1891 04

BISER[CA OF TIIODOXA ROMANA.

DESBATERILE

S-LUI SINODDIN SESIUNEA DE PRIMA YARA

ANUL 1891.

Revista Periodica Eclesiastica.

ANUL AL XV-lea No. '4.

SECS I E

P7M;EI R.

B UCIJBETI.

eg;;Je4treder:

34. Sir. Frincitatele-Unite, 34.

1 8 9 1.

1

II

r/WY.,--10;-,-L--W,--1<Wk-&-A1.-W..FAN

- Inkka I

s

ii

I -CT

feVi aidA fri#44

b

,-'

qz

IIIIII

A

www.dacoromanica.ro

SA NTUL SINODAL SANTEI

BISERICI AUTOCEFALE ORTOTOXE REAR

r.-eirti-

www.dacoromanica.ro

Procesele-Verbale ale Santului Sinod.

Sesiunea de Prima vera a anu1ni 1891.

Sedinta din 1 II (fat 1891.

Sesiunea de Prima-vera a S tulul Sinod s'a desehiscu solemnitatea obietnuita, facenduse un 'Ile -Deum la orele10 in biseriea Catedrala a S tel Mitropolit de eatra I. P. S.Mitropolit Primat, la care all asistat P. P. S. S. Membri aiS-1-nlut Sinod afiatt in eapitala si D Ministru al Cultelor-si Instruetinnet Pub liee.t La orele 11 s'a Mout sanOrea apes de °rare P. S. Ar-hiereii. Gherasim Pites_tenu, in sala sedintelor S -tului Sinod,dupe care D. Ministru al Cultelor eiteste Mesagiul Regalcu No. 1224, pentru deschiderea sesinnet. de PrimA-vera aS-tulut Sinod, apoT adaoga:

P. P. S. S. Parino. In numele Guvernulut intreg doreseS -tulul Sinod multa activitate si sirguinta asupra it:Ivor-tantelor eestiuni, ce se vor presenta in acesta sesiune, ast-fel ca luerarile sele an fie destul de rocloiee si folositdre si,le conduce en pace panala starlit.

Tot de o-data, declar, ca cestiunile ce vor dobAndi apro-barea S Whit Sinod tai se vor recomanda Guvernului, vordobandi din partea Guvernulm tot sprijinul posibil.

1 P. S. Mitropolit Primat: D-le Ministru. In numeleintreg al S -tului Sinod, aduc multumirt intregulut G-uvern,pentru multa buna-vointa ce are de a da tot sprijinul lut-erarilor S -tului Sinod. Not, D le Ministru, vom depune tote-staruintele si vom cauta, precum am heat in totd'auna,

www.dacoromanica.ro

4 PROCESELE VERBALE ALE Sh DINTELOR ST. SINOD

ca lucrarile S-tului Sinod sa fie cat se p6te de folosit6repentru binele si interesul Bisericei $i al 'fere!.

Inca odata dar, in numele intreg al S -tului Sinod, mul-tuwesc Onor. Guvern de buna-vointaisi sprijinul, ce voestea da lucrarilor Sinod. P. P. S. S. Parinti. Eu declardeschisa sesiunea de Prima-v6ra a S-tulut Sinod. P. S.itherasim Prtest6nu este rugat a face apelul nominal.

P. S. Arhieret Gherasim P4estenu face apelul nomi-nal si respunde presenp 13 P. P. S. S. membri, fiind treyabsents.

I. P. S. Mitropolit Primal: Fiind in numeral cerut deRegulament, sedirto este deschisti.

P. S. Gherasim Pitest6nu este rugat sit binevolasea ada citire sumarulul ultimo sedinte din sesiunea trecuta.

P. S. Arhiereu Gherasim Pitestenu citeste sumarul ul-timei §edinte a sesiunea de tomna a antilut 1890.

I. P. S. illitropolit Primat: Cere cine-va cuventul asu-pra sumarultn?

P. S. Episcop al Danaret-cle-jos: Audit clicendu-se insumar ca P. S. Episcop al Argesului reinoeste propunereafiicuta. Inainte dar de t6te eu a3i dori s,L ne spuna P. S.secretar tine a facut acea propunere?

P. 8. Arhiereu Gherasim Piteotau: S'a faeut de P. S.Episcop al Argesulut, cast rata cuvintele P. S. Sale dinprocesele- bale. (Citeste).

P. S. Episcop al .Argeptlui: I. P. S. Stepane!se afia si D. Ministru fata, reinoesc rugaciunea meapropunerea ce am avut on6re a o face mai dilele trecute,

ca sa se dea un comunicat prin Monitorul Oficial, ca i3i-meni sa, uu mai vina cu carts didactioe tiparite la Sinod,

71ci cu nianuserismi ca sa evitam pe viitor inconvenientele

si greutaOle aduse Sinodulio".Acestea aunt textual cuvintele P. S. Episcop al .Argesului.P. S. Episcop al Ihtnaret-de-jos: Se p6te ca in proce-

sul-verbal al sedintet din urma sa se coprinda aceste cuvintefara ca prin aeesta sa se redea adevetul cestiunei? Candin sumar se dice ea: reinoeste propunerea", insemndzii caP. S. Episcop at Argesulut a facut propunerea de care estevorba in o alta sedinta, i sand a venit D. Ministru P. S.a reinoit'o, ceea ce precum cu totil stip nu a fost asa.S-tul Sinod, dupe propunerea a mai multor membri, a deciswi se pare ceea ce ne ceti P. S. raportor i cand mai

S-lut

Flind-ca

fe

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. ItINOD 5

tArcjit a venit la, sedinta D. ministru de Culte atunci P. S.Episcop al Argesului is cuventul sa vorb6sca nu asupracestiunei ce se desbatea, ci asupra unei decisiuni deja luatade St. Sinod. Acest mod de a vorbLnu este regulat si sumarulce ni s'a cetit ne redand adeverul lucrurilor cer sa se rectifice.

P. S. Episcop al Argeplui: Eu nu numal odata, ci inmal multe randuri am facut proplineri, insa fara sa, le facinscris ci oral, si S-tul Sinod le-a admis. De aceea in ul-tima sedinta a sesiunet trecute, cand era de Etta si D. mi-nistru de atunet, profitand de presenta D-sale, am reinoitpropunerea pe care u facusem in o alta sedinta si care dejaera admisa de S tul Sinod.

Nu still dar de ce P. S. Episcop al Dunaret de-jos seimpedica de acesta cestiune. caci cred ca cu reinoireapropuneref mele P. S. n'a velut nimic nod, care ar fi incontra Regulamentulut.

P. S. Episcop al Danara-de-jos: °and cine-va n'a facutmai inainte nisi o propunere nu p6te Reinoesc pro-punerea". Sumarul are un vitt si de cuvent si de forma,si cer sit se rectifice pentru a fi conform cu adeverul.

P. S. Episcop al Argesulut: Acestea aunt cuvintele mele,le sustin i prelind sa se treat in prescriptul-verbal.

I. P. S. Mitropolit Primat: Se vor trece. Ne mai ce-rend nimeni cuventul, se pune la vot sumarul ultimei se-dinte al sesiunel trecute.

S-tul Sinod it aproba.P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Se aproba cu rectifi-

carea ceruta_de mine?I. P. S. Mitropolit Prime: S-tul Sinod nu aproba rec-

tificarea.P. 5. Episcop at Duntiret-de-jos : Atunci imi resery drep-

tul al vorbesc in o alta sedinta asupra acestei cestiuni,pentru el nu voese si mistifi.cam pe cititorl.

P. S. Episcop al Arge,sului: Imi resery eti dreptul easa vorb,.sc asupra cestzuniior propuse de P. S. Ta.

1. P. S. Mitropolit Primat: A ;um mai intal procedemla alegerea biuroului.

P. S. Episcop al Romniculut: I. P. S. Stepane. Amcerut cuventul, ca, sa fac o propunere.

P. P. S. S. membri ai S-tului Sinod, carii an dus in acestidoi and de Mils sarcina de seeretarT, merit& tdta recunostintanostra. Cu tote greutatile ace-tel sarcini, P. P. S. S. Lor

dice

si

www.dacoromanica.ro

6 PROCESEIE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

au respuns crt zel activitate la chemarea acesta.-De a-ceea eu tog pe S-tul Sinod sa-i aclamgm ski pentru sesiuneaacesta, mat ales c4 stint rnernbrit eel mat tineri dintre

p6te oral capabill >ti activi. Rog dar pe S-tul Sinod sabine-voiaseg a priori propunerea men, fart), a mat procedela vot i al aclama i pentru sesiunea acesta.

1. P. S. opolit Frimat: P.P. S.S. Lor, pentru ca aclascultat propunerea P. S. Episcop al R6roniculut, vls rogacum ye promintap. asupra el.

P. S. Episcop al 11rgert10: Eu in totdeuna am tinutin ca in ort.ce cestiune sa procedam conform cu Regula-

mentul, ego este Inuit mar regulat, >li deci austin ea si Inacesta cestiune s procedam conform cu Regulamentul;adica de a -alege pe secretarii biuroulut prin vot secret. A-cesta o fac spre a evita on -ce preaupunerl.

I. P. S. illitropolit Primat : Atunci dar se va procedeconform cu Regulamentul.

S tul Sinod procede la alegerea P P. S. S. secretariprin vot secret.

I. P. S. Mitropolit Primat: Votanti 13.Majoritate absoluta 7.P. P. S. S. Arhierel Gherasim Pitestenu Ioniehie Ba-

eaoanul an intrunit fie -rare care 12 voturt.Prin urmare P. P. S. S. Lor aunt proclamati secretaii ai

biuroului.Acura ye rog sa procedati la alegerea comisiunel de

petitiurn.S-tul Sinod procede la alegerea prin vot secret a co-

misiunel de petitium si se aleg:P. S: Valerian Romnicenu 12 voturt.II 77

Dositer Botosenenu 1277

., ,, Dionisie Crajovenu 977

I. P. 8. Plitropolit Primat:- Prin urmare P. P. S. S. Ar-hierei Valerian Raninidnu, Dosofel Botosenenu si DionisieCraiovenu, caH aft intrunit majoritatea eeruta de Regula-ment, aunt proclamatt de membri ai comisiunet de petiOunT.

Acura rog pe S tul Sinod sa hotarasca la ce ora putemsa deschidem sedintele.

P. S. Episcop al Romnicului: Eti propun ora 9 dimineta.Vo(i: Nu putem veni la ora 9. Mat bine la ora 11.I. P. S. lilitropolit Primat: Ve rog et hottirAti la ce-ora

sa incepem. Regulamentul ;lice la orele 11.

not,i

sit

si

Qi

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE *EDINTELOR ST. SINOD 7

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Atunci sit fie cum ;liceRegula mentul.

P. S. Episcop al Argeptiza: Me unesc si di en Art. dinRegulament ca sa tinena ti;edintele la orele 11, pana vaveni si I. P. S. Mitropolit al Moldovei, ca sa-1 consultam sisa vedem ee va dice si I. P. S. Sa in ac( st caz.

J. P. S. illitropolit Primat: En asi crede mat bine laorele 12, pentru ca ora-11, este o ora care nu prea con-vine la top.

S-tul Sinod aproba.Se comunica de la biurou adresa D-lm Ministru al

Cultelor si Instructiunei publice cu No. 14894, prin care res-punde la intervenirea S-tului Sinod, a nu se p6te convocaS-tul Sinod in sesiune extraordinara.

Se trimite la Comisiunea de petitiunI.Idem telegrama P. S-tului Nichifor prin cate comu-

pica alegerea si suirea pe tronul Patriaihal al IerusalimulutMonsigneur Gherasim.

S-tul Sinod is act de acesta.Idem petitiunea preotilor Capitalei si a studentilor- fa-

eultatei de Theologie in alaturare cu un project de legeasupra positiunei materiale a Clerulut.

Se trimite la Comisiunea de petitium.Idem adresa P. S. Episcop al Romnicului tli Noului

Severin cu No. 352. relativ la juramentul preotilor inainteainstantelor civile.

Se trimite la Comisiunea de petitiuni..Idem adresa Presedintelui jurnalului Biserica Ortho-

doxa Romana" cu budgetul si compturile pe esercitiulanulm budgetar 1890-91.

1. P. S. Nitropolit Primo: Acesta se va trimite la o-comisiune speciala, care se va alege in o alta eedinta.

--Se comunica de la biurott adresa D-lui Director altipografiel Cartilor Bisericesti in alaturare en budgetul peanul 1890-91.

I. P. S. Illitropolit Prinzat: Se va trimite tot la aceacomisiune, care se va alege si pentru budgetul $i compturilejurnalului Biserica Orthodoxy Romani ".

Se comunica de la biurott petitiunea P. S. ArhieretiInochentie Ploestdnu, prin care cere un congediu de doua.Bile.

S-tul Sinod II aproba.

www.dacoromanica.ro

8 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Idem petiOunea D-lui G. Arama pe langa, care tri-mite doua esemplare din Istoria Universals Eclesiastica,partea a 3-a, cerand aprobarea.

1. P. S. Mitropolit Primat: Pentru a.c4sta se va alegeo anume comisiune, precum s'a flout .si in sesiunea trecuta.

Prin urmare va remane la o parte si Comisiunea, carese va alege ist va da opiniunea asupra et.

Se comunica de la biurou doua adrese ale EpiscopietRomniculut, relative la calugarirt.

Se trimit la Comisiunea de petitiunt.Idem dece adrese ale S-tet Mitropolit a Ungro Via-

Mel, relative la calugariri.Se trimit la Comisiunea de petitiunt.1. P. S. Nitropolit Prinzat. Prin urmare ne mat fiind

nimic la ordinea dile, ridic sedinta.edinta, pe Jot 2 Mat orele 9.

--edinta se ridica si se anunta cea viit6re pentru dioade 2 Mat orele 9.

t Presedinte: Iosif Mitropolit Primat.t Secretar : Gherasim T. Pite,9anu.

8edinta dint 2 Mat 1891.

edinta se deschide la orele 9 si jumaate a. m. subpresedinta I. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presenti 12 P. P. S. S.membri, find 4 absentt si anume: I. P. S. Mitropolit alMoldovet si P. P. S. S. Episcopt al Romanului si al Arge-sulut, tar P. S. Arhierea Inochentie Ploestenu in congediu.

Se cite to sumarul sediniet precedente.1. P. 8. Mitropolit` Primat: Cere tine -va ouventul asu-

pra sumarulut ?P. S. Episcop al Dunaret-de-jos: Inalt Prea Sante Pre-

sedinte ! 17-6 aducett aminte, ca in sedinta precedents ed.am cerut BA se rectifice ore -cari aserciuni din sumarul ce nis'a cetit si anume acele relative la propunerea, ce dice su-marul, oft a flout P. S. Episcop al Argesuiui. Din cele ceaudit in sumarul de asta-41, v6d ca nu s'a rectificat nimic.Eti ast dori ca S-tul Sinod sa limpeqesca acesta mica ces-

www.dacoromanica.ro

PROC1 SELE VEBBALE ALE SEDiNTET OR ST. SINOD 9

tiune, pentru ea sa fie o uniformitate de. lucrari si de ceace facem.

I. P. S. Mitropolit Primal: Pentru limpetlirea acestetcestiuni urmezit sa fie fata §i P. S. Epis ,op al Argesulut,care aeum lipseste; pentru ca leri P. S. V6stra all sulevatcestiunea, ea acea propunere despre care act vorbit eraprovenit1 din parted unuf alt P. S. Episcop si act cerutrectificarea. P. S. Episcop al Argesulut a sustinut, -A esteautorul propuneret §i a pretins ca cuvintele P. S. Stile safie trectite in tocalat in prescriptul-verbal.

Prin urmare biuroul nu putea s1 admiti rectificarea ce-rutA, de P. S. Vostrit, pe arta vreme era sustinutA de P. S.Episcop al Argesulut. Cand insa P. S. Episcop al Argesulutva fi presinte, P. S. V6strA vest lua cuventul din nou,vets vorbi, si dupe cite se va dovedi, se va vedea, datatrebue sa se film, rectificarea sad nu.

P. S. Episcop at Duntirei-de-jos: Dar ce se face cu a-cest prescript-verbal?

1. P. S. Mitropolit Primat: Se votezh cu acesta obser-.

vatinne, ca atunci child va fi fata P. S. Episcep al Arg-e-sului, sa sulevati cestiunea din not.

P. S. Episcop al Danard-de jos: Prea bine. Me unese.Se pune la vot sumarul sedintet precedente si se

aprobii.i. P. S. Mitropolit Primal: Acum ve rog, sa procethitn

la alegerea cornisignet pentru cercetarea, socotelelor tipo-grafiei cArtilor bisericest si ale jurnalului : Biscrica Ortho-dox Romani, cum s'a facut in toti anii.

.13, S. Episcop at Dumb-et-de-jos: I. P. Sante Presedinte.Not alegem in tot aniro comisiune pentru verificarea so-cotelelor Tipografier §i a jurnalulut. Am avut si ed odatd.sett de death ort s6rta sa fiti ales to acea comisiune, ca 135,verific socotelele anuale. Cet ce au avut s6rta mea stiucum se Tail socotelele tipografiel si jurnalulm. T6ta acti-vitatea comisiunei se reduce la a vedea, data s'a trecut la-venit toot banit incasatt si data directorul poseda acte jus-tificative pentru cheltueli. Precum \redact comisiunea seconduce de actele ce i se presintA acolo. Asa se Tat soco-telile si asa am facut si eu, dar, 1,41) ye spun drept, eu oride chte on am pnrticipat la luarea acestor socoteli amavut tot-deuna, Ere -care indotalii, care pate sti, nu fi fostfondata, pentru ca nici adatft n'am putut sa me conving

www.dacoromanica.ro

10 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR- ST. S1NOD.

eu Insumi de cele ce mi s'a presentat. Si indoiala mea_provenea nu din afara, ci de la mine insumi, pentru e6,daca am pntut patrunde in parte mecanismul acestor so-cotell, am fost departe de a le putea verifica. Si ast-felneputand BA mi dan socotela in mod conscient de cum selucieza la tipografie si cumse cheltuesc bani', am dat ade-siunea mea cu acea reserva interi6ra : ca colegil mei vor fipriceput mai bine de cat mine lucrul si apoi ea ei'amincrEdintat ca direetorul aceste" tipografil este un am deincredere. Parka (beltuelilor mat. Cu sepia nu am putut s'opricep de Ice si era natural ca eii sa n'o pricep, pentru cae o cestiune care nu infra in specialitatea mea ea clinic sigAndese, ca in catigoria mea, sä gaFesc mull dintre deficitnostril- si colegii met ori cat de intelegenti an fi et. PreaSf. V6stra stiff" ca si mine ca darurile naturali s'au impartit6menilor nu in mod egal ki de aci vine si impartirea ac-tivitatei omEnesti in diferite directiuni, Dup6 cum nu sepricep ingineiii in cele ale julistconsultilor, militarii in celeale pieolilor, asa este si cu on -ce brash% si gen de acti-vitate. Not nu putem sa cundstem in fond modul cum seebeltueste banii la tipografie. Not suntem clerics ki la luareasocotelilor tipografiei gandese c'ar trebui omens specials,esti sa cereetEze acele socoteli si sit ne d-ea si noua osituatiune mat positiva. Dar ceea ce n 6 face sit insist si maimult asupra necesitatei unul control constiineies este, caam audit cu intristare pe unit din D-nil Deputati si Senator'si pe at &Bern insemnati at Statului nostril, cum ca latipografie si la jurnal ar trebui un control mai serios, maiaprofundat asupra lucrarilor de acolo. Si dar cum ca trebueEta alegem o comisiune din 6ineni special" nu mat incapelaice o indmala. Eu eel putin fie ca membru al S-tulut Sinod,fie ca- membru in acea comisiune am avut si vol avea tot-deuna indoiala dud nu voi fi pus in mi surit sa pricepcestiunea. Credeti 6re, S. Vostre ea comisiunea nostraalesa din membrii S tului Sinod pu va face ca tote comi-siunile earl ail fost Oita acum ? Si facend asa, 6re credetiea S tul Sinod va aver, o lucrare cum an trebui sa o aibade la piste omen" special"? Eu unul ce.1 putin cred, ca o-comisiune alesa numai din membrii S tului Sinod nu vaputea sit ye dea o situatiune exacta intro materie, in carenu este competenta. Pentru aceste motive asi ruga pe S-tulSinod 14 se gandesca, la alegerea uric! comisiuni care sa

I'.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VEIBALE ALE SED[NTILOR ST. SINOD 11

fie compusa din 6meni special], cunoscatort in asemeneamaterie fie el dintre mernbrii S tulut Sinod fie de aiurea.

P. S. Episcop al Romnicului: I. P. Sante Steprine! Intrusi eu in discutiunea acestei cestiuni, si nu voiu atinge altepuncte, de cat numai pe acelea, pe care le-a atins P. SEpiscop al Dunarei-de-jos. P. S. Sa ne propune, ca notsa alegein o comisiune, eompusa din specialisti, din personede afara de S-tul Sinod, adica din omen' cunoscetori inale tipografiei.

Dati-ml vole Prea &mite! Volesc sa ve comunic si eucele, ce tit in ac4sta materie. Tipografia n6stra de la in-fiintarea ei, ca tote institutiunile, care cauta sa -Nett progres,a fost tot -deuna plivita ret ; si nu de t6ta lumea, ci de9.ceia, carii aveu interes, ca ea sa nu fie sa nu'si ajungascope]. Ve pot comunica ehiar, ca la infiintarea ei amavut rugaminti,personale, iJicendu-mi-se : Dar ce mai urn-blati cu infiintare de tipografie? Ce? Nu sunt in Bucurestidestule tipografii, unde puteti sa tiparit] cartile, earl ve'aunt trebuinct6se? Ceva mai mult. Unul din tipografi avenit cu un fel de argument, licendu-rni: Dar n'ati tiparitla mine cartea de Te- Deumuri? Tot a§a puteti si de acumsa ve tipariti cartile, ce voiti.

Acum, compunerea din asemerea 6meni a comisiunel.,propusa de P. S. Episcop al Dunarel-de-jos, ar fi a in-troduce elemente, ce n'ar aduce aces ce doreste P. S.Episcop al Dunarel-de-jos si not cu totii ; adica nu ne-araduce, vo u s die, lirnpelirea situatiunei tipografiei, ci dincontra, eu veq, ea s'ar aduce lovitura de morte a acesteiinstitutiuni, injgbebatit de intrega Biserica Romanesca,in parte de catra S-tul Sinod. Au sa intrebuinteze t6temij16cele pentru a o distruge- Au sa caute, cum lice Ro-maim], nod in papura, ca s'o lovesca. Acesta este parteaargumentatiunei mele, luata din practica lucrulul.

Acum este o aka argumentiune de forma, luata dinRegulamentul tipografiei cartilor bisericesti. Regulamen-tul acesta prevede modul, cum an sa se faca socotelile-tipografiet si tine all sA, fie ace' membrii, din care area se compune comisiunea pentru luarea socotelelor.din trecutul acestei institutiuni, in capul chreia am fostsi en onorat da s-tul Sinod ca sã fiti, se stie, ca s'a ur-mat tot d'auna conform Regulamentulut. Comunic P. S..Episcopal Dunarel de jos, ca s'a facut in trecut o ase-

gi

Si

www.dacoromanica.ro


menea 1ncercafe, riu tocmai In modal propus de P. S.S. S'a numit o comisiune in care membrit eI aft introduselemente streine de st. Sinod; gi atunci indata s'a gasitomen', a carnr -tinta era nu luarea so2otelilor ci eil. Ean'am protestat ca director de tipogrofie al at. Sinod, cim'am supus si am dat socotelele, euin a voit comisiunea.Consequentele lucrarei acestel comisiunl nu s'ail isprav'tde cat acum dol ani ; i atunci cu alarrnarea lurnei deafarA. De aceea rog pe S. Sinod, sa nu se unescl cupropunerea P. S. Episcop al DanArei de jos ; caci pro-punerea P. S. Stile loveste direct pres Regu-lamentului. P. S-tite al Dunarei de jos ! chiar data anlmerge pang acolo. sa facem cum cereti, nu credeti ctit cuaceita s'ar aduce vre un fobs tipografiel. Ve rog dar,sa fim cu multa b'a'gare de semi in ceea ce priveste a-cesta institutiune. Nol stim cu totii cum s'a infiintat a-cestA institutiune, cu cite greutAci la inceput. Acestainstitutfune a progresat, p6te sa aiba un fond deapr6pe o jumetate milion.

Voce. Nu pole as aiba un fond mai mare de 200,000Hill lei.

P. . S. Episcopul Ramnicalui : Eu ye asigur, ca, areun fond de o jumetate milion, punend in socotela

masinele, materialul tipografic, cartile tiparite etc.T6te aceste nu fac u'A' jumetate milion ? AcestA tipo-

pografiie mai are si o menire forte mare pentru Bisericanatiunea romana.En. 'ml aduc aminte cat am fost directoral tipografiel,

ca indatA ce esa o carte de sub t6scurile tipografiel nu-mai de cat se iveail cereri de asi procura cartea tit:aria, fieaceste cereri din partea librarilor, sail a altor pers6ne.Numai in Bucovina eil am trimis peste 20 de tiparituri.Acura se desfac clilnic cu trupuri din cartile,tiparite in tipografia cartilor bisericesti. Pentru ce darsa introducem o mesurA de acelea, care n'ar face, de catsa lovescA, in acestA institutiunne ? P. S. S. Episcop alDunarei de jos 4i declinA coropetinta in materil de cifre,i decliandu-$'o siesi, o declina, la tots membril. S-tului

Sinod. P. S. Sa ice ca nu pricepe mecanismul cercetarei-a,celor socotell, bazanduse pe aastA ipoteza, face ne-competent pe fie-care membru al S-tului Sinod. P. S.Sa ill mai fond4zA argumentiunea sa pe directiunea

riptiunile

imo-

decimile

1i arli

si

si

www.dacoromanica.ro

PROCE:,ELE VI RBAT E ALE SEDINIFLOR ST. SINOD 13

culturalA de asta-4I clicend, crt totul s'a specialisatt me-dicul trebues,;te sA fie medic, legistul, legist, popa, popa.Basat pe acestA, argumentiune, cere, ca sit se numesea.omeni Cu itiintA. §i cu pricepere in asemenea materie, emitsA, pelA cerceta cu multA patrundere asemenea socoteli*i mersul tipografiei. Apol P. S-cite ! tine nu !,;tie ca omenireas'a specializat ?.

Dar in vieta nostra de tote 411ele etnenii nu trAesc caspo.ialioI. SA ve &IA un exemplu. Un cap de familiecand bate un cuiu in casa sa este un architect, c-end illface socotelile easel este un comptabil ; ciind da povetecopilulul sea un pedagog ; §i at,a, mai departe.

P. S. Sa dice, cA nu intelege mecanismul acestor so-cotell. El bine II voiti ardta, en aid, cum WA lucrul. Lacheltueli, Directorul, care este insAreinat ksi en tinereacomptabilitAtei, ne presintA compturile §i dice : am dat4ece lel pentru o cAlimara de exemplu ; deci iatA objec-tul, iata -i piesa justificative. Dupre legea cotnptabilitAtel,se observA obiectul, §i se studiaza actul, data este inregulA, sau nu.

Voiti un control mai sever ? N'aveti de cat sA luapobiectul :ii piesa kii sA vh cluceti cu ele la neguttor §i

sA-I t,liceti : ,'a dat D-1 Director 10 lel pe acest lucru,sat. a d-tale este iscalitura din acesta p'esti. E1 un mijloc,cu care ye yeti convinge de adever. Pentru ce atata ne-incredere, atatea scrupule ? Dar nu este numal scrupul :01 ved aci o banuialA In contra unor Omen!, can suntbine inspirati pentru o institutinne, unde fie-care §'a de-pus li vieta t;;i munca §1 oelni, ba pete t i banil, proptii.Ea. care am avut onare sii, fin acolo, sA me credetr, cade multe or! nu mi-am luat nic! lefa ; fiind-cA eram nevoitA plAtesc de la mine, gre§alele manuirei banilor. Si caIA ye convingetl de acesta, n'aveti de cat sA ye adresa0la, omen!, twit manuesc ban! public). ;1i sA-i intrebati datade multe or! nu perd chiar lefa for ; pentru cA din gre-calA. daft asta-li la unul un leu mai mult, maine la actul §i maimulti lel §i In urrnA se ved nevoit!, ca sa implinescA lipsadin lefa lor. Pentru numele Jul D-clew ! Asemenea omen!,cum este D-I Director al tipografiei, cArnia Ir dram nu-mal 200 lei pe lunA, sunt scumpl i nu trebue sA-I des-gustarn. Ce ar insemna sA-1 dal pe mana tuturor adu-natilor, de nu qtiii uncle ? Acesta nu este frumos. Ire rog

www.dacoromanica.ro

14 PROCESELE VERBALE ALE FELOR ST. SINOD

sa ne gandim mai serios. Ee sunt in contra unor asemeneaprincipii, chiar data ar trebui se, modificam Regulametul,cad v'am arataf prapastia, unde o sa ajungem. Ea ye rogsit remanem in margenile Regulamentului ; sa, alegemanul acesta o comisiune, compusa din membril S-tuluiSinod, si fie sigur P. S. Episcop al Dunarei de jos, ca

anul acesta se vor lua socotelile, ca tii pang acum, cuOra riguriositatea, si biserica va prospera !.

P. Episcop al Flu,silor. Cestiunea sulevata de P. S.Episcop al Duna'rei-de-jos, pentru numirea tine! comisi-lira din afara. pentru mine P. S. Episcop al Romnicu-lui a desvoltat'o torte bine. Prin urmare eu sunt de Weresa procedam la alegerea unei comisiuni conform Regula-mentului ; si acea comisiune sa fie compusa din P. P. S. S.Episcopi al Romnicului, al Dunarei-de-jos si P. S. Ar-hieree. Ieremia Galatianu, call cunosc mecanismul acesteicomptabilitati si pot sa corig sa initieze mai bine $ipe P. S. .Episcop al Dunarei-de-jos, care ;lice ca nu pri-cepe mecanismul socotelilor.

P. S. Episcop at Danard-de-jos. I. P. S. Presedinte,cer cuventul pentru a doua ora, ca sa protestez, sa pro-testez forte energic in contra intentiungor ce mi-a atri-buit P. S. Episcop at Romnicului Noului-Severin. In ces-tiunea ce ne presta P. S. Sa a adus in discutiune ces-tiunii writ de multe s'a servit de cuvinte asa de taxigi stranii, in cat ar trebui sa iala. cuvent cu cuvent saTapesc Sinod un timp destul de insemnat, darpentru ea P. S. Vostra ati audit ce am clis eu in acestacestiune ve scutesc de ostenela. Putine din cestiunile gicuvintele P. S Episcop al Romnicului-Noul-Severin amsa revelez si cred ca ye veti incredinta ea adeverul estede partea mea. P. S. Episcop al Romnicului Noul-Seve-rin crede ea un control serios din partea Sinodului asu-pra 1u irei sdcotelelor tipografiei Hr periclita in4titutiunea in-susi. En SA ye spun drept, and pentru prima 6ra asemenearationamente i mi se par atat de eronate, in cat nu. cred safie nevoe a insista mutt spre a le conbate. Eiperienta deAli ne arata ca cu cat intro institutie va fi control mai mareen atat institutiunea Ira merge mai bine $i din contra cucat va lipsi controlul, cu atat se va da nastere la blnueli.

i pentru ca tipografia este o institutiune sinodala en do-rese sa nu fia chiar nici banueli. Dar de cand P. San-

D,N

si

si

Ai

si

sisi

si ea.

S.

-Slut

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VkRBALE ALE .EDINTEI OR ST. SMOD 15

-cite! exercitarea unul control serios se p6te considera ca oinsulta pentru eel ce trebue sa dea socotelA? Ea me res-pect prea malt pentru ca sa -mi permit sa acus pe Direc-torul tipografiel de ceva rail. Nu 1-am acusat, si red faceP. S. Sa ca -mi atribue intentium pe cart nu le-am avut.Ed cred ca si P. S. Sa cA directorul tipografiel este unom onest. Se insala P. S. Episcop al Roamicului si sAinsalA forte mutt cand crede cd, eel ce stie sa bath, uncult' p6te sa fie si arhitect, asemenea eel ce ce'V face sin-gur socotelile easel sale p6te implini si rolul de comptabilinteo casA s6d institutiune ca tipografia nOstrA. Eli cre-deam ca P. S. Sa stie cA alt ceva este WA, bati un cuid fiialt ceva este sa. fit arhitect ; alt ceva este sa-ti fact socotelile

,comptabileasel alt ceva sa fit

Vocf. Aceste sunt principit f6rte elementare.P. S. lanichie Bacaoanul. Acosta este hyperbola..P. S. EpisPop al Dunarei-de-jos. InsistAnd dar asupra

nepriceperei n6stre In materia de cifre si zomptabilitatea,nu scid cum P. S. Episcop al Romniculut a putut conchidecA Eu bAnuesc pe dtrectorul tipografiel. Ed, Prea SAntiteam vorbit In tesA generals, si cand a fost sA, citez esetn-ple m'am luat pe mine si v'am spus ca nu sunt comp-tabil nici pricep tot mecanismul cheltuelilor tipografiel.Acura pentru cA of vorbit ca sa ma combatt, cuventareaP. S. Tale m'a convins si de alt ceva, si acel alt cevaeste cA si P. S. Ta nu prea me intrec cu priceuerea sila nevoe asi putea sa ye desfid.

P. S. Episcop al Romnicului. Da. inteleg.P. S. Episcop al Dunarei-de-jos. Nu me multernese cu

afirmari personale. Trebue sa probatt cu acte si acte nuavetl.

P. S. Episcop al Romniculut. Am dovedit acestanostintA.

P. 8. Episcop al Danar0-de-jos. N'at cunostinte spe-ciale de cornptabilitate, precum n'avem nici unul din mem-brit' S-lui: Sinod. Numal D-ded este omniscient. Omenilinsa orl cat ar fi el de inteligenti tot nu pot Implini t6te sarci-nele activitAtet ornenesti si data, de la Inceputul tipogra-fiel se facea apel la 6meni competenti p6te cA se cheltuia

bant mat putint si aveam si lucru mat bun. Dar insfer§it asupra, trecutulul nu se mat pot° reveni. Asuprapresentuiui qi viitorului insa EA cred cA trebue sa proce-

si

si

cm-

si

www.dacoromanica.ro

16 PROCE5FLE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1 NOD

dam in moa regulat si serios ca sa nu avem de regretat ca'Ana acurn. Eu cred ca insusi directorul tipografiel pri-meste on ce control, pentru ca el fiind om consciintiossi onest este sigur de gestiunea sa si nu se teme de ni-mic. Dar un control serios asupra tipografiel, trebueea se adruita pentru insult prestigiul directorulul si eu credea S-tul Sinod va admite propunerea mea de a se numio comisiune de 6meni competence. Eu sunt sigur ca in-susl directorul tipografiel nastre va core S-lut Sinod casa intervina la Ministerul Cultelor spre a se delega unrepresentant acestul minister, care sa is parte la verifica-rea socotelelor. Directorul stie forte bine ca si noi, ca omulare si prietini si neprietini, si de multe on reu-voitorii itipun in spinare lucruri la earl nici nu to -a' gandit. Vedetidar ca eu ingrijindu-m6 de tipografie nie fac aparatoruldirect al insusi directorulul sou, pentru ca s'an gasit dinnenorocire 6meni, rele earl au ca la tipografiese fac lueruri fara control si cand cineva dice ca lu-(Tail fart, control IV. dice lucru grad si trebue sa ampa to apara cu probe decisive. i dar pentru ca unor ase-menea 6meni sa le astupam gura ca sa nu mai vorbescape socotela nostia, a Slui Sinod si a tipografiel, trebue

aprobam numirea unel comisiuni compusa, din amen'competinti, sá le probam cu insu.11 certificatul for catot ce s'a dis pe comptul adrninistratiuner aceste' tipo-grafii nu aunt de cat nisce calomnit ca se descreditezeneestit institutinne si s'o omore. lath' pentru ce P. P. S. S.membri et am luat cuventul pentru a doua 6ra ca saprotestez contra cuvintelor P. S. Episcop al RomniculuIcare nu still pentru ce s'a alarmat asa de mult si 'm1atribuit vorbe ce n'am dis, nici am voit sa, clic. Mai binear fi sa mergem in deplin acord si in aceste cestiuni InIn cart* streinit si viAjmasii bisericel gasesc ea este mij-locde a ataca nu numai tipografia dar si bisenca. Cetand6meni specialstI in ale socotelelor, eti nu m'ani gandit ca-tust de putin la tipografi, si nici am pronuntat cuventulde tipografi, ci precum ye aduceti aminte am clis 6menispecialt. Ve rog dar sa nu vedeti mimic alt in cuvintelemole, de cat interesul tipografiel si mentinerea prestiginluiei si a administratieI. Notre Episcopilor nu ne este ertat sabanuim pe nimeni, dar avem si dreptul si datoria sa spu-nein lucrurile cum sunt ele, de acest principin m'am con-dus tot- dd -una, altfel nu still.

guns dis,iti

eai i

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDDTTELOR ST. St NOD 17

Dar ca sa me cornbateti ati facut recurs si la RPgula-ment. Ei bine, cu regulamentul in mans am sa ve probezca, ell am dreptate si sa vedem ce aveti sa-mi mat respun-deti. Regulamentul la care faced recurs este etestul decategoric si forte clar in acesta privinta. lath, ce dice la.Art. 9 :

Directorul tipografiei trebue sa fie o persona distinstiatat prin stiinta cat si prin onestitate si sa depuna si agarantie in valore egala cu suma de bane ce i se va in-credinta sere administratie. Stiinta i se cere ca sa pot'aesecuta tiparirea cu cea mai mare fidelitate si esacti'ate,pentru ca sa nu se introduce in carts gresele $i omisiumprecum acesta din nenorocire s'a intamplat la editareacartilor bisericesti in fasta tipografie a Mitropoliei dinBucuresti, cand, din lipsa unui director competinte, s'atistrecurat o multime de greseli in cuvinte si omisiuni deintregi fraie, ceea ce a cornpromis forte, cartile acelea.77

Directorul tipografiei va fi ales de S-tul Sinod in intele-gere cu Ministru de Culte si aprobat de Domnitor. Elva fi salariat si va administra tipografia cu avutul el sub

-21controlul S-tului Sinod impreuna cu Ministru de Culte,

"'Ana cand tipografia se va intretine de Stat ; lar dupe ceea va avea mijlacele sale proprii de intretinere, va re-77milnea numai sub controlul S tului Sinod.

