere numai copie dupe petitinne si de pe raportulcomisiunei S-tului Sinod, si crede P. S-tia Sa, ca acesta va temporiseslucrurile, iar respunsul, '1 va putea. aduce S-trdni Sinod si, dupe ce seva ruina citata biserica, in alts sesiune in viitor, find ca act= nu.va fi timp material spre acest stop.

Comisiunea, pe basa expunerilor de mai sus, crede ca parerea PreaSantitului Episcop de Husi este forte in locul el; si de aceea este deopinie ca eestiunele relative la abaterile Prea Santitului Episcop deRimuic sä se trimita in cercetarea unei comisiuni aleasa special deSantul Sinod. care sa se ocupe do on ce cestiune privitOre in P. S-ties

Si det a's1

S-titului

,

www.dacoromanica.ro

80 I'llOCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

Sa qi care sa fie antorisaa a urm'ari investigatiuneleva cere.

sale aid chiarin eparhia RImniculul dac5, trebuinta

Acest resnitat cu respect se supune in deliberarea S-tului Sinod.

(ss) Ieronim al Romanuldi,(ss) Arbiereul Valerian.

Sub scrisul in minoritate este de parere a se numi de Sf. Sinod_o comisiune specials" in acestg cestiune.

(ss) Dionisie al Buze-nlur,

Se pun la vot conclusiunile raportului §i se adoptd.Se procede la alegerea unei comisiunl.La despoierea scrutinului.

I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este.Votanti 13. Abtinuti 3. Majoritate absoluta 7. Au intrunit:

I. P. S. Mitropolit Primat 12 voturi.P. S. Episcop de Roman 11 »

Arhiereil Valerian 11 »

» Episcop de Husi 1 »

Un bilet alb.Prin urmare sunt alei in comisiune: I. P. S. Mitropolit

Primat, P. S. Episcop de Roman, i P. S. Arhierell Va-lerian Rimniceanu.

P S. Arh. Valerian .Rimnicenu: raga pe Sf.Sinod sä me desarcineze de acesta sarcina, cad eu stint urnfel de raportor general al comisiunel de peti(iuni, unclesunt grainddite atatea cestiunl. Pe 10.nga acestea tote, Sf.Sinod m'a onorat cu, functiunea de Director al Tipografiei,care reclama. timp. Rog dar sa alegeti altd. persOna.

I. Mitropolit Primat: Numal data Sf. Sinodconsimte la aceasta.

Ap audit propunerea P. S. Arh. Valerian? Cred ca cutotii sal rugam sd stea in comisiune, ca sa cercetdm do-sarul cu tots lini§tea §i dragostea.

Vocl: Da, da.P. S. Valerian Rlmnicenu: Daca Sf. Sinod decide

ast-fel, nu am ce face, primesc.I. P. S. Mitropolit Primat: Mai avem la ordinea

clilet mai multe rapOrte ale comisiunel de petitiuni. P. S.raportor este rugat a le da citire.

P. S. Arhiereil Valerian Rimniceanu, raportor, da citireraportului comisiunel de petitiuni relativ la calugarirea atrel surori din M-rea Agapia, i anume: Elisabeta Ciuhu-reanu, Zamfira Bertos i Aglaia Ciurea.

si

)

S.

a

a

4p

'mlP.

www.dacoromanica.ro


Comisia opiniaza a se admite calugarirea a Cate treleaceste surori.

Se pune la vot opiniunea comisiunel si se admite.P. S. Arh. Valerian Rimniceanu, raportor, da citire rapor-

tului comisiuna de petitiuni, privitOre la cestiunea defen-sorilor. Cu acesta ocasiune se dä citire si adresel I. P. S.Mitropolit Primat, In urmatOrea cuprindere:

.malt Prea Stinfite,

Prin art. 23 din regulamentul consistoriilor eparhiale se prevede,ca defensori' eclesiastici asista de drept la sedintele consistoriului, siin calitatea for acusa pe preoti in fata judecatorilor, asupra diferi-telor abater' constatate de dansi. cum aetuali defensori suntlai', de si cu titluri de theologie, acusatiunele for in fats consisto-riului, pentru abaterile spirituale de la misiunea preqesca, nu pot fibine venite, caci preoti, dupa canonele santei. nOstre Biserici, trebuesca fi judeca# numai de Tribunalul preotilor.

Starea de asta.-di. a lucrurilor, dupe care jau parte in consis-toriile epirhiale, credem ca ar trebui sa is schimbare, spre a intra inspiritul canOnelor bisericesti.

De aceia Ve rugam, malt Paa Santite, sa, bine-voi0: a supuue m-aul in deliberarea Santului Sinod, spre a se ka mesuri, prin OnorMinister al Cultelor, ca defensori eclesiastici sb, fie recrutati. din der.

Intru acesta cred, ca nu pOte fi nici o pedica, cad autoritatea Sta-tului pOte fi forte bine representata si prin cleric', fiind-ca Statul siBiserica nu sunt separate, ca in Occident.

rog Malt Prea Santite, ale NOstre intru Christos fra-testi imbr4iseri.

Arhiepiscop si Mitropolit Primat (ss) Ghenadie Mitropolit

Comisiunea opiniaza a se amdna acesta cestiune.Se pune la vot opiniunea comisiunei si se adopts.

I. P. S. Mitropolit Primat: Orele find inaintatesedinta.

Sedinta se ridia la orele 4 1/4 anuntandu-se cea vi-itere pentru a doua cli Marti 31 Octombrie orele 2 p. m.

j- Presedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.f Secretad : Nifon N. Ploestenv, Meletie Galatenu.,

Sedinta din 31 Octombrie 1895.

Sedinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedintiaI. P. S-titului Mitropolit Primat.

6.

Si

laicii

-v6

Primat,

ri-die

Priimiti,

www.dacoromanica.ro

82 PROCESELE VER13ALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.


I. P. S. Mitropolit Primat. edinta e deschisa.P. S. Arh. Meletie Galatenu, secretar, da citire suma-

rulul sedit*I precedinte.I. P. S. Mitropolit al Moldova As dori, ca suma-

rul sa fie ceva mai lamurit, cu tote cs este un sumar,dar cand se lice ca Sf. Sinod voteza conclusiile unuiraport, cred ca este bine sa se arate care sunt acele con-clusii. Aci nu se vorbeste can sunt conclusiile. As dorisa se dica: Sf. Sinod voteza conclusiile raportului, caresunt cutare sail cutare.

P. S. Arh. Atanasie Craiov6.nu. In sumar se liceca s'a primit conclusiile raportului P. S. Arh. Valerian,privitOre la abaterile atribuite Prea S. Episcop de Rimnic.Dar in acel raport erail done conclusiuni, una care pri-vea pe Prea Sf. Episcop de Rimnic si una care me pri-vea pe mine.

As ruga, ca in urma hotararel luata. de Sf. Sinod insedinta precedents, sa se Mica in sumar, ca asupra con -clusiunel ce me privea pe mine, a trecut'o S. Sinod laordinea gild

P S. Arh. Valerian Rimnicenu. Vreail sa respundP. S. Arh. Atanasie, ca Sf. Sinod, dupe ce s'a citit con-clusiile raportului, in cestiunea care 11 priveste pe P. S.Sa, nu s'a trecut la ordinea gild, ci si-a recunoscut gre-sala si apoi s'a luat act.

I. P. S. Mitropolit Primat: Fiind-ca s'a vorbit deacele rapOrte si conclusiunile lor, sa'ml dati voe si mie,sa aduc aminte S. Sinod de modul cum s'a procedat.

EA ca presedinte, intreb, daca cere cine-va cuventul siare ceva de clis asupra vre-unel cestiuni, iar dad. nu, a-tunci pun la vot, si se admite, sail se respinge.

In casul P. S. Atanasie, dupe ce P. S. S. a retractatcuvintele ofensatOre, la adresa P. S. Valerian Rimnicenu,s'a dat citire unel motiuni, care era la biuroil; dar inurma recunOsterei greselei de dire P. S. Atanasie, s'a tre-cut la ordinea clilei; asa s'a inchis incidentul. Ast-felstill a s'a procedat, si stenografii ne fiind aid, sedintaa fost secreta .. . .

P. S. Episcop al Duna, ril de jos. A fost sedint6.intima.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat. Da, sedinta intima; sineludndu-se note, nu s'a putut trece in procesul-verbal.

Apoi I. P. S. Mitropolit al Moldovel, forte bine a observat,ca sa se arate in sumar, ce conchide raportul, si chiarconclusiunile, cu tote desideratele sale, trebue sa se a-mintesca.

Asupra raportului comisiunea insarcinata cu luarea so-cotelelor Tipografiei, eil am fost atent, cand s'a citit, dardaca am vegut, ca nu is nimeni cuventul, am trecut ina-lute si l'am pus la vot. Tusk prin acel raport este invi-novatit un membru, si comisiunea trebuia sa observe lu-crul acesta si sa'ml dea si mie deslusiri.

Mal fac o observatiune: comisiunea ce a facut in pri-vinta so cotelelor generale, cad nu a venit cu raport? unul dinmembril se invinovateste ca a fost Incurcat in adminis-trate. Asupra aceluia voesc sa am deslusiri . . . .

P. S. Episcop al Dunaril de jos. En cred Ca sari-tem asupra sumarului din sedinta trecuta.

I. P. S. Mitropolit Primat. Cine mai cere cuventul?P. S. Episcop al Duna ril de jos. Sumarul, ca si

desbaterile, ce au urmat asupra raportului privitor pe P.S. Episcop al Rimnicului, Ghenadie Enacenu, si pe P. S.Arh. Atanasie Craiovenu, cred, ca nu este bine sä fie inextenso, ci sa se spicuesca numal cestiunea, dicendu-senumal, ea asupra acusarei adusa prin raport, s'a as-cultat si Arh. inculpat. Asemenea pentru claritatea ces-tiunei, este bine a se intercala si raportul.

Ne mai cerend nimeni cuventul, se pune la votsumarul cu rectificarile cerute si se primeste.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu, secretar, da, citire urrna-tOrelor comunicari.

1) P. S. Episcop de Arges, inainteaza un dosar decalugarire.

2) Inalt Prea Sf. Mitropolit al Ungro-Vlahiel inaintezaun dosar relativ la calugarirl.

Amendoue se trimit la comisiunea de petitiunT.3) D. Ministru al Afacerilor streine inainteza 18 exem-

plare din enciclica Santitatel Sale Patriarchulul din Con-stantinopol, contra enciclicel Papa de la Roma.

P. S. Episcop al Dunarei de jos: Ar trebui ca a-cesta enciclica sä fie tradusa si tiparita in jurnalul Bi-serica, OrtodoxA Romans ".

www.dacoromanica.ro

84, PROCESELE VERBALE ALE sEDINTELOR ST. SINOD.

1. P. S. Mitropolit Primat: Exemplarul, care va re-mane pentru Sf. Sinod, sa se trimita la comitetul redac-tor, iar cele alte sa se inmaneze P.P. S.S. membri.

4) Se comunica cloua adrese si o petitiune relative laPrea Sf. Episcop de Minnie

Se trimit la comisia ad hoc.P. S. Episcop al Liunarel de jos: I. P. S. Presedinte,

asupra dorinte1 exprimata de Inalt Prea Sf. Vestra, in pri-vinta celor raportate de comisiunea pentru verificareasocotelelor, eii in calitatea mea de membru al acestel co-misiuni, me grabesc, a aduce la cunostinta S. Sinod, cacu tote silintele ce ne am dat pentru verificarea gestiuniITipografil Cartilor Bisericestl si a revistel Biserica Orto-doxa Romana, Ora acum nu am putut ajunge, de catsa complectam piesele, dupe care sa Incepem a veri-flea aceste socoteli; am fost nevoid sa facem acest .pro-dus ajutdtor, cum s'ar dice in aritmetich, ca sa putemvedea adeverul; pentru Ca in lipsa de acte, cum ne ga-seam, a trebuit sa cautarn prin diferite mijlece, ca sa neputem procura informatiunile necesare intru acesta sidar am regretul sa anunt Sf. Sinod, ca comisiunea cutote eh a lucrat timp de trei luni de Bile, nu pete sa.'sIpresinte Inca raportul set.

