[Votaţi poziţia 1 de pe buletinul de vot!* m i r

•Tţ_i£

j S K i r m d e p m d m t

[http://www. dntcj. ro/adevarul'ANUL X NR. 2919 ISSN 1220-3203

1 0 1 ,15 IUNIE 2000

16 PAGINI 2.000 LEI

Chipul secetei în mintea ministruluiVALER CHIOREANU

Şeful statului şi ministrul Agricul-, turii au făcut, zilele trecute, o 5 excursie în jurul Bucureştiului şi

au ajuns la concluzia că seceta face rayagii în România, ameninţînd cu foametea mare' parte a populaţiei. Nu s-ar fi ostenit ei la aşa o plimbare neplăcută, sub căldura dogoritoare a soarelui, dacă de mai multe săptămîni ziarele n-ar fi pline de relatări despre ce se întîmplă în majoritatea zonelor ţării, despre seceta care ne ameninţă recolta. Desigur* pe Emil Constantinescu nu-l obligă Constituţia să părăsească încăperile răcoroase ale palatelor prin care îşi plimbă paşii gînditori, apăsat de grijile ţării. Poate cel mult să mai zboare, din cînd în cînd, în capitalele unor ţări vecine, să nu uite şefii acestora şi românii că el este, de fapt, un lider regional, care trebuie, să respecte un anumit protocol de vizite reciproce. Pe Ioan Avram Mureşan însă, rigorile . postului de ministru ar f r trebuit să-l determine să vadă şi ceea ce gazetarii au văzut încă din luna mai şi să citească, previziunile meteorologilor aşezate, cam din aceeaşi perioadă, pe masa lui de lucru. Din asta îşi cîştigâ pîinea - ar spune un om care gîndeşte logic. Aşa e, numai că logica vieţii politice şi sociale româneşti se conduce după alte criterii. Cum să ' piardă vremea ministrul Agriculturii cu problemele mărunte ale secetej, oarecum . abstracte dacă sînt privite dintr-un birou ce beneficiază de aer condiţionat, cînd e l , este prim-vicepreşedintele unui partid aflat în plină campanie electorală şi, pe deasupra, supervizează programul şi acţiunile concrete, de zi cu zi, ale acestei campanii? Nu, seceta este ceva care poate să existe, dar în acelaşi timp să nu existe, depinde de unde o priveşti. Ţăranii aceia' din Ialomiţa, Vaslui sau Cluj pot spune că dezastrul se apropie tiptil de ei, totuşi lucrurile să fie altfel. întotdeauna ţăranul român a exagerat în teama lui faţă de ziua de mîine. Uite, a ajuns să-şi blesteme zilele, dorindu-şi moartea, pentru a scăpa de nenorocirile care s-au abătut asupra lui. în plus, ministrul a avut grijă să-i trimită ţăranului cupoanele acelea cu chipul său imprimat pe ele. E adevărat că au ajuns prea tîrziu la sate, ori n-au ajuns deloc, dar nu e treaba ministrului să facă pe curierul. - •

Treaba lui este să-şi. dozeze eforturile : şi să-şi planifice activitatea. Iar în luna mai, cel mai important lucru era campania electorală, nu aceea agricolă. Omul avea de conceput un proces, la sfîrşitul căruia partidul pe care îl conduce să cîştige cît maî multe posturi de consilieri şi primari, în primul rînd, Primăria generală a

continuare în pagina a 16-a

Şerban Rădulescu şi cei care îf susţin în lupta pentm fotoliul de primar au organizat, ieri, pe străzile. Clujului “Marşul schimbării”. “Unitate”, “Rădulescu primar”, “Nu vă fie frică, Gheorghe Funar pică”, au fost lozincile cele mai scandate de cei circa o mie de participanţi (conform declaraţiilor poliţiştilor) ia-mitingul electoral. O seamă de personalităţi politice din CDR,

UDMR, UFD, PNL, PUNR, l-au însoţit pe Şerban'Rădulescu în “Marşul Schimbării”, manifes- tîndu-şi sprijinul. Trebuie precizat că pînă la ora închiderii ediţiei, nu au fost semnalate incidente.-Au fost,. de bună seamă, şi observatori din ■ partea PRM, dar totul s-a păstrat în ’ limitele bunului simţ..în plus, la un . moment dat, într-o maşină, "fiul primarului a intersectat, întîmplâtor, . coloana de manifestanţi.

Vorbind mulţimii, Şerban Rădulescu a afirmat că municipiul trebuie să devină o oază de prosperitate şi de înţelegere. Acest discurs-a fost rostit şi’cu o. seară înainte, în cadrul întîlnirii pe care candidatul la Primărie a avut-o cu

i oamenii de afaceri, la Hotelul. . Transilvania, întîlnire la care au ; participat şi fruntaşi ai- PDSR

si PD. . . . .T.C.

WWJ'Wr Ai 1 nw UW'J . im .....—

O p o s i b i l ă b o m b a e c o l o g i c ă' Marţi, în jurul orei 18, Ia staţia âl Agenţiei pentru Protecţia • nu va face victime. Lt. col. Dom de pompare a apei din comuna Mediului, poluarea cu clor are Crişan, reprezentant al Protecţiei Aghireş, angajatul responsabil cu consecinţe grave atît asupra ; Civile, susţine că ultima clorinare a pornirea pompei de apă, a constatat persoanelor care intră în contact cu : apei la Aghireşu s-a făcut în urmă

' că în incintă există scurgeri de clor. gazul, cît şi asupra-' mediului • cu şase luni şi că staţia de epurare Totul provenea de la un container înconjurător. Se pare că din a apei nu funcţionează din 1993. în cu clor folosit la clorinareâ apei cantitatea de 400 de litri de clor, consecinţă, factorul responsabil - potabile. Din primele verificări s-a s-au deversat în natură aproximativ Primăria Aghireşu - urmează să fie constatat că, cloml scăpat de la o 200 de litri. Efectele asupra mediului amendat cu minim 15.000.000 lei.

se vor şti cu- exactitate zilele . Soluţia pentru stoparea acestei următoare, după ce se vor face -posibile catastrofe, ecologice a fost măsurătorile speciale asupra . găsită abia după aproximativ 15 ore mediului afectat. Clorul este de la depistarea scurgerii de clor. deosebit de toxic pentm organismul Specialişti de la Protecţia Civilă şi uman, inhalarea unei cantităţi Protecţia Mediului au îngropat, ien, apreciabile putînd provoca moartea, containerul afectat într-un bazin cu Locui în care este amplasată această apă. în acest fel, un posibil accident „bombă ecologică” este, din fericire, ecologic a fost evitat la timp. departe de zona locuită, aşa îneît se CătălinaVLADpoate aprecia că substanţa emanată 1 Corina GĂMAN

garnitură uzată de la conducta pentm bazitarea clorului în apă, ar fi putut duce la creşterea peste normal a acidităţii apei. O echipă alcătuită din poliţişti, reprezentanţi ai administraţiei locale, specialişti de la Protecţia mediului, de la Apărarea civilă s-a deplasat la faţa locului încercînd să stopeze scurgerea clorului în natură. Potrivit lui Stanislav Costa, purtător de cuvînt

După patru ore de discuţii cu Emil Constantinescu

Ţărăniştii au ajuns la concluzia că au cîştigat alegerile localePreşedintele Emil Constantinescu

s-a întîlnit, marţi seara, pe durata a patm ore, cu conducerea PNŢCD, pentm a analiza rezultatele obţinute de CDR în alegerile locale, au declarat surse ţărăniste.

-Deşi au existat intervenţii critice la adresa unor lideri ţărănişti, nici unul dintre participanţii la întîlnire

nu a propus asumarea responsabilităţii asupra rezultatelor înregistrate în primul tur al alegerilor locale.

Potrivit surselor citate, concluzia întrunirii a fost că, întrucît coaliţia PNŢCD-PNL-PD-UDMR a cîştigat, de fapt, alegerile locale, această coaliţie poate cîştiga şi'alegerile,CDR, alianţa traditionakldîntre PNTCD-

■818LIOTFCA

şi PNL, trebuie să-şi intensifice activitatea.

PNŢCD este de acord ca mesajul CDR în campania electorală pentm alegerile generale să cuprindă şi anunţarea tandemului candidat ia Preşedinţie .- premier* fapt acceptat şi de şeful statului, au mai afirmat sursele citate.

17,1 milioane de dolari

RomâniaBanca Mondială a acordat,

ieri, României un împrumut de 17,1 milioane de dolari pentm dezvoltarea comerţului, prin promovarea unor fluxuri mai eficiente şi mai puţin costisitoare între ţările din această regiune a Europei, - se arată într-un comunicat al . băncii.

Proiectul de Facilitare a Comerţului ”şi Transportului în Europa de Sud-Est (FGTESE), care; va. asigura standarde vamale compatibile cu cele existenţe • în. Uniunea Europeană, va reduce costurile netarifare ale comerţului ş i . transporturilor, precum . şi contrabanda şi corupţia la punctele de frontieră. , •

Acesta este cel de-al doilea proiect aprobat în cadrul unui program regional de acest fel, de întărire şi modernizare a administraţiilor vamale şi altor agenţii- de control de frontieră din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei şi România.

Ministrul ungar al Justiţiei - in vizită

informată la Cluj-Napoca

M inistrul. Justiţiei din Ungaria, dna Ibolya David,-a ‘fost prezentă ieri la Cluj- Napoca, pentru o întîlnire informală cu liderii UDMR Cluj. Oficialul ungar a anunţat că Parlamentul ţării vecine lucrează la o lege cadra privind statutul maghiarilor de peste graniţă. Această lege va mări şansele de obţinere de vize pentru maghiari, în posibilitatea integrării Ungariei în UE. Totuşi, actul normativ va căuta să nu favorizeze imigraţia.

Â. M.

Deponenţii de Ia Credit Bank işi vor putea recupera banii incepind de săptămina viitoare

CENTRALĂ UNIV rvn i.R iA P n r* ,

PREFECTURA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMÂRIADEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA: .

955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLITIA TURDA: 31-21-21 •POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROTECŢIA CIVILA: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. int. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE- 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE 921 •ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERMOFICARE 19-87-48• SC MONTENAY SA: 41 -51 -71• RA. APĂ CANAL: 19-63-02 •S.C'SALPREST* S.A.: 19-55-22• SC PRIVAL: 17-43-86 •DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424

•JANDARMI: 956 'CAR-A Guj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; - iment -43.20-01;Turda - 3;-! 7^2; Dej - 21-20-22 .

• ALIANŢA AVTISL7CÎD: 19-16-17

C I RSE INTERNATIONALE din Autocar* II: .

• Claj-Napoca-Buda^esta.c«plecaredin Ouj-Napoea in nlcledc luni. marţi, joi si vineri bon 7.00Mirupotcrca din Budapesta in/ilcL vie mani. miercun, > incri si simbâti la ora 11.00.

• O u ; ‘ \a p o c a - Budapesta, cu p lecare în n lc lc d c kh era 2 2 .0 0 si înapoiere din Budapesta in file le dc s in c it ora 16.00 .IN FO RM A Ţ II;A u to c a r * I ; 1 4 -2 4 -2 6

Auto-ar* lî: 43-52-78

F A R M A C I I

Ftrmtcii (a senina permanent". Farmacia TORAFARM". str. Ion Mcs'.cr nr. 4, iclcfon 42-65-40. s'.r. Nipoca. nr 25. telefon 19-20-74. fi-nucii "CVNARA". Calea Floreşti nr.7.6, tel.42.62.72. orar non-stop.

Farmacii (a serriciu prelangit: Farmacii 'INTT.RPHARM". str. Primăverii nr. 5, telefon 4 :.:i.« i«r f-22. Farraeii TLESlVriSFARM”, putil’mriinr. 10.telefon 19-1363,orar 8-21

CnrJa de nnapte:Farmatia nr. 5 ’ CIcmatis’ , P-la Unirii nr. 10,

telefon 19-13-63. orar 20-8.y_________________ '

m n T M â

T A R O . U : 26.04.1999-28.10.2000lu n i

C luj -» Buc. 1 W A f i . . :ULJ0 . 08,30 16.45 . 17,35 18,00 , 19,00

0y,J5 10,45 19,45 ' 20,45

m a d i07,00 - - 08,00 15,25 16,15

08,20 09,00 19,45 20,45

m ie r c u r i07,30 08,30 18,00 19.00 18,55 19,45

09,15 10,15 12,00 12,45 19,45 20,45 ^

Jm07.30 08,30 0 8 2 0 09,001525 16,15 17,00' 18,4019,00 20,00 19,15 20,1520.45 21,45

09,1520,4520,55

10,15 07,4521.45 14,0021.45 19.15

08.4514.45 20,15

s îm h ă fa19.30 ^0,30 11,00 12,00

d u m in ic ă- - 14,20 15,05* - . 20,15 21,15

Pret bilet: 955.000 Iei, respectiv 960.000

Urni: C!uj-»Bologna 10,30-12,05Bologna-JCJuj 12,55-16,40

mienwu Ciuj-FBologna 10,30-12,05Belogna-TClaj 12,55-16,40 -

m o i Cluj-FBologna 10,30-12,05Bologna*9Ctoj 12,55-16,40

Pref bilet Cluj - Botogna - Cluj:’235$ TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"• 12 - 16 iunie •

Medicină generală. Dr. I. Boilă - 1 2 , 1 4 , 1 6 (9-12). dr. V . Bodo - 1 4 ,1 6 (15-18), dr. R . Cotârlâ - 1 4 (10-12), dr. S . Loga - 1 4 (1 5 -1 7 ), dr. D . Muntean - 14 (14-16), dr. G . O n a - 15 (11-13). dr. A. F . Oros - 15, 16 (1 4 -1 6 ), dr. I. Riza - 13 (1 5 -1 7 ), dr. L R aşa - 1 2 (15 -1 7 ), dr. M. S u d u - 15 (10 -1 2 ), dr. A . Tegzeşiu - 13 (15-17), dr. C . T o n ea - 13, 15 (9-11); Homeopatie. Dr. I . Bartoâafbâ - 1 4 , 16 (10- 12). d r. R . J u rc â u - 1 3 , 1 5 (1 5 -1 7 ) ; Cardiologie. Dr. A . Iancu - 1 3 (1 1 -1 3 ), dr. I. Pa;iu • 14 (1 1 .3 0 -13 ), dr. T . Popescu - 1 4 (9 - 11). dr N . Pnşcâ - 14 (16 -1 8 ), d r. G h . Uza

12(1 4 -1 5 ); Interne. D r .D .P îr v * 1 2 (1 5 -1 7 ), dr. Cs. Szakacs • 14 (14-16). G ineco log ie . Dr.

Fodor - 1 3 . 15 (10-12), dr. S . P recup - 12, 1 4 ,1 6 (15-17); Chirurgie. Dr. C . C osm a - 1 3 , 15 (10-12); Pediatrie. Dr. R . M itea - 13 (14 -15). dr. M . Fntea - 1 6 (11-13): Reum atologie. Dr. I. Alb - 1 3 (11-13), d r ,C . Zotta - 16 (14-16); O rtop ed ie . Or. Z . Popa - 12 (12-13); E ndocrinologie . Dr. E . Popescu - 14 (9-11); Psihologie. Psih. L. Boilă - 13 (15,30-17); D erm atologie. Dr. I . Sârbu - 12 (1 1 ,3 0 - 12.30); O .R .L Dr. E. P iâ ia n u -1 2 .1 5 (9 -11 ), dr. S. Bîtlan - 14 (14-16).

Pentru ch iru rgie p las tică şl reparatorie, urologie, radio logie planificarea bolnavilor se face la sediu! Policlinicii pe bază d e bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face ta sediul, str. Moţilor nr. 32 şi la te l. 43-0 0 -01 , în tre o re le 1 6 -1 7 d e lu n i p în ă v in e ri. Planificarea bolnavilor ta ecograf şi E K G se face numai pe bază de trimitere de Ia medicii Policlinicii.

FILM E9 • ÎS IUNIE

Republica - E rln B r o c k o v ic h , SUA premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, duminică- spectacole de

_____________________________ noapte cu tarif redus de la ora 23 * Victoria- S c r e a m 3 - c r im a în 3 t im p i, SU A -

premieră (12; 14,30; 17; 19,30) * Arta -Eurimages - B u tu ru g a , Franţa - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * Favorit • L u m e a e p r e a m ică , SU A (12; 14,30; 17; 19,30) ’ M ărăşti - P a ra d isu l in d ir e c t - România (13; 15; 17; 19) , ‘

TURDA - Fox - Plaja. SUA (13; 15; 17; 19) 'D E J - Artă - A l 13-lea ră zb o in ic , SUA (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbătă,

duminică - sp ec ta co le de noapte cu tarif redus de la ora 21.G H ERLA - Pacea - T o y S to r y 2, SUA (15); Zilele filmului haiducesc:

9-11.06: Drumul oaselor, România (17; 19); 12-13.06; Haiducii lui şaptecai, România (17; 19); 14-15.06 Misterele Bucureştilor, România (17;19))

U N I P L U S R a d i o Jo i, 15 iunie P ro g ra m in fo r m a tiv B B C : 6,00-6,30:8,00-

8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U nip lus d e d im in e a ţa , 06,35, 8,20 C alendaru l z ile i. M e teo . 06,45, 9,45 H o ro s c o p . 9,00 Ş tir i lo c a le . 9,20 P ro g ra m u l c in e m a . 9,55 In fo r m a ţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,-17,00 Ştiri na ţiona le s i locale.10.00-14,00 P u n c t . , ş i d e la Zece-, 14,30-18,00 U nip lus a lterna tiv . 18,30- 21,00 Trei c ea su r i b u n e .t 9,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri na ţionale 21 -30-6,00; U niplus n o c tu rn .

i r *

B I B L I O T E C I* B.C.U. “ Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45, 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.Notâ: în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8' 14.

® Biblioteca - Judeţeană “ O C T A V IA N G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. F IL IA L E -Zorilor, Gheorgheni ORAR; juni , miercuri, joi; 14,00-19,45 marţi, vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărăşti - ORAR: luni, miercuri, joi: i‘4.00- 19.45; marţi, vineri; 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-20: sîmbătă; 9-14. SECŢIA DE COLECŢII SPEC IALE: (str. Observatorului nr. 1 telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00 15.00. M ED IATECA , ORAR: luni vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14; CENTRUL DE IN FO RM A RE COMUNITARĂ ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: iuni sîmbătă 8-12.45;.14-18.45..

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană ” J.F.K.' (strada Universităţii 7 - 9). Orar; Iuni - joi: 10— 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19: marţi, joi, vineri: 9 -14....

■ Biblioteca “ Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18 sîmbătă: 9 -13. V

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (stradă Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19 - 20.

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ” Hcrmann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi; orele 16-20.

Biblioteca “ Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.ii Bibliotecă Creştină "Biblos” (str.

Clinicilor nr.28). Orar: Iuni 13-17; marţi, miercuri, joi; 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

Joi, 15 iunie

tv r©

Dispensarul Policlinic cu Plată |instituţie cu vechi §

renume. în asigurarea consultaţiilor medicale,

angajează medici de toate specialităţile.

Adresa: Ştefan Ludwig Roth

(fosta Mâloasa) nr. 19.

Tel.: 130330 sau 432.557.

7.00 Matinalnaţional; * 9,00

• ivfckji Agenda electorală; RAMAMiA 9,25 TVR laşi; 10,0Q Fotbal Euro 2000 grupa B;11.35 TVR Cluj-Napoca; 12,00 Fotbal Euro 2000 grupa D;13.35 TVR Timişoara; 14,00Jurnal; . 14,15CiberFan.Comunicaţii 14,30 Destinul unei naţiuni; 15.00 Convieţuiri (mag.); 16,00 Scena; 16,30 Librăria pe roţi; 17,00 Studioul electoral; 18,00 Euro Ştiri; 18,15 Orice e posibil (s); 18,40 Hiller şi Diller (s); 19,05 Co'rectl; 19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Teatrul Naţional de Televiziune; 21,00 Jurnal. Meteo; 21,35 Fotbal Euro 2000 grupa B>.J23,35 Jurnalul Academiei Caţavencu; 23,50 Euro Fotbal.

7,00 Domni­şoara Andrea (s/ r); 7,50 Femeia

misterioasă (s/r); 8,40 Alfred . Hitchcock prezintă... (r); 9,30 Trupa DP 2; 12,30 Arta apărării (r); 13,00 Globul Dragonului (d.a.); 13,30 Tribuna partidelor parlamentâre; 14,00 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Mit şi istorie (r); 15,40 Veni, Video, Viei! (r); 15,55 Orizont spiritual : (r); 16,25 Antologia jocului popular; 16,45 Domnişoara Andrea (s); 17,35 , Femeia-

^misterioasă (s); 18,30 Telejurnal TVR 2;, 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,05 Se întîmplă acum; 19,35 Fi|m; 21,10 Turnul de control; 22,00 Călătorind prin ţară; 22,15 Alfred Hitchcock prezintă... (f); 23,10 Enigmatica Terra (do); 23,45 Armonii clasice; 0.00 TVM Mesager.

7.00 Observator; 7,55 Aerobic show;

8.00 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,10 Rîul rece (dramă ' SUA 1981); 12,00 Rezervaţia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Perieeliminent (s); 14,00 Camila (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri;. 17,25 Labirintul pasiunii (s);19.00 Observator; 20,00 Spitalul sp aţia l'(s); .21,00 Brigada , mobilă; 21,30 Prezentul simplu;22.00 Observator; 22,15 Joi TeleEurobingo 2; 23,00 Moloney (s); 23,50 Fotbal Euro 2000 la A 1; 0,30 Navarro (s).

BE% ja.jSsss 10,00 Tînăr şi neliniştit (s/r);' 10,50 Lege şi ordine (s/r); 11,40 Baby Boom (s); 12,15 Jucătorul (co.SUA 1991); 14,20 Cînd dragostea ucide (f/r); 16,50 Sens unic;17.00 Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa bate filmul; 18,20 Dădaca (s); 18, 20 Chestiunea zilei pe scurt;19.00 Ştirile Pro TV; 19,50 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Mortal Kombat (f. SUA 1995); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei (d); 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Lege şi ordine (s); 1,15 Spaimă mortală (thriller SUA 1994).

a n la t^ ;

s 7,00 Milagros

w f î f f â u â 8,00 Taifas ■- magazin

matinal;-13,00 Milagros (s);14.00 Style (r); 15,00 Viper (s/ r); 16,00 Salvaţi de clopoţel (s);17.00 Viper (s); 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Impact - puternic pe Prima; 19,00. Cronica cîrcotaşului; 19,10 Cavalerul rătăcitor (s); 20,00 Scenariul unei crime (thriller Belgia/Franţa ’87); -21,45 Cronica cîrcotaşului (r); 21,55. Ştiri pe scurt. Meteo; 22,00- .Motor - emisiune automobilistică; 23,00 Detectivi, de elită (s); 0,00 Focus - emisiune de ştiri (r); 0,30 Impact (r); 1,00 Cronica cîrcotaşului (r). TELfjr/ 7,10 Bună

7 / d i m i n e a ţ a ,Z /a fc> C România; 9,00 Daţi

vine pe Corina (r); 10,00 Ştiri;10.30 Economic ABC (r); 10,45 Gura lumii; 11,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,15 Telemedicina (r); 14,30 Lumea misterelor;15.30 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Film documentar; 18,50 Pariul trio - LOTO; 19,00 Telejurnal; 19,45 Economic ABC; 20,00 Gura lumii; , 20,15 Film documentar;21.00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 21,55 Pariul Trio- LOTO; 22,00 Linia întîi;* 0,00 Ştiri.

10,00 Ştirile de Acasă (r); 10,30

A casă la bunica^Ţr); 10,45 Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 90-60-90 Fotomodeie (s/r); 12,20 Războiul pasiunilor (s/r);13.15 Guadalupe (s); 14,45 Antonella (s); 15,45 Milady (s);16.30 Dragoste şi putere (s);17.00 Căsuţa poveştilor (d.a.);17.15 Acasă la bunica: reţeta culinară a zilei; 17,30 Trei femei (s); 18,30 Ştirile de Acasă;19;05' Războiul pasiunilor (s);

- 2J ,00 90-60-90 Fotomodeie (s);21.00 Femeia vieţii mele (s); 22,00, Satelitul corupţiei (thriller SUA '81).

jke—-fr 15,00 RetransmisieŢ f e ţ f ^ T e l e 7 abc; 17,50

^ —'^V ideoclipuri; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii - realizator Nicoleta Ţăranu;19.30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie’ Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului,

R e d a c ţia nu îşi asum ă re sp o n sa ­bilitatea pen tru schimbările intervenite in program ele posturilor de televiziune . .

HJMiiiiiWtwnaţastăz i, de la o ra 18,30:

CASA CU TREI FETE

de Schubert-Berthe

J o i, 151unie 06:00 -11:00 PRIMUL SALUT, 07:00,08:00, 09:00,10:00,13:00,14:00,15:00,16:00,17:00,.

IZ & m 18;00i 21:00 Ştiri, 06:50, 07:50 Horoscop, 07:20 Revista presei locale^_08:00 Revista presei centrale 08:20,17:00 CD Sport(MihaiPetruşcă), 08:40 Ştirile pe scurt, 09:20 Ce m ai crede lumea; 10:40 in sănătatea dumneavoastră" (Cristina Stihi); 11:00 - 13:00 MESAJ FM; 14:00 - 18:00 CALEIDOSCOP CD, 15:20 Ce m ai crede lum ea (r); 16,40 "Chemarea munfe/u/(DinuMititeanu); 19:00-21:00 "ModernBuzz" (Horaţiu Nicoară), 21:30-23:00 “Punct ochit” - talk- show pe teme de actualitate (Mirela Baciu).

9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); - C o n c u rs u r i (1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 ) ;1 2 .4 5 -S p o rt pe mapamond; 12.00-18.00-CALEIDQSCQP fm :13.20 -E ng leza pe n tru a faceri; 20.00 -Tehnom ania - DJ Sebi; 21.00-Taxi m u s ic ( dedicaţii ); 22.00- 23 .00- Marti - T renu l de la m iezul n o p ţii- Ucu F lo re a ; 22 .00 -23 .00 - B o y s & G irls -A n d ree a S ibech i şi Tavi Topan .

J o i, 15 iun ieWâCT Contact ştiri (buletine de ştiri de aprox. 4

J o i, 15 iun ie ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 16.00; BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 ,

locale, Punctul de

18.00;6.30-9.00 -interviuri. Horoscop (6.40,7.20, 8.20) vedere(7.45), L in iu ţa de d ia lo g {8 .30 ),B u le tin rutier(8.55); 9.00-12.00-PATRULA DE SERVIC IU :

- minute): 5:30; 6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 1430; 15:30; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30.

5:00-8:00 Lupta cu S o m n u l 8:00-10:00 Zona 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00- 12:00 Tovarăşii mei; 12:00-19:00 Contact FM. 19:00- 22:00 Seară de seară. 22:00-24:00 în arşiţa m uzic ii - realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale.

