174674786-legende-despre-flori-si-pasari.pdf
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
1/118
EDITUNA
ilTINEBVA
tnstitutul
Peda-
gogic
de
3
anl
Eibliotecä
-
n
"'^ 'f
' / ;
' t . t a 4 *
' l : ' e ' '
a
F r . . . , . , , . . . , , , . , . -
. .
FLORI
E9SBI]L
UAIaOI.E
LBGEI\DE
DESPRE
A
A
I PASARI
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
2/118
Coperta seliei I
Da e
Stan
Ilustraiia copertei I
Vo.l Mulrtednu
i-:,I 'ir..{'trJ
i
..
.. ..-
,la;
a
r,
.1
r 1 ' l ,
l L / ^ L - )
LEGENDE DESPRE
$I
PASARI
.Antologiede IOAN
$ERB
PrefafÄ
ti
blbliografie
MIIIAI
COMAN
E D I T U R A M I N E R V A
B u c u r e F t i
-
1 9 9 0
FLORI
lrflfils |TAI3ATEHNty^
'
o i A D E A , /
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
3/118
ie*e1e sint reproiluse
dupÄ ior.
Lesende
powrßrc
totuafle$i,
r.
Edilte
criticä
de Tony Bril1.
Bucüre*i, Editurä
Mlnerva, 1981.
tsBN
973-21-0183-0
PREFATA
Paraftazind o lormulä a lui D Calacostea' care spunea cä
ln
lirica
popularä
.,limba,
poetizindu-se
oarecuh
singurä,
devine
.
poezie"
se
poate
alirma
cä,
in
povestirile
de
facturä etiologicä'
naratiünea,
rationalizind
sing rä",
devine
legendä'
Desigü, acest
,,odec1rm
singurä"
nu trebuie
inleles'
la
modul
.omantic,
drept un
ptoces
mlsterlos,
ncontfolabil,
generatot
spon_
tan
de fome
$i
structuri
cultuale.
Dupä
opinia
explesie
se referä,
mal degrabä,
a un
efort de
consirucfie
con_
sumat indeosebi
in intertorul
unui sistem
äsilel,
in orizontur
oferit
de
prccedeele
9t
losicile specifice
naratiutil,
lolosind teh-
nicile
ri
principiile
acesteia, eeendele
reatizeazä
o vastä
operä
dle ordonare a
lealulüi,
de
stäbiltrc
a unor
relalii
it
plincipii
semnificative,
n
mäsurÄ sä explice atit
muliltudinea
fenomenetor
obisnuite, fireFti, cIt
9i
paradoanl
unor fepte
ti
aspecte
iesite
din
comun,
plovocatoare
prin
ineditul
lo.,
^stfel, in
$i
prin
,,povestea"
or,
Iegendele atirmä
cä lüüu_
DIe > ' tenomphelesre ne i4conjor_,c in i ur .a$ele unor lu f fur i
$i
ienomele dintr-o areme
ce
a
dispäfui, cä
atribuiele
9i
cdac-
lerislicile obiectelor reale slnt
conseciDta nor
evenilnente
ce s-au
de ülat
tntr-o lume de odinioarä.
ln consccintä.
realilatea cog_
noscibilä
ri
teiliöabilä
empilic
este descendeniä
unei realitäti
.e
poate
ft cunoscr.ttä
prtn
sindire),
dar
nu
mai
poate
tt verili_
cäLi ,
r in
expcr ien a i rectä.
Postulind o asemedea
relatie de
dependenrä
(lumea
con_
.retä.
prezentä
-
derivö
din lumea
de odinioarä,
absentä) le-
ge.del€
instituiq in ansambtul
realutui, o
an'rmitä ordine
5i
im_
pun
un anume
principiu
explicativ.
Chiar dacä acesiea
nu co_
respund iebntcilor
rtiin$fice
de cunoattere
6i
de
stabilite a ade-
vÄrulu', ele reprezintÄ, otugi,
o modalitate de
strueturare
4
.elor
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
4/118
. .
" i . .
. lc i : inm. f .
r i
unraniza.e,
pr in
dec{ la ju l
cu l lurät ,
s
ü i : : . : f iL i i
i r r l ) r jnr i io f .
Sau, cn a l te cu l iD te,
o
formä
de a
, , r r rL .L l iz r '
fe . l i la lca.
EseLr t i r l t i sc
par . ,
l cazut
corpusulu i
l.e.riltrf.
lltrllil
ci
rclionalilaica
sie irlrodusä
in tümc
nu de
o
.3n] . l i fe
de 1 ip
le i lü ic or i .na l i l i . . c i . le
una d. l iD
, ,nr .ar i , , ,
a . l . i r
de
nn
. ior i . le s i i i in l fc
r feahhi
pf in
nr ie fmc{ l iü l mo,
i . l r i i l . j or . rora e s
a
operxLi i lor s ib la . i ice spe. i l icc
d isculsu lu i
Co. r c t i rsernün
c i cxpi l iarea concr . ioh i s€
des l iLsoar i
n
acc las i
N. . .1 r
. e se .onshuies te Lr \ in t fe
naf r l iv : ac .s t
pro-
ces se
brurFTr i
p .
asczaren u i Lof eDi i t i i i lo r i .
s l .c . . iu ie ,
pe
.or l l l fer s i senl r i l i car . . lu
pc
DarcuAu
si
fü
inLc r r re. i iu l in-
i i r lL i j r i ln f
.D l . i - . Un .scn. r tca l rod
de n dorafe I e led i r rente lo.
5 i l€ ,n€nc l r r in lp l lcä fcD. f t izaf .e in l , r . rsü l r l iansanrbh in luoc -
1 i . l -e
c lou i r epefe. esenTi i .
penhu
or ice lc t dc
. r i icare
diege-
l : r i r : i1r . rn t r l
i i
s / i rs , i l r i - F f ihLrL r .pr .z in1ä
( jn
loe ica
t roves-
i i r i l ) ü sL l fe
de
echi l ib fu.
o s la .e m inaLä dc
o co. .a . l ic1 ic
]äun-
t r ic i .
gcnc fa lor re
de
dezord iDc
i
c ro l r l i . - ä l d . i lea repcr mär-
cheaz i
puncLrL
d. .e;üs i re
a
ec l r i l ib fuh i . r .C is i rc
dalora lä unei
s . :
. r ' , . n t ' . '
|
.
. a
5 1
. o r
,
l i
l .s i e l in ina lü.
1n s is re inu l leg indc lof
. , incepu1nl , ,
i
, ,s t i rs i iu t *
sini ralofizaie
simb.1ic,
Lleleniicl
ccte dou:r hodufi
cxemptare
. lc ä I i a le iumi i
:
, rodr l
n le( t
t i
mbAtrL eal
\ j j1a.es t
caz ,
. , i . tea l "
Du inseanrnr-r
c-iL
priNa
slructuri
ar ti
perlecli.
..pafadisiaci".
ci
numai c:L
ea se constituie
ca o
plismuifc
a
cin.tirii,
ca un con-
sLru. t
pur
menta l ) .
Prh
urmare,
pov€s1i . i te
egerdare nrs t i tu ie
.
pr i1 .
rn lLe real i la iea
imediatä
{ä5a
c i t r j era
ea cLnösc l1tä
s i
s t i ) in i ln
de oan€r i i
satu lu i
t .ad i l jonal ) s i
o at iä , , r .a t i la , "e- ,
ginditä
ri
inraginatä ca un
tcrmcn
d€ referinlä.
ca o orlindire
(c l
niri äd.sea
..pe
dos
)
a celci imecliai€. Pcnlru
ci
rcalizcazä
corc 3fea realului dc ur
"altcf
eeo"
ol
sllu
idcal, lceenda func-
tioneazä
ca .,rbdel
redus.
omoloe al lucfufilor.
ca o
I'eril.biti
expcriürli ümani
asupra obiecrtrlui
lralal. Conirar deüerstrlui
De. r re
iL facern
chd
vrem
sä cunoat iem Lrn obiec l in
d imen-
siL \ile
lui
reale, dc h
parlicular
spr. intfeg,
itr Do.lelll redus
cqDoaSierea nltregului
pfececlä
cunoaiief€a
larticularului.
h
mo-
delut redus , es let icu i s i in te l ig ib i tu l
s in t lcer te in t i€ e]e. Cal i -
latel intrinsecä
a
modelului
fedus este cn e1
cornpens.azä renün-
tarcl
1a dimensiuniLe s.nsibjle
prin
achizilia unor
dnnenslunl
M ihai
Pop, Pavel
tetli,
Edilft
n
Di.laclicä
6
nuxändotu. oiclor
literdr romAnesc,Brca-
ii
Fedagogicr-r,tt6.
i \ r
j i r r . l
.1 . ln dc .ar lä
coDs i : ta fe
g.nc r icn
ne
0t i r
:n t . .ba,
t r t r r
, , r
r ' r i f i l . caf .
s in t
, .d i rn ns iuni lc
in le l is ib i l . ' . i r l l a le
L le
, , r . ( l i l r l
r
I ' i . lo f ic r - r
i r ' in
r .cufsn l
l a
. , lo l i . r '
nc far iun i l , . f
iegen-
''
:1 , :L
l
n E l . . .ns l i r in
Dos ib, l r la iea
de a d i o e:p l i . r1 ie
( . : ' L
, L . r , ) r f r i , l jD j t r l . s is tehruLui )
. i t l l l
oLr .c
l ( r1 . n i
p . r -
l ' 1 '
) r l , r ,
r fe l r :n ie I t
(s i .
i i \p l ic i . t .
pen1i t r
o
icc
aba efe
.1.
lä
, , r , . i rL
I rc la i . f r j r i l Trnni l ind
l 'a l tu l Ien l r : i l fc hn iea . io
, . .1
_ .
. r l fe o ] r r r r c re ,
i in ,d
c .hs l fü i i i '
i r
n iv . lü l i . le i i .
c l ,c
r ) ; t l , l ) r
i i
Doal i :
s r )n i l ica
nel i rx r lä1.
nara l iün.a legfn. jar i r
i l i
onr i snnsn ru iners , l i rn l i i . ^ .easLa insc .nrn i cä,
in v i f urea
p.s -
l r la l f l i r e i sgcc i l ic . , nu rx is l i r ,
in hediu l ambjrnt , zona
sar evc_
r i r i , r r l in
. r . isür :1 s i r . . f , :T is t . anrL iz€ i
. le l lD
legendar ' I i f_a.1. , -
. l , i . "11 de la I lmele,€ i . 1 , i i le , po .s l .ca et io loe ica i i . rcpr i
.
