/cg

BISERICA ORTHODOXA ROMANA.

DESBATERILE

S-LUI SINODDIN SESIUNEA DE PRIMAYARA.

ANUL 1893.

Revista Periodica Eclesiastica.

ANUL AL XVII-lea, No. 4.

TT I

\ot.,10

SECTIA 1ST ORIEct

A rNr.:...47r.:1

BUCURETI.

.97e-cf-ta/Ziz egYei.Oeiscesice:1

54. Str. Przxcipatele-Unite, 34,

1893.

V,,,f4~Y

Il

II_

(

'>4

I

l's

s

k 1 i,71/1-76z/ i,9:#,.7V;'1.~a

1

1 m

1....,,,

5,4.'N

'')6-&-a

/

t 11 ' 1 ./.-- 1

www.dacoromanica.ro

SANTUL SINODAL SANTEI

BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE REAR

P.----°6-..

www.dacoromanica.ro

Procesele-Varbale ale Santului Sinod.

Sesiunea de Prima -very a anulul 1893.

Sedinta din 1 .310 1893.

Sesiunea de primA-varA a S-tului Sinod s'a deschis eusolemnitatea obicinuita, facendu-se un Te-Deum in S-taMitropolie la orele 10 li jum6tate a. M. de cAtre P. S.Arhieret Gherasim Pite§teanu, fa0 find D. Ministru alCultelor tiii Instructiunei Pub lice, qi membrii S-tului Sinod.

La orele 11 a. m. s'a facut santirea apex de cAtreP. S. Arhierea Ieronim Ploelteanu in sala qedintelor S-tuluiSinod.

P. S. Episcop al Buz6ului, conform art. 10 din Le-gea pentrti alegerea Mitropolitilor §i Episcopilor eparhiqicum qi a constituireT S tului Sinod al SAntel Biserici au-tocefale Orthodoxe RomAne", ca cel max vechia in hirotonie,in lipsa I.T. P.P. S.S. Mitropoli4i, ocupA fotoliul preleden-Oa], dupe care apol D. Ministru al Cultelor qi InstrucOuneiPublice citelte Mesagiul Regal cu No. 1725 din 1 Mal1893, prin care declarA deschisa sesiunea de prima-vara aS-tului Sinod.

Se face apelul nominal qi r6spund presenti numal 10P.P. S.S. membri, fiind absents I.I. P.P. S.S. Mitropoliti,P. S. Episcop al Dunarei de jos ci P.P. S.S. Arhierel :Ieremia GAlAteanu, I6nichie Bacaoanu §i Dositei Botolenenu.

D. Ministru al Cultelor si Instrucriunet Publice: P.P.St1441 Parinli, fiind-ea nu sunte0 in nunArul cerut de

www.dacoromanica.ro

4 PROCESELE VERBALE ALE *EDINTELOR ST. SINOD

Regulament, pentru a se putea tine qedinta, et ye rog s6,amfinati qedinta, pfin6, se va complecta S tul Sinod, fa/Aa se hotiiri clita.

Voci : Prea bine.Sedinta se ridic6, Tar cea viit6re va fi atund dud

P.P. S.S. membri cot fi In numerul cerut de Regulament.f Preqedinte : Inochentie Buzet.f Secretar: Dionisie Graiov6nu.

Sedinta de la 7 Mat 1893.

edinta se deschide la orele 9 a. m. sub preqedentiaI. P. S. Mitropolit al Moldovei.

Se face apelul nominal gi respund presentl 14 P.P.S.S. membri, fiind absenti I. P. S. Mitropolit Primat qiP. S. Arhieret leremia Galati:3am].

Se citelte sumarul qedinteI de la 15 Decembrie 1892,al sesiunei extraordinare li se primeste.

I. P. S. Mitropolit al Moldovet: Acum trebue s6, pro-cedara la alegerea secretarilor biuroului; dar mai 'naintede a procede la ac6sta, dati-ml voe BA v6 intreb: N'ar fibine s6, declarAm tot pe aceTa, can at fost in sesiuneatrecuta?

Voct: Nu. SA urm6,m conform regulamentului qi s6,'Ialegem prin vot.

I. P. 8. .Mitropolit al Moldovet: Atunci asa BA facem.Se procede la alegerea secretarilor biuroului prin vot

secret.1. P. S. Mitropolit al Moldova : Resultatul votului este:Votanti 13.Majoritate absoluta 7.At intrunit :P. S. Dionisie CraTovenu 10.

If I6nichie B6.c66nu 9.11

leronim Ploeltenu 6.Dosite Botoqenenu 1.

Prin urmare P. P. S. S. Arhierel Dionisie CraioveanuF:,i Ioaniclue Baca6nu, earl at intrunit majoritatea cerutade Regulament, aunt proclamati secretarI ai biuroului.

P. 8. Arltierea loanichie Bacaoanu : I. P. S. Preqe-

www.dacoromanica.ro

PROMELE VERBALE ALE semincoR ST. S1NOD 5

dinte ! Ve rog as iertati ea nu pot lua parte ca secretar.Eu am lucrat tot-deuna gi nu fug de munch, dar impre-jurarile find prea grele pentru mine, Ve rog same scutitYde acesta sarcina ; gi sa alegeti pe un altul, care va fi maitear. Ed nu me dad inlaturi de a fi numit in vre-o co.mis:une, unde void lucra, dar aci nu pot, mai ales ca nuaunt nici din localitate i cu acesta se intAmpla gi con-fusiune gi mai cu soma la gedintele din urma ale se-siunei.

V'ag rugs dar, ca in locul med. sa alegem pe un altul,care este din localitate, lar pe mine sa r,e dispensati deacest servicid. Eti primes° a fi in vre-una din comisiuni.

P. S. Episcop al Argesulia : Etl cred, ea cu totil sarugam pe P. S. loanichie, ca sa stea la postul care i s'aincredintat de S-tul Sinod, mai cu gala, ea in sesiunea a-cesta nu cred ca, o sa avem mult de lueru. Daca P. S. Saeste ingreuiat de alto afacerl, peite dispensam pentruo alts sesiune ; pentru acum Ins rugam sa stea lalocul

I. P. 8. Mitropolit al Moldova : Daca, S-tul Sinod ga-segte de cuviinta sa, remand, P. S. Sa cred ca nu se opune.

P. S. Ark. Dionisie Craioveanu : Cfind P. S. Idnichieva fi ocupat, declar ea void face eft tote luerarile.

I. P. S. Mitropolit al Moldova : Acum P. S. secretarBA bine-voIasea a da citire sumarului gedintei de la 1 Mal.

S. Dionisie Craiovenu, secretar, eitegte sumarulgedintei precedente.

P. S. Episcop al Rimnicul0 : Rog pe P. S. secretar,ca sa amintesea prin sumar de TeDeumul facut gi de sfin-tirea apei.

P. S. Arh. Dionisie Craioveanu : In procesul-verbal sespune de Te-Deum gi de sfintirea apes, iar aici in sumaram credut sa pun cu solemnitatea obicinuita.

P. S. Episcop al Minaret' de jos : I. P. S. Ve rog sabine-voiti a face sa se rectifice in procesul-verbal, ca oilam lipsit de la deschiderea Sinod nu din rea vo-inta nici din vre-o pedica ore care, ci numal pentru ca n'amfost chlemat de I. P. S. Pregedinte al acestui sAnt Corp,gi dar eti negtiind nu puteam veni.

S Arh. Dionisie Craioveanu : Void vice gi acesta.1. P. 8, Mitropolit al Moldova : Apol, atunci vor mai

fi i altil cu acesta pretentiune,

n t

salsal

set.

- - -P.

S-tolue

P.

www.dacoromanica.ro

C PROCESELE VERBAL21 E SED!NTELOR ST. S:NOD

P. S. Arh. Calistrat Barladeanu: P. S. Epis ;op al Du-narei de jos sere a se rectifica in procesul-verbal, ca n'afost chTemat la deschiderea Stultit Sinod. I)eclar, ea, amfost autorisat de D. Ministru al Cultelor InstructiunelPublice, ca sa invit pe top P.P. S.S. membri at S-tululSinod in mod oficios, ast-fel s'a flout invitare qi P. S.Episcop al Dunarei de jos.

P. S. Episcop al Dunaret de jos : Pant acum arla afost regula S -tulul Sinod, ca prelediatele sa ne invite inmod oficial.

Eu invitatiune pentru deschiderea S-tulul Sinod nu potprimi de la Secretarul S tulul Sinod. Cand se §tie de top,cA Pregedintele de drept al S-tulut Sinod nu este demisio-nat qi nicl a ineuno§tiintat pe I. P. S. Mitropolit al Mol-dove cum ca s'a retras din functiunea de Mitropolit, euam socotit, ea adsta invitatiune din partea P. S. Secretaral S-tului Sinod, este in contra Regulamentuld i prinurmare ca neavenita.

P. S. Episcop al klupilor : Nici eu n'am fost invitatla deschiderea Sinodului cu circulars sau eu adresa pre-ledintelui S-tulul Sinod, cum se facea inainte ; dar acesta,dup8 cum am inteles cu totil, a foot din imprejurarea,Mitropolitul Primat nu era aci. De indata insa ce am fostinItiintat, fie in mod oficios, fie in mod verbal,Eu unuln'am ltiut acesta de cat numal prin comunicatie verbalaam qi venit. Achta am voit BA constat.

P. S. Arh. loantchie Bacetoanul: Eu am primit invitareformala, de la P. S. Calistrat pentru convocarea S-tululSinod, prin depe§a, in care iseale§te pentru pregedinteleS-tulul Sinod ; §i ell am re'spuns prin depe§A P. S Saletot in nume de preledinte, ea nu pot veni din causa in-treruperel comunicatiel provenita din inundatiile, earl aufost. Acea depe§A cred, cA este la biurou ca un comunicat.Prin urmare eu am fost convocat formal. Nu m6 ocupde loc de alte $mprejurart, de cat numal atat ca convo-carea este Mout& conform cu legea, pentru ea, in lege sedice, ca in lipsa I I. P.P. S.S. Mitropolip, vine de drepteel mal batre'n.

P. S. Arh. Dositel Botwneanu: I. P. Santite, ved ca seface vorbA pentru eel eari au fost absent! la deschidereaS-tului Sinod. Si eu am fost absinte pentru ea am primitinvitatiunea Duminica, acesta a fost causa absentel den'am venit in cjitla de deschidere.

A'

kti

qi

Qi

et

www.dacoromanica.ro

PROCASELE VLRBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 7

I. P. S. Mitropolit al Moldova : Ved., ea aci se face unfel de reclamil, din partea acelora, cari au lipsit de ladeschiderea sesiunel. In sensul acesta si eta am sii. lac re-clan* pentru °A ved, ca este un spirit red, diavolesc, carene denunta prin jurnale si ne arunca cum arunca matu-ratorul gunolul cu matura dupe lila, ea ne-am pus ingreva, ea n'am venit la Sinod li altele ; in care jurnale ?Chlar in cele guvernamentale. Dar cum eram sa vid eta ?Cum ? Lipseste Mitropolitul Primat, Intalul presedinte alS-tuluT Sinod. El bine, atunci trebuia sa me ineunostiin-Oze. Ed, care dupe lege trebuia sit preqedez, de undetrebuia sa me informez de lipsa I. P. S. Mitropolit Primat ?

De la guvern n'am primit nici o adresa. Primesc adresaDirectorutul cancelariel S tulul Sinod. ApoY, me fertatl,nol qtim; ea Directorul cancelariel S tului Sinod n'are a-ac4sta autoritate de a ne convoca ; cu t6te ea. P. S. Sadice, ea a fost inorcinat de D. Ministru, dar nu still. pece cale este data acesta insarcinare, verbal said formal ?N'am primit nicY o invitatie qi de aceea n'am venit ladeschiderea S-tului Sinod.

Asa dal., fiind-ca multi fac acesta declaratiune, ca n'amvenit pentru ca n'am fast instiintat formal. Acum in urmainsit, D. Ministru al Cultelor ml-a facut cunoscut oficial,nu Ohl dace, la ce1-1-alp a facut sad nu ounoscut, ed instiam primit o adresti, in care mi-se spune, ea dimisiuneaI. P. S. Mitropolit Primat, fiind primita, mi se face cu-noscut ea sa conduc lucrarile S -tulul Sinod.

ileum, fiind instill:1Vat pe cale legalA, formall, am venit.P. 5; Episcop al Argepulut: Ea cred, ea incidentul a-

cesta, n'ar fi fost bine sa se ridiee, dar fiind -ca, maY multi[P. P. S. S. spun, ca n'att fast invitaV, acesta a fast 'Atenumai o seapare din vedere.

1. P. S. Mitropolit al Moldova : Pe eine justificatl?P. S. Episcop al Argeplut. : Pe Directorul cancelarief

S -tului Sinod, pentru ea lata cum a fost casul : In lipsaI. P. S. Mitropolit Primat, Directorul cancelariel, negreqit,ea n'a stint pro cedura dupe care se deschide S-tul Sinod.Asta-11 insA, &and audim chiar din gura I. P. S. V6stre,ca s'a primit dimisiunea I. P. S. Mitropolit Primat, ne bu-curam pentru ca, lucrurile s'au limpedit, fiind-ca Vi s'acomunicat o adresA, din partea D-lui Ministru de Culte,ca dimisiunea ex- Mitropolitulul s'a primit, qi I. P. S. V6s-

www.dacoromanica.ro

8 PROCESELE VERBALE ALB p,DINTEE OR ST. SINOD

fait aiI avut buna-voin0 ea sA ne-o anuntall ca sit §timqi nol, Ili de aci fnainte sit procedAm In OM regulg lalucrArile S-tulul Sinod. Acesta am avut de dis.

P. S. Episcop al Duna'ret de jos : La cele ce am ilia,mal adaog qi acestea, ca indatA ce am fost inItiintat, ca St.Sinod s'a deschis, care fnItiintare era iscalitd de P. S. E-piscop al Buzeulul pentru preqedinte, indatA gic, ce amvelut acea adres5, m'am grabit de am iscalit ca am veclutpi voiti fi tirmator. Mal am Insit de adaogat, ca not the!panii, aeum nu suntem fn§tiintatI in mod oficial de pri-mirea dimisiunel I. P. S. Mitropolit Prim at. Rog dar peI. P. S. Mitropolit al Moldovel care ne presideza, sA facAa ni se trimite Ili o asemenea adresa.

I. P. S. Mitropolit al Moldova : Acea adres5, am uItat'oacasi pe mask dar am s'o aduc li s'o presint S tului Sinodca act oficial.

P. S. Episcop al Dundre de jos: Forte bine.P. S. Episcop al Rimniculta : Ed unul nu pot impAr-

tali opiniunea P. S. Episcop al Dunarel de jos, ca adicasit se maI cearA Ili o adoda, adresa pentru S-tul Sinod.Dupre legea organics pre§edentia S -tului Sinod, In absents,Mitropolitulul Primat, o are I. P. S. Mitropolit al Moldo-ye! ; iar guvernul, pe cat am auclit din cele declarate deI. P. Sa, s'a facut acestA datorie, comunicand, cil, dimisiuneaI. P. S. Mitropolit Primat este primita ; li prin urmare,lucrul este terminat.

A ma! cere Inca o none adresA, ar fnsemna nu ittie. ce.Acesta nicl nu este in regulA. Guvernul Q'a facut datoriac§, a comunicat preledintelul S-tulul Sinod, adica I. P. S.Mitropolit al Moldovel; li I. P. S. Sa a bine-voit a ne-ocomunica aci In ledinp plenara.

A§a dar ed cred, c5 cestiunea este terminate, Ili propun,ca incidentul sit se fnchidA.

1. P. S. Mitropolit al Moldovel : §i eg all dori sa sefnchidd incidentul.

Voct : Inchiderea discutiund.Se pune la vot inchiderea discutiunel qi se prime§te.Se comunica de la biurou petitiunea P. S. Ieremia

GAlateanu prin care cere un congedid pentru Oita de 6Mal gi se aprobA.

P. S. Episcop al Rimniculut : Dupe regulament, trebuesit alegern fntAI comisiunile gi pe urmA, vin cornunicaxile.

www.dacoromanica.ro

PROCtSELE VERB ALE Al E $EDINTELOR ST. S1NOD 9

I. P. S. 111itropolit al Moldova : Comisiunile se pot siegesi pe urma.

Se comunicd de la biurod petitiunea P. S. Dositet Bo-toseneanu prin care cere un tong; lit de la 8 pAnit la 12Mai Ili se primeste.

Mem, petitiunea preotulut I. Panaitescu din RimnicuValcei prin care se plange, cd a fost permutat de la bisericasa la o alt's biserica, si se trimite la comisiunea de petitiunt.

Idem, petitiunea D hit Dragomir Dumitrescu, princare solicit, locul de redactor la Revista Biserica Ortho-dox Romans" si se trimite la comisiunea de petitiunt.

Idem, petitiunea preotulut Simeon Popescu, pe Mug&care inaintezd larauririle cerute In cestiunea cathechismululset, si se trimite la comisiunea speciald.

Idem, raportul Staritel Monastiret Varatecul, prin carese raga a stitrui pe langa G-uvern pentru ameliorarea 'egetClerulu!, si se trimite la comisiunea de petitiunt.

Idem, petitiunea preotesel Neaga, so$ia preotulut FotinOprea, din judetul Constanta, comuna Beilic, prin carecere, ca sotul sell st serve sca la o biserica din Ora, de §ieste hirotonit in Bulgaria, si se trimite la comisiunea depetitiunt.

Idem, petitiunea preotulut Ian Soroceanu, din comunaArdeoni, jud. Bacdd, prin care face apel contra sentinteiconsistoriulut de Roman, sub. No. 125.

Idem, petitiunea D lin Ion C. Popescu din comunaMoron!, judetul Prahova pe langd care inaintezd, tin manus-cris de inv6tdmesnt religios spre aprobare, si se trimite lacomisiunea specials.

Idem, petitiunea preotulut Joan Cucu, din EparhiaHusilor, prin care cere gratierea, si se trimite la comisiuneade petitiuni.

Idem, petitiunea D-lut Al. M. lonescu pe langd ca-re inaintazd spre aprobare un manual de Istoria Sacrd. ;si se trimite la comisiunea pentru cercetarea cartilor di-dactice.

Idem, petitiunea D-lut N. Niculescu pe langl careinaintka, spre aprobare dou6 manuscrise Cathechismulortodox"; si se trimite la comisiunea pentru cercetareacarOlor didactice.

Idem, telegrama P. S. Ioanichie Bacaanu prin careanuntd, ca nu pate veni A, ia parte la deschiderea se-iunel S -lu! Sinod, din causa inundaiiilor ; si se ia act,

www.dacoromanica.ro

10 PROCESELE VERBXLE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD

Idem, adresa P. S. Episcop al Dungrei de jos re-lativ la calugarirea fratilor Onisim Potapof Andre Lev-cenco din schitul Saun si se trimite la comisiunea depetitiuni.

Idem, frel adrese ale P. S. Episcop al ArgesuluIrelative la cAlugarirt si se trimit la comisiunea de peti-tiunl.

Idem, 8 adrese ale P. S. Episcop al Husilor rela-tive la cAlugAriri si se trimit la comisiunea de petitiunt.

Idem, raportul Directiunel Tipograflei Minor Bi-sericesi", cu No. 30 pe Tanga care fnaintezA socoteleletipografiel pe anul budgetar expirat ; se trimete la co-misiunea ad hoc.

Idem, raportul comitetulut redactor al jurnalulutBiserica Ortodcxrt Ron:lama" cu No. 47 pe langa careInaint4zA, compturile jurnalulul pe anul budgetar expirat ;si se trimite la comisiunea ad-hoc.

Idem, petitiunea Preotului Tomaziu pe MITA careinaint4za spre aprobare un manual, Testamentul VechiAQi Noti", unul de Morala Crestina ; si se trimit la comi-siunea pentru cercetarea cArtilor didactice.

Idem, petitiunea preotulul I. Panaitescu din Ram-nicul Valcet prin care reinoeste cerere a ca positiunea sade preot sa fie regulatl, si se trimite la comisiunea depetitiunt.

Idem, petitiunea D-lull Casandroiti, prin care re la-ma, contra preotulut Popescu din Ialomita si se trimitela comisiunea de petitiunl.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Acum, ye rog, sa, pro-cedAm la alegerea comisiunet de petitiunt.

Se procede la alegerea comisiunei de petitiuni prinvot secret.

I. P. S. Mitropolit al Moldova : Resultatul votulul este.Votantl 14Majoritate absoluta 8

Intrunit :P. S. Valerian Rilmnic4nu 1277 77

Dositet Botosenenu 9

77 77Ieronim Ploecteanu 8

/7 77Episcop al Romanului 5

77 77 77 77Husilor 2

77 77 77Argeulut 2

si

AA

71

si

1i

www.dacoromanica.ro

PROCESELE IMPALE ALE IfFD)NTE1 OR ST. SINOD 11

71 17 17 77Dunarel de jos 2

71 77

MajoritateaG-erastrn Piteltenu 2.

reglementara ati. tntrunit'o PP. SS. Vale-rian RO"mnicenu, Dositel Botoctenenu li Ieronim Ploe§tenu.

Prin urmare PP. SS. Lor. vor fi membri al comisiunelde peticiunl.

Acura, ye rog, sit procedam la alegerea comisiunel pen-tru cercetarea socotelelor tiFografiei qi jurnalulul Bise-rica Ortodoxa Romans".

Se procede la alegerea comisiunel pentru cerceta-rea socotelelor Tipografiel li jurnalulul Biserica OrtodoxaRon:Anti, prin vot secret.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Resultatul votulul este :Votantl 14.Majoritate absoluta 8.Ati Intrunit :P. S. Epis. al RinaniculuT 12.

77 77Hulilor 7.

77 27Dunarel de jos 6.

77 77Romanului 4.

7/ 1/ Argekailul 4.77

Arh. Ioanichie Bacaonu 4.77 71

leremia Galatenu 3.

)7 Erase. al Buzeului 1.Arh. Dositel Boto§enau 1.

I. P. S. Mitropolit al Moldova ': N'a Intrunit majori-tatea ceruta de Rcgulament, de cat P. S. Episcop al Rim-niculul. Prin urmare pentru cei 1-alp doul membri vomproceda din nog la alegere.

Se procede din not la alegerea celor-l-all dour membri,pentru a forma comisiunea pentru luarea socotelelor jur-nalul Biserica Orthodox Romans ".

I. P. 8. Mitropolit al Moldova .: Resultatul votului este :Votanti 14.Majoritate absoluta 8.Att intrunit :P. S. Episcop al Hu§ilor 12.

)7 77Argegulul 8.

)7 71 77Dunarel de jos. 7.

)7. Arh. Gerasim Pite§teanu 1.Prrn urmare P.P. SS. Episcopl al HuOlor cti al Argo-

csului, care la al doilea acrutin ati intrunit wajoritatea gertAtii,

"

www.dacoromanica.ro

12 PPOCgSFLE VERBAL g ALE $ED1NTELOR ST. S1NOD

de Regulament, ImpreunA, cu P. S. Episcop al Rimniculul,vor forma comisiunea pentru cercetarea socotelelor Tipo-grafiel ii jurnalulul Biserica Orthodox& Romana".

Prea Santitl Par;ntl, cea-1 alt& comisiune, rog, s'o lasampentru sedinta viitare.

Sedinta viitore vom avea Mercurl, la 12 Mal, ca sä aibAtimp comisiunile s& lucreze. Asa .dar ridic sedinta.

Sedinta se ridicA, lar cea viit6re se anuntA pentruMercurl, 12 Mal.

t Presedinte: Iosif Mitropolit Moldovel.t Seeretar loanichie Bacaoanu.

.5edinfa din 12 Mat 1893.

edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedentiaP. S. Mitropolit al MoldovaSe face apelul nominal si respund presentl 14 P. P.

S. S. Membri, fiind bolnav P. S. Episcop al Ramniculul.Se citeqte sumarul sedintei precedente $i se aprobA.Se comunicA, de la biuroA petitiunea D-lui B. Ionescu,

Inv6tator din judetul Dambovita, prin care cere aproba-rea manuscrisulul intitulat Vechiul Testament", inaintatS-tululs Sinod de D. Ministru al Cult:lor, pe lang& adresacu No. 13.984/91, $i se trimite la comisiunea pentru cer-cetarea cArtilor didactice.

Idem, petitiunea Economului I. Constantinescu, Pro-toiereA In pe lang& care inaintea, spre aprobarecrate dou6 exemplare din Istoria Vechiulul Noulul Tes-tament, $i se trimite la comisiunea pentru cercetarea car-tilor didactice.

Idem, petitiunea Arhidiaconulul G. I. Gibescu, perangA care inaintezA spre aprobare un manuscris Intitulat

17Teologia Pastorala", $i se trimite la comisiunea pentru

cercetarea cArtilor didactice.Idem, dou6 adrese ale Episcopiei Ramniculul $i Nou-

luf Severin, cu done dosare relative la calugarirl setrimit la comisiunea de petitiuni.

Idem, petitiunea D-luT dr. N. Nitzulescu, profesorDecan al FacultAtel de Teologie, prin care solicit& pos-tul de membru Redactor la revista Biserica OrtodoxaRomana" reams vacant, se trimite la comisiunea de pe-t4iunl,

Capitaid,

v8

si

:

I.

si

ci

si

si

www.dacoromanica.ro

PilOCESELE VERBALE ALE SEDIN1EL011 ST. SINOD 18

Idem, petitiunea D-lut Dr. Badea Ciresanu, profesorla Facultatea de Teo!ogie, prin care solicits acelall post,

se trimite la oomisiunea de petitiunl.Idem, petitiunea Preotului G. Floru, profesor in Ca-

pitald, pe lava care inaintezit spre aprobare un manu-scris intitulat Istoria Vechiului Testament", Ili se trimitela comisiunea pentru cercetarea cartilor didactice.

Idem, unspre-clece adrese ale Mitropoliel Moldovei,relative la calugariri se trimit la comisiunea de peti-Ouni.

Idem, 4 adrese ale Episcopiel Argequlut, relative laealugarirt, qi se trimit la comisiunea de petitiuni.

I P. S. Mitropolit al Moldova. Am terminat cu co-munic5rile, acum intram in ordinea La ordineaVet avem raportele comisiunel de petitiuni.

P. S. Episcop al Husilor. I. P. S-te $i P. P. S. S.,dupe cum se vede, eartile didactice de inveViment reli-gios se inmulcese, se aglomerdza la S-tul Sinod.

In sesiunea trecuta, mi se pare, acum un an, s'a alescomisiunea ca sa cerceteze eke va card, era t. vre-o 11 lanumer, qi nu s'a cercetat de cat numal cate-va din ele.Acestt lucrare e greu sa se efectueze numal de membrilS tulut Sinod.

Inca de acum un an, dace nu cum-va maT din 'na-into, s'a &cut o propunere in S-tul Sinod, ca sa se mo-difice regulamentul pentru cercetarea cartilor didactice deinvetament religios ; propunerea s'a luat in consideraOune,s'a ales. o comisiune qi s'a facut un proiect de Regula-ment; i acel proiect de regulament s'a amanat in dout$sesiuni, tot pentru cuirentul ca se vorbea de densul totcam la sfirlitul sesiuneT.

Ed ast ruga pe S-tul Sinod ca, dace, va crede, sa seocupe din nog de acest regulament, sa face un nog re-gulament pentru cercetarea cfircilor didactice de inve0-mant religion ; pentru a nu vom putea not membril SlutSinod, sa le cercetam pe t6te. La aedsta lucrare nu totalse infig, este f6rte grea, e>1 unul singur o recunosc, deaceea, dam S-tul Sinod gaselte de cuviinta, et1 rog peS-tul Sinod, sa oranduiasea o nou6 comisiune, care, onsa face un nog proiect de Regulament, ori sa is in des-batere pe acela ce s'a facut de comisiunea de acum un an,

despre care am vorbit. Acesta am avut de lie.

si

si

si

si

tlilel.

si

1i

www.dacoromanica.ro

14 PROCESHLE VERBALH ALE $EDINTELOR ST. BINOt)

P. S. 16nichie Baca6nu. Eli §tit ea a fost o comisiune,care a elaborat un regulament in aeestk privintA, §i acelregulament, este prea adeverat, s'a gasit in neputinta dea se intrebuinta, pentru ea era mai mult un regulamentpersonal de cat general. S'att facut cate-va propunerl deproiecte §i chlar proiecte earl at fost aduse la S.tul Sinodtiti at fost desbatute

P. S. Episcop al Llwilor. Proiectul de care am vorbitet, n'a fost desbatut, ci amanat.

P. S. 16nichie Bacaonul : De aceea et cred, ca n'ar finevoe de niel o comisiune; ca din not at 1 eercEtEze, cisA se aducti acel proiect sA se punk in desbaterea S-tuluISinod, si clack se va gAsi ban cu 6reeari modificAri, atse admits fli sA nu se mei oranduiase6, comisiune.

I. P. S. kitropolit al Moldovei: Eli intreb pe S-tulSinod, data gaseqte de cuviintA ca O. se is in cercetareproectul de care a vorbit P. S. Episcop al Hu§ilor.

P. S. Episcop al Argemlut: Nu §titi dad, S-tul Sinoda admis sat a respins propunerea P. S. Episcop al Hu-qilor, ca sa Itit sa iat cuventul §i A vorbesc in cestiu-nea de fatit.

Voci : Nu s'a respins.P. S. Episcop al Argemlut: Atunci rog pe I. P. S.

Mitropolit al Moldovel, sA bine voiascA a ruga pe comi-siunea, care a fost insgrcinata cu facerea acelui regula-ment, ca sa-1 inainteze S-tului Sinod.

P. S. Episcop al 1-1u)silor : Este inaintat.P. S. Episcop al Arge,sului: DacA este inaintat sA i se

dea citire spre a putea fi luat in consideratiune.Propunerea P, S. Episcop al Hutilor n'a fost de cat

acesta, ell greutatile aunt forte marl pentru cercetarea car-tilor didactics religiose, care yin la S-tul Sinod ; qi co-misiunea care s'a ales in sesiunea trecutA pentru ac6sta,a fost cu neputintk de a se pronunta asupra manuscri-selor ce i s'at trimis qi deci P. S. Sa cere sA se facA unregulament care sA indestuleze asemenea cererl. Et rogpe I. P. S. Mitropolit al Moldovei, ca sit punt la vot pro-punerea ce s'a emis de P. S. Episcop al Hulilor.