Rog dar, sa ne ingacluitl, sa terminam lucrarea nestraincetul cu incetul, si and se va citi lucrarile comisiunei,yeti vedea ca. comisiunea incepe lucrarile sale la 8 di-mineta in fie-care di, §i nu a putut sa le termine. Atatde amestecata si necomplecta a fost comptabilitatea a-cestel Tipografil si a revistef.

In ceia ce priveste opiniunea comisiunei, relativ la bud-getul revistei pe anul viitor 1896-97, comisiunea nu afacut de cat sd semnaleze lipsele ce a putut observa.Sf. Sinod, care este proprietarul si al Tipografiel si al re-vistef, data va bine-voi sa observe mai pe de aprepe, seva putea cu inesnire incredinta, ca pang acum nici ]a Ti-pografie nici la revista nu a fost vre o regula. Acestalipsa de reguld ne a impedicat pe noi, sa dam socotelile,Ia timp, dar tot ea a lasat si pe ceT ce ail administrat Ti-pografia si revista, ca sa merga dupd placul si voia lor.

Cand S. Sinod va lua cunostinta de modul cum s'aurmat la Tipografie si Ia revista, sh'ini dap voe sa ye

www.dacoromanica.ro


spun, ca se va cal de ceia ce a facut; cacl, pe cat de bine-voitor a fost Sf. Sinod, Ca si aiba o institutie, pentru casa imbrace cartile rituale in haina romaneasca, pe atatcel cari ail fost insarcinatT cu acesta, au cautat sa pro-fite de dorinta Sf. Sinod si sal merga dupa placul si voialor. De aceia comisiunea cauta, pe cu ce merge, sa seaprofundeze in cestiuni, ca sa pOta. da Sf. Sinod un ta-blou exact de cele ce se intampla.

In privinta revistel, precum atl audit erl, comisiuneaa semnalat lipsa de un registru general, in care sa sevada, ce numer de abonatol are. Nu am gasit nimic, afarade registrul, care coprinde partidele protoiereilor pentrupreotil abonati; eel-I-alp abonatl, nu se gasesc, si candam luat socotelile de aprOpe, ne-a presentat foi volantesi ni s'a spus ca acelea stint registrele cari le tin D-lor.NoT insa, le am lis, ca acestea nu sunt lucrurl seriOse,si ni s'a respuns, ca acestea le tine amploiatul insarci-nat cu expedierea. Atunci 1 am intrebat: el bine, darredactiunea? Redactiunea nu stie nimic, a fost respunsul.

Atl vedut iarasl, ca redactiunea a presentat pe unul siacelas exercititi, done budgete, care se bat cap in cap.Redactiunea la rindul sell pusa si ea in cunostinta intimpii din urma, de D-nul Erbiceanu, unul din vechiiredactorl, a revenit complectamente asupra budgetulul ceinaintase, si a incheiat un proces-verbal, in care insusifostul Director al Tipografiei, D-1 Erbiceanu, care a fostsi sufletul redactiunel revistel, insusl D-sa afirma, cumca ajunge 9.000 lei pentru imprimarea si expedierea re-vistel; pana acum insa se da 12.000 lei pe an, si cateodata si Cate 15.000 let Acesta declaratiune ne-a pus penoT in banuIala, sa vedem cum stall lucrurile budgetareale revistel si ne-am incredintat, ca acolo nu s'a lucratconform interesulul si cerintelor revistel, ci bunuluT platal D -lui Erbiceanu. De aceea am semnalat S-tulul Sinodfaptul acesta; cad data fosta directiune a Tipografiei faceaimpreuna cu redactiunea revistel atent pe S-tul Sinod a-supra faptulul, care greva asupra acestel din urma,re-vista nu putea sa ajunga in starea cea rea in care aadus'o lipsa de interes a celul chemat sa o o adminis-treze. NoT dar am semnalat faptele ce am constatat, pentruca S-tul Sinod, care este proprietar si at Tipografiei O. at

www.dacoromanica.ro


revistei, sa ia mosurile ce va crede de cuviints'a in con-tra acelora, cari nu au fost de buna credinta, si de vasocoti trebuitor, pedepsesca chiar. Acum ca cunOsteti lu-crul, decideti ce veti voi, comisiunea 'si-a facut datoria in consciinta si in cunostinta de cauze. S-tul Sinod este suveran.

I. P. S. Mitropolit 'Ml pare bine, ca v'amfacut atent pe P. S. VOstra, care faceti parte din comisiu-nea ad-hoc, insarcinata cu luarea socotelelor Tipografieisi revistei. Si multumesc I. P. S. Mitropolit al Moldoveicare ne-a facut atenti asupra rapOrtelor, care se votezade not

Un membru de la redactia revistei si pe care Tatinumit, este inculpat prin raportul acela. Apol fats demodal cum ail gasit starea lucrurilor la Tipografie si lajurnal, eu intreb pe Sf. Sinod, ce e de facut ? Mal areincredere sail nu in persona in cestiune ? Aci trebue sadati o hotarire P. P. S. S.VOstre, find ca un om acuzat in-tr'o administratie, nu mai pOte sta acolo.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu : Ca membru ales deSf. Sinod in comisiunea pentru luarea socotelelor Tipo-grafiel si ale revistei, am constatat si am fost in deplinacord cu P. S. Episcop al Dunarel de jos si P. S. Arh.Pimen Pitesteanu, colegi mei din comisiune, cum ca inadever stint ore -cari neregularitati in administratiunea Ti-pografiei si a revistei. Cu tote acestea, cum P. S. Parteniea expos bine lucrul, adica ca comisiunea avend fOrtemult lucru, n'a putut Inca sa presinte raportul sea, etiasi fi de parere, dad. modesta mea parere ar fi luata inseamy de Sf. Sinod, ca 'Ana and comisiunea nu se vapronunta asupra abaterilor celor dos fosti Directort asruga sa nu se ia nici 0 mesura, ci sa remana lucrurilestatu-quo, para ce comisiunea se va pronunta in cunos-cinta de causa, ca ast-fel si S-tul Sinod, sa fie in mai bun&mesura de a lua o hotarire Ore-care.

P. S. Episcop al Argesului: Nu era sa iau cuv'en-tul in cestiunea acesta, 'Ate ca am sä flu si eu inculpat;vom vedea cand va veni comisiunea cu raportul.

Cestiunea este, sa se lamuresca lucrul bine. Este vorbade o viva intr'o cestiune dogmatick de o gresala a Di-rectorulut sail de administratiunea trecuta a lui?

I. P. S. Mitropolit Primat: De partea budgetului,care este sub ingrijirea Sf. Sinod.

Primat:

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop de Arges: Dub,' este sub acusatiune,se dice ca numal trebue sa fie acolo.

Intreb: a gresit ce-va de cand este in comitetul not,sail i se aduc invinuirl vechi? In casul din urma, ne-gresit trebue sä asteptam raportul comisiunel respective.

P. S. Arh. Calistrat Barladeann: P. S. Episcopde Arges, intreba pe Sf. Sinod, data un membru acuzat,din comitetul redactor al jurnalului, este acuzat pentrucestiunl dogmatice,

Comisiunea a constatat cu parere de ret, ca unul dinfostil redactori, cad et sunt not membru numit in co-mitet , a facut o gresala de neadever. Adeve'rul tot-d'aunatrebue sa iasa la lumina. Cand noi comitetul redactor,am presentat S-tului Sinod budgetul, dupa care trebula saurmeze revista Biserica Ortodoxa Romany pe 1896-97,ni s'a presentat, dupa cum a fost obiceiul, un tablotsi se spunea, acesta este starea revistei. Fie si asa; 'lushdupa, ce nol ne am informat c6. revista a fost incarcatacu o sums, de banl, departe de la noi intentiunea dea aduna o avere, cred ca S-tul Sinod a facut acesta in-stitutiune numal in folosul crestinilor si al preotitor,am invitat pe D-1 Erbiceanu sa ne dea deslusirl asupramersului jurnalului, cum se platea Tipografiel mai inainte,si cat se platea pentru hartie, pentru expeditie, pentrulucratori etc. Ni s'a spus ca s'ar putea plati mai putinca alta data, aclica 9.000 lel pe an. Alta data ni s'a spus,ca nits °data' nu s'a platit mai putin de 1.200 si 1.400lei pe an. De aceea, nol comitetul am fost nevoid safacem un budget suplimentar la acela presentat mai inainte

Dach S-tul Sinod crede, ca D-1 Erbiceanu in situatia incare se &este act, pOte sa continue, nu am nimic de clis,dar ca planeaza asupra D-lui neadev6ruri, care le-a aplicatinainte, aceasta este adeverat, si '1 priveste.

P. S. Episcop al Argesului: In urma lamuririlordate de presedintele revistei, as putea sa dail si et Ore-care lamuriri in cestiunea ce ne preocupa:

Dupa cum este cunoscut, et am fost membru redactor atjurnalului, si D-1 Erbiceanu nu a facut singur budgetul re-vistei, ci cate trei membril at trebuit sa. fie solidarl. Acestedoue institutiuni at trebuit sa se ajute la inceput unape alta. Se stie in ce stare se gasea Tipografia Sf. Sinod,

www.dacoromanica.ro


asa ca, a trebuit chiar Guvernul sa vie in ajutor, ca sase pota tipari cartile bisericesti. Noi de la revista, nu pu-tern sa remanem nepasatori la starea in care se gaseaTipografia.

P. S. Arh. Calistrat .136,rladeanu: Ceea ce ati facut,ati facut fara cunostinta Sf. Sinod.

P. S. Episcop al Argesulal: Ba, da, cu cunostintaSf. Sinod. Asa dar, s'a pus suma de 12.000 lel pe an.POte ca atat ne costa. Aci e cestiune de tocmeala. Notam platit 12.000 lei, ca sa dam ajutor Tipografiei Sf.Sinod.

P. S. Arh. Calistrat BArla, deanu: Nu costa atat.A indus in erOre pe Sf. Sinod.

P. S. Episcop al Argesulal: Dupa cum am avut o-nOre sa spun, not membrii,- am hotarit, sa platim dupa.imprejurarl, dupa cum se gasea in nevoe Tipografia. Eftam fost nevoit sa nu jail nimic cat-va timp, numai casa alimentez.

P. S. Episcop al Dunarei de jos: Al imprimat carppentru banii ce aveai sa primesti.

P. S. Episcop de Arges: Aceea e alt ce-va. Este unact de buna administratie din partea nOstra, cad am ca.-utat sa alimentam acesta frumOsa institutiune, si credca nu planeaza nits o vina asupra nimanui, ilind ca Sf.Sinod nu a gasit ea 12.000 lei anual sunt prea multi.

Acum cand Tipografia se alibi intr'o stare prea buna,as Vice ca 9.000 este prea mult.

P. S. Episcop al Duna rel de jos: Tata cum esela lumina adeverul, data P. S. Sa numai este la Tipo-grafie!

P. S. Episcop al Argesulul: S-tul Sinod ne-a Vis,sa avisam la mijlOce, ca sa tiparim revista, si atuncinot am facut tote mijlOcele ca sa o tiparim, platind Ti-pografiei suma de 12,000 lei pe an, spre a o sustine.Tipografia acji se &este intr'o positiune fOrte infloritOredupe cum se constata; se va vedea insa, and va venicomisiunea cu raportul, data not am facut fell sati. bine.