, , .sar f i r i .
d .D l
n i r la tea s . c lc r .cn l r l
ee
t r .bu ie
, \F l i .a t . r l t -
\ r , .1
. r : l i l .n l i
I r r i
( ' n t r .
iposLaz :
c t iva s ru la l .n t i t
s i i r lu_
, , , ,
d .
, i . I rDr l
:
des l r isqf r rca l i fu lu i .p ic
ur t r :ue j1. ' .
p t r i
l r j -
I r l i l , r un. f
pers . lnn ie
f i rers . . cor t rLar€a
s i onLdogizerer
rn,
"
i r l i f i r t r l .
D ' i i
s . ln( iä
l ina l : ' r -
D€re. i la lca
f i
lcg i l i . ) i lo1c1
r ' , r . -
, :
'ä
: l .gr i f i i n1t . . c .ord.nale le
pc f lnan.n lc
a lc
r .a lu lo i - -^s1fc l ,
s iLL.nf l legcn. lnr
se d. r . . l .s r . a 1 i ,
in
cel
rnai in . l l
sLrd,
c l ic r . ' r l ,
r l i i r l ) r i . . aa len" r t . . f l r inuei lä | i . i a
. r izantü lu i c gn i l iv . lärg i f
i r i r l i . L i r ' le
. roru l ia ' l i rc scä n
or ic :Lre i r lLLr rL.
\ i d . i lea
c i iL ig
i r . rd in .a
inte l igLbi l r lLr i c . rs t i
N l '1atea
r i
n l l , rnoDir model r lh i
Afa l iz i rd s i dnrd Ln fos i rd i r l r i , ]c -
| .1 ' ,nC. le
e
hr .n1in,
cu s l i
. tc lc .
i r ch iü l im i lc le a.cs lu ia : . i r i -
r rn l r l
.oDcret es te erp l icat
l r in
rec r rsu l la
a l t a in inrnt c . rc ret ,
h le i .un abat . r .a de
l . . rd inen l i .easc i . l€r iv r i 1ot d inr r -o r l r r
1 , fc de l i n . r i i .
Ac - "s1.e lcm. .Le. .onCrucnle tn
p lan
cal i iar , i \ i ,
\ r r l . . . . r1gfur11le , r Nrn i .nrpofa l . D. .p t fnefe. in t re l J re; r
(1.
l a
. , i l rccDul '
s lnnea n lconj l f i ro r rc nü se ins { i ru ie o d i le-
r .n l i nc
.sen i ,
.L Lrn i . le . .cx ls t .n1ä
Dr ima
r
f i in i i l ina i l le3
. , lc i l i l l c .
Po$s tca Lrnrp l .
rupt ra tempofr l i s i o le . i ,
pr jn
d.s -
l i rurarea e i , i ian loL reccsar adu.d i i coD.rc tu lu i d i r . . j l lo l . in-
pr ) .€ ' la
cohc fet t rL . l n
t impr l rc tua l . Cc . r c . tns€nrn i i c i
lc -
x ic f l r r fa l iuD i lo f legendr re nu
a.e
ncvoi€.
pent f t r
ä s i lndc t l jn i
mcni rea.
de : :Dor iu l
rLnof r . i l i r l ,
Drove. iDd
din
al le
s is l€m , . .u .
i ; i
)nr i i f ipo l ta Dt . de IoL la de c [Dr jnd. .c s i
e .n. ra] jzare
a con-
r .pre l . r dnr .oc l , d i ; N . tas is leh. Pf inc ip iu l e f ,p l ica l lv a l
l eg r -
(l.lof
este, nr corsecinli. urnrito.ul : rrr lucrü
.riicülar
( r..1)
se
. \D l i { i ,
in io ldeaona,
pf in
a l i , luc ru
Daf l icu lar
(pores in) .
ln
I, [r acesla
o,eslired
pefmite
lumii co.crcte
sä
se
.g]i4.1€.,,.ci1
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
5/118
h slne, institüind
un
sistem
lnchis, unitar
ti
suiicient
Eietl. Ast-
fel, vesmintul rindunicii are o
patä
rosie
peDl.u
cä
odinjoarl
p.ototipul
ei uman
s
a
pätai
cu singe cio.iriia zboarä ln liecare
dimincatä spre soare
pöntru
cä €sie
ind.ägostilä
de soare
la
fel, floarca soarelui se
intoarce me.eu spre
astrui
ziiei
pentru
cä ii
poaltä
o iubire
velnicÄ; mlcut e rosdj cäci
p.ovlne
din sin-
gele
ünei lemei ce-Si .äuia copilül
;
ariciul a€
lepi
pentru
cä
s
rästu!.at
pe
el aracii dintr-o
vie
i
päunul
arc
penajul
fruhos
.olorat
p€nirü
cä a avut timp sä se imbrace cu
hainele
de
sär-
bätoafe, in timp ce
!äunita
a rähas c! cele dc
lucfu
;
caii n-au
coarne
penttu
cä
le-alr däruit boilo.
;
codotiatura
are coadä
hare
pentrü
cä a furat-o
pe
cea a auqelului ciinele
l!1ge
dupä
BisicÄ
pentu
.i aceasta -a
picdut
zapisul incredintat spre
pÄstrare
balza nu slie si cinte (.,n-are imbä") penl.u cä a pierdut-o it
timpui unei luptc cu
un
qarpe
eic. Drplieatia
legendarä constä
deci
in
combinarea
lucrurilor corcrete din lumea de,,idccput"
(combinafe
r.alizatä de destärü.area naiativä)
pinä
la atingelea
conligu.aliel
concrete
dn1 lumea
de
azi.
Si,
pentrd
.ä lumea de
,,inceptl"
rcprczinti
o
proic.iic
idealä, un construci utopic
ln
care
legil. rcalului
poi
li
transgresate
i
ih
care,
ia timitä, totul
este
Dosibil.
orice lcnomeni
oric.
atribüt
si oricc eveniment al
realitilii concrcle
poale
fi
cup.ins
$i
lähufit de
iocul
unor eve-
Dimelte.
atribute
si
lenomene
(analoge
ori
idenlicei din
.,ilio
tem-
pore".
lo felul acesta,
n
contextul
cülh}ji o.ale,
,,legendele
al -
cätuiesc
mai mult
o
stiinlä
decit o literaturä, dar
nu o
stiintl
bazatä
pe
cunoarterea
rcalä
ii
pe
ralionamenf, ci o
pscudo-tlt-
intä fundabentatä
pe
reprezentäri
maginare
r'x
AFa cüm se obselvä
din exehplele citate
mai sus,
reprezen-
tärile imäginare din
povestire
se impun
9i
convidg
prin
laptul
cä ale sini extrem de concrete, extreh de particuia.e : soarele
sau zmeul care o
tin
inchisä
pe
rindinicä
(i.e. prototipul
ei
uman)
aü o casä obitnuiiä, cu
ljucäi.ärie, aie
rJette
cu
ün culil,
au
gesturi
Si
atitudini banale
9i,
cbiär,
necioplile
I
a.iciul se im-
batä
oi
impleticindu-se, agatä toti aracii
;
ciinele
$i
pisica
d€-
chid o clrciumä
ri
trateazä ca doi asociati in negustorie
etc.
Aceastä
populatie
concr€tI. acestc
intlmpläri
aproape
cotidicne
(in
care numai deznodämintüI
tine
de fabulos
prin
blestemul,
detamo.foza,
distruserea ori crealia
pe
care o aduce) sint
lnsä
proiectaie
intr-un
orizont revolut, considerat a
Ii ideal.
Ne
puted
aiunci inl.eba ce deosebesl,eoncrelul cotidianulut
de concrelul
arheiipului legendar? RäspunsüI,simplu, esle esen-
trial
pentru
lnleleserea mecanismului
9i
logicii
lesenilale:
rim&t.
Int.
ud
periiDent
studiu
asupra acestei
categorii
a literaturii
popu-
lare,
Silviu ngelescu
sublinia
Iaptul
cä
iin
la.atiünlle
orale
de
tipul
.,l.gendä" consirucliä
epicä se realizcazü
c. o consecintä
a
reLaiiei
intre
douä
cimpuri
de tensiune
ineeale
ca
putere
: un
pfezent
ar
povestjrii
(...)
fi
ur
trecur
at evenimeDtului
(...).
co_
ncclarea
lqi-ocrm
la ofsn.i,
normä
poetjcä
a legendei,
acuzä o
ißuticientä
a
prezentului
povestitii,
resimlit
ca inapt
sä semni_
lice
prin
el insuti.
Prin
deschiderea
unei
rclatii
cätre trecutul
lescnda.,
iu teritoriul
cäruia,
färä exceptie,
esi€ imaginatä
eeneza
lutdror
formelor
realului,
acesta
capäiÄ
semniricatie.!,
Recursul
la
un
timp revolut, väzut
ca timp
al orieiqitor
3pfopie Legendade hit. Färä a iDtra aici in ahänuntele unet
ilczbateri
.e
ar solicita
un
spatiu mult mai
anrplu,
tlebuie
sub_
lnriat!
ldeea cä,
deosebirile
de
conlinut
ditrtre mit,i
alte con-
structii
epice
iprotasoniiti divini
_
proragonirri
profani,
spaiiu
$acrel
-
sDaliu
cotidian,
evenimente
majore
_
evenlmente
mi-
no.e
3,a.)
nu
orerä
criterii
de difereDliere
sarisfäcäioare,
gene_
ral
välabile.
cbidindu-ne
dupä
ele, vom
descoperi
cä mutre
rexre
pe
care n.i
te-am
cataloga
dlept
tegende,
unctioneazä.
n me.tiile
of,einr.e,
ca miiuii (Fi
invers).
In
aceastä
situatie hai
fertilä
ui
Ee
pare
calea
propusä
de
C,
ravi
Shauss
care consiilerä
cä
dire.enta
este
la
nivelul slructu.ii
epice
n!$ai
una
de nuanlä
:
,,1d
p.imul
lind
povettile
sint
consrruite
pe
opozitii mai
slabe
decit
cele
pe
care
Ie
eisim
in mituri
: nu
cosmotogi.e,
meta-
ii2ice
sau
naturale,
.i, hai
ffecvent,
locale,
spatiale
sau morale.
In
al
doilea rind,
dcoafece
povestea
consiä
rnrr-o
transtormare
släbitä
a
temelor
a cäror reatjzare
ampttticatä
este
proprie
mitu_
lui, aceastaeste mai putin subordonaräcoerentei loeice, respec-
lului
{.1,1 dc
modelul
rctigios
ti
presiunjlor
colecrivitätii.
poves_
l i r , t r
o l . f i
mäi
mutrc
posjb i t i t i l i
p .nLru joc j
permutär i tc
devrn
r.ialiv
llb..e
$i
ele
ciqtigä,
in mod
progresiv,
o anumitä
tjbe!_
tate".