Vedeti dar, ea clilar dupe Regulament trebue sa ceremun delegat al Ministeriului, care 0, is parte la verificareasocotelei tipografiei nOstre.

P, S. Arhiereu (Therasinz Pite,stenu: Art. din Regula-merit spune ea munal atunci se va care delegat and ti.pografia se va intretine de Stat.

P. ,S. Episcop al Danaret-de-jos : Dar ce, a deolarat mi-nisterul ca numai da subventiune tipografiei? Noi nu stimnimic despre aPesta, daca exista vre-o declaratiune de felulaPesta, ye mg sa ne-o comunicati §i none ca et Om ce sa.vorbim si ce sa decidem.

P. S. 24.? hicreu Gherasinz Pite,stenu: Statul numai da,nimic pentru tipografie, ci se intretine prin mijl6cele )sale.

P. S. Episcop al Dunarel de-jos: V'am spus ca auntpornit dintr'un sentiment de dreptate si doresc sa apar dinresputeri tipografia, in contra acelora cc o barfesc, si pen-tru acesta trebue sa cerem Ministrului sa trimith un de-

2.

www.dacoromanica.ro

18 PI 0 7ESELE VERBALE ALE SEDTNTELOR ST. SINCD

legal, care 0, la parte la luarea socotelelor. Ve rog, facepaces-fa formalitate.

P. S. Arhiereu Gherasiin Pitept6nu: Se va face alegereaComisiunei conform cu Regulamentul.

P. S. Episcop al Dundret-de-jos: Regulamentul dice, casa fie si ref resentantul Ministrulul cat va fi intretinutade Stat.

P. 8. Arhiereg Gherasim Piteflinn: V'am spus ea Statulnu mai da nici un ban

P. S. Episcop al Dunara-de-jos; Da, ne-al spus acesta,dar to -al ferit a ne spune, data exists vre-o declaratiune defelul acesta din partea Ministerulul de elate. Eu $tit. sicu mine stip tots, ca Directorul tipografiel insists i acumpe langa Ministru, ca sa dea subventiunea tipografiel.

P. S. Episcop al Romniculun Dar nu i s'a dat.P. S. Episcop al nanarci-de-jos: Dar s'a cerut, i daca

nu i s'a dat pentru un moment, p6te sa i se dea. Eu credin cele ce am audit si pe cars vi le spuset si P. S. V6stre,ca indata ce- S tul Sinod va chiema pe Guvern sa parti-cipe la luarea socotelelor tipografiei, subventiunea ei va fitrecuta in budget. Asa dar, ca sa astupam gurile celor cevrea reu tipografiei bisericei, ye rog sa primip propunereamea. 'MI am facut datoria ; v'am spus opiniunea mea, St.Sinod, care este suveran va decide ce va voi.

I. P. S. Mitropolit-Primat. 'MI pare bine, ea s'a ridi-cat acesta cestiune. -Cu acesta ocasiune declar ca i eiiam audit vorbindu-se de mai nainte, ea guvernul neavendnice un control, nu mai da nici un ban. Nu voiu sa yespun anume, dar asa este. P. S. Episcop al Romnicululin cuventarea P. S. Sale, mi se pare, ca n'are de be intentiu-ilea de a face insinuari sat. a atinge catusl. de putin inceva pe P. S. Episcop al Duniirel-de-jos. P. S. Sale i s'aparut un pericol, ca nu cumva revenind nisce luatori desemne .

P. S. Episcop al 1?8mnicztlui. Omens specials.I. P. S. Mitropolit- Primat. Et. me resum i die: ca nu

vom, gresi, data voila admite, ca fu Comisiune sa fie si unmembru din partea Ministrului de Culte. Intru ce s'aratinge demnitatea S -tului Sinod Cu acesta? Eu cred dincontra. Me unesc dar cu P. S. Episcop al Dunarei-de-jossi lie ca nevedend nici in cuv'entarea P S. Episcop al Du-naret-de-jos, nici a P. S. Episcop al Romnicului Si nici a

gi

gi

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTEI OR ST. SINOD 19

P. S. Episcop al HuOlor, vre o atingere nici la drepturiletipografiel nici ale S-tului Sinod, me unesc §i eu, ca InComisiune sa fie representat si Ministru de Culte, lar Co-misiunea sa fie alesa, ca tot-deuna de eatra S-tul Sinod §idin S-tul Sinod. Se va face asemenea raijlocire la Ministruea sa, trimia un delegat, §i acesta nu va jigni fntru nimicdemnitatea S-tuliff Sinod.

P. S. Episcop al Romnicalui Prea &Incite al Dunarel-de-jos ! Dupe ce to -ai fa'cut esplicit, me unesc qi en cupropunerea P. S. Tale, $i me bucur, ca ne putern intelege.

Vorbitl de un delegat al Ministerulul? Dar eine fugede acesta? S'a vorbit de omens specials si ea am lost intot dreptul men, ca s6'mi inchipuese o sum intrega despecialitati. Acesta m'a facut sa fia. ingrijat. Acum inse,cand P. S. Episcop al Dunarel-de-jos, s'a esplicat si a clis:Volu intram in Regulament i sa cerem ceea ce nu s'a-cerut Ora acum, adica un delegat din partea Ministe-

faVi cu o asemenea propunere speciala nu amnimic de ;Hs, dar in forma de mail nainte nu era espli-cat de loc. De aceea acum am caqut de acord.

I. P. Mitropolit-Primat: Ne mai cerend nimeni cuventulpun la vot propunerea P. S. Episcop al Dunarel-de-josla care me unesc §i P. S. Episcop al Romniculni,-adica de a se face cerere la Minister, ca sä trimita un re-presentant al sed care sa, is parte la socoteli.

Primig acesta?Voci. Da, primim.I. P. S. Mitropolit-Primat: Pun la vot propunerea P.

S: Episcop al Dunarei-de-jos.S tul Sinod o primeste in unanimitate.

I. P. Mitropolit-Primat: Acum ye rog sa procedena laalegerea comisiunei.

Se procede la alegerea cornisiunei prin vot secret s,sise aleg P. P. S. S. Episcopi al RomniculuT si al Dunaret-de-jos si P. S. Arhiereu Ieremia Galatianu, fie-care cucite 11 voturi.

1. P. S. Mitropolit Pronat: Prin urmare comisiuneapentru cercetarea compturilor tipografiel cartilor biseri-cestI se va compune din : P. S. S. Episcop al Ramni :uluisi ail Dunarei de jos si P. S. Arhereu Ieremia G-alatenu,

P. S. Episcop al Ramniculut. Mulcumesc S-lui Sinod deinsarcinarea, ce mi-a dat ! Declar, ca, voia purta acesta in-

sA

ea

:

¢i

Et

ai

www.dacoromanica.ro

20 PROCESFLE VERBALE ALE $EDINTEcOR ST. SINOD

s'arcinare cu tota dragostea §i cu tot devotarnentul ! Daradaog §i acesta : comisiunea nu p6te s i incepa lucrarea,pfinA nu va fi fat §i representantul Ministerului, dup6cum s'a hotarat de ciitre S tul Sinod.

I. P. S. Mitropolit Printat: Neaprtrat, ca numai a-tuncl vet]. incepe lucrarea, cftnd va fi tea qi representan-tul Ministerului qi in acesta privinta. chiar acum se vaface mijlocire la Minister.

Acura ye rog sa procedAm la alegerea comisiunea, pen-tru cercetarea artilor didactice religiose. Adsta comisi-une eu a§ propune sa fie numat din uja- singur membru.

P. S. Gherasim Pitqteatzu: Eii propun pe P. S. Epis-cop al Husilor.

P. S. Episcop al HztWor: Eu propun pe P. S. Episcopal Ramnicului, ca mai special.

Voci. SA se procedeze la alegerea unei comisiura de 3rnembrii conform cu Regulamentul.

Se procede la alegerea comigiunei prin vot secret §ise aleg : P. P. S. S. Episcop al Ramnicului §i al Hu§il-or cueke 10 votrui si P. S. I6nich;e Baaoanul cu 8 voturi,find si 2 bilete albe.

1. P S. Mitropolit Primat: Prin -urrna,re comisiunease va compune din P. P S. S. Episcopi al Ramnicului §ial Hnsilor §i P. S. 16niehie Bacaoanul.

Acura, ne mai fiind nimic la ordinea ridic §edintasi pentru ca sA dam timp membrilor comisiunilor sa lu-creze, eu cred ca sedinta viit6re s'o avem tocmal Marti7 Main. PAMt atunci cred ca comisiunile vor pregAti ceva.

Sedinta se ridicrt §i se anunta, cea viit6re pe Marti7 Main ]a orele 12 din di.

t Pres,iedinte : Iosif Mitropolit Primat.Secretar : Gherasinz T. Piti,stenu.

,5'edinta din 7 Mat 1891.

edinta se deschide la arneqr sub presedinta I. P. S.Mitropolit Primat, find presenti 15 Prea &trip' membri.

Se dn, citire surnariului sedinto precedente.I. P. S. Mitropolit Primat: Are cine-va vre-o observa

tiur e de Mcut asupra sumariului?

f,lilei,

t

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE $ND1NTELOR ST. S1NOD 21

P. S. Episcop al Argeplut: Ina lt Prea Sante, din im-prejurari en totul independinte de vointa mea, n'am pututsg, particip_ la gedinta trecutil gi am rugat pe P. S. Arhie-reul Dionisie Craiovenu, sa supuniti S-tului Sinod cazul,care m'a impedicat de a veni.

I. P. S. Illitropolit Prinzat: De acesta s'a luat deja act ;asupra sumarulut aveti ceva de cps?

P. S. Episcop al Arge,sului: In procesul-verbal se vor-begte de- o propunere: asupra acestei propuneri agt dorisa dau ore -cart

1. P. S. Alitropolit Prinzat: In acesta cestiune, inaintede a ye acorda cuventul, dati-nn voe sa reamintesc S-tulutSinod cum s'ail petrecut-lucrurile, gi sper ca in urma es-plicatiunilor ce void da, discutiunea nu'tgi va mai avearatiunea de a fi.

In prima gedinta ce am avut, s'a ridicat o obiectiunedin partea P. S. Sale Episcopului Duntirei-de-jos, nit nuP. S. Sa Episcopul de Argeg este eel care a reinoit pro-punerea: CA, on -ce autor de alp' didactice religiose maiinainte de a presinta Sinodului opera'i tiparita, s'o infati-geze in manuscris" ; gi ca propunetoriul ar fi fost P. S.Episcop de Ilugi. In contra acestei obiectiuni s'a ridicatgi a protestat P. S. Episcop de Argeg, sustinend M au-torul propunerea este P. S. Sa.

In a doua qedint6, and incidentul trebuea sa se lim-pe46sch, P. S. Episcop de Argeg era absinte.

Biuroul, esaminand cestiunea, a constatat ca din proce-sul-verbal results faptul ca, in adever, propunerea s'afo-rmulat de catrft P. S. Episcopul de Hugi. Eu cred can'ar fi nici un inconvenient, a se trece in procesul-verbal,ca P. S. Episcopul de Al geg a 4is : Reinoesc propunereaP. S. Episcop-ului de Hugi.

Daca 5-tul Sinod primegte sa remand Iii procesul-verbalcum s'a trecnt, incidentul trebue inchis ; mai ales ca P. S.Episcopul de Argeg. ea rnembrit al S-tului Sinod, aredreptul necontestat de a formula propuneri, cum ge aadera la, propunerea altu a.

Ne mai luand nimeni cuventul se pune la vot suma-riul gedintei precedente gi se aproba cu esplicatitmile datede I. P. S. Mitropolitul Primat.

Se comunica Sinod telegrama a 1. P. S. Mi-tropolitului Moldova qi Sucevel in cuprinderea urmatore :

lArnurirT.

S-tului

www.dacoromanica.ro

22 PROCESELE VERBALE ALE F:EDINTELOR ST. SINOD

17ImprejurAri nedependinte de voin0 mea m'at retinut

acasa pans asta-41, Yinerei trel Mait, sper ca pe LunI,curent, voit fi BucureV, pentru ledintele S-tului Sinod

Senatului."(Semnat) losif Mitropolitul Moldova.

I. P. S. Alitropolit Primat: AcestA telegrams am pri-mit'o in 4iva de 3 Mal.

SA la act.Adresa Mitropoliel Ungro-VlahieT, pin care se co-

munica S-tuluT Sinod cAlugarirea, in cas de b61A, a frateluTG. Iordanovid, din MAnAstirea Cernica.

1. P. S. Mitropolit Primat: Este vorba, Prea Santi PA-rinti, de un frate care a atins versta de 80 anT §i carefiind lovit de apoplexie a cerut sa fie cAlugArit.

--SA Ta act.Adresa 0-lui Ministru de Culte relativa la numirea

personalulul S-tuluT Sinod.Foci.: SA se citescA in extenso,

Inalt Prea Seintite,

Conform adresel acelul Sant Sinod sub No. 91 din anulespirat, am on6re a v.6 Incunostiirga CA se aproba §i deMinister numirea Prea Sf. Arhieret Calistrat Orlenu fnpostul de secretar al S-tuluT Sinod.

Cu acestA ocasiune, am onOre a ye mal incuno§tiintalnalt Prea Santite, ca pentru acesta sesiune Dl. C. I ?ilciu-rescu, §eful oficiulul cultelor, fiind mult ocupat in ministercu alte lucrAri, s'a delegat in locul set Dl. Eftimescu, sub§ef de biurot, Tar ca copigti vor remanea tot D-nit Negreaqi Mandrescu, funcOonarl in cancelaria SAnteT Mitropoliiksi in postul de stenograf s'a numit Dl. C. Manescu, careva priori ca diuinA lei 200 pe intrega sesiune.

PrimitT, ve rog, halt Prea SaMite, asigurarea distinseimele consideratiuni.

p. Ministru, G. lonescu Gion.P. S. Episcop al Romniculni: Am cerut cuventul asu-

pra acestel adrese, pentru a intaii§a S-tului Sinod o pro-punere.

D-nul Ministru de Culte ne comunick ca aproba votulStului Sinod In persona P. S. Arhiereul Calistrat BarlA-denul, ca Director al- cancelariel acestui Sfant Corp.

8

si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 23

Ca membru al S-tului Sinod, $i cred, ca art infraacesta simtimintele tuturor P. S. colegi, cata sa e-xprimmultumirile mele D-lui Ministru, ca a bine-voit a Lineasaw& de un act at S-tului Sinod, de altminterea facut intotA, regula.

In privinta partel a doua din adresa D-lui Ministrupersonalul, 4ic, al cancelarici S-tului Sinod, iarAsi damnimica de 4is, de dre-ce cestiunea acesta este regulatA prinlegea organicA a S-tului Sinod si Regulamentul sea in-terior.

Asi dori insit WA presint o propunere S-tului Sinod, inceea-ce priveste partea a treia din adresa, adica steno-grafii. Onorabilul D. Ministru ne comunica, cA a delegatpe D. MAnescu, sa indeplinesea functiunea de stenograf cuo diurn4 ore-care.

Cred, ea este bine-venita ocasiunea, ca S-tul Sinod sa-siexprime dorinta sa, fatA cu D. Ministru, spre a se observaart. 8 din Regulamentul interior al acestui Corp.

Mi se va obiecta, o stitt, cand e vorba de dispositiunileacestui regulament, CA nu este sanctionat si prin urmares'ar putea adaoga, ea nu este nice obligatorill pentru D.Ministru.

Dar luerul nu este asa. Regulamentul pote sa nu fieobligatoriti pentru D. Ministru, insa relatiunileacteledintre omeni si institutiuni nu se baseza numai pe obli-gatiuni scrise. Sunt §i consideratiuni deosebite, in temeiulcArora actele isi primes° fiintarea si tunctionarea lor.

In acesta anume imprejurare; propun S-tului Sinod, casa; rugam pe D. Ministru, sa observe preseriptiunile art.8 din Regulamentul interior, relativ la tinerea sedintelorS-tului Sinod articol, care sunA. ast-fel :

77Pentru efeetuarea lucrarilor de cancelarie Stul Sinod

va denumi un personal deosebit, ales dintre membrii cle-rului. Personalul acesta se va compune din :

a) Un director, carele neaparat trebue sa fie teolog.b) Patru copisti.e) Doi stenografi.d) Doi usieri, can se vor putea lua dintre dorobantii

Ministerului de Culte.Amploiatii cancelariei S-tului Sinod vor fi retribuiti cu

diurne analOge cu serviciile lor, pe timpul cat durezA se-siunile S-tului Sinod. Diurnele acestea, S-tul Sinod le vafixa prin intelegere cu Domnul Ministru al Cultelor".

www.dacoromanica.ro


Propunerea mea, intemeiata pe acest articol, o resumast-fel: sA rugam pe D. Ministru, ca sa, ne dea dol steno-grafi ; gi data nu se 'Ate, ca amendoi sh, fie clericl, unuleel putin sa fie ast-fel. Este stint din luerarile anteriore aleS tulul Sinod, din desbaterele sale, ca un stenograf singurf6rte des se p6te amagi, si face gresell, qi uu stenograf nup6te ss apuce tote vorbele din cuventarile nostre.

Mai este un rationamenf din Regulament, dupre careS-tul Sinod f6rte bine a prevedut, ca personalul cancelarielsale O. fie clPrici. Rationamentul acesta sfa intru aceea, caacesta Institutiune este o Institutiune specials, 41 are ter-minologia sa, i. i are limba el proprie. Cu tote studiele, cele p6te avea un mirean neteolog, nu'i putem cere ca sscun6sca terminologia clericals modul de a exprima lu-crurile. Biserica n6stra 4l are limba el proprielimba, acareia or nine este in popor ; numai un cleric p6te sa.'1 re-produca forma ki i sa'i dea coloritul proprit Bisericel.

Am cis. re rog, malt Prea Sante, bine-void a consultaS tul Sinod, data primeF,;te propunerea mea.

P. S. Episcop al Dunaret de jos : Ce propunere?P. S. Episcop al Ranznicului ": Ss ne dea D. Ministru

doi stenografl, din earl' unul eel putin sit fie cleric.P. S. Episcop al Dunarei de jos. malt P. S. Prese-

dinte ! In discutiune se afla o adresa a D-lut Ministru deCulte. Eu cred ea am face un act de deferents dare D-sa,data am amana resolvarea acestel cestiuni pentru alt5,sedinta, ca,nd va fi intre not si D. ministru.

I P. S. _IIIitropolit Primal: Consult S-t Sinod, data,incuviinteza amanarea pana la veniiea Ministru ?

Se pune la vot amanarea si se plimeste.P. S. Mitropoli Primal: La ordinea dilet avem ra-

portul comisiunei de petitium asupra starei de suferintaa cleruluI de mir, fiind sub-scrisi intr'o petitiune aprope200 de preoti din capitals, in care arata plangerile lot; $ise r6ga a inainta acesta, suplica in deliberarea corpurilorlegiuitore, spre a o avea in privire, sand se va vota le-gea, pentru inbunatatirea positiunei clerului../P. S. Episcop al Romanulza : Dupe mine, acesta peti-

tiune este un lux; preotil ae exprimat acesta. dorinta afor $i la CamerA, si la Senat ; ce mat vjn $i la Sinod ?Eminentia sa pArintele Alitropolit nu e membru in Senat ?Nu suntem si not acolo ? Cand va veni legea in disci',thine cu totii avem ss discutAm cestiunea.

d-lui

gi

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Amara de jos : As propune, ea si acestacestiune s'o amanarn, pans la venirea, D-lui Ministru.

P. S. Alit.cropolitul Primat : Ed cred, ea mai nenierit-este sa se comunice Ministerulai acesta petitiune.

P. S. Episcop al Ramnicvlut M6 unesc cu inalt P. S.S. Presedintele nostru, ca acesta suplica sa se comuniceguvernului, spre a o avea in vedere la regularea positieipreotilor. Tot cu acesta coasittne, asi voi sa e\prim odorinta catre St. Sinod, 'Ana la pregatirea prolectulut, pen-tru imbunatatirea sortei Inateriale a Clerului, guvernulsa dea ordine, ca pamenturile numite

0 voce: Acosta este alta cestiuneP. S. Episcop al Ranzn2culid : pie, ea pamenturile, ce

apartin bisericilor dupre legea rurala din 1864, sa, nu semai arendeze de catre consiliile comunale, pentru alimen-tarea budgetulul veniturilor comunale, ci tote aceste pa-menturi sa fie lasate numai pe sama personalului biseri-cesc. Spunea P. S. Gherasim Pitistenu, ca s'a &cut o legein acesta, cestiune.

Lege nu este alta, de cat ca pamenturile bisericesti sa fiescutite de on -ce dare dare stat, comuna sad judet.

Este numal legea din 1864, dupe care o sums de po-gone sa lasa pe soma personalului bisericelor.

Dati-mi voe, Prea Sant' Parinti, sa ves pun in cuno-stinta unor amaruntimi.

Cand in St. Sinod am regulat, ca preoth sa fie ase-qatl" pe Parohil, am regulat, ca Parohiile sa se compunaunele din cafe (Tolle i trel biserici.

Primaril dad personalului bisericer parohiale un rendde pamenturi, restul pamentunlor eelor l'alte biserici, searendezii, de catre primari sub felurite denumiri Ri veni-tul for i1 vana in casa comunala, pentru inmultirea ve-niturilor comunel. M'esura aeesta din partea Dior Primarieste forte nedrepta. Legea a lasat aceste panAnturi exelu-siv, pentru intretinerea personalului bisericese ; prin ur-mare legea este calcata de D-nit Primari, cand. acestepamenturi sunt rapite de la destinatiunea lor. SA 1icem,ea la biserica filiala dintr'o parohie nu este preot ; dardascal, dar paracliser nu este ? Cu ce vor trai acestia ?Mai mult, dreptatea sere, ca chiar in hipothesa de ar re-manea un singur preot intr'o parohie, tote pamenturiledin acea parohie, afectate biserieel, sit le is preotul cu.

c

biserieesti...

www.dacoromanica.ro

26 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.

personalul eel -'1 -alt al bisericet ; cAci, din momentul, ceimpunem preotului sarcina. de a face servicia la mai multebiserici, trebue sa-1 crestem $i resplata. Chrestinil bisericelvacante de preot trebuese tots deserviti si St. Sinod aimpus preotilor sarcina de a'i deservi. Prin urmare forteyeti fac primAriile autoritati administrative,de iau pamenturile bisericestl si le arendezA, pentru in-multirea veniturilor cornunei.

De aceea rog pe St. Sinod, ca cu ocasiunea acestelpetitiuni a preotilor, sa se atraga luarea aminte a guver-nului ai asupra acestel cestiuni si St. Sinod sa 'fit Elie

cuvintul set, ca On& la regularea definitive a imbuna-tatirei sortel clerului, plimAnturile bisericelor sA, reman&pre sema nurnal a bisericasilor si de densele sA benefi-cieze numai personalul biserieesc.

P. S. Episcop al Argesule : EiI cred, ca e bine sAterroinAm cu cestiunea petitiunii preotilor, si sit admitemconclusiunile raportului ce ni s'a cetit.

Noi, Sinodul, am fA.cut tot ce am putut in privinta a-cesta, am elaborat un proiect, de care trebue sa ne timem

pe care guvernul '1-a depus pe biroul CameraOri-ce reclaim°, orice petitiuni cu privire la acesta

cestiune.cred ca nu'si mai are locul. De Ore ce Episeopitvegheza, stAruesc pe cale legal& si cred, ca trebue BAse face o data dreptate cererilor.

In ct priveste propunerea P. S Episcop al Ramnieu-lui, scitl ceva : cã SAntul Sinod a intervenit deja cAtreguvern sa dea ordinui cerut de P. S. Episcop al Ram-nicului. Eti Insu -mT, dupe staruintele depuse, am primitla Episcopie o asemenea adresit, pe care m'am grabit a otrausmite Protoiereilor, obligandu'l a o pune in vedereatuturor preotilor...

P. S. Episcop al .Raninicul0 : Chid ?F. S. Episcop al Arge,sultit : Acum doue luni. Acesta

adresa o am primit, in urma mijlocirilor ce am facut.Prefectii i sub-Prefectil sunt indatoriti i chiar Primaril,a priveghia, ca sa nu se atinga nimeni de pAmenturilebisericelor. S'a inttimplat la o parochie, din Erpathia mea,un epitrop s& se atinga de acest avut al bisericii amconstatat faptul prin proces-verbal i culpabilul s'a datpe mania, justitiei, era pAmentul s'a, inapoiat bisericel,in cestiunea acesta, am facut $i o circular& (pastarab).

§i

;

eele.'1-alto

ai

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. S1NOD 27

Cu tote astea, cred ca reit n'ar fi sa intervenim din noir'ciare guvern in cestiunea de fata, spre a se lua mesurigenerale.

P. S. Episcop al Romanulta : Gestiunea sulevata de-P. S. Episcop al Ramnicului, merits tots atentiunea n6s-tra. Sunt pre la unele comune primarl cutesatori, intere-sati, call sub un cuvint sati altul, calla sa puns maimpe aceste pamenturi.

N-oi am marit parochiile asa in cat, intr'o parochie sueteke trel biserici cu pamenturile lor. P. S. Episcop alRamnicului vine acum si dice : de Ere -ce s'aii math pa-rochiile si in proportie a crescnt si sarcinele preotilor,drept este sit se adaoge si resplata, adica sa se lase inprofitul for tote pAmenturile bisericesti din parochie. Darunit din primari yin si die : apol preotul are pament labiserica, unde a fost inainte, pentru ce shq mai dam sipamfintul bisericil n6stre ? is sa arendam not mai bineacest pament, ca sa facem fond bisericel. Dar acesta enumai un pretext ; la urma urmelor el' iat p§menturilepre sema for si se folosesc singuri el. Eli, in cestiuneaacesta, am avut corespondents cu ministerul de interne

aduc aminte ca intr'un timp s'a dat m din ca sase lase aceste pamenturi bisericilor, sa se folosesca de-rub. Dar ministerul s'a schimbat : a venit altul, care arevenit asupra ordinulul dat si a permis cornunelor saarendeze aceste pamenturi. Din noir am primit tanguiride la preoti ; din noil m'am adresat guvernulul. M'amjeluit chiar la ministerul trecut, si am primit respuns :ca bine ait facut consiliele judetene- de air arendat aceste-pAmenturiCACI prin consiliele judetene se face acesta,si a remas lucrul

M'am vedut atunci nevoit sg, Iic preotilor, earl'mi se tanguiati : i s'a luat pam-entul, nu to mai du la,biserica aceea ! Acum, in petitiunea acesta se vorbeste, caati sa, se fach imbunatatiri ; n'are sa se &ea nimic acum.Noi stim, ca de-apururea s'a fagaduit, dar nu trebue sane facem ilusiune, ca lucrul are sa se realiseze de grabh'.Pang, atunci de ce sa nu se fact pentru preoti inlesntreaacesta ? N'are guvernul de cat sa dea un ordin general,ca bisericile sa profite de parnenturile acelea. Din acestpunch de privire ar fi bine sa, admitem propunerea fa-cuta de P. S. Episcop al Ramnicului. St. Sinod sa fach

ii en

si'ml

balta.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SFDINTFLOR ST. SINOD 28

mijlocire din parte-I catre guvern, ca pana la defini-tiva regulare a cestiunii preotilor, eel putin si se is dis-positiunt, ca pam6nturile date bisericilor, sa remand in fo-losul personalulul bisericesc.

P. S. .11)itropolit Primat: Pun. la vot op:ninnea P. R.Episcopului al R amnicul ui...

P. S. Episcop al .2-Irgemlla : Punett mai Wahl la votConclusiunile raportului ; propunerea P. S. Episcop alRamnicului nu s'a formulat Inca inscris ; s'o depuna la

o vorn vota separat.P. S. Mitropolit Primat : In tot-d'auna s'a pus la

vot conclusiunea raportuluT eomisiunei.In cestiunea de fata opiniunea comisiunel este : ca a-

cesta petitiune Ga se tramita Mitropoliei si Mitropolia s'oinainteze Camerei, prin guvern.

P. S. Valerian 1?amnirenu,raportor : Suplicantil nu ceracesta ; el roga, d'a dreptul pe Primat, presedintele Sino-dului, s'o prebinte corpurilor legiuitore.

P. S. Episcop at Dunarei-de-jos ; En as ruga pe St.Sinod, sa nu darn nici un vot si sa arnanam diseutiunea'Anil la venirea D-lui ministru.

P. S. Mitr000lit Primat: Atunci pun la voi ce ?P. S. Episcop al Dunard-de-jos: Amanarea.1. P. S. Alitropolit Primat: Pun la vot amanarea dis-

cutiunei.P. S. Episcop at Romanulta: Inainte de a se _procede

la vot. cer voe sa completez cele ce am spus, cut privire laparnenturile biserici or.

Sunt, Prea SAO Varinti, si a'te in onveniente la not Intern, pe can' S-tul Sinod trebue sa le cunosca si asupracarora, e dator ca s se rostesca. De pilda, la Focgani estebiserica Domneasea inzestrata forte bine, posedand unvenit de 20,000 let. Ce se face cu venitul, cum si la cese intrebui.itezii, acesta e alta cestiune. Et bine, primarulde acolo, de o bucata de vreme, 'si-a pus °chi' ea, cu on-ce pret, sa is veniturile bisericetniste locuri donate bise-ricei cu chrisq5ve domnesti,sa la adeca aceste venituri sisa lase biserica in saracie. Aeesta cestiune a fast tratatasi in Consiliul de ministri. Ministeriul Manu a oprit acestabus si a transat diferendul in favarea bisericer. Dar mi-nisterial s'a schimbat; primarul in cestiune acem s'a faeutSi deputat, ba s'a facut si conservator, prin unnare influ-

o

biuroil 1i

www.dacoromanica.ro

PROC,.'SE1 E VFRBALE ALE SFDINTELOR ST. 51Vop 29

enla la a crescut ; acest pm vrea sA despaie, s1 sArAcesclbiserica Fi mal multe nu! S'ait dat Epitropii afara....

Ei bine, cred ea in acesta cestiune trebue sA facem ceva:trebue sA exprimam dorinta Sinodului, ca locurile, ce le ailbisericele de mir, sA fie lAsate bisericelor ; §i d-aca Foc§anilorle trebue piete, despAgubesca biserica, dee'i un capital bti-nese ca sA peita preintimpina, din venitul acestui capital,necesita tile ei.

Acum, cestiunea acesta ar trebui sA facA obiectul uneipropunerl.

1. P. S. Illitrcipolit Primat: PanA (and se va face pro-punerea, pe care o vom di9cuta, not vom raga pe D.Ministru Cultelor, ca srt intervina catrA colegul D-sale dela Interne sA dea un ordin general, pentru a se respeetadreptul personelor bisericeFItt la parnenturile afectate prinlege bisericilor.

Pun dar la, vot amilnarea propusA de P. S. EpiscopulDunArei-de-jos.

Amilnarea este incuviintatA.P. S. .Arhiereu Valerian 1?omnicenn, raportorul comi-

siunel (le petitiuni, da citire urtnatorului raport:

Mal Urea Sanlite Stepeine,

Comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod, bland in ob-servatie adresa P. S. Episcop de Romnic No. 352, adescoperit urmAtc3rele:

P. S. Sa arata ca mat multi preott din Eparhia Romni-cului Noul-Severin, avend interese la, instantiele civile, §i

cate odatA produkii ca martori, sunt obligati de judechtoria presta jurAmentul dictat de legile civile, sub amenintarede a§i 1erde cauza sail a fi amendati.

Ca preotil in aseminea cazuri cer invoirea Episcopalade a se sunune jurAmentulin cerut de lege, care li s'audat cu conditiune de al pronunta dupe formula prescrisA,de S-tul Sinod in §edinta de la 28 Mat 1874. Mat adaugA,P. S. Sa, ca cu tote acestea i se relatezh, ca mat nici in-tr'un caz, instantiele civile nu in sarnA de acestA formula,sub cuvent ca legea nu prevede acesta esceptiune, ast-felca preotil sunt redu§i la extremul mijloc, a depune jura-mentul comun.

in urmare, Prea Sttntitul Episcop, supuind cazul la cu-

www.dacoromanica.ro

30 PROCESELE VERBALE ALE SFDINTFLOR ST. SINOD

nostinta S-tului Sinod, spre a i se da o solutiune ore-care,pentru respectul acestel Inaba autoritati Bisericesti, sauarmonisarea legiuirelor in acest punet, spre ocrotirea preo-tilor loviti in interesele i demnitatea for personals.

Comisiunea constata, ca, formula juramentului, hotaritade S-tul Sinod, in sedinta din 1874 Mai 28, pentru jura-mentul preotilor, .ca mai apropiata de invetatura Domnuluinosfru lisus Christos este acesta :

71MArturisesc pe constiinta mea de servitor a luT D -4eu

si tinend minte de invatetura Domnulul Chriscos, carele aSa fie cuventul vostru asa, asa si nu, nu, Tar ee este

mai inult de la eel red vine, ca, aratarea mea va fi in totuladeverata. Asa ajute Dumnecleil". Osebit la cazurlesceptionale, preotil sit se trimita a depune marturide forsub omoforul chiriarhulul respectiv.

Iar formula prescrisa de proeedura cod. civil art. 196este acesta, dupe ce martorul Pone mama pe truce dice:Me leg pe on6re i pe constiinta; jur inaintea luiea void marturisi adeverul, nimic de cat adeverul, tarn,ura sau favore pentru ver-una din parti". Judecatoriul maiadauga aceste cuvinte: D-ded martor de juramentul, ceat facut sa to pedepsesca data, vei fi sperjur!

Acosta cestiune a Post de mai multe on sulevati, in S-tulSinod, de catra Prea Santitil Episcopi respectivi ;. iar datacea mai recenta ce se afia in analele S-tulul Sinod este1888 Mai 11, motivata de adresa P. S. Episcop de ArgesNo. 307 din acel an. Un studid forte detailat chiar in-structiv, se vede in raportul comisiunei, ce a fast insarci-nata cu studiarea cauzel, conclusiunele acelui raportaprobat de S-tul Sinod s'au comunicat D-lui Ministrurespectiv _spre a se traduce in proiect de lege inaintea cor-purilor legiuitore, pentru armonizarea codului civil cuformula canonica relativ la preoti.

