01-caiete de sarcini-intretinere dj[semnat]

1

CAIET DE SARCINI

INTRETINEREA PE TIMP DE VARA A DRUMURILOR JUDETENE DIN JUDETUL CARAS-SEVERIN

INTRODUCERE

Consiliul Judeean Cara Severin are in administrare sa o important retea de drumuri de interes local din tara; printre prioritile inscrise permanent in programul sau de activitate, se afla asigurarea condiiilor pentru desfurarea circulaiei rutiere n deplin siguran i fluen. Capacitatea retelei de transport rutier de persoane si marfa, reducerea numarului de accidente, posibilitatea de rezolvare rapida a situatiilor neprevazute legate de buna functionare a acesteia, sunt elemente cu implicatii directe asupra sanatatii si bunastarii locuitorilor din judet.

Reteaua de drumuri judetene ce face parte din prezentul caiet de sarcini a fost impartita 6 zone si are lungime totala de 694 km.

In acest context, in paralel cu grija pentru intretinerea si modernizarea caii de rulare, in care s-au facut investitii importante in ultimii ani, un factor determinant in asigurarea unui trafic sigur i fluent este mentinerea semnalizarii rutiere la standarde ridicate de calitate si completitudine - prin furnizare/instalare/intretinere profesionala de indicatoare, marcaje i alte mijloace specifice de siguranta traficului.

Aceasta este dealtfel motivul pentru care s-a initiat prezenta procedura de achizitie, prin care se urmareste identificarea si contractarea unei/unor firme specializate n domeniul semnalizrilor rutiere, cu experien relevant, cu dotri materiale corespunztoare i personal specializat, capabil s execute lucrri de calitate i la termenele impuse de ctre beneficiar.

Directia pentru Administrarea Drumurilor si Podurilor Judetene Cara Severin, prin corpul sau tehnic, are o vasta experienta in domeniu si a incercat sa includa in specificatiile tehnice alaturate cerinte specifice in termeni de procedee de lucru, tehnologii de executie si materiale de semnalizare care au dat pana acum cele mai bune rezultate in teren. Fara a fi exhaustive, acestea reprezinta in virtutea validarii lor prin practica - un minim necesar cu titlu imperativ. Asteptam din partea potentialilor ofertanti sa vina cu dotari si tehnologii de lucru peste acest nivel a.i. sa ne sprijine in dezideratul nostru de imbunatatire continua a sigurantei rutiere pe drumurile judetene din Cara Severin.

Mai jos prezentam urmatoarele categorii de lucrari necesare prezentate sub forma unor caiete de sarcini :

2

CAPITOLUL 1. PLOMBE CU MIXTURA ASFALTICA

1. Obiectul caietului de sarcini

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Plombare a gropilor cu mixtura asfaltica la cald, executate in conformitate cu prevederile Normativului pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne indicativ AND 547-98 aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr. 48-1999. Prevederile caietului de sarcini se aplica pe timp de vara la imbracamintile bituminoase la care au aparut degradari care pun in pericol siguranta circulatiei.

2. Standarde de referinta

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii - Legea 82/1998 legea de aprobare a OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor - SR 174/1-2002 imbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald - Conditiile tehnice generale de calitate - SR 174/2-97 imbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald. Conditii tehnice

pentru punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate - SR 539-79 filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere - SR 662-2002 agregate naturale de balastiera - SR 667-2001 agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrarile de drumuri - AND 552-1999 conditii tehnice ale emulsiilor cationice, folosite pentru lucrarile de

drumuri - AND 547-98 Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracaminti

rutiere moderne

3. Procese tehnologice

Tehnologia de plombare cuprinde mai multe faze :

Inventarierea suprafetelor se face prin : - marcare cu vopsea in forme geometrice regulate, care sa cuprinda intreaga

suprafata degradata ; - marcarea si identificarea tipului de defectiuni necesare a fi reparate, se face

impreuna cu delegatul beneficiarului Decaparea se face prin : - frezarea pe drumurile europene si principale, iar pe drumurile secundare decaparea

se poate face si cu alte mijloace de mica mecanizare;

3

- se interzice asternerea mixturii in gropi nedecapate; Curatirea suprafetei decapate se realizeaza prin : - suflarea cu aer comprimat, dupa ce in prealabil a fost indepartat din gropi materialul

decapat - materialul rezultat se incarca in autovehicule si se transporta la sediul districtului cel

mai apropiat sau in locurile indicate de seful de district Amorsarea suprafetelor se realizeaza cu : - emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida 0,8-1 kg/m2 , diluata cu apa curata,

nealcalina, in proportie de 1:1 ; - amorsarea se va realiza obligatoriu cu dispozitive mecanice de pulverizare pentru

crearea unei pelicule omogene pe toata suprafata stratului suport ; - plombarea gropilor cu mixtura calda se face pe timp uscat, cand temperatura aerului

este peste 100 C - se interzice punerea in opera a mixturii pe timp de ploaie Punerea in opera a mixturii asfaltice se face prin : - asternere in straturi uniforme cu grosimea de 4 cm astfel incat dupa compactare

suprafata reparata sa fie la acelasi nivel cu suprafata adiacenta - la asternere si compactare se va respecta regimul de temperatura impus de

reglementarile in vigoare Compactarea se realizeaza : - obligatoriu cu vibro-compactare cu rulouri netede pe drumurile europene si

principale, iar pe drumurile secundare se pot folosi si alte tipuri de cilindrii compactori sau placi compactoare ;

- operatia de compactare este foarte importanta pentru etanseitatea si durabilitatea lucrarii ;

- dupa compactarea mixturii asfaltice asternute, se inchide rostul dintre mixtura veche si cea noua prin badijonare cu emulsie si nisip de concasaj

Transportul pe santier al mixturii asfaltice preparate se face cu autocamioane cu bena termoizolanta sau acoperita cu prelate, indifferent de distanta si conditiile meteo.

4. Receptia lucrarilor

Receptia lucrarilor de plombare a gropilor cu mixtura asfaltica la cald se efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita de beneficiar.

Cu aceasta ocazie se incheie un Proces Verbal de Receptie la terminarea lucrarii.

4

CAPITOLUL 2. PLOMBE PRIN STROPIRI SUCCESIVE


Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Reparare a defectiunilor aparute la imbracamintile asfaltice plombe succesive. Prevederile caietului de sarcini se aplica la imbracamintile rutiere la care au aparut degradari care pun in pericol siguranta circulatiei.


- Legea 82/1998 de aprobare a OG 43/1997 privind regimul drumurilor si normele de aplicare ale acesteia

- Legea 10/1995 Legea privind calitatea - SR 667/2000 Agregatele naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate - AND 552-1999 Conditii tehnice ale emulsiilor cationice folosite la lucrarile de

drumuri - AND 547-1998 Normativ pentru prevederea si remedierea defectiunilor la

imbracamintile rutiere moderne


1) Reparatiile imbracamintilor rutiere prin tehnologia de stropiri succesive se aplica pentru urmatoarele tipuri de degradari ale imbracamintilor rutiere :

a) Imbracaminti bituminoase : - gropi si pelade ; b) Imbracaminti din beton de ciment : - gropi si exfolieri ; - fisuri, crapaturi si deschideri ale rosturilor, prin colmatari ;

2) Procedeul consta in aplicarea unor straturi succesive de criblura si emulsie, destinate in principal plombarii imbracamintilor rutiere, dar si altor tipuri de lucrari conform punctului 1.

Tehnologia de reparare a degradarilor prin stropiri succesive cuprinde urmatoarele faze :

- identificarea degradarilor necesare a fi reparate si a volumului acestora se va face de catre delegatul beneficiarului si delegatul prestatarului

5

- inainte de inceperea lucrarilor, sectorul de lucru se va semnaliza conform Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate cu Ordinul nr 1112/411 al MI MT/ octombrie.

Plombarea propriu zisa se face respectand urmatoarea tehnologie : - pe suprafata de plombat se raspandeste la rece(la temperatura atmosferica)

emulsie bituminoasacationica tip EBCR ; - peste pelicula de liant se asterne criblura 4-8 sau 8-16, dupa care se trece la

executarea unor noi straturi, respectiv la stropirea cu liant, raspandirea criblurii, pana cand groapa a fost umpluta si suprafata plombata a ajuns la nivelul suprafetelor adiacente din imbracamintea bituminoasa existenta.

- criblura alergatoare ramasa in exces se va curata obligatoriu dupa terminarea operatiunii de plombare cu perii mecanice pe drumuri europene si principale ;

- prin maturare manuala pe drumuri secundare Pe timp de ploaie nu se efectueaza lucrari de reparatii prin stropiri succesive.

Sectoarele reparate se dau in circulatie imediat dupa executarea lucrarilor de plombare.

Materialele folosite Materialele utilizate la repararea suprafetelor degradate prin stropiri succesive sunt: - emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida tip EBCR conform normativ AND

552/1999 ; - criblura sort 4-8 sau sort 8-16, conform SR 667, sau pietris concasat 3-7 sau 7-15

conform SR 662


Receptia lucrarilor de reparare a defectiunilor aparute la imbracamintile asfaltice se efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita de beneficiar.

Cu aceasta ocazie se incheie un Proces Verbal de Receptie la terminarea lucrarii (conform model).

6

CAPITOLUL 3. TRATAREA BURDUSIRILOR


Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Reparatii a suprafetelor burdusite executate in conformitate cu prevederile Normativului pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne indicativ AND 547-98, aprobat prin Ordinul Directorului General AND nr. 48-1999. Prevederile caietului de sarcini se aplica pe timp de vara la imbracamintile bituminoase la care au aparut degradari care pun in pericol siguranta circulatiei.