P. S. Episcop al DunArel de jos: Asteptati si veilvedea, dad. puteti sa ye laudatl cu inflorirea Tipografiei.

P. S. Episcop al Argesului: Atunci, de buna sema,,nu gasiti nimic in contra acelei administratiuni, ci adu-

www.dacoromanica.ro


ceV numai nisce Invinuirl desarte. Am dis di, data esteo Invinuire aceia care se aduce asupra D-luI Erbicenu,'mi -o insusesc si eil, si anume, aceia asupra puntululca am gasit ca e bine sa se platesca 12000 lel pe anpentru revista, si adl ca membril actuali gasesc ca numai9000 lei trebue platit. Apoi data numai acesta este in-vinuirea care se aduce D-lui Erbicenu, cred ca D-sa nue bine sa fie suspendat, mai ales ca D-sa este sufletulacelei reviste, cum a dis P. S. Episcop al Dunarei de jos.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Cu drept cuvent se pciteaduce invinuiri comisiunei, ca.' investigatiunile sale suntfacute pentru a lovi pe cutare sail cutare persOna, carea fost la Tipografie. Deci din noti rog bunatatea I. P. S.VOstre si a S -tulul Sinod, A_ bine voiasca a amana ces-tiunea acesta, mai ales ca nici nu era la ordinea dilei,

pana and comisiunea isi va presenta raportul sell,ca sa numai fie acuzata comisiunea ca anticipeza.

P. S. Arh. Calistrat Barla denu: P. S. Arh. NifonPloestenu, spune, ca sa se amane acesta cestiune, pan&va veni comisiunea cu raportul sell. El bine. P. S. VOstra,care sunteti in comisiune cu P. S. Episcop al DunareIde jos si cu P. S. Pimen Pitestenu, nu at,l constatat a-cesta, ca s'a platit mai mult, s'a nedreptatit revista, pla-tindu-se suma de 12000 lei pe an? Acesta nu este oabatere din partea unui membru, care dice ca este su-fletul revistel? Dar pentru ce sa sugrumi sufletul unuiain detrimentul altuia?

P. S. Episcop al Argesulul: Nu ail fost atent laceia ce am dis.

P. S. Arh. Calistrat Ba' rladenu: Acesta v'a redusla tocmela jidovesca. S'a facut socotela, si s'a spas O.e bine platita revista cu 9000 lei pe an, cu tote chel-tuelile; de ce s'a luat 12,000 lei si 15,000? Intr'un anni se spunea di Tipografia s'a imbogatit, are un capitalde 500 de mil de fraud. Vom vedea nol cum s'a admi-nistrat si se administreza acea avere. and P. S. Vale-rian a fost numit Director la Tipografie, am vedut cumultumire sufletesch, a a deschis partida pentru fie-care,cat datoreza si ce anume. Dar ca sa pul P. S. Ta intr'unsac tot ce al adunat, acesta nu e corect. Daca nu mepricep Intr'o cestiune, sunt dator sa me adresez acelora,

www.dacoromanica.ro


cart se pricep. Asa trebuia sa se faca cu comptabilitatea.Cand este vorba de averea to particulars este alt-ceva,dar data e vorba de averea si de banil publici, trebuesa dal socotela pane la o centima, iar nu sa treci peste4ecimi de mil de fraud.

P. S. Episcop al Argesului: S'a constatat ca s'asustras ceva de la Tipografie?

Atunci sa vorbim.P. S. Arh. Calistrat _Darla denu: Ne-a prevenit P.

S. Episcop al Dunarei de jos, dar nu e Inca raportulgat), si cred ca P. S. VOstra aveti dreptul sa convingetipe S-tul Sinod contraritit, dar me indoesc. As raga peS-tul Sinod sa faca, ca revista sa merga pe o tale maisolids, si sa se is o decisiune in privinta acesta, ca sanu ni se mai aduca acuzari, ca un membru a facut erOre.

I. P. S. lilitropofit Pill-flat: Din cele Elise de P. S.preopinent, \red ca exists un punt de neincredere, atatdin partea comisiunel pentru luarea socotelelor, cat sidin partea comitetului redactor. Se pOte naste acum in-trebarea, data pOte, atat comisiunea sa pasasca cu pasirepezi inainte, spre cercetarea socotelilor, si comitetul re-dactor, data pOte sa aiba el iarasi calea lesniciOsa ina-inte, ca sa'si Ora regula positiunea si datoria, care ii in-cumba, ca jurnalul Biserica, Ortodoxa RorrninapOta progresa, asa dupe cum doreste S-tul Sinod.

In fata invinuirilor aduse acelui D-n membru al co-mitetului redactor, sunt de parere sa se suspende petimpul, pana cand comisiunea va veni cu raportul seti,ca sa se faca lumina. i eti data am facut propunereaacesta, am facut-o intemeiat pe mai multe reclamatiuni,ce am primit din partea membrilor comitetului si a co-misiunel ad-hoc, care a cis, ca cu multa greutate poleurmari socotelile pe anil trecutl, cat timp va fi densulca membru redactor. Cu suspendarea sa, din postul demembru redactor al revistel, se faciliteza calea, atat acomisiunel, cat si a comitetului redactor, in luarea soco-telilor generale pe trecut. Acesta cred ca e mai bine defacut.

P. S. Episcop al Husilor: Din mersul discutiunel,constatat cu regret, ca se cere capul lul Erbicenu, secere sa se dea afara din redactie.

sa

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. KNOB. 91

I. P. S. Mitropolit Primat: Nu vorbim nici de capnici de coda aci. S-tul Sinod e suveran si pdte sa facatot ceea ce crede, ca este bine, in interesul prosperareiinstitutiunilor sale.

P. S. Episcop al Husilor: D-nu Erbicenu este a-cuzat ca a platit pentru jurnal. Dar bine numal el safie vinovat, apol numai el a lost?

P. S. Episcop al Dung,rel de jos: Ba si mortiisunt vinovap, dar despre el nu se vorbeste de cat debine.

P. S. Episcop al Husilor: Eu ye rog un lucru, sase urmeze propunerea facuta de P. S. Ploestenu. careeste cea mai buna, flind-ca de alt-fel se da mersulul hi-crurilor o directiune prea aspra, si nu cred sa fie ma-gulitOre pentru on tine s'ar informa de densa.

P. S. Arh. Calistrat BArlA denu: Cum remane co-mitetul redactor?

P. S. Episcop al Husilor: Comitetul este in coin-plectul seu. Ceea ce ved, ca nu place, este, ca Erbicenueste ca un spin acolo.

P. S. Arh Calistrat BEir14,denu: A indus in ericireatat pe comitet, cat pe S-tul Sinod.

P. S. Episcop al" Husilor: A luat dintr'o punga aS -tulul Sinod si a pus in alta punga tot a S-tului Sinod.De aceia ye rog sa primiti propunerea P. S. Ploestenu,ca este cea mai impaciuitOre.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel. Eu me mir pentru cese intinde acesta discutiune, data nu este la timpul el.Chiar unul din membril acestei comisiunl vine si cere,sa se amane pana cand comisiunea va veni cu raportulWI. De ce sä anticiparn cu invinuirile, si sa se cell capulJul Stan sail al Jul Bran, cand nu e necesitate, ELI as11. de Were ca sa se inchida discutiunea si se. se des-chida, cand va veni comisiunea cu raportul.

P. S. Episcop al Duzzarel de jos: I. P. S-tite Pre-sedinte! Sunt nevoit sa iail cuvintul pentru a doua Ora,pentru ca sa arat, ca nici unul din cel ce au vorbit dupe-I. P. S. VOstra si dupe esplicarile ce am dat eu, n'a in-teles cestiunea.

Comisiunea alesa de S-tul Sinod pentru verificarea so-cotelelor, a lost insarcinata de acest Sant Corp, ca sa

si

www.dacoromanica.ro


studieze si sa se pronunte si asupra budgetului revistelBiserica Ortodox5. Rom'ank» pe anul viitor. Comisiunea,

urmand acestui vot, cum trebuia si era datOre sa fats,a ajurnat luortt' rile in privinta verificaril socotelelor si s'apronuntat asupra budgetului in cestiune. Ea a avut infata sa doue budgete pe unul si acelasi an, unul inaintatS-tului Sinod la inceputul sesiu iei, iar cel-l-alt mai inurin5.; ambele inse semnate de tots tints membri al re-dactiunei disel revista. Chutand dar a ne informa cu di-nadinsul despre causele, cari ail adus starea precara arevistei, insusi Dl. Erbicenu, unul din vechil redactori, sicare precum stiti a fost in acelasi timp si director la Ti-pografiei, a spus si declarat in scris, ca mai inainte Tipo-grafia se gasea in grele vremuri si ca s5.1 procure mijkicede existents a pus pe revista ca sa platesa mai multTipografiei. Procedarea a reusit de minune, si nu este decriticat, dad. trebue sa ne aducem aminte, ca si revistasi Tipografia sunt institutiuni ale S-tului Sinod.

P. S. Episcop al Husllor: S'a ajutat una pe alta.P. S. Episcop al Dunarel de jos: Bine era daa

s'ajula una pe alta, dar numal ca acum se trambiteza,c5. Tipografia merge bine si cä starea de inflorire in carese afla, se datoreste bunel administratiuni a fostului di-rector. Se uita ins6, sail se voeste a se uita faptul in-cliscutabil, ca aceiasi persOna a fost si director al Tipo-grafiel si redactor insemnat si fac-totum la revista BisericaOrtodoxA.). Dar lucrurile acestea se vor lamuri mai CargillCeea ce sunt dator sa declar acum S-tului Sinod, estefaptul, a de la un timp incOce abonatii a vre-o 10 ju-dete, mi se pare a siincetat a mai trimite remasitele de abo-namente la jurnal. Tabloul inaintat de comitetul redactor,care se afla la dosarul respectiv al budgetului este prealamurit ca sa se mai pbta nega, cele ce afirm, si ye asi-gur, ca atuncl and se va veni aci cu situatiunea gene-ra1, a revistel, se va vedea cu claritate, cari sunt Epar-hiile in restanta cu plata remasitelor abonamentulul anual.Acest fapt semnificativ si ingrijitor pentru existenta re-vistei nOstre, a facut pe comisiune s5, cer5, S-tului Sinodsi acesta a aproba ca s5. se is mesurI de rigOre in con-tra protoiereilor, cari au incasat haul si nu'i-a trimis; darlucrul acesta s'a votat deja de S-tul Sinod.

www.dacoromanica.ro


Vin acum la WO. cestiune, care merit& tbta atentiuneaS-tului Sinod.