In
cöncluzie
,,mitui
Si
povestea
crploateazä
o schemä co-
mu.+
dar o fac,
tiecare
in fetut
säu
propriu.
Eetatia
lor nu
esie
una de tip
antedor-posterjor, primidv_derivat.
Xtai
deelabn
ea
$te una
de complementaritate.
povestirite
sint mituri
in mi-
niaiuri,
unde
aceleati
opozitii
sint transpuse
la
scära
redusä...
rsilviu
Angelescu,
Poetic@
egendei,
1b
\o\. Legend,e
opularc
rorldae9ii,
Bucuetti,
Edjtura
Albahoq
19e3,
p,
250.
rClaude
Ldvi-St.auss:
Antropologie
stru.rrrate,
It,
parisr
Plon,
1973-
.
154
5i
156,
9
rll!l.
Pop
-
P. Ruxändoiu,
op, .it.,
p.271-
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
6/118
lnir adevir,
utilizlnd
criterijle
olerite de
conlitutot
epjc
{schemä
narati!ä,
tipuri
de
pelsonaje' mod.]. conflictuäle,
spa-
tiul ni
timpul
povestirii
etc.) nu
puiem
trass
o linie d. demär-
calie
clarö
intre
hituri
ii
legende
(ca
lorme ale
povestirii)
Ipo-
teza
hi C. Lati-slrauss
esie cä
anbele
se hrän€sc
.u aceeari
snbstrnlir
epici,
dar cä
ele o utilizeazä
ti
seinnificä in
mod diie-
rit. Cu alte
culinte
.oDtextul
s.cio-cultural
decide
pozilia unci
nafä l iun i ,
la loarea sa. le
mi i . r i
de leeendi ,
basnr '
basm cu
at i
ale etc.
Drr aceri
proces
de
modelarc
a substantei
eprcc
nu se
rcaliz€azä
in chjp
älealotiu
: nr.nilulareä
ii
seDanfiTärea
pov$
tirilor
estc
r..lul
presiunilor
cx€rcitale
consiani
de
gindjrea
co_
lectivä asnpfa
mediltlüi cultural,
este o lünc1ic a aliiudinii
acer-
teia talä .le .o.Dusul nalativ, falä de rosturile Fi !alorile sale-
Ajuns.N
astfel
la o all,ä dimensiune
esenlialä
in
definjrea
legendelor, aceeä
a aliludjDii
pe
care
o au
hembfii
(ie peäI'f-
nelij
ii
bereliciarii
srvestifilor
etiologice)
iatä de
aceste textf
Mi se
pare
evident
c:i sisiemul
leeendar
nu
poate
lunctjon€
ca
atafe,
iar -.ralionalizärile'
pr.puse
nu
poi
li eficienie
daqi
'u
beneticiäzä
de
asenlimentul
grupului
social:
prin
urnEre'
legen-
dele nu
subzlslä
(cu
mcrireä
si
sensurile
lor specilice)
it aiar*
colectivitälikrr
crfe
1e_a! cfeat
Si
care
le utiliTeazü
']es:eür
clc
se
pe$etueazä
p.in
tormeLe
scfise
li
ating
asifel dilers€
medii
ale
sofieiätii
moderne, dar
acestea.
nü mai cred
in
..adetäru1"
i.gendei,
nü-i mai ai.ibuie
roshl de
a explica
li
sennjlica
rea-
lul. Pierzind atrib!lul
ctedibiliiälii.
povesti!ile
etioloeice
devit
simple
polesrjrj,
sinple inin'uiri narative
existind
numai
pentls
sine
li
semniii.ind
numai in
spaiiul
(fjctiv)
a]
epicului
propriu-
?is. ln m..liile folclorice, adeziunea
la
adevärul legendei
este
üD
factor decisi\',
Iactor care diterenliazä
legenda
de a]le mraliuni,
.hiar const.uite
pe
acccagi
stfucluri
€picä Se deduce
de äici cä
atfibutul de
.,legendar"
nu
deri!ä
din conlinutul
isloiisirii,
ci
di. funclia
ei
socialä
I
ceea
ce irseahnä
cä
genurile
literäturii
orale
,nu
sini
catcgofii
ale
povestirii,
ci ale
poaesiilutui
"
t
Con_
textrl
socio-cultural
i. care apare
o legendä
$i
necesitatea
cog-
nitivä
cäreia ea
irebuie
sä i räsplndi
delerhinä
tuh.ija acestel
povestiri
ii,
rJrjn
aceasta, apart.nenla
ei
ia
genul
etjolÖgic,
Aetti factori
detersinä,
in acela$i
timp,
Fi
abplitudinea
opo-
zili'ior constitutive
povestirii
legendare :
in füDctie de ltiltt€tea
9i
eiicienia
ei explicatjvä,
de adploarea
.,ralionalizirli"
D.opu-
r€, ea
poate pune
in mitcare opoziNii
majofe stu, it alte c&urir
5M.
Cohan,
Milos
li
epos, Bucureiti,
Ediiura
Cartea Romä-
aeasci,
1985,
.
122,
10
r , r ) ! /1 i t
d^ f l .1u: i
mcdic
At i iud i re,
cotec l iv i t i t i i
se ogt indegte
: r rLr r l
in
conl inutut
poves t i r j j ,
d i r i j ind
r t i t
coNtruc l ia e i
c i r
a i
!'
.'ita.ea
scnsurilof.
Este vorba
1nsä
de
o
tuare
de
pozilie
so_
r rlri
ti
ftentalä
inrplicilä,
dizotvalä
iil
sräre1ie
epicä, .levenirä
,'i,!hlitate
de exDfcsie
a a.esieiü
Niciodaiä
deci tegenda n! va
rr)rn.v'a
opozilii
hinore
(stricr
psibologice.
tärir
o ancorare in
' , . ' )
i
d i !
acens l . i r
auzä, ea
s i i mai
aproape
de mi t ,
dec i t de
r)r!m.
Legendele
ciocirliej
se inlemeiazä
pe
arthohiite
projan
/
'rffrl
:
.io3
/
sus. Icminih
ti
€rotjc
/
hascutjn
,i
non_erotic
;
aceca
'
, uni.ii
aseazä
roarä isrorjsjrea
in
.i!fut
axei
pur
/ tmpur
r l i , i i l zmeuicura i /spurcat ,
a lb
/
!oFu;
Ie. ior ie
/
cäsälor je) rä-
, fiNioarele
se nasc
in
ürmä unor
tniimptäri
alaic
pe
an1.in;mie
r"'roc
/
slibiciune
: fäiä
de
impärat
/
fecior
orfan,
prinlesä
/
cio_
r , ,n , r .es t ie iu soc iat / säräc ie, ce lere
/ . r r t ,
bucuie
/
$rer i r iä
l1,ntN
ci
of.rä o hodaliiate
de .j.alioDatizare..
a realului,
rr
rrfü
cn
e{Dlicä
(pfin
prezentalea
odginii
fabuloasc)
chipul spe_
(
Lc
de 3 Ii ät
diverselor
etemente
din universul
tncotrjuräto.,
r ! .nrJd
. i
dä sens
f i
umänizcazä
luheä .
tegenda
( i .c .
Iunc l ia te_
i r r , ( lnrä)
so l ic i lä .
ca
o condi t ie
. .s ine
q!a
non . .a
e l is tente i
sate,
.,!11
i(t)e.
.olectivjtätii
t.adiiionate
Aceasla
e.ceptä,
dacä
nu
chiär
,' !vriftrl po.
al legendei,
cel
puiin
elicienta
semanticä
a
istori-
rii
ci: läfä
a-i
.,ontologiza'.
spuscte
(ca
i! cazut
mitu.itor),
ea
,iiri
n!
lc tupc
tolal
de reat
(ca
tn
cazul
basmelo.).
^ttfet spüs,
, ' r " l
so l ic i l i
c .ed inta,
t n
t imp ce legenda
numai
acceptarca;
I','r'nul
se dispenseazä
de
aceste
atribute.
impticind
numai soli-
,
rrrrlinea,
dispozilia
de a fi
ascultat.
r)feDt
urmarc,
legenda
fiinteazä
tntr_o
zonä
de timitÄ, tnrre
|
'.,,noscut
5i
cunos.utj
crezut
fi
necfezut,
real
,i
imaginaf,
prac-
i r I fictir. De aceea, a$a cum rclevä Silviu Angclescu : ,.ade_
1
i,1 ,(.
.rnsl.uctriilor
epice
de riptrl
-leeendä-
epa11in
ficljunii
',
\ r't ralori
de
grup,
leactivate
de accideniete
reintilnirilo!
cu
,
'iv.rsd
lizicj
a1e
cärui
detatii sint
invesrite
cu alte semniflcatir
l,r'il
c.le
imediatc,
proiectärii
lor
pe
ecr$Llt
altüi
Frtiul
ci legenda,
de$i nu
coniine
adeväruri
verificabite
em_
r,'fi.,
^ste
Lotu$i
crezuiä
ca
adeväfatä
in mediite
ei de
circulatie
,r "rc"i
o
pozitie
rmbivaleniä,
DAtoritä
acest.i
poziiii.
ea bene_
i"
rza
de ud
pfestigiu
aparte
(in
raport
cu alte
genlri
ale
titc_
'rllrii
orale)
relevihd
totodatä
o mare
vulnerabititate
la fs.torul
I 'nrr
Asltel,
spre
deosebir€
de
basm,
care, Deiiinil
legat
de o
6Sirv iu
A.gelescu,
p,
c i t , r
p .244
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
7/118
realilate
si
de
un anume
mod
de
a
girdi,
se
poaie
p€rpeiüa murt
-.i r"""
t' n**
circüla
pe
mafi
spaiij, leeenda'
depinzind
de
ranre
.rocarizaUire"
i
ilc o
anumilä
rnentalitate,
dispef€ {orj
se
eroOeazal
atqnci
cind
acestea
nu
ii n1ai
conlerä
spriiinüi $i
ar-
sumeniele
ile
lalidjtate
necesarc
n consecinlä
difuzarea
ei
('ä
;enn llobal
ce
lcagä
un lenomcn
concret
de o anüde
oljg'ne
labuloa:ä)
este
nqlt
mai
liniiatö,
iar
rczistetta
la deveDnea
i.i""i.a,
r"
".*t.."t"tic
de
menlalitäle
-
m|rt mai
scäzütä'
Accast;
släbiciunc
.lerirä
din
aceea
cn
,.rafiot
alizind
anltm1t€
segmenie
ale
r€alului
prin
tiltrul
anurnito!