Precum se vede in citatul raport Ministeriul, a agreattot-deuna mijlocirele S-tului Sinod si a promis a se pre-senta proiectul de lege la corpurile legluit6re; dar iata cese intampla: Ministrii sub regimul nostril constitutional,se schimba forte adese, eel not veniti aunt atat de ocu-pati, ca nu se mai pot ocupa de cestiunile cele vechl, decat numal sand urnaeza o anume staruinta, si notificaredin non.

Comisiunea crede, in cazul de fata, ca se pot lua done

sa'mi

$i

D.defi

si

salt

si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE $FDINTELOR ST. SINOD 31

snlutiuni Intflia, de a se repeta onor. Guvern mijlocireacuvenitA pentru a se introduce in lege juramentul

fartt care nici odata nu se va putea face nimic, precumse urm6za yi cu casAtoriile, despArtirele si spitele de inru-dire, pe care legea civila esplicat si hotarit alt-fel,de cum prevede pravila nOstra biseric6sca, puind finelefie-caria legs formula sacrementalA : Tote legele i regu-lamentele contrare legei de fats sunt abrogate.

A doua solutiune crede Comisiunea, c6, ar putea-o incercaP. S. Eparhioti, pAna, la armonisarea legei jurrtmentului,cerand a pune in vederea preotilor aliniatul din urmii aart. 196 din procedura codului civil, unde se dice: Dacamarturul este de o alts religiune, formula j tramentului seva modifica, dupe cum prescrie religiunea sa". Data ju-deciitoriul este erestin si are respect pentru religiune, vapermite preotului asi tine religiunea si formula eel prescrielegea bisericescit ; la caz contrar, nu p6te fi chemat la nicio respundere duhovnic6sca, cAci unde este forts si asu-prire legea morals nu cere pedepsa.

Acest resultat cu respect se supune deliberarei St Sinod.f Valerian Ramnianu, t Dosithd Botosenenu, t Dionisie

Craiovazt.

I. P. S. Mitropolit Primat: Discutiunea este deschisa-cere tine -va cuve'ntul?

P. 8. Episcop al Roinniculut: malt Prea Santite Hi PreaSantiti Parintt ! Am ascultat cu t6t5, cuvenita atentiune cc-tirea acestul raport, cu privire la jurAmentul, ce preotiisunt- indatorati, sa depunA in fata instantelor judecatorestisi am v'equt ca P. S. raportor aratA opiniunea intregei co-misiuni, de ore-ce o minoritate n'a fost in comisiune cuopinie deosebita.

Done aunt conclusiunile ce ni se presinta. Intaia, sä sefaca mijlocire pre langA Guvern, pentruza se schimba legeacivila si a se pune in concordanta cu legile n6stre biseri-cesti. In mega privinta n'am nimic de qis, cad acestaeste singura mesura mai la indemana S-tului Sinod. Adoua conclusiune a raportului sun& asa :

(Sa se consulte a doua conclusiune a raportului impri-mat -mai sus la pag. 29).

unul nu sunt de opiniune sa o primim...P. 8. Episcop al Romnicului : N'are nici un

preo--tilor,

sees.

:

le -asi

Ea

www.dacoromanica.ro

32 PROCESE1E VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

P. S. Episcop at Ranznicului : Si eta, cuvinlele.Not suntem asta-chi, cum ne-o spune Constitutiunea si

tote legile ndstre un Stat ortodox ; prin mmare, canelegiuitorul vorbete de religiunea dominanta, intelege re-ligiunea bisericei ortodoxe. Aliniatul la care ne trarniteraportatorul. priveste pe etherodoxi i pe preotil acelorconfesiuni Nu putem dar, ca a, facem us de acel abneati acesta e cuvintul pentru care, P. S. Parinti, nu me

pot uni cu partea finala a raportului.De aceea, sa admitem partea intaia si sa facem de-

mersuri pentru impacarea legilor civile cu cele biserice0.A se Visa ]ucrul in parasire, nu este bine si Iota pentruce: Santul Sinod a facut o formula de juramant: judeca-torul civil nu o primeste cu drept cuvint, el apli'caprescriptiunile codurilor sale, singure obligatorii, pentrudensuL St. Sinod n'a voit sa tina socotela, de acesta, prac-tica a judecatorilor, de acest us ; St. Sinod s'a creclutin drept i dator sa prescrie alto formula de juramant, in ceace priveste pe preor. El bine, repet, judeciitorul laic nuo primeste,o re-WM ! Asa ea not adroinistratiunea e-parchiala. ne lovim de multe orl de casurt durerdse. Vineun preot, Alin de siratimentul religion §i cu ochil seal-dati in lacrami imi (lice : aunt in judecati, cu cutare !rni sa impune, sa jur ! regulamentul S-lut Sinod me o-preste, mai bucuros imi perd. interesul ! mat bucurosreman serac pe drumuri cu familia, de cat strivescsufletul !... Este adeverat ca eu, dupe ce am pus subomophor pe un Bsemenea preot ai m'am incredintat, cadreptatea este en densul, '1-am dat dispensa arhieresca,ca s6 jure, dar ca sit nu contraviii dispositiunilor St. Sinod,tot-d'auna impun preotului, ea are voe a jura asernAnatformulei St. Sinod si numai in cas de refus din parteajudecAtorului, se va supune juramantului comun, anumedupre formula preScristi de legile civile.

In resume, am luat cuvintul, ca sa aduc casul in des-baterea St. Sinod, spre a se vedea ce este de facut, in a-cesta cestiune.

P. S. Episcop at Arge,culu Inal prea Santite Stapane !In adever, cestiunea sulevata de P. S. Episcopul Ramni-cului, este o cestiune, care nu pentru intaia ara vine sise trateza, in St. Siuod ; ea a facut obiectul discutiunilornostre, in mai multe re'nduri si a fost un stimulent $i

si

siVmt

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SBD1NTELOR ST. SINOD 33

pentru guvern. Ca lea lose, pre care vine asta-41 P. S.Episcop al Ramnicului numal intru cat-va pOte sA fieadmisa de not. Ved, ca. -P. S. S. nu se uneste cu parteaa doua a raportului ; et bine, ell declar cg, me unesc...

P. S. Episcop al Romnicul0: Cu partea a doua?P.S. Episcop al Argeptle : Da! SA lase pre fie-care sA

jure dupe legea lui. Asa (lice conclusiunile raportuluiin partea a doua. Casuri de felul acesta sail intatnplat si'nEparhia met,. Si lata cum : Cand preotul, chemat la barnjustitiel, se aparA de juramentul civil, ce i se impune iicere ca sA jure, conform Regulamentulul canonic, judeca-torul nu voeste BA arida! A.tunci preotul nevoit vine laChiriarhul sea cere voe ca sa, jure, si Chiriarhul, dupece'I pune sub omofor si se incredinteza de adever, acordAdispensa ceruta.

Dar bre acelasi judecator tot asa procede el cu jidanilcu liberii cugetatori ? Casuri de acestea intamplat.

CA pe jidant it admit in juramentul for religios: more ju-daicae. i pentru preotif nostri crestint ortodoxt, sA nu fiepermis jurarnentul canonic regulamentat de S-tul Sinod?In ce tea ne gAsim? Nu este Ora acesta o tern emina-mente ortodoxa ? Si ce alt sunt preotif, de cat niste pan-dart al santel nOstre religiuni?

Pentru aceste cuvinte, repet, ca me unesc cu partea adoua a raportului. Judecatorul laic concede jidanului siliberulul cugetAtor a jura, fara sa punk pe s-taCruce; de ce acesta favore pentru aceta i defavare pen-tru preotii romani.

De aceea, sunt de parere ca S-tul Sinod sA primescapartea a doua a raportului, asa cum este ea redactataapof sit se comunice Guvernuluf, ca sA is mesurile cuve-nite, spre a se evita pe viitor scandalurile rusinea cese face Bisericet si preotuluf roman ortodox cu depunereajurbmentului public cu mina pe sf. Croce, in fats, unulpublic uumeros.

halt Prea Sante i Prea Santiti PArintl! Este o durerea vedea cine-va cum aunt taxati preotil pre la tribunale

judecatorii de ciltrA persecutoril for fArA nici un scrupul.Acesti 6meni, lipsiti cu totul de on -ce sims moral, inven-teza felurite curse si aduc martort mincinosi, pe can '1

platesc cu cate dol yi trei let, pentru a sugruma onorea si

3.

mann,

Ai

ai

5i i

Qi

yi

si

www.dacoromanica.ro


positia preotului. Preotul chemat in judecata sustine ne-vinovatia sa, se apara de juramentul public, creditorulinchipuit, n'are inscris, n'are acte cu ce sa probeze, ciare insa martorii mincinosi cumparatI si in puterea a-cestora recurge la extremul acesta de a referi acusatuluipreot pe nedrept juramentul public cu mina pe sf. Cruce,despre care nenorocitul se fereste, spre a nu se da scandalpublicului adunat. Judecatorul atunct impune bYetululpreot stramtorat de o asa mare strambatate, ca sa pres-teze juramentul public. Nenorocitul preot, amenintat WOperd'a avutul si sa remand pe drumuri alerga la Episcopsi'l cere dispensa. Episcopul ne putend refusa, acesta le-gitima cerere, fl pune sub anofor si dupe ce se incredin-tea, de adever din partea preotului ii acorda acesta canonic&dispensa.

Nu gasitt Prea Santiile V6stre, ca e forte trista pentrupreotul roman o asemenea stare de Incru ? Cum ? Nemer-nicul eel mat din urma, sa alba dreptul sa tarasca pepreot pre la judecatorit si tribunale si acesta s5, n'aibadreptul de a se apara in mod cuviincios. SA i se impunajuramentul public si A' i se refute fav6rea, care se acordaj1clanului si liberulut cugatator? Dar mi se pare, ca tocmaijudecatorul nostru roman ar trebui sa fie mult mat drept,sand e vorba de until din servitoril bisericel n6stre, adecade preoti. A admite jidanilor $i liberilor cugetatori sa juredupe uzul for si a refusa acesta fav6re, cand e vorba depreotul roman ortodox acesta este o rusine a neamuluinostru.

S'a intamplat, ce e drept, in Eparhia mea doua cazuride jurament, unul la Curtea de Arges trial 4ilele trecutesi altul ]a Slatina, anil trecuti. i unul § i altul din jude-catort au fost la inklcimea misiunei lor, ciici apreciindpositiunea preotului crestin in statul roman, in matura forclubzuire, ad admis pe preot a depune juramentul canonicreglementat de S-tul Sinod Peel on6re acestor judecatori,can Elite bine si-au inteles rolul si lnalta apreciare de aevita scandalul si rusinea, ce se aduce cjilnic preotilor sibisericel cu juramentul public cu mana pe sf. Cruce. Rogdar, primirea concluziunilor si partea a doua a raportuluiComisiunei, si tot odata si intervenirea catra onor. Guvern,spre a lua rnesuri ca la tote instantele judecatoresti, sa seadmita preotului juramentul, preve4ut 'in RegulamentulS -tulul Sinod.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINrNLOR ST. SINOD 35

P. S. Episcop al Romanulul: De cate on s'a tratat ces-tiunea acesta a pururea s'a repetat: ca nu permit candnelejuramentul. Ea rog sa mi se spunk care anume este ca-,,nonul ce ()presto juramentul... Nu e canon este un singurcanon care ;lice : Ori-tine va calca juramentul, fie dinder, fie mirean, anathema! sA', se caterisesca! Dar volt):sä spunetT de Santa Evangelie, ca opreste sA se jure ;sa vorbim de acesta, Ian nu de can6ne.

Acum, in s-ta Evangelic multe sunt (Ilse ca ultima per--iectiune, la care trebue sA tincja tot crestinul....

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: i ca sa, se combataobiceiurile jidovestl cele rele.

P. S. Episcop al Romanulta: Asa e si acesta povata:sA nu vES jurati nici pre ceriii, nici pre pament, nick alt-fel ;ci sa fie cuvesntul vostru tot-deuna: asa, asa! nu, nu! Or!-simpla afirmatiune, on simpla negatiune. Dar ca sa ajun-gem Ia acesta perfectiune evangelic, trebue ca omul sAatinga gradul de moralitate eel maI mare, (At societatea safie impacata in con§tiinta Li, ca omul nu pate sa mintsnici °data; si &and a cis ca este asa e; cand a ;Usnu, nu. Intocmai cum te-al duce la un doctor cu repu-ta0une mare ca s6.1 consults, trebue sA fact eeea ce te po-v4ueste el. Acum, adevernrile acestea din Evangelie suntele exacte pentru tots omenirea? Da; pentru ca omenireamerge tot niereit catra perfectiune si cu timpul va ajungesi Ia acesta ultima perfectiune ; dar asta-di suntem Incadeparte de aceea. Si nu e qis numai de preot, ci pentru-tot crestinul. Asta-41 traim intr'o societate, carea, sub ra-portul moralitittel, n'a ajuns Inca la gradul de perfectiuneevangelica. AstA-4 un membru_ al societAtii nu se p6tePali cA, are Increderea lumeT. i apoi ce 6re ni se cere?SA aducem de martur pe Dumnecteil, de care ne temem,ca vom spune adevernl, nimic de cat adeverul. Cred, eaprin acesta nu severk;im nici de cum p6cat. Cum vreti saeseeptam pe preot de la acesta regula? Dar 6re meritatoti preotil noqtri sA fie scutiti de o asemenea indatorire ?No!, earl' suntem in fruntea for si privirn clilnie la faptelelor, putem not susVne ca et nick °data nu mint? De ce-dar sA ne supAram de cerinta legei?

Acum, eh. spun tote acestea, nu ca sa combat conclu-siunea raportului, dar pentru ca sa ne facem no! insi-neozleie, de cum stall lucrurile in realitate; pentru ca si dup6

;

ml

a-a,

www.dacoromanica.ro

36 }ROC} Se.LE VEEBALE ALE SEDINTELOR ST. SINTOD

mijlocirea ce vom face, tot la esultatele ce am obtinutpana arum avem sa, ajungem. Spun Insa acestea, ca sä nelinistim : nu facem mare pecat eland voe preotilor ca sa jure.Prin acesta le facem chiar un bine, tact II scutim de o,perdere, in cele mai multe casurt forte simtiterc pentruUnlit. SA le spunem dar: data suntett sigurt de dreptulvostru, merger' de jurar ; ca nu facer prin acesta nick o-faptA. neregulatA.

Alt-fel, ce vrem sA facem? schimbam derA forma ju-ramentului. Va se diva admitem juramentd, fl mentinem;-asa dar nu putem lipsi justitia laicA de acest mijloc de-probatiune.

Idea acesta,ca preotul sA nu depuna jurAmentul civil,a venit la not din Rusia, de ()data cu apropierea relatiu-nilor diutre ambele tett am avut §i un lytitropolit ruspe exarhul Gavrii1.De pre atunci dateza ideta, ca preo-xul sa fie scutit de jurAment, dupe cum este scutitin Rusia. i s'a urmat asa pana a venit legea civila cea,noun. Legislatorele eel not). nu a tinut socotelA de acest us.Unit judecatort cu duh mat crestinesc, in socotelA; darnumerul celor fare, cre§tere, numerul necredincioF,dlor estecu mult mat mare ; acestia nu tin nice o socotelA de us.,Not insA, nu e refit sa ne facem datoria, sA. mai interveninipre litogil Guvern ; mai cu serna ca la not, cu schimbariledese de ministere, se utta uncle luerurt bune. Dar pentrulinistea no:4ra o repet, 0, nu credem cA facem mare luau,acordand preotilor dispensa ca sA jure. 'Mt pare bine deeultura religiesa ce o are P. S Episcopul de Argel, dartrebue sA ne mai potolim zelul.

P. AV. Episcop al Dunaret-de-jos: halt Prea Santite Pre-sedinte ! Eta a4t fi dorit ca, acestA cestiune sA fi fost adusAin discutiune pe o altA cale pe calea regulamentarA,pentru ca, ast-fel precum a venit solutiunile, ce't dA co-misiunea in raportul s6i1, nu pote avea Hitt un resultatpractic folositor pentru cler.

i pentru a ye convinge despre acesta, ye rog, sA'mtpermiter sa del retire adresei P. S. Episcop al Romnicu-lutNoului Severin:

mall Pica &intim!

Mare paste din preoti In daraverile de interes ce airInaintea instantelor civile, sail cite odata proaduf,s1 ca mar-

,5i

nostru

Qi

@i

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 37

tort In instructiunea unor afacerl de interes public, suntsupust de judecatori a presta juramentul, dictat de legilecivile, sub amenintare de a'st perde causa sail a fi amen-daft dupe imprejurari.

In asemenea castni ei recurg la invoirea Nostra de adepune juramentul, ce li se cere ast-fel, tinend sema dedreptatile ce au, Not le acordam acesta, insa cu conditiu-nea, juramentul sa'l pronunte in tocmai dupe formulaprestabilita de S-tul Sinod in sedinta de la 28 Mai 1874.

Ni se relatka insa, ca mai in nici un cas, la instantelecivile nu s'e tine serna de acesta formula si ea se refusapreotilor modul acesta de a'st afirma dreptatile lor, on a-deverul in causa, sub cuvent ca legea nu le prevede acestaesceptiune : ast fel ca, preotit sunt redu0 la extremul mijlocde a depune juramentul comun.

Supun dar, la Inalt Prea Santiei Vostre acesta impre-jurare, rugandu-Ve cu smerenie sa bine-voitt a o punein vederea S-tului Sinod, spre a i se da o solutiune 6re-care, pentru respectul decisiunilor acestel supreme autori-tap bisericestl saii armonisarea legiuirilor in acest pulleti ocrotirea preotilor loviti in interesele. Ri deninitatea lor

personals.Primitt, Malt Prea Santite, asigurarea profundulul met

respect.

Episcop, Ghenadie.

Precum vedett P. S. Episcop al Romnicului Noulul-Severin, cere S-tului Sinod dea o deslegare, pentrupractica de urmat cu preotit, emit sunt chernatt ss presteajurament inaintea instantelor judecatorestt civile din tera.Comisiunea, caria S-tul Sinod a trimis adresa in cestiune,a concbis in raportul ce atOirati, ca sa permits preo-tilor, dupe cum se Termite jidanilor si liberilor cugetatori,sa nu jure dupe regulele prever,tute de legile n6stre civile;mai cu serna ca pe preoti ii °presto de a jura insustart. 8 din Regulamentui S-tului Sinod, materie de ju-decata bisericesca. Eu gandesc ca conclusiunile raportuluinu sunt foudate gi mat intat in ceea ce priveste pe Iudeli liberil cugetatori. Iudeilor cugetatori li se

permite in adever a presta jurament dupe legile credintetlor, Si li se permite a presta un ast-fel de jurament nupentru ca et cer acesta, ci pentru ca asa le cere judeca-

in

liberilor

¢i

salt

Ii

sit

svi

www.dacoromanica.ro


torii si cei in litigiu cu el; acesta derogare la legea co-muna ceruta si admisa se socoteste ca suprema garantiea juranoentulut. Ceea ce dar legea permite si chiar cere,pentru eel de alto, credinta, nu se p6te invoca in favorulipreotilor can apartin ca si judecata legel crestine. Totatat de nefondata mi se pare opiniunea Comisiunel sl inceea ce priveste art. 8 din citatul regulament. P. P. S. S. V.stiti ca si mine, ca acest regulament s'a facut pentru a sesti calea de urmat in materia de judecata bisericesea, iarnici de cum pentru on-ce judecata. Ast-fel fiind luerul nuved pentru ce Comisiunea a generalisat faptele si a con-chis ca preotii, Bind opriti de regulament a presta juramerit inaintea autoritatilor judecatoresti civile, S-tul Sinodsa dea o solutiune cestiune radicata de P. S. S. Episcop alRomnicului Noului-Severin.

S-tul Sinod este suveran in tot ce atinge mersul spiri-tual si moral at Bisericel n6stre. El p6te sa decida on-ceva erode folositor mersulut acestei Durnneleesti institutiuniCand inse decisiunile sale all nevoe de sprijinul putereilumesti, atunci se cere ca aceste decisiuni sa se dea con-form unor anumite legi ale acestei puteri. Alt-fel decisiunile sale vor remanea fara resultat. Eu nu ved dar, cumS-tul Sinod are sa ineuviinteze conclusiunile acestui raport.

Cestiunea juramentului preotilor inaintea instantilor ju-decatoresti in materia de judecata civil:: se agita de mult,si multi dintre preoti si chiar dintre not cred, ca, preotilnu pot jura inaintea tribunalelor civile, ci trebue numaisa fact o declaratiune si saniarturisesca pe onore si consti-enta. Eu nu still de unde a exit acest rationarnent, cacia se basa pe acel comandament din evangelic, ar trebuica tote comandamentele din acesta carte Arita sa fie pusein practia, si de ! nu stiti, care se p6te fah cu acesta.

Dar sa aprofundam putin cestiunea juram'entului. Cres-tinul jury pe s-ta Cruce, ca va spune adeverul si nimie decat adeverul. El jura, adeca, spune drept, afirma, martu-riseste pe s-ta Cruce, ea va spune adeverul asupra lucruluiin litigiu. Ei bine, unde este reul saii crima, ce face cres-tinul and jura ? Eu nu o ved nicairea, ba din contracred, ca el prin asemenea deelaratiuni solemne linistestepe eel indoelniel si da o direetiune de urmat in resolvareacestiunei litigiata. A jura dar, nu este nn sacrilegiu. Omultrebue sa, jure, mai cu sema, cand de la juramentul seu

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD 39

atarna aflarea adeverului qi mantuirea semenului BM denevoia ce'l urmareflte. Dar, ceea ce me face §i mal mult se,cred, a preotii pot jura este :idyll eel mare §i solemn, ce'lface fie-care Arhiereti inainte de chirotonia sa. Voiti se. vor-bese de marturisirea de credinta, ce facem not la chirotonia'rostra §i fara de care Biserica n6stra ortodoxa, ca li ceaapusenA, nu priniqte pe candidat la chirotonie. Candi-datul merturiselte solemn precum 041, cg va 'Astra in-tacta drepta credinta cii oranduelile s-tei n6stre Biserici.Ce? acesta marturisire nu este un jurament? Oh, da. Baun jurament forte mare §i insemnat, pentru ea, se facein Biserice, inaintea arhiereilor iii a tot poporul.

Pentru aceste motive 01 aunt de pererea P. S. S. Episcopal Romanu'ui, care a sustinut, ca preotil pot jura inainteainstantelor judecatore§ti civile ale terel. Motivele, earl ailfacut pe S-tul Sinod sa introduce Art. 8 in regulamentulmai sus mentionat, all fost, cred ea, dorinta §i nAzuinta,ce trebue sA, avem cu totii la a ne conforma invetaturels-tei Evangelic qi a feri pre unul din preotil cel slabs dea jura stramb.

P. S. Episcop at Romanulul: Not am cis, ca numai incestiuni de procedure, bisericesea se, nu supunem pe preotila jurament, anume numai pentru casul acesta.

P. B. Episcop al Dunarei-de-jos: Dar cum ca ar fi trebuit0, se ingeduiasca preotilor a face qi inaintea instantelorjudeeaterielor civile numai o simple declaratiune, suntemcu totii de acord. Alt-ceva inse este a dori un lucru ialt-ceva este a-1 realisa. Omul sa doresca ceea ce se p6tedon F,ii data voqte sre0 realiseze dorinta, trebue sA, se in-drumeze pe calea posibilului, pe calea legala.

Dacii, dar S-tul Sinod tine cu orlce pret, ca preotil sanu prestea jurament, atunci eft IT pot arata doua cai: Unat eresca alta ornenesca §i pe ori-care din aceste done, cal'va apuca, va ajunge resultatul dorit.

Cea dintai i3i mai mare din aceste ci este cea coman-data de s-ta Evangelie : Ca preotul sa, se porte ast-fel inviata sa, in societate in cat ei, inspire concetatenilor selcel mai mare respect §i incredere ; §i tend preotul se vapurta ast-fel, sa fiti siguri ea coneetatenii sel ca §i jude-catorif se vor multumi pe simpla marturisire sail afirmareaevangelica: Da, da, nu, nu.

A doua tale este cea legala, cea facuta de societate prin.

www.dacoromanica.ro

40 PROCESFLE VERBALE ALE §EDINTEl. OR ST. SINOD

representantil sei. Altmintrelea veri-ce vom face sail decide,nu p6te avea resultatul dorit.

Ed nu me indoesc, ca Guvernul nu a cerut si nu vacere judecatorilor sa ingaduiasea preotilor a nu jura. Nu,nici de cum. Dar ceea ce still este ca, judecatorii nu poteAlca legea, nici chiar cand un jurnal al Consiliului deministri ar cere acesta. Asa aunt el. de mutt tinutl intrua apliea legile. De ce dar sa mat cerem Guvernului saabolesck prin ordine dispositiunt positive ale legilor ?

Trebue sa stim odatA pentru tot-derma, ca nimeniprin urmare niei not nu ne putem sustrage de la obliga-Iiile legel, and aceste legi nu ne creazA drepturi ex-ceptionale. Voiti acum sa mai continuati cu sistema ceaveche ? Sunteti liberi sa o faced. Dar de tine! -spre-c ecean! de and suntem in Sinod am facut o experienta tristade urmArile ce hartiile nestre chiar and se baseza pelege, necum and sunt contrarit legilor. Resultatele ce amobtinut pang acum pe acesta tale ne stint Area cunoscute.Este timpul sa no oprim i data S-tul Sinod voeste, capreotil sã fie seutiti de jurament i inaintea instantelorjudecAtoresti civile din tern, n'are de cat sa delege pe aceldintre membril sei, car! sunt i membri al Senatulul, sapresente acelul malt eorp un mic amendament. Acestaeste calea cea ma! bunk si mai practick. ell nustill. Am qis.

P. S. Episcop al .Argeplui: Daca am luat din noii cu-ventul este, fiind-ca cunosc de aprepe nevoile preotilortrasi in judecata data am admis partea a doua a con -clusiunilor raportulut este a am vequt, cu parere de reit,esceptiunea ce se face pentru unii pentru eel de alterituri. till necinstea ce li se face preotilor in proceselece ail pre la judeatorii, pentru lucru de nimic li se punejurAmentul.

P. S. Episcopal de Roman m'a intrebat, ca uncle e ca-notul care se opresca pe un preot de a jura? Dar Evan-gelia, isvorul tuttiror canenelor, nu este ea destul deexplicita i categoriea cand povAtueste : Set nu jail"Pravila Bisericesca tontine un jurament i pe acest texts'a basat S-tul Sinod and a admis, Fa preotul sa vina sajure sub omoforul Chiriarhulul. latA de ce am propus ase admite partea a doua a conclusiunilor raportulul. Ceea.ce se propune acum, ca S-tul Sinod sa delege pe membrii

si

tail

Alt-felin

, si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EIDINTELOFF ST. S1NOD 41

set din Senat A' fac& amendament, aasta Isi are loculnumar atunci, cand Guvernul va veni cu un,proiect delege altmintrelea nu se face nimic.

Prin urmare sunt de parere, ca S-tul Sinod sa aprobeconclusiunile reportului asa cum stint, considerandu-se Camanifestarea unei dorinte din parte-ne de a se face unprotect de lege in aeesta cestiune, pe care apoi, not saldiscutam si sa'l admitem.

P. S. Episcop al Romnicul2a: V& rog sa'mi daft vole,da sa infatisez Ina lt P. S. V6stre, o intrebare : discutamacum cestiunea jurlimentulut preotilor in principitt, 84.conclusiunile raportului ?

1. P. S. Alitropolit Primal: Conclusiunile raportului sadiscuta.

P. S. Episcop al .Romnicul0: Cu toate aceste, am au-dit facendu-se istoricul jurameatulur ; am audit discutan-du se cestiunea in mod teoretic. Eu nu voill merge preacesta c le; void urmari partea practica a lucrului. $imat Intl ia de tote declar, edl, me unesc cu propunerea P.S. S. piscopulut de Argesiu. Sa, parasim obiceiul, de ane tot ltdresa eu cereri inadmisibile la guvern. Mai binesa ne hotqrain ()data, ca sa rug.arn pe guvern de a venien un protect de lege pentru juramentul preotilor. Eacaceva si demn si practic.

P, S. Episcop al Dundra-de-jos: Dupa cum este re-dactata, a doua conclusiune, s'ar parea ea juramentul i seiminme preotului (citeste....)

A deua solutiune crede Comisiunea, ea ar putea-o incercaP. S. Eparhioti, pan& la armonisarea legel jurarnentului,cercand a pune in vederea preotilor aliniatul din urma aart. 196 din procedura codului civil, unde se dice: INtamarturul este de o alta religiune, formula juramentului seva modifica, dupe cum prescrie religiunea sa". Daca ju-decatoriul este crestin tai are respect pentru religiune, vapermite reotului asi tine religiunea si formula eel prescrielegea bikicesca; la caz eontrar, nu pote fi chemat la mido respundere duhovnicesca, cad unde este for si asu-prire legea morala nu cere ped4psa.

I. P. S. illitropolit Frimat: Cred, ea s'a vorbit deajuns.Stint (lc e conelusiuni, doue parts ; partea intaia este su-Iiectul, iar partea a doua va fi privity ca considerant alpartif intaia al subiectulur.

www.dacoromanica.ro

42 PROCESELE VERBALE ALE $EDINTELOR ST. SINCD

Voct : Asa, asa!I. P. 8. Mitropolit Primat: Pun dar la vot conclusiu-

nile raportului cu explicatiunile ce am dat.ga. prtraeste.P. S. Arhierett Gherasim Pitest4nu da, citire urrnatdrei

propuneri:Fiind-ca prin regularea parohiilor de care St. Sinod,

sarcinele preotilor paroht si a celort ajutatort s'ati inmultit,ave'nd personalul bisericesc a ingriji atat de bisericile, catsi de poporenii, ce compun parohia;

De alts, parte, fiind-ca autoritatile comungle cu cele ju-detene, cred ca Bisericile ce nu all un preut special auntlipsite de un personal bisericesc, prin urmare [Amen-turile biserieilor bra preut anumit pot fi trecute intre ve-niturile eventuale ale comunel, $i de aici arendarea acestorpannenturi pre sama comunel sub felurite denumirt;

De aceia sub-semnatii propunem, ca parenturile biseri-cesti sa remanA, cu destinatiunea for proprie, pentru intro-tinerea numai a personalului bisericesc, care p6t fi corn-pus din until salt mar multi preuti cu cela (alt lersonal,asa ca pamenturile bisericilor, ce compun o parohie, saremanit numai in foloaul acestui personal.

(Semnati) Episcopit: Melchisedec, ,Ghenadie al R6mni-culni si Silvestro al Husilor.

Arhiereii: Gerasi9n T. Pitesteou si lanikie Bacadnul.I. P. S. Mitropolit Primat: Inainte de a da cuventul,

dati'mi voe sä ye spun, care este parerea mea asupra a-cestei propuneri. Este, ca ea sa nu se mar randuiasca lacomifsiune, ci sa se primesca acum si sa o recomandamcu adresa D-lui ministru de culte, cad, mi se pare, ca $icomisia caria am trimite-o, n'are sit faca alt-ceva, de cat s'oadmita tot asa. Acum unit din Prea Santiele Vostre die casa intervenim pre langa guvern, forte bine fac, andpropun acesta! Mie mi s'a intamplat in Eparhia aceesta sa,am mai multe casurt de plangere din partea prey(tilor, caaunt lipsiti de pamenturile bisericei. Indata insaice s'a re-clantat rninistrului respectiv, imediat s'a dat satisfacere-reclamk ntului.

Ett cred, a fara a mat veni en lege in Camera, un sin-gur ordin al D lui ministru de interne, dat catre to' pre -fectit de judete ar fi de ajuns, pentru a pune capat nedrep-tatirei ce se face unora din preoti cu nedarea acestor pa-

$i

si

www.dacoromanica.ro


menturt. Sunt dar de parere sit primim propunerea acumi s'o recomandam guvernulut.

P. S. Episcop de Roman: EA asT propane as i se deapropuneri ace: teia o alth redactiune.

P. 8. Episcop al Romniculut: Dace este vorba de pro-cedure, si eu me unesc cu opiniunea, de a nu se mat tri-mite propunerea la vre o sectiune. Ace sta ar parea ca seopune regulamentulut, care cere pentru propuneri, ca elesa fie citite in fret sedinte consecutive ; Dar cand o pro-punere ca actsta are adesiunea tuturor membrilor St Si-nod, simplificarea procedure' se impune. Nu trebue Inseft uitam, ca de indatit ce cade, sail se retrage un guvern,primarii tar se apace de neoranduela. Prin urmare estevorba sa se dea un ordin general, ea, articolul din legearural de la 1864, privitor la pitnnenturile bisericilor, dice,ca aceste pamenturi apartin tote personalulut bisericesc;ca n'ati drept Did primarit, nict comitetele permanente sitle arendeze i sa puny banit la Cassa de depuneri,Biel treat ca venit in budgetn1 comunet.

P. S. Episcop al Duniirdde-jos: Stint gata tot-deuna sit(Jail adesiunea mea la on -ce propunere; dar cred, ea asupraacesto propuneri, Stul Sinod ar trebui sa aducd numai lacunostinta G-uvernului calcarea art. 14 din legea ruralade la 1864. Legea acesta consfintind, precut') am (lig matsus, drepturile preotilor de mar inainte asupra pitmenturilor.ce et posedat la promulgarea et este natural, c6, aceste pft-menturt apartin exclusiv preolik r clerics. Tarede drepturile ce legea da preotilor, S-tulut Sinod este datorsa -faca acum intervenire la Guvern, ca sa nu se calcelegile. Aci vedett ca cunt pentru interveniri; pentru caavem cap de lege expres. Pentru aceea eu cred, ca nu estenevoe de multa discutiune ci sa intervenim la guvern,dar BA intervenim basati pe lege $i pe drepturile ce eada preotilor.

P. S. Episcop de Roman: S'ati fAcut interventiuni la Senat.P. S. Episcop al Dunard-de-jos: Da. s'ar'i facet inter-

ventiuni, dar acele interventiuni nu s'ai" basat pe lege, cipe alte dispositiunt care eludau legea.

S-tul Sinod trebue sa cent guvernulut, ca consiliele co-cnunale sa lase neturburati pe pre,ott in posesiunea pit-mentulut ce s'ar'i dat for sail predecesorilor prin legea ru-ral& de la 1864.

P. S. Episcop al Argeplui: Inalt Prea Sante Stepane!

sail

qi

www.dacoromanica.ro


Din cele ce s'ati qis, ved ca n'am ajuns la nicT o conclusiune.S-tul Sinod are Regulamentul sell interior ; acolo se pre-vede modal cum sa se itnparta pamentul bisericilor F,si chiardispositiunile pentru delimitare, regul4a, acesta cestiune.

i data s'ati unit mat multe bisericY inteo singura paro-hie, n'ag remas pentru acesta bisericile lipsite de personal,si fie. care preot care serva io are portia Jul de pament.Dar se intempla, ca pe iel-coiea cite un primar eau epitropcare, din animositate contra preotului vine face innecaz, puind mana pre parnenturile bisericei; profirandde modestia, de slabiciunea preotilor, primarul or! epitro-pul Ito intinde mana asupra acestor pamenturi; ast fel avenit cestiunea la not. Preotii an reclamat Chiriarhului,Chiriarhul a scris Uinistrultu respectiv; st mi aduc aruinteca un primar a si fost dat in judecata, pentru ea 'si-a in-susit ai a dispus in folosul sett de averea bisericei. Procesuls'a judecat la tribunalul de Olt. Tata cestinnea dar se re-duce la aceea, ea Episeopii trebue sa aiba grija sa dea ordinpreotilor ca sal tiny in curent de cum stau lucrurile cuaceste pamenturt bisericesti.

Ved actin], ca, s'a facut o propunere, care sa cere,sa setrimita la Comisiune.

Am si eti o propunere in cuprinderea urmiitore :Copsiderand ca parne'uturile bisericilor din Romania,

date de la delimitare It de catra particulars, --cart compunaverea bisericei aunt administrate de catra o epitropie,care in mare parte abuseaza de dreptul strict cuvenitbisericeT :

Propunem, ca S-tul Sinod cu autoritatea si dreptul cucare este investit, sa intervina pe langa onor. Govern, aprea se da ordine catra autoritatile civile in drept, spre a punein vederea epitropilor tuturor bisericilor din Ora, a seconforma in totul cu Regulamentul S tulut Sinod".

Dacg este ca, propunerea P. S. Episcopultu de Romnicset se tramita la Comisiune, cer sa se trimita a mea;data nu, atunci sa, se recomande Ministerulul cum f6rtetune a clis I. P. S. Illitropolitul Primat.