- Legea 82/1998 de aprobare a OG 43/1997 privind regimul drumurilor si normele de aplicare a acesteia.

- Legea 10/1995 Legea privind calitatea in constructii - Ordinul MT/MI nr.411/1112/2000 Norme metodologice privind conditiile de

inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

- AND 547-1998 Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne

- NSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor - SR 662 : 2002 Lucrari de poduri ; agregate naturale de balastiera - Conditii tehnice de calitate - SR 667 : 2001 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri . Conditii tehnice de calitate - SR 730-89 agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri - AND 514-2000 Metodologia privind efectuarea receptiei lucrarilor de intretinere si

reparare curenta drumuri, poduri - SR 174-1 : 2002- Imbracaminte bituminoasa cilindrata, executata la cald - Conditii tehnice de calitate - SR 174-2 : 1997 imbracaminte bituminoasa cilindrata, executata la cald - AND 552 1999 Conditii tehnice ale emulsiilor cationice folosite la lucrarile de

drumuri - SR 7970 : 2001 Lucrari de drumuri. Strat de baza din mixturi bituminoase

cilindrate executate la cald


In urma inghetului, prin migratia si acumularea apei in zona de inghet si formarea unor lentile de gheata, complexul rutier sufera umflaturi neuniforme numite burdusiri care ating 20-30% din grosimea inghetata.

Actiunea inghetului si dezghetului duce la micsorarea capacitatii portante a drumurilor si produce sub circulatie unele dintre cele mai inseminate degradari ale structurii drumului.

7

Se precizeaza ca in perioada cand pamantul este inghetat, traficul nu produce degradarea sistemului rutier, degradarile aparand in perioada de dezghet.

Remedierea degradarilor din inghet dezghet se va face in functie de volumul acestora.

Remdierea defectiunilor consta in decaparea si refacerea structurii rutiere, inlocuirea pamantului geliv din patul drumului cu un material granular si asigurarea evacuarii apelor.

Tipurile de mixturi asfaltice care se utilizeaza pentru refacerea defectiunilor imbracamintilor bituminoase sunt betoanele asfaltice tip BA16 si BAD 25, in functie de tipul mixturii existente conform SR 174/1-2002.

Tipul mixturii Simbol : Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri : - beton asfaltic bogat in criblura ; - beton asfaltic cu pietris concasat ; - beton asfaltic deschis ; (cu criblura, cu pietris concasat) - BA 16 - BAPC 16 - BAD 25 - BADPC 25

Pregatirea suprafetelor Marcarea suprafetei afectate de burdusire necesara a fi decapata, se face prin

trasarea unor linii pline la marginea acesteia folosindu-se creta sau alte mijloace adecvate, se va da o atentie deosebita obtinerii unor patrulatere estetice care sa cuprinda intreaga suprafata degradata sau susceptibila de degradare.

Identificarea si marcarea suprafetelor necesare a fi reparate, se face de catre seful de district sau seful de sector al sectiei impreuna cu delegatul beneficiarului.

Executia structurii rutiere

Decaparea imbracamintei bituminoase pe liniile trasate anterior cu creta se face prin frezare pe drumurile europene si principale, iar pe drumurile secundare se poate decapa si cu alte mijloace de mica mecanizare.

Saparea sistemului rutier si a terenului de fundare se face cu mijloace mecanice cu descarcare direct in mijloacele de transport.

Pentru finisarea casetelor se pot executa si sapaturi manuale. Materialul rezultat se incarca in autovehicule si se transporta in locurile indicate de seful de district sau poate fi utilizat la completarea acostamentelor sau amenajarea drumurilor laterale.

Structura rutiera cuprinde urmatoarele straturi rutiere : - 40 cm balast

8

- 20 cm strat din piatra sparta (40 63 mm) - 6 cm BAD 25 - 4 cm BA 16 Grosimile sunt doar orientative, la executie se vor folosi grosimi minim necesare

indepartarii cauzei degradarii si se va intocmi process verbal de receptie la faza teren fundatie si stratul suport pentru imbracamintea asfaltica.

Peste stratul de fundatie, se executa imbracamintea din mixtura asfaltica, alcatuita din 6 cm strat de legatura din BAD 25 si 4 cm strat de uzura din BA 16, conform SR 174-1 : 2002. La asternere si compactare se va respecta regimul de calitate si temperaturi impus de SR 174-2 : 1997.

Compactarea se realizeaza obligatoriu cu vibrocompactoare pentru fiacre strat al structurii rutiere conform normelor in vigoare.

Dupa compactarea mixturii asfaltice asternute se incheie rostul dintre mixtura veche si cea noua prin badijonare cu emulsie si nisip. Suprafata reparata se pudreaza cu nisip de concasaj 0 3 pentru asigurarea etansarii stratului superior.

Transportul mixturii asfaltice preparate se face cu autocamioane cu bena metalica termoizolanta sau acoperita cu prelata pe timpul transportului indifferent de distanta si conditiile meteo.


Receptia lucrarilor de reparatii a suprafetelor burdusite se efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita de beneficiar.


9

CAPITOLUL 4. TAIEREA ACOSTAMENTELOR

1. Obiectul caietului de sarcini :

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia lucrarilor de intretinere comuna a drumurilor judetene si anume : Taierea acostamentelor


- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii ; - HG 273/94 si AND 514/2000 Regulament privind efectuarea receptiilor lucrarilor si

serviciilor de intretinere si reparatii curente la drumurile publice ; - AND 554/2002 Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice.


3.1. Taierea acostamentelor mecanic cuprinde urmatoarele operatii :

- taierea cu autogrederul a excesului de pe acostamente si cu mijloace manuale a suprafetelor din jurul stalpilor de dirijare si a altor instalatii ;

- adunarea in gramezi a materialului rezultat si incarcarea in mijloc de transport ; - transportul materialului rezultat cu auto.


Receptia lucrarilor de aducere la profil a acostamentelor se efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita de beneficiar.

Cu aceasta ocazie se incheie un Proces Verbal de Receptie la terminarea lucrarii .

10

CAPITOLUL 5. COMPLETAREA ACOSTAMENTELOR

1. Obiectul caietulului de sarcini

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Completarea acostamentelor drumurilor.


Pe toata perioada de executie a lucrarilor de completare a acostamentelor se vor respecta prevederile din urmatoarele acte normative :

- Legea 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in munca ; - Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in

munca ; - Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor ; - Norme metodologice privind conditiile de inchidere si de instituire a restrictiilor de

circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI MT / octombrie 2000 ;

Se atrage atentia in mod deosebit asupra semnalizarii corecte a punctului de lucru in stricta conformitate cu normele metodologice in vederea evitarii producerilor unor accidente de circulatie cat si pentru protejarea personalului ce executa respectivele lucrari de reparatii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toata durata executarii lucrarilor.


- completarea acostamentelor drumului se va executa mecanizat cu utilaje specifice, dar si manual pe suprafete isolate ;

- materialul necesar la completarea acostamentelor se va asterne uniform in straturi de 10 cm si va fi cilindrat energic, de preferinta cu cilindrii vibratori ;

- materialele folosite la completare sunt balast sau pamant, similare celor existente in acostamentele care trebuiesc aduse la profil.


Receptia lucrarilor de completare a acostamentelor drumurilor se efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita de beneficiar.


11

CAPITOLUL 6. SANTURI DE PAMANT


Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor pentru Executare santuri de pamant noi .


- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii : - HG 273/94 si AND 514/2000 Regulament privind efecutarea receptiilor lucrarilor si

serviciilor de intretinere si reparatii curente la drumurile publice ; - AND 554/2002 Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice.


Executare de santuri noi de pamant cuprinde urmatoarele operatii : - saparea cu mijloace mecanice (excavatorul cu cupa profilata) a santurilor de

scurgere cu descarcare in autovehicule ; - transportul pamantului resultat cu auto ; - finisarea manuala a taluzurilor ; - verificarea cotelor fundului santului ; - transportul utilajului cu trailerul la punctual de lucru si invers.


Receptia lucrarilor de executie a santurilor noi de pamant, se efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita de beneficiar.


12

CAPITOLUL 7. SANTURI DIN BETON DE CIMENT

1. Obiectivul caietului de sarcini

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Santuri din beton de ciment.


- STAS 10796/1 Constructii anexe pentu colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare

- STAS 10796/2 Constructii anexe pentu colectarea si evacuarea apelor rigole , santuri si casiuri

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii - AND 554/2002 Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice. - AND 589/2004 Caiete de sarcini generale comune lucrarilor de drumuri


Materiale pentru mortare si betoane :

Cimenturi Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescripiilor standardelor n

vigoare n Romnia. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda condiiilor tehnice de calitate:

- ciment Portland CEM I conform SR EN 197-1/2002 - ciment Portland cu adaos CEM II conform SR EN 197-1/2002 - ciment hidrotehnic CEM II/A-S (N-LH) conform SR EN 197-1/2002 - ciment metalurgic(de furnal) CEM III conform SR EN 197-1/2002

Agregate Pentru prepararea betoanelor de ciment se folosesc agregate naturale sau

concasate dupa cum urmeaza : - agregate naturale :

- nisip natural 0 - 3 sau 0 7 - balast pentru betoane 0 -31 sau 0 - 71

- agregate concasante : - nisip de concasaj 0 -3; 3 - 8 sau 0 - 8 - piatr spart 8 - 25 sau 8 - 40.