categorji
äle cülrüra-
Iului,
legenda
subzistä
aiit
timp
cit arnbii
terüeni
'äre o
susue
l rnteaTi
'a
t
ro lJu i
r :
modi l icä ' i lor
I ' co1
-
c i ' t ;
o \ i d u
B : r l F a . o 1 ( d ' ' 1
' r
t r ' b u l t L : l e
e g e n d e l o r
" d a l o -
reaze tocoai condiliei ..tliiniitice", inerentä acestor povestiri :
. .CLm
se
v
t" ,
lpge 'ds
ä
'5ra
I
eap_r"t
vPadi 'ä
in
- . . '1 . . "
"
o
.
lpo ' r 'a / '
! "gFnJs
cä
aldrp
n
noal '
t : d"c i t
adeväratä,
jnlfucit
ea oferä
o
explicalie
'gtiinlificä" de
pe
q
anumilä
pozitie
culiuralä,
avind,
prin
acearta,
o
pozilie
plivile_
giatä
fatä
de celelalte
specii
nafatile,
cu excepfia Fovesttii'
ca'e
; r inde
d"
i . "neaca
nrmai
inr impr"r i
adevärale '
ie tnaarace
lu
rr l c crezul i ,
eger i la
d i
pare
s i
d!p;
tmpre-
itrräri
se iraDstormä
tn al!ä
specie
(
),
dar
cel
mai adeseä'
e
;atä
uiituii,
ca
o
recuzitä
ireparabilä'"?
rireste
cä
prin
"ttiinli-
ti""
tot"tn.itt"t
amintit
lnlelege
oblieatia
povestirilor etiotogice
de a
Ii o
,,ttiinlä"
(in
sensül
de
cunoaqiere'
ralionalizare)
em-
piricä
a reaiurui,
un
sistem coerent
9i
efica'e
de luare
ln
Dosesis
si semniflcare
(in
consens
cu
vaiofile
li
etosul
unei
col€ctivitäii
istoric
ilelelminaie)
a univ€rsului
inconjuräior,
in
lntregul
$i
par_
i i " , r . " r : ' t | ' "
. " ' "
M' ' rune
da carp
l rpbuic
'
o
re"u oai t€F
l r l
conteltul 1o. cuitural 9i mentät srtecific, Ieeendelese achitä cü
maximä
conglijnciozitate,
u
maxim
nndamont'
Asa cum
spuneam
anierlor,
',ialionalizarea'ploprisä
de
le_
gende
se
dezlolrä
prin
jocul
categoliilor
epicului,
prin
logica
edii
iiciitor
narative.
La tenelia
acestei
construclii
stä
o 4hdiosie
ntre
o R . d r n i t ;
i m p - s " n .
a
r p d l u l u :
i
u n . n r r e
j " . o m e n
o r l
p r o _
c€s
cu1tLual.
A
"raiionaliza"
inseamnä,
n acest
caz,
a aduce
ne-
.unos.ütul
ia cLinoscui,
locjcul
la logic,
abaterea
lä
normä
-
totül
in
riflutea
unei
nole comune
(evidente
säu
latente)
cate
ilumineazä
dinir-o
datä
intreaga
zonä investjgatä
Ceea'
c€
ln_
seamnä cä
in sislemele
de
gindjle
tradiiionale,
aharosia
\t1de-
TOvidiu
Birrea,
Falctrotul
rolnAnesc,
Bucure$i,
Ediitra
Mi-
ncrva,
vol . L lq8 l ,
P
52
,LLn.5tc mportante
roluri
cogntive.
iEsenlial
esie faptul
cä
ana_
r!'rir iii
asumi
douä funclit, una
explicativä
Fi
u.a normativä:
..
.oriide.ä
cä
prin
analogie realitatea
nu numai
cä
se exptici_
r ,7.i-
da.j
prjn
chia.
acest apr, devise
$i
controlabitä.,,
Spre
.
!!npi!,
un lapt
straniu
Fi
nelinjttitor
precum
€xistenia
unui
j
iirDiter
care träieite nuhai
sub
pämini,
devine
controlabil
]li.rtall
prin
ipostazierca
cirtitei ca-sorä
jncestuoasä
a Solrelui,
,'rllrmnatä
sä siea mereu
depäriatä
de
acesta acelaFi
ucru este
, , , t rb i l
Dentru 'miraco1ul . '
mter j i r
jocut
d int re b inecuvintare
i
rl,-rt.ür
ii
acordt
un statut
aparte, care explicü
eenezä
nister'oa-
.,,
i a.esl,ui
aliment
;
aparilia cumva
actireasci
a
el'ocei1or,
cind
',,r!la
e incä
,,in
putere,'
ti
lnbeaga
naiurä
doäfme.
devine
jn_
,lirlibi11
($i
controlabilä)
prin
de\crterca tor ca doi copii pri-r',r,,
su.prin$i
d€
o vifoüi1ä
in
pädüre
Fi
metamo.fo?ati
de
i i r ln
t l ls in
f lod
t .a,m,d,
obs.rväm
deci cä leeendele
u lasä
analoAia
,,raiionalizaroa-
Lr'
ir
s:are
nudä,
nu
prezinlä
.,taiDa,.
ealutui
print.-o
ecuaiie
t)'.rlo..ä
directä
{ca
in
cazul
ghicitorii
unde
rot o analogie de-
r ,n,s.ä:r:i
incifrare
sjmplä,
concisä). Din
contra, legcnda
des-
r ,.
r'r
fe:alia
analogicä
ntr-o suitä
de evehimente
ca.e,
pornind
,
rr
o s'tualje,
aparent fäü
leeäturä
cu reatul
invocat, conduc,
ti
'
tlaDslormäri
sugesrive,
a
o stare
de maximä
apropieie de
.r.
sie.
Astlel,
lntre
dragostea
dintre fiut
ZefiNlui
$i
Ileara
Co_
.
rreria
ri
shiocei
nu existä,
tn
sinie,ntct
o legäturä;
lä rel
in1.!e
r,li
rfümoasä
Fi.indunicä,
intre
hotul
de cai
,i
cuc, ntue
o
mamä
',r.ocare
$i
mac
etc. Dezvoltarea
epicä
duce la
convergenta
din_
i
! aceste
fiinie
imaginare
9i
obiectete
reale,
confedndu_le
pri-
ri!.1o.,
prin
lnlänfuirea
diverselor
tnilmpläli,
arrjbute,
siäli sau
,,lirni
analose
cu cele
ale tenomenelor
conclete
expricaie
de
Lr.rsii povestire, Aqadar: datoritä maStedi copiii fug
de
acasä
rea.,
clnd
"se
luprä
mai
aha.nic
frigut
cu cälalu_
'
,'
i
.ilpiii
de zmeu,
ägresionatä
€rotic
de acesta,
atinsä
cu o
,,'ifi
nlroriiä
de siDge,
tara
cea frumoäsä
ajunge inlr_o
srä.6
,
rumplitä
spaimä
ri
disperale:
häftuit
de lupi
{ciinu
tui sl.
,
rfu,
ci.uia
a indräznft
sä-t fur;
caii)
Fi
de
ücuricr
(care
tumi-
,i ' I
in
noapte
ca sä-i
descop€re
äscunzätoa$a),
hotui
se
pireFle
,rir.
dc
binc incft
sftntul rlebuie
sä
reculsä la
ulrimul
mijtoc
ite
'
|
| ' .o
n '
a : sA- l
obt tge
ä-Si
a.at . s ingur
o.u.
undp se
at ä
;
' ' " r
i
i ln t rare
t i -a
rr imis
copi tut
n
a. !
sar.
dupä mä.ai ,
' ' " i
,
i - rä
ihr l r2te.
l
cauta
cu
ät i ta
. r icä.
tnc i t
nd
t in"
sc.ma
'rlemo
Guideli,
La
route
des morrs,
pariq
Ealifions
lu
Seu
,
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
8/118
de
miräcinii
.le
pc
cimp
9i,
ln Iuea e'.
arrilge cu
tälpile
'im-
Pini
in acest
punct
naraliunea
se clezvoliä
(in
genere)
pe
o
mä1cir ijreascä,
Iärä
mari ruperi
de regisiru
epic,
läIä
jnreNen-
tii
labuloas€ ori
inlimpläri
supraratürale
;
ea
esie
nLvada6
de
corcr.t, cle
date exlcle asup.a
lieiii satului,
I
hentaliiäiilo!
tra-
alilionale, a
Dormelor
ii
latorilor care
ghid.azi
deciziile
indivi
dului
qi
cde.iivilälii.
C!nllolind
cursü1
cpicului,
alegind
anumite
functii
9i
o a.uditi
dispunere
a
rolurilor narative'
perlormcrir
legen.lelor au
rcuiii,,
prin
povesliri
de Nai
ma.e sau
mai
njcä
intinilere,
sä orienteze
etolulia
personaje)oi
cäfre un
punci
situll
la
,marginea"
analoeiei iniiiäle,
acolo
unde
{irü] istoiisjrii
fue_
buie rupt ti nrlocuit cu ur elemeDt nou, in
misurii sä
sieüre
saltül
uniiicaior.
sinte2a
ceLor
doi termeni
ai ccualie!
prinrare lü
'nteriorul
uni!ersului
pov€siirii
asemenea
schinbäri
de regisüu
sjnt
posibrle
numai
prin
introducerea
operatorüor
narotini
C' I
mäi äd€sea aceitir
sinl
rcprez.ntali
de
meiamorlo?ä
binecuvin-
täre, blesiem.
vrajä,
päcälealä,
erorre.
intfecere
etc
Desigu!' cel
mai elicieDl opcralor
este
melamoffoza
;
eä uDette
idealul
po -
vestjrii cu concretut
reälului
: .a sn
scape de
aglesorul
erotic'
lata s a
preläcut
in
pasä.e,
pästind
hajnele de
atunci
si
paiä
de
sirge .lc
pe
ele
;
la le1.
copiii rcbegiti
de frig
se lranslormä
in ac€le
Ilofi cäre apar
nereu
la vrernea iernii.
lrinlr
un ase-
meDea act brutal,
ru!! de o.dinea
cotidiänului,
insliurator
de
Doi obiecle
9i
noi ordjni,
se exllicä
originea unei
Iorme
a rea_
lnlui, alribulcle.ei specilice,
rosLuL
Si
locul ej
in ltrte
Analogia
{pornitä
de
]a obseNalia
conoeri)
inlfe o
pasäre
(chipul
ni
com-
portanenrul)
ci
qi
o ipot€ti.ä
iatä.