Joi, 15 iunief ( RADIO C L UJ ) ^ 6,00 Bună dimineaţa.

o emisiune cu informa’ţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Doina Borgova’n. 7,50-7,53 Alegeri locale 2000.8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Livia inceu. 11,00 B uletin de ştiri. 11,05-13,00 A patra putere . Prezintă Ioana Bindea. 12,00 R adio jurnal trans ilvan . 13,00 R a d io ju rn a l B ucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radlofax. Prezintă Andrei Huţanu. 18,30-18,33 Alegeri locale 2000.18,33-19,00 Emisiunea partidelor parlam entare. 19,00 R adiojurnal Bucureşti. 19,15 A le g e r i locale 2000. Competiţia Analiştilor pentru primării; 20,00 Ştiri. 20'05 Poveste religioasă pentru co p ii; 21,00 Din grădina cu flo ri multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA91.2 MHz FM

. CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,

str.PROP CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ I I :

P ro f.d r. L U C IA N L A Z Ă R(G in e c o lo g ie , C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

L, Mi: 15-18; Ma, J : 16M-18M Dr. VA LEN TIN POPESCU

(Chirurgie, Oncologie) M a, J : "14*

S :16; V : 9 - 11

15-17

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18 - 20; Ma, J : 18“ -20 V: 16-20 -

P R O G R A M A R E : ' tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

^ POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascalv nr.5, cart. Gheorghcni; STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOCIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

■ ♦UROLOGIE ♦ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVA GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie -, Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosaipingografii pentru sterilitate feminină

• Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări filologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentra sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic dc gardă: orclc.2l - 7 f Rezervare, consu lta ţii

la te l. 41.41.63. ' >

i i ] CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chjrurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic la tal.: 438.028

ORAR Lnni - Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 1(M3” '

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr.. loan HUŢANU

Cluj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap. 12

(autobuze: 35, 43, 46)

Consultaţii, tratamente:

CHIRURGIE INFANTILĂ, ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma. J: 17-19

Pediatrie:L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.

Medicină generală:ACUPUNCTURA:"Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII Dr. ANGELA CĂLUGĂRIT

S tr. P rahove i n r. 11(lîngă biserica Bob)

L, Mi, V -17-20 ,- S : - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

IĂBORlTOItU, DE SlYiTATK MIMtl.î OBJ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864. ■

Aici ar putea fireclama dumneavoastră R am ,

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţii le

ROMPRES şi MEDIAFAX.

« f î r

WASHINGTONUL ABORDEAZĂ CU PRUDENTĂ PROPUNEREA LUI PUŢIN ÎN DOMENIUL NUCLEAR(AFP)

Washingtonul a primit cu prudenţă propunerea preşedintelui rus Vladimir Puţin de a pune la punct un program antirachetă european în colaborare cu NATO şi SUA. în ciuda faptului că a fost considerată o propunere vagă, ministrul american al Apărării, William Cohen, consideră că este un progres, în măsura în care Kremlinul recunoaşte existenţa unui pericol în statele de genul Coreii de Nord. Această propunere a fost făcută tocmai cînd summitul Putin-Clinton a scos în evidenţă dezacordurile profunde dintre Moscova şi Washington în privinţa dorinţei americanilor de a instala un sistem naţional antirachetă. Acest proiect implică revizuirea tratatului antibalistic ruso-american din 1972 (ABM), pe care partea rusă nu doreşte să-l modifice.

Avînd în vedere că multe ţări occidentale s-au opus proiectului unui astfel de sistem, se poate spune că această propunere a ruşilor pune într-o situaţie delicată Washingtonul, maj ales acum, în campania electorală în care candidatul republican George W. Bush a susţinut că ar putea retrage SUA din tratatul antibalistic numai pentru a permite realizarea acestui scut antirachetă.

Propunerea preşedintelui Puţin se doreşte o alternativă la proiectul american, dar este puţin probabil să fie luată în serios de oficialităţile americane, mai a les din pricina presiunilor din partea industriei americane, care speră să beneficieze de contracte în urma începerii derulării programului antirachetă.

Este de menţionat că nici preşedintele Clinton nu este convins de necesitatea şi utilitatea acestui program naţional antirachetă şi că propunerea Rusiei complică situaţia în care se găseşte preşedintele american, ce trebuie să ia o decizie în această vară pro sau contra acestui sistem.

P A R T I C I P A R E A G R E C I E I S I T U R C I E I L A E X E R C I Ţ I I M I L I T A R E C O M U N E - O D O V A D Ă

A A P R O P I E R I I D I N T R E C E L E D O U Ă Ţ Ă R I"THE FINANCIAL TIMES"

Participarea Marinei turce la “invazia” coastei Greciei în cadrul unor exerciţii militare multinaţionale a fost o dovadă spectaculoasă a apropierii produse în ultima vreme între cele două ţări vecine. Implicarea lor comună în manevrele organizate de NATO a venit în contrast cu confruntarea din 1996, legată de proprietatea asupra unor insuliţe din Marea Egee, cînd tensiunile au fost dezamorsate doar după intervenţia Washingtonului. Totuşi, în pofida manifestărilor de simpatie reciprocă de după cutremurele din cele două ţări din vara trecută, manifestări culminate cu semnarea unor acorduri de cooperare bilaterală, Grecia şi Turcia continuă să fie departe una de alta, despărţite de sursa fundamentală a dezacordului lor.

în iulie vor fi reluate negocierile indirecte dintre ciprioţii greci şi turci pentru soluţionarea divizării Ciprului. Atena şi Ankara nu şi-au stabilit însă nici măcar o agendă pentru negocierea disputelor frontaliere din Marea Egee. Singura evoluţie pozitivă în acest sens este o combinaţie fără precedent de împrejurări favorabile reglementăriii disputelor. Acceptarea Turciei în decembrie 1999. între candidaţii

oficiali la aderarea în Uniune^ Europeană, după ce Grecia a renunţat la veto-ul pe care îl opunea de multă vreme, a fost pentru Ankara un stimulent important de a ajunge la un compromis cu Atena, în speranţa de a-şi asigura integrarea. Pentru Grecia, reconcilierea cu cel mai mare vecin al său nu numai că ar înlătura un obstacol masiv din .calea investiţiilor străine, dar ar spori şi credibilitatea Atenei ca viitor membru al zonei euro, la care urmează să adere din ianuarie 2001. Teama de Turcia a împovărat Grecia cu cele mai mari cheltuieli de apărare per capita din Alianţa atlantică. Acum, după depăşirea alegerilor din Grecia, administraţiile celor două ţări au liber cîţiva ani neelectorali pentru a crea rezultate. Absenţa unor

- progrese în lunile viitoare ar putea pune în pericol întregul proces de reconciliere. “Se pune problema cît poate rezista procesul numai în virtutea atmosferei favorabile”, a avertizat un diplomat occidental. “Dacă nu se înregistrează nici un pas înainte, mai devreme sau mai tîrziu ar putea avea loc chiar un recul, o anulare a paşilor pozitivi de pînă acum”.

Timpul trece mai a les în defavoarea Turciei. Dacă într-un an sau doi, cînd Guvernul cipriot grec

îşi va încheia negocierile de aderare la UE, nu apare nici un semn de reglementare a problemei cipriote. Uniunea, pusă în situaţia de a accepta ca membru o insulă divizată, va exclude probabil statul nordic al ciprioţilor furci, susţinut şi recunoscut numai de Ankara. “Acest lucru ar distruge luna de miere greco-turcă şi întreaga relaţie a Turciei cu UE”, a subliniat o oficialitate europeană.

Neîncrederea reciprocă este atît de adînc înrădăcinată - începînd. de la înfrîngerea de către turci a grecilor bizantini în 1071 - îneît ar fi nevoie de “modificări radicale de atitudine de ambele părţi", a spus un diplomat occidental. “Schimbarea atitudinii unei singure părţi, adică o cedare totală, nu ar fi suficientă”.

Grecii. care au recuperat treptat de la vecinii lor turci controlul asupra Mării Egee după secole de ocupaţie otomană, afirmă că mai e ste o singură problemă nesoluţionată - linia de demarcaţie continentală pentru stabilirea drepturilor de exploatare a petrolului, pescuit şi a altor drepturi economice. Turcia refuză însă să facă un gest în' acest sens pînă cînd Atena nu abordează şi alte surse de nemulţumire legate de Marea Egee - de la frontierele maritimă şi aeriană ale Greciei pînă

la militarizarea insulelor greceşti din largul coastei turce.

Neîncrederea - este sporită de obiceiul nociv de a aştepta de fiecare dată de la celălalt pasul următor. Grecia a amînat răspunsul la propunerile Turciei menite să întărească încrederea pe plan militar pînă la un gest al Ankarei consecutiv acceptării de către Atena a candidaturii Turciei la UE. R eacţia la tentativa astfel încurajatoare a Ankarei de a face un astfel de gest a scos în evidenţă sensibilitatea care continuă să caracterizeze relaţia dintre cele două ţări. Fostul comandant al forţelor navale turce Guven Erkaya a declarat că are sprijinul armatei pentru a propune renunţarea la corpul de 100.000 de oameni din Marea E gee, creat în 1975 şi orientat împotriva Greciei. Propunerea, care a fost dezvăluită de presă, a atras un răspuns călduţ din partea Atenei şi o serie de critici vehemente în Turcia. Miniştrii de Externe grec şi turc, care au iniţiat anul trecut apropierea relaţiilor dintre cele două ţări, au anunţat imediat că vor lansa un nou “dialog” pe această problemă. Ei vor avea însă nevoie de un puternic sprijin

. politic din partea guvernelor proprii, pînă cînd fereastra istorică spre reconciliere nu se va închide.

NEGOCIERILE DE PACE IN ORIENTUL MIJLOCIU SE VOR RELUA ÎN SUAREUTERS

Israelul şi palestinienii îşi vor muta negocierile de pace la Washington în încercarea de a crea cadrul pentru un acord final de pace, a declarat secretarul american de stat Madeleine Albright. Preşedintele palestinian Yasser Arafat se va întîlni cu preşedintele Bill Clinton la Casa Albă la 14 iunie, a adăugat ea. Dar ca sem n al dificultăţilor cu care s e confruntă negociatorii, fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că blochează progresele în privinţa unor probleme-cheie, iar Israelul a precizat că nu există certitudinea că negocierile vor duce la un summit trilateral pentru semnarea unui acord. Albright a avut discuţii cu Arafat în oraşul Ramallăh de pe Malul de Vest şi s-a întîlriit la Ierusalim cu premierul israelian Ehud Barak. i

Secretarul de stat american încearcă să

creeze condiţiile pentru un summit între Arafat, Bara’k şi Clinton, preşedintele american sperînd că se va ajunge la un acord-cadru asupra modalităţii de a se pune capăt conflictului israeliano-palestinian. Negocierile urmează a fi conduse pentru Israel de Ministrul Securităţii Publice Shlomo Ben-Ami, iar pentru palestinieni de Ahmed Korei, preşedintele Consiliului Legislativ Palestinian. Statele Unite nu au hotărît încă unde vor avea loc negocierile şi s-ar putea, potrivit unei oficialităţi americane, să nu dezvăluie locul respectiv.

Ultimele săptămîni de negocieri referitoare la statutul final al Ierusalimului şi al teritoriilor palestiniene, la coloniile evreieşti şi refugiaţii palestinieni s-au dovedit promiţătoare în unele domenii, dar au evidenţiat divergenţe profunde în altele. Cele două părţi doresc un summit într-un loc izolat, de genul celui aranjat în 1978 pentru Israel şi Egipt de

preşedintele Jimmy Carter la Camp David, în apropiere de Washington. Acel summit s-a încheiat cu înţelegeri care au dus în 1979 la un acord complet de pace, primul de acest gen al Israelului cu un stat arab.

Statele Unite doresc însă să fie sigure că , un summit are şanse de reuşită. O oficialitate americană a estimat însă că acest summit nu va aduce rezultate. Întîlnirea la nivel înalt va crea cadrul pentru acordul final sau tratatul pentru care Israelul şi palestinienii au stabilit 13 septembrie drept dată-limită.

Albright a explicat: “Este imposibil pentru ambele părţi să obţină tot ceea ce doreşte fiecare. Dar nu vor reuşi decît dacă ambele părţi vor fi mulţumite de ceea ce au obţinut".

Secretarul american de stat s-a întîlnit ulterior cu ministrul israelian de Externe David Levy, care a precizat că palestinienii trebuie să se arate gata de a face compromisuri. Consilierul lui Arafat Nabil Abu Rdainah a declarat: "Arafat i-a spus lui Albright că negocierile sînt aproape îngheţate deoarece nu s-a realizat încă nimic nici în negocierile secrete, nici în cele publice".

P R O I E C T A T A V I Z I T A A L U I V L A D I M I R P U Ţ I N Î N C O R E E A D E N O R D - U N E V E N I M E N T F Ă R Ă P R E C E D E N T"THE NEW YORK TIMES"

Preşedintele Vladimir Puţin intenţionează să viziteze Coreea de Nord luna viitoare, o acţiune care subliniază politica sa externă activă şi pare calculată să contracareze planul Administraţiei Clinton cu privire la un sistem naţional de apărare antirachetă. Oficialităţi ruse au precizat că aceasta va fi prima vizită a unui lider rus în Coreea de Nord. vîAcesta este un evenim ent fără precedent, întrucît nici un şef de stat din ţara noastră nu a fost vreodată în C oreea de Nord, nici în vremea Uniunii Sovietice, nici acum”, a declarat Gheorghi Toloraia, o oficialitate din cadrul Ministerului de Externe. Vizita în C oreea de Nord va oferi preşedintelui Puţin o ocazie de a-şi susţine opinia că diplomaţia şi nu apărarea antirachetă este modalitatea de a face faţă unei ameninţări din partea Coreii de

Nord. Vladimir Puţin poate folosi, totodată, această vizită pentru a contesta ideea dă această ţară ar fi “un stat paria” iraţional, descriere utilizată de Statele Unite pentru' a-şi justifica planurile de apărare antirachetă. Aceste teme ruse este probabil că vor avea rezonanţă în Europa occidentală, unde aliaţii rămîn foarte neliniştiţi că planul administraţiei va declanşa o cursă a înarmărilor şi-i va lăsa lipsiţi de protecţie. Recent, Puţin şi-a dus campania în-ltalia, unde le-a cerut europenilor să sprijine o alternativă rusă la planul american.

Oficialităţile americane au fost luate prin surprindere de anunţul rus, dar au salutat vizita ca o modalitate de a pune capăt izolării Coreii de 'Nord. “Continuăm să credem că dialogul între toate ţările din regiune contribuie la pacea şi securitatea în Peninsula Coreeană şi în afara ei”, a declarat un purtător de cuvînt al

' Departamentului 'de Stat.

Potrivit mass-media japoneze,' vizita lui Puţin e ste planificată pentru mijlocul lunii iulie, chiar înaintea summituluî principalelor democraţii industrializate de la Okinawa, de la 21-23 iulie. Oficialităţi ruse au subliniat că Moscova a d even it, mai interesată de situaţia din Peninsula Coreeană ca urmare a summitului dintre Coreea de Nord şi de Sud. Moscova doreşte să asigure Coreea de Nord că nu susţine o Coree unificată dominată de Seul. Astfel de temeri s-au amplificat la Phenian, întrucît Rusia a dezvoltat relaţii economice şi politice cu Coreea de Sud. “Considerăm necesar ca cele două state coreene să coexiste pentru mult timp”, a precizat el.

Planul american de apărare antirachetă figurează, potrivit ruşilor, pe agendă. Ruşii şi nord- coreenii vor avea o discuţie generală cu privire la “modul’în

' care putem acţiona împreună în situaţia mondială, inclusiv în legătură cu planurile SUA pentru

ABM”. Rusia se teme că planul limitat de apărare pe care Statele Unite intenţionează să-l realizeze este doar prima fază a unui sistem mai larg, care în final va contracara forţele strategice ale M oscovei. Obiectivul Washingtonului a fost să calmeze suspiciunile ruse şi să . convingă Kremlinul să am endeze Tratatul pentru eliminarea rachetelor balistice (ABM) din 1972. Aceasta ar permite Siatelor Unite să dezvolte un sistem defensiv limitat, care ar putea include desfăşurarea a 100 de interceptori şi construirea unui radar în, Alăska.

Statele Unite au convins Coreea de Nord să accepte un moratoriu asupra experienţelor cu rachete cu rază lungă de acţiune. Acesta a împiedicat Phenianul să testeze Taepo Dong-2, o rachetă care Washingtonul se teme că ar putea fi dezvoltată în final ca rachetă intercontinentală.

R U S I A I N C E A R C A S A P U N A

C A P Ă T D E Z A C O R D U R I L O R

C U P O L O N I A

"INTERNATIONAL HERALD TRIBUNE"în Polonia, mult timp un trofeu al competiţiei Est-Vest şi în

prezent unul din noii membri ai NATO, inslatarea lui Vladimir Puţin ca preşedinte al Rusiei a ridicat noi sem ne de întrebare în privinţa intenţiilor Moscovei. 1

Vladimir Puţin a semnalat o dorinţă de a ameliora relaţiile dintre foştii aliaţi din Pactul de la Varşovia, telefonîndu-i preşedintelui polonez şi demonstrînd o nouă transparenţă în legătură cu asasinarea de ofiţeri polonezi în cursul celui de-al doilea război mondial de către Uniunea Sovietică în pădurea de la Katin, a arătat ministrul polonez de Externe, Bronislaw Geremek. Aceste atitudini marchează o schimbare faţă de recentele dispute publice în legătură cu spionajul rus în Polonia şi sprijinul popular din Polonia faţă de rebelii din Cecenia, care l-au determinat pe ministrul rus de Externe, Igor Ivanov, să-şi anuleze o vizită în Polonia în luna februarie.

Dar în pofida semnalelor lansate de Puţin, importante oficialităţi poloneze apreciază că un schimb serios de vizite oficiale este puţin probabil înaintea toamnei, iar alte oficialităţi influente, precum principalul consilier pentru politică externă al premierului Jerzy Buzek, Jerzy Marek Nowakowski, consideră că vor exista momente şi mai dificile. Preşedintele Puţin îşi va spori probabil presiunile diplomatice şi economice asupra Ucrainei, pentru a o determina să se apropie de Moscova, punînd Polonia, care este în favoarea orientării unei Ucraine suverane spre Occident, într-o situaţie mai dificilă.

Oficialităţi poloneze declară că se aşteaptă, de asem enea, că Puţin, care doreşte să proiecteze în exterior imaginea unei Rusii mai puternice şi să extindă influenţa rusă, va încerca să blocheze orice nouă extindere a NATO, în special la ţările baltice. Varşovia susţine o astfel de extindere şi doreşte în special ca vecinii ei Lituania şi Slovacia să intre în NATO, a spus Geremek.

Dar unii analişti polonezi opinează că un nou guvem ar adopta probabil o poziţie mai calmă faţă de Moscova. Marek Matraszek, director al unei firme de consultanţă politică, a indicat că lideri ai partidului de stînga de guvemămînt, inclusiv preşedintele Aleksander Kwasniewski, au vorbit despre o reconciliere cu Rusia. Matraszek a explicat că ar fi mai puţin probabil că un nou guvem ar cere o nouă rundă de extindere a NATO care să includă statele baltice - lucru nedorit de Moscova, care în vremurile sovietice a condus cele trei naţiuni baltice timp de 50 de ani şi are încă un sentiment de proprietate în legătură cu numeroşii etnici ruşi care trăiesc acolo.

Bronislaw Geremek a subliniat că în primul an de după aderarea la NfTO Polonia s-a dovedit “o forţă de stabilitate în Europa", în pofida celor care au crezut că extinderea NATO va distruge relaţiile Occidentului cu Moscova.

“Rusia încearcă să impună ideea că extinderea NATO creează probleme, nu le rezolvă”, a spus Geremek. “Dar nu este adevărat. Extinderea NATO a stabilizat regiunea. Iar sprijinul nostru pentru integrarea posteomunistă nu trebuie să distrugă politica de relaţii de bună vecinătate". Date fiind interesele în domeniile comerţului pieţelor şi energiei, ambele ţări “au baza pentru o relaţie’ mai normală". ’

O importantă oficialitate a subliniat că bombardarea Iugoslaviei de către NATO în războiul din Kosovo - care a început la mai puţin de o lună după admiterea Poloniei, Republicii Cehe şi Ungariei în NATO, în martie anul trecut - a deranjat Moscova mai Piuit derît extinderea NATO. '

A ici ar putea fi reclam a dum neavoastră E a H C M

Preşedintele PNL s-a enervat

lo n e s c u Q u in tu s d e c la r ă n u le o r ic e a f i r m a ţ i i ^ p r iv in d a l i a n ţ e l e p r e e le c t o r a le

Preşedintele PNL,-M ircea Ionescu- Quintus, a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, câ orice declaraţii făcute de lideri ai partidului în legătură cu posibile alianţe preelectorale sînt “presupuneri şi ipoteze personale’ , atît timp cît ele nu au fost aprobate de Biroul Permanent al PNL.

Quintus a spus că asemenea declaraţii îi amintesc de proverbul cu “fata care se grăbeşte la măritiş” şi a apreciat că el personal ar fi “indispus” să afle că alte partide propun alianţe cu PNL fără a-l consulta anterior.

Liderul PNL a apreciat că discuţiile pentru realizarea unor alianţe electorale vor începe în luna iulie, urmînd să fie definitivate pînâ la sfîrşitul lunii august. El a afirmat câ, în prezent, PNL este ‘legat” de protocolul semnat cu CDR, dar este “greu de estimat ce se va întîmpla cu Convenţia sau coaliţia”. Quintus a apreciat că viitoarele coaliţii se vor constitui în jurul unui candidat comun , la Preşedinţie şi, eventual, şi al unui candidat pentru postul dc prim-ministru.

Mircea lonescu-Quintus a mai afirmat că nu vede rostul unor coaliţii “anti-”, inclusiv

anti-PDSR şi ar trebui realizate coaliţii “pro , adică în favoarea unor programe. Răspunzînd unei întrebări referitoare la o posibilă înţelegere a filialei judeţene Ilfov ale PNL, cu PDSR, astfel îneît Bebe Ivanovici să fie ales preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Quintus a spus că a discutat această situaţie cu un lider local al partidului şi a afirmat câ nu există “reţineri” în legătură cu orice alianţă indiferent de persoana susţinută, dacă “aleşii” PNL pot obţine funcţii de conducere în consiliile locale şi judeţene.

Liderul liberal a arătat că, într-o scrisoare primită de la Teodor Meleşcanu, în care acesta îşi exprima regretul pentru faptul că un parlamentar ApR l-a acuzat pe Quintus că şi-a retras banii de la FNI, se menţionează şi posibilitatea unor “perspective comune” între cele două partide.

Prim-vicepreşedintele PNL Valeriu Stoica a declarat, luni, că PNL, ar putea participa la alegerile parlamentare în cadrul unei coaliţii mai largi, care să includă, pe lîngă PNŢCD şi PNL, PD şi ApR. Această “variantă maximală” ar presupune ca aceste

partide să aibă liste comune şi acelaşi candidat la Preşedinţie, a spus Stoica, precizînd că, în perspectiva post electorală, această coaliţie ar trebui să includă şi UDMR “aliat firesc şi tradiţional”.

Prim-vicepreşedintele PNL a adăugat că “o variantă minimală” este o coaliţie formată din cele patru partide şi UDMR, care să aibă liste proprii şi acelaşi candidat la Preşedinţie.

în ceea ce priveşte participarea PNL pe liste proprii şi la alegerile parlamentare,- Stoica a spus că această soluţie ar putea fi adoptată în “situaţia extremă” în care nu se ajunge la o- înţelegere asupra celorlalte variante.

Partidul lui Virgil Măgureanu se alătură

lui Gheorghe FunarB irou l Executiv Judeţean al PNR

prec izează că “ p o z iţ ia P artidu lu i Naţional Român priv ind tu ru l doi al a legerilo r pentru funcţia de prim ar al m un ic ip iu lu i Cluj-Napoca rămîne consecventă crezu lu i naţional şi, în c o n s e n s cu U n iu n e a V a tra Românească ş i Societatea Cultural- Patrio ticâ “ Avram lancu” , nu-l poate susţine pe dr. Şerban Rădulescu, rep rezentan tu l P.N.Ţ.C.D., care se m e n ţin e in c u rs ă p r in s p r i j in u l dec is iv a l U.D.M.R. In consecinţă, P a r t id u l N a ţio n a l Rom ân se ad re se a ză m e m b r ilo r ş i s im pa tizan ţilo r, p recum şi tu tu ro r lo cu ito r ilo r m un ic ip iu lu i, cu apelul de a -l vo ta pe G heorghe Funar pentru ocuparea func ţie i de primar” .

Parcă bătîndu-şi jo c de tem erile lui Ion Diaconescu

P N L s u s ţ i n e î n c o n t i n u a r e r i d i c a r e a

p r a g u l u i e l e c t o r a l I a 5 %Preşedintele PNL, Miţcea Ioneşcu-

Quintus, a declarat, ieri, că “nu vede nici un motiv” ca acest partid să nu susţină, în continuare, ridicarea pragului electoral de la 3 la 5%. Quintus a spus câ există deja o decizie în acest sens a Biroului Permanent Central ăl PNL. El a apreciat că ridicarea pragului electoral ar ajuta la constituirea

unui Parlament “funcţional şi competent”. La începutul acestei săptămîni, preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, şi-a exprimat “rezerva” faţă de creşterea pragului electoral, pentru partide, la 5%. Diaconescu s-a opus şi ridicării pragului electoral Ia alianţe, susţinînd că aceasta ar putea împiedica asocierea unor partide.

Şi ApR se pronunţă pentru creşterea pragului electoral la 5%Vicepreşedintele ApR Marian Enache a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă,

câ partidul său susţine creşterea pragului electoral la 5%, apreciind că, astfel, se “raţionalizează viaţa politică” şi “creşte eficienţa Guvernului şi a Parlamentului”. Enache a spus câ, în cazul alianţelor, ApR susţine adăugarea a cîte 3% pentru fiecare partid. La începutul acestei săptămîni, preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, şi-a exprimat “rezerva” faţă de creşterea pragului electoral pentru partide la 5%. Diaconescu s-a Opus şi ridicării pragului electoral la alianţe, susţinînd câ aceasta ar putea împiedica asocierea unor partide. .

1907 - S-au deschis lucrările celei de-a doua Conferinţe a Păcii, la care au participat reprezentanţii a 44 de state din Europa,'

Asia şi America. A fost încheiată o nouă Convenţie privind reglementarea pe cale paşnică a conflictelor internaţionale

document semnat şi de România^

” * r î

n o p i n i a P D S R ţ

Fenomenul “Piaţa Universităţii” a fost un exemplu de intoleranţă

într-un comunicat primit din partea Biroului de Presă al PDSR se arată că împlinirea a zece ani de la evenimentele dramatice din 13-15 iunie 1990 constituie, pentru responsabilii politici ai actualei puteri, un prilej de a folosi dramatismul acelor momente drept argumente într-o violentă şi murdară campanie electorală. O dată în plus, postul public de televiziune şi presa aservită1 actualei puteri s-au transformat în instrument al luptei politice, slujind comanda politică a guvernanţilor. ... u '

Evenimentele din 13-15 iunie 1990 au reprezentat continuarea unui şir de violenţe, inaugurat de aşa-zisele partide istorice în 28 ianuarie 1990, cînd membrii şi simpatizanţii PNŢ şi PNL au luat cu asalt sediul Guvernului,'pentru a prelua puterea fară să treacă'prin faţa urnelor. Fenomenul “Piaţa Universităţii”, departe de a fi contribuit la democratizarea ţării, a fost un permanent exemplu de intoleranţă şi de refuz al regulilor statului de drept. Televiziunea publică ignora cu seninătate realităţile aceîor zile şi prezintă doar punctul de vedere' al celor care şi-au făcut din “Piaţa Universităţii” o trambulină politică. Ignorînd statutul de serviciu public al STVR, conducerea instituţiei manipulează realitatea şi cenzurează opiniile celor care nu sînt'pe placul lor. în emisiunea de ştiri din 13 iunie 2000 a Jurnalului, violenţele celor care au atacat trupele de ordine, sediile Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Televiziunea şi le-au incendiat sau vandalizat nu există. Este inadmisibil să soliciţi fostului şef al statului un interviu pe această temă, din care să nu se difuzeze decît o jumătate de frază, montată în aşa fel îneît să nu spună nimic. Procedeele conducerii Societăţii Române de Televiziune şi ale celor care comandă aceste diversiuni sînt josnice şi imorale, cum josnic, imoral şi incitator la violenţă este şi clipul'difuzat cu insistenţă pe post, prin care populaţia Capitalei este îndemnată să participe la un nou fenomen “Piaţa Universităţii”. Acest clip reprezintă o directă instigare la violenţă, prin care televiziunea foloseşte în mod ilegitim şi lipsit de onestitate intelectuală un citat din Nicolae Iorga, care nu are nici o legătură cu realităţile în contextul cărora este folosit.