P. S. Episcop al Romanulut: Ea 'ml aduc aminte f6rtebine, di s'a amanat citirea acelui proiect de regulamentfiind-ci era sesiunea la sfar§i1. Fac apel tti la P. P. S. S.Secretari, sk spunk dart nu este aqa.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VEREALE ALE $Eb1NTLLO1. ST, S1NOD itP. S. 16nichie Baca6nul: Et cred ca A ajurnAm ho-

tararea ce voim sa dam asupra acestul proiect, pAna nevom convinge data a fost amanat sat respins.

P. S. Episcop al Husilor: Daca se hotarasce BA se a-mane, atunci nu mai pot vorbi ; Hind ca. eram sA, vorbesc,ca dace se inlAtura acest proiect, ce este de facut cu car-tile care ne yin? Acesta eram BA clic; dar fiind-ca se a-mama pentru qe dinta viitare, renunt la cuvent.

1. P. S. Mitropolit al Moldova : Necesitatea ce se simtede acest Regulament se constata qi este reclamata. AcestRegulament eete deja facut, dar nu este citit, nu este a-probat de S-tul Sinod.

Et dar, pun la vot opiniunea P. S. Episcop al Huqi-lor, dace, trebue BA ne ocupam de proiectul fAcut inaintesi care la finele sesiunel trecute a fost amanat, sat sa pro-cedAm la facerea until proect din not. Et din parte-reprimesc BA ne ocupam de acel proiect deja amt.

Daca se primelte opiniunea P. S. Episcop al Husilor,trebue sa-I punem la ordinea (pie!, qi sa alegem tot odatali o comisiune, care sA1 cerceteze.

P. S. Episcop al Husilor: Este comisiune specials pen-tru acesta, compusa, din P. P. S. S. Episcopi, al RA,mni-cului, al Dunarei de jos qi eti.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Atunci P. P. S. S. mem-brig din comisiune aunt rugatl, sa bine-voiasca al Iua invedere li in qedinta viitdre sa se puns, la ordinea 4;lei.

P. S. 16nichie Baca6nul: Comisiunea, care a elaboratacest proiect pentru cercetarea cArtilor didactics religiose,sa vie cu acel proiect, dar pant% atunci cred, di e bine sase amane alegerea comisiunei.

P. S. Episcop al _Husilor: Daca este sa ne ocupAm deregulament qi sa se pun& la ordinea (stile in FI,edinta vii-tdre, atunci a'§i ruga sa se amane alegerea acestel comi-siuni, ca sa vedem ce se face on regulamentul; t}i pelanga acestea o comisiune de felul acesta este Inca alesadin anul trecut, care a cercetat cate-va artf, din care liet am cercetat una pe care am comunicat'o.

Repet dar rugacinnea ea BA se amane alegerea uneT a-aemenea comisiuni, pans se va vedea ce se face cu re-gulamentul.

P. S. Episcop al Argesulut: Eti nu aunt de parerea a-eeata. Mi se pare ea se confunda luorul, fiind-ea regula-

www.dacoromanica.ro

IA PROCESELE VERLALE ALE §EDINTELOR ST. gINO6

mental este pendinte si comisiuea de asemenea ; §i de in-datit ce am admis ca regulamentul sa-1 punem in discu-tiune in sedinta viit6re, atunci si comisiunea este in dreptsil, villa cu regulamentul, dar nu sa se alegA o altii. comi-siune.

P. S. Episcop al Llufilor : Este cestiunea de comisiu-nea pentru cercetarea cartilor cars stint depuse la biurou.

P. 8. Episcop al Argefului : Atuncl dar, panic la vo-tarea regulamentului, trebue FA se al6git o comisiune, caresit se ocupe cu cercetarea acelor cairn.

1. P. S. Mitropolit al Moldova: Ala dar comisiuneapentru cercetarea caqilor didactice o vom alege in Ile-dinta viit6re.

Acum se intam in ordinea (pig. La ordinea (lila avemraportele comisiunea de petitiunl. P. S. Raportor este ru-gat sit bine- voiascit a le da citire.

P. S. Valerian Ramniceanu raportor, citeste raportulcomisiunea de petitiuni asupra petitiunel D-lui Ioan V.Casandroiu, din comuna Tuta, judetul Ialomita, prin carese plange contra preotului Petre Popescu, pentru faptulcit in eliva de 4 Aprilie fiind alegere de consiliA comunalvi preotul find. interesat pentru alegerea unor asemeneapers6ne, a insultat pe rec'amant chiar in biuroul Prima-riel, dandu-1 anaftima.

Asupra acestel pliingeri, comisiunea observe, cat supli-cantul, on din necunostinta, on din sfatuire gresita, a tre-cut peste chiriarhia respective, unde putea se si adre-seze plfingerea sa. Totusi Mind -ce este vorba de anafti-ma, ceea ce nu este permis de can6nele bisericesti a eser-cita preo01, si mai ales in casul de alegerl: De aceea estede opinie a se recomanda casul P. S. Eparhiot al locu-luT spre a urma comform legel (Canonelor).

Se pune la vot opiniunea comisiunea si S-tul Sinodo aprobA.

Idem, raportul comisiunea pentru tunderea in mona-hism a fratelui Ion Gheorghe Banciu, de 27 ant, din schi-tul Stanic6ra, Eparhia Argesului.

Asupra acestel cestiunl, comisiunea, vec,I8nd ca, lipsestedin dosar formalitatea ceruta de Art. 4 din Regulamen-tul pentru Disciplina monahala, adica de a face al 2-leacerere in scris.

Avend in vedere Art. 7 din sus citatul Regulament,

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VziBALE ALE SFAINTELOR ST. MOD 17

ca termenul ispitirel canonice nu p6te fi mai putin de 6luni, dar nici mai mult de trel ani;

Avend in vedere ca teaml acesta ca unul ce a servitin armata Austro-ungara, pole sA fie cautat de acesta pu-tere pe tale diplomatical spre a'si face datoria de reservist;

Aveod in vedere ca monastirile n6stre sunt destinate apensiona pe parnenteni, iar nu pe eel ce sunt din alte t6rI

unde faeut serviciul miiitar. Este de opinie ase amana cererea de calugarire pane, and fratele in ces-tiune va obtine actul legal de impamentenire.

Accst resultat comisiunea cu respect 11 supune la de-finitiva hotarftre a Stului Sinod.

P. S. Episcop al Argesulut: In ceea ce priveste ca nus'a acut a 2a cerere conform regulamentuluY, acesta matin tot d'auna $i la multi s'a intamplat multi s'al't fa-cut calugari nu la un an sail la trel, ci la 6 luny, dupecum s'a constatat viata for in monastire. In ceea ce pri-veste actul de impamentenire, comisiunea nu era in dreptsa, cOra un asemenea act. La not aci aunt multi, earl ailvenit de dincolo eart s'ati fAcut calugari fare, a li seinal cere acte de impamentenire. Cu acest frate insa tiecare monastirea are mare trebuinta, comisiunea voesteface o eseeptitme, cetendu I actul de impamentenire, cacu chipul acesta sa i se respinga, calugarirea.

I. P. S. \rostra, 1. P. S. Presedinte, mat eu soma cafort Episcop al Eparhicl ArgaluluI, cun6steti forte binein ce situacie se gasesc monastirile din acea Eparhie, cuce greutate. clue viata $i cum se mica in nevointele forsufletest1 $i materiale; data s'ar respinge acestagArire, s'ar face un mare fell, cad la acel schit se smitemare trebuin0 de un asemenea om, mat cu soma ca a-cola sunt 6men1 Inaintati in virsta.

Daca n'are actul de impamentenire comisiunea n'aredrept sa-1 cera, pentru ea, la not aunt multi 6men1 pio-fesori, magistrate, cArora le lipsesc actul de impamente-nire $i nu $i1 procurit de cat pe urma.

Et. vo rog, BA primitl acesta calugarire.I. P. S. Mitropolit al Moldova: Actul de impamen-

tenire, ca act de impamentenire, dar cestiunea dupe minetrebue privity din alt punct de vedere; $i anume, din punc-tul acela ca, el n'dre actul de emigrare sail de renuncarela protectiunea statului sm.

$i '11-a i

§i

a

1i

ei

g,

www.dacoromanica.ro

18 1ROCEgELE VEIRBALE ALE SEDINTE OR ST. SINOD

P. S. Episcop al Argeplui: Are act de reserva in ar-mata.

1. P. S. Mitropolit al Moldova : Are act de reserva,dar n'are act de emigrare. El p6te sa fie cautat la re-servele lul si atunci ce facem nol cu el. eel din Ora luiIL descalugarese si 11 imbraca, militareste.

P. S. Episcop al Argefululs : Ed nu staruesc, dar el peteBali procure acest act mai targid.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Ed pun Ia vot con-clusiunile raportului comisiunei, tine este pentru, sit bine-voiasca. a ridica mama.

S'a primit. Prin urmare s'a respins calugarirea.P. S. Valerian Ramniceanu raportor, citeste rapor-

tul comisiunel de petitiunl pentru tunderea in monahisma frateluT Gheorghe Dieu de 55 anT, din schitul StAni-sera, Eparhia Argesului.

Asupra acestei cestiunl, comisiunea constatA, ca numitulfrate este locuitor din altA tern uncle s'a facut viata si s'adat si tributul de sange, si acum la betrenete vine BA sefaca pensionar in una din monastirile Romanies.

Comisiunea, este dar de opiniune a fi admis numitulfrate la calugarire, dupe ce va presenta actul de 10(10-mentenire in Romania.

P. S. Episcop al Argemluf : Eu ass dori A stid dacAcomisiunea este In majoritate iscalita in acest report.

P. S. Arh. Valerian Rornniceanu: Suntem iscaliti ate 11trel membri comisiunei.

P. S. Episcop al Argemlut : Cu parere de red ved, ca,procedura care a emis'o acum comisiunea, nu a fost nici-°data in S-tul Sinod. Niel °data comisiunea n'a facut casde acesta, ca sa, cera, respingerea calugarirel pe un asemenea motiv, ca, suplicantul n'a cerut pentru a data 6ra,d'a fi in monastire dupe o luny de 4ile conform Regulamen-tulul. Apoi aci s'ati Meat calugarni farit formele regulate,fans acte si fare, sa facts stagiul in monastirea de calugAri,si S tul Sinod nu'l-a gasit ca stint in neregulA. Apoi, I. P.S. Vesta stiti, ca, mai tots calugaril can aunt in schitulStanisera aunt veniti de dincolo $i noT trebue sAl primimsi sit le dam ospitalitate in monastirile nostre.

In monastirile n6stre, mai cu semA cele de la munteBunt bArbati si femei veniti de dincolo, si dacit n'ar fi a-cestia, atunci n'am mai avea nici un cAlugar,

www.dacoromanica.ro

PTIOCESELE VERBALE ALE stb N'IPLDR ST. SINOD

Dad nu primitl adsta, atund desfiintap monastirile.Comisiunea procedezA f6rte reit, cg, face cate-un asemeneaobstacol de 6re ce procedura eT este cu totul deosebita deprocedura care a urmat ;Ana acum.

P. S. Irk. Valerian Rthnniceanu: Nol Comisiunea, ne-am aratat parerea si lAsam, ca S-tul Sinod sg, hotarascAcum va crede.

P. S. Episcop al Hwilor : I. P. S. Pre§edinte si PreaSantip! Eii tot-deuna am fost pentru mentinerea Regula-mentulul in vig6re. Data P. S. Episcop al Argesului vine

ne acusa ce, am calcat Regulamentul, acesta este o ne-regularitate si o lucrare, care de si s'a f tout pAna acum,eti rog pe S-tul Sinod, cA de acum inainte sA nu se malfad, si sa fim in limitele RegulatnentuluT ; citcl tam cat nolvom. pAzi Regulamentul S-tulut Sinod, intru atata avemsA fim la locul nostru §i nu avem a ne teme de nimic.SA me lerte P. S. Episcopul Argesului, cg, ceea ce s'afaeut piing, acum nu a fost caleare de Regulament, ci nu-mal o neregularitate care nu s'a observat.

De aceea, eft rog pe Stul Sinod, ca, de acum inainte sApezim Regulamentul nesehimbat in totul.

P. S. AM. I6nichie Bacddnul: i ell aunt de pArereaP. S. Episcop al Husilor, dar cu 6re care adaos. Fiind eanol pang, acum n'am Lost sesisati de adstit stare siP. S. Episcop al Argesului declarA, ca s'aa faeut Inaintemulte calugArirI de acestea, gi de 6re ce still, de la Rim-nic, cg, eparhia Argesulul are monastirT unde se adApostescmulti de p'este muncT, Eli cred, ea ar fi bine ca de acuminainte stt nu se mat fad asa cum s'a facut pans acum ;fuse, aceea cari s'ai'l primit pane acum se. se ealugar6sce.,dar sa se puns o stavila de acum inainte.

P. S. Episcop al Argeoului: Ell n'am venit cu calugA-rill la Stul Sinod de aunt ani, pe dud g,1 it all venit cucleciml de calugarirl qi au fost primite fie in conformitatecu Regulamentul, fie afarA de Regulament.

Acum, dace, se face o indreptare a Regulamentulul cumine, eft tail retrag calugeririle.

1. P. S. Mitropolit al Moldova' : Vo rog, sA nu venimcu amenintari. Ea un lucru n'am inteles adineaorl, si m'amesprimat cum este logic, adicA dace, are act de emigrare,fiind-cA asa se care la top, care aunt din streinittate. P.S. Episcop al ArgesuluT a gis, cg, aunt multi cari find

li

insult

IJ

www.dacoromanica.ro

20 PROCESELE VERBALE ALE ScDitVr8LOR ST. SINLM

profesorl magistratl vin pe urma de cer ImpAmenteni-rea. Dar impAnaentenirea se dti, cand presinta acte de e-emigrare prin care constatl, el, el a renuncat la autoritateaterei de uncle este, se considers ca pament6u, actulacela de emigrare se la fn consideratie.

P. S. Episcop al Arge,sulta : La eel dintAI am renut4at,dar la eel de at doilea nu. De aceea declar, ca- ml retragcalugAririle fiind-ca \red, el se face un inceput cu mine.

1, P. S. Mitropolit al Moldova: Apot, P. Stintite Frate,repet Inca ()data: Tali pare WI ea, ved un fel de amenin-tare In cuvintele P. S. Vostre.

Prin urmare, ell pun la vot conclusiunile raportulul co-misiunel. Cine este pentru, sA binevoiasca a ridica mftna.

S'a primit conclusiunile raportulul comisiunel.P. S. Episcop al Romanulut : Fiind-ea eel -l-alt a fost in

armata, este o necesitate ca BA aiba actul de emigrare.Acesla rose, este in vtirsta inaintatA, on] de 55 anI, §i dupecum declarA P. S. Episcop al ArgeluluI, este forte tre-buitor milnastira

De aceea, ail fi de pArere ca sA i-se aprobe caluga-rirea.

Vod Acum s'a Inchis discnciunea.P. S. Episcop al Argeplza : Eu am declarat ca-ml re

trag1. P. S. Mitropolit al Moldova : EA, in fata tonulul

ameninlAtor, cu care vorbeSte P. S. Episcop al ArgeBuluI,ridic sedinca.

Pe and voi0 sA avem Bedinp,?Voce : Pe Vinerl..1. P. S. Mitropolit al Moldova : Atunci §edintA vom

avea Vinerl, 14 Ma!, tot la orele 9 a. m.Sedinta se ridicA Bi se anuntA cea viit6ra pentru Vi-

ner!, 14 MaT, orele 9 a. m.

t Precedinte : Iosif Mitropolitul Moldovat Secretar: 16nichie Belagnu.

qi qi

cAlugaririle.

Qi

si

www.dacoromanica.ro

PROCESEI E Vr REALE ALE St DINTELOR ST. S1NOD 21.

),Sledinta din 14 Maki 1893.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub preledintaI. P. S. Mitropolit al MoldoveY.

--Se face apelul nominal respund presents 15 P. P.S. S. Membri.

Se eite§te sumarul qedintei precedente.P. S. Valerian Ramnicau: Cer sa se faca o rectificare

in sumar: Comisiunea in raport n'a cerut respingerea ca-lugarirel pers6nelor recomandate, ci amanarea for puns cevor presenta actul de impamantenire.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Se va rectifica. Alivoi insa sit Fltiu in ce sens fost faeute conclusiunile ra-portului?

P. S. Valerian Reimnicku: Conclusiunile raportulul auntpentru a se amana calugarirea, pans ce vor indeplini for-malitatile cerute de regulament.

Voci: S-tul Sinod a primit conclusiunile raportulul.I. P. S. Mitropolit al Moldova : Da, 'ml aduc aminte

ca aceste conclusiuni aI iritat prea mult pe P. S. Epis-cop al Argeqului, pentru care am fost silit sa ridic ledintaprecedents.

P. S. Episcop at Argemlui : I. P. S. Stepane. Ed num'am gandit ca sa irit pa nimeni, ci am gig ea dam& mise reaping calugaririle, mi le retrag. EIS nici nu m'amgandit la una ca acesta, nici nu putea fi o suparareca mi retrag actele mete.

Se pune la vot sumarul ledintei precedente on ree-tificarile cerute, se aproba.

Se comunica de la biurou petitiunea D-lui V. A. U-reche prin care cere de la S-tul Sinod ea daruesca unrand de card bisericeqt1 bibliotecel din Galati.

I. P. S. Mitropolit at Moldova : Acesta este o frum6sa,dorinta $i -1 face lauds, D-luI V. Alexandrescu Ureche, cacretin i literat. Ace3ta petitiune, eI cred ca trebue sain6rga la comisiunea de petitiuni.

P. S. Episcopul Ifwilor. Nu qtiu daca ac4sta petitiunemai este nevoe ca sa m6rga la comisiune. EA cred ca s'arputea tranla chiar acum. Prin aceAa petitiune petitiona-rul cere un rand de carte bisericegti pentru biblioteca cea infiintat la Galati, cred eft nu mai are nevoe sitmerga la comisiune.

VT.T.1.

sa

qi

si

all

Qi

si

www.dacoromanica.ro

22 PROASELE VFEBXLE ALE EED1NTELOR ST. STINTOD

P. S. Episcop al ROmniculul. P. S. Episcop al Hu§i-lor ne propune, ea, asupra acestet petiOuni sa ne pronun-titm acum indata.

Regulamentul interior al S-lut Sinod prevede, ca totepetitiunile sa naergit la comisiunea de petitiunt acestacomisiune da opiniunea sa, S-tul Sinod hotara§te.

De aceea ye rog, ea §i acestA petitiune asema,nat regu-lamentului, sa se trimitA la comisiunea de petitiunt, qidupa ce comisiunea va veni cu raportul seii, not ne vomda euventul nostru.

P. S. Episcop al Dunaret de-jos: 1. P. S. Preqedinteregulamentul S lul Sinod a§a vice, ca ort ce peticiune samergik la comisiune. Acosta este o regul generals, pentruea comisiunea sA aibA elementele necesare, sa judice dupitacte intr'un mod sart altul, ca prim judecAtor §i deaopiniunea. Dar in casul de fats fiind o lucrare simpla, u§6rd,dupa cum se vede din insuqt resumatul facut de biurott,

S-tul Sinod nu erect cl p6te sa aibA de la comisiunemaI multe lAmuriri in acestA cestiune, de cat ceea ce s'aspus.

De aceea v'a§1 ruga al se tranleze acum cestiunea faraa mat merge la comisiune.

P. S. Episcop al Rimnicului Eau stAruesc sa remanemin Regulament. P. S. Ep;scop at Dundral-de jos dice, cas'ar putea tranqa cestiunea chiar acuma, fara a mai mergecererile la comisiunea de petitiunt.

Nu este ma. Ed cer, ca sa, nArgit la comisiunea de pe-ticiunt; caci comisiunea p6te aduce mat multA luminA, a-supra cuprindere1 din petitiune, cand cer ca petitiunea sase trimita la comisiunea de petitiuni sa nu se creda, caett sunt in contra celor continute de petitiune.

SA lasAm dar, ea mergA petitiunea pe ca1ea ei legala,dupA cum ()ere Regulamentul §i in urnart, vom vedea ceeste de fAcut.

P. 8. Valerian Rimnianu. Ed nu sunt contra opiniu-nel fie a se trimite la comisiunea de petitiunt, pentrucomisiunea luerand, are sa, dea o lumina, 6re-care.

Dar pentru ea, comisiunea de pet4iunt este forte ocu-path., act aft ruga pe S tul Sinod ea ae6sta cestiune s'orecomande comisiunea care este insareinata cu cereetareasocotelelor jurnalului §i tipografiel, fiind-ca, membrit ace-lel coniisiuni, cu ocasiunea cercetiirel tipografiel, at. oca-

tit

st.'0

li

:

ca,

;

si

www.dacoromanica.ro

PI OCeSELE Vr.R13ALE ALE SED1NTELOR ST. MOD 23

siune sa vada dacA in adev6r mal este material de ajuns,ca sa, p6tA da gratis, pe and not, orl cat am vot, nuputem sa ne intrerupem de la ocupatiunea nastrA sAne ocupArn de acbtA cestiune, adica nu putem merge latipografie sA vedem data mat Bunt, sail nu eArti.

Ed, rog dar pe S-tul Sinod, ca acesta petitiune s'o tri-mita la comisiunea pentru cercetarea socotelelor tipo-grafiel.

1. P. S. Mitropolit al Moldova: Cum v6d, aci cunt trelopinii, una a P. S. Episcop al Hugi lor, ca cestiunea sAse transeze acum ; alta a P. S. Epis-cop al Rimnieulul casa se trimita la comisiunea de peticiunl o a treia a P.S. Valerian Ramnic4nu, care cere ca sA se trimita la co-misiunea pentru cercetarea socotelelor tipografiel.

P. S. Episcopul Rimniculut: M6 asociez qi ell la opini-unea P. S. Valerian Ramniceanu.

1. P. S. Mitropolit al Moldova: Atund pun la vot 0-piniunea P. S. Valerian Rimniceanu, ca acesta petitiunesA se trimita la comisiunea pentru cercetarea socotelilortipografiel. Cine este pentru ss bine-voiascA a ridica mama.

S'a primit.Se comunicA de la biurou 10 adrese in alAturare cu 10

dosare ale Mitropoliel Ungro-Vlahiel, relative la calugit-qi se trimit la comisiunea de petitiunl.

I. P. S. Mitropolit al Moldova : ComunicArile Wad ter-minat. Acum intrAm la ordinea

La ordinea Pei avem mal multe rap6rte ale comisiu-neI de petitiuni. P. S. Raportor este rugat a le da citire.

P. S. Valerian Rimniceanu raportor eiteste raportulcomisiuneT de petitiuni relativ la cererile facute in partede D-nil Dr. N. Nitzulescu, Dragomir Dumitrescu Ba-dea Cireseanu de a fi numiti membri in comitetul redac-tor al jurnalulul Biserica Ortodox RomanA" in locul de-venit vacant i care raport este In coprinderea urmAt6re:

Inalt Prea SAntite StepAne.

Comisiunea de petitiuni a S tului Sinod a luat in ob-servare trel suplici a trel solieitatorl loculul vacant ce ar6mas in comitetul redactor al jurnaluluI Biseriea Orto-doxA Romans ", dupA trecerea P. S. Innochentie la scau-nul de Episcop al RomanuluI, §i a veq.ut ca personele ce

$i

riri,

si

1i

tti

www.dacoromanica.ro

*24 PROCESELE V_REAI_E ALE SED'NTET,OR ST. SINOD

at aratat dorinta a ocupa acest post, aunt trei dot-WA inteologie, profesor!, al facultAtl n6stre de Teologie, amume :Dnil Dragomir Dumitrescu, Badea Oire s an u gi DecanulFacultatel, N. Nitzules2u, ale caror cerer s'a recomandatde Stul Sinod acestel comisiuuT.

In privinta capacitAtel personelor citate, comisiunea n'aretimie de obiectat, tots stunt bun! gi au drepturl egale inprivinta titlurilor.

Articolul 7 din Regulamentul jurnaluluI biserieesc pres-Nis ea membr;I comitetuluT redactor se nurnesc de S tulSinod; fail a se limita caracterul acestor pers6ne ; darse intelege ca, In genere din totti sfera activitatel nOstreeiintifice teologice, adicA: ea S-tul Sinod are putere a a-lege gi a numi gi afarA, din ccrcul solicitatorilor, gi daces'ar esi pErsOne speciale in alt ram, care sa aiba nog I

mult timp de la altos functiunl, spre a se deda Cu maTmutt interes Qi devotament in luerarea acestul jurnal, a-cesta ar aduce maT mult profit bisericeT gi ar respundegi la dorinta intimA, a comisiunea. To'ugl comisiuneafind datOre a se pronunta, erre din aceste treT persOnecc r etilionhA intrunegte maT multe conditiuni eserqialevocatiunef de redactor la jurnalul bisericesc, inainte dea se pronunta se gaseqte dat6re a mArturisi, ca se vedepuss intr'o positiune dificilA, din care ar putea a se sus-trage numal prin un concurs care singur ar putea fi ex-presia adeverulul si a dreptAtel. Concursul intl.& gi pA-trunde in totul, puind in relief tote calitatile interibre giexteriors ale capacitatel candidatuluT, pe cftnd comisiuneanu pote examina de cat numal partea exteriors, gi in a-cestA, privintA vine all indeplini insArcinarea in modulurmA tor.

Dintre acegt1 trei candidati D. Badea Ciregeanu este eelma! non Dr. in Teologie, nedistingendu.se pant in pre.sent cu sorierT teologice date publicitatel, nisi ca publicistpe terenul biseticese, gi de aceea comisiunea credo caD-sa p6te MrA Jena a lrisa terenul luptei celor-lalti dullconcurenv.

FAcend examenul tot exterior al celor clout concurenticomisiunea incepe cu D. Nitzule len, onorabil Decanul al fa-cultAtel nostre de Teologie. Domnia sa este un barbatf Orte capabil, energic gi de o ativitate prodigi6s5, cats o-cupA tregeatedre salariate la trel institute iublice religi-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBAis At F. VI:mil E. OR ST. S1NuD 25

6se, afar& de aceea de Decanat. In lungul timp de 24 antde profesorat s'a destins cu cate-va opere if ciintifice datela lumina, pe arenalntinsa a publicitatel ins& nu s'a preailustrat $i comisiunea crede ea din lipsa de timp, findforte ocupat cu numer6sele sale servicii publice. 0 cali-tate insO mai lipseste D. NI Decan, ca nu este asa de fortein limba Elena ca rivalul sett, si se stie ca la jurnalulnostru bisericesc se face si cercetarea cartilor bisericesti,call trebue comparate cu originalele din limba greca.

Spre a pune capat cugetarei sale, comisiunea crede caD. Dragomir Dumitrescu, ca elenist bun, fiind-ca a stu-diat teologia in limba elena, autor al cator-va opere reli-giose, si publicist distins si apreciat Inca la revista teolo-gica din Iasi, osebit ca s1 -a intins cercul cunostinteIor saleteologice prin un curs recent de cats -va ant, pe la Uni-versitati din Europa, ar fi mai competent si mat capabila colaboia la ameliorarea jurnalului S-lui Sinod, find- caeel pun in present este mai liber, ctiel are o singura ca-tedra la facultatea de Teologie , si mai este in favoreasa si alegerea provisorie, ce a facut in persona sa I. P. S.Mitropolit Primat dimisionat, carele cil aeest titlu 1-a si nu-mit in comitetul redactor inc 1 de la 1 Ianuarie anul es-pirat.

Peniru aceste c)nsideratiuni comisiunea, in majoritatefixandu-s1 alegerea in pers6na D-lui Dr. Dragomir Dumi-treseu, vine cu respect a supune opiniunea sa la cunos-tinta S-tului Sinod, spre a decide cele ce va crede de cu-viintt.

(ss Arhiereul Valerian, Dosothet Botopnenu.

Opiniunea separates.

Avend in vedere cererea D-Ior D-ri N. Nitzulescu, Dra-gomir Dumitrescu si Badea Cireseanu pentru postul decolaborator la revista eclesiastica Biserica ortodoxa Ro-ruanA" li considerand. ci D. Nitzulescu este mult ocupatcu trei catedre, unde preda cursurile si prin urmare arfi impedicat la implinirea datoriilor relative la postul decolaborator.

Ave"nd in vedere, ca, D. Dragomir Dumitrescu este o-cupat cu predarea cursurilor la Universitaie, precum sien afacerile S teT Mitropolii din IV, prin care ocupaOuni

www.dacoromanica.ro

26 PROCESELE VhRBALE ALE SEDINTELOR ST. Sac D

ar fi tmpedicat in colaborarea la revista indicatA la c-r-cetarea cOrtilor bisericeqtY.

Avand in vedere cA D. Cireffenu este ocupat numal cupredarea cursulul Ia Universitate, farA, a mal avea i altoocupatiuni, de undo resultA c6, dispune de timp pentru a

indeplini obligatiunile pentru acest post de colaborator.Opiniez, ca dintre acelti trel Domnl Doctori aspirants

pentru postul de colaborator la Biserica Ortodox5, Ro-mantt", D. Cirel4nu sate in drept de a ocupa acest post.

(ss) Arhiereu leronim.

P. 8. Episcop al Rdmniculut: I. P. S. St6pane! Malcred de trebuintA sA declar, c& tots petitionaril acel-

tia imi aunt forte apropiatil de inima mea. Ada bune6raD. Nitzuleseu ml a fort coleg mat multi alai la SiminarIa Facultatea de Teologie Qi prin urmare, cum am qis,este un bArbat forte apropiat de sufletul meil. D. Drago-mir qi D. Cirepanu mi -au foot scolarl ; prin urmareace§t. a pe o ail& eale asemenea fOrte apropiatt sufletululmet. De aceea, cand este vorba despre mine personal, ellafg impArti postul vacant de membru la Redactia revistel

Biserica OrtodoxA, Romans" in trel egale, ci o partedin redactiune afp' duce.o unuia, cea-l-altA parte altula, gicea de a treia unuia din eel tret petitionary.

Fiind ca tos6, postul nu se p6te ImpArtT, eu trebue prinurmare sA, m6 botArtise pentru unul din eel trey postulantI.