ingroziiä
fi
ätinsä de
slDcc'
a lost ilezloliatä
intr-o
lovesie
jusiilicaioare
(cum
a ajuns
o Iati
oarccare
inrr-o asemetea
jpostazä)
tt
apoi,
prid foita (in eealä
mäsurä d.reglatoare
ej
reglatoare) a
melamoflozei,
ä fost topitä
nnr-o singurä
unitate,
Acesi operator
laciliteazä
sjnteza
djntre
.ele douä entiiäti,
electuind
prin
anihilarea
ontologicä
a
lneia
ti
promovar€a
unei alte
exislenie, traflslerol
dä
caliläii de
la
-ärhelipul"
imaeinar
]a
fiinla realä. Observim
deci cä
el stricn
.,rind{ialä"
unui
nivel i]
leg.ndei
(cel
aI
Dovestirii
propri!_2jse)-
drr refacc
rosrllriie in
alt
Dlan
legeodar,
pinä
aiunci
subiaccnt
:
accla al delinifii
lumii cöncrete.
ln acelati
trod lunclioneäzi
Si
ceilalli
olerat.ri
naratili
Uneori ei se
asociaTä
metämorlozei,
alteori apar
izolati
-ß11.1
sf,
Pelr'ü il bl€st€Dä
pe
hoi slL
se txädeze
singuf
ti
sir se
preltcä
intr-o
pasäre
cäre
ti
strigä
mereu buüelc: dracul
blestemä
albjna
14
.a oamenii
sä-i
mänince
sci.na,
iar divinitatea
canonicir
o bne-
cuviold ca
aceaslä scirnn
sä fie dutc€
ti
hfäniroare
;
btestemat
de Noe,
corbul
i$i schimbi
culoarea
peretor
din albe in ne(fe
i
vräjit
d.
'aDa
somnutui"
Mitru
se
muti
in
alt tidp,
$i,
srrigitr-
du-Si mereu
fratele
pierdut,
se
preface
in cuc;
päcälitä
d. zaicä,
turturica
nu invalä
cintecelc
päsäritor
$i
rätnine cu
gtas
hoD-
ion,
suDärätof
eic. Da.ä
aDaloEia inremeiazä
jn
planul
de
pro-
tunzime
(lr
acela
a1
togicii
populare)
mecanisDrul
tegendetor, ope-
.{to!ii
sint
aceia care, in
p1anul
de
strprafalä
(in
aceta
al
des-
fä9uräiii
epice)
permil
reatiza.ca
ei,
adicä lrecerea de la nara-
tiv la
real, translerül
de
atribute
'dobtndite.
de srhetipul ideal
prin
dezvoltarea
povesti.ii
cäi.e fenomenul,
obicctul ori vietrui-
toa.ea realä-
Prin u.Dare
povesteä
i.verseazä
procesut
anatogjc
:
acesta pofnea de la obse.vatria reahlui {ji stabilea legäturi htre
datele tui
Si
unele
conjunituri
$i
feple
did lumea
socialä
5i
umanS
;
erricul incepe
cu
prezentarea
unei situälii
ohetresti,
ii
unnäre$te
evolutia
qi
transfo.härjle
li
coictuzioneazä
pfj.
äso-
creree
ei cu
planul
concrer!lui,
prin
transferalea
utopicülüi
It
roDringeil.
Folosind
o sintagmü
dtn
limbajul
ast.onomic,
Dutem
defini
a.est
Jenomen
Drin,,mitcarea
lpärehlä
a eDjcuhi,i. rlra
.um
päminteanul
arc impresia
cä
soa.ele
se miscir
Fi
el stä
pe
löc,
cititoful de legende
träie9te cu senzatia
cä
poveslnea
curge
spre
un Ceznodärnlnt
oarecale, väzut ca
o consecinlä neaSteptatä
a dinamicii
naraliunii. In Iapt, r'n
planlrl
logic de
profunzirne,
codcluzi3
(intemiain
pe
aDalogia initialä)
,.pre-exista"
voluielo.
povesfifii
;
ace61a
se consiruienie
de la
..coadä
spre cäp., liind
rodul aelectärii tnei
anumit€
slructuri epice in lunciie
$i
la
cer€fee deznodänn11L11ui
deja cuoscui.!
Aleg.fea
dezvoltärilor
.pice crtc ghidaiä de cerinla ca ele sä conducä spre acel linal
in
care .$ul
Drincipal
ajüDgc in
posesia
tuluror carä.leristicilot
recesare saltulti
(asigural
de opcraitorul nafativ) cÄire
terme-
.u] real
(care,
in
planul
sub|exiullri
a
ürmärj1
mercü, ca o
pre-
zeniä
vie, activä, mjqcärea
povestirii,
aqleplind
.,coacerea"
ei
pinä
la ir\d.plinifea
conditiilor
pqse
de analoeia
pfima.ä).
Tipurile
de
av€iiuri alesc
si
puse
in
joc
d. epi.!] Iegendai r.pfezintä
.,locuriLe comüne alc
Dovesljtului
lraditional, adicä
,,äcele
eic-
mente
aie
unui lc r ic
cu l tura l ,
s inCufe le res in l i ie
de et
i "mut
saiului
de odinioarÄ
-
n.MC.) .a apte sä inlesneasci anudile
tPcntru
äcest aspeci vczi,
pe
larg, M. Coman, Mitos
ti
Epo',
op, ciü,,
p.
129-130,171-1?4
qi
212,
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
9/118
Iorme de comunicare".lo
Ceea ce
inseamnä cä
in
sisterrrui
1eg€n-
dar
nu
povesiiiea
(in
sine)
conieazä
-
ca in basn
*
ci
iocur
dinire
povestir€ (planul
de su$arelä)
ri
optraiiile nentale
pre-
supuse
(p)anül
de
profunzime),
djalecticä sübtilä
plin
care
tealul
aiunce
sÄ
rie,.mlional.
in urma
incadrärii
si
analizätii
sale
prin
sisiemul
logicii
näralive
-
iogicä bazatä
pe
ordortarea
ele-
mentelor in coniieuraiii
de tip
meloDimic
(coreläfi
bazate
F€
suc-
c€siübi
si
interactiuni)
$i
de lip
metalofic
(coreläri
trazat€
pe
Astfel.
d€$i la o
pfimä
vedere
pär
simple
$i
naile
'poveili'
desprc natufä, zvodi te
di r i r -o
gindi re, in lant i tä",
ne6r j jn t i f icä,
incapabili sä släpineascä
abslract
realitatea,
legenalele
ni se
dezväluie. la o analizä
atentä
9i
lipsitä
de
prejudecäli, ta u.
inslrüment comple* de jtveslieare a üniversului inconi!*ror, ca
ün sislem extrem
de sübii1,
cu o
logicä
9i
o coerenlä
reDarca-
bilä, capabil
sä satisfacä
n€voia
d€
,,,ralionalizafe"
a uDiverB!]ui
amb'anl la
paramelrii
Fi
in
slilul
unei anumite meniälitä1i,
ai
unui
anumit
mod
-
determinat istoric
-
de a concepe iat4,
d€te.i-
!ea, rosiul lumii
si
al
omului.
I{gendele
lopulare
rorräne$j
-
din a cäror
uriasä
varietate
volumul de falä
prezintÄ
doar
ctteva
ipostaze. relevante
atit
prin
subiilitatea deüersutui intelectuält
cli
ri
prin
frumusefea
.onstructiei
narätive
-
ne dezvälüie
arti_
culaljile ul1ei
gindiri poDulare
scoditoare,
subtile,
aient€
la amä-
nu!rele realului.
lä conexiunile
si
interdeterminärile
cultura_
lului, o
gindire
aflalä.
intr-un cuvint,
in deplinätalea
pdteiii
It
profunzimii
ei,
MIHAt
COMAI'
,oSih iu
Angel€scu,p.c i t . ,
p .244
17
ILEGIiNDA
BREtsENOCULUI]
Pe cind
v.rcau
turcii,
P:rginii,
o fati:r
ducindu-se
in
oidurc si
cul. . -
r {rr- i ,
dL:rn, lni i
d in
vJl '
vJzind-o
j lu
Lornit ln Iura
"pr"
ei. t 'ara,
d.
\primj,
a
(izul
in:c'
iunchi r i r
i"cnöur
,
."
ruÄa ui
DLrmr)'7(u
u at i ta
cr^-
crint . l .n; ir
p;n;;rr
r l
. -r
. l"cihis: i
a .nqhil i l -o
. Djn
corFlr l
€i insä. a
crcscut
la suprafatä
berbcnoc
D; ^ceeä tetcie
cind
se märiii.
din bcrbenoc
i;i
fac
cununa
ale mireasä
pe cap, ciici
e din
fatri, spune
poporul
stüdü
ln
lolclor'
r'
ELENA
NICULITA-VORONCA
A. LEGENDELE
FLORII,oR
POVES'IEA
BARBANOCUI,UI
Cic:r
fra un
om, c:rruia
ii
zicca Toa.l.r
Bärbänoc,
tare
bopat
si
tarc norocos
si ü)ilostiv,
$i
riln
de bun
ia Dumne-
zeir. ci'
cc cerca,
ce dorea
el,
to.ric erau
dupä \'oiä
lui'
Cu
ioate astea
cra talc
ncmultunit
Ar fi
vt-ut ccva
li
n_ar
fi
vrut, mä
.oq,
ca tot
onrui s:rtril
dc birrc.
ii
care,
deli
nü I
doare nici
un
do{ct, totusi
parci'r
sc
simte
boinav,
oarci
ii lipscstc
cerva.
intr-o_zi
se intorcea
cl. l:1 tir{ accsii.
Era
frumos
in
ziua aciea.
Zi
dc
prim:ivttri.
(ind
ride cimpul
de
verde
si
floare si cind
florilc, ca
trozite
din un
somn lung,
bolboro-
sesc
povcEti
tainicc,
neinlekrse
dccit de
näzdrilvani
Si
de
ie1e.
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
10/118
Si
tocrrai trecea pe
o
cär:irusä
cc o fäcuserä
oamcnii
pe
hällrl
uD€i
arituri, m:irginit
de un
pirii$
cc
culgea dln
un izvor
de la
poalale
unui huciu
verdc,
cc sc veclea pe
un deal
inverzit d€
curlnd, c:r un
ostrov
in mijlocul
Lrnci
apo mari-
$i
piriul,
ca o
topirti
scitpatar
din
gura
unui
dusmän,
fugca
pe
sub icrbufi
;i
Ii{oaze,
repede
ti
sciipitor
la sorro,
invtulindu-sc
in hutboanc,
cothd
ire
dupar ciburi
. i
h o l - ! " n i
i
, ^
I . .
d u
. d
i n
n
. u p ^ l
t . r r - r n i r o r . i ,
n .