13

Apa de amestec Apa utilizata la prepararea betoanelor poate s provina din reteaua publica sau alta

sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute conform SR EN 1008-02 . Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.

In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergeni, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

Beton de ciment Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform

Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat Partea 2: Executarea lucrrilor din beton, indicativ NE 012/2-2010.

Dupa modul de expunere al constructiilor prevazute in documentatie in functie de conditiile de mediu, se stabileste clasa de expunere .

Clasa de expunere, clasa de beton si cerintele minime de asigurare a durabilitatii sunt specificate in plansele din proiect.

Amenajarea santurilor Executia pereurilor din beton de ciment pe pat din nisip Executia pereurilor din beton, pe pat de nisip, comporta, de regula, urmatoarele

operatiuni: - pregatirea terenului compactat, nivelat si verificat ca pozitie si cote si ca profil

verificat cu ajutorul sablonului. - asternerea stratului de nisip grauntos, aspru, in grosime de 10 cm, dupa pilonare. - confectionarea tiparelor pentru santuri cu dimesiunile conform specificatiilor din

proiectul tehnic, cu lungime de 1,00 sau 2,00 m. Turnarea pereului se va realiza pe tronsoane cu lungimea egala cu cea a tiparelor, in etape. Se vor realiza in prima faza tronsoanele 1,3,5 s.a.m.d, urmand ca betonul pentru tronsoanele 2,4,6 s.a.m.d. sa se toarne in urmatoarea etapa.

- rigolele se vor executa din beton de ciment simplu, turnat monolit in cofraje; in cazul rigolelor tip Trafor, se vor utiliza placute carosabile 3 buc/ml.


Receptia lucrarilor de santuri de beton de ciment se efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita de beneficiar.


14

CAPITOLUL 8. COSIREA VEGETATIEI IERBOASE


Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Cosirea

vegetatiei ierboase.

2. Standarde de referinta Pe toata perioada de executare a lucrarilor de cosire manuala sau mecanica se vor

respecta prevederile din urmatoarele acte normative : - Legea 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in munca ; - Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in

munca ; - Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor - Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a

restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI MT/octombrie 2000 ;

Se atrage atentia in mod deosebit asupra semnalizarii corecte a punctului de lucru in stricta conformitate cu normele metodologice in vederea evitarii producerilor unor accidente de circulatie cat si pentru protejarea personalului ce executa respectivele lucrari de reparatii cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toata durata executarii lucrarilor.

3. Procese tehnologice - cosirea vegetatiei de pe zona de siguranta a drumului se va executa de regula

mecanizat cu masini universale tip UNIMOG dotate cu echipamente specifice defrisarii vegetatiei ierboase sau echipamente specifice taierii de lastaris, maracini etc ;

- pentru zonele inaccesibile utilajelor, cosirea se va face manual sau cu mijloace de mica mecanizare ;

- cosirea vegetatiei ierboase pe latimea de 3,0 m in zona de siguranta rutiera ; - materialele rezultate din taieri vor fi incarcate in autovehicule si evacuate fiind

interzisa depozitarea lor in zona drumului ; - la cosirea manuala din zona elementelor de siguranta circulatiei se va urmari o buna

vizibilitate si punerea in valoare a acestora avand ca rezultat final o imbunatatire radicala a esteticii sectorului de drum .

4. Receptia lucrarilor Receptia lucrarilor de cosire manuala sau mecanica a vegetatiei ierboase se

efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita de beneficiar.


15

CAPITOLUL 9. CORECTII ARBORI

1. Obiectivul caietului de sarcini

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Corectii arbori (Taierea masei lemnoase aferenta plantatiei de pe aliniamentele drumurilor).

Plantatia rutiera supusa taierii este constituita din speciile, in cantitatile si sortimentele de masa mentionate in actele de punere in valoare eliberate de Ocoalele silvice, centralizate la nivel de SDN.


- Legea 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in munca ; - Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in

munca ; - Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor ; - Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a

restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate cu Ordinul nr. 1112/411 al MI MT/octombrie 2000 ;

Se atrage atentia in mod deosebit asupra semnalizarii corecte a punctului de lucru in stricta conformitate cu normele metodologice in vederea evitarii producerilor unor accidente de circulatie cat si pentru protejarea personalului ce executa respectivele lucrari de reparatii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toata durata executarii lucrarilor.


La executia lucrarilor de taiere a plantatiei rutiere, trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele :

- asigurarea semnalizarii si pilotarea circulatiei cu aprobarea DADPP Caras - Severin si a inspectoratului Politiei din judetul respectiv, in conformitate cu Ordinul Comun MI MT 1112/411/2000 ;

- asigurarea in permanenta in conditii de siguranta a circulatiei autovehiculelor ; - lungimea frontului de lucru nu va depasi 100 m in aliniament si 50 m in curbe ; - este interzisa depasirea lemnului prin tractare cu mijloace mecanice ; - este interzisa executarea lucrarilor in perioadele de timp cu vizibilitate redusa

(ceata, ploaie), sau vant puternic ;

16

- pe sectoarele de drum in zona caroara exista instalatii electrice, telefonice sau gaze, agentul economic are obligatia de a obtine avize de la detinatorii acestora si eventual asistenta tehnica pe timpul executarii lucrarii ;

- inaltimea trunchiului dupa taiere nu trebuie sa depaseasca 5 10 cm de la nivelul terenului ;

- inaintea trecerii la un nou sector de drum se va asigura curatarea completa de crengi si resturi lemnoase atat pe raza drumului cat si pe suprafetele adiacente.


Receptia lucrarilor de taiere a masei lemnoase aferenta plantatiei de pe aliniamentele drumurilor se efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita de beneficiar.


17

CAPITOLUL 10. PODETE TUBULARE


Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de intretinere si anume Podete tubulare .


- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii : - HG 273/94 si AND 514/2000 Regulament privind efecutarea receptiilor lucrarilor si

serviciilor de intretinere si reparatii curente la drumurile publice ; - AND 554/2002 Normativ privin intretinerea si repararea drumurilor publice.


Podete tubulare cuprind urmatoarele operatii :

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia unui podet tubular din tuburi de beton prefabricate cu diametrul de 60(80) cm si latimea de 7,5 m.

Latimea caii pe podet va fi egala cu cea din cale curenta (latimea strazii laterale de 4,0 m), iar latimea totala dintre coronamente va fi egala cu latimea platformei.

La executie se vor respecta urmatoarele standarde si normative de referinta : - SR 662-2002 - SR 667-2001 - P 19-86 - C 22-92 - SR 1500-96 - SR 388-95 - SR 6232-96 - SR 3011-95 - STAS 2355-2-87 Adaptarea la teren a podetului se va face in conformitate cu Normativul

departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru drumuri Se vor respecta urmatoarele faze : - executarea sapaturii mecanice la cota cu excavatorul ; - executarea cofrajelor pentru elevatii ; - turnarea betonului (B250) in timpane ; - executarea filtrului invers din balast .

18

4. Materiale utilizate

Balast Conditiile tehnice de calitate ale agregatelor naturale de balastiera utilizate la lucrarile

de drumuri sunt in functie de domeniul de utilizare ale acestora, si de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii pentru care se utilizeaza si trebuie sa respecte conditiile prevazute in SR 622-2002.

Verificarea calitatii agregatelor Verificarea calitatii agregatelor naturale de balastiera se face pe loturi constituite din

acelasi fel de agregat si sort prin : - verificari periodice la doi ani max. pentru exploatarile cu o productie mai mica de

400 000 mc si la max. un an pentru exploatarile cu o productie anuala mai mare de 400 000 mc.

- verificari pe lot se fac pe loturi de 400 de tone In cazul pietrisului pentru intretinerea drumurilor se verifica : - natura si caracteristici petrografice - mineralogice - continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare - continutul de corpuri straine La contractarea produselor, furnizorul trebuie sa prezinte certificarea de conformitate

a calitatii produselor livrate. Declaratia de conformitate a calitatii se prezinta de catre furnizor la livrarea acestora prin rapoartele de incercare a produselor livrate. Beneficiarul produselor este obligat sa le verifice prin propriile incercari.

Depozitare, transport si livrare. Depozitarea se face separat, pe tip de produs si sort, pe platforme sau silozuri, in

conditii care sa previna impurificarea si amestecarea acestora. Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii si de

rapoartele de incercari, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect

a) Prepararea si transportul betonului La prepararea betonului se au in vedere : starea tehnica a statiilor de betoane,

dotarea laboratoarelor din statiile de betoate, stabilirea compozitiei betoanelor, dozarea materialelor, amestecarea betonului si incarcarea in mijlocul de transport.

Transportul betonului consta in transportul de la statia de betoane la obiect si transportul local, in santiere.Lucrarile de mai sus se vor executa respectandu-se toate actele normative aflate in vigoare, cu privire la tehnologia de preparare si controlul calitatii betonului si cu privire la transportul acestuia.

19

Compozitia betoanelor se stabileste de catre laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane.Compozitiile de betoate se vor aproba de catre conducerea unitatii care tuteleaza laboratorul.

b) Punerea in opera a betonului Executarea lucrarilor de betoane poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite

conditiile : 1. Fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza (intocmita de catre unitatea

executanta a lucrarii) a fost acceptata de catre beneficiar. 2. Sunt realizate masurile pregatitoare (cu referire la materiale, buna functionare a

utilajelor si toate celelalte aspecte prevazute in fisele tehnologice). 3. Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de

executie, precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor. 4. au fost receptionate calitativ lucrarile de sapatura si cofraje. 5. Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul

proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment, nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane.