Dl. Erbicenu, ca fost director la Tipografie si acum re-mas numal la redactie. a declarat inscris, ca revista sepOte tipari si cu 6000 lei pe an. No!, comisiunea, augindacestea, am inregistrat cu placere declaratiunea acesta aD-lui Erbicenu. Nu putem inse sa nu regretam, ca. D-nulErbicenu nu a facut'o mai inainte de esirea D-sale dela Tipografie, cad prin acesta s'ar fi evitat de sigur stareaprecara a revisteT S-tului Sinod. Daca dar fostul directoral Tipografiel face asemenea declaratiuni si le trece inprocesul-verbal, ce a dresat comitetul redactor, pentru cene not membril comisiunel am acusat pecine-va pe nedrept? Ei unul nu acus pe nimeni. Pe celvinovat are tine acuse: it acusa faptele sale pe carele-a seversit atata timp, fart ca cine-va din noi st le ficunoscut in goliciunea lor. Eu, si cu membri aicomisiunea, suntem trimisi de P. P. S. S. VOstre acolo laTipografie si revista, ca sa verificam gestiunea acestordone institutiuni si sa m6 credeti, ca ne dam multa os-tenela ca sa aflam adeverul. Cand se va lamuri acestacestiune, se va vedea, ct aceste doue institutiunl au fostadministrate tar& nici o regula si ca no! nu avem destulemijIOce, ca sa inferam pe aceia, cari au fost in capul lor.Fratii mei din comisiune sunt martorl cu tog ca or! deelite ori m'am suit in podul Tipografie!, am venit cu cateun corp al delictului. Cand se va citi raportul comisiuneaasupra lucrurilor acestora, aveti sa ye ingroziti de sigurde cele urmate acolo cu atata nepasare. Dec! este binesä nu prea ne laudam cu cele ce facut la Tipografiesi revista, cad data peste gestiunea anuala a acestor ins-titutiuni, S-tul Sinod a aruncat, dupe raporturile comisiu-nelor. manila sa. faptele neregulate si necurate ce se des-copere pe fie-care di de catre comisiunea verificatOre, nusunt mai puffin ingreuetbre pentru cel ce seversit.Pentru constatarea acestor abater!, noi membril comisiu-nea, am incheiat mai in fie-care di cate un proces-verbal.Precum vedeti, noi nu voim sä acusam pe nimeni. Fie-care se acusa prin faptele sale. Not am semnalat in ra-portul nostru catre S-tul Sinod, ca unul din redactorilrevistel, acum scos de la Tipografie, arata starea de lu-

invinuiti, c&

sal

cei-l-alti

s'ati

le-ail

www.dacoromanica.ro

91 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD.

crud, care trebue sa se urmeze tot-deuna la revista, pen-tru a se evita starea precara de asta-di. Daca S-tul Sinodnu se alarmeza de asemenea fapte, comisiunea nu Wede cat sa se intristeze. Dar in fine, S-tul Sinod este sta.-pan si pOte sa dea banii sei orl cui vrea. Nol am cons-tatat faptul. Acum in privinta suspendarei fostulul redactorErbicenu, S-tul Sinod pOte sa impartasesca in totul opi-niunea unuia din membril comisiunei verificatOre, darcred, ea tot aveti sa ajungetl peste cate-va luni la mesura,care trebue sa o luatl acum, si atuncl sa me credeti, n'osa aveti de cat regretul, ca n'a(i luat'o mai din vreme.

I. P. S. VOstra fOrte bine ati prins lucrul. Noi, cu maregreutate avem A. mergem in comisiune; si oft-ce lamuriretrebue s'o cerem prin proces-verbal. Si fiind-ca noul di-rector nu cunOste gesliunea trecuta de cat fOrte putin,,comisiunea este nevoita sa se calauzesca de aratarile am-ploiatilor Tipografiel, numiti de fOsta administratiune. Prinfirea lucrurilor dar, comisiunea se gaseste in banuiala fon-data si nedomerire mare, asupra celor urmate acolo. Dad.S-tul Sinod voeste, ca lucrurile sä remana tot ca mai'nainte, comisiunea nu are de cat sa se supue. Ca mem-bru dar, in acesta comisiune, am tinut sa'rni spun cuvintulmet, si Wa vreme voit fi sanetos, me void duce con-tinua la Tipografie, ca sa..'ml lac datoria, ce mi-a impusincrederea S -tulul Sinod. Sa dea Dumnedet sa nu regre-tam mai tardit, ca nu am luat mesuri mai din vremecontra acelora, cari at mers acolo cum at voit el,

I. P. S. .Mitropolit Primat: In urma celor ce s'addiscutat si in urma acusatiunilor aduse prin raportul co-rnisiunel pentru luarea socotelelor Tipografiel si revistel,se impune suspendarea acestul domn membru, ca. sa sefaciliteze calea comisiunei. Asa dar, aci nu este vorba dedare afara, ci de suspendare; cad, cand se face o an-cheta, trebue sa suspendl pe aceia, cari sunt banuitl.

P. S. Episcop al Husilor: Acum numal are nimicin mana.

I. P. S. Mitropolit Primat: Dad. S-tul Sinod con-simte ca se. se suspende, pan. va veni comisiunea cu ra.-portul general pentru socotelele din trecut, et ye rog saye pronuntati.

P. S. Episcop al Argesului: Daca nu s'a luat me-

www.dacoromanica.ro


sura acesta, cand s'a ales comisiunea, sa remana. pan5.va veni cu raportul.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun dar la vot pro-punerea de suspendarea Erbiceanu, din postul demembru redactor al revistel rBiserica Ortodoxa. Roman..

S'a primit.P. S. Episcop al Husilor: PunetI la vot propunerea

mea, ca cea mai departata.I. P. S. Mitropolit Primat: S'a votat suspendarea.

Acum trecem la ordineaCele dou'e tablourT relative la schimbarl de parohil s.

se amane pentru sesiunea viitOre.P. S. Nifon PloestOnu, citeste urmatorul raport si

proces-verbal al comisiunel speciale, relativ la numero-tarea si stampilarea tuturor cartilor, cari se gasesc in Ti-pografia Cartilor Bisericestl:

PROCES-VERBAL

Ast5.-di. 31 Octombrie 1895, ora 8 dimine.ca,Sub-semnatil membril ai comisiunei pentru luarea socotelelor Ti-

pografiei si revistel Biserica Ortodox Romans ", intrunindu-ne inlocalul Tipografiei si avend in vedere votul S -tului Sinod din sedint.ade la 24 curent, prin care s'a hotarat a se numerota si stampila toteimprimatele, atilt cele aflate actualmente in deposit ca proprietatea S-tului Sinod, cat si cele ce se vor imprirna pe viitor; comisiuneaa desemnat din sanul Ott pe P. S. Sa Arhiereul Pimen G. Pitestauea sa presideze si sa snpravegheze lucrarea si implinirea tnturor for-malith4ilor cerute intru acesta.

Lucrarea acesta find forte grea si necesitand timp indelungat, careva sustrage de sigur pe delegatul nostru de la ocupaciunele sale,cornisiunea este (le parere a se remunera numitul delegat cu cite20 lei, platiti din casa Tipografiei, pentru fie-care sedintO, care vadura trei ore eel pntin. Pentru constatarea acestei lucritri se va dresadilnic proces-verbal.

Drept care am dresat acest preces-verbal insarcinand pe colegul nostrilP. S. Nifon N. Ploestenu, spre al inainta cu deosebit raport S-tulutSinod, spre aprobare.

Presedinte: (ss) Parthenia.(ss) Pimen G. Pite#enu.(ss) Nifon N Ploeqienu.

S-tul Sinod apron conclusiunile.1. P. S. Mitropolit Primat: P.P. S.S. Parintl! Not

oilel.

D-lut

www.dacoromanica.ro

96 VROGESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

mai avem o comisiune pentru luarea socotelelor generaleale Tipografiei, care lucreza de atata timp, si care -Incaare sä. mai lucreze si de acum inainte. Asa dar, in ve-derea acestor osteneli, eu socotesc si chiar ar fi un actde dreptate, sa se faca pentru fie-care membru o micadiurna de cel putin 10 lei pe di, numai pentru clilele incare lucreza.

P. S. Episcop al Du.narel de jos: El, ca membruin comisiunea de care vorbitl, renunt la o asemenea diurna.Am muncit pana acum aprOpe trei luni, voiti mai munciInca treipatru si voiti vedea ce consideratiune si pretpune S-tul Sinod pe ostenelele mele.

I. P. S. Mitropolit Primat: EU am facut acestapropunere in vederea ostenelelor ce aveti, dar dada co-misiunea lucreza cu drag un timp asa de indelungat, far.ca sa primeasca ceva, not ii multumim.

Trecem la ordinea quietP. S. Episcop al Hasllor: Cu acesta ocasiune dati-

mi voe sa rog pe S-tul Sinod asupra unei cestiuni Sasimte Prea o mare necesitate de o carticica micade rugaciuni pentru scolari. titi, ca s'a tiparit o carte derugaciuni, dar aceea nu corespunde cu scopul pentru carecer eu, cad este prea mare si prea scumpa si nu se pOte-pune in mana tuturor scolarilor. Pentru scolari este neva&de niste rugaciuni mai usOre, mai midi, potrivite si cuvarsta lor, si cu tote acestea pline de esentaputend aleservi si mai pe urma, cand vor fi in varsta, ca carte derugaciune, dar sa luati decisiunea de a se imprima o a-semenea carte, reguland tine anume sä se ocupe cu ma-teria ce trebue pusa intr'o asemenea carte de rugaciune. Miemi s'a cerut acesta de multi preop, can sunt profesori,espunendu-mi necesitatea ce se simte de o asemeneacarte.

I. P. S. Mitropolit Primat: Vom hotari si cu acestacestiune.

P. S. Episcop al Du.narel de jos: Se faca, propu-nere in regula.

P. S. Valerian Rimnicenu, raportor, citeste raporuloomisiunei de petitiuni relativ la tunderea in schima mo-nahala a urmatOrelor surori dln monastirea Varatec: Pen-tru surorile Zamfira Parfenie, Ecaterina N. Palamariti si

www.dacoromanica.ro


Ana G. Mitocanu, comisiunea negasind indeplinite forma-litatile cerute de regulament, este de opinie a li se amanacalugarirea ; iar pentru surorile: Zmaranda Damian, MariaNaum, Victoria Theohari, Maria Ciocan si Paraschiva luga,comisiunea gasind indeplinite formalitatile cerute de re-gulament, opineza a li se admite calugarirea.

S-tul Sinod aproba conclusiunele raportulul.Idem, raportul comisiunel de petitiuni relativ la a-

pelul preotului 16n Donescu.P. S. Rifon Ploestenu. Din raportul comisiunil de

petitiuni, se vede, ca, se da circumstante usuratOre preo-tului I6n Donescu. Pentru o mai buns lamurire a S. Si-nod, m6 simt dator supun cu respect la cunostiintalcele ce still din cancelaria S lei Mitropolil. Consistoriulmai nainte de a se pronunta asupra vinel sale, s'a cre-(jut dator trimita Prea Cuviosului marelui Eclesiarhrca mamma la o incercare si sa vada.' data mai 136teservi cele preotestl. In dimineta dilei hotkrate, el a venitdar putut servi. find -ca este neputincios. Consisto-riul, veclend acesta l'a recomandat bunatatii I. P S. 11Ii-tropolit, ca sa intervina la Alinisterul Cultelor spre a'Itrece intre preotii invalids, ca unul ce nu mai pOte sluji,si faca o mica pensiOra

Acesta este situatiunea acestui preot, si ell as in-drasni sa rog pe S. Sinod, sa lase casul la apreciereaI. P. S, Mitropolit Primat, sa faca cele ce va crede decuviinta in privinta acestui preot.

I. P. S, Mitropolit Primat: Avem conclusiunile ra-portulul comisiunea si propunerea P. S. Nifon Ploestenu.

Pun dar la vot opinia P. S. Nifon Ploestenu, ca ceamai departata.S'a primit.

P. S. Atanasie Craioveanu, raportor, citeste urma-torul raport al comisiunel pentru cercetarea cartilordidactice, relativ la cartea preotului Alexandru PopescuCernica, intitulata «Cathechismul invetamentului religiuneiorthodoxe.

I. P. S. Mitropolit al Noldovei: Eu me unesc cuconclusiuni'e raportulul si suet de parere, sa se inapoieZepreotului cartea in cestiune, insa cu observatiile, care secuvin sa i se faca; pentru ca nos, nu trebue sä esimdin drumul care ne este noue prescris; drum batut, cum

7.

sal

salsa'l

p'a

sal

www.dacoromanica.ro

98 PROCESELE VERBALE ALE pDINTELOR ST. SUM.

dice vorba romanesca. SA i se puna in vedere, ca cutaretermeni nu sunt cuviincios1. Acel termeni pot fi intrebu-intag in orl-ce scriere, in on -ce conversatie; dar ceea ceeste °data stabilit in biserica, nu trebue not sa schimbhrn.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: I. P. S-cite si P.P. S.S.Este prea adeverat ca de la o sema de vreme cartilede invetament religios) se inmultesc si causa inmultirellor, pare ca nu ar fi alta de cat ca dogmele si Inv&thturile bisericel nOstre fiind fixate de santele sobdre,si esplicate pe larg de dumnedeestii paring, acesta sta-bilitate a invetaturel bisericel nOstre, da ocasiune dife-ritelor persdne de a si aduna cu inlesnire material nece-sar, spre a alcatui 0111 de Invetament religios. Eu meunesc cu opinia raportorulut si a comisiunel intregl, dea se tnapoia autorulul manualul ca sa si'l revada si saadopte corectiunele facute de comisiune. Am Irish cevade observat. Nu stiu dacA. raportul este facut chiar deP. S. raportor ce l'a citit.