'
, 1
-
n l " u '
5 " i n l i l r ' i
, r
r n .
r i p . c
p ,
. . . . , , , i . z
. n . r p .
Fi
apa asta o
$tia
de
muui ani,
onul;
pe
acolo, o
äpü-
lrase
Fi
bunica
lui. Bunica
lui
nurise,
pnrinfii
tui aiiiderea.
Piriui
iii schimbase
cursut,
i$i
preschimbase
rnati;i tot
tratia.
Asta
pe
lineä viata
lui searb:id:t
de.m ritor,
ii des
tepta in cl o lurnc de ginduri $i icoane: copitäria Si tin€
relea iui
trecu€r. copiii
lui, ünii
nici,
aitii nari, bätrinotaa
.o
ii turnase
un smoc
de
pir
slb iD {runtlr;i
moartea cara
avea
sä vie si sä
i inchidä
ochii
pc
vcci.
Toate erau cum
.f. 'u. pe 1..
.
'^
ir{nl-cni.
.J
l . -r
irdlr\
\ rcn]ci;
inrp_
I . - - | \ l
l i d . 1 , u i r t
c l .
p ; ,
c
. i
. . , a r .
\ . ,
s c
i c i .
pn
d r r r \ u l
p:istrari.i,
dar nu
inlclcgca
sä si
moarrl_
pentru
ce
aclunase
cl
atitca bunuri,
ninca
aga de bire,
iti
fäcuse
gospodärie
de iji-i
meargä
vestca.
ca sä
rnoar:!.
sil sc risipeascä
toate
in
urma
lui ? Sä
nu
se
$tia
cä in
satul cutare
a
tr:iit
un
Toader
Bärbäno. ?
,.Bine,
ii zicia
un
gind
intclept
in
cl, alar
au sä rä-
miic
la copii.
La copii
?( räspundea
e1 räzvrätit.
,,Dar
ce
folos
dacä n-am
sil i väd .u
cum träiesc,
n
au sä
auzä
cuvintul
meu
povätuiior.
Ce
am s.'rJolosesc
eu,
chiar clacä
ar aiunee si impärati,
dacÄ
eu n-am
sä-i mai
väd_
Au sä i
v.1diü IRnF. lori le prim;\eri i . soirclp pF
-.r,
dä..u n 1ms , | \ ' i d
Cn
m i f a c
FU:
O . vF . n i cn
Lu
u r i i
c r r i
co t i r
d . , l i
rm , a .d !
ce
m a i t r . i t i c i n d v i 3 . r
r . r
^
i ) a
d c \ i r r -
b , C , ?
o h ! D o ä r n n F .
d e
c e hu s r n l
u n
p i r i i i , . i
p o r r a
äl fi
mai fericit.
Ia uite-l
;
ied
i se
pdnseserä
turtrlrii
icmii
de
barbä,
si imbätdnise
cä nu-i
mai
auzcatn
glasul,
si
azi,
c!lr].a dat
de soarelc
primäveriij
s-a curätit,
s
a spä-
lat, de
plrci
acuma s
ar fi narscui
De co )1u-i
$i
onul
ca
un
ptuiia$
?
Sä vie o
vreme
ata, sal nlr
i rämiic decit
osul,
$i
sä batä
peste
el un
timp,
in care s:i
inceapä a
se inbrica
in un chip de om
mai
mic
$i
mai tinär.
Cc
bino
ar fi atunci,
cind orhnl
avind o viatä
träitä, s ar fed
;i
de
gre$e:i
si
ar
träi
mai bine !ß
t8
Asa
girldea
BärbüDoc in
gindul Iui, cind
decdatä
ii
r:rsärirä in
cale doi nro;negi:
unul nlai inalt,
clr
o b:rrb'
Iunq:r
Fi
albü
pinä
1a
genunchi
:i
imlrricat
cu
c
lljubea
lungt
Fi
blänitä,
$i
altul,
rnai
scurt' cu
un fel de
sirai
pe
l]l. ce
p:irea
sluga
cclui dintli.
-
Buni
ziui, rnoticilor
-
llrari
ornul, scotinciu
fi
cr"r
ciula.
-
Mullornim
d-talo
-
r:,spunlcri
ei.
-
Da
jücc+ro
?
-
Ia de la tirg
Fi
acurn mi'r
duc spre
casä
ii
i/'rcmri
mä
gindeam
dr ce e viata
asta. Un
{lcac;
nici
r]u
f1i i .
nicl
cind ai
träit, nici
cind äi mürit. Ce
folos
car trc
onrl
avcrc,
sft se lä{:rirscti
$i
o nlie
de ani;
ncvastä' coPii,
dacä
tocmai cind
e
lumca
mai
dragä,
ätunci
vine moärica
fi
i
Iace sfirqitul !
-
Apoi
ratu laci
c:l te
Plingi
illaintca
lui
Dun-,ncZ'II
sfintul
-
räspunse
cel
clintii molneag
-
pentru c;1r'
Luie si intelegi;
pämintul
ista
e mi.,
oamenii
se irnrul-
t
p , " l i D , .
n
1 " , .
i . l
'
l n l i
'
" i i
-
l ;
r r e r t ^
h , q d a m
r : r , n
. . i
d - r i j n a i n t ä .
p o i
i . d c : r . ^ e d e l u r '
ar Ji
1a o leacil
dc
pjnc.
-
Atunci
de c.
nu {ace arsa
-
r:'rsl)unse
Bärb.iioc
-
plDä
]a
o vreme si
ne lase
oameni,
de acolo
sä
ne
pre_
iacir in vtco buruianä
ceva. car.
triieste
cit lunrr'x
-
Vra sä zicä ai
vrca
si trilier:ti
cit lun]€a
?
-
Da
*
räspuDse
ol ul
-
a: vroa
si
;tru
ce
se
\rl]r
petrece pl_rü
la
slirlitul iulllii.
Si
carn ce ai
vrea sä iii
?
OmüI sc
gindi, s"'uiti
la
norii ce se
duc
pe
ccr
Si
ii
vcdea
pc
unii
intr.+1i
cn riitc
ostroavc
muntoas'r
li
deo'
dati d;strimiDdu-sc, !o uit:r fi Ic piriial, ri gräi :
-
Eu
unul a9
v.ca
sir {iu
un
pirjinl,
c:1 el
cürEe
cit
lum€)i1
si in
drumrrl
lui
nin)ic u
I stinghcr€$te
li
l'ecle
atitea
lucruri:
llorilc
ifi
plcac'-rcapui lii lie
udät'
de
un"
dele hri räcoritoarc,
ierburilc
sc
tltru in l:rturi'
sir se
ducä
mai
departe
;i
el
(Lrrge,
curqc
voiosi
siiltind
din
Fjairä
n1
piatri,
pini
in apa
c.a rnarc,
d.-a.olo
dä ir alta
lii
mai
n1arc
i
vcdc tir{uri:i
satc
ti
cle acolo
in cctateä
cea rnar'''
unc'Le c nahlnii
tartc airclc
clin
lu e, marea,
ii
stau
la
slat, ba dre
norccul
sir irlconjoare
lurüca
Iäri
multä
bä-
-
Binc,
omule
-
fäcu no'sneagul
-
Fie-ii
voia
im-
pljnifi
| in
lof sa1
ori, s:I
te ingroaPc,
sä te
hodir:eFti
tt
19
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
11/118
tu dc
atita zbucium
omen€sc,
cu un at1 inaintc
de a muri,
inir-o zi cind
te-i
aüa in
gr;rdinr
ta, ta v€i
prclace
intr-un
pjriia$.
-
Bogdaprostc
-
gräi
]lärbänoc
ca usurat de
o maro
lrcutate
-
där
mä
rog,
D'ü
i
fi d-voastr.j
Durnnczcü
cu
Siintul
Petre ?
.
Insä
moEnegii,
cind bäEi bine
de searni
Bärbänoc,
pie-
,,Numai
ci
Dumnezeu cu
sfirltul Pltrc
a fost.,, isi zise
. l si plecä
a(asi
; i
t räi ornlr l
rnutt i ani; i i
atbi
pimt
ca
.arna,
i se slibirä putelilc,
sitllte.l
sfirsitut apropiindu-se,
dar
lui nu-i
päsa, qtia
cä
pr€fäcut
odati
in
piriia9,
avca
sä
trÄiascä
cit Vavilonul.
Atita cä avu griji sä spuie gi babei-.i copiilor, ca sä gtie ce are sä
Jie cu-el,_cindo
fi sä moarä.
.
Si
:rtr-adev;r.
inrr-o
prjma\.r.
, , p. ,
ind
"p
attd
j
1
-.rä-
J . n r
r r . n u m d i
^
" im { i
. :
i n . .
p .
ä
^p
ln p i
^ r
u n b o : d e
i)nr:it
si cä
picioarele
lui
se
prefac
in äpä, de
acoto trupul,
incet, incet.
Stdgä
ta copii,
ta üevastä,
sä vie.
Cind öeia
iciirä
din
casä,Bärbänoc
era
un
piri4
cc
curgea fäcindu,$
drum
prin_
arbä. pdn
arätrrä-$i
töt
i$i fä"ceavirtoj,
io
rupca,,le
ducea
la va1€,
a vale,
tot Ia vale,
pinä
ajunse
ld
o
, lpi
n ärp.
Arci
"ra
un pir iu
c.rrn
p, inr" i
cu z;bmo!
. l
'
i l
l n ar. 1oäle p
ri i" . . lo
ce dädeau
n
el
. , i
cu
^ars
worbea
si
cu ele de
rninä, de git,
so
ducea
ca Ia nuntä
un-
-
Cum.väzu piriiasul
minunea
asta, hop
si el bobildio
in
apä
€i,
cu cetclalte
unde, glt
la
vate, firind
si häutind-
Dr r d , o d ä t 1 1 o a t r .
u
p : f l u t
.n
,
a p ,s " o p r i r a
s i se
rn l r i s -
1 i . J .
n l r
un
lo , . r i . r ö
I n m l j
t r " u i i
q ra r
t a rd " p J )
. rn e p a
lä lol i r. äsr .ä äpä nu rri l i r \ea Io. pe und^ sä trea.ä,
-
V d i
-
ro o r i
p
r , ä . u t
-
u n d F a m
ä . u n s : S ä r i l i ,
onmeni
bnni, de
mä sc:rpa1i
i dati-mi
drumul
!
Dar
cine sä
$tie
cä
el e oat
?