Casurl de acestea cu pamenturile nu sunt multe, credca, onor. guveru in urma intervenirel SinoduluT Ski va facedatoria, pedepsind aspru pe cei car! ar indrgsnise atinga de averea bisericei lasata pentru intreOnerea

-preotilor.

si'sQi

Ri

$i

ski

ei

mat

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Romanulul: Sa sfar;im.P. S. Episcop al .Argeplui: Punett la vot I. P. Sante!I. P. S. Mitropolit Primal:: Pun la vot: de a se co-

munica propunerea acesta guvernulul cu adresei.Se admite comunicare propunerel.P. S. Episcop al Argepluf: Suleva cestiunea epitropiilor

bisericesti, facend o propunere in acdsta privire.Regulamentul, dice P. S. Sa, prevede cat pament sa to

preotul, cat dastalul ; atatea pogone unul, atatea altul.P. S. Episcop al 1?oznanuluz: Cestiunea epitropiilor de

biserici e o cestiune f6rte insemnata, rog sa se arnaneca s'o tratilm a parte. Noi avem cuno§tintit eft stint bise-rid earl", cu banii lor, cumperat mo§il ; dar s'a viritacuIo ale un epitrop de acestia ca un vierme in hrean;mananca venitul bisericei-12-15,000 de letsi nu pia-teste macar lefile personalului bisericesc.

Prin urmare cestiunea acesta find, cum ant, dis, o ces-tiune forte imporiantit, este bine RA ne reservAm a o tratainteo alta sedinta. Propun deci antanarea.

1. P. S. Mitropolit Primat: Intreb pe P. S. Episcopulde Arges: in fata celor dise de P. S. Episcopul Romanulut,consiuite la aruanarea acestei forte seriose cestiuni, spre afi tratata mat pre larg intro alta sedinta?

P. S. Episcop al Argesubut: Consimt sa se amane dis-cutiunea; dal declar'ca propunerea 'ml" o rnentin.

1. P. S. Mitropolit Primat: Ne mat avend pentru astadtnimic la ordinea Vet', cu favoirea S-tulat Sinod, ridic se-dinta. Pre cand hotareste S-Aul Sinod sedinta viit6re?

Voce;: Lune; fiind-ca avem imormentarea lui I. C. Bra-t4nu, $i apoi vine serbarea Jubileulul.

P, S. Mitropolit Primat: Atnnci viit6rea sedinta ovom avea LunI, 13 Mali', la anted!.

edinta sa radica la ora 21/, dupe am6;11.

t Presedinte: Iosif Mitropolit Primat.t Secretar: Gherasim T. Pitesienu.

,edizzta de la 13 Mar, 1891.

edinta se deschide la am6-,11 sub Presedentia InaltPrea Santitulul Mitropolit Primat. asistat de P. P. S. S.

'st.att

@i

§i

www.dacoromanica.ro

46 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD

Lor Arhierei, Gherasim Pitesterm i Ioaniehie Bacaoanulca secretari.

Present' 15 Prea SAnti membri. lnalt Prea SantitulIllitropolit al Moldova' i Sueevei, bolnay.

P. 8. Arhiereu Gherasim Pitest6nu, unul din secretariiS-tulul Sinod, da citire surnarulul sedintei precedente.

P. 8. S. Episcop al Romniculta: Cer cuventul asuprasumarulni.

1. P. 8. Mitropolit Primal: Aveti cuventul.P. 8. Episcop al Romniculuf : Am luat cuventul, sa In-

treb pre P. S. Episcopul de Arges, ca sa bine-volasca aspune : (And mi-a dat insarcinarea, de a tnforma pe St.Sinod despre causa absentei P. S. de la sedinta in 4iva de2 ale curentei? Acesta ved ca se mentioneza prin sumar.

P. S. Episcop al Argeplui: Niel o insarcinare nu v'am dat.P. S. Arhiereu GherasimPite,sii-nu,: Reproductiunea am

facueo textual dupe notele stenugrafice.P. S. Episcop al Arge,sulut: Asupra sumarulul, ye rog,

I. P. Sante, awl &Ai i mieVed ca sumarul de asta-dt reproduce aprope intrega

desbatere din sedinta precedenia. Cu tote acestea, asupracestiunel celei mai importante care s'a tratat cestiuneajuramentului preotilorsi uncle si err am luat cuventulam vorbit pre larg, ved cu Were de red, ca nu se vor-beste nimic; ved ea, se trece cu buretele peste parerea ceam manifestat. Nu inteleg acestA, omisiune. On se face su-maridsi aturici se trece repede asupra celor ce diseutatn,ori data este sa se reproduca aprope in extenso desba-terile nostre, asunci sa bine-voiasca P. S S. secretariul St.Sinod, Insarcinat cu facerea sumariului, sa reproduca deo potriva parerile tuturor, iar nu, de preferinta, numal preale unora din nol

I. P. S. Illitropolit Primat: Acesta este sumariul, el nupate tontine tot ce s'a vorbit ; dar unele cestiuni s'ad dis-cutat mai limit, altele mai putin ; asupra celor dintat, tre-bue ca sumariul sit fie ceva mai desvoltat.

P. S. Episcop de Roman: Ed am audit de multe onvorbele; sa fie sumariul restrftns. Dar tot Prea Santiavastra atl riclicat pretentiuni, ca nu se arata In sumaridce a vorbit fie-care. Nu °data a fost acesta cestiune. Etbine, trebue o data sa ne hotaram, ce se intelege prin su-rnarid.

tli

cuventul....

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE ED1NTELUR ST. SINOD 47

Un sumariti, nu pote, nu sA cuvine sA continA, in dea-maruntul tote discutiunile noastre, ala cum ele se repro -due de stenograf. Acestea se pAstreza deosibit gi forrnezaprocesul- verbal in extenso al fie-cAria qedinte.

Acum desbaterile, ce s'ad urmat in ledinta precedinte, leam vedut; aunt forte bine reproduse de noul stenograf,stenograful e forte bun.

1. P. S. Mitropolit Primat: Un sumarid. o repet, nutrebue sl reproduca tot; el atinge numai cestiunile, Idade a infra in desvoltdri; ceea ce s'a §i facut.

Acura in privinta jurAmentului preotilor, in cestiuneaacesta este adeverat, cA P. S. S. Episcopul de Arge§iti avorbit mult; dar t6te acestea ad sA se reproducA in exten-so in procesul verbal al §edintei.

P. S. Episcop de Arges: Tiu 85, se constate, ca acestsumarid insista forte mult asupra unor cestiuni de minim,importanta; pre cand cestiunea seriesa, importantA,aceeaa jurAmentului preotilor,care a fAcut obiectul unei lungidiseutiurd, unde §i eti am luat de done ori cuventulces-tiunea acesta mat ca nu este mentionata in sumarid. Apoion e sumarit, or! nu.

Ed cedez, Ina lt Prea Santite Stepane, dar cum s'a fa-cut lucrul, nu e cinstit.

1. P. S. Mitropolit Primat: Ve rog P. S. sA retrageticuventul ca nu e cinstit".

F. S. Episcop de Argesiu: 'L retrag dar nu e drept.Ne mat luand nimeni cuventul, sa pune la vot suma-

riul i se adoptA.Se dA citire urmaterelor comunicAri:Telegrama I. P. S. Mitropolit al Moldovei §i Sueevei,

prin care face cunoscut, ca se afla bolnav §i nu p6te venisA ia parte la lucrArile St. Sinod.

SA ia act.Trei adrese ale D-lui ministru al Cultelor §i Instructi-

unei publice, relativ la numirile personalulu! cancelarieiSt. Sinod.

SA incuviintezA a se inscrie la ordinea clilei, cand vafi present D. ministru.

Done adrese ale halt P. S. Mitropolit al Moldovei §iSucevei, relative la calugariri.

SA trimit la comisiunea de petitiuni, far& discutiune.Adresa patriarhulu! Gherasim, prin care face cunoscut

www.dacoromanica.ro

48 PROCENELE VEREALE ALE UDINTELOR ST. SINOD

St. Sinod alegerea sa de patriarh al lerusalimulul, in lo-cul repausatulta patriarh Nicodim.

Sinodul is act §i insarcinezh pe I. P. S. S. MitropolitPrimat, presedintele St. Sinod al Santo Bisericl autocefaleOrtodoxe Romitne, sa exprime felicitarile sale I. P. S. S.patriarbului Gherasim.

I. P. S. Mitropolit Primat: IntrAm acum in ordineaclilei.

Mai 4ntaiu avem la ordinea 4ilei pentru sedinta de as-discutiunea asupra adresel D-lui ministru al culte-

lor si instructiunei publice, discutiune amanatA de St. Si-nod in sedinta de la 7 Mail, pana va fi fata si D. ministru.Cred, eä nici aqi nu putem intra in discutiune, de ore-ce lipseste D-1. ministru.

Voci : S'o amanarn, nu putem face alt-fel.SA pune la vot amanarea panA la venirea D-10 mi-

nistru si se incuviintezA.P. S. Atch. Dionisie Craiovenu, raportorele comisiunel

de petitiunl, dA citire raportului relativ la cAlugArirea su-rorilor: Margareta Enache, Calina I. Chercia, Iona Dimcea,Dumitra Nicolae, Elena D. Popa F,d Maria I. Mincu dinmonastirea Pasarea.

Majoritatea P. S. S. membri al comisiunel, opinezA a seadmite calugArirea mentionatelor surorl.

1. P. S. Mitropolit Primat : Precum vedeti Prea SturtiileVostre, comisiunea aid s'a impartit in majoritateritate ; majoritatea admite calugarirea, minoritatea o res-pinge. Pun dar la vot, mai intaia, opiniunea minoritateirespingereaca mai departata.

St. Sinod respinge opiniunea minoritatei.I. P. S Illitropolit Primat: Asa dar s'a admis calugA-

rirea surorilor, c.lupa opiniunea exprimata de majoritateacomisiunel.

P. S. Arhiere Valerian-a Rilmniceanu raportore,tire raportului relativ la cererea de calugarire a suroretMaria Anghel, din monastirea Dintr'un lemn.

P. S. Episcopal de RO ?nnic: Eu cred, c. si in privinta'a,cestei calugarirl, trebue sa, fim consecinti cu votul datadineauri, si de acea va Fog, sa. nu primiti conclusiunileraportului.

P. 8. Arch. Valerin raportor.- Eu aunt de parere, ca tre-bue sA linem socotelA in cestiunea aceasta a autorisati.

gi mino-

dA ci-

ta.o,

www.dacoromanica.ro


unei pentru cAlugarirI, si de regulamentul S-lul Sinod.Alt-fel vom da ocasiune, ca sa se iv6sca multe casuri a-naloge, i atunci nu still' unde ne-am putea opri.

I. P. S. Mitropolit Prirnat: Negresit, cA, regulamentultrebue respectat, trebue observat, dar St. Sinod este su-veran in aprecierea sa.

Ne mai luand nimenea cuventul, se pune la vot con-clusiunea raportului si se respinge.

Se pune apoi la vot propunerea P. S. Episcopuluide Romnic, de a se admite calugArirea,si se admite.

Se da, citire raportului relativ la calugarirea frateluiTeodor Tone, din monastirea CAldarusani.

Ne luand minune cuventul, se pune la vot si se ad-mit conclusiunile raportului.

Se da citire raportului relativ la calugArirea frateluiIon 1. Popa Gheorghe, din monastirea Caldarusani.

Conclusiunile raportului se resping, fAra, discutiune.I. P. S. Mitropolit Primat: Prin urmare s'a primit ca-

lugarirea.Se citeste raportul relativ la cAlugarirea fratelui Ma-

rin Botea, din monastirea Cernica.Ne bland nimenea cuventul, se pune la vot conclu-

siunea raportului $i se admite cAlugarirea.Se da citire raportului relativ la calugArirea fratelui

Ion Radu, din monastirea CAldarusani.Ne luand nimenea cuventul, se pune la vot si se pri-

meste conclusiunea raportului.Se da citire raportului, asupra cAlugArirel fratelui

Christen Boiciti, din monastirea Cernica, efectuata In casde b61A.

Conclusiunile raportului, se primesc fArA discutiune.Se da cetire raportului, relativ la calugArirea fratelui.

Christache Petrescu, din MAnastirea Cernica.Ne luAnd nimeni cuventul, se pune la vot conclusiu-

nile raportului §i se primeste.Se dA cetire raportului comisiunel de petitiuni, relativ la

cAlugArirea fratelui Stefan Ionescu, din MAnastirea Cernica.Ne luAnd nimene cuventul, se pune la vot i se pri-

meste conclusiunea raportului.SA citeste raportul comisiunel de petitiunf, relativ la

calugArirea surorei Luxita N. lordache din ManAstirea Pa-Berea, efectuata in cas de bola.

4.

www.dacoromanica.ro


SA la act.SA d t citire raportulul Comisiunel de petitiuni, relativ

la calugarirea fratelul Nicolae Oprea Barbu, din schitulClocanu. efectuata in cas de MIA.

SA fa act.P. S. Arhiereu Vderion Ramnicenn: Am mantuit cu

autorisatiunile pentru calugariri ; avem acum raportul, re-mas din sesiunea de tOnana a anulul trecut, relativ lacercetarea de okra Profesoril facultatel de Teologie a cartelintitulate Ilveijp.x", Ce hotareste S-tul Sinod?

P. S. Episcop al Dunard-de-jos: Acosta fiind o cestiuneforte seriosa, ve rog s'o amanam pre aka, data, cand vomfi mai numeral ; asta-41, vedeti, lipesc mai multi dintreP. P. S. S. membri.

SA puue la vot amanarea propusa si se incuviinteza.I. P. S. Mitropolit Primat: Cu- invoirea S -tulul Sinod,

suspend sedinta pentru 15 minute.La redeschiderea sedintei :1. P. S. Alitropolit Primat: Ain suspendat ;;edinta, cre-

;lend, ea D. Ministru va veni. dupe cum ne-am fost lute-les ; dar se vede, ca D-sa este retinut de alte afacerI ; braeste inaintata si not trebuind sA, mergem la Senat, cuinvoirea S-tului Sinod ridic sedinta si anunt pe cea viitbrepentru mane, Marti la a.rnedi.

--edinta e ridicata la ora 1 jumetate dupe amedi.

-I- Presedinte : Iosif Mitropolit Primat.t Secretar : Gherasim T. Pitesst6nu.

AiSedinta de la 14 1610 1891.

Scd.nta sa deschide la ameli sub presedentia halt PreaSantiei Sale Mitropolitului Primat, asistat de P. S. Arhie-reit' G-erasim Pitestenu si I6nichie Baca6nul ca secretari.

Presenti 15 Prea Santiti membri.P. S. Arhiereu Gerasin Pitestenu, unul din secretary,

da citire sumarului sedinte precedente, care se adopta intocmaa.

86 comunica S-tului Sinod:

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBAI.E ALE SEDINTELOR ST. SINOD 51

Adresa P. S. Episeop de Arges, in alaturare cu un do-ear, relativ la calugarin.

SA trimite la comisiunea de petitiuni.Raportul directorului Seminariului Veniamin, prin

care cere ca directorul Tipografiei cartilor bisericesti" sitfie obligat a trimite, atat pentru biblioteca acelui Seminar,cat si pentru a Seminniului die Bucuresti, eke un esern-plar din fie-care carte tiparita.

P. S. Episcop al Dunard-de-jos: Sil bine- voiasea P. S.Arhiereul Timus, a citi a,c6st5. adresa in extenso.

P. S. Arhiereul Gerasim Pitestenu, da citie urmAt6retadrese :

Inalt Prea Son itulut Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro--Pallid, Exarh Plaivrilor, Primat al Romaniei siPresedinteal Scintului Sinod D. D. Iosif.

Bibliotecele Seminariilor de gradul al doilea din causaneinsemnatelor sume ce onor. Minister li aloca in budgetpe fie-care an pentru acest stop, nu pot fi in mesura dea s6 inavuO asa de lesne cu caqile neeesare pentru studiu,atat pentru profesori cat si pentru scolari. Pentru a obvenimacar in cat-va acestei piediei, subscrisul, smerit vine asupune cunostintei Inalt Prea Santiel Vostre, a ar fi bine,ca Stul Sinod al &Intel nastre Bisericf a,utocefale Romaneortodoxe, sub auspiciile cAruia se aflA, Tipografia caqilorbisericesti, sä hotarasca ca directorul Tipografiei sti fie obli-gat a trimite, data nu mai multe, eel putin ale un esemplardin fie-care carte, atat la biblioteca Seminariulul din Bu.curesti. cat si la biblioteca Seminariului dip Iasi.

Tot-odaa cu acesta, subscrisu1, ind.razueste a Ve ruga,ea chiar acum, sa, bine-voiti a da ordin directiel Tipografieia trimite bibliotecei Seminariulai ce dirijez, cate un esemplardin clrtire bisericestL imprimate pang, acum.

Stint, Inalt Prea Santite Ste'pane, al Inalt Prea SanOeiV6stre prey plecat F,d supus servitor.

Director, .A shim. V. IMileanu.

1. P. S. Mitropolit Primal: Acest5, peticiune cred ca, tre-bue trimisa in cercetarea Comisiunei de petitiuni.

P. S. Episcop al Rtimmiculut: Voesc sit clic cite -va en-vinte asupra acestei adrese ; nu asupra former, ci asupra.cuprinsului el. AcestA cerere nu este drepta , vreaii sa clic,

www.dacoromanica.ro

52 PROCESELE VERBALE ALE SFDINTELOR ST. SINOD

dupre cuprinsul ace0ei adrese, este a pune tipografia Inpositiune, ca sA, dea pentru bibliotecele publice cite dourranduri de carts. Legea tipariturilor, ce esistA in Ora,obliga pe tipografia, carea tipare§te o carte, prin urmareli pe Tipografia cartilor bisericeqt,i, ca sA trimita. la Ministerun numer de 15-16 exemplare din fie-care tiparitura, cudestinatiunea de a se da la bibliotecele publice. Si ell m! -aaduc aminte, cA, Ministeriul a comunicat continutul acestaleg! Tipografiel cartilor bisericegti, cu obligatiunea de a seconforma el. Imi mal aduc incA, aminte, ca in aceea§I legesunt prevedute §i Seminariele, cu dreptul de a li se tri-mite asemenea tipariturI.

De aceea cred, ea S-tul Sinod, fata, cu legea asupra ti-pAriturelor, n'ar face bine sA pun& indatorire D;rectoruluiTipografiel nostre, de a mai da cate un rand de card;cad acesta ar insernna a obliga tipografia sA dea de douaorI acelae tipArituri.

P. S. Episcop al Dunetrei-de-jos : Ea gandesc, ca nu estede nicl uu folos sa Intindem discutiunea mal departe, ciye rog, sA convenim cu totii, ca sti, implinim acesta dorintaatat de legitima a Directorulul Seminariulu! Veniamin din1a,;11, care ved, cA a cuprins In cererea sa §i Seminariul dinB u cure§ti.

P. S. .Arhiereu Gerasim Pitestenu: Seminariul din Bu-cure§ti formulase deja o asemenea cerere.

P. 8. Episcop al Dunarei-de-jos: Seminariele n'ail nimicde-a-face cu tipografiele publice din tern, sail cu biblio-tecele, &AA data eel insarcinati cu aplicarea legilor ar fidat Seminarielor k3i bibliotecelor tipariturile, ce li s'air trimisde sigur, cii, directorele Seminariulul Veniamin n'ar fi malcerut S-tului Sinod asemeni cart!. Sa vede ins6. ca direc-torul tipografiei s'a conformat cu legea numal in ceeea ceconcerne bibliotecele cele publice, lar pe acele ale Semi-narielor le-a uitat, sail a credut cA,' li se vor trimite de laMin;steriul Cultelor. Alt-mintrelea ell nu pot sa-ml explicratiunea aceste! adrese.

De aceea, fail a insista ma! molt, sunt de pArere a sesatisface acestA cerere a Directorelul Seminariului Venia-min, cu adaugire cA tipAriturile acestea sA se trimitit nunumal Seminarielor, dar la tote Eparhiele, pentru ca totstall ele ingramadite la tipografie.

P. S. Episcop al Rumniculut : Prea Santia Sa, Episcopul

www.dacoromanica.ro


Dun Arei-de-jos dice, ca sA curmAm discutiunea si sA vo-tAm propunerea. Ca argument, ne spune, eP, data direc-torul Tipografiel se conforma cu legea, directorul Semina-riului Veniamin nu cerea nimic. El bine, am on6rea aspune P. ,S. Sale ,§i intregului Sinod, cA, directorul Tipo-grafiei cArtilor bisericesti, nu trimite tipariturile fie -caretinstitutiuni in parte, ci numal Ministeriului de Interne §iIVIinisteriul de Interne le distribue. Acosta anume particu-laritate a legel, a fA,cut pe directorul Tipografiel, ca O. nutrimita de-adreptul nice un exemplar directorilor de Se-minare.

P. S. .E'piscop al Argeszt10: Dupe cat am inteles, dincele ce all spus P. S Episcopul de ROmnic si P. S. Epis-copul DunArei-de jos, este o cerere de la directorele Se-minariului Veniamin din Iasi, prin care cere sa i se trAmitAacolo parte din cArtile, ce le imprima tipografia n6strA bi-sericesca. F6rte bine ! Ba incA aullia, ca directorele Semi-nariului din Iasi s'ar fi facut si interpretul directoruluiSeminariului din Bucuresti. AdicA cum vine acesta, cadirectorul Seminariulul din Iasi sA eel% pentru el si pentrueel din Bucuresti? Dar pentru cele-l-alte Seminarie dintern? Acelea sunt lAsate la o parte.

Acosta e prima cestiune.A doua cestiune : Oare ac4sta tipografie este ea supusa

la dispositia ori si cut sA se dea carts de pornanA? Eustill, cA s'a admis in urma unul vot dat de S-tul Sinod,ca tipografia sa trimitA pentru bibliotecele Episcopatelorcute un exemplar din tote tipariturile ritualului, ca Chi -riarchil respectivl sh, le pue in cunostinta Protoereilor sia preotilor, ca la cas de necesitate la vre-una din biserici,sa ail35, cunostintA de cate carte sunt elite din tipar si deundo sa se cumpere.

Acum, a se cere de directoril Seminarielor carp, Araca sa le platescA, pre rand in budgetul Seminarielor totse mal gAseste rate un mic fond disponibil, care se pOteafecta la cumperare de chili, fond de care Episcopatelesunt cu totul lipsite, acestA pretentiune eh. unul n'o inteleg.Prin urmare aunt de Were, A nu se admitA acestA cererea directorelui Seminariului din Iasi, cad, data se va ad-mite, ye asigur cA ail sa vie si alto institutiunl sa ne cerhchili. Bine-voiascA acest director sA'si adreseze cererea Ili-nisteriului Cultelor. In tot casul, clack S-tul Sinod va ad.-

www.dacoromanica.ro

54 PROCESELE VERBALE ALE 5EbINTELOR ST. SINOD.

mite cererea, atunci eit propun sa se generaliseze, sacuprinda, adeca mesura acesta nu numal pentru Seminarieledin Ia,F,si Bucures,tn, dar gi pentru tote Seminariele dintern ale Statului.

P. 8. Episcop al Dunaret-de-jos: Pentru a doua 6th amluat cuventul, ca sa ye rog, sa nu intindem acesta discu-tiune, fats cu o cestiune atilt de clara dreptii. Candvorbese aici, eil nu o fac ca sa, me laud, ca am luat cu-ventul in Sinod. Doresc, ca cestiunile, earl sunt vitalepentru biserice, sa se resolve mai de graba ai in unani-mitate. Ed nu me pot intemeia pe dacd pe peite, cacinu voesc sa fondez modul meil de a vedea §i lucra pecuvinte nesigure si indoelnice. Eti v'am spus, ca cerereadirectorelui Seminariului Veniamin este fOrte legitimaS-tul Sinod va face un act de dreptate, deferind la rugii-ciunea lui, ba eli aF,41 propune sa generalisam cestiunea sisa admitem sa se trinicta tiparituri nu numai pentru Se-minariele din Iasi qi Bucurestl, ci i pentru tote Semina-riele n6stre. Pre acest terern cred, ca suntem cu totil deacord.

P. S. Episcop al Arge.sului: Ori de Cate on iau cuventulin S-tul Sinod, nu o fac nici ca sa me laud ea am vorbit,nici din spiritul de contradictiune; cuventul cand ved,ca lucrul ce mi se cere sal legitintez cu votul mei), estenedrept.

Et bine, in cestiunea de fats nu gasesc: ca lucrul ce nise cere este drept. Tipografia nOstril, tie Dumneqeii cumse tine ! Mijlocele it sunt restrense ai data am sta sa facemsocotela cite carp avail sa trimitem la fie-care Seminar,am ajunge la o sums considerabila. Apol cu modul dea supune tipografia acesta lh asa contribut;uni gratuite,putea-va ea sa se ridice vre-o data la gradul de prospe-ritate, undo trebue sa ajunga? Trebue dar punem olimits acestor darnicii. S tul Sinod a incuviintat prin votulseii a se avea in alhiva fie -caret Episcopii, eke un exem-plar din cartile rituale acesta cu drept cuvent, pentrucunostinta gi trebuinta de a se sti de preoti gi eparhioti.Dar a se da dreptul acesta on -citrui director de se616, ori-carui bibliotecar, acestia, daea, ail nevoe de cart' bise-rices,41, n'aa de cat sa le cumpere ; tipografia nostril, orepet, Dunmegeu stie cum o duce ! Nu p6te fi la disposi-tiunea on i eui.

§i

si

si

si

tat

sq.

§i

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 55

Sunt dar de Were sa se respinga cererea.P. S. Arhiereu lnnocentiePloegenu: Este bine si drept,

ca Seminariele al fie dotate cu carp bisericesti ; dar drep-tatea cere, ea Ministeriul cultelor sa subvina intru acestacu mijloacele trebuit6re. tipogiafia nostra nu pri-meste nici un ajutor, si pentru aceea ar fi nedrept sa-1impunem sacrificiul de a da'rui, in drepta si in stanga ti-pariturile sale.

P. 8. Episcop al .Flu?ilor : Nu inteleg de ce ye alarmapasa de mult P. S. Vostre. Nu avem asa multe serninare ;sunt tote opt, prin urmare avem sa dam opt trupuri decard din fie-care tiparitura. Acura, ce paguba mare! s'arface, cand am dasi cut? Seminariilor ; si ale cut suntSeminariele si tine invata in ele? Oare de viitoril pre-

oti nu e bine, ca din vreme sa se deprinda en citirea a-cestor carti tipatite cu litere noua, pe earl le pot mat bineceti, de cat pe cele vechl? De aceea, aunt si ett de pare-re sa dam carti biserieesti la tote Seminariele.

P. S. Episcop al Argemlui: Cu parale.P. S. Arch, loanichie Baca6nu: Se dice eh Seminariele

au fonduri, br6re,n'at nici un fond. In adever au catso mica remonta preveduta, prin budget, dar direetoril nustiu ce sa cumpere mat fntaiu, carp satt farfurii, scau-ne etc.?

P. S. Arch. Calisirat Borladenu Sunt de parerea P. S.Episcop al Dunarei-de-jos si a P. S. Episcop de ITUFIL Amin-tesc cu acesta ocasiune, ea mat e un seminaritt in tiara des-pre care ved, ea nu s'a vorbit de lot; si fiind-ca sunt deWere sa as trami0, carti la tote Seminariele, rog sa nuse uite seminariul Nifon Mitropolitul. Din acest Semina-rid esti pe tot anul tineri, avend cursul seminarial corn-plect de 7 class, pe care'l recun6ste ministerul Cultelor,de ore -ce autoriseza chirotonisirea acelor seminarist'. P. S.Episcopul de Argesita as sperie de soma, ea ar fi mare, sicere, ca asemenea tiparitnri sa, as trimita numai la Episcopiisi Prea Santia Sa Arhiereul Ploestenu adaoga, ca ar su-feri prea mult Tipografia nOstra, eand s'ar da carOle a-cestea gratuit ; ca ar fi un indemn si pentru altii sa vie sii,sera. i tote astea se spun cand? Atunci, cand directorulSeminarului Veniamin din Iasi ,ne-a facut o cerere. Elbine, in loc ca not sa't exprimam mulcumirile nostre,a filed apel la Sinod....

Asta-4I

ca

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop de Duzeu: Ba :4 insarcinam si pe un omsa i le duca.

P. S. Arch. Calistrat Barladenu: Statul a facut sacri-ficii, pentru acesta Tipografie, a dat la inceput 15,000 leiei bine, not suntem datorI sa, facem tot posibilul, ca sa,respandim printre tineri din Seminare, cat si printre cle-ric' aceste carts. titi, ca in multe biserici lipsesc cartilerituale, unele chiar rupte, din care lipsesc foi intregi, ye-deti dar, ca trebuinta este mare. S'ar face o inlesnire ti-nerilor seminarists si bisericei.

P. S. Episcop al .t;rge,sulza: Asa este, dar cand ]e vomda la top: de pomana, ce se mai face cu Tipografia ?

P. S. Arch. Calistrat Barlddenu: Apol P. S., si din a-ceste scoll bisericesti, es preoti, luminatorl, poporului Roman.

`rennin rugand pre St. Sinod, sa bine-voiasca a admiteacesta cerere a directorului seminariului Veniamin din Iasi,avendu-se in vedere si Seminariul Nifon Mitropolitul.

I. P. S. Mitropolit Primat: Cred, ca s'a vorbit in dea-juns. dai -mi voe sa resum.

S'a pgs in discuciune o cerere a directorului semina-riului Veniamin din Iasi, de a i se trimite tote cartile ri-tuale, elite din Tipografiia nOstra pentru, biblioteca aceluiseminariii. In acea adresa, aceeasi cerere o formuleza, sipentru seminariul din Bucuresticare nu trebuea s'o fad,dar in sfirsit a facuto. In decursul discuOuni" s'ail.tmis mai multe pareri : s'a emis parerea, ca acesta, large-ta sä se faca, asupra tuturor Seminarielor din Sara, papasi la parohiLEA cred, ca, este bine sa ne marginitn, deo cam data la primirea sail respingerea cereril directoru-lui seminariului Veniamin din Iasi si cat privese a douacestiune generalisarea masurel acesta sa faca obiectulunei propuneri.

Parerea mea este dar, sa, pun la vot cererea directoru-lui seminariului din Iasi ; primeste St. Sinod.

P. 8. Episcop al Hue: Amendoue aceste cestiuni suntlegate una de alta,cestiunea de a se da seminarielor dinIasi §i Bucuresti, si cestiunea de a se da tuturor Semina-rielor din Ora. Eu voii1 vota, de esemplu, sa se dea se-minariului Veniamin cartile, darii, cum clic, de acesta estelegata si cea-lalta cestiune, data trebue sa se dea si celor-alte. Cad data votam numai pentru seminariele din Bu-curesti si Iasi, iar pentru cele-alte nu, acesta nu e drept,tote au nevoe de lumina.

www.dacoromanica.ro


1. P. S. Mitropolit Primat: Noi trebue sa ne tinemstrict de regulamentul nostru. Avem inainte, ce? Avemo cerere. El bine, pe acesta trebue s'o resolvam mai fntaiusi pe urma trecem la cea-lalta idee. Nu se legs, de loc ces-tiunea in discutiune cu cea 11110,, ve rog dar, sa ne pronun-tam, prin votul nostru, asupra cererei directorului semi-nariulni Veniamin din Iasi.

P. S. Episcop al Dunaretcle-jos: Directorele serninariu-lul din Iasi, pornit dintr'un sentiment forte Inalt, intervinesi in favOrea seminariulul din Bucurestl si urmand sfa-tulul Ina lt P. S. VOstre de a ne pronunta .supra cererildirectorelui seminariului din last, votrtm implicit si pen-tru cele-lalte.

P. S. Episcop al Argefulza: Intreb pe P. 9. Directo-rele seminariulul din Bucuresti, primeste sa voteze un ase-menea lucru? Caci 'mi aduc amintc, ca o data a facut siP. S. o asemenea cerere si i s'a refusat?...

1. P. S. Mitropolit Primat Pun la vot cererea direc-torelul seminarului din Iasi si cat pentru a doua cestiunese p6te transa prin o propunere verbala.

P. S. Episcop al Hufilor: Atunci inainte de a procedela vot, voe sa fac eit verbal urmat6rea propunere.SA se dea cartilor bisericesti la tOte Seminariele statululdin Cara, precum si bibliotecel S -lui Sinod.

I. P. S. Mitropolit Przmat: Acesta propunere este sus-tinutA de 7 membril ? Mai multi de 7 membril se scOlasi declara, ca adera la propunerea P. S. Episcop de Husi.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot acesta propu-nere.

Propunerea se adopt.a.P. S. Arch. Gerasim Pitest6nu. da citire raportului

comisiunel, insarcinata cu examinarea cartilor religiosedidactice.

P. S. knichie Bacadnul: cercetat aceste card; chiarea. am fost insarcinat de comisiune sä le examinez, li s'aitfacut ore -cars corecciune si raportul s'a si presentat, con-chigend la aprobarea lor.

P. S. Episcop al Duzzaret-de-jos: Mi se pare eft catechis-mal D -lul Ion Micescu nu a fost aprobat de St. Sinod.Ar fi bine s t mi se citesca conclusiunile raportulul comi-siunil din Iasi.

P. S. Arch. Gerasim Pitestenu, da citire urmat6rel

dati-mi

S'ah

www.dacoromanica.ro


conclusiuni din raportul comisiunei de profesori- de la Iasi.Asupra catechismului, prelucrat de I. Micescu, comisiu-

nea din cetirea lui s'a convins, ca autorul nu posedg, cu-nostintele teologice necesare si, ca atare r'eti a facut, a,s'a apucat sa alciituiasc& tocmai un catechism crestin or-todox, in care trebue sa se oglindeascA precis dogmelesi invet6turile religiunei crestine. Pe acest terneiu comi-siunea opineadt a i se refusa aprotarea".

1. P. S. Alitropolit Primat: AtI audit conelusiunele ra-portului. De 6re-ce S-1 Sinod a dat deja un vot asupraacestor carp, nu r6mene de cat a se face mentiune in pro-cesul-verbal al sedintei despre acesta, fara sti, mai fie ne-voe de un nou vot din partea n6stra, primiti acesta ?

Voci: Da, da.Se citeste petitiunea diaconului Avramescu, in alktu-

Bare cu un manuscris de Istoria Vechiului si Noului Tes-tament" si Rugacium"

1. P. S. Mitropolit Primat: Acestil petitiune se va Ili-mite la o comisiune ad. hoc,pe care v'e rog s'o alegetichiar acum.

Procedanduse la vot, se design& ca membril in aces-tá comistunne :

P S. Episcopul de Argesiti, P. S. Episcop de Husi siP. S. Archiereul Floru.

I. P. S. Alitropolit Primat : Am sfirsit cu comunicarile,intr5m acum in ordinea clilei : avem mai multe rap6rtepentru calugAriri. P. S. Arch. Valerian este rugat sa dea0citire raportului comisiuni.

P. S. Arch. Valerian raportore, citeste raportul comisiu-nei de petitiuni, relativ la cererea de calugfirie a suroreiCasandra Buta, din monastirea Agapiea si S-tul Sinod a-proba conclusiunile raportului, pentru admiterea la calu-gArie a menttonatei surori.

P. S. Arhiereu Dionisie Craiovenu, raportorul comisiu-nei de petitiuni, citeste raportul relativ la cererea de ca-lugiirie a fratelui loan a lui Vasile din Manastirea NemtuSeen si S-tul Sinod aproba conclusiunile raportului.

Raportui comisitmel, pentru cererea de calugarie a fra-telui Vasilie Vamesu din Manastirea Secu, casatorit, insprill bura intelegere cu sotia sa, declarand la oficiul pri-mAr'el din comuna Por6ia, jucletul Suceva, s'a separatunul de altul, danduli avutul lui tot sotiei si copiilor ;

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE *EDINTELOR ST. S1NOD 59

Comisiunea este de pArere a se admite cererea de cAlugArie.P. S Episcop al Ilit lilor: Eu cred, ca nu e bine sa

votAnt conclusiunile raportului, in ceea ce priveste autori-sarea de cAlugArire a fratelui Vasilie. In cestiunea acestas'a vorbit si in sesiiinea trecuta ; s'a clis atunci, ca feufacem de trecem alAturi cu formalitatea prescrisA de legeacivila. Dupe codul civil casatoria nu este desfacuta, de catprin merte sail prin divort formal. In casul de fats, ye-deti, ca divort formal nu este, ci numal o intelegere intresoti. El bile, trebue BA punem odata stavilA la cereri defelul acestia, cari nu indeplinesc conditiunile legei civile

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot, ca mai depAr-tatA opiniunea P. S. Episcop de Hus,u, care este a nu seadmite cAlugArirea fratelui Vasile.