P. S. Atanasie Craiovenu: De mine este facut.P. S. Nzfon Ploestenu. Atunci, cu tot respeciul ce

ye datorez, sa'ml 641 voe sa ce spun, ca motivele de res-pingere din acest raport sunt f6rte slabe; si, me esplicpentru ce:

P. S. raportor, spune ca autorul n'a facut difinitiuniledestul de bine asupra credintel nOstre bisericesti. Nu stiudespre acesta, fiind-ca n'am citit manualul, dar P. S. ra-portor spune ca autorul face citatiunl din scrierile apos-tolilor, ca cum acestea n'ar fi Wend parte din acestescrieri. Mie mi se pare, ca aceste citatiuni sunt bine fa-cute. Un alt argument, care mi se pare prea slab de tot, esteca copilul n'ar Intelege bine titlul de: simbolul credin-tel ci, trebue sa se schimbe acest titlu prin cuventdiCreclu. Ace paring al bisericel, cari a6 dat acest titlumarturisire n6stre, de credinta, celor 12 articole, ale cre-dintel n6stre, au fost Omen destul de priceputl si credca sl -au dat bine sema, cand au Intitulat marturisi-rea nOstra de credinta ,simbolul credintel iar nu Credu.Ce va sa dica simbol ?. Simbol va sa diva, semnul cres-tinatatit, cu care not cresting ne deosebim de credinciosilaltor confesiuni. Cresting ail si el un semn caracteristicdupe care se cunosc; acei cari marturisesc cu inima si

www.dacoromanica.ro


cu gura aceste 12 articole, ace ca' fac semnul sfintelcruci, dovedesc ca sunt crestini.

Dec', dar, nu sunt de parere eh, fats de copil sal seschimbe titlul de simbolul credintel, inlocuindu-se cu credu.

Chiar in cursurile de dogmatich Si morals, pe care le-amaudiat la facultate, am vedut, ca marturisirea 'Astra decredinta se intituleza simbolul credintel. Daca ar fi sa in-locuim titlul de simbolul credintel prin vorba credul,atunci ar trebui ca si ramura teologica numita: Sim-

o numim CrecleMica".Eti as dori sa nu se schimbe acest termen; si tot de

o-data as fi de parere ca in raport, data comisiunea estehotarata a respinge cartea,, sa se punk temeiurl mal bune,ma' mnvederate, ca sa se Ora respinge; cad daca sepubliea un asemenea raport, ar da loc la fel de fel decomentaril.

P. S. Arh. Atanasie Craiovenu: Incep de unde asfersit P. S. preopinent. Eti nu clic ca titlul simbolul cre-dintel este un titlu, care n'ar trebui pastrat; dar candeste vorba de cartl de religiune pentru copil, trebue sapunem in ele termeni de aceia earl suet ma' des intre-buintati poporulul nostru. Cand poporul de rand se ducela biserica sa. asculte S-ta Liturghie, la cetirea simbolu-lul credintel, nu dice se citesce simbolul credintel, ci dicese citesce credu. Si apol comisiunea nicl n'a consideratintrebuintarea cuventului simbol, tot tocmai ca un motivde capetenie pentru a inlatura lucrarea in cestiune, cia exprimat cu acesta numal un desiderat al el. Sunttusk alte motive, pentru care cartea in cestiune trebue ase inapoia autorulul. P. S, preopinent nu m'a inteles. Inraport sts scris ca, autorul mentioneza scrierile sf. Apos-toll, ca si cum ele n'ar face parte din Noul Testament.

Iatk ce dice autorul despre credinta (citeste). Dac'ar11 dis aid scrierile Sf. paring ar fi fost corect, o datace ,se stie de totl ea Noul Testament coprinde scrierilesf. apostoll.

Dad. P. S. VOstra credeti ca acesta observatie nu esteintemeiata, putetl crede, dar eu still ea scrierile sf. Apos-toll sunt o parte integranta din Noul Testament iar nuo colectie deosebita de carp.

P. S. Nifon Ploestenu: Din raport nu reese acesta.

bolicg", sh

www.dacoromanica.ro

100 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD.

P. S. Arh. Atanasie Craiovdnu: Ba reese. In ra-port insa, mal sunt si alte motive pentru inapoierea 1u-tcrarei. De si nu trebue sa fim aSa de stricti, cand aveminainte niste carp pentru copil, totusi aceste carti trebuesä cuprinda eel putin definitiunl corecte. El bine, lucra-rea de fata nu intruneste acesta, conditie. Sa luam unexemplu. Autorul defineste taina: o ceremonie; el dedconfunda esenta tainel cu ritul. Mai sunt si alte definitilincorecte, ce se mentioneza in raport, a carui conclusie eucu respect am supus'o la cnnostinta S-tului Sinod, sprea decide cele ce va crede de cuviinta.

1. P. S. Mitropolit al Ilfoldovel: IaI cuventul pentrua doua Ora, ca 86, declar, ca me unesc cu observatiile P.S. Nifon Ploestenu asupra credului. Credul este obicinuita se dice de popor, iar simbolul credintei este titlul cre-.dulul si acesta nu trebue inlaturat. Am qis asemenea, came unesc cti cbnclusiunile raportulul ca sa se inapoiezeautorulul cartea, dar cu observatiunile ce le-a gasit decuviinta. comisiunea. Asa de ex. la taina autorul dice ca.este o ceremonie. Acesta nu este o ceremonie, ci un a-sedement al bisericei nOstre de la Mantuitorul ChristoS,si deci !bite bine a observat P. S. raportor. Prin bramare cu asemenea observatii sa i se tnapoieze cartea, iartitlul «simbolul credintei) nu trebue schimbat.

P. S. Arh..Atanasie Craiovenu: I. P. S. Mitropdlit al Moldovel cere ca comisiunea sh dea autorulultOte lamuririle. Dar data comisiunea va da autorulultOte lamuririle necesare, atunti cartea ar fi ca si lucratade comisiune. Dupe mine comisiunea trebnii sa se mar-,ginesca, numai a indica ce are sa se indrepteze in carte,iar nu a da singura defiinitiunile respective, cad daca.as da defiinitiunea tainel, a casatoriel si altele, atuncls'ar putea dice, ca. Cartea este hicrata de mine iar nu deautorul el.

I. P. S. Mitropolit Primal Ne mai cerend nimeiicuventul, pun la vot conclusiunile raportulul.

Cine este pentru, sa bine voiasca a ridica maim.S'a prima.

P. S. Episcop al Husilor, raportor, citesce urmetorul raport al comisiunel, privitor la fabricatea luminarilorde cera.

eir

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD

Malt Prea Santite Pressedinte,

Comiunea compusa din I. P. S. Mitropolit Primat, P.P. S.S. Epis-copi al Rimnicului N. Severin, Romanului, Buz6ului si subsemnatul,aleasa de Sf. Sinod, in sedinta de la 12 a. c. cu stop de a chibzuicum s'ar pntea inlatura din comert luminarile de ceara false, intru-nindu-se la 28 a. c. in majoritate sub presedintia I. P. S. MitropolitPrimat, lipsind P.P. S.S. Episcopi de Rimnic si I3uz6u a deliberatasupra casului,

Avend in vedere pagubele enorme ce se aduc monumentelorzugravite cn multe cheltuell, fie de titre Stat, fie de titre par-

ticulari, prin intrebuintarea in ele a luminarilor de ceara false;Avend in vedere rent cel mare ce casuneaza sanetatei servitorilor

bisericesti, cat si publicului, ce asista la serviciul divin din Biserici,fumul ce iese din asemenea luminari, ca din niste fade de ilmninatiide strade, Meru ce face pe nnii crestini a nu mai merge la biserica;

Avend in vedere ca asemenea jertfa,, adusa din partea crestinilor,nici uu corespunde cu raarea si inalta idee de a venera si adore, peAce la, titre care se indrepta, spre a'L lauda sail spre a 'I cere indu-rare si ertare, pentru care bunul simt, reclama sa se intrebuintazematerialul eel mai fin. cum e d. ex. ceara curata, adunata de pe flori ;

Avend in vedere, ca dispositiile hate de unii Chiriarchi, de a nuse mai primi prin Biserici asemenea luminari, an fost greil de adusla indeplinire, fie din cause micului unmer de servitors bisericesti, fiedin mush' ca se jeneaza, a respinge darul chrestinului pe care ail datdeja bani;

Avend in vedere, ca de si se dice, ca comertul find liber, yendareaunor articole cade sail se inlatura nuraai prin necautarea lor, totusiacesta neputendu-se aplica la obiecte de prima necesitate, pe care onvrei on nu vrei, trebue sa le cumperi si sa," le intrebuintezi, si peacestea diferitele autoritati ale Statului au dreptul de ale controlasi fiind rele a le cofisca, ca d. ex. painea, carnea;

Avend in vedere, ca luminarile de ceara dup5 uzul forte vechinal Sf. nOstre Biserici ortodoxe, este nn articol de prima necesitate,neputkidu-se face nici eel mai mic serviciil religios, fare: lumina:1i deceara;

Avend in vedere, ca articolul luminarilor de ceara, de si de primanecesitate, nu este supus in controlul nici unel autoritati, cu dreptde confiscare si interdicere de a se vinde, dad, se constata de false;ceea ce a facut ca asta-di aprope tote luminarile din comert sa fie false.

Avend in vedere, ca asemenea stare da lucruri nu mai pOte fi to-lerate de cat on enorme pagube materiale si morale;

Comisiunea, e de parere, a se Ma urm6tOrele mesuri de indreptare.I) Sf. Sinod sa interving pe langa Onor. Guvern a dispune, ca

consiliul Sanitar Superior sa controleze prin agentii s61 si luminariledestinate a fi intrebuintate prin Biserici, confiscand pre cele ce nuvor fi confectionate din ceara curata. de albino.

II) P.P. S.S. Chiriarchi prin Protoierei si Sub-protoierei sa denuntelocurilor competinte pe fabricantii, can vor pune in comert lumin5x1 false.

si,religi-

giose

www.dacoromanica.ro


III) Spre acest stop, fabricantii de luminari destinate pentru Bi-serici fie indatoriti a 's1 pune firma for pe fie care lumInare.

Acesta fiind resultatul deliberArilor sale, comisiunea it supune, St.Sinod, spre a decide.

(ss) Ghenadie Mitropolit Primat(ss) Ieronim a1 Romano lzd(ss) Dionisie al Buzeului

Raportor (ss) Silvestro al Hos] lor.

P. S. Atanasie Craiovenu: Cestiunea care se aduceacum in desbaterea S -tulul Sinod, reclama de urgent& so-lutiunea sa mai ales in imprejurarile actuale, de si P.P.S.S. Chiriarchi tot-deuna au avut'o in vedere si au fostinsufletitl de dorinta, ca in Biserica lui Dumnedeil sa seintrebuinteze tot ce este mai curat si mai fin, prin ur-mare si luminarile numai de ceara curata adunata, de pefiorl. Asta-di acesta cestiune a ajuns si mai ardetOre, deOre-ce unele ziare au respandit stirea, ca. S-tul Sinod arfi incuviintat sa se intrebuinteze prin biserici luminari destearina. Departe de S-tul Sinod o asemenea dispositie,ce ar fi o lovire f6rte gravy intr'un us ab antiquo ale Bi-sericel crestine. Intrebuintarea luminarilor in Biserica da-teaza. Inca din timpurile primitive de cand crestinil seascundeail prin catacombe si prin pesterl de faceail ser-viciul divin, de frica celor can ii persecutail. Acolo sim-tind trebuinta de lumina si potrivit obiceiulul Iudeilor dea aprinde lumini in templu si in cortul sf., card se se-varsea serviciul divin, cresting primari adoptara de ase-meni obiceiul de a aprinde luminari in adunarile for re-ligiOse; inse aceste luminari trebuiail sa corespunda pedeplin atat cu curatia inimilor si cu rivna religiOsa a celorce le aduceail, cat si cu sfintenia prea inalta a lui Dum-nedeil; ast-fel ele nu puteail sa fie de cat din materiacea mai curata, si anume din ceara, care simbolizaza asade potrivit nu numai curatia sufletesca si rivna religiOsaa crestinului, ci si sfintenia lui Dumnedeil, carele este

Dec, pe langa alte inconvenience igienice, ar fisi o lovire in simtul religios, incuviintarea de a se ardein biserica alt-fel de luminarl, de cat cele de ceara curatade albine. De aceea, cred di este bine sa primim cu totilconclusiunile raportulul, care sunt destul de deslusite siTiu pot intampina nicl o dificultate din partea Guvernulul.

s5,

lumina.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai cerend nimenicuventul, pun Ia vot conclusiunile raportului.