ArAtand consideratiunile personale, ce am pentru fie-care din petitionari, sit intru acum In discutiunea rapor-tulul, ce ne a presentat comisiunea as petitiunl.

Prin raportul comisiunei asupra acestor petitiuni P. S.Raportor ne aratA mat multe considerente, in virtutea c&-rora trage conclusiunea, cum cA, eel mat meritos pentruacest& functiune ar fi D. Dragomir Dumitrescu. Nu'i negD-luT Dragomir Dumitrescu capacitatea, timpul posibi-litate de a lucra la Revista Biserica Ortodox& RomanA".P. S. Ieronim Ploecit6nu a formulat o opiniune In minori.tate pentru D. Cirecenu, aducend in sprijinul opiniunesale timpul eel disponibil al D-lui Cirepanu.

Intorcendu-m6 lara§1 la raportul comisiunet, am auditintro alte considerente, i acesta, el D. Dragomir a fortnumit deja de fostul Mitropolit Primat in mod provisoriu,

prin urmare, ar trebui 0-1 nurairn pe D-sa,

qi

pant

gi

fatal,

si

gi

gi

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VEPBALE ALE 3EDINFEtoR ST, S1NuD 27

Niel unul, sit ma credetl din considerentele, aduse atatde P. S. Raportor cat si de membrul, ce esprimat o-piniunea in minoritate, pe mine nu m'a convins ea trebuesa convenim asupra uneia sa>a cele1-1-alte persone. Exa-minarea, ce raportul spune ca a fame° asupra cestiuneleste pentru mine nu destul de convingatare si apoi si nefundatA; in cat sa ma credetl ca, ell unul n'all fi subscrisacest raport. Din contra et., in locul raprtorului, asi ficercetat lucrarile literare ale fie-carul petitionar, le-all ficomparat, si din acesta examinare asl fi tras o conclusi-une, pe care o supuneam aprecierel Slut Sinod. De aceeacred, ca positiunea S tului Sinod, aceea care este con-forma $i eu Art 7 din regulamentul pentru Revista bi-serieesca Fit& intru acOsta. Sa. trecem peste aceste petitiunlpur simplu, si die sa trecem la ordinea dile!, ramanandSlul Sinod libera sa actiune ; aceia a alegere viitorululmembru in comitetul redactor. Apol conform acestul Art.7, suntem datorl sa facem alegere; cad acest articol gla-sueste in ast-fel; pentru redactarea si administratiuneajurnalului bisericesc se va institui un comitet compus dintrek membrl redactorl responsabill. Membril acestuI eo-mitet se vor numi de S tul Sinod.

Prin urmare vedetl, nier numirea, facuta pans acum inpersona D. Dragomir Dumitrescu, fie ea chiar si proviso-rie, si niel recomandatiile, ce ne fac membrii comisiunelde petitiunl nu sunt conforme cu Regulamentul. De aceeaInca °data, repet Qi rog pe S tul Sinod, sit trOca la ordi-nea dilel, remanendu-I libera actiune de a hotari prin a-legere pe membrul comitetulul, in conformitate cu Art. 7din regulament.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: P. P. S. S. Parintl, P.S. Episcop al Ramnicului se baska pe Art. 7 din regula-ment, tli negresit ca nu ne putem basa pe aiteeva de catpe art. din Regulament si dice ca S-tul Sinod numeste.Dar Stul Sinod cum o sa numesca alt-fel de cat prin fi-liera acesta? Fie.care doritor vine sist arata dorinta sa.S-tul Sinod are o comisiune alesa intr'adins pentru peti-VunI, pentru ctirti si pentru altele. Raportorul; unul dinmembril comisiunel, prin raport vine ci1s1 esprimA opiniunea ce a format'o in cestiunea aceste petitiunl si aratamodul, calea si filiera, prin care S-tul Sinod pote sasjunga la o hotarare ca BA numeasca pe un membru

s'a

si

www.dacoromanica.ro

28 PROCESELE Vc 11 BALE All SI- D.NTELOR ST. SINOD

in comitetul redactor. Acum, propunerea P. S. Episcop alRimnicului nu stiu ce sens are.

P. S. Episcop al DunareY-de jos: Este in contra regula-mentulul la care face alusie.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Ea v'am atras atenti-unea asupra cuventului ea S-tul Sinod numeste. Dar cumo sA, numOscA de cat pe acesta cale ?! Remana acum cafrAtiile vostre sa hotaratT.

P. S. Episcop al Rimnicului ruga, pe P. S. Episcopal Dunarei-de-jos, sa-mt spunk in ce sens am vorbit edcontra Art. 7 din regulament.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: 1. P. S. Presedinte,cestiunea ridicata de P. S. Episcop al Rimniculul, dupamine, este o cestiune de Regulament. Nu vorbesc asupraargumentelnr7raportulu1, fiind-c6, am prietenie pentru cu-tare sad cutare persOnA.

Ed credeam ca P. S. Episcop al Rimniculul Noulut Se-verin, luand cuveatul In acesta cestiune, are sit ne deg Orecare lamurirl, sa combats opiniunile raportulul in esenta1W, sad sa le primesca. Acesta era cestiunea, data cum-vavoia sa ridice cestiunea, care a ridicat'o, putea sa is cu-ventul in cestiune de Regulament sail in cestiune

ca sa stie si S-tul Sinod. P. S. Sa ne-a plimbat print6te opiniunile raportulul comisiuneT, si ale majoritAteiale minoritatei. Ed cred, ca la urma urmei are sa se pro-nunte pentru o pers6nA dar liber este sa se pronuntepentru tine va voi, sag pentru nici unul. Pe mine m'amirat' propunerea P. S. Sale ca S-tul Sinod sa treeala ordinea dileT petitiunile acelor trei petitionari si sit aspronunte el. Data ar fi fost un singur suplicant, petitio-onar, p6te ca ar fi avut iputina dreptate, dar and aunt trelnu cred ca putem sa facem alt-fel de cum am facut. Adi-neauri P. S. Sa asupra unel cestiuni cunoscuta de la in-ceput 'Ana la sfirsit, a cerut sa as urmeze conform RPgu-lamentulw insit in cestiunea, unde in adever comisiuneaa cautat sa ne aduca luminile sale cum lea adus,cada &cut o scurtA separatiune a pers6nelor,voete sa esimdin regulament. S-tul Sinod nu putea sa inlature petitiu-nile, care vin la biurod, ci conform Regulamentului, tre-buia sa le primOsca, sa le inregistreze, sa le trimita la co-misiune, sa faca in fine cum va crede de euviinta.

Prim urmare nu era in drept P. S. Episcop al Rainni-

; AMY

preala-billi,

;

si

si

;

www.dacoromanica.ro

PtoictsKE VER13ALE ALE E.IDINTk LOR ST. :Ann

eului sa ne spun none ca sa urnaiim alt-fel de cat cumsere Regulamentul nostru. Formalitatile Regulamentuluifiind indeplinite, si trebuia sa fie indeplinite, S-tul Sinodare sa se pronunte, acum pur si simplu asupra conclusiu-nilor raportului. Tot S-tul Sinod are sä se pronunte, el vahotari, el va numi si va face ce va crede de cuviinta. A-cestea aveam de observat, asupra propunereT P. S. Episcopal Rimnicului.

P. S. Episcopal Rinznicului: Dupe esplicarile, date deP. S. Episcop al Dunarei de jos asupra opiniunel male,ed ved si mai mult, ca am dreptate, si anume e5, P. S. Savede in intorsetura, ce s'a dat acestel cestiunl, o proceduraminunata reglementara, asa cum ne convine noue.

P. S. Episcop al Dunarel de jos : Cum (pee Regula-mentul ?

P. S. Episcop al _Rim,niculta : Ed am spus, ca n'am opi-niuni individuale, ci me nit numaT in Regulament. Regu-lamentul 4ice Membrii aunt numiti de Sinod. Cand fuseS-tul Sinod are inaintea sa mai multe pers6ne, demne dea putea fi membri la jurnalul Biserica Orthodox Ro-mans"; (And S tul Sinod are trei petitiuni a trel pers6ne,caril cer acelasi lucru, si carii intrunesc aceleasi conditiuni ;eU nu inteleg, care alta ar fi procedura cea mai nemeritaa S tuluT Sinod. Va fi aceea, care o da comisiunea, sadprocedura de a trece la alegeri ? Eu asa stir si judec ;consciinta mea asa ImT diction. Cand am inaintea mea maimulte cererl de aceeasi nature, judec ca si raportoru], caprocedura -cea mai nemerita n'ar putea fi alta, de cat unfel de concurs. Dar pentru ca aci concursul, proprid 4is,nu sl p6te avea locul, find ca avem inaintea n6stra opleiada intrega de barbati, capabill de a lucra si cari in-trunesc t6te conditiunile, de a face parte din comitetulredactor al jurnalului Biserica Orthodox& Romftna", efinu gasesc alta procedura mai nemerita, pentru S-tul Sinod,de cat sa treca pur si simplu asupra petitiunilor saproceda la alegere.

P. S. Episcop al Dunaret de jos: P. Santite al Rimnicu-lui, propunerea ce faced, trebuia s'o keep acum trel 4ile,calla s'ad presentat petitiunile si s'ad trimis la comisiuneade petitiuni; atuncT trebuia ridicat acest incident, iar nuacum. Ce avem sä facem acum? Sa inlaturam un raportal comisiunel si sa ajungem la ce? ApoT, pentru Dum-

ci

ff

www.dacoromanica.ro

86 PROCESELE 7EREALE ALE §r bINTELOR ST. SINslOb

necjen, trebue se avem putina defereutil pentru comisiune.Pentru acesta eu rog 85, se voteze conclusiunile raportulul.

P. S. lonichie Baca6nul: Eu cred ca cestiunt de felulacestia au mat fost la S tul Sinod ; adica voesc sa die an-tecedente de felul acesta au ma! fost. Ed, de qi n'am fostin Sf. Sinod cand s'ad mat numit pars 5ne in comitetul re-dactor al jurnalulut, a81 ruga cu tote acestea pe S-tulSinod, ca s5, procedeze tot in modul cum s'a procedat,cand mai numit qi alp membril redactor!.

P. S. Episcop al Huoilor : Eu cred ca trebue sa urmamideea P. S. Ionichie Baca6nul. Dar ma! Intaid sa vedemcare este interesul ce ne preocupa pe no!, pentru ce notne preocupam de alegerea cutarei sati eutArel persone? Hiemi se pare ea avem un interes forte mare; qi nu numalinteresul de a avea colaboratorl la jurnal, dar acest co.mitet asta-4t ma! are Inca o datorie pusa de S-tul Sino 1,

acesta este corectarea carOlor biserice§tI.P. S. Episcop al Romanulul in calitate de redactor al

carplor biserice8ti, a corectat pans acum 5-6 carp bise-ricegtl. Prin urmare pers6na, pe care no! o vom alege,trebue sa fie in stare, trebue sa.I stea prin putintit dea se putea ocupa de ala tr6ba; cad este o mare greu-tate de a face o corectura, nu numal ca stil, dar chiar dea face o corectura ordinarl, i de aceea eti a'§1 propunenu neg meritul membrilor, cad au solicitat ; din contra,tetra D. Nitzulescu am o mare iubire gi o mare stimI ;

mat ales pentru ca D-lut dad a fost cu mine in co-misiunea pentru corectarea cArPlor, a lucrat forte mult,afara de D. Erbiceanu de la Iasi. Asa dar n'alY putea satie nimic de D. Nitzulescu, asemenea nic! de D. Dragomir Dumitrescu, care este tot asemenea capabil. D. Ci-reqanu este mat ten5r, mat neesperimentat, dar cu tote a-eestea nu 1'4 putea reproba, cand n'am avea altul matpropriu, care sa se p6t5, ocupa mat mull de jurnal i matcu deosebire de corectarea cartilor.

Acum dace voim se alegem un om care sa se ocupe...P. S. Episcop al Ramniculut : Va sa Mica suntep pen-

tru alegere.P. S. Episcop al Hu,silor : Da, sint pentru alegere. Atund

eu im! permit a eqi din limitele raportulut, a propune oalts pers6nA, cred ca pers6na care s'ar putea ocupa matde apr6pe cu lucrareanu este vorba de capacitate, ca-

s'ad

ci

ci

cici

www.dacoromanica.ro

PROCESI LE VERBALE ALE IEDINTE1012 ST. SINOD M

pacitatea o all top dar care sa se pot& ocupa mat multar fi E3onomul Alexandra Mironescu, profesor la Facul-tatea de Teologie.

Ac4sta este opinia mea, Ili rog sa nu se supere nimeni.Cine se va uni eu (Musa, bine, tine nu, n'am nirnic de cps.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Asupra acestel cesti-tiuni s'a vorbit destul de mult, prin urmare, v6 rog, sainchidem discutiunea.

Pun la vot conclusiunile raportulul comisiunei.S'a respins.Pun la vot opiniunea P. S. Episcop al Ramnieului de

a se procede la alegere.S'a primit.Se procede la alegerea prin vot secret a unul mem-

in comitetul redactor al jurnalulul Biserica Ortodox& Ro-mano".

1. P. S. Mitropolit al Moldova: Resultatul votuluT:Votanti 15.Majoritate absoluta 8.At intrunit :D. Dragomir Dumitrescu . . . . 7 voturI.Economul Alexandra Mironescu 6

71

D. Badea Cireseanu 117

Un vot alb.Asa dar ne avend niel unul majoritate cerutti de Re-

gulament se va proceda a II -a dr& la alegere.Se procede pentru a II a 6r& la alegere.Resultatul votuluY este :Votantl 15.Majoritatea absoluta. 8.Ate intrunit: D-1 Dragomir Demetrescu 8, Ee. Mirones-

cu 6, D. B. Cireseanu 1.Prin urmare D. Dragomir Dumitrescu a intrunit ma

joritatea cerut% de regulament, va fi numit membru re-dactor in comitetul jurnalulul Biserica Ortodox& Ro-mana,".

P. S. Episcop al Rthnniculta: I. P. S Presedinte ! A-celasi regulament, in virtutea caruia am ales pe al treileamembru in comitetul redactor al jurnalulul Biserica Orto-doxl Romana", prevede ca acest comitet sa, ail:A un pre-sedinte. P. S. Episcop al Romanulul, care a fost mal 'naintemembru al comitetulul redactor, a fost si presedintele ace-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERLALE ALE LbINTEL OR ST. §INOO

lul comitet. Acum ne remane dar sa alegem si un prese-dinte in acest comitet; cAel eu D. Dragomir Dumitrescu,pe care '1 -am ales membru s'a complectat numeral de trelmembril in comitet, dupa cum care regulamentul. Prin ur-mare, comform art. 17 din regulamentul pentru jurnalulbisericesc, care (lice : Unul din membri va fi denumit pre-sedinte de catre S-tul Sinod, ell asi propune dar ca sA tre-cem imediat la alegerea acestu! presedinte. Comitttul secompune din: P. S. Gerasim Pitesteanu, D. C. Erbiceanu§i D. Dragomir Dumitrescu. S-tul Sinod este liber sa alegaca presedinte pe oil-tine va voi din aceste tre! pers6ne.

P. S. Episcop al Arge,sulut : Daca s'ar fi ales -tot co-mitetul, putea S tul Sinod sa proceda $i la alegerea pre-sedintelul. Dar fiind-ca comitetul exists qi not n'am ales decat un sirigur membru, cu care am complectat numeral detrel membri in comitetul redactor, de drept este ca pre-sedinte al acestui comitet qi ca cel ma! vechiti. P. S. Ge-rasim Pitesteanu ; si deer nisi nu maI este trebainta sa ma!procedam la o noue alegere. Dupa cat aunt informat, co-mitetul si-a §i ales pe presedinte.

P. 8. Episcop al fluoilor : El suut de parere, ca in vir-tutea Art. 17, pe care l'a invocat P. S. Episcop al Ram-niculuI, sa proclamam de presedinte al comitetulul pe P.S. Gerasim Pitesteanu.

I. A S. Mitropolit al Moldova : La acestea aveam liel de cis ceva, Vecilend el in acest- comitet, a,sa cum esteel compus din t6te punctele de vedere, P. S. Gerasim Pi-test6nu are tot dreptul de a fi proclamat de presedinte alacestu! comitet. Cine este pentru sa hine-voiasca a ridicamans.

S'a primit cu unanimitatea voturilor.P. S. Valerian Rarnniceanu, raportor, citelte raportul

comisiunei in privinta ealugarirel efeetuata in eas de bolaasupra fratilor Andre! Levenco de 75 anT si Onisim Po-tapof de 72 an!, ambi! din Schitul Saun, Eparhia Duna-ro de jos. Cel d'intaill prin calugarire a Nat numele deArsenic, iar cel de al douilea de Onufrie.

Comisiunea veg.end ea faptul citat s'a petrecut in con-ditianile premise de regulament, opineza a se recunostecalugarirea numitilor frati.

S-tul Sinod aproba conclusiunile raportulul.Mem; raportul comisiunet de peticiuni relativ la plan-

n

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBATA ALE EDiNTtLOR ST. S1Not 83

gerea preotului loan Panaitescu, din Rimnicul-Velcel, princare arata ca este nemultumit de hotararea data in con-tra sa de catre consistoriul eparhial respectiv.Comisiunea, v6o4end, ca P. S. Director al S-tului Sinod n'aindeplinit formalitatile prescrise de Art. 47 c1 48 pentruprocedura in materie de judecata bisericesea, n'a putut in-tra in fondul cestiunel qi core sa se inapoeze spre complec-tare.

P. S. Arh. Valerian Rimniceanu : Art. 47 ci 48 din Re-gulament spun, ca dace cestiunea venita la Sinod este apel,Directorul cancelariel este dator sa dea relatinnl, dad.reclamantul are dreptate BA fad, apel sat nu.

P. S. Episcop al Dunare de jos : Et, pe cat sint infor-mat, Itid ea din partea acestul preot ail venit mat multepetitiuni fli decl trebue sä fie mal multe rap6rte asupraacelieao cestiunI. EA all erode, ca ar fi bine, ca sa se totote petitiunile §i sa se face un raport general asupra tu-turor, cad alt-fel, comisiunea se pOte intampla sa se pro-nu* inteun fel printr'un raport, gi alt-fel prin altul, asupraaceluiall lucru.

P. S. Episcop al LIzoilor : Dupe regulament n'at dreptulsa fad, apel la S-tul Sinod, de cat numai aceea cari whatcaterisici. Indata ce un preot nu este caterisit, ci i s'a a-plicat o pedeapsa disciplinarg, de catre Chiriarhia respec-tiva, n'are dreptul 064 (Bea apel.

Prin urmare, data din petitiunea acestul preot, nu seconstata ea el este caterisit, et all credo ea o putem punela dosar pur Eli simplu, film nicl o hotarire.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Din raport am auditca i s'a aplicat o pedeapsa care nu este prevquta in re-gulament. Cam ce pedeap3a i s'a aplicat ?

P. 8. Valerian Ramniceanu: Nu este caterisit, dar nu-m.! are voe A servesca in Eparhia aceea.

P. S. Episcop al Reinaniculut : Cestiunea adusa in S-tulSinod de preotul I. Panaitescu prin petitiunea sa, este o ces-tiune de curate discipline. N'am as fac istoricul purtariloraces tui preot ; cad nu'Ini propun, ca O. arat culpabilitateasat neculpabilitatea lul faca cu Chiriarhia. Voit . spline nu-ma! atat, ca pedepsa, ce i s'a aplicat de catre consistorit li

3,www.dacoromanica.ro

34 PROESELE VERBALH ALE §E131NTELOk ST. SINOt1

pe care am confirmat'o qi ell, este o pedepsa dictate., deinsarg imprejurarile in care s'a aflat el §i cu parohul de latiseria.

Et, nu o-data, ci de maY multe ory batut, all marscu amenintgrile pang acolo, in cat e.1 declarat ca e.1 sa seucida unul pre altul. Eu intreb pe S-tul Sinod, nu ca sujudice, dar ca salt dea opinia, ce eram sg fac de cat sa des-part pe aceqtt 6ment ; §i ca se. -I despart am aprobat hotarareaconsistoriula i fiind-ca amenduol erati veniti la oral dela sate, i-am trimis la urma lor. Parohul colegul lui s'atidus ; acesta insa, care a reclamat la S-tul Sinod, nu vo-elte sa se supuna hotararel consistoriulut. El, e prea adeverat, este venit in Ramnic din Eparhia Argeplui, pa andse afla director al Episcopiel cumnatul dacg este salugm cunoqtinta maY de apr6pe de antecedentele acestulpreot, ruga pe P. S. Episcop al Argelului, ca se. trimitaQl P. S. Sa dosarul relativ la stremutarea preotulul Panai-tescu in Eparhia RamniculuY.

In scurt consistoriul Eparhiel Ramniculut, avend in ve-dere desele certurl judecatt ale Preotulul Panaitescu eucolegul sett, a opinat, ca amenduoi preotit vr-jrnaqt sa fietrimicil la urma lor, adeca la tare.,, de unde venise, qi ell amconfirmat acesta sentinta. Tam fn scurt cum stall lucrurilecu acest preot ; dare. ell nu merg pane, acolo, ca se. -1 trimitin altg Eparhie. In oral nu mal p6te sta, la tara insa, i-amspus'o prin cumnatul sell, care a venit la mine, sä p6teduce, eautand a'f}1 gasi un loc.

P. S. Episcop al Dunard de jos: Eu pentru a doua6ra, ear cuventul ca sa se adune t6te petitiunile qi comi-siunea sá vie cu un raport general asupra lor, iar nu asu-pra aceleta0 cestiuni, sg vie cu cinct raporte.

1. P. 8. Mitropolit al Moldov': Pun la vot propunereaP. S. Episcop al Dunarel de jos, el sg se amane cestiu-nea pane, cand comisiunea va veni cu un raport generalasupra tuturor petitiunilor date de preotul Panaitescu.

S'a primit.P. S. Valerian, raportor, eiteqte raportul comisiuneY

de petitiunf In privinta apelulul fficut de preotul Ioan So-x ocenu din comuna ArdeoaniI din judetul

A supra acestel cestiuni avend in vedere Art. 44 din re-gulamentul pentru procedura in materie de judecata biseriasca, care arata ca apelul se face numaY In casurl de

s'ar'i li

qi

BM i

all

li

Bead.

www.dacoromanica.ro

PROCASELE 'VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 35

caterisire si degradarea din tr4pta preotesca, n'a putut in-tra in fondul cestiunei pentru cuventul, ca P. S. Directoral S-tului Sinod n'a indeplinit prescriptiunile Art. 48 dinacelas regulament care (lice ca : in intervalul sesiunilorS-tului Sinod, Directorul studiaza tote cestiunile apelate,cerend prin presedinte actele relative la cazuri, observavaliditatea sali ntvaliditatea lor, si data are drept de apelsaii nu ; deui opineaza a se inapoia petitiunea spre a seurma conform regulamentului, lasandu-se casul la apreci-erea Episcopului Eparhiot.

P. S. Arh. Calistrat Barladau: I. P. S. Presedinte ! P.S. Raportor ne spune, ca n'a putut intra in cercetarea fon-dului cestiund, fiind-ca nu s'a indeplinit prescriptiunileArt. 48 din regulamentul S-lui Sinod. Dar tot P. S. de-clara, ca asemenea procedure, se urmeza numai in casulde caterisire si nici decum la oprire provisorie, dupa cumse presinta cestiunea preotului Ioan Soroceanu. Asa fiindlucrul P. S. Raportor n'are dreptate, caci numai in cas decaterisire un preot pote face apel contra sentinteT consis-toriului ca Stul Sinod sa vada data a fost sat. nu binejudecat. Acest preot este oprit de serviciile preotesti petimp limitat de 6 luni de chile si nefiind caterisit rog peS tul Sinod, sa, nu admita conclusiunile raportului, cad nuaunt basate pe dreptate.

P. S. Valerian Rimniceanu : Din relatiunea care o facepreotul suplicant se vede ca el apelka contra sentinteiconsistoriului. Daca este apel sa vita in regula, far datanu este apel, nu este de conpetinta Sinod, ei de aadministratiuni eparhiale. In sensul acesta am facut ra-portul.

P. S. 16nichie Bacaoanu: Relativ la acest preot pot siea sa ye spun ca este un turburator. El a venit BA, facaapel la Sinod si nici nu este caterisit. Daca a fost oprit deserviciu pentru 6 luni de c ile, Episcopul respectiv gra-tiat acum me mir ca mai face apel la Sinod.

P. S. Episcop al Romanului : Acest preot este gratiat.P. S. Episcop al Relmniculut : Ed observ, ca comisi-

unea de petitiuni prin raportul sett a fost forte nedr6ptacu Directorul cancelarid S lui Sinod ; fiind ca spune caDirectorul n'a &cut raport, si sa arate, data petitiuneaeste un apel sat& o petitiune de o alta natura.

Din tote cele cuprinse prin raport, se face o confusiu-

§i

§i

S -tulul

l'a

www.dacoromanica.ro

36 PROCESELE VEREALPI ALE hD1NT ELOR ST. S1NOD

ne asupra termenului de apel ; i deci trebue sä ne inte-legem odata asupra acestuf termen ; cad daca nu vomficsa bine intelesul acestui cuvent, tot- dO-una are sa se faca,confusiune.

Eta, provocat de P. S. Raportor, am vorbit in parti-cular asupra acestui felit. de petitiuni, miam aratatparerea, ca cestiunea este de discipline bisencescrt, careadupe Regulamentele S -lul Sinod legea sinodalA, estelasata la congtiinta chiriarhului ; P. S. Raportor insaeste de altii opinie. De acela acum voesc se vorbesc a-supra naturel sentintelor consistoriale apelurile ce sefac la S-tul Sinod.

Sentintele consistorielor ndstre, privite fiind din punc-tul de privire al dreptulul comun. sint semine cu sentin-tele tribunalelor, i ale trebuesc O. fie si confirmate de E-piscop, ca sa devina ecsecutorii ; adeett, cum am glee cudreptul comun, avem o judecata in consistoriA Qi alta inape! la Episcop. Cand insa sentinta consistoriulul cuprin-de o caterisire, Episcopul confirm& acea sentintl, eatrece in recurs la S-tul Sinod, care judeca procedura, a-decA calla aplicarea Regulamentulul respectiv. S tul Si-nod insa, prin regulamentele sale a aplicat numirea deapel la sentintele reeurse in Sinod. De aid acea confusiune din partea P. S. Raportor, care core, ca tote peti-tiunile sa fi insotite de un raport din partea biroului. Bi-roul prin Directorul cancelariei S lui Sinod este tinut saface raport numai asupra petitiunilor, care apeleza sentin-tele de caterisire. De indatl ce Raportorul a velut, capetitiunea are Rita cuprindere, era dator sa nu mai for-muleze ast-feliti de invinuirl Biroului ; dar

I. P. S. Mitropolit al Moldova : Dupa cum vad cestiu-nea este simplificata, ast-fel el acesta petitiune pote safie tutors& la administratiunea Eparhiel de Roman, eacestiune disciplinarl. Pun dar la vot conclusiunile rapor-tului comisiunel.

S'a primit..P. S. Valerian Rimnicenu Raportor, eiteste raportul

comisiuni pentru tunderea in monahism a surorilor PatinaMarinescu de 49 ani, Ioana H. Nichita de 43 ani, Tudo-rs Roseti de 40 ani, Elena Boiescu de 45 ani, AnicaOtescu de 47 ani, Ruxandra Suditu de 61 ani, Maria N.Popotu de 44 ani ci Anica Potolea de 43 ant, tote dinmonastirea Adam Eparhia Huqilor.

1i

si

de...

www.dacoromanica.ro

PROCESELE ViRBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 37

Comisiunea, gAsind indeplinite formalitAtile cerute deregulament, este de opinie a li se admite calugArirea.

Se pune la vot conclusiunile raportului si se aproba.I. P. S. Mitropolit al Moldova : Ore le find inaintate

ridic sedinta.Sedinta viitore pe cand void 81 fie ?

Voct : Pe Mercurl 19 Mai.P. P. Mitropolit al Moldova: Atunci dar sedinta vii-

t6re va fi MercurT 19 Mal.Sedinta se ridic si cea viit6re se anunta pentru Mer-

curl 19 Mal.

t Presedinte : losif Mitropolit Moldova.t Secretar : Dionisie Craiovenu.

$edinta din 19 .31af 1893.

Sedinta se desehide la ora 9 'fa a. m. sub presedintaP. S. Episcop al Buzeului, ca eel maT vechiu in hiroto-nie, find. lips 1. P. S. Mitropolit at Moldovel.

Se face apelul nominal si r6spund presentl 14 P. P.S. S. membril, fiind lips I. P. S. Mitropolit at Moldova.

Se citeste sumarul sedintel precedente.P. S. Episcop al Ramniculut: Rog pe P. S. Secretar,

ca in sumar, unde se (lice, ca propunerea pentru alege-rea unui membru in comitetul redactor al Revistel s'afacut de P. S. Episcop al Ramnicului si ztil Husului, sAse rectifice in sensul, c acea propunere s'a formulat nu-mai de P. S. Episcop at Husilor.

P. S. Episcop al Buaulut Prepdinte: Se va face recti-&area ceruta.

Pun la vot sumarul sedintei precedente.S'a primit.Se comuniel de la biurott maT multe adrese ale S -tel

Mitropolit a Ungro-Vlahiei relative la calugarirl si se tri-mit la comisiunea de petitiuni.

Idem, mai multe adrese de la diferite Episcopil relati-ve la cfilugariri si se trimit la comisiunea de petitiunT.

Idem, petitiunea locuitorilor din comuna Marcea, Jude.tul Vftleea, prin care cer gratierea preotulul for VasilePetrescu oprit din serviciil, care se trimite la comisiunea depetitiuni.

Idem, raportul Tipografiel Cartilor Bisericestl", prin

I.

www.dacoromanica.ro

38 PROCESELE VBRBALP1 ALE SSDINTELOR ST. SfNOD

care cere ca cu ocasia tiparirel Mineelor sa se tipar6selTipicul, si se trimite la comisiunea respective.Idem, petitiunea preutulul G. Flom, prin care cere a i

se tnapoia manuscrisul Istoria Sacra a Vechiulul Testament" spre a-1 complecta.

S. Sinod aproba a i se tnapoia manuscriptul.Idem, urmatorea propunere, care conform Regulamen-

tulul se citeste de P. S. Ioanichie Baca6nul.