6. Sunt stabilite dupa caz si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul aparitiei unor situatii speciale si accidentale (statie de betoane si mijloace de transport rezerva, surse de energie electrica, materiale pentru protectia betonului, conditii pentru crearea unui rost de lucru, etc).

7. Nu se intrevede aparitia unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.)

8. In cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare si evacuare a apelor provenite din precipitatii.

Pe baza verificarii acestor conditii se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre reprezentantul beneficiarului.

In cazul in care au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii sau betonarea nu a inceput in interval de 10 zile scurse de la data aprobarii, se va reconfirma aprobarea inceperii betonarii pe baza unor noi verificari.

Inainte de inceperea betonarii se va verifica starea tehnica a utilajelor pentru transportul local (macarale bene, pompe pentru beton, etc.) si compactarea betonului (vibratoare).

Betonarea oricarei parti din constructie va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a fisei tehnologice si a normelor tehnice si legale aflate in vigoare.

La 2-4 ore de la terminarea betonarii unei zone si in functie de stadiul de intarire, se va proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale care sa asigure evitarea evaporarii apei din beton (saltele din rogojini intre folii de polietilena, strat de nisip, etc.)

20

Protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile si numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 120 C.

Compactarea betonului se va face de regula mecanic, prin vibrare. In toate cazurile se va utiliza procedeul de vibrare interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare).

Cimentul va corespunde SR 388-95, SR 1500-96, SR 6232-96, SR 3011-95. Cimentul se va livra in cantitati determinate astfel incat, stocul rezultat sa fie

consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare. Pentru

fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un buncar separat.

Hidroizolatii nu se executa

Tolerante la receptia lucrarilor Tolerantele admise la receptia lucrarilor vor fi :

- abateri la cotele radierului, amonte si aval : 10 mm - abateri pe verticala a suprafetelor turnate monolit : 20 mm - abateri pe orizontala pe o lungime de 5 m : 10 mm

La terminarea lucrarilor de terasamente, sau a unei parti din acestea, se va verifica : concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie.


Receptia lucrarilor de executie a podetelor tubulare, se efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita de beneficiar.


21

CAPITOLUL 11. MARCAJE RUTIERE

1.GENERALITI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice obligatorii de realizare a marcajelor rutiere, fiind ntocmit n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare privind circulatia pe drumurile publice precum i a standardelor din colecia Sigurana Circulaiei. Marcajele rutiere ce fac obiectul achiziiei, sunt marcaje permanente care, din considerente de siguran rutier, se vor realiza, obligatoriu, cu utilizarea de microbile retroreflectorizante, pentru a fi vizibile pe timp de noapte. Marcajele permanente sunt marcaje cu durat de via funcional, de minim 6 luni n cazul marcajelor executate cu vopsea i de minim 24 de luni n cazul marcajelor executate n straturi groase cu produse n 2 componente, pentru care se acord garanie de execuie i se realizeaz cu produse de marcare de culoare alb. Executantul este obligat sa asigure masurile tehnologice si organizatorice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini, beneficiarul va dispune sistarea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

2. PRODUSE SI TEHNOLOGII UTILIZATE PENTRU REALIZAREA MARCAJELOR RUTIERE

2.1. Vopsea pe baz de solvent organic cu uscare la aer de culoare alb, care formeaz pelicula prin uscare la aer. Vopseaua de marcaj se aplic pe partea carosabil, urmat imediat de pulverizarea pe suprafaa acesteia a microbilelor . Pulverizarea cu microbile se execut pe suprafaa de vopsea proaspt aplicat, pentru a asigura o bun fixare a acestora.

Materialele care se vor folosi la marcajele rutiere trebuie s se caracterizeze prin aplicare uoar, adeziune foarte bun, uscare rapid i rezisten la uzura, abraziune i temperaturi scazute. Cerine minime: - vopseaua s fie pe baz de rini acrilice (polimeri acrilici); - culoarea s fie alb; - aspectul uniform, omogen, vscos i fr incluziuni strine; - densitatea la 200C : min.1,55 g/ cm3;

- substane nevolatile : min. 75%; - tip liant: acrilic; - termen de valabilitate: 12 luni - factor de luminan (): min. 0,40 - retroreflexie: 150-350 mcd/ lxm2;

22

- coeficient SRT: min. 0,50 - dozaj vopsea ud: 900 g/m2 - timp de uscare (grosime film 600 m): 19 min. - rezistena la rulare: minim 2 milioane de treceri cu roata

2.1.2 Tehnologii de aplicare pentru vopsea lichida cu solvent

Tehnologie airless / presiune inalta - pulverizarea vopselei de marcaj la presiune mare (140-220 bar, functie de echipament), permite realizarea unui marcaj rutier de calitate superioara, in aceea ca se obtine o demarcatie mult mai precisa intre zona de asfalt adiacenta si linia de marcaj aplicata pe calea de rulare. Datorita faptului ca dispersia vopselei se face prin aplicarea presunii direct in lichid si nu prin antrenarea picaturilor de vopsea prin intermediul unui jet de aer comprimat, se preintampina contaminarea acesteia cu vapori de apa sau ulei proveniti din compresor si se asigura o mai buna aderenta. Impactul de mare viteza intre picatura de vopsea si asfalt (pe langa dimensiunea mult mai mica a picaturii), permite o acoperire mult mai buna si uniforma a substratului, rezultatul fiind linii de marcaj de culoare alba saturata, cu vizibilitate sporita si contururi precise.

Tehnologie aer comprimat / presiune joasa - masina de marcaj are in componenta un compresor de aer care lucreaza la presiune joasa (de regula in zona 6-8 bar). Antrenarea vopselei in capul de dispersie are loc intr-un tub Venturi, prin intermediul depresiunii cauzate de aerul comprimat ejectat cu mare viteza. Picaturile de vopsea antrenate sunt accelerate in jetul de aer si improscate pe asfaltul soselei.

Marcaj manual - prin marcaj manual se intelege folosirea de pensule sau recipiente sub presiune pentru operare manuala (tuburi tip spray sau pompe manuale de aer actionand o duza de vopsire), cu ajutorul careia vopseaua de marcaj se aplica pe substrat / bitum. Aceasta gama de tehnologii de marcaj ce determina o aplicare de straturi neuniforme si imprecise de vopsea de marcaj - nu este acceptabila din punctul de vedere al prezentului caiet de sarcini.

2.2. Produse pentru marcare rutier fr solvent, aplicabile la rece, prin pulverizare, n doi componeni (lichid- lichid). 2.2.1. n straturi subiri (0,7- 0,8 mm): - produsul A, fabricat pe baza de rin metilmetacrilat(MMA), reactiv. - produsul B, catalizator Cerine minime: - culoare: alb - aspect : uniform, omogen

23

- substane nevolatile: min. 99% - densitate: 1,65- 1,75 kg/ l. - factor de luminan: min. 0,30 - coeficient SRT: min. 0,50 - uzur: min. 85% - timp de curgere (cupa 6 mm, 20C) : 40-60 sec. - timp de uscare(grosime film 0,7-0,8 mm): max. 5 min (la 18C i cca 60% HR)

2.2.2. n straturi groase (1,0- 3,0 mm): - produsul A, fabricat pe baza de rin metilmetacrilat(MMA), reactiv. - produsul B, catalizator Cerine minime: - culoare : alb, sau alte culori la cerere - aspect: uniform, omogen - substane nevolatile: min. 99% - densitate: min.1,85 kg/ l. - factor de luminan: min. 0,30 - coeficient SRT: min. 0,50 - uzur: min. 85% - timp de curgere (cupa 6 mm, 20C) : 40-60 sec. - timp de uscare (grosime 3000 m): max. 35 min (la 20C i cca 60% HR) - dozaj (raport 98:2): 1,85 kg/ m2 (grosimea stratului 1,0 mm).

2.2.3. Marcaje profilate (pentru benzi rezonatoare transversale i longitudinale n grosime de 2- 3 mm n partea inferioara a profilului, respectiv 5- 8 mm n partea sa superioar): - produsul A, fabricat pe baza de rin metilmetacrilat(MMA), reactiv. - produsul B, catalizator Cerine minime: - culoare : alb, sau alte culori la cerere - aspect : uniform, omogen - substane nevolatile: min. 99% - densitate: 1,85 kg/ l. - factor de luminan: min. 0,30 - coeficient SRT: min. 0,50 - uzur: min. 85% - timp de curgere (cupa 6 mm, 20C) : 40-60 sec. - timp de uscare: max. 35 min (la 20C i cca 60% HR) - dozaj (raport 98:2): 5- 8 kg/ m2 (n funcie de nlimea profilului).

24

2.2.4. Tehnologii de aplicare pentru produsele (vopseaua) n dou componente (lichid- lichid): Se aplic numai mecanizat cu maini de marcaj special destinate acestui scop. Pentru aplicarea n straturi subiri (0,7- 0,8 mm), se utilizeaz tehnologia airless, iar pentru aplicarea n straturi groase (1,0- 3,0 mm) se utilizeaz echipamente speciale cu pompe volumetrice de joas presiune (4- 6 bar.)