Se respinge.Se pule apoi la vot conclusiunile raportului si se

adopts.Se citeste raportul relativ la calugArirea fratelui Ale-

xandru L'oboc clis Fi Petrisor, din MAnftstirea Nemtu Secu.Comisiunea opineazA a se admite cererea fratelui mentionat.

Ne luand nimene cuventul, se pune la vot conclusiu-nile raportului si se admit.

I. P. S Mitropolit Primat: Pentru moment am epuisatordinea, lilei. D-1 Ministru a fa gaduit, ca, va veni asta-c11.SA suspendam sedinta pentru un sfert de oil.

Sedinta se suspends pe un sfert de ors.La redeschiderea sedintet, D-1 Ministru fiind prezent,

I. J. S Mitropolitul Primat, acorda cuventul P. S. Epis-copul Dunarei-de-jos.

P. S. Episcop at Dunarei-de-jos: halt Prea Sante Pre-sedinte, si Domaule Ministru ! Este o cestiune asupra cAriaS-tul Sinod, Guvernul si tera intregA all fost unanimi, intrua cere sa se resolve cat mai neintarcliat. Acesta este ces-tiunea ameliorArel sertel Clerului mirean, care spre mareanostra intristare, a fost exploatatA de tots, eel ce all doritsa se alegA, senators, deputati sail consilieri. Si pentru areusi in scopurile for all pus'o pre spinarea Episcopatuluiadeca a S-tului Sinod. Dar S-tul Sinod deciciendu-se as].;lice cuventul sett, si '1-a gis si pentru ca s'a pArut, ea nu-merul preutilor actual] este prea mare, S-tul Sinod in in-telepciunea sa a cAutat ea reduca la posibil, prin noulproiect numerul preottlor, a fixat parohiele si a fixat si

www.dacoromanica.ro

30 PRO,;ESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

numerul preotilor cantAretilor. Pre langA acestea a emisBi. un desiderat asupra sumel, ce se cade a se da preotilori clericilor. AcestA importanta lucrare a S -tulul Sinod se

cuprinde inteun voluminos raport din anul 1888. Ea afost publicata i prin Monitorul oficial. Ori-tine pete darsal eitescA sA-lstudieze, pentru ca sA vadA, cu cute, intelep-dune a lucrat S-tul Sinod cat Bunt de legitime desi-deratele sale, in cestiunea ameliorarei sortei Clerului $i aprogresului bisericesc. Cu durere fuse am ver,lut, ca acestAdecisiune a S-tului Sinod a remas yai pang mita- ne adusAla indeplinire. Prea Sfintia Vostrb,, ve aducetl forte bineaminte, ca eit am ridicat cuventui Bi in temna treeuta, chiarin ;Ulla inchiderel acelel sesiuni Bi D-1 Ministru de Cultede atunct s'a grabit, in termeni forte calduroBi sA respundAsi sA, ne asigure, ca Guvernul se va grabi sA, resolve ces-tiunea acesta, in cea dintaiu sesiune a Corpurilor legluitore,care urma sA se deschida la 15 Noemvrie 1890.

Promisiunea ce ni s'a dat, nu s'a implinit. Ea a remas cat6te Btiutele promisiuni atuncl la mods. Ministrul prornitetora eBit din minister ; un alt ministru a luat locul; Camerile

adunat la 15 Noembrie qi att epu:sat tOta sesiuneaordinal* faia ca fi adus tine -va aminte de prolectul,privitor la serta Clerului, nici de promisiunile, cari pareatica satisfac pe multi dintre not Restul Guvernulce promisese a eadut ; un altul a venit in locul sett, dinsinul cAruia face purte Bi D-1 Ministru actual. Ei bine,am don sA Btim i opiniunea Ministru actual asu-pra proiectului, ce ni se tot promite mereil de forte multiani, pentru ca sA ne linistim §i not i sa se liniltescApreach cari, cu drept euvent, sunt f6rte alarmati. Et auajuns sA credA, ca de serta for nu se ocupa nimeni. Edin parte-mi, in tete ocasiunile ce mi s'a presintat, I amasigurat, ca S-tul Sinod este unanim in acesta, cestiune Bidecis a starui pre cat va putea in decisiunea ce a luat.Dar, fiind-ca li s'all tot dat la vorbe Bi la promisiuni, gan-desc, ca D-1 Ministru actual va face un mare serviciii. Bi.

S-tului Sinod Guvernului, ca BA ne spune astA-;11 vede-rile D-sale, i prin urmare ale G-uvernului actual in acestAcestiune. S-tul Sinod II va fi cu Ertat mai recunoscetor, cucat se va convinge de bine-voitorul sprijin Bi concurs, cci se va da in acestA cestiune a Bisericei nestre. Il aBtep-tAm en nerAbdare ca sA yorbesca vom asculta cu ten.'atentiunea.

Eli

§i

s'att

II §titi.

D.lui

qi

si

AV

si

911

www.dacoromanica.ro


D. Minstru al Cultelor i hzstructiund publice : InaltP. Sante, P. P.S S. Parinti! In privinta imbunatatirel s6r-sei clerului mirean istoricul cu totil '1 cut:Octet! ; suntetiin curent de acesta cestiune ; stint cum s'a facut propune-rea, cum ail venit diferite cereri din partea clerului, u-nele mai modeste, altele mai putin prudente dupe ere-dinta ; sa cerem mult, ca sa ni se dea putin. In Bucurectis'a cerut 300 lei lunariti penrtu fie-care preot ; in cat,dupe calculul facut, Statul ar fi trebuit 85, debuteze17,000,000 pe an, spre a plati pe preoti !... Fats cu situ-atiunea financiara, in care ne aflam cu atatea piaci de fa-cut In strainatate, opiniunea publics, Camera, s'a oprit in-naitea acestei enorme cresteri a datoriei publice. Si atuncis'a facut proiectul presintat de d. Maioreseu, care prevede,ea Statul sa vie in ajutor cu o sums fixa ci in acelastimp comunele sa contribue ti ele. Comunele cunt obligatesa ingrijasca de biserici $i de minitri1 cultului. Si atuncis'a iscat a doua cestiune : ca fondurile sa se incaseze dePrimarii, cu o remiza 6re-care, sal'i de-a dreptul de atm Statci atunci Statul sa'l dea o lea. Avesta e mesura cea maipractica.

Dar cestiunea s'a presintat intr'o situatiune cam anor-mala ; ci 4ic anormalA, caci asa era positiunea guvernuluide atunci. Guvernul urea o directiune, maioritatea '1 Li-

nea de maul, atat cu acesta lege, cat ci cu budgetele. Seclicea: acesta cestiune se resolva de catre concentrati, con-centratil vor avea in tern simtimintele preotilor ; junimisti cli-ceail tot asa. Si din acesta lupta n'a resultat nimic, n'aexit nice un bine. Tot acestei cause trebue M. atribuim,ca, am remas cu budgetul nevotat si mergem de trei luni ellun budget mai mic, de cat cel votat in comisiunea budge-tary, de Ore-ce acesta este cu prevederi mai largi in totepriyintele.

FAA earl all fast causele, ca acesta situatiune a duratci ne-a tinut pre loc.

Din tote sectiunile Camerei aceea unde me aflam din preu-IA cu 6menii de valere, ca generalul Manu, Lascar Catargiu,Paucescu, focti si actuali rninistri a luat ci a discutat ces-tiunea, ci tinend socotela de starea financiarii, in care neaflam, cu buna-vointa care tot-d'auna insufletecte pe bil-trani ci ca sa nu laud pe D. Catargiu, dar d-luivine cu niste propuneri, cari tind sa faca realisabile, pro-

www.dacoromanica.ro

62 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD

iectul de lege presentat. Stip, ca a venit disolutiunea Ca-meral ; prolectul de lege a remas si el hisat de ocam datain sectiunele Camerei.

In ceea ce me priveste, ve asigur, cii, am 81 lair acestproTect si irupreuna in Consiliul de ministri, sa cautammijlocul sal realisam. Dar sa nu ni se cell imposibilul.In acesta sesiune e peste putinta sa se discute alt-ceva, decat budgetele si tariful autonom. Pate sa brim si chte-vacredite. Tate acestea trebue regulate cu precadere. Dacesin o luna si jum ttate vom putea sg, trecem lucrarile, cesunt anuntate, ne va reinanea timpul vacantei si sesiuneade tamna, care de asta-data va fi convocata inainte determini la Octombrie, ca sti, ne ocumpam de legi orga-nice si intro legile organice, cari se vor presiuta, guvernulconservator compus din barbatt, earl at" facet ceva pentruF,,Icala si biserica in acesta tera, guvernul conservator, careuraste tirania si este confrariti auarbiel, socialismului, de-magogiel. ateismulul, care din nencrocire a cuprins panssi politica; guvernul conservator, care este cu totul in con-tra unor asemenea idel nesanetase, stricaciase, pentru mo-ravurile cele bune ale unei societative da cPa mai for-mala asigurare si ye raga sa, aveti incredere in solicitu-dinea sa. Dar sit facem sa intelega pe preotii din oral,earl, -nu stia cum, dar traind intr'un cerc de ambitiunipersanele, cer mai mutt, de cat li se pate da. Tot asa s'afacut de catra guvernul conservator, cnd a fost vorbade imbrinatatirea corpulul didactic. Se facuse legea gra-datiunel, dar ea era aplicata numal in partela o semanurnai din membni corpulul invetator. El bine, tocmaldupe clece anT, cand guvernul conservator -a revenit laputere, legea s'a aplicat cu dreptate. Asta-41 credem, ca asosit timpul a cuprindem si Seminatiele, pre profesoriiSeminarielor intce institutiunile scolare cu dreptul la gra-datiune. Si ca sa nu les din acesta ordine de iiei, dati-mivoe sä ye mai spun ceva. Fiind-ca a fist vorba de o preamare pletora de preoti si ca sa putem imbunatati sarta forsi ca sa avem si preoti bunT, s'ati emis mai multe idel:uniT, ail pro pus desfiintarea cator-va Seminaril, altii le-ailmentinut tot in starea lor; altii ail sustinut ea, A mentinempe profesoril Seminariilor, dar fara sa le dam gradatiune.Ast-fel, am gasit, la venirea mea in capul ministeriuluiinstructiunel, o multime de catedre Seminariale suplinite,

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD 63

fala ca ele a fie puse la concurs. In privinta Seminarielorcu patru clase, ideile la ordinea clilei sunt, ca ele sa secomplecteze cu catedrele necesare, spre a deveni gimnasieclasice. Si iata care ar fi folosul real: pe de o-parte, ti-neril de aici, pregatiO in modul acesta, ar putea saintre fie- in Seminariele cu septe clase din Bucuresti siIasi, fie mai departe in facultatea de Teologie. Si ace ti-neri, cart vocatiunea de a deveni preoti, Warn liberlasi alege ei cariera ce le convine, tar nu a le impunemun lucru, pentru care n'at't nisi o chemare. Tot asa si incorpul profesoral: numai acela, care are vocatiunea sacra,-este capabile si in putinta de-a introduce in inima si insufletul copiilor lumina, patriotismul, ad.everul. Pre catsvreme acela, care'si face meserta numai pentru lefa, acelaeste o perdere de vreme pentru tineri.

Dic dar, ca tinerii esiti dintr'un seminariii clasic si ne-avend vocatiunea preotim, ar putea sa mearga mai departela facultatea de litere, la stilt*, la drept, la m dicinaetc. Dupa legea in vig6re, acela care este admis a frecuentaseminariele, este implicit obligat a se face preot. Dar sta-tul n'are ataIPa, biserici, ca sa pla3eze pe toti absolventiiseminarists ; statul nu dispune de locuri nici.chiar pentrubursieril

Negresit, ea intr-o asa de gravy cestiune nu voiti facenimic de la mine. dar in mod preallbile ye spun numaiideele can sunt. Ctind va fi sa transformam lucrul in lege,sal coneretisam, actsta nu o vom face fara a ye consultasi a obtme consimtimentul St. Sinod.

0 alta cestiune in legatura cu legea imbunatacirei s6r-tel preotlor, este legea parohielor.

Gland aceste doue cestiuni a parohielor si a transforma-rei seminarielor de gradul intain in gimnasil clasicefara insa de a le laicisa, de a le transforma in institut-i-uni profane, voill sa qie, de a le schimba earacterul e-clesiastic ; cand ambele aceste cestiuni se vor transa, St.Sinod at- putea atunci sa se rost6scA cu siguranta §i pro-fit asupra imbinat4tirel sortei preotilor.

In cestiunea cartilor bisericesti, ati numit o comisiune,care sa lucreze dinpreuna cu un delegat al niinisterultn,pentru a se lamuri odata si acesta cestiune. Propunereaeste bunk ca sa aiba si ministeriul o arms, in comisiuneabudgetara, and va fi intrebat despre intrebuintarea para-

esiV

n'aii

set

www.dacoromanica.ro

64 PROCESELE VERBALE ALE StDINTELOR ST. SINOD

grafului tipAriturelor.Am tiparit o multime de carp sin'are eine se le ia; ele stall mormane gi putredesc pe laimprimerie. Eit am cerut sa mi se presinte o situatiuneclam, In privinta tiparirei aeestor carp, Cred insA, ca, eelputin done septamani ne trebue pentru a lamuri lucrul.

Acesta insa find. o cestiune literalA, va veni in desba-terea Sr. Sinod.

In privinta cancelariei St. Sinod. Stitt P. S. V6stre, caregulamentul, care e facut de St. Sinod prevedo, ca per-sonalul sa se comptina de un teolog, ca secretariat, doicopisti, care nu stilt data trebue sa fie clerici, dol steno-grafi, earl de asemenea nu still data este imperios de afi clerici ; pentru mine din faptul, ca, usieril pot sa nu fieclerici, results, ca 115 cei-alti impiegati at cancelariei St.Sinod pot prea bine BA nu fie clerici.N'si urea sa luatiin nume de real, cA am numit un stenograf, care ne maiservind la Camera pi fiind pensionar, nu cade sub legeacumulului. A41, fa -0, in acestA lege nu mai putem lua co-pistii din cancelaria St, 1\Iitropolii sa'i numim la St. Sinodsi sail platim cu cate 300 lei pe sesiune. Si apoi, pot acestiimpiegap in acelasi timp sa, serve si la Sinod si la Mitropo-lie ?Tot pentru acest cuve"nt am inter4is D-lui Bilciu-rescu, functionar in ministeriu, de a mai veni la Sinod ;d-sa e trebuincios la minister.Nu me imuotrivescnici a trecut prin mintea mea un asemenea lucru ea co-pitii fie clerici, daeA se vor gasi. SA bine voiascA St.Sinod a crede, ca n'a fost de be in intentiunea mea, prinnutuirile ce am facut, sä laicisez cancelaria St. Sinod. Ste-nograful, care lam numit este o veche cunostintA a mea,este unul din eel mai buns stenograft, ce avem i proles&za eel mai mare respect pentru St. Sinod, atat prin instruc--tiunea, cat tai prin educatiunea sa. Apo', stenografia, eai profesoratul este o specialitata: nu pot sAl numesc das-

cal pe tine -va Ara concurs. Still, cA la not s'a facut abus,s'an numit pers6ne in functiun1 de care nici habar av411.Ce ail (lice P. S. Vostre, sand ati vedea, cA un simplu fratedintr'o monastire sit se intitulezA Episcop ? CA un simplu pe-dagog sau guvernor dintr'un institut ore-care ar6gA ti-tlul de profesor ?Tot asa i en stenografia ; acesta e ospeeialitate, care se probezA cu ceva. D-1 Manescuconsacrat aprope o viatA intrega 29 de ani, pentru acestaiarts. Nu putem dar da cut calitatea de stenograf.

i -a-

ei

BA

'11

or1-11

www.dacoromanica.ro


Eats de ce am numit pe D. Mtnescu stenografpentruca sa fac un serviciii real St. Sinod. Si fiind-ca se gasiafunctionand, ca stenograf i un preot, am is sä fie luatca ajutor, ca copist de D. Manescu, caruia it voiii platideosebit. Prin urmare n'am intentiunea sa jicnesc intereselenimanui.

Asa dar, in privinta cestiunel clerulut, sa nu se (Ilea, ea,data s'a presintat legea de catre guvernul junimist, eracu intentitmea de a se vota aplica, nu ; pentru ca, dacaacesta ar fi fost in gandul lor, trebuia ca in budgetul pre-sintat sa pre,vada ci creditul. Uncle este creditul pentruaplicarea }eget ?

Guvernul actual, in scopul de a imbunatati lucrurile,a gasit mijlocul de a desfiinta cu totul impositul nedrept de

asupra salariilor in genere ; imbunatatirea care se res-frAnge in parte si asupra unora din membrit clerululanume asupra acelor, cart primesc lefa de la Stat.

Desfiintarea acestul imposit sa, propusese numal pe ju-metate 20/0 de fostul guvern ; not '1 vom desfiinta cu to-tul i iata cum : budgetul eel -vechit, care este mat usor.s'a apnea t deja pentru trel luni ; prin urmare- a resultatpentru anul budgeter curent o economic. Economia pro-vine, ea taxa de 50/0 s'a implinit intr4ga trei Lunt. Prinimplinirea acestel taxe, care prin budgetul presintat de fos-tul guvern, nu compta intro venituri ; prin realisare si dealte economic. guvernul actual a ajuns la resultatul de apropune desfiintarea totals, a impositului de 5(10. Este declo imbunatatire, care se face si care se resfrange asupracleruluts chiar a unora din particulart, caw acesta taxa,nu scutea pe nimenea, pbltit cu 100 de lei in sus.

Acosta prima usurare facuta, guvernul este hotarat cala sesiunea viitore sa se deupe si de imbunatatirea, sorteielerulut. Voin curnpani aca lucrurile, ca nu OM greutatea,

et( e o mare greut ate acestasa apese numat asupraStatului. Statul va da 40-50 de le* comunele vor daele 40-50 ; ci ass, se va face un inceput 0 data inceputulfacut, treptat treptat vom ajunge a face, a realisa si a-c4sta dorinta, care este una din cele mat intime dorinteale partidulul conservator.

Data se va (lice : nu vrem de cat suma cutare,atunctnu se face nimiel

Eta, esplicatiunile ce m'am creclut obligat sa dati. St.5.

ci

ci

50/0

t

si

si

www.dacoromanica.ro

66 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR S1NOD

Sinod despre ce cugetA Kuvernul actual, in privinta imbu-rat;rilor In ge-nere tli in special In cestiunea ameliorarcisortei preotilor. Eu pote sA, nu mai fie rainistru, remaneIncl. guvernul, care va face tot ce fi folositor pentru§c616, §i bisericA. SA nu se indoiasca un moment macarSt Sinod de a p stra buna vointA.

P. 8. Episcop al ,liomnicului: Am luat cuventul dupeD -1 Ministru, nu ca sa respund D-sale la, tate punctele, des-fAqurate inintea nostra. A respunde la tote aceste puncte,ar insenina a lungs vorba prea myth, i ;red, ca resultatulpractic, la care am ajunge, n'ar fi tocniat cel dorit de nor.

Rog pe D-1 Ministru, et-nn dea vole sa ating doua dinpunctele, desftlurate de D sa: Punctul privitor la perso-nalul cancelariei S-tului Sinod §i punctul imbunatatirelsortei mateliale a cleiului.

In privinta, personalulul cancelariel D 1 Ministru ne-aus, ca fi stul stenograf preotul sa se considere ca

ajutor al stenografului nunut de D sa. Dar acest membrual clerulul, pe care'l am format noT ca stenograf cAci 'l-am plAtit, la inceput din punga nostrA,acest preot stintdece anY, de cand duce nevoile 4110, el a Omit stenografiaSinodului §i dupre notele lei s'au facet procesele-verbaleale S-tului Sinod, §i as 1m sa fie 'Ant pe dinafara ? Esteacesta drept 9i uman? Las pe D-1 Ministru sa judecesinger.... In privinta copyilor, D 1 Ministru crede, ca ar fiInjositor--pemtru un preot, de a ocupa k4i un post de copist?D-1 Ministru este de curend venit la Culte; n'a avut Incavreme sa euu6se5, tote arnAnuntimele acestul minister ; darsa I spun en in acesta privint5, ca nu man departe,' decat la Episcopia de Remnic tot personalul cancelariei a-cestel Episcopii este compus din clerics. Acesta este unnaijloc de a face Hi preutulul o left. Este un mijloc, cape langa cei 10 15 lei, ce budgetele Bisericelor parohialedank unni preot, sa mai aiba 60-70 lei ca copist in can-celaria Episcopiei. Nu este o WA, mare acesta dar toteste ceva, fatA, cu lipsurile, ce le Indura astaqi preotiln)stri.

D. Ministru de Culte si lnstructiune publicd: Eu amvorbit de casul, cand, civilul situ preotul fiind deja func-tionar, n'ar mai putea, fats, en legea cumululul, oeupeun al doilea post. Nu me impotrivese de loc, ca personalul

Sinod sa fie tot compus din cleria

vR

sa

S-tului

ST.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR SI. SINOD 67

E. S. Episcop al .116ninlculvi: Tocmai pentru acesta cersi eit si Ca, este bine tainabratisiim aorta, recom-peusam cat putem, asta chi mat ea soma,. Cana imbunath,-tirea sOrtel lui nu s'a realisat inek cand acest lucru estein stare de protect. Nult bine prinde preotului nostut- odiurnit, ce ar lua-o de la S tul

Daca D-1 Ministru primeste. si dacA, consitnte Iii St.Sinod, ca sa se mentina dispositiile Regulantentuld inte-rior, rog pe 1. P. S. Presedinte, sa p-una la vot propunereamea ; ca personalul cancelariet S-tului Sinod sa se t ecru.-teze cat se va putea dintre

Dar se vin la punctul al doilea, ilesftsurat de 1)-1 Mi-nistrii, imbun'a'tittirea materials a sortel clerului. Ceea-cene-a spus D-I Ministru, istoricul facut de D sq, este en-noscut de tOtit lumea. Nu suntett nisi D-v6stra vinovatsi nu e 'vinovat nisi un ministru, Ri en atat mat putin8-tul Sinod Acosta este o eestiune forte grea, care asstudiaza de vr'o 10 am.

voce: De tree deer de anilP. S. Episcop al ROmnicului : Eu vorbese de cand ea

s'a pus in discut'une in mod seiios. Tott grinditmijlocul de a se realisa acesta dorinta a tares si cu st-arn-inta din partea tuturora, se va ajunge la millocul practic,ca si preotul nostru de parohie sa aibl o

Not, D le Ministru primim cu r cunostintA declaratiuneaD tray ca guvernul actual cugetg, a realisa gi acesta im-bunatatire, eft nu s ant din aceia, can die : on tot, on ni-mic ! Dati ceea ce se p6te ; yi cu chipul acesta, fiti sigur,D-le Mintstut. vom ajunge a avea un cler demo, care sãcorespunda ivaltet sate ehernart din societate. S 1< cugetegtivernul la s6rta preotului de la tarn, care amenintaen proletariatul pe Stat. Eu acum chiar I i acesta cesti-une, am facia a propunere in Still. Sinod si ye rog, D-leMinistru, sa, v'o insusiti si sa merged en dense, in consiliulde minsitri ; caei in fata acestel propuneri nu ye trebuenice lege, fuel fonduri, ci numal o dispositinna administrt-tivA de luat.

Etii, de ce este vorb4. Legea ruralit din 1864, pe totemosiile a impropriettrit bisericile cu elite 17 pog6.1e....

O voce: Nu bisericile ci personalul bisericesc.P. S. Episcop al Romniculut : Aceste parnenturi s'ati dat

cu destinatinne pentru personalul bisericesc. Si

die, sAl

Sinod.....

clerlei

O

s'ati Ha

Ian..

ai

bibericilor,

www.dacoromanica.ro

68 PhOCESELE VERBALE ALE .';tDINTELOR ST. SINOD

In adeve,'r OM% acum in urn* pana cand St. Sinod aregulat preotil pe parohil, personalul bisericesc s'a folositde aceste pamenturt. Acum, cu regularea parohiilor in ur-marea unel dorintl a terei §i a St- Sinod, serviciul biseri-cesc din mat multe biserict este lasat in sarcina unulsingur preot en personal bisericesc trebuitor.

0 voce : $i la Hull tot a§a.P. S. Episcop al Romanulul: La Romnic, la HU§1 lei

in tots Cara este tot ala. Ia sa ne dam socotela, ca sa nedam in practica, ce a eFit pentru preotul de la Cara din re-gularea parohiilor ! St. Sinod a impus preotilor sarcina de adeservi pe tote bisericile §i pe tot! cre§tind dintr'o parohie.Et bine. §titI ce fac primaril, D-le ministru ? Primarii cicu comitetele permanents, dec.& la biserica a nu estepreot, se is pamenturile bisericilor se arendeza pres6ma comunel sub denumirl decsebite. Si ast-fel preotulcu dascalit, dupe ce a primit o insarcinare indoitaIntreita, a remas tot cu un rand de pamenturi, careaceste sunt cotropite tine mat etie de tine. Asta-0 chiaram facut o adresa_ dare D. ministru de Interne, rugan-du'l sa intervina, pentru a se curma o data cu acestanedreptatire, ce se face preotulut de la tarn.

D. Ministru de culte instructiune publica: Nu e ne-veo de interveniri, de ore -ce este o circulare a d lul Manu,care a regulat acesta cestiune.

P. S. Episcop al Mazniculut: Primaril §i asta-cli, incele roat multe localitatI arendezi in folosul mat ctiil ksi

01 cut aceste pog6ne. De acea bine-voitI a lua o hota-rare in consiliul de miniOrt ; dap' o circulars general&catre to prefecitI primaril ; ca tote pamenturile bise-ricilor, remand la dispositiunea personalulul bisericesc,fie el compus de unul sail de mat multi preott cu

lor.P. S. Episcop al Dunaret-de-jos : Am cerut din nal cu-

vintul, ea sa multumesc D-lut ministru nu numat debuna-vointa ce a avut de a respunde intrebarea, ceml -am permis a-I adresa, ci §i de modul cum D-Sa arespuns.

Declaratiunea D-Sale ne este forte stumps gandese,ca suntem cu totit unanimi intrui a't exprima mnitami-rile §i rocuno,tinta nostra. Ceea ce mai am de adaogatin acesta cestiune este sa -spun, ea, St. Sinod ar remanea

si

si-

sist

das-edit

11

si

1;,t

1i

www.dacoromanica.ro


pe deplin satisfacut, data promisiunea D-lui Ministrn s'arrealisa eat mai curand.

Asupra ttansformarei Seminarelor Ins declar solemnel,ca, am sti, combat din tote puterile mele pe toti aceea,ce ar voi sg, ating aceste seminarii in numele si

lor.Seminarele n6stre, D-le ministru, all trecutul i inseru-

nfitatea lor. Ele aunt singurele scolt, unde se invatA re-ligiunea i cartea curat rornaneicA. i ca sa vedeti,cä nu suntem asa de intransicrenti, ye declaram, cáprimim eu bucurie reorganisarea lor, primim infiintarea denom -catedre la aceste seminarii, primim inbogatirea pro-gramer lor, dar sub nisi un cuvint nu primim laicisarea lor.Ors avem seminarii, unde trebue sa eultivrim pre viitorii pre-oti, sail nu avem : data, le avem atunci trebue sa be con-servAm asa eum le-am -avut la originrt, bine inteles or-ganisandu-le mai bine in sensul bisericesc. A admite schim-barea numelui si a destinatiunei lor este a be indrumacatre laieisare--ceea ce St Sinod nu pate tai nu trebuesa ingaduiasca sub nici un cuvint, data nu voeste sa aducaatingere sitntimAntului religios deja sdruncinat.

D. Ministru de culte fi Instructiune: Notati, ca n'amvorbit de tote seminarele ; n'am inteles ea pe tOte 0, betransformam in institutiuni clasice.

P. S. Episcop al Roinnicului : Acesta e o cestiune, carese va discuta in fond si mai pe utma.

P. S. Episcop al Dunarei-cle-fos: Nu discut cestiunea,dar fiind-a, a atins'o D.1 Ministru, am ereclut de datoriamea sa (Pc; cuventul met si sa declar pur simplu, caaunt contra laicisarei Seminarielor.

Cat pentru pamenturile, despre cars a vorbit P. S. S.Episcopul de Ronmic, eu ve pot asigura, ca ele aunt datenu biserieilor, ci preotilor clericilor bisericesci. In ac6stacestiune am cu mine si cap de lege.

Tata cum se rosteste art. 14 din legea ruralA, :Locurile de islaz (imas), aretura si faniatk cari, prin

legs speciale, stepanit de inosil cunt datorl a dat preotilor17bisericelor WW1, nu se ating prin decretul de fatA. A-

77ceste locurl vor urma i in viitor a servi pentru intreti-

77nerea elerului din respectivele comuni".

Reil Ara cale dar s'a explicat $i aplicat legea-cand s'a qis, ca aceste plimenturLs'all dat pentru biserici.

$i rurala,

fi-inta

si

@i

www.dacoromanica.ro

70 PRO CESELE VERBALE. ALE $ED1NTELOR ST. SINCri

Dar mult mai vitiesit a fost parafrasarea, art. 14 din disalege, cand s'a incheiat jurnale de ale consilielor de mi-nik;tri tai s'a decis a se da cate 17 pogonc de pknent debiseric a.

Legea rural% consfintind legile anteriere, in acesta pri-vintA lag!, pAmenturile in folosul preotilor si clericilor bi-,sericilor.

Acura, ea S-tul Sinod a fixat parohiele si a unit maimulte biserici la un loe, sA, Intelege de sine, ca, parnentu-rile consfintite de legea ruralk si lasate preotilor acelorbiserici unite, Runt si rumen pentru tot-deuna in folosulpreotilor, care deservesc aceste biserici,fie &A nun rutpreotilor, s'a redus. S-tul Sinod nu pete dar, de cat sA, de-saprobe modul de a vedea al celor ce cred, ea aceste pit-menturi se pot inchiria de primar, pentru alte destinatiuni.Pentiu a pone capAt acestm abus, in Eparhia mea ellinsumi am fiicut mai multe interveniri la D-1 Ministru deCulte si Interne.

Dar, pre cat imi aduc aminte si in5usi St. Sinod a dat,un vot in acest sens si tot ceea ce avem de facutacrim,este sA rugArn din mil si pe D-1 Ministru actual, ca sãbinevoiasek' s.5 intervina pc- langa onor. Guvern, ea sAdefere la dorinta dreptil si legitima a Stului Sinod, carese resumti in aceea: cil preotii de la tara sil, se foloseseaneturburati numai el de pamenturile date preotilor grinart. 14 din legea de la -1864.

P. 8. Episcop al 1lusilor: Inalt- Prea Sante Prosedintesi Die Ministru! Intre mai multe cestiuni, despre cari s'ailvotbit, s'a atins si cestiunea Serninarielor. Asupra -acestelcestiuni inn permit a qic F..i eu dou6 euvinte.

1. P. S. Mitropolit Primat: Nu este. ast5.-4i I dis-cuIiune.

P. B Episcop al Ilusilor: 0 rugaminte numal am säfac D-Tui Ministru : Sunt, D-le Ministru, pre ]a Seminare,mai multe catedre vacante, cari ac i se suplinese. RugAelu-nea mea este, sä se puldice acele catedre la concurs catmai neintatdiat. Ce se va -face cu. Seminariele, se vortransforma sail nu, aeeea nu atinge regularitatea corpuluiprofesof al. De aceea, et fac acesta rugaciuma D-luir-Minis-tru, sa scape Seminariele de suplinitori si aeesta, nu pen-tru ea suplini'oril am fi r61, ci pentru ea ei safer oprindu-li-se30 la Rita.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE AT EDINTEI OR ST. SINOD 71

D. Ministru de Culte pi lnstructiune: Voitt avisa la acesta.Acum mai este o cestiune de regulat.S-tul Sinod a voit ca secretar al sell sa fie un teolog

si a numit pe P. S. Arhiereul Calistrat Barladeanu.Cand a venit vorba la plats, s'a gash, ca creditul alo-

cat numai era; ast-fel ca nu i s'a pututut plati, de catnumai 180 lei pe lung, si acesta n -U11.,1 Y _arpe drestul anului nu i s'a plata nimic Ea cred, ca St. Sinod,card a voit sa alba un secretar al cancelariel sale, s'agandit sal alba permanent...

Voci: Negresit, pentru ca sa primesca apelurile preotilor,D. Ministru de Culte pi lnstructiune: Va sa qica suntem

bine intelesi, cal voiii plati in tot cursul anului. AcestaOM la un punct 6re-care justifica Si mesura de economie,ce am luat'o, oprind pe D-1 Bilciurescu de a mai veni laSinod. Prin urmare, se va plati directorul cancelariel St.Sinod iegulat in tot cursul anului.

Foci: Aga, a,sa!P. 8. Episcop al Argepulun In privinta pamenturilor

asi dori sa stir cum remane ? S'a luat o hotarire sa sefaca o adresa ministeriutui, ca sa dea ordin circular pre-fectilor Si primarilor, sa nu se mai atinga de pam'enturilepersonalulul bisericesc ? Aces a mental ar fi forte binevenita din partea Gnvernului actual.

L P. S. Mitrovolit Primat: Cred, ca asupra cestiunei,dp care vorbint arum, s'a mai vorbit si alta data.. Propu-nerea P. S. Episcopului de Ronmic se va inaiuta onor.guvern.

Acura sa--rni fie si mie permis sa adreqez din parteabiuroulur, care este espresiunea S-tulut Sinod, recunostintasa sf profundele'l multumiri in pers6na D-lui Ministru aLCultelor, pentru vederile bine voitore in privinta clerultn.vederi bine-voit6re, de cars, de altmintrele, nu ne-amindoit. Speram, ca Is timp, guvernul va satisface dreptagi legitima dorinta a clerulul in genere si in particular aS-tului Sinod.

In ce priveste cestiunea adreselor ministeriale, cu pri-vire Is personalul daneelariel, cred ca St. Sinod este predeplin satisfacut cu explicatiuniie date de D. ministru, cumesa reserva, ca is sesiunea viitare biuroul, in intelegerecu D. ministru, va cauta, ca numirea personalulul Can-.telariel St. Sinod sa se faca dintre clerici.

M

www.dacoromanica.ro

72 PROCESELE VERBALE ALE §FDINTELOR ST. SINOD

Cat priveste pe preotul fost stenograf, acesta va ficonsiderat, ca ajutor al d-lui Manescu, noul stenografnumit de 0. ministru.

P. S. Arliereul Calistrat Berladeanul : Parintele ste-nograf nu e in stare sd, stenografieze. Si apoi nu F,4tidce servicid p6te face D-lui Maneseu, de 6re-ce D-saaduce notele transcrise gata ; nu cred sa aiba nevoe deajut or.

Ori pArintele e stenograf, prin urmare in stare de anota ; ory nu e stenograf, ci in acest cas nu still de ce

mentinem intio calitate, care no are si n'o p6te a-yea, fiind-CA 'I lipseste.

I. P. 8. Mitropolit Primat: Domnul ministru insusi'1 considers ca ajutor al D-lui Maneseu.

P. S. Arheretil Calistrat Be'rletdeanul Nth ,ca copist ;dar nisi acesta n'o p6te face, cfici aerie inset tii nelizibil.

P. S. Episcop al Husilor : Nu, copist nu p6te fi, caciscrie red, ci stenograf cum a fost de 10 any, fie si ajutor.

Incidentul se declara inchis.Sedinta se ridica la ora 21/, dupe amia -4t, hotd.-

eandu-se sedinta viit6re pe a doua-qi Mercuri 15 Maid.

Presedinte : Iosif Mitropolit Primat.Secretar: Gherasiin T. Pitesstku.

,,Sedinta de la 1.3 Me, 1891.

--edinta se deschide la amegi, sub presedenta I. P. S.Mitropolit Primat, asistat de Prea Sanciile Lor Arhierel,Gherasim Pitesteanu Ioaniehie Bacaoanu ca secretor'''.

Preset* 14P. P. S. S. membri I. P. S Mitropolit al Mol-dova i Sucevei bolnav si P. S. Episcop de Roman absinte.