PROPUNERE

In vedere cs noua lege privit6re la clerul mirenseminarii, Incepe a se aplica imediat, mat ales in ce pH-veste conditiunele pentru hirotonie ; In vedere ea dupeacesta lege, cursul invetaturilor seminariale se urea la 8clam, si posiciunea viitorilor absolventi in ce privesce e-tatea, pana, acum a fost cam ingreuitore ; $i considerandea etatea canonica pentru eandidatil de hirotonie in preotera de 30 ant, far pentru Diacont de 25 ant, acestevarste cu timpul s'all tot redus, in cat la not s'a pogo-rat varsta pana la 21 de ant ; considerand Inca, ca niciin trecutul nostru istoric- bisericesc, nu s'a tinut gma, custricteVa de etatea canonica, clot am avut Diacont cu e-tatea de 16-18 ant, Preott numat de la 18-20 ant,am avut Inca si Arhierel, ba chiar si Episcopi $i Mitro-politl in etate de 22-25 ant.

Basalt pe aceste temeiurt, sub semnatii, propunem :Si se modifies Art. 4 din Regulamentul pentru bunaconduits a clerulut in genere" ; in schinabul, ca hiroto-niile seminaristilor, pe un oare-care timp, IA se consi-dere ca legiuite, incepend cu etatea de 21 ant".

(es) Inocentie Episcop Romanulut.Arhiereul Ieremia GalWanu.

17Bnichie Bacaonu,

77Dionisie Craioveanu.

17Ieronim Ploesteanu.

P. S. Episcop al Rdmniculuf : Conform Regulamentu-lul, propunere, trebue ss se eitesca, in tret sedintsconsecutive.

S. Sinod aproba.P. S. Episcop al Husilor raportor, citeste raportul

comisiunel pentru cercetarea easel Tipografiet CarOorBiaericelti" in cuprinderea urmatore :

$i

[mesa

si

si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1N1ELOR ST. SYNOD 39

Prea SAncici Pgrincl!Comisiunea ad-hoc compusa din P. S. Episcop al Rim-

niculul Noul Severin, P. S. Episcop al ArgquluT sub-semnatul Raportor, instituita de Santul Sinod in sedintade la 17 ale curentel, pentru luarea socotelelor Tipogra-fieT Cartilor Bisericesti" intrunindu-se si constituindu-sesub prqedintia P. S. Episcop de Argq, a luat in cerce-tare situatiunea financiara de veniturf si cheltuell distri-buita pe lunt categoric de pe anul budgetar 1892.93,cum si 15 tablourl, cart cuprind 1ncasarile si rem4itelede incasat de pe 21 felurf de alit puse iu venclare ; peCarl acte Domnul Director al Tipografiel le-a inaintatS-tulur Sinod pe langa raportul No. 3o din 1 Maio.

Comisiunea observand aceste acte a constatat :1) C veniturile Tipografiel pe anul 1892-93 sunt de leT

45,314 ban! 73, la cart adaogandu-se si suma de leT 6778ban! 35, numerariu aflat in casa Ia r Aprilie 1892, da tota-lul general la veniturT de le! 52,093, ban! 8, si

2) CA cheltuelile in cursul acestuT an sunt de lei 49,398ban! 74, maT remanend in casa la flnele Lune! Martie a.c. suma de leT 2694, ban! 34, carT adAogendu-se Ia sumacheltuita, acelas total general ca qi la veniturl, adicade lei 52,093, ban! 8.

Veniturile realisate in decursul anulul 1892-93 provin:Lei b.

r) Din numerariul aflat in casa la [ Aprilie 1892 67782) Din imprimatul revisteTBiserica Ortodoxa". 5000

35

3) Din diferite imprimate 5210 754) De pe cartea Evhologiil (prin ProtoiereT) . 724 655) Liturgierul 599 756) Apostolul 750

168[25757) Evangelia

8) Raportul Comisiune! S-tuluT Sinod . 116 759) Psaltirea (prin Protoierel) 433 98

ro) Penticostariul 799 4011) Octoihul mare 1954 20

5o12) Triodiul 163213) Prohodul 40 8or4) Aghiazmatarul 269 6o15) Orologiul (format mare) 159

16) Evangelia in 12 limb!. . 14 4017) PredicT 194 4018) Viata repausatilor notri 42 35

i

i;ii

da

.

www.dacoromanica.ro

40 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

19) Regulamentul 16

20) Din vendarea a 209 corpurl de carti si 26Prohode la Onor. Minister de culte si dinalte venituri extraordinare 18,526 95

21) Din desfacerT directe a mat multor carp,ce se afla in depositul TipografieT precum:Regulamentele, Predici, Bib liT, Orologil, A-ghiazmatare si alte carp bisericesti . . . 7147 25

Total. 52,093 o8Cheltuelile facute sunt:1) Pentru plata personalulul administrativ. . 50402) , , , de culegatorie. . 9308 143) * , , atelierulul de masisif . 2473 494) * , materialulul tipografic ca :

liters, cernela, hartie, cleit, etc. . . . 24,220 195) CheltuelT de legatorie . . ..... 4934 206) Cheltueli pentru material combustibil. . 1600 487) , de cancelarie si coresponden0. 190 348) , merunte si estraordinare . . 1631 90

Total 49398 74la care adaogendu-se si suma aflata in casala 1 Aprilie 1893, de 2694 34da totalul general.de . ,. 52093 Og

Dupa acestea Comisiunea observand cele 15 tablourTde sumele datorite si achitarl de catre ProtoereT in de-cursul anulul 1892-93 pentru 21 categoril de carp dis-tribuite pentru vendare si anume: 1) Biblia, 2) PredicT,3) StudiT, 4) Noul Testament, 5) Aghiazmatarul, 6) 0-rologiul mare, 7) Liturgia, 8) Apostolul, g) Evhologiul,to) Evangelia, it) Regulamentul, 12) Psaltirea, 13) Penti-costariul, 14) Raportul cu distribuirea parohielor, 15) Oc-toihul, 16) Triodiul, 17) Prohodul, 18) Viata repausaOlornostri, 19) Evangelia in 12 limbl, 20) Orologiul mic (editiaII) si 21) Arhieraticonul, a constatat a : suma datoritapentru cartile distribuite spre vanzare este de leT 37,537bull 30, din care s'a incasat in bani 9429 lei, 78 banT;Tar in remise si cheltuell leT 2024, banT 40, cad sumeincasate, adunate la un loc, dau suma de leT 11,454, banT18, maT remaitend de incasat de la totT protoiereil sumade leT 26,083 banT 15.

Tote sumele de la veniturT si de la cheltuell prevedute

.

. .

. . .

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALIO ALA: SPDINTELOR ST. S1NOD 41

in situqiunea financiarti de pe anul 1892-93, cum qi acelecuprinse in cele 15 tabloarT de datoriT incastiri in banl,remise alte cheltuell, confruntandu-le cu registrele res-pective, casa qi piesele justificative de cheltuell aflate in-tr'un anume dosar s'au grtsit in OM regula, i ca ast-felComisiunea vine cu tot respectul a ruga pe S-tul Sinodsa aprobe socotelile Tipografiel Cartilor Biserice§a" peanul budgetar 1892-93, adica de la I Aprilie 1892 Orala finele luneT Martie 1893.

Pe langa acestea, Comisiunea a primit cloud petiOunia doul impiegati aT TipografieT, i anume: una de la D-1I. Badulescu, comptabilul directiuneT tipografice, iar altade la D-1 Zamfir Ionescu, dirigintele lucrarilor tipografi-el, grin cars solicita crescerea salariilor ce at. Primulsustine cererea sa, pe considerentul, ca lucrarile de comp-tabilitate s'au Inmultit, aceea ce'l reclama a se ocupa con-tinutA in cancelarie; iar al doilea pe resonul ca pe Tangapropria lui atributiune de diriginte al lucrarilor din tipo-grafie, mai ocupa de acum 4 anT serviciul de maOnisticare atuncl se platia cu 140 lel pe luna.

Comisiunea land act de aceste cereri pe carl le-a ga-sit drepte, este de parere ca S-tul Sinod, sa acorde pe-titionarilor Cate o adaogire de salariu cu Incepere de laAprilie espirat Si anume: D-lui Comptabil, care e absol-vent al Facultatei de teologie, eke 20 lei pe luna, Tar

Diriginte, Zamfir lonescu, de asemenea 20 lei petuna.

Acesta fiind resultatul lucrarei Comisiunel, cu profundrespect se supune aprecierel si aprobarei S -tulul Sinod.

S.S. Preqedinte: Ghenadie Argeq.

S.S. Membn G. Itenadie al Ramniculut.Raportor Silvestru Hupilor.

Se pune la vot conclusiunile raportulul i se primesc.Idem, raportul comisiunel pentru cercetarea socote-

lelor jurnalulul Biserica Ortodoxa RomAna" :

Prea SAnti Pgrinfl!

Comisiunea ad-hoc pentru cercetarea compturilor Ti-pografieT gektilor Biserice§tia i a Revistel <Biserica Or-

3i

si

Qi

r

D.lut

www.dacoromanica.ro

42 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

todoxa Romana', compusA din P. S. Episcop al Rimni-cului Noul Severin, P. S. Episcop al Argesului si sub-semnatul raportor, intrunindune si constituindu-ne subpresedentia P. S. Episcop de Arges in 4iva de 12 ale cu-rentei, am luat in cercetare, compturile revisteT ,BiserieaOrtodoxA Romana,, cornpuse din: Situatiunea case jur-nalului pe anul al XVI-lea, anul budgetar 1892-93, precumsi 12 tablouri dintre care io continend datoriile si achi-tarile Protoiereilor pe aniT al VIEXVI inclusiv, at rr-learemisele scAdute pe anil al VII-XV inclusiv; iar al XII -;eaabonamentele pe anul al XVII (1893-94).

Observend tote aceste acte, comisiunea a constatat:1) CA veniturile reale in banl pe anal budgetar 1892.93

(XVI) sunt de: lel 26,647, banl 25, la cari adaogendu sesi numerariul aflat in casa la 1 Aprilie t892 in suma deleT 1663, bans 11, cla totalul general la veniturl de 28,310lei si 36 bans.

Veniturile cases jurnalului pe acest an sunt formate dinincasarile a parte din remaqitele de pe aniT VIIXV in-clusiv ([883-189r-92 Aprilie r), din abonamentele anululXVI (1892.93), din abonamente directe si din venitnri ex-traordinare, si anume:

I) Din remgsitele incasate pe anul al VIII . .

2) , , , , ,1886

, IX 1885

Lei b.

4 8o

'si trimestrul Ianuarie 349 903) Din remasitele incasate pe anul al X, 1886-87 7924) , , , D , , XI 1887 88 1537 15

5) 2 I P D D 3 XII 1888-89 2363 806) , , 3 3 , , XIII 1889-90 1667 607) '

1

, , P s . .3 NIV 1 R 90-91 3980 758) P D , 3 XV 1891-92 11108 759) Abonamentele anului al XVI 1892-93 4753 20to) Abonamentele directe. . . 81 30ii) VeniturT extraordinare..... . . 812) Numerarul aflat in casa la r Aprilie 1892 . . 1663 ii

Total general. . 28,310 36Pe langO acesta suma incasabila in bans, re-

dactiunea a trecut ca incasate si sumele urmA.tore :

Lei. b.I) Remisa la totalul general de mai sus in

sums de 665o 15

.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINIBLOR ST. SINOD 43

2) In recipise inapoiete si cheltueli de ale Pro-toereilor 2605 to

1) In remisele Protoiereilor, pe anil VIIXVinsclusiv, earl rernasese nescaclute dupa siste-mul comp-tabilitMer de inainte . . . . 12762 57

Total. 22,017 82Asa ca, trebue sa fie considerate ca incasata

nu numal suma de lei 28,310 bani 36, ci siacesta din urma, cu care se descarca comp-tabilitatea. Adunand suma incasata inbani impreuna cu cea trecuta incasata inremise, recipise si alte cheltueli, da sumatotala de 50328 18care scadendu-se din suma totala de venituriprevecuta in budgetul anului 1892-93, careeste de lei 129,369, banl 16, r6tnane din pre-vederile budgetare un excedent de : . . 7904o 98

Pe langa acestea, fiind-ca in prevederile bud-getare pe anul 1892-93 au fost calculate 3500abonamente, cam egalau cu suma de 42000lei, pe and In realitate au fost numal 337oabonamente, cart valoreza 4044o lei, ur-meza a se scadea Inca num6rul de 13o abo-namente in sum& de 156oiar acesta suma scgclenduse din exedentulde mar sus, adica din 79,040 lei, 98 bardremane ca escedent suma de : . . . . 77480 98

Ma! scaclendu-se Inca din prevederile budge-tare, ca abonamente directe si venituri ex-tra ordinare, din suma de 1900 lei, suma de 1810 7ocare nu s'a putut realisa, remane Ca escedent,suma 7567o 28

Din suma de 7567o lei 28 bani sOclendu se siescedentul aflat in case la 1 Aprilie 1892 insuma de 5442 cm

Acum remane ca excedent neto dupa preve-derile budgetare 70228 27

Escedentul acesta se cuprinde in remas4ele de mncasatdatorite de Protoierel la 3! Martie a. c. pe anil VIIXVIinclusiv si anume :

Lei b.

Pe anul al VII 46 87

1=11

www.dacoromanica.ro

44 PROCESELE VERBALE ALE 5EDINTELOR ST. SINOD

, 3 3 VIII 518 75, , , IX 1592 50) , ) X 1475 253 3 1 XI 1874 90D 1 ) XII 2702 50* D 3 XIII 6186 50D D D XIV 8798 753 3 3 XV 12625 25D D 3 XVI 34406

Total.. 70228 27Acdsta suma trece ca venit pe anul 1893-94.II) Cheltuelile pe anul budgetar 1892.93 adica de la 1

Aprilie 1892 pana la 31 Martie 1893, sunt de 26358 lei sianume :

t) Pentru plata membrilor comitetuluT redac-tor si a altor amploiati

2) Pentru imprimatul Revistel198905000

3) Pentru expeditie . . . . . - 1367 254) CheltuelT de corespondenti extraordinare. too 75

Totalul cheltuelelor. 26357La acdsta suma maT adaoganduse si nume-

rarul aflat in casa la 3( Martie 1893 . . . 1952 36da intocmai suma de la veniturile in banT . 28310 36

Confruntand veniturile si cheltuelile cu registrele si casacomptabilitatei jurnaluluT, cum si cu piesele justificative,s'a gasit in tots regula, asa cum s'ail presentat prin situa-tiunea financiara si prin tablourl.

In consecinta, Comisiunea gasind compturile RevisteTBiserica Ortodoxa Romana" pe anul 1892-93 in tota re-gula, raga pe S-tul Sinod, sa bine-voiasca ale aproba.

Acesta find resultatul lucrarei comisiunel, cu tot res-pectul il supune la cunostinta S -luT Sinod.

S. S. Presedinte, Ghenadie Argeq.

S.S. Membri Ghenadie at RimniculuL{ Raportor, Silvestru Hu,silor.

S-tul Sinod aprobl conclusiunile raportului.Idem raportul pentru cercetarea carte didactics a

D-lui D. Stanescu intitulatl Testamentul Vechiti".Asupra acestel cestiuu comisiunea in majoritate este

. .

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 45

de opiniune a se admite tiparirea numitel carp, numal cuconditiunea ca la a IIa editiune sa se introduce in textmodificArile &cute de comisiune.

Se pune la vot opiniunea majoritAtei comisiuni qi seprimeste.

P. S. Episcop al RAmnicului raportor, citelte roportulrelativ la petitiunea D-lui V. A. Ureche prin care coreate un exemplar din cftrtile de ritual bisericesc pentrubiblioteca din Galati, fondatA de D-nia Sa.

Comisiunea este de Were a i se da cite un exemplardin t6te cartile de ritual pentru biblioteca din Galati.

Se pune la vot conclusiunile ruportulut §i se primesc.Sedinta se ridicA cea viit6re se anunti pentru

joi 20 Mai.

Pre§edinte : Inochentie Buz6u.

Secretarl : {loanich,ie Baca6nu.Dionisie Craioveanu.

Sedinta de la 20 Maia 1893.---edinta se deschide la orele 91/2, sub preqedintia P.

S. Episcop al Buzeulul.Se face apelul nominal ci r6spund 11 P. P. S. S.

membrii.P. S. Prepdinte: Nefiind num6rul regulamentar, §edinta

se ridicA.Sedinta se ridicA. la orele 93/4, anuntAnduse cea viit6re

pentru Luni 24 Mait. orele 2 p. m.

t Pre§edinte, Inochentie Buzet.

Secretar, Ionichie Baca6nu.

$edinta de la 24 Haig 1893.

§edinta se deschide la orele 2 p. m. sub preqedintaI. P. S. Mitropolit Primat D. D. Ghenadie.

Se face apelul nominal.Presenti 12.1. P. S. Prefedinte: Fiind numArul cerut de regulament

ledilia este desehisfi.

li

ft

f

www.dacoromanica.ro

4 PkocEseLE VERtALE ALE lEbINTELOR ST. SIN013

Prea Safi ft Paring !

Prin vointa luY Dumned.eti iii votul natiund, dan-du-Ni-se carma archipastoresca de Mitropolit Pri-mat al Romania i Presedinte al S-tuluT Sinod, amcea mal mare grijh pentru indeplinirea grelelor da-torii, cart sunt legate de acesta inalta demnitate.

Cat priveste pentru conducerea S -tuluY Sinod, alSanta BisericY autocefale romane ortodoxe, rog sipe Prea Santiele Vdstre de a'mY da concursul, cafiind unitY in cugete, sa pastern cu demnitate turmace ne este incredintata.

Pentru scopul acesta, doresc ca intre membrilSantuluT Sinod sa fie armonie complecta, pastran-du-se in acelasi timp Regulamentul, ca sh dam e-semplu de seriositate si de munch fara preget.

Doresc ca intre noY sa fie pace, ca sa dam pildafrumdsa fratilor nostri preog si poporuluY, ca lu-mina nOstrd, dupa cuventul EvangelieY, sc luminezetuturor, ca veclend taptelendstre cele frumdse, set prea-mardsca pre Tatal nostru cel din cerurL

Aturld -cand in corpul bisericesc care formezaS-tul Sinod, va fi nearmonie, turburarT, lupte internei certurT dusmandse, invgtaturile pe le vom

impartasi fiilor nostri sufletestY relativ la virtutilecrestine, nu vor maT fi ascultate.

Sa dam pilda si altora de corectitudine, dreptateintelepciune in luerarile acestui inalt corp bise-

ricesc, ca set primim r6splata frumdsa din partea luTDumnecleti, i bine-cuventarile fiilor nostri sufle-testT.

Prea Sapp Petrinfi

Daca Ora nOstra a cerut in anus 1872 infiinta-rea S-tuluT Sinod, i cererea acesta a devenit un faptIndeplinit, apoT set ne dam socotela de datoriile ce

cart

iii

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 47

planezh asuprh-ne, sh nu perdem din vedere ehconducerea Bisericei nostre, depinde de directiunealucrh,rilor ce vor avea be in S-tul Sinod.

Pastrarea intacth a dogmelor qi administrarea afa-cerilor juridice bisericeqtY, sunt punctele esentialepe can' le vom avea in vedere. Accesoriile acestorpuncte, find in stransa legaturh cu esentialul ce amaratat, inch trebuese bine meditate, ca sa vada na-tiunea eh suntem vrednieT de cinstea ce ni se dd.

In fine, avend via nadejde in ajutorul Ce luY PreaIna lt qi in dragostea Fratielor Vostre, rog pe Dum-neq.eti sA ne lumineze i sh reverse darul SantuluIDuh asupra nostra.

Trhiasch M. S. Regele RomanieT, Carol ITrhiasch M. S. ReginaTraiasch A. A. L. L. Regale Principil Moqte-

nitorT,Trhiasch Romania.

P. S. Episcop Plin de multumire pentruInAitarea 1. P. S. Vostre pe tronul Arhipastoresc Primatal Romaniel, si patruns de cuvintele I. P. S. V6stre re-lative la liniqtea, la pacea care trebue sA existe in viitortot-d'a-una in S-tul Sinod, lucrArile sale sA fie interne-iate pe fratie si dragoste, pe buna dorinta si intentiune,de a conlucra pentru inaltarea sante nOstre Biserici auto-cefale ortodoxe Romano, impreuna cu interesele pre credca sunt organul tntregulul Sinod, data voiti dice el dinpartea tuturor, vetT avea tot eoneursul in tot-d'a-una, sprea lucra in directiunea pe care atf propus.o in discuisul I.P. S. VOstre.

/. P. S. Mitropolit Primat: Multurnesc Sinod,fT urez putere ci folos in lucrarile care le va avea.

Se (la citire sumarulul sedintei precedente.P. S. Episcop de lizqt: In sumar s'a citit despre un ra-

port relativ la cartea Dlui StAnescu, Manual de IstoriaSacrA,". A fort un singur punct asupra cAruia unul din P.S. Membri nu s'a unit cu majoritatea anume, era pun-tul acela ca eu cerusem, ca tote texturile care se pun ca

i

;

$isi

pl 114ilor:

Stain! si

www.dacoromanica.ro

4§ PROCESELE VERLALE ALE Ei:)INTELOR ST. SINOD

citatiune in manualele de invetament religios, sa. fie luatedupA septuaginta. P. S. Episcop al Dun Are! de jos, ca mem-bru al comisiunel, s'a expriniat in felul acesta, ca, este deacord cu majoritatea, in tote cele alte puncte, afarA depunctul acesta, cA adica, nu ar fi de Were ca sA, se punAdapA septuaginta, acesta pentru cuventul c Stul Sinodin regulamentul, dacft nu m6 inftel, ce a facut pentru imprimarea cArtilor bisericeltl, a dat voe comisiune! de a con-sulta texturile originale precum alto traducer!.

Aeum trebue bine hotArat lucrul, caci dacit se aprobA a-mendoue opiniunile, atuncl nici dup6, septuaginta, nici dupgcele alto nu este, sail dup6, am6ndou6. Majoritatea comi-siunel a cerut sA fie dupA septuaginta, cad aceea este bi-blia dui:4 care se tine biserica ortodoxa, iar originalele sailalto traducer!, nu suet cArti autorisate de biserica nOstrA.

I. P. Mitropolit Primat: Ed cred cA suntera asupra die.cutiune sumarulul. Ceea ce spunet! P. S. V6strA, este ocestiune tratat6,, despre care s'a hotarat de S-tul Sinod.

P. S. Episcop al Husilor. Tocmal pentru aceea vor-besc, ca el se cerceteze In sumar, cA este aprobata opi-niunea majoritAte!.

I. P. S. Mitropolit Primat: Se va face rectificarea ce-ruta.

Se pune la vot sumarul cu rectificarea ceruta, seprimelte.

1. P. S. Mitropolit Primat: Acum trecem la comunicAxi.Se citeqte petitiunea a 7 P. S. S. Arhiere! titular!,

prin care cer de a se mijloci la Guvern spre a li se fixaun salariti in bugetul viitor.

1. P. S. Mitropolit Primat: Se va comunica D lul Mi-nistru spre a o avea in vedere la facerea bugetului.

P. S. Valerian Rimnicinu: V'a§1 ruga din partea n6s-tr6, a Arhiereilor S-lui Sinod, ca pe lAngA comunicareacare se va face cAtre D-nu Ministru, avet1 buna vointAea s6. vorbit! Inalt Prea Santia VOstrA, verbal.

1. P. S. Mitropolit Primat : Forte bine void vorbi.Se citelte petitiunea locuitorilor din comuna Siliqtea

Judetul Mehedinti, earl cer Impartirea comunel for indoue parohil, gi se trimite la comisiunea de petitiunl.

Se dt citire pentru a douo,,OrA, propunerel pentrumodificarea art. 4 din regulamentul pentru hirotonia preo-

qi

sa

Viler.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE ySEDIN1ELOft STb SINOb 49

1. P. S. illitropolitPrimat: Acum trecem la ordinea lilei.P. S. Arhierea Valerian Ramniceanu, raportor, da ci-

tire raportulul comisiunei de petitiuni, relativ la tiparireatipiculul.

P. S. Episcop al Huoilor : I. P. Santite! Buna este ideeacomisiund, ca sa se retiparesca tipicul eel imprimat intimpul Mitropolitulul Nifon, dar and gandesc la un lucru.In acest tipic sunt ore -earl( schimbdri radicale fata de ti-picul eel mare ; li (Tacit lie acesta nu voitt sit inclin spreaceea, ca aqi voi sa se imprime tipicul eel mare. Teamamea este sä nu se faca o confusiune, li iata unde se pOteface. In cartile n6stre de ritual bisericese, li in casurilecele maY insemnate ; de ex. cum este Buna-Vestire, Sf.Gheorghe vi allele, sunt tipicuri deja imprimate intocmalduo tipicul eel mare. Acum, and se va imprima acesttipic mijlociti,asa sä-1 clic, fiind cd, mai avem Inca trelli se va vedea cd, inteun tipic se Lice una gi in celel'altese dice alta ; et cred ea n'ar fi tocmai bine ; cad atuncls'ar produce o confusiune. In tip cas et and intreb : n'amputea gasi. un alt mijloc de impacare li de adaosuri atipicului ? Acest mijloc ar fi dupa mine, ca sa se mai am-plifice, sa se faca mai pe larg, eel facut de repausatulEpiscop Melchisedec, care se dice ca este facut numalpentru mile ca teorie. Acesta sa se faca maY pe larg nu-mal pentru serviciile ordinare de tote qilele. Pentru celede Dumineca, pentru cele cu polieleit ffi alte casurl es-cepttonale 85, se servescd, de acele tipicurl cart aunt dejaimprimate in Triod li in Minee. Vol sa qic el pentru ca-surile esceptionale sit avem tipicurile tiparite in cartileritualulul nostru.

Da-a credetl ca, aveti sa fit( de acesta idee en mine, efta§I propune sa se alegli, o comisiune, care Fa injghebeze untipic, ave'nd de normd, tipicul P. S. Melchisedec, eel dinTriod, precum §i aceea al Mitropolitulul Nifon. Ed asicredo ca al P. S. Melchisedec ar fi eel mai bun ; S-tul Si-nod insa 'Ate sa faca cum va crede maY bine.

P. S. Arh. 16nichie Baca6nul: Eli m'am ocupat foarteserios cu tipicul P. S. Melchisedek, pot sa, marturisesc cade cele alto tipice nu m'am ocupat ; al Mitropolitulul Nifonnu'l-am citit, dar la nol in partea cea-l'alta, ne-am servittot- d'a-una in biserica de tipicul care este ptevegut incarp, dupa cum cunolte qi P. S. Silvestru li nol toll, iar

Q.www.dacoromanica.ro

80 PROCESEILE 7ERIAL1 ALE EDII'st fkLOR ST. SIN D

pentru se615, ne-am servit de tipicul P. S. Melchisedek,fiind scurtat, insA nu remane nimic pe din afarA din tipicul cel mare, cad este urmatorul: incepe intaia cu oprefata forte instructive, pentru ca acolo se aratA, tote li-teratura bisericesca, tots autoril, fie care ce efintAri a fa-cut, tili nu numal atat, dar can6ne, acatiste, paradise, searata tine le-a facut qi in ce timp. Apoi serviciile bise-riceqtY, incep cu clilele ordinare, cum se pune serviciul inVele ordinare, cum se pune serviciul Sambata, pentru ceeste o alta regula in serviciul de Sambata de cat in cele-1 alto lite. Dumineca de asemenea cum se pune polieleu,cad Dumineca se deosebe§te de eels alto serbatori.

Dupa aceea stint §i escepciunT, a§a de esemplu este Buna-Vestire, care j6ca un rol insemnat in tipicul bisericesc,tai area esceptiune se vede in note, gi tine va citi acel ti-pie sa citescA §i notele, cad este un tipic si scurt si f6rtebine precisat.

De aceea, v6 spun ca sustin ideea P. S. Silvestru ce,se 'Ate amplifiea, sA se is qi din tipicul Mitropolitulul Ni-fon Ili din tipicul cel-l'alt, dar prefata P. S. Melchisedek,4( crede ca e bine as se pune in fruntea tipiculul ce seva tipari, cAcl este o scriere seri6sA.

P. S. Ark. Valerian Rimniceanu: Ca raportor al co-misiunel, aunt dator a aduce la cuno§tinta S tulul Sinod,ca nol membril comisiunel, ascuhand propunerea P. S. E-piscop de Huli li pe aceea a P. S. Ioanichie, am r6mastot in hotarirea ce am luat Intel, pentru ca suntem con-vinsi, a tipicul care'l propunem nol este forte bun, qi inacord cu eel mare, dar are 6re cari siroplificArY, ala deesemplu, este slujba unui stint mare unde clic°, ca. stihirlaunt 8, tiii in realitate aunt 6 etc. Niel °data, nu s'a facutvre-o deosebire, ca in Moldova sa se pune, unele qi acialtele.

De aceea comisiunea remane in parerea sa, liber fiindS-tul Sinod al face cum va crede de cuviinta.

I. P. S. Mitropolit Primat : Eti cred, ea tipicul fiindun act care reguleazA qi conduce ritualul Bisericel nostreOrtodoxe de resarit, nu trebue at ne precipitAm pentruretiparirea lul.

Aceste dom5 tipicurl despre care se vorbeqte qi plus alP. S. Melchisedek, nu se potrive§te unul cu altul. Tipiculcel mare dup6 care se urmezA dincolo, este facut pentru

www.dacoromanica.ro

Pitc CESkLE VER13ALE Al E b'N'TEI (It ST. S NCI) t

monastia, nu'§i mai are locul astA-11 cand lumea nu maiFoote suporta atatea canene, citanil etc., cdci lumea esteingreutata de multe nevot, nu ca parintit de la monastirt,

trebue sa o icononaisim. i aceste stare de lucrurt s'aveclut chiar de predecesoril nostri. Ast-fel Nifon Mitropo-litul, tend a venit pe tronul Arhipastores3 al Ungro-Via-hitt, a cerut la Patriarh ca sa i se dea un tipic dupe caresa urmezP, qi s'a dat tipicul care as mentioneza in raportde cAtre raportor, s'a velut cA, in practice este maltmai potrivit cu timpul de fatA, de cat cele-l-alte tipice.