PDSR cere conducerii Televiziunii Române să intre în legalitate şi să nu accepte transformarea sa într-un instrument propagandistic al actualei puteri. Dacă aceste lucruri vor continua, ne permitem să afirmăm că ne aflăm în faţa primului pas pe drumul spre dictatură: subordonarea de către putere a mijloacelor de informare. Indiferent de răspunsul celor responsabili de această grosolană minciună mediatică, PDSR îşi rezervă dreptul de a-i acţiona injustiţie pe cei vinovaţi de această campanie murdară, în care se amestecă şi Ministerul Public, prin declaraţiile halucinante şi lipsite de orice suport ale generalului Dan Voinea. Onoarea militară şi legile ţării, pe care acesta le încalcă fară cea mai mică ruşine, l-ar obligă îa o demisie, dacă nu de onoare, măcar pe motiv de neprofesionalism şi de angajare politică. PDSR protestează împotriva acestor încălcări grosolane ale legilor ţării, care au devenit un real pericol pentru democraţie.

România are nevoie de un proiect de viitor, de o guvernare profesionalistă şi nu de un lung şir de diversiuni - se arată în încheierea comunicatului. - • ■

Mircea Dinescu consideră că SRI împiedică accesul la arhiva Securităţii

Mircea Dinescu a declarat, ieri, că, în opinia sa, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) nu a obţinut accesul la arhivele fostei Securităţi, întrucît SRI nu a renunţat, probabil, la informatorii recrutaţi de Securitate şi “unii au sentimentul câ li se ia marfa de pe tarabă”. Dinescu a apreciat că serviciile secrete “trăiesc de pe urma vechilor muşterii ai Securităţii”, iar dosarele Securităţii pot fi folosite ca “armă”. El a arătat că, nici la ora actuâlă, CNSAS nu are un sediu corespunzător, deşi la putere se află “anticomuniştii” şi nu “cei roşii şi răi”.

Preşedintele Colegiului CNSAS, Gheorghe Onişoru, a arătat că, pînă

acum, Consiliul nu a reuşit să semneze un protocol privind accesul la arhivele fostei Securităţi decît cu Ministerul Apărării şi discută în continuare cu Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, SIE, precum şi cu SRI, principalul deţinător al acestor arhive. Onişoru a spus că SRI a propus ca CNSAS să deţină doar dreptul de a solicita informaţii de la SRI, fără a avea posibilitatea să consulte direct arhivele aflate în custodia SRI.

Colegiul CNSAS a decis, ieri, să-şi ‘suspende investigaţiile pînă cînd SRI va' conlucra pentru a permite accesul neîngrădit la dosarele fostei Securităţi şi se va rezolva şi problema sediului Consiliului.

Asociaţiile de revoluţionari sînt de partea fui Gheorghe Funar

într-un comunicat primit din partea Biroului de presă al Asociaţiei Luptătorilor din Revoluţia Română din decembrie ’89 se precizează că “asociaţiile de revoluţionari din jud. Cluj (UNORD ’89), consecvente principiului caracterului naţional al Revoluţiei Române din 1989, fac un apel către toţi cetăţenii Clujului de â se prezenta la vot" îndemnîndu-i să-şi dea votul “celui care timp de 8 ani a susţinui ideile sfinte ale neamului românesc - GHEORGHE FUNAR”.

în al doilea tur al alegerilor pentru postul de primar la Cluj-Napoca e o situaţie specială, unică şi poate comică. Nu va fi o luptă democratică între doi candidaţi, ci între cele două imagini ale lui Funar: cea bună, după unii, şi cea rea, după alţii! Deci, rămîne în cursă-un singur candidat, Funar, înjurai căruia s-a pus la cale o imensă coaliţie, care are ca scop nu o alegere la urne, ci o scoatere a lui Funar din joc, o distragere a lui, dacă s-ar putea. Sigur, e şi asta o formă a democraţiei. Cel ce nu-ţi convine e împotriva ta şi trebuie anihilat sau, cum zice CIA cînd dă ordin de ucidere a unui duşman, neutralizat! E o naivitate sau o neghiobie să credem că va fi o luptă între Funar şi dr. Şerban Rădulescu! Doctoral a adunat 11,44 la sută din voturi în primul tuf, cam vreo15.000 de voturi din cele 143.384 liber exprimate şi corecte. E o... dovadă a respectului, dorinţei clujenilor de a-l avea ca primar pe domnu’ doctor!! Funar a realizat 45,88 la sută, cam bine peste 65.000! Democraţia turului II se reduce la ură şi iubire: unii îl vor vota pe Funar, alţii, din ură, vor vota împotriva lui şi nu pentru doctorul

Rădulescu. Vor fi şi cîteva mii care vor ştampila cu sinceritate şi oarecare duioşie candidatura doctorului. Domnia sa a primit un cadou, prin care al doilea candidat de drept, domnul Eckstein, li oferă şansa să meargă mai

F u n a r c o n t r a

F u n a r ! !departe. Speram ca domnul doctor, mai reţinut, mai demn, mai chibzuit, să analizeze oferta, să-şi ofere cîteva ‘clipe de răgaz. Coaliţia de luptă împotriva lui Funar mi-a amintit viu, de Blocul partidelor democrate creat de PCR în 1946 şi care, citez!: “a însemnat izolarea completă de mase a partidelor burghezo-moşiereşti şi a contribuit la consolidarea regimului democrat- popular în ţara noastră”. Ceea ce, iată, se întîmplă şi azi. Mulţi nu au uitat lupta de clasă: ba chiar o ascut! Unde a dus amintita izolare, am văzut şi încă din plin şi pe pielea noastră. Acum,

lucrurile se petrec invers. Atunci ţara era ocupată de sovietici, cu voia galantă a Occidentului!! Acum e tot ocupată de alţii, din Occident! Pînă şi marele domn Vosganian declara; că un partid - nu-Inumesc - trebuie desfiinţat sau distras ca să nu ajungă•- iar la putere! Comuniştii anilor ’45- ’50 au izolat partidele, ce nu le conveneau. în fapt, le-au linşat. Tovarăşul Vosganian vrea mai mult. Să-i ajute cel de sus! Oare ar trebui redeschis Sighetul şi făcute locuri la Gherla şi Aiud, pentru ca democraţia să triumfe?!

Aşadar," Funar contra Funar! ' Geaba fac gură partidele, electoratul va vota cum va binevoi el! Cît despre domnul doctor, el are doar rolul actorului figurant, care intră şi anunţă: “Masa e servită, domnilpr”! Fireşte pentru ei, nu pentru el. Victoria va fi, oricum a- lui Funar. Depinde care: “cel bun” sau “cel rău’’! Unanimitatea, totalitarismul, coaliţiile, demolările îmi repugnă. Prefer lupta de idei, fair-play-ul, demnitatea şi dreapta , judecată a lucrurilor. Şi încă ceva: nu-l apăr pe Funar. Apăr un principiu.

Viorel CACOVEANU

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

IH a r ia m ă te l ş i IJo ria M u n te n u ş l a u r e a ţ i a i C o n c u rs u lu i in te rn a ţio n a l d e p o e z ie T e r p s i e h o r e d e la P a r i sags■ e o2s.

Dacă M aria M âţei (studentă în anul III a Facultăţii de Litere Cluj- Napoca) este un nume relativ nou în poezia clujeană, nu acelaşi lucru îl putem spune despre Horia Muntenuş, un veteran deja, şi nu este nici o exagerare. Poezia lui Horia Muntenuş a stat şi stă în atenţia criticii de specialitate ca una dintre cele mai bune şi valoroase, volumele publicate de autor, multe dintre ele semnalate la timp de Adevărul de Cluj, bucurîndu-se de o receptare favorabilă.

încurajările, repet, nu au fost gratuite. Ele se împlinesc acum, în acest an 2000, cu premiul I obţinut în cadrai. Concursului internaţional de poezie "Terpsiehore" de.la Paris, organizat de Association Rencontres Europeenees. Asociaţie care îl are ca preşedinte de onoare pe distinsul clujean Horea Bădescu! Asociaţia în sine este structurată în mai multe secţiuni: Recreation, Amis d’Europoesie, Terpsiehore, preşedinta ultimei fiind doamna M arie-Andree B albastra. Concursul a. constat în texte pe trei teme majore, în limba franceză desigur, Anul 2000, Grădina şi începuturi, preşedintele

juriului regăsindu-1 în persoana poetului francez Joel Conte, iar . ca membri: Pascal Billon, Penny Atmadjian, Denise .Jaillet, Jean-Franţois Blavin, Nicole Durând, Raymond Guilhem, Maggy de Coster şi Marie-Andree Balbastra. Dincolo de diploma primită de cei doi, Maria Măţel, onorată, cu premiul 2, se află intrarea . celor doi clujeni în antologia 2000 vers pour Pan 2000, la casa de editură pâriziană Les Presses Litteraires, publicarea celor doi în revista de poezie Europoesie, alături de alte valori poetice europene.

Se cuvine şa menţionez faptul că Maria Măţel a debutat în poezie şi a debutat în cele mai favorabile condiţii şi auspicii,- dq care foarte puţini au parte, chiar şi dintre consacraţi. Este primul care stă, sînt sigur de acest lucru, la baza celorlalte succese poetice. .

Şi o concluzie, România este o forţă spirituală în lume, de care trebuie să se ţină cont, care uimeşte cu fiecare noutate şi cu fiecare nume, care, cultural vorbind, are nevoie de o cu totul altă susţinere. Felicitări!

Demostene SOFRON

LE JARDIN' CONTRE MOI

Des rangs de doigts Poussant vers les cieux Des files de noix S’elevant dans les yeux

Et des mouches Un essaim. • ■1 ‘ 7, ;; 7C’est mon jardin.Jardin de gouttes d’eau Bralant vers les cieux Les mains tendues Contre les feuilles des doigts. Ce n’est pas moi!

Les mains bourreaux Les mains buchers Poussent au milieu

’ Les main criardes Les mains batardes Poussent dans ma peau.

HOftlA MUNTENUŞ

•1

\

• 1

1000

Si 1 on appelle 2000 Ca devient 1

. Et dans en s’il y a 1 II y a 2000Si 1 on multiplie 2000 une

fois lls font 1Mai si 1 on multiplie 1 2000 fois Ca fait toujours 1.Seul 2000 multiplie de lui

memeEt le parfum ’laisse par le

rougeComme un stylo avec

lequel tu as ecrit L’amour compte sur le

miroir Ou comme une craie Quand j ’ai dessine la

multiplication1 Sur le tableau noir Comme un professeur Aux eleves du debut du

siecleQuand toi, ma professeur

tu etais 1 eleve.

Cărţile clujenilor

M a r i a L u c ia H a ţ e g a n :

E un caz mai puţin obişnuit ca o tînără absolventă de Medicină să debuteze în literatură cu un roman. Şi, iată, lucrul este posibil, căci Maria Lucia Haţegan lasă la o parte grelele tratate de medicină spre a se cufunda în studiul trecutului şi a-1 scoate la suprafaţă, aşa cum s-,' a depozitat el în memoria mamei, ă familiei, a fetiţei care a copilărit la Alba-lulia şi a simţit, mai mult ca alţii, nu numai pulsul istoriei, dar şi datoria făţă de ea, faţă de memoria care ne însoţeşte faptele şi pe care fiecare generaţie o poartă înscrisă în gena ei biologică. Ca fiică a Ardealului, de atîtea ori traumatizat şi asaltat de nedreptăţi de tot felul, tînăra scriitoare simte nevoia să se întoarcă în timp, prin intermediul mai multor membri ai familiei Medrea, spre a reconstitui acele momente fundamentale în care cîţiva eroi anonimi, pierduţi în mulţime, au simţit datoria să se zidească în edificiul mare şi măreţ al neamului, sacrificîndu-se pe sine, fără orgolii, fără măreţie, fără gînduri de recompensă. Oamenii simpli, şi umili ai unei naţii asuprite ştiu ce trebuie să facă, cînd sâ facă şi de ce să facă acele gestQri omeneştii fireşti, necesare, prin care timpul se transformă în faptă. Segmentul ales

de autoare spre a fi investigat începe cu momentul Marii Uniri, continuă cu perioada interbelică, cu cel de al doiiea război mondial şi de aici pînă la evenimentele, din 1989, cînd se reface bucla istoriei,, se întregeşte din nou o acoladă, provocată de războiul antisovietic şi epoca, socialistă. Fiecare etapă e privită detaşat, fără ranchiune: şi

■ încrîncenare, ca un dat inevitabil, ca un rău necesar care produce purificarea neamului. El, neamul, reprezentat aici de cîţiva preoţi, diplomaţi, ţărani şi intelectuali nu poate fi însă doborît, căci dispăruţii nu fac altceva decît consolidează tradiţia, adună în albia ei puteri nebănuite de rezistenţă şi forţă interioară. Unul dintre ei va citi

. Proclamaţia de autodeterminare de la 1 Decembrie la Alba-lulia; un altul va lucra în diplomaţie, altul în armată, altul va sluji biserica, deoarece “întotdeauna va fi un preot la noi în familie, aşa cum a fost şi pînă acum. Ţine minte asta". Un membru al familiei face războiul din Est, apoi din Vest, dar legăturile lui tu căpitanul Urmanov n-au crisparea la care ne-am aştepta, sînt pline de

j umanitate şi. sinceritate, înţelegerea necesităţii istoriei primînd de fiecare dată. Capitolele cărţii sînt dispuse

mozaicat, ca într-un scenariu cinematografic, în care întoarcerile în. timp, “luminările” din mai multe unghiuri ale problemelor ţării şi ale familiei sînt esenţiale, Ţara şi Familia se confundă mereu, iar motivul • Paterului, al Părintelui/ domină cartea cu măreţie şi gravitate. Secvenţe posibile: Anul Domnului 1918, Desprimăvărarea, Toamna generalului, Cerbul în haită, Pămîntul pierdut atestă o autoare cu forţă de evocare, cu puterea de a reconstitui, cu capacitatea de a ' sesiza mişcarea interioară a faptelor, insistînd mai puţin pe construcţia de personaje, ci pe aglutinarea pastei epice care sâ contureze dimensiunile tabloului, căci noi trecem prin timp “însoţiţi de umbrele celor care ne-au precedat" şi fără continuitate nu există istorie, acreditează autoarea, care ne-a convins că e la începutul unui drum care se anunţă deosebit de fructuos.

Mircea POPA

r.'"f^gEE2 £2 y& a® *<t- Manifestările prilejuite de aniversarea celor 150 de ani de la

naşterea Poetului Naţional, Mihai Eminescu, au cunoscut un moment deosebit ieri, 14 iunie. Cînd a fost dezvelită placa comemorativă Steaua pe faţada clădirii de pe Bulevardul Eroilor 9, gest al Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

Semnificaţia evenimentului este mare, clădirea în sine reprezentînd primul sediu al Almanahului Literar, 1950,1951, devenit ulterior Steaua, astăzi un nume de referinţă în publicistica literară, a Clujului, a ţării, şi, prin extensie, a lumii întregi.

Momentul ne-a reamintit de corifeii Almanahului Literar, Aurel Rău, apoi de regretaţii Victor Felea, Aurel Gurghianu, A. E. Baconski, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Ion Pillat,înaintate conştiinţe ale vremii. într-un context social deloc prielnic actului cultural veritabil.

Demostene ŞOFRON

c r u A L i m m m i _________ - i i

---------- z----7——̂-------------------------- '---

ANUL 2000- ANUL EMINESCU

Cu ocazia manifestărilor organizate de Primăria clujeană pentru a cinsti aniversarea a 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, astăzi, 15 iunie sînt programate: la ora 12,30 - lansarea cărţii Eminescu în orizontul criticii de Constantin Cubleşan; spectacolul coral Eminescu 150, susţinut de Corala Universitarilor Clujeni, dirijor prof. Aristotel Cruceanu, coordonator Alexandra Stănescu, care va avea loc Ia ora 13; la ora 14 va avea loc ceremonia de înmînare a titlului Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca d-lui acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române. Cele de mai sus se vor desfăşura în Sala mare a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, str. Moţilor nr. 1-3.

Zilele Academice Clujene' Agora oamenilor de ştiinţă şi cultură

clujeni programează pentru mîine, 16 iunie a.c., cîteva reuniuni ştiinţifice de interes: la Institutul de Istorie, cu începere de Ia ora 10, simpozionul Eminescu - gînditorul istorico-politic şi epoca sa; tot mîine, de la ora 18,30, va avea loc la Facultatea de Chimie a Universităţii “Babeş-Bolyai”

simpozionul cu tema: Direcţii moderne în chimie; în organizarea U.M.F. “luliu Haţieganu”, a Institutului “Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Institutului de Antropologie Culturală al Facultăţii de Studii Europene şi Comisiei de Etnologie şi Antropologie a Filialei

Cluj-Napoca a Academiei Române, în sala de şedinţe a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române va avea loc masa rotundă intitulată Alternativa antropologică. Tradiţii ştiinţifice Ia Cluj, care îl va avea ca moderator pe acad. Ioan Baciu.

In curînd, la Cluj-Napoca, Ducu Bertzi în concert

“Sufletul meu” este titlul celui mai recent album semnat de Ducu Bertzi,.

un album produs de Intercont Music şi care a fost lansat la Bucureşti la finele lunii mai. Imediat după lansare, cantautoral a început un lung turneu de promovare prin ţară, el parcurgînd în ultimele zile peste 2.700 de kilometri - se spune într-un comunicat de presă primit din partea Fundaţiei Cultural- Artistice “Aurel Mitran” din Bucureşti. Popasurile s-au numit: Miercurea Ciuc, Braşov, Timişoara, Reşiţa, Craiova, Iaşi, Sebiş (Arad). în 16 iunie a.c., Ducu Bertzi va poposi la Cluj-Napoca, printr-un concert promoţional care va avea loc seara, cu începere de la ora 21, pe “Terasa Kios”. în concert, Ducu Bertzi îl va avea ca invitat special pe Marius Baţu. în legătură cu albumul intitulat “Sufletul meu” şi concertul său clujean, Ducu Bertzi a declarat: “Titlul acestui album vine să întregească, în primul rînd, versurile din album şi nu în ultifnul rînd muzica mea. Chiar şi ordinea pieselor este gîndită în acest sens. Şi, la urma urmelor, toate piesele sînt cîntece de suflet. Sînt bucuros că voi avea ocazia să-mi prezint şi să-mi deschid sufletul la Cluj, un loc unde mă simt întotdeauna acasă”.

Adeverinţe de absolvireUniversitatea “Babeş-Bolyai” din

Cluj-Napoca, Departamentul pentru

Pregătirea Personalului Didactic anunţă pe cei care în perioada 1 februarie - 15 mai a.c. au urmat cursurile de psihologie, pedagogie, metodică şi practică pedagogică, au susţinut toate examenele şi au achitat taxele necesare, că pot ridica adeverinţa de absolvire de la sediul Departamentului, str. M. Kogălniceanu nr. 4, telefon 064-197.000.

Eroii cărţilor citite_________ l___________________ _La Biblioteca Judeţeană “Octavian

Goga” Cluj a avut Ioc festivitatea de premiere a învingătorilor Concursului de Desene “EROII CĂRŢILOR CITITE”, ediţia a XXVIII-a. Premiile au fost acordate următorilor:

Premiul I: Feneşan Laura Mihaela, Grădiniţa Nr. 4; Corpodean Ioana- Andreea, Colegiul Pedagogic “Gh. Lazăr”; Cazan Claudiu, Liceul “Mihai Eminescu”; Pătraş Tudor, Şcoala Nr. 6; Negru Claudia, Şcoala “O. Goga”;

Premiul II: Tatu Fineas, Grădiniţa “Samariteanul”; Avrigeanu Şerban, Şcoala Nr. 10; Feneşan Raluca, Şcoala “I. Creangă”; Moldovan Sorina Georgeta, Şcoala din Apahida; Cojocneanu Diana, Şcoala Nr. 3;

Premiul III: Manasses Sorina, Grădiniţa “Samariteanul” ; Szilagyi Andrea Edith, Liceul “O. Ghibu”; Baboş Timca, Şcoala Nr. 10;

Bechişan Adela, Şcoala Nr. 6; Pintea Ioana, Şcoala “O. Goga”;

Premii speciale: Manoilă Miruna- Cristina, 4 ani; Arciudean Bogdan, Liceul “M. Eminescu”; Văcar Damaris, Liceul “M. Eminescu” ; Dânilâ Adriana, Liceul “M. Eminescu”; Terec Ioana, Şcoala “O. Goga”; Surducan Ileana, Şcoala Nr. 10; Surducan Maria, Şcoala Nr. 10; Mărcean Ioana, Cercul de desen de pe lîngă Biserica “Naşterea Domnului”; Pop Alin, Şcoala specială Nr. 1; Lingurar Andreea, Şcoala specială Nr71; Mureşan Mihai, Şcoala specială Nr. 1; Pop Florin, Şcoala specială Nr. 1; Dondoş Carolina, Şcoala specială Nr. 1;

M enţiun i: Macarie Renate,Grădiniţa “Samariteanul”; Moldovan Dora, Şcoala Nr. 10; Mocan Florina, Şcoala din Apahida; Rad Anca- Andreea, Liceul “R. Ladea”; Stupariu Ioăna-Florina, Liceul “M. Eminescu”; Abagiu Ionica, Liceul “L. Rebreanu”; Jurj Andrei, Şcoala Nr. 10; Munteanii Daniel, Şcoala Nr. 6; Ghita Alina- Andreea, Şcoala “O. Goga”; Sălăjar Raul-Bogdan, Şcoala Nr. 10; Hinteoar Sanda, Liceul “R. Ladea”; Pop Radu- Bogdan, Şcoala “O. Goga”.

R u b r ic ă re a liz a tă d e M . B O C U

A l o i. r v i v i ar putea fi reclam a dum neavoastră

J ^ . j

f i l L Y K ( f i i l l £ l l (1893 - S-a născut Ion Marin Sadoveanu, romancier;

dramaturg, poet şi eseist, care-şi datorează consacrarea ca scriitor îndeosebi romanului

"Sfîrşit de veac în Bucureşti".

s @

L I S T A u n i t ă ţ i l o r d e î n v ă ţ ă m î n t ( c e n t r e ) î n c e r e s e v a o r g a n i z a e x a m e n u l d e c a p a c i t a t e I n a n u l ş c o l a r

I S S S - a o S O ş i ş c o l i l e a r o n d a t e ( c o m u n e l e )

10

1112

13

14

15

16

17

18

1 Şcoala Nr. I C luj-Napoca2 Şcoala “ I. Agârb iceanu” Cluj-Napoca3 Şcoala “ S. Bărnuţiu ” Cluj-Napoca

Şcoala S. Bămuţiu” Cluj-NapocaLiceul pentru Def. de Vedere Cluj-Napoca Şcoala Feleacu

4 Şcoala Nr. 10 C luj-Napoca5 Şcoala “ Ion Creangă” Cluj-Napoca 5 Şcoala Nr. 20 C luj-Napoca

Şcoala Nr. 20 Cluj-Napoca Şcoala Nr. 4 Cluj-Napoca

' Şcoala Nr. 21 C luj-Napoca Şcoala Nr. 21 Cluj-Napoca Şcoala "E. Pora" Cluj-Napoca

I Şcoala Nr. 24 C luj-Napoca I Şcoala Nr. 7 C luj-Napoca

Şcoala Nr. 7 Cluj-Napoca Şcoala Chinteni Şcoala Aşchileu Şcoala Vultureni Şcoala Nr. 9 Cluj-Napoca Şcoala Batiu Şcoala PanticeuŞcoala Recea Cristur *Şcoala Waldorf Şcoala Nr. 16 C luj-Napoca Şcoala Nr. 16 Cluj-Napoca Şcoala Nr. 22 Cluj-Napoca Liceul T. "L. Blaga" Cluj-Napoca Şcoala “ David P rodan” C luj-Napoca Liceul T. “ Avram la ncu ” C luj-Napoca Liceul T. "Avram lancu" Cluj-Napoca Liceul T. 'M ihai Eminescu" Cluj-Napoca C o le g iu l N a ţio n a l “ G. C o ş b u c " C lu j- NapocaColegiul Naţional "G. Coşbuc" Cluj-Napoca Liceul T. 'G h. Şincai" Cluj-Napoca Liceul T. ’ E. Racoviţâ" Cluj-Napoca Grupul Ş co lar “ T raian V u ia” Cluj-Napoca Grupul Şcolar "Traian Vuia" Cluj-Napoca Şcoala Nr. 12 Cluj-Napoca Grupul Şcolar "Unirea" Cluj-Napoca Şcoala “ A l. V lahuţâ” Cluj-Napoca Şcoala "Al. Vlahuţă" Cluj-Napoca Liceul T. "O. Ghibu" Cluj-Napoca Şcoala “ Horea” C luj-Napoca Şcoala "Horea Cluj-Napoca Liceul T. Nr. 5 Cluj-Napoca Şcoala CiurilaŞcoala "N. Iorga" Cluj-Napoca Şcoala “ O ctavian Goga” Cluj-Napoca Şcoala 'Octavian Goga" Cluj-Napoca Şcoala "L. Rebreanu" Cluj-Napoca Liceul T. “ B athory I.” Cluj-Napoca

19

Liceul Ţ. “Bathory I.” Cluj-Napoca Liceul T. “Brassai S. Cluj-Napoca Liceul T. “Apaczai Csere Janos” Cluj-Napoca L iceu l de Muzică “ S. Toduţă” Cluj-Napoca Liceul de Muzică “S. Toduţă" Cluj-Napoca Liceul de Arte Plastice “R. Ladea” Cluj- NapocaLiceul de Coregrafie Cluj-Napoca

20 Şcoala “ I. Bob” Cluj-Napoca Şcoala “I. Bob" Cluj-Napoca Liceul T. “G. Bariţiu” Cluj-Napoca Grupul Şcolar Poştă şi Telecom. Cluj-Napoca

21 L iceu l T. “ N. Bălcescu” Cluj-Napoca

D E J22 Şcoala Nr. 1 Dej

Şcoala Nr. 1 Dej •Şcoala Unguraş.Şcoala CăşeiŞcoala ChiuleştiŞcoala Vad E

23 Şcoa la “ M. Eminescu” Dej Şcoala “M. Eminescu” Dej Şcoala Nr. 5 Dej

24 Şcoala Nr. 2 Dej Şcoala Nr. 2 Dej 'Şcoala Bobîlna Şcoala MicaŞcoala Cîţcău Şcoala Ocna'Dej <Şcoala Pintic

25 L iceu l T. “ A l Papiu llarian” Dej Liceul T. “Al. Papiu llarian” Dej Colegiul Naţional “A. Mureşanu” Dej : Grupul Şcolar CuzdrioaraŞcoala Viile Dejului Şcoala Jichişu Şcoala Nr. 4 Dej

f^TO R B Â "*"5 “*•*' V '26 Ş coa la “G. Bariţiu” Turda

Şcoala “G. Bariţiu”.Turda > ;Şcoala “Potaissa” Turda \ VŞcoala Petreştii de Jos 'Şcoala Copăceni

27 Şcoala cu clasele l-VIII Mihai Viteazu Şcoala Mihai Viteazu •Şcoala Moldoveneşti Şcoala Călăraşi

28 Ş coa la “ T. Murăşanu” Turda Şcoala “T. Murăşanu” Turda Şcoala “A. Şaguna” Turda Şcoala Nr. 5 TurdaŞcoala Tureni

293031

32

33

34

35

3637

38

39

40

41

Şcoala “ A. lancu” TurdaŞcoala “ Horea. Cloşca şi Crişan” TurdaŞcoala “ I. Opriş” Turda

CÎMPIA TURZIIŞcoala “ Avram lancu” Cîmpia TurziiŞcoala “Avram lancu” Cîmpia Turzii Şcoala Triteni .Şcoala Ploscoş Şcoala Luna Şcoala ViişoaraŞcoala “ Mihai Viteazul” Cîmpia TurziiŞcoala Nr. 1 Cîmpia Turzii Şcoala Nr. 3 Cîmpia Turzii Liceul T. “ Pavel Dan” Cîmpia Turzii Liceul T. “Pavel Dan” Cîmpia Turzii Şcoala Frata,Şcoala Ceanu Mare

GHERLAŞcoala Nr. 2 GherlaŞcoala Nr. 2 Gherla Şcoala Sic Şcoala GeacaŞcoala Fizeşu Gheriii » .. .Şcoala BuzaLiceul T. “Ana Ipătescu” Gherla Şcoala Nr. 1 GherlaŞcoala Nr. 1 Gherla Şcoala Mintiul Gheriii *■Şcoala Nr. 3 Gherla Şcoala Sînmărtin ’Şcoala Ţaga ■Şcoala Cătina

HUEDIN Şcoala HuedinŞcoala Huedin Şcoala Mărgău Şcoala Sîncrai Şcoala Călăţâle Şcoala Beliş Şcoala Izvorul Crişului Şcoala Rîşca Şcoala Mănăstireni Liceul T. Gilău Liceul T. Gilău Şcoala Căpuşu Mare Şcoala Mărişel Şcoala Floreşti Şcoala Floreşti Şcoala Măguri Răcătău Şcoala Săvădisla Şcoala Aghireşu Fabrici

Şcoala Aghireşu Fabrici Şcoala Gîrbău Şcoala Sînpaul

42 Şcoala Apahida Şcoala Apahida Şcoala Cojocna Şcoala Căianu Şcoala Jucu Şcoala Suatu Şcoala Palatca Şcoala Mociu Şcoala Cămăraşu

; Cămin Şcolar Jucu43 Şcoala Iclod

Şcoala Iclod ;Şcoala Aluniş Şcoala BorşaŞcoala Bonţida _Şcoala Comeşti .Şcoala Dăbîca

44- Şcoala laraŞcoala lara ,Şcoala Băişoara Şcoala Valea lerii

45 Şcoala Poieni Şcoala Poieni Şcoala Ciucea Şcoala Săcuieu

46 Şcoala Nr. 6 Cluj-Napoca Şcoala Nr. 6 Cluj-Napoca Şcoala Nr. 3 Cluj-Napoca

In s p e c to ra tu l Ş c o la r Jude ţean C lu jprecizează că înscrierea la examenul naţional de capacitate se face la secretariatul centrului de exam en, indiferent de domiciliul candidatului. Pentru înscriere, candidaţii din seria curentă au nevoie de fişa de înscriere, certificatul de naştere în original şi în copie.