Cine este pentru, sä bine-voiasca a ridica mana.S'a primit.Ne mai find nimic la ordinea dilei, ridic sedinta. Cea

viitOre va fi pe main, tot la orele 2Sedinta se ridica, si se anunta cea viitOre pentru

diva de 1 Noembrie orele 2 p. m.

f Presedinte : Ghenadie Mitropolit Primat.-I- Secretarl: Nifon N. Ploeftenu, Meletie Gala(enn.

qedinta din 1 Noembrie 1895.

Sedinta se deschide Ia orele 2 p. m. sub presedintiaI. P. Slitului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund present.' 16 P.P.S.S. membri.

:--- Se citeste sumarul sedintei precedente.I. P. S. Illitropolit al Moldovel: In sumar se dice:

Se aproba conclusiunile raportulul. Eii am mai vorbit °data,ca este de trebuinta sa se arate si care sunt acele conclusiuni. Am sa mai fac 'Inca o observatie, si sä me ierteP. S. Episcop al Dunarel de jos. In sumar se dice, ca.P. S. Sa a respins o diurna asa de mica.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: N'a respins'o, ci a renuntat.I. P. S. Mitropolit Primat: Inteleg sa se qica cu-

vintul: a renuntat; dar cand se adauga: qo diurna asade mica), nu sung bine. Stitt, di tonul face musica. Candse vorbeste de diurna mica, se intelege, ca dad. era unamai mare n'o respingea. Ar fi bine sa se is sema, candse face sumarul.

P. S. Episcop al Husilor. In raportul comisiunelpentru luminarile de ceara, s'a exprimat din partea co-misiunei, numai niste desiderate, dar nu s'a facut regu-lament, cum sa dice in sumar. Al doilea, P. S. Atanasiea sustinut numal raportul comisiunei, dar nu este niciraportor nici membru al ei.

P. S. Arh. Nifon Ploegtenu: Malt Prea Santite Ste-pane, Ir6 rog, atat pe I. P. S-tia Vostra, cat si pe S-tul

www.dacoromanica.ro


Sinod sä m6 iertall data in sumarul de asta-cif s'ail stre-curat Ore-care erorl, cad n'am avut notele stenografice.Desbaterile din sedinta precedents au fost Mite lungf sicu tOta ostenela ce's1 all dat D-nit Stenograft de a transcrinotele, tot n'ail putut termina, si decl am facut sumarulpe din afara.

Se pune la vot sumarul sedintel precedente cu rec-tificarile cerute de I. P. S. Mitropolit al Moldovel si deP. S. Episcop al Husilor, si se apron.

Se comunica de la biuroil referatul Directoruluf can -celariel Sinod, prin care arata, ca mergend la Ma-nastirea Calclarusanil, pentru a da in primire dota M -relnoulul ales Superior, a consultat pe P. S. Sa fostul Mi-tropolit Gheorghian, in privinta pietrel de antimis, si caP. S. Sa a declarat, ca cedeza tot dreptul ce are asupraacelel pietre.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Nu este in regula,pans nu va face declaratie inscris.

I. P. S. MitropolitPrimat: Acesta hartie s'o trimitemla comisiunea respectiva, ca sa ne dea lamuriri.

Se comunica de la biurou adresa Episcopiei de Ar-ges cu No. 1191, prin care comunica S-tulul Sinod, caadaoga la tabloul de parohil Inca un supliment; si se a-mana pentru sesiunea viitdre.

P. S. Arh. Calistrat deaim: In sedinta de eria S -tulul Sinod, un D. membru al comitetuluf redactor aljurnaluluf «Biserica Ortodoxa Romans' a fost suspendatdin causa neregularit5.tilor, care petrecut la Tipografiesi la jurnal. Tot S-tul Sinod a luat hotarirea, ca numerulrevistel sa fie mai voluminos, pe fie-care lima.

V'as raga, ca pe timpul suspendarei D -lul Erbicenusa se numiasca un alt membru in comitetul redactor, casa Nth mal cu inlesnire sa corespunda la asteptarile S -tululSinod, si dad. se pole chiar asta-c11.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Ascultand cele vorbitede P. S. Calistrat Barradenu, data mi-e perruis sa'mi daumodesta'mi parere, as dice ca, de vreme ce nu s'a co-municat inch' presedintelul comitetuluf redactor suspenda-rea D-lul Erbicenu, cred, ca n'ar fi bine s5. ne ocupamasta-clI de acesta numire. Afara de acesta, hind -ca S-tulSinod, numal a suspendat pe Dl, Erbicenu din postul de

S-tului

s'ail

www.dacoromanica.ro


membru redactor si nu-1 a inlocuit sail distituit; ne findlocul Inca vacant, nu pOte fi vorba de o noun numire.

mai departe data avem in vedere greutatile ce intam-pina revista S-tului Sinod cu incasarea datoriilor, nu slidclad. S-tul Sinod in a sa intelepciune, ar mai crede ne-cesar, sa mai adauge Inca un membru redactor, pe langacei patru care sunt asta-VI.

P. S. Valerian Rimnicenu: Regulamentul revistelnOstre bisericesti prevede numai trei membri redactortAcum cand imprejurarile au adus ca sa fie patru, nu s'arputea sa remand acestia, ca sa facem o leaca de iconomie?Sa incercam macar pe timpul cat este suspendat D-nulErbicenu. Am avut trel si tot ail urmat. Acum avem patru,si cred, ca s'ar putea se remand numai acesti patru.

Acesta am avut de Vis.I. P. S. Illitropolit Primat: Fata cu propunerea pre-

sedintelui redactor, care arata, ca ar fi Ore-care greutatiin mersul jurnalulul si fata cu cele Vise de P. P. S S.Nifon Ploestenu si Valerian Rimnicenu, eu cred, ca S-tulSinod, n'ar putea pasi alt-fel. Pan& cand comisiunea ad-hoc se va presenta cu raportul inaintea S. Sinod, ea pro-pun, data S-tut Sinod crede ca este bine, sa autorizampe presedintele comitetului redactor, ca daca se va simtinevoe, sä recomande un alt membru in comitet, iar datanu se va simti nevoe, sä se tina locul pana cand comi-siunea va veni cu raportul.

P. S. Episcop al Argesului: Cer cuvintul in acestacestiune.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunereafacuta de mine. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridicamana.S'a primit.

P. S. Episcop al Argesulul: Cer cuvintul I. P. S-te.I. P. S. Mitropolit Primat: Asupra caret cestiuni

cereti cuvintul ?P. S. Episcop al Argesului : Asupra cestiunel ridi-

cata de P. S. Calistrat.I. P. S. Mitropolit Primat: S'a votat. Acum trecem

la ordineaP. S. Valerian Rimnicenu, raportor, citeste urmatorul

raport al comisiunei insarcinata cu cercetarea actelor pri-vitOre la P. S. Episcop at Rimnicului :

$i

qilel.

www.dacoromanica.ro

106 VROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR 5T. SINOD.

Ina It Prea SilnEite Stiiptine,

Comisiunea Insarcinata de S-tul Sinod cu cercetarea abaterilor P-S. Episcop de Rimnic, cari semnalat Sf. Sinod in sedintele dela 23 si 27 ale lunei incetate Octombrie, observand ca cestiunile ces'ail recomandat sunt multe si de diferite naturi, cari cer timp a sestudia si controla si avend in privire, el S tul Sinod este acum a-prope de a'si termina luerarile sale pentru sesiunea din acesta tonma;si eg, resultatul final al insarcinerei sale, nu'l va putea presenta Sf.Sinod de cat in primavara viitere si deliberand asupra casului, s'a,tredut de-tore a supune S-tului Sinod resultatul cercetarilor sale siopiniunei sale, numai asupra a trei din cestiunile recomandate, caricer a se resolve de S-tul Sinod urgent, in sesiunea presenta, ramaind.ca cele-l-alte cestiuni recomandate si cari se von mar ivi in cursulcercetarei sa, se aduca la timp in cunostinta Sinod.

Cu expunerea acestor trei cestiuni si cu opiniunea entisa in pri-vinta lor, comisiunea a insarcinat pe sub-scrisul raportor, care enrespect vine a ruga pe S-tal Sinod sa bine-voiasea da bine-voiterea.atentiune.

1) In cestiunea plangerei parohienilor din cotuna Irrsati, comunaLelesti, jud. Gorjiu, Sf. Sinod isi ar inteste raportul ce a presentatcomisiunea de petitiuni in acesta cestiune la 24 Octombrie si dincare reese, ca citatii parohieni sunt pusi intro positiune neaudita.pan& acum, adica, dupe ce li s'a dat autorisarea canonic& a'si rezidibiserica la care a& lucrat doui ani, acum sand totul era gate pad&si blanile puse la acoperemint spre a se aseza tinichiaua; Prea San-titul Episcop de Rimnie, in intelepeiunea sa de o specie singular&in felul ei, a gasit cu tale a opri pe snplicanti de la acoperirea bi-sericei, lasandu-o a fi expusa distrugerilor atmosferice pane ce altlparohieni din Canna Slobozia , cari prin staruinta proprietarului C.Danielescu au capatat dreptul de centru al parohiei, isi vor face bi-serica, mand de la cea Bata deja si mieul capital de 4064 lei pecare '1 mar are.

Se stie de tend s'a tratat acesta cestiune, ca P. S. Episcop respectiv,s'a aratat prea putin miscat in fermele sale apucaturi, de si faptule cu totul recent si ar fi putut a'l intampina cu o contestare, sau Cuo esplicare a motivelor ce 1-ati silit a lua area masura neobicinuita.P. S. Sa s'a marginit a cere o copie de pe petitiune, ba si dupe ra-portal comisiunea de petitiuni. Tie si sub o forma ore -turn inocenta,si naturals in exterior, dar scopul strategic al P. S. Sale este: ca enacesta demarsa sa, se pots temporise cestiunea, spre a se compromitebiscrica ridicata, iar pe de alta a se consume capitalul acestia intrebuinta eelei-l-alte biserici ce se va ridica la var& si atunci va in-cunostiinta pe S-tul Sinod ca despre un fapt

In ce priveste cererea copiei de pe raportul comisiunea de peti-tiuni pe care P. S. Sa '1-a ascultat co atentiune, cum s'a, observat,scopul se vede destul de ingenios. P. S. Sa a fost multa vreme pro-fesor de filosofie si de stil si cred c& P. S. Sa va gasi cu tale asemnala S-tului Sinod prin o polemics rafinate multe eresii stilisticeale acelui raport.

s'afi

a'l

S-talal

indeplinit.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. S1NOD. 107

Comisiunea Insa ocupata de interesul cel mare al Bisericei, de lo-virea asa de crude data simtului religios al parohienilor petitionari,de prestigiul inaltel autoritati eparhiale compromis si de solntia cese reclamg, S-lui Sinod in acesta cestiune, este de opiniune a nu urmape P. S. Episcop Eparhiot pe acesta cal° ci a transa casul in modferm si demn de inalta sa autoritate, adica, data pang in 3 Ilk P.S. Episcop de Rimnic nu va raporta Presedintelui Sinod caa dat ordin telegrafic pentru satisfacerea suplicantilor, atunci Prese-dintele S-tului Sinod, in numere acestul malt corp, sa o fats directprin mijlocele ce va crede de cuviinta.