Acura, tipicul despre care ne vorbe§te P. S. IoaniehieBaelioanul, al P. S. Melehisedek, nu se pete admite ca re-gula 'lupe care s5, se conduct servicille bisericesel. Suut deparere deci, sa mat amanam cestiunea acesta ca HA cerealun tipic de lit Patriarhie, Caol trebue sa mergem in aceiastlinie §i regula, as vedem data s'a mai modtficat ceva saiinu, §i atunci as venim la tornna, ci avend in vedereconclusiunile acestut rapOrt, sa facem un tipic in OM re-gula si cunostinta, as nu se face ceva care sa nu fie serios.

A.,2esta este pArerea mea.P. S. Episcop al Rininicului: De la inceput declar cu

mA uuesc cu pArerea Inalt Prea SAM Precedinte, ne avendpentru ce art ne grabim ; si de alts parte fiind ca in a-ceste materie precurn si in cele semene et, trebuelte matmultA gandire. Mat mult I. P. S. Si singur m'a motivat,ea as car euventul, ctieT ne-a facut istoricul tipiculut, ca-re este in f trebuintare pin Bisericele din Muntenia. Apolla aceste voill mat adAoga cele ce cunosc eta in a-ce to materie, et adecA, Patriarh;a a facut si acum de cu-rend unele ru:Heart in tipic, le-a tiparit spre a le facecunoscute Bisericelor de sub adutinistratiunea sa, Qi ett,

parte din aceste sehimbari de ritual s'a1 facut eunoscutenou6 tuturor de catr6 Revista Biserica Ortodox& Ro-

rank". De aceea eu fare a& mai lungesc vorba, lint for-mulez opiniunea, carea este Bernina cu a I. P. S. Sale,to mo iul urnr.tor SA numim o comisiune, carea sa seocupe cu studiul mat de apr6pe asupra tipicelor ce auntin intrebuintare, art vin& eu un raport amAruntit si notin cuno;tint& mat de apr6pe a lucrurilor, vom da votulnostru, si vom hotAra, care as fie tipicul ce are a se in-trebuinta in totti tare. Dace ne unim en tog in jurulacestet opiniunt, atunci as trecem imediat la alegereanet comisiunt, care art se ocupe de ac6stit materie,

>li

ski

si

Qi

P

:

www.dacoromanica.ro

62 PROCESELE VERBALE ALE ShD1NTELOR ST. S1NOD

P. S. Episcop al Husilor : Nu am nimic de cis fatsde propunerea I. P. 8. V6stre si a P. S. Episcop de Rim-nic li mai cu sema a P. S. &le care a propus qi alege-rea unei comisiuni de acum. Ceia ce vream 96 4ic, estesa aduc la cunoqtinta S-lui Sinod, ea Directorul tipografieiare un tipic cu reformele introduce din noel la Patriarhiadin Constantinopol, aqa ca acesta nu are sa impedece lu-ertirile Comisiunei. Comisiunea va putea confrunta dupitmeta, vi va vedea deosebirea care este intre tipicul maiinainte tiparit si Intre acesta.

*i daea e vorba sa, alegem comisiunea, atunci vineintrebarea : din cine sa o alegem ? Din Banta nostru, saildin pers6ne din afarA ?

I. P. S. Mitropolit Primat Presedinte : Atunci trebuegandit §i la aceia, cum aceste pers6ne sa pota fi In po-sibilitate de a se intruni, s§, fie din acelao loc §i al-11 ;li-ce a ar trebui sit fie ajutati in privinIa textului grecesede un ltiutor de limba gr6ca, data in comisiune nu vafi un membru al S-lui Sinod care sa cun6sc§, limba Gre.ea, $i propun ca Intre menabrii conaisiunei sa fie si direc-torul tipografiei.

Propun aqa dar, ca comisiunea sa fie compusg, din treimembrii ai S-lui Sinod ci doi din afara, D-nu DragomirDemetrecu Ili Directorul tipografiei, insrt la tomnd sA, sefad, alegerea Comisiunei.

Se pune la vot propunerea I. P,, S. Mitropolit Pri-mat Preqedinte, de a se amana pentru la toning, acestacestiune, precum §1 alegerea comisiunei qi se prime§te.

Se eitesee raportul Comisiunei de petiOunl relativla calugarirea surorii Tinca Marinescu de 60 ant, dinmonastirea Viforita.

Conclusiunea raportului este de a se admite calug5.-rirea.

Se pune la vot conclusiunea raportului li se pri-melte.

Idem, raportul comisiunel de petiOuni relativ la ca-lugarirea deja efectuata pentru cas de Mit a suroril StanaIoan de 70 mai din monastirea Susana.

Conclusiunea raportului este de a se recunalte calu-gArirea.

Se pune la vot conclusiunea raportului qi se prime§te.--Idem, relativ la petiOunea preotului Vasile Petrescu

din comuna Marcea, judetul VAlcea.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERLALE ALE SEDINTELOR ST. &NOD 53

Conclusiunile raportulul comisiunei, sunt de a se faceceva pentru usurarea suplicantulul, data nu sunt asupralul alto casurl.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primes°.Idem, relativ la calugarirea fratelul loan Lascu Coco la

de 61 an din monastirea Polovrach jud. Qorjiti.Conclusiunea raportulul comisiunel este a se admite ca-

lugarirea.Se pune la vot si se primeste.Idem, relativ la calugarirea suroril Constanta Hagi

Stefanescu de 45 ani din monastirea dintr'un lemn, jud.Vftleea.

Conclusiunea raportulul este a se admite cAlugArirea.Se pune la vot si se primeste.Idem, relativ la calugarirea a tree[ surori din monas-

tirea VA,lenil, Eparhia jud. Arges, si anume : Ioana DimitruMicu, de 67 ani, Ioana Damian de 43 ani Ili Smaranda D.Popa Ion de 41 anY.

Conclusiunile raportulul sunt a se admite calugaririleacestor treI surorl.

Se pune la vot si as primeste.Se citeste raportul comisiunel de petitiunI relativ la

calugarirea fratelul Ioan CrAsnariu.Conclusiunile raportulul Bunt, BA se Inapoieze Mitropoliel

Ungro-Vlahiel, sä complecteze actele, lipsindu-i actul denastere.

P. S. Arh. Calistrat Barleideanu : Sunt de pArere a asprimi aastA, calugarire.

.1. P. S. Mitropolit Primat: Sunt actele tndeplinite?P. S. Arh. Valerian Ramniceanu : Nu aunt, lipseste

actul de nastere.I. P. S. Mitropolit Primat: Regulamentul Vice, ca sA

alba act de nastere.P. S. Arh. Calistrat Bcirld deanu : P6te ea ar fi o mare

greutate asi procure act de nastere, egel find bAtren nuar putea IA se duel la Tribunal s6 0-1 procure. Propundeo, as se primeasca calugarirea.

Se pune la vot opiniunea P. S. Arh. Calistrat de ase ealugari, si se respinge, primindu-se conclusiunile ra-portului.

Se citeste raportul comisiunel de pet4iuni privitor laplangerea preotulul Ion Panaitescu din R.-Vaicea.

www.dacoromanica.ro

54 PROC.FSELE VERBALE ALE $FDTINTF1 c R ST. S NOD

Conclusiunile raportului stint, de a se ruga Episcopulrespectiv a restabili pe preot in drepturile sale bisericeatl,gi daeA este vre-un cas In contra preotulur, sa se dea or-din Consistoriului a efectua judecata in marginiie prescrisede sf. canone regulanientul S tulul Sinod.

P. S. Episcop al Rimniculut : Inalt Prea Santite Pre-sedinte ! Si in S tul Sinod ea si is intrevorbirele maleparticulare cu membril comisiuneY, susOn, cA, acest cas, nueste un cas de caterisire, ci un cas de disciplinA, bis3ri-cescA, unde a trebuit sa fie pull la regula dor preoti, caritcu purtarile for scandalose s'ait facut vinovatI de pedepsade a fi despArtiti until de altul prin urmare de a fi trimisi la urma lor, de uncle venise in oral.

Dace S-tul Sinod ar nrimi conclusiunile raportuluT, caeii adecit sa fiii obligat de a reveni asupra sentinter pro-nuntat, de eAtra S-tul Sinod aprobatA de mine, atunclrog pe S-tal Sinod in numele ordiner si a discipliner bi-sericestr, si din positiunea, ce ocup si et. in S-tul Sinod,ca membru al sell, sa nn fie obligat, de a aplica de acumopinia P. S. Raportor ; dar sa mi se comunice in copieraportul comisiunei, atunci condus de ac6stA piesa cudosarele inainte, sa arat S-tulur Sinod t6te imprejurArile,prin care a trecut adstA cause. Acosta o cer, nu basatpe regulamentele S tulul Sinod, cad basat pe aceste re-gulamente air avea dreptul sl nu n:16 supun propunerelP. S. raportor dar voesc sa se mentie ordinea si armoniaintro nor ; voesc sA, se Itie, ea, and am aplicat o pedepsA,am aplicat'o chrar eu mesura, de care vorbeste P. S. ra-portor, adeca cu mils si indulgenta.

Rog dar, pe S-tul Sinod sa -m1 dea o copie de pre acestraport, spre a arAta Sinod cestiunea cu deamAnuntul.

P. S. Episcop al Minaret de jos : Cred, ca ar fi bineea sA, invitam pe P. S. Eoiscop BA trimita la S-tul Sinoddosarul afacerei, ca comisiun.2a aibl in vedere, ina-into de a se comunica conclusiunile raportului, cacr acesteconclusiuni sunt 6re-cum atinget6re prestigiului Episcopulur.

P. S. Episcop al Rimnicul0 Tot mentiii opiniuneamea, de si P. S. Episcop al Duniirei de jos a volt Ore-cumas dea o alts intors6turA cestiunei.

Nu este un cas de caterisire, pentru a mi se care do-sarul, ; sunt mai multe dosare, prin urmare cum o 9a [let

ce dosar trebue sA, aduc, fora di am in vedere rapor-tul comisiunel, care e facut pe basa petitiuner preotulur.

si

si

S-tului

sA'l

eu

Qi

Qi

1i

www.dacoromanica.ro

PP 0 .eSELE Vr.RBALIS ALE $EDiNTELOR ST. SINOD 55

Rog deci, pe S-tul Sinod, sA decidA a mi se da $i mieo copie de pe raport, si atuncI in conformitate cu aeesta,void trimite tote dosarele, fitc8ndu-ml si ell raportul asupraImprejurtirilor.

P. S. Episcop al Dunaret de jos : Atunci ell aql ruga,ca P. S. raportor slt fnloculaseft in raport cuventul de ru-gAcInne, eAci S tul Sinod nu r6gA.

1. P. 8. Mitropolit Primat : Casul de fats este cu totulesceptional, de cum s'a petrecut pAna actin], li fiind-cli, nueste cas de caterisire, dup6 cum prevede regulamentulS-tului Sinod, preotul acesta pOte sA alba 46te drepturilesale, dar si Episcopul respectiv pOte sA albA lara0 vederilesale. Negresit, a not nu putem sti, urmAm pe calea ape-lurilor de caterisire in casul de fats, si sunt de pArere,dacA S-tul Sinod admits ceea ce voesc sit (ic, ca sA seamane aplicarea acestel conclusiunl a raportului com;siunel!Ana se va da deslusirl din partea P. S. Episcop respee-tiv, comunicandu-i-se in copie raportul.

Acum, fiind cg, raportul este detaliat, eAci eomisiunea afiteut un studiti asupra tanguirilor preotulut, trebue sti secomunice P. S. Episcop ca sA dea $i P. S. Sa actele sale,si ast-fel S-tul Sinod sa se 16murescA.

Se pune la vot acesta propunere, de a se amAna con-clusiunile raportuluT, si sl se trimitA in copie Episcopululrespectiv, cerendu-i.se si dosarul $n causa, qi se primelte.

Se cite§te raportul comisiunel de petitiuni, relativ lae6lugarirea surorel Smaranda Gradei de 80 anT, din mo-nastirea Adam.

Conclusiunea raportuluT este de a se admits la calu-gArire.

Se pune la vot si se primeste.Idem, cAlugArirea fratelui Teodor Nitulescu de anT 61,

din Monastirea Slatina, judecul Suceava.Conclusiunile raportulul sunt de a se admite ealugarirea.

Se pune la vot si se primeste.Idem, idem, a 5 surorl din monastirea Agafton, in-

decul BotosanI Ai anume: Maria Moisi 62 anT, Profira, Ili-escu de 42 ant, Ana Livischi de 53 ant, Ecaterina Nicolah.de 48 anT si Paraschiva Bucataru de 61 alai.

Conclusiunile raportulul aunt de a se cAlugari tale 4d'intaiii, iar cea de a cincea de si de 61 anT, sA se aminepentru sesiunea viit6re, avend numal 6 Inn1 de iipitirecanonicA.

www.dacoromanica.ro

56 PROC8SELB VARBALE ALE SEDINTELOR ST. SING]

Se pun la vot conclusiunile raportuluI si se pri-mecte.

Idem, calugarirea fratelut I6n Moisi, de 67 ani dinmonastirea Vorona.

Conclusiunile raportulul aunt de a se admite ealugarirea.Se pune la vot si se primelte.Idem, calugarirea a trel frail din monastirea Neam-

anume : Const. Iordachescu de 23 ani, AdamGheorghe de 25 ani si Stefan Ursachi de 66 ani.

Conclusiunile raportulul sunt, a se admite calugarirea.Se pune la vot si se primeqte.Idem, pentru recun6qterea calugarirel efectuata pentru

cas de bola, a suroreI Rada Nicolesou din monastirea Pa-s6rea, de ani 62.

Conclusiunile raportulul aunt a se recun6§te calugarirea.Se pune la vot qi se prime§te.Idem, calugarirea fratelui Gheorghe Teodorescu din

schitul Durau, judecul Neamtu de 52 ani.Conclusiunile raportulul sunt a se admite calugarirea.Se pune la vot §i se prime§te.Idem, calugarirea a duol frati din monastirea Ghi-

ghiu anume : G. Meson de 29 ani Const. Arabagiu.Conclusiunile raportulul aunt a se admite calugarirea

celul iar pentru cel de al douilea sä se inapoiezedosarul Sf. Mitropolil spre a se f ndeplini formalitaOle ce-rute de sf. can6ne.

Se pune la vot qi se primeste.Idem, calugarirea a 4 surorI din monastirea Namae§ti

yi anume : Ana PlAvaneseu, Steliana lonescu, ChiriachiNicolau ci Dochia G. Mate, tote In varsta de la 38-40 ant.

Conclusiunile raportulul sunt a se admite calugarirea.Se pune la vot §i se primelte.Idem, recun4terea eAlugarirel fratelul N. D. Florea

de 24 ani, din Monastirea Cheia, calugarit deja pentrucas de b61a.

Conclusiunile raportulul aunt a se recunolte calugarireaefectuata.

Se pune la vot pi se primelte.Idem, a se recun6qte calugarirea deja efectuata a fra-

telul N. Dumitriu din monastirea Caldarusani.Conclusiunile raportulul sunt a se recunthlte calugarirea

efectuatit pentru cas de b61a-

tului, Qi

si Qi

d'inttiu,

www.dacoromanica.ro

PROC,ESELB VERBALlt ALE hD1NTELOR ST. SINOD 57

Se pune la vot qi se primeqte.Idem, calugarirea fratelul Alex. C. B. Andritoill de

23 an!, din monastirea StAniq6ra.Conclusiunile raportulul a se amana calugarirea 'Ana va

face trei an! de ispitire canonica.Se pune la vot se primeqte.Idem, calugarirea a trei surori din monastirea Susana,

qi anume : Domnica Stanescu de 30 ant, Efrosina Petrade 28 an! qi Maria Radulescu de 32 an!.

Conclusiunile majoritatei comisiunel aunt de a se a-mana ealugaririle acestea pang, vor ajunge varsta canonicade 40 ani, iar ale minoritatel sa se admits la ealugarire.

P. S. Ark. Calistrat Barlacleanu : 116 unesc cu opiniu-nea minoritatei, fiind-ca P. S. rap ortor adesea or! ne spunein rap6rtele catre S-tul Sinod, ca se amana calugaririlepentru Ca, eel ce doresc a intra in schima monahala, saatinga varsta canonica. Care varsta canonica. ? S'a luatvre-o decisiune de S-tul Sinod fn acdsta privinta, spre aservi de norma, ca aspiran01 la calugarie sa alba etatea de40 ant? De multe ori s'a primit la calugasire frati su-rori cari a avut etate mai mica de 40 an!. Rog dar peS-tul Sinod BA primesca qi aceste calugarirl, caci numalau mult timp pana sa atingh etatea de 40 anT ac6sta sf.monastire este visitata, de creqtini pio T, qi nu are tine saindeplinesca serviciul trebuincios.

P. S. Episcop al Ilu,silor : Si arum, ca qi alts data,rog pe Sf. Sinod sa se liina in limitele regulamentului,fiind-ca fCreesnd continuu devieri de la regulament, se imul-ese abaterile, qi nu trebue sa ne departam de regulament.

De aceea rog sä se mentina opiniunea majoritatei co-misiunei.

Se plane la vot opiniunea minoritatei qi se respinge,primindu-se a majoritatei.

Se citelte raportul comisiunei de petitiuni relativ lacalugarirea a 7 surori din monastirea Pasarea anume :Elena Constantinescu de 53 an!, Ana Nicolau 53 an!, Ni-culina Radulescu de 26 anl, Paraschiva Coman de 33 an!,Maria Stoica de 30 an!, Haralambia Neagu de 26 ant qiMaria Georgescu de 24 ant.

Conclusiunile raportului sun() de a se admite calugari-rea pentru cele don() dintaitt, iar pentru cele-l-alte einci,sa se amine pana va ajunge varsta de 40 ant,

qi

¢i

;

Ai

www.dacoromanica.ro

58 PROCESELE VeRBA.LE ALE SEDINTEt OR ST. SIP OD

Se pune la vot conclusiunile raportulul si se primesc.Idem, cAlugArirea a 14 surort din monastirea 'riga-

neltl, si anume: Maria Popescu, Stefana Nicolau, ElenaTomasoiu, Ana Harinescu, Rshila Teodor, Elena Petrescu,Maria Anton, Sevasta Gherasi, Iona Ionescti, E'ena Bar-bulescu, Stefana Ion, Zsmfira Samoil, Elena Dimitrescusi Ana Mircea. Conclusiunea raportulul majoritatel comi-siunel este de a se admite la cAlugArire numai tale 7 din-tAid, iar tale -alto 7, sA, se amane pana vor indeplini vIrsta de 40 ant, iar opiniunea minority et este de a se ad-mite tote la cAlugArire.

Se pune la vot opiniunea minoritatet si se primelte.Idem, calugarirea suroret Maria N. Dumitrescu din mo-

nastirea Valenil, de and 29.Conclusiunea raportulut comisiunet este de a se amana

paint va implini vista de 40 anI.Se pune la vot si se prirneste.Se citeste raportul comisiunel de petitiunt relativ la

adresa staritet din monastirea Varatecu in privinta preo-tilor de la monastirl; conclusiunile raportulul aunt de a serecomanda guvernulul spre a se avea in vedere.

P. 8. Episcop al Husilor : In lege in adev6r se preve-dea inainte ca unul dintre preott sA fie duhovnic, acestas'a scos afara, nu se preved6a diacon, si s'a prev Out.Data este sA se plangA de ceva, este nu pentru present,ci pentru timpul viitor, &ad vor inceta din viatA acestiacare aunt. De a se mentine numerul preotilor de asta-41cari aunt, mi se pare de 7 si 3 diacont ; asupra acestul casnu putem reveni, act este o lege, prin urmare nu putem]ua nici o hotarire.

DacA gAsiti cu cale, sA se recomande D-lui Ministru,nu va putea avea nict un resultat.

P. 8. Episcop de Roman: Pe cat inil aduc aminte D-1Ministru a promis cA se va mentine numerul de preoticel existent.

1. P. S. Mitropolit Primat: Agsta e In lege.P. S. Valerian Ramnianu: AdstA adresA este facuta

inainte de a se iota legea.I. P. S. Mitropolit Primat : Cred el in urma lamuriri-

lor date, este bine sa se is o hotarare, ca A se tree& laordinea lab!, eAel avem o lege votatA.

Se pune la vot propunerea de trecere la ordinea qi-lei qi se prinielte.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SID NT& OR ST. SINOD 59

Se citeste roportul comisiunel de petitiuni relativla petitiunea preotesei Nesga Fotin, prin care se r6gA. ase da voe sotului s611 Preotul Fotin Oprea, hirotonit inBulgaria BA se stabilescl aci In tarp, ca preot ; conclusi-unile raportulul stint de a se trece la ordinea

Se pune la vot si se primeste.Idem, privitor la petitiunea Preotului I. Cucu din

Berlad, Episcopia Husi, prin care cere spre a fi reinte-grat in esereitiul drepturilor sale de preoie.

Conclusiunile raportulul stint de a se trece la ordinea

Se pune la vot conelusiunile raportulul si se pri-mes°.

I. P. S. Mitropolit Primat : Ne mai avend nimic laordinea 4ileI, ridic sedinta.

editAa se ridicA la orele 4 p. m. anutandu-se ceaviit6re pentru a doua di le orele 2 p. m.

t Presedinte Ghenadie Mitropolit Primat.t Secretar: Idnichie Betaidnu.

,5edinta din 25 Mat 1893.

edinta, se deschide la orele 21/, p. m., sub prep-dinta I. P. S. Mitropolit Primat fa fiind si D. Ministrual cultelor.

Se face apelul nominal si r8spund presenti 14 P. P.S. S. membri, find absinte I. P. S. Mitropolit al Moidovei.

Se citeste sumarul sedintei precedente.P. S. Episcop al Rornanulut: Cer se rectifice in su-

mar ca. nu cestiunea trece la ordinea (Nei, ci S-tul Sinodtreca la ordinea rlile1 asupra cestiunei.

P. S. Episcop al Rimniculut ; P. S. Secretar ne-a spus,n'a avut destul limp, ca sa fact, un sumar in marge-

nile prescriptului-verbal; adectiti un sumar complect. Asabuns, -6rá am vOut cA lipseste din sumar cuv8ntarea, pecare ne-a tinut I. P. S. Mitropolit Primat, precum re's-punsul, ce l'a inut din partea S tulul Sinod P. S. Epis-cop de Huss. Dar mai este o lipsA, gi o lipsA de fapte,pe carea et' o numeac lipsg, chiar din punctul de vedereal surnsrului si al procesulul-verbal, cad nu se date ces-

tiler.

cjilei.

;

sa

el

si

www.dacoromanica.ro

60 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD

tiunile asa, cum ele s'ad urmat, si iaca una pe care ed ovoill semnala aid, carea nu se dd. nicl in substanta el.Asa de exemplu, &Ind P. S. Raportor al comisiunef de pe-titiunl a citit raportnl, relatiy la petitiunile preotului Pa-naitescu, ed am cerut si S-tul Sinod a primit, ca sa, mise dea o intoemai copie de pe acel raport, ca ast-fel sitstill. ce deslusirI se dad S-tului Sinod. Asupra acestuY punctnu se face nicY o mentiune prin sumar; si deci rog sdse rectifice $i acesta.

P. S. Arta. loanzchie Bacdoanul: Ed ye merturisese eftsumarul l'am facut astd-di din memorie. Afar& de acestaam avut neeesitatea sti me due la minister pentru bud-getul Seruinarului, si And m'am inapoiat am gaga pro-maul-verbal adus, dar n'am putut BA mai fac alt sumar,pentru ce, n'am mal avut timp. P. S. Episcop al Ramni-eului stie ell alts, date, sand am facut sumarul si am dis-pus de timp, l'am faeut in tote, regula. Asa dar lipsurilele declar ell insu-mi de la inceput.

1. P. S. Mitropolit Primat: i ed sunt de parer° ca su-marul se, se complecteze intoemaI cum este in procesulverbal. Nol trebue se, admitem lucrul acesta O. secretariln'ad avut timp disponibil pentru a face un sumar cora-plect.

Pun dar la vot sumarul ;cu reetifiedrile cerute.S'a primit.Se comunied de la biurotl petitiunea locuitorilor din

comuna Selistea, judetul Mehedinti, prin care cer a li seimparti comuna In doue parohil, ci se trimite la comisi-unea de petitiunl.

Mem, petitiunea diaconuluT Gibescu, prin care cerea i se inapoia manuscriptul sed Theologia Pastorale," sprea o complecta.

Stul Sinod apro be, inapoierea manuseriptulul.Se citecte pentru a treia 6rd propunerea prin care se

cere a se modifiea Art. 4 din Regulamentul pentru disci-plina bisericesee.

P. S. Episcop al Romanulu: I. P. Santite Precedinte siP. P. S. Santiti! Acestd cestiune este bine eunoseute, detoti $i nu este nevoe de multe, desvoltare. Ceea ce voitiBA die este numal atAt, ea, dace, S tele can6ne preyed vir-sta de 30 anT pentru preot fli 25 ani pentru diacon, a-asta numal In vederea timpulul de atunci, care era vir-

www.dacoromanica.ro

PROCIISELE VERi3ALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 61

sta legal& de 30 de an!. V6 aducet1 aminte, in S-ta Scripturl, se spune el Mantuitorul Christos insusl n'a putut eluseze de dreptul, de facultatea de a inv6ta in public decat and a implinit virsta de 30 ant

P. S. 16nichie Baca6nul : Mantuitorul Christos a voitsa indeplin6sc6, ale lege, cael a ;Es : n'am venit sl striclegea, ci s'o complectez".

P. S. Episcop al Romanulut : Atunci nimenea nu puteaal intre bate° functiune publics de cat cand avea etateade 30 an! implinicl.

De atunci si pan6, a41 au trecut 2000 de an!, societ--tile merg inainte, Omenif se desvolta mal de timpuriA siprin urmare etatea nu mai p6te fi cea de 30 an!, si ea s'atot redus ; prin unele t6r1 s'a redus mai mult de cat la no!,la nol virsta legala este de 21 ant. Acesta este primulcon siderent.

Al doilea considerent este, el dup6 legea armatel, lavarsta de 21 ant se recrutez/ tineril, si tot Ma6rul estesupus acestel leg!. Prin urmare, un seminarist care a facutcursul de 8 an!, §i toemal cand are varsta de 21 an1 iesedin scald; cAel dupe legea actuala a instructiunel un t6nerse primeste in seminar la varsta de 13 sad 14 an1 si cu8 and in seminar fac 21 ant, si atunci cand a exit cu a-testat $i are drept ca el se hirotonigsca, 11 la in armatl.Pentru acesta not mai multi din membril Sinodulul ne-amconsultat si am facut acesta propunere, rugand si pe intregS-tul Sinod s'o admits, ma! ales, ca de acum inainte cur-surile in seminar sunt pe 8 an!, nu pe 4 an!. P.P. S.S.V6stre stip. ea, atunci and s'a admis varsta de 26 an1 pen-tru preot st 24 pentru diacon, nu s'a avut in vedere in-capacitatea din punctul de vedere cutare sail cutare, ci s'aavut in vedere de a nu se inmul0 prea mult numerulpreocilor cu 4 clase. De acum insa se inlatura acesta te-mere, pentru el dup6 programa viitbre $i dupe legea, carese va promulga in curand, un tener trebue sa faca cursulde 8 ant in seminariA. Prin urmare, dupe un studio de 8an1 in seminar, presupunem pe un tf5ner destul de des-voltat, dac& nu prin etate, eel puffin prin instrueVune maiindelungata. Asa dar, si din acest punct de vedere yerog, el admiteg propunerea ce facem. EA am pregAtit totde-odata si modificarea ce s'ar putea face la art. 4, careeste urmatorea :

www.dacoromanica.ro

62 PR)C ES LE V& ifiAr.F1 A .11 §011)11...:LOk ST. siNoti

Articolul 4 din Regulamentul pentru conduita clerululin genere se modifica cum urmen : Etatea candidatilorla intrarea in treptele Terarhice de diaconi $i preotl se fi-xeza, pentru diacon 21 anT, Tar pentru preot 24 an! im-plinitt".

Prin urmare, vedetT, ca prin acesta modificare sa pre-vede pentru diaconi varsta de 21 anT, Tar pentru preotTvarsta de 24 anT.

1. P. S. Mitropolit Primat: Modiacarile privesc pe co-misiune.

P. S. Episcop al Romanulut: Apol, pica acum nol n'amales nicT o comisiune.

J. P. S. Mitropolit Primat : N'am ales, dar trebae saalegem una.

P. S. Episcop al Hufilor : I. P. Sante ! Dupa art. 37aditional din regulamentul interior al S -tulul Sinod, acestapropunere, care se face pentru sehirabarea unuT art, din regulament, fiind-ca propunerea s'a luat in consideratiune,trebue trimisA la o comisiune specials.

P. S. Episcop al Rimniculu : Am cerut cuventul Ea rogpe S-tul Sinod, ca in cestiunea aeesta sa nu mal aplicamprescriptiunile regulamEntului; si Tata pentru ce: Acostaeste o cestiune cunoseuta tuturor, §1 mergerea propunerella comisiunea de petitiunl, n'ar aduce, de cat o intArzierea lucrArilor.

P. S. Raportor al comisiunel de petitiuni cunoste acOit&propunere si P. S. ne spune, ca aunt cind membri a! St.Sinod, carii au subseris propunerea, si apoi, cum am maicis, acdsta este o propunere cunoscuta de not top. Prinurmare, ea propun, ca modificarea art. 4 din Regulamentulpentru buna conduits a eleruluT sa se discute scum si sase modifice in acesta sedintA, maT ales cs acesta este ceadin urmA sedintA ; afara numal, data D. Ministru are cevade adaus la acesta propunere.

D. Ministru al Cultelor. P.P. S.S. Parinti! Ed n'am absolut nimic de obiectat, din contra, aunt forte multumitde acesta propunere, pentru ea cred, a este in confor-mitate cu nota lege, care s'a intoemit.

Din moment ce s'a fixat numOrul si din moment cese cere garantil de capacitate, pentru noi laiel, tolerarea,garantia de varsta este de prisos ; asa, ca dm& S-tul Sinodva acimba varsta, pot sa spun, a sanctiunea legala nu

www.dacoromanica.ro

PRO..ESE-E VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINbb 63

va lipsi; §i pentru cd, S-tul Sinod n'are sa se inellida tut-ta-41, cred, ca comisiunea care se va alege p6te sa vinamaine cu raportul spre a se termina acesta cestiune.