2.3. Produse pentru marcare rutier fr solvent, aplicabile la cald (termoplastice). Cerine minime: - culoare: alb - aspect: lichid vscos, omogen - substane nevolatile: min. 75% - densitate la 25C: min. 1,9 g/ cm3. - factor de luminan: min. 0,30 - coeficient SRT: min. 0,45 - timp de uscare(grosime film 4,0 mm): max. 20 min (la 23C i cca 60% HR)

2.3.1. Tehnologii de execuie a marcajelor termoplastice: - prin pulverizare - prin extrudare - prin sabot

2.4. Microbile reflectorizante : Sunt adaptate fiecrui tip de produs de marcare rutier descris mai sus. Cerine minime: - greutate specific 2,4- 2,6 g/ cm3 - indice de refracie, clasa A > 1,5 - imperfeciuni de form i transparen < 20 % Se aplic, indiferent de tipul produsului i/ sau marcajului rutier numai cu instalaii/ echipamente sub presiune (1- 2 bar). Ambalarea microbilelor se face n saci etani etichetai n conformitate cu standardul EN 1423: 2012. Prescriptiile tehnice privind microbilele trebuie s corespund prevederilor SR EN 1423/A1-2004 i vor fi descrise i garantate calitativ de fabricant .

3. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

3.1. Marcajele longitudinale de: - separare a sensurilor de circulaie ;

25

3.2. Marcaje de delimitare a partii carosabile ;

3.3 Marcaje transversale de : - oprire ; - cedare a trecerii ; - traversare pentru pietoni ; - traversare pentru bicicliti; - de reducere a vitezei.

3.4.Marcaje diverse pentru : - ghidare ; - spaii interzise ; - interzicerea staionrii ; - staii de autobuze; - locuri de parcare ; - sgeti sau inscripii;

Dimensiunile i modurile de pozare a marcajelor, funcie de diverse situaii, se execut conform prescripiilor SR 1848-7/2011. In nelesul prezentului Caiet de sarcini tehnice, marcajele de delimitare a prii carosabile se consider marcaje longitudinale.

4. CONDIII DE REALIZARE A MARCAJELOR

4.1 Tipul si tipodimensiulnile marcajului

Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie (marcaj axial) se execut conform prevederilor SR 1848/7-2011, conf. STAS1848/7, fig. 2a, 2c i 2d. Marcajele de delimitare a prii carosabile, se execut pe banda de ncadrare, n exteriorul limitei prii carosabile cu linii discontinue simple. Marcajele pentru locuri periculoase, se execut:

- pe sectoare de drum cu vizibilitate redus, cu linii continue care nlocuiesc sau dubleaz liniile discontinue, funcie de distana de vizibilitate;

- pe sectoare de drum cu obstacole pe partea carosabil, conf. STAS1848/7, fig. 13,14

- pe poduri i podee, conf. STAS1848/7, fig. 16 - la intersecii de drumuri, conf. STAS1848/7, fig. 20 a i 20 b - la treceri la nivel cu calea ferat, STAS1848/7, fig. 22

Marcajele transversale, pot fi: - oprire, conf. STAS1848/7, fig. 23 a i 23 b;

26

- cedare a trecerii, conf. STAS1848/7, fig. 24 i 25; - traversare pentru pietoni; - traversare pentru bicicliti.

- de reducere a vitezei benzi rezonatoare-conf. fig. 338, STAS 1848/7

Marcajele diverse, pentru: -ghidare, pentru a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie s le urmeze n traversarea interseciei, conf. STAS1848/7, fig. 28,29 i 30; - spaii interzise, se execut prin linii paralele care pot fi sau nu ncadrate cu o linie continu, conf. STAS1848/7, fig. 31 a i 31 b; - interzicerea staionrii, se realizeaz printr-o linie n zig-zag la marginea prii carosabile, conf. STAS1848/7, fig. 33; - staii de autobuze, conf. STAS1848/7, fig. 33, completat cu inscripia BUS; - locuri de parcare, conf. STAS1848/7, fig. 34;

4.2. Executia marcajului rutier

4.2.1 Se face cu respectarea prescripiilor prezentului caiet de sarcini, n ceea ce privete: - calitatea vopselei;. - execuia corect a premarcajului; - pregtirea suprafeei pe care se aplic marcajul (curare corespunzatoare pentru eliminarea oricror reziduri, deeuri sau alte materiale care contribuie la degradarea marcajului rutier). - stabilirea dozajului ud de vopsea; - dozaj de microbile; - norme de Protecia Muncii, Prevenirea i stingerea incendiilor, din Instruciunile Tehnice pentru Marcaje Rutiere; - instituirea restriciilor de circulaie n conformitate cu Normele metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului .

4.2.2. Executia premarcajului:

- se face prin trasarea unor puncte de reper, i simboluri pe suprafaa prii carosabile, care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea corect a marcajelor. Simbolurile utilizate vor fi cele prevazute n instruciunile tehnice pentru marcaje rutiere. - premarcajul se execut cu aparate topografice sau manual, marcndu-se pe teren cu vopsea punctele de reper determinate; - corectitudinea realizrii premarcajului de ctre executant, se verific de responsabilul desemnat cu supravegherea realizrii lucrrilor, nainte de aplicarea

27

marcajului definitiv. In cazul respingerii premarcajului de ctre acesta, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.

4.2.3. Executia marcajului rutier : a. Vopselele de marcare se aplic pe suprafee curate i perfect uscate, numai mecanizat. b. Microbilele se aplic mecanizat pe vopseaua ud; c. Pe sectoare de drum unde suprafaa nu este corespunztoare, aceasta se cura prin suflare cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate;

4.2.4. Execuia marcajului rutier poate demara n urmtoarele condiii: - executantul a obinut aprobarea administratorului drumului i acordul politiei rutiere pentru instituirea restrictiilor de circulaie pe drumul public, n vederea executrii lucrrilor; - executantul este dotat obligatoriu cu semnalizare rutier; - executantul a obinut ordin de incepere a lucrrilor din partea administratorului drumului; - s-a executat i recepionat premarcajul dac este cazul. Ealonul de lucru pentru marcaje longitudinale este constituit i are n componen, de regul: a) un conductor tehnic (din partea executantului) pentru coordonarea activitii de aplicare a marcajelor rutiere; b) perii mecanice pentru curirea suprafeei de lucru pe care se aplic marcajul rutier; c) maina de marcaj cu mecanic deservent i ajutor; d) remorca de transport maina de marcaj; e) muncitori pentru pozare - ridicare a conurilor de semnalizare i aprovizionarea mainii de marcaj cu produsele de marcare; f) masina de nsoire a ealonului dotat cu semnalizarea corespunzatoare; g) trusa dotat cu termometru, higrometru i pieptene; h) indicatoare rutiere (conform SR 1848/1:2011); Pentru buna desfurare a activitii de aplicare a marcajelor longitudinale, ealonul de lucru nu va avea mai puin de trei lucrtori. Ealonul de lucru pentru marcaje transversale i diverse este constituit i are n componen, de regul : a) maina de nsotire i transport ; b) maina de marcaj; c) panouri mobile pentru presemnalizarea i semnalizarea lucrrii ;

Pentru buna desfurare a activitii de aplicare a marcajelor transversale i diverse, ealonul de lucru nu va avea mai puin de trei lucrtori.

28

4.2.5. Ordinul de incepere a lucrarilor cuprinde : - nominalizarea responsabilului, pe raza cruia se execut marcaje, s supravegheze n permanen execuia lucrrilor ; - data nceperii lucrrilor ;

4.2.6. Semnalizarea rutier temporar pe timpul execuiei lucrrilor const n:

- presemnalizarea i semnalizarea lucrrilor prin indicatoare rutiere; - pozarea cu conuri pentru protecia vopselei ude; - autovehicul de ncheiere a ealonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicat pn la darea n circulaie i de a recupera conurile;

5. CONTROLUL CALITII MARCAJULUI In timpul executrii marcajului rutier se fac urmtoarele verificri:

5.1. Marcajele rutiere se verific din punct de vedere al formei, dimensiunilor, aspectului, rezistenei la uzur i uniformitii distribuiei microbilelor reflectorizante ;

5.2. Verificarea formei se face vizual. Banda de marcaj trebuie sa aib un contur clar delimitat, lime constant, s nu prezinte frnturi sau erpuiri, iar microbilele s fie uniform repartizate pe toat lungimea respectiv limea acesteia.

5.3 Controlul vizual, se efectueaz pe timp de zi si noapte, urmrindu-se luminana respectiv retroreflexia pe toat suprafaa marcajului.

5.4. n cazul nerespectrii prescripiilor caietului de sarcini tehnice, de ctre executant, acesta este obligat s refac marcajul pe cheltuiala proprie, n condiiile impuse de responsabilul desemnat s supravegheze i s ndrume n permanen execuia lucrrilor de marcaje rutiere;

Pentru marcajele transversale, diverse, prin sgei i inscripii se admit abateri de maximum 1% .

6. RECEPIA LUCRRILOR DE MARCAJ RUTIER

Recepia la terminarea lucrrilor se efectueaz n conformitate cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini . Marcajul se recepioneaz la maximum 15 zile de la finalizarea lucrrilor ce formeaz obiectul contractului / contractelor subsecvente . Executantul trebuie s comunice beneficiarului data terminrii lucrrilor, iar acesta demareaz nceperea recepiei lucrrilor. Recepia se execut de ctre o comisie de recepie, numit de beneficiar.