2) Cestiunea relative la pastorala P. C. Gerasim. Saffirin, arhimandritde scaun al S-tei Episcopii de Rimnic. Se stie ca acest arhimandrit,vedendu-se imbulzit cu niste prerogative extraordinare, de Episcopulcare is prodigat cu munificenta si fare consultarea usuala bisericeseaen Mitropolitul respectiv, mitre, mantie si paterita; acest arhimandritin expansiunea sa credendu-se deja pe un tron episcopal, a eliberatcelebra sa pastorala, sub nume de epistola deschisa a sa catre preotildin pazitele de Dumnedeil eparhil crestine ortodoxe din Romania, re-lative la uniforma on imbracamintea canonica si la infatisarea forcu per lung si cu barbs tot-deuna netaiata.

Acesta pastorala publicata, in ziarul oficio§ al Eparhiei, in donenumere consecutive, lass a se int,elege, ca era si cu stirea P. S. E-piscop Eparhiot; ea este Q aberatinne extravaganta si cutezatOre, demnanumai de aceia cari au putut sh'i-o inspire, &gel a indignat pe totcercul nostru bisericesc si a pus in mirare si pe laicil cari ati

Se stie, ea la delibera'rile ce se fac in corpurile legiuitore ale Sta-tului, la confectionarea unei legi sau unor regulamente, este o luptg,de idei si desbaterile ail de multe on fase viaie, indaratuice si chiarcarpanOse cite odata, totul insa se linisteste and votul majoritateise pronunta si fie: care vine cu respect a's1 depune obolul capitula-tiunilor sale. Este de remarcat ca la comfectionarea regulamentuluicostumului clerical, au fost mai multe opinii in jot, combateri si a-mendamente presintate mai la fie-care articol, de P.P. S.S. Episcopi deIlusi si Arges, ba unit nemultumiti s'aU abtinut chiar si de la vot;dar ()data votul majoritiltei pronuntat top plecat si supusmajestatel votului. Nu s'a mai audit nici o critics, nici polemisarejurnalistica ca inspirata dintre Episcopii sau membril S-tului Sinod,carora nu le-ar fi placut. Se pot aduce laude tuturor P.P. S.S. Chi-riarchi, caci, tots, top, au intrat in ordinea legalg de supunere sirespect al regulamentului sanctionat de Capul Statului, de M. S. Re-gele tares. Singur P. C. Mitrofor, arhimandrit de scaun al S-tel Epis-copii de Rimnic, inc5.rcat de curand cu deosebite harurl si onornifbisericesti, neobicinuite laturilor de peste Olt, a ggsit eu tale a bravamajestatea acestul regulament en tote formele sale legale, si a des-tepta clerul Ord, sere a imfrunta pe Sinodul superior al bisericeimistre nationale, pentru ca a facut un regulament contra opiniuneiP. C. Sale.

Acest fapt nu putea esi de cat dintr'o ratiune sdruncinata si dintr'ominte usOra, care desonoreza Biseriea.

S-tului

eitit.o.

s'ati s'ati

www.dacoromanica.ro


De aceea I. P. S. Mitropolit Primat s'a credut Bator a desteptaatentiunea sufraganului seri Episcop de Rimnic, asupra seandaluluiprodus de pastorala protegiatului seri si a cerut, pentru interesul siprestigiul Bisericei a depune pe acest Arhimandrit din functiile salebisericesti, ca uuul ce da, probe de incapacitate si lips& de respect&titre cea mai superiOra autoritate a Bisericei.

P. S. Episcop al B,imnicului Cu acesta ocasiune a dat o proba ecla-tauta de complicitate cu fapta numitului arhimandrit, cad iata cerespunde sub No. 2494. (se citeste adresa .

Comisiunea urmarind faptele cu respnnsul acesta, se vede nevoita,a aproba ea, lucrul nu este de buns credinta.

Se stie ca postul de arhimandrit (le scaun de in Minnie a fostcati va ani vacant, fiind.-cii titularul de asta di era in scola si a pu-tut S-ta Episcopie a suplini acest post cu ce1-1-alti servitors ai sei;iar asta di cand acest Arhimandrit produce un scandal, uu se pOteinlocni sub pretextul art. 8 din legea clerulul mirean, care nu e re-lativ la positia Arbimandritului de scaun, ci la preotii supranumeraride pe la Monastirile de maici. si monahi, can nu vor putea trece laEpiscopil si Mitropolit, de cat data intrunesc conditiunile de admi-sibilitate.

Din acesta reese, ca. P. S. Episcop si in caul de fats a gasit cutale a se pronuuta recalcitrant dare Mitropolitul sett, nesocotindu-1in misiunea sa inalta de Presedinte al 5-tului Sinod.

Sa stie ca insusi M. Sa Regele, Capul Statulul, la ocasie cand seadreseza Corpnrilor coustituite ale Statulul si chiar S-tului Siuod, in-trebninteza cu modestie pronumele de EU in singular, exprimandu-se:

declar cutare sau cutare lucru".P. S. Episcop de Rimnic adresandu se catre Mitropolitul seri, Pre-

edinte al S-tului Sinod, sa exprinfa in plural dicend: Noi am primit,Nol ve rugam etc. aratand o aroganta desarta si tendentiosa acolounde se cere o euviinciosa sinerenie 8efului sett.

Comisiunea rernarcand acesta in treacat este de opinie, ca S-tul Sinodsa oblige pe P. S. Episcop de Rimnic, ea pana in trel ra-porteze S -tulul Sinod despre depunerea numitulul Arhimandrit dinpostul bisericesc ce °mpg, pang ce va da probe de modestie si derespect care Biserica si regulamentele S-tului Sinod. La cas contrarsa fie autorisat I. P. S-titul Mitropolit Primat a aplica acestul arhi-maudrit raasura ceruta, facend acesta in calitatea sa de Presedinteal S-tului Sinod; si chiar cand acel arhimaudrit se va pocai, sa nu maipOta fi mitrofor.

3) In cestiunea ocuparei lccalului S-tului Sinod de catre P. S. E-piscop de Rimnic, in modul ciun s'a descris de Comisiunea de peti.--tiuni prin raportul de la 29 Oct. se stie in ce mod si de ce mijloces'a servit P. S. Sa, spre a'si acapara aceste incaperi, sus si jos, scotenddin randul de jos pe Arhiereii ce locuiau iu ele pacinic, prin mijloceindirecte. cand a cerut insusi acest Sant Sinod a'l lasa incaperilede sus pentru trebuintele Sale de cancelarie, pe de o parte s'a, aparatsub pretextul de bola; pe de aka' parte a promis in mod oficial siin sesiunea de asta primavara si in acesta presents, ca va deserta

,,Ea

Bile sa

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR -ST. S1NOD. 109

while de sus, iar in realitate petrece neclintit si sus si jos, in dis-prqul si nesocotinta acestui Malt Corp bisericese, carnia datoresterespect si ascultare.

Comisiunea este de opinie, a se autorisa I. P. S. Presedinte a umde mijlocele ce va g5,si cu cale, spre a pune pe S-tul Sinod in po-sesiunea 'pallor de sus, de care s'a exprimat trebuint5,, in mat multerAndurl, si and P. S. de Rimnie nu se va multruni en cele de jos,sa se dea P.P. S.S. ArbiereI, can start pe la oteluri.

Acest resultat al deliberarilor comisiunei aeestia, sub-semnatul ra-portor vine en respect a'l aduce in ennostinka S-tuluI Sinod, spre adecide asupra propunerilor emise.

naportor. Arh. Valerian.

Se pun la vot conclusiunile raportului comisiunelsi se primesc.

P. S. Valerian Rimnicenu, raportor, citeste raportulcomisiunei de petitiunI relativ la recum5sterea calugarireisorer Anastasia Serebrino, din monastirea Cilic Dere, efec-tuata din causa de bOla. S-tul Sinod aproba calugarirea nu-mitel sora. sub numele de Aglaida.

Idem, raportul comisiunel de petiVuni relativ la su-plica studentului in teologie Dimitrie Popescu, prin carearata, ca neavend mijlOce, cere a i se acorda tiparireatesel gratis in Tipografia CaAilor Bisericestl.

Se pun la vot conclusiunile raportului, prin carese respinge cererea si se aproba mesura luata pentruto studentii de leologie.

P. S. Pimen Pilestenu, raportor, citeste urmatorulproces-, erbal al comisiunei ad-hoc, relativ la iconografiesi la, facerea unel magazil pe Tanga Tipografie, pentrupastrarea cartilor:

PROCES-VERBAL

Asta-di 1 Noembrie 1895. Sub-semnatif membril al comisiunel, ales&de S-tul Sinod pentru verificarea comptnrilor Tipografiel Cartilor Bi-sericesti" si ale revistel ,03iseriea Ortodoxa Romans ", intrnnindu-neIn localul Tipografie si conform-a:Mu-Ile resolt4iunel, No. 240 si 291ale I. P. S citului Presedintg al S-tului Sinod, am luat in privire ,ra-portele Directiund 4.lo. 224 si 260 din care primul relativ la icono-grafie, iar ce1-1-alt la magasia ce urmeazg a se construi pe localulTipografiel.

Asupra cestiunel iconografiei, comisiunea opiniaza a se admite o-ferta, facuth de casa Hugo-Koch din Iiipsca, ca una ce presinta o matmare garancie in cea-ce privesto partea mr.canic6 a inasineI, precumsi pentru avantagiile date en privire la pre, care se ridica surnade lel 10.368, duph cum results din referatul DireetiuneI Tip grafiei.

www.dacoromanica.ro


In ceea ce priveste construirea unei magasii proprii pentru conser-varea cartilor acestei Tipografii, comisiunaa luand in privire proectulde plan, ast-fel dupa cum s'a modificat de D-1 arhitect Adam, dupainsusi parerea comisiunei, '1 am admis in totul, impreuna cu devisulrespectiv, care se urca la suma de 25.553 lei, bani 37, cu singuramodificare, ca de la suprafata pamentului en 20. c. m. in jos panela morula soclului de la pardoseala interiors pe inaltimea de 1 m.20 c. in. se va lucre cu peatra de Sinaia, mozaic, in polig6ne fere-gulate.

Costruirea magasiel, se va face pe terenul Tipografiel in parteadespre nord a gradinei si de alungul stradelei ce duce la grajdulcurtei mitropolitane, avend o singura uses cu dou5 canaturi in gradinaTipografiei.

Ambele aceste lucrari, se vor supune Sinod, spre aprobare,recomandand ca direqiunea sa le execute treptat si in marginilemijlOcelor financiers ale Tipografiei.

De tote acestea s'a incheiat presentul Proces-Verbal, insarcinnndu-seP. S. Pimen G. Pitesteanu cu presentarea lui, cu un anumit report,S-tului Sinod.

Presedinte t Partheniut Pimen G. Pite#enut Nifon N. Ploe;st6nu

P. S. Episcop al Htzsilor: As ruga pe P. S. raportorsa'mi respunda la cele ce voiti avea onOre intreb.Am audit, ca D. Grasiani si-ar fi aratat dorinta de a daTipografiel Cartilor Bisericesti o marina a sa, care estecomandata nu de mull si care ar costa mult mai eftinde cat cele-l-alte. Este adeverat sail nu? Acesta stiintaas dori s'o am.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu, raportor: Sunt in po-sitiune de a da Ore-care esplicari la acesta intrebare.