P. S. Episcop al Reintniculun In urma cetor spuse deD. Ministru, ea imi insusesc propunerea D-sale, rugandpe S-tul Sinod, ca sa alegem comisiunea acum indata.

P. S. Episcop al .Romanulut: Comisiunea trebue sit asalega din mai multi PP. SS. Membri, tar nu din trei ,fiind ca no)', propuitorit suntem iscaliti cinci, f:,i prin ur-mare comisiunea trebue sd, fie compusa eel putin din cincime mbrii

P. S. Episcop al Dunetrei-de-jos: Mal cu sem& in ur-ma declaratiunet D lui Ministru, eli cred el trebue A ur-mem conform Regulamentulul. regulamentul prin art.sea aditional 37 dice : Ori cand 5 membri vor socoti caeste trebuinta a as introduce vre-o modificare in regula-mentul S lui Sinod, vor face o propunere subscrisa dedin0i. Acesta propunere se va citi in trel qedinte succe-sive. Dupd, aceste 3 citiri, data S-tul Sinod, prin majori-tatea de done treimi, va lua propunerea in consideratiune,o va trimite la o comisiune speciala spre a se elabora unflat proect". Prin urmare t6te cele-lalte earl le vom facenot acum aunt afard, din regulament. S-tul Sinod va facece va voi, dar ea pot afirma ca nu suntem in regulament.Ed ve rog sa ne tinem de el.

I. P. S. Mitropolit Primat: i ea aunt de idee A ur-mam conform regulamentulul.

Pun dar la vot acesta propunere dupi, cum cere Art.7 din Regulament.S'a primit cu o majoritate de done treimi.Pun la vot propunerea P. S- Episcop al RtImnicului

de a as alege o comisiune speciala.S'a primit.Acum ye rog sa procadam la alegerea comisiunel care

A vina ruline cu raportul in acesta privintA si pentru a-cesta suspend qedinta pentru 5 minute, pentru a ne in-telege.

Sedinta se suspends penru 5 minute.Sedinta se redeqchide.

I. P. 8. Mitropolit Primat : Resultatul votulul.VotsntiMajoritate absolutaBilete albe

1481

www.dacoromanica.ro

84 PROCESELH VS1213 Alt ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Au intrunitP. S. Episcop al RamnicululP. S. Episcop al RomanululP. S. Arhiereti Valerian RomnicenuP. S. Arhieree. Dositei BotosenenuP. S. Arhieret. Ieronim Ploestenu

Prin urmare PP. SS. Lor vor forma comisiunea pen-tru modificarea art. 4.

D. Ministru al cultelor : P. P. S. S. Parinp I Dupenoua lege a elerului miren, care este cunoscuta de top,Bunt doue cestiunl, asupra cArora as1 ruga pe S-tul Sinodea hotArascA chiar din acesta sesiune. Art. 42 sari 43, data'ml aduc bine aminte, spune ca regulamentul prevedut inart. 12, adicA la Infiintarea epitropiilor parohiale si art.17 relativ la disciplina clerulul, se va intoemi de MinistruImpreuna cu o comisiune din S-tul Sinod. Cred dar, ca,ar fi bine, ca S-tul Sinod sa al6g6 chiar de mum aceacomisiune, care in timpul yore!, su lucreze impreunA cunol la intoemirea acelui regulament.

A doua cestiune este schimbarea parohillor, stici ce, S-tulSinod la 1888, a fixat parohiile in mod provisoriti; s'ahotarat ca acesta intocmire de parohii sa se p6tA schimbaInainte de punerea legal in aplicare, adica ma! 'nainte de1 Aprilie 1894, de catre Ministru in acord cu Stul Sinod.

Lucrarea acesta de schimbare din care va resulta o spo-rire a parohiilor, fie rurale, fie urbane, va fi facutA sat.pregatita de o comisiune panA la t6mnA, pentru a fi vo-tatA in cea sedin0 a S-tului Sinod, ca inainte de1894 sa comunicam comunelor urbane budgetul Statului,care all sa -1 prevadA i in budgetul lor. Asemenea si Mi-nistral, ca faca budgetul anulul viitor, trebue sa stiecare este numeral parohiilor fixate, si numerul preoplor

al diaconilor din t6r6.. Cred ca ac6sta lucrare se va facecu siguranta.

Prin urmare, eta rog pe S-tul Sinod sa alegA o comi-siune, care 1mpreunA cu nof sa lucreze pAnA la tom* siacea lucrare a comisiune) in sesiunea de t6mne, s'o des-bateiia in S-tul Sinod, panA ce vom ajunge la o inlelegereea'skstabilim parohiile urbane si rurale.

A.cestea Bunt cele doua comisiunT pe care rog pe S tulSinod sa le alega ; adeca comisiunea de la art. 12 si 17,

comisiunea pentru alcatuirea parohiilor urbane rurale.

13 voturL13131313

27

17

17

:

$i

d'intain

sAll

si

Iii li

II

www.dacoromanica.ro

PEOCESELE #ERBALE ALE §EbINTELOIt St. SiNOD 0

P. S. Episcop al flu,silor: Pentru comisiunea intait, rogpe S-tul Sinod sa procedm acum imediat, cat pentru co-misiunea a doua, dupe ce se va face alegerea prime! comi-&up', ye rog sa-mi dap cuv6ntul, sa vorbese asupra comisiunel celef de a doua, cum trebue sä fie formats.

De o cam data, ve rog, a procedem la alegerea prime!comisiunl.

P. S. Episcop al Dunard de jos: N'am veclut legea pen-tru clerul mirean promulgata; si dar gandesc ea a alcge ocomisinne preveluta de acesta legs, este o lucrare prema-ture. Alta cestiune lima me preocupa pe mine si anume,ca dupe disposiiunea acelef leg!, trebue ca S tul Sinod saalega o comisiune de 3, 4 sat. 5 membri, dupe cum vacrede, care sa lucreze impreuna cu D. Ministru la ela-borarea acelu! regulament. Dar S-tul Sinod nu va sti ni-mic de ace! regulament. S-tul Sinod va veni tot-deuna infata unul fapt implinit. Eti cred dar, ca S-tul Sinod nup6te sa prockla la alegerea unel atarf comisiunT, pentruce. S tul Sinod trebue EA §tie de ma! 'nainte tot conOnu-tul unul asemenea regulament, care se raporta asa de a-prope la administrqiunea bisericel.

Prin urmare, et rog pe S tul Sinod §i pe D. Ministru,ca regulamentele ce se vor face inainte de a se fi intaritsi confirmat de Majestatea Sa Regele, sa fie citite in S-tulSinod si aprobate si de no!. Or! ce aka decisiune princare s'ar inlatura S-tul Sinod din drepturile sale este oatingere panic la prerogativele acestul scop. Ve rog darsa primicf umila mea propunere ce ve anuntai.

P. 8. Episcop al Ramniculut: Cererile P. S. Episcopal Dunaref de jos le gasesc si Et temeinice, dar numal dinpunctul de vedere al forma Formal vorbind, alp ar fi;sä se promulge legea, dupe ce se va fi votat de corpurilelegiuitore, sa se tipar6sca si prin Monitor ; si atuncl avemceea ce se chiama o lege complecta din punctul de ve-dere si al forma. Tot ast -fel si in ce priveste cestiuneaa doua, et nu me pot uni cu vederile P. S. Episcop alDunarei de jos. De aceea eti void areta pererile mele inaceste cestiunl, remanend ca S tul Sinod sa hotarasca in-tre propunerea P. S. Sale si a mea.

Cana D. Ministru ne spune, ca legea nu are nicl 0 im-pedecare si ca ea se promulga ; de aka parte, tend no!,eel opt membri din S-tul Sinod, can! am luat parte la

5,www.dacoromanica.ro

8d PROCESELE VERBALE ALE SEINN1ELOR ST. SINOD

votarea legel in Senat, cun6tem tote preseriptiunile sitote amanuntele acelei leg!, iar ce! -lalti membri a! S -lu!Sinod o cunosc din publicArile el de panA mum; de a-ceea ei declar In numele celor ce au luat parte in Senat,a cererile Diu! Ministru sunt intemeiate §i S tul Sinodeste dator sA dea acum D -lu! Ministru acea comisiune,care impreunA cu D-sa, sad cu delega0 D-sale, sa ela-boreze regulamentele pentru punerea in aplicare a art. 12qi 17 din legea pentru ImbunAtdtirea sortel clerulul pa-rohial.

Propunerea P. S-lul Episcop al DunArel de jos all fiimparta§it-o eti restricOune t;4i fi mai luat cu-ventul In contra eI, dar numm in casul, cand S tul Sinodar fi la inceputul sesiunel sale, sad cand el, S-tul Sinodar fi Lost permanent §i cu atributiunl administrative, caIn alte tars ortodoxe ; atuncl 041 fi inteles §i eti sA. spunD-lui Ministru, de a indeplini i acesti, lips de forma,adecA publicarea legei prin Monitorul oficial qi dupA insdeplinirea formal sa pAsim la alegerea comisiunel. Nu.NoI sintem p6te in ultima §edinta a acestel sesiuni ; D.Ministru ne-a spus, ca legea nu are nicl o pedica pentrupromulgarea el; de aceea eu nu inteleg pentru ce am maIeta pe gandurl §i nu am da comisiunea, cerutd de D, Mi-nistru. SA pAcim prin urmare acum chiar la alegerea comi-siunel cerute, pentru ca irnpreunA cu D. Ministru, sat. cudelega0 D-sale, sa elaboreze pana la t6cana regulamen-tele cerute de art. 12 17 din legea pentru imbundtati-rea sortel clerulul parohial.

Vin acum la a doua cestiune din propunerea P. S. E.piseop al Dunare de jos. P. S. Sa cere, ca lucrarea, ce seva face de comisiune ImpreunA cu D-1 Ministru, sA fiesupusl deliberarilor S-lul Sinod. Nu Sig dacA D. Minis-tru, care este apardtorul legilor intre no!, nu qtiiidacd. D-sa va primi ac6sta ; dar nicl eu ca cleric n'aql ce-re-o, cand mal ales qtiti., ca nu este in consens cu legea.A§a, dar f4A cu tecstul legel, care este categoric in acestAprivinId, nu puteam face alt-ceva, de cat sa alegem o comisiune compusa din barbati de incredere ; sa alegem pebarbatil aceia earl dredem ca repre2intA ideile sentimen-tele n6stre ale tuturora, §i acea comisiune impreund cu D.Ministru sa elaboreze regulamentele cerute de lege.

1, P. S. Mitropalit Primat : PP. SS. Parinct! Ffind-ca

fail n'asi

§i

@i

die,

si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERi3AL111 AL t biNTELOk St. S.Nob 67

suntem in ajunul inchiderei sesiunel S-lurSinod qi legeaclerului este in ajun de a se promulga, tli Aind-ce, acesteregulamente aunt necesaril, ell cred din parte'mi, ca numal este loc de vorba, ci sa procedam la alegerea aceleicomisiune care se. prepare regulamentele. Lucrarea comi-siunel va fi supusa la tomna, aprobarel S1u1 Sinod li a-tund va fi cunoscuta de toci; k4i acesta cred ea compli-neate ore cum §i dorinta P. S. Episcop al Dunard de jos.

P. S. Episcop al Dunaref de jos : Nu, nu. Nu compli-ne§te ideia mea.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ala dar, ye rog, sa proce-dem la alegerea comisiunel. Suspend ledinta pentru cindminute.

edinta se suspenda pentru cinci minute.edinta se redeqchide §i se procede la alegerea comi-

siunel prin vot secret.I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este :Votanti 14.Majoritatea absolute. 8.Voturl esprimate 13.Bilete &be 1.All intrunit :I. P. S. Mitropolit Primat . . . . 13 votumP. S. Episcop al Rimnicului . . 13

77 77 71Huailor 13

77

P. S. Episcop al Rimniculut : SA se comunice D lui Mi-nistru alegerea comisiunel.

1. P. S. Mitropolit Primat: Se va comunica D-luI Mi-nistru spre ltiinta.

P. S. Episcop al Husilor: Acum pentru ca. trebue sitalegem o comisiune, care se. revada impartirea parohiilor,ell intreb cum avem sa formam acea comisiune? Din sa-nul nostru al Stului Sinod? Daca vom alege comisiuneadin S tul Sinod, acea comisiune trebue s% cutreere toataCara, BA vinA la faca lo,ului ci sa vade care parohie trebuemarita §i care micaurata, ma ea are sä faca o none ImpAr-Ore a parohiilor. Acosta lucrare dupe mine este imposibila.

Prin urmare ell al crede ea acestA revisuire a parohii-lor vechI, se, se face. de catre Episcopul respectiv sad depers6nele care le are in administralie, adeca de protoerdimpreuna cu prefectul respectiv; cad alt-tel nu se p6te.

Acea lucrare a revederel vechilor parohit facuta de pro-

www.dacoromanica.ro

138 PROCESELE VERBALE ALE SEOINTELOR mob

toierel Impreunit cu prefectul respectiv, Episcopul o va a-duce la tomnA la S-tul Sinod pentru a se lua o decisiuneasupra ei. Eu cred ca numal atia s'ar putea face. DaceIna se va gAsi un alt mijloc mal lesnicios, ar fi mat bine.

P. S. Episcop al ROmnicului : S-tul Sinod, in cestiunc aimpartirei bisericilor [Ili a cre§tinilor orthodoxi pe parohilkt'a dat cuventul set prin acel memorabil raport din 1888al comisiunel, alesA pentru acest stop, pe acest raports'a intemelat qi D. Ministru, and a aleatuit proectul de legepentru imbunAttitirea s6rtfa clerulut. Prin acel raportstabi]it de Mil S tul Sinod nitite norme, dupre care co-misiunea de atunel a lucrat impArtirea parohiilor. Nu voitcita aci pe t6te acele norme, dar voit cita doue dinteen-sele earl sunt esentiale, i de carl aunt sigur, ea s'a conduscomisiunea; numerul parohienilor i distanta dintre sate.DacA insa nu s'a Omit semA pretutindenea si de extra topP.P. S.S. Chiriarhi de acele norme, stabilite de cAtre St.Sinod, acesta este alt-ceva, dar comisiunea, pe carea a a-les'o S tul Sinod, s'a tinut de densele, prin urmare notprin acel raport, avem o lucrare mal mult sat mat putindefinitive. Acum, avend lucrarea de la 1888, cum o nu-mesc et definitive; trebuind ca Ed se vadA din not sa,se observe, data acea lucrare s'a fticut in marginele nor-melor, stabilite de cAtre S-tul Sinod, cred ca nu e trebu-inta sa primim propunerea P. S. Episcop de Hue, ca etatrimetem din not cestiunea la P.P. S.S. Chiriarhi, spre aface o noun impArt'ire a parohielor, §i dea din notopiniunea, cum trebuesc ele frapArtite.

Dace Stul Sinod prin P.P. S.S. membri §1-a dat opiniu-nea sa definitive, acum nu ne mat remane de cat ca ocomisiune, alesa din sinul Sinod, sä lucreze im-preunA. cu D. Ministru, pe baza elementelor stabilite de dareS-tul Sinod, cuprinse prin raportul citat, precum pebasa altor elements ce se va crede, nä sunt de trebuinta.§tit de pe acum, preyed cu P. S. Episcop de Hukil,eg, comisiunea nastra are sa intimpine nedomirirl in multe

ca, ea are sti alba trebuinta de a se pune Incorespondent:I cu Chiriarhil, cerend esplicatiuni asupranedomiririlor ce are se intimpine. Aceste at sA fie ni§tecorespondente prealabile din lucrarea comisiunel, pe carele va stabili ea in sinul set, pentru a aduce la indeplinireprescriptiunile votate prin qtiuta lege de cAtre corpurilejegiuitore.

St'.

li

s'au

(lie

qi

8i

sail

&tidal

§i qi

qi et

locurt, 8i

www.dacoromanica.ro

PROCESELE1 VIIRLALE ALE SEDINTELOR ST. &NOD 69

Si pentru ca sa-ml formulez opiniunea mea mai precis,propuu, ca sa alegem acum o comisiune specials, sat FAdam acesta insarcinare tot comisiuneY, ce are sa lucreze re-gulamentele, pentru ca iznpreuna cu D nul Ministru, stficseze si pre basa datelor economice parohiile din tot cu-prinsul Regatulut. Acest plan si impArtire de parohil aresa vin in S-tul Sinod, si inapreunl cu D. Ministru st fib-seze si pe baza datelor economice parohiele din tot cuprinsul Regatului. Acest plan si tntocmire de parohil aresa villa in S tul Sinod si inpreuna cu D. Ministru si nottot!, sa stabilim printr'un vot special, numerul si circum-scriptiunea fie-cArei parohil din t6ta Cara.

P. S. Episcop al Romanulut: M6 unese si et cu pro-punerea P. S. Episcop de Rimnic, insa cu o mica obser-vare, ca dupe scum chiar, ore comisiunea, or! S tul Sinod,sa comunice Episcopilor ca sa alba grija ca prin proto-Iereil respectivi, sit dea informatiuni anume, care suntparohiele acelea prea mart sau prey mice, precum si asupramodificarilor ce este necesitate a se face. Si nu se factdin not impartirea de parohil, ci numal acelea ce suntabsolut necesar a se schimba, cad cunosc eli in eparhiamea done sate, in deptrtare de 10 kilometri unul de altul,trecend prin mijloc si o apt mare, asa cA e imposibil caacoln sit se faca o singura parohie.

P. S. Episcop al fluoilor : P6te sa fie bunt idela P S.Episcop de Rimnic, dar et Inca nu ved posibilitatea prac-tical de a se putea reface lucrarea asa cum trebue, si cjicreface pentru ca ea In adever trebue refacuta, fiind-ca notcand am facut impartirea de parohit, am avut alts norma,am treat parch! cu un ajutor, doul si tree, si dupe legeade asta di, nu este de cat parohie cu un singur paroh.

Prin urmare, vedeti act este cestiunea de a se sti dinnot, fie prin protoieret Insotit de prefect, sat on -tine seva gasi, nu insist asupra acestul punct ; dar trebue sit sevada la fata loculul posibilitatea preotului, data el p6tecauta cu cele religiose, cutare sali cutare catun. Si candse va constata la fata loculul tote acestea, atunci sa 4icem :acesta este o parohie.

Dar fart acesta stiinta nu still ce va face acea comisiune,care se va ran.dui de Stul Sinod ; trebue formeze altanorma si norma este deja data prin lege, pentru ca in legese spune, ca, de si se hotaraste pentru comunele urbane,

sa'd

www.dacoromanica.ro

70 PROCESELE VARBALE ALE SEDINIELOR ST. SI/COD......*...w.

inert pentru comunele rurale se dice pe cat va fi posibilcomunelor sa se ficseze cireumscriptiunea parohielor. Acura,cam ce are sa faca comisiunea ae6sta a S tului Sinod?

Numal dace tots Episcopil respeetivl ii va trimete non!acte cum s'a trimes in cel-l-alt rand, de impartirea facutAla fata loculul, numal dupe acele acte trebue as lucrezecomisiunea de aci. Alt-fel ed nu v6d posibilitate.

P. 8. Episcop al Rimnicului: Am vOut, ca P. S. Epis-cop de Roman li mai ales cel de Hull, nu se unetAe cupropunerea mea, de li am observat ea. P. P. S. S. Loraunt de acord Cu mine. Ed v6 aduc aminte cele ce amois. Pentru a accelera lucrarile li a se face mal cur6ndimpartirea parohiilor, no! avem elementele trebuitbre li ammai dis, ca alegendu-se comisiunea respective, ea and sA,se puns in corespondents cu I. I. P. P. S. S. Mitropolip licu P. P. S. S. Episcopl eparhio+,1.

P. P. S. S. Episcopi de Roman ci de Hucti ad ridicatobiectiunea ca are sa fie trebuinta intim adsta de o co-respondenta prea mare. Dar adsta e grija comisiunel. Eaare sa tiny corespondents prealabile cu P. P. S. S. Chi-riarhi, precum ci corespondente ulteriare. Ea va vedea civa sti de ce are trebuinta in lucrarea sa p_entru inlatura-rea nedumeririlor.

Sti presupun §i di ca comisiunea nu s'a inconjurat detote elementele trebuit6re, pentru a face o impartire buns.Dar propunerea mea, li chiar a D-lui Ministru, a fost fa-cute to sensul acesta, ca ac6sta lucrare a edmisiunei sase aduea in S-tul Sinod, tfi aid Chiriarhil sA vin's cu ele-mente noul, pentru a arata lacunele lucrarel, 0i ea aratecb, aci s'a facut cutare sail cutare greqala, ci deel A seindrepteze.

De aceea pentru a doua Ora rog pe S-tul Sinod sa pri-meseft acesta propunere, cad cu chipul acesta se accele-r6za lucrul, fears a se aduce vre-o straganire luerarilor.Cu propunerea P. P. S. S. preopinenti, de a se face lu-crarile pentru fixarea parohiilor, la sesiunea de town t, a-deca in decursul lund Octombrie, se p6te intampla ca savin timpul pentru formularea budgetelor pe anul financiar1894 li lucrarea acesta sa nu fie gata. Inca o -data, maidie, cu propunerea ce fac at comisiunea va aduna pang,la tomna tote elementele, va lucra ImpArtirea bisericilor peparohil li S-tul Sinod in cate-va cedinte Ili da ultimul salcu vent.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VEREALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 71

D. Afin,"strul al Cultelor : Am ascultat discutiunea ces'a urmat pftn6, aci, mArturisese S-tulul Sinod cA aveamsi eft ore-car] indoell in privinta acestel cestiunT.

Dar P. S. Episcop de Ramnic are dreptate F4; iata, pen-tru ce: Legea slice ca, alcatuirea parohiilor se va puteamodifica de S-tul Sinod in acord cu Minis: 1u. Cu alte cu-vinte, data nu se va implini acest acord, r6mane alcatui-rea cum s'a facut la 1888.

Cu toil cred ca cun6qteti, cA acesta alcatuire trebue mo-clificata, dar pie asemenea declar cA trebue modificat)i, 0134la 1 Noembrie, cat] trebue sa facem 1$1 noi qi comunele bud-getul, trebue sa qtim mai d'inainte cheltuelile care tre-bue sft le inscrim. Aoesta, lucrare nu este o lucrare uq6ritQi data ar trebui sA o facem de a capo, nu ajungem pftnftla 1 Noembrie,

Este mai mult vorba d'a se taia unele parohil in done,de a se immulti numerul parohiilor acesta inmulVreeste o cestiune financiara. De sigur cA nu o sa ias1 o al-catuire care sa multumesca pe tOtg, lumea, este adev6rat,dar sA ne apropiem mai mull de drept qi de ceea ce eposibil.

Daca vom aqtepta pang, la t6mna, la sesiunea S.tuluiSinod, o sa ne gasim d'a capo cu totg, problema c4i o sAfim comuna cu comunA, parohie cu parohie,pe datele pe care le avem i numerul credinclolilor §i nu-merul catunelor, §i distatO mat muTt said mai putin a-proximati va, cad avem distantele.

Datoria mea ar fi fort sa via cu un proiect sA (Pc:iata ce propunem noT, BA discutAm ceea ce este de fa-cut. Dar ell cred, ca nu asi putea sa fac acest proiect pecare S-tul Sinod pote primesca sail 844 modifice.

Prin urmare, comisiunea ce o yeti alege, va face o sin-gura lucrare preparatorie, data S-tul Sinod o va pri-mi atuncY va numi o comisiune care sA esamineze acestproect, i acolo se vor duce top eel interesatY, totl capilde eparhil, §i toti vor vedea impreuna data proectul estebun, Qi tine va fi in comisiune va cAuta sA faca in epar-hia luT parohiele mat mid si ast-fel cu" totil vom ajungeea teem, cad fie-care nu vrea sa faca de cat ceea ce ebine folositor.

Da aceea cred ea e mai prar3iic inlesnevte lucrarca,ca S-tul Sinod s4 bine-voiascli a insAreina fie alts comi-

li

si

si

snip sa ham

li

li

si

si

sa-I

www.dacoromanica.ro

72 PROCESELE VziNBALE ALE StDdsTrEl OR ST. SINOD

siune, fie pe acesta care a ales-o, care tmpreunt cu not 81lucreze ptinA la Octombrie un proed, ea ast-fel sá avemo base, pe care stt discutOm in sesiunea de t6mn a Shia-tului Sinod.

i adeverata lucrare atunci se va face de sigur, cadacestA eomisiune se va pune in relatiune cu top episcopit,acolo uncle nu va avea informatiunt, va t.ere $i de la au-torittitile civile. Mat avem o lucrare care p6te ajuta pecomisiune. Avem lucrarea statistica in care este t6tA po-pulatiunea copiilor aproximativ, avem harta Statului Ma-jor at armatet, ca se, ne dam sem& $i de accidentele careexists, dupe. cum spuctea P. S. Episcop de Roman.

Dar pane, atund mat cred un lucru. Sper ea phne, laSeptembrie se. am statistica preotilor din tail, cu anulnasterel, cu locul unde este hirotonisit, timpul de candeste hirotonisit, precum studiele ce a facut, cAci cumo se. put lea pentru atg.tert preop, dacit nu voitt sti careeste Cu patru clase, care cu septe class $i care cu licentO,citel avem Omit acum trel statistica tote se d osibescuna de alta.

Cu tote aceste lucrArt, cu lucrarea comisiunet, cu aju-torul pe care autoritAtile administrative 11 va da, culAmuririle ce se va da la fie care minut de Episcopt ; pu-tern se, ajungem la Octombrie sO ve presentam o lucrarenu perfecta dar acceptabilO, $i pe care S-tul Sinod discu-tftnd-o o va primi modifica, dar phn§, la Octombriee bine ca se, terminAm.

P. S. Episcop al Husilor: Cer cuventul.1. P. S. Mitropolit Primat: Ata vorbit deja in acesta

cestiune, li regulamentul nostru prevede ca : nici un mem-bru nu p6te vorbi de doue ort in aceeasi cestiune, afaronumal daci S-tul Sinod va ineuviinta. Regulamentul tre-bue Wistrat strict.

P. S. Episcop al Romanul2d : V6 multumim pentru a-ceste mesurA.

Se consults S-tul Sinod dace si se dea euventul P.S. Episcop de Halt pentru a doua 6r6, $i se admite.

S. Episcop al .Husilor: Am ciis ce ideia P. S. Episcopde Rfi'mnie e bunt, si se sustine si de P. S. Episcop deRoman, dar elf unul ye declar, daca ast fi in comisiunenu al( putea lucra nimic, pAnA nu avea nuol informa-tiunt de la Episcopul resp3ctiv. El sa.mi spunA intaill care

§i

§i

§i

salt

caa§1

1i

www.dacoromanica.ro

PEZOC:ESELE ViRBALE ALL StD.NTELOR ST. SINOD 73

suut neeesitatile locale li undo trebue mictiorata parohia ;Ara acestea nu pot face eA, ca membru in comisiune,nicl o lucrare. Acum dad, comisiunea are as fie autorisatAca sa tins corespondentA, cu fie-care Chiriarh, §i Chiriar-hul respectiv sa-I dea informatiunT, cacT numal prin infor-matiunile Episcopilor p6te lucra comisiunea. atuncl e bineli va lucra dupa informatiunile care i se vor da de EpiscopT.

P. S. Episcop al Dundret de-jos: De la ineeput P. S.Episcop de Huai a spus el propunerea care s'a fAcut eimposibila de realisat asa cum se propunea

Legea care s'a votat e categorica, ea a reformat in to-tul h,tArarea S tului Sinod in privinta parohiilor, nu a ad-mis de eat preotT parohT. Ea a admix pentru comunele ru-rale cat e posibil comuneT, iar pentru comunele urbanenum6rul de 400 familil.

Prin urmare, este tot de refacut nu ma este vorba dea taia dou6 comune este de a le reface, pentru ca trebueas cAutam nol sa vedem, dael in adever in parohia cea nouncare se va hotara in comunele rurale va putea preotul sasatisfacA serviciile religiose.

Pentru aceste motive rog pe S-tul Sinod as procedezefiti mum cum a procedat la 1888, cand D. Ministru de a-tunci Maiorescu, a cerut o lucrare, de asemenea natura,ea insArcineze pe Chiriarhl ca in sesiunea de t6mna sane aduea tote notiunile necesare pentru ac4sta, §i S-tul Si-nod atunci va numi o comisiune care va lucra §i ne vaspune ce se p6te face.

De almintrelea ell vA asigur de un lucru, de acum: a-yeti as alegeti comisiunea sa se puns in corespondentA,lag ca pe varl nu stilt tine va sta de corespondents, cadnu va avea nici 6meni neeesarT, li ce corespondenta,cand IT trebue Episcopulul done lunT de Bile sa eera citiintele necesare din eparhie, in cat comisiunea nu are sitfaca nimic. Mai bine este as insarcinam pe Chiriarhi ssne aduca tabloil qi atuncl comisiunea ce se va alege deStul Sinod impreuna cu D. Ministru va hotara ce vacrede de cuviintfi.

Dacti, credeti ea ceea ce voiti a face, este mail upr, facets;dar cred ea, este nepractic §i nu are sa aduca nici un re-sultat.

I. P. S. Mitropolit Primat : Sunt dou6 propuneri:: unaa P. S. Episcop de Ratunie si alta a P, S, Episcop de:119X.

www.dacoromanica.ro

74 PROCESELE VERBAL ALE 8EDINTELOR ST, SI IsluD

Pun decl la vot propunerea P. S. Episcop de Hu Bi cacea ma! departata, ca adica; sit se insarcineze, Chirlarhileparhielor respective, ea BA aducit nuol tablouri pentrusesiunea de tomna.

Se pune la vot propunerea P. S. Episcop de HullBi se respinge.

Se pune la vot propunerea P. S. Episcop de Ramniesi se primeste.

P. 8. Episcop al Relmnicului : Am ales o comisiune.Propun dee! ca tot acea comisiune sit prim6sa, acesta.Insarcinare.

Se pune la vot acesta propunere se primeste.I. P. Mitropolit Primat: Ne mal fiind nimic la ordinea

4ileI ridie sedinta.4:idinta se ridica la orele 31/2, anuntandu-se cea vii-

t6re pentru a doua c i la orele 2 p. m.