Si
a9a a fost sitit
sä stea
pc
loc, sfätuindu
se vleme
indelungatä
cu
celelalte
ape,
.F.
dp
f;cul. Si nu gas"au
nici un
mij loc, cäci
nu vedeau
prrn
zrLl. icj
cpa In, i
sl
,bi
borri( icj .
Cpr.at-ru loate
col_
tudlc
si nimic.
Zidul eri
prea
inatt. Atunci
piriul
hotäri
cu toatele
sä stea,
sä-qi rnai
adune
puteri
de
la matcä
si numai
a-ca nceDurä
a-: i umtla piepjuri le.
a
se
acalara
p^
mrlurr
a impjn-4
T Llr i l ! . f rpdel indu
L
Asra n-ar
f i
Jost
nimic
i_
dar
intr,o
zi se
pomenirä
cu
niste Jemei,
care
p r i n se r i
b
ra I 5 r ' u
. i
i
. , r ä
- rn e p a
) i
t o o i t s i a u
m Jr_
drrir
cu
.
n^p3
roir"
äpd
, i
,u unplut-o
de nämol.
Asta
20
a
fost
pe
nealteptatc
pentru
bictul
piriias
;i
poate
acolo
se i n
o u .
, J . " , r '
r
o
, ' i r ' l i u
P l
d i ( r i . r c
. r_ o
m i r i
a Da .
rü u
Dr r ,
l u i
I
. f .
. r
' d
d , r r r r
1
u n o l t d e , ' i d
: i
ä r t l l r " ,
d i n . ; 1 ,
. . A l ' - .
i z i ' c
p : r i i r s u l .
. b i r .
l
am
scarpat'r
i
fugi cu rl--,rla
Piriuhli
ia
vale, huind
9i
chi-
uind
de bucurie.
ln
adcvär,
vizu cl nrülte lLrcluri lrunloäse,
dar
Si
uftc
Ajunsa intr-un
tirg. Aici
\"izu case mari,
oarneni mulii,
muzicä,
zgomot carc
i
luau
auzul
lsi
care
l_ar fi inveselit,
dar toate canalcle
de scurgere
didcau in e]
qi
toate mur-
däriile se aruncau
in apä
9i
asta
ii fäcü
piriialului
viala
de
nesufcrit
Si
se tinguia
jalnic,
cä
durör€a hri ajungea
pinä
la inima izvorului
Si
se vedca
tale nefericit
9i
piz-
muia toatä firea, dar mai mült pe ni$te brazi din preaj_
mä-i,
ce-Fi egärau capetele
a bätaia vintului
li
tot
drepli
erau
qi
cu cäpetele lor inalte
par*i
xtingeau
cerul
,si
vc
deau tot tirgül
Si
attc
locuri
pinä
dcparte.
El se
gindi
:
,Ce
bire e sä fii un
brad inalt, rccinic
verde,
iarna,
vara,
Si
cu cit imbätrincsti,
cu atit creqti
mai mare
J
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
12/118
'lnsi
intr-o zi, nurnai cc vcni
m:'rrc o
ploaic
ca
acc.a, cu
grindin:r
-:i un rotocol dc rint
Si
undc n-a incoput
a trrislli
'qi
a
pocni
in copaci si unclc rlu
n1i I insfaci
pc
brad
|intut
jn
bralele
Iui cete ncbunc
ti
undc nu incl]pu,
nl.iti
bade,
a-l strin(e
Si
a i zgillii
fi
a
i
rlrpe clir rinrürclc si
unde
n-a
dat.si
grindinr
s:r-l scuiPc
n
obraz si
sar
iovoalcii cu
triste bucifi
de
ghcati,
ca
acelea?
inceput a cl a
tipa li
a
striqa
in ajlitor toat{r
ncarrurilc.
Dar
(ine
sii-] intctcaqri ?
N.rroc c:r
furtun:L trccu
mai iutc
ri
nlurai
asa a sc:rpit.
Soldit,
ciufutit,
isi
scuturä ramurilc dc
plonic
si incepu
€ sclifosi
9i
a se väicarra
-
Brad
mi-a trebuit
mic si iiu
!
Doanne, cc
mri
{ac
€u
acum
?
De
va
mai vcni un vint ncbun ca
rnai adineaF
lca, mä duc pe girlir. Acun v::Ldeu cri n1ai bino c sil Iii
_vint.
Cä vintui e n1ai tarc ca oric€.
Ii
troce
pelte
nouä
täri
si märi
qi
nici
nLr
pasar
ici clc \,iclä. Und; c
piedicil,
dä btlzna
si trece in
lumaa lui si undc nlai
pui
c:r tofi co
pacii
i sc
plcacä pin:1
la
pänint
?...
Doarnne, {ir-mii mai
binc
un rint I
L r \ ' ^ rb a . 1 1 .o
po
_ t
.
d
v l i d
i n
.
r
i i
J ro ; n . r -
gul
iar i:i bägä capui
printre
us.i
;si
nhcbä i
-
Cirle
plingc
acolo ?
Bradul, carc stitusc cu ochii lä
c.r,
ii varzLrsei grii
:
-
gu,
Doamne
!
-
Da ce este ?
-
Ncnorocirt mare, catä
jos
nuDai
li
tc r ti;
m-a
,ncno.ocii
un vint ncbun.
-
Si
acum
ce
mai
vrei
?
-
intreb.ir Dumnezeu.
-
S;
n]ä laci Si
pe
minc un vint;
poata
oi nimeri
-
Amin
|
-
flräi
Dumnczeu
Si
fäcind
un semn crll-
ci$
cu inina, bradu] sc
ii
prcläcu
intr-un vnrt,
fi
cc vnrt !
Omul
cind se valzu vint,
a vrut, ca suflet ce era, sarse
.arate
mai vint dccit
toate vinturile
;
s a umflat odatä in
pene,
s
a
uital
la copacii cc
abia sc legänall dc
suftarea Iui
rn _ . . , 1
. i
u n d c n
a t n ^c . u l i b , r .
. i
, r u r rb l i r l l zn ä c l c
rqlo
pinä
colo, turburind
nourii din
cele
patru pägi
ale
Iumii si unde
n-au venit nistc
lurtuni ca
acclea, si undd
-t'I-au
.lbärit
noüri
pc
ci,
cLr
gheatä
Si
äpä, vreo douä sip-
tämini,
de
ajuns€se
bietul vint väi de
capul
lui;
umbla
p
n
ploaie
mai mult
plingind
rsi
cäutind cite
un adä-
22
post
:
dar unde
voia sä iDtre,
i se inchideau
usile in
nas
9i
ptnreca
pe
afarä
zgrebutit, rugindu-se
pe
lä fereslre
:
-
Faceti
vä milä
Fi
pomanä
9i
li,saii
mä
5i
pe
mtnc
micar in
tindä.
D . , r d :
- r
\ | n r . i n n I
n r " ] ' j : I :
A n a . | . . i ,
I i 1 r ' ^ r r f :
l
r "
'
. i . t r r n p i ' r l r r . . r
v()1i iarna
coa cu vjscolc
si cu onlät
li
bietul
'.'ht
umbla
vcsnic cu spiDärca
plinä
de
qhealä
9i
cu
barba
plinar
de
tu4uri
cle
gheati
fi
cäinindu
se
pe
sub streafinile
caselor
;
iar intr
o ;i o
Jrili
räu. Carzuse
ilpadi mlllLi,
cenrl
se
Siersc
dc nori, din rritlzänoapte
bätca url
vtnt r.rcc
li
plin
de dutnatnkr
Si
sc latcu
ün
{er
dc crapau
ouile.o:bului.
Mai atos intr-o noapte, bictul vint avca
sij moirrar;
stelcie
sc
uitau la
pämint
ca
niste ochi de
;tinä
!i
pe uiiti nu
era
tipenie
de om
$i
era
tirziu
9i
ulile
toate
incuiete
;
iar
pe
claniele utilor
sc
Prinse
ghcata.
$i
el
nu ärea
nicäieri
irn.tc s:r
intre, ci ateareä ca
pisirilc da 10 casri a
casii,
de
Ia
pom
ia
pom, gemind
ti
dirdiind si
cleodatä
nu mai
putu
alerqa, ci incuindu sc intr-o
clopotni!.'r,
!o
Puse
Fe
grn-
duri
l
-
Mäi, ce am
täcut
eu ? Cine
m-a
pus
sä tnai
c€r
si asta ? Nu
cra
binc s:l fi
fost llloft
? Acllm
mri
hodi
n,,an. Wu,
z:[r,
narc
c defc]rttliciunea
on.neascil;
ce e
asta
sä su{eri
atitca
$i
tot
sä cei
sä trariesti
? Ntr.
znu.
mai
binc de l tori ;uite,
elc mor toarnna.
arna
se
hodtnesc
in
mornintc
pe
sub zäpadar
i
triicsc cit lümea.
Cc
bine
ar
{i sir Ii
f0!t o floarc
! Doan
c, laL nl
o floare
I
La
vorba a!te,
o fer.astrr:t.lin
cor
sc dcschisc
Si
ün cap
cu nilte late
ctc
-!:tint
sc
ivi-
- Hai. cine u.l:i ircolo? - hltrebi el.
-
Eu sint,
Doalnüe
-
rtlspunse
Bärbiinoc
-
gi
cc vrei iar
?
-
Si
mi
pr.laci
in flo:1rc.
-
Iar, frtte ?
$i
mr'rcar
]a miezul
noptii mr mi
dair
pace j
arn
trcrbfi. Cc floarc
vlei sä Jii
? IIai
spune r€lped€t
c:l c flig afar:r
:i
trebuie
s?i nchid
geamul
Doa[rne
-
zisc
Birbarnoc
-
sarmä
faci aia
o floa-
re, circia
sar nu i
noari ridicina
toamna,
ci
cum o
da
primivara
si invie
iar.
-
Ei
poftim
-
ii zise mä
tul imPärat
aI
necunoscutru-
lui lumea
piere
ti
lui ii
viüe de
petrecere,
aSä
ntr-o'
doar;r.
Ia ascultä
Bärbänoc
-
um1ä
ristit
Tatäl-Ceresc
-
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
13/118
eu n-am timp de
joacä
cu
tine,
iti nai dau ün soroc
$l
dc
acolo,
poti
sä te tunzi, cä nu-ti
mai tac voia.
-
Doamne
-
se milogi
titiind
Bärbänoc
-
mai fä-o
li
pe
asta,
incaltea
s:Lnu fiü cu banat c:r n
alrl Jicut
{l
ü-am dres.
*
Bine, fie-li
pc
voie
si asta, dar
sii
Stii
cä de
äcum
ri-ti
iei
o
edjä
cä oi
mai
veni
la
glasul
t:ru !