29

Comisia de recepie examineaz : - respectarea de ctre executant a prescripiilor caietului de sarcini i prevederilor SR 1848/7-2011. - geometria benzii de marcaj (lungime / limea) - rezistena la uzur, calitatea vizual a luminanei i a retroreflexiei - geometria benzii de marcaj (lungime i lime), banda de marcaj s aib un contur clar delimitat avnd microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea i limea benzii de vopsea; Recepia se efectueaz prin determinri vizuale, iar dac acestea conduc la opinii divergente n cadrul comisiei, n ceea ce privete rezultatele obinute pentru rezistenta la uzura, retroreflexie, luminan i aderen, atunci se fac, prin grija executantului i n prezena beneficiarului, msurtori cu aparate specifice. Msuratorile se fac doar pe sectoare de drum din afara localitilor , dar nu in zone de intersecii de drumuri, asa cum prevede SR ENV 13459/3 Produse pentru marcare rutier, controlul calitaii, Partea 3 Performane la utilizare pct B.2.2.2. n situaia n care comisia de recepie constat deficiene de calitate ale marcajului rutier, n ceea ce privete aspectul marcajului, al dozajului de vopsea, microbile, a retroreflexiei, luminanei, aderenei la uzur, comisia poate hotr remedierea marcajului pe cheltuiala executantului. La terminarea examinrii, comisia va consemna observaiile i concluziile n procesul verbal de recepie, cu constatrile fcute, propunnd admiterea cu sau fr obiecii a recepiei, amnarea sau respingerea ei. Dac se constat deficiente de calitate la marcajul rutier, n ceea ce privete geometria i aspectul general, dozaj de vopsea i microbile comisia poate hotr refacerea marcajului pe cheltuiala executantului i propune termene de remediere. In cazul n care admiterea recepiei se face cu obiecii, n procesul - verbal de recepie se vor indica n mod expres acele lipsuri care trebuie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul. In cazul n care admiterea recepiei se face cu obiecii, n procesul - verbal de recepie se vor indica n mod expres acele lipsuri care trebuie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul.

7. NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII I PROTECIA MEDIULUI

La toate serviciile efectuate se vor respecta normele de tehnica securitii muncii n vigoare, pentru lucrri de drumuri. Executantul va respecta prevederile legislaiei n vigoare n ceea ce privete protecia mediului, inclusiv cele ce deriv din recunoaterea principiului poluatorul platete. In situaia oricrui eveniment de mediu provocat de executantul de serviciu (angajat/ colaborator al executantului) , acesta va fi considerat poluator .

30

Beneficiarul va fi informat despre orice eveniment de mediu produs n locaiile proprii n timpul executrii contractului. Subsantele utilizate se vor ncadra n clasele de toxicitate admise pentru respectivele lucrri. Executantul trebuie s evite orice agresiune asupra mediului prin poluarea apei, aerului, solului cu deeuri, produse petroliere sau alte materiale periculoase, prin depiri ale nivelului de zgomot admis. Dup ncheierea lucrrilor, executantul va asigura curenia la locul de munc

31

CAPITOLUL 12. LUCRRI DE MONTARE ,

NTREINERE I REPARAII A MIJLOACELOR DE

SEMNALIZARE RUTIER

Livrare, instalare si intretinere indicatoare rutiere si borne kilometrce

1 Generalitati

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile obligatorii de achizitie, montaj si intretinere a mijloacelor de semnalizare rutiera verticala si siguranta rutiera de pe drumurile judeene modernizate. Aceasta include:

- indicatoare rutiere, cu sistemele de montaj (coliere, stalpi, etc.) - lucrari de intretinere aferente - borne KM (deplantare borne beton, livrare si instalare borne noi)

Pentru montaj stlp indicator, se va lua n calcul un stlp standard de 3,5 ml galvanizat la cald, cu capac antiploaie i sistem antismulgere stlp (praznuri sudate) / antirotire indicator, fixat in beton marca B150 pe o adncime de minim 40 cm din lungimea brut a stlpului.

2 Conditii tehnice

2.1 Standarde si norme tehnice obligatorii aplicabile in aceast procedur SR EN 12899-1:2002 Semnalizatoare fixe pentru semnalizare rutier vertical SR EN 12767 Siguranta pasiva SR 1848-1,2,3:2011 Indicatoare rutiere

Pentru SR EN 12899-1:2002, la capitolele relevante se solicit urmatoarele clase de performan (caracteristici minimale):

2.1.1 Perforare P3, fr excepie. 2.1.2 Marginile panourilor E2 - colturi rotunjite i fr canturi tioase. 2.1.3 Sisteme de fixare din metal inoxidabil sau protejat electrochimic; vopsirea nu

este suficient ca tratament antirugin (se degradeaz la montaj). 2.1.4. Suporturile (stlpii) obligatoriu cu capace de plastic iar tuburile zincate la cald. 2.2.1 Coeficient de retroreflexie Rx cf. clasei de referinta 1 (tabel 9). 2.3.2.1 Incrcri punctuale minim clasa PL 4. 2.3.2.2 Incrcare dinamic din depunere de zpad minim clasa DSL3.

32

2.3.3 Sigurana pasiv pentru a asigura cerintele de siguran pasiv, este de dorit ca panourile suport s aibe colturi rotunjite (Rmin-20 mm) i margini astfel formate inct s nu prezinte canturi tioase la impact (ram profilat, cheson, dubl bordurare, etc.). Cant netios este considerat o muchie presat, fasonat sau un profil - o ndoitur dubl a marginii indicatorului, cu o nlime constructiv a primei ndoituri de cel puin 15 mm. Profilul de protecie trebuie s aib o nlime de construcie de cel puin 20 mm i trebuie s fie fixat monolit cu indicatorul. Legtura profilului de protecie trebuie s fie asigurat contra deschiderii. Nota : Cerinta 2.3.3. nu este imperativa dar de dorit, tinand seama de impactul pozitiv asupra rigiditatii produsului si scaderii riscului de accidentare in caz de impact.

2.3.4 Rezistenta la coroziune - panourile vor fi executate din tabl galvanizat la cald, cu o grosime a stratului de acoperire de minim 125 g/mp sau din aliaj de aluminiu de exterior.

Panourile indicatoarelor trebuie sa aib o durat de exploatare garantat egal cu durata de via garantat a foliei retroreflectorizante utilizat. Operatorul economic trebuie s prezinte Agrementul tehnic si Avizul Tehnic pentru indicatoare rutiere emis de CTPC, pentru produsele ce se inscriu n clasele de performan ofertate.

2.2 Suprafaa activ a indicatoarelor: Forma, dimensiunile i modul de inscriptionare a feelor retroreflectorizante ale indicatoarelor rutiere trebuie s fie n conformitate cu SR 1848-1,2,3/2011. Suprafata activ retroreflectorizant nu trebuie s fie afectat de soluia tehnic aleas pentru asigurarea cerinelor de siguran pasiv (profilul de bordur nu va micora/ acoperi suprafaa reflectorizant activ).

2.3 Suportul indicatoarelor Grosimea efectiv a tablei utilizate la confecionarea panourilor suport va avea urmtoarele valori minimale: 1mm dac se execut din tabl de oel zincat la cald sau 2 mm la cele din aluminiu, dar nu mai puin dect este necesar pentru atingerea nivelelor de performanta specificate mai sus (Cap. 2.1.). Sistemul de fixare pe stlp este realizat din metal inoxidabil sau tratat electrochimic mpotriva coroziunii. Se va evita combinarea de metale diferite la executia panoului suport i al sistemului de fixare pe stlp (coliere, uruburi, nituri, boluri, etc.). Panourile suport vor fi prevzute cu alezaje pentru a mpiedica acumularea de precipitaii n margini.

2.4 Folia reflectorizant. Pictogramele sunt realizate prin serigrafiere sau cu folie procesat pe calculator i decupat pe cutter- plotter, aplicata peste fondul de folie retroreflectorizanta de aceeasi clasa.

33

Folia retroreflectorizanta va fi de tip I (Engineering Grade) tabel 9, clasa de referinta 1 pentru Rx. Pentru folia reflectorizant utilizat la confecionarea indicatoarelor, ofertantul va prezenta un certificat de conformitate emis de o entitate acreditat pe piaa comun europeana, care sa certifice incadrarea in clasa de performanta solicitata cf. SR EN 12899 i Agrement Tehnic emis in Romania pe numele producatorului/ importatorului foliei. Furnizorul va prezenta n completare documentatiei, acordul in original din partea producatorului foliei reflectorizante, din care sa reias c productorul foliei va asigura tipul de folie reflectorizant i cantitile necesare pentru producerea indicatoarelor rutiere solicitate n caietul de sarcini i oferite de furnizor in cadrul procedurii.

2.5 Stlpi de susinere Stlpii de sustinere trebuie s fie confectionai tubulari, din otel zincat la cald, cu diametrul i grosimea peretelui calculat funcie de incrcrile statice i dinamice la care sunt supui (se va tine seama de dimensiunile si locul de amplasare a indicatoarelor montate pe ei). Uzual, se alege intre diametre de 48, 60 si 76 mm. Alternativ, se pot folosi stlpi cu profil omega din tabl profilat de min. 4 mm. Lungimea brut standard a stalpilor va fi de 3,5 m, cu variaii depinznd de locul amplasrii i numrul de indicatoare pe acelai stlp variabila de referint o constituie inalimea liber sub panou, ce trebuie s respecte normele tehnice n vigoare. Sistemul de plantare n sol (beton, cheson cu uruburi, soclu autoforat, etc.) trebuie s fie realizat n aa fel inct s nu permit rotirea sau smulgerea stlpului. Protecia la rotirea n ax vertical al indicatoarelor montate pe stlpi se asigur prin folosirea de stlpi omega, a stlpilor cu canelur antirotire sau a altor soluii echivalente. Folosirea de stalpi rotunzi simpli, nu este recomandata dar acceptabila.