Presedinte, Ghenadie Mitropolit Primat.

Secretary :loanichie Bacaonu.Dionisie Craioveanu.

1,Svedinta de la 26 Mat 1893.

Sedinta Be deschide la orele 2 p. m. sub preBedentiaI. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presenti 14 P.P.S.S. membri, find. absent 1. P. S. Mitropolit al Moldovel.

P. S. Arhierei Dionisie Craioveanu eiteste sumarulsedinteI precedente.

P. 8. Episcop al Rimnicului : I. P, S. Presedinte! Amcerut euve'ntul si nu me pricep cum se vorbese asupra su-marulul. In adever, regulat ar fi ca sit cer rectificarea locu-rilor, neesprimate bine, dupe cum am luat cuventul si erlasupra sumarului, si am cerut o rectificare; lucru ce nus'a facut. P. S. Secretar, sit me erte, nu'sl tine un. fel denote despre ceea ce vorbesc memhril S-tului Sinod, si a-tune! sumarul s'ar face forte usor. Eii, dupre cat ved, P.S. Secretar nu ne- a citit un sumar, ci a voit sit ne facit unproces-verbal dupre modelul celul care l'a Mout mal deunA 41 ; adeca a voit sit insire totti, discutia sedintel de erl cuamArunIimele et. Dar sit-m1 dea vole sk-1 spun frateste, ca.

si

si

t

www.dacoromanica.ro

PPOCeSELE Ire,RBALE ALE SED1NTELOR-- ST. S1NOD 75

de la tnceputul sumarulul si pang la sfarsit eu n'am auditnimie din cele ce at am vorbit, asemenea am observat sila euventarile celor1-alt1 membri. De aceea, eA, vet nd canu se 'Dote face rectificari in acest sumar, cer ca sa se pre-lack remanend a ni se ceti in 1$edinla viit6re.

I. P. S. Mitropolit Primat : Not trebue sa fim recunosce-toe P. S. Secretar pentru ostenela ce s'a dat, fiind-ca a facutsumarul intr'un timp asa de scurt, asa ca nisi ebTar notelestenografilor nu s'au putut termina repede, ca si se face unsumar in regula.

Ell aunt de pArere, ca sumarul care ni s'a citit, si careInca mai are lipsa de ceva ca sa p6tA fi complect, alprimim, cu o conditiune, Ca, atat sumarul din cedinta tre-cuta cat si acesta sa se fad, in adeveratele condiOunT aleunul sumar.

Pun dar la vot sumarul cu conditiunea ca BA se modifice,dupe cum s'a cerut.

S'a primit.P. S. Valerian Rimniceanu, raportor, eiteste raportul

comisiunel de petitiunI relativ la calugarirea fratelui Mihal8tefanescu din monastirea Cernica, efectuata in cas de MIA,si care a luat numele de Ghedeon.

S-tul Sinod aproba alugarirea.Idem, raportul comisiunei relativ la cererea locuito-

torilor din comuna Silistea, jud. Mehedintl, in urnAtoreacuprindere:

Inalt Prea Santite St6p6.,ne!

Comisiunea de petitiunT a S-lui Sinod land in obser-vare suplica subscrisa de 221 locuitorl din comuna Silis-tea, judetul Mehedintl, confirmata de Primaria locals subNo. 134 din 6 ale curentel, a veclut ca petitionarii seprang ea parohia lor Silistea ar fi reu aranjata dupe cumeste asta-c,11 si se rOga S lul Sinod sa is dispositiunl a sedesparti in doue parohiT, dupe cum cuprinde doue co-mune politice, adica Silistea si Isverna, pe urmatorelemotive.

1) Ca intrega parohie cuprinde 65o familil preseratepe un teritoriu de 12 kilometre lungime si 6 kilometrelatime cu 5 bisericT si anume : patru catune cu treT bise-rid in comuna Si4teal cu o populatiune de 320 familii

www.dacoromanica.ro

76 PROCESELE VERBALE ALE SPINNTELOR ST. SINOD

si cloud catune cu dou6 biserici in comuna Isverna, cuo populatiune de 330 familiT, este positic,nea loculul mun-tOsa, cuprindend cele mat de margine comune, Tangagranita t6rel la apa Cerna, despartite catunele unul dealtul prin val, dealurT si ape. Sunt si locurf prapastiOsecare nu se pot strabate nici vara nicT iarna de cat cucea mat mare greutate.

2) Ca pana acum do: anT ar fi avut patru preott careabia le putea satisface trebuintele religiose in tota aces-ta parohie, pentru ca mat multi dintre preott ar fi se-(lend si vara si iarna cu familil cu tot pe la conace de-partare de centru peste tota intinderea hotaruluT, fiind canumaT asa s'ar fi putend aganisi hrana dilnica din micafor agriculture si cresterea vitolor; si ca aces clout preottactuall remast dupa mortea altor dour ce aU mat avut,de si sunt tinerl si activi, nu ar fi putut ajunge pe la totelocurile in casurl de bole si alte servicil urgente.

3) Ca dupa noua lege ar fi amenintatT sa remand cuun preot in tota parohia, ceea ce ar fi cu totul insu-ficient pentru el si positiunea locurilor for muntose.

4) Ca o parohie marita peste sema prin contopirea adone catune muntose, n'ar putea avea alt efect de catscurtarea vietet bietilor preoti prin alergaturl peste firesi scaderea sentimentulut religios in popor, precum nus'ar fi putend satisface serviciile la timpul oportun.

5) Ca ar fi vedut in alte judete cite doue parohil for-mate dintr'o comuna politica qi Inca comuna nu de mun-te ca la densii; si Ca et ar fi prea rat condamnatT saalba dou6 comune mart de munte, contopite intr'o pa-rohie; pentru Ca cel ce a0 aranjat ast-fel n'ar fi cunos-cut positiunea loculul nicT ar fi intrebat pe alt! cunos-cetort.

Suplicantil arata In fine ca densii ca popor de jos, daca,in cu drag la ceva in lumea acesta, este religiunea stra-

mosasca, care singura a salvat scumpa nOstra Ora si pestrebuni in timpurl grele; se raga prin urmare, a se or-dona o cercetare locale care ar vedea ca au mare drep-tate in cererea

Comisiunea observand apol tabloul de impartirea pa-rohielor tereT format de S-tul Sinod in 1888, a vedut lajudqul Mehedintt parohia Silistea, Ca distanta catunelorVesteT parohit de la centru ei In diferite directiuni este

si

lot,

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALP. SED1NTELOR ST. S1NOD t7

de 101/2 kilometre si No. locuitorilor de 39o. Prin urmareo contraclicere de pe loc cu araterile suplicantilor.

De aceea comisiunea crede ca S-tul Sinod n'ar putealua o hotarare decisive in acesta cestiune 'Ana n'ar as-culta si pe P. S. E parhiot, carele a presidat la imparti-rea parohielor dupe norma adoptata de S-tul Sinod.Si pentru a se face o lumina clard in acesta privintd,este de opinie a se invite P. S. Sa sä oranduiasca o cer-cetare locale, la care ar fi bine sa is parte si autoritateacivila, precum Sub-prefectul plasei si consiliul comunal,sae cel putin primarul comunel si in urma comunican-du-se resultatul acestel cercetArT, S-tul Sinod va puteaa se pronun0 in cudostin0 de cause.

Acest resultat cu respect se aduce la cunostinta S-luTSinod sere a se lua in deliberare.

(ss) Valerian Rimniceanu.77

Dosoteiii Botopenku.leronim Ploegau.

77

P. S. Episcop al Ramniculut: I. P. S. Presedinte ! Co-misiunea de pet4iuni ved, cä a primit o regula, care, panAmum n'a fost intrebuintata de cAtre S-tul Sinod, $i anumeregula, ca t6te cestiunile, relative is administratia Eparhieide Rimnic 0, se discute in S-tul Sinod si chlar sA se leao hotarare in privinta lor. Data acesta mesura, propusAde raportorul comisiunel, o primeste si Stul Sinod, eil,Bunt nevoit si observ, si sA spun de la inceput, a legeaorganica si regulamentele S -tulul Sinod, ba chiar si ea-n6nele aunt t6te intorse pe dos, ca sA nu lie despretuite.Eu rog pe S-tul Sinod, ca asemenea cestiunl, precum sitate cestiunile disciplinare si administrative, sl se lase laapreciarea Chiriarhulul respectiv, care in vederea impre-jurarilor locale si ale altor circumstance va resolva cestiu-nile ce 1 privesc. Alt-fel introducem disordinea si spiritulde nesupunere in administratie si ac6sta nu este bine.

De acee3, rog pe S-tul Sinod ca, cestiunea acesta cepriveste regularea unel parohil, sA fie trimisA la Episcopulrespectiv, care asemanat hotArarel, ce am luat lerl, are Alea in consideratiune t6te cererile de asemenea nature si eto deelar, a pot sA mai fie si altele, cart Inca niad venitpfina, acum la S tul Sinod ; ac6sta din cause, a altele adfost normele regulArel parohiilor la 1888.

www.dacoromanica.ro

18 PROCESELE VERnALE ALE IIED DITELOk ST. SIN01)

P. S. Ark,. Valerian Rcimniceanu : Comisiunea de peti-funi, cred ca face un servicit insemnat S-tulul Sinod,punend in relief lucrArile ce aunt adresate S -lul Sinod,cum este cestiunea care se trateza acum prin care lo-cuitoril judetulul Mehedincl cer sa li se face, dreptate, ali se fropiirti parohia in done, end este mare. Acum nustill de ce se motiveza P. S. Episcop al Rimnicului de

ca nol ne atingem de administraliunea Eparhiel. A.cestl locuitori yin si cer S-tulul Sinod impartirea parohieiin done, S tul Sinod trimite peticiunea la comisiune,nol comisiunea suntem datorl sa aratAm Sinod ceeace credem. Acum P. S. vine si ne banueste ca in t6tecererile noT ne atingem de administratia Eparhiel. Nueste adeverat. A fost numal un singur cas in care unpreot anume preotul Panaitescu a venit §i ni s'a plansforte dureros, ca a fost obijduit judecat contra can6nelorsi am cerut ca casul sa fie cercetat din not.

P. S. Episcop al Rimnicului: AtuneT trebue ca totecestiunile administrative sa le aducem in cercetarea St.Sinod.

P. S. Valerian Rimnianu: NoT am fost datorl sa nedam opiniunea, dar nu ne am atins de loc de administratiaEparhiel. NoT, in acea cestiune ne-am dat opiniunea n63-tra, basandu ne pe anume articole am aratat, ca esteawl din lege si am cerut sa ni se trimita dosarul ; darca neam atins de administratiune, acesta nu este esact.Din contra noT am avut eel maT mare respect si pentruS-tul Sinod si pentru fie-care Episcop.

I. P. S. Mitropolit Primat: EA cred, ca jucrul sta asacum volt avea on6rea sa v6 spun.

Comisiunile sunt in dreptul lor, fiind-ca sunt insarci-nate de S-tul Sinod dea avisul for asupra luerarilorce fac. Acum remane, ca S-tul Sinod sa decida dace, crede,ca opiniunile din raport pe care le emana raportorul, stintadmisibile sat. nu. Prin urmare, data aceste conclusiunlale raportului comisiune) nu sunt bune, S-tul Sinod p6teas le respinga, Tar dace, aunt bune, p6te sa be primesca.

Acum in casul de faVt cu parohia, ea, dupe mine arecalea el legitima, dar in tot casul S-tul Sinod trebue sa sepronunce asupra conclusiunilor raportulul.

Acum, dupe cum a cis si P. S. Episcop al Rimniculu!,and yin asemenea cereril trebueso indreptate EpiscopuluT

cli

lice,

qiS-tului

sisi

qi

sa-si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBAL} ALB SED NTELOR ST. SINOD 79

respectiv, pentru ca S tul Sinod s'a ocupat oda% cu pa-rohiile si acum nu mal are nevole a se ocupa din noilde ele.

Dar in urma celor petrecute ell §i in urma alegerei co-misiunei urnika, c't asemenea acte de asemenea natura säse trimita Episcopului respectiv, si el as le trimita comi-siunel, care II va cere asemenea informatiuni, ca as sepats forma tabloul de regularea parohiilor din not Acestaeste, cred ea, calea cea mai regulate,.

Acum In ceea ce priveste conclusiunile raportului co-misiuneT, remane ca S-tul Sinod sa decida daca le primestesail le respinge.

Pun dar la vot opiniunea cea mal departata, care estea P. S. Episcop al Rimniculul.

P. S. Episcop al Dunetrei-de-jos: Este interesat in causa.I. P. S. Mitropolit Primat: Atuncl pun la vot opiniunea

mea care este, ca aceste acte 0, se trimita Episcopululrespectiv.

S'a primit.Prin urmare conclusiunile raportulul aft caciut.P. S. Episcop al Rimnicului, raportor, citeste raportul

comisiunel ad-hoc pentru modificarea art. 4 din regula-mentul pentru buna conduits a clerulul in genere in cu-prinderea urn:Mare :

malt Prea SAnfite Presedinte!

Comisiunea alesa de catre S-tul Sinod in sedinta dela 25 ale cnrentei, si insarcinata a's1 da opiniunea sa a-supra propunerel a 5 membri aT Slut Sinod, care tindela modificarea art. 4 din regulamentul pentru buna con-duits a clerulul, vine prin sub subsemnatul raportor asupune deliberarei si hotararei S -tulul Sinod resultatulcercetarilor sale

Comisiunea avend in vedere a tote legile terel nars-tre cat si ale altor state Europene considers pe barbatulajuns la virsta legiuita, adica la majorat, Inca de la anul21 al etateT sale, si acesta pentru cuventul ca viata cultu-rala de adi a poporulul este cu mult maT inaintata ca intrecut, si ca prin urmare ea face pe om mal precoce,atat in raportul psihologic cat. chiar si cu cel fisiologic;de alts parte stiindu-se ca istoria bisericesca universalg?

www.dacoromanica.ro

80 PROCESELE VEREALE ALE 5ED1NTELOit ST. Ei140E

precum si acea a Romani lor In parte ne infat4eza indi-cil de hirotoniT in diacon la virsta de la 16-18 anT; inpreot de la 18 si pana la 2o, ba chiar si in cea de Ar-hierell se permitea une orT, chirotonia la virsta de 25 anT;iar S-tul Sinod at Santei BisericT Ortodoxe Romane in se-dinta de la it Noembrie 1883 a primit ca n rma de chi-rotonie in Macon si Preot, pentru candidati cu 4 claseseminariale virsta de 24 pentru Diacon si cea de 26 anTpentru preoti. Luandu-se in bagare de soma ca legea se-minariilor votata de catre corpurile nostre legiuitore insesiunile anuluf curent, cuprinde dispos4iuni dupa carebiserica Romans pote de acum avea candidati bine pre-gatiV pentru treptele ferarhice la diaconie si la preotieInca la virsta de 2:-22 an! cel mult.

'Offend sand mal ales de consideratul ca viitoril parohTaT sfintef nostre biserici, sa tiu mai pita imbratisa alts ca-riera sociala in timp de dupa absolvirea cursurilor panala intrarea for in clericat; care cariera ar putea sa le al-tereze si sa le imputineze focul sacru cel atat de trebuitormisiunel apostolice a sacerdotiuluT.

In sfirsit stiind ea daca Sf. canone cer de la cel ce area se hirotoni preot virsta de 3o anT, apol acesta preschim-bare 'si are inceputul el in Vechiul Testament, unde secerea de la preot acesta virsta in vederea s9crificiilor a-celeT legT si a maturitateT omulul din acele vremurT la ovirsta mal inaintata, si a daca Mantuitorul nostru IisusChristos a indeplinit acesta prescriptiune a lege vechT, pri-mind la virsta de 3o anT botezul si incepend sacerdotiulsea pentru mantuirea neamulul omenesc la o virsta atatde inaintata, cuventul hotarator Intru acesta este numaTca el a voit sa indeplinesca legea in acest punct, si sa ra-pescii carturarilor Iudei ori ce cuvent de impotrivire lapredicarea cuventuluT luT Dumnecie0.

Comisiunea intemeiata pe acest cuvent, rOga pe S-tulSinod prin subscrisul raportor ca art. 4 din Regula men-tul pentru bursa conduita a clerulul sa se modifice cumurmeza.

Virsta candidatilor la intrarea in treptele terarhice alediaconiet gi ale preotie sd inceOet de la majoratul civil.

(SS) Innocentie Efiiscopul Romanulut.n Arhierea Ieronim Ploe§tau.0 Raportor Ghenadie at Rimniculut,

www.dacoromanica.ro

PRCCESELE VER13ALE ALE SE131NTELOE ST. EINOD

P. S. Arh. Valerian Ramniceanu : t. P. S. Prefledinte!()and ne am intrunit asec5,, ca s5 deliberam asupra bola-rara ce trebuea 85, luam in acesta cestiune, ell am facutun project de raport l'am citit comisiunei, ca sa se ya,da,ideile mele, dar nu s'au admis de ceT co erail present;si data nu s'a admis, singer am propus de raportor peP. S. Episcop al Rimniculul, si pe urma vom vedea. P. S.So a facut raportul si nea spus sa ne adunam ca ci-tdseA. Ea am venit mai 'nainte sä mi-1 arate mi-a res-puns ad fie toil de fats. Dupe ce ne-am adunat top, ni s'acitit raportul, dar et. nu l'am admis ; ci am remas tot inideile in care eram maT 'nainte cu mine s'a unit P. S.Dositel Boto4enenu. Dupe cum va vedea S-tul Sinod dincuprinsul eT, acesta este numal o opiniune personala amea, dar cu mine s'a unit si P. S. Dositel Botop:inenu,care a qi iscalit. Iata opiniunea mea:

OPINIUNEA A PARTE

Snbsemnatui membru al comisiuneT insarcinatA Cu Cer-cetarea propunerel pentru micprarea etAteT celor menitila hirotonia de pfeop si diaconl;

Avend in vedere art. 8 at legei fundamentale pentruconstituirea S tuluT Sinod at Santa Biserici autocetale or-todoxe Romane, carele e: S tul Sinod at Sante! biserid autocefale ortodoxe Romane, fiind membru al S -telbisericT ecumenice si apostolice a resArituluT, at careia capeste Domnul nostru lisus Christos, pastreza si va pastraunitatea in privinta dogmelor §i a canOnelor ecumenice cuBiserica din Constantinopole.

Avend in vedere ca cestiunea virstei preotilor a lostdiscutatil din cele mai vechi timpurl ale crestinismului,precum la Sinodul din Neocesaria si Cartagena Inca deprin vecul at patrulea, si mesurile stabilite de acele santeSinode, discutandu se din noil, s'ar'i luat de norma de Si-nodul al seselea ecumenic, prin hotararea universala careprin canonul 14 dice: Presviterul mai 'nainte de 3o anTsa nu se hirotonisesca, macar de ar fi om cu totul vred-nic, si diaconul nu mai 'nainte de 25 anT. Se vede ca siin acele timpurl s'au facut experiente triste in acesta pri-vire, cum s'au facut si la not in Cara, uncle multi din celhirotonisiti prea tinerT, aU despretuit acest sant mister si dar

s,

si

si

SI

et

ci

si

www.dacoromanica.ro

13 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

capatat prin chemarea prea S -tuluT Duh, pans a'l lepada,0 a se intorce la alte cariere.

Avend in vedere art. 4 al regulamentulul S-tului Sinodal Santee nostre biserici autocefale ortodoxe Romane, pen-tru buna conduits a clerulul in genere, carele dice : Esteoprit in viitor a se ridica la treptele de preot sate diaconcandidatil care n'ar avea versta stability prin canone, a-nume 25 any pentru diacon si 3o de ant pentru preot.Daca insA vre-o esceptionala nevoe ar cere a se face ore -care pogorament la versta canonisat SinOde, pentruhirotonie, acel pogorament nici Intr'un cas sa nu fie maijos de 26 anT pentru preotie; iar pentru diaconie 24 ani.

Sub-semnatul cunoscend si din practica gresala, ce seface cu hirotonia personelor prea tinere ; cad am fostanT protoeret in doutt judete qi am constatat ca cel maimulti preoti vitiosi, sunt aceTa care ate primit hirotonialate° vartsa inconscienta si prea putin incercata a vieteiMulti pant la varsta de 3o anT intimpina casurl nenorocitein familie, remanend veduvi, si atunci cadend in dispe-rare, se fac scandalosi, altii fiind diaconi in asemeneatriste casurT, nu se mai silesc a capata preotia pentru gre-utatea respunderel ei spirituale.

In acesta cestiune de mare insemnatate, aducendu-mlaminte de marturisirea publics ce am depus la primireahirotoniel arhieresti, verbal si inscris, anume : Catre ace-sta Inca mai marturisesc, ca voit conserva si voi0 observacu sfintenie, pans la suflare cea mai de pe urma : totecanonele celor septe sinode ecumenice, si a celor locale ;invetaturile de D-deil purtatorilor parinti, traditiunile S -telBiserici celel drept maritore de Resarit, legile si regula-mentele S-lui Sinod al S-tel Biserici Romane Autocefaledrept maritOre etc. etc.

Creclend ca trebue sa fits ascultator S-lor Sim:5de qi con-secinte promisiunilor date, sunt de opinie ca varsta pen-tru viitoril nostri candidati de hirotonie, sa remae faraschimbare acea canonicA, cu esceptiunile adoptate de S-tulnostru Sinod la art. 4. din Regulamentul pentru bunaconduits a clerului in genere.

Acesta opinie cu respect yin a o supune aprecierelS-lui Sinod.

(ss) Arhiereul Valerian.Dositet Botopnaul,

de

14

www.dacoromanica.ro

PI OCESELB VARBALB ALE ShDINTELOR ST. SINOD 83

P. S. Episcop al Dunarel de jos : I. P. S. Preledinte !Noi ne gAsim in fata uneI cestiuni f6rte insemnate in bi-serica n6stra qi trebue neapArat s'o resolvam intr'un senssag altul. De o vom resolva in sensul canonic, ne gasimin fata acelieasi dificultati in care neam gasit li Ora a-corn ; de o vom resolva in sens contrarig can6nelor, esteo resolvare antieanonica qi eg mO tern tot de-auna A, calcean6nele.

Can6nele bisericei n6stre ortodoxe se inlAntuesc, se:16-gA unul eu altul si dad rupi unul, desparti lirul,,li nuse tie data se mai p6te lega §irul la Inc.

S'a facut de P. S. Episcop al Romanului o propunere,ca sA se schimbe vArsta. Ed asupra acelei propuneri n'asiavea nimic de lis dupa cum n'aqi avea de qis nici asupraconclusiunilor raportului. Conclusiunile §i ale propunereigi ale raportului mi se par nilte afirmatiuni ne basate peistorie li traditiunile bisericel n6stre.

Ed de cand m'am facut Arhiereg nazueec ca sA fac sacreda lumea, ca can6nele nu s'au eAlcat nici odatA. ; §i cO,dacA s'ag facut devieri, acelea s'ag facut in basa putereiduhovnicellti ce o are Chiriarbul ; and deschide caleaare duhovnicesca putere sa lege si aA deslege, dar luera-rea in contra can6nelor pe mine mo inspaimanta ; pen-tru ca Baca taem acum un canon, maine vor veni altiicare ad tae un altul, si eg tot de-auna m'am cutremuratitde ac6sta, si s5, nu ne miram ca la urma urmel se vorgasi altii, care sa tae §ti chiar din canonele dogmatice §inu cu mulia, rezerva vor ajunge a le desfiinta. De aceeaell sunt de o altA, idee : Trebue sA pAstram forma pen-tru ca sA putem spune, a, avem fundamentul canonic,penrtu ca din momentul ce le desfiintam vor veni altiiFA ne spund el le-ati de.3fiintat in cutare sag cutare oca-siune, qi astfel be vom desfiinta pang, la sfArqit §i atuncine am perde eanonicitatea.

Nu ctig sA fi existat in Tara Romanesca pentru ca n'amfost profesor de istorie, dar nu still data am avut arhie-re la versta de 21 ani. Pe mine nu m'a convins afir-nnatiunea personala ; nu pot sa'ml inchipuesc cA, la vg,r-sta de 21 ani sA se ft facut cineva arhiereg ; 'Ate preot,...

P. 8. lonichie Bacaoanul: DacA nu cunosti. impreju-rArile.

P. S. Episcop al Dunaret de jos: Nu void sti, cunosenici o imprejurare. Acesta nu face pentru mine norma ca.

www.dacoromanica.ro

84 PROCESELE VERBALE ALE IEDINfELOR ST. SINOD

nonica. V'am spur, cA este deslegare duhovnicesca, nu esteo hotArAre sinodalA. Alt-ceva este sA se dea deslegare §i

alt-ceva este BA se dea o hotarare de S-tul Sinod. S'atfacut diaconi la varsta de 17 ani, tili preop la varsta de 20sat 21 ani, qi p6te sa se fi facut tli arhierel la 30 ant;dar et nu voit vota Ili nu votez o asemenea dispositiunein contra can6nelor. Pate S-tul Sinod sa recunosca o ase-menea dispensa duhovnicesca pentru cutare sat cutareEparhie, acesta este alt-ceva. Acum s'a facut propunereaacesta, prin care se core redurerea varstei, ca seminar4tiisa Oa intra mai tinerl in hirotonie, pentru ce? Pentrucuventul ca s'a facut mai de mult un regulament prin carea voit sA se punk bariera hirotoniilor.

VArsta? Nu era acesta motivul, care a dat na§tere regu-mentului, ci altele at fost motivele. A tole motive pe carecu totil le cunaltetT, ca. top Seminariltii, ne avend varstaeqind la 21 ani, ki ne putend altepta, gisese alto cariere.

Acum, se propune o reducere qi mai mare §i acesta esteLiEcanonick din punctul de vedere al cananelor ; dar estetot atat de plink de greutate ca c2a. alts, Legea invetAmen-!.ului admite in Seminar varsta de 12 ani.

P. S. Arh. loanichie Bacaoanul: De 14 ani.P. S. Episcop at Dundra de jos : Nu vorbesc de legea

veche ci de cea none.P. S. Episcop al Rcimnicul2A: Legea none a Seminarii-

lor nu ficsaza varsta.P. S. Episcop al Dundrel de jos : Ba o ficsaza, 6 ani

penttu WO li 7 pentru fete. E4 admit chlar 8 ani §i cu4 fac 12, li cu 8 in Seminar fac 20 de ani.

P. S. Arh. Dionisie Climescu: Dar facultatea de teologie?P. S. Episcop al Dunetrei de jos Nol nu vorbim de

facultate, ci de preop.P. S. Arh. Dionisie Climescu: La noua lege m'am referit.P. S. Episcop al Duna'ret de jos : Eitt, afar din ea, nu

se mai pate face nimic. Et socotese, cA, ins6§1 admitereavarstei de 22 ani e viti6sa. Daca void eel mult, dar nuve sfatuese, sa admiteti termenul de indatA ce va presentatestimoniul Seminariului de 7 sat 8 Blase, ski fie hirotonit,insa qi acesta hotarare a S-tului Sinod, este afara dincanane.

Pentru aceste motive, rog pa S-tul Sinod, ea sl admitaaltA hotarare. Cestiunea de varsta sA o judece Chiriarhul,acesta este hotArArea cea mai bunk.

www.dacoromanica.ro

PROCOSELE Vr.RBALE ALE ElDitsITELOR ST. SINOD 85

P. S. Episcop al Rimiliculut: I. P. Santite ! Dati-mi voesa respund ea raportor la eele clise de P. S. Episcop alDunArel de jos. P. S. Sa din t6te temeiurile ce adusintru sprijinirea conclusiilor raportului, unul l'a impresio-nat, po care nu l'a inteles asa cum este in raport. Dm&ell am citat casurl de hirotonie In diacon de la 15 -18aril, de preot de la 18-20 anl, si de Arhieret la varstade 25 ant, am spus, ca acestea a4 fost nits simple ante-cedente, se intelege In vederea imprejurarilor timpulul,ea pers6nele, asupra carora s'a chiemat darul St. Duh lao varsta asa de tenera, eratl pers6ne trebuitOre BisericelIn mod esceptional, erail pers6ne din treptele mal inalteale societatei, ca Mitropolitul Veniamin, dar ett t6te acestecasurl nu le- am dat ca norme bisericesti.

P. S. S 1, a mal cis, ea nu'qI aduce aminte si nu stie,data in istoria Bisericel nostre a fost asa. Sa las cele-l-alte casurl, clic de diacon si de preot, Si sal spun dou6casurl de hirotonie in arhiereti.

Mitropolitul Veniamin s'a hirotonit arhierell la varstade 20 anl. Reposatul Calinic s'a facut arhiereA la varstade 25 anl. lath doue antecedente; data vom resfoi is-toria vom mai gAsi alte casurl. El bine, vedeti acestea,et le am citat numal ca antecedente, nu ca norme. Canorms am cis, el S.tul Sinod fn 1883 a stabilit, ca, varstade hirotonie pentru diacon sa fie de 24 an!, Tar pentrupreot 26 aut. Va sä dies, din ac6stA condescendenta nuresults nimic alt de cat, ea S Sinod al Bisericel n6strein vedere cu trebuintele, si cu imprejurarile, in care traesteBiseriea, s'a permis si alts, data nu numai asta-41, ea sa'sidea euventul sett in ceea ce priveste varsta canonica ahiroton]ilor. P. S. Sa face o propunere contra conclusiu-nilor raportulul ne (lice lasam varsta canonica la a-precierea Chiriarhulul. aunt contra acestel propunerl,si iatA pentru ce : Intaiii, pentru ea acebta opiniune seopune legei organice a S-tului Sinod, care, intre alleleprescrie, ca S-tul Sinod este institutiunea nostra eclisias-tick care da unitatea disciplinara. Al doilea, data, primimopinia P. S. Ep'scop al Dunarel de jos, avem sa cademintro anomalie fara margenT; adecA un Chiriarh are sahiroton6scA, la varsta canonic& de 30 ant, altul la varstasinodala de 26 ant, al treilea la alts, varsta. In acelasTtars si In acelasi biserica o sa avem mai multe felurlde clerics In privinta virsteit, Din contra, cred ca

Bien.

si

st

eta

Qi

;

En

www.dacoromanica.ro

86 BROCESELE VERBALE ALE tiSEDINTLLOR ST. SINOD

acum S-tul Sinod nu face nici un act contrar can6nelor,cum n'a fneut nici la 1883. Nu face alt-ceva, de cat a-comodeza can6nele la imprejurarile, in care se afla Bise-rica nostra ; si acest drept 11 are Biserica nu numal duprelegea el organics, pe care o am citat ; ci si in virtuteaprineipiilor canonice disciplinare, care aunt in vig6re inBiserica ortodoxa.