Sumarul sedintei precedinte se aprobA, fara. modificare.P. S. Episcop al Romniculut Inainte de comunicari.

cer cuventul, Inalt Prea Santite Stepane, asupra unui in-cident.

I. T. S. Mitropolit .Primat: Cu invoirea S-tului Sinodaveti cuventul.

P. 8. Episcop al Reimnicalia: Inal Prea Santite Stepane !P. S. membril ! S-tul Sinod in una din sedintele sale, abine-voit sá numesca o commisiune din sinul sell, coin-

86;1

si

si

t

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ElNTOD 73

push de P. S. Episcopul Dullard_ de jos, P. 8. Arhiereutleremia lat4mu $i din mine, cti Insarcinarea, de a iliasocotelile tipografiel lor _Bisericesti" si ale Revistei17 Biserica Ortodoxa, Romana".

Acum, not f} tim, ca aceste comisiuni, duple fnsagi pres-criptiunile regulamentelor respective, stint datare a luasocoteli nu numal a cheltuelelor, dar $i a veniturilo; cualte cuvinte, aceste cornisiuni igi daa parerea asupra bud-getelor acestor doua institutiuni ; parere, data budgetele,presintate de catra Comitetul redactor al Revistei $i decatra, Directorul tipografiel, trebuesc sa fie primite ele asacum se infatisazO, sari sa, fie modificate de cAtra, St. Sinod.

UrmAtori hothrirei S-tului Sinod, ca la acesta lucraresh is parte si un delegat din partea D-lui Ministru deCulte, am adastat sa ni se comunice numirea lui. S-tulSinod tie istoricul acestel cestiuni ; stie, ca comisiuneaS-tului Sinod a fost push in neputinta, de asi indepliniinsarcinarea, cad acel delegat al ministeriulul, nici pansastacli nu s'a anuntat.

Mai mult, pot sa comunic S tului Sinod, ca ieri m'amdus la minister, ca sa ve'd, dach s'a, numit cineva ca de-legat. Informatiunea ce am capatat, a fost urmat6rea:

D. Ministru a numit in acesta comisiune pe compta-bilul ministerului, dar nu a Tacut a,cestui comptabil o a-dresa formala i ast-fel densul se scuzl, eh fara. ordinulministerului, nu p6te sa is parte la acesta. lucrare.

Dar sa lasam acestea la o parte, cad privese pe Mi-nistru. Ell am luat cuvintul, ca sit atrag luarea amintea St. Sinod asupra impasului, in care am intrat.

Comisiunea nu a putut sa intre In cercetarea socotele-lor, pentru ca Ministrul nu .I -a numit delegatul sea.

Comisiunea, pre de aka, parte q.t.-a cis, cand va mergela tipografie, va cerceta tot atunci socotelele Revistei.

Din cele 'vorbite insa de D. ministru in sedinta deieri, am putut intelege, ca Domnia sa crede de cuviinta, caluarea socotelilor BO se amine. Tiara la t6nanh.

R6mane la chibzuirea St. Sinod sa primescit hotitrareaMinistru, saA sit lucreze in suveranitatea sa, cum

va crede mai bine.In tot casul, s'a nu uita,m, ca tipografia fiind fondata de

poi, avem datoria ca,tre (Musa, ca sl dam un vot spre anu fi inchish.

T.

Car

D-1111

www.dacoromanica.ro

74 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTEI OR ST. SINOD

Ina lt Prea SAntite Step' Ine! Cun6stem cu tofii impasul,in care p6te sA fie puss o administratiune, sand nu i se dabudgetul la vreme. SA m6 slujesa de un exemplu, impru-mutat de la Stat? Noi stun ca atunci, cAnd 11n partid po-litic dintr'o CamerA, refuse, de a da guvernuTui budgetul,acel guvern trebue piece.

Intreb pe St, Sinod, da-va el semnul de pleeare Di-rectorulur tipografieI? Incuviinta-va Inchiderea tipografiei?

DacA St. Sinod nu va voi sa se tacit acesta, trebueatunci se ne gandim la modul de a da tipografiel bud-getul.

A lasa pe Director fare budget, este al expune mainela tine tie ce inculpare. Socotelele pot sit remand pan5.la tomna, dar budgetut trebue sal dam Directorului acum.;

In acest sens, am on6re sA formulez propunerea: Ca sase dea insArcinare cornisiunei actuale, sail sA al6ga St.Sinod o alts comisiune, pentru a presinta de indata, chiarin acesta sesiune, raportul asupra budgetului tipogrhfiel.

Tree acum la Revista.Nici regulamentul respectiv, nice trecutul acestei insti-

tutiuni bisericestl, care dur6z6 de vreo 16 an1,nitnic nuautorizA amestecul und autoritAti civile 1n administratiu-nea acestel rreatiuni a n6stre. St. Sinod a fAeut un regu-lament, prin care 'si-a reservat cercetarea socotele-lor; regulament, decretat de Maiestatea Sa si publicat prinMonitorul Statu 1111; in putei ea aeestul regulament St% Si-nod re'roane deplin stepan pe acest jurnal al s6i1 St. Si-nod alegend comisiunea, pentru luarea socotelilor tipogra-_flex '1 a pus insAreinarea sA constate si gestiunea

fate, a se gAndi efitusi de putin, cA pentru acestaeste nevoe ski de presenta unul delegat din partea Sta-tului. Comisiunea, fiind impedicata de a se duce si lu-era la tipografie, prin nenumirea incA a delegatului minis-trului, a fost nevoith a ajurna, cum ar lice francesul, Ju-crarea ei cu si la Revista.

De aceea, formulez si acesth privinth propunerea,'Ilea In modul urrnatoriii: 'Rog pe St. Sinod, se. dea unvot, ca comisitmea socotelelor sA, pasasci-- be& nu sep6te asta-41--chiar de mane la examinarea socotelelorRev istei.

La din contra, atat Revista cat si tipografia trebueseinchise de indata, data, nu le dam budgetele.

,privirein

ea

sie's1

jurns-tulul,

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE *EDWIN LOR ST. SINOD 75

F. S. Episcop al Hwilor: Cele expuse de P. S. Epis-eopul de Ramnic sent adeverate ; tipografia i jurnalul nupot merge Ara budgete.

S'a vorbit de inchiderea S -thl Sinod mai inainte de asitermina lucrkrile sale. Una din lucrArile S-tului Sinodeste si luarea socotelelor tipografiel i jurnalului. Acestillucrare -nu s'a efectuat, din causa lipsei delegatului minis-teriJui, dupe cum a explicat- P. S. Episcopul de 11-ornnic.

De aceea, eii cred, ca, nu trebue sa fie vorba de inchi-derea S tulul Sinod, pans, and El termina

Tot de odatA,". rog biuroul 85, intervina din noir la onor.Minister, 86, bine-voiascA, a trimite pe delegatul ski-, caresa asiste la luarea socotelelor tipografiei, pentru ca apoiWO pot& face $i comisiunea raportul S-tul Sinod sa fiepus in positiune de a d.a, budgetele acestor douiti

far5, care nu pot merge.P. S. Episcop al Duna-ref-de-jos: Nu stiii de ce sal me

mir mai intai? de discursul P. S. Episcop de Romnic satde cele spuse de P. S. Episcop de Husi?

Ce discutam not acum? Este acesta o cestiune preala-bila ? Mie, mi se pare, ca se face o discuciune premature.

Sa vorbeste de inchiderea S-tului Sinod. Dar D 1 Mi-rtistru, in mod oficial nu ne-a vorbit nimic despre acesta ;din contra, -ne-A, spits in mod intim, a, not trebuevestim and dorim ca sa inchiaem S tul Sinod. Va sa Mica,D-1 Ministru a liisat si trebuea sa, lase acesta, cestiune a-supra nostril. M xnir dar, cum de se aduc in discutiuneoficialA, conversaOuni intime!

S-tul Sinod se va inchide conform lege, atunci andva termina lucrArile; i nici ca Fete inchida

Ministru mai inainte de a se consulta S -tul. Sinod. Teme-rile dar, i ret5 ;tic temeri, cite' nu stint temeri sunkinfastirAturi de frase ca arate temeriletemerile n'aulocal

Dace e vorba de viata celor dons instituviunTimpri-meria qi jurnalulacesta e alta cestiune.

Sa cere un bil de indernnitate pentru budgetele acestordonA, institOuni.

Pentru ce bil de indemnitate? N'au sä vine, aceste bud-gete pe calea N'am numit din sinul nostru o co-rnisiune tocmai in scopul de a ne presinia raportul el

nu'si va

§i

institu-

fit

aid.

leg,a1A?

Vaal,

sill

sal D-1

sa'sl

It

www.dacoromanica.ro

76 PROCnSELE VERBALE ALE SEDINTELOR SINOD

asupra budgetelor? De ce comisiunea nu's1 a facut lu--crarea? Cine a impedicat'o? Pentru ce ni se cere sä damtan vot?

Apo). de la tnceputul Jul Malu, de cand ne-am intrunit,-abla am tinut pang, asta-di cinci sedinte. Dar nu vein saabund mat mult in stnsul acesta, nu volu sa las a secredo, ca S-tul Sinod, clack' se aduna de doug. orr pe an,este pentru indeplinirea unel simple formalitati cerutg, -delege; n'ast vrea sg, planeze asupra S-tului Sinod o ase-menea banuiala. Nu inteleg, repet, cum de se aduce ac6stacestiune in discutiunea nOstra. Comisiunea e dat6re 81vina cu raportul el, In privinta socotelelor imprirnerieljurnalului ; pentru aceea s'a nurnit Et bine, In be de ase conforma mandatulul, ce i-a dat S tul Sinod, ea vine,prin organul unuta din eel mat autorisati membrii at s61,sit ne spun& cä, : me*- tem de inchiderea sesitmet, inaintede a presinta raportul meti asupra budgetelor tipografietvi jurnalului.

Apoi v6 intreb pe Prea Santiile V6stre, nor, Sinod, ceamai inalta institutiuna bisericesca, putem not sg, lucram,-pan sa, dam voturl pe ,,m6 tem"?

Dar ni se spume, ca, are sa, m6ra institutiunea.Er6re ; temere imaginara. Institutiunea acesta nu va

muri, cad ea exists In inima si in credinta nostrA, rnern,bri al St. Sinod, cand va muri credinta n6stra si candinima nostra nu va mai bate, atunci vor muri nu numalaceste doug, cregiuni ale St. Sinod, dar insult eel ceIe-a treat. Oh ! Atunci vina vom fi not. Dar eii nu m6 tern.

P. S. Episcop al Husilor : Credinta Ara fapte estem6rta.

P. S. Episcop al Dunara-de jos: Nu e nevoe sg, citescacineva textele din S-ta Scriptura, adliterarn, cand vor-beste cu capil bisericel, cu membrii St, Sinod, care esteexpresiunea cea mat inalta a santei nostre religiuni or-todoxe. Stitt si stim cu totii credinta fara faptee aorta. Dar trebue sg, §titf, ca aci nu este vorba de man-tuirea sufletulul, ci de asigurarea vietel materiale a ti--pografiel.

P. S. Episcop al 1?Ornnicalut ; Si protestantil cred.P. S. Episcop- al Dunaret-de-jos: Toti 6menit cred in

ceva dar gandesc, ca nu este bine a sustine cestiuni ba-nesti cu texte din S-ta Scriptura.

ST-

Qi

ea o

www.dacoromanica.ro


SA Warn textele S-tee Scripturi pentru lucrurile sufle-testi $i s% venim la, cele ce am ois la inceput. CestiuuearidicatA de P. S. Episcop al Romniculut Noul Severinfiend prematurA trebue inlaturata.

Numat in casul cand am avea proba, a St. Sinod seva inchide adt sat) mane, inchidere anuntata de D. mi-nistru in mod oficial, dud St. Sinod va spune minis -trulul, ca mat are de lucru totusi '1 va inchide nu-mai atunct St. Sinod 1st va putea dice cuventul sou ; darpanA' atunci, ce insemnezA hotarirea, care ni se propunes'o luam ? Cine a pus in banuiala buns administratiune,fie a directorelut imprimeriei, fie a comitetutut jurnalulut ? Dar tine cugeta, mAcar la mortea acestor douA In-stitutiunt.: tipografia St. Sinod. jurnalul sera ? Cand eelce au dat vieta acestor institutiuni vor 1.6'6 en inimacu sufletul, atunct impreuna, cu inima sufletul for sevor duce $i creatiunile for ; dar numai atunci.

Pentru aceste cuvinte, rog pe St. Sinod, sa inlature pro-punerea P. S. Episcop al Romniculut.

P. S. Episcop al Argesului Asupra incidentului ridicatde P. S. Episcop al Rownieului, fienu permis sa die kti

eu cate-va cuvinte.Nu still pe ce se intemeiaza svonul, ca. D-1 Ministru

vrea numat de cat sa inchidd Sinodul. Not sa mergempre calea ce ne prescrie regulamentul cand- vom ter-mina lucrarile sa instiintam pe D. Ministru sä vina cudecretul de Inchidere.

A§a, cum s'a pus cestiunea bum s'a vorbit, pare cas'ar tAgAdui D-lui Minisfru dreptul de a trimite un de-legat al WI, cand e vorba de a se lua socotelile uneladministratiunt pe care o subventioneza. Nu p6te comisi-unea St. .Sinod, din lipsa delegatulut ministerial, sa issocotelile ; et bine, sa se sezimze din not" ministerul, casa trimitA pe acest delegat

In casul contrarit, sa, dam un bil de indemnitateDirectorul imprimariei jurnalulut sa merge cu budge-tele anulut trecut inainte ; asa cum face $i Statul, candbudgetele nu se vo-teza, la limp.

Acesta e regulat acesta trebue sa se lac&P. S. Episcop al Romnicului: P. S. Episcop al DunA-

rei-de-jos In cuventarea sa a qis, ca incidentul, ridicat demine, e vehit asa intanaplatoriii ; ca e intemeiat pre 0tenure i di nu e de eat tesaturi de frase.

sii

i

si

§i

tai

si6i

si

www.dacoromanica.ro

78 PROCESELE VERBALE ALE BF D1NTELOR ST. SINOD

lnalt Prea Santite StApane, si P. S. Episcop al Duna-rei-de-jos ! Incidentul ce am ridicat in St. Sinod, esteforte bine motivat, pentra tine a bine-voit sa-mi dea as-cultarea cuvenita. Am qis, ca asteptand mai mult timesa ne Nina delegatul de la minister, el nu ne-a mat sosit;tai eti am facut din parte -m1 aceea ce nu eram dator eafac trebuea sa a4tept, ca ministrul sa comunice biu-roultu nostril numirea delegatulut. Dar ell de la sine-rniqi in dorul, binelul, m'am dus la minister si am cautatnle irnformez, ce este cu a est delegat, de nu_ nil se mai.trimite. Mai mult. In §edinta de ieri, ati audit cu totiideclaratiunea D-lui ministru, ca socoteiile e peste putinta,ca sA, se is in sesiunea acesta. E.a motivele ce am aye,and m'am lotarit sä _atrag luarea aminte a St. Sinodasupra-acestei imprejurari ti sa't ter a limpedi situatia.Nu m'am gandit sa fat frase intortochiate, dupe cum penedrept nil se- atribue de P. S. Episcop al Minaret-de-jos. M'am gandit gi eram preocupat numlf gi numatde grija, ca sa nu se p ricliteze existenta unor institn-tiuni, care sunt asa de scumpe St Sinod. Fiind vorbade mine in particular, o qic, iiutnal Dumnecleil stie, catam lucrat cata truth, am depus, ca sa putern ajungea vedea o data consolidate aceste doua institutiuni Tipo-grafia dic ai Revista.

Eta pentru ce am ridicat incidmtul.Remade la St. Sinod. sa hot trascit asupra propunerei

mele ; adica sa dea comisiunei ce a numit, a.utorisatiunea,de WI presenta pel putin budgetele Tipografiet si al Re-vistei spre a fi votate in sesiunea acesta.

Alt-fel, amendoua aceste creatiuni ale St. Sinod suntamenintate de a peri ; iar tipografia mane va trebui safie inchisa.

I. P. S. illitropolit Primal: Biuroul pana, in momen-t it de &tit, primif din partea D-lui ipinistrti de cultenisi o comunicare, pentra desetnnarea delegatulul minis-terial, in comisiunea de socoteli -ce am numit,- Din cele ces'au vorbit, se impune biuroului datoria de a reinoi invi-tarea catra D. ministru, numesca acel delegat, fiind-cacomisianea nu p6te lucra fara presenta representantuluiI) Jul Ministru.

Daca S-tul Sin6d se uneste cu parerea biuroului, eu o-supun votulul sett.

cad

sa

n'a

;

ei

:

Mr

www.dacoromanica.ro

PROCESELE Vg103ALE ALE ,DINTELOR ST. SINOD

S tul Sinod licilviinteza a se invita din nott D. -Ministrulcultelor spre a numi clelegatul sera in comisiunea socotelelor.

P. S. Arhiereu 1nocent Ploe,stenu: Ina lt Prea SautiteStepane! Mane s'a luat decisiunea sa esim cu iconele pen-tru pl6te; v'asT Alga sa nu tinem sedinta mane.

1. P. S. Alttropolit-Peimat: Icesta vom b.)tari-o la scar-situl §edintei.

Acum intrarn in ordinea c filet.P. 8. Arhiereu Valerian RomniP6nu, raportorele Comi-

siunet de petitiunt, da citire raportulut relativ la cerereade calugarie a fratelrei Nicolae C. Mann, d n rnonastireaStanisora si conclude a fi admis la calugarie.

Ne land nimene cuventul, se pune la vot Ili se pri-meste conclusiunile raportulul.

P. S. Arhiereu loanichie Bacaoanul, rapoi torele Conai-siunei ad hoe, pentru c rcetarea manualulut de IstoriaUniversals E.lesiastica" elaborat de D-I Arama, cla citireurmatoruluI raport:

_halt Prea Santite Stepane,Comisiun a ad-hoc alesi de S-tul Sinod in sedinta de la

2 anent, compusa din P. S. Episcop de Romnic, P. S.Episcop de lino si P. S. raportor Arhiereul IoanieliieBacaoanii; potrivit insAr ivarei ce i pluz de S-tul Sinod,a luat in eercetare inanualul tiparit si intitulat : IstorieUniversala, Eeclemiastin" partea a III-a de DI GheorghieArama, profesor la Serninariul Veniamm din Iasi.

Comisianea, de si a avut in vedere votul S tului Sinod,(Jilt in toinna armful trecut, prin care se hotareste a nu semat primi spre cercetare carts tiparite, ci nutnal mann-scrise, pentru a se putea inlatura greutatile in admitereasau respingerea lor, totust a examinat - cartea p1 opuga. de61e-ce data ce ea porta. este anteri6ia votului Sinod;si s'ar fi facia o nedreptate, respingendu-se numi pe te-meiul, ca este tiparita.

Pasind apol la exatninarea acestet carp, con3isiunta cons-tata urntat6rele

I) Materia insirata in ea cuprinde doto peri6de: 1) dela reforma lut Luther p.tna la aprobarea Mtrturisiret Or-todox& a lut Petru Movila la Sinodul lesan (1642), si al2) de la aprobarea M trturisiret int Petru Movila si pinain r,lilele n6stre.

b'a

www.dacoromanica.ro


Acesta materie examinata cu rottltA, limAnuntime, s'agasit ea, dupe felul cum este expusa si desvoltatil, n'arprea justifica titul de Istorie Universala Ecclesiastia.",titlu corespun4etor mai mult unei opere complecte, si co-misiunea crede, a manualul in cestiune s'ar putea intitulamaI nimerit ast fel : Prescurtare din Istoria Universals,Ecclesiastics. ".

II) In expunerea materiel, autorul se serveste de unneologism prea bog-at care, este daunator indoit ; si limbo',cad E e inlatura cuvintele romhnescl, si, tinend socotela deputerea intelectualii a copiilor, in ramele carom va cadeacartea, este dtinnator si acestora, cad neologismele suntcuvinte, pe can el nu le inteleg, si prin urmare s'ar puteainlocui prin cuvinte mai romanesti si bine intelese. Asaspre pilda expresiunile: estensiunrea crestinismului, -e puteainlocui prin, lAtirea crestinisunulut"; latin cugetator, prinlatinofil sail latino-cugetator, care corespunde gresceseulutAGETLvopeard); revansa, prin resbunare; adversar, prin im-

protrivitor ; influenta, prin inriurire; sfortari, prin startlingon siliug ; perturballie, prin neliniste on turburare; poseze,prin zugravdsca, ma! ales, ca pe &Tie timpurl nu existafotografia ; devenind Independenta, prin ajungend a fr ne-atarnata ; manifestat, prin aratat, or! dat pe fata ; tn;y6re,prin tilde; aditiunea filioque, prin adaugirea de filioque, sialtele multe de care cartea este plina si a caror enumerarenu pete infra in euprinsul unui raport. Asupra acestor cu-vinte si expresii mat mult notul, si streine, daa nu se valua aminte, in curAnd limba romanesa va s:Ztritei, tar copiiineintelegendu-le, or perde pe langa intelesur lor, si ideilece aceste cuvinte euprind in ele.

III) Pretutindenea, unde autorul cartel ar trebui saacne cvintul unie, el se serveste Cu cuvintul unire ; peand s6, stie de prin tote cartile si isvorele istorice, ea nuunire ci unie se dice, precum : unia Romrinilor en Papis-tasit., unia Polonilor cu Biseiica Apusului, unia Galitienilorcu CatoliciT, and mat cu gma este vorba de supunereatine! Biseriel alteia adieu a acelel OrtodoxA celel Papistasa.-

IV) La pagina 6, unde se dice, ea dupe caderea Con-stantinopoluluT. Moscua devine indata marea Metropola aOrtodoxiel; Comisiunea vede o neesactitate istoricA. si eaast-fel corect6za en:ilea: Moscua in adever a devenit scutulOrtodoxiet in Orient, dar ac6sta a fost mat tarqiu de se-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD 81

eulul al XV-Iea ; lar dupe caderea Constantinopolulut,Biserica Ortodoxa si-a avut razimul $i ajutorul el in terilenostre Moldova si Muntenia ; adica in Principatele-Romane.

La pagina 20, unde se istoriseste despre un Mitropolitat Moldovel Damian, care a subscris unia la Sinodul dinFlorenta, se vede Iarasf -0 neexactitate istorica. Autorulcartel nu spune larnurit nici de unde a luat acesta, nicetine a fost acel personagiu Damian ; cu tate ca, in timpulde fata cestiunea acesta este destul de bine-dovedita ; cad,din documentele istorice streine si ale ndstre, gasite panaacum, se arata, ca, acest Damian n'a fost, de cat un grec,facut Mitropolit de ocasie, de catra Patriarhul Constan-tinopolulul Iosif, si trimis de Imperatul Ion Paleologul inMoldova, spre a indemna $i a pregati participarea Wei 1aSinodul Florentin. Pe acest limp era Mitropolit in Mol-dova nu Damian, ci Grigorie Tamblak.

Tot la pagina 20 autorul cartel mal spune, ca acel Da-mian in urma subscrierei uniel de la Florenta, a fost ex-comunicat de Biserica Orientului, tar Cara Moldovel nu l'amar primit; si ca dupe aceea el s'a schimnicit in monastireaMerra din judetul Putna, sub numele de David. Nici des-pre acesta scriitorul manualulul nu spune, cu ce ducumentes'a servit, pentru ea nibaerf in documente positive si indatele istorice adeverate nu se arata, ca acel Damian greesa se fi retras in monastirea Merra si sa se fi schimnicitsub numele de David, mat ales pe la 1478, adica, en 38all in urma Sinodulin de la Florenta, pe cAnd sa stie dinisvore sigure, ea dupe int6rcelea lul Damian la Constan-tinopol de la Sinodul Florentin, el a rernas acolo pentrutot-deuna, tar Mitropolia Moldovel se administra Inca deGrigorie Tamblak.

La pagiva 41 autorul ;Tice, en Sinodul Rusiel este ca siSinodul din Regatul nostru roma,nese. Comisiunea desa-probi adstP, $i arata cea ce este adeverat; ca, SinodulRusiet este permanent, pe cand al nostru se aduna numaide dour' on pe an.

La pagina 94 autorul dice, ca, Antim Ivireanul a foistdemisionat de Domnul Orel tefan Cantacuzin, si exilat lamuntele Sinaia, Nu este adeverat, ca acesr Domnitor Can-tacuzin l'a exilat, pentru ca acesta iubea ca top Cantacu-zinistil mutt pe Ivireanul ; ci Domnul care l'a exilat a fosttiranul Neculat Mavrocordat, care a si urzit uciderea 1m.

6.

www.dacoromanica.ro

82 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINT.).

pagina 95, unde autorul dice, ca 111amu este Chinoviii;Coinisiunea arata ca acdsta monastire nu mai este asta-diChinoviil, ca i multe altele din Cara.

Comisiunea este de parere a se sc6ta nascocirile despreArmen!, prevOute la pagina 98 si 99 in numerile 8, 9 si 10.

L% pagina 107 aunt ma! multe erori in privirea titluluisi a claritatet expresiilor, pe care autorul trebue sa le co-recte ze.

La pagina 116, in Toe de 1683 ant se va pune 1783.V) Cu parer..., de reti membrif Comisiunei, unit fosti

dascall, altul dascal inch, an mai observat, eft, caracterele,en can s'aii tip rit cartes, stint Area pe une locumasa de usate, to cat abia se mat pot citi. Din esperientase stie, ca aceste iconomil in tiparire, in loc sa aducti fo-los. strica oehii copiilor cu de,ev-ersire mai ales in timpulernes, chnd stint nevoitf a ins-eta si s ciri mai mult culamne si cu lumin in. Comisiunea insa, avend in vederetrebuinta, ce o atr scolatii d aRemenea manuale, precumsi cat de cunt de pi tine, es e de pArere ca S-tut Sinod sa,aprobe acest manual, dar cu observarile urnyitore:

a) La a dotty editie cat tea s 1, se eorecleze, atilt in pri-virea neologismelor, cat si in privires bronologica i istorica,dupre cum- s'a prevec,lut in punctele II, III $i IV din acestraport.

b Tipaiul la a II-a editie sa fir. mai ingrijit matmascat, spre a se putea inlatura vatamarea celor nevoidsit o eitesc5, sail sit o si Invece.

c Autorul nu mai atunci va fi autoriqat de a pune cartedin set vi-iul scoIarilor, dud mai intai if va face corectiapreveduta in acest raport, si tipAritq o va alipi la finelefie c mil exemplar.

Tot odati Comisiunea opin6za, ca aceste observari, sa,se faca cunos 'ute in intregimea for i autorului, spre a leavea in vedere la a II-a editie, si la corectia, ce de pe acutetrebue sr/ o fit r.

Acestea cu respect se supun S-tului Sinod spre deliberare.1891 Mat.

(Semnati) Meynlorii: t Chenadie al Rimniculza. f Silvestrual .11wilor. Raportor, f loanikie Bacaonul.

I. P. S. Mifropolit Primat: Discuii:unea este deschishsere tine -vrt cuventul?

La

mice, §i

al

;

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERSALS ALE SNDINTELOR ST. :1NTOD 83

P. S. Episcop al Dunaret-de-jos: Mu lte din observatiu-rale continute fn raportul ce ni s'ati citit, g.isesc ca suntf6rte la locul lor; dar unele, p6te-crt, sunt cam exagerate..

Este adev'erat, ca S-tul Sinod, in ceea ce se atinge decredinta are primul cuvent. In cestiunile pedagogice, insecart n'aii intru nimic a face cu dogmele, gandesc, ca auntaltii earl au caderea sa se pronunte.

\Ted, ca comisiunea condfunnit cuventul romaiesc unirea,inlocuindu'l cu finia sau unia, cu tonicul adeca pe primasau secunda silaba.

Am versta care o are't §i versta am citit sietl tractate privi Ore la unirea bisericelor", dar de unia"bisericei, n'am citit afarA numat de scrierile Romanilor dedincolo ; aci, la nol, nu!

In romane§te nu vett atuji pe nimene qicend unia."; seunirea-principatelor", unirea romanilor", societa-

tea Unirea" etc.; pentru ca in limba nostra nti avem decat verbul a 21,712 unire, sgi adjecti -vul numeral: ununtd.la masculin ; o una, la femenint ; can la genetiv dativfac : watt 2tnvia ; undunefa (sau unia). Aat dori sa mi.se arete cuventul wha- in veri-o carte ntualk tradusa qiirnplimata aci la not in tart.

P. S. Episcop at Rontmcztliti: Este in condica slant&de la Mitropolie.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: EC avi ruga pe Comi-siune, ca observatiunea asupra acestui cuvent s o eliminezedin raportul sn.

Un lucru inse este, care m'a surprins mai mult cutit at mai molt surprins. fiind-ca acest raport are sa seti pa r4scii

P. S. Episcop at .Rontnicultti: i are sa se cornuniceautorulul.

P. S. Episcop at Dunaret-de-jos: Raportul onorabilelComisiuni vol bete de nascocirile Armenilor". Aid Comi-sumea nu se multumeste ail exprima pur gi simplu undesiderat al el, ci fticend pe istoricul veridic, iii permitea da lectium tie istorie autorulul spunenclu'i, ca ce spuneel cu privire la Anneni, sunt nascocirile" lui, gi ca maresa le elimine7.e din carte. Mi se pare, ca rolul Comisiunelnu era acesta.

Prin urmare, pentru prestigiul S-tului Sinod, 11 rog saincuviinteze a se scOte afara din raport cuventul unia"§i nascocirile despre Armeni".

cannuiel qi

slice:

m'a

1i

ai

1i

www.dacoromanica.ro

84 PROCECELE VERBALE ALE *FDLNTELOR ST. SINOD

P, S. Episcop al .Romnicztlia : Este adeve'rat, ca de ateorl se face de o comisiune cercetarea unei carp, datoriaraportatorulul este Fa dea explicatiunile cerute. P. S. ra-porter a bine-voit a'ml ceda mie euventul, ca membruin acesth comisiune ; deci voiii respunde at P. S. Epis-copului Dunhrel de jos.

P. S. Sa s'a scandalisat and a vOut, cA, am propusInlocuirea euventului unire" en Artie". Et bine, cuven-tul tinie" esista in Condica sttnth de la Mitropolia deaici, sa. o afle P. S. Sa acum, data n'o stie inch.

Vorba pe care am intrebuintat'o, are o viatade vre-o 200 de ani in limba romanesca ; ea este intratain Romania de pe la anul 1689.

Istoricul Sincal Inca intrebuinteza, cuve'nttil de Anie".sand e vorba de unirea cu Biserica romans ".

Eu insu'rni am publicat un studiti vechitt asupra unieldin Transilvania, unde un chlugar si in versuri numesteacest act untitie ; si pana acum n'am au4it pe nimene sase scandalizeze.

Tree la observatiunile P. S. Sale en privire la pedagogie.P. S. Sa da acesth competinth numal ministrului instrue-tiunel. Se insala. Pedagogia este de domeniul tuturor.Teti mentbrii societater earl se ocupt cu invelamentul;tot omul, care a fost daseal ; stie grentatile, ce inconjoraInvetArnentul. De aceea, Cornisiunea nu a depasit eatingde putin eompetinta sa, cand a cerut, sa se schimbe )ite-rile, la a doua editiune, si tiparirea cartel sa se fach ineonditiuni mai igienice.

In ptivinta naseocirilor" despre care votbeste autorulcu privire la Armeni, v'o spun eti, ele suet luate dinZigaben si le numesc, rascocirl venite numai si numaldin ma Ina contra Armenilor.

P. 8. Episcop al Dunaret de jos: Autorul nu spume asacetiti cartes

P. S. Episcop al Romniculta: lath ce gasim in carte subNo. 8, 9 si 10:

8) Armenii nu cinstesc sf. Cruce mai inainte de a oboteza ca pe un om, mai inainte de a Infinge in mijloculel un cuiu si a o unge cu stingele toimalelor saerifleate.

9) Armenil fac trei cruel de lemn si le unese impreuna,spre a representa pe sf Treime, dandu-se prin ac6sta aintelege, ea tote personele st. Treimi aA suferit patiml peCruce".

$i

Anie",

;

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE1 ALE sEDINTHLOR ST. SINOD 85

10) Armenii au posturi introduse nu de vre un sinod,de usul antic, ci de 6meni impostorl, cum este buns-Ora,postal Artivurtion, care 0,r conrespunde tocmai cu timpul,and ortodoxit au cea ce se nurne§te in Moldova Ilarta,in Muntenia Ar/X, adica se'pt6mana, child nu se poste§teDid o 41, in opositiune cu postul Armenilor, a chruia ori-gin, glumeth, adeverelte inceputu -t incert".

Vedetir nicl Zigaben insu§1, care vorbeE;ite intaid des-pre t6te aceste lucruri "', ;nici el n'a putut sa doved4schinceputul lor. E vorba de Istorie si cu Istoria nu ne pu-tern juca : trebue sa avem date precise, fapte concrete,ne discutabile si atunci sa le trecern in istorie. Acesteelemente istorice it lipsesc lui Zigaben Ili D. Arama nule putea intrebuinca in cursul sti,t. de Istorie. De aceea Co-misinnea a gasit cu tale, ca nu e bine sa punem inteocarte didactics lucruri imaginare, ne probate si pe soco-tela unor 6meni, cart mai sunt, §i in mare nuner, si demulti vrente stabilitt la not in tars. Alt istoric care savorbesch de asemenea lucruri, eft unul nu cunosc. Sin-gur Zigaben este, care milcat de vederi pens _male, se o-cuph de comediele acestea pe socotela Armenilor. Prinacesta nu voesc sa clic, ea, Armenii sunt de aceemt con-fesiune en mine, dar iarh,i nu puteam ell FA' las pe P.S. Episcopul Dunarei-de-jos lipsit de aceste desln§iri.

P. S. Episcop al Argeisulut : Achth vorba, acest termende unia" a venit la not de peste Carpati din Transil-vania. La not 4icem tot"' ,,unire" §i tot w e §i in car -tile rituale. Asi propune dar sa se scota acest termen dirtconclusiufiile comisiunei ; sa rematia cum e in carte onire".

Despre cele-Talte puncte n'am nimic de 4is.P. S. Episcop al Duntirei-de-jos: Incep tot cu cuvintul,

pe care comisiunea '1-a condaninat la ostracism.. Am ce-rut Contisiunei sa -rni probeze cu cartile ritualului nos-tra. data cuvintul unia" se gat-este in vre una din ele.Apoi, data acest cuvint lipseste din cartile n6stre, eunu sunt tinut sa adopt, c L norma de credinth, ce aft pa-tat seri unit autort de peste munti. P. S. S. nu a bine-voit sa -ml respunda la intrebarea mea ; s'a mArginit ame trimite la condica santa de. la, Mitropolie. Dana c andeti '1'a§1 intreba an putea sa -tni spunh P. S. Sa der, tinee tradusa Condica stint5.?... Ea '1 rog sremi. gasesca §i ca

arate acest cuvint de unie" unalie" in o alth, cartemi'l

www.dacoromanica.ro

86 PROCESELE VERBALE ALE ;EDINTELOR ST. SINOD

bisericesca, voiti face amendA onorabilg. Apol inteo dis-cutiune incidentals putem stabili not regult linibistice,call sa se observe de carte autoril de carti biserieestt ?Dar unde ve sunt autorii de cartl bisericesti, pe cart yeintemeiati, ca sa cerett de la not sa scotem din limba-n6strA cuventul unire" sa '1 inlocuim cu unia" sau

77unatie". Gel din Transilvania unie", pentru ca l'aiz

That p6te de la latinescul unio" unionis sail de la fran-cesul union", dar Romttnit is niel o data unia"vorbind de Unirea Principatelor, au putut BA intrebuin-teze unia" traducetorit de, romane de dineolo sau deaici ; acesta inse pentru mine nu dovedeste nimic.

Acest cuvent p6te sa stea el mult si bine in Condicasanta, clacA, P. S. Sa Episcop al ROmniculni, nu'l desgropa ;§i p6te sa se mat gAsesca i allele, care n'ar trcbui samat fie desgropate, daca nu pentru alt-ceva, dar ca sa numat incuree pe pretinsit filologt.