Candidaţii din serii anterioare anului în curs trebuie sâ completeze o cerere de înscriere şi să prezinte foaia matricolă. pentru clasele V-VIII. Perioada de înscriere este 12-15 iunie, iar candidaţii din seriile anterioare se pot înscrie la şcolile unde au absolvit 8 clase. în cazul schimbării domiciliului, înscrierea candidaţilor din seriile anterioare se va face la şcoala de circumscripţie din localitatea de domiciliu.

Examenele se vor desfăşura după următorul grafic: 19 iunie - limba şi literatura română; 20 iunie - lucrare scrisă la limba şi literatura maternă, 21 iunie - matematică; 23 iunie - Istoria românilor sau Geografia României. Rezultatele vor fi afişate în 24 iunie.

Analiza internaţională a reformei învătămîntului din România

Renumită pentru expertizele pe care le consacră învăţâm întului din ţările candidate la Uniunea Europeană, Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) a efectuat analiza reformelor educaţionale din Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovenia, iar în 1999, la cererea autorităţilor române din învăţămînt, OECD a analizat reforma învăţămîntului din România. Recent, organizaţia de la Paris a publicat un volum (în engleză şi în franceză) cu titlul “România. Reviews of National Policies for Education”, conţinînd, pe parcursul a 170 de pagini, rezultatele analizei

reformei învăţămîntului din ţara noastră.

Potrivit unui comunicat semnat de Cătălin Baba, consilier al ministrului Educaţiei Naţionale, în volum sînt analizate fundalul istoric, infrastructura, finanţarea, mentalităţile implicate, măsurile de reformă a învăţămîntului şi rezultatele. Concluzia analizei internaţionale a reformei învăţămîntului din ţara noastră, preluată în comunicatul semnat de Cătălin Baba, este că: “Pentru o ţară cu nivelul de venit şi istoria politicii date, sistemul educaţiei din România asigură un serviciu public impresionant şi este angajat într-

o schimbare profundă pentru a îmbunătăţi calitatea învăţării, învăţămîntului, întreaga organizare şi managementul educaţiei. De la începutul anului 1998, Ministerul Educaţiei Naţionale a accelerat reformele în virtual toate sectoarele sistemului educaţional. Cu toate că schimbarea aduce totdeauna perturbări, iar reforma efectivă continuă să întîmpine serioase constrîngeri materiale şi psihologice, dimensiunile majore şi orientările reformei actuale merită să fie susţinute”. Citatul este preluat din versiunea engleză, pag. 147.

M.TRIPON

Mai multe instituţii de învăţămînt româneşti îşi vor deschide filiale în Republica Moldova

Cercetarea ştiinţifică universitară a fost finanţată cu aproape 20 de milioane de dolari în ultimii doi ani

Cercetarea ştiinţifică universitară a fost finanţată, în ultimii doi ani, cu aproape 20 de milioane de dolari, din care 13,5 milioane au fost primite de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, a declarat Horia Gavrilă, director al Direcţiei Cercetare Ştiinţifică

Universitară din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. în acest an, instituţiile româneşti de învăţăm înt superior au fost finanţate cu aproximativ 4,5 milioane de dolari, Universitatea Bucureşti primind aproape 750 de mii de dolari, iar Universitatea Politehnică din Bucureşti beneficiind de aproape 770 de mii de dolari.

Conform Legii învăţămîntului, cercetarea ' ştiinţifică universitară este susţinută financiar din ' bugetul Ministerului Educaţiei, retribuţia cadrelor

didactice, resurse extrabugetare şi fonduri internaţionale. Finanţarea internaţională are în vedere baze şi proiecte de cercetare, programe de master-doctorat şi proiecte de cercetare pentru

• tineri.

Mai multe instituţii de învăţămînt româneşti îşi vor deschide filiale în Republica Moldova, pe baza unui protocol de colaborare încheiat între. Ministerele Educaţiei din cele două ţări, a declarat, Gabriela Atanasiu, şeful Direcţiei Generale de Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Conform înţelegerii, în anul de învăţămînt 2000 - 2001 se vor realiza programe de studii academice între

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi şi Cahul, Universitatea Al. I. Cuza din laşi' şi Bălţi, Universitatea Tehnică din laşi şi Chişinău, precum şi extensiuni liceale din România la Lipcani, Bălţi şi alte localităţi din Republica Moldova.

Protocolul mai prevede sporirea ofertei de studii pentru învăţămîntul superior, cooperarea în domeniul învăţămîntului preuniversitar şi preşcolar, predarea în limbile

minorităţilor naţionale, organizarea de sesiuni bilaterale pe tema standardelor europene de educaţie, precum şi sprijinirea copiilor supradotaţi.

în timpul vizitei efectuate în Republica Moldova cu ocazia semnării protocolului, Andrei Marga, ministrul Educaţiei, a primit, la propunerea Universităţii Pedagogice de Stat din Chişinău, titlul onorific de Doctor Honoris Causa.

ATENŢIE!! A stenia odată cu prim ăvara ş i ţine

1 Se combate optim cu

O p t i m a F o r t e

o viată plină de energieQ Q de v itam in e ş i m in era le

* ■ ! / p lus betacaro ten

Se recomandă persoanelor active fizic şi intelectual, celor care lucrează în mediu cu noxe; fumătorilor. Previne ap ariţia cancerului, ă te ro sd e ro ze i, tu lburărilor coronariene, întârzie procesul natural ae îmbătrânire, c o m b a t e s t r e s u l ş i n e u r a s t e n i a .

O p t i m a F o r t e este prezentă în toate farm aciile la preţul de num ai 65.000 lei.

Şe eliberează fără prescripţia medicului

vin e tot anul

* * » •

Optima Forte

i ^ s 1

PHARMEX

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;te l/fa x 1 9 -7 3 -0 4 ;

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i-v in e r i 8 -14; te l/fa x 3 1 -4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; te l /fa x 2 1 -6 0 -7 5 .

____

D epozit: str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075: 094664062REPREZENTANŢA:

• Policolor Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, lacuri• Sinteza Color Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• Azur Timişoara; email,' riitroemail, iacuri, grunduri; .• Caparoi - vopsele lavabile - import Germania;• Civic Bucureşti: aracet;• Den Braven România: silicoane, spume poliuretanice;• Perom Clui: pensule, bidinele;• Perind Oradea: perii, mături, bidinele uz casnic; g• Retco Braşov: chit auto; s• Sinto Braşov: chit auto * 2

Şi multe alte p roduse chimice: oxizi, coloranţi,adezivi, p roduse de întreţinere,

------------------ ---------------------

i t -i i rH M

■ H

| N O I N U A V E M N E V O IE D E R E C L A M Ă ...®

I , . D E A C E E A ... N IC I N U N E F A C E M . I

1 1 S | 9 M

afrf Ţ fif{ fîĂ ţn rrt! h & it i 1 'iu '

Str. Baba Novac 14, *J tel. 064-194.056 |J

LUNI-VINERI: 8-19; SÎMBĂTĂ: 9-14

-i

Societatea Comercială METEX S.A., str. Republicii nr. 33 TURDA, organizează concurs de selecţie

pentru postul deCONTABIL ŞEF I

în data de 22.06.2000 ora 10,00. ka -Condiţiile de participare smt următoarele: / ^

1. Studii superioare economice.2. Cunoaşterea legislaţiei în vigoare în domeniu: Legea 82/

1991, L 15/1994, L 27/1994, L 145/1997, O.G. 73/1999, O.G. 130/1999, O.G. 17/2000, O.G. 19/2000, O.G. 41/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Vechimea minimă în contabilitate de 5 ani, de preferinţă în comerţ.

4. Minim 3 ani vechime în funcţie de conducere în domeniu.5. Cunoştinţe minime de operare pe calculator.Documentele necesare:1. Diploma de studii (copie xerox + original)2. Dovada atestării vechimii în muncă în domeniu.3. Recomandări de la locurile de muncă anterioare. Candidaţii vor depune dosarul cu actele menţionate însoţite

de o scrisoare de intentie si de curriculum vitae pînă în 19.06.2000, ora 15,00.

Persoanele selectate pentru testare vor fi contactate telefonic.- Informaţii suplimentare la Biroul Resurse Umane tel. 313.464.

I. - . ■

i" ’ • ' ‘ ■ ' i

• ' * * - • • • • > - • > # " • • T i î f H î â ţ - p s f e i

S.C. Carbochim SA, cu sediul în Cluj-Napoca, P-ţa 1 Mai nr. 3, telefon 437005, fax 437014, organizează licitaţie în vederea obţinerii unui contract de service pentru “Instalaţie de prevenire şi stingerea incendiilor”, echipate cu DICI-uri şi D.T.F.-uri.

Licitaţia se va desfăşura la sediul firmei în data de 29. 06. 2000, ora 10,00. Condiţia principală este ca firma doritoare să fie autorizată CNCÂN.

înscrierile pentru licitaţie pînă la data de 28. 06. 2000, orele 10,00.

Relaţii suplimentare la telefoanele 437005, interior 273, 274, 222 sau 276. (3683640)

S.C. FOMP PROD IMPEX SRL, reprezentată prin Dna SIMION O ANA MARINELA şi Dl MOLNAR BALAJ, înmatriculată Ia Registrul Comerţului Cluj sub J 12/345/ 1996, cod fiscal: 8212564 ESTE CITATĂ ÎN CALITATE DE DEBITOARE, ÎN PROCES CU S.C. IND. MAESTRO PRODGOM S.A., în dosar nr. 3096/2000 al TRIBUNALULUI CLUJ pentru data de 27.06.2000, ora 11,00, sala 14, dosarul nr. 3096/2000 ARE CA OBIECT FALIMENT.

S.C. VAMIA COMIMPEX SRL reprezentată prin Dna CIOBAN MARIA înmatriculată la Registrul Comerţului Cluj sub nr. J12/5062/1994, cod fiscal: 6773269 ESTE CITATĂ ÎN CALITATE DE DEBITOARE, în proces cu SC IND. MAESTRO PRODCOM S.A., în dosar nr. 3095/ 2000 al TRIBUNALULUI CLUJ pentru data de 27.06.2000, ora 11,00, sala 14, dosarul nr. 3095/2000 ARE CA OBIECT FALIMENT. __________ ■ ~ (3715391)

Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii Cluj- Napoca organizează în data de 10 iulie 2000 concurs pentru ocuparea următoarelor posturi didactice: - : '

S*3

Profesor - Limba şi literatura franceză 1- post; §_■ Profesor - Limba şi literatura română ' 1 post; ■ c_

Profesor - Informatică - tehnologii asistate'. de calculator 2 posturi.

Informaţii suplimentare Ia secretariatul şcolii (tel. 064-192.081).

COMPANIE INTERNAŢIONALA ACTIVIND IN DOMENIUL INDUSTRIAL

ANGAJEAZĂ PERSONAL PENTRU FACTURARE

CERINŢE: . ; - ' .■ cunoştinţe temeinice de operare a calculatorului;■ cunoştinţe în domeniul facturării şi al întocmirii documentelor de expediţie şi recepţie a mărfii;

minime cunoştinţe de contabilitate primară şi gestiune.

Persoanele interesate sînt rugate să trimită CV-urile pe fax la numărul 415.708 pînă la data de 20.06.2000.

■ - (3715363)

S i m ţ i ţ i c ă n u9 9

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m e

î n c o n t i n u ă

m i ş c a r e ?9

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva

SOCIETATEA COMERCIALĂ ,3715m "TRANSILVANIA CONSTRUCŢII" S.A.

Cu sediul în Cluj-Napoca, str. Deva nr. L7, Telefon/Fax: 192.952

ÎN C H IR IA Z ĂSpaţii de depozitare şi producţie, dotate cu apă, gaz, curent

trifazic, linie CFR şi poduri rulante, la preţuri cuprinse între 0,5 - 2,5 S / mp + T.V.A., situate pe str. Orăştiei colţ cu str. Traian Vuia. -

Relaţii suplimentare la telefon: 192.801,192.952,092-286.158.

Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d ir e c t la r e d a c ţia z ia r u lu i , s t r .N a p o c a h r .1 6 . ^ D E ¥ A H 1 J L

d e C l iy

fgheni)— a— MMMMStel. 092 .327339; 092 .460039

EN-DETAIL LA PREŢURI DE EN-GROSx<-c5., • KOBER-ROLAC: vopsele pentru lemn şi metal

interior-exterior, emailuri, lacuri (nitro, alchidice, S,GtCjâj poliuretanice), lac de parchet, grunduri, vopsele speciale,

aracet, vopsele layabile pentru interior şi exterior. v̂ qc»jv NOU: ECOLUX - vopsea ecologică pentru lemn,

: diluabilă cu apă (netoxicâ) ,* PERGO Oradea: perii, mături, pensule S'

; • DECORA Germania/pensule §•S S : • ALFA: coloranţi pentru zugrăveli q.

- : şi o gamă complexă de: oxizi, chituri auto, diluanţi, produsedin plastic pentm întreţinerea şi curăţenia locuinţelor.

P R E ţ U R I F A R A A D A O S C O M E R C IA L I:

BANCA "DACIA FELIX" S.A. vinde la licitaţie publică prin intermediul

executorului propriu1. Apartament 4 camere plus dependinţe situat în Cluj-Napoca,

str. Gorunului, nr. 2, ap. 3, jud. Cluj.Preţ de strigare: 306.000.000 lei.2. Apartament 4 camere plus dependinţe situat în Cluj-Napoca,

str. Plopilor nr. 75, ap. 71, jud. Cluj.Preţ de strigare: 312.000.000 lei.Licitaţia pentru cele două apartamente va avea loc în data de

15.06.2000, ora 10, Ia Banca "Dacia Felix" Sucursala Cluj, Pt ţa Unirii, nr. 31. Informaţii la telefon 064/190.907. (3683644)

S C U N IM E T C U G S A B-DUL MUNCII, NR. 18b

angajează de urgenţă prin transfer sau repartiţie OFM :- SUDORI - minim categoria 3, cel puţin 5 ani

experienţă în sudura MIG-MAG, . autorizaţi în sudura MIG-MAG, * (C02), vîrstă între 25 - 40 ani.

- TERMIŞTI - TRATAMENTIŞT1 - minim 5 aniexperienţă în meserie.

Informaţii la telefon 415.240, interior 1130. (3683645)

■tCEA MAI BOGATĂ OFERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE 7PREŢURI CP-ta Unirii nr. tel/fax: 064-13168.58^%;

.Wia.

A D E V Ă R U Ld e C lu j

)

u b l l d . U i f eCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

: : - tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

V ) .

NEUROCHIRURGIECONSULTAŢII LA INTERSERVISAN

Dr. G. MUREŞAN : ŞEF DE LUCRĂRI - MEDIC PRIMARD U RERI DE CAP, LOMBOSCIATICĂ, HERNII DE D IS C , P A R A L IZ II, E P IL E P S II, M IG R EN E,, COM PRESIUNI CEREBRO-SPINALE, INFILTRAŢII /EEG-RADIOLOGIE/ - .

Joi 15 -18, Sîmbătă 10 -13 % Tel. 41.41.63,41.46.27 w

C O N S IG N fiŢ Ifl LIDJfi

B-dul 21 Decembrie nr. 3/2

vinde şi primeşte spre vînzarediverse bij uterii de aur, argint cu sau fără pietre preţioase, d iverse ob iec te vechi, tablouri vechi.

/.Unic orele 10-17 §Telefon 430.491 |

D r . PE T R E- MEREŞAN -

C O N S U L T A Ţ II s i T R A T A M E N T E D E- M E D IC IN Â G E N E R A L Ă .

; ■ . / IN SPECIAL:• coxartroze, artroza genunchiului, dureri pe

coloana vertebrală (spondiloze), dureri ale umărului şi cotului, sciatică, pinteni calcaneeni, poliartrită, nevralgii, dureri după fracturi, entorse şi intervenţii chirurgicale;

• ulcervaricos, hem oroizi, varice;•prostată. _C a b in e t: s %str. I.P. Voiteşti nr. 2-4, Bl. F, Sc. I I , Ap. 31 (în Piaţa M ih a i Viteazu, staţia autobuzelor 3 1 ,3 6 ) şi la dom ic iliu l pacientului.

O R A R : _Luni-M iercuri-V ineri 9-13 - 5

■ M arti-Joi 9 -12 s i 18-20 55Sîmbătă 10-12 ' E

Tele fon: 134.167, 094-660.771 S2.

170/70/• r im t i e x I i si

P-ţa Timotei Qporiu nr.15/45 tel/fax: 064-190787,198802 SMTEM

INTEGRATOR

K 6 II 500MHz 3D, ViaMVP3configuraţie:

c S 2 b , PII 466MHi{l 28Kcache), +S8 • 32MB DIMM, ' Pil566MHz,64MBSDRAM

swACoiorTs- Pili550MHzSECC2,64MBSDRAM f d d 3.5”, tastatură, imprimantă Canon BJC1000 -

carcasă, mouse Kit Multimedia (CD Rom+SB+Boxe)

10.550.00011.130.00012.925.00015.300.000

1.600.000 1.376.000

3 a n i

g a r a n ţ i e

SG D E N T A L IM P E X SR Li S tr. Banu Mărăcine nr. 1 ap. 5

ARAD 2900 Tel, 094-555.343

Firmă româno-germană.angajează tehnician dentar pentru promovare produse stomatologice. Condiţii: deplasare în localitate şi împrejurimi. Se acordă plată procentuală din vînzări. Cunoaşterea limbii germane reprezintă un avantaj.

Telefon 094-555.343, între orele 17-21. , (3336998)

( ? R E C O N D I T I O N Ă R I9

C A R T U Ş E P E N T R U

Q ) I M P R I M A N T E

L A S E R J E T Ş l I N K J E T

( 7 ) ' (3715322)

T i - ' 3 4 0 0 C l u j - N a p o c a ,

| ! t P - ţ a U n i r i i 5 / 1 1T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 3 . 0 4 . 2 3 .

\

s a K e o a c M M B Q ts (te M fc E S <3U0QS2>

ţ ^ a i ĂDEVĂRUL

Societatea Comercială M ETEX S.A. Turda, str. Republicii n r. 33, angajează

1 ECONOMIST cu contract pe perioadă determinată.

Condiţiile de participare sînt următoarele:1. Studii economice superioare.2. Experienţă-în contabilitate, de preferinţă în comerţ.3. Cunoştinţe minime de operare pe calculator. . - Candidaţii vor prezenta la biroul resurse umane, pînă la data

de 19: 06. 2000 ora 15,00 un dosar cu următoarele acte:1. Diplomă de studii (în original şi o copie xerox).2. Scrisoare de intenţie şi curiculum vitae.Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la Biroul Resurse

umane tel, 313.464,; (3715383)

Colegiul Naţional "George Coşbuc", cu statut de şcoalăreprezentativă, organizează concurs, în perioada 12-14 iulie2000, pentru următoarele catedre vacante:

1. învăţător (secţia germană) ' 1 post;2. Lb. română' ~ 1 catedră;3- Lb. germană (modernă)' 1 1 catedră;4.Xb. engleză-+lb. germană - 1 catedră (10 ore + 8 ore);5. Lb. engleză v 1 catedră;6. Fizică (secţia germană + română) 1 catedră (10 ore + 8 ore);7. Istorie + ed. civică 1 catedră;8. Istorie (secţia germană) 1 catedră;9. Biologie ■ 1 catedră;10. Muzică .. - • 1 catedră;11. Desen ■ - 1 catedră;12. Religie (ortodox) ^ 1 catedră. •

Informaţii suplimentare la secretariatul colegiului, str. A.lancu nr. 70-72, telefon 198.040. (3683648)

SR P V IC T O R IA C L U Janunţă licitaţie publică cu strigare în data de 30 iunie 2000,

ora 10,00; la sediul din Calea Dorobanţilor nr. 18-20, pentru: â) VÎNZARE DE MIJLOACE FIXE:- autoturism Renault 20 TL - 1 buc.- echipament de ierbicidat - 1 buc.- platformă transport baloţi - 1 buc. §- plug cu 2 trupiţe - 2 buc. §b) ÎNCHIRIERE DE SPAŢIU: S- spaţiu pentm birou - 20,20 mp - ştr. Napoca nr.16 Cluj-

Napoca • %’ - suprafaţă - 8 mp - B-dul 21 Decembrie 1989 54-56 Cluj-

Napoca ■- spaţiu comercial - 140 mp - str. Fildului fn Huedinc) UTILIZARE SPAŢII ÎN REGIM DE PRESTĂRI

SERVICII:- spaţiu pentru birou - 31,80 mp - Calea Dorobanţilor nr.

18-20 Cluj-Napoca -- spaţiu pentru birou -15,00 mp - Calea Dorobanţilor nr.

18-20 Cluj-Napoca. 7înscrierile se fac la sediul sucursalei din Cluj-Napoca, str.

Napoca nr.16, pînă la 28 iunie 2000, ora 10,00.Vinde prin negociere directă vaci cu lapte, zilnic între orele

8-13, la sediul Complexului Agroindustrial Apahida, str. Libertăţii nr.l, telefon 231.987.

Informaţii suplimentare la telefon 198.310, 198.150.

ARMĂTURA S.A.CUU NAPOCA

Consulting . te le fo n ia m o b i lă ,

asistă f i r m ă d e te le c o m u n ic a ţ i i ,r e n u m it ă p e p ia ţ a ro m â n e a s c ă în

» în s e le c ţia p e n t r u p o s tu r ile d e

DIRECTOR DE VÎNZÂKI Profilul postului:

• Studii superioare în domeniul tehnic• Cunoştinţe foarte bune de limba engleză '• Abilităţi de operare PC, navigare Internet• Carnet de conducere categoria B

.. * Abilităţi Specifice unei persoane de vînzâri:• Experienţă în managementul vînzârilor

PERSONAL DE SERVICE Profilul postului: x '

• Studii medii sau superioare în domeniul tehnic♦ Cunoştinţe de limba engleză 1. Cunoştinţe PC (operare şi programare)

■ • 1 Constituie avantaje: '- cunoştinţe electrotehnice, electronice- . • cunoştinţe limba maghiară ̂ —

C .V .-u rile însoţite de fotografie se trim it la: 3400 C luj-Napoca. str. Ârany Janos 9 /1 , sau Ia fax: 197070 pînă la data de 20 iunie 2000. (Pe p lic vă rugăm să specificaţi postul pentru care faceţi aplicaţia). Persoanele existente în baza noastră de date interesate de acest post sunt rugate să ne semnaleze interesul pentru a fi implicate în . procesul de selecţie (fără a mai trimite C V -u ri şi fotografii).Vorfi contactate doar persoanele care corespund cerinţelor postului. - - -

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/făx 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. U u

a « m m • —m

j D u i f u f e0

TV CABLU ANGAJEAZĂ ÎN CONDIŢII

EXCEPŢIONALE AGENŢI s VÎNZĂRI |

Inform aţii Ia sediul firm ei, s tr. Decebal nr. 37

sau telefon 432.435.

• Vînd casă , zona str. Traian, 5 camere, încălzire centrală, garaj. Preţ 45000 USD, negociabil. Tei. 13-33-77; 092-23-84-52. (996495)

Vînd apartament 2 camere pe Mehedinţi, parter. Tel. 18-74-14. (998153)

• Vînd apartament 2 camere cartier Gheorgheni,- aleea Snagov, etaj V, parchet, faianţă, telefon, preţ22.000 DM. Tel. .14-04-28 între orele 9-12; 17-20. (998157)

• Urgent vînd apartament compus din două camere semidecomandat etaj I pe str. 'Horea. Informaţii de luni pînă vineri între , orele 11-15 la tel. 13-69-84. (998150)

• Liceul de Arte Plastice “Romulus Ladea” i Cluj- Napoca, organizează concurs pentru ocuparea posturilor didactice vacante, în data de 10 iulie 2000 (proba practică 6 iulie 2000). Lista posturilor vacante: -limba şi literatura română-1 post; limba engleză -1 post; -religie ortodoxă-1 post; -desen cuioare-3 posturi; -modelaj -1 post; Pentru relaţii suplimentare la secretariatul liceului, Cluj-Napoca str. Dorobanţilor nr. 56, tel. 43-14- 49. (996522)

• Vînd casă 2 camere, bucătărie, baie, str: D. Rotund, 700.mp, grădină şi curte, 17 m front !a stradă, posibilitate de extindere, toate facilităţile, finisată. Tel. 430.423. (Ag.i). . ; 5• Vînd garsonieră confort 1, str. Almaşului,. nefinisată, cu telefon,

. preţ negociabil. Tei. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă 2 camere, bucătărie, baie, Grhia, 5 focuri de gaz, 360

/ mp, grădină şi curte. Tel. 430.423. .(Ag.i)• Dau în chirie vilă 3 dormitoare.+ livirig, în A. Mureşanu, 200 mp, construcţie nouă, superfinisatâ, cu garaj, mobilată complet, centrală proprie. Tel. 430.423. (Ag.i) ,• Vînd urgent apartament 4 camere, str. Bucureşti, confort sporit, etaj intermediar, superfinisat, 2 balcoane închise, uşi schimbate, 2 băi finisate, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)

. • Vînd apartament 2 camere, Grigorescu, etaj intermediar, faianţă, gresie, telefon,-pret negociabil. Tel. 430.423: (Ag.i)

- • Vînd apartament 3 camere, confort 1, str. Grigore Alexandrescu, etaj 2 din 4, zugrăvit, cu faianţă, parchet, telefon, 2 balcoane, 2 băi, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă, 2 camere, str.