Ofertantul va depune impreuna cu oferta tehnic o mostr de indicator triunghiular A1 curb la stnga cu latura de 700 mm, montat in forma final pe un eantion de stlp de minim 50 cm lungime.

Prezentarea mostrei este obligatorie, sub sanctiunea respingerii ofertei; mostra va fi folosit att n evaluarea tehnic a ofertei ct i ca elemement de comparaie i control al furniturii utilizate de ofertantul cstigtor cu care va fi incheiat contractul de lucrri. Montarea se va face pe baza graficului stabilit de comun acord de Beneficiar si viitorul Executant.

2.6 Instalare indicator pe stalp instalare borna km Pentru instalarea unui stalp de indicator rutier in fundatie individuala de beton, se va proceda intai la trasarea gropii la distantele prevazute de SR 1848-2:2011, tinand seama de conditiile de vizibilitate si de profilul drumului. Dupa verificarea amplasamentului, se foreaza mecanic o groapa de diametru minim 40 cm si de minim adancime 40 cm. Pentru aceasta, se foloseste un sfredel antrenat

34

hidraulic/mecanic, a.i. sa se obtina de fiecare data o groapa cu geometrie precisa, pereti netezi si extractia completa a pamantului din groapa (care ar putea impurifica si compromite betonul de fundatie). Platformele tehnice cele mai eficiente sunt de regula autoutilitarele / autocamioanele dotate cu rotoare hifdraulice montate la capatul unui brat telescopic acestea pot fi brate de cositoare (UNIMOG) sau camioane cu brat (Hiab, Palfinger, Atlas, UMT, etc.), care permit lucrul la distanta fata de marginea soselei, in conditii de siguranta, dar solutii similare pot fi obtinute si cu mini-excavatoare sau alte utilaje cu priza de putere si brate escamotabile. Pamantul rezultat din fundatie va fi folosit la final pentru a acoperi (sub forma unei mici movile) betonul de fundatie, cu rol de protectie la intemperii. Stalpul se plaseaza in centrul gropii, se fixeaza cu mijloace ajutatoare temporare in pozitie verticala si se toarna betonul de preferinta beton uscat preparat ad-hoc sau livrat in teren gata amestecat. Dupa intarirea betonului, se revine in teren si se se indeparteaza mijloacele de sprijin, se fixeaza indicatorul pe pozitie, la cota de inaltime prevazuta de standard, folosind coliere adecvate si suruburi. Inainte de fixarea definitiva, se verifica orientarea acestuia fata de drum, distanta fata de carosabil si garda la sol (SR 1848-2:2011, cap.4). Pentru a asigura protectia la rotire, stalpul trebuie astfel orientat la executia fundatiei, incat elementul de siguranta (fata profil omega, canelura antirotire, etc.) sa indice in lungul drumului. Deplantare stalpi - In cazul in care in teren se afla stalpi de indicator avariati sau afectati iremediabil de rugina, se procedeaza la deplantarea acestora. Pentru aceasta, se sparge fundatia de beton a stalpului (ciocan pneumatic/ hidraulic/ electric etc.), se extrage stalpul avariat si se incarca in mijlocul de transport deseurile beton/ metal rezultate. Acestea se vor transporta la o groapa de deseuri de constructii corespunzatoare. Demontare indicatoare - indicatoarele avariate sau rginite (resp. are nu mai pastreaza caracteristicile functionale dorite) se demonteaza prin desfacerea elementelor metalice de fixare sau acolo unde nu mai este posibil se desprind prin taiere cu disc de pe stalp. Deseul metalic rezultat se transporta la depozit autorizat. Reconditionare / vopsire stalpi stalpii de indicatoare din teren care sunt in pozitie corecta si care nu au fundatia compromisa, se reconditioneaza si se refolosesc. In acest sens, se indeparteaza cu o perie metalica urmele de rugina si vopsea veche, se sterge uscat si se aplica cu pensula doua straturi de grund de protectie cu continut ridicat de zinc si unul de vopsea gri alchidica. Instalarea bornelor kilometrice reflectorizante executate ca si corpuri goale metalice se face similar, pe un pilon metalic cu diametru de minim 76 mm, in fundatie de beton si fixare cu coliere. Baza inferioara a bornei va fi la 10-15 cm de terenul de fundare iar spatiul dintre ele se completeaza cu pamant din excavatie, a.i. sa formeze o movila la baza bornei. Inainte de fixarea bornei pe pilon, se verifica orientarea fetelor reflectorizante fata de axul drumului.

35

Deplantarea bornelor de beton pentru a creste siguranta rutiera, s-a decis renuntarea la bornele KM din beton, ce pot cauza accidentari serioase in caz de impact. Inlocuirea acestora se face rin spargerea cu mijloace mecanice (ciocan pneumatic / higraulic etc.) a bazei, dezbroparea corpului bornei si incarcarea acesteia in mijlocul de transport materiale. Molozul / betonul vechi rezultat din extractie se va transporta la o groapa de deseuri de constructii.

Livrare, instalare i ntreinere parapei

1 Generalitati

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile obligatorii de achiziie, montaj i ntreinere a parapeilor rutieri de pe raza judetului .

2 Conditii tehnice

2.1 STANDARDE i norme tehnice obligatorii aplicabile n aceast procedur

SR EN 1317 criterii de performan pentru parapei

Se vor livra i instala parapei metalici zincati la cald, executai n conformitate cu SR EN 1317 sectiunea 1, in clasa de performanta minim N2, cu Wmin=7 (echivalent semigreu in terminologia veche).

3 - Livrare si instalare parapeti

Elementele de parapet trebuie sa fie zincate la cald, prin imersie in baie de zinc topit. Manipularea la incarcarea in mijlocul de transport si la descarcare trebuie facuta astfel incat sa nu fie afectata protectia anticoroziva a materialului. Se va verifica uniformitatea si completitudinea stratului de zinc pe suprafata tuturor componentelor (stalp, glisiera, etrier, suruburi, etc.) iar eventualele defecte se vor corecta cu vopsea pe baza de zinc (min. 80%). Daca defectele de zincare depasesc 2% din suprafata, se va refuza furnitura. Fiecare transport va fi insotit de certificate de calitate si conformitate precum si de fisa de material (compozitia otelului) si fisa de zincare. Daca are loc o reparatie a unui sector de parapet avariat prin impact cu un autovehicol, se vor demonta si desface atatea segmente de glisiera pana cand se ajunge la stalpi si glisiere nedislocate din pozitia initiala. Chiar daca o glisiera are numai jumatate din lungime deformata, ea trebuie inlocuita complet, nu se admit innadiri sau asamblari prin sudura de nici un fel. Pentru instalare, se procedeaza la trasarea amplasamentului pentru stalpi, cu verificarea aliniamentului, a distantei dintre acestia si a cotelor de inaltime. Pentru

36

simplitate, se vor folosi ca si ghidaj lisele de parapet plasate pe pozitie, cu fata activa in jos. Odata verificat trasajul, masina de batut stalpi se pozitioneaza in dreptul primului stalp, operatorul fixeaza stalpul in nisa capului hidraulic de batere si il introduce prin lovituri repetate in sol. Adancimea de batere si distanta dintre doi stalpi sunt definite de fabricant, in fisa de produs si in schita de instalare si trebuie respectate intocmai, pentru a patrsa caracteristicile de protectie la impact proiectate. Senzorul de nivel al masinii se fixeaza la cota corecta, a.i. masina sa se opreasca automat atunci cand stalpul a ajuns la inaltimea supraterana finala. Tija distantier a masinii de batut stalpi este acum reglata dupa primul stalp si apoi face translatia spre pozitia urmatorului stalp, pastrand constanta distanta fata de marginea drumului. Procedeul se repeta, cu eventuale corectii de directie pentru zonele in curba. Instalarea n fundaii individuale cu beton nu este permis, deoarece anuleaza certificatul de conformitate emis de productor i testat n condiii reale de impact. Daca stalpii au fost cumva batuti prea adanc, se foloseste capul hidralulic de extractie si se aduc la cota corecta. Odata aliniati toti stalpii, se monteaza etrierii, glisierele si celelalte elemente constitutive ale parapetului metalic de protectie. Suruburile se strang cu unelte pneumatice sau electrice calibrate (pistoale de infiletat cu torsiune mare 18-20 Nm) iar fiecare al 8 surub se verifica cu cheie o dinamometrica, in conformitate cu specificatiile producatorului. Parapeii trebuie s fie certificai n conformitate cu SR EN 1317, ofertantul prezentnd o copie dup documentele de testare la impact in poligon i clasa de protectie (N1, N2, H1, H2, etc.) obtinut.

Deplantarea parapetului metalic de protectie in cazul parapetului de dezafectat ce a fost instalat cu fundatii individuale de beton, se procedeaza analog ca la deplantarea stalpilor de indicatoare. Se sparge fundatia de beton, se taie sau demonteaza (daca este posibil) glisierele si etrierii de pe stalpi, se degajeaza si incarca resturile rezultate in camion. Daca parapetul a fost montat prin batere, se monteaza capul de extractie hidraulica pe masina de batut stalpi, se pozitioneaza deasupra acestuia si se extrage din pamant.

37

CAPITOLUL 13. REPARAREA SI INTRETINEREA DRUMURILOR JUDETENE PIETRUITE


Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de : Repararea si intretinerea drumurilor judetene pietruite si anume la : 1. reprofilarea partii carosabile executata mecanic fara adaos de material 2. reprofilarea partii carosabile executata mecanic cu adaos de : 2.a) balast 300 mc/km ; 2.b) pietris concasat 300 mc/km ; 2.c) piatra sparta 300 mc/km ;


Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii inclusiv modificarile si completarile care au aparut ulterior.