P. S. Episcop al Romnicului, mi-a spus, ca acesta ex-presiune o intrebuintezA clitar S neat. Nu'l stiu, -nu yemirati de loc ; dar ce? Since e norma nostrA in materiede limbs? Not suntem aci S-t Sinod, care avem sa netinem strict de limba nosh% bisericesa. Dar %reti s'oschimbatt; el bine, yenitt Munei pre calea legala; aduce-ti-ne opiniunea sectiunet literare a Academia Romane, qiatunci bucuros; vom seri atunci si la minister, ca ,tiesi el, Ca unire" se va numi in viitor unia"

Pentru aceste motive reinoesc rugaciunea mea, ca ino-vatiunea acesta linbisica sa fie lasata afara din raport , BA

remana cum este in carte: unire".Reinoesc de asemenea rugaciunea, ca vorbele nasrociri

ale automata asupra Armenilor, sa fie inlaturate.Cine f-a dat dreptul Comisiunei sa. fie si critic, sa fie si

ont de stiinta, si istoric? Eu nu stianr sa avem acesta ca.-litate. Prea SAntia Sa dice, ca acestea sunt nascociri alelut Zigaben. Dar ar purta sa ne spuna P. S. Sa cu pre-cisiune, pe ce s'a intemeiat Zigaben si la ce tiny atribueel Armenilor asemenea practice? Am cerut date si nu.mi-a dat.

P. S. Episcop al Romniculza: Bine ca nu ne cereti sa yespunern aici ce fel de papuct purta Zigaben.

P. S. Episcop al Dunarel -de- jos : Mal intAI ca et' Y'astcontesta afirmatiunea ce facett, ea Zigaben a ndscocit. Per

z3i

die

n'at

si

ei

s'o

5

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE AL!? SEDINTELOR ST. SMOD 8 7

ce ye intemeiatl and atribuiti lui Zigaben cele scrisein contra Armenilor? PAna acum nimeni dintre ortodoxi,dar nici chiar dintre protestanti n'au pus la indoialA, celece s'ad afirmat pc socotela Armenilor si nu FAiii cum nu-mai P. S. Vostra in Comisiune 041 gasit, ca aceste suntnAscociri. Di, pre cat imi aduc aminte, am cetit tote acestecestiuni si in jurnalul S-tulul Sinod, Biserica Ortodoxa"si data nu The credeli suspendati sedinta, ca sa ye aducjurnalul si sa v'e probez cu acest jurnal al S -tului Sinod,ca de acolo sunt luate tote aceste detalti asupra Armeni-nilor. In acest jurnal, ati scris cu tolii. Ce! Jurnalul St.Sinod scrie nascocirt? Daca asa tratati pe redactoril pre-cedenti, sa vA asteptati de la suecesorit P S. Vostre lamai reA. Dar cestiunea armenesca a mai venit si alta-datain S-tul Sinod si cel putin atunci a venit pe o tale drepta,si ye aduceti aminte, ca atunci S-tul Sinod nici n'a voitsa o is in discutiune, pentru ca El nu are calitatea de aface eterodoxilor credinta.

Pentru aceste cuvinte, rog ca cestiunea ac6sta a Arme-nilor, sä nu figureze in raportul Cornisiunel nOstre. Ladin contra, ne yarn pune in contragicere cu ceea ce StulSinod a deeis in ac6sta privintA' si vom desaproba celescrise in jurnalul Biserica Ortodoxa Romani ".

Am 418.P. 8. Arhiereu innocent Ploe,s162u: Primim sa se scbta

din raport cuventul de ndscociri", data si autorul va sc6tedin cartea lul pasagiul cu privire la Armem.

0 voce: Cartea e tiparitA, nu se pOte.P. S. Episcop al Reinzniculut' : P. S. Episcop al Duna-

rel-de jos ne propune o insinuare, pentru a ne feri, diceP. S. Sa de o alts insinuare. No!, Comisiunea n'am voitsa smulgem un vot din partea S-lui Sinod, in ceea cepriveste condamnarea acestor puncte din cartea profeso-rului Arama. Not am volt sa ferim pe St Sinod de incu-viintarea unor lueruri, care nu aunt de demnitatea sa. Nuputem not Fa incuviintAm a sta scris intr'o carte, desti-nata elevilor seminarist-I, cum -ca Armenil ung crucea cusage de mid" §i alte baAagonii de felul acesteia. Imi a-duc aminte de o alts, carte confesionala, trecuta tot prinSt. Sinod; cats discutiune, elite vorbe nu s'au facut si a-tunci... SA nu uitAm cA cartea, cercetati de not', este oIstorie Bisericesca $i intr'o istorie nu trebueste sa intre,de cat numal aceea, ce este documentat.

www.dacoromanica.ro


S'a mai lis, despre Istoria acesta a Armenilor s'ascris si in jurnalul S. Sinod ; ca de acolo le-a luat au-torul. Et! i daca s'ar fi strecurat erorl in jurnal, suntemnot Omit" sa perpetuam erorea. EC me Indoesc, cersa mi se, arate local autorul articolului !

P. S. Arltiereul Tinny : Nu suntem in drept sa studiemcredintele altor confesiuni ?

P. S. Episcop al Romniculut : Roo- pe St. Sinod sa nuaprobe propunerea P. S. Episc )p al Dunarei -de -jos tactindirect ni se cere, sa aprobm batjocorirea tuturor con-fesiunilor. Nu putem face acesta ca cregtini, si mai alesclind traim sub o Constitutiune, care proclamti, sus sitare : respectarea tuturor religiunilor !...

I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai find nimene in-scris ca sa vorb6sca, declar incidental inchis.

Pun la vot opiniunea P. S. Episcopului DunareT-de-jos :suprimarea din raport a cuventului unia" i mentine-rea vorbei unirea". Sinod incuviintezA suprimareacuv en tu I unia".

Se pune poi la vot cele- 'l -alte conclusiuni ale ra-portalul si se primesc.

P. S. Mitropolit Primat : Se va comunica autoruluispre a introduce modificarile in carte sa.

Ora fiind inaintate,, ridic edinta. Anne nu vom puteatine gedinta, fiind cii. se scot sttntele !cone pentru ploie. Asadar, viit6rea intrunire o vom avea Vineri 17 curent.

§edinta se ridice, la ora 21/2 dupa amiacji, anuntAn-du se cea viit6re pentru Vineri 17 ale cureutei.

t Presedinte : Iosif Mitropolit Primat.Secretar: Gerasint T. Pite,ste'nu.

1,5edinta de la 17 Me 1891.

Sedinta se deschide la orele 12 din di sub presedintaI. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal qi respund present' 15 P. P. S..S. membri, fiind absent I. P. S. Mitropolit at Moldovei.

1. P. S. Mitropolit Primal Find in numeral cerut de

ca,

;

si1i

t

www.dacoromanica.ro

PROtESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 89

regulament, declar sedinta, deschisa. P. S. secretar este ru-gat a da citire sumarului sedintet precedente.

P. S. Gerasim Pitesteinu secretar, citeste sumarulsedintel de to 15 ale curentei

I. P. S. Mitropolit Primat: Num-ttun sinctur cuvent cer0, se rectifice : Doresc sa se inlocuiasca cuventul : de ase invita D. Ministry., cu : sa se reinoiasca mijlocirea facutacatre D. Ministru, pentru nurnirea delegatului.

P. S. Episcop al II wilor : SA i se reaminteasca.I. P. S. Mitropolit Primal : Ne mai ceren I nimenenea

cuventul, se pane la vot sumarul cu acesta rectificare. S.Sinod '1 aproba.

Se comunica si se citeste de la biuron adresa DluiMinistru at Culte lor No. 4870, prin care arata, ea a numit cadelegat din partea ministerulul pe §-fill divisiunei compta-bilitatei, care impreuna cu Comisiunea alesa din St. Si-nod, sa is parte la cercetarea compturilor tipografiel Car-tilor Bisericesti".

1. P. S. Mitropolit Primat: Cred, ca, acesta ar trebuiFA se comunice Comisiunea alesa, pentru cercetarea corn-turilor "Tipografiei Ciirtilor Biserieestr".

P. S. Episcop al 1?6mniculu1 : Eu cred, eh este de pri-son a se comunica acesta comisiuna in mod oficial. Acurase ivete o alta greutate si nu stim data delegatul mi-nisterulul va mat putea lucra impreuna cu Comisiunea ;pentru ca se aude, ca chiar astit-cit are a se include sesi-unea S-1111 Sinod. Daca acesta isl va avea locul, dupa cumse ;lice, atunci intreb pe S. Sinod : Ce timp de lucru seacorda Cordisiunei insarcinata cu luarea socotelelor ? A-cesta de o-cam-data.

I. P. S. Mitropolit Primat: N'avem nisi o comunicareoficiala despre inchiderea S-lui Sinod. Regulat este dar,ca biuroul s't faca eunoscut Comisiunea nurnirea personeldin partea ministeruluT, care, impreuna cu Comisiunea,sa participe la luarea socotelilor Tipografiel. Daca lineD. Ministru, dupe cum se 4ice, va voi sa inchida sesiu-nea S-lui Sinod, atunci in locul P. S. Ieremia, Galatenu,care este in comisiune, et. cred, ca ar trebui sa se alega oalta persona din P. P. S. Episcopi. Eu nu prejudec nimic,dar data se va inchide S. Sinocl, atunci trebue sa ale-gem un alt membru in comisiune dintre P. P. S. S. Episcopi,cari stet aicl, pentru ca sa cerceteze socotelile.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Romniculut: Eii am vorbit numal a-supra timpului de lucru al Comisiunei si am rugat peS. Sinod sa se pronunte asupra titnpului, in care Comisi-unea ;ore a lua socotelile, conform votului dat. Nu m'ampronuntat nici nu m'am gandit asupra, membtilor dinComisiune. S. Sinod a ales o Comisiune, compusa din P.S. Episcop al Dunarei de jos, al Romnicului P. S. Ie-remia Galrqeanu.

Acosta Comisiune, data credeti de cuviinta, p6te sa fieschimbata, sail In total sau In parte-. Dace insa St Sinodse va pronunta din noil, ca aceea-si. Comisiune sa conti-nue cu luarea socotelelor, eu declar, cel putin In numelemeu, ca me supun hotaiftrei S-lui Sinod, In ceea ce pri-veste pe P. S.-- Ieremia Galateanu, pe care voiti sa-1inloeuiti cu un alt membru...

1. P. S. Mitropolit Primat: La caz, and se inchidesesiunea.

P. S. Episcop al Romnicultrt: Neaparat, ca in cas andse inchide, repet i at, atunci cred, ca este bine 85 sepronunte S. Sinod ; pana atunci insa, dati-mi voe sa faco piopunere. Ea cred, 0, P. S. Ieremia pate sa si continueinsArcinarea cu o singura achogare, sa fie rugat D.Ministru, ca In timpul, rind sa va la lucra luarea socotele-lor P. S. Ieremia, care dupe cum cunostem cu totii, n'areMei o lefa, sa i se continue diurna inaite.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ye rog, sa nu anticipAm a-supra imprejurarilor, ci numai in cas candYse va inchide se-siunea. Prin urmare sa nu anticipator, ci BA asteptarn venireaD-lui ministru. Pane, atunci biuroul este dator sa comu-nice Conaisiunei persona uurnita, de minister.

Primiti acesta ?Vod: primim.I. P. S. Mitropolit Primal: Cornunicari n'avem. prin ur-

mare intram In ordineaLa ordinea dilel avem un raport al Comisiunei, pentru

cercetarea cArtilor didactice r0i6se, remas Inca din sesiu-nea trecuta, al cAruT raport -este P. S. Arhereu GerasimPitesteanu. P. S. este rugat a da citire raentionatuluiraport.

P. S. Arhereu Gerasim Pitesteanu raportor, citesteraportul, relativ la manualul de lstoria Sacra, Testamen-tul Not, prelucrat de Diaconul Nicolae lonescu din Plo-

qi

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE §ED1NTELOR ST. S1NOD 91

e§ti, i conchide Ia respingerea cartel, ca ne fiind bine pre-luerata.

1. P. S. Mitropolit Primat: Cere cine-va cuventul a-supra aeestei cestiuni ?

P. 8. Episcop al Argeptlut: 'Mt pare bine, a, Comisiuneaa conchis aqa prin conclusiunea care a dat'o, pentru caprin aeesta este consecinte votulul dat_ de S tul Sinod.S-tul Sinod a dat un vot, ca sA, nu se mai prirneseri, ciirttdidactice tiparite; cad asa am avut ieri un cas cu o carte,asupra careia s'a Merit o discutiune §i unde Comisiuneaa fort nevoita sa inlocuiascA mai termeni, intre careera i termenul de unie In Joe de ?mire.

A§a dar, not primind o asemenea carte tiparita, contravotulul dar. S-tul Sinod smite o greutate §i se pune in-tr'un impas, care va face un mare refit, de 6re-ce acestecarts, tali yin iiorite Ia S tul Sinod, cu tota respingerealor, ele tot se pun in circulatie-de autorii lor.

A§a dar. eti Bunt de narere, ca asen enea cart, can vintiparite la S-tul Sinod, in urma votulul dat, sa nu se maiprimesca, cad atunci nu Insernneza nimic, clack not nu ti-nem socotela de votul dat. Facem propuneri, le primimin urma uuor discutium, ba Inca ne ridicam unit contraaltora pretindem ca, propunerea ar fi a Jul A sail a lui B,§i prin aceata renunViin la propunerile deja votate ; prinurmare mergem tot pe calea do mat Inainte. De aceea rogpe S-tul Sinod, sa, respingA o asemenea carte tiparitasa primim numal manuscripte, conform votulul S -tulutSinod. Mai am ceva de adaogat : nu §tiii data S-tul Sinod,in urma votulul dat a facut cunoscut D-lui Ministru sadea un comunicat prin 1Vionitorul Oficial, ca s5, cunOscat6te pers6nele acesta hotarire a S-tului Sinod, ca nu semai primesc, adica, sin e aprobare carts nnmaimcnuscripte- Un asemenea comunicat eu n'arn vequt pu-blicat in Monitor qi data nu s'a ficut nimic, rog pe biurosa faca un asemenea comunicat.

I. P. 8. illitropolit Primat: voe sa ye dais olamurire. P. S. Episcop al Arge,sulut aduce o acusatiunebiuroulut, ca a calcat votul dat de S-tul Sinod, adicA, cas'a mai admix a se lua In discutiune o carte tiparita. A§aar fi P. S-te, dar am avut deja, un precedent._Acest5, carteeste tipArita mat inainte de a se da votul S-tului Sinod,pentru a se face cunoscut D-lui Ministru, pentru ca acest

multi

Qi

tiparite,_,ci

Dati-mi

Qt

www.dacoromanica.ro


vot sa se publice prin Monitorul Oficial, ca on -ce autor dealit didactice religiose s5, le presinte S tului Sinod matintAt manuscrise, tar nu tiparite.

P. S. Episcop al Dunaret de jos : Cer cuventul in ces-tiune prealabila. .

1. P. S. Mitropolit Primat:: Nu ye pot acorda cuventulin cestiune prealabila, pentru ca acum discutam cestiuneain fond.

P. S. Episcop al Dultara de jos: Atunci cer cuventulin cestiune de regulament.

1. P. S. Mitropolil Primat: Aveti cuventul.P. S. Episcop al Dunard de jos: I. P. Santite Pre.,4e-

dinte ! i cestiunea prealabila, ca si cestiunea de regula-ment, are precadere in discutiune, asa glasueste regulamentulnos' r u .

I. P. S. Mitropolit Priniat: Pa dar data s'a inceputdiscutiunea in fond, cestiunea prealabila numat are pre -cadere; ea se acorda tot deuna mat inainte de a se incepediscutiunea in fond.

P. S. Episcop al Amara de jos: Nu face nimic, data,s'a inceput discutiunea ; regulamentul este categoric in a-cesta privin0,, mat cu soma cA. abieun P. Santit membrua vorbit asupra aeestui raport. Eli am sA, vorbesc in ces--tiune prealabila §i pote ca 6--tu1 Sinod imi va da dreptate.As1 dori dar sa" itiil mat intai, din tali membri se com-pune Comisiunea al carat raport discutam? Eti afiaiti, cáacesta Comisiune se compune numat dintr'un Prea Stn4itmembru al 8-taint Sinod, ceea ce vett vedea, ca nu, esteregulat. ti.ti cu totit, ca ex'st6, un regulament in acest§.privintA, §i conform acestui regulament cartile didatico-religiose, trimise de catra autorit respective S-tului Si-nodspre cercetare si aprobare sa, trimit de entra acesta laniste comisiunt ad-hoc afara de S-tul Sinod; dar ve'den-du-se intarzierea, ce aceste comisiunt puneau in trimiterearaportelor for la S-tul Sinod, s'a abandonat acea practica$i tot-odata s'a, luat decisiunea, ca cartile acestea srt se tri-rneata la o comisiune., alesa pentru fie-care carte §i anumedmtre membrit 5-tului Sinod. Mai tot-deuna aceste comi-siunt consta din tret, cel putin din clout membri. Normagenerala frig a bst de trel.

Acura ved un raport, facut numat. de un singur membru.Nu dora ca ea pun la indoiala capacitatea sau impartia-

www.dacoromanica.ro

PROCE:,ELE VERBAL! ALE SEDINTELOR ST. SINOD 93

litatea I'rea S. comisar, care a cercetat acesta carte, darpentru ca practica admisa qi urmata 'Ana acum a fostmai totdeuna aceea, de a se trimite atari carp la o co-misiune compusa din eel putin dos membri ; practica acestaare o basa in s-ta Evanghelie, care dice : prin gura aa dou6 sau trel marturii set stea tot adev6rul. Conformacestor precedente, eit rog pe S-tul Sinod sa. nu is de ocam-data in cousideratiune conclusiunile acestui raport,ci se aurae discutiunea, si tot -data sä complect5m comisiu-nea in sensul practices admire cand va veni un raportal acestei comisiuni vom discuta.

P. 6. Arhierea Gerasim Pitestenu: Eu cred, ca P. S.Episcop al Dunarei de jos, care a fost presinte, cand S-tuLSinod rn'a insareinat sa cercetez acesta carte, putea sa§1faca observatiunile P. S. Sale atunci §i sa nu me fi lasats'o cercetez singur.

P. S. Episcop al Dunnra de jos: Nu face nimic acesta,.Ell am putut fitt sa nu flit presinte, cand S-tulSinod v'a insarcinat, cu cercetarea acesteI carp. Acura insam dreptul sa cer complectarea Comisiunei S tul Sinodva decide, ce va voi.

P. S. Arhiereu Gerasim Pitefleanu: Et' asi rugs, sase aduca preset iptul-verbal de atunci fii se va vedea, dac'tP. S. Episcop al Dunarel de jos a fost presinte §i data afost in contra alegerei unul singur membru sail nu. Esteun vot dat de S-tul Sinod §i prin urmare nu se pote re-veni asupra

1. P. 8. Alitropolit Primat: Daca este un vot dat de St.Sinod, not trebue sal respectiirn. A§a dar discutiunea pre-alabila este inlAturata i prin urmare intnlm in fondulcestiunei.

P, S. Episcop al Dunetrel de jos : Eti mi-am fa cut da-toria, sa ye atrag atentiunea asupra unei clerogArl de lapractica urtnatA sA ye cer ajurnarea discutiunei, Oita lacomplectarea comisiunel. Nu void inse sa admiteti propu-nerea mea, S-tul Sinod este liber sa faca ce va voi, daravett sa, vedetl, cg y'at1 pus inteo dilema din care nu Fictiti.cum ayeti sa eitri.

P. S. Episcop al Pomniculza: Ea am cerut cuventul, casa vorbesc in fondul cestiunei, nu in ceea ce prive,te cer-cetarea acestel carp, daea S-tul Sinod a facut bine de atrimis'o Prea Santitului Arhiereu Piteltenu.

si

Qi

9i

9i sa

lat.

www.dacoromanica.ro

94 PEO'ESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINVD

P. S. Episcop al Romanulta: Tot cestiune prealabilaeste ;6. acesta.

P. S. Episcop al Romniculun N'am terminat; am re-sumat pe P. S. Episcop al Argesului.

I. P. S. Alitropolit Primat: Cestiunea prealabila esteinlAturata.

P. S. Episcop al Rtimniculun Are rog sa me lasati, CAn'am intrat in cestiune. °data limpedita acesta lature, meadresez la 1. P. S. Presedinte, rughndu 1 arni spunA: Amcuventul sau nu?

I. P. S. Mitropolit Primat: Da, avec): cuventul In fond,lar cestiunea prealabila este inlaturata.

P. S. Episcop al .Rcimniculun Cestiunea a fost ridicntAde PI S. Episcop al Argesulut: acesta cestiune s'a resol-vat prin respunsurile ce s'au dt atat de P. S. Episcopal Argesului, cat si de al Dunarei de jos. Ell acurn volescsa vorbesc asupra cuprinsului raportului. P. S. GerasimPitec,46nu, care a fost insArcinat de S tul Sinod cu cerce-tarea acestei card, ne spune, ca ea este venita de la co.-misiunea de Iasi.

P. S. Archiercu Gerasim iPitestenu: Nu. Este o altti,carte.

P. S. Episcop al Romniculun P. S. Sa prin raportulinfatisat, face crit.ca unor puncte din carte, desaprobhndtot de-odatA gi metodl cartel -Si apoi conchide, ca S-tulSinod sa nu pranesca cartea, adaogand tot de-odath, caasewenea manuale sa se compusa de niste bArbati mrticompetent.

In ceea ce priveste primul punct ca cartea cuprindelac! uri, cari nu sunt in testamentul ncYll, sami dati vole,sa -mi spun si eii pArerea. In Biseri-caadr sez la Decanul facultAtei de teologie si la profesorulde teologie, In 13i-3erica nostrA numai St. bcripturadicteza, nu si tradatiunea ? Cum. traditiunea nu dictezA?

P. S. Arhiereu Gerasim Pitqtenu Care traditiune -nud'etezit ?

P. S. Episcop at Romniculun Care traditiune nu dic-teza! Tote faptele, pe care le-ati citat aci in sareina si indefav6rea autorului, sunt luate tote din traditiune. P. S.Episcop al Romanului v'a trimis la fie-care pas la vietilesfintilor.

P. S. Episcop at Romanulun Ceva mai mult; avem ser-

aici menostrit.ei

dic.

:

www.dacoromanica.ro

PKOCESELE VERBAI E ALE E13111 IELOR ST. SINOD 95

baton marl cari nu se bask& pe Evangelie, ci numal petraditiune, de esemplu avem Intrarea in Biserica a Naga-torei de Dumnelea, Na§terea Maicei Domnulul, cari suntbasate pe traditiune i decl nu trebue sa in dam cat deputina descuviint,are.

P. S. Episcop al Romniculut: Dar P. S. Nostra grin cri-tica, _ce ati facut autoruluT, ati dat lovitura unor puncteprincipale din traditiunea Bisericel n6stre ; cad tote suntbasate pe vietile Santi!o, sati cum am ;Es, cu un termenteologic, tote sunt luate din traditiunea bisericel.

P. S. Arhiereu, G rasim Pitqtenu: Si sentinta de con-damnare a lul lisus Cinistos, data de Pilat?

P. S. Episcop al ROmiticalui: P6te sunt serise rea. Unbiet baiat, care nu §tie nice grece,;te nice latineste, nu tre-bue A, fie condamnat aka lesne. De aceea en rog pe St. Smod,ca acesta parte argumentantiva, din raport sa fie luatadrept conclusiune. spre a ne putea pronunta asupra et.

Actual yin la cea lalta parte a raportului ; vin sa, vor-bese de metoda ; mai ales ca s'a afirrnat, mi se pare, ca nutrebue sa votb6sca. de metoda. Apoi, not care am fortdaseali, stim cat de mult pretueF,;te metoda in §tiintii. Decieta trebue vorbesc de densa, pentru ca fie-care din notam Invetat cate nitica carte si stim ce va sa (icA. me-toda, mai ales intr'o carte didactics, i pentru acdsta mul-truesc P. S. raportor, ca a atins aid si acesti, cestiuneimportantA.

In ceea ce priveste individualitatea parerel, san maibine dis, apreciarea P. Sale asupra carter, en me deose-besc de P. S. Sa. P. S. Sa. pune in sarcina acestui diacon,sail mai bine q.is, a autorulut cartel incompentinta in metoda,lips, de metoda f to cu, capacitatea copiilor. Eu me a-dresez P. S. Sa nu ca profesor de facultate, care cu.-n6,te Evangelia in fond si fa'and abstractie de locul eeo up'A, it intreb : 6re f ptele, naratiunile is oliee nu suntpopriii pentru copii de clasele primare, tai chiar pans la-clasa 2-a gimnasiala? T6ta lumea stie, ca pedagogic ne in--datoreste, ca sa dam copiilor istori6re, naratiuni lei fapte...De aceea rog pe P. S. Gerasim raportorul, sa, renunte la a-cesta parte a raportulin.

Acum vin la conclusiunea raportului, uncle P. 8. Saca unor asemenea 6meni sa In luarn dreptul, de a

mai publica asemenea cart' §i sa 1 lasam numat 6meni-

sA

la

lice,

www.dacoromanica.ro

96 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTE1 OR ST. SINOD

for competenp. SA me credep, eti n'am citit acesta cartenici nu cunosc pe autor, dar eu multarnesc autorulul,

de a IndrAsnit de a luat condeiul Ili a scris o asemeneacarte. i stitI care este sarc;na nOstra ? SA-I cercetarn gre-salele sa i le Indreptam ; iar data cartea este Atat derea, in cat nu se p6te corecta, atunci BA o respingem. Cumam fAcut not Comisiunea cu D. G. ArarnA, care a soils oistorie biseric6scA, si care este de lauds pentru ac6sta ?Tot asemenea sa facem cu acest autor ; arAtamgresalele. De aceea rog pe S. Sinod, sa primescA parereamea ; ca adica se puna din noti Insartinarea P. S. rapor-tor, ca BA citesch cartea Inca o data si sa ne arate lamu-rit, care aunt materiile ne conforme cu traditiunea si custiinta 'Astra teologica acelea sa se comunice autoru-lui spre Indreptare. Daca insa vor fi greseli capitalecartea nu va Indura Indreptare, atnrcl sa se respingA.

J. P. S. Nitropolit Primat: Din conclusiunile ernise deP. 8, Episcop al Romnicului urrnezA, ca acesta lucraretrebue trimisA din noti la o alts Comisiune. Regulat esteinsA din partea biuroulut, ca nu se p6te face alt-fel, de catsa se punk la vot conclusiunea raportulul si St. Sinod seva pronunta sari ale admite sari ale respinge.

P. S. Episcop al Romanulut: Ve rog acordqlmie cuventul, ca sri ye explic si nu ye voiti lua timp mull.Eu rog pe P. S. Gerasim Pitest anu prefaca raportul,sa puna numai part& defectuase ale cartel ; sa puny peacele lucruri, care cunt contrare doctorinei bisericelopuse stiincet i cu chipul acesta conclusiunea ii varemanea In pici6re, St. Sinod va respinge cartea.

1. P. S. Nitropolit Primat: Atunci veniti tot la ideeaP. S. Episcop al Romniculul, de a se modifica raportuli acesta nu se p6te.

P. S. Episcop al Romanuluf : P. S. Episcop al 'Omni-culuI lice, ca sa se nucnescA o altA comisiune. Eu nu credacesta.

I. P. S. Mitropolit Prima: Nu putem esi de aci. Con-clusiunile raportulul au sa se puny la vot, dupe discuOu-nea ce se va urma.

P. S. Episcop al Argeplui: Eu nu avem alt-ceva declis, de cat tot acele cuvinte rostite de I. P. S. V6stra. Unmembru at S-lul Sinnd, Insarcinat prin un vot cu cerce-tarea unel mil, vine si 'II face raportul. In discatiunea

si

gi

xi

s6,-'naY

si

Qi

at -I

si

pi

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD 97

urmatii, asupra raportului, unit din membril cer sa, se:pre-fact raportul sau sä se trimitA, la alta Comisiune acestaurmeza, ca Comisarul ales de St. Sinod n'a fost indestul decapabil sa", aprecieze acea lucrare. Ea cred, ca atunci tendSt. Sinod s'a dat votul sett, a fost in deplinA cunostintA decapacitatea comisarului.

1. P. S. Mitropolit Primal: Ca presedinte al St. Sinodam dreptul sä ye Intrerup si sa ye atrag atentiunea,nici unul din membrit S-lut Sinod n'a, atribuit incapacitateniembrului comisar.

P. S. Episcop at Argemlut' : N'a atribuit, ci asa reesedin cuvintele rostite de P. S. Episcop al Romniculut Elisint pentru conclusiunile raportului dacg, se primesc, pOtes5, se respinga cartea, iar daca se respinge conclusinnile ra-portului, atund St. Sinod 'tote sa, alega o altA, Comisiune.En insa sunt pentru conclusiunile raportului.

P. S. Episcop al IluWor: I. P. S. Presedinte! In conclu-siunile raportului sunt doua ides. Prima idee este sa serespinga cartea si a doua, ca autorul sa lase locul celor ma'competenti. Acum aceste doua puncte fiind prec zate, pare-rea mea este, ca daca cartea nu intruneste conditiunele unetcarti didactice respingem ; nu pot primi insa a doua ideede a se lua autoruluI dreptul de a s'o reface, cum si a-1

inchide calea, ca sa nu mat pots face alta Acum da,o, P.S. Raportor renunta la partea din urmg, a raportului, cis

vota pe ceaP. S. Episcop al Dunard-de jos: Eu nu Imparti4esc mo-

dul de a vedea al P. S. Episcop al Husilor, prin care P.S. S. invite pe raportor sa cedeze. Nol nu ne tocmim aictCnventul nostru trebe s5, fie a,,a asa, nu nu. S. Sinod in-laturcind cestiunea prealabila', care afirml, discutiunea, vatrebui acum salt sa priniesca conclusiunile raportului asacum stint. sett sa le respingli, dar on cunt va face nu vaputea sa, iasa din dilema in care s'a pus. Si iata pentruce : P. S. comisar raportor, conchide in raportul sea larespingerea cartel, ca ne fondata pe S-ta Evange ie, ci peargumente luate din traditiune si cartile apocrife. P. S.Episcop al Romanului ne spune, ca aceste date sunt luatedin vietile

Eu cred pe cuvt,nt pe P. S. Episcop al Romanultn.A admite dar conclusiunile raportului, St. Sinod da unvot contra unei carts, basate pe vietele santilor si pe tra-ditiune. Dar ore pote St. Sinod s5, dea un asemenea vot ?Ea cred ca, nu, si in acest cas ar trebui ssa, respinga, con-

7.

s'o

vo'h

si

ca

dintaid.

sAntilor.

www.dacoromanica.ro

98 PROCESELE VERBALE ALE, Fr.DINTELOR ST. SINOD

clusiunile raportului. Dar cred, ca nici acesta nu o pateface - pentru ea atunci s'ar admite cartea ca buns ceeace iarast nu pate fi, pentru ea, conelusiunile raportu-lui expun multe observatiunt pre cat de conform° cu stintai credinta crestina pre atata si de drepte fondate pe

norma nostra de credinta IatA, pentru ce not nict puternsa admitem conelusiunile raportului nice sa le respingem,i iata pentru ce ed ridicasem cestiunea pealabila i ce-

rusem afirrnArea discutiunei pan& la complectarea Comi-siunet, care o ne aduea un raport fondat pe ast-fel deconsiderente, in cat St. Sinod pronuntendu-se asupra aces-te't eara sa pastreze intact depositul ce i s'a meredintat.

I. P. S. Alltropolit Prirnat: Ne mat cerend niment cu-veatul _disent;unea este inchisa de la sine. Void puree lavot conelusiunile raportului i dupre votul dat. data con-clusiunile se vor respinge, vom reveni asupra ideil P. S.Episcop al Durrtret-de-jos. Asa dar pun la vot conclu-siunea raportului.

P. S. Episcop al D znarci de-jos: lnalt P. S. Presedinte.Ed ye rog sã nu ve grabi0 cu. punerea §i pronutareavotuluT, pentru ca data se primesc conelusiunile raportu-lui, cartea este respinsa, iar daca nu se primesc cartearemane aprobata ed v'am opus i v'am probat, ca St.Sinod. nu pate nici una nisi alta si in acest cas, trebuesa primiti propunerea ce v'am facut pe care n'ati voits'o primitt la timp.

I. P. S. Alitropolit bine-void a faceo propunere in sensul vederilor P. S. V6stre.

P. S. Episcop al Dunara-de-jos: Fac propunerea, pen-tru respingerea conclusiunilor raportulut, fara ca prin a-cesta sa se aprobe cartea.

P. S. Episcop al Roinniculun Asupra prmerei votulufs dalt voe sa ye spun, ca an me unese cu P. S. E-piscop al Dunarer-dejos. Na pot ed sa, dad un vot deblam unui coleg al med. P. S. Gerasim Pitesteanu a lu-crat cu tats luarea amiate : se pate inta.mpla insa ca s6,so fie amagit...

P. S. Gerasinz Pitesteanu Data vorn intra in exige-tica, nu F;tiu cum am ei din impas.

P. S. Episcop al Romnicalza. Ye rog dar, sa punett lavot coclusiunile raportului, i daca nu se primesc atuncise va vedea, ce este de tacut en cartea.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Acesta v'am opus, eanu se pate face, cgcsi precum v'am opus, data admiteti con-

si

si

si

Primal: ,Atunci

i'mt

:

www.dacoromanica.ro

PROCfrcEI E VRRRAT.P1 ALF SEDINI'FLOR CT. c(NOD 99

-clusiunile raportului respingeti cartea ; iar data respin-geti eonclusiunile raportului, atunci implicit admiteti car-tea. De aid dar necesitatea de a formula un vot in catsa se vada, ca St. Sinod, dand un vot, contra conclusiu-nilor raportului, nu a voit ca prin acesta sa se admits, cartea.

I. P. S. Mitropolit Primat: Bine voiVi de faceti o pro-punere fn sensul asesta. Prin urmAre eil suspend sedintapentru cate:va minute.

Sedinta se suspenda.Dui 6 cateva minute _sedinta, se redeschide.

P. S. Mitropolit Primat : Avem la biroti o propunerea P. S. Episcop al Dunarei-de-j-os, sustinuta de P. S. E-piscop al Romnicului si de P. P. S. S. Arhereit Valerian.116mniceanu, Calistrat Berladeanul, Dositheiu Botosene-anu. Se citeste propunerea urmatore :

Avend in vedere practica urmata pans acum in celece priveste cercetarea cartilor religiose ;

Avend In vedere, ca Comisiunea inctarcinati, en cerce-tarea cartel, intitulata Istoria Sacra a N. T. de DiaconulN. Ionescu a Lost compusa numai de un singur membru,suntem cTe s-parere a nu se lua in consideratiune raportulci a se alege o Comisiune ad-hoc.

Partenie al Dunarel de jos. f Ghenadie al Romniculut,Calistrat, Bertadeanu Dosithetu 13otopeneanu.

P. S. Episcop al 11-a4lor : Cer cuventul asupra propunerei,P. S. Mitropolit Primat : Aveti cuventul.P. S. Episcop al Hu,silor : P. S. Episcop al Dunarei-de-

jos in propunerea P. S S. is de basa ea. St. Sinod a ales CO-misiuni de 2 sail de 3 membri, adiea mat mult de catunul. Acesta, decisiune s'a luat mai pe urma. dar mainainte cand au inceput a se da Zsartile didactice de in-vqament religios in cercetat ea membrilor S-lui Sinoddirect, aceste carti mi se pare eit, s'au randuit la cate unsingur membru tsi parerea, lui era bine primita. Asa dardata raportorul carte): in cestiune este ales de St. Sinodprin votul sea din nainte, atunci de ce sa loam decisiunea,ce ni se cere prin propunerea, P. S. al Dunarei-de-jos.

1. P. S. Mitropolit-Primat: Acesta nu este nic1 o a-tingere la demnitatea S-tului Sinod.

P. S. Episcop al Dar chiar I. P. S. Vostsamintit, ca, este un vot al S-lui Sinod daca este un

vot dat in acesta privinta ce sa facet! cu el ?1. P. S. Mitropolit Primat: Ea pun la vot propunerea

j-j-

ati

qi

Ilusilortyi

www.dacoromanica.ro

100 PROCESFLE VERBALE ALE SEDINTEI OR ST. SINOD

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos. Cine este pentru, sä bine-voiasca a ridica mana.