. Povîmişului, suprafaţă totala 147mp, singur în curte, acces maşină, necesită -reparaţii, 200 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă 4 camere, bucătărie, baie, 130 mp constmiţi, str. Maxim Gorki, grădină 600 mp, 6 focuri de gaz, toate facilităţile. Ţel. 430.423. (Ag.i)• Vînd teren 700 mp, str. Borhanci, 32 m front la stradă, îngrădit. Tel. 430.423. (Ag.i)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

. • Vînd moară cu ciocane pentru monofazic şi trifazic. Str. Cîmpul Pîinii nr. 49. (1133922)

• Vînd Mercedes Clasa A. Tel. 43-55-88. (996525)

• Vînd repatriere din Austria. Tel. 19-91-87. (996526)

DIVERSE• Şcoala “Ion Creangă”

(fostă nr. 17), aleea Peana nr.2-4 Cluj-Napoca, tel. 42-68-27, face înscrieri pentru clasa I, an şcolar 2000-2001, în perioada19-30 iunie, orele .13-18, 21-30 august, orele 11-16. Director, prof. Cristian Munteanu. (1133830)

• Angajăm personal băieţi şi fete pînă Ia 25 de ani, distribuitori în benzinărie. Informaţii zilnic, între orele 7- 9, la sediul firmei, str. Fabiricii nr. 147A. (1133892)• Restaurant Maestro angajează

BUCĂTAR. T el.. 43-11-08. (1133901)

• Liceul Teoretic “Avram lancu” anunţă scoaterea la concurs a două catedre de limba engleză şi a unei catedre de biologie în data de 11 iulie 2000. Informaţii la secretariat. Tel. 19-60-28. (998171) . • •

Vînd apartament

lux finisat, la parter,

jaluzele, 2 camere,

cart. Gheorgheni,

pentru cabinete

medicale, saloane ®- ssau birouri. |

Telefon: 094-141.933

• S. C. C. A. Metalica din .Cîmpia-Turzii, în conformitate cu prevederile deciziei UCECOM 187/1992,organizează în data de06.07.2000, ora 10, licitaţie publică pentru vînzaree unui spaţiu administrativ şi de producţie fie 795,45 mp. în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare zi de joi, la aceeaşi oră, pînă • la adjudecarea' acestuia.Informaţii suplimentare la sediul sau la tel, 064-36-81-43 sau 36-83-77. (996527)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Zegrean Impex SRL anunţăJnceperea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Brutărie şi depozit” situat în Gherla str. Romană nr. 14. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1133939)

- • în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Octavian Căpăţînă anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul TV CABLU S.R.L. situat în Cluj-Napoca str. Decebal nr. 37. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (3715137)

•- în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Pop Mihai anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul garaj cu 2 boxe situat în Cluj-Napoca str. Braşov nn 31. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (998167)

• Spitalul Clinic de Copii Cluj- Napoca, str. Moţilor nr. 68, solicită oferte de preţ pentru executarea unor lucrări de construcţii şi instalaţii la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Secţiei. Chirurgie. Documentaţia poate fi consultată la Serviciul Tehnic. Ofertele se vor depune în plic sigilat la registratură pînă în 23.06.2000. (996520)

PIERDERI• Pierdut căţea Mastino

culoare gri cu zgardă mairb. Ofer recompensă. Tel. 092-32-22-57; 44-00-26. (998165)

• S, G. C. Aghireş vinde la licitaţie publică tractor U 651, la data de 29 iunie 2000, ora 10, la Casa de Cultură Aghireş Fabrici. Tractor uzat 92%. (996519)

• In'data de 19 iunie 2000 la Tribunalul Cluj, camera 10, ora 10, se vinde la licitaţie imobilul din str. T. Turcului nr. 62. (996521)

• Atenţie firme! Căutaţi să cumpăraţi un spaţiu pentru: depozit en-gros, materiale de construcţii, distribuţiecomercială, service auto? Avem noi: casă 5 camere, 2 intrări, uşi blindate, curte 580 mp, parcări camioane, posibilă extinderea; telefoninternaţional, preţ 35000 USD, negociabil, TVA deductibil, str. Câmpina nr, 3 (cartier Bulgaria-din str. Fabricii)/Tel. 092-50-79-74. (1133917)

• S.C. DISTRIGAZ NORD S.A. Târgu Mureş sucursala Cluj, sector Câmpia Turzii anunţă începerea demersurilor pentru acordul autorizaţiei de mediu pentru obiectivul - înlocuire conductă şi branşamente gaz în Ioc. Triteni Colonie, jud. Cluj. Eventualele sesizări sau sugestii referitoare la factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (3690003)

• Pierdut legitimaţie de servici pe numele Ranta Aurel. O declar nulă; (998161)

• Pierdut C. I. V. A-0546917. O declar nulă. (998164)

• Pierdut legitimaţie de serviciu eliberată de RATUC pe numele Boldea Bazil.' O declar nulă.(998184) -V

• Pierdut cîine Rotwailer," 1 an, se află sub tratament, răspunde la numele Haiduc, str. Cîmpului. Găsitorului recompensă 500 DM. Tel. 095-79-02-40. (996514)

• ̂ Pierdut acte locuinţă pe numele Popuţ Vaier Ilie şi Maria. Le declarăm nule. (996528)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Dezso Gheorghe. îl declar nul. (996529)

• Pierdut carte identitate veTiicul seria B-229520. O declar nulă. (996533)Pierdut legitimaţie de cămin pe numele David Mircea-Dan. O declar nulă. (R.) .

• Cu adîncă durere şi tristeţe în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată, bunic, socru, ginere DAVID IOAN, în vîrstă de 53 de ani. Înmormîntarea va avea loc la data de 15 iunie, ora 11 în cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia în d u re ra tă .(1133935)

• înmărmuriţi de durere, aducem Ia cunoştinţă decesul scumpei noastre soţii, mame, fiice RODICA MICLEA, după o scurtă şi grea suferinţă. Înmormîntarea are loc azi 15. VI. 2000, ora 14, de la casa părintească din Turda, str. Turturele nr. 14. Familia. (998168)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea’ din viaţă a celui care a fost iubitul nostru soţ, tată, socru BALOG GRIGORE. Înmormîntarea. va avea loc vineri în Cimitirul din Mănăştur la capela nouă la ora 14. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Balog Viorica şi fii Mirel, Florinei şi Grigore.(998172)

• Un ultim omagiu din partea fiicei Viorica Kerekeş şi a giherelui Mircea pentru mult jubitul tată şi socru BALOG GRIGORE. Nu te vom uita niciodată suflet bun.Odihnească-se în pace.(998173) - :

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mame şi bunici VODĂ MARIA. Lumina sufletului plin de bunătate şi blîndeţe va veghea mereu asupra noastră. Ne rugăm fierbinte ca Dumnezeu să-i odihnească sufletul.Înmormîntarea va avea loc vineri 16 iunie 2000 ora 12, la - Cimitirul Mănăştur. Familiile Vodă R. Mircea şi Vodă Augusta. (998180)

• Cu'Slîşietoare durere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre fiice, mame şi bunici, ing. MARIA DAMIAN. Înmormîntarea va avea loc vineri, 16 iunie 2000, ora 13, la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (996534)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Teodor Lechinţan, la marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Colegii de la Disciplina de Pedologie USAMV. (1133932)

• Sîntem alături de colega noastră Banyai Paula la trecerea în eterniatte a bunicii dragi. Colegii Serviciului Financiar CUG. (1133933)

• Sîntem alături de colegul nostru Dan Torok în marea durere pricinuită de moartea soacrei drag). Dumnezeu să o odihnească. Colegii de la SC Service Transilvania Ascensoare. (1133938)

• Colegii din Sucursala Hidroconstrucţia “Ardeal” Cluj-Napoca sînt alături de colega Konrad Oiga în clipele grele la trecerea în nefiinţă a tatălui drag şi transmit sincere condoleanţe familiei. (998160)

DECESE COMEMORĂRI

• Sîntem alături de vecina noastră d-na Oprea Livia. Sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari str. Donath 186 A5 Cluj-Napoca. (998162)

• “Opreşte trecerea. Ştiu că unde nu e moarte, nu e nici iubire, şi totuşi te rog: opreşte, Doamne ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea. “Sincere condoleanţe, Eya. Colegii de la Tribunalul Cluj. (99Ş166)

• Sîntem alături de colegul nostru, prof. Gheorghe Miclea în marea durere pricinuită de pierderea soţiei dragi. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Colectivul Şcolii Nr. 10 Cluj. (998169)

• Lacrimi şi fiori pe mormîntul dragei noastre mătuşi MARIA VODĂ. Mimi, Aron şi Ioan. (998181) ~

• Sincere condoleanţe familiei Vodă la pierderea mamei dragi. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească. Monica şi Marius Latiş. (998182)

• Colectivul firmei 3M este alături de domnul Mircea Vodă în aceste clipe grele cauzate de. pierderea scumpei sale mame şi-i transmite sincere condoleanţe. (998183)

• Sîntem alături de prietenul, vecinul Balog Vasile şi familia, în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a fratelui drag, BALOG GRIGORE. Sincere condoleanţe. Asociaţia de Proprietari str. Lacu Roşu nr. 6/F1. (996523)

• Un pios omagiu celei care a fost, bunica mea, OLOSUTEAN MARIA. Odihnească-se în pace. Nepoata Arabela şi mamă ei Daniela. (996524)

• Sîntem alături de colegul nostru Cotul Emil Horea în aceste clipe grele prin care trece. Colegii de Ia S. C. Distrigaz Nord S. A., Sucursala Cluj. (996531)

,vl

• Nu te vom uita mciodatâ iubit frate, cumnat şi unchi BALOG GRIGORE. Odihnească-se în pace. Familia Balog Gheorghe ̂Ana şi nepoţii. (998176)

• Aduc un ultim omagiu iubitului meu frate BALOG GRIGORE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Condoleanţe familiei îndurerate. Familia Balog Ana. (998177)

• Profund îndureraţi aducem un ultim omagiu iubitului nostru frate, cumnat şi unchi 1 BALOG GRIGORE. Dormi în pace suflet bun. Familia Chimpan-Balog Călina cu familia. (998178) . . . . . .

• Rugăm pe bunul Dumnezeu sâ- 1 odihnească în pace pe iubitul nostru frate, cumnat şi unchi. Familia Balog Ioan cu soţia Doina, Ovidiu, Cristina şi Âlain. (998179)

• Sincere condoleanţe familiei Balog Grigore în aceste clipe grele prin care trece. Familia Bulboacâ Ioan, Vasile şi Delia. (998174)

• La numai 46 de ani s-a stins mult iubitul nostru frate, cumnat şi unchi BALOG GRIGORE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Balog Vasile cu soţia Cătălină, Salomia şi Denis. (998175)

• Au trecut 7 ani de la trecerea în veşnicie a scumpului nostru soţ, tată, bunic, străbunic, col. (r) COTÂRLĂ NICOLAE, care a lăsat în inimile noastre un cer pustiu, o lipsă, o durere sufletească şi ochii veşnic plini de lacrimi. Dumnezeu să-l odihnească în pace.' Soţia Virginia, copiii Nicu şi Rodica cu familiile. (1133937)

• A trecut un an de zile de tristeţe, singurătate şi dor de cel care a fost un suflet uriaş pentru mulţi dintre semenii lui prof. GHEORGHERĂDULESCU. Vom păstra mereu vie amintirea ta RĂDU şi ne rugăm pentru odihna ta veşnică. Parastasul are loc sîmbătă 17 iunie la mormînt în Cimitirul Central la ora 12. Familia. (998158)

• Azi, 15 iunie 2000, se împlinesc 4 ani de cînd scumpul nostru soţ, tată, bunic şi străbunic, IELCEAN VALER, ne-a părăsit pentru totdeauna. Familia îndurerată. (996530)

• Cu inima zdrobită de durere, familia aduce la cunoştinţa rudeniilor şi tuturor cunoscuţilor că iubita OLOSUTEAN MARIA a încetat din viaţă în ziua de 13 iunie 2000 în vîrstă de 68 ani. Rămăşiţele pămînteşti vor fi aşezate spre veşnică odihnă după ritul bisericii ortodoxe dc la Capela nouă în ziua de 16 iunie 2000 orele 10,00 la Cimitirul M ănăştur. Odihnească-se în pace. (D.)

AGENŢIA D E PUBLIC ITATEC E

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centrală m a i Ys im p lu

n u se p o a t e !

ADEVARUL d e ClUj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-0-

A i c i ar putea fi <j reclama dum neavoastră

s t m eB l i t z

E U R O2 0 0 0

R E V O L TA S L O V E N Ăîn ve ch e a structură a

statului iugoslav, .cu centrul de greutate fa B e lg ra d , respectiv Serbia, slovenii n -au pre a contat la“naţională" decît caindividualităţi, rare în formaţia de a nsam b lu a p lavilor. Acum, de cînd Slovenia, cu vreo 2 milioane de locuitori, a devenit stat independent,, ţîfna faţă de statul-mamă a crescut an de an. Sugestiv a fost exemplul oferit de partida dintre Iugoslavia şi Slovenia desfăşurată m arţi laCharleroi. A lipsit extrem de puţin ca revolta de orgolii a slovenilor să se transforme în tr-o m are în frîn g e re a Iugoslaviei, care a reuşit un egal după ce a fost condusă cu sccr de forfait. Reuşita egalului a fost posib ilă datorită lipsei de experienţă competiţională de anvergură a slovenilor, şansa victoriei ocolindu-i in finalul de infarct 3 I partidei.

SIN IŞA M IH A JL O V IC A V Ă Z U T '‘R O Ş U "

La golul trei m arcat de impetuosul căpitan al echipei Sloveniei, Zlatko Zahanovic, a gafat g ra v cu n o scu tu l Sinişa M ih a jlo vic ca re , neput'ndu-şi stăpini trufia şi nervii, a încasat în minutul 60 un “roşu", trupa plavilor răm înînd în zece oam eni. Imens noroc cu cele 7 minute infernale, dintre 67 şi 73, cînd plavii au rparcat de trei ori la rînd, egalînd, transformînd o înfrîngere sută la sută într-o incredibilă "remiză".

VIK IN G II C U N O S C G E O M E T R IA

C a lc u le le hîrtiei iar au "d a t-o -n b a ră ”: S p a n ia , .considerată favorită în faţa vik in gilor din fiordurile norvegiene, a capotat spre marea deziluzie a celor care creditau tru p a lui Jo s e Antonio Cam acho ca una din posibilele cam p io a n e ale Europei (o judecată datorată reuşitei echipelor spa.niole cu trei prezenţe în semifinale, respectiv o finală spaniolă în Liga Campionilor, uitîndu-se că în cadrul echipelor Real M adrid, V a le n cia . şi F .C . Barcelona joacă mulţi stranieri). în partida cu trupa spaniolă, replica vikingilor norvegieni a fost una în care ei au demonstrat că şi-au însuşit bine geom etria fotbalului modern, obţinînd o victorie nescontată , dar meritată.

• R E Z U L T A T E • C L A S A M E N T E •

G R U P A C• S P A N IA - N O R V EG IA

0-1 (a marcat Iversen 6 6 ) IU G O S L A V IA

S LO V EN IA 3-3 (au marcat Miloşevic 67* şi 73, Drulovic 70. respectiv Zahanovic 23 şi 57, Pavlin 52).1. Norvegia 1 1 0 0 1 - 0 32. Slovenia 1 -0 1 0 3-3 13. Iugoslaviei 0 1 0 3-3 14. Spania 1 0 0 1 0 - 1 0

Victor E. R OM AN

) a rCR e d î F d >

Tch 1 9 .2 1 .2 7 .-

Adevărul de Clu

SENZAŢIONAL, EXTRAORDINAR ETC.• Slovenia « Iugoslavia 3-3 (1-0) •

A' marcat: Zahovici 23 \ 57', Pavlin 53' / Miloşevici 67', 73', Dntlovici 70'. Stadion:■ Comniunal , din Charleroi', Spectatori: 17.000 Cartonaşe galbene: Mihajiovici ’55, '6 0 /Milanici ‘13; Cartonaş roşu: Mihajiovici 60'; Componenţa formaţiilor: ■ . . . .

IU G O S L A V IA : 2 2 .K ra lj - 2 ,D u dic i, f .D ju k ic i , l l .M ih a jlo v ic i , 2 1 .N a d j ' - :6 .D .S tan kovic i (JO .S tojkovici 66 j ,4.Jokanovici, 17.D ru lovici, 7,Jugovici -5.Mijatovici (20,Kezman 82), 18.Kovacevici (O.Milosevici 52). Antrenor: V. Boskov. •

SLOVENIA: 12,D abanovici - 5 .Galici, Î .M ilin o v ic i, 4 ,M ilan ic i, 19 .K aric i ‘

■ (20,Ostereci ’78)- j.N ovak , 8.Ales, 11.Pavlin,' . (21.Pavlovici 74), lO.Zahovici - 9.Udovici (18.Acim ovici '6 4 ), 13.Rudonja. Antrenor:

, Srecko Katanes.■ A arbitrat: Vi to r Manuel Melo P ere ira ' (Portugalia), ajutat la una dintre Huşe de ^

' românul Nicolae Grigorescu.Grupa “C” tinde să devină o bombă. După ce

spaniolii au plecat capul în faţa mult mai slab cotaţilor norvegieni, ă venit rîndul iugoslavilor să uimească^Europa. Şi-au facut-o de douâ ori!

. Cea mai capricioasă echipă a acestui campioant s-a trezit abia la 0-3 şi, cu un om în minus pe

' deasupra (din cîte s-a văzut la TV, se pare c.ă Mihajiovici şi-a.căutat-o cu luminarea!). După ce au dat peste cap toate pronosticurile; sîrbîi

; şi-au revenit în. numai .7 minute! Miloşevici a, dat semnalul revenirii în minutul 66, la capătul unei faze ciudate (cineva spunea Că din .acea poziţie Viorel Moldovan ar fi şutat sub bară!): 2-3 a făcut-Drulovici, iar aceluiaşi Miloşevici i-a revenit onoarea egalării, devenind astfel, Alături de slovenul Zahovici, golgeterul “interimar” EURO 2000! . ■ '

■Trebuie îspus că, în alt context, sîrbii n-ar fi digerat cu prea mare uşurinţă această remiză, dar finind cont de înfrîngerea ce se prefigura Ta un moment dat, rezultatul e mai mult decît o victorie.

După cele două meciuri ale Grupei “C” nu se ■ poate face nici cea mai mică speculaţie asupra configuraţiei finale a clasamentului, în care în acest moment Norvegia ocupă, nesperat, prima poziţie. ' r ■

Mihai H.OSSU P.S. După meciul de marţi mai crede cineva

că se poate, aîştiga un război împotriva sîrbilor?

Campionatul European WKC, Cluj-Napoca, 15-18 iunie

0 mare cam pioană, Monica Crisan- De două ori locul 3 în Cupa României (l 993, 1994, kata individual, shotokan); locul 3 în Cupa Allstyle - Olanda (1997, kumite, - 60 kg), campioană mondială de senioare (1999, Bochum, Germania, kata individual wado- ryu) sînt reperele principale, cel puţin pînă în prezent, ale unei pasiuni începute cu 13 ani în urmă. Şi,în care s-au împletit armonios studiile (Monica Crişan este absolventă a Facultăţii de psihologie şi ştiinţele educaţiei, specializarea psihologie, promoţia 2000 a UBB) şi artele marţiale în sine, ambele la acelaşi nivel performant. -

" îm i doresc an re zu lta t cît m ai b u n ..."Monica CRIŞAN (AS Politehnica Cluj, antrenor

Liviu Crişan): “Bineînţeles că îmi doresc un rezultat cît mai bun, în primele trei. Nu-mi cunosc încă toate

adversarele, pot să afirm că lotul feminin român care concurează alături de mine, este foarte bine pregătit şi voi avea o concurenţă serioasă • Emoţiile de la Europenele- 2000 sînt' cu mult mai mari decît cele din Bochum, avînd

■în vedere faptul că evoluez acasă, în faţa prietenilor,,a familiei, a cunoscuţilor • Viitorul? 2000 a fost şi este un an încărcat pentru mine, am avut cîteva tentative de a mă retrage, atmosfera din_ echipă, cea competiţională deschizîndu-mi apetitul şi dorinţa de a continua. Odată cu absolvirea facultăţii, timpul se'limitează, sper însă să-i pot ajuta pe cei ce deslusesc tainelekaratelor”.

M onica Crişan la Bochum şi o frum oasă amintire, aurul.Demostene

SOFRON

t*»' MOTOM a r g in a l i i la în t r u n ir e a d in C h e ile T u r z i i

Transilvania Bikers,10 ani da la înfiinţare

» '• peste 1.500 de motociclişti în trei zile • trofeele de îndemînare

aii luat drumul Reghinului şi Galaţiului! Trofeul Transilvania Bikers pentru Cjirajk Sialomer, iniţiatorul intrunihlor motocicliste din România • de la cele mai noi Hariey Davidson sau Suzuki Hayabuza la cele m ai vechi BMW-uri sau N.S.U. • campingul ocupat pînă la refuz! • urmează un turneu de peste 2.500 de km, cu rol turistic şi istoric •

■ ' H i'S iâ 8

întrunirile motocicliste sînt ' medici; ingineri, profesori,

economişti, ' - cercetători, mecanici auto, tinichigii auto, oameni aflaţi într-un permanent contact cu semenii, oameni de o înaltă ţinută.

întrunirea de anul acesta, de la Cheile Turzii a fost una festivă, aniversîndu-se zece ani de Transilvania Bikers şi cinci de organizare de întruniri motocicliste, de la un an la altul tot mai bogate în evenimente şi în prezenţe din ţară şi de peste hotare. Ediţia 2000 a adus în Cheile Turzii peste 1.500 de motociclişti din ţară, oaspeţii fiind reprezentaţi de Ungaria, Germania, Italia şi Statele Unite, în plus, începînd cu acest an aeordîndu-se - Trofeul Transilvania Bikers, primul revenindu-i pe merit lui Cjirajk Silomer din Gheorgheni, iniţiatorul întrunirilor motocicliste îri România, - începînd cu 1990. Alături de

reuşita manifestării în sine au stat, ca de obicei, sponsori generoşi, Prodvinalco, Ursus, Şcoala de şoferi Rodnâ, Pritax- şi Bergenbier, Kiss Tiberiu - un specialist al fineţurilor gastronomice -motocicliste, Poliţia rutieră Cluj-Napoca, formaţia Desperado.

Transilvania Bikers au împlinit zece ani de existenţă şi totuşi, încă, nu au un spaţiu, un sediu al lor, atît de necesar pentru nişte întîlniri civilizate în fond şi esenţă.

Etapa imediat următoare cuprinde un tur al României, iulie - august 2000, de peste 2.500 de km, cu rol istoric şi turistic, de promovare a. patrimoniului naţional de mare valoare spirituală.

Realizări, reuşite şi proiecte care mai înseamnă ceva, înseamnă Kabdebo Arpad şi Radu Zărnescu, înseamnă pasiune, răbdare, competenţă. -

Demostene SOFRON

P R O G R A M U L D E AZI, JO I, 15 IUNIE

G R U P A B.• EINDHOVEN:SUEDIA - TU R C IA(era 21,45. TV R 1)

PR OGR AM UL ZILEI DE MÎINE, VINERI, 16 IUNIE

G R U P A J ) -• B R U G ES:

C EH IA - F R A N ŢA(ora 19,00, T V R ’ l )

- R O TTER D A M : D A N EM A R C A -

O LA N D A•' (ora 21,45, TV R 1).

. Percepţia naţională despre motocicîism şi activităţile de profil este încă, o spun cu părere ' de râu, în suferinţă. Românul rămîne tributar filmelor made în USA, documentarelor vestice, acceptă greu ideea că motocicîism înseamnă şi altceva decît violenţă. Şi în România motocicîism înseamnă turism,

protejarea naturii prin intervenţii energice, înseamnă concursuri de îndemînare (împins butoaie, mersul pe bîmă, slalom cu faţa acoperită şi ghidare, minitrial pe cauciucuri sau butuci), înseamnă zile de relaxare, de odihnă, înseamnă un schimb de idei. Este normal să fie aşa atît timp cît cei. care participă la

p - : - - r —

s i r /1 1 ®‘ţMmtrn

Memento15 iunie

• Cu 45 de ani în drmă, în- 1955, în această zi, au debutat la Bucureşti întrecerile din . cadrul celei de a IV-a ediţii a Campionatelor Europene de

Aolei (masculin şi feminin). Competiţia a fost o reuşită, ■ contribuind la răspîndirea şi popularizarea acestei ramuri sportive. Ambele întreceri le-au-, revenit reprezentanţilor,- respectiv reprezentantelor Cehoslovaciei. Dintre selecţionatele României, cea a bărbaţilor a avut o comportare excelentă, ea ocupînd locul secund şi devenind, pentru prima oară în istoria acestui sport, - vicecampioană continentală. Jocul decisiv pentru titlu a fost de 3-1 în ‘ favoarea ; cehoslovacilor. Medalia de bronz a fost cucerită ; de echipa Bulgariei. ■

Pe podium ul. întrecerii feminine: 1. Cehoslovacia, 2. U.R.S.S., 3. Polonia. Echipa României s-a clasat pe locul IV.

LÂSZLO Fr.

Aici ar putea fi:v reclam a dumneavoastră

R e d a c ţ ia S P O Î O ^

T eL : I 9 J X 2 7

S i S S i

E U R OE U R O2 0 0 0 « l i t l

E U R O2 0 0 0

E U R O■ m m

E U R O2 0 0 0

J u c ă t o r u l r o m â n G h e o r g h e P o p e s c u £ *

a a v e r t i z a t r e p r e z e n t a t i v a A n g lie i s ă

n u s u b e s t i m e z e f o r m a ţ i a G e rm a n ie i

Jucătorul român Gheorghe Popescu â avertizaţ reprezentativa Angliei să nu subestimeze formaţia Germaniei în partida pe care cele două selecţionate o' vor disputa, sîmbătă, de la ora 21,45, la Charleroi, în cadrul grupei A a Euro 2000.

“Germania este o echipă puternică, mai ales din punct de vedere fizic. Antrenorul Erich Ribbeck beneficiază de doi jucători magnifici: Mehmet Scholl şi Thomas Hassler, care au făcut diferenţa în partida cu noi. Germania este campioană europeană şi este foarte greu să învingi o campioană. Şi Anglia are cîţiva jucători foarte buni, dar meciul va fi strîns”, a spus Popescu, care a adăugat .că, în opinia sa, şansele de victorie sînt împărţite egal între cele două formaţii.