In adever, Directorul Tipografiel, insarcinat de S-tulSinod pentru a se ocupa in cursul vacantiei trecute cucestiunea furniturei masinelor de iconografie, a. tratat cumaI multe case din strainatate, primind si de la D. Cra-siani oferta pentru o marina No. 8. Acesta masina nueste noue ci este sistem vecbiti si este mica, comparativcu marimea tablourilor ce au sa se litografieze. Comisiu-nea a avut in vedere acesta, dar negasind'o proprie, atrecut asupra el.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si desidera-tele comisiunei specificate in procesul verbal si se aproba.

I. P. S. Mitropolit Primat citeste o propunere, prin

S-tulaI

www.dacoromanica.ro


care se acorda comisiunei pentru luarea socotelelor ge-nerale ale Tipografiel, pe trecut o diurna.

Punendu-se la vot, se primeste.I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Acesta diurna se

intelege pentru timpul cand nu suntem in sesiune.I. P. S. Mitropolit Primat: Da. In timpul cand S-tul

Sinod nu este convocat in sesiune.Acum avem la ordinea cplei cestiunea MArturisi-

rel Ortodoxe, care trebue a se retipari, cum am anun-Iat si prin discursul de deschidere. Asupra acestel cesti-uni ye rog sa ye pronuntatl, cad lucrarea facuta de co-misiunea alesa de S-tul Sinod, s'a gasit In uncle parcinu tocmai corecta, asa dupe cum se cere de la o asade insemnata carte sirnbolica. In vederea acesta, S-tul Si-nod a avut grija, ca pe langa comisiunea respective same Insarcineze pe mine si pe I. P. S. Mitropolit al Mol-dovel Para aqi, atat I. P. S. Mitropolit al Moldovel cat

ne-am ocupat cu cercetarea din nou a lucrarel fa-cuta de comisiune, confruntand-o cu Marturisirea Orto-doxl, tiparita de Grigorie Mitropolitul Ungro-Vlahiei.

De aceia eiI ye rog sä ye rostiti asupra acestel cesti-fiind-ch este anuutata prin discursul de deschidere.

P. S. Episcop al Husilor: Comisiunea Insarcinatade S-tul Sinod, ca sa observe acesta traducere, dupe cumsi I. P. S. VOstra ai spus, avut timpul trebuinciossa se ocupe si sa revada in total acesta traducere.

I. P. S. Mitropolit Primat: A revegut-o, pentru adoua Ora.

P. S. Episcop al Husilor: Eu de o cam data meopresc asupra unui lucru, care nu sal cum mi s'a pa-rut. EA stiii ca. P. S. Episcop at Rimnicului tradusdupe un text grecesc Marturisirea Ortodoxa. I. P. S. VOstra,insa art amintit ca ar fi reprodusa dupe cea tradusa de.Mitropolitul Grigore.

I. P. S. Mitropolit Primat: Dace cea tradusa deP. S. Episcop al Rimnicului este dupe textul grecesc,apoi cea tradusa de Mitropolitul Grigorie, este cu multmai buna de cat a P. S. Episcop al Rimnicului.

P. S. Episcop al Husilor: Poite se fie buna si a-ceia, dar ea am vequt cu ochil mei, si cred ca si cole-gii mei, can au fost in comisiune au veclut cum P. S.Episcop al Rimnicului a tradus dupe textul grecesc.

si ell,

uni,

nla

b.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Dunarel de jos: Va sa Mica n'atitradus ate trei. Precum ca sa se scie.

P. S. Episcop al Huq.ilo.r., In raport se spune caeste tradusa de P. S. Episcop al Rimnicului si not neam adunat ca s'o revedem impreund, si sa o confruntdmcu alte traducers si originalul. Acum ca traductia estebung sai rea, este alt-ceva; nu me ocup de acesta. Voltzsa spun numai ca aceea ce un om a facut prin muncasi ostenela say sa nu i se nege.

P. S. Episcop al DunArel de jos. Nol am ales ocomisiune pentru acesta, si trebuia dar ca traductia sa.fie fructul ostenelelor acelei comisiuni.

P, S. Nifon Ploestenu, Este prea adeverat ca nume invrednicisem sa flu membru al acestui scant corp,and s'a citit in sinul sau lucrarea fd.cuth de comisiunea.insarcinata cu retiphrirea Marturisirel Ortodoxe, ca editiuneproprietate a S-tului cu -bite acestea asistam aci,gratie bunei volute a I. P. S. Presedinte, in calitate de direc-tor al cancelariei S-tului Sinod; si prin urmare am avutocasiune, de a asculta and s'a citit lucrarea comisfunefsi cu modestele mele cunostiinte, 'mi-am putut face Ore-care aprecieri asupra lucrarel, facuth de comisiune, asupraMarturisirel Ortodoxe. Me asteptam, dupe hotardrea luatd.in urma de Sf. Sinod, ca sd, se retipdrea,sch si sa se im-part& fie-cdrui membru ca sa's1 dea phrerea. Me astep-tam, clic, ca lucrarea comisiunel,, sa contina cand s'a ti-parit numai ceea ce s'a citit in Sf. Sinod de P. S ra-portor al comisiunel. Am fost surprins insa, and amveclut, ca numai este lucrarea comisiune) asa cum erafacuta. Ved acolo imprimat o prefata asa de lung carecoprinde atAta material, cat cuprinde Marturisirea Or-todoxa.

Voci: Ce este cu acesta?P. S. Nifon Ploestenu; Este fOrte mutt, cads va trebui

ca Sf. Sinod sa cheltuescd o incloith suma cu tiparireaeI si pentru cumparator va fi prin urmare prea, scumpaasemenea carte.

Scopul S. Sinod cred, a a fost ca sa retiparescd, pursi simple numai Marturisirea Qrtodoxd., nu si peripetilleprin care a trecut acesta carte.

Nu cred, ca e bine insa sd, darn in mdna crestinilor si

L

Sinod,

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINT. ST. SINOD 1.13

In special a copiilor de sada un manual, dupe care sa.studieze basele credintei nOstre, dar in care sal punemla indemana discutiunile si peripetiile prin care a trecutdogmele bisericei nOstre. Nu este bine pentru un copil

descoperY, ara.ti eh aceste dogme au fost ode&banuite, cad se pette naste indoiell ca acestea in mintealut: nu cum-va o fi avut dreptate Ciril Lucaris ? Acestea-se pot da numai in mana Omenilor maturi; se pot dis-cuta numal pe bancile universitatii, unde sant barbaticapabill, cari stiu sa alega graul din neghina.

De aceea dar, era inutil sa se faca o prefata asa delung la acesta carte, care are sa fie proprietatea S. Si-nod. 0 prefata asa de mare, nu o cred absolut necesara, laMarturisirea Ortodoxa, cad cum am tills si o mal repet aresa coste pe S. Sinod mult mai mult de cat insas1 car-tea si, in special vorbind, are sa coste mult si pe aceia,care o cumpara; de aceea, ea rog bunatatea I. P. S. Veis-tre, cum si- pe membri din comisiune sa nu se supere.E prea adeverat ca. P.P. S.S. L. L. au lucrat, si-au datostenela, au facut ceea ce as putut, si cat au putut.'MI aduc aminte; ca. I. P. S. VOstra aveti o MarturisireOrtodoxa tradusa. de Mitropolitul Grigorie. De ce n'am luacartea Mitropolitului Grigore ? Grecismul pe vremea aceeaera mai in flOre; Ornenii pe atunct stiaa mai bine nuan-tele limbel grece si pOte ca s'a tradus mai bine de catacum cand nu stiu toil greceste. Asa dar me resum sidic ca, parerea I. P. S. VOstre este Mile bunk, si ea asruga pe S. Sinod ca s'o primesca, adica de a ye auto-risa, ca in numele S. Sinod sa retipariti MarturisireaOrtodoxa dupe a Mitropolitului Grigore, cu o scurta pre-talk, in care sa se spunk lumi, ca acesta este proprietateaS. Sinod si ast-fel sa dam publiculul si in special cres-tinilor o carte, in care sa vada basele credintei n6stre.

I. P. S. lifitropolit Primal: In urma celor discutate,si ca sä terminam ()data cu acesta cestiune, si sa numai revenim asupra lucrarel comisiunel, ea propun ca a-cesta carte Marturisirea Ortodoxa" sa se punh inretiparire dupa a fericitulul Mitro'polit Grigorie, si de acestasa se ocupe, sub privegherea mea, comitetul redactor aljurnalului nBiserica, Ortodoxa Romany ". Ast-fel, sftnt.

8.

all sal

www.dacoromanica.ro

114 PROCESELE VEREA.LE ALE E'DINT. gym. EINOD

convins, va esi o lutrare corecta, dernna a fi ptoprictateaSinod.

Pdn la vot acesta propunered Gine. este 'penttu,bine-volasca a. ridica

S'a pritnit.Pc S. Atanasie Crabovemp I. P. S., Presedinte I Ltt.

comisiunea perdrd eercetarea cartilor didactice de inveta-ment religios, a,- venit o colectiune de predict ale P. S. idni-bhie si curb P. S. Sa, face parte din comisiune,ar trebui sa. alba dePlina incredere a S-tulul Sinod, sandpubliea asemenea predict de coprins religios. Comisiuneacrede, a se pOte da de S-tul Sind bine-cnventare, ca. P.S. Sa sa tipareaSca acesta colectiune de predicil fa'xa ca81 se mar cerceteze de icomisiune, en atat inai mult,acesta nu este o carte didactice.

I. P, S. Mitropolit Primat: Acesta este o colectiunede predic qi day& a venit la Sf. Sinod pe cale oficiala, tre-bue sA treac'd prin filiera regulamentara. P. S VOstra ce-ret1 aprobarea S-tuluI Sinod, si and o ceretI4 neaparatca S-tul Sinod, trebue sä curisca bine lucrarea. Nol i-nsaputem sa aprobam adesta p-e respunderea autorulul.

P S. Episcop al Danarei de jos: EA cred, ca sane raliem la opiniunea membrilor cari cer aprobarea tor.

P. S. Episcop al Haqilor: Daca nu s'au cercetat decomisiune, atunci respunderea cade asupra autorultif,

I. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S. pang la so-sirea D-luI Ministru, care 'mi -a a promis ea, va veni cumesagiti de inchidere, ye rog sa suspendam sedinta pen-tru cute -va minute.

Sedinta se suspend& pentru 10 minute.Dup, clece minute, sedinta se redesehide.

P. S. Valerian, raportorul comisiunel de petitiuni, co-munica verbal cererea de ca/ugarire a Economulul Anas-tasie Frimu, de la Episcopia ArgesuluI, nascut eta 1822 siremas veduv la 1862.

Acesta cerere este sustinuta, si de P. S. Episcop al Ar-gesulul.

acest moment D -1 Ministru al Cultelor intra insala .sedintelor.

Se purse la vot calugarirea preotulul Abastasie Frimu,si se prmeste.

S -tulul

mana.

Baea6nu;

dlt

sa

ea

In

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINT. ST. SINOD 115

I. P. S. Mitropolit Primat. Domnule Ministru. S-tulSinod 's1-a terminat lucrarile sale. Prin urmare, v6 ruganitsä bine-void a da citire Mesagiului Regal de inchidereaacestei sesiuni.

D. Ministru at Cultelor (1a citire urm5.torulul Mesagiiide inchidere cu No. 4219 din 1 .Noembrie 1895:

Prea SAnticl Pa, rinti,1Santul Sinod al Sante Biserici autocefale ortodoxe

4romane, deschis prin mesagiul nostru No. 3849, in liva«de 12 Octombrie a. c. terminandu-sI lucrarile;

«Eti, declar inchis5. sesiunea de tOmna a acestui SantSinod).

Dat in castelul Peles la 1 Noembrie 1895.

CAROLMinistrul Cultelor

qi Instruqiund Pub lice

P. PONI

No. 4219.

VOCi: Traeasca M. Sa Regele.

t Presedinte: Ghenadie Mitropolit Primat.SecretarI: Nifon N. Ploeptau, Meletie Getletrau.f

,rygv.4._

www.dacoromanica.ro

1896 10

Documents