Asta-t
intiia
9i
cea de
pe
urmä
oarä. De-acum, Ia vremca de-apoi.
pinä
atunci ai sä te
p.efaci
in
o floare, cu frunzele
tarir
lucitoare
Si
care
sc
tiriie
pe pänint
si
s:i cresti
prin
qrä-
dini
si
prin
locuri umbroasc.
O
apuc:t
z:ipada
ti
nu
moare
;i
tot
frumoasä
icse friri
a Ji scmänatä
;
9i
s:r
ti
zicä tu-
oä bärbänoc.
Si
Dumnezcu inchisc
geamul,
iar vintul
s1r trecuri
sub
zäpadä
$i
stätu acolo ascuns
$i
cum
se uä
omätul
:si
dädud
?ele dintii rnze
plimäväratice,
el se ivi schimbat
intr-o
floar€,
cum o sorocise Dumnezcu
$i
lumea ii zise
bärbä-
noc
Ei
se
vede
pdn grÄdini
9i
locuri
umbroase.
De
unde se stie, dacä
m-ar intreba cineva
de treaba
asta,
nu
as
putea-o
spune, da cicä in r,.remeade
demult,
umblau
poveqiile pe
la case
$i
spuneau ia crcstini ioate
1 . , : n e la
u m i i .
a
o J rn . n : i n r ,
d o b i l o a . n l
. i
i b u -u i ,n i .
lor.
$i
pe
senne cä
a
fi
spus-o
qi
pc
asta
pe
la noi
pe
acäsä cä
mi-a spus-o
ii
mie mama,
ia
eu, de
cutn am
nlincärime la lilnbi'r. v
o spun
ii
dümDeavorstri,
iar dacä
o
;tie
cineva mai bine,
s-o spuie s-o
aud
fi
cu.
Pone$r .
'ftotilor,
l-
DRAGOSLAV
BREBENELUL
Brebenclul
[...]
e fiut
ghiocelului.
lnsä el n-a fost
sin-
gur
la
pärinli,
ci a mai
avut lncä 3 frati,
anurne: coco-
Felul,
fragul
$i
pipigioiul,
precum
si
patru
surori,
anume:
agriceaua,
miciuneaua,
rujila
$i
viorica.
Murind maica sa si
insurindü-se tatil
säu de-a doua
oar;r, vitriga
fiind o femeie
foarte cärpänoasä
si rea,
atit
pd
dinsül
cit
$i
pe
ceilalli
frati
$i
surori, nu
putu
de lel sä-i
'suiere
si
de aceeanecontenit
ii batjocuria
cum ii venea
la
21
gurä
9i-i
chinuia in
tot
Jelul,
pinä
ce intr-o tjunä deml-
neatä
ii alungä
pre
toti de-acasä.
Väzind brebenelul
precum
Si
ceilalti frati
$i
surorl,
cä nu e chip sä träiascä
la
un loc cu mama lor vitfiqä,
päfäsirä
casa
pärinleascä qi,
apucind care incotro il duceau
ochii
Si
picioarele,
se impräitiara ca
nistc
pui
de
partur-
Dici,
in toalje
pärtile prin
lume,
ii
dc-atunci
Du
mai
Stiu
nimicä ünul de altul, nici nu s€ mai
pot
intilni.
Chiocel, väzind cä copiii säi au llrat lllnlea-n cap
de
räul
sotiei salc
;i
cä
nu
se mai
intorc
inapoi, s-ä Jicut
alb ca
piiretele
de supärarc si, {arri sir mni intindä multä
vorbi,
cici
n
avca cü cine sä-$i
puic
mint0a, a
plccat
Si
eI in unna
lor,
ca s:r i cautc
Si
sä
i
sirinq:i iar:Lii
pre
toti
la un loc. In zädar i-a fost insä toat.i alcrgaitura ii cäuta-
rea,,c:rci nici
pinä-n
ziua de ast:rzi
nu
i a mai
putut
afla
Incotro vor
fi
apucat
Si
pinä
undc s{: vo. {i dus cei
trci
frati
!i
cele
pätru
surori ale
brcbcnclului
ti
in ce loo
anume
se vor fi
oprit
fiecafc
dintre dintii, nu se
qtie.
Atita se
$tie
numai
cä brebenelul, cind a v:'zut cä vitriga
ii alungä
au nepusa-n masä
de
acasi
Si
c.it rcbuic numai-
decit sir
päräseäscä
a.sa
ä
nteascä
$i
s:r sc ducä in lume,
s a fäcut niai intii
ro$u ca
para
{oculLri
de
minie, apoi
älb ca
päretele
Si
pe
urmä
galbcn
ca ceara, dc supärare
si arsa -ä dus
Si
s-a
pierdut
intr-o
pädure
intinsä
qi
um-
broasä.
Si
de-atunci floarea brebeneli.Llui
de trci
feluri
:
ilbä,
galbenä
qi
rotie.
S.
FL, MARIA\
.,Junihea
litera.är1, 1905,
(Banat ?)
Drrc r r r^^
-
8/17/2019 174674786-Legende-Despre-Flori-Si-Pasari.pdf
14/118
mära
:
afar:t
.lc saie, mai ivealr
si
p.'rdurile
irnpirati
qi
incä nnD.irati
de cei
tarj,
de
cari
toati lumaa
3c älcun
dea. Adecn
criu
pe
vrcriilc nc.lca
pildurile pliüe do zmei,
cad,
cind le l'enea
pofti,
coboralr 1a satc
:i
fäceau
päcoste
la oamcni, fürindu-lc
fetclc.ulc
rnai frumoase.
Pind€au
zrncii
dupai elc, cirld mcrqcau
dupä ap:t
la izvor, lc
Prtn-
deau in
brate
fi
apoi
car'i-te.
b:rictc, crt
ele
pirl:t
in {utl-
dul
pidurii,
in
clesi$ul
coprcilof, la
cürlile lor
c€l. {ru
moase,
clc
unde nu mai
putt'au
scripä,
(lacä
cumva atflrc
voiiic
D-nr Ii Iost
in st.rro
sir kr scrPc,
onrorirrd
Pc
zmci
Dar
;i
voinicii, cci ]n.li
nrulli
isi ]äsau
{'iolancle
p
acolo'
cä cle
oc],ea vrco
zmeoaici.
ii omora
pc
loc,
ori ci de
nu-i omora,
de i lisa
sri se intoarcir
de undc au
venit,
ii fornleca, de pini-i lumca nü nrai era om la loc Era r:rlr
pe
lrenlea accca,
dar cra
fi
bine
de onnrl
tru'nos
I'o
vrcmea accca
triiia ur1 in]Pirltt
intr-o
larä li
nn-
päratul
ac. la
irvca
tapte
{cic. Li-am
Stiut; i
nunelc,
da r
i - - , , r ru i r
, ,
' . i
r u . '
J " , , n
, . r , , r , n . , i
o
am
uitrt, cä
o chcna BrinduEa.
Frumoasc
craü tus
lcpte
fetele irrp:'ratului,
nu i
vorbä. dar ca
ilrinduis
nu era
nici una,
cir cr:r ca o cruc€.
Tus
;cpte
crau fci€-rl
pi"rr.
tus
lcptc
dc rnr'iritat,
11 tüs scpte
umblarr
pclito
,
clar nici
una
nLr voia a sc tl1.irita,
tort.'vrcau
s:r ratmi)r;r
.t ie:1o
Vczi
bine, c:r clin vinä
cra o
lircatir
dc batr:i,
crr'N le
tgt
'
Dra, la mam.i
Inindrä tat i ,
S:r
t i i .um
c mrri txt i ,
Scdcrc-ii la rnar
a {alii
fqi lj-ai Purtr l'tia'' ' l l
\ ' r n ' l i j r '
Lor lc
cra
qroazri
sir sc nrÄritc,
.u
foatc c:r
qind
ar f?
a!nt.
Si
bictul impirratul
.ra n:rc'ijit
Po
fctc. .i nu
vrcin
sä se nlirite.
so
i(.mcr c:r li a
ieli numt]lc
cr:ts Jftc
baL-
trinc, d'rci
i:i cla to:rli
truda s:'L
c indr.rPlc.e
sä se nrririte,
ci vezi
binc, ctc ai av.ä
:apt{r
f.te, chiar impärat
si
fii
:l i
te
pui
pc gindu.i.
Fclclc
in lrrni
s-:ru
gindit cit s ar.r
in-
dit, äpoi
au rirsprirx
irnpriratullli äla :
-
Ne oDr m:rriia,
tati,
dar silitc
nü, numai
.luprl cjno
ne
a
Pläcea
nou,t.
-
F i n
. i
. , , i .
-
, , i - . r ) , r ä ru l
n u rn a i
i
v i
n ' J -
dtati, cat
bnre vedeli voi
c:l cu sint
bitrin,
nu;tiu ziua
26
si
cc;rsulcind voi muri
i
atunci ce-a ti dc voi
dc nu
ti
avea
b:rrbati cari si
dcic
picpt
cu
qr.uiitilc
lunrii
?
AcrLm
s-nr fi m:ritrt, dar stili v.,rba:
lmäriiatu
a;-
l p l
'
l r . i u s .
. , r
a ,u , d
- n
n
' .
m
r i
a r ; -
tr nici un
pctitor.
Cc 1]ra si frfir ? Si trimitar fle vorbä
?
\ i
I n
n ,
r l i
\ ' " , t . .
.
,
" , .
r ' . , .
I '
r u
l r d
.
p e -
1r3s.;
fctal.i,
s:i fi lost
.hj,rf .lc impirdt, inpl€teau cosi!ä
aibä, d:'car u lc ccrc nnrc.
Dar dä Dumnczeu,
cri un irrP::rr:rt
dil) satul vecin face
o
petrccrnie
cu
voio
bun:L;i
chcrrri
ti
pe
imparratul äst
'cu
feple
fetc.
BLrcLui. lr)r, cri arolo s-or
intilni cu {eciori
ni
la
o
pcti.
Sc tii
q.itirii toatc
iruinos
;-sc
dust'rä la voie
bun:r. ACcci acolo
.rr
arlllnxti
to:rtri umca
din
laptc
t:tri
:
{ccicri ii {etc, m.inc :i ptir-inti, ioti trlu ,r.olo; c.i tiücri
jucau
ti-,si
pctrcceru
ca tincrii,
iar bittlini s.r uii-au
la ci
cu läcomie
Si
povcstcau
din vr.nrilc cind eralt
ii
ci iineri.
de le
2blrrda
mintca
dup:r
joc.
Cind era colo ditrii miczul
noptii, sc auzi
prin