Echipa Angliei a pierdut, luni, cu scorul de 2-3, partida cu reprezetativa Portugaliei şi pentru a-şi păstra şansele de calificare în sferturile de finală

ale Euro 2000 trebuie să cîştige, sîmbătă, meciul cu - selecţionataGermaniei.

Fundaşul formaţiei Galatasaray Istanbul a mai spus că reprezentativa României prin rezultatul d e 1' egalitate obţinut, luni, în faţa selecţionateiGermaniei, a pierdut două puncte. “Cred că am jucat mai bine decît ei. Am avut multe ocazii de a înscrie şi ar fi trebuit să ni se acorde o lovitură de pedeapsă, în minutul 41, la acţiunea lui Adrian Ilie”, a spus Popescu.

Fotbalistul român Danv Petrescu a declarat că arbitrul danez al întîlnirii eu Germania, Kim Milton Nielsen ar fi trebuit să-l sancţioneze pe portarul german Oliver Kahn, care, aflat în afara careului de 16 metri, a respins, în minutul 18, mingea cu mîna.

Popescu a mai spus că România îşi păstrează şansele de a se califica din grupe, chiar dacă a pierdut două puncte în partida cu Germania.

“Avem de disputat două partide foarte dificile cu Portugalia şi Anglia, dar sperăm să ne calificăm”, a mai spus Popescu.

V ic e p r e ş e d in t e l e

C lu b u lu i

J u v e n t u s T o rin o

a d e z m in ţ i t o r i c e

i n t e r e s p r iv in d

a c h i z i ţ i o n a r e a

a t a c a n t u l u i f r a n c e z

N ic o la s A n e lk aVicepreşedintele Clubului

Juventus Torino, Roberto Bettega, a dezminţit, vineri, la Madrid, informaţia potrivit căreia gruparea italiană ar fi interesată de achiziţionarea atacantului formaţiei spaniole Real Madrid, francezul Nicolas Anelka. Bettega a precizat că responsabilii clubului italian

nu - sînt interesaţi de jucătorul francez, deoarece în lotul formaţiei se află atacanţi- ca Dărko Kovacevici, Filippo Inzaghi, Alessandro Del Piero, Juan Esnaider sau Daniel Fonseca.

Presa spaniolă a anunţat, în urmă cu cîteva zile, că atacantul francez ar putea fi'transferat la Juventus Torino, unde evoluează compatriotul acestuia, Zinedine Zidane.

Preşedintele Clubului Real Madrid, Lorenzo Sanz, a afirmat că va părăsi şi el gruparea spaniolă, în cazul în care o altă grupare va plăti pentm Anelka 42 de milioane de euro, sumă care depăşeşte

cu mult cele 33 de milioane de euro achitate de gruparea spaniolă pentm achiziţionarea jucătorului francez de la echipa -Arsenal Londra.

S u p o r te r i i d a n e z i

a u f o s t î n ş e l a ţ i d e» 9

p r o p r i i l e lo r b ă n c iSuporterii " danezi, din

precauţie, înainte de a face deplasarea la Euro-2000, au schimbat coroane daneze în franci belgieni, la băncile din ţara lor. La sosirea în Belgia, spre surprinderea lor, au fost

informaţi însă că bancnotele primite nu mai sînt în circulaţie de mai mulţi ani în Belgia.

Un poliţist danez/detaşat în dispozitivul de protecţie de la Euro-2000, a declarat reprezentanţilor presei că “este scandalos faptul că băncile daneze deţin încă teancuri de bancnote, care, în-Belgia, nu mai au nici o valoare de doi sau trei ani”.

A u to s t r a d a d in t r e

o r a ş e l e A m s te r d a m

ş i U tr e c h t a f o s t

b l o c a t ă d in c a u z a

u n o r v a c iDouă grupuri formate din

cîte unsprezece vaci, numerotate pe spate ca jucătorii unei echipe de fotbal, s-au plimbat agale, marţi, pe o “pajişte” sintetică de culoare portocalie instalată de-a lungul autostrăzii care-leagă oraşele Amsterdam şi Utrecht, provocînd un ambuteiaj pe o distanţă de aproximativ 12 kilometri.

Potrivit agenţiei olandeze, de presă ANP, şoferii au încetinit

pentm a privi această scenă inedită, ceea ce a dus la blocarea circulaţiei.

Iniţiativa acestei acţiuni aparţine unei întreprinderi de reciclare a deşeurilor care a ales această metodă pentru a-şi face publicitate, asociind numele său cu EURO 2000.

Culoarea portocalie a “pajiştii” face referire la echipamentul selecţionatei Olandei. Asocierea dintre fotbalişti şi vad nu a fost însă explicată.

Surse din cadml Poliţiei au precizat câ această campanie publicitară nu este ilegală, dar' compania respectivă ar putea avea probleme în cazul în care situaţia scapă de sub control.

O p a r t e d in t r i c o u r i l e ju c ă to r i l o r e n g le z i

a u f o s t f a b r i c a t e în R o m â n iaO parte din tricourile pe care le vor purta jucătorii

reprezentativei Angliei la EURO 2000 au fost fabricate în România, a declarat unul dintre reprezentanţii firmei producătoare Umbro, Simon Marsh.

“Echipamentele sînt produse în multe ţări, printre care’se numără şi România, dar este foarte puţin probabil ca fiecare Tricou pe care îl vor purta fotbaliştii englezi sâ fi fost fabricat în România”, a precizat Marsh adăugind câ acest lucm poate fi cunoscut numai dacă vor fi consultate etichetele tricourilor, pe care scrie ţara de fabricaţie. .

Marsh, a mai spus câ ţesătura este fabricată în Marea Britanie şi câ o parte a echipamentului este produsă în alte ţări din considerente tehnice, dar mai ales din considerente financiare: “Nu trebuie sâ fii un mare om de ştiinţă să-ţi dai

: seama că preţul, de producţie al acestor tricouri, este mai mic 1 în ţările din Extremul Orient şi în România”.

Selecţionata Angliei face parte din Grupa A a Campionatului European, alături de reprezentativele României,.Portugaliei şi Germaniei.

Huliganii englezi sînt supravegheaţi îndeaproape de Politia olandeză

iPoliţia olandeză supraveghează

“îndeaproape” 50 de huligani britanici, consideraţi “dificili”, care au sosit, luni,: în Olanda, a declarat, marţi, Peter van Zundert, reprezentantul Ministerului de Interne, olandez, care răspunde de EURO 2000.

Prezenţa acestui grup a fost semnalată la Eindhoven, unde s-a disputat, luni, meciul Anglia - Portugalia (scor 2-3) dar pînă în prezent comportamentul lor nu a necesitat intervenţia Politiei.- -

"Agenţii olandezi, împreună cu omologii lor britanici, îi supraveghează îndeaproape”, a spus Van Zundert, care nu a putut să explice cum au reuşit aceşti huligani să pătrundă pe teritoriul Olandei. Toţi suporterii care au interdicţia de a intra pe stadioane şi care sînt înregistraţi de Poliţia din ţara lor ar trebui, în principiu, să fie respinşi de la fontierele belgiene şi olandeze. -

“Poate câ nu li s-a interzis accesul pe stadioanele din ţara lor sau pur şi simplu ne-au scăpat”, a spus Van Zundert.

Meciul Anglia - Portugalia, considerat de risc ridicat, s-a desfăşurat fără incidente' majore.. .Conform ultimului bilanţ oficial al Ministerului de Interne olandez, 27 de persoane au fost arestate la Eindhoven, dintre care 25 pentru vînzare ilegală de bilete şi două pentru beţie şi pentru pagube materiale.

F o s tu l s e l e c ţ i o n e r g e r m a n F r a n z B e c k e n b a u e r c o n s i d e r ă

c ă E r ic h R ib b e c k a r i s c a t în p a r t i d a d in t r e

e c h i p e l e G e r m a n ie i s i R o m â n ie i

Fostul selecţioner german Franz Beckenbauer a declarat, marţi, într-un interviu acordat cotidianului “Bild”, că tehnicianul Erich Ribbeck şi-a asumat un risc în momentul în care a alcătuit echipa Germaniei pentru partida cu selecţionata României, dispu­tată, luni, în cadrul Grupei A a Campionatului European.

Beckenbauer a afirmat că Lothar Mafthaus şi Jens Jeremies au ocupat două posturi centrale, deşi forma lor fizică nu a fost foarte bună în ultimele săptămîni. EI a adăgat

că selecţionerului Erich Ribbeck nu i-a fost, totuşi, uşor să ia această decizie.

Franz Beckenbauer, vicepreşedinte al Federaţiei Germane de Fotbal (DBF), a afirmat câ şi el l-ar fi titularizat pe Thomas Hassler, chiar dacă acestuia îi lipseşte forţa de a evolua constant timp de 90 de minute. Vicepreşedintele DBF a declarat câ rezultatul din partida Germania-România (scor 1-1) nu este rău, dar. jucătorii germani trebuie să se trezească. El a adăugat că Germania nu trebuie să piardă

- /M i i A

partida cu naţionala Angliei, care se va desfăşura, sîmbătă, la Charleroi.

S u p o r te r i i

e n g l e z i n u s î n t

c h i a r a t î ţ d e r ă i

p r e c u m p a rO asociaţie a suporterilor’

englezi a dorit sâ demonstreze că membrii ei sînt animaţi de sentimente- caritabile şi câ zvonurile'

.referitoare la răutatea lor sînt exagerate.

Fanii englezi, sosiţi în Olanda pgntru a asista la EURO 2000, au organizat o operaţie de ajutorare a victimelor catastrofei din oraşul Enschede. Pe data de 13 mai, o explozie Ia o fabrică de artificii din acest oraş s-a soldat cu 18 morţi,

;o mie de răniţi şi mii de ■ persoane rămase fără locuinţă. în dorinţa de a veni în sprijinul acestora, fanii

; englezi au organizat, luni, la , Enschede, un meci amical cu suporterii olandezi, urmînd ca suma obţinută din vînzarea

; biletelor de intrare sâ fie pusă la dispoziţia municipalităţii

: locale, care este în căutare de ' fonduri pentru reconstruirea imobilelor distruse.

: Cu acelaşi prilej, un tricou şi o minge inscripţionate cu însemnele naţionalei Angliei au fost scoase la licitaţie.

Totodată, spectatorii britanici, care au asistat ia meciul Anglia-Portugalia, au fost solicitaţi să depună în contul bancar deschis de Primăria din Enschede, în funcţie de posibilităţile lor materiale, o sumă de bani, care să ajute organele locale

:1a refacerea oraşului, parţial distrus de catastrofa de la

. începutul lunii mai. t Conducătorii asociaţiei şi-au exprimat speranţa ca in urma acestor acţiuni de binefacere să strîngă suma de 1.000 de lire sterîine (1.581

• euro).

m m

m i m

' ... .. '.. ".

E U R O2 0 0 0

m m

m m

E U R O2 0 0 0

E U R O2 0 0 0

1 dolar SUA - 20.976 lei 1 EURO - 20.207 lei I X ' ( I i ) ci 1 1 1 i

P r o d u c ţ i a d e g r î u s - a r e d u s l a j u m ă t a t e

produselor|aetpamficaţi

Potrivit datelor centralizate la începutul acestei săptămîni la Direcţia pentru Agricultură şi industrie Alimentară Cluj, din cauza secetei prelungite,

- producţia de griu estimată a se obţine în judeţul Cluj la recoltarea din acest an este de1.370 de kilograme la hectar,, în condiţiile în care producţia medie se situează în jurul a 2.500 de kilograme. Din suprafaţa totală cultivată cu griu (de circa 23.400 de hectare), 5.420 de hectare au fost afectate într-o proporţie mai mare de 40 la sută, pierderile totale înregistrate pînă în acest

moment situîndu-se în jurul a 68 de miliarde de lei.

Directorul adiunct al Direcţiei Agricole Cluj, Ivan Ilarie, susţine că, în momentul de faţă, în stocul firmelor de profil din judeţ se găsesc circa 4.500 de tone de griu, cantitate care poate- asigura consumul populaţiei din judeţul Cluj pentru o lună de zile. Nefiind, însă, un judeţ cu . suprafeţe arabile foarte mari, Clujul îşi asigură circa 40 de sută din consum pe seama achiziţiilor din judeţele din Sud sau din import.

In ceea ce priveşte preţul unui kilogram de grîu la recoltare,

specialiştii din cadrul Direcţiei Agricole Cluj anticipează că acesta s-ar putea situa între 2.300 si 3.000 de lei.

Valoarea totală a pagubelor provocate în judeţ de seceta prelungită se situează în jurul a 750 de miliarde de lei (350.000

din cele 424.000 de hectare de teren din judeţul Cluj fiind afectate grav de lipsa apei).

Alin TUDOR

La Cluj,

2 .8 0 0 de plîngeri penale în cazul FNFNumărul de plîngeri penale

împotriva administratorilor Fondului Naţional de Investiţii (FNI) înregistrate, pînă ieri dimineaţă, la Politia Cluj, este ■de circa 2.800. Acţiunea de preluare a plîngerilor’a început în urmă cu aproape două săptămîni. ■y Totodată, într-un comunicat al Primăriei municipiului Cluj- Napoca se arată faptul că, ia solicitarea Comitetului de; acţiune; al: /persoanelor păgubite la FNI, va fi pusă la dispoziţia investitorilor, pe durata a trei zile, Sala mică a Primăriei pentru întocmirea tabelelor solicitate;de către Parchet în vederea demarării acţiunii penale; vineri,16.06.2000 (între orele 8.00 - 18,00) şi sîmbătă 17.06.2000 (între orele 8.00 - 14.00). YY

Alin TUDORV___

N e c e s a r u l d e g r î u v a f i a c o p e r i t

Producţia de griu a acestui an, chiar afectată dc secetă, ar putea ajunge la circa 3,7 milioarle de tone, cantitate în măsură să asigure necesarul de consum al României, de 3,5 milioane tone

anual, a declarat ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ioan Avram Mureşan.

Ministerul va propune, în şedinţa de astăzi a Guvernului, un proiect de ordonanţă de urgenţă care să asigure subvenţia necesară irigării imediate a 841.000 de hectare de culturi. Ordonanţa propune suplimentarea bugetului MAA cu 1,1 miliarde Iei pentru energia electrică necesară funcţionării staţii 1 lor de pompare şi cu 640 miliarde lei pentru acoperirea cheltuielilor efectuate^ de Societatea Naţională Îmbunătăţiri Funciare pentru preluarea apei din surse şi distribuirea pînă la hidrant.

Dimensionat înainte de 1989 să asigure udarea a 3 milioane de hectare, în prezent sistemul de irigaţii administrat de Societatea Naţională de îmbunătăţiri Funciare mai are structura de bază şi dotările pentru 1,5 milioane de hectare şi poate acoperi fără alte investiţii 800.000 de hectare.

După o evaluare exactă a pagubelor, ministerul va propune şi acordarea de compensaţii fermierilpr, care să fie în măsură -să reînfiinţeze culturile în toamnă. Pagubele înregistrate pînă în prezent sînt, Ia nivel naţional, de circa 4.100 de miliarde de lei.

S e l im i te a z ă v i te z a

t r e n u r i lo rDin cauză căldurii toride, a apărut

aşa-numitul fenomen al “şerpuirii liniei”. Sistemul de control al. traficului CFR impune coborîrea vitezei trenurilor de la 120 la 70 de kilometri pe oră. Conform Companiei Naţionale de Căi Ferate, din cauza condiţiilor atmosferice din ultimele zile, temperatura în şine a depăşit 50 de grade Celsius. CFR a decis ca, între orele 12.00 şi 19.00, toate trenurile de călători să aplice limitări de viteză cuprinse între 50 şi 70 de kilometri la oră, fapt care conduce la întîrzieri medii de 15 minute. Limitările de viteză se aplică şi în cazul transportului feroviar de marfa.

6,1 milioane dolari pentru extinderea

telefoniei publice în zonele rurale

Programul operatorului naţional de' telefonie vizează instalarea a. 3.700 de telefoane publice în localităţile cu peste 1.000 de locuitori, alte 725 urmînd să fie montate în localităţile cu peste.500 de locuitori.' în paralel, reţeaua existentă va fi extinsă cu 3.400 de posturi publice.

în oraşe vor fi instalate 400 de telefoane publice speciale, care vor putea fi utilizate de persoanele cu handicap.

RomTelecom mai informează că sistemul care permite identificarea numărului de telefon apelat pe telefoanele mobile, precum şi la abonaţii din centralele digitale care beneficiază de facilităţi de afişare pe terminal sau pe un dispozitiv separat, este funcţional şi pentru traficul internaţional, respectiv pe relaţiile cu SUA, Canada, Australia, Germania, Franţa, Italia, Grecia, Belgia şi Ungaria.

Curtea de Apel Bucureşti contra FMI

Un punct esenţial al acordului încheiat de Guvernul român cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a fost încălcat prin decizia Curţii de Apel Bucureşti, care a suspendat aplicarea Ordonanţei de Urgenţă 58/2000 privind limitarea creşterilor salariale acordate din acest an, se arată în cotidianul “Financial Times”.

Decizia reprezintă un pas înapoi pentru planurile de redresare a economiei româneşti cu ajutorul fondurilor primite de Ia FMI, apreciază cotidianul citat.

Fondul Monetar Internaţional a aprobat săptămîna trecută, după mai multe amînări, extinderea creditului stand-by, în valoare de 535 milioane de dolari, şi eliberarea imediată a unei tranşe de 116 milioane de dolari. Această aprobare va determina şi atragerea de noi fonduri din partea Băncii Mondiale şi a Uniunii Europene.

Cu toate acestea, eliberarea fondurilor a fost aprobată numai după angajamentele ferme luate de Guvern, conform cărora cheltuielile bugetare vor fi reduse, creşterea salariilor va fi limitată şi salariile vor fi acordate în funcţie de performanţe. Anterior aprobării ordonanţei, managerii din companiile^ controlate de stat puteau decide majorări salariale şi acordarea de prime, în ciuda faptului că firmele conduse de ei acumulau pierderi enorme şi arierate din ce în ce mai mari. Nu este un lucru neobişnuit pentm marile companii de stat din România să datoreze sume considerabile furnizorilor şi să aibă restanţe semnificative la plata impozitelor.

Pentru a respecta condiţiile impuse de FMI pentru prelungirea acordului de împrumut, Guvernul a reglementat prin OUG 58/2000 modul de salarizare în regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile cu capital majoritar de stat care înregistrează pierderi, limitînd fondurile alocate salariilor, premiilor şi altor drepturi băneşti. Aceste măsuri se aplică în mod excepţional în anul 2000, numai pentru un număr de 106 regii autonome, companii şi societăţi naţionale, institute naţionale de cercetare-dezvoltare pentru care bugetele de venituri şi cheltuieli se aprobă de Guvern şi pentru un număr de 33 societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, care au produs cele mai mari pierderi în anul 1999. Decizia Curţii de Apel a intervenit în urma unei solicitări a Confederaţiei Sindicatelor “Meridian” şi a anunţului privind iniţierea de

[ greve şi proteste făcut de către alte sindicate.

D i r e c t o r u l g e n e r a l a l S N P P e t r o m v a f i c e r c e t a t ş i

î n c a z u l c e l o r 1 5 a r e s t â r i d e l a P e t r o m B r ă i l a

Directorul general al SNP Petrom, Ioan Popa, va fi cercetat şi în cazul celor 15 arestări de la Petrom Brăila, în care prejudiciul este estimat la 12 miliarde de lei, ancheta urmînd să stabilească dacă Popa a ştiut despre aceste nereguli, a declarat prim-procurorul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Brăila, Gheorghe Ivan, citat de corespondentul MEDIAFAX.

Dacă implicarea lui va' fi dovedită, prejudiciul total adus Petrom se ridică la 29 de miliarde de lei.

Directorul Petrom a fost arestat, ieri, sub acuzaţia că ar fi aprobat livrări de combustibili către firme care aveau deja datorii către Petrom Brăila, prejudiciul total fiind de 17,416 miliarde de lei.

. Prim-procurorul Gheorghe Ivan a declarat că Popa a aprobat, în data de 8 aprilie 1999, mai multe livrări de motorină şi benzină

către societatea Insula Mare a Brăilei, deşi aceasta avea debite către Petrom. în data de 31 august, Popa a reînoit această aprobare, iar livrările au continuat. Societatea Insula Mare a Brăilei nu a plătit combustibilul livrat, prejudiciul fiind de 16,6 miliarde de lei.

Ivan a precizat că Ioan Popa a aprobat livrări de combustibil şi'către firma INA Company Agrozootehnica SRL Brăila, care avea, deja, un debit de 650 de milioane de lei. în urma noilor livrări, debitul s-a ridicat la 8.16 milioane de Iei.

Parchetul şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Brăila instrumentează un dosar referitor la prejudicierea SNP Petrom de către mai multe firme. Conform unei declaraţii date de prim-procurorul Gheorghe Ivan cu o lună în urmă, Parchetul a arestat mai mulţi membri ai fostei si actualei

conduceri a Petrom - Brăila, pentm abuz- -în serviciu, neglijenţă în serviciu, luare de mită, fals şi uz de fals. în iunie - octombrie 1999, conducerea sucursalei PECO Brăila a livrat produse petroliere către 11 societăţi comerciale private, f ă r ă ‘â respecta dispoziţiile transmise de către PETROM, care prevedeau încheierea de contracte scrise cu clienţii, verificarea bonităţii acestora şi a valabilităţii instrumentelor bancare.

Prejudiciul a fost estimat la 12 miliarde de lei. Unele societăţi au plătit cu file CEC fără acoperire şi altele nu au plătit deloc, a mai spus Gheorghe Ivan.

Prim-procurorul Ivan a adăugat că Alexandrina Vorel a procedat astfel la mgămintea lui Maraloi, care a afirmat că nu are banii disponibili în cont.

B a n c a R o m â n ă d e S c o n t o p e r e a z ă ş l î n C l u jDe la începutul lunii iunie a

anului curent Sucursala Cluj a Băncii Române de Scont a devenit operaţională. Aceasta este cea de-a paisprezecea unitate a băncii, alături de cele'* din Bucureşti, Braşov, Buzău, Focşani, Giurgiu, Mediaş, Miercurea Ciuc, Piteşti, Ploieşti, Sfîntu Gheorghe, Sighişoara, Tîrgovişte şi Tîrgu Mureş. Prin oferta sa, BRS se adresează atît persoanelor fizice, cît şi celor juridice - constituirea de depozite în lei şi valută,

operaţiuni de creditare, de plăţi, alte produse şi servicii specifice unei bănci comerciale. Printre avantajele oferite se înscrie necomisionarea operaţiunilor efectuate între clienţii băncii, operare on line (în timp real, pe baza unui sistem informatic integrat între cele 14 sucursale şi centrală), iar pentm perioada următoare este programată şi introducerea serviciului de home-banking.

Alin TUDOR

B U R S A D B V A L O R I

B U C U R E Ş T I

isinb D»nifntftsoc»bli Sactiuna pata VN inch. Vir Dmc. Mu.- Min. Prjwd. | Nf.ăct - VjLtobblU I

CalH«fbl[2Gsoce!aS) / .ELN ALUEDDEALS EIC0ND2ALAU TOTAL 1000 .257 ■3.0 257 257 257 248 148 .36,740AUT ALFO SLATINA TOTAL 25000 162000 0.0 162000 162000 161000 161.725 466 • 75,364,0»ARC* ARCTIC GĂIEŞTI TOTAL 1000 920 1.1 910 .- 930 910 923 85.344 - 78,757,6»ASP RAFINARJA ASTRA Rcwuvptcem TOTAL 1000 660 ■2.9 700 • 700 670 684 1.534 1,048,680ATB* ANTIBIOTICE IASI TOTAL 1000 660 ■2.9 670 680 670 679 3,155 , 2,143,3»AZO* AZDMURES TG. MUREŞ TOTAL 1000 500 •1.7 590 590 580 589 • 22,055 12,993,060BTR BANCA TURCO-ROMANA euftstj TOTAL ' 1000 2500 -3.9 2350 2650 2ÎO0 2,576 2,560 6,594,0»CMP* COMPA S19IU TOTAL 1000 420 - 3.7 406 420 406 416 10.0» ' 4,163,0»DAC* AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI TOTAL 100C 510 -1.9 500 530 5» 519 138,158 . 71,730,230EU ELECTROAPARATAJ BXURESTTOTAL 1000 820 0.0 830 830 820 824 • • - 30,764 25,362,120EXC EXCELENT BXURESTI TOTAL 100C 800 0.0 800 800 8» - 8» 838 670,4»INX OTEUNOX TARG0V1STE . TOTAL 25000 22000 48 21500 22000 •215» 21,981 2,6» 57,150,0»NVR C. N. F. R NAVFCM GALAŢI TOTAL" 25000 4300 44 4500 4500 43» .4.448 1,590 7,072,6»OIL OIL TERMINAL CONSTANTĂ TOTAL • 1000 378 ■55 390 390 376 382 -3,687 1,409,1»OLT* OITCHIM RM VALCEA TCTAL 1000 510 •3.8 5» 540 510 523 351,794 183.B32.300PCI’ P0UC0L0R BUCUREŞTI TOTAL 1000 2100 0.0 •2100 2100 21» 2,083 876 1,824,4»RBR RULMENTUL BRAŞOV TOTAL TOGO 140 7.7 140 140 140 140 1.8» . 252,0»SNC* ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTATOTAL • 25000 3100 3.3 3100 3100 31» 3,089 535 • 1,652,8»TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA TOTAL 1000 1030 0.0 1030' 1050 1030 1,0» 117,850 121,938,140TLV BANCA TRANSILVANIAhujnwxhTOTAL 1000 1420• 0.7 1440 1440 14» 1,405 ' 548,6» 770,764,0»

Total i 1,324,354 1,424,755,550

Societati de Investiţii FinanciareSrnb D»mmir**o«*bte Ssctiura pbb VN Inch. Vir D««. Măi. Mia Rund. Nr.ici VăLtofab(b)SIF1" S.I.F. BANAT-CRISANA ARAD TOTAL 1000 390 0.3 389 404 376 396 630,952- 249,598,872SIF2 S.I.F. MOLDOVA BACAU TOTAL- 1000 276‘ -2.5 286 295 276 288 1,202,401 346,191,240S1F3 S.l F. TRANSILVANIA BRAŞOV TOTAL 1000 520 2 510 540 510 529 1,870,666 989,704,130SJF4 S.I.F. MUNTENIA BXURESTI TOTAL 1000 500 0.2 499 $30 499 510 • 475,608 242,712,308SI» S.I.F. OLTENIA CRAIOVA TOTAL 1000 444 *7 460 475 «2 4» .710,702 327,159,091Total SIF 4,890,329 2,155,365,841

Ci tejc rte» tă (99 seciebti)ADJ AUMENTARA CLUJ NAPOCA TOTAL ■ 1000 -: 530 -12.0 520 • 530• 520 . 525 . 1,022 536.440ANO AMOML SLOBOZIA • TOTAL 1000 205• 0.0 205 205 205 ‘ - 205 . 12,1® ' 2,480.5»APS APSA BAIA MARE TOTAL . |—1000 Î0K 5.3 • 950 10» 950 9»' . 3,2»' 3,135,0»ASM ASAMIASI TOTAL 25000 3000; 11.1 3000 30» 30» 3.0» 6» 2,400.0»ASV ASTRA VAGOANE ARAD TOTAL 1000 670| 0.0j__670 670 . 670 670i 4.765! 3,190,1706RM BERMAS SUCEAVA TOTAL 7000 3900 -25 SCO 39» 39» 3,863 767 2,963200CAS CASIROM TURDA ;TOTAL WOQ • 200 0.0 200 2» 2» 2» .5,6» 1,120,0»CBC CARBOCHIM CLUJ NAPOCA TOTAL 25000 5000 ■70 5000 50»i 50» 5.0» 1» 5».0MCPL 'CARMETAPLAST CEVA TOTAL 25000 13100i -95: 18100, 181»: iei» i 1B.Q93 429 7,762.0»EPT ELECTROPUTERE CRAIOVA TOTAL 1000 . 295 17 260 295 ' 280 ■289 ' 7,1» 2,053.250FTN FORTUNA BXURESTI - 'TOTAL 25000 12000 0.0 12000 120» 120» 11,355 219 . 2,489.0»IAI IA1F0ZALAU TOTAL 25000 1340 14.5 1340 1340 1340 1.184 280 331,5»INT 1 NT E RNATlONAL S1 NAI A TOTAL 1000 15000 4.6 15200 160» 152» 15,701 29,936 470,011,4»MCN MECANICA. CEAHLAU TOTAL 25000 13200”~O0 13200 132» 132® 12.988I 320 4,156,0»PEI :PETFOLEXFORTIMPORT euciKsrtTOTAL 150000 75000; -6.3 75000 750»I 750» 74,961 51 3,823,0»PTS ,PETROLSUB SUPLACUkmw TOTAL 1000 1000' 0.0;__ ţa» 10®1 mo1 * 1.000 4» 400,000SCD SICOMED BXURESTI TOTAL 1000 1690 •05 1810 1890 1760 2,126 258,713 548,993,4»SNO ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA TOTAL 25000 6700 0.0 0 0 0 8,2» ,39 319,8»SNT SANTiERUL NAVAL TULCEA TOTAL 25000 .. 10000 0.0 0 0 0 10,0» 40 4®,OMTMR T0MIRI3 IASI TOTAL 25000 6000 0.0 ■ 0i - o . 0 3,5» 70' . 385,0»UZC U2UC PLOIEŞTI TOTAL 25000 5CO0; 0.0 0 ol . • Oj 5.0», 75, 375,0»

Total categorii a IM J27.969 1,059,900,136

Totifcategorial* K(ijeIi»IySIF| 1,6t2#3 «|655,6M

TOTALGENERAL • 6342,652 4,640,021,327Capitalizare bursiera (mlI lei) ■> 7 840 20*1Societati comerciale exclusiv SIF (mii lei) “ SIF (mii. lei) — 1 184 158BET ROL. «■ 512.23 puncte Variaţie = -1.92BET USD — 183.95 puncte Variaţie «* -0.97

6 659 043puncte (-0.37%) puncte (-0.52%)

Capitalizare bursiera (USD) « 373 770 059Societati comerciale exclusiv SIE (USD) — 317 460 113SIE (USD) — 56 309 946BET-C ROL. »» 486.02 puncte Variaţie =» -3.01 puncta (-0.62%)BET-C USD 194.51 puncte Variaţie «» -1 ;S puncte (-0.77%)NOTĂ: La categoria a ll-a sînt prezentate cele; mai tranzacţionate 20 de societăţi

S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l C l u iSIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR»

TRANZACŢIIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEOIU

STLU ' STICLA LUCSIL “ CJ -10.00 : .2 25469 229221000 ■ 9000AOOI AGROMEC MOCIU - CJ 2800.00 2 24Q00 69600000 2900

PRGE PRELUCRARE GEAMURI S * OGLINZI 0.00 2 14830. :13347000 900

CITU CIMENTUL-CJ 2.28 4 219 8960000 40913NAPP NAPOLACT - CJ .0.50 . ■ .7 ■■■- ' - 1861 . 5611200 3015SAMU SAMUS MEX DEJ - CJ 0.00 1 3266 4572400 1400SANE- SANEX-CJ 0.00 : 1 7000 ' 3290000 : 470:TUFZ TURISM FELEACUL - CJ 0.00 t 800 1256000 1570SALP. SALPR E ST- CJ 0.00 • "■ 1 738 885600: 1200;;-IRNA JR/S CLUJ NAPOCA - CJ 0.00 1 1750 507500 290

T O P 2 0SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ NR.

TRANZACŢIIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIUDRCR SRAICONF -BR . 3 571254 3768848265: 6598METG METEX - DS 2 : 2500 317350000 126940ELOZ ELECTROTEL- TR 10 14949 > 269498000;' 18028STLU STICLA LUCSIL-CJ . 2 25469 229221000 9000ERCA HERCULES-CS 11 267306 ■ 221876520 830BUTU BUCURESTJ TURJSM - BU 2 426 . 149100000 350000MARD MARCONS-MM 3 321820 • 128728000 ; 400MARC MARA MARAMUREŞ - MM 1 64896 128494080 1980FEAA FEA-BU . 3 ' 8240 v • - 82809100 : 10050AOOI AGROMEC MOCIU - CJ 2 24000 69600000 2900NEOL NEPTUN-OL1MP - CT • 17 1152 .84317000 - 55831IAME IAME - CV 4 2418 56100000 23201SOCR, r SOCEP CONSTANTA - CT - ' '<.7 : ' 48051; 55115550 I: 1147MOTA MOBSTRAT- SV 4 163110 48933000 300ELMA ELECTROMAGNETICA - BU 6 18490 46725850. 2527SALF SALF FOCŞANI - VN 3 10208 45936000 4500SIEX j j.:: SILVACARMEX - ,SJ • 2 . 11000 ■ 44000000 : 4000EMTL ELECTROMETAL - TM 4 2061 36898000 17903MOEX . MOB(TEX BUCUREŞTI - BU '1 ■ ;• 355 >35500000 100000ALPO ALPROM - OT 13 1531 33208000 21690

Date sinteticeNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE 327nr. to ta l ac ţiu n i........................................................................................... 2*290.539VALOARE TOTALĂ TRANZACŢII ..... ;............................ “ ........................ 6.824.965.065 LEIINDICE,.RASDAQ .............................................. , 688.15 PUNCTEVARIAŢIA ZILEI ................................................. V •-....... " _ +6.95 PUNCTEVARIAŢIA PROCENTUALA..................... ' ^.......[......| .+1.02%

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi la Piaţa extrabursieră RASDAQ provin de la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST S.A., str. Constanta nr. 7, Ciuj-Napoca Tel. 433.212.

f j n m r c m v R

isiL '

suri pe plata valutara anunlatede BNR

irdatade'l4 06.2000

♦Cursori pe piaţa valutară ; gjiCluhNapoca,14.06.2000

- Ici -

DENUMIREAVALUTEI

SimbolVariaţie

faţă de ziua precedentă (%)

CURSUL ÎN LEI

DOLAR AUSTRALIA ■ , AUD 1.58 t - 12638

DOLAR CANADA - , CAD 0.56 Ţ 14286

FRANC ELVEŢIA CHF 0.72 - Ţ 12925

COROANA DANEMARCA DKK 0.78 Ţ ' 2709

LIRA STERLINA GBP 0 3 7 J, 31601

YEN JAPONIA JPY • ’ 0.04 t .196.73

COROANE NORVEGIA NOK 0.87 î 2442

COROANE SUEDIA SEK 1.32 Ţ 2449

DOLAR SUA ' • v)"- J USO ' 0.15 t 20976

DST DST 4 4 4 i 27967

EURO ■. ' .V - - '. . ■ EUR 20207

C ursurile ţă rilo r participante le EURO •' ' v'.

SHILING AUSTRIA ATS 0.62 Ţ 1468

FRANC BELGIA BEF 04 0 î 501

MARCA GERM AN Ă:: ''H-V;;:'./ :1> . ' V d e m ;-' 0.68 Ţ - - 10332

PESETAS SPANIA ESP 0.68 Ţ 121.45

MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.68 Ţ 3399

FRANC FRANŢA FRF 0.69 î . 3081

LIRĂ IRLANDA IEP 0.68 î 25658

LIRĂ ITALIA LIT 0.68 Ţ 10.44

GULD ENO LAN D A NLG 0.68 Ţ 9170

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE . 0.68 Ţ •5 100.79

1 g A U R (preţ In lei) 22 3 1 192910

Casa do sch"nb USD OEM

; valutar* C , V c V

MACROGROUP 21.100 21.250 10.160 10.320

PIATINUM • 21.050 21.220 10.150 10.300

CAMBIO 21.100 21.250 . 10.150 10270

K,':' PRIMA 21.070 21.230 ' 10.120 ' 10280

B' * . ..Banc Post 20.900 21.650 9.900 10.300

BRD : 20.850 21.150 10.145 10295

BCR 20.875 21.025 10.024 10.405

•: sTransllvanla ... 21.100 21.280 10.150 10.300

Cursuri afişate la ora 14.00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la'un punct de lucru la altul.

E V O L U Ţ I Ii n U L T I M A s A p t A m I n A

* Cursuri BNR - lei -

DATA EURO DEM G BP USD AUR

Jo i, 8.06 19.933 10.192 31.754 20.828 192.151

Vineri, 9.06 20.000 10.226 31.649 20.865 191.252

Luni, 12.06 19.950 10.200 31.520 20.876 191.386

Marţi, 13.06 • 19.956 10.204 31.542 20.912 191.010

Miercuri, 14.06 20.071 10.262 31.688 20.945 197.305

I t r a t ^ l a n u a l e )

L E I- persoane fizice - % - persoane juridice - %

Bănci comerciale la vedere t lună .3 luni 6 luni 9 luni 12 luni Bănci comerciale la vedere 1 lună 3 luni . 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 38 39 40 41 42 BCR* 10 38 39 40 41 42BRD 10 ■ 33 •“ • 35 " 36 v 37 38 BRD**. ." ,10 31 33 .34 , 35 36

■ ** ■ - 10 33 36 . 38.5 BA(dob. ravIzulbU) 42 429 41 41 42 42 42 41 -<d. 9 40 40 - - - • Banc Post* • 9 38 40 42 . •43 • 45 .

' Banc Poat* - . 9 - .37 >' 38 39 40 41 35 36 37 38ALPHA BANK (B. Bucureşti)(B. Boeor»f«l ■ Carpatica 10 33 35 35- 33 32Transilvania 9 37 39 38 36 36 Transilvania 9 33 36 35 33 . 32

Românească** 10 38 40 39 - 38 38 Românaaseă** 10 38 40 39 38 38CEC 9 33 34 35 - 35 CEC 9 32 32 33 33 34

ALIANŢA •. 10 42 - 43 44 45 46 B.I.R. 10 38 39 40 41 42B.I.R. 10 42 45 46 47 ROMEXTERRA(dob. oorlobHA) 4ft 42 43ROMEXTERRA 10 40 - : . 42 .43 45 38 40

(dob. variabilă) TURCO-ROMĂNĂ s 40 40 37 37 37TURCO-ROMANA 5 40 40 37 35 34 33 320 _ 30 20 20 20

”lon Ţiriac" ' 36 38 39 39 41 **lon Ţiriac** 4 . 35 36 38 38 40• ■ 7 - - 36 37.5 37 . 37 -x 37 Română de 7 36 37.5 37 37 37

7 36,5 36 36 36 Scont** 7 36.5 36 36 36Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

NAPOCAfnoft. fhictuanfKI 10 4° 42 46 ... 48 NAPOCA 10' 36 38 40 . 42SFINXCOOP 14 62 64 . . •

TREZOR 10 47 48 49 - - SFINXCOOP 14 62 64 ■ * ““CLUJ” 10 35 ‘ 37 - - TREZOR 10 47 / 48 49 • *

MINERVA 12 .' .■ 55. 67 59 59 ■ 59 -CLUJ” 10 35 - *dobînda se capitalizează; “ cu plata dobînzii la expirare. Hotă: Modificarea dobînziior se comunică redacţiei, pînă la ora 12" prin tai: ISJCTB.

BA NCA V aluta V ed ere 1 lu n ă 3 tu n i 6 luni 9 lu n i 12 lu n i

BCRDEM 3 - 3,3 3,7 4.1USD 4 - 4 .75 5 5,25

BRDDEM 2,25 2.4 2 ,5 2,6 2 ,65 2,7USD 3 4 ,1 5 4 ,2 5 4.4 4 ,5 4 ,65

B a n c P o s tDEM 2,25 - - 2,8 - 3USD 4 - - 4,8 - 5

B. A g rico lă DEM >' 2.5 - 3 ; v 3.2 3.2 3,5 3,7USD 7 4 ' S2. 5 ^ 5,5 5.5 5 ,85

lo n Ţ lriacDEM 2,25 3,2 3,3 3,75 4 4 ,25USD 3.5 5 5 .25 5,5 4 ,85 5,75

B.I.R.DEM >3,5 3 ,7 5 ; 4.: 4 ,25 4 ,7 5 -• 5 . ■USD ■■ '4 ' 4 ,7 5 5 5,25 5,75 6

T ra n silv an ia DEM 2.5 - 3 3,25 3,5 ' 3 ,75USD 3 - - 5 ,5 5 ,75 • .6 6,5

R o m â n e a s c ă •DEM 3 -V ; 3„ 3 ^ 5 3,5 3 ,75 4 ■USD 3.5 ; 4 ,7 5 5,5- 5,75 6 7

C a rp a tic a DEM 2,5 - - 3.5 - 4USD 3 - - 4,5 - 5.5

A L PH A BANK , (B . B u c u re şti)

DEM 2 2,5 2 ,5 2,5 2 .5 2 ,5USD- 2 •• 5 . 5,5 5,5 5,6 6

T u rc o -R o m â n ă DEM 1 4 4,2 4.5 - 4,7USD 2 6 ,2 5 6 ,5 6,75 - • 7,1

R o m e x te rra ' DEM 3 3 a 3,3 3.5 4 4,2U SD 3.5 5 ■-5.2 "■ 5.4 : 5 ,5 5.6

"OACIA FELIX" DEM 2 2.5 2 ,5 3 3 3USD 2 3 3 3,5 4 4,5

ixRomânâ de Scont-:: OEM 1,5 3,3 3.3 3,3 3,5 3,5USD 1,5 5 '.■■■■ s . ■ 5 5 ,5 . 5,5

persoane juridice - %.'7.; ■; BANCA Valuta Vedere 1 lunâ 3 kml «luni 9 tuni 12 luni

BCR DEM 3 - - 3,3 3.7 - 4.1USD 4 4.75 5 3.25

BRD DEM 2,23 2.4 2.3 2,6 2.65 2.7USD 3 4,15 4ZS 4 A 4,5 4.65

Bane Poat DEM 2,25 2.3 • 2,8 • 3USD 3 4 - 4.2 - 4.5

B. Agricolă • DEM 2,3 3 3,2 3,2 . 3,5 3.7USD - 4 5,2 5,3 5,5 5.3 533

lon Ţiriac DEM 2,25 32 3,3 3.75 4 4.25USD 3,5 5.25 S.S 5.5 5.5 6

B.I.R. DEM 3 3.3 4 . . 4,25 4.25 43USD 3,3 5 6 6,5 6.75 7

Transilvania DEM 2.3 • 3 3,25 3.5 3.75USD 3 - 3.5 5,75 6 6.5

Românească DEM 3 3 3,25 3.5 3.75 4USD 3.5 4.75 5.6 5.75 6 7

Carpatica OEM 2.5 - 3,5 - 4USD 3 4.5 5.5

ALPHA BANK (B. Bucureşti)DEM ~2 2.5 2.5 2.5 2,5 2.3USO ■ 2 5 5.5 5,5 5.6 6

Turco-Românâ DEM 1 4 4.2 4.5 - 4.7USD 2 6.25 6,5 6.75 - 7.1

Romexterra DEM • *: 3 3,2 3.3 3.5 4 ' 43USD ■ 3,5 5 5.2 5.4 5.5 5.6 • .

"DACIA FELIX" DEM 2 3.5 3.S 3.5 4 4USD 2 4 4 4 4.5 43

Română de Seont DEM 1.5 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5USD 1,5 5 5 5 ' 5,5 5,5

NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă in lunc|ie de bancă

u nActive JuniorActive ClassicActive Dinamic

AlphaARDAF Capital PlusFondul pentru Comerţ Exterior t Fortuna ClassicFortuna Gotd (19.01.2000}

Fondul de investiţii şi Dervoftare (26.01.1999)Fondul de investiţii Geisţor

Fondul Naţional de Acumulare* (3.02.1999) Fondul Naţional de Investiţii*Fondul Monetar Stabilo

Fondul Mutual Transilvania:

: administrator :

Active Management International S.A.Active Management International S.A.Active Management International S.A.

Real Fin Invest S.A,

Administrator S.A.Spor S.A.

Certinvest S.A.Slra S.A.

Capital Asset Management SA.Capital Asset Management SA.

S.M.F. 2000 SA.

Geisor Asset Management SA.Sov Invest SA.Sov Invest SA.

Quadrant Asset Management SA.

Certinvest S.A.

M*-VAI.QARE “ lAZI

278.000

Globinvest SA.'

CREŞTERE .IN 1999

78,9%

64,7%

68,9%

CREŞTERE DE LA 1.01.2000

21,98%

22,76%13,36%

18,41%

21,35%

NR.INVESTITORI(31.012000)

* - Ultimele valori comunicate (24 mai 2000). Activitatea FNI a fost suspendată, iar pentru FNA nu s-

ACTIV NET (mld.lef)

(31.03.2000)

1,221287,5533,714

200,614

a actualizat valoarea.

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367.

763 î Ch - Prima menţiune a uh0.

eclipse totale de Soare

evărul de CI

G h e r l e n i is e s p a l a î n . . . S o m e ş

l

în această perioadă secetoasă, num eroase familii din oraşul Gherla nu au în apartam ente apă caldă. Este vorba de locatarii cartierului “între ape”, cartier decuplat de la Centrala termică aparţinînd SC “Sorlilemn” SA, unitate privatizată Ia sfîrşitul anului trecut. în aceste condiţii. Someşul Mic, aflat la doar... doi paşi dc cartie ru l respectiv, este pur şi simplu invadat dc oamenii care locuiesc in zonă. Mai ales spre orele după-am iezii, m alul Som eşului este arh iplin . A ici se spală copiii, dar şi adulţii. Sute dc locatari ai cartierului “între ape” se folosesc de...

binefacerile Someşului. Pînă | cînd în localitate nu apare | vreo boală transmisibilă. .

Iată unde au ajuns 1.400 ' vde familii din oraşul Gherla, I batjocorite în ultimul hal de | edilii oraşului (mai puţin) şi | de conducerea societăţii i respective. Dacă era mai m ultă în ţelegere şi... I omenie, nu ajungeau aici | locatarii celui mai mare | cartier din oraşul Gherla... t Noi tragem sem nalul de alarm ă, pînă cînd în • localitate nu se extinde o I boală în masă, care să | afecteze sănătatea a mii de i oameni (să nu uităm că aici trăiesc peste 4.000 de adulţi ' şi copii!). I

SZ. Cs. I

^Fabricarea unei inimi omeneşti în laborator ar putea deveni realitate în următorii ani, dacă dăm crezare unei echipe de oameni de ştiinţă americani care s-au angajat în realizarea unui vast proiect prevăzut să dureze zece ani.

Universitatea (din) Washington (din Nord- Vestul SUA) a anunţat, intr-adevăr, la 22 mai, că va coordona cercetările în valoare de zece milioane de dolari pe o perioadă de zece ani, la care participă un număr de aproximativ 50 de oameni de ştiinţă de la 14 laboratoare, pentru a face să se dezvolte o inim ă om enească pornind de la celulele unui pacient.

“Este, în mod clar, un lucru posibil. Vom face să se dezvolte o inimă”, a declarat Buddy Ratner, responsabil cu cercetarea şi director al Centrului de Materiale Biologice de Sinteză din cadrul Universităţii Washington.

“Este un fel de mini-misiune Apollo”, a explicat el. “Obiectivul lor era de a merge pe Luna în termen de zece ani. Şi noi avem un scop pasionant: acela de a face să crească un ventricul al unei inimi omeneşti în laborator”, a spus el.

Bolile de inimă reprezintă cauza a peste o treime din decesele înregistrate în Statele Unite ale Americii şi doar 2.300 de inimi sînt disponibile anual pentru transplant. Acest lucru înseamnă că circa 50.000 de persoane ce aşteaptă o astfel de operaţie (de transplant de inimă) mor, în fiecare an, din cauza lipsei organului disponibil. “Acest lucru va schimba m edicina”, a declarat M argareth A lien, chirurg cardiolog, care ia parte la proiectul Iui Buddy Ratner. “Vom utiliza celulele proprii ale pacientului pentru a evita ca el să aibă vreodată nevoie de un transplant de inimă”, a adăugat ea.

Primul obiectiv este cel de a face să se dezvolte un muşchi cardiac ce poate fi

implantat pe o inimă bolnavă, pentru â-i ameliora eficacitatea şi a reface ţesuturile ce au suferit degradări. Următoarea etapă va fi fabricarea “unui tub ventricular” - un cilindru de muşchi cardiac cu valve - ce va putea facilita bătăile unei inimi slăbite. Echipa de oameni de ştiinţă va începe apoi să creeze un ventricul - prima parte a inimii ce se umflă şi se dezumflă, expulzînd sîngele. Cercetătorii speră că munca lor le va permite crearea unei inimi complete în laborator., Oamenii de ştiinţă vor căuta şi modalitatea în care celulele să se dezvolte după cum se doreşte şi să bată la unison. într-adevăr, în momentul de faţă este posibilă dezvoltarea celulelor cardiace în laborator, dar ea se produce în mod dezordonat şi fiecare astfel

de celulă bate independent. .• “Avem o echipă alcătuită din experţi cu experienţă în domeniul lor, şi care vor lucra la diferite aspecte

ale proiectului”, a declarat Buddy Ratner. “Inima este un organ complex”, a amintit el, subliniind faptul că este conştient de dificultatea sarcinii. După părerea sa, ar urma să fie necesari mai mulţi ani doar pentru a se ajunge la prima etapă - testul “unui implant” de muşchi cardiac la un pacient. Proiectul este finanţat de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) şi în el vor fi implicaţi circa 50 de oameni de ştiinţă din nouă laboratoare ale Universităţii Washington (WU), precum şi dintr-un laborator al Universităţii din Toronto - (Canada), din Laboratorul Ştiinţelor Avansate în domeniul Ţesuturilor din Jolla (California, SUA), ca şi de la Institutul Inimii din Seattle . (în Nord-Vestul SUA, în statul Washington) şi dintr-un laborator specializat din Redwood City (California).

Traducere şi adaptare de Georgeta DOBRE

Destinaţii

s u i l - e s

" ‘&ătnZ*Ut efeuu- că afea tnccc Ş t ofeuu că feuetnele năuuu- “Dan- turnul altfe l ce fectnecc T^c-acect (tătnZu 'Păuuut

" p ie fe ia tn a , cZ t d c ta n c

Sc t t ta c U tă fe e t o c o tu td ,

*)an feectera- fetetnii wăcutanc 1R.ăuuu- doan- afeelc fetutqiutd!"

P aradoxu l turism ului rom ânesc este că el este cunoscut şi apreciat mai bine de străini decît de autohtoni. Este şi cazul Cheilor Turzii, -un loc cum nu se poate mai potrivit pentru aceste zile to ride de vară. Locul impresionează în primul rînd da to rită im punătoarei “despicături” dintre munţii alcătuiţi din calcare jurasice... Cheile Turzii sînt o fericită îm b inare întrem onum entalita tea şi varietatea reliefului şi bogăţia vegetaţiei. Unele peşteri de aici au fost locuinţe din epoca neolitică: Cetăţeaua Mare, C etă ţeau a M ică, Peştera M o rarilo r, , Peştera U ngurească , Peştera Homarilor, Peştera Călăştur. Cei interesaţi de acest loc minunat pot ajunge aici, din C luj-N apoca, prin Turda, com una ; M ihai V iteazu. Distanţa dintre Turda şi Chei es te de 8 km. A ccesul autoturismelor se face uşor pînă la Cabana Cheile Turzii, s itu a tă la a ltitud inea de 450 m. La poalele Cheilor este un camping, cu căsuţe de- lemn, restaurant, bar, mititei... Turiştii amatori de drumeţie

pot parcurge qn traseu uşor, p rin pădure, pot adm ira peisaje deosebit de frumoase, pere ţi im presionanţi de m unte, m ic i. peşteri. Căţărători şi alpinişti din ţară şi din străinătate au în Cheile Turzii un teren deosebit pen tru r aceste ac tiv ită ţi m ontane. De asem enea, parapan tiştii pot p lu ti neştingheriţi aici. .

în timpul verii, în fiecare zi sînt turişti, unii organizaţi, alţii pe cont propriu, dar şi iama locul e la fel de potrivit pentru drumeţie sau doar pentru o cură de aer. bun de m unte. Păcat num ai că peisajul mirific este murdărit într-un hal ce nu poate fi' descris, cm to t felu l de gunoaie şi resturi aruncate de turişti. Duminica trecută, de exemplu, la poalele Cheilor şi pe traseu, vegeta ţia naturală părea sufocată de o “floră” pestilenţială, formată din resturi alimentare, pungi de p lastic , s tic le goale, şerveţele murdare, ca într-o rampă de gunoi.

Şi totuşi, locul merită bătut. Cu pasul, desigur.

Corina GĂMAN

I I t i

Doi tineri clujeni au găsit o metodă de a înşela oamenii nevoiaşi, Tranzacţionau certificate de acţionar, fără autorizaţie. Lădaru Traian şi Rotaru Viorica au devenit brokeri peste noapte. Afacerea era rentabilă. Totul se învîrtea în jurul firmelor de vînzări- cumpărări de “acţii”. -

“Brokeraşii” fraiereau pe cei care doreau să primească dividende fară să îşi vîndă certificatele. Afacerea mergea ca pe roate. In numai cîteva luni, Lădaru şi Rotaru au luat în “custodie”, de la 15 clujeni, certificate de peste 6 milioane de lei. Metoda era simplă. Acţionarii îşi dădeau din mînă certificatele şi primeau în schimb cîte o sută de mii cu titlu de “avans dividende”.

Certificatele erau apoi vîridute la o societate de valori mobiliare.Escrocheria a ţinut pînă cînd au fost descoperiţi de poliţişti, cînd înşelau un bătrîn în Piaţa "Mihai Viteazul".

Luaţi la întrebări, au recunoscut că au indus în eroare doi oameni care aveau nevoie de bani “cash”.

Fapta lor se numeşte înşelăciune şi se pedepseşte cu detenţie de cîţiva anişori, după cum scrie în Codul penal.

V. MOLDOVAN

Pentru că îţi abandonezi familia şi nu te achiţi de obligaţiile de părinte... plăteşti. Dacă eşti dat în judecată de soţie, poţi ajunge după gratii. Aşa cum a ajuns şi Manea Ioan, din Turda. Omul îşi părăsise nevasta şi cei trei copilaşi, pentru o amantă. Şi a fugit' cu aleasa inimii lui în lume. La Constanţa. Mama copiilor n-a ţinut cont de fericirea acestuia şi a divorţat.

După ce s-au despărţit, Manea a uitat să-şi plătească pensia alimentară la cei trei prunci, timp de şapte luni. - - -

A fost dat în urmărire generală pentru abandon familial şi trimis în judecată, a fost condamnat la 1 an închisoare şi plata sumei de 1.800.000 lei, contribuţia de creştere a minorilor. Supărat pentru că şi-a pierdut ..iubita şi libertatea, Manea a făcut apel la Tribunalul Cluj, prin care cerea să i se stabilească o pedeapsă mai uşoară sau să plătească o amendă penală. N-a ţinut!

B.ZAGORE

, - s r OLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 -ANDARMERIÂ: 956

■^OMPIERII: 981

Ziua naţionalăa Regatului Marii Britanii

şi a Irlandei de Nord.