STAS 1709/2-90 ; Prevenirea si remedierea degradarior din inghet dezghet SR 667 2001 ; Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri SR 662 2002 SR 179 1995 ; Lucrari de drumuri Macadam. STAS 2914 84 ; Lucrari de drumuri ; Terasamente. STAS 9850 89 ; Verficarea compactarii terasamentelor HG 273/94 si AND 514/2000 Regulament privind efectuarea receptiilor lucrarilor si

serviciilor de intretinere si reparatii curente la drumurile publice. AND 554/2002 Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice.

a. Reprofilarea partii carosabile executata mecanic fara adaos de material

Lucrarea se executa cu autogrederul si cuprinde urmatoarele faze : - taierea cu lama autogrederului a proeminentelor (damburilor) pietruirii ; - reprofilarea partii carosabile cu materialul rezultat din taiere.

b. Repararea partii carosabile executata mecanic cu adaos de material

b.1. Repararea partii carosabile executata mecanic cu adaos de balast 300 mc/km

b.1.1. Utilaje folosite : autogreder , rulou compresor. b.1.2. Materiale folosite : balast pana la 300 mc/km. b.1.3. Lucrarea cuprinde urmatoarele faze :

38

- transportul materialului pietros si descarcarea lui in gramezi pe acostamente ; - curatire de murdarie si noroi a gramezilor de material pietros, evacuarea si

aplanarea materialelor rezultate ; - aducerea materialului pietros de intretinere cu lama autogrederului de pe

acostament pe partea carosabila ; - reprofilarea pietruirii existente cu materialul adus de pe acostamente ; - cilindrarea pietruirii ; - corectarea manuala suprafetelor si recilindrarea, daca este necesar.

b.2. Repararea partii carosabile executata mecanic cu adaos de pietris concasat 300 mc/km

b.2. 1. Utilaje folosite : autogreder , rulou compresor. b.2..2. Materiale folosite : pietris concasat pana la 300 mc/km. b.2..3. Lucrarea cuprinde urmatoarele faze :



acostament pe partea carosabila ; - reprofilarea pietruirii existente cu materialul adus de pe acostamente ; - cilindrarea pietruirii ; - corectarea manuala a suprafetelor si recilindrarea, daca este necesar.

b.3. Repararea partii carosabile executata mecanic cu adaos de piatra sparta 300 mc/km

b.3.1. Utilaje folosite : autogreder , rulou compresor. b.3.2. Materiale folosite : piatra sparta pana la 300 mc/km. b.3.3. Lucrarea cuprinde urmatoarele faze :



acostament pe partea carosabila ; - reprofilarea pietruirii existente cu materialul adus de pe acostamente ; - cilindrarea pietruirii ;

39

- corectarea manuala suprafetelor si recilindrarea, daca este necesar.

3. Controlul calitatii lucrarilor

1. Controlul calitatii executiei lucrarilor de intretinere va fi efectuat in conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.

2. Controlul calitatii executate consta din : - verificarea elementelor geometrice ale profilului drumului ; - verificarea calitatii materialelor ; - verificarea modului de punere in opera (gradul de compactare si uniformitatea

suprafetei).


Receptia lucrarilor de intretinere a drumurilor pietruite se efectueaza intr-o singura etapa la terminarea lucrarii de catre reprezentantul executantului si de catre comisia numita de beneficiar.


CAPITOLUL 14

ESTIMARI ALE CANTITATILOR

Estimarile cantitatilor maxime anuale si implicit pe 3 ani s-au facut avand in vedere media bugetului pe ultimii 5 ani si necesarul de lucrari de intretinere pe aceste drumuri.

Estimarile cantitatilor minime anuale si implicit pe 3 ani s-au facut tinand cont de necesarul obligatoriu de executat de lucrari de intretinere pentru mentinerea deschisa a circulatiei pe aceste drumuri.

Se vor oferta doar cantitatile maxime. Lucrarile de intretinere se vor executa atunci cand beneficiarul va da comanda ori de cate ori este nevoie.

In Anexa 1 sunt prezentate centralizat drumurile, incadrate pe zone, precum si starea de viabilitate.

Mai jos vom prezenta pe loturi cantitatile minime si maxime.

40

ZONA 1- ORAVITA

1.1 CANTITATI MAXIME

INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 1 ORAVITA

a. INTRETINERE CURENTA UM CANTITATE

ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI

1 PLOMBE CU MIXTURA ASFALTICA MP 2.700 8.100

2 PLOMBE SUCCESIVE MP 15.600 46.800

3 TASARI LOCALE MP 350 1.050

4 TRATAREA BURDUSIRILOR MP 2.000 6.000

b. INTRETINERE COMUNA UM CANTITATE

ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI

1 TAIEREA ACOSTAMENTELOR KM 20 60

2 COMPLETAREA ACOSTAMENTELOR KM 2 6

3 SANTURI PAMANT KM 6 18

4 SANTURI DIN BETON KM 2 6

5 COSIREA VEGETATIEI IERBOASE KM 50 150

6 TAIEREA LASTARISURILOR KM 9 27

7 CORECTII ARBORI BUC 10 30

8 SCOATEREA CIOATELOR ARBORILOR DOBORATI BUC 8 24

c. PODURI SI PODETE UM CANTITATE

ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI

1 PODETE CU TUBURI DIN BET Dn 600mm BUC 10 30


d. SIGURANTA CIRCULATIEI UM CANTITATE

ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI

1 MONTARE INDICATOR DE CIRC. PE UN STALP

GATA PLANTAT FARA INDICATOR BUC 6 18

2 DEMONTARE INDICATOR DE CIRCULATIE RUTIERA BUC 4 12

3 PLANTARE STALP PT INDICATOR RUTIER FARA

PRET STALP BUC 6 18

4 DEPLANTARE STALP PT INDICATOR DE

CIRCULATIE RUTIERA BUC 6 18

5 VOPSIRE STALP PT INDICATOR DE CIRCULATIE

RUTIERA BUC 6 18

6

PLANTARE BORNA KM PE SOCLU METALIC IN

FUNDATIE SAPATA MECANIC - EXCLUSIV PRET

BORNA

BUC 3 9

41

7 PLANTARE PARAPET METALIC SEMIGREU -

EXCLUSIV PRET PARAPET M 450 1350

8 DEPLNTARE PARAPET METALIC M 100 300

9 MARCAJE RUTIERE LONGIT. CU VOPS.DE MARCAJ

MONOCOMPONENTA KM ech 44 132

10 MARCAJE TRANSVERSALE PENTRU TRECERE

PIETONI BUC 3 9

11 MARCAJE RUTIERE TRANSVERSALE CU BENZI

REZONATOARE PENTRU REDUCEREA VITEZEI M 120 360

12 MARCAJE RUTIERE LONGITUDINALE CU BENZI

REZONATOARE PT. DELIMITAREA CAROSABILULUI MP 30 90

13 MARCAJE RUTIERE CU BIOCOMPONENT IN

STRATURI GROASE MP 12 36

14

PLANTARE BORNA KM PE SOCLU DIN BET. CU


BORNA

BUC 3 9

INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 1 - ORAVITA


ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI

1 REPROFILARE FARA ADAOS DE MATERIAL KM 10 30

2 INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE CU BALAST 300

MC/KM KM 11 33

3 INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE CU PIETRIS

CONCASAT 300 MC/KM KM 5 15

4 INTRETINERE DRUMURI PIETRUIRE CU PIATRA

SPARTA 300 MC/KM KM 5 15


Se vor oferta doar cantitatile maxime.

1.2 CANTITATI MINIME

INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 1 ORAVITA


ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI



3 TASARI LOCALE MP 175 525

4 TRATAREA BURDUSIRILOR MP 1.000 3.000

42


ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI










ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI




ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI





PRET STALP BUC 6 18




RUTIERA BUC 6 18

6



BORNA

BUC 3 9







PIETONI BUC 3 9

11 MARCAJE RUTIERE TRANSVERSALE CU BENZI

REZONATOARE PENTRU REDUCEREA VITEZEI M 120 360

12 MARCAJE RUTIERE LONGITUDINALE CU BENZI

REZONATOARE PT. DELIMITAREA CAROSABILULUI MP 30 90

13 MARCAJE RUTIERE CU BIOCOMPONENT IN

STRATURI GROASE MP 12 36

43

14 PLANTARE BORNA KM PE SOCLU DIN BET. CU


BORNA

BUC 3 9

INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 1 - ORAVITA


ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI

1 REPROFILARE FARA ADAOS DE MATERIAL KM 5 15

2

INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE CU BALAST 300

MC/KM KM 5,5 16,5

3

INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE CU PIETRIS

CONCASAT 300 MC/KM KM 2,5 7,5

4

INTRETINERE DRUMURI PIETRUIRE CU PIATRA

SPARTA 300 MC/KM KM 2,5 7,5


44

ZONA 2- BOCSA

1.1 CANTITATI MAXIME

INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 2 BOCSA


ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI



3 TASARI LOCALE MP 70 210

4 TRATAREA BURDUSIRILOR MP 35 105


ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI










ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI




ANUALA

CANTITATE

TOTALA - 3ANI





PRET STALP BUC 3 9




RUTIERA BUC 3 9

6



BORNA

BUC 0 0

45







PIETONI BUC

01-caiete de sarcini-intretinere dj[semnat]

Documents