Nol stim, ca in materil de randuiala bisericesca voiacelul mai mare, a superiorulul Bisericel este hotaritare.Dace cel mai mare p6te O. acomodeze randuelele biseri-eesti la imprejurart, 6re S-tul Sinod al S-tet n6stre Bise-rid ortodoxe romane autocefale, care este autoritatea ceamai inalta a Bisericel, caruia tara l-a ineredintat condu-eerea afacerilor bisericesti, si cele-l-alte biseriei ortodoxe't-a recunoscut acest drept, sa, nu alba dreptul de a aco-moda sfintele can6ne dupre imprejuritri? De aceea, eil caraportor precum si cel-1 alts mernbri al comisiunei, carilati sub-semnat raportul impreuna cu mine, am primit vir-sta de 22 ani pentru hirotonia; si acesta pentru euventula elevul are as termine cursul seminarial intre 21 si 22alai. Calculul adus aid pentru scOla primary si precum$i pentru cele-l-alte scoll nu este enact; fiind-ert sunt ranimprejurarile, cand tinerii terminatl cursurile secundare matmidi de 21 ani. Eaca cuvintele, pentru care comisiuneaa primit maioratul, adica minimul virstel de 21 ani ; csi

cu acesta comisiunea a voit sa se acomodeze intereselorculturale ale Bisericel si sa se punk in armonie cu legilecivile.

P. S. Episcopul Hupilor : I. P. S. Presedinte. Este preaadeawata cliatorea, ea din discutiune ese lumina.

EU unul singur am fost de acord eu schimbarea virstelsi am si formulat un articol ca virsta sa fie de 21 antpentru diacon si 24 pentru preoti. Am ascultat discutiu-nile, care s'ar'i urmat atat din partea P. S. Raportor cat siopiniunea separate §i n'am nimic de clis in privina con-clusiunilor raportulul majoritMet, pentru ca si etl insumiavem aceleasi convinctiunT pe care le are majoritatea comi-siunel.

Am ascultat in acelas timp si opiniunea minoritatel co-misiunet, §i am vOut acolo nisce argumente puternice $icare 6re cum au atins in marturisirea credintel mele caArhieret. Acestea pe de oparte. Pe de alts, parte, stiindca legea clerulul cea nou6,. all de si an determine virsta

www.dacoromanica.ro

i'ROCESELE VERBALE ALE SEDINTHLOR ST. SINOD 87

Fli nu se ocuptt de hirotonil, dar a determinat cursurile,asa ce nu p6te cine-va sa intre in hirotonie, gra ca sa,fie absolvent a 8 clase seminariale ; a fixat num6rul preo-Olor dupa parohif, asa ca sunt luate t6te m6surile de anu se mai putea face abusul care se facea irainte, si carea motivat si facerea acestul regulament.

De aceea et as1 face o propunere ca sa se lase eu totulla o parte art. 41, adica BA dam un vot ca art. 4 as sescot& cu totul din regulament, si atunci remane legea eningradirile sale, care nu lase la hirotonie maT departe sir6mane latitudinea data de can6ne EpiscopuluT respectivca std facl, hirotonil; si lAsand asa, am scapat de OM in-curcatura, nici nu ne lovim de can6ne, nici nu facem res-trictiuni ; cad avem deja ingradirea trebuinciosit. Asa dardata binevoicl sa primiti opiniunea meal el 80 propuneA se suprime art. art. 4 din regulament si sit remand a-c6stA, cestiune la o parte

I. P. S. Mitropolit Prima : Eu vM ca cestiunea cums'a pus, confundam cu t tul ceea ce voim sa facem cu ceeace este facut.

Mi se pare actualmente, ca legea care este pe cab dea se promulga, negresit el trebue sit o avem ca o stavila,ca o lucrare precise. A primi propunerea P. S. Episcop alHusilor, ca sa se suprime art. 4 si sa se lase la latitudineaEpiscopuluT, este de a ne lovi de un alt inconvenient, a-did. cand vom aerie Ministerulul in privinta hirotoniilorsa nu fim refusatt pe motiv ca nu este basata pe lege. Mise pare ca, chiar D. Ministru s'a unit cu acesta propunerea modificarei art. 4, si et atilt fi de parerea acesta ca sitr6mana la latitudinea, la autoritatea EpiscopuluT; dar candnu ni s'ar face the! o pedica cand am face recomandati-unea de hirotoniile ce le-am inainta MinisteruluT. Afarl deachta mi se pare ca chiar legea armatei, ne opresce li nune lasA, al facem nimic pe drumul acesta. Nol avem, safim Intr'un mod forte grosnic responsabill, caci legea 'ar-matel nu dice la 25 anI. Se (lice, ca se calca can6nele: Nu secalcA nicT un canon. Sant can6ne pe care nu trebue sit lediscutam cum aunt tale dogmatice si aunt can6ne discipli-nare pe care S-tul Sinod trebue sa le aiba in vedere si sale splice dupa timp si imprejurarl, dupa cum trade caeste mat bine. Dace S-tul Sinod are acesta insareinare casa vEghez6 asupra bisericel, nu p6te sit modifice un canonprivitor la discipline, sat la etate? Dar mega etate de hiro-

www.dacoromanica.ro

88 PROCFSELE VERBALB ALE SFDINTFLOR ST. S,NOD

tonie nu este de acjI, ci de mat mult timp. Avert] Want'Parintl, car! s'ad hirotonit la vtrsta de 20, 21 si 21 ant.Cel mai mat marl Ierarlit au fost h;rotonitI la 20, 21 si25 ant.

Asa dar, ea cred a n'ar fi nici o gresala si n'am cAlcanicl un canon, dacA am lua pe un om la virsta de 21 antsi Lam hirotoni.

Ea ered dar, cA este bine sa, primim conclusiunile ra-portulul comisiunel, asa, cum s'a cerut prin raportul demodificare, ca si D. Ministru sa aiba o bsza pe care sa seOM intemeia spre a comunica colegulut D-sale de la, res-boig, sa nu se aplice legea recrutarel unul Mar la virstacerutA de lege pentru recrutare ; act se p6te intarnplacg-1 reerutdza in armata si chiar facut diacon.

Prin urmare ea aunt de Were& acesta, ca IA pogoramvirsta hirotoniel, cael nu mal aunt timpurile de atunci,and societatea cresting, avea cu totul alts regula si altargbdare in ale vietel si in ale virste!. (D. Ministru intl.&in sala sedin.telor). Asta -cJl este cu totul deosebire de tim-pul de atunci si educatiunea, care se da, tinerilor nostri,si societatea din care fac parte si chiar sc6lele unde seinstruese, si chiar ace! din 6meni carora aunt date sail in-credintate stip ea lasa, mult de dorit, si deel este maI bineel ham pe un tenar din frageda Jul virsta si sa-1 punemla Altar.

Sunt dar de parere, si cred a si P. S. Vostre suntell saprimim conclusiunile raportulul majoritatel comisiunel.

In ceea ce privesce eonclusiunile opiniunei separate, samg iertatl, acolo am vglut sate -va punete, care nu coin-cid eatusl de putin cu timpul de fata, si pdte ca ar fi Jostpentru timpurile de atunci. Nol insa, sa ne conformal]]timpulul de fata si imprejurgrilor.

Acum dati-m1 voe sa pun in cunostinta si pe D. Minis-tru despre ce diseutam. Suntem, Domnule Ministru. in dis-cutiunea art. 4 din regulamentul pentru buna conduits aclerului, a arui modificare s'a cerut de eatl va membridin Stul Sinod.

S'a citit raportul comisiunel si acum suntem in discu-tiunea acestul raport.

P. S. Episcop al Ilusilor : Dati-mI voe sa m6 adresezsi ea D -]ul Ministru. Din cele ce s'au discutat, D le Mi-nistru, ea am ajuns la conclusiunea, cA este ma! bine asuprimam cu totul art. 4 de cat id ma! facem vre-o sohiw-

www.dacoromanica.ro

PROnSELE VERBALE ALE SEDINTEL OR ST. SINOD 85

bare, gi iata pentru ce: Cend s'a facut acest regulament,s'a facut In vederea cti atuncl se faceali prea multi preoticu A clase, gi de aceea s'a voit a se pune o stavilaalba. gi D. Ministru, and se va presenta atestatul, o baselie, ca sä opresca data nu va avea virsta de 24 anipentru diacon gi 26 minimum pentru preot. Acum totegarantiile pentru hirotonil suet prevequte prin noua legece s'a facut. Mal intal se prevede cursul ce trebue sa faca,ca, trebue sa fie absolvent a 8 clase ca sa, p6te, fi admis lapreotie. Acum efind p6te un seminarist sä sfirgasea, cursul?La 12 ani intra in sitninar, gi cu 8 ani in seminar fac20, prin urmare pans la 21-22 gi chiar 23 ani nu se p6teface preot cu nici un chip. De aceea gtergerea art. 4 a-cum n'ar mai face nici un red, pentru ct D. Ministru arevoe sa se orienteze dupa, lege, pe basa celor-l-alte articolecare le are in lege ler nu pe basa acestuia, ca sa se con-vie a as face hirotonia, gi numai atunci cand un tear se-minarist va indeplini prescriptiunile legi, va fi admis lahirotonie. Acestea aunt argumenlele pe care cer ca art. 4sa fie gters din regulament, cdeI dupa, legea care s'a votatel nu mai are nici un sens.

I. P. S. Mitropolit Primat: Dati-mi voe sa ye intrerup.Fac intrebare D-lui Ministru: Ar putea D-sa sa ne res-punda, data, primegte a se face hirotonil fall a se preve-dea virsta?

D. Ministru al Cultelor Instructiunei Pub lice: Alteptsa mai and gi parerea P. S. Episcop al Hugilor gi voidrespun de.

P. S. Episcop al Husilor : 1. P. S. nostru Pregedinte aadus alte 'considerente, sustinend ideia majoritatil comisi-unel, de care, cum am spus la inceput, am fost gi ellmai inainte. Pregedintele, sustinend ideia comisiunel, a qisea prin acesta s'ar face o inpedicare 6re cum, o neregu-laritate, in cat privegte luarea tinerilor in armata. Datanu me ingel acesta a fost ideia.

1. P. S. Mitropolit Primat: Asa este.P. S. Episcop al Ilusilor : Tomei atunci nu se face a-

cesta, impedecare. De ce se face acesta, confusiune? Dealttel seminarigtii pans la 21 de ani, sad nu aunt luatiin armata, saii data nu l'a gasit diacon sad . preot la timp'1 urmaregte, tragerea la sorti nu'l ia, nu este Did o legepare sal oblige ia. Dar acesta, greutate a lucrului, acrovenit din articolul acesta, qi din articolul lege de re

gi sa

sa'l

si

www.dacoromanica.ro

90 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD

crutare din 1874 mi se pare, care prevede ea, la 21 dean! sa, se ia in armata, §i se face concesiune pana la 25de ant implinitl, daca, plate§te taxa ; indata ce trece peste25 de ant fl ia. Acum, daca s'ar lása la o parte fixareavirstei, §i indata ce ar ei din Seminar sall Facultateade Teologie §i ar intra in cler, pana la etatea care 11 re-elama legea recrutarel, §i cand a trecut peste 21 de an!,atuncl legea reerutarel prevede dispensa pentru eatl-va an!,fie cu plata, fie fara plata, pain urmare s'ar inlatura ac6sta.halt Prea Santia Sa, nea pus §i aceea ca tineril, nutrebue lasatI ca sa confracteze diferite deprinderl.

Este adeverat, dar tocmai dispositiunea acestul articoldin regulament, di nu pOte sa se faca preot pana la 26de ant, nea pus in positiune pe not ca ea hirotonim preotlo multime dintre seminari§til, earl all facut armata i carl inarmata dupa cum se §tie se contract6za din nenorocire multe.

i cand s'ar putea inlatura acesta, ca sa-1 prindem peSeminari§t1 sa -I facem sa intre in cler inainte de a facearmata, acesta ar fi mult ma! bine. i prin suprimarea a-cestul articol in totul, aceste inconveniente s'ar inlatura.

P. S. Episcop al Dunaret de jos: EA nu era sa ma!tau euv6ntul, dar fiindcti a venit D. Ministru am sit malrepet ceea ce v'am mat spus adin6cri, ca on -care ar fi ho-tararea nostra in sensul de a remane pe basele cano-nice, §i in sensul de a reface hotararea can6nelor, not totne gasim in fata unor greutati, care orieat am voi Ba leinlaturam, r6man ne inllturate. Si ne intoreem la practicacanonica a can6nelor, este ca sa ne gasim in greutatile incare ne-am gasit pana arum, §i sa ref usam hirotonia se-minari§tilor care au exit la 20 de an! din Seminar. Ca saWain prevederile can6nelor, este ea hotaram no! Stul Si-nod in contra can6nelor, no!, earl de la inceput pentru notam jurat in fate, lui Dunane(j.eti a norodului ca avemsa pazim can6nele. i v'am spus pogoramentulcare s'a facut in regulamentul acela care s'a votat, §i aceahotarare era nota canonica, in parantesa putea sa v6spun, ea, articolul 4 nu cadr6za niei de cum In regula-ment. Acest regulament s'a facut cand se vorbea de un con-gres al preotilor la Foc§anT, §i atunel s'a voit a se lua Ore-ear! m6surl in contra acestor veleitatl ale preotilor §i dealto parte s'a voit iarA§1 sa, as aduca la umilire acel se-minari§ti earl vin cu emfaza inaintea Chiriarhilor §i spun :SA m6 fad preot ca am lepte clam i atunc! Chiriarhul

si

ea insaslsi

eat

www.dacoromanica.ro

PROCESSLE VERLALE ALE 5EDINTELOR ST. SINOD 91

le spunea : Sa v6 fat dupa lege, dupA can6ne, dar find-ea erat prea multi, s'a faeut un regulament. In uncle ea-sue nu s'a aplicat orl de eate or! Ministrulcultelor a avut bilna-vointA sa primesea recomandatiuneaChiriarhulut, s'a trecut, dar de aka tomna, Ministrul ac-tual a voit BA fie In regulament, si a lis BA intrAm in-tr'insul, dar particular ne-a spus ea nu putem merge ma/departe.

Eti adineori am spus in S-tul Sinod, D-le Ministru,ca, ea sa abolim ean6nele, nu putem Ara sa le ealeAm.Dar ca sa faeem legs in contra can6nelor, nu all sfatui pe

Sinod. Ell am propus alt ceva. Consideratiunile peearl s'a basat propunerea, Bunt, ca s'a vAclut hirotonil dediaconi la 18 ani, la 20 de ani, de preoti la 22 ani, basi de Arhierel la 30 de ani. Acestea aunt dispense duhov-nicestl, date de eel car! ati trebuit sa judece. S-tul Sinodnu p6te legifera in sensul acesta.

Am propus si adineaori ca cestiunea de virsta sa selase la aprecierea Chiriarhului. tin8ndu-se sdma de esireavirstei din Seminar. Acesta ar fi singurul mijloc prin carenot nu ne-am face anti - canonic!. S-tul Sinod p6te sa fug,ce va voi, insa sit taut sa menajez si ean6nele pute-rea Chiriarhului, de aceea rog din nob. pe S tul Sinodpe D. Ministru, sit gAsim un formular, sa nu hotAramvirsta asa usor. D-v6stra, D-le Ministru, sunteti legist, sun-teti ma! in mesurA sa gasiti un mijloe prin care ail nepuneti si pre noi la adApost de orl -ce.

P. S. Episcop al Ramniculia: Pentru a doua órá m6ved nevoit, ca sa re'spund P. S. Episcop al DunArei de jos.P. S. Sa adineaori s'a formalisat de acele explicatiunI,pe earl le- am adus prin raport, si care stint culese dinistoria Bisericel n6stre. P. S. Sa nu voelte sa admitA, cain istoria Bisericel n6stre aunt ma! multe antecedente deacestea ; Runt ma! multi barbati ai biserieel n6stre,ati primit hirotonia la o virsta, mai tin6rA.

Am cps prin raport si repet prin -611 grain, ea pentrumine serveste ca normA numai dispositiunea S -tulu! Sinodde la 1883, eand s'a gAsit, ea nu se ealea ean6nele,not asta-41 venim spunem, ea se ealea ean6nele de a-ceea, eari vin si reduc termenul de 30 de an! la trebuin-tele sociale ale Bisericei.

Apol, Prea S5Mite, eti. lie, ea a veldt timpul sa ince-

i t ilamentul,

i

card

@i

si

@i

si@i

www.dacoromanica.ro

92 PROCESELE VERBALE ALE SFDINTELOR ST. S1 NoD

tam ()data cu aceste vorbe, care nu all nicl o val6re a-plicativA.

Intreb ind odatA, care este rolul nostru in bisericit tli

in societate ca Sinod ? ApoT data t6te prescriptiunile vie-tel n6stre bisericeltf sint prev64ute in pidalion, nu malare niel un inteles acesta adunare a chiriarhilor Orel ; nuremane statului de cat sa alga un Epitcop sat Mitropo-lit iii sA'T dice : iata pidalionul, mergi inainte, fl, eu eladministatiune, discipline qi Iota randuiala bisericesca.

Practica Irma a tuturor bisericelor ortodoxe eqte el, Si-nodele locale se aduna §i acomodez I. can6nele disciplina-re dupre trebuintele timpulul li ale bisericeT respective.

El bine, tot acesta a facut S-tul Sinod la 1883, qi totacesta face S-tul Sinod li astA-41 la 1893.

La 1893 S-tul Sinod, a avut in vedere, a instruqiu-nea, ce se cere de la viitoril candidat,1 la preotie este ce-va mai inaintatA de cat la foltil gramatiel, §i atuncl a facut un pogorAmant fate, cu varsta canonid. De alta, parte,a tinut socot6tA, ca instrue0a de patru clase seminarialeeste Ind elementary ; cad qtiut este ca, din Religiune ab-solve* acestor cursurl nu dispun, de cat de istoria ve-vechiuluT Eli noulul Testament, de catehisra, moral& 11,i, pas-toralA. Iata tate cunoeintele religidse ale candidatilor lapreotie din 1883.

Prin urmare, vedeti, candidatit din 1883 aveai eunoq.tinte intru cat -va §i teologice, §i fArA a mai vorbi de cele_l'alte cuno§tinte ale Seminariltilor de atuncl, volt. dice :S-tul Sinod la 1883 nu a calcat can6nele, ci a facut unpogorArnent fate cu gradul de culture al candidatului.

P. S. Episcop al Dunarei de jos: Nu are nici un dreptse fad.

P. S. Episcop al Rimniculta: Die inch o-data achta ;cad este dovedit pentru omul, care respect cultura ome-nesd, cA, cultura ridica sufletul omulul. Ea if (IA puterea,ca la o virsta mal inferi6rA, BA se asemene cu unul inteovirsta mull mal inaintata. II face, cum dicem ci no! Ro-maniT: cu patru oki". Acum, data la 1883, S-tul Sinodal santei n6stre biserici a redus virsta de la 30 air.' la 26a preotulul, li la 24 ani a diaconului, cred cA, Ili S-tul Si-nod de asta-cli este in drepturile sale, WA a calca can6-nele, ea sl, mai face un pogorAmant fate de trebuinteledin viitor ale Bisericel n6stre kii fate do imprejurarile, inoare at 54 se afle viitoril candidati al preociel romans.

www.dacoromanica.ro

PROCASELE VER13ALEI ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 93

AstA,-11, S-tul Sinod are in fata sa o lege, undo candi-datilor la preotie li se cere apr6pe tote cunostintele teolo-gice, dupe cum cun6stem din programa ce am votat-o laSenat. Apol dud candidatul, pe langA cunostintele saleteologice, mai trebue sa intrunescA si cunostintele de altsordine, ca istoria, literatura, stiintele fisice, matematice, na-turale, etc. Membril comisiuuei vin inaintea S-tului Sinodsi il mai roga sa se mai fact' un pogorAmfint in privintavirstei. i pe basa acesta S-tul Sinod isi p6te dice : SA numai impedecAm pe candidatii la hirotonie de a astepta vir-sta de 30 de ant, nici pe cea de 26 ant SA le dam voede a intra in clericat chiar indatA, dupA seversirea studiilor,adeel la virsta de 22 ant.

Acum daci am facut pogorAmfintul is 22 de an!, cu-veatul este, ca sa, nu mai lasam pe viitoril nostril canal-datt la preotie in fluctuatiunile lumei acestia. SA-1 luAm dinbratele scold si se i introducem in BisericA ; asa cum set%

luat din mainile pArintilor, tot ma si biserica sA-1 isdin scold.

S'ar putea dice : de ce nu a'a pus varsta de 21 ant, cuma fort parerea emisA de P. S. Episcop de Huo ? Nu ampus varsta de 21 ant, pentru cA ne-am dis, un an de diledupe terminarea cursului, candidatului fi trebueste, ca sAse pregAtbel si el pentru preotie, sA se ins6re, mai ales,ca legea recrutArei nu-1 atinge pAnA la inceputul anuluial douodeci si doilea al vrastel. P. S. Episcop de gull,ne propune insa, ca sA eliminam art. 4 din regulamentulpentru buna conduita a preotilor ; adicA, articulul cu varsta.Ed aunt contra acestel parer! si Inca contra din tote punc-tele de privirile, in care m'am pus pAna acum. DacA amprimit opiniunea P. S. Episcop de Husi, ca sa eliminA,macest articol, vom avea lipsa de unitate disciplinarA, inceea ce priveste hirotoniile, si nu still, dacA, si D-lui Mi-nistru '1 ar conveni o asemenea neoranduiala. D-sa la uncas de vacant& a unel parohil, o s& cerA sAi se recomandeun paroh. Dace, Chiriarhul, se va Linea literamente de canone, cum cere P. S. Episcop al Dunarel de jos, atunciare sa (Pea; Nu am D-le Ministru candidat, de si amabsolventi mai multi, cu facultati de teologie chYar, darpentru cA foci acesti absolventi nu ail varsta de 30 ani,ett. nu pot s5, vii recomand pentru parohia vacanta. Ve-deti in ce impas ne punem pe not insine si apol facem sAsufere si Societatea intrtA? De aceea, rog pe St. Sinod;

www.dacoromanica.ro

bi PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. S1NOri

ea, s'ail in marginile conclusiunel raportulul, sail in alteconditiuni, sA se ficseze varsta ci sa nu elimineze numalart. 4, Tar ca raportor, II rog sa se primeascA conclusiileraportulul, admise de majoritatea comisiunei.

D. Ministru al Cultelor : Mie mi se pare, ea in fond, tat&lumea este de acelaql pArere, toil vor acelail lueru, adicavor sa eqina din varsta de 30 de ant, din care s'a esit dejade la 1883, li din care mi se pare, ea s'a cam elit tot-de-una. clilar inainte de 1883, li sa Om chiar din varstade 26 ani preveduta in regulamentul de la 1883.

Pentru acesta, s'a emis trel pareri: una a P. S. Epislopde Hukii, ca sa desfiintam cu deseverlire art. 4. Dar ceinsemneza desfiintarea art. 4 ? insemneza ca remanem Inregula eanonica de 30 aril? De sigur, el acesta nu egandul P. S. Sale. Dar cu acesta interpretarea nu va pu-tea fi acelall, nice la P. S. Sa, nici la eel de fatA, li nicila eel cari ail s& via, dupe nod, aca ca lucrul are sA dealoc la banuell. P. S. Sa ar fi propus mai bine ca sa fiehirotoniti ori-tine are atestat, fara sa se mai cera varsta.

A dotia idele este a P. S. Episcop al Dui:tare de jos,care core, sustinend dorinta de a remane in pielore eano-nele, ca in loe sA to desfiinteze Sinodul intreg impreunacu Guvernul, sa le desfiinteze Episcopil in parte, §i fullcore mie BA, gasesc un melte§ug, ca sa putem e§i din a-cest impas. Apol varsta canonicA nu a fost nici °data res-pectata. Fotie a fost patriarh mult mai teller de cat mine,§i ell nu am varsta de Arhiereil. Acestea aunt regulamen-tad care nu pot fi pentru vecie, varsta se schimba dupeOra, dupe numer, dupe nevoe, dupe multime, dupe stu-diile care se cer, nu 'Ate se remana vecInica. Dupe cumdar, la 1883 s'a admis o scoborare, tot ma qi ast&-41, caelnu este bine sa lasam pe fie-care Episcop in parte, caast-fel sa fie mart, intro Ministru ci Episcop. De aceea ebine sA Wain a se scoborl varsta pe fats.

A. treia ideie este a majoritatel comisiuuei, ca sa sco-boram virsta la 22 de ani.

Cred cA ati putea, fArA pericol, ca acest minimum devirstA, §i cu acesta atl satisface ci pe Prea S. Episcopde 114, sal scoborati Inc, pe un an, vi iata pentru ce :Prea S. Episcop de HO trebue sa admit& ca e neaphatO.trebuintA 86, fie major, prin urmare majoratu este indis-pensabil, nu poti face un preot care nu este major, va sA4ica 21 de an; majoratu, trebue sAl cell. Acum eit (IQ

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EIDINTELOR ST. SINOD 35

fapt, char dad, vel scobori la 21 de anT, vel gasi forterar, care st, se fact, preot la 21 de anT, ar trebui at, presu-pul et nu este vacant,, et nu se insbra imediat, ea nu vatermina seminarul la 21 de ani. Dar in fine, st, presupuiet s'ar intimpla until sail dol pe an, care st, MIA semina-rul terminat §i A, intrune ca, tote conditiunile. Nu ar finicl un zor ca BA mai altepte pant, la 22 de anT. EA u-nul accept, fie 21 fie 22 de ani, voT primi modificarea carese face de S-tul Sinod. Cred it sa, cd va fi mai bine st,se admit virsta de 21 de ani, O. nu se punt, de cat eon-diOunea aceea care este indispensabilt, majoratul. VoiA cereMinistrulul de resbel ca sa modifice qi densul legea recru-tAreI in sensul ca sa nu se mai plttesca nimic de semi-nariltii earl se obliga sit se hirotonithea, el nu mal pit-tesca nimic pentru amanarea for la serviciul militar, incas and nu ar fi vacanta pentru ca sit se fact, preot, etanu aunt den§ii earl nu vor at, se hirotoneaset, ci nu vomavea noT locuri sa le dAm, pentru ca at facem preop.Acum, fiind-ca 11 forttm li II ducem cam de mar la a-data cariert, ar fi nedrept sit plateset pentru acesta scu-tire de serviciul militar. Cred dar, ca, nu voiu gasi niclo dificultate de la Ministru de resbel ca st modifice le.gea reeruttrel, in sensul ca sernmariqtilor at, li se ingaduepant. se va face vacantt, tli in cas dad el ar refusa, sitplAtesea, 0 sper cA void reusi.

Dart, yeti primi 21 sail 22 de anT, mie 'ml este indi-ferent, edi tot voiti da sanciunea Regalt.

P. S. Episcop al Ramniculun Primim modificarea de lamajorat, adict, de la implinirea de 21 anl.

P. S. Episcop al 112z)silor : EA imi retrag propunerea mea.Se pune la vot propunerea minoritatei comisiunel, li

respinge.Se pune la vot propunerea majoritatel, de a se ad-

mite hirotonil hi cler de la 21 de anT, §i se primeqte.P. 8. Episcop al Hufilor : Erl s'a ales o comisiune care

s'a indatorat sa revadt, impreuna cu D-nul Ministru, im-partirea parohiilor actuale, qi data mai e de facut vre-oimbunAtatire.

Acestti, comisiune are sa fie in corespondentt, cu topChiriarhil respective, cu Mitropolith cli Episeopil. Aq credo,ca ar fi bine, ca St. Sinod sa binevolasca, ca prin biu-biuroul sail sit comunice P.P. S.S. Chiriarhi, ca, la adre-

www.dacoromanica.ro

96 PROCESELE Ve.RBALE ALE *EbINTELOR St giNOD

sarea comisiunel prin presedintele el, sa dea tote deslusirilece se va cere.

P. S. Episcop al Rimniculza : Propunerea, pe care oface P. S. E?isoop de Husi, mi se pare de prisos, si iatapentru ce, S-tul Sinod are acdstA comisiune, insarcinatA.de a regula in vedere cu legea parohiilor $i acestit co-misitme este preveduta prin legea imbunatA0ril sortei cle-rulul la articolul, unde se vorbecte, ca D-nul Ministruimpreuna cu S-tul Sinod . . . ,

D-nu Tache lonescu Ministru Cultelor : Vo insela0, a-cesta este preveluta pentru rEgulament, dar pentru pa-rohil, nu.

P. S. Episcop al Ramniculta : In tot casul, ed cred,ca comisiunea, curia S tul Sinod f-a dat mandatul regula-rel parohiilor, are sa se puns in corespondecd cu PP. SS.Chiriarld, cerendu-le deosebite informatiunl si consultan-du-1 asupra mai multor puncte din lucrarea sa.

P. S. Episcop al Hu)silor : Apol acesta am propus si ed.1. P. S. Nitropolit Primat : Cred ca este admisibila

propunerea P. S. Episcop de Husi, ca biuroul sg, scrie ca.cand se va adresa Comisiunea prin presedintele el cAtreChiriarhi, acestia sa dea deslusirile necesare.

Se pune la vot achtA, propunere si se primeste.D-nul Ministru al Cultelor : DA citire urmatorului me-

sagid de inchiderea a Sesiunil de vara a S tului Sinod :

Prea Sdnliti Parinp,

Sfintul Sinod al Santel Biserici Autocefale Ortodxe Ro-mane, deschis prin Mesagiul Nostru No. 1725 in 4iva de1 Maid anul curent, terminandu-s1 lucrArile sale.

Ed declar inchisA sesiunea acestuI Sinod.Dat in Bucufestf la 26 Maid 1893.Voct ! SD. triliasefi, Majestatea Sa Carol I Regele Ro-

mfiniei.

t Presedinte, Ghenadie Mitropolit Primat.

f Secretar, 16nichie Baca6nu.

www.dacoromanica.ro