' ; . - i i - o o © r o ş m o i, Asociaţia Pro Ruralis (APR),

- t jirn dintre cele trei organizaţii -j'oeguvernamentale din judeţul ^TDluj care a cîştigat, graţie interesului real pentru ceea ce ^ u m im generic natură, o f in a n ţa re pentru derularea

, -proiectului “Dreptul clujenilor

la parcuri şi spaţii verzi”. Pro Ruralis a devenit “finalistă” în competiţia la care au participat 58 de' organizaţii neguvemamentale, care au fost prezente cu 66 de proiecte)) dintre care au avut cîştig de cauză 25. Suma alocată pentru

desfăşurarea acestor proiecte se ■ridică la aproape 1,5 miliarde de lei, din care i-au revenit APR111.840.000 lei. Finanţarea este consecinţa concepţiei comune a trei fundaţii americane, respectiv' German Marshall Fund of the US, Charles Stuart Mott Foundation şi Rockefeller Brothers Fund, care desfăşoară în Europa de Est, implicit şi în România, programe de protecţie

.a mediului. Derularea proiectelor în ţara noastră are loc prin Programul . de Parteneriat pentru Mediu administrat de Fundaţia pentru Parteneriat Comunitar din Miercurea Ciuc. .

Potrivit lui Valentin Coman, preşedintele Asociaţiei Pro Ruralis, prin proiectul “Dreptul clujenilor la parcuri şi spaţii verzi”, care a debutat la

începutul acestei luni şi se ya încheia la finele lunii noiembriea.c., APR urmăreşte să dezvolte atitudini ecocivjce, înţelegînd prin aceasta dreptul, dar şi obligaţia, întregii societăţi, de a ocroti şi conserva parcurile şi spaţiile verzi din oraş. Se vizează totodată stabilirea unei strategii comune, între administraţia locală şi societatea civilă, pe un termen de cinci ani, care să aibă unic scop, revigorarea şi conservarea naturii. Prin stabilirea uneî strategii comune, “bătută în cuie” printr-un acord , de colaborare semnat — de parteneriatul format din administraţia locală, partide politice,, instituţii, firme, reprezentanţi ai societăţii civile, (inclusiv asociaţii de locatari/ proprietari) şi regii prestatoare

*de servicii publice se doreşte stabilirea unor coordonate între care acestea să îşi desfăşoare relaţiile de colaborare, în sens ecologic. J. Una dintre urmările practice ale proiectului va fi amenajarea Parcului de Est al municipiului, situat la capătul cartierului Gheorghenp ca Parc Pilot - un’

r parc model, un exemplu pentru ceea ce ar trebui să fie oricare dintre spaţiile verzi amenajate.^

- Valentin Coman spune că, “ideea proiectului s-a născut ca o consecinţă a faptului că Clujul este un oraş cu un grav deficit de spaţii verzi, context în care APR se opune cu vehemenţă agresării sistematice a spaţiilor verzi de unele firme sau chiar

. de autorităţile locale, care preferă factorului ecologic, pe

' cel economic”.

Exemplul cel mai concludent, care susţine cele de mai sus, l-a dat recent, Primăria Cluj-.Napoca ce s-a arătat “dispusă” să renunţe la cele opt hectare ale Parcului de Est, în favoarea unei potenţiale Pieţe de Gros. Parcul a fost, cel puţin: pînă în prezent, salvat de la: dispariţie de APR, prin lobby-ul făcut pe lîngă Consiliul local. ■ ' . . ' 'U

Proiectul Asociaţiei vine, de asemenea şi în întîmpinarea extinderii Planului Urbanistic General al municipiului Cluj- Napoca, în care Parcul de Est . este menţionat ca spaţiu verde, zona de agrement a acestuia urmînd să se extindă spre Băile Someşeni, prin amenajarea unor terenuri de sport şi a altor parcuri.

Cătălina VLAD

O M S s i s ă n ă t a t e a î n R o m â n i a

Reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii apreciază, că în România nu exiştă o 'viziune unitară asupra îmbunătăţirii stării de ' sănătate, o strategie naţională detaliată privind realizarea acestui obiectiv şi nici infrastructura şi angajarea pentru aplicarea acestuia.

Şocurile economice şi sociale ale perioadei de tranziţie au avut uri efect vătămător asupra sănătăţii şi stării de bine a populaţiei României, a declarat în-conferinţa organizată cu ocazia lansării raportului “Investiţie'pentru sănătate în România”, Erio Ziglio, reprezentant OMS-Biroul . regional pentru Europa.

Speranţa de viaţă a românilor este cu aproximativ şapte ani mai mică faţă de a celorlalţi europeni', cu excepţia celor din noile state independente. Bolile cardiovasculare şi cancerul sînt responsabile pentru mai mult de jumătate din numărul deceselor printre persoanele cu vîrste cuprinse între zero şi 64 de ani şi peste 85 la

i sută pentru cei peste 65 de ani. Comparativ cu 4 mediile înregistrate în Uniunea Europeană,-* mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare este' 1 mult mai semnificativă în. România, iar cea- provocată de cancer este în limitelb medii ; eurbpene. '

Cu toate acestea, rata pentru cancerul de col- uterin este extrem de ridicată, iar rata pentru

cancerul pulmonar a crescut. Decesul cauzat de1 afecţiunile cronice ale ficatului şi ciroză au jcrescut semnificativ, în. timp ce morţile 'înregistrate în urma sinuciderii sînt relativ scăzute , în România. . •1 Rata mortalităţii infantile şi materne rămîne | printre* cele mai ridicate din regiunea europeană la OMS. Mortalitatea maternă est'e de opt ori mai

"Imare decît media'din UE, în pofida unui declin juriaş faţă de anii ’80, declin apărut ca urmare a noilor politici naţionale şi: a aplicării acestora. * , f '; Consumul de tutun este mare şi' în creştere la "femei, în timp ce consumul băuturilor alcoolice a crescut cu 20 la sută faţă de mijlocul deceniului opt, cele mai mari creşteri înregistrîndu-se la

băuturile spirtoase tari, care reprezintă jumătate din consumul total din 1997.

în ultimii ani, au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea stării de sănătate, acestea conducînd Ia unele rezultate încurajatoare. Rezultatul cel mai îmbucurător este, probabil, controlul preventiv al bolilor contagioase ale copilăriei, inclusiv eradicarea poliomielitei, dar astfel de rezultate nu pot fi atinse decît prin stabilirea unor obiective strategice clare, prin conceperea unor programe riguros aplicate.

Multe iniţiative în acest sector au venit din partea organizaţiilor neguvernamentale, majoritatea programelor fiind în colaborare cu agenţiile Naţiunilor Unite sau alte. organizaţii internaţionale. în pofida acestor dezvoltări încurajatoare, există o problemă fundamentală- nu există o viziune unitară asupra îmbunătăţirii stării de sănătate, o strategie naţională pentm realizarea acestui obiectiv şi nici infrastructura

.pentm aplicarea cu succes a unei program coerent şi unitar. Astfel, propunerile pentm modernizarea serviciilor de sănătate mintală care ar demara un proces pe o durată de 10-15 ani, necesari aducerii României la practicile curente din ţările europene, întîrzie datorită lipsei de interes politic şi legislativ.

Reprezentanţii OMS apreciază că România poate pune în practică un program unitar de îmbunătăţire a sănătăţii pentm că beneficiază de o abundenţă de resurse naturale,- mare bogăţie şi diversitate culturală, situaţie importantă geopolitic, relaţii internaţionale şi populaţie numeroasă, consens în favoarea aderării la UE, multe persoane bine calificate în diverse domenii:

Experţii internaţionali recomandă autorităţilor din România să stimuleze dezvoltarea socială şi economică a ţării, ca sprijin adus sănătăţii şi bunăstării.

Guvernul elveţian a alocat aproximativ 50.000 de dolari pentm aplicarea unui program coerent de îmbunătătţire a sănătăţii în România. Peste un an, autorităţile din România vor prezenta OMS rezultatele programului'aplicat.

H r t a m a e h i c y u l u i - e t a p e l e p r e l i m i n a r e

H m _Machiajul este, neîndoielnic,

o artă şi cine spune că este ceva simplu se înşeală. Pînâ şi machiajul de zi cu zi necesită cunoaşterea unor tehnici speciale, puţină geometrie, gust, simţ estetic,’" mici trucuri. în ultima vreme, datorită popularizării masive, foarte multe femei au învăţat noţiunile de bază, însă totuşi mai sînt multe lucmri de învăţat în acest domeniu. Micul secret este, aşa cum am aflat de la Bianca Brad, tendinţa spre natural, spre- discret. în cursul demonstrativ ţinut de Bianca în cadrul Clubului femeii moderne "Libresse”, ea a evidenţiat cîteva amănunte simple, dar de mare efect. , . - .

• Cel mai important lucru: înainte de a vă machia spălaţi-vă bine faţa, mîinile, unghiile. Curăţenia şi igiena este prima condiţie pentru un machiaj reuşit.

• Tot înainte de a începe să vă machiaţi, pensaţi-vâ. Aici ar fi cîteva reguli de bază. înainte

de a vă pensa, stabiliţi cu un creion forma pe care vreţi să'o daţi sprînceneîor. Dacă doriţi să îndepărtaţi o parte importantă,: . daţi cu o pudră porţiunea care urmează a fi penSată. Pentru ca smulgerea să nu fie aşa de dureroasă, înainte cu cinci minute, masaţi-vă cu o cremă grasă pielea de la rădăcinile sprînceneîor. Foarte important este ca, orice formă sau grosime vreţi pentru sprincenele voastre, ele trebuie să fie în simetrie cu faţa. * -. • Aplicaţi un forid de ten de preferinţă lichid, pe toată faţa, pe frunte, gît, decolteu. în jurul ochilor este o porţiune foarte delicată pentru care este indicat să folosiţi degetul inelar cînd aplicaţi fondul de ten. Fondul de ten trebuie să fie vara mai închis cu pînă la patru nuanţe decît tenuî vostru. Dacă aveţi cearcăne, aplicaţi sub ochi un_ fond de ten mai deschis la culoare, tot lichid dacă se poate deoarece creionul’irită această porţiune sensibilă. Fondul de ten nu trebuie să . lipsească din dotarea femeilor, vara el avînd şi o acţiune de protecţie a pielii împotriva razelor de soare..

• Pe pleoapa superioară a ochilor puneţi un fard deschis la culoare, dar aveţi grijă să nu fie alb. Mai bine un bej deschis sau roz, depinde de culoarea ochilor, de hainele pe care le purtaţi. Este interzis femeilor cu pleoape proeminente sau ochi

excesiv de rotunzi să folosească fardul deschis la culoare. Efectul fardului ar fi de accentuare a unei proeminenţe deja existente.

• După aplicarea fardului pe pleoapă, vă puteţi rimela. Nu folosiţi rimelul negru. Are un efect de îmbâtrînire, în plus dacă sînteţi obosită, negrul rimelului sau al conturului dc ochi va da impresia unei oboseli cronice. încercaţi maro-urile, tonuri calde! Este vital ca înainte de a da cu rimei, sâ vâ întoarceţi genele cu instrumentul acela special. Mare atenţie, genele de la capătul ochiului spre tîmplâ trebuie bine alungite şi rimelate fiindcă ele dau forma perfectă a ochilor. Evitaţi contururile de ochi prea “geometrice”, rigide fiindcă ele îmbâtrînesc.

• Buzele - înainte de a fi rujate - trebuie date şi ele cu fond de len sau cu pudră. Astfel, rujul va ţine mai mult. Conturul de buze trebuie să fie mai închis la culoare 'decît rujul. Conturarea trebuie să înceapă dinspre interior spre exteriorul buzelor. Cel mai bun ruj este cel lichid.

• După toate acesteoperaţiuni, puneţi un şerveţel pe toată faţa, şi apoi umeziţi-l cu o batistă udă! Astfel, machiajul va ţine o perioadă mai mare de timp.

Corina GĂMAN

B i ju t e r i i p e n t r u v i i t o r im eIeri, la Muzeul de Artă Cluj a avut loc vernisajul

expoziţiei “Amenajarea teritoriului şi urbanism”. După opt ani de activitate, în care proiectanţii şi geografii

.clujeni, au gîndit şi visat cum va arăta în viitor-zona judeţului Cluj, planşele prezintă proiectele executate cu ajutorul calculatorului ale localităţilor urbane şi rurale şi ale zonelor naturale protejate în mileniul trei.

Direcţia Generală de Urbanism şi Amenajarea teritoriului a mai prezentat proiecte interesante privind viitorul Aeroport Internaţional şi . Aerogara Cluj, zona Pieţei Cipariu, unde urmează să se construiască clădirea Consiliului Judeţean Cluj. De asemenea au fost prezentate: planurile de amenajare a alimentării cu apă, reţelele de autostrăzi, drumuri şi căi ferate, zone de agrement şi, staţiuni turistice, amenajări în zona Apusenilor etc.

Vasile MOLDOVAN

S L U J B Ă D E P O M E N I R ESocietatea Femeilor Creştine Ortodoxe de pe lîngă Episcopia Vadului,

Feleacului şi Clujului, societate condusă de doamna conf. univ. dr. Gabriela Trîmbiţaş, invită tot creştinul la o slujbă de pomenire în Cimitirul săracilor din Valea Chintăului. După cum ne-a informat doamna Rodica Dima, membră a societăţii, slujba va fi ţinută de unul dintre preoţii din Iris, Episcopia Ortodoxă, Biserica Evanghelică din Dusseldorf (Germania) şi cotizaţiile societăţii contribuind la posibilitatea de a se oferi săracilor prezenţi' la ceremonie-mîncare. Acţiunea are Ioc astăzi, 15.06 a.c. cu începere de la ora 17.00. ' - r . V. -

L i c i t a ţ i e d e p r o i e c t e O N G T. Licitaţia de proiecte ale ONG-urilor clujene de tineret, pe trimestrul III al anului în curs, va avea loc în 28 iunie, ora 12, la'sediul DTSJ Cluj.

Cererile de finanţare (într-un singur exemplar) vor fi depuse la Biroul de Tineret al DTSJ Cluj (B-dul Eroilor nr. 40, eL III) pînă cel tîrziu în 26 iunie,ora 15. Informaţii suplimentare la tel. 19-12-05 •

M.TRIPON

Preşedintele Federaţie i Ruse, Vladimir Puţin, va efectua mîine, o vizită oficială de cîteva ore în Republica Moldova laîntoarcerea din turneul în Europa Occidentală.

Banca Mondială (BM) va acorda Republicii Moldova, în anul următor, un împrumut de 60-80 milioane de dolari în vederea

susţinerii unui program de eradicare a sărăciei, a declarat'Roger Grawe, reprezentantul BM pentru Moldova

iiiimpeji * mTijŢ | - t 11 ' in , ---1~T|'XrT7—J'~"i i i S i l w î j t e ' /x' , ' A .hUJ '■ «-4 ,*

C a m i e i a j u r i d i c ă a G a m e r e i D e p u t a ţ i l o r a a v i s a t

p r o i e c t u l p r i v i n d a b i l i t a r e a G u v e r n u l u i d e a e m i t e

o r d o n a n ţ e p e p e r i o a d a v a c a n ţ e i p a r l a m e n t a r e

Comisia-juridică a-Camerei Deputaţilor a avizat favorabil, ieri, cu unele modificări, ' proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite : ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare.

Membrii : .Comisiei. : au . eliminat din proiect posibilitatea ca Guvernul : să-- emită i o ordonanţă d e ' modificare şi completare a Decretului

328/1996 privind circulaţia pe drumurile publice, arătînd că această problemă ţine de domeniul legilor organice şi nu poate .fi rezolvată prihtr-o ordonanţă.

Membrii Comisiei. au decis, la propunerea reprezentanţilor Ministerului Educaţiei Naţionale, să introducă în proiectul de lege o prevedere potrivit căreia Executivul va»

putea emite o ordonanţă care să cuprindă reglementări privind bacalaureatul internaţional.

Ultima modificare adusă proiectului de lege de către Comisia juridică se referă Ia posibilitatea Guvernului de a emite o ordonanţă privind prevenirea pricăror. forme de discriminare; Proiectul de lege urmează ă fi analizat de plenul Camerei Deputaţilor. •

Chipul se ce te i în mintea ministrului

urmare din pagina 1Capitalei. Seceta putea sâ aştepte pînă după alegeri. Iar seceta a aşteptat într-adevâr, pînă cînd ziarele s-au plictisit de campania electorală şi de eşecurile celei conduse de ministrul Agriculturii şi au întors faţa spre căldura violentă, emanată de un soare insensibil la trebile cu primari şi consilieri. Atunci a observat ministrul Agriculturii şi şeful statului că situaţia este dezastruoasă, câ nu va putea'fi asigurată pîinea populaţiei pînă la recolta din anul viitor şi câ trebuie făcut ceva. Ce'-, anume? Păi, o şedinţă acolo sau două şi un plan de activitate, care sâ prevadă, ca prim punct, punerea în stare de funcţionare a unui sistem de irigaţii, care, practic, nu există, pentru câ hoţii au furat din el tot ce se putea fura. O rază de lumină a • străbătut atunci' mintea înfierbîntată a şefului statului, care a descoperit câ hoţia s-a generalizat în România şi câ este nevoie dc o nouă operaţiune Luna, care să adune de la hoţi, nu curvele ascunse în cine ştie ce camere întunecoase, ci părţile componente ale unui sistem de irigaţii, altădată capabil sâ înfrunte seceta pe mai mult de un milion de hectare. Treaba se va împotmoli, din păcate, pentru simplul fapt că gîndul bun a venit prea tîrziu, iar cei care ar trebui sâ-i prindă pe hoţi sint ocupaţi cu alte treburi, mult mai importante, despre care vom vedea într-unul din numerele viitoare ale ziarului.

PNŢCD respinge propunerea PNL ca programul şi conducerea CDR să fie

preponderent liberale. Liderii ţărănişti au respins, ieri, propunerea PNL ca programul şi conducerea CDR

-să fie preponderent liberale, arătînd că „rezultatele PNL în alegerile locale nu conferă acestui , partid dreptul, de a conduce o alianţă şi au recomandat liberalilor să-şi. vadă “dimensiunea reală”.

“Noi nu credem că un scor atît de faimos de 6,9% obţinut de liberali în alegerile locale le dă dreptul de conducere a' coaliţiei şi ar fi bine ca ei să-şi vadă dimensiunea reală”, a declarat prim-vicepreşedintele PNŢCD, loan Mureşan, la sfîrşitul întrunirii conducerii ţărăniste. •

El a apreciat propunerile liberalilor drept “orgolii” şi a atras atenţia că, în faţa unui adversar puternic ca PDSR, trebuie “o politică_reală” i Totuşi, el a spus că ideile privind preponderenţa liberalilor în CDR, pot face. obiectul unei “discuţii deschise”

şi a admis că negocierile cu liberalii pot. merge pînă la rediscutarea protocolului CDR., loan Mureşan a declarat câ

“preponderenţa liberală” riu se regăseşte .validată în rezultatele alegerilor locale şi a arătat că strategia de dezvoltare economică agreată deja de partidele politice va reprezenta nucleul programului politic al PNŢCD, deoarece asigură continuitatea procesului de integrare europeană, . ■-

Secretarul generai Remus Opriş â declarat că nu poate fi acceptată ideea “sufocării” PNŢCD într-o alianţă în care “valorile politice ■ şi programatice” ale ţărăniştilor să nu fie promovate. în structura unei alianţe, fiecare partid trebuie să-şi conserve identitatea, â precizat Opriş.. El a spus că negocierile privind alianţa pentm alegerile generale vor fi purtate mai întîi cu PNL şi a arătat că alegerile locale au demonstrat că varianta CDR

D e p o n e n ţii d e la C re d it Danls îş i vo r p ite a re c u p e ra ’b a n ii începând d e săp tăm lisa v iito a re

Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) va începe, în cursul săptămînii viitoare, să facă plăţi persoanelor care au avut depozite la Credit Bank, în limita plafonului stabilit de lege, respectiv 54,7 milioane de lei.

BNR a transferat, recent, în

contul CEC. suma necesară, urmînd ca acesta sâ distribuie banii la filialele şi sucursalele sale din teritoriu în funcţie de listele furnizate de Credit Bank.

Guvernul a adoptat, la 23 martie, o Ordonanţă de Urgenţă prin care BNR este autorizată să acorde Credit Bank

un împrumut care sa acopere suma reprezentînd depozitele populaţiei în limita plafonului stabilit de lege. Ordonanţa prevede ca plăţile să se facă prin CEC.

Credit Bank a depus, în luna mai, la Banca Naţională a României (BNR) documentaţia

necesară acordării de către banca centrală a unui împrumut

-destinat acoperirii cererilor de retragere a sumelor reprezentînd depozitele populaţiei.

în plafonul de 54,7 milioane lei se înscriu-99% din cei 55.000 de deponenţi ai Crediţ, Bank. *■

Sfîntul Sinod cere credincioşilor să se roage pentru încetarea seceteiSfîntul Sinod adresează credincioşilor

Bisericii Ortodoxe Române o “chemare la rugăciune şi faptă bună”, pentru ca “Dumnezeu să se îndure de poporal român, trimiţînd ploi grabnice, aducătoare de roade”.

- în acelaşi timp, fiecare centra eparhial al BOR va organiza o colectă specială, în bani şi alimente, pentra a constitui un fond de rezervă ce va fi folosit, la nevoie, pentru cei care vor avea de „suferit de pe urma secetei. La colectă sînt chemate să participe

parohiile, mînăstirile, asociaţiile ortodoxe auxiliare sau afiliate, firme şi societăţi comerciale, persoane, fizice, orice organizaţii sau instituţii care vor dori să se implice în această acţiune umanitară, se. precizează în comunicatul Patriarhiei.

Peste 40 la sută din producţia agricolă a fost compromisă pe o suprafaţă totală de peste 1.600 de mii hectare, din cauza temperaturilor ridicate şi a lipsei precipitaţiilor pe o perioadă îndelungată, în 30 de judeţe, valoarea pierderilor fiind

estimată la 4.150 miliarde de lei, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii. „ în cadrul lucrărilor Sfîntului Sinod, desfăşurate marţi şi miercuri, s-au aprobat: înfiinţarea de noi mînăstiri, Protocolul încheiat cu Ministerul de Interne pentru combaterea furtului bunurilor de patrimoniu aflate în păstrarea unităţilor bisericeşti, măsuri referitoare la îmbunătăţirea educaţiei în învăţămîntul teologic de toate gradele, inclusiv dezbaterea .problemelor legate de istoria si extinderea Uniunii Europene.

fără PNL este “o alternativă” pentru scrutinul din toamnă. Opriş consideră că PNL poate să-şi reocupe locul în CDR, în caz; contrar Convenţia putînd participa la alegeri, şi fără liberali şi a admis că “poate să existe o cooperare şi .fără liste comune”. în ceea ce priveşte formula lansată de PD. privind anunţarea de candidaţi atît penţra funcţia, de preşedinte, cît şi pentra cea de premier, prim- vicepreşedintele loan Mureşan a spus că această formulă vehiculată în . mediile politice, reprezintă “ff-soluţie”,-dar a arătat că, pînă la materializarea ei, “este o cale lungă”, primul ministru fiind rezultatul jocului politic djn alianţă.

Surse . din conducerea PNŢCD au spus că varianta ţărăniştilor ia în calcul echipa Emil Constantinescu - Mugur Isărescu pentru funcţia de preşedinte, respectiv de premier, acest aspect fiind abordat şi la întîlnirea de marţi cu

, preşedintele ţării.

C o l e g i u l

p e n t r u

S t u d i e r e a

A r h i v e l o r

S e c u r i t ă ţ i i

a m e n i n ţ ă

c ă d e m i s i aPreşedintele Colegiului

Consiliului Naţional pentra Studierea Arhivelor fostei Securităţi, Gheorghe Onişora, a declarat, ieri, că membrii Colegiului îşi vor da demisia în bloc în cazul în cate vor epuiza toate mijloacele de intervenţie şi nu li se va permite accesul ■ deplin la arhivele fostei Securităţi. Membrii Colegiului au decis, în unanimitate, să-şi suspende temporar activitatea pînă în momentul în care vor încheia un protocol cu SRI şi- SIE privind accesul la aceste arhive, considerind că “s-au transformat într-un fel de interfaţă între SRI şi public” şi că unele dosare care provin de la SRI au fost cosmetizate, “s:a- umblat la ele” şi nuj concordă anumite pagini. Onişora a precizat că dacă; nu se va încheia protocolul, cu SRI, Colegiul se va adresa CSAT şi apoi Parlamentului. Secretarul general al PNŢCD, Remus' Qpriş, a declarat,: ulteriorĂ că este “foarte îngrijorat” de decizia CNSAS de a-şi. suspenda investigaţiile ' şi consideră câ membrii Colegiului trebuie să “vină, cu detalii” în acest sens. El a adăugat câ nu exclude posibilitatea discutării acestei situaţii .în Parlament.

C o n d u c e r e a ţ ă r ă n i s t ă

n u r e n u n ţ ă l â m i n i s t r u l

R o m i c ă T o m e s c uSecretarul general al PNŢCD, Remus Opriş, a declarat,

ieri, că Biroul Naţional de Conducere nu va renunţa la serviciile ministrului Apelor, Pădurilor şi Mediului, Romică: Tomescu, scopul conducerii ţărăniste fiind o bună aplicare a Legii 1/2000 şi nu schimbarea din funcţie a ministrului. s

Prim -vicepreşedintele partidului, loan Mureşan, a precizat, după şedinţa BNC, la care a fost invitat şi Romică Tomescu, că problema tensiunilor dintre ministrul Mediului şi vicepreşedintele Vasile Lupu va fi discutată într-o: întîlnire viitoare, vicepreşedintele PNŢCD fiind plecat din, ţară. Mureşan a spus că este necesară “o discuţie clară”,' pentru a fi evitate interpelările şi, mai ales, existenţa “a două voci” în analizarea legii.

La şedinţa BNC de săptăm înă trecută, majoritatea liderilor ţărănişti au .fo st de acord, în principiu, ca preşed in te le PNŢCD, Ion D iacon escu , să -i ceară premierului Mugur Isărescu demiterea ministrului Mediului, Romică Tomescu, pentru opoziţia acestuia la aplicarea Legii 1/2000 privind retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere. Propunerea a fost făcută de vicepreşedintele Vasile Lupu, iniţiatorul legii, iar alţi lideri ţărănişti au arătat că în tot Ministerul Mediului se manifestă o opoziţie faţă de aplicarea Legii 1/2000, iar în cursul discuţiilor purtate pe'această temă reprezentanţii ministerului au avut o atitudine “obraznică şi arogantă”.

ILIE C A L IA N (re d a c to r şe f);V A L E R CHIOREANU (redactor şe f adjunct); C R IS T IA N BARA (redactor şef adjunct). Te l.19 .16 .81 ; fax:19 .28.28 ;E-mail: acfevcj@mail.dntcj.ro - redacţia

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 1 6 .

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Reaistniui Comerţului judeţului-Cluj, sub nr. J/ 1 2/308 din 22.03.1991 'cod fecal R 204469

RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75i07-AUNT.UDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21:27

_____________ j>=,_______ _____________ -CODINSÂMOILĂ; PUBLICITATE:TEL./FAX:19.73.04-RÂULE-mail: reclama adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA

- „ ■ .. . STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LIVIA POP;S e c re ta r de redacţie : T e l/fa x : s u b re d a c ţia tu rd a : te l/fa x : 31.43.23H orea PETRUŞ ’ 19.74.18 smrrfdactia D EJ: t e l /fax: 21.60.75

T IM B IIL EXECITVT \A G a r a m o n d