S'a admis.P. S. Mitropplit Primat: Acura cartea se va rindui la o

alta Comisiune, care se va alege conform propunerel votate.P. 8. Gerasinz Piti,steanu : Primindu-se propunerea P.Episcop al Dunarei al Dunarei-de-jos, declar ca'mi re-

trag raportul.I. P. S. Mitropolit Primed: Prea bine.P. S. Episcop al Dunare de jos: Ina lt P. S. Presedinte !

cer euventul.1. P. S. Mitropolit Prinzat: Aveti euventul.P, S Episcop al Dunarei-de-jos: Practica urmata de S.

Sinod pAna, acum, in ceea ce priveste aprobarea budgetululTipografiel CArtilor Bisericesti si a jurnalulul Biserica Or-todoxA Romans, eft o gasesc, defectu6sa, anul acesta ne odovedeste cu prieos, pentru ca deja ne aflam la 17 ale lui

eand p6te se va itichide sesiunea de Prima -varaa S-lui Sinod, fara ca socotelile sa se fi luat, nici bud-getul aprobat. Dar imi va (lice tine va : socotelile se potlua si mai pentru ca Comisiunea pote lucradupe inehiderea sesiunea S-lui Sinod, mai cu semi ca dotdin membrii. Comisiunei, insareinatt cu luarea socotelilor,find membri si at Senatulut vor mai sta in Bucuresti.Da, asa este, dar ce se face cu budgetul ? Cestinnea bud-getulut este cestiunea de viata, a unei institutiuni si Di-reetorul tipografiei, precum Comitetul jurnalului, ne a-vend budgetul aprobat de St. Sinod nu p6te merge-innainte cu luerarile acestor institutiuni. De act necesi-tatea de a se lua grabnica decisiune, atat in privintabudgetulut pentru anul curent, cat pentru socotell.

Eu dar as ruga pe St. Sinod sa dell, un vot directo-rubli Tipografiet i comitetului jurnalulni sa roergA peanul acesta cu budgetul anului tree' t, tar pe de alta sapunem in vederea atat a directorului cat tzi a co,mitetu-lui jurnalulut ea budgetele respective ale anului careurrneza sã ni le presinte in sesiunea de tomna, pentru cabt. Sinod sa aiba timpul necesar sa le eitesed sa lecontroleze dupe regura. Ast-fel vom crea greutMI marlasupra acestor done institutiuni, cart p6te sa, le periclitezeexistents. Iata cestiunea tea mat vitals, a bpografieia jurnalului asupra aria S. Sinod trebue sa se rostescade urgentii.

In acest moment D. Ministru intra in sala sedintelor.

tar;liti,

1i

Main,

si

gi

¢i

si

tji

www.dacoromanica.ro

PROCPSELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 101

I. P. S. Mitropolit Primat: P. S. S-lor. Dati-mi voesa intrerup discutiunea, ca sa pun si pe D. Ministru incunostinta despre ce este vorba.

D-le Ministru ! P. S., Episcop al DunitreI-de jos terming inacest moment o propunere a P. S. S., care era In acest Bens:

timpul este prea inaintat si pa na acum socotelileclieltuelilor Tipografiel Cartilor Bisericesti si ale jurnaluluiBiserica Ortodoxa Romani n'az'i avut timp sa se facA, iliclesaminarea budgetelor p. anul viitor, P. S. S propunedone lucruri : 1. St. Sinod sa dea un vot, ca aceste in-stitutiunl sA rnergA i pe viitor cu budgetele anulni trecut$i in intervalul sesiunilor se vor lua socotelile tipografiei ;2. Propune, ca pe viitor budgetul tipografiet sa fie pre-sentat de D. Director al tipografiei in sesiunea de tomna,ca sa aiba, timp St. Sinod sa 1 cerceteze cu deamaruntul,cu minuttositate gi fli PrimA-vary sa,-1 aiba pregatit. A-ceita este ideia propunere P. S. Episcop al Duna.rei-de-jos, la care P. S Episcop al RomniculuI are cuventul sarespunda.

P. S. Episcop al 1?6mniculta: Am cerut cuventul, nu casa fac alt-ce a, de cat sa declar, ca i eu m6 unesc cu oparte din propunerea P. S. Episcop al Dunarei de jos matales, ca eu ant miscat, cestiunea budgetelor left, gi chiar as-

putin inainte. dupe comunicarl. Am luat cuventul,ea sa rog pe S-tul Sinod, sa la o botarire in privinta bud-getelor a anului viitor, 5i multamesc P. S. Episcop al Du-narel de jos, ca a formulat dorinta, pe care eii am ar.itat'o.Cerend, ca Revista si tipografia sa mergi anul acesta cubudgetele anulul trecut, a maI adaogat P. S. Sa 5i o re-gula generala ; ca adeca, pe viitor budgetele acestor insti-tutiunt sA se presinte tot-deuna in sesiunea de tomnaS-tului Sinod. Ell, din practica lucrului, si din regulamen-tele S-tului Sinod, cunosc, cg atat la o institutiune,si la cea 1 -alta, votarea budget for nu este un lucruaceea ce face greutatea m budgetele institutiunilor nostreeste crearea vernturilor atilt la Revista cat si la tipografie.La aceste instituOuni ere. rea cheltuelelor nu este lucruimaginar. Cheltuelele sent preveclute prin regulamentelerespective pentru Revista de la 1874 si pentru tipografiede la 1882, data infiintArei acestet institutiunl. Inteleg peP. S. Episcop al Dun.a.rei de jos sa vina necutare capitol din budgetul tipografiet tiebue sá lipsesca,sau alt capitol trebueste sä se naai adaoge. Dect a adaogao suma la un capitul sail a o scadea la altul intr'un bud-

eatgrOS.,

si sg dick:

Fiind-ca

;

tatr,11

a

www.dacoromanica.ro

102 PROCFSELE VERBALE ALE $EDINTET OR ST. SINOD

get, care ocupa o jurnatate de fata, dintr'o cola, acesta,rnal adaog, nu este o treba grea. Si apoi de ce am voideviem de la preseriptiunile regulamentului, care sunt pre-cise? Socotelele cu budgetele atilt ale Revistei cat ki aletipografiei, sa Tau dupre 11(Kularnente in sesiunea deprima vera. Iata preseriptiile Regulamentelor ! Trebueste-s1 sehimbam Regulamentele ?

Dar sa spun_ P. S. Sale unde este greutatea luerului.Cunastem din practica, esperimentata, de P. S. ValerianRfmnicenu si de alt1 membri din S-tul Sinod, carii auluat parte In comisiunile pentru cercetarea socotelelor, ealuarea socotelelor conditioneza crearea veniturilor si acestea cheltuelelor budgetare. Niel odatD,S-tul Sinod nu a pututface un budget, fara, sa se incheie casa acestor institutiuni.Nu se p6te face un budget la Revista, fara sa se cunOsea,numerul abonatilor, si nici un budget la tipografie, far&a se sti veniturile, ce Revista p6te da tipografiei. Sr. tre-cern rose In revista schimbarea anilor financiari a aces -tor dour. institutiuni si vom vedea, ca nu s'a putut avea.nici odatit aeeia, ce se doeste.

La inceputul Infiintarei Revisto -anul financiar eia la1 Octomvrie si acesta pentru cuventul, ea de la acesta,data s'a inceput jurnalul. Mat pe mmai cand S-tul Sinod isrprelungea sesiunele papa lama tarqitt s a primit Inceputulanulut financiar 1 Octomvrie; si stip tali au fost motivele,ce au facut pe S-tul Sinod sa incept anul financiar h 1Octomvrie? Inceperea jurnalului care sa bleep O c-tomvrie si se slarseste cu Septemvrie si s a determinat. ca sianul financiar al jurnaluhuul sa fie la 1 Octonivrie ; dars'a constatat. ca Die atunct nu se pot lua socotelele. S'avOut greutatea acesta si membri), comisiunei iii propussa, se schimbe anul financiar pentru 1 Ianuarie. mal alesca de multe on se mergea cu sesiunea Wink aprope deIanuarie, atunct dar s'a admis Ianuarie, dar s'a constatat,ca nici atunci nu putem ajunge, ca luAin socotelele pan&la qi. Asa dar Comisiunea este de vina? nu, cacT de multeon anul financiar al Revistel precum $i al tipografiei, s'ahotarit a se incepe de la 1 Ianuarie. Nici cu acesta schim-bare nu s'a dobandit vre-un resultat deosebit ; §1 de multeon a fost S-tul Sinod pus In positiunea cea de asta-di,adeca de a fi nevoit, ca sä dea un vot asupra budgetulm,fart sit se pronun0 si asupra socotelelor. In sfarsit mai laurmt de tot P. S. Valerian Rirnnic6nuf ranortor in Co-misiunea pentru luarea socotelelor, a propus si St. Sinod

sa

sa.

la l

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALF $ED1NTELOR ST. SINOD 103

a primit, ca anul financiar a acestor institutiuni sa incepa,de la 1 Aprilie, asa cum are acest an $i Statul. El! Sicare a fost resultatul si a aceste schimbAri ? Nimic altul,de cat, a ast1-41 P. S. Episcop al Dunarei de jos vine sine care, ca budgetele pentru viitor 0, se faca, in sesiuneade tOmna, tar socotelele sa se la acum, adech in sesiuneade primiiver a S-tului Sinod. De aceea spun P. S. Saleell, care cunosc de aprope mecanismul administratiunelacestor institutil, ca budgetele nu se pot desparti de lua-rea socotelelor jurnalului si ale tipografiei ; fiind-ca jur-nalul ajuta tipografia, lar eheltuelele jurnalului, care se treeca venituri la tipogi afie, trebuesc aprobate de catra St. Sinod.

P. S. Episcop al Duneirei-de jos: Asupra modulus cumaid s6, se is socotelele tipografiei ne-am inteles mai de molt.Nevola ne-a facut sa le luarn anul acesta, dupe in hidereasesiunei de primii-vera. Asupra acestor dourt cestiuni sun-tern cu totii de acord. Nu tot ast-fel este cu cestiuneabudgetului. Propunerea mea do a devansa votarea budge -tulut, cu punerea sa in aplicar , v6d cA, nu gaseste apro-barea la unit din P. P. S. S. membrit, ceea ce me face a maidice cite -va cuvinte asupra acestel cestiuni. Propunereace v'am facut asupra budgetului se impune de nevoe, pen-tru a nu poi merge inainte cu un budget, ee nu esteaprobat de S-tul Sinod. Stitt cu toVi, ca aprobarea bud -getulul tipografiei jurnalului s'a facut Ora acum, Insesiunea de prima-var a S-tului Sinod i pentru ca anulbudgetar incepe 1 Aprilie tar sesiunea de prima-vara aS-tului Sinod la 1 Mai, adecA cu o lunar mai tarqiii de catanul budgetar, Directortd tipografi I, cum si Comitetuljurnalului sunt nevoiti sa urmeze o tuna. ba une-ors si maimult, tot dupe budgetul eel vechiu al anulul expirat, fara aavea vre-un vot de la St, Sinod in acest, privint5. Prac-tica urmata pia acum este vitiOsa, trebue s'o parAsimcat Mai curand, dire a nu mat urma neregulat ca pAnaacum. Spre acest s .op, eii v'am propus, ca budgetelesa le cercetam gi sa,' le aprobam in sesiunea de tOmna, a-deca cu sese luni inainte de punerea lul in aplicare, cumodul acesta direetorul tipografiei ca si Comitetul jurna-lului vor avea tot-deuna budg tail votat la timp gi dacti,in timpul de cand s'a aprobat OM la punerea sus inaplicaie se mai skate nevoe de Ere -care modificari, ele cufnlesnii e se pot face in sesiunea de prima-vara. AcOstapractica a urnieza, Statul $i nu ved pentru ce St. Sinodn'ar introduce-o la institutiunile sale.

t

Fi

i

si

1i

Qi

www.dacoromanica.ro

104 PROCESELE VERBALE ALE SFDINTELOR ST. SINOD

P. S. Episcop al Ilu,silor: N'asi fi contra popuneei P.S. Episcop al Dunarei de jos, cand vedea din practicalucrului ea ar putea fi posibil. Daca not am putea merge,

adsta o die mai cu graft pentru jurnaldaca abona-mentele, vreil a dice, s'ar urma confot m cu regulamentul,adica ca fie care membru din tier, fie-care bisericas sä fieabonat fara vorba, din oacia, atunct m'asi uni cu propu-nerea P. S. Episcop al Dunaret de jos, dar prescriptiuneleRegulamentului acestuia nu s'ail putut aplica de la inceput,

atom nu se aplica; de aceea i abonamentele setac cum se pot,odata mai multe i alta- data mai putine.Nu se pOte dar sti numerul abonamentelor cu o jumatatcde an sail cu un an inaint,.. S'an invitat si sa invita pro-toiereit sa timita liste de abonati. Acestia la randul forati trimis liste, dar cand au fost s t mcaseze plata abona-mentelor putut, cad unii s'ati indaratnicit, tar altii

avut. De aei a urrnat, ca S tul Sinod sa lerte sumecourt, ce nu se mai putean incasa .i care din an in an setot treceatt ca datorie pe Ream unor protoierii. Vrea sO,dica, neavend un "turner fix de abonati nu putem votabudgetul veniturilor ; neavend budgetul veniturilor maimult sat mai putin sigur, nu putem sa votam nici chel-tuelele, cu un an sari jumatate mai ),nainte. De aceea nucunt pentru propunerea P. S. Episcop al Dunilrei de jos,in ceea ce priveste jurnalul.

P. S. Episcop at Dunarei-de-jos: pentru staresanormala ?

P. S. Episcop al Ilu,silor : Nu, dar nu se pote cumpropuneti P. S. V6stra Ea §i cat am fost la directia jur-nalului si acum ca Episcop stia cu (ate greut,t0 se inea-saze abonamentele de protoierei. Pre alocurea s,i de untimp peste tot locul, abonamentele se fae pe numele Epi-ropilor bisericilor si se reuseste, pe alto locuri insg, nu

se reu§e§te, Cad epitropiile spun ca n'ail bani. Va sa clic&n'avem un venit sigur de mai inainte dup6 care s ti putemfixa venitul si prin nrmare nici cheltuelele.

P. S. Ep'scop at .Argesul0: Lu nu inteleg discutiunearn acesta privintrt in urma unel propuneri facuta de P. S,Episcop al Dunarel de jos, la care ati luat parte P. S.Episcop al IVIrrmicului si al Husilor prin care propunerecare, ca budgetele tipografiei sa se voteze in sestunea detortma. In ceea ce priveste socotelele jurnalului, eii cred, cain urma acestei propuneri acute, nu mai incape nici odiscutiune. V6d, ea eel can au aderat la propunere, des-

asi

si

Este

si nice

n'aien'ail

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE $EDINTE1 OR ST. S1NOD 105

chid o alt cestiune, cestiunea jurnalulul gi a socotelelor.Nu still data I. P. S. V. conform regulamentului putetipermite una ca acesta.

1. P. S. Mitropolit .Prinzat: P. S. Episcop al Argesuluicrede, ca cestiunea este deplasata. P. S. Episcop al Dunarelde jos vine ei face o propunere in doua parti : Intai sa .sedea un vot de S-tul Sinod, pentru budgetul tipografiei sisocotelele se vor face la urma, si al doilea pi opune, cabudgetul tipografiel sa fie presentat la sesiunea de tomna.Prin urmare cestiunea nu este deplasata. Asupra acestelcestiunl P. S. S. Lor, au luat cuvent41 vorbit, re-manend sa decided P. S. Vdstre Cat pentru mine personal,parerea mea ar fi: Me unesc in totul cu propunerea emisa,ca sit se dea un vot de S-tul Sinod, in ceea ce privestebudgetele ; far in Peen, ce priveste socotelele se vor lua inintervalul sesiunei. Pentru cea-l-alta rere, ca sa, se Ina-tis,eze budgetele in sesiunea de tomna, eft asi fi de parere,ca la tomna sa se alega o comisiune din partea Sinod,care, impreuna cu Directorul sa chibzuiasca dace este po-sibil sa se faca acesta sau nu. Si fiind-nä clic nu, altilda, deci in necunostinta de causa n'am putea da un votin sensul acesta. Pentru aceea v'asi ruga sa. lasam acestacestiune pentru alta data.

Vocf: Ne unim gi no1 cu. acesta.D. Ministru de Culte: Daca 4mT permite St. Sinod sa me

amestec in acesta desbatere, lata cum asi vedea ell lucrul.Negiesit, Statul ar fi prea fericit, cand si-ar putea, pre-

sinta budgetele c'un an mai inainte de inceputulS'ar reaiisa atunci visul d'a introduce si la not practica

Englesilor,aceea d'a obtine budgete cu un an mai inaintede punerea, for in aplic'tre. Dar acesta presupune o orga-nisare a Statulul, uncle budgetele nu fac, de cat yin siapliea legs existente, si en modul acesta ele nu mai auntlasate la capriciul majoritatilor schimbatore, la discretiuneaCamerelor. In star ea ins a, in care ne aflam no], este fortecu greu, Baca nu cu deseversire imposibil, ca Statul s' -stalcatniasca, budgetele anticipand cu un an asupra prove-derilor. i apoi este s,Itiut ca, chiar atunci cand ele se pre-sinta cu doua si trei luni inainte de inceputul anului bud-etar, totusi reman nevotate. Nu mai v n..besc de casurile

de- disolvqre cand, nevotandu-se de loc, se continua eabudgetele anului expirat.

In ce priveste St. Sinod, lucrul este mai usor : budgetulsett nu este a'a greti de equilibrat. El n'are imprumuturi,

$i ate

unit

exereitiu-lui.

www.dacoromanica.ro

106 PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. S1NOD.

n'are anuitilti de regulat, n'are deficite de acoperit, In finenu este asa de complicat ca budgetul Statului. Cred, cA unasemenea budget usor, presintandu-se fn sesiunea de tomnA,S-tul Sinod va avea destul time ca studieze, ierna-nend apol ca la primavarA sA se splice. Chiar admitendcA s'ar face un budget, care sA dea on plus, on minus,Intr'un asemenea cas se va face un budget rectificativ.Asta-41; ne aflAm in dificultatea acesta, ea nu s'a dat unvot si nu se pete merge mai departe fgra acest vot. Etbine, sa se dea acum tiotul acesta, remanend ca imbuna-tAtirile sA se introduce la temna. Si sa-nu credeti, cA dataam apucat si am dat un vot, nu se mai pete reveni; nu,tot-derma putem face un budget rect ficativ.

In ceea ce priveste ziarul, ye mArturisese nu cadar ca simpluddascAl, cA me intereseza mutt acest

ziar Materide ce trateza cu privire la Religiune morals,studiile importante si documentele interesante ce tontine,fat dintr'ensul unul din cele mai de frunte mgane depublicitate de la no!. Si cred, cA este timpul sal imprAs-tiAm. Cu sprijinul Guveinului, pe de o parte, firs sAavem nevoe impunem.aretandul pre de alts Larteimportant, tied, cA vom putea obtine, ca jurnalill a-cesta aiba un asa nun er de abonatT, in cat sA pro-duce si un venit. Nu va fi de ajuns? el bine, void puneo subventiune In bugetul Cultelor, care- sAl lath sA trA-

eAci este de demnitatea S-tului Sinod aI Scintei Bi-seriel autocefale Ron ane, sA, aibA un jutual al sell, demn,scris Ara pasiune, unde sa, se vulgariseze 1c1cinil folositaresi edificAtare, pentru generatiunca present a i cea viitere.Peste 25 de an , and cine-va va Intrepinde se scrie Is-toria Clerului igiostiu, tot va fi trebuintil sA se culega eelputin datele, de esenoplu: cand s'a facut ungerea cutAruiDonn) cand s'a consacrat cutare MitrQpolit, cutarehieret, cand Episcopul cutare a moat posesiune de scaunulepiscopal, etc. etc. fats Intiu cat se atinge de juinalul17 Biserica Orfoaoxa Romano".

Voiu cere, repet, de la Camera, sA-rni incuviinteze osubventiune; nu male ; cat de mica, --ca sa fauna un in-ceput. La anal, subventiunea se va spori si asa, treptattreptat, vom pAsi inainte pans ce existenta acestui impor-tant jurnal va ti bine si durabil asigurata.

In privinta socotelelor, asi dori sa se lAmuresca ()datasituatiunea, ca sa putem apot sa, plAtim datoriele tipogra-fiei. Me yore, intelege dar cu,D-1 Erbiceanu, in scopul de

sa-1

Minis-

sa-1etsa-si

lased,

Ar-

si

www.dacoromanica.ro

PROCESPLE VENBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 107

a limpeli cat mal curand afacerea aeasta, i atunci se vareincepe si cu tiparirea artilor bisericesti, ca sa nu cad&lucrul in desuetudine. Timpul trece si nu este bine sa damocasiune acelora, cart nu se prea ocupa cu citirea, sa 4ica :Cum a mers pana acum, va merge si de acum inainte.

De aceea, repet, ca voiti face asa, ca socotelele acesteiinstittitiuni a, fie forte lamurite voiil presenta S-tululSinod o situatiune clara. Dar acesfa nu se pate face inteo-qi, douA. Comptabilul Ministeriulul, delegat pentru a efec-tua acestA lucrare, a fost ocupat cu luerarea budgetelorMinisteriulul, cari de abia acum depus la comisiuneabudgetara. alt impiegat sa. fi trimis, n'ar fi avut ln-crarea nice o valare; aid trebue numai de cat nn omspecial. SA bine-voIascA dar Sinod a crede, ea nusuntem pusT, ca sa ne surpam unit pe altil ; rolul aPestanu'l avem ; din contra, suntem animate de doninta de aface binele, bursa eredinth nu ne lipseste la nimem.

La Monastirea Nemt a fost o tipografie care, stiti, ca.nu mai functionez5, de mult. Trebue sa ne gandim, daean'ar fi bine sa imbogatim tipografia din Bueurestl. LaNemt numai e neeesitate de o tipografie, si a reinfiintauna din noti ar trebui multi bans. DacA, am vinde acestatipografie ai am prinde pe dansa vre-o 15 000 lei, amrealisa un venit de 4-500 lei, care s'ar putea trece cavenit in budgetul Stului Sinod. Regulamentul St. Sinodspune ins6, o :3 tiii, ea produsul din vendor' de acestea, seva intrebuinta pentru stabilimente industriale apartinandclerulul, precum: fabrice de postavuri, de tesetarl, etc.Dar asemenea stabilimente not ast-41 numai avem prinrnonastirf. Prin urmare, singurul stabiliment ce avem fiind17 Tipogf.afia CArtilor bisericestl", s'o redeschidem sa tre-cern Intre veniturile e i procentele capitalulul, ce vomrealisa prin desfacerea tipografiei de la Newt.

pe seurt, vederile ndstre in privinta cestiunilor cepreocupa pe St. Sinod. Terminand, y'asi ruga, sa dap un votde aprobare pentru budgetul anului trecut; si in privintabudgetului pe anul viitor, pregatiti proiectul si la tomnase va vota si acesta, cand atunei se vor putea realisafmbunatatuile pel earl tots le donim.

1. P. S. Itlitropolit Pimat: Cred, ua suntem luminati grnu mat pate avea loc discutiune. Acum dar pun la votpropunerea P. S. Episcop al DuntireI de jos, sustinuta deP. P. S. S. Episcopi al Romnicului si al Husilor si la carein'am asociat i eu; adica de a se da un vot, ca tipografia

s'ati

ei

1.,Tn

Cstul

pi

si

www.dacoromanica.ro


sa merga cu budgetul anulul trecut, pana la votarea bud -getulul pe anul acesta, si in intervalul acestei sesitmei sase sa si socotelele tipografiet.

S'a primit in unanimitate.I. P. S. Nitropolit Primat: Acum am sa ye fac -o ru-

gaciune. Fiind-ca socotelele tipografiei ail sa cera un timpde mai multe qde, si fiind. ca unul din membrit Comisiu-nei este P. S. Ieremia GAlgta,nu, eu asi fi urea mu*tmitea P. S. Sa sa continue a fi membru In Comisiune. Darin cas sand P. S. Sa s'ar duce, sail, sa alegem un altulin locul P. S. Sale, sail sa rugam pe D-1 Ministru, capentru timpul cal va tine lucrarile Comisiunai, sa bine-voiasca a'i da o diurna

K S Episcop al Ilzqilor: Profit de presenta 1) Jul Minis-tru sure a-I face o rugarninte la care, ered, ca ye vets asociacu totil. RugAmintea ee voesc sa fac este ac4sta : Sa bine-volasca D 1 Ministt u sa indeplinesca lipsurile de predicatorsde pe la Episcopu, care aunt sc6se din budget de acumdos Rau trei ani. Aceste lipsuri s'ati indeplinit anul trecutnumai pe la Mitropolif si la Episcopia Dunarei de jos, iarcele-l-alte tints Episcopil au remas fara predicatori, decan se simte mare nevoe. Predicatorit, nefiind iinuti aprediea numai la, biserica catedrala a Epiicopiel, ci si pela alte biserici din oiasul de resedinta al Episcopului, cumd. e. pe la bramuri, unde se aduna lume mai multa, potsa aduca un mare folos moralitatel publice Rog dar peD 1 Ministru, sa preveda din nou in budget predicators pela Episeopiile uncle_ nu aunt.

D. Ministru al Cultelor si al Instructiuna publice : Inprivinta predicatorilor, rata cum sta cestiunea : Sunt bi-serici, unde se gasese birbati de talent, can pot face mesalucrare, sunt insa altele unde nu so gAsesc asemenea bar-batt si acest post s'a dat unor cleric!, can nu porta titlude predicators, si de aceea acest post s'a credut, ea estenumai o sinecura, care se da unor pers6ne si pentru acestemotive comisiunea, budgetelor a venit si 'i-a desfiintat inmod general ; eaci clack se suprima numai intr'un singurloc, se dIcea, ca are sa supere pe cutare sati cutare P. S.Episcop. Acum unde se va gasi un barbAt de talent, chiardintre profesorit G-imnaziilor, care va avea darul vorbireisi care va face 5-6 discursuri, nu mat mult, can sä pro--duca efect, acel barbat trebue sa fie incuragiat, trebueplatit.

Ats amintit de Episcopia Dunarei de jos. Acolo s'a pre-www.dacoromanica.ro


vet ut dot pi edicatori, pentru ca avem o multime de ele-mente streine. Acesti predicators au sa predice Grecilor,Bulgarilor celor-l-alte elemente, si de aceea acolo s'amentinut un predicator si s'a mat pus Inca unul, fu vedereca acesti predicatori sunt -ambulanti, tar nu statornicila facerea budgetului are sa se spuna ea acesti predicator'nu sunt localnici la Episcopii, ci au Eta rnerga in t6ti. E-parhia. In ceea ce priveste lefa, data se va putea sa lefacem ate 100 lei pe luna ca princip.

Nu still can din P. S. S. Episcop mi-a spus trebueun paraclisier, s'a restabilit. La Mitropolia din Bu urestiera stets Inspectorul eclisiastic tzi l'am restabilit, eaciaci trebue un control ca Eli la scoli Acum este vorba demernbril din comisiunea budgetara, en Irma cred, ca oeapat. AnuL acesta am sa scot putin si ve rog sa, nu meacusatt, ea nu voia scote mult, dar tot am sa, scot ceva ;la anul voiu scote neat mult.

Acum vii la fondul milelor. Acesta se 'Ate da pe laEpiscopii s'a se imparta daca eredeti.

Voci: Nu, nu, D-le Ministru.D. Ministru al Cultelor Instuctittnei publice: Dar

atunci sunt sigur, ca Episcopiile au sa se transforme incancelarii, can au sa primeseii, fel de fel de eereri gi acestadegenereza intio ocupatiune un necas teribil Ri deernu este bun acest sistem. San, daca credetl, ea este matbine, en sa raportezez la Primarie, ca qa dea ele acest aju-tor, si sa soap administratia bisericesea de acesta sarcina.De aceea v8 spun, ca, in ceea ce prive.te impArtirea fon-dulut milelor, m'am gandit, sA, pun acesta in sarcina PH-mariilor.

P. S. Episcop al Argesulta : In privinta predicatorilorvoiarn s t rog pe D-I Ministru sa se alba in vedere pentrutote Episcopiile, ca sa li se dea predicators-revisori. cat"Eparhiile stint lipsite de predicator", i sunt CRS1111 andn'avem pe tine trimite sa inspecteze.

In privinta salarielor, v'am audit D-le Ministru, ca sun-teti dispus a da predicatorilor 100 ler; dand acesta sumscred, eh' vets putea reusi sa le flat" si 150 lei ca diurnadaca nu 200 si asa am avea un uric numer de functionanceruti de acesta, necesitate. Tot asemenea yeti face si curevisorii, pentru ca Episcopiile pe langa protoierei, n'aude cat pe prolestosi platiti cu ate 30 lei pe luna. Lamine in E1 arhie n'am de cat dot protoierei. Inchipu4i-vece au sä faca acestia ? Se intampla de reclama tine -va pe

sa -t

si

si

si

Si

si

www.dacoromanica.ro

-110 PRO -FSR1,P, VRRRAT ALF. RFOINTFI'T OR R'r. STTWD

protoiereg, ca n'a facut ancheta bine. In casul acesta n'a-vem pe tine alt trimite si devenim in confusiune.

De aceea, v6 rog D-le Ministru, sa staruici pe langa co-misittnea budgetary pentru_ acesti revisort-predicatori, simat ales pentru Biserica Episeopiel Argesului, care estef6rte malt visitata, de streint, cari cand ved, ca serviciuldivin se severseste fare predica, nu le face bun& impresie.

pentru a indeplini acesta lipsa, am rugat pe directo-rul Sezninariulni, ca sa face predica fara Ma ODA la vo-tarea budgetului.

De aceea, ve rog, Dle Ministru, sa avett in vedere lafacerea budgetului si lucrul acesta si cred ca vett reusi.

P. S. Episcop al Oundrei-de-jos malt P. S. Presedinte.Alaitaeri D. Ministru al Cultelor, intrebat de mine, ce an-deste asupra cestiunel ameliorarei sOrtei clerului, a bine-voit sA ne asigure precum stilt, CA se va ocupa cu proiectulde care vorbim si ca la t6mna eel putin it va presenta cor-purilor legitntore spre votare. Respunsul D -lnl Ministru afost f6rte inbucurator si not impreuna cu tot clerul it sun-tern forte redunosekori pentru acesta. Dar eu cred, ca BielSt. Sinod nu trebue sa inceteze un moment, intru a daimpuls lucrulul, pawl, ce va ajunge sa obtie ceea ce do-reste. Si dara nu credeti malt P. S. \rostra, ca,..St. Sinod,ar flee forte bine sa delege pe acei dintre membrit set,cari cunt in aeelas timp si senatori, pentru ca sa prepareun proiect de lege, pentru amelioarea s6rtei clerulul mi-rean ; pe basa proectulut celul mare al S-lui Sinod din aqui1888, si sa present° acest proiect senatulul dirt insusi ini-tiativa P. P. S. S. L. L. ? A a,-tepta elaborarea unulast-fel de proiect tot de la guvern, 'mt-e tema sa nu seIntardie prea malt, pentru ea stina cu toil cat are el defacut. Pentru a rescumpera timpul, eta rog pe St. Sinod,ca as delege pe membrit set, cari aunt si senatori, pentruca sa presinteze senatului cat mai neintarliat un aseme-uea proiect de lege din insusi initiativa Prelatilor dinSenat. Cu modal acesta s'ar da cred un mare impala

spre realisare si data guvernul se va ralia dupecum credem la propunerea mistral ea va deveni cat maicurand un fapt implinit. Ede dar absolut necesar, ca notsa antic im inainte si sa clicem pant in fine cuventul nostru.

Un alt proiect ca si acesta si note si mat insemnat de catacesta, pentru propasirea Bisericei nastre, este cel privitorla organisarea facultItei nostre de teologie, 'la seminariisi la invetamentul religios si moral din Cara,

ln-crului,

Ea,

www.dacoromanica.ro

PROCP'SET E VPRBALE ALE SNDINTELOR ST. I._,1NIOD 111

mai intaiu voesc sa vorbesc de facultatea de teoiogie,care precurn stip, sta. si pane asta-4i numal cu profesorisuplinitorl spre mare nostra mirare, nici un ministrunu s'a apucat pane acum sa resolve cestiunea numirel a-cestor profesori, pentru ca nu exista, se dice, lege in acestaprivinta; starea acOsta, este forte daunat6re facilitate' nostre,pentru e ti hic1 profesoril nu suet siguri pe munea lor, nicistudentii pe ostenelile lor.

Pentru Seroinaril si seminaristi asemenea nu s'a facutnimic pana acum, ci totul a remas stationar de la 1864 ;ba ce este mai trist, unii din reu-voitoril acestor instituteatt. ineeput sa ventileze chiar ideia reducererel numeruluilor ; dupe ce in mod tacit s'a lucrat la ocuparea acelormai multe catedre de ale lor cu suplinitoricea mai mareparte din ei 6meni fare chemare de profesori de Semi -narii. Eu cred, ea acesta stare intristat6re nu mai trebueingriduita, ci ree ama o urgenta remediere. Alt-fel vomvedea creseend i intocmindu-se si mai mult idea, cea atatde nenorocit ti a reducerel numerulm seminariilor.

Un interes tot atat de insemnat, trebue sa avem si pen-tru invetamantul religios si moral de prin Licee Gina-flash', pentru ca lipsa sail insuficienta acestul inveta-ment prin sc6'e, va ereste si mai mult indiferentismul dejainaintat catre religiune si va Merge pe nesimtite in scurttimp ori-ce sentiment -inalt si sant, care renaste, eresteintareste poporele. Este timpul, cred, sa ne grabim, Irania asigura prin legs speciale mersul acestor scoli religi6se,cari au adus atatea mart servicit poporului roman. Ast-fel vom taia, real la inceputul sett i vom asigura inve-tanaentului religios si moral locul, ce i se cuvine in viatapoporului nostru.

De aceel rog pe S Sinod sa dea aceeasi inputernicireP. P. S. S. Episcopl din Senat, pentru Ca sa presinte Senatuluicat mai urgent un proiect de lege, pentru organisarea Eacul-tatei de teologie a Seminariilor si a invetamentului religiossi moral de prin Licee Gimnasii. Ast-fel onoiabilulGovern va cunoste dorinta Bisericel n6stre cred, ea, se vagrabi sa ne dea tot concursul seu bine-voitor pentru a serealisa.

D. Illinistru de Guile instrucciune publicet El agi primicu multumire concursul ce -ml dart; numal o singura ru-grtaune am sa ve fac. Pentru ca A, nu fie considerat acestproiect ca neadmisibil, sa ni se dea tote elementele

desbateri ; sa luarn tote parerile $i se intocmim un

si

si

1i

si

pi

si orl-ce

www.dacoromanica.ro

112 PPOCERELE VERBALE ALE SEDINTFLOR 5T. SINOD

protect, care, and se va presenta de Guvern in Camera,sa nu se qicit ca este ostil cu S-tul Sinod.

P. 8. Episcop at Arge,sulut : In privinta until agemeneaprotect, Imi aduc aminte ca la 1881 sail 1882 s'a flouto propunere din initiativa Episcopilor si s'a depus la Senat,unde s'a transformat in protect de lege si acela votat deSenat, s'a trimis la Camera, unde lade si acum. Ce pro-tect voiti Eta se mat faca ?

I. P. S. lilidropolit Primal: Ted, ca S-tul Sinod im-partaseste opiniunea P. S. Episcop al Dunarei de jos, casa studieze prolectul de lege privitor la ameliorarea sorteimateriale a clerulut si la invetamentul religios. Primitiacesta ?

Voct: Primim.Se pune la vot si se primeste In unanimitate.

P. S. Episcop al Danaref-de-jos: Ve rog sh propunetica membri in Comisiune pe acel dintre P. P,. S. S. Chiriarhi,cart at mai multa vaza personala pre langa onor, Senat.

I. P. S. Primal: Eli propun pe P. P. S. S.Episcopi al Dunarei de jos, al R8eaniculut si al Husilor.

Se pune la vot propunfrea si se primeste In una-nimitate.

I. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar, Comisiunea se vacompune din P. P. S. S. Episcopt al Romnicului, al Ilu-snor si al Dunarei de jos. Prin urmare Comisiunea acestaeste rugata a incepe lucrarea cat mat curand.

D-le Ministru, lucrarile S-tului Sinod aunt terminate.D-1 Ministru al Cultelor citeste mesagiul Regal cu No.

1515 de inchiderea sesiunet de prima -Vera a S-tului Sinod.

t Presedinte : Iosif Mitropolit Primat.t Secretar: Ge7 asim T. Pite5stenzt.

-*e-11\ en,

Mitropolit

www.dacoromanica.ro

1891 04

Documents